Afo-aauntnl: Inserţiani: Pentru monarhie: Un şir garmond: Pe an 12 cor., an odată 14 fii., a doua 6 cor., '/« »n 3 cor- oară 12 fii., a treia oară 10 fii. Pentru străinătate: Pe 1 an 18 frc, ", Tot ce priveşte foaia an 9 frc, an să se adreseze la: Re- 4 frc. 50 cm. dacţiunea şi admini- straţiunea .Unirei" Foea apare in ne care Sâmbătă Blaj. 4 iiiiiX- -X Foaie bisericească-politică.
Anul XX. Blaj, 23 Iulie 1910. Numărul 30.
Episcopul Dr. DEfyTETRlU RADU
din prilejul jubileului său saeerdotal de 25 ani.
înălţat la cel mai strălucit Scaun mare mitropolit sa-1 fi trimis pe pentrucă să corăspundâ cinstei, de arhieresc al bisericii unite, în floarea tânărul Demetriu Radu la Roma, oare a fost învrednicit! Si câtă vârstei şi a sănătăţii, încunjurat de dacă acela n'ar fi fost înzestrat de cinate a făcut dânsul cu acel prilej o mamă duioasă, de fraţi iubitori, Dumnezeu cu însuşiri şi aptitudini numelui românesc! retras dela sgornotul lumii, îşi ser extraordinare si nu ar fi dat de După terminarea studiilor teo bează P. S. S. episcop ro logice şi filozofice, hiroto mânesc unic al Orâzii ani nitul preot Demetriu Radu versarea a 25-a dela hiro e cerut cu insistinţă de tonirea Sa îniru preot al arhiepiscopul latin din Bu Legii nouă. cureşti de pe acele vremuri,, Am urmărit deaproape sa fie îngăduit a merge în epoca aceasta de un sfert capitala României pentru de veac, şi am fost martor a purta grije sufletească la toate faptele publice a de credincioşii uniţi acolo Premsfinţi tul ui iubilar. aşezaţi. Şi în acel loc asa Am văzut şi anii pre de gingaş şi espus preotul mergători hirotonirei, în Radu s'a ştiut afla, şi a deosebi mai aproape am aşternut calea la ridicarea văzut anii din Seminar, sericii unite din Bucureşti, petrecuţi în Roma la Sf. 3 ' pentru care dânsul a cum Atanasiu. părat locul. In cei zece Mărturia mea asa dară 3 ani, cât a stat preotul îndreptăţită şi dreaptă este. Radu la Bucureşti, a re- Şi judecata ce mi-o formez, prezentat cu foarte mult cu linişte o supun apelatei tact cauza bisericii sale şi la adresa tuturor oame a câştigat încrederea şi nilor de bine. stima factorilor supremi P. S. S. episcopul Radu din regatul vecin, a regelui îşi începe cursul studiilor însuş şi a guvernelor. la Blaj, ca fiul unui ţăran. întors în patrie este nu Ţăran fruntaş, cuminte, res mit episcop al Lugojului pectat în sat şi jur. Dar între împrejurări tot de ne în urmă tot ţăran. Şi acest obicinuite. Insus bătrânul tânăr îşi trage asupra sa 3 nostru Rege apostolic se atenţiunea mitropolitului interesează de dânsul. Şi Vancea, a acelui mitropolit, care era mai naini e dovezi de talent, de cunoscut drept un adânc cunoscător hărnicie, de purtare exemplara? a fost numai o firească urmare, de oameni. Iu Roma la studiile filozofice când la golirea scaunului episco- pesc al Orăzii-mari aceeaş preaînaltă întreb: oare protecţia a făcut, şi teologice alumnul Demetriu Radu îngrijire iarăş s'a îndreptat asupra de tânărul student Demetriu Radu, a fost pururea întâi între cei dintâi. episcopului Radu, chemându-1 la feciorul lui nenea Ioan din Uifalâu, Lui i-s'a făcut marea cinste, de a dintre aţâţa şi aţâţa studenţi dis putut ţinea o disputaţie publică în strălucitul scaun de Oradea. tinşi, ce să perândeaze prin liceul faţa Sfinţiei Sale Pontificelui Roman, întreb din nou: înaintarea a- Blajului, a fost ales de fericitul mi 0 cinste, care se dă de tot rar şi ceasta fenomenală a preotului şi tropolit Vancea spre a fi trimis la numai la cei mai distinşi clerici. Şi episcopului Demetriu Radu poate fi Roma? Poate crede cineva, ca acel I cât a muncit clericul Demetriu Radu, şi iertat este să fie privită numai Pag. 250. ca efluxul unui noroc, ori numai ca •Când cu astfel de cuvinte în istius Dioeceseos tuis sumptibus erectae, nec efectul de protecţii? soţim şi ncadrâm icoana Venera non de vigestmo quinto Sacerdotii tui anniver- tului episcop al Orăzii. şi îi aducem sario eodem tempore recurrente, ipsa Sanc Cine poate să creaiâ aşa ceva titas Sua valde gavisa quod populo Christi- prinosul stimei şi dragostei noastre — Să nu fie cu supârărare — acela ano aliud templum ope tua paratum fuerit, nu se gândeşte normal. nefăţârite, deodată îl rugăm: ad laudes Altissimo canendas Eiusque may- Eu mărturisesc cu dreptate, ca Să urmeze si în viitor calea nificand Binevoiţi aşa dar Preasfinte Doamne, dărnicit împlinirea acestui gând, şi de^aceea Iar imprecaţiunea finală a st rs lacrimi din a primi cu prilejul acestei fericite ani conferinţa Episcopilor uniţi a hotărât, ca îiî- ochii tuturor.... versări celea mai smerite şi că'duroase I suş Preasfinţitul Ctitor. Episcopul Dr. De- Sfânta slujbă, de abia s'a terminat după urări de bine, ce Vi-le aducem în nu metriu Radu, să o sfinţească, când va află ] 12 oare. La 2 a urmat banchet la casa mele Nostru, al Veneratului nostru Ca vremea niai potrivită, cu îneunjUrarea pom familiei Radu pentru oaspeţii sosiţi, preoţii pitul, al Clerului şi poporului diecezan, pelor esterne. Astfel consacrarea Bisericii învăţătorii şi rudeniile Arhiereului; iar pentru, de vreme ce cu evlavie rugăm pe Atot dela Tâmpăhaza-Uifalău s'a statorit pe a 17 zi ţărani s'a dat mâncare în o casă vecină. puternicul Dumnezeu, ca pe Sfinţia a lunei lui Iulie n. Primul toast 1-a rostit llustr. Sa Dnul Voastră să vă ţină sfintei sale Biserici Ori-cât de în taină s'au făcut pregătirile Episcop pentru Sfinţia Sa Pontificele, Ma- întru lungime (le zile fericite. pentru această măreaţă sărbătoare, totuşi jestatea Sa împăratul şi Regele şi Escelenţa Lugoj din şedinţa Consistorului n-au putut rămânea neştiute de poporaţiunea Sa Mitropolitul Victor. A închinat proto episcopesc, ţinută la 1 Iulie 1910. din loc si jur, care acum de ani se doria să popul Maior pentru Episcop, de asemenea ajungă ziua, când vor vedea Vlădică slujind v.-prot. F(,dor şi advocatul Kiss dela Orade. Al Preasfinţiei Voastre în noua biserică. Protop. Dr. Dăianu dela Cluj pune de pildă Umilit trate în Hristos: Preasfinţitul Episcop al Orăzii a sosit vrednică tuturor pe părinţii Episcopului, Episcop Vasile. Sâmbătă dimineaţa Însoţit de secretarul său profesorul Flaviu C. Domşa închină pentru Dr Cornrliu Bulru. şi de administratorul pictorul Octavian Szuiigelski, la care a răs doniiniului episcopesc 'Ales. Sera. in aceeaşi puns fratele sân canonicul. A vorbit apoi Sfinţirea bisericii dela ! zi după amiazi s'a celebrat în vechia biserica canonicul Butean pentru preoţi şi învăţători, 1 insăratul împreunat cu Mie, de ùride preoţii şi foarte frumos, iu o dicţiune clasică, a Tâmpăhaza-Uifalău. venind In procesiune la noua biserică au vorbit, adv. Dr. Francii din Cluj, pentru — raport spicial — servit mânecatiil şi partea primă din rându- mama Episcopului. în sfârşit Episcopul în De vremuri Sfânta Biserică a fost I iala pentru sfinţirea bisericii. chină pentru ţăranul român, din care şi el pentru noi sinul iubitor, la care alergam în In ziua următoare, având parte de un i s'a ridicat, iar ţăranul Xiculae Radu fratele zile de veselie şi de năcaz; care cu căldura timp splendid, preoţii şi poporul. îmbrăcaţi Episcopului, mulţumeşte celor ce au luat dragostii sale şi cu Înţelepciunea nefăţărită j în haine de sărbătoare, printr-o cale împrej parte la această serbare. a poveţelor sale, singură putea să ne mâu- muită cu frunzări, în sunetul clopotelor, au De închiere a acestui raport va trebui găie şi liniştească. Intre toate împrejurările mers la vechia biserică, unde vice-protopopul să spun câteva cuvinte asupra bisericii. Im vieţii, privirea plină de nădejde a Românului deficient Teodor Fodor, rosteşte un îndu- punătoare în afară, ea e nespus de majes- căută spre smerita bisericuţă de lemn, pe ioşetor cuvânt de rămas bun, înşirând in toasă în lăuutru. Toată pictura murală şi cari vremurile o ameninţau cu distrugere, teligenţii ce s'au ridicat din aceste comune iconostasul sunt strict făcute după stilul bi pentru că ştia, că numai cu rugăciunile, sub impulsiunea primită dela sfântul Altar zantin. Decoraţiile sunt luate din bogăţia de ce se înălţau prin fumul tămâii şi prin al acestei modeste biserici. frumuseţa a ţăsăturilor româneşti şi multe flacăra trămurătoare a luminilor de ceară, Apoi despoind vechia Casă a Domnului din icoane pomenesc personagii din istoria se milostiveşte cel preasfânt spre a întinde de toate sfintele sale podoabe, s'au îndrep neamului nostru. Dar mai amănunţit despre mână de ajutor sufletului chinuit de miserii tat cu toţii spre noul Sion. Puţini ochi au aceasta se poate ceti în raportul special Şi chiar de aceea Domnii creştini se intre- rămas uscaţi la despărţirea de acest sfânt asupra picturei. Biserica a costat 200 mii ceeau a ridica poporului cât mai multe lă locaş, care veacuri dealungul a primit între coroane şi în ziua sfinţirii tot a fost nou în caşuri sfinte, pentruca paza lui Dumnezeu afumatele sale boite oftările şi rugăciunile ea. Afară de darurile Episcopului, potir, cât mai din prisosinţă să se întindă asupra credincioşilor din aceste comune! chivot, ornate ş. a. am remarcat câteva bro- lui. Şi fie în zile de biruinţă, fie în zile de Intre acestea numărul celor sosiţi se dării admirabile, dăruite de Dna şi Dşoara restrişte, gândul lor cel dintâi eră mărirea apropie de 2000. A făcut o bună impresie Maior din Lugoj, apoi câteva ţăsături de numelui Celui preasfânt. credincioşii din Mişcreac şi Lorinţ veniţi în văduva invăţătoreasă Bucur, de fetiţa Radu Urmând acestui îndemn, înrădăcinat în procesiune în frunte cu parohul lor Teodor ş. a. a căror nume îmi scapă. Escelenţa Sa inima părinţilor săi, şi Preasfinţitul Episcop ! Radu, îmbrăcat in sfintele odăjdii. Ajungând Mitropolitul Victor, într'o frumoasă scrisoare al Orăzii-mari a socotit a fi cel mai potrivit preoţimea la noua biserică după înconju trimisă protopopului Maior, deodată cu arhi semn de mulţumită, ce ar aduce Marelui rarea de trei ori, întră îulăuntru şi continuă ereasca binecuvântare, „întru pomenirea con- Dumnezeu, pentru ridicarea Sa la strălucita tipicul sfinţirii. Sfânta liturgie ce a urmat sacraţiunei bisericei monumentale din Tâm treaptă a Arhiereii, cum şi pentru jubileul e pontificată de llustr. Sa Episcopul Deme- păhaza-Uifalău, ... precum şi în semnul bu său preoţesc de 25 ani şi ca un monument I triu, asistat de canonicul Dr. Victor Szmi- curiei, că bunii credincioşi din Tâmpăhaza măreţ pentru glorificarea sf. Uniri a Româ i/elski (Blaj) ca delegatul Escelenţii Sale şi Uifalău au lucrat dimpreună, ca să ajute nilor cu Biserica Romei, dacă ar zidi lui Mitropolitului, canonicii dela Orade: loan la sfârşit bun cugetul măreţ al P, easfinţiei Dumnezeu în satul naşterii sale o frumoasă Butean şi Samoil Cicei onescu, vicariul Ha Sale Domnului Episcop, de a închegă într'una casă de rugăciune, în locul scundei şi neîn- | ţegului Dr. lacob Radu, protopopul Aiudului singură biserică acele două comune biseri căpătoarei biserici de lemn. loan Maior, viceprotopopul Teodor lodor, ceşti, s'a simţit îndemnat, a dărui acelei Si Dumnezeu i-a ajutat să-şi ducă la I şi preoţii Teodor Radu (Mişcreac) şi Basiliu biserici o cruce manuală de lemn, scobită bun sfârşit acest gând măreţ. Moldovan, (Tâmpăhsza) diaconi: Dr. Cornel spre a representâ restignirea şi botezul Dom Astăzi între celea două sate modeste Bulcu, secr. episcop. George Darabant, preot nului Nostru Isus Hristos, toată îmbrăcată aşezate la ţărmul Mureşului, între Tâmpă- ! militar şi Cornel Szabo. profesor, care urmă în argint de probă şi împodobită de ambe haza şi Uifalău, unul parohie matre, celalalt ! să fie hirotonit cu acest fericit prilej. Cântările laturile cu 28 pietri adevărate, anume cu tilie. se înalţă deasupra vârfurilor înverzite le-a esecutat profesorul din Blaj Aron Fapiu, 20 pietri roşii, numite almantin şi cu 8 ale salcâmilor crucea aurită a unei splendide ajutat de un grup de clerici. pietri vinete numite turchiş. Pe mănunchiul biserici, care prin veacuri, va povesti de zi- j După cetirea sf. Evanghelii Preasf. de argint al acelei cruci de o lăture este ditorul şi ctitorul ei. Azi călătorul ce trece Episcop rosteşte o admirabilă cuvântare, pe incisă arma, adecă sigilul arhiepiscopesc, iar dealungul drumului de ţară, aproape fără de care cu multă plăcere o publicăm în acest de cealaltă lăture anul 1910." Darul preţios voie, trebuie să se oprească, ca să admire număr, spre a oferi şi cetitorilor noştri feri al In. P. S Du Mitropolit a fost primit cu această clădire, vrednică de a fi aşezată şi citul prilej, de a se împărtăşi din măreţia viuă bucurie. într-un oraş de frunte. ideilor şi frumuseţa limbei. Cât pentru avântul Ar mai urma să înşir pe cei de faţă, Şi gândul celui ce a cheltuit cu zidirea oratoric cu care a fost rostită, nu mai zicem dar cum nu s'au făcut invitări speciale, în şi împodobirea ei era, ca sfinţirea acestei nimic, puternicul talent de vorbitor al Preasf. semn aici numai atât, că au luat parte toţi Biserici să fie un fericit prilej de întâlnire Sale e cunoscut. De data aceasta însă ilus aceia pe cari mărirea lui Dumnezeu, frumu pentru fii întregei Provinţe bisericeşti unite, trul vorbitor a avut să se lupte cu momente seţa Casei Domnului şi reverinţa şi dra ca împreună cu toţii să glorifice în veci emoţionante şi pline de sentiment, dar le-a gostea faţă de înalta persoană a Uustrităţii neuitatul act al Unirii cu Biserica Romei, de biruit după sforţări eroice. Nu schiţăm Sale i-a atras: toţi preoţii şi învăţătorii din care ne leagă şi amintirea sângelui. Nenoro nimic din această pătrunzătoare vorbire, ea comunele vecine, apoi din Orade, Blaj, Beiuş, cirea fraţilor din Bănat, care a aflat răsunet a cutremurat, şi sguduit inimile tuturor as şi Lugoj şi imensă mulţime de popor ţăran în inimile Românilor de pretutindeni, a ză cultătorilor: intelectuali şi ţărani de o potrivă. ' îmbrăcaţi în prea frumoase haine de sârbă' Pag. 252. UNIREA Nr. 30. toare, cari cu multă pietate şi respect pri- mai puţină, ba ineâ mai mare, şi neasemănat leilor ceii e răcnesc ca să răpească şi să viau pe Ilustrul Binefăcător şi Arhiereu, ri mai mare. este mărirea casei acesteia decum ceară dela Dumnezeu mâncarea sa: toate, dicat la această înaltă vrednicie din mijlocul a fost a aceleia, de oarece nu numai în toate şi una fiecare in graiul negrăit al firii lor. Toţi aceştia reîntorşi cu bine la vetrele umbră şi în figură ca acolo, ci în realitate sale cântă pe întrecute laudele Domnului lor vor povesti multă vreme de măreaţa aci va locui printr'o taină sfântă şi necuprinsă, vestind mulţimea binefacerilor lui, căci au sărbătoare dela Tâmpăhaza şi de minunata va locul cu adevărat insuş Fiul lui Dumne poruncit şi ele s'au făcut. biserică, care prin veacuri mărturie va ti de zeu, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Ar putea lipsi omul din această mi dărnicia şi bunătatea Preasfinţitului Episcop Hristos. nunată ceată a lâudatorilor lui fără de a se Dr. Demetriu Radu. pe care Providenţa duui- Pe urmă. departe să fie orice bănuială, face vinovat înaintea Ziditorului său'.-' Ar nezeească să-1 tina intru mulţi ani cu bine că doară in-aş încumeta să fac asimanare putea el rumpe făra de păcat această su pentru mărirea Bisericii şi înaintarea nea intre Profetul David şi între umilitul creştin, blimi armonie alcătuită din glasurile fiinţelor mului românesc, de care e legat cu legături ale cărui oase aşteaptă mărita înviere de din jurul său şi preste cari stăpân l-au pus aşa de intime! apoi la umbra acestui sfânt locaş: totuş, si cu inalta mărire a asămânării diimne- dacă nu voiu spune eu, cuvântul viu va ră zeescului său chip 1-a împodobit? O, nu. ci sună din cele dintâi pietri folosite la aceasta anume, căci ridicat este preste toate şi în- I. Predica festivă rostită de Ilustr. zidire, spre a vesti cât a f.ist de mare gân zâstrat cu o minte in stare de a-1 cunoaşte Sa Episcouul Dr. Demetriu Radu. dul lui, cât a fost de aprinsă dorinţa lui şi şi MI o inimă liberă întru a-1 iubi, omul în cât de încordată i-a fost străduinţa de a zidi datorat este a-i cinsti numele, a-i vesti lau Daţi Domnului mărire numelui lui, aduceţi daruri şi intraţi în casă. ca şi David. de a zidi această casă dele şi a se îndreotâ câtră dânsul după milă, curţile lui. închinaţi-vă Domnului Domnului Dumnezeului său. Da, pietrile sunt scut şi ajutor. De unde, mai zice Psalmistul, într'o frumu8eţă sfântă, teamă-se de faţa lui tot pământul. mărturie şi mai vârtos mărturie vină esce tinerii şi fecioarele, bătrânii cu cei mai tineri Ps. 95 v. 8. despre aceasta obştea acestor două sate, cari să laude numele Domnului, că s'au înălţat Şi a fost în inima lui David tatălui i-au văzut însufleţirea ce-l cuprindea şi i-au numele lui singur, mărturisirea lui in cer şi meu ca să zidească casă numelui Domnului admirat faţa scăldată in lacrimile nespusei pe pământ! Dumnezeului lui Israil. Şi a zis Domnul câtră mângâieri, atunci când a împlântat el cea Datorinţa aceasta omul trebuie să şi-o David tatăl meu. pentrucă ai socotit în inima dintâi lopată în locul acesta, unde apoi soa împlinească în tot timpul şi în tot locul, ta să zideşti casă numelui meu, bine ai făcut, rele răsărind îl găsea în picioare .şi apunând Dumnezeu fiind pretntindenea de faţă: cu că ai socotit cu inima ta aceasta. însă tu nu-mi îl lăsă pe el in urma sa muncit, dar nu toate aceste el însuş a voit din toate tim vei zidi casă, ci fiul tău care va ieşi din sdrobit sub greutatea zilei, pentrucă munca purile ca oamenii să-i aleagă anumite locuri, coapsele tale acesta va zidi casă numelui pornită să înainteze mereu, dar sigur spre să-i ridice anumite ziduri. între cari, uşuraţi meu.1). Şi a împlinit Domnul cuvântul acesta nobila ţintă inainte pusă. Acestea toate stau oarecumva de greutăţile zilei şi adăpostiţi carele Pau grăit. mărturie, că în chip tainic, dar de fapt, de năvălirea patimilor pururea resvrătite, ei întrat'au cutrămur în oasele mele şi un glasul Domnului s'au făcut şi preste acest al in linişte să se poată rugă, unul pe altul fior ca şi al morţii a străbătut sufletul meu, său servitor credincios în tocmai ca şi prette încurajându-se şi cu o inimă şi cu un suflet la gândul căci am cutezat să pun pe tre cel din vechiul testament: ai gândit în inima preamărind bunătăţile lui. Şi vei face mie, murătoarele mele b îze aceste mari şi ştiute ta să zideşti casă numelui meu şi bine ai a zis Domnul în vechiul testament, lăcaş cuvinte ale scripturii, şi încă să le pun chiar I făcut, că ai gândit aceasta în inima ta! Şi sfânt şi mă voiu arătă între voi în acest moment în care după adevăr, mai s'au făcut pe deplin acest tainic glas dum- Mărirea lui Dumnezeu arătată s'au bine ar fi fost mie să-mi plec ochii la pă nezeesc. Insă tu nu-mi vei zidi casă, ci fiul j făcut neamului omenesc mai cu seamă prin mânt, să-mi acoper capul cu centişe şi re tău, care va ieşi din coapsele tale, acesta va Pogorirea Spiritului Sfânt preste Apostoli şi tras Într'o peşteră întunecată să suspin cu zidi casă numelui meu! apoi preste toţi ceice prin propoveduirile lor Evanghelistul: „Slugi netrebnice suntem, că * s'au întors şi se întorc mereu în cursul vea ce am fost datori a face, am făcut". Şi totuş împăratul Solomon. dupâce a binecu curilor Ia învăţăturile, la poruncile, la legea luatu-mi-am curajul şi am repeţit cuvântul vântat astfel pomenirea lui David tatălui său sfântă a Noului testament, pecetluită cu sân împăratului Solomon; pentrucă mai întâiu faţă de casa Domnului, mai inainte de a se gele dumnezeesc al Mântuitorului nostru Isus unul şi acelaş este Domnul şi Dumnezeul rugă pentru sfinţirea ei, plin de culremur Hristos. Prin moartea sa de pe cruce, Mân nostru intru a cărui mărire am ridicat lăcaşul a exclamat: De vremece cerul şi cerul ce tuitorul achitase datoria sub care eră omul acesta întocmai cum i-au fost ridicat cela ce rului nu sunt destule ţie, şi ce este casa ţinut, rupse legăturile sub cari eră încătuşat, a stat ca podoabă fără de seamăn în ie aceasta care am zidit? O. da. cerurile spun biruise moartea de veci la care osândit eră rusalim. mărirea lui, şi facerea manilor lui o vesteşte pentru păcatul strămoşesc şi dându-se pe In al doilea loc, drept este că strălu tăria. Ziua zilii spune cuvânt şi noaptea sine pentru noi a plătit cu îmbelşugare, cirea acestor ziduri modeste nici pe departe nopţii vesteşte ştiinţa Nu sunt graiuri nici preţul vecinicei răscumpărări. Dar pentrucă nu se poate asămăna cu aceea ce o grămă cuvinte, ale cărora să nu se auzâ glasurile lucrarea aceasta să se ducă intru îndepli dise cu atâta harmonie împăratul Solomon lor. In tot pământul a ieşit vestirea lor şi nire, pentrucă mântuirea desăvârşită să fie 1 în Ierusalim: frumseţa arhitecturii, măreţia la marginile lumii graiurile lor ). pentru unul fiecare dintre oameni, neîncun- proporţiilor, împodobirea cu pietri scumpe Astfel lumea întreagă, văzută şi ne jurat de lipsă este, ca să se întâmple rena spre mărire şi auritura cu aur din Farmin, văzută, cerul şi pământul, adâncul şi marea şterea spirituală a omului. De folos este pardoseala căptuşită cu aur pe dinlăuntru depărtată nu sunt. decâ: o casa. o biserică vouă, a zis Mântuitorul, ca să mă duc eu, şi pe din afară, poditura din chedri Li şi încă o foarte mică biserică, în care făp că de nu mă voiu duce eu, Mângăitorul nu banului, catapiteazma de vânăt şi de mo turile toate dela grăunţul de nisip din fundul va veni la voi; iar de mă voiu duce îl voiu horât şi de roşu şi de vison ţăsută cu che- marii până la munţii cei înalţi, care fumegă, trimite pe el la voi2). La cincizeci de zile ruvimi, cheruvimii înşişi din lemn de chi până la soare, la luna, la stelele cele lumi dela mărita înviere venit-au de fapt acest paros cu aripi de cinci coţi cu aur căptuşiţi, noase, dela sămânţa de muştar care creapă Mângăitor, Spiritul adevărului, carele dela uşile din lemn de aresiet şi de pini săpate glia cea vârtoasâ până la cea din urmă Tatăl purcede, şi s'au aşezat preste Apostoli cu cheruvimi şi cu tinicuri şi frunze întinse frunză care cade îngâlbinitâ. dela crinul câm sub formă văzută de limbi împărţite ca de şi poleite cu aur preste săpătură, stâlpii de pului cel fără de pâreche întru podoabă foc şi între semne de cutrâmurare făcându-se isprăvire şi de tărie, jertfelnicul şi verigile, până la chedrii Libanului, dela vieţuitoarele fără de veste din cer sunet, ca de suflare sfeşnicile şi fofezile lor, năstrapile, cădelniţele, mării, cărora nu este număr, vieţuitoare de vifor ce vine repede, şi umplând şi toată clopoţeii şi cătuiele de aur curat, precum mici cu mari. până la flutura şui cel cu atâta casa unde şedea şi şi pe ei pe toţi. Foc dum şi căldările şi cârligile şi toate uneltele lor măiestrie împrestiţat. până la pâsâruica care nezeesc au fost şi este acesta, foc din foc de aramă curată, că n'a lipsit trasul arămii: cântă şi se resfâteazâ în strălucitul zorilor, purcezător, după cum cântăm, carele cuprin drept este, că toate acestea podoabe şi bo până la vulturul ce-şi întinde aripele sale zând sufletele oamenilor le curăţă de toate găţii neîntrecute din biserica lui Solomon, zorind spre puii săi. dela şerpele osândit să necurăţiile păcatului şi cu nestânsa şi pu aci nu le vedeţi şi nu sunt puse spre încân aleşuească călcâiul tău până la cerbul, care ternica sa văpaie aprinde într'ânsele netn- tarea ochilor noştri; dar pentru aceea nu doreşte spre izvoarele apelor, până Ia puii l) Eşir. 25. 8. *) II. Paralip. c VII. l) Ps. 18. *) Ioan. 16, 8. Nr. 30 UNIREA Pag. 253. chipuita căldură a iubirii lui Dumnezeu, şi I Pontificele Roman pe cei ce alergaserăm la aşa cum a dat Dumnezeu să le fie lor prin aceasta punându-le în stare de a putea sinul ei spre a vedea şi spre a ne închina acestea. Apoi. acest tezaur nepreţuit, murind lucră fapte vrednice de împărăţia cerului, la mormântul glorios al Apostolilor Petru şi ei, vi-l'au lăsat vouă întru sfântă moştenire faptele eroismului creştinesc ca şi cari lumea Pavel, acolo păstrat ca podoabă din podoa Cu această moştenire a-ţi părăsit voi n'a mai văzut: le curăţă, le înalţă şi mai bele sale. astăzi biserica cea veche de lemn şi prece strălucitoare le arată de cum este aurul Veacuri dearândtil părinţii noştri, mai daţi de îngerii păzitori, de praporii sfinţilor, trecut prin arderea focului pământesc. mult prin a vremilor, decât prin a lor rău de sfânta cruce şi de pânea cea de taină Spirit al adevărului este acesta, carele tate, au stat rupţi din aceea unitate indis- a-ţi intrat în curţile Domnului cele nouă, împrăştiind întunerecul unde de veacuri or penzabilă a Bisericii lui Hristos, şi tot prin unde având a vă închina întru frumuseţă beca mintea omenească, o luminează, o în aceea s'au văzut smulşi şi înstrăinaţi dela sfântă, să nu uitaţi, — şi ochii voştrii ne- tăreşte cu ştiinţa ştiinţelor, cu ştiinţa cu sinul Maicii lor, şi astfel dezbinaţi fiind dela adurmiti să fie, şi silinţa voastră crescând noaşterii lui Dumnezeu şi a scopului măreţ centrul luminos al culturii creştineşti au să crească întru păzirea acelei scumpe moşte pentru care au fost omul creat şi spre care trebuit să sufere, să tângească in întunerec, niri, ca întreagă să o puteţi lăsă şi să ră după firea sa mereu el se doreşte, scopul ! de unde abia numai cu vieaţă au ieşit. După mână urmaşilor voştri din neam în neam, unei fericiri statornice şi fără de sfârşit. asemenea timpuri lungi de durere însă, la căci în adevăr scumpă este, ca ceea-ce fră Spirit de vieaţă dătător este acesta, anul 1700 Provedinţa dumnezeească a arătat mântată a fost în sudorile. în lacrâmile şi carele vindecând ranele inăscute în inima mila deosebită faţă de noi, şi după lungul în sângele strămoşilor noştri! omului, îl împodobeşte cu virtuţile cele mai întunerec au făcut de a răsărit mândrul înalte. îi dă chiar o inimă nouă. după cu ! soare al Sfintei Uniri peste întinsele dar Şi acum. Doamne Dumnezeul Părin vântul Profetului, şi un spirit nou în stare | uscatele plaiuri. ţilor noştri, zice-vom după împăratul Solomon, de a se luptă cu deşertăciunile vieţii trecă Şi binecuvântat fie acel moment aşa de să fie ochii tăi deschişi spre casa aceasta toare şi puternic de a ieşi biruitor din crân insamnat, — binecuvântată fie pomenirea ziua şi noaptea, şi să asculţi cererea robului cena luptă, biruitor preste sine însuş şi părinţilor noştri, — şi lăudat şi preamărit tău şi a poporului tău, şi oricâte vor cere preste neadurmitele şi ademinâtoarele sale să fie preasfânt numele lui Dumnezeu, căci în locul acesta, tu să auzi în locul locuinţii patimi. prin mila Iul s'au reîntors Ia calea adevă fale în ceriu, şi să faci, şi milostiv să fii. Spirit sfânt este acesta, carele trupul rului şi totodată prin aceea, prin S. Unire, Când, greşind ţie şi deaproapelui, vor însuş al omului îl ridică la înalta demnitate ni-s'a deschis drumul spre ridicarea neamului veni şi se vor pocăi înaintea altarului şi se de a şi-1 face lăcaş de odihnă: lăcaş carele românesc la cultură, la înflorire, la înche vor rugă şi se vor cuceri şi vor întinde deşi trebuie să ajungă după legea firii garea conştiinţii de datorinţele dar şi de manile sale spte casa aceasta, tu să asculţi prada putrejunii totuş în Hristos şi prin drepturile sale pe acest pământ. Intru pome toată rugăciunea şi toată cercarea care va acelaş Spirit va fi chemat şi el la glorioasa nirea acestui mare eveniment aşadar, întru face fiece om cum va cunoaşte fiecarele rana înviere ca mai mult să nu mai moară. Au întărirea urmărilor fericite ce le-a avut şi le inimii lui, tu să cauţi nu la mulţimea păca nu ştiţi, întreabă S. Pavel, că trupul vostru va avea şi în viitor, şi apoi şi din fireasca telor lor, ci să cauţi în faţa Hristosului tău, este lăcaşul Spiritului Sfânt ce locueşte întru recunoştinţă cătră aceaşi scumpă Maică Roma, şi să ierţi, şi să auzi şi milostiv să fii. voi, pe care-1 aveţi dela Dumnezeu? căreia umilitul fiu al satelor voastre încă îi Când cerul se va închide şi uu va împărat ceresc mai este acest Spirit datoreşte tot ceea-ce mare, nobil şi puternic ploua, sau când vijeliile grindina şi norii mângăitor, carele ocârmueşte Biserica lui s'ar găsi în inima lui, am ridicat acest sfânt îngreuiaţi se vor năpusti cu îngrozire ca să Isus Hristos. o oţeleşte în lupte şi din ele o lăcaş spre mărirea lui Dumnezeu prin Pogo ptistiească ţarinele muncite întru sudoarea scoate pururea învingătoare, o scuteşte de rârea Spiritului Sfânt, pentru unirea Româ feţelor lor. şi vor veni şi se vor ruga. Tu erezuri şi de schisme şi de rătăciri, o întine nilor cu sfânta Biserică a' Romei celei vechi. Doamne, cela ce stăpâneşti vânturile, porun reşte mereu prin renaşterea sufletească a Mai înainte de a chiema darul Dom ceşti adâncurilor şi răsări iarba animalelor şi fiilor săi din neam In neam. o face sfântă nului peste zidurile acestea în cari el va legumă spre slujirea oamenilor. Tu să auzi prin adevărul învăţăturilor şi prin strălucirea locui, datorinţa îmi este de a esprimâ mul şi rodnice să faci ţarinile lor, ca din belşug virtuţilor aleşilor si, o arată catolică prin ţumită ferbinte Escelenrei Sale Preasânţi- şi cu inimă bună să poată aduce pânea şi lăţirea ei în toată lumea şi la toate popoarele tului Domn Arhiepiscop şi Mitropolit DI). vinul de lipsă pentru taina cea sfântă şi şi o ţine apostolică prin lungirea neîntre Dr. Victor Mihâlyi de Apşa căci s'a îndurat mare a Fiului tău: şi să auzi şi milostiv ruptă a şirului format din episcopii săi ca a dâ binecuvântarea sa arhierească preste sa fii. urmaşi legiuiţi ai Apostolilor, — iar prin toate ostenelile noastre şi a face cunoscut Când dela maicele creştine se vor aduce toate acestea şi preste toate aceste o păzeşte că numai împrejuraţi de natură dureroasă aci tinerele lor odrazle spre a le întări cu una prin unitatea capului său văzut ce 1-a l-au reţinut de n-a veni el însuş să împli Spiritul Hristosului tău, tu pe acelea să le pus în persoana Fericitului Apostol Petru, nească actul istoric al acestei sfinţiri. In al răsădeşti în casa ta, şi ca finicului, înflorire carele trăeşte, învaţă şi stăpâneşte pe Scau doilea loc nu mai puţin ferbinte mulţumită să dai lor; iar când mai târziu gingaşele nul Romei în urmaşii lui legiuiţi, Pontificii aduc vouă Iubiţilor mei consăteni, cari pe fiinţe vor veni înseşi împreună cu maicele Romani, până la noi, până la Preafericitul întrecute şi cu rară însufleţire a-ţi întins lor în casa ta şi spre tine vor îndreptă gla nostru Părinte Piu Papa Romei al X. ajutorul vostru îndeosebi cu nenumăratele sul nevinovăţiei lor şi vor cere darul tău Ajuns aci glasul meu dela sine se | opere jugale ce au fost de lipsă dela înce peste părinţii săi, Tu Doamne, cela ce din opreşte la al treilea cuvânt ce Păţi văzut în putul şi până la terminarea lucrărilor, mul gura pruncilor şi a celor ce sug, ai săvârşit tipărit pe frontiscipiul acestei Biserici. tele voastre alergări şi osteneli acuma le lauda pentru vrăjmaşii tăi, să auzi şi milos Biserica Romei celei vechi fiind adică vedeţi încununate pe deplin, aşa încât nu vă tiv să fii. însaş aceea una, sfântă, catoli.â şi apostolică rămâne decât ca să intraţi cu bucurie în Când tinerele fecioare vor păşi preste Biserică condusă, apărată şi mereu secun curţile, în casa Domnului, încunjurate de pragul casei tale şi vor veni cu aleşii ini- dată de Spiritul Sfânt, — noi prin faptul, frumseţă care va fi totodată podoabă de melor lor ca să încheie taina căsătoriei că suntem uniţi cu dânsa avem nespusă mândrie satelor noastre şi prilej de laudă creştine şi să ceară darul tău, tu Doamne fericire de a ne şti că facem parte din şi de mirare în ochii trecătorilor. Dar in cela ce ai poruncit ca aşa să fie pentru dăinu adevărata biserică a lui Isus Hristos, avem trând, aci o, Iubiţilor mei, să nu uitaţi, că irea neamului omenesc, tu cela ce prin Apos liniştea şi preascumpa mângâiere de a fi din părinţii noştri timp de preste douăsute de tolul tău ai zis. că mare este taina aceasta, viţele vii ale buciumului viţii celei adevărate ani, iar cei de mai înainte veacuri peste tu cu prisosinţă să verşi darul tău, vieaţă şi singură întru rodurile vieţii de veci rod veacuri, şi-au căutat mângâierea creştinească lină să le faci ca întru bucurie să vadă pe nică. Şi în acelaş timp şi tot prin acelaş înt'o bisericuţa săracă de lemn: acolo au fiii fiilor lor: tu să auzi şi milostiv să fii. fapt nepreţuit, inimile noastre simţesc şi lăudat ei pe Domnul, acolo s'au întărit ei cu Când voinicii poporului tău chiemaţi aceea mângâiere scumpă foarte, că nu mai darul de sus întru păzirea poruncilor lui, să-şi ducă sângele şi vieaţa pentru apărarea suntem înstrăinaţi de Maica noastră Roma, întru ascultarea de mai marii lor şi întru patriei străbune la plecare vor veni ca să ci suntem din fii săi cei aleşi, suntem ro iubirea deaproapelui şi mai ales a concetă se închine ţie, şi când maicele lor cu glasul mani şi încă de două ori romani, după cre ţenilor lor, şi tot acolo la umbra subţirică înduioşat suspinând se vor rugă pentru ei, dinţă şi după sânge, precum cum cu atâta gin dar liniştită a acestei bisericuţe şi-au păzit tu Doamne, cela ce împutereşti braţul şi găşie de cuvânt şi cu atâta dragoste părin cu scumpătate împreună cu credinţa creşti gata ai făcut pe Macabei spre luptă, celace tească ne-a întimpinat nu de mult însuşi nească firea, limba şi tradiţiile părinteşti împărţi biruinţa pe câmpul de răsboiu, cu ei să ti apărându-i, scutindu-i şi reîntorcân- I şiră câteva figuri măreţe ieşite sub ocrotirea Arhitect fiind f Alexandru Schlosser du-i cu armele învingătoare la vetrele părin acestui Sfânt Siou. din Oradea-mare; Controlor-tehnic Albert ţilor lor: şi să auzi şi milostiv să fii. Au ieşit din sânul acestor două mici Ivan, consilier tehnic din Aiud; Zidar Când bărbatul, copleşit de grijile, de comune 12 preoţi, dintre cari doi protopopi Giovanni Quai din Beiuş; Pictor Prof. năcazurile şi de greutăţile vieţii va veni să actuali, doi ,vice-protop. onor. un Episcop, un Octayian Szţnigelski; Sculptor losif caute la tine dar, ajutor şi mângâiere, tu Vicar foraneu, si sasă preoţi simplii; patru Vogel din Sighişoara. Iară supravighe- cela ce şti lipsurile, suferinţele şi durerile, jurişti dintre cari unul Dr. juris; un Căpitan tori: Alexandru Gera, arhidiacon onorar, fiecăruia, bogat să fii întru mila şi îndurarea la armata comuna, doi Doctori în medicină, dirigintele Domeniului episcopeso din ta. binecuvântând sudorile feţei sale în care opt învăţători, un comerciant, un absolut de Beiuş şi Ioan Maior, protopop gr.-cat. trebuie să câştige pânea de toate zilele agronomie, Inspector dominai şi mai mulţi al Aiudiilui, de naştere din Tâmpăhaza. Miilor săi, întărind inima lui cu vârtute, cu măiestrii, afară de agronomii model. Şi s'au sfinţit această Biserică în cinste şi cu evlavie, şi înarmând Spiritul lui Eu am avut fericirea de a cunoaşte Dumineca IV. după Rusalii în 4/17 zile cu sentimente de dreptate, de frăţietate şi personal nouă preoţi cari in seelul din urină a tanei lui Iulie 1910 prin Episcopul de libertatea fiilor tăi: şi să auzi, Doamne, au servit la acest sf. altar: Ioau Bogătan. Demetriu Radu împreună liturghisând şi milostiv să fii. Niculae Maior. Augustin Coltor, Ioan Maior. Victor Szmigelski, canonic mitropolitan, Paul Bogdan, Ilariu Ciungan, Francisc Boţan, Când bătrânii,' cei în drumul vieţii mai precum şi mai jos iscăliţii Canonici, Niculae Aron şi actualul preot Moldovan, aproape de părinţii ca de nepoţii lor, gâr protopopi şi preoţi, şi de faţă fiind mul adevăraţi preoţi cari toţi şi-au împlinit che boviţi sub sarcina vieţii trecătoare, vor veni ţime mare de popor ciedincios. Amin. marea cu devoţiune, zel şi energie. mai mult târăindu-se până la casa ta şi se înainte de începerea actului măreţ a vor ruga, tu Doamne, celace sprijinitorul celor zilei epocale de azi, când mulţumită ne neputincioşi eşti. lor să le ajuţi sarcina uşo- Pictura Bisericii din Uifalău, mărginitei graţie a proniei divine, se duce rându-li-o şi mai cu seamă să nu-i lipseşti — dela trimisul nostru. — la îndeplinire sfinţirea bisericii edificată de de merindea vieţii de: veci pentru înfrico Când întri în aceasta biserică, nu şatul moment când ei se vor arătă înaintea | Ilustritatea Sa D. Episcop de Oradea-mare 1 cu o ocasiune aşa festivă cum a fost scaunului judecăţii tale: şi să auzi şi mi Dr. Demetriu Radu, care in urma distin selor Sale calităţi, a fost destinat de bunul aceea a sfinţirii ei, ci înir'o Duminecă, lostiv să fii. ; Dumnezeu de conducătorul şi ocrotitorul când nu e de fiiţă decât poporul cre Cbiar şi delà cei străini, cari trecând credincioşilor sf. noastre biserici, cuvine-se dincios, impresia dimâiu este aceea a pe aici îşi vor îndrepta privirile spre casa să ne despărţim cu toată reverinţa de bogăţiei de artă ce ţi-se impune diu aceasta, tii să nu întorci faţa ta delà ei. ci această sfântă casă. iconostasul elegant, din bogăţia orna- vărsând şi preste ei darul tău cel bun să Adio sf. lăcaş dumnezeesc, tu în ade n.intică a boltiturei miei bisericeşti. Iţi grăeşti în inimile lor, ca să cunoască cutncă văr ţi-ai împlinit misiunea sfântă; fi bine închipui pentru primul moment, că ai numele tău s'au chemat preste casa aceasta, cuvântată şi memoria-ţi fie eternă, căci intrat întruna din bogatele mănăstiri care am zidit: şi să auzi şi milostiv să fii. noi în veci nu te vom uită. înainte însă ale ţării româneşti, (Iar după ce ai tre Iară acuma când umilitul tău servitor îşi de a păşi preste pragul acestui Sf. Sion dum cut preste prima emoţie, şi-ţi dai seamă ridică glasul cătră tine toate acestea cerând nezeesc, să înălţăni o fierbinte rugăciune de valoarea artistică a picturei acestei pentru poporul tău, şi laudă şi mulţumită i cătră atot puternicul părinte ceresc, mulţu- biserici, înţelegi, că acelea pot să fie aducându-ţi pentru toate binefacerile ce mindu-i de toate bunătăţile, ce ne-a revărsat mai bogate in podoabe dar nu în va i-le-ai făcut şi când milă şi iertare, iertare dela acest Sf. Altar. ,,Tatăl nostru" etc. Amin. loarea artistica a picturei. Ferestrele şi mila cerşeşte pentru multele sale greşeli, colorate ale bisericii — cu motive ex Tu să auzi Doamne şi milostiv să fii. Mai clusiv din ornaineniica română, cetace vârtos însă, o Doamne al meu Doamne, să III. Actul comemorativ depus în la, noi pentru prima oară se întâmplă —• auzi şi milostiv să li preste el, preste mine, aruncă o lumină deosebit de feerică nevrednicul tău servitor, atunci, când clopotul altarul nouei biserici. asupra bisericii întregi. Razele soarelui cel mare delà acest sfânt lăcaş va dă vestea Anul Domnului MCMX. Dela sfânta reflectându-se prin geamuri îmbracă că l-ai chiemat pe el la soartea şi la locul Unire anul 210. Pontifice i.oruan Papa într'un fel de coloare mistică întreg eu- de odihnă al tatălui său şi când din gură în Piu X. Sub domnia înaltului Împărat priusul. E unul dintre momentele rare gură va răsuna creştinescul cuvânt „Dum al Austriei şi R^-ge Apostolic, al Un de a te elevă sufleteşte şi de a-ţi dâ nezeu să-1 ierte": atunci, atunci o Doamne gariei Francisc, losif I. Arhiepiscop şi prilejul să te cugeti câtă valoare as Sfinte, Tu să auzi şi să auzi şi milostiv Mitropolit greeo-catolic de Alba-Iulia şi cunde în sine adevărata pictura artistică să fii ! Amin. Făgăraş fiind I. P. S. D. Victor Miliâlyi şi cât de puţin s'a lucrat la noi în de Apşa. această direcţie. Ne mângâie gândul, Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul că s'a rupt în sfârşit ghiaţa şi la noi II. Vorbirea de despărţire dela vechia Fiului şi eu săvârşirea Spiritului Sfânt. pe acest teren, că avem artişti de va loare, cari muncesc in direcţia aceasta, "biserică, rostită de v.-prot. Fodor. Această sfântă Biserică, cu hramul Po- gorîrea Spiritului Sfânt pentru Unirea şi cari ca un frumos început a unei activităţi ce numai de aci înainte are llustrissime Domnule Episcop! Românilor cu,,Sfânta Biserică a Romei eelei vechi, s'au zidit din temelie şi s'au să se desvoalte în toată măreţia ei. a Prea iubiţi ascultători! împodobit şi inzâstrat cu toate cele de împodobit deja câteva biserici de ala Strâmtoraţi acum de aici prin progresul Husă pe cheltuiala iubitorului de Dum noastre în cel mai artistic, stil bizantin, timpului îndelungat, cu inima înduioşată şi nezeu Aihiereu Denietrin Radu, Eois- întreţesut cu motive româneşti. A sosit lacrimi în ochi, ne despărţim de asta mică copul roinân-iinit al Orâzii-mari. ajutor vrehiea ca publicul nostru să înţeleagă şi întunecoasă sfântă Casă dumnezeească. cu jugurile dând poporul credincios valoarea artiştilor ieşiţi din sânul său, Dumnezeul puterilor a făcut-o însă mare, greeo-catolic român din comunele Tâm şi să se ferească măcar pe vdtor de puternică, şi luminoasă. Sute de ani ea ne-a păhaza, şi Lifalău, atunci când plata lucrurile de fabrică, făcute la repezeală, revărsat mângâiere, lumină, cultură şi ştiinţa. ziierului cu palma făcea două cor. la zi. ale întreprinzătorilor străini, cari nu au nici interes nici simţul de lipsă de a Au alcătuit-o cu jertfe mari strămoşii noştri, Şi a zidit această sfântă Biserică reda picturile noastre bisericeşti in ade au îngrijit-o şi ascultat moşii, părinţii şi numitul Arhiereu Demetriu Radu in vărata lor splendoare. fraţii noştri. Aici au înălţat rugăciuni fier anul preoţiei al 25-a şi al arhieriei sale binţi veacuri întregi atotputernicului Creator, al 14-a la locul naşterii sale întru mă Iconostasul elegant, şi în ce pri aici au implorat binecuvântare, mângâiere şi rirea lui Dumnezeu, şi ca să-i fie spre veşte partea arhitectonică, înfăţişează: ajutor ceresc. Sub scutul ei s'au crescut şi veeiuieă pomenire şi loc de odihnă lui, Icoanele principali. Domnul Nostru Isus fericit generaţiuni întregi de muncitori şi părinţilor săi Ioan (1837—1905) şi Hristos, Preacurata, sf. Niculae şi sf. conducători ai muit iubitului nostru popor. Paraschiva din neamul Maioreştilor din Ioan Botezătorul. Pe uşa principală i Focularul acest sfânt ne-a dat aşa fa Tâmpăhaza, precum şi fraţilor săi Ni Bunavestire, iar pe uşile laterali sfinţii milii distinse, încât adevărat entusiasm şi culae, Preot Iaeob, Vicarul Haţegului şi arhangheli. Rândul prim cuprinde în veneraţiune simţesx, când îmi iau voie a ln- Todorica. mijloc: Pogorârea Spiritului sfânt, care Nr. 30. UNIREA Pag. 255. e şi hramul bisericii, iar de cele două Se vinde tn folosul ridicării unui I Convocare. Adunarea cercuală a desp. laturi praznicele: Buhăvestirea, Naşterea mausoleu la groapa meritatului bărbat al bi XI. „Blai" al „Asociaţiunii" e convocată pe Domnului, întâmpinarea Domnului, In sericii şi neamului. ziua de Marţi, 2 Iulie n. (sărbătoarea sf. trarea iu biserică. Adormirea Maicei Preţul unui exemplar, pentru abonaţi: prooroc llie) in comuna Ohaba. Domnului, şi Botezul Domnului. Rândul 6 cor., pentru neabonaţi 7 cor. Mulţămită publică. Marele binefăcător al doilea înfăţişează apostolii în mijloc NOTĂ: Se trimite abonenţilor curam- I al neamului românesc Vasile de Stroesco, cu Pantocratorul, iar deasupra lor patru bursă. Aceia dintre stimaţi abonenţi, cari ar în nemărginita sa bunătate a binevoit a două prooroci, planând Preacurata cu Fitil. dori să nu li-se ramburseze, sunt rugaţi să 200 cor. şi pentru fondul edificării bisericii Bollitura este deasemeni foarte bo anticipe preţul de 6 cor.-\-55 bani taxă de gr.-cat. din Hobiceni-Urieani. In numele cre gată atât iu pictură cât' şi în ornamen porto şi recomandare! dincioşilor mei îl rog şi pe această cale să tici!. Remarcăm icoanele mai mari: Cei Adresa: Albumul Bunea — Blaj- \ primească cele mai profunde ale noastre 4 evangelisti îmţir-jmuind ca im decor Balăzsfalva. mulţâinite. Niculae Zugrav, paroh gr.-cat. pe Pantocratorul; apoi Botezul, Schim Vom reveni. 0 jertfă frumoasă. Părintele loan barea la faţă, Restigli i rea. înălţarea Mihalea din Aghireş, un preot punctuos in Domnului, Pogorârea spiritului : 1 în o minunată execuţie tehnică şi cu un cu raportul Adniinistraţiunii capitulare asupra Preaveneratul Ordinâriat ar- prins bogat de peste 200 pagini. desvoltării acestei fundaţiunii. După raţiuni j hiepiscopesc a primit avizul, câ Intratele anului trecut au fost 134752*06 cor. E admirabilă coperta 'în mai multe (Inul .Ministru de culte a asignat dintre cari aproape jumătate din moşie. Eşi- colori, după originalul pictorului nostru F. suma de Cor. 271.550-82 fii. în C. Domşa. Urmează, numai decât la început tele au fost de 127595 93 cor. Averea curată i portretul cel din urmă al canonicului Bunea tregire congrualâ pe întâia jumă • la sfârşitul anului a fost de 1.032 mii cor. [ în patru colori. Şi alte peste 20 clişee, apoi tate a anului curent pentru preoţii Duplicarea stipendiilor şi a penziunilor, con capete artistice, suplimente, etc. Textul se ai hidiecezani. form dispoziţii fundatorului, s'a amânat a se împarte în următoarele mari capitole: | execută pe anul următor. Cerculara cu humele preoţilor I. : Moartea. , Hymen. Notar llie Câmpean şi Olimpia i se va publica săptămâna viitoare. II. Jalea neamului. Stupinian, anunţă serbarea cununiei Jor, car,e Credem, că şi eelealalte Ordi- III. Funerarii ww«w»' se va ţinea în 7 August st. n. (Duminecă • nariate vor fi primit asemenea IV. Postum. după llie Proroc) în biserica gr.-cat. din Stu- , % ^. V~ Epilog^ . aviz pentru preoţii lor. piui, precum şi la masă. Este o carte vrednică de memoria ma — Cdrnel Hulpuşiu cleric absolut şi j relui nostru Bunea. ! Olivia E. Puşcaş logodiţi. . _ . i 1) yil«!o*i ia Pag. 256. UNIREA Nr. 30. Bibliografie. Advocatul Poporal, de Dr. Dionisie Moldovan, advocat. Sub acest titlu a apărut in Cleveland Ohio din America o bună şi Nr. 4739-1910 (50) 3—3 A apărut: folositoare carte. Cuprinde drepturile cetă Amicul tinerimii, Nr 6 revistă pentru ţeneşti, familiare, de avere, zălog şi servi Publicare de concurs. tinerimea şcolara. Redacţia: Bucureşti Str. tute. Apoi legea industrială, dreptul obliga Română Nr. 12. Abonamrlent 5 cor. anual. torie, despre cărţile funduare, testament, Devenind vacantă „fundaţiunea a IV cambii ş. a. se înţelege după legile Ungariei; Iransilmnă" la institutul regnicolar din iar ca încheiere legile de muncitor din Principii morale sau etice ale reliyiunii America şi liste'e advocaţilor români din Cluj pentru creşterea surdo-muţilor, spre creştine, pentru şcolile medii şi institutele Ungaria şi America. Cartea aceasta apărută împlinirea aceleia publicăm prin aceasta pedagogice de Dr. Vasile Suciu, prof. de sf. în o ediţie frumoasa o recomandăm tuturor. concurs. teologie şi de religiune la gimn. sup. Cu apro barea Superiorităţii bisericeşti. Balâzsfalva— La locul acesta fundaţional pot con Blaj 1909 Tipografia şi Librăria Seminarului Vatra familiară de F. X. Wetzel curge numai elevi, prunci şi prunce, din teologic gr.-cat. Preţul: r60-f-10 fiii. porto. tradusă de Societatea „Inocenfiu M. Clain" părţile transilvane ale Ungariei, fără deo Se află de vânzare la Librăria Sem. teol. a teologilor din Blaj. E o scriere foarte ins sebire de religiune şi naţionalitate, cari au gr.-cat. din Blaj. tructivă şi interesanta. — Costă 30 fii -f- 5 împlinit 7 ani dar n'au trecut de 10 ani. fii. porto. Să află de vânzare la Librăria sem. teol. yr.-cat. din Blaj. La cerere sunt a se alătură: Pr inc ipi i le fundament tale sau a) atestat matricular de naştere. generale ale religunii creştine, pentru b) atestat dela medicul cercului, prin Proprietar-editor: şeoalele medii şi institutele pedagogice Aurel C Domşa. care se adevereşte surdo-muţia suplicantelui. de Dr. Vasile Suciu, profesor de sf. teologie Redactor responz.: Augustin Gruiţia. c) atestat despre altoirea cu versat. şi de religiune. Preţul: 1 cor. 20 fii. Se află d) atestat de paupertate. de vânzare la Librăria Seminarului Teologic e) adeverinţa comunală despre starea gr.-cat. din Balâzsfalva—Flaj. familiară şi a averii suplicantelui. Institutul preparator .,Apărarea viilor de peronosporă" Pentru atestatele de sub b) şi e) se de Niculue Pop, o broşurică, ce descrie pentru examenele private pot folosi numai formulare cari la cererea amănunţit cum şi când trebuie să ne apă concurentelui le estradă direcţiunea institu răm cu mai mult efect viile de peronos Kolozsvăr tului surdo-muţilor din Kolozsvăr. poră şi înfăimare. Broşura se dă gratuit Szechenyi-t6r 9 sz. I em. acelora cari procură cartea „Sădirea şi cul Cererile concursuale sunt a se trimite tivarea viei" de arelas autor. Separat costă dă instrucţii cu succes şi pe res subscrisului până în 5 August 1910. franco 25 fii. Se poate procură dela Librăria ponsabilitate din clasele gim Elevul care dobândeşte locul acesta Setninariului teol. gr.-cat. precum şi dela naziale, reale, comerciale şi pen fundaţional capătă în institut: locuinţa gra autor, în Blaj. tru maturitate. tuită, proviziune deplină şi instrucţiune. PSALTIREA Profetului şi îm Informaţiuni in scris la epis Blaj, 5 Iulie 1910. păratului DAVID. tole simple spedate, — sau ver Preţul: crudo 2*20, leg. in pânză 3*— Victor Mihályi, m. p. bal dă bucuros. arhiepiscop şi mitropolit gr.-cat. de leg. în piele 4'— Se afla de vânzare la Li (47) 3 4 brăria Seminarului teologic din Blaj. Alba-Iulia şi Făgăraş. La expoziţiunea milenară din Budapesta dela 1896 ff Singurul institut de asigurare ardelean premiat eu medalia cea mare. Turnători de c!opo*e şi fabrica de scaune de fer pmtru „Transsylvania" - ciepote a lui B = sibiiu •>/'>, Strada Cisnădiei 5. Strada Cisnădiei 5. — recomandă — în Timisaara-Fabric 3> -26—52 §4 Asigurări împotriva focului 4*1 se recomandă spre pregătirea clopotelor pentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, mo nouă, pe cum la turnarea de nou a clo bile etc. în condiţii avantagioase şi cu potelor stricate, mai departe spre facerea de clopote întregi armonioasă, pe lângă premii ieftine. garanţie pe mai mulţi ani, provăzute cu adjuaturi de fer bătut, construite spre a Asigurări pe vieaţă le întoarce cu uşurinţă în ori ce parte îndată ce clopotele sunt bătute de o (pentru preoţi şi învăţători confesionali romani lăture prin aceea ce sunt mântuite de gr.-cat. avantagii deosebite) pe cazul morţii cu crepare. — Cu deosebire recomand termin fix; asig. de zestre şi asig. poporale pe soese de înmormântare. Mai departe contra accidentelor, infracţiei — clopotele găurite = (furt prin sparger») asig. p. pagube la «paducte, ile mine inventate şi mai de multe Sumele plătite pentru pagube de foc până la ori premiate, cari sunt provăzute finea anului 1909 K. 4,831,168 13 in partea superioară — ca violina = Capitale asigurate pe vieaţă achitate .... „ 4,571,03551 CH găuri după figura 5 şi pentru aceea a» MU ton mai intensiv, mai Starea asigurărilor eu sfârşitul anului 1909, \ foc ., 112 045 412 = /vieaţă,, 10.847,132 — limpede, mai plăcut şi eu vibrarea Fonduri de intenieiare si de reaervă . . „ 2,309,387 - mai voluminoasă, decât cele de sis tem rechin, aşa. că un clopot pa tent de 327 kg. este egal in to Prospecte fi informaţii se dau gratuit în nul unui clopot de 461 kg. făcut birourile Direcţiunii şi la toţi agenţii. după sistemul T colii u Mai departe se recomandă spre facerea «cuine lor de fer bătut, da sine -Uită toare. — «pre preadjustarea elo- Persoane versate în achiziţii cu cercuri bune de potalor vechi eu adjustarede far bătut — ca şi spre turnarea da cunoştinţă se primesc în condiţii favorabile în toace da metal. : serviciul institutului. : (2i ¿6-52 Praţcuranturi ilustrate se trimit la carera gratuit şi franc*. Tiaofrafca S*>minariuiii Uoltgic fr -cat