PAG. 3, 5 HAG PESAH PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LVI = NR. 426-427 (1226-1227) = 1 – 30 APRILIE 2014 = 01 – 30 NISAN 5774 =24 PAGINI – 3 LEI SAMEAH!

70 de ani de la deportarea evreilor Cum acţionează liderii evrei în situaţii-limită din Ardealul de Nord Lansări de cărţi despre În primăvara anului 1944 s-a desfăşurat Dacă de-alungul anilor, memoria victime- Holocaust la Muzeul PAG. 13 o acţiune criminală, care a dus la dispariţia lor Holocaustului din Ardealul de Nord a fost aproape în totalitate a comunităţilor evreieşti evocată de comunităţile din localităţile de de Istorie a Evreilor din România din Ardealul de Nord. Sub supravegherea unde au fost deportaţi evreii, cu prilejul mar- echipei lui Adolf Eichmann, care a planificat-o, cării celor 70 de ani de la tragedie, toate co- autorităţile maghiare au organizat trimiterea munităţile din România se pregătesc ca prin PAG. 8 evreilor în ghetouri şi apoi transportarea lor organizarea unor evenimente solemne, să se Matineul Sebastian – PURIM din întreaga Ungarie, cu excepţia Budapestei, alăture acestei comemorări, tot aşa cum toate un regal cultural 5774 în lagărul de exterminare de la Auschwitz- comunităţile marchează la 9 octombrie Ziua Birkenau. Printre victime s-au numărat şi Holocaustului din România. Momente pline PAG. 7, 23 ÎN COMUNITĂŢI evreii din Ardealul de Nord, regiune ocupată de emoţia amintirilor, evocate de puţinii supra- de Ungaria horthystă, pe baza Dictatului de vieţuitori care mai sunt în viaţă, rugăciuni în PAG. 19 la Viena din 1940. Potrivit unor documente sinagogi, expoziţii, simpozioane şi conferinţe, Terezin germane, adunarea şi expedierea evreilor precum şi o sesiune parlamentară comemo- din Ungaria a fost făcută cu o aşa mare rativă, sub patronajul Camerei Deputaţilor, – lagărul „model” viteză, încât camerele de gazare de la Aus- vor figura în programul pentru comemorarea chwitz (trei sferturi dintre cei deportaţi au a 70 ani de la deportarea evreilor din nordul construit de Hitler fost imediat trimişi acolo) n-au mai prididit. Transilvaniei. În multe localităţi din Ardealul Şi toate acestea au avut loc în condiţiile în de Nord, reprezentanţi ai administraţiei locale PAG. 11 care Aliaţii debarcaseră în Normandia, iar se implică în această acţiune. Cronica armata sovietică înainta vertiginos dinspre Acest şir de evenimente este important nu est. Era deja limpede că Germania urma să numai pentru evocarea trecutului, ci şi ca o B’nai B’rith piardă războiul şi, totuşi, uciderea populaţiei garanţie pentru viitor. Chiar dacă de-acum a evreieşti era o prioritate atât pentru germani, devenit un lucru cunoscut, trebuie să spunem PAG. 5 cât şi pentru conducerea Ungariei. Abia în răspicat, din nou şi din nou: Holocaustul, ca Fată’n faţă! Maria Banuş luna iulie, guvernatorul Horthy, aflat sub parte a istoriei, nu poate fi uitat, evocările presiune internaţională, a oprit deportările. sunt necesare pentru ca astfel de fapte să Cu ing. VASILE DUB, – 1 00 În acest fel, a scăpat o mare parte a evreilor nu se mai repete. din Budapesta. Realitatea Evreiască preşedintele C.E. Târgu-Mureş PAG. 19 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. O generaţie nouă, aceleaşi întrebări… Răsfoind agenda preşedintelui şi Moşe Rabeinu. (Deuteronom, 34,5) La iniţiativa doamnei Silvia Marin- aproape de el, doar pentru că rămăsese deputatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, w Marcând 10 ani de la înfiinţare, Barutcieff, lect. univ. dr. la Facultatea de mai în urma convoiului. După ce au făcut se vede participarea sa şi implicarea în: Institutul Transatlantic American Jewish Litere a Universităţii Bucureşti, studenţii câţiva paşi, nişte ţărani au venit şi au furat • viaţa parlamentară; • relaţii interetnice; Committee (AJC) a invitat la o reuniune anului I ai Facultăţii de Comunicare şi hainele, lăsând cadavrul dezbrăcat. • contacte internaţionale; • viaţa F.C.E.R. aniversară, la Bruxelles, oficiali ai UE, Relaţii Publice au cunoscut o poveste de După ce Liviu Beris a terminat po- w Lucrările în plen şi în comisii la membri în Parlamentul European, di- viaţă. Au luat parte la un curs neconve- vestea, tinerii studenţi au fost invitaţi să-i Camera Deputaţilor; votul final asupra plomaţi, reprezentanţi ai unor organizaţii ţional, în urma căruia au aflat cum a fost adreseze întrebări. Cea mai interesantă legilor supuse aprobării; a fost numit la civile, lideri comunitari evrei europeni. Holocaustul în România de la un evreu dintre ele urma să primească o carte: conducerea Subcomisiei de analiză a F.C.E.R., aflată în parteneriat cu AJC, a care a supravieţuit deportării. “Amintirile unor evrei din România”, de proiectului de lege privind modificări la fost reprezentată de preşedintele său. Dr. Liviu Beris, preşedintele Asociaţiei Mehdi Chebana şi Jonas Mercier Mure- codul fiscal şi redevenţe, din cadrul Co- Discursurile şi dezbaterile au constituit Evreilor Români Victime ale Holocaustu- Ravaud, publicată de Editura Hasefer. Am misiei de Politică Economică, Reformă un schimb de dezbateri util pe teme lui, a venit în faţa tinerilor de 19-20 de ani fost surprins de implicarea şi curiozitatea şi Privatizare. evreieşti internaţionale. pentru a-şi spune povestea vieţii. studenţilor... Cei mai mulţi dintre ei au w Întâlniri cu premierul Victor Ponta, w Preşedintele F.C.E.R. a participat, În sală, cam 30 de studenţi şi linişte. fost interesaţi de trăirile personale ale viceprim-miniştrii Liviu Dragnea şi Ga- la Viena, împreună cu vicepreşedintele Liviu Beris s-a ridicat în picioare şi a în- domnului Beris. L-au întrebat dacă a urât briel Oprea, ministrul Educaţiei, Remus F.C.E.R. şi preşedintele C.E.B., ing. Paul ceput, firesc, cu o introducere în contextul pe cineva în urma Holocaustului, dacă Pricopie, alte personalităţi din Guvern Schwartz, preşedintele BBR, ing. José celui de-al doilea război mondial. A vorbit a putut ierta, chiar, dacă ar fi vrut să se care au vizitat Grupul Parlamentar al Iacobescu, preşedintele C.E. Braşov, ing. despre începutul războiului, despre impli- nască într-o altă familie. Minorităţilor Naţionale şi au oferit mem- Tiberiu Roth, la o întâlnire a ministrului is- carea Romaniei şi a ţărilor din regiune, Liviu Beris a răspuns că, aşa cum ne brilor GPMN posibilităţi de clarificări raelian al afacerilor externe, Avigdor Lie- dar mai ales despre ocuparea de către iubim cu toţii părinţii, cultura şi tradiţiile, legislative, oportunităţi pentru solicitări berman, cu lideri evrei din ţări europene. sovietici a Bucovinei de nord şi implicit a nici el nu şi-a dorit vreodată să se fi născut de sprijin punctual, pe baza acordului Ministrul Lieberman a propus realizarea oraşului său natal, Herţa. Avea, la acea într-o altă familie, decât cea evreiască în de colaborare între GPMN şi coaliţia de unui sistem de informare şi coordonare vreme (1941), doar 13 ani şi jumătate. care a venit pe lume şi a fost educat. De la guvernare. În acest context, deputatul între MAE din Israel şi lideri evrei euro- Acum, la 87 de ani, în acea după-amiază asemenea, a rememorat un episod în F.C.E.R. a solicitat: • ajutor financiar peni. Cei prezenţi au prezentat situaţia de primăvară care intra pe fereastra sălii care şi-a promis să nu urască pe cineva, punctual pentru reabilitarea Templului populaţiei evreieşti din ţările respective, de la parterul Facultăţii de Litere, Liviu ură pe care a văzut-o în ochii unui soldat Coral şi a altor importante lăcaşuri de cult cu accent pe: • relaţiile cu autorităţile Beris avea tonul unui profesor de istorie. care îl lovea cu bestialitate în timpul con- mozaic; • implicarea administraţiei locale statului şi societatea civilă; • manifestări Însă un profesor care a trait toată istoria centrării şi că, personal, a reuşit să ierte şi a forţelor de ordine pentru îngrijirea şi antisemite; • legături ale comunităţilor pe care o predă studenţilor săi. dar nu poate ierta în numele celorlalţi, paza cimitirelor evreieşti; • soluţionarea cu Israelul. Preşedintele F.C.E.R. a Din când în când, mai intrau tineri în atât de mulţi, care au suferit şi au murit. unor probleme legate de statutul unor subliniat: • bunele relaţii între F.C.E.R. sală, nepărând să ştie exact la ce vor Întrebarea premiată, a fost: “De unde proprietăţi retrocedate Fundaţiei „Carita- cu oficialităţi centrale şi locale, organizaţii participa. Îşi găseau în linişte un loc şi de- credeţi că pornea ura faţă de evrei?” tea”; • finalizarea adoptării modificărilor ale societăţii civile, culte religioase; • veneau imediat parte a celor care ascultă. Liviu Beris a avut un răspuns. Acelaşi la Legea 189; • obţinerea de drepturi existenţa în România a unei legi sanc- Timp de o oră şi jumătate, cu toţii am pe care îl dă orice om de bun simţ şi care salariale pentru angajaţii TES; • sprijin ţionând atitudini antisemite, xenofobe, ascultat mărturiile cutremurătoare. Eve- cunoaşte istoria şi cultura poporului evreu. pentru organizarea şi desfăşurarea ma- rasiste, dar şi necesitatea de a fi perfec- nimentele la limita dintre viaţă şi moarte, A vorbit despre faptul că poporul evreu a nifestărilor comemorative „70 de ani de ţionată şi, mai ales, aplicată de autorităţi; lipsa apei, lipsa hranei, boli, caldură in- fost primul care a îmbrăţişat monoteismul la ghetoizarea şi deportarea evreilor din • reprezentarea în Parlamentul României suportabilă sau, dimpotrivă, frig crâncen. şi despre implicaţiile alterităţii pe care le-a Transilvania de Nord”. a intereselor populaţiei evreieşti, ale altor Toate acestea şi încă multe altele le-a trăit presupus în acele vremuri acest lucru. w La sesiunea aniversară „10 ani de cetăţeni români; • excelenţa contactelor Liviu Beris în timpul deportării în lagărul Le-a vorbit studenţilor despre momentele la intrarea României în NATO”, dr. Aurel F.C.E.R. cu Ambasada Statului Israel, de concentrare Moghilev din Transnistria. grele din istoria poporului său şi despre Vainer a urmărit cu mult interes cuvân- cu E.S. Dan Ben Eliezer, ambasadorul M-am uitam în jur pentru a vedea cum cultura şi tradiţiile acestuia l-au făcut tările preşedintelui României, Traian Israelului în România; • relaţiile de cola- reacţiile tinerilor care auzeau pentru să fie întotdeauna altfel. Interesant este Băsescu, primului ministru Victor Ponta, borare cu Congresul Evreiesc European prima dată această poveste. Unii păreau că avea în faţă tineri, o nouă generaţie, liderilor de partide din opoziţie, Crin (CEE), exemplificate şi prin recenta vizită surprinşi, o parte – îngroziţi de ororile au- iar întrebările au rămas aceleaşi. Antonescu, Vasile Blaga ş.a. Apartenen- la Bucureşti a preşedintelui CEE, Moshe zite, alţii erau intrigaţi. Un murmur unanim ţa României la NATO a fost apreciată Kantor, care a înfăţişat reprezentanţilor s-a auzit în sală atunci când Liviu Beris GEORGE GÎLEA ca un scut în apărarea democraţiei şi a Parlamentului şi ai Guvernului proiectul a povestit cum un om a fost împuşcat, statului de drept, în respectul integrităţii legislativ al CEE privind „toleranţa în se- teritoriale a României ca stat unitar. curitate”. Ministrul israelian a evidenţiat w Dr. Aurel Vainer a participat la: 1. faptul că „evreii din Europa trebuie să Jobbik, surpriza aşteptată Adunarea comemorativă, organizată de sprijine Israelul, iar Israelul – Diaspora Uniunea Ruşilor Lipoveni, „70 de ani de evreiască europeană”, recomandând a alegerilor legislative din Ungaria la blocada Leningradului” – actualul St. liderilor evrei europeni: • concentrarea Petersburg – de către armatele germa- eforturilor pentru sprijinirea corespun- Partidul de extremă dreaptă Jobbik, de continuare a extremei drepte. ne naziste în timpul celui de-al doilea zătoare a candidaţilor în alegerile noului orientare xenonofobă, antisemită, antiro- Avansul electoral al partidului ultrana- război mondial; 2. Expoziţia organizată Parlament European; • acţiuni mai efici- mă şi iredentistă, a ieşit numai pe locul ţionalist din Ungaria, Jobbik, ar trebui să de Asociaţia Bulgarilor, la Timişoara, ente la Bruxelles şi Strasbourg pentru o trei în alegerile legislative din Ungaria fie o sursă de îngrijorare pentru Europa, „Apărarea evreilor din Bulgaria în anii imagine favorabilă Israelului şi evreilor din 6 aprilie – cu aproximativ 21 la sută a declarat dr. Moşe Kantor, preşedintele Holocaustului”, cu implicarea conducerii din Diaspora. Preşedintele F.C.E.R. a din voturi şi 23 de mandate, dar astfel Congresului European Evreiesc. “Este laice şi religioase din ţara vecină. supus solicitarea ministrului israelian această formaţiune politică a înregistrat cu adevărat o zi neagră pentru Ungaria. w Notabile: cuvântările preşedintelui Comitetului Director al Federaţiei. cea mai mare creştere la acest scrutin, Câştigurile obţinute de Jobbik, un partid Asociaţiei Veteranilor de Război din Ro- w Printre acţiunile importante din de peste patru la sută în comparaţie cu politic neonazist, ar trebui să servească mânia, gral (r) Marin Dragnea, E.S. Oleg F.C.E.R.: • analize detaliate privind 2010. Analiza rezultatelor arată că, dintr- drept un semnal de trezire pentru întreaga Malghinov, ambasadorul Federaţiei Ruse maximizarea veniturilor şi minimizarea un partid oarecum local, orientat spre Europă. Suntem din nou martori cum, la Bucureşti, preşedintelui Uniunii Ruşilor cheltuielilor – preambul la întocmirea regiunile sărace din estul Ungariei, a de- în Europa, democraţia este însuşită de Lipoveni, deputat Miron Ignat ş.a. Depu- proiectului Bugetului F.C.E.R. de venituri venit un partid naţional, el adunând voturi duşmanii democraţiei. Jobbik este un tatul F.C.E.R. a vorbit despre privaţiunile, şi cheltuieli pentru 2014; • pregătirea şi din vestul ţării, mult mai dezvoltat din partid care trăieşte din ură. Noul guvern suferinţele îndurate de toţi locuitorii din lucrărilor Consiliului de conducere şi punct de vedere economic. În condiţiile în al Ungariei trebuie să garanteze ca ura oraşul asediat, inclusiv de evrei, ca şi Adunării Generale a F.C.E.R., din 2014, care partidul de guvernământ Fidesz, al să nu fie tolerată, nici în guvern, nici în despre lupta comună împotriva naziştilor. spre adoptare de decizii privind demer- premierului Viktor Orban, situat pe locul parlament, nici pe străzi”, a declarat w Luând parte la vernisajul expoziţiei suri statutare pentru Congresul F.C.E.R. întâi, a pierdut, faţă de 2010, 10 la sută Kantor, la aflarea rezultatelor scrutinului de la Timişoara, deputatul F.C.E.R. a de alegere a organelor de conducere, o din voturi, acestea nu s-au îndreptat către din Ungaria. urmărit cu interes discursul preşedinte- dată la patru ani; • participarea şi discur- coaliţia de stânga sau către ecologişti, lui Asociaţiei Bulgarilor, gral (r) Nicolae sul la sesiunea comemorativă „10 ani de ci către Jobbik, au afirmat analiştii. Este După alegeri, Orban Mircovici, şi a apreciat comportamentul la intrarea în eternitate a acad. Nicolae un paradox, deoarece Fidesz, pentru a populaţiei şi al conducătorilor faţă de Cajal z.l.”, de la Academia Română. atrage de partea lui alegătorii lui Jobbik, dă undă verde evreii din Bulgaria în anii Holocaustului, w La Bacău, preşedintele F.C.E.R. s-a a preluat chiar din programul economic Memorialului contestat care s-au împotrivit măsurilor opresive întâlnit cu primarul Municipiului Bacău, al acestui partid. Tristul adevăr este că antievreieşti impuse de Germania na- Romeo Stavarache, pentru consolida- mesajul naţionalist şi xenofob al Jobbik a În prima zi după alegerile legislative zistă. Un exemplu: în semn de protest, rea sprijinului acordat C.E. Bacău, cu fost şi este agreat de o mai mare parte din Ungaria, încheiate cu succesul parti- doi mitropoliţi bulgari au purtat Steaua disponibilitatea deputatului de a susţine dintre alegătorii unguri. dului de guvernământ Fidesz, premierul lui David. La vernisaj au fost: autorităţi demersuri de soluţionare a unor proble- Cu toate că organizaţiile evreieşti Viktor Orban a dispus începerea con- locale, deputaţi din GPMN, conducerea me în relaţiile cu Parlamentul. Însoţit de internaţionale şi din Ungaria, precum şi struirii Memorialului victimelor ocupaţiei CE Timişoara şi ansamblul său artistic. directorul CAPI, ing. Rudy Marcovici, societatea civilă au atras atenţia, în aceşti germane. Ridicarea acestui monument a w Ca şef de delegaţie la lucrările de la preşedintele F.C.E.R. a discutat cu con- patru ani, asupra pericolului potenţial fost contestată de organizaţiile evreieşti Amman ale Componentei parlamentare ducerea comunităţii despre: • problema pe care-l reprezintă această formaţiune din Ungaria, dar şi de o parte a societăţii „Uniunea pentru Mediterana”, deputa- relocării sediului comunitar actual într-un politică, profund antidemocratică, gu- civile şi de partidele din coaliţia de stânga- tul F.C.E.R. a vorbit cu succes despre spaţiu adecvat: • organizarea, la Templul vernul Orban a făcut prea puţin pentru liberală deoarece, prin simbolistica lui, se relaţiile României cu Iordania şi a avut Cerealiştilor – acum, în curs de renovare contracararea lui. În pofida promisiunilor pune un semn de egalitate între făptaşi şi un schimb de opinii cu Alteţa Sa Prinţul – a evenimentului „Şef Rabin dr. Alexan- premierului Orban făcute organizaţiilor victime şi nu se asumă vinovăţia autorită- Hassan al Regatului Haşemit al Iordaniei. dru Şafran”, în cadrul „Zilelor Bacăului”. evreieşti, guvernul nu s-a delimitat cu su- ţilor maghiare din perioada războiului în Împreună cu colegii deputaţi din delega- Templul, cu pictură interioară de valoare, ficientă tărie de manifestările antisemite, deportarea evreilor unguri. Mai multe sute ţie, Sorin Grindeanu şi Florin Anghel, dr. va găzdui şi Muzeul „Dr. Alexandru Şa- antirome sau antieuropene ale diferiţilor de persoane s-au adunat la faţa locului A.Vainer a vizitat Betania, loc de pelerinaj fran”, punct de atracţie turistică. lideri ai Jobbik. Această poziţie, precum şi au declarat că nu vor permite ridicarea pentru creştini, şi a urcat pe Muntele IULIA DELEANU şi creşterea sărăciei în Ungaria, oferă monumentului. (E.G.) Nebo, unde, potrivit textului biblic, a murit (Continuare în pag. 18) condiţii favorabile pentru ascensiunea în REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 3

MESAJE DE PESAH 5774 „Mesajul DR. AUREL VAINER: HAGADA ŞEL PESAH ESTE PERENĂ acestei mari „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Cel care te-am scos din ţara Egiptului, din casa robiei”. Această primă poruncă din sărbători iudaice Decalog oferă măsura importanţei pe care Pesah, sărbătoarea libertăţii, o are în actualizează formarea fiecărei generaţii, din antichitate până în prezent. „Şi să spui fiului tău…” sunt cuvintele lui Moşe Rabeinu către valorile unei contemporani, îndemn la transmiterea din tată-n fiu a epopeii; moştenire întru spirit, spiritualităţi întru acţiune. Afirmându-ne cu demnitate identitatea, am reuşit să ne salvăm, ajun- gând în anul 5774 al existenţei noastre. milenare” Motiv pentru care Hagada şel Pesah se se arată, între altele, în mesajul adresează cu precădere copiilor, tinerilor. E.S.TRAIAN BĂSESCU, preşedintele Şi este simptomatic pentru mica noastră României, adresat F.C.E.R. cu prilejul comunitate, preponderent vârstnică, fap- sărbătorii de Pesah. tul că tinerii, atâţia câţi mai avem, sunt vi- „Am deosebita plăcere de a vă zibil implicaţi în viaţa comunitară, îi atestă Satu Mare etc. Un punct de atracţie în demersurile de transmite cele mai calde urări cu prile- forţa de a lăstări. An de an, la Seder-ele Anul acesta, în care comemorăm 70 însuşire a cunoştinţelor de religie mozaică jul sărbătorii tradiţionale Pesah, care îi noastre colective participă laolaltă membri de ani de la deportările evreilor din Ardea- şi de istorie a evreilor îl reprezintă taberele reuneşte pe toţi membrii comunităţilor ai comunităţilor de toate vârstele; realitate lul de Nord, avem în vedere o mai intensă de studiu, organizate de Cancelaria Rabi- evreieşti din România şi din întreaga dătătoare de optimism. concentrare de forţe comunitare, dar şi nică la Centrele de Instruire şi Recreere lume. Mesajul acestei mari sărbători O altă expresie a voinţei noastre ale societăţii civile româneşti spre a face de la „Be’ Yahad” Cristian-Braşov, Eforie iudaice, care celebrează libertatea, de a trăi, cu propria noastră identitate din Hazkara un mod de avertizare asupra Nord, Borsec. Acestea din urmă – rod al bucuria şi comuniunea, actualizează naţională, este grija pentru păstrarea şi escaladării extremismului în expresiile colaborării între F.C.E.R., Joint şi Centrele valorile unei spiritualităţi milenare. valorificarea patrimoniului iudaic sacru, sale antisemite, negaţioniste, xenofobe; Comunitare Evreieşti. Este important să actualizăm în parte din patrimoniul cultural al Români- flagel ameninţând nu doar evreii, dar şi Dintre sclavii de diverse etnii din memoria contemporanilor momen- ei şi, de ce nu, universal. Stau mărturie România, Europa. O confirmare semnifi- Egiptul antic, doar evreii au găsit forţa tele fondatoare din trecut şi reperele reinaugurări de temple şi sinagogi, în anii cativă: la începutul acestui an, Academia interioară să lupte pentru libertate, pentru identităţii culturale şi spirituale care din urmă; crearea de puncte muzeistice, Română a organizat, cu prilejul Zilei In- că aveau dorinţă de cunoaştere, res- ne individualizează devenirea istorică. în incinta lor iniţiind vizitatorii asupra con- ternaţionale de Comemorare a Holocaus- pectau şi iubeau Cartea. Nu întâmplător Mai ales în contextul lumii actuale, în tribuţiei noastre la prosperitatea României tului o reuniune sub genericul: „Informaţii ne-am construit supranumele de Popor care diversitatea identităţilor etnice şi moderne, aproape în toate domeniile istorice şi mărturii privind Holocaustul din al Cărţii. Şi astăzi, evreii din România se culturale constituie adesea provocări spirituale şi materiale, dar şi pe câmpul România”. dovedesc capabili să-l acopere faptic prin dificile, devine cu atât mai necesară de luptă, în războaiele de neatârnare şi „Toţi cei flămânzi să vină să şadă activităţi ale Centrului Iudaic de Editură şi punerea în valoare a pluralismului pe reîntregire a României. Mă gândesc la la masa noastră”. Este un alt verset cu Publicistică, matinee culturale, lansări şi calea cunoaşterii şi a dialogului. reinaugurarea Sinagogii din Roman, a deschidere etică din Hagada. În acest participări la târguri de carte. Doresc ca sărbătoarea Pesah 5774 Templului Meseriaşilor din Galaţi. Avem spirit am îmbunătăţit şi îmbunătăţim Pesah este prima Alia din istoria să vă prilejuiască bucuria întâlnirii în în proiect finalizarea lucrărilor la Templul asistenţa socială şi medicală din cadrul noastră. Evreii din România au întemeiat, jurul Templului şi al familiilor dumnea- Coral din Capitală, Sinagoga Mare din Federaţiei. Am extins numărul celor care la sfârşitul secolului XIX, primele colonii voastră şi să vă încredinţeze de forţa Iaşi, Sinagoga din Oradea, cea din Şimleu primesc sprijin de la „Claims Conference”, evreieşti în Ţara Sfântă. Şi Muzeul de renaşterii spirituale şi a speranţei că Silvaniei, Sinagoga din Tulcea şi altele. al beneficiarilor de ajutor gospodăresc. Istorie a Evreilor originari din România, vom fi împreună în toate momentele Am reuşit să reabilităm cimitire evreieşti Este în curs de desfăşurare reabilitarea proiectat la Roş Pina, una dintre aceste importante pentru comunitatea dumnea- importante ca mărime din Bucureşti, Iaşi, construcţiei şi modernizarea Căminului aşezări de pionierat, va evidenţia aportul voastră şi pentru România, ţara care s-a pentru vârstnici „Amalia şi Şef Rabin dr. lor la reclădirea Statului Israel modern. bucurat mereu de ataşamentul şi contri- Rabin RAFAEL SHAFFER Moses Rosen”, pe care îl considerăm un Desigur, Comunităţile Evreieşti din buţia dumneavoastră la binele comun”. proiect de anvergură. ţară şi F.C.E.R., în ansamblu, au desfă- iniţiat de B’nai B’rith Europa. Timpul libertăţii Trebuie spus că, în pofida diminuării şurat multiple activităţi şi acţiuni pe plan Procesul de tranziţie de la sclavie la noastre numerice, pulsul vieţii religioase naţional şi internaţional. Amintim, în acest libertate a fost de durată. Foştii sclavi bate normal. Rabinul Rafael Shaffer se sens, vizita în România, de două ori în trebuiau să fie apţi spiritual să primeas- noastre ocupă de formarea de oficianţi de cult, acest an, a preşedintelui Congresului că primul Cod de legislaţie umanistă din Dragi prieteni, este apropiat de enoriaşi, răspândeşte cu- Evreiesc European precum şi a unor lume, Decalogul, statuând aceste principii Sărbătoarea de Pesah se numeşte noştinţe de iudaism prin intermediul unor remarcabili lideri ai evreilor europeni. De în relaţiile omului cu Divinitatea, în relaţiile şi ZMAN HERUTENU – timpul libertăţii dezbateri pe net, al unei emisiuni la Radio asemenea, în raport de situaţiile apărute, omului cu semenii săi. Abia urmaşii lor au noastre. Ea nu este doar o comemorare a „Şalom” şi, în mod direct, la serviciul reli- conducerea Federaţiei a luat atitudine faţă intrat în Ţara Sfântă. ieşirii din robia Egiptului, care a avut loc în gios cotidian şi de sărbători din sinagogi. de manifestări extremiste, introduse în Hagada şel Pesah este perenă; co- urmă cu mai mult de trei milenii. În fiecare În mod similar, ne bucurăm de serviciile unele localităţi din ţară de forţe extremiste notaţiile ei privesc, deopotrivă, istoria an, fie el de robie sau de libertate, retrăim Rabinilor de la Oradea, Iaşi şi Braşov. externe. S-a acţionat şi se acţionează evreilor şi pe cea universală. din nou aceste momente de glorie. Preocupare împărtăşită şi pusă în apli- continuu pentru o imagine favorabilă a În numele Federaţiei Comunităţilor În anii de robie ne întrebam ce mo- care şi de Centrele Comunitare Evreieşti evreilor din România. Doresc să amintesc Evreieşti din România şi al meu personal, tiv de bucurie mai avem. Dimpotrivă, din Capitală, dar şi din alte oraşe din ţară, colaborarea excelentă pe plan interreli- vă doresc sănătate, împliniri, bucurii. amintirea libertăţii pierdute ne aducea unde există comunităţi mari, prin sesiunile gios, precum şi cu B’nai B’rith România, Pace în România, pace în Israel, pace mai degrabă tristeţe. Răspundeam că „Bereshit”, mai recent, „Keshet”, tot cu conlucrând cu excelente rezultate la re- în lume! anii în care ne-am bucurat de libertate participarea de cursanţi de toate vârstele. alizarea festivalului „Podurile toleranţei”, HAG CAŞER PESAH VESAMEAH! au rămas adânc imprimaţi în memoria noastră colectivă. Am învăţat s-o preţuim, să tânjim după ea, să ne luptăm pentru Sărbătoarea eliberării ea, câteodată chiar cu preţul vieţii. Luni, 14 aprilie, a.c., ajunul de Pesah, evreieşti din România. informaţii cu privire la Sinagoga Mare din Astăzi se pare că avem toate motivele Sinagoga Mare din Bucureşti s-a dovedit Vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Bucureşti, locul de desfăşurare, explicând să fim mulţumiţi. Ideea libertăţii, revo- a fi neîncăpătoare pentru toţi cei care au Schwartz, a transmis cele mai bune de ce pentru masa de Seder a fost ales luţionară la vremea ei, a fost aproape dorit să participe la serviciul religios de urări şi Hag Pesah Sameah evreilor din stilul baroc-rococo, acesta fiind similar unanim adoptată. Sclavia ca instituţie a Pesah sau ”sărbătoarea trecerii”, simbolul comunitatea bucureşteană şi nu numai. cu stilul arhitectural al vechiului lăcaş fost abolită pe aproape întreg globul. Dar eliberării evreilor, conduşi de Moise, din El a apreciat importanţa acestor reuniri de cult, construit în prima jumătate a este oare asta suficient? robia egipteană, o sărbătoare multimi- prilejuite de marile sărbători ale poporului secolului al XIX-lea. El a subliniat semni- Deşi sclavia ca instituţie a fost abo- lenară, dar actuală prin spirit şi esenţa evreu. ficaţia sărbătorii, ce înseamnă Pesah-ul lită, într-o formă deghizată ea continuă mesajului. pentru fiecare evreu şi caracterul special nestingherită. Biciul zbirului a fost doar Serviciul religios a fost oficiat de rabi- Seder baroc-rococo al acestei mese din prima seară a sărbă- înlocuit prin înglodare în datorii, care nu nul Rafael Shaffer şi cantorul Iosef Adler. torii. Corul Sinagogii Mari, sub bagheta vor putea fi niciodată plătite, sau prin alte Rabinul Shaffer a rostit o interesantă dra- Masa de Seder a reunit un număr dirijorului Maximilian Kertesz, a interpretat metode şi mai puţin cinstite. Forma s-a sha despre importanţa înţelegerii ideii de semnificativ de participanţi, conducerea melodii religioase specifice sărbătorii de schimbat, dar nu şi fondul. libertate şi a oficiat rugăciunea de Maariv. F.C.E.R., C.E.B., JCC, Joint, B’nai B’rith, Pesah. La rândul său, Edy Kupferberg, Mai răspândită este robia fără stăpân. Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Au- instituţii care au organizat împreună eve- directorul Cancelariei Rabinice, a vorbit Tot mai mulţi sunt cei dispuşi să facă rel Vainer, a rostit un cuvânt de bun-venit nimentul, membri ai Comunităţii Evreilor despre importanţa pentru întreaga isto- orice, chiar cu pericolul vieţii sau al liber- tuturor celor prezenţi şi a vorbit despre din Bucureşti, dar şi prieteni ai acestora rie a evreilor, a acestui moment, unic în tăţii, pentru a-şi obţine porţia zilnică de semnificaţia sărbătorii de Pesah, referin- şi invitaţi aleşi, printre care vicepremierul felul său. Directorul JCC România, Israel băutură sau droguri ori pentru a continua du-se la ceea ce aceasta simbolizează Liviu Dragnea, deputatul Angel Tîlvăr, Sabag, a transmis de asemenea urări de cu jocurile de noroc. şi cum trebuie percepută. De asemenea, secretarul de stat Victor Opaschi, amba- bine şi Hag Pesah Sameah tuturor celor În fiecare an, sărbătoarea de Pesah el a reiterat importanţa unităţii poporului sadorul Statului Israel în România, E.S. prezenţi, participând, alături de nume- este ocazia în care ne întrebăm dacă evreu capabil să depăşească vicisitudinile Dan Ben-Eliezer, şi ambasadorul Serbiei roase alte persoane prezente, la citirea suntem într-adevăr liberi. Pentru unii este vremii, ieşirea din robia egipteană fiind un în România, E.S. Branko Brankovici. cărţii Hagada. doar un avertisment, pentru alţii – o rază exemplu elocvent al acestei virtuţi. Pre- Attila Gulyás, vicepreşedintele C.E.B., DAN DRUŢĂ, EVA GALAMBOS de lumină, dar pentru toţi – o frumoasă şedintele F.C.E.R. a transmis un călduros a deschis masa de Seder şi a afirmat că şi gustoasă tradiţie. Hag Pesah Sameah tuturor celor prezenţi ”vom traversa împreună etapele eliberă- (Continuare în pag. 5) PESAH CAŞER VESAMEAH! şi urări de bine pentru membrii comunităţii rii poporului evreu”. El a oferit şi câteva 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Cu ing. Vasile Dub, preşedintele Comunităţii Evreilor din Târgu-Mureş „Vrem să ieşim în lume, să deschidem porţile comunităţii...” Doctor inginer Vasile Dub gur, a existat un început: cartea lui André lăsată nouă de evreii târg-mureşeni ai este, din 2011, preşedintele Schwartz-Bart „Ultimul dintre cei drepţi”. începutului de secol XX. Am iniţiat un site Comunităţii Evreieşti din - Aţi urmat în funcţie după domnul (izraelsarokms.ro). De ce acest nume? Târgu-Mureş. Interesat de Alexandru Ausch. Ce moştenire aţi preluat Accesaţi site-ul. Am propus Federaţiei iudaism, doreşte să men- şi cum vreţi să o îmbogăţiţi? Vorbiţi-ne şi un plan cu acoperire naţională, privind ţină acest spirit în rândul despre munca în cadrul Comitetului de postarea pe internet a cimitirelor evreieşti, evreilor şi, în măsura conducere al comunităţii. cu dublul scop, cel al conservării patrimo- posibilităţilor, să îl îm- - Dl. Ausch a fost un lider necontes- niului iudaic, dar şi ca sursă de informaţie bogăţească. Despre tat al comunităţii, îmbinând farmecul pentru evreii originari din România, plan toate acestea, precum şi personal, înţelepciunea nativă, o bună care credem că se va bucura de atenţia celelalte comunităţi din ţară: practic, lu- despre proiectele lui l-am cunoaştere a oamenilor şi acea faţă ne- cuvenită. crăm izolat. Soluţia este nu atât vizitarea întrebat pe interlocutor. văzută, dar mereu prezentă, a educaţiei - Aveţi relaţii excelente cu autorităţile, reciprocă, cât elaborarea unor proiecte sale iudaice, însuşită în familie. Eu, în cu celelalte minorităţi şi mai ales cu ce- comune: atunci o să ne cunoaştem mai - Domnule inginer Dub, sunteţi un pre- comparaţie cu el, sunt un novice, singura lelalte culte. Cum aţi reuşit acest lucru şi bine. Federaţia ar putea fi promotorul şedinte relativ tânăr, în sensul că ocupaţi mea scuză fiind buna intenţie. Pe măsură ce proiecte comune aveţi? unor astfel de proiecte, prin proliferarea această funcţie doar de câţiva ani. Vă ru- ce am început să mă implic, începând din - Tg. Mureş este un oraş bilingv: cer- informaţiei asupra unor granturi: un grant găm să prezentaţi cititorilor noştri câteva 1997, în problemele comunităţii, am înţe- cetătorii proceselor de gândire spun că comun are şanse mai mari de acceptare. date din biografia dumneavoastră. les că această muncă este o provocare: bilingvismul este benefic pentru creier: - Ca şi celelalte comunităţi din Ardealul - M-am născut în 1947, la Oradea. prima lecţie este că trebuie să-i cunoşti dar este esenţial pentru comunicarea cu de nord, şi cea din Târgu-Mureş va come- Părinţii mei au supravieţuit Holocaustu- pe cei care formează comunitatea, ca să-i cetăţenii oraşului. Ne bucură solicitările mora 70 de ani de la deportarea evreilor. lui, datorită desigur norocului, dar şi – e poţi înţelege. Noroc (din acest punct de celorlalte culte, mai ales când este vorba Ce pregătiţi pentru acest eveniment? părerea mea – faptului că n-au acceptat vedere) că e o comunitate mică, cu mai de educaţia copiilor. Cred cu adevărat că - Comunitatea noastră comemorează necondiţionat statutul de victimă. Am puţin de 200 de persoane… Recent l-am ecumenismul este una dintre cele mai im- în fiecare an, în luna mai, la sinagogă şi la terminat liceul în 1965 la Tg. Mureş şi sărbătorit pe Fodor Bertalan, membru al portante atitudini în făurirea unei societăţi monumentul Holocaustului (începând cu am absolvit Institutul Politehnic, secţia comunităţii, la împlinirea vârstei de 92 de morale. De câte ori avem ocazia, amintim 2003), deportarea evreilor din Tg. Mureş electrotehnică, la Cluj. O biografie tipică ani. Practic, ne-am apropiat abia acum vizitatorilor noştri neevrei că sinagoga şi valea Mureşului. Este o datorie de pentru mulţi evrei născuţi după război. doi ani. Viaţa lui, am îndrăznit să sugerez este casa de adunare pentru toate po- suflet a supravieţuitorilor, atâta timp cât Norocul meu a fost întâlnirea cu câţiva auditoriului, este o lecţie la vedere (F. B. poarele. Vrem să ridicăm un monument în aceştia vor (mai) fi. De asemenea, cum profesori remarcabili, atât la şcoală, cât şi este şi acum un domn elegant, o legendă amintirea celor 341 de copii ai fostei şcoli se ştie, în 9 octombrie este Ziua naţională la facultate, care mi-au deschis interesul vie a oraşului). Astfel de întâlniri sunt foar- evreieşti de pe strada Horia, iniţiativă cu a comemorării Holocaustului în România. pentru literatură, matematici, inginerie. În te importante Mi-aş dori ca acest cuvânt, care ne vom adresa şi oraşului. Faptul că anul acesta se împlinesc 70 1993 am trecut în învăţământul superior, comunitate, să se umple de conţinut. - Care sunt principalele probleme cu de ani de la tragicele evenimente este mi-am dat doctoratul în 2000 şi am fost Comitetul de conducere e compus din care vă confruntaţi? Se poate vorbi des- un moment de reflecţie, mai cu seamă pensionat pentru că aşa suna legea în- oameni care m-au acceptat: ca urmare, pre îmbătrânirea comunităţii sau despre pentru întreaga societate română. Noi văţământului. e uşor de lucrat cu ei. Şi întotdeauna e o continuitate? ne afirmăm întreaga disponibilitate de a Nu mă întrebaţi ce pensie am. Din bine să te consulţi cu membrii comitetului: - Îmbătrânire? Da. La 200 de membri, participa la astfel de activităţi, semnale în 1 decembrie 2011 sunt preşedintele co- recunosc că nu de puţine ori ideile lor cu puţini tineri, aşadar fără căsătorii şi, acest sens am primit de la Universitatea munităţii din Tg. Mureş. s-au dovedit mai bune decât cele, iniţial, în consecinţă, fără nou-născuţi, ne vom „Petru Maior” din Tg. Mureş. De aseme- - Ştiu că vă interesează problemele ale mele. împuţina inevitabil. Problema multor nea, vom participa, în 26 mai, la seria de iudaismului. De unde această curiozitate, - Deşi nu foarte numeroasă, comuni- comunităţi evreieşti din România este comemorări organizate de F.C.E.R. în condiţiile în care nici generaţia dum- tatea din Târgu-Mureş se poate mândri răspunsul la întrebarea: le lăsăm să dis- - Dacă aveţi un mesaj pentru cititorii neavoastră (nici a mea) nu s-a bucurat cu performanţe valoroase. Enumeraţi pară, trecând uşor peste aspectele privind revistei „Realitatea Evreiască”. de libertate în acest tip de studii? câteva iniţiative. păstrarea şi conservarea patrimoniului, - Doresc cititorilor revistei „Realitatea - Este, cred, rezultatul unui lung - Dorim, în ceasul al 11-lea, să ieşim în sau le ajutăm tocmai pe cele care sunt Evreiască” multă sănătate: sănătatea proces de recuperare, în limbaj popular, lume. Vrem să deschidem porţile comuni- pe cale de a dispărea? este condiţia spiritului critic. Sper să m-am copt la minte. Inevitabil, vine un tăţii pentru cei care vor să se reîntoarcă, - Ce relaţii aveţi cu celelalte comunităţi citesc în paginile „Realităţii” dezbateri în moment când te întrebi: cine sunt, de dar şi pentru concitadinii noştri, vrem să din ţară? Dar cu Federaţia? În ce direcţie acest spirit. unde vin? Şi, evident, trebuie să fii sincer valorificăm potenţialul cultural şi turistic ar trebui îmbunătăţită colaborarea? - Vă mulţumim pentru interviu. cu tine însuţi, altfel totul e o ficţiune. Desi- al Sinagogii Mari, moştenire de preţ - Cu regret, avem puţine contacte cu EVA GALAMBOS

revici, cât şi Rado au fost arestaţi după Evreii s-au opus Holocaustului război chiar de cei care îi instruiseră, Există părerea, chiar şi printre evrei, a fost participarea a numeroşi combatanţi au acţionat detaşamente de partizani, organele NKVD (mai apoi KGB) şi trimişi că politica de exterminare pe care Hitler evrei nu numai în cadrul armatelor aliate unele conduse de evrei, aceştia reuşind în GULAG. şi regimul nazist au preconizat-o şi au (sovietică, americană, engleză), ci şi al să salveze conaţionali de la deportare. În Pagini de eroism au scris prin faptele pus-o în aplicare, în special împotriva unor grupări înarmate, formate din evrei, lagărele de concentrare naziste, în special lor şi partizanii evrei din Iugoslavia (în evreilor, nu a întâmpinat decât sporadice în Orientul Apropiat, în nordul Africii, în acolo unde se aflau şi prizonieri de război armata lui Tito şi în grupuri independen- reacţii, răscoala din ghetoul Varşoviei fiind lupta cu trupele guvernului de la Vichy, ori foşti participanţi la mişcarea comu- te), din fosta Cehoslovacie şi, desigur, în un exemplu la care se recurge adesea. ca şi cu cele italiene şi germane. Astfel, nistă, existau comitete de întrajutorare mare număr, în teritoriile URSS ocupate Dar pericolul nazist, ca şi transformarea în ziua de 8 noiembrie 1942, la Alger a şi chiar de organizare a unor acţiuni de de Germania nazistă. Din Palestina aflată lui într-un iad terestru, au fost sesizate şi avut loc o insurecţie armată, organizată evadare, din care făceau parte evrei. De sub mandat britanic au ajuns în Europa, combătute în multe cazuri, unele foarte şi executată cu ero- asemenea, o serie fiind paraşutaţi în spatele frontului ger- puţin cunoscute. De pildă, în anul 1936, ism de militari evrei. Gânduri de Iom Hashoah de reţele conspirative man, o serie de luptători evrei, printre în sala de conferinţe a Societăţii Naţiunilor Iar în Palestina, Liban, Siria au acţionat antinaziste, cu sarcina de a obţine infor- ei aflându-se şi eroina Hanna Szenes, din Geneva, jurnalistul evreu din Praga, grupări în care unul dintre cei mai cu- maţii cu caracter secret din Germania şi executată în Ungaria (în mai 1944), ţara Stefan Fux, după ce a încercat zadarnic noscuţi participanţi a fost viitorul general din Armata germană numărau în rândurile unde se născuse în 1921. să protesteze faţă de impasibilitatea şi ilustru comandant, Moshe Dayan. De lor evrei, în special datorită cunoaşterii Despre răscoala ghetoului varşovian delegaţilor faţă de avertismentele care asemenea, în Mişcarea franceză de Re- mai multor limbi străine. Agenţiile de- s-a scris şi se va mai scrie, amploarea ei se refereau la antisemitismul de stat din zistenţă (Maquis) erau numeroşi evrei, venite celebre abia după război – prin depăşind, prin durată şi număr de parti- Germania, s-a sinucis împuşcându-se în atât în reţelele clandestine din oraşe cât cărţile care s-au scris pe această temă: cipanţi, orice altă acţiune a unor civili din prezenţa participanţilor. A fost un şoc, dar şi în detaşamentele ce acţionau în afara „Orchestra roşie“, „Dora“ –, cu sedii în timpul celui de al doilea război mondial. urmările nu prea s-au văzut. Moartea sa lor. Una dintre acţiunile cele mai eficiente Elveţia, erau conduse de evrei. Gurevici, Revolta armată din ghetoul Varşoviei a a fost zadarnică. a fost atacarea în aprilie 1943, de către venit din Rusia (trimis de NKVD), con- început la 19 aprilie 1943, ca urmare a Deşi sinuciderea nu este acceptată partizani, a unui tren cu 1700 de deportaţi ducea “Orchestra roşie“, care a intoxicat intenţiei ocupanţilor nazişti de a deporta nici de iudaism, nici de creştinism, iar evrei. O parte dintre evrei au fost eliberaţi, ani de zile serviciile de contrainformaţii populaţia evreiască a ghetoului în lagărul efectul ei nu este niciodată cel scontat, dar mulţi au căzut răpuşi de mitralierele germane, iar evreul ungur Rado Sandor de exterminare Treblinka. Ea s-a înche- pentru martori, un gest identic a fost făcut soldaţilor germani. Iniţiativa acestei acţi- (conducea organizaţia „Dora“) a reuşit să iat cu sute de oameni ucişi, la 16 mai în de liderul evreu al organizaţiei „Bund“, uni a aparţinut Comitetului de Apărare a infiltreze agenţi la Statul Major General al acelaşi an. Printre conducătorii revoltei au originar din Polonia, refugiat la Londra, Evreilor din Franţa, organizaţie ilegală, armatei germane. fost tineri de circa 20 de ani – Mordechai Samuel Zygelbojm, care în ziua de 12 mai dar nemilitarizată. La 15 februarie 1944 Astfel, data atacului iminent asupra Anielewicz, Ringelblum, ş.a. Este consi- 1943, la aflarea veştii despre reprimarea a fost executat la Bruxelles evreul Georg URSS a fost cunoscută cu mai multe luni derată cea mai amplă şi eroică pagină în răscoalei din ghetoul varşovian, s-a sinu- Livschits (născut în 1917, la Kiev, plecat înainte (Stalin nu a luat în considerare lupta activă a evreilor împotriva extermi- cis în plină stradă, ca protest pentru faptul în Vest după Revoluţia din Octombrie), informaţia), mişcările trupelor germane nării. În Israel, data începerii acestei re- că aliaţii nu au încercat să sprijine această care conducea o organizaţie armată de de asemenea, ca şi experienţele fizici- volte a fost declarată Iom Hashoah (Ziua revoltă armată a unor oameni disperaţi. rezistenţă împotriva naziştilor. enilor germani în domeniul nuclear şi al Holocaustului) după calendarul evreiesc Un alt exemplu de rezistenţă în faţa În Italia, după ocuparea ţării de către aplicaţiilor militare cu caracter ultrasecret (anul acesta – 28 aprilie). forţelor Germaniei naziste şi a aliaţilor ei trupele germane, în septembrie 1943, (rachete, aliaje rezistente, etc.). Atât Gu- BORIS MEHR REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 5 Militari din Armata Română au ucis victimele de la Popricani În cadrul unei conferinţe de pre- să, dr. Alexandru Florian, directorul general al Institutu- lui Naţional pentru Studierea Holoca- ustului (INSH) „Elie Wiesel”, a declarat că Parchetul Mili- tar Iaşi a finalizat ancheta cu privire la masacrul comis în iunie 1941, de ”Actele menţionate mai sus (de Procura- către Detaşamentul 6 Vânători, condus tura Militară Iaşi) atestă că… masacrarea de generalul Gheorghe Stavrescu, în evreilor s-a făcut de către militarii Diviziei pădurea Popricani de lângă Iaşi. Citând 14 Infanterie, ajutaţi de persoane civile, din documentul trimis de Parchetul Militar, întreaga acţiune fiind ordonată şi coordo- vorbitorul a arătat că ancheta în acest caz nată de generalul Stavrescu Gheorghe”, a fost începută în 2010, când în pădurea se arată în raportul anchetei Procuraturii Vulturi, comuna Popricani, au fost găsite, Militare Iaşi. într-o groapă comună, mai multe ose- Potrivit arhivelor Ministerului Apărării minte umane. Iniţial, cercetările au fost Naţionale, general Gheorghe Stavrescu susţinute de procurorii civili, după care, a murit de tuberculoză, în ianuarie 1951, Sărbătoarea eliberării pentru că existau suspiciuni că este vorba în închisoarea de maximă siguranţă Aiud, (Urmare din pag. 3) află aici în acest moment special pentru despre crime de război, au fost preluate unde fusese condamnat la detenţie pe comunitatea evreiască din România, de procurorii militari. În urma cercetării la viaţă şi muncă silnică, pentru crime de Liviu Dragnea: mărturisind că este deprins cu această faţa locului şi a expertizelor criminalistice război legate de masacrul evreilor de la O seară magnifică atmosferă, încă din copilăria sa din Do- amănunţite, s-a stabilit că este vorba Iaşi. Alţi doi ofiţeri aflaţi în subordinea sa, rohoi, atunci când obişnuia să participe despre 36 de persoane, dintre care 15 despre care s-a dovedit că au participat În numele parlamentarilor prezenţi la la mese de Seder ale vecinilor lui evrei. bărbaţi, nouă femei şi 12 copii, unul având la uciderea victimelor, au murit pe front. eveniment, vicepremierul Liviu Dragnea, Vorbitorul a adresat tuturor comesenilor mai puţin de doi ani, toţi evrei. În acelaşi „Este foarte importantă finalizarea mulţumind pentru invitaţia de a asista Hag Pesah Sameah . timp, la faţa locului s-au descoperit şi acestui dosar, pentru că este pentru prima la seara de Seder, a spus că participă Până seara târziu, participanţii au mai multe tuburi de cartuşe, de producţie dată din 1945, de la Stânca Roznovanu, la o seară magnifică. Este sărbătoarea urmărit desfăşurarea Sederului, acea românească. când găsim o groapă comună care provi- libertăţii şi acest lucru îl bucură, îl resimte ”ordine” care se respectă în timpul aces- După audierea mai multor persoane, ne din al doilea război mondial şi care are împreună cu evreii. În acelaşi timp, el tei sărbători, amintindu-li-se semnificaţia între care şi un martor-cheie care, la data legătură cu tragedia evreilor din România. a mulţumit comunităţii evreieşti, tuturor alimentelor de pe platoul de Seder. Par- masacrului, avea vârsta de 17 ani şi care Este primul act juridic care dovedeşte membrilor ei pentru contribuţia lor de-a ticipanţi au rostit binecuvântările atât în a fost ridicat de acasă de către soldaţii existenţa Holocaustului din România”, lungul timpului la dezvoltarea ţării, mul- română cât şi în ebraică. Rabinul Shaffer români, după ce a fost confundat cu un a declarat Alexandru Florian, directorul ţumindu-i în mod special preşedintelui dr. a intervenit şi el în cadrul desfăşurării tânăr evreu, procurorii militari au stabilit Institutului Naţional pentru Studierea Aurel Vainer pentru activitatea depusă în mesei. Felurile tradiţionale, preparate cu certitudine că masacrul a fost comis de Holocaustului „Elie Wiesel”. Parlamentul României, pentru ceea ce a de personalul Hotelului Marriot, au fost oamenii conduşi de generalul Stavrescu. MAGDALENA PORUMBARU făcut acolo. În context, Liviu Dragnea a servite cu atenţie de ospătarii stilaţi ai apreciat colaborarea dintre Comunitate restaurantului. şi Parlament. Totodată, el a vorbit despre Mulţumiri speciale, celor care s-au excelenta conlucrare dintre Statul Israel ocupat de aranjamentul din sinagogă şi România, subliniind că ţara noastră a şi de organizarea evenimentului, ceea fost prima care a recunoscut acest stat. ce a implicat un efort extraordinar, de El a urat tuturor participanţilor Hag Pesah mai multe săptămâni. Menţiuni speciale Sameah. pentru Victoria Ionescu Demayo, Irina Secretarul de Stat Victor Opaschi a Hârlăoanu şi Jean Bercu, dar şi pentru afirmat că se bucură pentru faptul că se ceilalţi membri ai echipei. Daruri pentru bătrânii din Cămin În săptămâna “Şcoala altfel”, elevii din clasele V-VIII de la Liceul Teoretic „Ştefan D.Luchian” din Ştefăneşti-Botoşani au vizitat Unitatea de Asistenţă Medico-Socială din localitate oferindu-le bătrânilor daruri. Parteneri cu F.C.E.R., elevii au discutat despre Pesah – obiceiuri şi tradiţii religi- oase iudaice. Astfel, elevii au aflat şi despre bătrânii de la Căminul pentru persoane vârstnice ,,Amalia şi Şef Rabin dr. Moses Rosen” din Bucureşti. Copiii au confecţionat felicitări specifice pentru bătrâni, spre a le aduce o mică bucurie din sufletul lor curat, aşa cum o fac şi pentru bunicii lor. Prof. NEAGU OLTEA ADUNAREA GENERALĂ DE ALEGERI A NOII CONDUCERI B’NAI B’RITH ROMÂNIA Minuţios organizată, în respectul tuturor normelor de- tuali de prestigiu din rândul BBR. Puncte de atracţie au consultanţă, avansat de ministrul israelian al afacerilor mocratice de desfăşurare, Adunarea generală de alegere fost acţiunile de socializare. Conceptul de BBR ca pivot externe, Avigdor Lieberman, cu prilejul recentei întâlniri a conducerii B’nai B’rith România (BBR) a reconfirmat pentru proiecte culturale ale BBE a fost exemplificat prin la Viena cu lideri comunitari din ţări europene; organiza- meritele preşedintelui său, ing. José Iacobescu, ale Co- evenimentul de anvergură din toamna lui 2013, „Podu- rea de către F.C.E.R., în colaborare cu Institutul „Wiesel”, mitetului Director. Ordinea de zi a cuprins: prezentarea rile Toleranţei”, proiect al BBE aplicat de BBR, despre AERVH, ASR a comemorării celor 70 de ani de la de- Raportului de activitate al Forumului B’nai B’rith „Dr. Mo- care revista noastră a relatat într-un supliment special. portările evreilor din Transilvania de Nord în lagăre ale ses Rosen” între 2010 – 2013; propuneri pentru Grupul N-au fost omise nici punctele sensibile: absenţele unor morţii - preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer; raportat la de Sprijin al BBR; descărcarea de gestiune a Comitetului membri vârstnici şi suferinzi, ale unor tineri; activitatea populaţia evreiască din România, BBR este o organizaţie Director în funcţie; prezentarea Bilanţului contabil între Call Center; combatere mai intensă a antisemitismului mare şi cu potenţial în creştere, dacă se ia în considerare 2010-2013; prezentarea Raportului Comisiei de cenzori; din partea Grupului de sprijin. numărul celor din provincie care doresc să fie membri ai luări de cuvânt; votul secret, prin buletine de vot. În luările de cuvânt au fost evidenţiate: meritele preşe- BBR; necesitatea de a nu se confunda activitatea BBR Preşedintele în funcţie a citit Raportul de activitate. dintelui BBR, José Iacobescu, pentru amplificarea şi di- cu aceea a unui club – preşedintele ASR, Tiberiu Roth; Au fost menţionate aspecte de ansamblu şi modalităţi versificarea activităţilor BBR şi aportulVictoriei Demayo bucuria de a regăsi BBR într-o formulă organizatorică organizatorice. Au fost trecute în revistă repere tematice – Irina Cajal –; BBR, o a doua familie; dorinţa de a face reînnoită şi îmbunătăţită – amb. Edy Iosiper. ale adunărilor: evocări ale liderilor Forumului reactivat voluntariat; ajutorarea salariaţilor în nevoie ai F.C.E.R. şi Preşedintele în funcţie al BBR, José Iacobescu, a citit după 1990, Bubi Schieber z.l., acad. Nicolae Cajal ai comunităţilor având peste zece ani vechime – fost pre- Programul propus în cazul în care va fi reales pentru un z.l., ca şi a creatorului BBR în secolul XIX, Beniamin şedinte C.E.B., Osy Lazăr; publicarea unei cărţi despre nou mandat. Au fost prefigurate perfecţionarea activităţi- Peixotto; combaterea antisemitismului şi rasismului, istoria BBR; fixarea altei zile şi ore pentru adunări BBR, lor cu bune rezultate din mandatul precedent, măsuri de dialogul intercomunitar, „vocea globală a comunităţilor convenabile atât pentru salariaţi cât şi pentru pensionari remediere a unor neîmpliniri, noi iniţiative socio-politice evreieşti”. Preocupări constante: ajutorare şi volunta- – Veronica Bârlădeanu; prestaţia de calitate a membrilor şi culturale. riat; sponsorizări; organizarea, împreună cu DASM, a Comitetului Director – vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşe- În urma votului, au fost aleşi: preşedinte al BBR, José unui Call Center; vizitarea periodică a rezidenţilor de la dintele C.E.B., ing. Paul Schwartz; intenţia de publicare Iacobescu, vicepreşedinţi: Anette Vainer şi Silviu Vecs- Căminul „Rosen”, împreună cu voluntari ai C.E.B.; edu- a unui volum cuprinzând comunicările la workshop-ul ler, secretari generali, Eva Galambos şi Berti Barbera, caţie iudaică prin intermediul unor expozeuri de ţinută, „Contribuţia evreilor români la dezvoltarea României” de membri Dan Laufer, Felicia Waldman, Irina Cajal. susţinute de academicieni, conducători de bănci, înalţi la Parlament în cadrul „Podurilor Toleranţei”; strângerea IULIA DELEANU ierarhi, diplomaţi, analişti politici, dar şi ale unor intelec- relaţiilor intercomunitare; proiectul unei colaborări de 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 IUDAICA Pesah, o sărbătoare cu multiple semnificaţii Rafael Shaffer Sărbătoarea de Pesah este, după unii născuţi ai egiptenilor în cadrul celei de-a precum şi norme halahice privitoare la comentatori, cea mai mare sărbătoare a zecea plăgi, ultima cu care au fost loviţi recitarea unor rugăciuni speciale. Prima poporului evreu. Acest lucru l-am învăţat aceştia. Maţa (azimă) – în amintirea alua- zi (sau primele două zile) reprezintă şi respectul în copilărie, la Galaţi. Ulterior am început tului nedospit cu care au ieşit fiii lui Israel sărbătoarea de Pesah, iar celelalte zile să compar sărbătoarea de Pesah cu din Egipt, aluatul nemaiavând timp să reprezintă Sărbătoarea Azimelor (”Hag pentru comunitate Sucot şi Şavuot. Rugăciunile recitate în dospească, fiii lui Israel fiind alungaţi de HaMaţot”). Tot la fel, unii istorici ai iu- Când abia venise Rafael Shaffer în aceste trei sărbători sunt foarte asemănă- faraon după plaga uciderii primilor născuţi daismului vorbesc despre ”Hag HaAviv” ţară, am plecat împreună într-o delega- toare, cu mici diferenţe între ele. În toate şi trebuind să plece imediat; în amintirea (Sărbătoarea Primăverii), deoarece Pe- ţie prin Moldova. El proaspăt sosit, eu aceste trei sărbători, în perioada celui acestui fapt este interzis consumul de sah este considerat începutul primăverii. la fel, un „boboc” în Federaţie, eram în de-al doilea Templu de la Ierusalim, exista ”hameţ” (pâine dospită şi alte produse Prima zi a sărbătorii, 15 Nisan, este la faza tatonărilor. Amândoi cunoşteam obligaţia venirii la Templu şi a aducerii dospite din cereale) în zilele de Pesah, jumătatea lunii Nisan, considerată luna atunci oameni noi, amândoi atenţi la jertfelor speciale de către toţi fiii lui Israel: fiind obligatoriu consumul de azimă, muncilor agricole de primăvară în vechiul cei din jur. acesta era pelerinajul evreiesc. Fostul adică pâine nedospită. Maror (rădăcină regat al Israelului şi Iudeei. În Tora, luna Prima surpriză (pentru mine) a venit Şef-Rabin dr. Moses Rosen (z.l.) obişnuia amară, de obicei hrean) – în amintirea Nisan este numită prima lună a anului. la ora mesei. Cât timp noi am mâncat, să spună că fiecare dintre aceste trei săr- vieţii amare pe care au dus-o fiii lui Israel Sărbătoarea de Pesah a cunoscut şi rabinul ne-a aşteptat în maşină, fără să bători simbolizează o formă de eliberare intre în restaurant. Am înţeles că omul pentru poporul evreu: Pesah – eliberarea respecta caşrutul, dar tot m-am simţit naţională, Şavuot – eliberarea spirituală, puţin surprins. iar Sucot – eliberarea socială. Au trecut lunile, au trecut anii. La Pesah aniversează ieşirea fiilor lui sfârşitul lui 2013, când rabinul Shaffer Israel ”din Egipt, din casa robiei”. Ieşirea pleca în Hanukiadă, a trebuit să de- din Egipt a avut loc prin voinţa lui Dum- semnez un redactor care să realizeze nezeu şi prin mâna Lui. Dumnezeu a auzit reportajul. „Rabi, i-am spus, în zona Ar- strigătul de durere al fiilor lui Israel înrobiţi dealului, de obicei, merge Eva Galam- şi a hotărât să-i ajute să devină oameni bos, dar dacă faptul că e femeie creează liberi. Cartea Şemot (Exodul, sau Ieşirea), vreo problemă, pot ruga un coleg să vă cea de-a doua carte din Tora (Pentateuc), însoţească”. Răspunsul a fost prompt: povesteşte despre acest lucru. Toţi fiii lui „Nu e nici o problemă”. La revenirea la Israel au ieşit din Egipt; niciunul dintre ei Bucureşti, am întrebat-o pe Eva cum a nu a rămas acolo. Moşe a fost ales de în Egipt, care s-a încheiat prin ieşirea numeroase interpretări ”laice”. Ea a fost fost, cum s-a simţit. „Totul a fost grozav. Dumnezeu să conducă poporul spre liber- lor din această ţară. Ieşirea a avut loc la preluată de mişcarea sionistă, datorită Am vorbit, am schimbat opinii, dar am tate, în această străduinţă fiind secondat decizia lui Dumnezeu, care a afirmat că ideii care stă la baza ei, precum şi datorită respectat restricţiile religioase, fără să de fratele lui, Aharon, devenit Cohen, a organizat-o „nu prin intermediul unui conţinutului său. Unul dintre primii sionişti, le comentăm”. primul slujitor al lui Dumnezeu. Moşe a înger”, ci în mod direct de El Însuşi. Dar doctorul Karpel (Nathan Pethachya) Între cele două momente e o dis- rămas cel mai mare profet al poporului bucuria maximală a eliberării este atinsă Lippe, din Iaşi, afirma la sfârşitul secolu- tanţă spirituală enormă, pe care rabinul lui Israel, singurul ”care L-a văzut pe numai în prima zi: numai în seara de ajun lui al XIX-lea că perioada egipteană din a parcurs-o rapid, din respect pentru Dumnezeu faţă în faţă”. Amintirea ieşirii a acestei zile şi în această zi se citesc istoria evreiască ar fi asemănătoare cu felul de a gândi al comunităţii pe care din Egipt, a eliberării naţionale s-a păstrat Psalmii de laudă (Halel) în mod integral. alte perioade care i-au urmat: integrare, trebuia să o îndrume religios. Şi asta, în memoria colectivă. În celelalte zile se citeşte numai o parte asimilism, excludere, renaştere naţională, fără a renunţa la cele mai stricte cerinţe Seara de ajun de Pesah, cu masa a acestei rugăciuni, deoarece fiii lui Israel eliberare. Deci, ideea naţionalismului mozaice ortodoxe. de Seder (în afara Ereţ Israelului: cele s-au bucurat de moartea oastei egipteni- evreiesc ar fi apărut de atunci. În romanul Motiv pentru care, în numele meu două seri de ajun de Pesah, din cauza lor, condusă de faraon. Dar Dumnezeu, ”Altneuland - Ţară Veche, Ţară Nouă”, şi al revistei, îi spun cu sinceritate imposibilităţii stabilirii exacte a datei şi deşi îi salvase pe fiii lui Israel, s-a supărat Theodor (Beniamin Zeev) Herzl a vorbit „Ad Mea Veesrim”! (A.M.) orei începerii sărbătorii) reprezintă una pe ei: fiilor lui Israel le era interzis să se despre sărbătoarea de Pesah în Ereţ Is- dintre cele mai mari sărbători de familie bucure de moartea unor fiinţe omeneşti, raelul visat de el, la masa de Seder fiind dispuşi să credem toate afirmaţiile din ale poporului evreu. Întreaga familie se chiar dacă aceştia erau duşmanii lor. invitaţi şi lideri creştini, precum preotul Tora şi din Hagada de Pesah, fie că nu am adună în jurul mesei, toţi laolaltă ascultă Sărbătoarea de Pesah are patru catolic şi preotul ortodox. Deci, ideea fi dispuşi să acceptăm această realitate, citirea Hagadei, povestea ieşirii lui Israel denumiri: Pesah, Hag HaHerut, Hag prieteniei între evrei şi creştini, a unirii sărbătoarea este şi rămâne în tradiţia din Egipt şi a întrebărilor puse de cele HaMaţot şi Hag HaAviv. Comentatori şi între toţi în faţa unui singur Dumnezeu, noastră. Îmi aduc aminte că în copilărie, patru categorii în care se împart fiii unei fa- istorici ai iudaismului au interpretat acest ideea unui stat binaţional bazat pe prin- vorbind cu un prieten mai în etate, i-am milii: înţeleptul credincios, necredinciosul, lucru ca fiind indiciul existenţei a patru cipiile morale ale iudaismului. Ulterior, spus că pentru generaţia noastră este necunoscătorul naiv, precum şi cel care sărbători reunite. ”Pesah” este aniver- în România, în primii ani de după cel de mai important a ne aminti de Auschwitz. nici măcar nu ştie să pună o întrebare. sarea ieşirii din Egipt,”Hag HaHerut” al doilea război mondial, Avraham Leib Răspunsul lui prompt (pe care îl accept în Aceşti patru fraţi reprezintă cele patru gru- (Sărbătoarea Libertăţii) indică libertatea. Zissu punea în primul plan ideea ”alialei”, prezent întru totul) a fost că fără Pesah ar puri ale fiilor poporului evreu până astăzi. Trebuie să menţionăm că sărbătoarea a imigrării în Ereţ Israel, pe baza amintirii fi fost multe Auschwitz-uri, respectiv că, Conform tradiţiei, fiecare evreu şi durează şapte zile, dar numai prima zi (în ieşirii din Egipt: deci, eliberarea, explicată fără tradiţie, poporul evreu ar fi dispărut evreică trebuie să spună cuvintele ”Pe- afara Ereţ Israelului, primele două zile) şi cu ajutorul ideii altei eliberări. Greutăţile de mult. Dar Pesah, cu tradiţia lui, l-a sah, Maţa, Maror” în seara de Seder. ultima zi (căreia, în afara Ereţ Israelului integrării în Statul Israel au fost prezentate reunit, l-a făcut să se menţină. Pentru a ”Seder” înseamnă ordine, masa din seara i se adaugă o zi suplimentară) sunt zile de unii politicieni şi ziarişti în paralel cu ne putea menţine, să păstrăm sărbătorile de ajun de Pesah fiind pregătită după de sărbătoare. Zilele din mijloc sunt zile cele suferite de fiii lui Israel după ieşirea noastre, folclorul nostru, cultura noastră o anumită ordine. Pesah provine de la de semi-sărbătoare, „Hol HaMoed”, în din Egipt, în timpul peregrinării lor prin şi să le povestim şi altora! Să-i iubim pe verbul ebraic ”pasoah” (a sări peste), care sunt aplicate normele halahice ali- pustiu, timp de 40 de ani. ceilalţi pentru a fi iubiţi şi noi, să păstrăm deorece Dumnezeu a cerut îngerului mentare privind sărbătoarea de Pesah Indiferent de concepţia fiecăruia dintre morala tradiţională iudaică! morţii să sară peste uşile fiilor lui Israel (respectiv interdicţia consumului de noi, trebuie să vedem sărbătoarea de atunci când l-a trimis să-i ucidă pe primii ”hameţ” şi obligaţia consumului de azime), Pesah ca pe un simbol. Fie că suntem LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI DREPTURILE ANIMALELOR ŞI TĂIEREA RITUALĂ Unde scrie în Tora că nu ai voie să omori un animal? om. Conform Torei pedeapsa lui este lapidarea. M-aş fi nevoie de înţelepciune şi evlavie. Ei bine, nu scrie nicăieri. Asta nu înseamnă că ar fi per- aşteptat ca rudele victimei să lapideze animalul care l-a De-a lungul generaţiilor, tăierea rituală a fost una mis. Dimpotrivă, interdicţia este atât de clară, încât nici omorât pe cel ce le-a fost drag. În Mişna scrie însă că el dintre cele mai importante aspecte ale vieţii comunitare. măcar nu a fost nevoie să fie scrisă. este judecat de un Sanhedrin (tribunal rabinic) compus Orăşelele, satele şi chiar cătunele aveau fiecareHaha - Doar după potop am primit permisiunea de a mânca din cel puţin 23 de judecători, ca orice ucigaş. Dacă un mul lui, care adesea era şi rabin. În comunităţile mai mari, şi carne, precum este menţionat în Geneza (9:3) Tot grup care promovează drepturile animalelor ar solicita erau percepute taxe pe carnea caşer. Era clar că nici un ce se mişcă şi ce trăieşte să vă fie de mâncare; toate dreptul acestora la judecată, şansele ca o astfel de lege evreu nu va renunţa la ea, chiar dacă va fi mai scumpă. vi le-am dat, ca şi iarba verde. Până atunci trebuiau să să fie aprobată în vreun parlament sunt infime. Ce stat Cei care ne duşmăneau ştiau şi ei cât preţuim carnea fie toţi vegetarieni. Animalelor li se putea lua viaţa doar ar fi oare dispus să plătească judecători pentru a salva caşer. Pretextele difereau de la caz la caz, dar semnul pentru a fi aduse ca jertfă şi, desigur, în cazul în care viaţa unui biet taur? clar că urmează prigoane era interzicerea tăierii rituale. periclitau viaţa omului. Tăierea rituală se încadrează şi ea în respectul faţă Ne implicăm astăzi cu toţii în păstrarea şi reînnoirea Am găsit două cazuri care pun în lumină valoarea pe de animal. Pentru a avea carnea care ne este necesară, identităţii iudaice. Organizăm mese de Şabat şi sărbători care Tora o acordă vieţii unui animal. Primul este cazul putem lua viaţa animalului, dar suntem obligaţi s-o facem cu cântece tradiţionale, sesiuni de studii iudaice, rugă- celui care aduce o jertfă, dar încalcă anumite prescripţii, în modul cel mai puţin dureros. Pentru a reduce pe cât se ciuni şi comemorări. Căutăm să readucem la viaţă cât fapt pentru care jertfa nu mai este acceptată. M-aş fi poate durerea, cuţitul trebuie să fie perfect neted. Nici cel mai multe elemente ale tradiţiei, uitate datorită vitregiilor aşteptat să i se reproşeze faptul că a pângărit o jertfă. ce înjunghie vita nu este un om de rând. El se numeşte vieţii. În Levitic (17:4) scrie despre un astfel de caz: sângele Haham, ceea ce în ebraică înseamnă înţelept. Înainte Carnea caşer este un element de bază al acestei acesta va fi pus în socoteala omului aceluia: a vărsat de a tăia animalul, el verifică pe unghie şi pe deget tăişul identităţi. Un element modest, dar puternic care, prin sânge. Nu pângărirea însăşi este vina centrală, ci faptul cuţitului ca să fie sigur că este perfect neted. Cu toată trăire directă, ne atinge cele mai ascunse coarde ale că jertfa pângărită nu mai foloseşte la nimic. Tora se dibăcia, nu o dată s-a întâmplat ca un Haham să-şi taie sufletului, care ne ajută nu doar să ştim dar să şi simţim referă chiar la cel ce omoară un animal fără a avea din degetul la aceste verificări. că suntem evrei. el folos ca la un vărsător de sânge. Sursă bună de in- Se ascunde aici un simbol... cu două tăişuri! Suntem spiraţie, pentru cei ce promovează drepturile animalelor! mai presus de animal, având dreptul să-i consumăm RAFAEL SHAFFER Al doilea este cazul unui animal care a omorât un carnea, dar pentru a ne bucura de acest drept, avem REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 7 Matineul Sebastian – un regal cultural Compartimentul de artă, cultură şi operă. Dr. A. Vainer a scos în evidenţă priveşte pe Mihail Sebastian, intenţia este fundamentale, dedicate lui Mihail Sebasti- ştiinţă al F.C.E.R. (dr. ing. José Blum, bunele relaţii ale acad. E. Simion cu evreii să se realizeze o ediţie completă în care an. Sunt volume care conţin proză, teatru Sybil Benun şi Radu Schorr) a oferit din România, în mod special cu acad. Ni- să se includă şi scrierile „incomode” ale şi corespondenţă. Primelor două volume iubitorilor operei lui Mihail Sebastian un colae Cajal (z.l). În încheierea cuvântului acestuia, inclusiv Jurnalul, unde trebuie le-au urmat, firesc, altele două. Volumele eveniment de excepţie, prin invitarea său, preşedintele F.C.E.R. a propus ca lămurită şi problema drepturilor de autor. III-IV sunt dedicate exclusiv publicisticii şi la un simpozion a grupului de cercetă- lansarea acestor volume să aibă loc sub Scriitorul a fost un om cu un destin spe- corespondenţei lui Sebastian şi cuprind tori, în frunte cu acad. Eugen Simion, egida Federaţiei, eventual în cadrul Zilelor cial în literatura română. Elev al lui Nae perioada 1926-1932. Aici începe un alt care se ocupă de editarea operelor Sebastian de la Brăila. Ionescu, membru al generaţiei Eliade, episod important în demersul Fundaţiei complete ale scriitorului în cadrul Sebastian a nimerit între două „tabere”: pentru Ştiinţă şi Artă, a arătat în continua- Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Acad. Eugen Simion: pe de o parte, comunitatea evreiască, pe re Mihaela Podocea, pentru că Sebastian Artă. Membrii grupului (Eugen Simion, de altă parte, extremiştii români. Nu a fost a scris foarte mult în ziarele epocii. “Vom Mihaela Constantinescu Podocea, Profesorul Cajal uşor pentru el, dar s-a apărat cu o mare face, fără îndoială, o ediţie completă Se- Paul Cernat şi Bianca Cernat) au vorbit „stingea incendiile” demnitate intelectuală. Eugen Simion a bastian. Nu este un lucru uşor. Într-o viaţă despre semnificaţia reeditării operei lui subliniat importanţa publicisticii scriito- atât de scurtă, a scris foarte mult şi foarte Sebastian, despre satisfacţiile dar şi La începutul cuvântului său, acad. rului, originalitatea şi varietatea tematicii bine, reuşind într-un evantai extrem de despre dificultăţile pe care trebuie să Eugen Simion a făcut o evocare emoţi- abordate în articolele lui. Sebastian a fost larg al literaturii. Aşa se face că vor mai fi, le depăşească pentru a finaliza acest onantă a personalităţii cu siguranţă, încă patru volume în afară demers care, până la urmă, va permite acad. Nicolae Cajal, de primele patru“, a arătat ea. să avem o viziune completă despre subliniind excepţionala Mihaela Podocea a ţinut să mulţu- scriitor. Alături de ei, aprecieri cu pri- colaborare cu acesta, mească tuturor celor care au contribuit la vire la activitatea editorială a grupului, mai ales când era vorba acest efort de a aduce în colecţie întrea- dar şi despre personalitatea scriitorului de subiecte sensibi- ga opera a lui Sebastian, dar în special au fost rostite de prof. univ. dr. Paul le. Prof. Cajal „stingea Corneliei Ştefănescu şi lui Geo Şerban, Cornea, cel care, ca elev, l-a cunoscut incendiile”, a declarat care s-au ocupat de opera lui Sebastian. personal pe Mihail Sebastian. Simpozi- vorbitorul. În context, el Totodată a explicat de ce, în mod atipic, onul a fost moderat de dr. Aurel Vainer, s-a referit la cazul Pau- corespondenţa lui Mihail Sebastian se preşedintele F.C.E.R. lescu, despre care prof. găseşte în partea de mijloc şi nu în ul- Cajal opina că opera timele volume şi nu este precedată de Dr. Aurel Vainer: unui om trebuie diso- Jurnal, aşa cum s-a întâmplat în cazul ciată de ideile sale po- altor autori. Aşa cum a subliniat şi acad. „Un matineu onorant litice, fără ca adevărul Eugen Simion, a fost vorba de dreptul de pentru Federaţie şi pentru să fie ascuns. Această autor asupra Jurnalului, pe care speră să idee a devenit de fapt îl obţină, şi astfel acesta să apară măcar evreii din România” principiul călăuzitor în în ultimul volum al Operelor complete ale În cuvântul de deschidere, preşedin- iniţiativa de a-i edita lui Mihail Sebastian. tele Vainer a caracterizat acest matineu şi pe scriitorii români ca fiind „onorant pentru Federaţie şi interbelici, dintre care Bianca Buţa Cernat: pentru evreii din România”, fiind vorba de mulţi... cu probleme. Operele lor trebuie un reprezentant al avangardei în roman. „Un spirit clasic” lansarea unei ediţii de excepţie a operei publicate fără cenzură, să se afle adevă- Prin cronicile sale, în literatura română au lui Sebastian – evreu român, român rul până la capăt şi aceasta se referă şi pătruns scriitori ca Marcel Proust, Virginia Invitată să vorbească despre Mihail evreu – de către un colectiv prestigios la Mihail Sebastian. Prin editarea operei Woolf, Stendhal. El a schimbat modele în Sebastian şi opera sa, criticul literar Bi- de cercetători, îndrumat de acad. Eugen scriitorului, a spus Eugen Simion, a dorit viaţa intelectuală românească şi în roman, anca Buţa Cernat a ţinut să răspundă în Simion. Moderatorul a făcut o prezenta- să facă un cadou comunităţii evreieşti. a conchis Eugen Simion. primul rând unei întrebări lansate de dr. re aprofundată a vieţii şi activităţii acad. Prezentând activitatea fundaţiei, vor- Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., legată Eugen Simion (completată într-o a doua bitorul a arătat că, până acum, seria de Mihaela Constantinescu Podocea: de importanţa scriitorului în literatura ro- luare de cuvânt), a preocupărilor acestuia scriitori români a ajuns la 150 de volume, mână. În viziunea ei, lucrurile sunt foarte şi a subliniat că, după terminarea manda- mulţi dintre ei controversaţi, ca Mircea „Într-o viaţă scurtă, a scris simple. Sebastian este un scriitor extrem tului de preşedinte al Academiei Române, Vulcănescu, Mircea Eliade, George Căli- foarte multă publicistică” de important pentru literatura română, el a înfiinţat o fundaţie care şi-a propus nescu şi alţii. El s-a referit şi la dificultăţile în pofida faptului că înainte de 1989 el editarea operelor complete ale unor mari pe care editorii le întâmpină în cadrul Vorbitoarea a arătat că, sub coordo- păruse a intra, ca dramaturg şi scriitor, scriitori români. În ceea ce-l priveşte pe acestui demers. Pe de o parte, sunt cele narea sa, cu contribuţia a doi cercetători într-un con de umbră. Mihail Sebastian, deocamdată au apărut financiare, deoarece statul român oferă mai tineri, Oana Safta şi Petruş Costea, EVA GALAMBOS, GEORGE patru volume, dar urmează încă patru, prea puţine fonduri, pe de altă parte, şi cu mari eforturi, în anul 2011 au apărut GÎLEA, DIANA MEDAN astfel încât ediţia să cuprindă întreaga confruntarea cu moştenitorii. În ceea ce-l primele două volume în colecţia Opere (Continuare în pag. 23) „A PUNE VIITORUL ÎNAINTEA TRECUTULUI” Anii 1994 - 2004 au fost o perioadă „creator de şcoală, creator de echipă”, de între valoarea ştiinţifică şi opţiunile politice meargă mai departe; fiica mea cea mare, de reînnoire a Federaţiei. Creatorul o mare delicateţe în comportament, model ale aceluiaşi om: cazul Nicolae Paulescu. Cabiria, există graţie lui”, a spus Maia conceptului de real-semitism – unul din pentru generaţiile tinere, a amintit senator, A recuperat Spitalul „Elias” pentru Aca- Morgenstern, director al TES. laitmotivele vorbitorilor la sesiunea co- prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu. „A demie, a spus acad. Maya Simionescu. Într-o epocă în care se făceau de- memorativă din Aula Magna a Academiei apărat Academia, comunitatea evreiască, Ţinuta morală, Academia – prelungire a partajări între cercetarea fundamentală Române, organizată de Fundaţia Nicolae poporul român”. „Avem nevoie de astfel propriei familii, colaborarea îndelungată şi aplicativă, cercetările de virusologie Cajal (FNC), moderată de acad. Răzvan de oameni, care să contribuie la îndrep- cu Nicolae Cajal la Fundaţia „Elias” a intrând în categoria a doua, Nicolae Theodorescu –, a transformat „Revista tarea metehnelor din societatea noastră, creat simbioza, a afirmat acad. Vasile Cajal a reuşit să găsească formula prin Cultului Mozaic” în „Realitatea Evreiască”, mai ales, în momente de criză”, a apreciat Stănescu, directorul Fundaţiei „Elias”. care ele să fie considerate fundamenta- a înfiinţat Editura „Hasefer”, a direcţionat acad. Victor Voicu, preşedinte al Secţiei Învăţături primite de la predecesorul său le, a subliniat Oswald Hörer, membru de cercetările Centrului pentru Studiul Istoriei de Ştiinţe Medicale a Academiei. Exemplu la conducerea Institutului de Virusologie onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale. Evreilor din România înspre istoria recen- de filozofie iudaică aplicat Profesorului: „Ştefan Nicolau”: 1. Niciodată nu porni Un act de dreptate şi un moment - cheie tă, a modernizat Departamentul de Asis- „I-am cerut lui Dumnezeu putere, mi-a dat de la premisa că eşti cel mai competent. pentru reforma Spitalului „Elias”. În 1992, tenţă Socială şi Medicală, a fondat OTER greutăţi. Înţelepciune, mi-a dat probleme. 2. Alege-ţi colaboratorii fără prejudecăţi s-a obţinut, „de mână cu Nicolae Cajal” (organizaţia de tineret), a reactivat B’nai Avansare, mi-a dat creier cugetător. Ener- şi stimulează capacităţile lor. 3. Cere şi cu „ajutorul preşedintelui Ion Iliescu”, Brith România, a deschis lumea evreiască gie, mi-a dat pericole întotdeauna opinia ca Spitalul „Elias” să revină Academiei, înspre societatea civilă. Profesorul a avut cu care m-am con- Sesiune comemorativă colegilor tăi şi fii gata a amintit Dana Safta, director medical trei mentori de căpătâi: tatăl său, prof. fruntat. Iubire, mi-a la Academia Română – să accepţi ceea ce e al Spitalului „Elias”. Aportul esenţial la univ. dr. Marcu Cajal; acad. prof. univ. dr. trimis oameni pe care „10 ani de la trecerea în bine argumentat. 4. naşterea CESPECS, „strategia modestiei” Ştefan Nicolau; minunata doamnă Bibi, să-i ajut. N-am pri- nefiinţă a acad. Nicolae Cajal” Însoţeşte-ţi concluzi- în apărarea unei cauze nobile – au fost temelie a căminului său. Un om pentru mit nimic din ce-am ile cu glume, a amintit cuvintele lui Carmen Dumitriu, vicepre- prezentul continuu! cerut, dar Dumnezeu mi-a dat tot ce-am directorul onorific, prof. univ. dr. Costin şedintele FNC. „Cuvântul său era ascultat, avea multă avut nevoie. Ruga mea a fost ascultată”, Cernescu. Anii de formare marcaţi de per- Mesaje: calmul dublat de intransigen- greutate”. Şi azi, în momente dificile, se a rememorat ministrul delegat pentru În- sonalitatea lui Nicolae Cajal, dat fiindcă ţă, politeţea de demnitate, blândeţea de iscă întrebarea: cum ar fi rezolvat profe- văţământ Superior şi Cercetare Ştiinţifică, bunicul său, Ştefan Nicolau, nu mai trăia; fermitate – acad. Irinel Popescu, preşe- sorul Cajal această problemă? Concepţia Mihnea Costoiu. filiaţia Babeş - Levaditi - Nicolau - Cajal au dintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Aca- lui de viaţă: „Să fii, înainte de toate, util”, a „Abundenţa de superlative la adresa fost rememorate de prof. univ. dr. Ştefan demiei. „Ţine minte, n-am nevoie să-mi declarat preşedintele Academiei Române, sa ar putea să contrarieze, dar Nicolae Constantinescu, director pentru Coopera- ridici monumente, arată-ţi dragostea faţă acad. Ionel Haiduc. „Numai cei puternici Cajal a fost un superlativ al României. re Europeană – Institutul de Virusologie de mine prin omenie, cinste, competenţă, reuşesc să se facă remarcaţi. Nicolae Profesorul a avut rol fundamental în „Ştefan S. Nicolau”, profesor la Université onoare, modestie” – dr. Ştefan Cajal, Ca- Cajal a fost un om puternic, nu doar bun”. crearea Centrului European de Studii în Catholique de Louvain, Bruxelles. nada. „Fără Bibi şi Bubu n-aş fi ceea ce S-a implicat în viaţa politică „de când Probleme Etnice şi de Comunicare Socia- Pasiunea cercetării, respectul, bu- sunt astăzi” – dr. Cathrine Deugarte, Los s-a născut democraţia românească”. A lă (CESPECS)”, a declarat acad. Răzvan nul simţ, împărtăşirea învăţăturii către Angeles. A fost elogiat devotamentul filial fost în CPUN, apoi – senator în primul Theodorescu. „Nelimitată înţelegere faţă studenţii săi, înţelepciunea, inteligenţa; al Irinei Cajal, preşedintele Fundaţiei. Me- Parlament liber, a avut un rol important de Celălalt”; „avocat al concilierii”; „apă- ştachete foarte înalte lăsate succesorilor dicina – mod de viaţă, iubirea de familie, în constituirea Comisiei Internaţionale rător a ceea ce este principal în viaţă: în Federaţie, Parlament, Academie, viaţă de instituţiile în care a lucrat, eforturile în pentru Studierea Holocaustului în Ro- ştiinţă, oameni în suferinţă, familie”. „Unde de familie, toate acestea au fost relevate apărarea a ceea ce a iubit au fost prinse-n mânia. „Căuta să pună viitorul înaintea era discordie, aducea pace, unde era ră- de preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- cuvântul ei. „Îl rog pe tata să facă un mi- trecutului”, a spus fostul preşedinte al utate, aducea bunătate, unde era tristeţe, ner (textul integral al intervenţiei în pag. racol care să ne dea pacea de care avem României, Ion Iliescu. Nicolae Cajal a fost aducea bucurie”. A ştiut să facă diferenţă 15). „Cajal m-a îndemnat să las viaţa să atâta nevoie”. IULIA DELEANU 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Bacău PURIM 5774 ÎN ComunitATi Holocaustul La fel ca şi în ceilalţi ani, evreii din Tecuci, dar şi Brauner” din Piatra-Neamţ şi condus de prof. Toader Mocanu). predat Tecuci numeroşi simpatizanţi, s-au prezentat cu mic şi Programul a constat dintr-o suită de cântece vechi evreieşti (in- mare, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, la sediul comunităţii terpretate în ebraică şi idiş) şi câteva scenete istorice inspirate pentru a cinsti minunata şi vesela zi. Mesele frumos aranjate din „Meghilat Esther”. de 10 ani aveau pe ele cele mai diverse preparate, din care nu puteau lipsi, bineînţeles, prăjiturelele specifice importantului eveniment. Craiova În seara zilei de 15 martie s-a desfăşurat la Cra- în şcolile A fost o atmosferă cât se poate de plăcută în care bunătăţile iova festivitatea de Purim 5774. Sala din Sinago- se îmbinau perfect cu câte o cafea, un suc, un pahar cu vin alb gă a fost arhiplină – peste 80 de persoane, evrei, familiile lor, şi, în special, un pahar cu ... vorbă! invitaţi şi simpatizanţi. Au fost de faţă şi reprezentanţi ai Bise- din România În final, mulţumirile au fost adresate F.C.E.R. dar şi inimosu- ricilor Ortodoxă, Catolică şi Baptistă. Deschiderea celebrării a La Bacău a fost aniversată împli- lui membru al comunităţii noastre, belgianul, acum tecuceanul, fost făcută de prof. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii nirea a 10 ani de când, din iniţiativa Henry Codenie, care a suplimentat masa cu numeroase produse din Craiova, care a prezentat importanţa Purim-ului şi povestea profesorului de istorie Gabriel Stan, specifice acestei sărbători, oferite de dânsul, ca de obicei, cu Esterei. Au mai vorbit reprezentanţii Bisericilor Ortodoxă, Ca- actualmente director al Casei Corpului multă generozitate. tolică şi Baptistă care, în cuvântul lor, au arătat legătura între Didactic din localitate, a fost lansat pro- I.AIZIC Biserici şi enoriaşi. iectul „Predarea Holocaustului în şcolile Preşedinte C.E. Tecuci Oficiantul de cult Ardeleanu a rostit rugăciunile legate de din România”. Profesorul băcăuan de această sărbătoare. Preşedintele Comunităţii i-a invitat pe eno- istorie este autorul unicei programe Ziua de Purim e veselă, dar în spatele veseliei riaşi şi pe musafirii prezenţi să guste din prăjiturile tradiţionale de curs opţional pentru liceu, „Istoria Brăila se ascunde o nespusă amărăciune. Lecţia aceas- humântaş. evreilor. Holocaustul”, aprobată în 2005 ta din „recitirea Cărţii Esterei este simplă şi măreaţă... Purim să ABRAHAM FRANCISC de Ministerul Educaţiei. ne îmbete în timp ce strigăm „blestemat să fie Haman” şi „bi- Vicepreşedinte C.E. Craiova Proiectul băcăuan a trecut nu nu- necuvântat fie Mordehai”. Toate îşi au destinul lor, Cartea Es- mai graniţele judeţului, dar şi pe ale României, dovadă că CCD Bacău a terei rămâne de-a pururi, căci conţinutul ei reprezintă, după cum Suceava Duminică 16 martie, la sediul Comu­nităţii din însuşi se caracterizează: cuvintele ”păcii şi adevărului” Salvarea Suceava s-a sărbătorit Purimul. fost felicitată de MAE al Israelului cu înseamnă supravieţuirea. Supravieţuirea înseamnă menţinerea Au participat membrii comunităţii şi invitaţi de onoare, cu ocazia celebrării a 50 de ani de coo- poporului evreu prin voinţa lui Dumnezeu. vârste de la câteva luni până la cea a înţelepciunii. perare şi dezvoltare internaţională a Ec. IOSIF DUMITRA După o prezentare a simbolisticii Purimului de către Israelului. preşedintele Comunităţii, prof. Sorin Golda, s-a ciocnit un pahar După cum arată „Ziarul de gardă”, de vin şi s-au mâncat tradiţionalele humântaş. în ultimii zece ani, instituţia băcăuană Râmnicu Sărat Spectacol S-a râs, s-au depănat amintiri şi s-au făcut urări de sănătate a desfăşurat, între altele, programul aşa cum se cuvine la o sărbătoare a bucuriei. de formare continuă, acreditat de Mi- cu “Regina Esther” nisterul Educaţiei, „Rasism, xenofobie, Purim este sărbătorit de evrei din anul 427 î.e.n., cu antisemitism-probleme educaţionale; Iaşi speranţa că hamani nu se vor mai naşte şi cerul va fi Holocaustul”, absolvit de 130 de profe- mereu senin pentru poporul lui Israel sori de istorie şi ştiinte sociale, proiectul Într-o atmosferă de veselie, cu muzică, dans, gragăre, educaţional „Israelul azi. Situaţia din măşti şi chiar şi cu băutură, Purim 5774 a fost sărbătorit de Orientul Apropiat”, la care au participat evreii ieşeni, care şi-au invitat din nou prietenii în frumoasa şi deopotrivă elevi şi cadre didactice, şi o ospitaliera sală „Mihai Eminescu” din Grand Hotel Traian. La serie de întâlniri emoţionante cu supra- serbare au cântat corul şi formaţia „Nigun” de muzică klezmer vieţuitori ai Holocaustului. a Comunităţii Evreilor din Iaşi. La acestea se adaugă o serie de În deschiderea serbării, preşedintele comunităţii, ing. Abra- conferinţe dedicate problematicii Holo- ham Ghiltman, a prezentat pe scurt istoria acestei sărbători ve- caustului, la care au participat experţi sele, arătând că obiceiurile cuprind organizarea de mese festive, din Elveţia, Franţa, Germania, Israel, de la care să nu lipsească tradiţionalele prăjiturele delicioase România şi S.U.A. numite humântaş, şi participarea la petreceri cu măşti, gragăre Seria succeselor didactice a con- “Şi a fost în zilele lui Ahaşveroş...” Miracolul sărbătorii de şi multă voie bună, schimburi de prăjituri între gospodine. tinuat recent, când CCD „Grigore Purim a fost celebrat cu aceeaşi bucurie în Comunitatea Evreilor Subprefectul judeţului Iaşi, N.Abălaşei, a transmis, în numele Tăbăcaru” Bacău a organizat, în par- din Focşani şi Râmnicu Sărat. Cu acest prilej, C.E. Focşani, Instituţiei Prefectului, cele mai bune urări Comunităţii ieşene şi teneriat cu Institutul Naţional pentru reprezentată de preşedintele Mircea Rond, Colegiul Naţional tuturor membrilor ei cu ocazia acestei frumoase sărbători ce Studierea Holocaustului din România „Alexandru Vlahuţă” din Râmnicu Sărat, reprezentat de prof. semnifică victoria binelui asupra răului. Viceprimarul Munici- „Elie Wiesel”, programul de formare Petrache Plopeanu, Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” din Focşani, piului Iaşi, Mihai Chirica, şi-a exprimat bucuria de a fi alături de continuă “Holocaust, combaterea reprezentat de prof. Nina Plopeanu, şi Muzeul Municipal Râm- membrii comunităţii noastre, cărora le-a transmis urarea:„Fie rasismului şi discriminării”. Manifesta- nicu Sărat au inaugurat proiectul educaţional Cultură şi educaţie ca în viitor să dăinuie bucuria şi sărbătorile!” rea s-a bucurat de prezenţa oficialilor ebraică. În cadrul acestuia, au avut loc activităţi extracurriculare, Preotul Cezar Hârlăoanu, reprezentantul Mitropoliei Moldo- români, americani şi israelieni, după vizitarea sinagogilor din cele două localităţi, culminând cu pu- vei, a subliniat că Purim este o sărbătoare cu puternice rădăcini cum arată cotidianul „Adevărul”. Invi- nerea în scenă a piesei „Regina Esther”, o adaptare a povestirii biblice, care dovedeşte că şi cei puţini şi cei slabi au puterea de tat special al acestui eveniment a fost biblice. Voluntari ai celor două licee au montat cu succes piesa a birui când sunt alături de Dumnezeu. Reprezentantul Biseri- ataşatul cultural Marjorie Stern, din de teatru inspirată din istoria sărbătorii de Purim, iar vineri, 28 cii Romano-Catolice, pr. Iosif Dorcu, a afirmat că Estera este cadrul Ambasadei S.U.A. la Bucureşti, martie a.c., spectacolul a avut loc în Sinagoga Avrum Şehter icoana femeii credincioase care se roagă şi ruga ei „Doamne care a susţinut prelegerea „Paradise of din Râmnicu Sărat. La finalul reprezentaţiei, elevii celor două binecuvântează poporul meu, Doamne binecuvântează-ne pe Religious Tolerance”. colegii au fost felicitaţi de profesorii lor, mulţumindu-le pentru noi toţi” a fost ascultată de Dumnezeu. La eveniment au mai participat iniţiativă şi implicare, iar preşedintele C.E. Focşani i-a premiat Tinerii Radana Steinbach şi Andrei Şipoteanu au invitat Dragoş Benea, preşedintele Consiliului cu volume apărute la editura Hasefer. publicul la spectacolul prezentat de corul şi formaţia de mu- Judeţean Bacău, deputatul Cosmin DAN DRUŢĂ zică klezmer „Nigun”, condusă de talentatul profesor Romeo Necula, prof. dr. Alexandru Florian, Luchian. Juristul Albert Lozneanu, solistul corului, a interpretat directorul general al Institutului Naţi- Cluj Comunitatea Evreilor din Cluj-Napoca a ţinut ca un „buchet” de melodii tradiţionale evreieşti şi israeliene, foarte onal pentru Studierea Holocaustului anul acesta Purim-ul, sărbătoarea bucuriei, să se apreciate de spectatori. „Duetul” fraţilor Albert Lozneanu(solo din România “Elie Wiesel”, ing. Paul ţină într-o sală cu o acustică deosebită şi cu o capacitate de voce) şi Avi Marc Finkel (acordeon) a fost răsplătit cu multe Schwartz, vicepreşedintele Federaţiei primire generoasă, acesta fiind sediul Muzeului Etnografic al aplauze. Rareş Grămescu a recitat poezia “Purim”, în versurile Comunităţilor Evreieşti din România, Transilvaniei. căreia autorul Aurel Storin ne îndeamnă “Să fim veseli!”, spu- Theodora Şotcan, inspector şcolar Evenimentul a fost deschis cu o cuvântare de bun venit a nându-ne: “Nu e rău să fii evreu când e Purim!” general al Inspectoratului Şcolar Ju- preşedintelui Comunităţii, Robert Schwartz, iar prezentarea În finalul spectacolului, preşedintele Comunităţii ieşene a deţean Bacău, dr. Ana Bărbulescu, semnificaţiei şi obiceiurilor specifice festivităţii de Purim a fost invitat publicul la un cockteil pregătit prin strădania colectivului cercetător la Institutul “Elie Wiesel”, şi făcută de prof. Ossy Horovitz, membru marcant al comunităţii restaurantului ritual şi a mulţumit sponsorilor pentru sprijinul dr. Lya Benjamin, cercetător la Centrul noastre. acordat. pentru Studierea Istoriei Evreilor din În faţa a peste 100 de spectatori a urmat un bogat program MARTHA EŞANU România. artistic, interpretat de corul „Shira Hadasha”,dirijor prof. Halmos Ecaterina. Intermezzo: la pian Pusztai Emanuel, student la Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj. În cadrul programu- lui de divertisment au participat ca invitaţi solista Oana Maria Satu Mare Drama „Iom Kipur”, Trâmbiţaş, studentă la Academia de Muzică “Gh. Dima” şi so- listul Tiberius Simu, de la Opera Naţională Română din Cluj. La încheierea spectacolului, invitaţii au fost serviţi cu tradiţionalul montată la Teatrul de Nord humântaş, pregătit şi servit de colectivul cantinei rituale. La Teatrul de Nord din Satu Mare a avut loc premiera piesei de ANDREI KLEIN mare succes „Iom Kipur”, a scriitoarei Hanna Azulay Hasfari din Is- rael, în regia lui Eugen Gyemant, dramă care cu ani în urmă a fost În restaurantul „Unic” din Piatra-Neamţ, prezentată şi la Teatrul Odeon din Bucureşti, la TES şi la Godot Café Piatra-Neamţ membrii Comunităţii Evreilor s-au reunit Teatru... Eroinele sunt patru surori şi mama lor, tema principală fiind duminică 16 martie la prânz pentru a sărbători Purimul 5774. raportarea personajelor la iudaism, dezbaterea având loc în ajunul De remarcat şi prezenţa unei părţi din Obştea Târgu-Neamţ. celei mai mari sărbători a mozaismului. Actriţele Rora Demeter Despre semnificaţia evenimentului au vorbit preşedintele (mama), Ioana Cheregi (Amira), Alina Negrău (Fanny), Alexandra Emanuel Nadler şi vicepreşedintele Marcel Grinberg. Atmosfera Odoroagă (Evelyn) şi Carmen Frăţilă (Malka) şi-au interpetat cu sărbătorească (sala ornată, servirea tradiţionalelor „humenta- măiestrie şi convingere rolurile. Piesa este considerată unul dintre şen” şi a vinului ritual) a fost întregită de spectacolul prezentat marile succese ale stagiunii din acest an (După “Informaţia de Du- de Corul „Macabeii” (format din eleve ale Liceului de Artă „Victor minică”, Satu Mare). REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 9 Adâncurile tragice ale istoriei – Struma Tragedia vasului Struma continuă atât în organizarea manifestării, cât şi în amintit de “greutăţile Alialei române”, de să fie una dintre filele controversate ale susţinerea muzeului care funcţionează în acei “oameni animaţi de un vis, care se înneguratei istorii din anii celui de-al doi- incinta spaţioasei sinagogi, precum: Arie confruntau cu o realitate dură – lipsă de lea război mondial, o adevărată piatră Reiter, directorul Muzeului şi Sinagogii hrană, de locuinţe – şi trebuiau să ridice de încercare pentru diverşi cercetători. “Struma”, ing. Baruch Tercatin, director- clădiri din nimic”, de “diversitatea lor “Cazul Struma” nu a rămas în memoria adjunct al Muzeului, Rabi Avişai Ben Da- – unii foarte religioşi, alţii nu”, dar şi de colectivă doar ca o izbucnire de antisemi- vid, Rabinul Sinagogii “Struma”. Memoria similarităţi – “îi unea o memorie comună”. tism virulent, camuflată de propagandă, dispăruţilor a fost omagiată de un public Dr. Gina Pană, director I.C.R. Tel-Aviv, a ci a devenit aproape sinonim cu termenul extrem de numeros, venit din multe oraşe arătat că “Struma este un simbol pentru “nedreptate”, marcând un apogeu al dez- israeliene, în rândul căruia s-au aflat mulţi tragedia europeană a Holocaustului”, umanizării şi ororilor războiului. Vasul cu oameni de cultură israelieni cu origini ro- amintindu-ne ce se poate întâmpla atunci refugiaţi evrei părăsea Constanţa în iarna mâneşti, precum Abraham Ivanir, membru când “oameni fără apărare sunt supuşi lui 1941, dar autorităţile britanice au inter- în Comitetul de conducere al Yad Vaşem indiferenţei, urii şi într-un final morţii”. zis intrarea refugiaţilor în Israelul vremii şi în Comitetul director al A.M.I.R., Rabi În opinia sa, “în România abia în ultima aflat sub mandat britanic (cu numele de Avraham Ehrenfeld, av. Lidia Elron, jurna- vreme se vorbeşte despre acea istorie a Palestina), autorităţile turce nu au permis lista Doina Meiseles sau dr. Lucian Zeev urii din vremea Holocaustului, care abia coborârea acestora pe uscat; după ce Herşcovici. acum începe să fie cu adevărat studiată”. pasagerii lăsaţi în derivă sunt supuşi unor Dr. Gina Pană a reliefat importanţa unor chinuri şi lipsuri groaznice, pe 24 februarie Antisemitismul de ieri ... astfel de studii pe plan internaţional, în 1942 vasul a fost scufundat de o torpilă contextul în care “există şi astăzi atitudini sovietică. Adâncurile istoriei au înghiţit anti-israelismul de azi antisemite, care ameninţă viaţa evreilor, într-o clipă 769 de evrei români... Un sin- de la sloganuri antisemite sau anti-isra- gur supravieţuitor, David Stoliar. Pentru şi lipsa cunoaşterii eliene, până la vase cu arme trimise tot Times”, nu pomeneau de această ne- alţi 769 de evrei, Israel, ţara străbună, a În alocuţiunea sa, Rabi Eliahu Ben spre distrugerea statului Israel”. norocire. Într-adevăr, în 1942 lumea era rămas doar visul dinaintea morţii... Dahan, ministrul adjunct al cultelor, a ocupată cu războiul mondial, dar, totuşi, La împlinirea a 72 de ani de la tragedie, evidenţiat faptul că evreii români dispă- şochează indiferenţa generală. Luni de comemorarea victimelor a avut loc la Si- ruţi pe Struma au pierit pentru credinţa Cinstirea memoriei zile am lucrat la lista victimelor – găseam nagoga Martirilor “Struma” din Beer Şeva, lor, atât pentru apartenenţa la poporul lui dispăruţilor, o miţva familii întregi cu copii, inclusiv bebeluşi, pe data de 9 martie 2014, în prezenţa mai Israel, la iudaism, cât şi pentru dorinţa lor iar lacrimile mă făceau să întrerup lucrul... multor personalităţi, printre care: Rabi nestrămutată de a ajunge în Ereţ Israel, – interviu cu D.M.: Ce aţi reuşit să aflaţi despre Eliahu Ben Dahan, ministrul adjunct al într-un “stat al evreilor unde sunt doriţi, ing. Baruch Tercatin fratele dvs., Iţhak Tercatin z.l.? cultelor, Dorit Novak, director Yad Vaşem, unde nu mai au nevoie de aprobarea Ing. Baruch Tercatin: Căutând rela- av. Mina Carman, viceprimarul oraşului nimănui ca să existe”, într-un stat al cărui D.M. : Cum a luat fiinţă Muzeul „Stru- tări în presa de odinioară despre Struma, Beer Şeva, av. Micha Hariş, preşedintele scop era “refacerea”, în sensul de a refa- ma”? în anii ’50 am găsit un articol emoţionant A.M.I.R., dr. Gina Pană, director Institutul ce legătura evreului modern cu trecutul Ing. Baruch Tercatin: Prin august în “Iediot Aharonot”, – publicaţie israeli- Cultural Român din Tel Aviv. Un merit strămoşesc milenar. Dorit Novak, director 2005 am primit un telefon de la Arie Reiter, ană care apare şi astăzi. Era menţionat deosebit le revine celor implicaţi direct Yad Vaşem, a subliniat că, deşi familia preşedintele Sinagogii „Struma” din Beer un tânăr avocat, pasagerul cu numărul sa nu are origini româneşti, empatia cu Şeva, singura din lume cu acest nume, 7, care s-a urcat la bord: Iţhak Tercatin, cei dispăruţi este deosebit de puternică: un lăcaş care datează din anii ’50. El fratele meu, conducătorul organizaţiei “simt ca şi cum acolo ar fi murit membri mi-a spus că ar dori să ridice un muzeu Beitar din Iaşi, care seară de seară, timp ai familiei mele”. Ea a reliefat importanţa în memoria dispăruţilor de pe Struma, în de două luni şi jumătate, organiza mo- muzeului din Beer Şeva, vizitat anual de incinta sinagogii. M-am alăturat imediat mente literare şi ţinea prelegeri pentru a mii de elevi israelieni, tineri soldaţi, dar şi acestei iniţiative. Am adunat documente, ridica moralul celor abandonaţi pe vas, de turişti, precizând că “Struma este ca- lucruri rămase de la victime, am apelat la până s-a întâmplat nenorocirea. Rămă- pitolul cel mai dramatic dintr-o istorie care sprijinul unor specialişti, iar muzeul a fost şiţele vasului nu au putut să fie aduse în e ea însăşi una a suferinţei”. Av. Micha inaugurat un an mai târziu, chiar pe data Israel, dar Marina israeliană a organizat o Hariş, preşedintele A.M.I.R., a evocat firul de 7 Adar (n.r. – data ebraică a tragediei), comemorare chiar în dreptul locului unde evenimentelor tragice al acestui capitol adică pe 5 martie 2006. O dorinţă expresă s-a scufundat Struma. An de an, noi or- negru al Şoahului, insistând pe aspectele a mea a fost instalarea unui panou-can- ganizăm această comemorare la Muzeul controversate ale politicii mondiale din delabru cu 769 de lumânărele, întru amin- Struma, cinstirea memoriei victimelor fiind acei ani şi pe importanţa încurajării studi- tirea victimelor. Eu personal lucrasem în o miţva, mai ales în contextul în care au ilor în domeniu. De asemenea, av. Micha colectivul de redactare al unei cărţi despre dispărut familii întregi şi nimeni nu-şi mai Hariş a evidenţiat “contribuţia deosebită Struma a istoricului Efraim Ofir, iar acest aduce aminte de ei. a evreilor români la construirea statului lucru mi-a dat posibilitatea de a călători DIANA MEDAN Israel”, în pofida greutăţilor îndurate la în multe locuri din lume în căutare de do- În nr. viitor – interviu cu av. Lidia Elron, început. La rândul său, av. Mina Carman, cumente, inclusiv la Biblioteca Harvard. despre pictorul Baruh Elron (z.l.), autorul viceprimarul oraşului Beer Şeva, care în Cu durere am constatat că ziarele vremii, siglei Muzeului Struma. copilărie a venit în Israel din România, a cu excepţia unei ştiri seci din „New York C o m u n i t A T i Cluj Bar Miţva Expoziţia „Cartea Botoşani AD MEA VEESRIM! Şiragurile de baloane colorate şi chipurile surâzătoare din Templul 23 mar- Memorial al Deportaţilor din Cluj au creat cadrul sărbătoresc al intrării supravieţuitoare” tie 2014, o lui Ido Gross în rândul bărbaţilor evrei. Ido, fiul lui Yael Gross – profe- La 9 aprilie s-a deschis în holul Bibliote- zi însorită soara noastră de ebraică, s-a născut în Israel, dar de o bună bucată de cii Universitare din Cluj expoziţia intitulată de primăva- vreme trăieşte şi învaţă la Cluj, fiind o prezenţă tonică în comunitatea „Cartea supravieţuitoare”, alcătuită de conf. ră timpurie! evreiască şi luminând cu zâmbetul său şăgalnic toate reuniunile. univ. dr. Maria Radosav, cunoscută pentru Pentru fosta A crescut sub ochii noştri, l-am văzut cântând în cor, aprinzând preocuparea ei constantă pentru cartea profesoară lumânările de Hanuka şi fiind printre cei mai haioşi « mascaţi » de Purim. ebraică din Transilvania. Cărţile expuse Sara Milşta- Ido s-a pregătit temeinic pentru Bar Miţva împreună cu prof. univ. dr. fac parte din patrimoniul Bibliotecii Univer- in, această Ossi Horovitz, eruditul mentor sitare din Cluj şi au aparţinut comunităţilor zi are o im- de studii iudaice al tinerilor din evreieşti din Transilvania, spulberate de portanţă de- comunitate. Rezultatul a fost Holocaust. Este vorba de literatură biblică, osebită, îm- elocvent, Ido prezentându-se talmudică, precum şi exegeze rabinice ul- plineşte fru- impecabil atunci când a fost terioare Talmudului. Expoziţia cuprinde şi moasa vârstă chemat să citească din Tora, carte ebraică tipărită în spaţiul transilvan, de 92 de ani. sub privirile aburite de lacrimi inclusiv contribuţii ale rabinilor ardeleni Văduvă, singură, nu aştepta nimic deosebit. Dar ale familiei sale din ţară şi la literatura normativă ebraică, tipărite în iată că, la miezul zilei, i-a sunat la uşă o delegaţie din Israel, dar şi ale noastre, centre mari precum Clujul sau Aradul, dar din partea Comunităţii Evreilor Botoşani, împreună familia lărgită din comunita- şi în localităţi mici, precum Seini, de lângă cu preşedintele Comunităţii, David Iosef, şi Goldem- tea clujeană. A fost răsplătit Baia Mare, unde la începutul veacului XX berg Mariana, responsabila cu asistenţa socială şi cu aplauze şi cu o ploaie de funcţiona o tipografie prolifică de carte medicală, fiecare cu daruri, flori şi cu un mănunchi bomboane, care au subliniat evreiască. de urări. dulceaţa şi optimismul mo- Expoziţia constituie, pe de o parte, un Pe când cei prezenţi au început să depene mentului. Apoi Ido a dat mâna omagiu adus culturii evreieşti din Transil- amintiri, au fost serviţi cu felii de tort, oferit de Co- cu bărbaţii comunităţii clujene, vania, în anul comemorării a 70 de ani de munitatea evreilor. Pe faţa de masă imaculată s-au pentru prima oară în calitate de la Holocaustul din Transilvania de Nord, pe mai aflat fructe, băuturi răcoritoare, cafea, fiecare egal al lor. Într-o vreme când, de alta, un avertisment pentru salvarea şi servindu-se după preferinţe. din păcate, membrii de bază adăpostirea în biblioteci a acestor adevă- Au fost câteva ore pline de căldură pentru săr- ai minianului se răresc tot mai rate comori de literatură ebraică autohtonă bătorită, pe care nu le va uita niciodată. mult, prezenţa unui tânăr în care mai există în comunităţile împuţinate, La mulţi ani şi Ad Mea Veesrim! mijlocul nostru este dătătoare pentru a putea fi studiată de posteritate. de încredere în viitor. ANDREA GHIŢĂ MARIANA GOLDEMBERG 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Progres în tratarea autismului Satul Biblic în Parcul Titan ŞTIINŢA din Capitală Luni 7 aprilie a.c., în Parcul Titan din Bucureşti a avut loc inaugurarea oficială a proiectului Satul Biblic. Graţie ŞI VIAŢA unui important proiect european, cu pri- lejul sărbătorilor de Pesah şi de Paşte, locuitorii Capitalei au avut ocazia de a admira reconstituirea unui autentic sat Universitatea Ebraică din Ierusalim biblic. El a fost realizat de Asociaţia desfăşoară cercetări importante în acest Studenţească Amicus şi Asociaţia “Ex- domeniu, în urma cărora s-a stabilit că ploratori pentru viitor”. Vizitatorilor le-au persoanele afectate de această boală au fost prezentate detalii despre istoria şi un nivel redus cu până la 50/% de oxitoci- specificul acelei epoci, în cadrul unor nă. Dezvoltarea unui program educaţional ateliere aplicative de olărit, fierărie, ca- speciale pentru cei cu această problemă ligrafie ebraică, precum şi prin reuşite Ultimii ani au confirmat excelenţa serie de centre de cercetare. Neurobiolo- de sănătate reprezintă un alt demers no- reconstituiri ale unor clădiri din acele cercetărilor oamenilor de ştiinţă israelieni gii de la Institutul de Ştiinţă Weizmann, din tabil. Un exemplu îl poate constitui şcoala vremuri, precum sinagoga, garnizoana cu scopul diminuării efectelor autismului, Rehovot, au dezvoltat o tehnologie inova- Yad Ha’moreh (“mâna profesorului”), care romană sau poarta iudaică. a doua afecţiune neurologică ca frec- toare de scanare cerebrală desfăşurată îi integrează într-un sistem de educaţie şi La deschiderea oficială a acestui venţă în rândul copiilor. Prin intermediul în timpului somnului, care poate indica terapie deosebit, angrenându-i în diver- eveniment au participat reprezentanţi unor programe sociale şi educaţionale anumite inadvertenţe similare simptome- se activităţi recreative cu ajutorul unui ai Bisericii Adventiste, Alianţei Evan- se încearcă atenuarea deficienţelor de lor autismului. Cu ajutorul acestei inovaţii, personal specializat. Instituţia dezvoltă ghelice, deputatul Raluca Ispir, vicepre- comunicare şi integrare socială. În acest afecţiunea se poate depista şi trata într-un programe de training pentru profesori şedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, sens, în Israel îşi desfăşoară activitatea o stadiu incipient. din alte ţări. şi reprezentanţi ai unor ONG-uri. Ing. Paul Schwartz a rostit un cuvânt de mulţumire adresat tuturor organizatori- Lentile de contact Nanotehnologii israeliene lor, reiterând valorile comune morale şi religioase ale umanităţii, şi a subliniat pentru nevăzători necesitatea organizării unor astfel de evenimente care promovează dialogul Graţie cercetării prof. Zeev Zalevsky, interreligios. „Sunt impresionat de tot de la Universitatea Bar Ilan din Tel Aviv, ceea ce s-a realizat pentru prima oară nevăzătorii vor putea beneficia în viitorul în România şi, din informaţiile pe care apropiat de un nou model revoluţionar de le am, pentru prima oară în Europa. lentile de contact bionice. Ele vor facilita Veţi avea de văzut lucruri interesante. citirea documentelor scrise în alfabet Cu această ocazie, vă voi saluta cu Braille, în format electronic. Acest nou tradiţionala urare evreiască şalom, care model de lentile are în componenţa sa înseamnă pace, un salut la fel de actual electrozi, care primesc semnale de la o acum, ca şi cu milioane de ani în urmă. cameră video ce poate fi ţinută în mână Învăţarea istoriei rămâne necesară, sau ataşată unei perechi de ochelari. La la fel şi cunoaşterea istoriei religiei. rândul lor, lentilele transmit semnalele Felicit întreaga echipă care a contribuit primite de la camera video către ochii la această realizare. Vă invit în mod persoanei care le poartă, iar senzaţiile deosebit duminică, începând de la ora Israelul a participat cu importante rea- sky-Sofer, copreşedintele târgului expozi- pot fi traduse într-o descriere a imaginii 11.00, atunci când F.C.E.R. va prezenta lizări la expoziţia de nanotehnologie Na- ţional. Inovaţiile israeliene prezentate cu „văzute“. „Purtătorul acestor lentile ci- un program amplu.” noIsrael 2014 din Tel Aviv. Ediţia de anul această ocazie sunt rezultatele ultimelor teşte alfabetul Braille, dar nu cu ajutorul Duminică, 14 aprilie, au avut loc acesta a reunit reprezentanţi din peste 30 cercetări. Doxil, un medicament pentru degetelor, cum se întâmplă de obicei, ci o serie de manifestări organizate de ţări. Cu toate că acest nou domeniu tratarea cancerului, este primul produs cu ochii”, afirmă profesorul Zalevsky. de F.C.E.R.. Preşedintele F.C.E.R., al tehnologiei sună poate mai neverosi- farmaceutic fabricat prin nanotehnologie. Tehnologia are menirea de a transfor- dr. Aurel Vainer, deputat, a ţinut o prele- mil decât un scenariu ştiinţifico-fantastic, Au fost prezentate şi realizări care asigură ma imaginea într-un tip de alfabet Braille gere cu titlul “Tora şi Cele Zece Porunci, astăzi el reprezintă cheia rezolvării multor regenerarea tererenurilor agricole sau electronic, iar lentilele atenţionează retina fundament al monoteismului”. În cadrul probleme medicale cu care se confruntă materiale noi de construcţie, produse tot acesteia vorbitorul a subliniat importan- lumea. Poate îmbunătăţi condiţiile de trai cu ajutorul acestei tehnologii. Guvernul ţa scrierilor Torei şi aportul lor deosebit în mod simţitor. Ediţia desfăşurată la fine- israelian investeşte încă din 2006 fonduri de important la edificiul spiritualităţii şi le lunii martie în Tel Aviv a reunit tehnologii importante în acest domeniu, iar rezul- religiilor monoteiste. diverse, de la cele de curăţire şi energia tatele nu întârzie să apară, companiile Rabinul Rafael Shaffer a vorbit solară şi până la ultimele inovaţii cu apli- israeliene realizând parteneriate cu alte vizitatorilor sinagogii amenajate în cabilitate în domeniul medical, militar sau state – cel mai important partener fiind Satul Biblic despre „Relaţia dintre om al printării 3D. “Oamenii de ştiinţă sunt SUA – şi a înscris nu mai puţin de 850 capabili acum de a opera cu materia la de brevete de invenţie. nivel subatomic”, a declarat Nava Swer- Baterii solare de ultimă generaţie Companiile israeliene Sol Chip şi partea unor companii agricole de irigaţii Tadiran au dezvoltat prototipul unei ba- sau a unor provideri de internet. Unele terii solare wireless. Spre deosebire de autorităţi locale au în vedere această prin intermediul senzaţiilor tactile. Toto- bateriile solare obişnuite, aceasta este soluţie pentru a reduce consumul de dată, profesorul afirmă că aceste lentile prevăzută cu un cip special, care elimină energie electrică convenţională destinată pot ajuta nevăzătorii să se orienteze tri- necesitatea ca ea să se afle în apropierea iluminatului public. Un alt avantaj al aces- dimensional. La momentul actual, aceste unei surse de energie solară, putându-se tui dispozitiv este rezistenţa la temperaturi lentile sunt în curs de testare, urmând ca transforma într-un catalizator al convertirii înalte, ceea ce permite utilizarea lui în şi divinitate în monoteism”. El a făcut în viitorul apropiat să înceapă cercetările luminii solare în energie electrică. Ea activităţile industriale specifice. În curând, referire la contextul începuturilor re- asupra efectelor. De asemenea, echipa poate fi folosită datorită acumulatorilor acest gen de baterie va fi fabricat în serie ligiilor avrahamitice şi lepădarea de prof. Zalevsky plănuieşte proiectarea care stochează cantităţi semnificative de şi va fi disponibil în magazinele de profil politeism, explicând noua paradigmă a unui dispozitiv construit pe aceleaşi prin- energie, ce poate fi utilizată în zone mai din Israel. Compania realizează ample relaţiei omului cu Dumnezeu, profilată cipii, destinat persoanelor cu dizabilităţi puţin favorabile din punct de vedere geo- cercetări pentru producerea de mici unităţi de credinţa într-un Creator unic, atotpu- auditive. grafic. Deja au apărut primele comenzi din pentru uzul preponderent domestic. ternic, relaţie consfinţită prin multiplele revelaţii divine. În încheiere, corul „Hazamir” al Co- O nouă descoperire arheologică munităţii Evreilor Bucureşti, împreună Ultimele acţiuni de excavare ale ar- “Cetatea Izvorului a fost construită în dinaintea domniei regelui Irod, conform cu Bucharest Klezmer Band, sub ba- heologilor israelieni au scos la iveală o scopul salvării şi protejării apei pentru Autorităţii Israeliene de Antichităţi. Noi gheta dirijorului Bogdan Lifşin, au cântat fortăreaţă veche de mai bine de 4300 de oraş, în faţa duşmanilor care veneau să-l excavări au început pe versantul de est şi încântat publicul spectator, interpre- ani, conform primelor estimări. Proiectul cucerească, precum şi pentru a-i proteja al Cetăţii lui David. tând melodii tradiţionale evreieşti, în idiş a fost iniţiat acum mai bine de 15 ani, pe oamenii care mergeau până la izvor să Alături de ruinele palatului regelui Da- şi ebraică. Apoi, Geni Brenda şi Mihai iar el a început în jurul Izvorului Gihon. ia apă şi să o aducă în oraş”, a declarat vid, scoase recent la lumină de arheologii Ciucă, actori ai Teatrului Evreiesc de Fortăreaţa canaanită avea menirea de Oriya Dasberg, directorul pentru dezvol- aceleiaşi instituţii, această nouă desco- Stat, au descreţit frunţile spectatorilor, a proteja izvorul Gihon şi se presupune tare al ansamblului muzeal. Cetatea Izvo- perire ar putea reprezenta o mare atrac- interpretând melodii din repertoriul idiş că ar fi una şi aceeaşi cu cea descrisă în rului este cea mai mare cetate canaanită ţie turistică pentru pasionaţii de istorie şi reuşite cuplete umoristice. Cartea lui Samuel, şi cea pe care regele descoperită în Israel şi este considerată biblică. David avea să o cucerească. a fi cea mai mare cetate cunoscută de Pagină realizată de DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 11 S. Oprescu: la Bucureşti, un spital dotat cu tehnologie israeliană „Anahnu Primarul General al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a făcut recent o vizită în Israel, unde a avut întrevederi cu preşedintele Shimon Peres, primul ministru Benjamin Netanyahu, haromanim” ministrul de interne, Ghideon Saar, primarul Ierusalimului, Nir Barkat şi primarul Tel Aviv- (Noi, românii) ului, Ron Huldai. După cum a declarat şi în cadul unui amplu interviu pentru „Jurnalul săptămânii”, primarul capitalei României este interesat de stabilirea unei colaborări pe Avocat şi umorist celebru, Ioel linie medicală cu Israelul, în vederea dotării noului spital pentru copii aflat în construcţie Ripel, un fiu al „tribului” evreo- la Bucureşti. Ca atare, după cum se arată în interviul luat de Doina Meiseles şi din care român ajuns în Ţara Făgăduinţei, preluăm câteva pasaje, Sorin Oprescu a vizitat şi spitalele Hadassa, din Ierusalim, şi e prezent în vitrinele librăriilor Assuta, din Tel Aviv. israeliene cu noul său volum me- morialistic şi umoristic „Anahnu Preşedintele Shimon Peres l-a primit această cale pentru grija pe care aţi arătat-o haromanim” (Noi, românii), tipărit pe prof. dr. Sorin Oprescu, în semn de în toţi aceşti ani comunităţii noastre şi aces- în ebraică de Editura „Steimatzki”. recunoaştere a eforturilor pe care Primăria tui templu. Vreau să colaborăm pentru viitor, Desigur, cititorul găseşte în aceas- Municipiului Bucureşti le-a făcut de-a lungul Israelul fiind probabil următorul loc din lume, tă carte, apărută în limba ebraică, timpului pentru comunitatea evreiască din după România, ca ţară în care se vorbeşte nevoie, ci să pot să beneficiez de pregătirea multe glume şi vorbe de duh România, scrie „Jurnalul săptămânii”. limba dumneavoastră.” profesională a celor de la Hadassa sau a ce- purtând marca „Ioel Ripel”, dar şi Preşedintele Israelului a subliniat: „Ştiu Punctul de interes al vizitei lui Sorin lor de la Assuta, pentru ca să pot într-adevăr memorialistică, mărturii despre că dumneavoastră, personal, aţi făcut multe Oprescu în Israel a fost atins şi în timpul să-mi formez şi eu oamenii mei – mă refer la vedetele de ieri şi de azi cu care a pentru comunitatea evreiască din România. convorbirilor cu primarul Ierusalimului, Nir medicii chirurgi, în primul rând, pentru par- împărţit scena şi ecranul televiziu- Memorialul Holocaustului, lucrările de re- Barkat: „Suntem foarte interesaţi să vă spri- tea de pediatrie; pentru adulţi, din fericire, nii, despre politicieni şi celebrităţi, facere a Templului Coral sunt doar câteva jinim în domeniul medical. Centrul Medical avem şi noi mulţi medici excelenţi care sunt, meseria de umorist fiind, ca toate dintre acţiunile în care v-aţi implicat perso- Universitar Hadassa a dezvoltat cercetare unii dintre ei, pregătiţi aici, la Hadassa. Eu meseriile vieţii, plină de neprevă- nal. Aţi demonstrat că aţi fost şi sunteţi un de nivel înalt, este în top 10 în lume. Avem ştiu că sunt costuri foarte mari, am fost la zut. Insistent, Ioel Ripel aduce în prieten al evreilor. Cred că asta spune multe doctori foarte buni, profesionişti de renume Hadassa, am văzut.” prim plan „viaţa sa românească” despre dumneavoastră. E vorba, în cele din internaţional”. Printre cele mai dificile probleme cu care în adolescenţă, în armată şi în urmă, de latura dumneavoastră umană.” După cum a declarat pentru „Jurnalul se confruntă în activitatea sa de primar fost studenţie, ca avocat la tribunal, şi Premierul Benjamin Netanyahu a afir- săptămânii”, Oprescu vrea să finalizeze chirurg, Oprescu a enumerat „implicarea ca umorist la radio, televiziune şi mat, în întrevederea cu Sorin Oprescu: „Îmi lucrările la un spital nou în Bucureşti pentru brutală a politicului în hotărâri administrati- pe scena teatrelor. Ripel vorbeşte reamintesc cu plăcere de vizita pe care am că „de vreo 40 de ani nu s-a mai construit un ve” şi faptul că, pentru politicieni, sănătatea despre „tribul” evreo-român din făcut-o la Templul Coral. Este o sinagogă spital nou în România. Terminăm un spital nu este, încă, o prioritate. Israel cu multă mândrie. Dacă s-ar unică în lume, pe interiorul cupolei fiind pentru copii; nu mă refer numai la ziduri, mă În finalul discuţiei cu Doina Meiseles, fi născut un „partid românesc”, trecute numele tuturor rabinilor importanţi. refer şi la dotare. Doresc să avem înăuntru Sorin Oprescu şi-a amintit de regretatul am fi avut pe puţin 15 deputaţi în Ultimul dintre cei care se găsesc acolo este chirurgie cardiovasculară de înaltă tehnici- profesor şi academician Nicolae Cajal, Knesset, susţine autorul. Theodor Herzl care, deşi în viaţă la data tate, pentru că, din nefericire, sunt din ce în fost preşedinte al F.C.E.R., căruia primarul Multe nume faimoase ale vieţii inaugurării Templului, a fost inclus între cei ce mai mulţi copii care suferă şi au nevoie Oprescu are de gând să-i dedice o statuie israeliene provin din aliaua româ- mai importanţi lideri spirituali ai poporului de intervenţie chirurgicală. Specialitatea în Bucureşti: „Cu Irina Cajal am copilărit, nă: Lya Koenig, fraţii miliardari Iuli nostru. Importanţa şi contribuţia lui Herzl de chirurgie cardiovasculară pediatrică s-a o iubesc şi o stimez enorm, iar pe tatăl ei şi Sami Ofer, Shlomo Artzi, Colette la crearea statului Israel demonstrează desfiinţat la noi, pentru că aşa au fost unii l-am venerat şi-i mulţumesc – sper că mă Avital, Mati Caspi, Miriam Zohar, viziunea pe care au avut-o înaintaşii noştri dintre miniştrii noştri. Doresc să stabilesc aude acolo, sus – pentru felul cum a ştiut Zvica Hadar, Miki Haimovici, Avi şi, de aceea, pentru noi, Templul Coral are un fel de «pod aerian» medical prin care să să se poarte şi să îndrume generaţii întregi Cuşmaru, Sandra Sade, deputatul o semnificaţie aparte. Vă mulţumesc şi pe nu mai car pacienţii şi pe copiii mici care au de studenţi (printre care m-am aflat şi eu)”. Ilan Ghilon, Nicu Nitai, basket- balistul Miki Bercovici, generalul (în rez.) Zeevi-Farkaş, fost şef al serviciilor secrete militare AMAN. Paul Schwartz, la „aniversară” Mariana Kardos Chiar şi generalul Beni Gantz, şeful Dacă ai încerca să vezi ce cuvinte rosteşte cel mai des vicepreşe- Statului Major al Armatei Israelie- dintele F.C.E.R., Paul Schwartz, devenit, cu aproape un an în urmă, a împlinit 100 de ani ne, are părinţi evreo-români. „Am şi preşedintele C.E.B., probabil că ai afla despre grija lui de ziua de fost întotdeauna uimit de stigmatul În 10 aprilie 2014 comunitatea clujeană a sărbătorit cen- romanim – ganavim (românii sunt mâine, despre cumpătarea în administrarea fondurilor Federaţiei, fără tenarul Marianei Kardos, de profesie medic, supravieţuitoare ca această chiverniseală să cadă vreodată în parcimonie. hoţi) care circula în lumea israelia- a Holocaustului. A trăit în apropierea comunităţii nu numai nă, spune Ioel Ripel. Era murdărită Şi dacă-i spui că e pesimist, se supără: „Nu sunt, domnule, sunt pentru că locuinţa ei era în vecinătatea casei de rugăciuni ci şi realist şi nu vreau ca vreodată să mi se reproşeze ceva”. imaginea unei Alia de 450.000 de pentru că ani la rând s-a ocupat de educaţia iudaică a tinerilor emigranţi, oameni harnici, talentaţi, Şi totuşi, dacă îi ceri bani să retipăreşti sau să editezi vreo carte, clujeni. De o vreme încoace este ţintuită de pat însă nu se arareori te refuză, chiar şi în perioade de austeritate, cum este cea fără de care construcţia Israelului lasă doborâtă de boală. Cei care au felicitat-o pe sărbătorita modern nu ar fi fost posibilă. Dim- din zilele noastre. – aflată pe patul de suferinţă – au căutat să-i însenineze ziua Atent la trecut, dar şi la imaginea evreimii de acum, te poţi aştepta potrivă, evreii români sunt oameni cu un tort frumos ornat, cu daruri şi muzică klezmer. Înconju- foarte corecţi. N-ai să găseşti nici oricând la o sugestie legitimă şi prezentată cu reţinere, dacă „nu ar fi rată de oamenii care o îngrijesc cu devotament zi de zi, dar bine să …”. Şi chiar dacă nu crezi că „ar fi bine să”, ceea ce se mai un nume celebru de evreu român şi membrii Clubului Vârstei de Aur şi ai Centrului de Zi pentru care să fi fost hoţ şi băgat în închi- întâmplă, locul sugestiei nu e niciodată luat de ranchiună. această vârstă , Mariana Kardos a luat la cunoştinţă cu uimire Aşa că, …„La mulţi ani”! soare”. Umoristul nostru are şi o şi încântare că i-a fost dat să treacă pragul celor 100 de ani, explicaţie serioasă despre apariţia A.M. a suflat în lumânări şi s-a bucurat cu invitaţii. acestui stigmat deloc măgulitor. A făcut cercetări şi a descoperit că, între cele două războaie mondiale, Dr. Yom Tov Samia: „Să învăţăm din greşelile noastre” o delegaţie de lideri evrei din Pa- lestina a vizitat România. Când au Invitat la Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti, dr.Yom Tov Samia, general maior coborât în portul Constanţa, s-au în retragere al Armatei israeliene, şi-a exprimat în faţa unui numeros public punctele de trezit cu bagajele furate. Toate vedere legate de probleme care frământă Israelul. Personalitate cu multiple preocupări, ziarele din Ereţ Israel au scris pe dr. Yom Tov Samia a avut o carieră militară remarcabilă, fiind între 2001-2003 şeful Co- prima pagină, cu litere mari, că mandamentului de Sud al Armatei israeliene. În viaţa civilă este doctor în sociologie şi „românii au furat bagajele emisa- ştiinţe politice şi a lucrat în mai multe companii, fiind la ora actuală interesat de energia rilor evrei”. Expresia stigmatizantă verde. Scrie în diferite publicaţii, în primul rând la cotidianul “Haaretz”, mai ales despre „romanim - ganavim” luase naştere problemele de securitate naţională ale Israelului. Prelegerea lui a avut un caracter in- şi avea să dăinuiască. teractiv, el răspunzând mai ales întrebărilor publicului. Ioel Ripel are un prosper birou Ideea esenţială de la care a pornit vorbi- bogaţi şi săraci, de lipsa unei adevărate de avocatură la Tel Aviv, dar în torul, legată de situaţia Israelului şi a popo- clase de mijloc, de dificultăţile cu care se paralel este foarte adânc implicat rului evreu, “un popor de supravieţuitori”, a confruntă tinerii la început de drum, aflaţi în industria umorului ebraic. El a fost necesitatea de a se stabili în ce poziţie în imposibilitatea de a-şi cumpăra o locu- scris scenete, monoloage, cântece se găseşte ţara şi ce greşeli s-au făcut de-a inţă din cauza existenţei monopolului unor satirice pentru cei mai importanţi lungul celor peste 65 de ani de existenţă a companii imobiliare asupra terenurilor. Dar blema independenţei energetice a Israelului, actori de comedie – Safi Rivlin, statului, aceasta “ca să învăţăm din greşelile mai există şi alte diferenţe în societatea un instrument important pentru securitatea Moti Ghiladi, Tzipi Shavit, Mena- noastre pentru ca ele să nu se mai repe- israeliană: în cultură, în religie sau în ceea naţională şi de strategie, idee pe care a hem Zilberman, Gady Yagil, Dudu te”. După părerea lui, cea mai dureroasă ce priveşte originea emigranţilor. susţinut-o de multă vreme. Faptul că Israelul Dotan, Dudu Topaz, Nancy Bran- problemă este nevoia de lideri puternici, Referindu-se la evoluţia negocierilor a avut norocul să găsească mari rezerve de des – şi a fost nelipsit, ani de-a rân- hotărâţi, care să aibă tăria de a pune în de pace, el a arătat că un bun negociator gaze din care o parte se va putea exporta – dul, invitatul preferat al emisiunilor aplicare decizii dureroase, dar necesare. În trebuie să înţeleagă poziţia celeilalte părţi, de pildă, Ciprului, Greciei sau Turciei – va satirice de la radio şi televiziune. acest sens, el i-a dat ca exemplu pe David chiar să se pună în situaţia lui. De ase- contribui la îmbunătăţirea relaţiilor cu aceste El i-a explicat jurnalistului Yacov Ben Gurion şi pe Yitzhak Shamir, care şi- menea, în cadrul negocierilor, trebuie să ţări. În ceea ce priveşte greşelile comise de Levitam de ce a scris cartea „Noi, au asumat curajos decizii, la prima vedere, procedezi în aşa fel încât ambele părţi să Israel, el a enumerat corupţia unor lideri, românii”. Acesta a publicat în coti- nepopulare. Această criză se reflectă şi în câştige. Contează foarte mult personalitatea renunţarea, în cadrul retragerii din Gaza, dianul ebraic „Iediot Aharonot” un situaţia fostului premier Ehud Olmert, con- liderului, capacitatea lui de a se impune. De la coridorul Philadelphia, de la graniţa cu amplu interviu cu umoristul nostru damnat pentru corupţie. Un lider bun trebuie exemplu, Yasser Arafat ar fi putut impune Egiptul, care a permis introducerea în Gaza care scrie în ebraică pentru scena, să fie integru, drept, hotărât, indiferent dacă palestinenilor nişte condiţii de pace, dar nu a rachetelor care sunt lansate împotriva radioul şi televiziunea ebraică, dar este de dreapta sau de stânga, a spus el. a vrut. În schimb, Mahmud Abbas ar dori Israelului, şi retragerea din sudul Libanului, a rămas român în adâncul fiinţei Dr. Yom Tov Samia s-a plâns de marile acest lucru, dar nu poate. privită ca semn de slăbiciune. sale. diferenţe sociale care există în Israel, între Dr. Yom Tov Samia s-a referit şi la pro- EVA GALAMBOS TEŞU SOLOMOVICI 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Interviu cu ADRIAN GUERON, noul director JCC Bucureşti „JCC este locul tău, casa ta” - Ai făcut parte din echipa JCC de la creăm ocazii, şi să le insuflăm membrilor scriere grabnică pentru a vă asigura locul! început. Care crezi că este azi obiectivul comunităţii dorinţa de a fi aproape de ea - Dacă ai alege un moto pentru JCC JCC prioritar şi ce doreşti să faci în acest sens? şi de a se implica în mod activ în viaţa Bucureşti, care este mesajul pe care l-ai - Continuarea dezvoltării vieţii evreieşti comunitară. Sunt convins că, alături de transmite ca să faci înţeles cât este de în Bucureşti este fără îndoială prioritară, Comunitatea Evreilor Bucureşti şi ceilalţi important acest spaţiu pentru evreii din Oradea iar dorinţa cu care plec la drum este de parteneri locali, vom face acest lucru Bucureşti? a cultiva sentimentul de apropiere de posibil! - Importanţa acestui spaţiu pentru comunitate la un număr cât mai mare de - Ştiu că şi Radio Shalom este o prio- evreii bucureşteni este deja dovedită de Sărbătorile, ritate pentru tine. Care este situaţia Radio numărul celor care ne trec pragul. Este Shalom acum? Cred că a fost proiectul locul unde ne simţim confortabil, unde pietre de hotar de suflet al lui Shai, la care şi tu ai lucrat petrecem sărbătorile, unde se strâng pri- foarte mult. etenii şi unde suntem aproape de familie. - Este o provocare dar şi o onoare să Îmi amintesc cuvintele pe care le-am rostit ale anului preiau proiectul Radio Shalom, iniţiat cu în 2007, la inaugurarea JCC Bucureşti, şi Recenta sărbătoare de Purim a în- mult entuziasm de Shai Orny, şi cred cu rămân ferm convins că „JCC este locul semnat pentru JCC Oradea un mare tărie în succesul său.Este important de tău, casa ta”, locul unde tradiţiile şi familia prilej de bucurie. La balul măştilor, copii, precizat că Radio Shalom este un post evreiască se întâlnesc. tineri, adulţi şi vârstnici s-au deghizat în de radio al întregii comunităţi, nu al unei cele mai diverse costume, unii reuşind persoane ori instituţii, iar voluntarii ce chiar să nu fie recunoscuţi nici măcar de realizează emisiuni alături de ascultători membrii familiei lor! Cu aceeaşi ocazie a transmit mai departe, pe calea undelor, fost organizată o tombolă, aşteptată cu spiritul vieţii evreieşti din România. Aşa- emoţie. S-au servit humentaşen. dar, porţile studioului de radio sunt des- Preşedintele ing. Felix Koppelmann chise oricui are ceva de spus şi dorinţa şi membrii comunităţii orădene au avut de a transmite acest lucru mai departe. un oaspete special, pe actriţa Maia Mor- Pasiunile, talentul şi cunoştinţele voastre JCC genstern. Întâlnirea, desfăşurată sub pot călători până în inima ascultătorilor. forma unui dialog liber, a fost o ocazie Radio Shalom România este locul unde BUCURESTI, foarte plăcută de a vorbi despre situaţia oricine poate deveni jurnalist şi realizator evreilor orădeni şi activităţile din această de emisiuni. comunitate şi de a cunoaşte mai bine, - Descrie, te rog, taberele verii urmă- secvenţe din cariera musafirei, în dubla membri. Vârtejul vieţii cotidiene ne răpeş- toare şi programele madrihimilor. Petrecerea sa postură de actriţă, faimoasă în ţară şi te din ce în ce mai mult timp, astfel încât - De aproape un an de zile, madrihimii străinătate şi, mai recent, directoare a pentru noi este o adevărată provocare să (instructorii din tabere) se pregătesc în Seder-ului Teatrului Evreiesc din Bucureşti. cadrul programului numit „Oranim-Ro- manian Chadracha School”, sub coor- donarea Magdei Kupferberg. Acest curs în familie cu caracter (aproape) săptămânal este În mod tradiţional, Seder-ul se ţinea special creat pentru aceştia şi îi pregăteş- în familie. Cu timpul, Seder-urile s-au te atât în domeniul educaţiei iudaice cât dezvoltat în comunităţi. JCC Bucureşti şi logistic şi psihologic pentru a asigura şi-a propus să readucă această tradiţie reuşita taberelor şi programelor evreieşti în mediul familial şi tocmai din această de vară. Sloganul „Summer Tov, Mazal cauză a oferit toate instrumentele ne- Tov”, sub care se desfăşoară taberele cesare dar şi cunoştinţele de iudaism acestui an, ne arată că... suntem norocoşi pe care trebuie să le aibă organizato- să participăm la tabere în care vom simţi rul. La 13 martie a avut loc un curs de vara evreieşte. Ca o noutate, Mahane iniţiere în organizarea unui Seder, iar Mishpahot, tabăra pentru familii cu copii, apoi doritorii au fost încurajaţi să îşi se va desfăşura într-un loc cu totul nou, invite familia şi prietenii la o masă pe spectaculos, ce oferă cele mai bune con- care chiar ei o organizează. Pentru diţii atât pentru programe evreieşti cât şi aceasta, JCC a oferit matza, vin caşer, pentru socializare şi relaxare. Fiind cea platourile speciale, cărţi de cântece, mai solicitată tabără din an, sugerăm în- Hagadot, etc. La bună vedere, Shai Orny! Pe cel care a condus până acum JCC Bucureşti, timp de peste patru ani, Shai Orny, îl cunosc deopotrivă copiii şi pensionarii comunităţii bucureştene şi îi spun, simplu, Shai - aşa cum e obiceiul în Israel. Revenirea sa în ţara de origine, în Israel, unde îşi începe o misiune importantă în domeniul educaţiei, în oraşul său, Ariel, a JCC fost ocazia unui mare eveniment la JCC. În compania preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a directorului Joint pentru România, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi TIMISOARA, Macedonia, Israel Sabag, a ambasadorului Statului Israel, E.S. Dan Ben-Eliezer, zeci de persoane i-au spus “la revedere”. A fost un prilej pentru a aminti numeroasele evenimente pe care le-a organizat Shai, efortul pe care l-a pus, cu tot sufletul, în fiecare dintre ele. Shai Orny a adus mai multă viaţă la JCC Bucureşti şi, cu sigu- Primăvară cu ranţă, că evenimente ca Ciorberia, festivaluri stradale, numeroase programe pentru copii, dar şi Radioul Comunitar “Shalom România” vor purta şi marca sa de început. programe inedite nităţii, condus de Sandy Fischer, care şi-a zentată pentru prima oară în 26 noiembrie Programul de voluntariat al studenţilor exercitat, şi de această dată, şi talentul 2008 la sediul Ministerului de Externe al din cadrul organizaţiei Hillel Texas, prin de solist. Robert Ernst, Ervin Wein­berger Republicii Bulgaria, a fost realizată cu intermediul Joint, a fost, pentru al treilea şi Tiberiu Hornung i-au încântat pe cei sprijinul Institutului de Stat pentru Cultură an succesiv, un motiv de bucurie pentru prezenţi cu bancuri, pe care le-au cules, din cadrul Ministerului de Externe al Re- comunitatea timişoreană. Studenţii au luni de zile, special pentru acest eveni- publicii Bulgaria, în colaborare cu Centrul adus o infuzie de tinereţe şi au reuşit ment. Familia Nanu - părinţii, fetiţa de pentru Studii Iudaice al Universităţii „Sf. să sprijine efectiv în câteva proiecte de 12 ani şi băieţelul de 5 ani – a prezentat Kliment Ohridski” din Sofia. Ea cuprinde întrajutorare. Ei au vizitat spitalul de copii un moment de dans, cu o coregrafie şi 22 de panouri cu fotografii, facsimile şi din Timişoara, au poposit în casele unor o muzică pe care au pregătit-o pentru texte ce urmăresc cursul evenimentelor vârtnici din comunitate şi au oferit un pro- acest eveniment, care se doreşte unul al din anul 1943, când bulgarii au reuşit să gram celor mai mici membri ai comunităţii familiilor. Seara s-a încheiat cu doi invitaţi blocheze deportarea a mai bine de 48.000 timişorene. De asemenea, la casa de de Purim, s-a încheiat cu Havdalah şi cu speciali: Alina Ilea şi Christian Rudic, în de evrei în lagărele morţii. Evenimentul copii „Hänsel şi Gretel” din Buziaş, le-au citirea unui fragment din Megilat Ester rolurile Golde şi Tevye, personajele piesei a fost onorat de numeroase personalităţi oferit micilor locatari câteva ore plăcute, (Cartea Esterei). Apoi a urmat o petrecere ”Scripcarul pe acoperiş”, pusă în scenă de ale judeţului şi municipiului. Cu această de joacă şi discuţii în engleză. Programul de pomină, de neuitat pentru texani şi timi- Opera din Timişoara. ocazie, preşedintele F.C.E.R. a apreciat a debutat şi în acest an cu o seară româ- şoreni, unde nu au mai contat nici vârsta Ambasada Republicii Bulgaria la Bucu- atmosfera specială şi importanţa reală nească, în care studenţii texani nu s-au şi nici limba ci doar coloratele costume, reşti, Uniunea Bulgară din Banat, Comuni- care s-a dat acestui eveniment în oraşul sfiit să se prindă în hora bănăţeană, şi a dintre cele mai diverse! tatea Evreilor din Timişoara şi Consulatul de pe Bega, într-o atmosferă de reală cuprins o seară de Şabat plăcută alături Sala ”Adam Müller Guttenbrunn” a Onorific al Bulgariei la Timişoara au ver- amiciţie şi apreciere reciprocă. Programul de numeroşi membri ai comunităţii timişo- fost şi în acest an plină cu ocazia marelui nisat, la sediul Uniunii Bulgare din Banat, s-a încheiat cu un recital de muzică evre- rene. Amfitrionul programului, cel care a spectacol de Purim, oferit de Comunitatea expoziţia „Forţa societăţii civile – Soarta iască al corului Comunităţii Evreilor din coordonat proiectul, a fost chiar directorul Evreilor din Timişoara. Scena a aparţinut evreilor din Bulgaria”. Manifestarea a fost Timişoara, condus de Alexandru Fischer. Joint pentru România, Serbia, Bosnia- la început celor mai mici actori, care au onorată de preşedintele F.C.E.R., deputat Herţegovina şi Macedonia, Israel Sabag. prezentat scenete, glume şi dansuri isra- dr. Aurel Vainer. Expoziţia, a cărei autoare Pagină realizată de Şabatul, care a precedat sărbătoarea eliene. Pe scenă a evoluat şi corul comu- este dr. Albena Taneva şi care a fost pre- LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 13 Centenar JOINT CUM ACŢIONEAZĂ LIDERII EVREI ÎN SITUAŢII - LIMITĂ Sabag: „Fără contribuţia seniorilor, „A fost o premieră din mai multe Comisiei «Wiesel» e completat de legislaţia dată de guvernul Gigurtu, puncte de vedere”, observa preşe- un volum de documente alcătuit prin care evreii din Vechiul Regat tinerii nu au rădăcini” dintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, de dr. Lya Benjamin”. Dacă, până erau marginalizaţi. Directorul JDC pentru România, Serbia, Bosnia- moderatorul lansărilor de carte, în 2004, anul apariţiei Raportului, Dr. Viorel Achim a apreciat profe- Herţegovina şi Macedonia, Israel Sabag, ne-a acordat, organizate la Muzeul de Istorie a Holocaustul în România era înfăţişat sionalismul editării. Altfel, documen- în prag de Pesah, un interviu referitor la proiectele în Evreilor din România de către Oficiul ca reprezentând „interese externe”, tele riscă să cadă în uitare. A arătat derulare şi la noutăţile pe care le aduce în România F.C.E.R. pentru Artă, Ştiinţă, Cultură. după publicarea volumelor a fost că termenul rezistenţă implică risc partenariatul F.C.E.R.-Joint. Am considerat că este Au fost prezentate volumele „Stra- asumată responsabilitatea României personal, curaj. Filderman a avut foarte important să prezentăm câteva dintre acestea, tegii comunitare de supravieţuire în pentru săvârşirea Holocaustului de curaj, pentru care a fost deportat în acum, când celebrăm cea mai mare sărbătoare a contextul statului naţional legionar”, către conducătorii vremii. În „Strate- Transnistria. I-a atras atenţia statutul unităţii poporului evreu. coordonat de dr. Lya Benjamin, şi gii comunitare…”, documentele „nu confesiunii mozaice. Guvernul epocii „Mărturii şi imagini despre Holocaust doar că reflectă adevărul despre a scos confesiunea mozaică de pe - Domnule direc- în România”, îngrijit de consilierul conducătorii evrei din epocă, dar lista celor acceptate. Memoriile pe tor, sunt numeroase personal al preşedintelui Federaţi- pune în circulaţie un fapt de mare această temă au avut succes, de schimbări în structura ei, Silviu Vexler, sub supervizarea importanţă, astăzi: acţiunea în faţa care au beneficiat confesiuni neopro- conducerii Joint dar moderatorului. opresiunii a comunităţii evreieşti din testante din România în aceeaşi si- şi a programelor din Lansările au reprezentat un România”. Memoriile au două com- tuaţie. Au existat relaţii de simpatie a România şi Europa... preambul la suita de evenimente ponente: solicitările sunt conform cultelor neoprotestante faţă de evrei, - Da, acesta este un comemorative dedicate împlinirii a legii; dreptul evreilor de exercitare care au dat certificate, la cerere, unor an cu totul special pentru 70 de ani de la deportările evreilor a profesiunilor liberale figura în evrei din Basarabia şi Bucovina spre Joint. Celebrăm, alături din Transilvania de Nord în lagăre legislaţia din Vechiul Regat; neres- a-i scăpa de persecuţii. de toţi aceia care au ale morţii. Spre beneficiul celor pre- pectări ale legii în toată ţara sunt „de Remarcând două tendinţe în primit sprijin şi ajutor de zenţi – lideri F.C.E.R., C.E.B., BBR, o minuţie extraordinară”, dându-se istoriografia Holocaustului, limitarea la Joint sau care sunt în diplomaţi, istorici de marcă, membri „liste care pot fi utilizate şi astăzi”. la cifre şi restituirea identităţii victi- partenariat, 100 de ani ai comunităţii „fideli ai matineelor”, În al doilea rând, se demonstrează melor, ponderea, în ultima vreme, a de existenţă ai acestei cum i-a numit în cuvântul introductiv cu „date şi fapte” că românizarea a secundei, dr. Adrian Mihai Cioflâncă importante organizaţii. consilierul preşedintelui a departajat strategia „exit” Centenarul său este un F.C.E.R., dr. ing. José – Alia – de strategia „voice”, moment pe care îl mar- Blum –, lansările s-au limitată la maximum sub căm prin numeroase transformat în dezbateri- regimul Antonescu. „Dar manifestări în întreaga uvertură pentru o posibilă nu putem minimaliza rolul lume. Anul 2014 aduce reuniune ştiinţifică. „Dum- memoriilor lui Filderman. împreună toate gândurile de apreciere şi recunoştinţă din nezeu n-a plecat de aici”, Faptul că Antonescu a avut partea evreilor, uneori şi a neevreilor din lumea întreagă, spunea custodele Mu- date precise despre abuzu- care au înţeles că spiritul întrajutorării este unul dintre zeului, Carmen Dimitriu, rile comise de legionari s-a Miţvot-urile – comandamentele – cele mai importante despre fosta Sinagogă datorat acestor memorii. ale iudaismului. Activitatea noastră este structurată „Unirea Sfântă”, salvată Mişcarea legionară a fost respectând această valoare fundamentală. de la demolare de Şef şi una de prădare a bunu- - Recent, JCC Bucureşti, cel mai important centru Rabinul Rosen z.l. rilor aparţinând evreilor”. comunitar din ţară, a suferit câteva schimbări de Apariţia „Strategiilor Merită explorate biografii structură. comunitare…” a fost şi un ale evreilor implicaţi în miş- - Trebuie să spun că, în ceea ce priveşte JCC Bu- mod de a marca zece ani cările sionistă şi de rezis- cureşti, sunt profund recunoscător colegului meu Shai de la înfiinţarea Comisiei tenţă, afiliată mişcărilor de Orny pentru tot ceea ce a făcut în toţi anii în care am „Wiesel”, a considerat stânga. Din manifestările lucrat împreună. Un copac tânăr, atunci când îl creşti directorul CSIER, prof. Lansări de cărţi despre Holocaust muncitorilor şi studenţilor cum se cuvine, devine un copac drept şi puternic. La univ. dr. Liviu Rotman. În la Muzeul de Istorie a Evreilor din România legionari înainte de 1941, maturitate nu mai poţi schimba prea multe. Shai Orny „explozia de studii despre reiese că legionarii plănu- a adus numeroase idei noi şi o atmosferă primitoare Holocaustul din România” din ultima însemnat „prăbuşirea economică a iau un pogrom care a degenerat în care a făcut să crească şi să se dezvolte foarte mult perioadă, un merit al cărţii este faptul României”. Este „strategia legalistă, rebeliune. „Până în februarie 1942, JCC Bucureşti, asta după ce, ca director, trio-ul Dalia că atrage atenţia asupra unei direcţii care se opreşte în 1941”. Au mai violenţele antisemite sunt o realitate Golda – Dana Vereanu – Eli Nemţoiu a plantat primele de cercetare mai puţin explorate: existat o „strategie ofensivă” sionistă cotidiană”. seminţe ale acestei instituţii. rolul conducerii evreieşti într-o situ- - baza Alialei în 1942-1943; şi o „stra- „Această tematică a rezistenţei Sunt fericit că azi cei tineri îşi asumă responsabilita- aţie comunitară-limită. Volumul de tegie de luptă”: mişcarea ilegală de mi-a fost sugerată de profesorul isra- tea. Mă gândesc doar la câţiva dintre ei, aflaţi în poziţii- documente reprezintă o continuitate rezistenţă antifascistă. Istoriografia o elian Yehuda Bauer, care s-a referit cheie, ca Attila Gulyas, director DASM, Mona Bejan, în preocupările coordonatoarei, care, semnalează pe prima; a doua „este la existenţa a două tipuri de rezisten- director al Depatamentului Medical şi director adjunct în „Prigoană şi rezistenţă”, făcea o trecută sub tăcere”. ţă: armată şi fără arme, care vizează DASM, presedinţi tineri de comunităţi, acum Adrian analiză a vieţii cotidiene evreieşti în Directorul executiv al Institutului orice efort depus în acea perioadă Gueron, director al JCC Bucureşti, directorul Cancelariei aceeaşi epocă. Volumul este impor- „Wiesel”, prof. univ. dr. Alexandru chiar şi pentru salvarea unei singure Rabinice, Edi Kupferberg, cei doi tineri foarte talentaţi tant pentru radiografierea tipului de Florian, a observat că: strategia de vieţi”, a specificat dr. Lya Benjamin. de la cabinetul domnului preşedinte F.C.E.R., dr. Aurel regim instaurat de mareşalul Anto- ripostă evreiască era afiliată luptei Activitatea F.U.C.E., a lui Filder- Vainer, Silvian Horn şi Silviu Vexler, etc. Recent, cea care nescu. O altă mare calitate: docu- antifasciste a unui partid politic de man, se înscrie în a doua categorie. a lucrat ani la rând ca asistent în cadrul Biroului Joint, mentele editate profesionist. „E bine stânga; strategia sionistă, generată „Cazul României este, după ştirea Sofia Nagy, a devenit Director de Programe Naţionale să ştim raportul de forţe, principalii de voinţa de a fugi de Holocaust, mea, un caz unic. Filderman avea şi va coordona programele Bereshit, Keshet şi Şabaton- actori, politica pe orizontală, reţeaua nu a fost ofensivă. Atât Hitler, cât şi de-acum o îndelungată experienţă urile. Atât Adrian Gueron, cât şi Sofia Nagy sunt tineri cu comunitară din ţară”. Documentul de Antonescu voiau să scape de evrei de luptă pentru drepturile evreilor. În experienţă şi care au realizat deja o muncă de calitate deschidere evidenţiază necesitatea prin emigrare, dar intenţia nu s-a ma- întocmirea memoriilor, el a fost mult şi sunt convins că aportul lor este esenţial pentru viitorul creării Federaţiei Uniunilor de Comu- terializat. Privitor la F.U.C.E.: după ajutat de av. Arnold Schwefelberg. proiectelor evreieşti din România. nităţi Evreieşti (F.U.C.E.) „tocmai în publicarea unui document despre […]”. Deşi, în principal, Filderman - Sunteţi unul dintre promotorii colaborării dintre condiţiile emergenţei antisemitismu- instituirea organizaţiei, brusc se sare a vizat apărarea evreilor băştinaşi, generaţii! lui în perioada interbelică. Raportat la anul 1940: alegerea Şef-Rabinului el a protestat şi referitor la condiţiile - Fără contribuţia seniorilor, tinerii despre care v-am la lideri europeni, liderii evrei români Şafran. Recentul volum face parte foarte dure de deportare la care au povestit nu au rădăcini. Este greu să mai găseşti pe şi-au dat seama mai repede ce se în- dintr-un „proiect de lungă durată” al fost supuşi evreii din Basarabia şi cineva, indiferent de vârstă, care să lucreze atât de mult tâmplă pentru că i-a ajutat tradiţia an- istoricului dr. Lya Benjamin, dedicat Bucovina de Nord. „Intervenţiile din şi cu atât de multă energie ca domnul Vainer. Este dificil tisemită în politica românească […] perioadei Holocaustului, respectiv, partea F.U.C.E. la Antonescu au con- să mai aibă cineva spiritul ascuţit al domnului Elias, forţa Apariţia F.U.C.E. a fost un semnal de publicarea documentelor de arhivă. tribuit la ascuţirea conflictelor între cuvântului domnului Schwarz sau calmul şi înţelepciunea alarmă; o soluţie de avarie gravă”. O Cercetătoarea „reuşeşte să facă Antonescu şi legionari”. „Faptele lui domnului Albert Kupferberg! Numai prin colaborarea măsură a proporţiilor: „cazul Borşa”: o analiză completă asupra istorio- Filderman au fost adevărate acte de dintre generaţii, învăţând de la cei cu experienţă, această Sinagoga din respectiva localitate grafiei Holocaustului în România”, eroism”, l-a citat pe Jean Ancel z.l. comunitate poate să înflorească! maramureşeană distrusă de „curieri are „un discurs critic”, „polemizează Dr. Aurel Vainer a făcut o sinteză - Care sunt principalele programe viitoare în ca- ai mişcării legionare”. Reies din do- academic”. Vorbitorul şi-a exprimat a „Mărturiilor…”, evidenţiind meritele drul colaborării dintre Joint şi F.C.E.R.? cumente: „tehnica de documentare” rezerve legate de opinia cercetă- consilierului Silviu Vexler în editarea - La Pesah, fiecare participant din ţară a primit noua a preşedintelui F.U.C.E., dr. Wil- toarei că scrisorile lui Filderman volumului cu ajutorul arhivei elec- broşură cu programele pentru următoarele luni. Acesta helm Filderman, foarte bun avocat, către Antonescu ar fi contribuit la tronice. „Cine va dori să cunoască poate fi consultat şi la adresa http://jdc-ro.jalbum.net/ cu multă experienţă; organizarea adâncirea disensiunilor între acesta poziţia oficială despre Holocaustul Pesach-Brochure-2014-Romania/. În primul rând, marile punctelor de lucru; stilul memoriilor, şi mişcarea legionară, i-ar fi clătinat în România, o va putea face prin proiecte educative, Bereshit şi Keshet vor continua, în care trebuie înţeles în contextul unui poziţia privind opresiunea împotriva intermediul acestei cărţi”, care mai spiritul succesului pe care l-au avut în anii trecuţi. De regim totalitar. Situaţia din epocă se evreilor. Antonescu a continuat politi- include: acţiuni la temă ale F.C.E.R.; asemenea, numeroşi tineri din România vor lua parte şi îngreunează, teroarea creşte. „Cu ca antisemită şi după plecarea de la momentul Popricani, cu ilustraţii. Va- în acest an la cea mai mare manifestare studenţească aceste documente se poate face o putere a legionarilor. Pentru a salva loarea unor asemenea lucrări: stavilă din regiune, Black Sea Gesher. Pentru doamne şi domni- hartă a terorii care s-a întins pe tot viaţa măcar a unei părţi din populaţia în faţa recrudescenţei antisemitis- şoare se pregăteşte un program cu numeroase surprize teritoriul României, culminând cu evreiască din România, Filderman mului actual (ing. Iancu Ţucărman la Sibiu. Lag BaOmer va fi, de asemenea, celebrat de pogromul de la Bucureşti în 1941”. face deosebirea între „evreii băşti- ); document pentru posteritate (ing. JCC-urile din întreaga ţară. În afară de acestea, continuă „Documentul reprezintă baza naşi”, care au luptat în războiul din Sandra Segal); contrapondere la seria taberelor noastre pentru toate grupele de vârstă. naraţiunii”, a susţinut prof. univ. 1913 şi în primul război mondial, şi publicitatea făcută extremei drepte Vă aşteptăm pe toţi la proiectele noastre. dr. gral (r) Mihai Ionescu, actual evreii din teritoriile aflate în România (Irina Airinei). Idei-pivot ale comen- - Vă mulţumesc foarte mult! preşedinte al ACPRI. „Nu există reîntregită de după 1918. Dar inter- tariilor din public. L. FRIEDMANN naraţiune clădită pe nisip. Raportul venţia lui era tardivă: venea după IULIA DELEANU 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Lansare Henri Zalis şi-a răscumpărat amintirile Un Reîntâlnirea cu scriitorul Henri Zalis dedicat o poezie prietenului său, pe care eseu dedicat prietenului său, din care se a fost cu adevărat emoţionantă. Prilejul a intitulat-o “Îţi mai aduci aminte, Hari?” putea vedea uşor cât de apropiaţi sunt şi – lansarea cărţii sale celei mai recente O poezie în care rememorează perioada cât de bine îl cunoaşte pe cel căruia i-a emoţionant “Amintiri răscumpărate. Scrutând meca- tinereţii lor, a facultăţii, amintindu-i pe o spus în încheiere: “Te îmbrăţişăm, tinere nismele memoriei”, apărută de curând la parte dintre profesorii lor (unii care ţineau poet Zalis.” „Quartet” Editura Hasefer. A fost dorinţa domniei cursuri interesante, alţii, la care ador- Radu Cârneci, cel care semnează Aţi mai auzit de Ro- sale ca această carte să fie lansată la Că- meau cu uşurinţă) şi de prietenia care-i postfaţa cărţii lansate, a amintit câteva nald Harwood, scriitorul britanic născut minul “Amalia şi Şef leagă de atâta timp. Totul, pus în versuri praguri importante din cariera lui Henri în 1934, în Africa de Sud (în familia Rabin dr. Moses menite să apeleze la emoţie, la nostalgie Zalis, despre carte spunând că este una croitorului evreu Harowitz). I-aţi putut Rosen”, din Bucu- şi umor. Umorul, care îl caracterizează a prietenilor. urmări, prin ’90-’91, „Cabinierul” şi mai reşti. A fost nevoit atât de bine pe domnul Ştefan Cazimir. Profesorul Ion Bratu s-a recomandat, târziu, tot la Naţional, excelentul „De să rămână acolo o simplu, unul dintre mulţii prieteni ai lui partea cui eşti?”. Nu mă îndoiesc (roma- vreme, drept care, Îţi mai aduci aminte, Hari? Zalis, spunând că una dintre cele mai nele fiind mai puţin traduse) că aţi aflat în dimineaţa zilei Ne zbenguiam precum ştrengarii, mari virtuţi ale acestuia este prietenia. despre succesul scenariilor de 27 martie, s-au Pe holul vechii facultăţi, Henri Zalis, la rândul său, a ţinut să şi adaptărilor sale pentru strâns în sala mare În anii noştri cei de aur... mulţumească celor prezenţi, în număr film: oscarizatul „Pianistul” a căminului foar- Cu greu ne mai ţinea în hăţ, foarte mare, mai mare decât se obişu- Drumul (Roman Polanski), „Julia”, te mulţi prieteni ai Decanul, Alexandru Graur. ieşte de obicei la o lansare de carte. „Oliver Twist”. spre teatru scriitorului, criticului Despre carte, domnia sa a spus că este, Câteva teme revin in- şi istoricului literar Îţi aminteşti de acel timp, aşa cum s-a mai amintit, mai mult decât sistent în scrisul lui Ronald Henri Zalis. Între aceştia: profesorul Când n-aveam bani, o carte de siluete, termen la care nu s-a Harwood. Dominantă este dezbaterea Adrian Mihalache, academicianul D. R. Având în schimb, oprit cu uşurinţă. „Cred că dacă un cititor asupra atitudinii unor personalităţi în Popescu şi profesorul Ştefan Cazimir. Sub larga ochilor fereastră mai atent decât îi propune prima lectură, perioada regimurilor totalitare. „Taking Manifestarea a fost moderată de directo- Un orizont nemărginit, revine asupra textului, va descoperi un sides” (mai sus amintit) are în centru rul Editurii Hasefer, Alexandru Marinescu. O viaţă înaintea noastră lucru important şi care justifică părerea cazul celebrului dirijor W. Furtwängler, Prezent la eveniment, ing. Paul Şi nici o rată de plătit. domnului director Alexandru Marinescu, care şi-a continuat cu mare succes cari- Schwartz, preşedintele C.E.B. şi vice- care a spus că este o carte de referinţă. era şi în timpul nazismului. „Colaborare” preşedinte al F.C.E.R., a ţinut să-şi Îţi mai aduci aminte, Hari? Îi mulţumesc pentru apreciere şi cred că evocă parteneriatul lui Richard Strauss cu exprime încă de la început recunoştinţa Solemni şi docţi în seminarii, este o carte de referinţă, în măsura în scriitorul evreu Stefan Zweig. „O tragedie faţă de efortul intelectual depus de Henri Când comentam cu lungi citate, care încearcă să arate că există o comu- engleză” se concentrează pe opţiunile Zalis şi aprecierea valorii deosebite a Pe Eminescu şi Coşbuc... niune profundă, strânsă, între evreitate şi fascistului britanic John Amery. O dramă cărţii în discuţie, spunând în încheiere: Şi adormeam cu voluptate, românitate”. Henri Zalis le-a spus celor evocă rezistenţa pragheză pe vremea lui „Vă mulţumesc foarte mult pentru carte, La cursul Emei Beniuc. prezenţi că o parte importantă dintre per- Heydrich; o alta – avatarurile supravieţu- domnule Zalis, şi vă doresc putere să (...) sonalităţile evocate în carte l-au influenţat irii unui pianist în ghetoul din Varşovia. mai scrieţi, pentru că citim cu plăcere.” foarte mult de-a lungul vieţii. Totodată, a La fel de obsesive, pentru Harwood, „Henri Zalis m-a făcut să-l citesc cu Chiar dacă nu i-a fost uşor, acad. D.R. ţinut să aducă mulţumiri speciale doam- sunt şi destinele – reale sau imaginate adevărat pe Felix Aderca”, a declarat Popescu a vorbit despre prietenul său, nei doctor Stela Anghel, pentru grija pe – ale unor oameni care au trăit în lumea profesorul Adrian Mihalache, care a făcut despre felul său de a fi. Despre pasiunile care i-o poartă şi, de altfel, întregii familii scenei şi a mirajelor ei: personalităţi fai- o prezentare “Amintirilor răscumpărate”, sale, şi mai ales despre cea pe care o de la Căminul “Moses Rosen”. Recunoş- moase ale teatrului, precum Sarah Ber- vorbind despre vigoarea şi prospeţimea poartă lui Aderca, opera şi omul. A vorbit tinţa lui Henri Zalis pentru acest loc şi nhardt, muzicieni, ca eroul din „Another textelor; despre emoţia puternică pe care despre Zalis şi relaţia sa cu profesia pe oamenii lui se vede şi din ultimele două time”, dar şi fiinţe cu prestări modeste şi Zalis o transmite în fiecare evocare în care şi-a ales-o pe viaţă. Aceea de a citi texte din “Amintiri răscumpărate”, care obscure... parte, a marilor oameni de litere, a rela- şi a scrie. De a-i înţelege şi pe oamenii sunt dedicate experienţei sale la Căminul „Quartet” a inaugurat seria produc- ţiilor personale pe care autorul le-a avut care scriu şi scrisul lor. „Henri Zalis, de “Moses Rosen”. ţiilor proprii ale unei noi mici săli din cu aceştia. „Henri Zalis este un foarte când îl cunosc eu, mi s-a părut captivat şi Nu cred să mai fi fost vreodată la o Piaţa Lahovari (realizare a lui „Creart”). bun prieten. Dovadă, că suntem toţi aici”, vrăjit de dorinţa de a înţelege lumea – prin lansare de carte atât de dinamică, unde Personajele piesei sunt foşti cântăreţi de a spus profesorul Mihalache, adăugând cărţi şi prin autorii cărţilor! – înţelegere invitaţii, foarte mulţi la număr, să forme- operă. Cei patru protagonişti (care s-au că scriitorul are darul de a găsi ce e bun care i se dezvăluia mereu, fără să se ze, aproape, un dialog între ei. Probabil intersectat cândva în emoţiile ariilor şi în fiecare om. stingă vreodată...” prietenia care îi lega pe invitaţi sau poate ale duetelor) au ajuns acum la vârsta Profesorul Ştefan Cazimir, prieten D. R. Popescu a adăugat că „Henri locul neobişnuit pentru o lansare, a făcut senectuţii şi a retragerii obligatorii. Se află încă din vremea şcolii cu Henri Zalis, a Zalis a reflectat mereu asupra gesturi- din această întâlnire una dintre cele mai cu toţii într-o „casă de retragere” pentru fost original şi la această întâlnire, aşa lor şi cuvintelor sale, fără să-şi piardă reuşite lansări de carte ale Editurii Hase- artişti, un azil mai cu ştaif. Căci evident cum obişnuieşte să fie. Domnia sa i-a reperele.” Scriitorul a făcut un întreg fer. (GEORGE GÎLEA) acum, când au început să fie uitaţi, nu mai au o stare materială bună. ...Rutina meselor, banale dar rezis- „TRISTEŢEA, CEA MAI ÎNALTĂ FORMĂ DE UMOR” tente ticuri şi hachiţe... plimbări în natu- Persiflându-şi lirismul, dinamitând Şi am început de jos,/ Învăţând abece- mânt la „Oame- ră... bârfe... colportaj de veşti... invidii. termeni tociţi de uz cu simţul înnăscut dare,/ Fiindc-am vrut să tai frumos/ Şi nii/ Care nici ei/ Momente de compasiune şi generoasă al paradoxului – o spune chiar titlul să fac statui de sare…// Şi am studiat/ Nu s-au dovedit comunicare... Cu toţii suferă de singură- antologiei: „Ora inexactă”, apărută în Forme ale întrebării/ Fiindcă-am vrut să a fi/ Întotdeau- tate şi sunt apăsaţi de efectele bătrâneţii, colecţia „Opera Omnia” la Tipo Moldova, ştiu şi alte/ Feluri de tăiere a sării…”. na…”. Pentru ori chiar speriaţi de boli şi de presimţirea cu fonduri ale Uniunii Europene, sub Roata vieţii este chiar construcţia lumii- că-n ziua a şa- sfârşitului. egida Universităţii „Petre Andrei”, Iaşi –, teatru. „Tinerelor speranţe”, trudind cu sea doar a mai Două sunt evenimentele care tulbură Aurel Storin se confesează şi, totodată, ambiţia de a-i cuceri poziţii de prim plan, „finisat” pe ici monotonia cotidiană şi reaprind flacăra refuză confesiunea. Observator lucid al aproape fără să observe cât de repede pe colo, inven- vieţii. Mai întâi, venirea lui Jane, când- vieţii aşa cum e, stă de vorbă cu sine, cu au îmbătrânit, le iau repede locul altele tând „Cea mai va soţia (infidelă) a lui Reginald, dar o lumea, cu Dumnezeu. Din clasicul con- proaspete. Ce se-ntâmplă cu „expiraţii”? nobilă/ Păcăleală/…/ Perfecţiunea”. adevărată divă internaţională. O surpriză temporan Caragiale decupează replici Cam ce se-ntâmplă cu brazii de Crăciun „Ce lume!” exclamă Tipătescu. Motiv de foarte mare – căci Jane avea faima unei devenite folclor, făcând din ele moto-uri după ce sărbătorile au trecut. Au fost, o zi rondel, se-nţelege. Dorinţă de evadare femei bogate! Apoi, apropierea unui con- de rondele strălucitoare de vervă. Îşi sau câteva zile, au fost în centrul atenţiei, există. Dar unde? La Polul Nord? În cert jubiliar şi de binefacere – Verdi, unde preschimbă iubirea pentru Minulescu, împodobiţi cu jucării sclipitoare. Li s-au „diamantul” lumii dispărute a celor dragi eroii noştri ar trebui să cânte, din nou, în Bacovia, Macedonski în şarje pline de spus poezii, li s-a cântat pe-alese. Le-a trăind în sine? Iubire abia acum deplină, faţa publicului; ceea ce îi aruncă între reverenţă şi graţie. Poate că totul a pornit trecut sezonul? Au fost azvârliţi la pubelă pentru că, abia acum, cu vârsta, muşcă, extazul „renaşterii” şi panica legată de din studenţie, de la cursurile profesorului sau lângă ea. Şi dacă vreun „acrobat” prea târzia înţelegere. lacunele memoriei şi de starea precară a Henri Wald, fermecat fiind de limpezimea se-mpotriveşte „canonului” sacrosanct şi Piese de rezistenţă sunt câteva vocilor, afectate vizibil de „vreme”. frazei, construcţia propoziţiei, cizelarea perseverează sfidându-l, cu inconvena- poeme dramatice – desertul antologiei: Mărturisesc, am ajuns la „teatrelli”, la îndelungată a cuvântului. O pondere bila pretenţie de a face „salturi mortale”, „Adio, Boema”, cuplet interpretat la ulti- puţine zile după ce urmărisem (la HBO) importantă o are experienţa de-o viaţă e repede domesticit: „Şi ei atunci l-au ma reprezentaţie de la Grădina de vară pelicula lui Dustin Hoffman din 2012 ca secretar literar, dar şi ca autor de contractat/ În lungi turnee, cu parale,/ Şi „Boema”, în 1990; „Popor ales”, în care în care evoluau Tom Courtenay, Dame texte la Teatrul de Revistă „C. Tănase”, astfel, pe această cale,/ L-au domolit. Florin Piersic a făcut furori la Popa Soare Maggie Smith, Pauline Collins şi Bill teatru pe cât de popular pe atât de sub- L-au aşezat”. Pe nesupus îl aşteaptă şi pe scene israeliene cu public din Aliaua Connolly. Fără îndoială, un frumos film til. O recunoaşte în „Farmecul discret „corida”; alt spectacol de „senzaţii tari” română; „Pedalaţi”, jucată cu deplin suc- de atmosferă, cu autentici monştri sacri! al teatrului de revistă”, volum apărut la pe placul mulţimii: „Am fost în Evul Mediu ces şi la Purimul din acest an de Roxana Totuşi, spectacolul românesc în regia răspântie de veacuri, şi, mai recent, în la Corida./ Şi am murit puţin câte puţin,/ Guttman şi Rudy Rosenfeld. Încercând lui Dan Tudor, care concentra materia teza sa de doctorat, „Teatrul românesc Cu fiecare taur în arenă,/ Cu fiece Ole detaşarea de sine, Aurel Storin se auto- dramatică şi decupa inteligent „supra- de revistă”. Poeziile lui ar trebui auzite, urlat Cretin/…/ Şi mă gândeam atunci, evaluează. În poezie: „Îmi fac din viaţă temele”, mi-a pus textul într-o lumină pentru că ele presupun interpretarea pe orbit de sânge,/ De isteria explodând fantezie/ Şi-o iau de la-nceput mereu”. mai generoasă. Şi, încă, o şi mai mare scenă: adresarea vioaie şi imperceptibil toridă,/ Că viaţa mi-am trăit-o uneori/ Şi Şi proză: „Ştiu să primesc înfrângerea surpriză a venit din partea interpreţilor: melancolică, simţul dramatic, susurul şi eu ca pe o formă de coridă…”. Poetul ca pe-o formă de victorie amânată”. Dar Adela Mărculescu, Costel Constantin, tumultul. îşi este el însuşi acuzat, martor, avocat editorii au selectat şi câteva evaluări Damian Crâşmaru şi Florina Cercel. În În această lume-circ, pusă în miş- şi procuror: „…Sunt fabricantul bietelor critice exterioare: Carol Isac, Răzvan timp ce eroii lui Harwood apelau pentru care de interesele Puterii, pentru care iluzii// Din care fac c-o drojdie de talent,/ Voncu, Dorel Dorian, Eugen Comarne- concert la un salvator „play-back”, cei omul are valoare doar în măsura în Să crească cozonacul de cuvinte./ Copii, scu, Ştefan Cazimir, Bogdan Ulmu… patru actori ai Naţionalului ne-au făcut o care-o slujeşte, poetul e tăietor de sare: iluzionistul acesta minte/ Iluzia-i forma „Tristeţea, cea mai înaltă formă de umor”, uluitoare demonstraţie în direct de farmec „Veacul m-a născut, dar nu mi-a/ Spus, lui de faliment…”. Şi atunci „falitul” se- titra „Jurnalul Naţional”, la „o aniversară” şi vitalitate artistică. Deşi nici unul dintre decât le-a spus la toţi;/ Asta-i sarea/ ntoarce la „maşina” lui „de tocat viaţa”, să a autorului. Posibilă sinteză a antologiei. ei nu mai este (chiar) tânăr! asta-i lumea,/ Taie-acolo, dacă poţi…// refacă lumea-n cinci zile, de la cer şi pă- IULIA DELEANU NATALIA STANCU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 15 Vecinul meu, Andrei David Morărescu: “Liceul Lauder a fost locul în care Nu mai ţin minte în ce împrejurare am legat cunoştinţă, apoi prietenie cu Andrei Teujdea, vecinul meu de peste drum. Cred am învăţat să îmi creez propria personalitate” că ni s-a tras de la interesul comun pentru arte, pentru pictură şi grafică îndeosebi. Andrei este colecţionar de-o viaţă, iar în David Morărescu a absolvit Liceul Lauder-Reut din Bucureşti în 2013, fiind unul dintre elevii cu cea sufrageria sa am văzut cu timpul pânze de Aman, Baba, Iser, mai bună performanţă în cadrul evenimentelor şi activităţilor diplomatice, organizate atât în ţară, cât şi Ghiaţă, Ştefan Dumitrescu, Vasile Popescu, Dărăscu. Pe unele, în străinătate. A reuşit să intre la una din cele mai elitiste universităţi de diplomaţie din lume, „IDC Herz- cu durere în suflet le-a vândut nu demult, pentru a-şi renova liya, Israel’’ iar drumul pe care şi l-a ales se anunţă a fi unul plin de provocări şi de misiuni diplomatice locuinţa, dar la pasiune nu a renunţat. Am fost cu admirabilul dintre cele mai interesante. colecţionar la câteva licitaţii. E foarte exigent, ca să nu mai - Faci parte din promoţia 2013 care a absolvit bine în Israel, mai ales atunci când este vorba de vorbim de sacrificiile financiare reclamate, la care şi soţia sa Liceul Lauder-Reut. Cum a fost pentru tine perioada România. În prezent, în Israel există o comunitate adera. Iată însă că, din vorbă în vorbă, odată, în vinoteca sa liceului? mare de români, foarte apreciaţi de societate. originală (sticle de vin de marcă se fudulesc goale, ca nişte foşti - David Morărescu: Cei patru ani petrecuţi în - Cum sunt colegii tăi de facultate? aristocraţi scăpătaţi, rânduite frumos în rasteluri), vecinul meu liceu au reprezentat o perioa- D.M.: Nu îmi place să folo- şi-a deschis la un moment dat sufletul, povestindu-mi câteva da foarte frumoasă, plină de sesc cuvântul ‘’diferiţi’’, ci mai de- “tablouri” ale copilăriei sale de la Luncşoara, judeţul Bihor. Îmi provocări… Aş spune o etapă grabă ‘’diverşi’’. Este într-adevăr relata cu nostalgie cum trăiau consătenii săi, în bună înţelegere importantă din viaţa mea, care o atmosferă mai serioasă, având cu cele cinci familii evreieşti, cu prăvălioarele lor care, după m-a pregătit din punct de vedere în vedere faptul că foarte mulţi expresia povestitorului, “ţineau satul cu toate cele”, de la aţă şi intelectual pentru ceea ce avea au terminat armata. În calitate sfoară, până la zahăr, ulei, petrol, stofe şi unelte. Mici magazine să urmeze… universitatea. de şef de an, sunt dispus să mă universale! În apropierea gospodăriei familiei lui Andrei se afla - Care sunt cele mai im- întâlnesc cu ei individual şi să mă şi dugheana lui Aron, ticsită de mărfuri şi acadele. Andrei se portante/semnificative lucruri consult în legătură cu activitatea juca cu cei patru copii ai micului negustor – Iosif, Hana, Leizu pe care le-ai învăţat în timpul lor academică şi, de ce nu, dacă şi Şmil. liceului? au probleme, cu viaţa lor perso- Câteva întâmplări dramatice aveau să întrerupă paşnica lor - D.M.: Liceul Lauder a fost nală. Îi cunosc pe fiecare în parte, existenţă, a lor şi a satului. Mai întâi un incendiu: prăvălioara locul în care am învăţat să îmi cuvântul ‘’sociabil’’ nu îşi are luase foc. Andrei a asistat la o scenă incredibilă. Era în zori. Aron creez propria personalitate, unde rostul aici, pentru că toată lumea nu şi-a întrerupt rugăciunea, în timp ce săteni cărau cu găleţile profesorii m-au ajutat să înţeleg faptul că trebuie să interacţionează. Nu am văzut persoană introvertită. apă de la fântână să stingă pârjolul... Domnul a dat, Domnul a devin ceea ce-mi place. - Presupun că te-au ajutat anii de ebraică studiaţi luat... Dar viaţa a continuat şi Aron s-a refăcut din cenuşă... doar - Cu ce gânduri ai plecat de la Lauder-Reut? la Lauder.... Ţi-ai îmbunătăţit vocabularul de când pentru moment , căci marea dramă abia urmează... Ocupaţia - D.M.: Cu gândul de a ţinti sus… De a performa te-ai mutat acolo? Sau e mai convenabil pentru toată maghiară şi deportarea... Mama lui Andrei a cusut raniţele celor în domeniul diplomaţiei. lumea să comunicaţi în engleză? patru copii ai lui Aron şi ai soţiei sale, Ucăla. Despărţirea a fost - În prezent studiezi în Israel, la prestigioasa - D.M.: Având în vedere că sunt la filiala inter- dramatică. Ei nu s-au mai întors... Nici celelalte patru familii şcoală Lauder School of Government, Diplomacy naţională, atunci când doresc să le comunic ceva evreieşti din Luncşoara. and Strategy. De ce ai ales această facultate? oficial, o fac în engleză. Altminteri, vorbesc ebraică Din satul învecinat, Groşi, unde Andrei văzuse o colibă făcută - D.M.: Atunci când vine vorba de diplomaţie, cu uşurinţă, pretutindeni. Şi da, m-au ajutat foarte din păpuşoi, de Sucot (aflase de la mine despre semnificaţia afaceri internaţionale, medierea conflictelor regi- mult. acestei sărbători de toamnă), o altă poveste, nu mai puţin dra- onale, strategii statale şi expertiză antitero, nici o - Care sunt planurile tale de viitor? matică. Erau doi fraţi, unul sărac, celălalt bogat (nu e poveste altă facultate din lume nu asigură nivelul IDC-ului. - D.M.: O diplomă la o astfel de facultate îmi oferă de fraţii Grimm, dar cam pe-acolo!) şi, ca evrei, buni de depor- - Care este ritmul cotidian în Israel? Te-ai obişnuit o deschidere foarte largă în domeniul diplomaţiei. tare! Unul s-a întors şi-a povestit “o triere de coşmar”, celălalt a cu stilul de viaţă de acolo? Momentan nu mă pot pronunţa cu exactitate în pierit la Auschwitz. Când să înceapă a-mi vorbi despre originala - D.M.: Bineînţeles, din prima zi. Israelul este o legătură cu viitoarea carieră, însă planul meu era triere, Andrei mi-a spus: Dă-mi mâinile! Neînţelegând, speriat, a două casă pentru mine, iar acest lucru se dato- să fac o schimbare. i le dau..Şi-mi freacă palmele! Tot nu înţeleg! Ei bine, aflam rează în special excursiilor de studiu organizate de - Ce le transmiţi colegilor tăi de generaţie, care pentru prima oară, că ofiţerul neamţ freca palmele nefericiţilor: Complexul Educaţional Lauder-Reut. doresc să studieze în Israel? cei cu palmele bătătorite erau trimişi la cariera de piatră, cei - Ce ne poţi spune despre experienţa ta de - D.M.: Să fie consecvenţi. Să nu se plângă cu mâini mai delicate la cuptoare! Iată cum a împletit un nazist student în Israel? atunci când au ceva de făcut şi să trateze exame- lupta de clasă cu lupta de rasă... într-adevăr naţional-socialist - D.M.: Am ajuns aici cu gândul că voi fi un stu- nele cu seriozitate. Ce urmează după liceu nu e mai ! Mă întrebam: câtor evrei le-o fi frecat palmele ticălosul? Cu dent serios. Întotdeauna am pus studiul înaintea uşor, e mult de muncă, iar totul depinde de ambiţia aceleaşi mâini, cu aceleaşi palme cu care îşi mângâia iubita, oricărei activităţi. Oamenii ştiu să se distreze. Sunt fiecăruia de a ajunge departe. copiii şi câinele preferat? oameni de calitate, educaţi, fiecare cu scopul lui, CARMEN BEJENARU ŢICU GOLDSTEIN însă suntem uniţi. Studenţii străini sunt priviţi foarte NAOMI GUTTMAN Dr. Aurel Vainer: „Nicolae Cajal a fost un Om pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu daruri multiple” În intervenţia la Sesiunea comemora- preţ, ci în demnitate şi respect, neuitând interumane. Ultimul lucru, deloc de neglijat, este tivă „Nicolae Cajal – 10 ani de la trecerea niciodată contextul în care trăieşte. Regret că nu am fost colaboratorul darul consideraţiei pentru om, pentru oa- în nefiinţă”, care a avut loc la Academia A fost înzestrat cu darul înţelepciunii. lui Nicolae Cajal dar, într-un fel, sunt un meni. Eu l-am mai numit relaţie interuma- Română, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vorbea ca un înţelept şi am să vă redau succesor al lui Nicolae Cajal. Sunt un nă, dar este altceva. Să dai consideraţie Vainer, deputat, a subliniat, între altele, că un moment. În anii ’80, când se lucra – din succesor în această funcţie şi în această celui mai simplu om până la cel mai înalt vorbeşte despre „o imensă personalitate dispoziţiile „stăpânului” de atunci – la o activitate de la Federaţie şi sunt succesor om în societate. evreo-română”, pe care însă „l-a cunoscut prognoză a României până în anul 2030, în viaţa parlamentară. Sunt câteva lecţii pe care – repet, cu în treacăt, din când în când, în Templul am avut şansa să conduc un colectiv A lăsat loc, în puţinul timp cât a fost regretul că nu am avut posibilitatea să le Coral”. care studia dezvoltarea serviciilor către în Parlamenul României de după ‘90, de învăţ direct cu profesorul, academicianul „Din cele citite, din cele auzite şi din populaţie, unde, printre altele, se vorbea foarte multă consideraţie şi de bună-ziua! preşedintele Nicolae Cajal – le învăţ însă cele moştenite de mine la Federaţie, aş despre cercetările în domeniile biologiei Vă rog să mă credeţi şi vă mărturisesc că din propria experienţă. Adeseori, când spune aşa: Nicolae Cajal a fost un Om şi medicinei. Nicolae Cajal, ca membru al aceasta este principala mea preocupare suntem într-un impas în conducerea vieţii pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu daruri Consiliului pentru Ştiinţă şi Tehnologie, cu în Parlament, nu pentru Vainer, ci pentru evreieşti din România, apare Irina Cajal multiple - darul cercetării, darul comuni- modul său personal, plin de înţelepciune Comunitatea pe care o reprezint. care spune: „Ştiţi ce mă gândesc, ce-ar cării interumane, darul respectului, darul şi umor, a făcut următoarea remarcă: Mai are o ştachetă foarte înaltă: viaţa fi făcut tata în situaţia asta?” Şi ne spune bunului simţ, darul, poate că cel mai mare, „Foarte bine, aşa să fie, să meargă şti- de familie. Iată, noi beneficiem de unul câte o poantă a preşedintelui Nicolae de a învăţa, darul apropierii de carte”, a inţa înainte, dar să ferească Cel de Sus dintre cele două vlăstare ale familiei Bibi Cajal, ne destinde, dar ne duce şi spre spus preşedintele Vainer, care a detaliat dacă oamenii vor controla procesul de şi Nicolae Cajal – Irina Cajal. Rareori, am o soluţie. apoi: „Academicianul Cajal a fost într- creaţie a omului până la determinarea, întâlnit ca un copil, un fiu, o fiică să facă Cam atât pot eu să depun mărturie adevăr un om dăruit învăţăturii, învăţăturii nu cunoaşterea, determinarea sexului. atât de mult pentru memoria părinţilor săi! despre cel pe care îl comemorăm astăzi pentru sine şi învăţăturii pentru alţii. Am Vă daţi seama ce se va întâmpla atunci? Irina Cajal a creat Fundaţia Nicolae Cajal la zece ani de la trecerea în nefiinţă. auzit din multe locuri informaţii despre Şi toată lumea a preluat această idee. şi luptă pentru existenţa ei cât mai frumoa- Fie-i ţărâna uşoară! calităţile sale de profesor universitar, de Nicolae Cajal a fost un mare om de ştiinţă, să, la o ştachetă înaltă. Dacă urmăriţi Dumnezeu să îl aibă în pază, ca şi pe pedagog, de prieten al studenţilor. Este care a recunoscut într-un fel limitele ştiin- sesiunile ştiinţifice anuale ale Fundaţiei, noi toţi, cei din Aula Academiei Române şi mare lucru să nu fii numai profesor la ca- ţei, mai ales pericolele pe care le poate veţi observa ce valori ştiinţifice participă din întreaga Românie”, a spus Aurel Vainer tedră şi apoi ai plecat. El a cultivat relaţii aduce cercetarea ştiinţifică, îndreptată în la lucrările acestora. şi a încheiat cu salutul „ŞALOM! Pace!”. extrem de frumoase cu studenţii săi. Din scopuri antiumane. Să ne gândim numai unele relatări, pe care am avut şansa să la cercetările lui Mengele efectuate la le obţin, să fiu aproape de ele, am auzit Auschwitz în anii Holocaustului! Asociaţia Scriitorilor Israelieni cât de uman şi cât de apropiat a fost cu Nu ştiu dacă Nicolae Cajal a avut vreo foştii lui studenţi, în anumite situaţii. Nu legătură cu sportul. Veţi spune: şi ce este spun cazuri, nu spun nume. cu asta? Este, pentru că dumnealui a de Limbă Română are o nouă conducere A avut darul inteligenţei. Tare m-aş creat ştachete foarte înalte. Pentru mine, ​​​​Asociaţia Scriitorilor Israelieni ​de Limbă Română​ şi-a ales un nou Comitet de fi bucurat să-l întâlnesc acum şi aici pe preşedintele Nicolae Cajal, la F.C.E.R., a conducere, din​ care fac parte: av. G. Mosari (prozator) – preşedinte​ ,​ dr. Mada David­ acad. Mircea Maliţa, dar din păcate nu însemnat şi înseamnă o ştachetă foarte sohn (prozatoare)​ – vicepreşedinte​, dr. Francisca Stoleru (romancieră) – secretar este aici. Dintr-una din cărţile sale din anii înaltă, la care, dacă vrei să te raportezi, general​, Magdalena Brătescu (romancieră) – financiar​, Adrian Grauenfels (poet şi ’70-’80, am reţinut o definiţie a inteligenţei, îţi dai seama cât de multe mai ai de făcut, traducător) –​ ​organizator​.​ Ca preşedinte de onoare al Asociaţiei​ a fost ales ​p​rof. care i se potrivea lui Nicolae Cajal, dar ca să poţi trece de acea ştachetă. Acelaşi Andrei Strihan, despre a cărui aniversare revista noastră a scris recent, cu prilejul şi multor altora, respectiv capacitatea lucru l-a realizat în ştiinţă, în învăţământ, împlinirii vârstei de 90 de ani. ​Le dorim succes în realizarea frumoaselor obiective omului de a se adapta, însă nu cu orice peste tot unde a fost şi mai ales în relaţiile în ​ceea ce priveşte literatura de ​limbă română​ din Israel.​ 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Un frumos cadou de ziua Lyei Benjamin Pe coordonatele Cu o lună înaintea zilei ei de naştere, dr. Lya Benjamin, isto- curajoasă, dar opinia ei asupra propriei activităţi este contrazisă ric şi cercetător al celui mai tragic capitol al istoriei evreilor din tocmai de ecourile pe care lucrările ei le-au stârnit, ecouri de multe România, Holocaustul, a căpătat un dar neaşteptat din partea ori neprietenoase, de respingere, chiar de atac la persoană. Dar prieteniei Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Bucureşti. Recunoscân- rezultatele muncii ei de cercetare ştiinţifică, în care nu a făcut Bursa pe care am du-se activitatea ei din ultimii 30 de ani, ea a fost aleasă în grupul rabat vreunei abordări facile, devin irefutabile în faţa oricărui atac. primit-o, în anul 1986, Siluete celor şase femei, considerate cele mai curajoase din România, Distincţia primită a fost o recunoaştere a acestei atitudini ferme din partea ataşatului recompensate cu distincţia „Femei Curajoase din Lume 2014”. şi, într-adevăr, de un curaj intelectual neîndoielnic. cultural al ambasadei Italiei la Alături de ea s-au aflat poeta disidentă Ana Blandiana, jurnalista Poeta Ana Blandiana a fost una dintre disidentele cele mai Bucureşti, îmi garanta deplasarea, de investigaţii Ondine Gherghuţ, inspector şef Viorica Marincaş, curajoase, care a sfidat numeroase interdicţii impuse de regimul pentru o lună de zile, în peninsu- femeia de afaceri Felicia Ienculescu Popovici şi şefa DNA, Laura comunist. Este demnă de laudă şi activitatea ei civică, eforturile lă, ca să cunosc mai bine ţara, Codruţa Kövesi. ei de a crea, după 1989, Alianţa Civică, mişcarea care a dus la comorile ei, peisajul ei geografic, Distincţia „Femei Curajoa- prima alternanţă democratică uman, artistic. Oferta includea şi se din Lume” a fost creată de din România. Ea este şi una din- două expuneri pe care urma să le Departamentul de Stat al SUA tre persoanele care au realizat fac la universităţile din Padova şi în 2007 pentru a recompensa Memorialul de la Sighet, dedicat Catania despre permanenţe litera- femeile care s-au străduit să celor care au suferit şi au murit în re româneşti. Varietatea opţiunilor aducă ceva în plus societăţii în închisorile comuniste. Jurnalista m-a pus, obligatoriu, în legătură cu care trăiau, să combată discrimi- de investigaţii Ondine Gherghuţ Alexandru Balaci. narea, să lupte şi să soluţioneze a fost recompensată pentru Bărbatul acesta, în anul primei conflicte sau să ocupe locuri de dezvăluirile privind reţelele cri- mele ample discuţii cu el tocmai muncă necesitând curaj, inclusiv minale din viaţa politică, la nivel devenise septuagenar. Cumula di- posturi de conducere, să aibă guvernamental şi în cadrul servi- verse funcţii din prim rang, trecuse spirit inovativ şi să facă faţă cilor secrete, inclusiv activităţile prin ele atât aici, acasă, dar şi în prejudecăţilor. Pe de altă parte, criminale ale unor foşti ofiţeri de prestigiosul mediu de formare ro- alegerile făcute de Ambasada securitate care au trecut la SRI. man prin care circulase, prezidase Statelor Unite din România re- Inspector principal de poliţie din asociaţii, ale criticilor şi istoricilor prezintă o ilustrare concretă a Maramureş, Viorica Marincaş, a literari, societăţi europene de dialog liniei politice urmate de Washington cu privire la statele din Europa fost prima femeie numită în această funcţie, cu performanţe remar- şi, pe cât aflasem, număra – dato- centrală şi de est, dar nu numai, şi anume: combaterea antise- cabile privind aplicarea legislaţiei. Felicia Ienculescu Popovici a fost rită experienţei, spiritului său mobil mitismului, dezvăluirea, aducerea în faţa justiţiei şi condamnarea creatoarea unui ONG care a promovat dezvoltarea sustenabilă în – prieteni în marea lor majoritate corupţiei, lupta pentru drepturile omului, cu accent pe egalitatea condiţiile apărării şi protejării mediului înconjurător. editori, academicieni, şefi de pu- în drepturi a femeilor, sprijinirea iniţiativei particulare, apărarea Performanţele procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, blicaţii riguros articulate, trăitori în mediului. au fost prezentate pe larg de E.S. Duane C. Butcher, însărcinatul toate ţinuturile prin care Al. Balaci Astfel, Lya Benjamin, istoric cunoscut în întreaga lume, a fost cu afaceri al Ambasadei SUA, care a scos în evidenţă că, în pofi- se oprise ca vizitator sau ca invitat. nominalizată pentru curajul ei de a aborda problema Holocaustului da tinereţii sale, ea nu s-a lăsat descurajată şi a rezistat oricărei Spre acest climat dorea acum din România după căderea comunismului, într-un moment în care presiuni. Prin atitudinea ei curajoasă, a reuşit să-şi păstreze inde- să-mi îndrept paşii. Mă aflam, tot aici se manifesta o negare a acestuia, s-a arătat în motivarea pre- pendenţa atât în perioada în care a fost procuror-şef al României mai copleşit de bunăvoinţa lui, în zentată la ceremonia de la sediul Ambasadei, care s-a desfăşurat şi acum, când este şefa DNA. posesia unei scrisori către Giorgio la 10 aprilie a.c. De asemenea, a fost apreciată contribuţia ei la În cuvântul de mulţumire, Laura Codruţa Kövesi a subliniat că Bassani, a alteia către vice-directo- prezentarea legislaţiei antisemite din perioada regimului Antones- performanţele sale se datorează muncii în echipă, formată din rul Editurii Mondadori. Telefonase, cu, la dezvăluirea suferinţelor evreilor în perioada Holocaustului. A procurori tineri care-şi consacră eforturile combaterii corupţiei şi în prezenţa mea, la Academia di fost relevată şi contribuţia ei în cadrul activităţii Comisiei Wiesel. care nu se lasă intimdaţi de ameninţări. Romania rugând să mi se reţină un (Se ştie că Raportul final al acestei comisii a schimbat complet Ambasada SUA a mai premiat trei eleve de liceu, care au luat apartament cu vedere spre parcul raportarea României la fenomenul Holocaustului şi a dat naştere locurile 1,2 şi 3 la concursul de eseuri organizat de Ambasadă, somptuos din preajmă. la numeroase programe vizând cunoaşterea tragediei evreilor intitulat „De la pacea acasă la pacea lumii. Opriţi violenţa împotriva Mă asigura că voi primi câteva români). femeilor”. antologii şi culegeri de studii în În modestia ei, Lya Benjamin nu s-a considerat o femeie EVA GALAMBOS directă consonanţă cu cercetări- le mele dedicate naturalismului, respectiv verismului (în deplină A murit Nina Cassian directitate cu literatura lui Verga, „Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină idei şi oameni de valoare. Dar cu prostia, Fredanov, regizorul Al.Finţi, muzicienii Pasolini, Moravia). ţărână/ tot învia-voi odată/ în limba româ- brutalitatea, dictatura nu poţi fi aliat. Fuchs, Jelescu, Jora, Silvestri, ş.a. i-au După ce m-am întors din Italia, nă”, îşi prescrie Nina Cassian epitaful, după Nina Cassian este o artistă, a iubit arta fost mentori.​ Îşi face debutul în volum cu aducând cu mine zeci de cărţi pri- ani de exil în SUA. Plecată din ţară pe mai cuvântului, muzica, arta în genere. Ion Bar- „La scara 1/1” (1947). Critica nouă, de mite, cu dedicaţii ale adeziunii şi mulţi ani, la început reţinută de sentimentul bu şi-a exprimat admiraţia scriind „nespus partid comunist, o primeşte cu răceală şi simpatiei non-ocazionale la adre- nesiguranţei faţă de soarta ei într-o ţară de alba Nina”. Pe vremea când mai locuia acuzaţii de tip “spirit mic-burghez”, etc. Nina sa lui Al. Balaci, în relaţia noastră controlată de Secu​ritate​, apoi de reacţiile în România, Nina Cassian scria – „ Unul Cassian scrie poezie pe mai multe registre s-a împletit vibraţia cea mai vie negative ale parveniţilor de după 1989, surd îmi zice/ Fă versul să strige/ Şchiopul imagistice, pentru copii, pentru „muncitori”, cu succesive contexte de lectură ea ​şi-a trăit veacul pe malul Oceanului spune – Barde/ du-mă mai departe/ Mutul valoarea celor scrise fiind uneori minoră, împărtăşite. Atlantic, venind o dată la un an, doi, trei calea-mi ţine/ zi şi pentru mine/ Un netot apoi, în anii ‘​​60, revine. Ulterior se afirmă Prin 1994, profesorul Răz- în patria–mumă. “Jurnalul” ei, publicat în şi-un bleg – Fă-mă să-nţeleg/ ... Şi mă ca o poetă importantă a ultimelor decenii. van Theodorescu m-a invitat la două volume, a trezit reacţii negative atât ceartă-aşa/ ca pe-o slugă rea/ Toată viaţa A scris şi proză, literatură pentru copii, iar Academia Religiilor, instituţie de din partea unor foşti aşa-zişi prieteni, dar şi mea/ Toată viaţa mea”. cărţile ei au fost traduse în franceză, ma- ecumenism activ. Urma să ţin un ale unor necunoscători, care continuă să o ​Nina Cassian ​s-a născut ​​la Galaţi, pe ghiară, engleză. A​ fost publicată şi în Israel, curs special, modelat de operele acuze de a fi fost o „proletcultistă” fanatică. 27 noiembrie 1924, într-o familie de origine în presa de limbă română. marilor noştri scriitori clasici şi con- A recunoscut că a crezut cu toată puterea evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, S-a​ stins în SUA, în vârstă de 89 de ani. temporani. Şeful de catedră pentru sufletului în ideile dreptăţii sociale sub haină era un cunoscut traducător) ​.​ Dumnezeu să îi binecuvânteze amintirea. departamentul deschis studiilor marxistă, iar Nina Cassian are suflet, a iubit ​​Pictorii Maxy, Loewendal, actriţa Beate BORIS MARIAN umaniste, literaturii universale şi celei naţionale era Al. Balaci. Am colaborat din nou, deplin conectaţi „Să fie pace în lume” cerinţelor. Ţin minte că mi-a vorbit Fanfara Jandarmeriei Române a deschis cea de-a XX-a ediţie de ieri şi de azi, interpretate în idiş, ebraică, dar şi în română. La destul de larg despre Giorgio Bas- a Salonului de Carte şi Muzică, care a avut loc la Palatul Naţional vioară – Rodica Doija, clarinet – Sorin Dobrotă, violoncel – Sergiu sani, scriitorul evreu a cărui jubilaţie al Copiilor. Moment solemn, atrăgând aplauze binemeritate ale Marin, tobă – Cristian Dragomir, vocaliste – Mihaela Cuniţă, Car- participativă la viaţa comunitară spectatorilor, mari şi mici. Pentru că unul din punctele de merit al men Ioviţu. Moto de stringentă actualitate: „Să fie pace în lume”. iudaică din Ferrara îl impresionase Salonului a fost accentul pus pe literatura pentru copii, prezenţi şi Standul Editurii „Hasefer” a fost, de asemenea, punct de in- definitiv. prin cele mai gingaşe scrisori de dragoste pentru părinţi, bunici, teres pentru vizitatori. Era şi firesc, dat fiindcă editura se bucură M-a invitat în câteva rânduri la el profesori, scrise de ei şi afişate pe panourile – pată de culoare, de prestigiu construit în timp, prin cărţile de referinţă apărute sub acasă. O bibliotecă imensă ocupa la propriu şi la figurat – aşezate din loc în loc în incintă. Cifra „ro- egida ei în cele mai variate domenii: istorie, filozofie, memoria- spaţii întinse din vastul apartament. tundă” ne-a oferit prilejul să urăm la mulţi ani listică, civilizaţie iudaică, beletristică scrisă În ciuda diversităţii preocupărilor organizatorilor: Firma Amplus Internaţional Salonul de Carte şi Muzică, de autori evrei, albume de artă în condiţii am reţinut delimitarea sa de acele Ltd., Departamentul pentru Relaţii Interetnice Bucureşti, 19 – 23 martie 2014 grafice excepţionale. Printre cele mai cău- extremisme (făcea trimitere la Al. (DRI) de pe lângă Guvernul României, Pri- tate titluri – relatează Dan Wexler, prezent Marcu, Mircea Eliade), pe care îi măria Sectorului IV al Capitalei. Directorul general al Amplus-ului, la stand – „Pirkei Avot”, ediţie revăzută; „Talmudul”, în colecţia admira ca intelectuali câtă vreme Maria Stancu, şi directorul executiv, Mariana Marinescu, au punctat „Iudaica”; „Tradiţii şi obiceiuri evreieşti”, traducere de Alfred J. au ştiut să nu cadă în „tentative principalele repere ale actualei ediţii: 42 de expozanţi, evenimente Kalatch. Am fost prezenţi şi prin matineul „In memoriam: prof. dr. de învrăjbire cu iudaismul multi- conexe – lansări de carte, întâlniri ale autorilor cu potenţiali cititori, Andrei Voinea z.l.”, moderat de ing. Sandra Segal. Profesorului, milenar“. teatru de păpuşi, mese rotunde, simpozioane, recitaluri de muzică memorialistului, dar, mai ales, omului de omenie i-au fost făcute În opera de informare, Al. Balaci şi poezie. Notabilă – prezenţa de uniuni, asociaţii, centre ale mi- reverenţe de recunoştinţă şi dragoste din partea acad. Nicolae era mereu la curent cu fenomenele norităţilor naţionale – armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani, Gonea, dr. Hary Kuller, av. Dina Moldoveanu, preşedintele BBR, şi cărţile de natură să asigure cea italieni, lipoveni, macedoneni, maghiari, polonezi, romi, ruşi, sârbi, ing. José Iacobescu, preşedintele AERVH, dr. Liviu Beris, cerc. mai bună audienţă valorilor. Era, turco-tătari musulmani, turci, ucraineni – cu suportul DRI. Pentru Mihail Vasile, prof. univ. dr. Nae Georgescu, subsecretar de stat în ca om şi ca prieten, gata să se lase că muzica a fost una din atracţiile Salonului din acest început de Ministerul Culturii, Irina Cajal, directoarea Editurii „Floare Albastră”, descifrat în perfectul său echilibru primăvară, trebuie spus că Formaţia „Bucharest Klezmer Band” Dorina Rizea, vicepreşedintele BBR, ing. Anette Vainer, ing. Bertha de ins studios şi ceremonios. Îi şi Corul „Hazamir” al C.E.B. şi JCC, conduse de Bogdan Lifşin, Wexler, jurnalista Ioana Niţescu. Numitor comun – elogiul adus păstrez o bună, caldă, privilegiată – coordonator de programe artistice, Silvian Horn – au rămas în iniţiatoarei şi organizatoarei acestui eveniment, soţia profesorului, amintire. inimile ascultătorilor prin remarcabila prestaţie: cântece evreieşti Doina Voinea. (I.D.) HENRI ZALIS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 17

Cristian Adomniţei, preşedintele Con- Cursa aeriană directă Iaşi-Tel Aviv siliului Judeţean Iaşi, a reliefat importanţa Ben Gurion din Israel a preotul Mihai Nicula, a precizat: ”Există strategică a acestui zbor: ”Prezenţa aeronavei Boeing 737- în Moldova o dorinţă foarte puternică de Iaşiului pe tabelele de zbor din Tel Aviv, 300, au fost invitaţi să a merge spre Locurile Sfinte, iar ideea Londra, Roma, Viena sau Torino arată cât participe reprezentanţi unei curse directe spre Tel Aviv a apărut de mult se schimbă Iaşiul şi reprezintă ai Mitropoliei Moldovei, în toamna anului 2011 când la un pelerinaj o condiţie esenţială pentru a ne putea ai Episcopiei Romano- spre Israel au participat peste 1.100 de deschide către «lumea bună», pentru a fi Catolice, ai Comunităţii credincioşi.” prezenţi în lumea dezvoltării tehnologice Evreilor din Iaşi, pre- Părintele Cadar, reprezentantul Epi- şi pentru a ne înscrie în panoplia marilor şedintele Consiliului scopiei Romano-Catolice, a evidenţiat oraşe. Dacă nu ne dezvoltăm, nici investi- Judeţean Iaşi, Cristian momentul de bucurie şi de emoţie creat torii nu vor veni la Iaşi să creeze noi locuri Adomniţei, numeroase de inaugurarea acestei curse şi a citit de muncă…” oficialităţi locale şi repre- Psalmul 122, încheind cu îndemnul În finalul ceremoniei, preşedintele zentanţi ai mas-media. transmis de Episcopul Petru Gherghel: comunităţii ieşene şi celelalte oficialităţi Deschizând ceremo- ”Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!” prezente au tăiat panglica inaugurală şi nia de lansare oficială a Preşedintele Comunităţii Evreilor din au urat “Drum bun şi zbor lin” noii curse cursei Iaşi-Tel Aviv, Ma- Iaşi, ing. Abraham Ghiltman, a subliniat aeriene directe Iaşi-Tel Aviv. rius Bodea, preşedintele importanţa capitală a acestei rute aerie- MARTHA EŞANU 7 aprilie 2014 – ziua inaugurării cursei Consiliului de Adminis- ne şi a arătat: „În anul 1944 comunitatea aeriene directe Iaşi-Tel Aviv. traţie al Aeroportului Internaţional Iaşi, a evreiască din Iaşi număra 40.000 de Cu o frecvenţă de două zboruri tur- menţionat: ”Cu fiecare lună, Aeroportul persoane. Acum mai sunt 300. Pentru La mulţi ani, retur pe săptămână, cursa deservită de Internaţional Iaşi face un pas în faţă, ex- mulţi această cursă a venit prea târziu. Compania aeriană TAROM este cea de-a plorându-şi potenţialul său de a deservi Pentru o parte din cei plecaţi de pe aceste şasea legătură externă ce leagă Aero- un areal regional. Tel Aviv este o rută de meleaguri, linia aeriană directă Iaşi-Tel Irina Cajal! portul Internaţional din Iaşi cu mari aero- portofoliu, o rută ce atrage noi rute. Tel Aviv-Iaşi va reprezenta o posibilitate de Aşa cum se obişnuieşte de ziua porturi din Austria, Anglia, Italia şi Israel. Aviv este o rută cu multiple semnificaţii, a se întoarce să-şi vadă rudele sau să unui prieten, la 16 aprilie o poţi felicita La lansarea oficială a acestei noi curse economică, religioasă şi nu în ultimul rând viziteze mormintele strămoşilor.” pe Irina Cajal Marin. Dacă ar întreba-o aeriene externe, lansare ce a avut loc de reîntregire şi apropiere a unor legături În încheierea discursului său, ing. Abra- cineva ce îşi doreşte de la anii care în incinta Aerogării Iaşi înaintea primei de origini comune.” ham Ghiltman a rostit o rugăciune pentru vin, cred că pot ghici ce ar răspunde: decolări spre Aeroportul Internaţional Reprezentantul Mitropoliei Moldovei, bunul mers al zborului spre Ţara Sfântă. „Îmi doresc ca fata mea, ginerele meu şi copiii să fie sănătoşi şi fericiţi. Îmi doresc să am putere să pot duce mai CONVERSAŢII „LA PĂTRAT” departe ce am început să fac alături de La întâlnirea cu Devis Grebu, vestit „cetăţean al lumii”, evreu bun din pupa, că „rescrierile” pictorului sunt «scrieri ale unor prieteni, de familia comunităţii evreieşti român oriunde locuieşte (acum, la Paris) au venit atât de mulţi scrieri», „desenele se citesc aşa cum se citesc propoziţiile”. din întreaga lume, să scoatem din rugină rafinaţi degustători de „Artă şi coloniale” sau „Colony Art” – nu- Cred că e mai mult de-atât: colajele – text, pânză, desen, pic- şi uitare toate valorile create de bunicii şi mele unui magazin bucureştean retro-avangardist, amfitrionul tură – sunt confesiuni târzii. Devis Grebu selectează din autorii străbunicii noştri şi aici, în România, să expoziţiei, în care pictură, muzică, literatură, sculptură „se „modele” ceea ce rezonează cu ecourile propriilor experienţe ajutăm să fie pace în Israel, să aducem simt bine” printre mărfuri exotice şi vinuri autohtone – încât s-a strânse-ntr-o viaţă de 80 de ani şi o operă de peste 55 de ani. cealaltă patrie a mea, SUA, mai aproape putut crede că primăvara asta timpurie a adus cu ea o replică a Henri Meschonnic. Înţelegerea timpului, clipă egal infinit; a de România, să găsesc suportul nece- „Cărtureşti”-lor. Loc de „Conversaţii la «pătrat»” – titlul ales de luminii – speranţă atunci când eşti silit să înfrunţi întunericul, sar pentru proiecte dedicate memoriei artist pentru expoziţie – pentru iubitorii contemporani de Frumos. parafrază a unui aforism idiş, „zî ken nişt zain liht biz z’îz nişt tatălui şi bunicului meu, nu ca să îi laud A fost şi gândul rostit de curatorul expoziţiei, Arina Şuşară: „să ghit tinkl” – „nu poate fi lumină până nu-i întuneric bine”; a pe ei, ci ca să oferim experienţa lor aducem împreună bucuriile văzului, mirosului, gustului, să ex- spaţiului concentraţionar, cu sugestii de supravieţuitor al Holo- medicilor tineri, oamenilor tineri, să ajut pună aici artişti mai puţin cunoscuţi, dar şi consacraţi, de toate caustului: „din toate ţipetele nu mai rămâne decât o bucată de după toate puterile mele la promovarea vârstele”. Începutul a fost cu dreptul. Ne-am aflat în preajma sârmă ghimpată”; a relativităţii unei etichetări, sufleteşti, după României prin valorile sale culturale şi, unui pictor-filozof de anvergură. cartea de identitate: „nu-ţi trebuie o vârstă/ să fii bătrân/ să fii printre picături, să pot da o fugă la Obor Pentru cei care-l cunosc pe Devis Grebu de la vernisajele tânăr”. Emil Cioran. Nevoia de-ndoială cu referi biblice şi-o să aleg flori, legume şi fructe proaspete, lui de prin ’96 - ’97 la Institutul Cultural Român şi Institutul undă de umor: „mi-e sete de-ndoială/…/ dac-aş avea, totuşi, brânzeturi şi alte bunătăţi, ca să vă pot Cultural Francez, expoziţia le-a înlesnit pătrunderea într-altă toiagul lui Moise s-o fac să ţâşnească din piatră seacă!”; ne- oferi o gustare cum făcea mama”. zonă: profunzime, lirism, simţ dramatic nebănuite atunci, fiind- voia de-a fi liber: „ca orice iconoclast/ mi-am zdrobit statuile”; Apoi, cu un zâmbet de copil fericit, că accentul celor expuse în anii aceia cădea pe caricatură şi sfioasa bucurie de-a ajunge să trăieşti încă o primăvară: „m- Irina îţi va deschide uşa micului paradis grafică; pe realitate exterioară, chiar dacă supusă opiniei per- aş lepăda de toate spăimântările pentru surâsul unui copac”. – casa părintească – şi te va îmbia: „Pot sonale. A fost suficient să zăboveşti cu privirea asupra afişului Chipul descompus; după versuri din Valeriu Stoica. Laitmotivul să îţi dau din torta pe care o făcea mama, expoziţiei de acum ca să înţelegi că, dincolo de jovialul conviv ceasului, metaforă a scurgerii timpului, sinteză a lecturilor din acum o fac şi eu”. în societate, amator de anecdote – amare –, trăieşte poetul din Emil Brumaru. Textele lui Agi Mishol i-au inspirat desene-n La mulţi ani, Irina! spiţa autorului lui „Kohelet”. E drept că-n loc de sursa primară, peniţă, majoritatea – peisaje lăuntrice invitându-te la o altă CARMEN DUMITRIU „deşertăciunea deşertăciunilor, totul e deşertăciune”, Grebu lectură despre meandrele necunoscute ţie singur ale propriului s-a oprit asupra unui moto din poemele lui Henri Meschonnic, eu. Un artist plastic complex şi complet, acid şi sentimental, mai apropiat de zilele noastre: „et nous roulons dans le monde/ candriu şi grav. Muzica Mariei Răducanu a încheiat seara aşa T.E.S. mulţumeşte comme des galets dans la mer” – „şi ne rostogolim în lume/ ca cum se cuvine unei fieste intelectuale. pietricele-n mare”. Observa Horia-Roman Patapievici, în cuvântul de vânt IULIA DELEANU teatrelor bucureştene Acel întristător April “Teatrul Evreiesc de Stat, prin vocea Vestea deteriorării sănătăţii lui Marcel Iancu şi a inevitabilului ani de carantină ideologică absurd impusă asupra celebrului managerului său general, actriţa Maia sfârşit a căzut ca un trăznet la Bucureşti. Deşi aveam programa- pictor şi arhitect. Puteam zice, cu firească modestie, că eram Morgenstern, aduce încă o dată mulţumiri tă, pentru primăvara lui 1984, o neapărată escală la Ramat Aviv, oarecum un „om de-al casei”, că puteam conta pe o solidă publice Teatrului Naţional din Bucureşti, comunicarea faptului că maestrul mult îndrăgit închisese definitiv punte afectivă. Prevenită telefonic de sosirea mea, am stabilit precum şi domnului director general Ion ochii m-a surprins la jumătatea pregătirilor de drum. Ajungeam imediat întrevederea. Dady s-a ţinut tare, nu s-a văitat, n-a vărsat Caramitru, pentru gestul de solidaritate în Israel aproximativ către mijlocul lacrimi mai mult decât era firesc. arătat instituţiei noastre, acela de a găz- lui iunie, când nu-mi mai rămăsese Mi-a derulat sobru filmul ultime- dui săptămânal spectacolele teatrului decât posibilitatea reculegerii la lor zile, apoi ceremonia de doliu nostru, până la finele acestei stagiuni”, mormântul său proaspăt, să de- cu participarea oficialităţilor şi a se arată într-un comunicat transmis de pun omagiul floral şi tradiţionalele unei numeroase asistenţe. Fără T.E.S. În continuare se arată că mulţumi- pietricele pe lespedea marmorei lamentări de prisos, am trecut în rile sunt îndreptate şi către alte instituţii albe, de o sclipire a albului trans- revistă fotografii documentare. de cultură din capitală – Teatrul de Come- gresată din pânzele şi reliefurile Una m-a impresionat deosebit, die, Teatrul Nottara şi Palatul Naţional al frondei Dada („alb pe alb”), parcă mi s-a imprimat în memorie. În Copiilor, prin a căror generozitate T.E.S. la întrecere cu Kandinski, alt împă- mijlocul marelui hol de la intrarea îşi poate desfăşura activitatea artistică timit de a oferi privirilor imaculata Muzeului de Artă din Tel Aviv, în continuare, în pofida problemelor le- vibraţie a candorii incoruptibile, catafalcul de o anume înălţime gate de starea avansată de degradare intim asociate aspiraţiei umane pe care odihnea ilustrul decedat, a clădirii şi a imposibilităţii de a prezenta spre transparenţa altitudinilor şi sub un bogat linţoliu de catifea spectacolele în condiţii optime. puritate a simţirii. neagră cu abundente broderii din “Colaborarea Teatrului Evreiesc de Odată debarcat din avion la ae- fire argintii şi aurii, ornând Steaua Stat cu instituţiile de teatru din ţară s-a roportul Ben Gurion, mă gândeam lui David. Singur, într-un spaţiu al concretizat şi prin prezenţa noastră la aproape exclusiv la zbuciumul ce trebuia să fi pus stăpânire pe liniştii şi repaosului suprem. De pe vastele suprafeţe de pereţi evenimentul umanitar «Clipe de viaţă 2», sufletul lui Dady, fata lui Marcel Iancu. Oare în ce condiţii urma laterali vegheau lucrări artistice excepţionale. Izbea atenţia un organizat de Uniunea Teatrală din Româ- a se petrece reîntâlnirea noastră? Având în ultima perioadă imens joc geometric al simetriilor şi interferenţelor de toate cu- nia şi desfăşurat pe data de 31 martie, grija părintelui, mereu în preajma sa, Dady îi veghea programul, lorile, amprentă inconfundabilă, unanim asociată imaginaţiei lui la Sala Radio din Bucureşti. În cadrul asista deseori la primirea diverşilor solicitanţi, care-i deveneau Vasarely. Pătruns de sobrietatea fotografiei, era ca şi cum aş fi acestei gale a fost prezentat un fragment cunoscuţi. Mă ştia încă din 1976, ne-a însoţit la Ein Hod, se fost prezent printre martorii momentului funerar, sub semnul artei din spectacolul ”Astă seară: Lola Blau”, bucura să mă primească în ambianţa de lucru din Rehov Bro- perene. Mă închipuiam în miezul hărăzitei solemnităţi academi- în interpretarea Maiei Morgenstern, care detzki, ca atunci când veneam în mână cu „Secolul 20”, generos ce de recunoaştere, pentru eternitate, a meritelor unui creator a fost acompaniată la pian de Tatiana dedicat personalităţii notoriului fondator al mişcării avangardiste consacrat prin refuzul inerţiilor şi proliferarea spiritului inovator. Moroşanu”, se mai precizează în finalul de la Zürich. Era un gest recuperator, o premieră, după lungi GEO ŞERBAN comunicatului remis redacţiei noastre. 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Top 3 din 30 „Cel puţin O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile ră, la ce bun să avem un Parlament în Comunitate să fim UE poate trage ponoasele Parlament mono bicameral, cu 176 de senatori, care crizei din Ucraina sau bicameral? iau tot atâtea lefuri consistente, ca să nu mai vorbim de alte facilităţi, la noi acasă” C.S.I.E.R. Şi nu despre efectele sancţiunilor Întrebarea a trezit multe pasiuni ca diurne, maşini, birouri, călătorii în Sunt cuvinte cu care Horia Din istoria împotriva Rusiei este vorba, deşi nici politice, fiind născută din rezultatul străinătate etc? Carp, secretar general al Co- acestea nu sunt de neglijat, ele fiind, unui referendum iniţiat de preşedintele munităţii Evreilor din Bucureşti, C.E.B. cum am mai spus-o, un cuţit cu două Traian Băsescu, care găsise cea mai Banca Mondială s-a adresat membrilor Comunităţii „într-o vreme tăişuri. Problema pe termen lung vine bună cale de a pune la punct un Par- tulburător şi barbar de ameninţătoare”. din faptul că o Rusie mai agresivă, cu lament care încercase să îl suspende. investeşte în sănătatea Era la începutul lui 1934, an în care ziarul „Curi- un comportament pe tiparul celui prac- Rezultatul, previzibil, având în vedere românilor erul Israelit” publica număr de număr articole dintre ticat în Crimeea şi situaţia ulterioară din credibilitatea de care se bucură Legis- cele mai îngrijorătoare despre agitaţiile antisemite, estul Ucrainei fac ţările din regiune să lativul şi aleşii poporului, a fost că Par- Responsabilii Băncii Mondiale au despre activitatea febrilă a cuziştilor şi legionarilor. vadă în integrarea în UE şi în NATO lamentul trebuie să fie monocameral constatat că sectorul sănătăţii publi- Şi la acest context politic general, deloc favorabil singura apărare împotriva expansionis- şi să aibă maximum 300 de membri. ce din România este subfinanţat, iar evreilor, s-a adăugat o atmosferă tensionată în mului de tip sovietic. Articolul 5 din Tra- De atunci încoace, inclusiv cu ocazia rezultatele sunt dramatice: România viaţa comunitară internă. „În Comunitatea evre- tatul NATO acţionează ca un magnet recentului proiect de modificare a are cea mai înaltă rată a mortalităţii iască şi-a făcut drum un sistem nenorocit – scria asupra Moldovei, Georgiei şi Ucrainei, Constituţiei, întrebarea bâzâie clasa infantile din Uniunea Europeană (9,8 Horia Carp – au pătruns diferite interese politice. care văd că România şi Bulgaria au un politică, precum o muscă enervantă: la mie, faţă de 4,1 la mie în UE), du- În comunitatea credinţei, a culturii şi a generozităţii grad mai mare de securitate împotriva mono sau bicameral? rata medie de viaţă este cu şase ani devin tot mai frecvente certurile şi calomniile”. Moscovei. Iată că senatorii nu găsesc nimic mai scurtă (73,8 ani, faţă de aproape Horia Carp trage acest semnal de alarmă Numai că tocmai integrarea celor mai cuminte (sau, cu minte) de făcut, 80 de ani în UE), iar bugetul sănătăţii, în momentul când conducerea nou aleasă a două state balcanice, în special în UE, într-un an electoral, decât să sugereze deşi a crescut de la 2,9% la 3,7% din convocat prima şedinţă a Consiliului Reprezen- pe criterii strict politice şi într-o etapă în un posibil şi logic răspuns: mono- PIB, rămâne cu mult în urma mediei tanţilor Comunităţii. Evenimentul a avut loc la 4 care nu erau pregătite nici economic, cameral, dacă în Camera superioară din UE, cifrată, în 2012, la 7,9%! februarie 1934. Este însă de menţionat că pre- nici politic şi nici social pentru a face nu se mai găseşte timp nici pentru În aceste condiţii, faptul că Banca şedintele Birman, în raportul prezentat, nu s-a parte dintr-o Uniune, alături de Franţa, dezbaterea celor mai importante legi. Mondială este de acord să ne acorde referit la frământările interne. Dimpotrivă, fiind Germania, Marea Britanie, Olanda, Pe ordinea de zi a Senatului un credit anual de un miliard de euro prima şedinţă după noile alegeri, el şi-a exprimat Belgia şi restul statelor din UE 15 se afla de ceva vreme proiectul de în perioada 2014 – 2017, adică patru satisfacţia că poate informa adunarea despre (statele dezvoltate din UE), creează Lege privind egalizarea la 65 de ani miliarde de euro cu o dobândă de realizări importante. Problema centrală privea acum probleme legate de libera cir- a vârstei standard de pensionare la 3,5% pe an, bani care vor fi obligatoriu situaţia financiară a Comunităţii; economiile care culaţie a persoanelor pe teritoriul UE femei şi bărbaţi, introdus de Guvern direcţionaţi către sănătate, energie şi trebuiau aplicate. Angajaţii Comunităţii, inclusiv şi de dreptul la muncă, în special în şi lăsat să zacă de senatori, până ce incluziune socială, reprezintă o gură membrii corpului didactic, au suportat cu înţelegere ţările dezvoltate din Vest, acutizate de a fost considerat aprobat tacit. Legea de oxigen pentru toţi românii care reducerea salariilor, făcându-se astfel economii insistenţa României şi Bulgariei de a spune clar că un proiect de lege se nu îşi permit să plătească asistenţa pentru subvenţionarea în continuare a instituţiilor fi primite în Schengen, ceea ce con- consideră aprobat tacit dacă nu este medicală privată, sau nu vor să o comunitare.În ordinea realizărilor s-a considerat tribuie substanţial la creşterea euros- discutat şi aprobat sau respins în 45 plătească, dat fiind că lunar le sunt de o importanţă deosebită reglementarea situaţiei cepticismului până la cote incomode. de zile, maximum 60, în cazul legilor reţinute sume importante din pensii măcelăriilor rituale. În raport s-a insistat asupra Preşedintele Comisiei Europene, cu importanţă deosebită. şi salarii. faptului că Secţia Cultului, în frunte cu şef-rabinul J.M. Barroso a afirmat recent că în Legea sistemului unitar de pensii Tot sănătatea va beneficia şi de dr. I.I. Niemirower, s-a preocupat în mod special România şi Bulgaria „continuă să era cerută şi de Comisia Europeană, alte 250 de milioane de euro, pen- de măcelăriile rituale şi anume să aibă dreptul existe multe lucruri greşite”, dar a lăsa care consideră că o vârstă de pensi- tru care acordul de creditare a fost să vândă carne rituală numai cele autorizate de „România şi Bulgaria în ţara nimănui onare mai mică pentru femei, ceea deja semnat cu Banca Mondială, iar Cancelaria Rabinatului. Măsura era cerută de ... ar fi însemnat să devină instabile” ce înseamnă şi o perioadă mai redusă suma va fi direcţionată exclusiv către evreii religioşi; ei aveau nevoie de certitudinea că şi „supuse unei mari presiuni din de cotizare, le condamnă pe doamne îmbunătăţirea infrastructurii din să- nu sunt înşelaţi şi că măcelarii vânzători de carne partea Rusiei”. E limpede că aşa stau la a avea, pentru aceeaşi muncă şi nătate respectiv, după cum a explicat rituală ştiu într-adevăr să respecte toate preve- lucrurile, dar este uşor de prevăzut vechime, o pensie redusă faţă de directorul de ţară al Băncii Mondiale derile religiei mozaice. Un alt capitol al referatului că semnarea Acordului de Aderare în bărbaţi. pentru România, pentru modernizarea a fost consacrat aspectelor legate de antrenarea mai sau iunie 2014 de către Moldova Dacă ar fi fost întrebaţi alegătorii, spitalelor, îmbunătăţirea guvernanţei doamnelor în activitatea comunitară. Ele s-au im- şi Georgia, ţări şi mai îndepărtate de aceştia le-ar fi spus senatorilor că li se şi administrării în sistemul de sănăta- plicat îndeosebi în organizarea asistenţei sociale standardele de convergenţă decât Ro- pare extrem de importantă discutarea te, precum şi pentru combaterea unor şi în viaţa culturală. Astfel, o comisie s-a ocupat mânia şi Bulgaria, poate crea o reacţie vârstei de pensionare. Aleşii, obosiţi boli grave, precum cancerul. de organizarea unei ceainării gratuite unde zilnic negativă din partea cetăţenilor din UE sau foarte ocupaţi, nu şi-au găsit însă A nu se înţelege că problemele din primeau ceai cald peste 300 de persoane, inclusiv 15, o creştere a euroscepticismului şi timp să dezbată un astfel de proiect sănătate se vor rezolva de pe o zi pe copiii de şcoală. S-a format o comisie de doamne o virulenţă sporită din partea partidelor de lege. Noroc că Senatul nu este alta, nici că va fi o fericire să te îmbol- pentru supravegherea cantinelor şcolare, pentru de extremă dreapta din Parlamentul Cameră decizională şi că proiectul de năveşti, dar poate că românii atinşi de sprijinirea activităţilor în cadrul azilelor de bătrâni, European, structură care va avea atri- lege merge la Camera Deputaţilor, suferinţe se vor chinui ceva mai puţin pentru ajutorarea bolnavilor de tuberculoză ş.a. buţii şi mai importante în următoarea unde poate îşi va face cineva timp din cauza mizeriei şi a proastei dotări În general, raportul a subliniat contribuţia tuturor legislatură şi a cărei compoziţie se va pentru el. din spitale. secţiilor la bunul mers al vieţii comunitare, modul în decide în urma alegerilor de la 25 mai Şi atunci, dacă dezbaterile tind să care în centrul activităţilor s-a impus preocuparea 2014! se concentreze într-o singură Came- ALEXANDRU MARINESCU pentru soluţionarea problemelor vieţii cotidiene a populaţiei evreieşti.Considerăm de interes istoric aceste preocupări pentru că numai prin cunoaşte- Lazăr Şăineanu, un erudit Agenda deputatului rea lor se poate înţelege funcţia adevărată a aces- Născut la 23 aprilie 1859, la Ploieşti, Lazăr Şăineanu a avut o tui aşezământ evreiesc. Din această perspectivă a viaţă rodnică. A fost nedreptăţit o bună perioadă, fiind nevoit să-şi şi preşedintelui F.C.E.R. implicării Comunităţii în viaţa cotidiană a evreimii, S. Birman a atras atenţia asupra necesităţii stabilirii părăsească ţara. S-a stabilit în Franţa în 1901, fiind înmormântat (Urmare din pag. 2) la Paris în mai 1934. Lingvist şi folclorist cunoscut, un erudit care legăturilor cu evreii din afara Comunităţii. „Nu toţi stăpânea mai multe limbi clasice şi moderne, a publicat cărţi de w Discutând cu conducerea C.E. Timişoara, evreii bucureşteni au înţeles importanţa acestei valoare. A fost asistentul la catedră al lui Bogdan Petriceicu Has- preşedintele F.C.E.R. a considerat benefică instituţii şi nu toţi au fost membri ai ei. Numai când deu. B. P. Hasdeu a avut o mare pasiune pentru limba sanscrită schimbarea chiriaşilor din spaţiile comerciale, oricine este evreu va fi încorporat în Comunitate şi pe care a studiat-o şi a cercetat relaţiile dintre literatura veche proprietatea comunităţii, din apropierea se- va contribui la operele ei, numai atunci vom putea indiană, filologia şi folclorul românesc. Lazăr Şăineanu şi Moses diului, solicitând monitorizarea atentă pentru spune că activitatea noastră a atins apogeul”, Gaster au continuat cercetarea lui Hasdeu în domeniul folclorului obţinerea de venituri convenită cu noii chiriaşi. conchidea S. Birman. Şef-rabinul dr. I.I.Niemirower comparat. S-au hotărât: • efectuarea de demersuri pentru a propus formarea de comisii pe cartiere, care să În scrierea sa “Basmele românilor”, premiată la concursul publicat valorificarea spaţiului de la subsolul aceluiaşi viziteze evreii şi să le explice rostul Comunităţii şi de Academia Română în 1894, Lazăr Şăineanu a deosebit trei mari sediu; • modernizarea imobilului de lângă Si- importanţa înscrierii lor în calitate de contribuabili tipuri de basme: basme pur fantastice, basme etico-fantastice şi nagoga din Fabric. permanenţi. basme religioase. Autor al unui unui important dicţionar enciclopedic w La Oradea, preşedintele şi vicepreşedin- Un eveniment neobişnuit în activitatea noii – “Dicţionar universal al limbii române” (1896) – şi al unor studii de tele F.C.E.R. au vizitat restaurantul ritual recent conduceri a fost vizita preşedintelui Comunităţii lingvistică franceză (“L’argot ancient” şi “La langue de Rabelais”), renovat, Sinagoga Mare ortodoxă, în curs de Evreilor din Berlin; oaspetele a rămas încântat de a lăsat o moştenire demnă de un mare învăţat. A iniţiat cercetările reabilitare şi renovare, precum şi impozanta Si- instituţiile comunitare pe care le-a vizitat. Dar este de stilistică privind studierea argoului limbii române, pornind de la nagogă Neologă de pe malul Crişului, destinată interesant de menţionat faptul că, în timp ce ziarul studii ale argoului limbii franceze. Dintre lucrările sale menţionăm: înfiinţării unui Muzeu al Evreilor din zonă. S-a „Curierul Israelit” dădea semnale permanente “Elemente turceşti în limba română. Influenţa orientală” („Revista discutat cu preşedintele Comunităţii, ing. Felix despre tragedia evreilor germani, preşedintele pentru istorie, arheologie şi filologie”, 1885),” Încercare asupra Koppelmann: • înfiinţarea unui cămin pentru din Berlin, dimpotrivă, s-a dovedit a fi optimist, semaseologiei limbei române” (Bucureşti, 1887), “Raporturile între vârstnici, a unei şcoli primare evreieşti, a unei exprimându-şi speranţa că situaţia evreimii ger- gramatică şi logică, c-o privire sintetică asupra părţilor cuvântului. ieşiva; • organizarea comemorării a 70 de ani mane este pe cale să se îmbunătăţească. Asta se Studiu de linguistică generală” (Bucureşti, Stabilimentul Grafic de la deportarea evreilor din Transilvania de întâmpla la sfârşitul anului 1933, după adoptarea I.V.Socec, 1891), “Basmele române, studiu comparativ” (Bucureşti, Nord; • restituirea proprietăţilor evreieşti fără primelor legi antievreieşti. Şedinţa din 4 februa- 1895), “Istoria filologiei române, cu o privire retrospectivă asupra moştenitor, tema lucrărilor unui grup special rie 1934 s-a încheiat cu evocarea personalităţii ultimelor decenii (1870-1895) : Studii critice” (ediţia a 2-a, Bucu- de lucru al Fundaţiei „Caritatea”, la Ierusalim. lui I.G. Duca (prim-ministrul român asasinat de reşti, Editura Librăriei Socec & Co., 1895), “Dicţionar universal al În final, trebuie să amintim preocupările legionari), păstrându-se un minut de reculegere limbii române” (1896; a cincea ediţiune, 1925; ed. a VIII-a, Craiova, conducerii F.C.E.R. şi ale comunităţilor pen- în memoria lui. „Scrisul Românesc”, f.a. 1938), ”Influenţa orientală asupra limbii şi tru pregătirea şi desfăşurarea sărbătorii de LYA BENJAMIN culturii române” (vol. I-III, Bucureşti, 1900), ş.a. (B.M.) Pesah. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 19

Terezin - lagărul „model” construit de Hitler Unul din primii bancheri Unul din marile semne de întrebare care dădeau din România: ale celui de-al doilea război mondial, concerte zil- legat de masacrarea a milioane de evrei nic. De ase- în lagărele de exterminare, a fost cum de menea, se IACOB s-au lăsat evreii duşi, fără nici un fel de f o r m a s e r ă rezistenţă, spre moarte. Sunt mai multe orchestre de MARMOROSCH răspunsuri. În primul rând, nici un om cameră care Începuturile capitalismului pe cu gândire normală nu şi-a imaginat din cântau şi ele plaiurile româneşti se datorează iniţi- partea unui stat civilizat ca Germania, o din când în ativelor particulare ale unor negustori, astfel de măsură. În al doilea rând, Hitler când. Com- indiferent de etnie, care au început să şi maşina lui de propagandă au răspândit pozitori cu- se preocupe şi de domeniul bancar, de zvonul că evreii vor fi duşi la muncă în noscuţi au capitalizare şi de investiţii pe termen diferite locuri, create special pentru ei. creat la Te- îndelungat. Banca Marmorosch, Blank Potrivit acestei „legende”, liderul nazist ar rezin piese & Co a fost o bancă istorică româneas- fi construit un oraş pentru evrei… ca să-i muzicale, re- că, înfiinţată în 1848 de către Iacob protejeze de consecinţele războiului. (Ide- cuperate mult Marmorosch (1820-1904). Acesta s-a ea a fost reluată şi în mediul românesc, mai târziu şi asociat cu Mauriciu Blank la 1 ianua- antisemiţii şi negaţioniştii susţinând că p r e z e n t a t e rie 1864 şi au pus bazele noii bănci evreii au fost deportaţi în Transnistria ca în Europa şi cu numele consacrat. A avut sediul să fie feriţi de război sau de furia românilor Statele Unite. în Palatul Băncii Marmorosch Blank din cauza “trădării” evreilor din Basarabia Ideea lui din Bucureşti. În 1905, banca a fost care-i susţineau pe sovietici). Hitler a fost transformată în societate pe acţiuni, Acest oraş a fost Terezin, în apropiere să-i ţină într- cu un capital social de 8.000.000 lei. de Praga. Nu era un oraş nou, el a existat un loc “sigur”, tului războiului nu a mai permis difuzarea Ulterior capitalul a fost sporit până la încă din secolul al XVIII-lea, dar nemţii în condiţii cât de cât acceptabile, ca să peliculei, din care au rămas doar puţine 125.000.000 lei. Banca avea relaţii l-au transformat într-un ghetou-lagăr, ex- prevină eventualele revolte sau obiecţii imagini. de afaceri cu puternice grupuri ban- pulzând populaţia neevreiască. Astfel că ale unor personalităţi din străinătate Autorităţile germane au permis o care germane, austriece, franceze aici evreii nu au stat în barăci, ci în casele care cunoşteau prestigiul celor deţinuţi singură dată vizita unei delegaţii a Crucii şi americane, fiind folosită de către foştilor rezidenţi, înghesuiţi cu miile. În anii la Terezin. Roşii şi cu acel prilej în lagăr s-a făcut acestea drept canal principal pentru în care a funcţionat, prin Terezin au trecut Unii dintre cei care au reuşit să supra- curăţenie, în vitrinele magazinelor au fost pătrunderea capitalurilor occidentale aproximativ 144.000 de evrei cehi şi din vieţuiască au redat în scris sau în muzică expuse mărfuri, prizonierii au fost îmbră- în economia României. alte opt ţări din Europa înainte de a fi fost suferinţele prin care au trecut. Menirea caţi frumos. Ca să “rărească” numărul În anii 1920, Banca Marmorosch trimişi în lagărele morţii. Au fost aduşi aici Terezinului a fost să devină un lagăr locuitorilor lagărului, nemţii au deportat Blank era cea mai puternică bancă numeroşi intelectuali - cunoscuţi artişti, “model”. Germanii au făcut chiar un film la Auschwitz şi Treblinka mii de deţinuţi. comercială din România. În anul 1923, muzicieni, scriitori şi lideri ai organizaţiilor de propagandă despre condiţiile “idilice” Nimeni nu a avut permisiunea să stea banca avea 25 de sucursale în Regat evreieşti. Această inducere în eroare a în care se aflau aici evreii. Filmul a fost de vorbă cu delegaţia, astfel că membrii şi patru în străinătate (Paris, Istanbul, opiniei publice a avut succes destul de turnat cu ajutorul unor artişti şi regizori acesteia au plecat cu convingerea că, Viena şi New York). Totodată, banca multă vreme. Numărul muzicienilor de la evrei aflaţi în lagăr care, după terminarea ţinând cont de condiţiile de război, evreii controla circa 115 firme, prin inter- Terezin era atât de mare încât s-au for- producţiei, au fost deportaţi la Auschwitz, nu o duceau prea rău! mediul cărora era puternic legată de mat două orchestre simfonice complete mulţi pierzându-şi viaţa. Apropierea sfârşi- Înainte de război, la Terezin locuiau marile companii din fosta tabără a Ali- 5000 de oameni. În timpul războiului, în aţilor din primul război mondial (Marea lagărul de la Terezin au fost înghesuiţi Britanie, SUA, Franţa) dar menţinea în 55.000 de evrei, care au murit de foame paralel şi legături mai vechi pe care şi din cauza epidemiilor. Trupurile lor au le avea cu bănci din tabăra opusă, fost arse în micul crematoriu al lagărului precum Pester Ungarische Kommer- La Terezin se afla şi o închisoare în zial Bank şi Darmstdater Bank.Ca aşa-numitul Micul Fort, locul unde au fost urmare a crizei economiei mondiale ţinuţi în 1914 asasinii arhiducelui Austriei, din 1930, Banca Marmorosch Blank a Franz Ferdinand, şi ai soţiei lui. Naziştii intrat în incapacitate de plată şi nu a au adus în acel loc prizonieri politici şi mai putut face faţă cererilor de resti- i-au închis acolo şi pe artiştii evrei prinşi tuire a depozitelor, intrând în stare de că furaseră hârtie sau creioane pentru faliment. Banca Naţională a României a avea mijloace cu care să consemneze a intervenit puternic pentru a salva viaţa mizerabilă din lagăr. Pe baza acestor banca, preluându-i debite insolubile consemnări a aflat lumea din afară ce a şi acordându-i credite preferenţiale. fost de fapt lagărul de la Terezin. Aceşti Ulterior Banca Marmorosch a obţinut artişti au furat materiale pe care le-au concesiunea pentru desfacerea de dat copiilor care, la rândul lor, au realizat tutun şi sare, care au fost până atunci schiţe şi desene despre viaţa lor de acolo. monopolul exclusiv al Statului. B.M.B 6000 de desene au fost astfel ascunse şi a reuşit astfel să se menţină până în salvate. După război, ele au fost expuse la 1948 (anul împlinirii a 100 de ani de Praga, în Israel şi la Muzeul Holocaustului la înfiinţare), când a fost naţionalizată. din Washington. (E.G.) Fondatorul băncii a murit la Viena, în Ilustraţia: desene ale 1904. (B.M.M.) unor copii închişi la Terezin Maria Banuş – 100 ...1914! Acum 100 de ani – numai ce trecuse echi- • La 10 aprilie, exact în ziua în care Maria Banuş ar de trăiri dramatice aşezate la noxul de primăvară – venea pe lume Marioara, fata fi împlinit 100 de ani de la naştere, a avut loc la libră- temelia actului creator. A venit funcţionarului de bancă Max Banuş, în locuinţa modestă ria Dalles lansarea celor două volume de Însemnări. timpul să se facă lumină. Cu un a familiei situată peste drum de Templul Coral, în buricul Au vorbit Nora Iuga şi Adriana Bittel. De faţă au fost, deceniu înaintea acestei ipotetice Bucureştilor. Vor schimba adresele cam în aceeaşi zonă: printre oaspeţi de onoare, Tudor şi Petre Banuş, fiii Cântări a Cântărilor, autoarea Fundătura Bibescu-Vodă, Antim, Splaiul Unirii, tot denu- poetei, care au luat cuvântul. De asemenea, a vorbit începuse suita unor „confesiuni miri intrate de mult în conştiinţa populară, de care Maria şi îngrijitorul ediţiei, Geo Şerban. Impecabila lansare a amare” încredinţate carnetelor Banuş, sortită unui parcurs fecund în literatura română, fost moderată de Ovidiu Şimonca, cu concursul revistei intime, cu discreţie desemnate a-i avea să se simtă legată pentru totdeauna. Cele mai vechi „Obervatorul cultural”. jalona experienţele existenţiale: amintiri ale ei poartă amprenta spaimelor şi suferinţelor Însemnările mele. Cu intermiten- provocate de primul război mondial. Zepelinul german erile cantorului şi spusele ritualice ale rabinului. Ce s-a ţe, consemnările curg pe făgaşul plutind uriaş peste Capitala invadată de jale, tropotul întipărit, atunci, în mintea pe cale a se coace? Pledoaria vieţii până ce avea să vie sorocul morţii, în 1999. Cine regimentelor nemţeşti de ocupaţie pe caldarâmul stră- pentru solidaritate cu cei aflaţi în impas, marginalizaţii, face bilanţul, constată, cu sfioasă surprindere, că ele zilor umilite, plânsetele copiilor de-o seamă vitregiţi de oropsiţii societăţii rău alcătuite, prea des la cheremul acoperă momente de răscruce ale întregului secol XX. plecarea pe front a taţilor, a fraţilor mai mari, alergătura egoismului, poftelor acaparatoare, profitorilor confor- Maria Banuş a compus pe bucăţi, pe fragmente, croni- mamelor ca să mai prindă o pâine la magazinul din colţ, tului nemuncit. Pe asemenea mlădiţe de gând începea ca dezastrelor provocate omenirii de două conflagraţii alte şi alte scene cotidiene, sumbre au sensibilizat de să se construiască pe sine o personalitate complexă, mondiale, mărturia propriei participări la înfruntarea din- timpuriu fiinţa celei ce avea să dovedească precoce în- angajată pe căile spinoase ale cunoaşterii. Studentă, tre ideologii totalitariste, cu consecinţele dezamăgirilor zestrări pentru o poezie animată – în esenţă, structural, apoi avocată, stabileşte prietenii intelectuale, îşi asumă parcurse, adesea în dauna talentului ei pus la distorsio- dincolo de contingenţe păcătoase – de impulsul înălţării repere din arsenalul propriei generaţii, ale acelei părţi nante încercări din cauza pervertirii sensurilor supreme umane deasupra nimicniciilor curente. simţită a nutri idealuri comune. Din idealism şi dintr-un ale noţiunilor de cetăţean şi cetăţenie fără discriminări A debutat la 14 ani (în revista lui Tudor Arghezi, nonconformism larvar, poeta punea pe hârtie proiectul etnice, democraţie, solidaritate, drept cuvenit fiecăruia „Bilete de papagal”) cu un prim vers care, până astăzi, unui volum de versuri conceput a se chema Zăbale să cugete şi să se mişte liber în lume. sună emblematic: „Te caut pe tine, suflete frumos”. Era rupte. N-a trecut mai departe de sumar, dar unele dintre Evenimentul împlinirii a 100 de ani de la naşterea în pragul adolescenţei, tocmai mergea dusă de mână poeziile inventariate vor alcătui miezul volumului Ţara poetei prilejuieşte premiera publicării Însemnărilor mele, de bunica maternă la şilul cartierului Antim. Încăpere fetelor (1937), o apariţie fulminantă, singulară prin tonul în două volume compacte. Izbeşte luciditatea severă strâmtă, asistenţă numeroasă, aer insuficient pentru sincerităţii şi recunoaşterea neprotocolară a senzualităţii, a investigaţiei autoscopice, încât ar putea fi caracteri- respirat. Bunica îşi lăsa fata afară, în curtea spre care intens trăite şi exprimate fără fariseisme. Furat de fiorul zată ca o necruţătoare, exemplară „chirurgie pe cord ferestrele larg deschise permiteau să răzbată psalmodi- liric, cititorul n-avea cum să bănuiască întregul cortegiu deschis”. Geo Şerban 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 JEWISH REALITY Seventy years since the deportation “MA NISHTANA, of the Jews from Northern Transylvania HALAILA HAZEH” In the spring of 1944, a criminal action was developed and it led Over the years, the memory of Holocaust victims in Northern to the almost complete disappearance of the Jewish communities in Transylvania was kept in the communities from which Jews were Passover 5774 in the Northern Transylvania. Under the supervision of Adolf Eichmann’s deported. In order to mark 70 years since the tragedy took place, Jewish communities team, who planned it, the Hungarian authorities organized the all communities in Romania are preparing solemn events, so as move of Jews into ghettos and their later transportation across to join the commemorations, just as all communities mark the of Romania Hungary, with the exception of Budapest, into the extermination Holocaust Remembrance Day in Romania, on October 9. Moments We gathered again, at camp at Auschwitz-Birkenau. Among the victims, there were the full of emotion, to be evoked by the few survivors who are still the 5774 Seder, in Bucharest Jews of Northern Transylvania, the region occupied by Horthy’s alive, prayers in the synagogues, exhibitions, symposiums and and in communities across the Hungary after the Second Vienna Award, in 1940. According to conferences, as well as a commemorative parliamentary session, country, thus reconfirming our German documents, the gathering and transportation of Hungarian under the patronage of the Chamber of Deputies, all these will willingness to continue Jewish life Jews was done in such a haste that the gas chambers at Auschwitz be included in the program to commemorate 70 years since the in Romania. We enjoyed the fact (three-quarters of those deported were immediately sent there) deportation of the Jews from Northern Transylvania. In many that, together with us, important were not large enough. All this took place at a time when the Allies places in Northern Transylvania, local government representatives political and cultural personalities had already landed in Normandy and the Soviet army rapidly are involved in this event. of Romania celebrated Passover. advanced from the East. It was already clear that Germany would This series of commemorations is important not only for evoking This happened due to the fact that lose the war and yet, the killing of the Jewish population was a the past, but also as a guarantee for the future. Even though, by the Holiday of Freedom, the birth priority, both for the Germans and for the Hungarian leadership. now, it has become a known fact, we need to make it clear, again certificate of the Jewish people, has Only in July did Governor Horthy, under international pressure, and again: the Holocaust, as part of history, cannot be forgotten; a universal opening. stop the deportations. This is why much of the Jews of Budapest mementos are necessary for such things never to happen again. Passover teaches everyone, were saved. regardless of ethnicity and religion, that freedom, once obtained, must be defended, and the fight against Lya Benjamin – a courageous woman slave mentality is a common duty. A month before her birthday, Dr. Lya Benjamin, historian and place on April These ideas were emphasized by researcher of the most tragic chapter in the history of the Jews 10 this year. the President of the Federation of in Romania, the Holocaust, received an unexpected gift from the It was also Jewish Communities in Romania, US Embassy in Bucharest. In recognition of her work over the a p p r e c i a t e d Dr. Aurel Vainer. The Seder in last 30 years, she was elected as candidate in the Group of six her contribution the Bucharest community was women, considered to be the most courageous of Romania, who t o t h e celebrated, for the first time, inside were rewarded with the “Courageous Women in the World - 2014”. presentation of the Great Synagogue, at the Beside her were dissident poet Ana Blandiana, investigations the anti-Semitic initiative of the new Bucharest journalist Ondine Gherghuţ, Superintendent Viorica Marincaş, legislation, to Jewish Community leadership. business woman Felicia Ienculescu Popovici and the head of the disclosure But, regardless of the place – ritual DNA ( National Anticorruption Directorate), Laura Codruţa Kövesi. of the suffering restaurants, community offices or The distinction “Courageous Women in the World” was created of Jews during family homes – the important fact by the State Department of USA in 2007 to reward women who the Holocaust. was that all communities, large have striven to bring something more in the society in which they On the same and small, enjoyed the holiday in lived, to combat discrimination, to struggle and to settle conflicts or occasion it was the same way, by observing the to occupy jobs requiring such courage. Lya Benjamin, a historian revealed also her contribution in the Wiesel Commission. (It is culinary ritual: a plastic description known around the world, was nominated for her courage to known that the final report of this Commission has completely of the path from slavery to freedom. tackle the problem of the Holocaust in Romania after the fall of changed the Romanian refference to the phenomenon of the In places without a ritual restaurant, communism in a time where there was a denial of it, it was stated Holocaust and gave rise to numerous programs aimed at talented housewives from the in the reasoning presented at the Embassy ceremony which took understanding the tragedy of the Romanian Jews). community prepared the Passover dishes. Mesaderim, Melamedim, Dipl. Eng. Vasile Dub, President of the Jewish Community in Târgu-Mureş: Talmud Torah c h o i r s a n d conductors, have all created the special Seder ambiance: insights “We want to reach out to the world, into Jewish history and philosophy, comments on the significance of the holiday, immortal songs. Rabbi to open the gates of the community...” Rafael Shaffer, the mesader of Dipl. Eng. Vasile Dub has been, since very well with the Steering Committee, as preservation of the Jewish heritage and as the collective Seder in the Capital, in December 2011, President of the Jewish he consults the members and often takes a source of information for Romanian-born referred to the gastronomic symbols Community in Târgu-Mureş. His interest in over their ideas. Jews.” The Jewish community in Târgu- on the Keara – the Passover plate, Judaism pertains to maintaining the spirit Regarding the activities and perspectives Mureş, he said, perfectly collaborates with and emphasized the importance among the Jews and, wherever possible, of the community in Târgu-Mureş, which is local authorities and with representatives of getting involved in the general to enrich it. This - he kindly mentioned in an unfortunately aging, as all communities of of other religious groups, as „ecumenism is counteroffensive to the increased interview - was „the result of a long process Romania, the guiding idea of the President one of the most important attitudes in order anti-Semitism in Europe, including of recovery. Inevitably, there comes a time is to reach out to the world. „We want to open to build a moral society”. Romania, so as to fight xenophobia when one wonders: who am I, where do I the gates of the community both to those Dipl. Eng. Vasile Dub also spoke about and racism. come from?” As president, having taken who want to return, and to our townspeople. the preparations to commemorate 70 years In other local communities, over Alexandru Ausch’s „legacy”, „an We want to use the cultural and tourism since the deportation of the Jews from the mesaderim and communal undisputed leader of the community, who potential of the Great Synagogue, this Târgu Mureş, which is „a holy duty of the presidents underlined, in words that managed to combine his personal charm, precious legacy left to us by the Jews in survivors, as long as they are alive. The went to the hearts of the audience, native wisdom and knowledge of Judaism”, our town, in the early twentieth century. fact that this year marks 70 years since the rich meanings of the holiday. he tried, first of all, to get to know the people We started-up a website on Jewish topics. the tragic events is a time for reflection, Every single Jew, in any town in and their problems, in order to be able to We also proposed to the Federation a especially for the Romanian society, as a Romania, who wished to observe better understand them. The communal national plan for the Internet posting of whole”, said our host. the holiday in the traditional way, activity is a teamwork and he collaborates Jewish cemeteries, with a dual aim: the was able to do so. The Mihail Sebastian Matinee – A Cultural Happening The Arts, Culture and Science Department within referred to the importance of this project for the Jewish the Federation of Jewish Communities in Romania community in Romania. organized, on March 22, a symposium dedicated to the Eugen Simion took the opportunity to remind of Acad. publishing of Mihail Sebastian’s complete works. This Nicolae Cajal, a personality who was able to objectively event hosted a group of researchers headed by Acad. approach the sensitive issues under discussion. In a few Eugen Simion, who is in charge of the project at the words, he then referred to the satisfactions and difficulties National Foundation for Science and Art. The members faced by the staff in publishing Mihail Sebastian’s of the group (Eugen Simion, Mihaela Constantinescu complete works, noting the delicate stand of the writer Podocea, Paul Cernat and Bianca Cernat) spoke about in relation to the Jewish community and the Romanian the significance of re-publishing Sebastian’s works. extremists. Mihaela Constantinescu Podocea and Paul Details on the activity of the group, as well as on the Cernat pointed out the writer’s rich publishing activity, writer’s personality, were provided by Univ. Prof. Dr. which is less known, and considered that publishing Paul Cornea, who knew Mihail Sebastian personally, Sebastian in integrum is a duty of the Romanian literary as a student. The symposium was moderated by Dr. history. The literary critic Bianca Buţa Cernat considered Aurel Vainer, President of FEDROM. He appreciated that Sebastian was a very important writer for Romanian the initiative and efforts “of this prestigious group of literature, a classic and sensitive spirit. researchers, guided by Acad. Eugen Simion” and REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 21

AL ZECELEA POM CALENDARUL - Alo, domnul Mihai? nora, nepotul. După câteva luni, nici un an, 6 6 - Da, cu cine vorbesc? primesc alt telefon: LUNII mai - Sunt Andrei . - Ce mai face Dinamo, ia ceva anul ăsta? NAŞTERI uri, teatru. A îndeplinit în ultimii ani - Andrei? - Doar cupa, dar de unde vorbeşti? 1.05.1914 – S-a născut scriitorul ai vieţii funcţia de director al Editurii - Andrei, fiul lui Ozy... - De-acasă. şi jurnalistul Adrian Zahareanu care, Hasefer. - Bună, Andrei, ce face Ozy , de ce nu a - Care casă, că acum ai mai multe? sunat el? - Casa mea, din Bucureşti. emigrat în Israel, a fundat în noua 13.05.2010 – A murit scriitorul - Tata a murit ... Revenise pentru că suporta greu clima din lui patrie publicaţia „Revista mea”. Alexandru Sever, autor a numeroa- Aşa m-a lovit în moalele capului vestea Orient. Îşi căuta ceva de lucru pentru a completa 1.05.1928 – S-a născut la Bra- se şi apreciate romane, printre care: pierderii prietenului meu Ozy Stroe (Ştrulovici). pensia destul de mică. Am încercat, cu delicate- şov criticul literar, eseistul şi filosoful „Uciderea pruncilor”, „Cartea morţi- Unul dintre cei mai buni şi mai veseli oameni ţe, să-i propun ceva în televiziune. M-a refuzat, Ion Ianoşi (Steinberger). O impre- lor”, „Insomniacii” ş.a., redactate şi din câţi am cunoscut. Am copilărit împreună pe nu se putea apuca la peste 62 de ani de ceva sionantă lucrare memorialistică, publicate în limba română. Raion, adică fosta stradă Theodor Speranţia , cu totul nou. Peste o vreme, ne întâlnim din apărută recent, a fost receptată şi 14.05.1923 – A murit la Bu- am jucat fotbal pe scuarul din Miletin, am flirtat nou pentru schimbul clasic de cozonac contra discutată cu mult interes în publi- cureşti bancherul şi filantropul cu fetele din cartier, de pe Cogâlnic sau Vâlcov, pască, schimb ce cred că le amuza teribil, pe cistică şi în mediul nostru comunitar. Jacques Elias, care a donat cea mai sau Popa Nan ... soţiile noastre. Mai ales pentru că soţia lui, fiind 1.05.1928 – S-a născut Baruch mare parte a averii sale Academiei Ne-a despărţit câtva timp viaţa, studiile creştină, făcea precis şi cozonac! Tercatin, inginer cu susţinute pre- Române. Din fondurile gestionate diferite, căsătoriile, munca. M-a văzut într-o - Ce faci, ai găsit ceva de lucru? ocupări iudaistice, autor de lucrări de Fundaţia „Elias”, Academia îşi emisiune prin 1975 şi m-a sunat la serviciu: - Da, m-au ajutat prietenii din comunitate, apărute şi în limba română, veteran mai poate susţine şi astăzi o seamă - Ce faci, domnule, îţi uiţi prietenii? m-au făcut pom, al zecelea. al mişcării sioniste din România şi de cheltuieli dedicate dezvoltării Ne-am revăzut şi am reluat prietenia ca - Ce? şi când ieri am fi băut ultima bere. Pot spune - Habar n-ai. La noi, când la o rugăciune, personalitate recunoscută a Alialei ştiinţei, artelor ş.a. că de atunci am ţinut legătura continuu. Toate poate fi chiar de înmormântare, nu sunt destui evreo-române din Israel. ceasurile din casa mea, dar şi ale prietenilor şi bărbaţi, se iau drept martori pomii din jur. Aşa 1.05.1928 – S-a născut Rabinul EVENIMENTE LOCALE rudelor mele, tot el le-a meşteşugit de merg şi şi eu, acum sunt pom, particip la rugăciuni la Efraim Gutman, fiu al lui Zvi Gutman 1921 acum. Perfect. Numai el nu mai merge ... templu. şi continuator al activităţii acestuia 08.05. – Uniunea Evreilor Pă- După 1989, la câţiva ani, mă sună într-o Avea umor, prietenul meu, pomul. A mai printre enoriaşii sinagogii frecven- mânteni (U.E.P.) a obţinut recu- seară : înfrunzit, a mai înflorit poate, câţiva ani. Anul tate şi în Israel de membri ai Alialei noaşterea dreptului la pensie pentru - Anul ăsta îţi faci singur rost de pască! acesta nu ne-am văzut, a fost rândul meu să evreo-române. evreicele văduve de război din ţară, - De ce, nu-ţi mai trebuie cozonac? am unele probleme de sănătate. Ne-am felicitat 1.05.1962 – S-a născut la Bu- chiar dacă au fost căsătorite numai Ăsta era trocul nostru: pască, foarte bună la doar de Anul Nou. Telefonic. cureşti actriţa Maia Morgenstern, religios. U.E.P. este cooptată în micul dejun cu lapte şi cacao, contra cozonac Şi azi, la ora 12, primesc vestea de la An- actualmente directoare a TES. Comitetul pentru stabilirea listelor făcut de maică-mea sau soacră-mea, plin de drei, fiul lui. Murise de o săptămână, dar nu m-a Cunoscută şi recunoscută pentru eroilor din Războiul de Reîntregire. nucă şi stafide. putut anunţa fiindcă nu-i găsise agenda. Îmi modul magistral de interpretare a 15-16.05. – Are loc consfătuirea - Ba-mi trebuie, dar plec în ţara mea, în pare extrem de rău, a murit o parte din mine, unor roluri în filme şi pe scene ale reprezentanţilor Federaţiei Sioniste Israel. Poate oi găsi şi acolo... din copilăria, tinereţea, maturitatea mea şi chiar Şi a plecat. Ne-am scris, am vorbit la telefon, din timpul de acum. teatrelor din ţară şi străinătate, cu din Vechiul Regat, Bucovina, Ba- se lăuda că toate doamnele de peste 60 de ani Dragul meu prieten, dacă se poate, chiar premii naţionale şi internaţionale sarabia şi Banat şi ai organizaţiilor de pe plaja din Haifa îi admiră corpul de fost dacă acum nu am fost lângă tine, măcar peste binemeritate. „Zeirei Zion” şi „Mizrachi”, repre- sportiv, handbalist şi apoi arbitru. Este posibil, un an, la punerea pietrei, aş vrea să mă no- 4.05.1939 – S-a născut la Ieru- zentând o majoritate evreiască pro- mai ştii? Luase cu el toată familia: soţia, fiul, minalizezi al zecelea pom. MIHAI MIRON salim Amos Oz, unul dintre cei mai sionistă. S-a hotărât constituirea apreciaţi scriitori israelieni, cu o Organizaţiei Generale Sioniste pe operă elogiată pretutindeni, inclusiv ţară, cu centrul la Bucureşti. S-a în România, unde recent a participat cerut recunoaşterea şi întreţinerea la un dialog cultural mult apreciat de către stat a şcolilor cu limba de de un public elevat, aflat într-o sală predare idiş sau ebraică. S-au stabi- plină până la refuz. lit principiile aflate la baza statutului 6.05.1930 – S-a născut la Pia- comunităţilor: autonomie naţională, tra-Neamţ scriitorul Dorel Dorian, înfiinţarea Consiliului Naţional pe prezent în conştiinţa publică româ- ţară şi consacrarea activităţii co- nească prin numeroase scrieri în munităţilor pentru toate problemele domeniul dramaturgiei, epicii şi liricii privind viaţa evreiască sub raport româneşti. Mulţi ani redactor-şef al cultual, cultural şi de asistenţă. revistei „Realitatea Evreiască” şi de- 19-20.05. – Bucureşti. Conferin- putat al evreilor în Parlamentul ţării. ţa comunităţilor evreieşti din 34 de 21.05.1932 – S-a născut la Bu- oraşe plus adeziunea în scris de la cureşti istoricul şi criticul literar Henri alte 15 comunităţi. Zalis, cu o operă impresionantă. 21.05. – Ia fiinţă Uniunea Comu- 23.05.1923 – S-a născut la Furth nităţilor Israelite din Vechiul Regat (Germania) diplomatul Henry Kis- (UCI) autorizată, însă de ministerul singer. În deceniul patru al secolului cultelor la 08.06.1922. trecut se stabileşte în S.U.A., unde 22.05. – La instaurarea dr. I. Nie­ îşi începe cariera plitică, fiind secre- mirower ca Şef-Rabin şi conducător tar de stat al S.U.A. Este distins cu al UCI asistă numeroase notabilităţi Premiul Nobel pentru Pace. române. 27.05. – La Congresul Rabinilor DECESE Ortodocşi participă 25 de rabini, 1.05.1895 – S-a născut la Mislă- cei mai mulţi din Transilvania, şi uţi (Suceava) scriitorul, publicistul şi doar 2 rabini din Vechiul Regat. criticul literar Ury Benador. La congres se cere recunoaşterea 3.05.1898 – S-a născut la Kiev rabinatului ortodox ca organizaţie Golda Meir, care va îndeplini funcţii distinctă în cadrul rabinatului din de mare răspundere (ministru de România Mare. externe şi apoi prim-ministru) în guvernul israelian. EVENIMENTE GENERALE 5.05.1905 – S-a născut la Bu- 1920 cureşti Elly Roman. Compozitor • Arabii atacă aşezări evreieşti Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y îndrăgit şi autor a zeci de şlagăre din Galileea. Joseph Trumpeldor şi de muzică uşoară, dintre care unele alţi cinci camarazi ai săi sunt ucişi Cu profundă durere în suflete, ne despărţim deRADU Prietenii sunt alături de Josette Dan Maidanek mai sunt şi azi difuzate prin mass- în timpul apărării Tel-Hai-ului. Sir OZIN STROE (1938-2014), cel care a fost, o perioadă în durerea pricinuită de pierderea soţului, un om de valoare, ISRAEL MAIDANEK. media. Herbert Samuel este numit Înalt îndelungată, gabaiul Sinagogii Mari, un bun colabo- 6.05.1747 – A murit în Ţara Comisar al Palestinei. Acesta pre- rator, o persoană conştiincioasă şi devotată familiei, Conducerea şi membrii Comunităţii Evreilor semenilor săi şi obştii sale. Un sincer gând de alinare şi Satu Mare cu adâncă durere anunţă trecerea Sfântă scriitorul de expresie ebraică ia, însă, funcţia abia în iunie 1925. mângâiere pentru familie, în momentele grele pricinuite în eternitate a doamnei EDELSTEIN MALETA Moshe Haim Luzzato, unul dintre Numeroase manifestări arabe la de despărţirea de cel care a fost RADU OZIN STROE. DOINA, membră a comunităţii noastre. Deplân- cei ce au contribuit la modernizarea Ierusalim împotriva sionismului şi Fie-i memoria binecuvântată! gem dispariţia sa şi suntem alături de familia poeziei ebraice. imigraţiei evreieşti. Vladimir Jabo- Comitetul de conducere al C.E.B. şi Cancelaria îndoliată, căreia îi prezentăm condoleanţe. Fie 6.05.1994 – A încetat din viaţă tinski organizează grupuri de auto- Rabinică ca sufletul ei să se odihnească în pace. şef rabinul dr. Moses Rosen, figură apărare evreieşti, dar el este arestat Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna martie proeminentă a Cultului Mozaic din şi condamnat la 15 ani închisoare. Josette Maidanek, cu adâncă durere şi gol imens în 2014: ABRAMOVICI LEOPOLD (91 de ani, Ci- mitirul Giurgiului), POPLICHER BERTA (90 de România şi sud-estul european. În A fost eliberat însă în 1921, după suflet, anunţ plecarea în nefiinţă a iubitului meu soţ perioada „războiului rece” a reuşit numai un an de detenţie. ISRAEL MAIDANEK (Micu), în ziua de sâmbătă 22 ani, Cimitirul Giurgiului), CHIRAS PAUL (75 de martie 2014. Inima mea îl va iubi, oricât timp voi mai fi. ani, Cimitirul Sefard), PARPALA LILI (92 de ani, să stabilească relaţii cu majoritatea • La Conferinţa Sionistă de Cimitirul Giurgiului), SCHLESINGER ERNEST comunităţilor evreieşti din lume (pe la Londra, Max Nordau propune (81 de ani, Cimitirul Giurgiului), MARCU MEILICH larg în numărul viitor). stimularea unei imigrări masive, a Familiile Streja senior şi ISRAEL MAIDANEK (Micu), (91 de ani, Cimitirul Giurgiului), IDELOVICI junior mărturisesc adân- plecat din lumea noastră în LIBERTINA (100 de ani, Cimitirul Giurgiului), 7.05.1920 – A murit la Bucureşti peste jumătate de milion de evrei, ca lor mâhnire în urma ziua de 22 martie 2014, a MAIDANEK ISRAEL (92 de ani, Cimitirul Giur- Constantin Dobrogeanu-Gherea, în Palestina. decesului prietenului lăsat un gol în sufletul bunilor giului), RADU OZIN STROE (76 de ani, Cimitirul teoretician socialist, critic literar şi • Este înfiinţat Histadrut, Con- lor de-o viaţă săi prieteni. Îi vom păstra o ISRAEL Giurgiului), CERBU SOLOMON FANY (95 de ani, sociolog al culturii. federaţia Generală a Muncii din MAIDANEK (Micu), caldă şi preţioasă amintire Cimitirul Giurgiului) din ziua de sâmbătă 22 totdeauna şi adresăm soţiei 7.05.1931 – S-a născut Ştefan Palestina. Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară în luna fe- Iureş. Scriitor, autor de proză, ese- HARY KULLER martie 2014. sincere condoleanţe. bruarie: LOWENFELD VICTOR (93 de ani, Lugoj) 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 zicedid ze`ivnd א‘ ניסן תשע"ד - ל‘ ניסן תשע"ד z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה 70 שנה לגירוש יהודי "מה נשתנה הלילה הזה"; פסח תשע"ד טרנסילבניה הצפונית בקהילות היהודיות מרומניה התאספנו שוב בליל הסדר תשע"ד רגש שמחה תוך כדי כיבוד המסורת של באביב 1944 אירע מעשה רצחני ניצלו. בבוקרשט ובקהילות היהודיות מרומניה אמנות הבישול: הצגת המעבר מעבדות שגרם להיעלמות כמעט מוחלטת של אם לאורך השנים זכר קורבנות כדי לאשר בדרך זו את המשך קיומם לחירות. במקומות שבהם לא הייתה הקהילות היהודיות מטרנסילבניה השואה מטרנסילבניה הצפונית צוין על של החיים היהודיים במדינה זו. שמחנו מסעדה כשרה, עקרות בית מוכשרות הצפונית. בחסות אנשיו של אדולף ידי הקהילות מן היישובים מהם גורשו שיחד איתנו חגגו את חג הפסח אישים הכינו את האוכל לחג הפסח. מסדרים, אייכמן, שתיכננו מעשה זה, אירגנו היהודים – לזכר 70 שנה מהאסון, כל חשובים מן החיים הציבוריים והרוחניים מלמדים, מקהלות של תלמודי תורה הרשויות ההונגריות את העברתם של הקהילות היהודיות מרומניה מתכוננות הרומניים. זאת משום שלחג החירות ומנצחיהן יצרו את האווירה המיוחדת של היהודים לגטאות ולאחר מכן את גירוש להצטרף להזכרה הזאת. הן יעשו זאת תעודת הלידה של העם ליל הסדר: סיפורים יהודי הונגריה כולה – חוץ מיהודי באמצעות טקסים, כפי שכל הקהילות היהודי, יש גם פתיחה על תולדות עם ישראל בודפשט – למחנה ההשמדה אושוויץ- היהודיות מציינות את יום השואה אוניברסאלית. וחוכמתו, פירושים בירקנאו. בין הקורבנות היו גם יהודי ברומניה, ב9- באוקטובר. רגעים פסח מלמד כל על סמליותו של החג, טרנסילבניה הצפונית, אזור שסופח מלאי רגש וזיכרונות שעליהם יספרו אחד, ללא הבדל שירים ידועים. הרב להונגריה ההורטיסתית בעקבות תכתיב הניצולים המעטים שעדיין חיים, לאום ודת, שיש להגן רפאל שפר המסדר וינה משנת 1940. בהתאם למסמכים תפילות בבתי כנסת, תערוכות, כינוסים על החירות שכבר את הסדר הקבוצתי גרמניים, איסוף היהודים וגירושם והרצאות וגם ישיבת אזכרה בפרלמנט הושגה, שהמאבק נגד שבעיר הבירה, התייחס מהונגריה נעשה במהירות כה גדולה עד בחסות בית הנבחרים, כל אלה יהיו מנטאליות העבד הוא לסמלים של המאכלים כדי כך שתאי הגזים מאושוויץ (שלושה בתוכנית לאזכרת 70 שנה לגירוש חובה משותפת. אלה שבקערה. הוא הדגיש רבעים מהמגורשים נשלחו לשם מיד) יהודי טרנסילבניה הצפונית. ביישובים היו רעיונות שצוינו את הצורך במאבק לא עמדו במעשה זה. וכל זה נעשה בזמן רבים מטרנסילבניה הצפונית ישתתפו ותורגמו לחיים על כללי נגד עליית שכוחות בעלות הברית נחתו באזור באזכרות נציגי הרשויות המקומיות. ידי יו"ר הפדרציה האנטישמיות באירופה, נורמנדיה והצבא הסובייטי היה מתקדם שורת האירועים הנ"ל חשובה לא של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר בכלל זה גם ברומניה ואכן במאבק נגד במהירות מן המזרח. היה ברור שגרמניה רק לציון העבר אלא גם בתור הבטחה אאורל ויינר. בפעם הראשונה התקיים שנאת הזרים והגזענות. תנוצח במלחמה, ואף על פי כן רצח לעתיד. גם אם מדובר במעשה שכבר סדר הפסח בבית הכנסת הגדול ביוזמת בקהילות אחרות שברומניה, המסדרים היהודים היה עדיפות גם לגרמנים וגם ידוע, עלינו לומר בפירוש שוב ושוב: קהילת יהודי בוקרשט. סדר פסח נחגג וראשי הקהילות ציינו במילים מרגשות להנהגתה של הונגריה. רק בחודש יולי, השואה, כחלק מן ההיסטוריה, לא גם במסעדות כשרות, במבנים של את עושר המובנים של החג. לא היה אף המנהיג הורטי, בעקבות לחץ בינלאומי יכולה להישכח, ההיזכרות נדרשת כדי הקהילות, ובתי מגורים שכולם הוכשרו יהודי אחד ביישוב כלשהו מרומניה שרצה שהיה נתון בו, עצר את הגירושים. שמעשים שכאלה לא יישנו עוד לעולם. לקראת החג. חשוב לציין שבכל הקהילות, להקפיד על החג בהתאם למסורת ישראל, בעקבות כך, חלק גדול מיהודי בודפשט קטנות כגדולות, חגגו את החג באותו שלא היה יכול לעשות את זה. הצגה יומית סבאסטיאן – אירוע תרבותי נעים במיוחד המדור לאמנות, תרבות ומדע של הסופר ועל פעילותם של חברי הקבוצה החוקרים הנ"ל בהכנה להוצאה לאור הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בתחום ההוצאה לאור. יו"ר הכנס היה של כל כתבי מיכאיל סבאסטיאן, וציין אירגן ב22- במרץ כנס מיוחד לכבוד ד"ר אאורל ויינר, יו"ר הפדרציה של את מעמדו העדין של הסופר הנ"ל ביחס ההוצאה לאור של כל כתבי מיכאיל הקהילות היהודיות מרומניה. הוא העריך לקהילה היהודית ולקיצונים הרומנים. סבאסטיאן. באירוע זה הוזמנה קבוצת את יוזמתם ומאמציהם של "החוקרים מיכאלה קונסטאנטינסקו-פודוצ'א החוקרים שעוסקים בפרויקט הנ"ל המצוינים שבקבוצה הנ"ל, שעבדו וגם פאול צ'רנאט הבליטו במיוחד את במסגרת הקרן הלאומית למדע ולאמנות, בהדרכתו של פרופסור אאוג'ן סימיון, פעילותו העיתונאית העשירה של הסופר, בראשם פרופסור אאוג'ן סימיון, חבר חבר באקדמיה הרומנית" והדגיש את שהיא פחות ידועה, ואמרו שלפרסם את באקדמיה הרומנית למדעים. חברי חשיבותו של מעשה זה בשביל הקהילה כתבי סבאסטיאן בשלמותם זאת חובה הקבוצה הנ"ל (אאוג'ן סימיון, מיכאלה היהודית מרומניה. של ההיסטוריה הספרותית הרומנית. קונסטאנטינסקו-פודוצ'א, פאול צ'רנאט, בהזדמנות הזאת, אאוג'ן סימיון המבקרת הספרותית ביאנקה בוצא- ביאנקה צ'רנאט) דיברו על סמליותה הזכיר את פרופסור ניקולאי קאז'אל, צ'רנאט העריכה שסבאסטיאן היה סופר של ההוצאה לאור מחדש של כתבי חבר באקדמיה הרומנית, שהתייחס חשוב מאוד לספרות הרומנית, והביא עמו סבאסטיאן. פרופסור פאול קורניא, עניינית לבעיות רגישות שהיו בדיון. רוח קלאסית ורגישה. שהכיר אישית את מיכאיל סבאסטיאן, בכמה מילים הוא דיבר על הסיפוקים בתור תלמיד, נשא דברים על אישיותו של ועל הקשיים שניצבים בפני קבוצת ליאה בנימין – אישה אמיצה המהנדס ואסילי דוב, יו"ר קהילת יהודי חודש לפני יום הולדתה, ד"ר ליאה בנימין, היסטוריונית וחוקרת של הפרק הנורא ביותר בתולדות יהודי רומניה - השואה – קיבלה מתנה בלתי צפויה משגרירות טרגו-מורש: "אנחנו רוצים לצאת לעולם, ארצות-הברית בבוקרשט. תוך כדי הכרה בפעילותה מ30- השנים האחרונות, היא נבחרה בקבוצת הנשים הנחשבות האמיצות ביותר מרומניה, שקיבלו בתמורה את אות ההוקרה "נשים אמיצות מן העולם 2014". יחד איתה קיבלו את האות הנ"ל המשוררת לפתוח את שערי הקהילה..." אנה בלאנדיאנה, שהתנגדה למשטר הקומוניסטי; העיתונאית המומחית לחקירות המהנדס ד"ר ואסילי דוב הוא יו"ר הגדול, ירושה אונדינה גרגוץ; המפקחת הראשית של המשטרה ויאוריקה מארינקאש; אשת העסקים קהילת יהודי טרגו-מורש החל מחודש בעלת ערך פליצ'יה ינקולסקו-פופוביץ; התובעת הראשית של המינהל הלאומי נגד השחיתות דצמבר 2011. מעוניין ביהדות, הוא רוצה שהשאירו לנו לאורה קודרודה קובשי. לשמור על הרוח הזאת בקרב היהודים יהודי העיר טרגו- אות ההוקרה "נשים אמיצות מן העולם" נקבע על ידי מזכירות המדינה של ארצות- ואף להעשיר אותה במידת האפשר. מורש, מתחילת הברית בשנת 2007 על מנת לגמול לנשים שהשתדלו להביא דבר נוסף לחברה בה חיו, התעניינותו ביהדות – העריך הוא בריאיון המאה ה20-. להיאבק נגד האפליה, להילחם ולפתור סכסוכים או לתפוש מקומות עבודה שדורשים שהעניק לעיתון שלנו – נבעה "מתהליך אני יזמתי אתר אומץ בפעילות. ליאה בנימין, היסטוריונית ידועה בעולם כולו, קיבלה את האות הנ"ל ארוך של שיקום בלתי נמנע. מגיע רגע בנושא היהודי. בשביל אומץ לבה לדון בבעיית השואה ברומניה אחרי נפילת הקומוניזם, כאשר כאן כאשר אתה מתחיל לשאול את עצמך: מי כמו כן הצעתי הייתה מגמה של הכחשתה, נאמר בסיבות שהוצגו בטקס בבניין השגרירות ב10- אני, מאין אני בא". בתור יו"ר, תוך כדי לפדרציה תוכנית באפריל השנה. כמו כן, זכתה להערכה תרומתה לייצוג החוקים האנטישמיים מתקופת קבלת "ירושתו" של אלכסנדר אאוש, ברמה הלאומית משטרו של אנטונסקו, לגילוי הסבל של היהודים בזמן השואה. וכן הובלטה גם "מנהיג בלתי מעורער של הקהילה, שתעלה את בתי תרומתה בפעילותה של ועדת ויזל, שהדו"ח הסופי של ועדה זו שינה לגמרי את יחסה שהצליח לערבב את הקסם האישי, העלמין היהודיים של רומניה לשואה והוליד תוכניות רבות לגבי הכרת שואת יהודי רומניה. החוכמה הטבעית והכרת היהדות", דוב לאינטרנט. לתוכנית זו יעד כפול: למען ניסה קודם כל להכיר את האנשים ואת שמירת מורשת היהדות וכמקור ידיעה בעיותיהם כדי שיוכל להבין אותם. ליהודים יוצאי רומניה וצאצאיהם". הפעילות היא קולקטיבית, הוא משתף דוב הוסיף ואמר שהקהילה היהודית פעולה טוב מאוד עם חברי ועד המנהל, מטרגו-מורש יוצרת קשר טוב עם מתייעץ איתם ופעמים רבות מקבל את הרשויות המקומיות ועם נציגי כל הדתות רעיונותיהם. "מפני שהאקומניות היא אחת העמדות באשר לפעילותה ועתידה של קהילת החשובות ביותר בבנייתה של חברה יהודי טרגו-מורש, שלצערנו עוברת מוסרית". תהליך של הזדקנות, כמו כל הקהילות המהנדס ואסילי דוב דיבר גם על היהודיות מרומניה, הרעיון המנחה של ההכנות לאזכרה של 70 שנה מאז גירוש היו"ר הוא לצאת לעולם. "אנחנו רוצים יהודי טרגו-מורש, שהיא "חובה נפשית" לפתוח את שערי הקהילה גם למען אלה של הניצולים כמה זמן שהם יהיו (עוד). שרוצים לחזור, וגם למען תושבי עירנו; שנה זו, שימלאו בה 70 שנה לאירועים אנחנו רוצים להעריך את הפוטנציאל הטראגיים, היא רגע מיוחד למחשבה לכל התרבותי והתיירותי של בית הכנסת החברה הרומנית", הוא אמר. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014 23

Bucătăria israeliană cucereşte lumea restaurantelor de lux La mulţi ani, angajaţilor O nouă tendinţă prinde teren în gastronomia de lux – preparatele caşer! Printre un tot unitar, ar fi faptul că circa o treime F.C.E.R. născuţi în luna “noutăţile” care dau tonul în arta culinară de azi, precum “bio”, “vegan”, “natural”, din ingredientele folosite sunt “raw” (n.r. – mâncare “ca la mama acasă” şi preparate cu influenţe etnice din toată lumea, neprocesate), naturale, cu aport deosebit mai! bucătăria israeliană devine, încet şi sigur, un adevărat “stil la modă”! Cândva doar de vitamine şi minerale. De asemenea, IRINA SANDA CAJAL MARIN – 16 aprilie apanajul “bunicilor evreice” şi al evreilor religioşi, preparatele caşer sunt apreciate savoarea e dată de combinaţiile unice de 1945 (Oficiul Cultură, Artă, Ştiinţă) tot mai mult de oameni de pe tot globul. Secretul? L-am aflat de la membrii delegaţiei ierburi aromate, proaspete. * israeliene, prezenţi la prima ediţie a “Congresului Internaţional al Tradiţiilor Culinare”, DAVID DADON: Percepte vechi de CONSTANTIN TONE – 2 mai 1952 (pază) desfăşurat la Bucureşti în perioada 13-17 martie. Evenimentul a reunit bucătari din 36 mii de ani, prezente în Tora, sunt res- ADRIANA NICOLETA TRUPINA – 2 mai de ţări şi a fost organizat de Asociaţia Culturală Euro Est Alternativ, în parteneriat cu pectate şi astăzi în bucătăria evreiască, 1991 (Ajutor gospodăresc) World Association of Chefs Societies (Asociaţia mondială a societăţilor de bucătari) aceasta fiind la propriu cea mai “curată” ADRIAN IOSIF GUERON – 3 mai 1973 şi Autoritatea Naţională Română pentru Turism. Maeştrii bucătari israelieni, conduşi şi “sănătoasă”, începând de la modul de (Centrul Comunitar Evreiesc JCC) de Hai Schwartz, preşedintele Asociaţiei Bucătarilor din Israel, s-au împărţit în două sacrificare a animalelor, “ca să nu sufere”, VASILICA VELICU – 4 mai 1957 (Admi- “echipe”. Acestea au reprezentat cele două stiluri principale de mâncare evreiască: caşerizarea cărnii, până la interzicerea nistrativ) “aşkenad” – în echipa I fiind “masterchefi” ca David Dadon, Zachi Moyal, Amnon combinaţiilor grele pentru stomac. În MARIN GRECU – 4 mai 1958 (Adminis- Yfran, Beni Ben David şi “mizrahi-sefard” – din echipa II făcând parte Sahar Rafael, acelaşi timp, preparatele sunt deosebit trativ) Moşe Manor, Rachel Schwartz sau Imad Shurgabi. de savuroase, “ca la bunica”. Exigenţele LAURENŢIU MARIUS IONESCU – 5 mai de azi impun aranjarea lor după un de- 1975 (Sector Management Mijloace de D.M.: Care au fost cele mai apreciate influenţe diverse, pe care le-au adaptat, sign modern, atractiv. Spre exemplu noi Transport) preparate? Ce face bucătăria israeliană dezvoltând o artă culinară aparte. Cel mai am prezentat un ghefiltefiş (n.r. – peşte GHEORGHE VULCAN – 6 mai 1942 să fie atât de specială? popular fel de mâncare al congresului a umplut) “pătrat” pe “caviar de morcov” (Biroul administrativ) HAI SCHWARTZ: Evreii veniţi în Is- fost supa de pui în stil aşkenad. Printre cu decoraţii din “hazeret”-ul specific de GABRIEL CONSTANTINESCU – 6 mai rael din toate colţurile lumii au adus cu ei “secretele” bucătăriei israeliene, privită ca Pesah. Am prezentat şi “un copac” din 1957 (pază) diverse legume şi felii de carne caşer. IOANA ROSCA – 7 mai 1947 (Adminis- Succesul e asigurat tocmai de această trativ) formulă: preparatul caşer aranjat modern! ŞTEFAN VOICA – 7 mai 1957 (Oficiul SAHAR RAFAEL: Tot mai mulţi turişti Resurse Umane) fac adevărate “excursii culinare” în Israel. ION MARIN CATRINESCU – 9 mai 1974 Din punct de vedere al brânzeturilor, Isra- (salariat C.E.B.) elul excelează prin adevărate produse de SIDI LĂZĂRESCU – 10 mai 1954 (Oficiul top, cum ar fi cele din Ţfat. La produsele Resurse Umane) din carne, există o adevărată tehnică MAGDA DIANA KUPFERBERG – 11 mai aparte de preparare a cărnii de vită, de 1989 (Centrul Comunitar Evreiesc JCC) miel sau de pui. Vinurile israeliene sunt CATALINA FLORENTINA BAGHEREA renumite, precum cele din Galil. Perso- – 12 mai 1982 (Cămin „Dr. Moses nal prefer stilul “sefard-mizrahi”, datorită Rosen”) ingredientelor combinate într-un mod VASILE BOCA – 13 mai 1950 (pază) aparte, de la sosuri cu lămâie şi porto- EDUARD KUPFERBERG – 13 mai 1975 cală, legume ce dau savoare salatelor (Cancelaria Rabinică) sănătoase, până la condimente rare ce MARIANA BOGDAL – 14 mai 1960 (pază) însoţesc mai ales felurile pe bază de IVAN BLOCH – 15 mai 1950 (preşedinte peşte sau carne. C.E. Lugoj) DIANA MEDAN LYA BENJAMIN – 16 mai 1931 (C.S.I.E.R.) OPRICA STANCIULESCU – 16 mai 1968 (Ajutor gospodăresc) SOFIA NAGY – 16 mai 1980 (Adminis- Matineul Sebastian – un regal cultural trativ) (Urmare din pag. 7) întâlnit, demonstrând că este “un polemist existat contexte ale istoriei care s-au im- GHEORGHE ŞTEFAN – 17 mai 1945 redutabil şi un cititor empatic”. Scriind mult pus asupra autorilor. Autorii erau afectaţi (pază) “Dincolo de apetenţa lui pentru noutate între 19-25 de ani, la o vârstă fragedă, şi modelaţi de aceste contexte grele din MIHAIL TUNSOIU – 17 mai 1950 (C.I.E.P.) şi original, Sebastian este şi un spirit cla- dovedeşte că era de fapt extrem de matur 1939-1944”. MIHAI OPORANU – 17 mai 1953 (salariat sic. Clasicitatea lui se vădeşte printr-un dar rămâne “un tânăr periculos de liber în Paul Cornea a atras atenţia asupra C.E.B.) soi de echilibru structural”, a spus Bianca cultură”, a conchis dr. Paul Cernat. greutăţilor de tot felul, inclusiv financiare, IOANA IAMANDI – 17 mai 1959 (Biroul Cernat, care a apreciat că şansa redes- care există în legătură cu realizarea unei administrativ) chiderii unei discuţii despre Sebastian, Prof. univ. dr. Paul Cornea: “integrale Sebastian” şi a evidenţiat me- VERGINICA BURCEA – 17 mai 1985 a redescoperirii sale a fost publicarea ritul deosebit ce-i revine, în acest sens, (Cămin „Dr. Moses Rosen”) Jurnalului său în 1996. “Odată cu Jurnalul „Sebastian – un model academicianului Eugen Simion şi echipei SOFITA TUROI – 18 mai 1956 (CIR redescopeream cu toţii o epocă despre pentru viitor” de cercetători pe care o coordonează la Eforie Nord) care nu se putea vorbi înainte de 1989 Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. ELENA RUSU – 18 mai 1968 (Ajutor şi, totodată, redescopeream un spirit, o Prof. dr. Paul Cornea a evidenţiat vas- “ Şi Eugen Simion s-a revelat după 1990. gospodăresc) sensibilitate.” titatea şi diversitatea operei lui Sebastian, Până atunci fusese un critic exponenţial MIRELA ELENA LAZĂR – 18 mai 1979 care a realizat o creaţie variată, de la al generaţiei sale, pe care profesorii de (Ajutor gospodăresc) Paul Cernat: piese de teatru la romane şi poezii – dar română îl citau mereu. După 1990 a do- ALIN BOIANGIU – 21 mai 1954 (salariat C.E.B.) a lăsat şi o publicistică remarcabilă: “a vedit o adevărată vocaţie instituţională”. CONSTANTIN BOGDAN ZADOINA – Scriitorul – „un tânăr scris circa 2500 de articole în mai puţin Paul Cornea a apreciat şi iniţiativa lui 21 mai 1988 (Complex alimentar) de 20 de ani”. Geo Şerban de a se consacra operei periculos de liber în cultură” VIRGIL BRASOVEANU – 22 mai 1962 Rememorând anii în care a urmat marelui scriitor, amintind de volumul “Di- (salariat C.E.B.) Liceul Evreiesc “Cultura” din Bucureşti Criticul dr. Paul Cernat a subliniat că mensiunea Sebastian”, apărut la Editura LILIANA IONESCU – 22 mai 1974 (Biroul unde l-a avut profesor pe M. Sebasti- aceste volume reprezintă o „ediţie eve- Hasefer. administrativ) an, criticul Paul Cornea a mărturisit: “Îi niment”, ce oferă cititorilor “spectacolul Dr. Aurel Vainer l-a rugat pe prof. Paul NICOLAE MAGUREANU – 23 mai 1946 unei personalităţi” şi prezentarea unui datorez enorm ca formare şi ca model. Cornea să spună câteva cuvinte despre (pază) adevărat “caz al culturii române, dar şi al Sebastian mi-a fost model într-un timp Mihail Sebastian ca profesor de liceu. „A GEORGETA MATEI – 23 mai 1958 receptării unei opere”. În opinia sa, Mihail scurt, de circa doi ani, dar s-a format o fost un om admirabil, un profesor altfel (Ajutor gospodăresc) Sebastian a fost “editat pe bucăţi, selec- legătură care a rămas înscrisă în fiecare decât ceilalţi. Şcoala s-a adaptat lui, nu CARMEN COSTACHE – 23 mai 1963 tiv, cenzurat”, dar “generează revelaţii petic de înţelegere sau de sensibilitate a invers; pe de altă parte, el s-a adaptat su- (Oficiul Resurse Umane) spectaculoase după 1990 şi continuă să mea.” În privinţa aspectelor controversate fletului elevilor”, a răspuns prof. Cornea. ANCA AURELIA CIUCIU – 23 mai 1977 genereze”, deoarece “a scris atât de mult din biografia lui Mihail Sebastian şi a re- Manifestarea a fost transmisă pe (C.S.I.E.R.) şi de bine” încât se numără printre puţinii acţiilor atât de contradictorii ale generaţiei internet de către un colectiv format din MONA DANIELA BEJAN – 24 mai 1973 literaţi speciali ale căror creaţii merită să sale, prof. dr. Paul Cornea arată că “au Alexandru Câlţea şi Laurenţiu Silberman. (Centrul de Ajutor Medical) fie publicate integral, având “o operă com- MARINELA IONESCU – 24 mai 1976 pletă”. “Sebastian in integrum e o datorie (Ajutor gospodăresc) a istoriei noastre literare”, a concluzionat NICOLAE MANOLACHE – 27 mai 1946 dr. Paul Cernat. În acelaşi context, el a În Doneţk, evreii obligaţi (Biroul administrativ) subliniat şi importanţa cercetărilor literare DAVID IOSEF – 28 mai 1934 (preşedinte despre Sebastian realizate de Geo Şer- C.E. Botoşani) ban, multe dintre acestea fiind publicate să-şi declare etnia Denis Puşilin, guvernatorul autoproclamatei Republici Doneţk a rusofonilor, SALIC NAHMAN – 28 mai 1935 (preşe- la Editura Hasefer. Vorbitorul a evidenţiat dinte C.E. Baia Mare) a dispus ca populaţia evreiască să-şi declare etnia şi bunurile materiale şi să faptul că în opera lui Sebastian se îmbină ANA RALUCA LAZAR – 28 mai 1991 plătească o taxă de înregistrare. Documentul cere tuturor evreilor care depăşesc armonios trăsăturile mai multor curente (Cancelaria Rabinică) vârsta de 16 ani să se prezinte în clădirea guvernului local, să se înregistreze, literare, acesta fiind “un clasic modern ELISABETA UDREA – 30 mai 1935 să-şi declare toate posesiunile şi să plătească o taxă de 50 de dolari în schimbul care a ars în mai puţin de două decenii”. (Biroul financiar) Criticul a adus noi argumente: “publicis- înregistrării, care ar trebui achitată până pe 3 mai. Dacă cei vizaţi de circulară GHEORGHE TUROI – 30 mai 1953 (CIR tica lui Sebastian e una dintre operele nu se prezintă, vor fi deportaţi. Această măsură a devenit necesară, se spune Eforie Nord) importante ale culturii române. El e unul în decizie, din cauza aşa-zisului “sprijin de care ar beneficia liderii comunităţii CORNELIA ELENA LANGA – 30 mai dintre cei mai importanţi publicişti români”, evreieşti din partea elitei naţionaliste şi fasciste de la Kiev”, precum şi aşa-zisa 1970 (Biroul financiar) care dezvăluie “un eşantion spectaculos ostilitate afişată de evrei faţă de „Republica Ortodoxă Doneţk” şi faţă de cetăţenii CLAUDIA STANCIU – 31 mai 1968 de viaţă literară, un barometru al unei ei. Informaţia a fost transmisă de site-ul israelian Yetnews şi de agenţia ucraineană (Ajutor gospodăresc) epoci”, având “un firesc al comunicării” rar de ştiri Donbass. (E.G.) PERI BLĂNARU 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 426-427 (1226-1227) - 1 - 30 aprilie 2014

Gândul Fel şi fel de stafii scris De la jumătatea secolului al XIX-lea, care au răspuns Europa a fost, şi rămâne şi în zilele chestionarului, resping anexarea regiunii noastre, un continent bântuit. Întâi, după de către Rusia, faţă de 27,5%, câţi sunt cum proclamau Marx şi Engels, de către în favoarea acestei idei, în timp ce 17,3% stafia comunismului. Acum, de o sumă de s-au declarat indecişi. Într-o zonă mai tendinţe centrifuge, diferite între ele, care întinsă, cea din întregul est al Ucrainei, ameninţă să schimbe înfăţişarea geo­ procentele sunt şi mai grăitoare: 69,7% politică a bătrânului continent, aşa cum dintre locuitori se opun alipirii la Rusia şi a făcut-o, la vremea sa, şi strigoiul roşu. 15,4% s-au pronunţat pentru. De la bun început, trebuie subliniat Acelaşi sondaj relevă însă sancţi- că între separatismul scoţienilor sau al onarea de către populaţie a unor erori catalonilor şi ceea ce se întâmplă azi politice, erori care pot fi uşor speculate de în Ucraina nu există nici o asemănare, Moscova, mai ales că astfel de manipulări decât poate una economică: în toate cele sunt specialitatea dintotdeauna a liderilor trei cazuri, regiunile care vor să devină de la Kremlin. Astfel, 74% dintre locuitorii independente sunt cel mai puternic in- chestionaţi consideră că autorităţile de la dustrializate din ţările respective. Kiev nu sunt legitime, deşi nu se omoa- Scoţia însă a intrat de bună voie într-o ră nici de dorul lui Viktor Ianukovici, pe uniune cu Anglia, în 1707, iar în baza care 58,2% îl consideră, de asemenea, prevederilor aceluiaşi Tratat şi a aceleiaşi nelegitim. legi, în septembrie 2014 va avea loc un În schimb, 72,5% dintre est-ucraineni referendum (agreat de Londra şi Edin- ar dori ca ţara lor să facă parte din zona burgh) la care scoţienii sunt chemaţi să rusească de liber schimb şi numai 9,4% răspundă întrebării dacă ţara lor trebuie - din Uniunea Europeană. să devină una independentă. Evident, Desigur că amintita zonă de liber- implicaţiile unui „da” vor fi majore, de la schimb nu este decât una dintre formele împărţirea rezervelor de petrol şi gaze economice prin care Rusia îşi conso- din Marea Nordului, până la politica de lidează sfera de influenţă politică, dar apărare şi la reprezentarea în NATO şi este nerealist să te aştepţi ca omul de UE. Până atunci însă, Scoţia realizează al pe stradă să facă astfel de diferenţieri. doilea Produs Intern Brut dintre regiunile Între timp, Putin încearcă să pozeze care alcătuiesc azi Marea Britanie, are în cel mai sincer apărător al democraţiei cea mai mare rată de creştere economică şi dă o lege prin care îi reabilitează pe din Regatul Unit şi este regiunea cel mai tătarii, armenii, germanii şi grecii din Cri- puţin afectată de criză. meea, care au suferit în urma măsurilor În Spania însă, unde Regiunea auto- luate de Stalin. Ba mai mult, îi curg lacrimi nomă a Cataloniei vrea de multă vreme de grija evreilor din Ucraina, numindu-i să se separe total de restul regatului, pe conducătorii de la Kiev „naţionalişti Curtea Constituţională a declarat refe- şi antisemiţi”, dar uită să ia atitudine rendumul neconstituţional şi, în ciuda împotriva pro-ruşilor de la Doneţk, care adoptării deja de către Barcelona a unei cer înregistrarea evreilor şi plata unei Declaraţii de Independenţă, premierul sume de 50 de dolari, sub ameninţarea guvernului central de la Madrid, care deportării. Dar ministrul rus de externe trebuie să autorizeze procesul electoral, ameninţă Ucraina cu o intervenţie armată. a declarat că această consultare „nu va Tot pe sub masă, Putin vrea să îşi avea loc”. Dar şi aici, Catalonia realizea- asigure prietenia Iranului, încercând să ză 20% din PIB-ul spaniol, are o rată a încheie un contract de achiziţionare de şomajului de 16%, faţă de 25%, cât este 500.000 de barili de petrol iranian pe zi media Spaniei. (deşi Rusia are suficient petrol ca să nu Navigând printre capcanele Tot pe o prosperitate mult mai mare mai importe de la alţii), vândut la schimb Realitatea faţă de restul ţării se întemeiază şi miş- cu produse industriale, inclusiv metale şi cărţii absurdului ideologic cările separatiste de mai mică anvergură, alimente. Acum, dacă metalele iau forma cum ar fi cea a flamanzilor din Belgia, a unor echipamente militare sau pentru Dacă am mai trăi i-a dedicat o serie de autor, în cadrul căre- italienilor din Padania şi aşa mai departe. îmbogăţirea uraniului, ce să le faci? Tot într-o perioadă care să ia au apărut mai multe lucrări din vasta sa Cam aşa arată stafiile separatiste care metale sunt, la urma urmei! preţuiască aşa cum se operă în domeniul interdisciplinarităţii. Aş bântuie vestul Europei, dar în Ucraina, Ce se va întâmpla, până la urmă, în cuvine genialitatea, ar cita aici, între altele, o carte fundamentală trebuie spus răspicat că lucrurile stau cu estul Ucrainei, cum vor decurge alegerile trebui să spunem, fără în materie de teorie a învăţământului şi totul altfel, iar situaţia din estul ţării nu are din mai, pe care vicepreşedintele ame- sfială, că Solomon cercetării (Educaţia nimic în comun cu ceea ce se întâmplă în rican Joe Biden le consideră cele mai Marcus este un geniu în spectacol) şi ciclul Scoţia sau Catalonia. Aici, jarul separatist importante din întreaga istorie a Ucrainei, contemporan, care Răni deschise (3 vol.), este aţâţat de ţarul Putin, care suflă în rămâne de văzut şi este imposibil de onorează cu prezenţa care cuprinde studiile, cărbunii aprinşi şi se roagă să se întărâte prevăzut. sa cultura română şi articolele, eseurile şi focul până ce Vestul nu apucă să ia mă- Ce se poate acum afirma este că, aşa ne îmbogăţeşte spiri- intervenţiile profeso- suri prea dure. Alipirea estului Ucrainei la cum comunismul francez sau italian nu tual cu fiecare nouă carte, comunicare rului în publicaţii cul- Rusia este dorită mai mult de Moscova, au semănat niciodată cu cel rusesc, nici ştiinţifică sau intervenţie publică. Este turale şi academice, decât de locuitorii din regiune, şi asta stafia separatismului scoţian sau catalon savantul român cel mai des citat în stră- de-a lungul ultimelor pentru că un coridor terestru către Cri- nu seamănă cu cea din estul Ucrainei, dar inătate, matematicianul cu cei mai mulţi 4-5 decenii. meea i-ar prii Kremlinului. Deocamdată, nici una, nici alta nu vor aduce nimic bun discipoli în catedrele de prestigiu din Eu- Cel de-al treilea aşa cum relevă un sondaj citat de Ager­ respectivelor ţări sau Europei, în general. ropa şi America, cărturarul interdisciplinar volum al ciclului, sub- pres, 52,2% dintre locuitorii Doneţkului, căruia o lungă serie de domenii, de la ma- intitulat Depun mărtu- ALEXANDRU MARINESCU tematici la lingvistică şi de la pedagogie rie*, conţine studii, eseuri şi articole pe cu demnitate cultura şi universitatea, cu ologizate, încurajându-ne să ne păstrăm la critica literară, îi datorează deschideri teme de ştiinţă, cercetare, învăţământ acea temeinicie dintotdeauna a cărtura- capul pe umeri şi încrederea că regimul şi teorii de vârf şi, totodată, dascălul de- şi interdisciplinaritate, pe care Solomon rului evreu român. Nici o concesie, nici ceauşist nu va reuşi să sugrume vocaţia votat care a format mii (poate chiar zeci Marcus le-a tipărit în diverse publicaţii o plecăciune făcută regimului, ci doar europeană a culturii noastre. de mii) de profesori din învăţământul de din deceniile 1970-1989. Două sunt cultură de performanţă, optimism cu Tot ceea ce face sau scrie Solomon toate gradele. Dar modestia sa uluitoare, elementele care particularizează acest privire la capacitatea spiritului românesc Marcus este de maxim interes pentru ca şi lipsa de respect generală faţă de volum al ciclului: 1) actualitatea opiniilor de a face faţă provocărilor contemporane, oricine crede în puterea spiritului şi a valori, ne determină adesea să credem profesorului Marcus cu privire la învăţă- devotament pentru şcoală şi pentru dificila raţiunii de a răspunde întrebărilor dificile că este normal să primim de-a gata toate mânt, cercetare, orientare culturală inter- misiune de îndrumare a tinerei generaţii. ale prezentului şi, mai ales, viitorului. aceste comori ale minţii sale, fără a face disciplinară (multe rămânând, din păcate, Lectorul neprevenit, care confruntă conţi- RĂZVAN VONCU întotdeauna efortul de a le integra practicii nişte deziderate şi azi, la peste trei decenii nuturile textelor cu denumirile unora dintre *SOLOMON MARCUS – Răni deschise noastre culturale de toate zilele. de la formularea lor...); şi 2) capacitatea publicaţii, poate avea un adevărat şoc: 3 (Depun mărturie), Editura Spandugino, Acestei personalităţi unice a culturii ro- sa de a naviga printre capcanele ideolo- aceste texte curajoase chiar au apărut, în Bucureşti, 2013. mâne contemporane, Editura Spandugino gice ale regimului ceauşist, spre a servi acei ani imposibili, în acele publicaţii ide- Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res­pectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- REALITATEA EVREIASC| Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER [email protected] Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorific: Traducători: COSMIN MIUŢE poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER fie în conturile: BCR 2511.A01.01195275.0074.ROL.1 RO51R- Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI NCB0074011952750001 (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074. COD POŞTAL 020481 OP 9 USD.5 RO40RNCB0074011952750005 (USD), 2511. Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV A01.0.1195275.0074.EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 www.fcer.jewish.ro (EURO), sau BANK LEUMI ROMÂNIA, SUCURSALA MOŞILOR, [email protected] Redactori: IULIA DELEANU Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU Adresa băncii: CALEA MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCU- DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN REŞTI, Contul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02, RO06DA- Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 FB108000090989US02, RO46DAFB108000090989EU02, swift: REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS (senior editor), DAFB RO22. Pentru EUROPA, un abonament pe un an costă Fondată în 1956 GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- 45 de euro (cu toate taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. Pentru Israel, un abonament pe un an costă 40 de dolari USA. Contents Henri Zalis şi-a răscumpărat amintirile 14 70 de ani de la deportarea evreilor Lansare 14 din Ardealul de Nord 1 „TRISTEŢEA, CEA MAI ÎNALTĂ FORMĂ DE UMOR” 14 Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. 2 Un emoţionant „Quartet” 14 O generaţie nouă, aceleaşi întrebări… 2 Vecinul meu, Andrei 15 Jobbik, surpriza aşteptată a alegerilor legislative din Ungaria 2 Dr. Aurel Vainer: „Nicolae Cajal a fost un Om pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu daruri multiple” 15 Timpul libertăţii noastre 3 David Morărescu: “Liceul Lauder a fost locul în care am învăţat să îmi creez propria Sărbătoarea eliberării 3 personalitate” 15 „Mesajul acestei mari sărbători iudaice actualizează valorile unei spiritualităţi Asociaţia Scriitorilor Israelieni milenare” 3 de Limbă Română are o nouă conducere 15 Cu ing. Vasile Dub, preşedintele Comunităţii Evreilor din Târgu-Mureş 4 Un frumos cadou de ziua Lyei Benjamin 16 „Vrem să ieşim în lume, să deschidem porţile comunităţii...” 4 A murit Nina Cassian 16 Evreii s-au opus Holocaustului 4 „Să fie pace în lume” 16 Daruri pentru bătrânii din Cămin 5 Pe coordonatele prieteniei 16 ADUNAREA GENERALĂ DE ALEGERI A NOII CONDUCERI B’NAI B’RITH Cursa aeriană directă Iaşi-Tel Aviv 17 ROMÂNIA 5 CONVERSAŢII „LA PĂTRAT” 17 Sărbătoarea eliberării 5 Acel întristător April 17 Militari din Armata Română au ucis victimele de la Popricani 5 La mulţi ani, Irina Cajal! 17 Pesah, o sărbătoare cu multiple semnificaţii 6 T.E.S. mulţumeşte teatrelor bucureştene 17 DREPTURILE ANIMALELOR ŞI TĂIEREA RITUALĂ 6 Agenda deputatului Rafael Shaffer şi preşedintelui F.C.E.R. 18 şi respectul pentru comunitate 6 Lazăr Şăineanu, un erudit 18 Matineul Sebastian – un regal cultural 7 „Cel puţin „A PUNE VIITORUL ÎNAINTEA TRECUTULUI” 7 în Comunitate să fim la noi acasă” 18 Tecuci 8 C.S.I.E.R. 18 Spectacol cu “Regina Esther” 8 Din istoria C.E.B. 18 Brăila 8 Terezin - lagărul „model” construit de Hitler 19 Râmnicu Sărat 8 Maria Banuş – 100 19 Cluj 8 IACOB MARMOROSCH 19 Piatra-Neamţ 8 Seventy years since the deportation of the Jews from Northern Transylvania 20 Craiova 8 Lya Benjamin – a courageous woman 20 Suceava 8 “We want to reach out to the world, Iaşi 8 to open the gates of the community...” 20 Satu Mare 8 The Mihail Sebastian Matinee – A Cultural Happening 20 Drama „Iom Kipur”, “MA NISHTANA, HALAILA HAZEH” 20 montată la Teatrul de Nord 8 AL ZECELEA POM 21 Bacău 8 Matineul Sebastian – un regal cultural 23 Holocaustul predat de 10 ani Bucătăria israeliană cucereşte lumea restaurantelor de lux 23 în şcolile din România 8 În Doneţk, evreii obligaţi să-şi declare etnia 23 Adâncurile tragice ale istoriei – Struma 9 La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R. născuţi în luna mai! 23 Bar Miţva 9 Navigând printre capcanele absurdului ideologic 24 Cluj 9 Fel şi fel de stafii 24 Expoziţia „Cartea supravieţuitoare” 9 Botoşani 9 AD MEA VEESRIM! 9 Progres în tratarea autismului 10 Lentile de contact pentru nevăzători 10 O nouă descoperire arheologică 10 Nanotehnologii israeliene 10 Baterii solare de ultimă generaţie 10 Satul Biblic în Parcul Titan din Capitală 10 S. Oprescu: la Bucureşti, un spital dotat cu tehnologie israeliană 11 Paul Schwartz, la „aniversară” 11 Dr. Yom Tov Samia: „Să învăţăm din greşelile noastre” 11 Mariana Kardos a împlinit 100 de ani 11 „Anahnu haromanim” (Noi, românii) 11 Sărbătorile, pietre de hotar ale anului 12 Primăvară cu programe inedite 12 „JCC este locul tău, casa ta” 12 La bună vedere, Shai Orny! 12 Petrecerea Seder-ului în familie 12 Centenar JOINT 13 CUM ACŢIONEAZĂ LIDERII EVREI ÎN SITUAŢII - LIMITĂ 13