APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE SERIE NOUĂ, ANUL XIX, NR. 202 temb r ep ie Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ http://apostolul.slineamt.ro s 2017 MESAJUL Blestemele învăţământului românesc Preşedintelui Federaţiei eşi nu sunt superstiţios, ceea ce se întâm- 1. Este necesară adoptarea unei noi legi a D plă astăzi în învăţământul românesc mă educaţiei. Un act normativ realizat cu responsa- face să cred că lucrurile au scăpat de sub bilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva cea Sindicatelor Libere orice control, că haosul a devenit literă de mai mare parte a problemelor cu care se con- lege, că asemenea devieri de la ordine şi fruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de edu- din Învăţământ normalitate nu pot fi decât urmarea unui caţie din România. blestem. Sau că în şcoala românească şi-a cu ocazia începutului băgat dracul coada, după cu ar spune mulţi 2. Trebuie regândite programele şcolare, dintre guvernanţii, care nu-şi fac cruce decât la care sunt învechite şi neadaptate cerinţelor de de an şcolar 2017‐2018 investitură. pe piaţa muncii. Elevii nu sunt pregătiţi să facă Altfel cum se poate explica faptul că în sis- faţă provocărilor din plan profesional şi nici temul de învăţământ totul merge din rău în mai măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din Stimaţi colegi, cauza programelor, sistemul de educaţie este axat Dragi elevi şi părinţi, rău, că problemele nerezolvate se acutizează, că eforturile pentru redresare – puţine ce-i drept – pe partea teoretică, mai puţin practică, iar progra- sunt sortite eşecului? mul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea nainte de orice, acestora. În opinia noastră, programele şcolare sunt cadru didactic Şi de ce trebuie ca noi, cei înhămaţi deplin la Î această muncă, să o luăm mereu de la capăt, cu trebuie să fie regândite din temelii; ele trebuie şi de aceea mă voi adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii. adresa mai întâi din ce în ce mai puţine speranţe? vouă, elevilor. Voi încerca, totuşi, să identific câteva dintre 3. Subfinanţarea educaţiei plasează şcolile Poate că v-aţi sătu- problemele şi disfuncţionalităţile majore ale sis- din România într-un alt secol. Lipsa dotărilor rat de încurajări temului de învăţământ românesc, cu speranţa şi sau de formulările credinţa că factori de decizie politică, sindicate, Gabriel PLOSCĂ, devenite un clişeu: „voi cadre didactice şi elevi vom reuşi împreună să Preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ sunteţi viitorul”, „spe- găsim soluţii viabile. Astfel: (continuare în pag. 2) ranţa acestei ţări de mai bine”. Îmi pare rău, dragi elevi, dacă nu mai credeţi în aceste cuvinte. Da, au devenit clişee pentru că le-au folosit oameni care nu au crezut în ele, care nu au făcut nimic pentru a vă ajuta să creşteţi aşa cum ne dorim cu toţii. Dar, chiar aşa, eu vă spun că sunt adevă- rate! Este foarte important să luptaţi pentru vii- torul vostru! Îmi doresc să credeţi că aveţi forţa să faceţi tot ceea ce vă propuneţi, că puteţi fi oriunde vă doriţi să fiţi şi că nu vă veţi simţi niciodată, nică- ieri, inferiori! Nu aveţi de ce! Noi, profesorii voştri, avem misiunea de a vă ghida. Voi sunteţi cei care, prin propriile forţe, puteţi să mişcaţi lumea. Noi vă mai luminăm din când în când calea. Vă aşteaptă încercări grele: bacalaureat, teste naţionale, testări, teze. Pe unii, simple liniuţe sau tabla înmulţirii. În faţa emoţii- lor voastre avem datoria să ne deschidem, noi, Preşedinte FSLI, Simion HANCESCU (continuare în pag. 2) Congresul aniversar AGIRo al Cadrelor Didactice din România, Republica Moldova şi al Cadrelor Didactice Române de peste hotare n organizarea Asociaţiei Generale a Învăţătorilor (Eforie Sud 07-13 august), la care am participat împreună Î din România (AGIRo) şi a Asociaţiei Generale a cu sute de cadre didactice din Republica Moldova (inclu- Învăţătorilor filiala din Republica Moldova (AGI- siv raioanele nistrene), România, Ucraina şi Serbia. RoMd), s-au desfăşurat în această vară o serie de Acest congres a fost unul aniversar şi am sărbătorit: manifestări comune, menite să readucă în memorie - 100 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor momente istorice din viaţa învăţătorilor români, din Basarabia şi de Dincolo de Nistru (14 aprilie 1917), fapte de patriotică simţire, ce au precedat Marea asociaţie care va începe să ţină primele cursuri de limbă Unire din 1918. S-au desfăşurat aşadar: Congresul al 40-lea AGIRo Profesor, Gheorghe AMAICEI, (Chişinău, Republica Moldova, 01-05 august); Simpozio- Preşedinte de Onoare nul Internaţional „Portrete de dascăli” (Izmail, Ucraina, al Asociaţiei Învăţătorilor Neamţ 05-07 august) şi Şcoala Internaţională de Vară a AGIRo (continuare în pag. 4) Viaţa sindicală, imperative MESAJUL Blestemele învăţământului românesc Preşedintelui Federaţiei Sindicatelor (urmare din pag. 1) 1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, unde n cele mai multe dintre unităţile de în- pensia medie este de peste 3.000 de lei. În Libere din Învăţământ î văţământ accentuează şi mai mult sta- unele cazuri aceste pensii „speciale” au ajuns rea precară a sistemului de educaţie. să fie mai mari decât veniturile încasate de (urmare din pag. 1) Nu este admisibil să existe şcoli care angajaţi. Constatăm că există persoane care rofesorii voştri. Regret însă că nu e suficient doar nu au fost reabilitate sau care repre- ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de acest lucru. Din păcate, începe un nou an şcolar, cu zintă un pericol pentru elevi, pentru că peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profe- p probleme vechi de zeci de ani, aşa cum sunt multe nu au, de exemplu, autorizaţie de func- sor, după 43 de ani de muncă, statul român dintre şcolile în care învaţă unii dintre voi, nemo- ţionare din partea ISU. Este de neac- îl „recompensează” cu o pensie de 1.500 de dernizate, cu bănci scorojite, cu biblioteci sau labo- ceptat, de asemenea, ca în multe dintre şcoli lei, întrucât principiul de calcul este diferit ratoare goale. Şi tot goale vor fi şi băncile, în prima să nu existe laboratoare dotate corespunzător, faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. zi de şcoală, pentru unii dintre voi, care nu vor primi ca grupurile sanitare să fie aceleaşi de zeci de Considerăm că singurul principiu care tre- manuale. ani sau banala cretă să fie cumpărată din buie să stea la baza calculului pensiilor din Neajunsurile ne lovesc pe toţi: profesori, elevi şi pă- banii părinţilor! România trebuie să fie cel al contributivi- rinţi. Guvernul nu a trecut clasa în faţa noastră, a dască- tăţii la fondul de pensii! Dacă nu, atunci lilor, dar nici în faţa voastră, a elevilor. 4. Banii câştigaţi în instanţă ajung în cerem pensii speciale şi pentru profesori! Vreau să mă adresez colegilor mei, cărora le spun că buzunarele cadrelor didactice, după lungi în mine vor găsi mereu un partener. Nu e simplu să fii la… amânări. Ni se cere respectarea legilor şi a 7. Calculul incorect al sporurilor. centru, când armele pe care le ai sunt… puţine. Am fost deciziilor din instanţă, dar statul cum tratează Deşi conform H.G. nr/. 38/2017 salariile de amăgiţi cu majorări de salarii, sporuri sau alte beneficii. această problemă? Conform prevederilor le- Nu cerem ceva exagerat şi am mai spus-o: în educaţie nu bază s-au majorat, de la data de 1 ianuarie gale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din 2017, în medie, cu 15%, calcularea sporu- poţi să faci performanţă cu profesori care nu sunt plătiţi 3 corect. Guvernul trebuie să se gândească la un lucru: ce învăţământ ar trebui să primească sumele res- rilor, indemnizaţiilor prevăzute de art. 3 poate să transmită unor copii un profesor umilit? tante la drepturi salariale, stabilite prin sen- alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2015, cu modi- Aşa cum a făcut de fiecare dată, FSLI va face tot po- tinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc ficările şi completările ulterioare, nu se sibilul ca nici actualii guvernanţi să nu îşi bată joc de an- în legea bugetului de stat pentru anul 2017. face la salariile de bază majorate de la 1 ia- gajaţii din învăţământ. Am trimis un ultimatum Guvernului De asemenea, tot ca urmare a sentinţelor ju- nuarie 2017, ci aceste sporuri şi indemni- Tudose şi aşteptăm, până pe 25 septembrie, un răspuns decătoreşti, personalul didactic trebuie să pri- zaţii sunt calculate prin raportare la salariul ferm. În caz contrar, începem protestele. mească sume care reprezintă dobânzi de bază din luna decembrie 2016, ceea ce Este ruşinos, domnilor care conduceţi ţara, ca cifrele penalizatoare. Până în acest moment, Minis- conduce la o diminuare a drepturilor sala- să ne arate că România alocă cei mai puţini bani pentru terul Finanţelor Publice şi Ministerul Educa- riale care se cuvin personalului didactic. educaţie din UE: 248 de euro pe cap de locuitor, în condi- ţiei Naţionale nu au stabilit care este sursa de ţiile în care media este de 1.400 de euro. finanţare a acestor cheltuieli şi cine trebuie 8. Renunţarea la costul standard per Este ruşinos că astăzi nu avem o coerenţă în progra- să facă aceste plăţi. În medie, fiecare angajat elev. Atâta timp cât determinarea costului mele şcolare, că sunt depăşite de realitatea de pe piaţa din educaţie ar trebui să recupereze aproxi- standard se face prin hotărâre de guvern, la muncii. Este grav că avem şcoli care se deschid, deşi nu mativ 5.000 de lei. au avizul ISU. Este revoltător că un profesor debutant câş- propunerea Ministerului Educaţiei, în func- ţie de cuantumul cheltuielilor de personal tigă cât un muncitor necalificat. 5. Creşterea salariilor nete în educaţie stabilit de Ministerul Finanţelor Publice În faţa acestei situaţii, părinţii şi cadrele didactice tre- va fi de 25% în anul 2018, chiar dacă sala- pentru salariaţii din învăţământ şi aprobat buie să devină o echipă, pentru că interesul nostru comun riile brute ar urma să fie majorate cu sunt copiii. Pentru asta, trebuie să încetăm să mai punem 50%. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, de Parlamentul României, prin Legea bu- presiune şi pe părinţi! Ei nu trebuie să mai aibă povara cum- urmează să se aplice prevederile Legii nr getului de stat, existenţa acestui cost stan- părării auxiliarelor, cretă, să schimbe bănci sau să înlocu- 153/2017 privind salarizarea personalului dard nu se justifică. Dacă există o lege de iască geamurile sparte, ca să nu le îngheţe copiii în clase! plătit din fonduri publice. Conform datelor salarizare după care sunt plătiţi toţi angaja- De 27 de ani Federaţia Sindicatelor Libere din Învă- Ministerului Finanţelor Publice, începând cu ţii dintr-o unitate, indiferent de numărul co- ţământ este alături de salariaţii din învăţământ, dar şi de aceeaşi dată, se va schimba modul în care vor piilor/elevilor din acea unitate, ce relevanţă partenerii noştri: părinţi şi elevi. Aşa vrem să rămânem şi fi achitate dările către stat ale angajatului. mai are acest cost standard pentru stabilirea în acest an. cheltuielilor necesare cu salariile? Am încredere că împreună vom reuşi să consolidăm, Ceea ce înseamnă, că majorarea cu 50% a sa- lariului brut anunţată pentru anul viitor, la ni- treptat, sistemul de învăţământ. Îmi doresc să fie un an şco- Din păcate, am pierdut prea mult timp lar care să aducă schimbarea în bine acestui sistem. În velul salariului net nu reprezintă mai mult de 25%. cu văicărelile neputinţei şi trebuie să ne 2018 se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Îmi do- grăbim în găsirea de soluţii pentru a salva resc şi eu o Românie mai bună, pentru noi toţi, dar mai ales pentru copiii acestei ţări şi pentru cei care construiesc 6. Modificarea Legii pensiilor. În sis- învăţământul românesc, înainte de a fi prea destine şi care modelează aceşti copii. temul de educaţie pensia medie este de sub târziu. INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

foarte bine primit de publicul Expoziţia Maestrul picturii nemţene – nemţean. Nicolae Milord Actuala expoziţie cuprinde peste 50 de lucrări de pictură şi e 27 iulie 2017, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ a avut loc ver- de grafică, opere reprezentative P nisajul expoziţiei de pictură şi grafică semnată de artistul nemţean pentru creaţia lui Nicolae Mi- Nicolae Milord, cuprinzând lucrări din colecţii particulare şi din lord şi reactualizează în conşti- cea a muzeului. inţa publicului personalitatea În strălucita constelaţie de artişti nemţeni, opera lui Nicolae acestui artist sensibil şi gene- Milord (1909-1988) ocupă un loc distinct, confirmat şi de expoziţia ros. retrospectivă deschisă la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Pia- Criticul de artă Octavian tra-Neamţ în luna septembrie 2001 organizată în colaborare cu d-na Barbossa: „Nicolae Milord face prof. Irina Vlad, nepoata artistului şi moştenitoarea unui număr important parte din categoria acelor artişti dintre cele mai valoroase lucrări de pictură şi grafică. care nu strălucesc prin motiv. Milord a absolvit Academia de Arte Frumoase din Iaşi unde a studiat Motivele în calitatea lor de pre- pictura cu străluciţii profesori Gheorghe Popovici, Octav Băncilă şi Şte- texte figurative – subiecte ale fan Dimitrescu. A debutat în expoziţii de grup în anul 1930, iar în oraşul compoziţiilor – devin străluci- natal a deschis prima expoziţie personală în 1937, prilej cu care a fost toare prin pictura sa”.

Pag. 2 APOSTOLUL septembrie 2017 Şcoala azi Programul „Şcoală după şcoală” Compendiu introductiv inistrul Educaţiei Naţionale, sau părinţi, cadre didactice etc. pentru gimnaziu M Liviu Marian Pop, a aprobat În învăţământul secundar, pro- prin ordin modificarea meto- gramul include activităţi de educa- levii claselor a V-a şi cadrele cală), Tehnologii (Educaţie tehnolo- dologiei de organizare a pro- ţie care trebuie corelate cu E didactice implicate în procesul gică şi aplicaţii practice, Informatică gramului „Şcoală după activităţile de susţinere şi de dez- instructiv-educativ al acestor şi TIC), Consiliere şi orientare şcoală” (SDS). Intervenţiile voltare personală. Pachetul de acti- clase vor utiliza, în primele opt (Consiliere şi dezvoltare personală). punctuale vizează adaptarea vităţi de educaţie cuprinde activităţi săptămâni ale noului an şcolar, Fiecare lecţie este reflectată în mod programului la nevoile ac- de suport pentru efectuarea temelor un Compendiu introductiv distinct, fiecare disciplină având alo- tuale ale sistemului de învăţământ şi activităţi remediale în timp ce pa- pentru gimnaziu. Decizia apar- cate un număr de pagini corelat cu preuniversitar, respectiv deschide- chetul de activităţi de susţinere şi ţine ministrului Educaţiei Na- numărul de ore pe săptămână alocate rea sa într-o mai mare măsură către de dezvoltare personală a elevilor ţionale, Liviu Marian Pop, şi are ca studiului, potrivit planului-cadru. comunitate. cuprinde, printre altele, asistenţă obiectiv sprijinirea elevilor de clasa Cele mai importante avantaje ale Astfel, în noua abordare, pro- psihopedagogică pentru recupera- a V-a afectaţi de absenţa temporară a acestei resurse de învăţare sunt urmă- gramul „Şcoală după şcoală” de- rea decalajelor de învăţare, consi- manualelor şcolare. toarele: vine o formulă complementară liere psihologică şi consiliere în Compendiul include resurse de – accesul la resurse de învăţare activităţii şcolare obligatorii care, carieră, respectiv activităţi pentru învăţare şi propune o abordare mo- absolut necesare, în contextul în care prin modalităţi integrate de sprijin, accelerarea învăţării şi pentru per- dernă, interactivă, sintetică, menită să anumite discipline (Informatică şi are ca obiective prevenirea abando- formanţă. Fiecare unitate de învă- încurajeze gândirea critică şi comu- TIC) sunt studiate pentru prima dată; nului şcolar şi a părăsirii timpurii a ţământ, în funcţie de grupurile- nicarea prin activităţile şi aplicaţiile – accentul se mută de pe conţi- şcolii, creşterea performanţelor ţintă, concepe module adecvate de integrate. Suplimentar, pentru dez- nuturi, esenţializate în acest material, şcolare, învăţarea remedială şi ac- pachete de activităţi. voltarea unor activităţi de învăţare se pe crearea unor contexte de învăţare celerarea învăţării prin activităţi Finanţarea programului are fac trimiteri inclusiv la materiale dis- relevante în dezvoltarea competenţe- educative, recreative şi de timp patru paliere: bugetul autorităţilor ponibile on-line. lor generale şi specifice indicate de liber. De asemenea, urmăreşte dez- locale, bugetul de stat constituit Documentul are 296 de pagini şi programele şcolare; voltarea personală şi integrarea so- pentru elevii proveniţi din grupurile este structurat pe 6 arii curriculare: – elevii au ocazia să facă mai cială, precum şi menţinerea elevilor dezavantajate, programe finanţate Limbă şi comunicare (Limba şi li- uşor legături între diferite discipline într-un spaţiu securizat, ca alterna- din fonduri europene sau naţionale teratura română, Limba modernă 1 – prin intermediul unor activităţi prin tivă la petrecerea timpului liber în şi activităţi şcolare şi extraşcolare, Engleză şi Franceză şi Limba mo- care pot extinde/transfera achiziţiile medii cu potenţial de dezvoltare a donaţii, sponsorizări, prin suportul dernă 2 – Engleză, Franceză şi Ger- în contexte noi. unui comportament deviant. financiar al asociaţiilor de părinţi, mană), Matematică şi Ştiinţele Conţinutul a fost elaborat de Oferta de program SDS va fi ai organizaţiilor nonguvernamen- Naturii (Matematică, Biologie), Om grupuri de lucru cu experienţă în dez- proiectată astfel încât să răspundă tale etc., cu respectarea legislaţiei şi societate (Educaţie socială, Istorie, voltare de curriculum, sub coordona- nevoilor tuturor elevilor şi cu prio- în vigoare. (MENCS – Comunicat Religie – cultul ortodox, Geografie, rea metodologică a Institutului de ritate, nevoilor elevilor aparţinând de presă) Religie – cultul penticostal), Arte Ştiinţe ale Educaţiei, instituţie în su- grupurilor dezavantajate. (Educaţie plastică, Educaţie muzi- bordinea Ministerului Educaţiei Na- În învăţământul primar, pro- ţionale. În plus, resursele pentru gramul „Şcoală după şcoală” cu- fiecare disciplină au primit aviz favo- prinde activităţi de educaţie, rabil şi din partea unui referent ştiin- complementare activităţii didactice, ţific (cu expertiză de specialitate şi corelabile cu activităţi de susţinere curriculară). Principiul pedagogic şi de dezvoltare personală a elevi- esenţial pe care acest material îl dez- lor. Activităţile de educaţie se referă voltă este cel de învăţare activă, în la supraveghere şi îndrumare în care elevul nu este doar un receptor, efectuarea temelor, dar şi la recupe- ci un participant activ la propria în- rare pentru elevii cu dificultăţi cog- văţare. nitive. Activităţile de susţinere şi În cursul zilei de luni, 4 septem- dezvoltare personală destinate ele- brie, au fost distribuite 82.200 de vilor cuprind, între altele, măsuri de exemplare în 20 de judeţe. Până la în- recuperare pentru elevii cu tulburări ceperea noului an şcolar, compendiul emoţionale sau de limbaj, activităţi va ajunge în toate unităţile de învăţă- de dezvoltare pentru elevii capabili mânt gimnazial din ţară. În total au de performanţă, activităţi de încu- fost comandate 177.000 de exem- rajare a lecturii independente sau plare, care au costat 732.780 de lei. proiecte tematice propuse de elevi (MENCS –Comunicat oficial)

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

„Geor ge Enescu” din Bucu- Festival de muzică de cameră la Roman reşti, a propus autorităţilor ro- maşcane organi- zarea unui ersonalitatea compozitorului şi dirijorului Mihail Jora a fost evo- festival de muzică de cameră P cată miercuri, 2 august, la Roman, oraşul său natal, dată la care s-au care să poarte numele lui Mi- împlinit 126 de ani de la naşterea sa. Cu această ocazie, autorităţi hail Jora, propunere salutată locale, oameni de cultură şi numeroşi romaşcani au participat la în unanimitate de cei pre- evenimentul de dezvelire a unei plăci comemorative amplasată pe zenţi. imobilul de pe strada Ştefan cel Mare în care s-a născut Mihail În istoria muzicii româ- Jora. neşti, Mihail Jora rămâne cti- Manifestarea – al cărei amfitrion a fost directorul Bibliotecii torul liedului şi baletului „George Radu Melidon”, Cristina Panaite – s-a bucurat de prezenţa lui modern autohton, creatorul Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” din muzicii simfonice cu pro- Bucureşti, a fostului ministru Sorin Dimitriu, a pianistei Ilinca Dumitrescu, gram şi cel mai important executant al testamentului soţilor Mihail şi Elena Jora, a Ozanei Kalmuski profesor de compoziţie al se- Zarea, director adjunct artistic al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, a colului XX. custodelui Muzeului „Casa Hogaş” din Roman, Cornelia Jora ş. a. Invitaţii au rostit alocuţiuni despre personalitatea, viaţa şi activitatea Red. lui Mihail Jora. Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii (Continuare în pag. 4) Pag. 3 septembrie 2017 APOSTOLUL Eveniment Congresul aniversar AGIRo (urmare din pag. 1) omână pentru învăţătorii basarabeni şi r transnistreni încă din în vara lui 1917; - 100 de ani de la Primul Congres al Învăţătorilor din Basarabia (25-28 mai 1917), congres la care Alexei Mateevici spunea: „Nu avem două limbi şi două li- teraturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului”; - 100 de ani de când „Deşteaptă-te române” a fost declarat de Sfatul Ţării, imn oficial al Re- publicii Democratice Moldoveneşti (21 noiem- brie 1917); - 100 de ani de când la Tiraspol se cânta „Deşteaptă-te române” şi se defila cu Tricolorul la primul Congres al Moldovenilor din Stânga şi a fost publicată în Buletinul Congresului. creşterea eficienţei actului educaţional prin dez- Nistrului (Tiraspol 17-18 decembrie 1917). În afara prelegerilor în plen, au avut loc voltare profesională; ameliorarea legislaţiei, a La conferinţa inaugurală, sub genericul mai multe sesiuni ale unor Ateliere de dezvol- programelor, a manualelor şi materialului didac- Educaţia, între trecut şi viitor s-au ţinut sesiu- tare profesională. Personal am participat la tic, promovarea şi apărarea drepturilor învăţăto- nile: Educaţia: qvo vadis? (moderator – Ma- atelierele „O şcoală altfel există” şi „Te prind rilor. riana Marin, preşedintele AGIRoMd), Educaţia cu fapte bune. Aplicarea TIC”, dar se putea opta Bineînţeles că în timpul liber s-au organizat factor de unitate europeană (moderator – Pavel şi la alte ateliere pe temele: Şcoala fără profe- excursii, vizite în şcoli, muzee şi teatre, gazdele Cerebuşcă, ambasadorul AGIRoMd) şi Dascăli sor?; Învăţăm sau ucidem timpul?; Cultura binevoitoare având grijă ca invitaţii să sociali- români de pretutindeni (moderator – Viorel evaluării: un deziderat al timpului; Jocuri de zeze şi să se simtă bine, mai ales că în afară de Dolha, preşedintele AGIRo), unde am avut creaţie literară; Parteneriate educaţionale pen- invitaţii din România au fost prezenţi şi delegaţi onoarea să vorbesc în luarea mea de cuvânt des- tru învăţare; Promovăm educaţia, promovăm ai Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Ro- pre Armata Învăţătorilor – aşa cum ne numea ţara; EQ versus IQ; Ambasadorii limbii ro- mână din regiunile Cernăuţi, Odessa şi Trans- cu mândrie ministrul Anghelescu. Cuvântarea mâne în şcoală ş. a. După cum se poate ob- carpatia din Ucraina sau ai Asociaţiei Cadrelor a fost apreciată de cei prezenţi prin vii aplauze serva, în general s-au dezbătut probleme privind Didactice de Etnie Română din Serbia. Pe data de 6 august, de Ziua Internaţională a Prieteniei, am participat la Simpozionul In- ternaţional Portrete de dascăli (ediţia a X-a) care s-a desfăşurat la Universitatea Umanistă de Stat din Izmail, regiunea Odessa-Ucraina. Cu această ocazie s-au evocat nume de das- căli model din Ucraina şi România, s-au orga- nizat cursuri pe teme pedagogice, s-au prezentat proiecte şi exemple de bună practică şi s-au în- cheiat parteneriate şcolare. La simpozion au fost invitaţi şi reprezentanţi ai administraţiei şcolare, ai autorităţilor locale, ai organizaţiilor minorităţii ucrainene din România şi a minori- tăţii române din Ucraina, ai corpului diploma- tic, formatori. Menţionez că în cadrul Simpozionului am prezentat cartea Crâncenul veac XX şi ororile sale, expunere apreciată şi urmărită cu deosebit INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

(urmare din pag. 3) prezentanţa Neamţ, Fundaţia Cul- turală Constantin Mătase. Sponsori Comemorare Calistrat Hogaş – Fundaţia „Nişte Ţărani” (Dinu Săraru) şi Administraţia Cimitirelor e 28 august, în Piatra-Neamţ, Centenarul morţii scriitorului şi M&D Mens. P profesorului Calistrat Hogaş (28 august 1917-28 august 2017) a fost marcat prin ceremonii desfăşurate atât la mormântul scriito- rului, cât şi la Muzeul „Calistrat Hogaş” din localitate. În cimitirul Centenarul poemu‐ „Eternitatea” au avut loc un Te Deum şi o slujbă de pomenire. La lui „Limba noastră” orele 14,00, la Muzeul Memorial, a fost ţinută conferinţa „Calis- trat Hogaş şi linia naţionalismului românesc”. Invitaţi: prof. Univ. Poemul „Limba noastră” de Dr. Mircea Platon, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi dr. Mi- Alexei Mateevici a fost citit pentru haela Cristina Verzea. La orele 15,00, scriitorii nemţeni Emil Nicolae, întâia oară în mai, 1917, la Congre- Cristian Livescu, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava, Constantin Tomşa, Dan sul învăţătorilor din Basarabia, iar Iacob, Radu Florescu, Vasile Baghiu şi Sorin Mihăilescu au participat două luni mai târziu textul a fost pu- la o masă rotundă despre posteritatea lui Calistrat Hogaş. blicat în ziarul „Cuvânt moldove- Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Neamţ, Com- nesc”. Poemul are 12 strofe, a câte plexul Muzeal, Societatea scriitorilor Neamţ, Uniunea Scriitorilor – re- Pag. 4 APOSTOLUL septembrie 2017 Eveniment interes, întrucât autorul, Mihai aceasta mapele de prezentare a David – Ghindăoani, a profesat bogăţiei culturale şi turistice a în primii ani de învăţământ pe judeţului Neamţ, tipărituri care acele meleaguri. Glumind, pot au avut un impact deosebit, în spune că pot dovedi cele de mai fiecare ocazie. Menţionăm că sus cu un Certificat, semnat de materialele publicitare ne-au Rectorul Universităţii Umaniste fost puse la dispoziţie, la rugă- de Stat din Izmail. Atâta doar că, mintea noastră, cu multă bună- mai întâi, e redactat în limba voinţă de către domnul rusă, apoi, în română. Laurenţiu Cristinel Dulamă, vi- Mai trebuie spus că la aceste cepreşedinte al Consiliului Ju- manifestări dedicate neamului şi deţean Neamţ, căruia îi limbii române am întâlnit prie- mulţumim încă o dată, şi pe teni vechi din Orhei, Cernăuţi, această cale. Chişinău sau dascăli din Nispo- reni, cu care Asociaţia noastră N. R. – Mulţumim colegului este înfrăţită de câţiva ani buni. nostru Cătălin Diaconu (SFET- Dar ne-am făcut şi prieteni noi şi NICUL), pentru profesionalism am stabilit relaţii bune cu diverse şi amabilitatea cu care ne-a pus persoane şi oficialităţi de peste la dispoziţie fotografiile ce ilus- hotare. Ne-au ajutat mult în trează acest text.

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT atru versuri fiecare. La 19 ani de la publicarea poemului, compo- S‐a stabilit simbolul Centenarului Marii Uniri p zitorul Alexandru Cristea a scris muzica pentru versurile din „Limba noastră”. În perioada sovietică, din cele 12 strofe ale poe- mului erau editate doar 11, catrenul care vorbea despre limba Ministerul sfântă a vechilor cazanii, limba sfântă a credinţei creştine orto- Culturii şi Identi- doxe fiind expulzat de către cenzură. tăţii Naţionale Poemul a devenit imnul Republicii Moldova în anul 1995, (MCIN) a când deputaţii din Parlament au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 şi 12 drept imn desem nat simbo- naţional şi oficial. Cu prilejul Zilei Limbii Române, la Chişinău, scriitori lul (identitatea şi admiratori ai operei lui Alexei Mateevici au depus flori la bustul poe- vizuală) ce va re- tului de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare. prezenta Cente- „Încă simţim şi noi actualitatea poeziei fiindcă ea se referă la o ac- narul Marii Uniri tualitate lingvistică pe care o mai trăim, din păcate, chiar la început de de la 1918 şi al secolul XXI, aşa cum au trăit-o Alexei Mateevici şi contemporanii săi. Războiului pen- Limba română se află încă pe baricade aici, la noi”, a declarat scriitorul tru Întregirea şi ziaristul Arcadie Suceveanu, membru-fondator al PEN-Clubului din Neamului. „Pro- Republica Moldova. punerea câştigătoare este cea a FCB BUCHAREST, denumită «Hora». (Continuare în pag. 6) Pag. 5 septembrie 2017 APOSTOLUL Lecţia de istorie

(urmare din numărul trecut) legume, străbăteam străzile din cartier şi oame- Tot atunci, în afara bijuteriilor de familie, m văzut circulând „taxi-roaba” şi cu oa- nii strigau, de la o casă la alta: „vin copiii bu- oamenii au fost obligaţi, sub ameninţarea unor A meni vii, care nu se mai puteau deplasa covineanului” (aşa eram noi cunoscuţi). Era o pedepse grele, să declare şi să predea băncilor singuri, duşi la spital, la tribunal, la nota- bucurie generală, a noastră şi a celor care cum- tot ce aveau: valute străine şi metale preţioase, riat etc. părau de la noi. în schimbul unor sume mici şi a unor adeverinţe Tot într-un fel de roabă, vecinul de Masa noastră n-a fost mereu îndestulată. fără valoare. Au fost măsuri diabolice, de nive- vis-a-vis transporta bombele. Aducea de Elevi fiind, era greu şi să ne preparăm hrana, lare şi sărăcire a populaţiei. pe dealurile din jurul Iaşilor proiectile şi dar nici n-am suferit crunt de foame. Eram stu- Pe „lista neagră” a evenimentelor anului mine neexplodate, rămase din timpul războiu- dentă când încă mai duceam capra la păscut, pe 1947 am inclus şi dispariţia, de pe scena politică, lui, pe care le dezamorsa în curtea lui, spre margini de străzi sau în afara oraşului, pe Biţa, a Partidului Naţional Liberal şi a Partidului Na- spaima noastră, a vecinilor, apoi le vindea ca „dozatorul” nostru de lapte. ţional Ţărănesc. După cum se ştie, liderii lor au fier vechi. A fost frustrant pentru mine şi pentru fraţii umplut închisorile, unora acolo rămânându-le Pe atunci, eram elevă a unui liceu din Iaşi, mei că, pe toată durata studiilor, n-am avut oasele. în cursul inferior (corespunzător gimnaziului de drept de bursă, din cauza venitului din gospo- acum). Într-o zi, ni s-a spus în clasă să nu ne dărie. În principal, pe „spinarea” cailor era sta- Abdicarea Regelui apropiem de cei pe care îi vedem căzuţi pe bilit cel mai mare venit. Corespunzător stradă, pe trotuar sau în şanţ. I-am văzut şi eu, venitului, era împovărător impozitul pus pe pă- şi proclamarea Republicii dimineaţa mergând la şcoală. Nu erau oameni turmentaţi, printre ei erau şi copii. Nu aveau Nefericitul an 1947 s-a încheiat cu alte boli contagioase. Erau doar secătuiţi de foame, două evenimente majore, ce au zguduit ordinea nu mai aveau putere să ajungă la şcoală sau la 1947‐2017 statală de până atunci: proclamarea Republicii un loc de muncă. Populare Române şi abdicarea Regelui Mihai. Paradoxal, pe atunci, se trăia ca într-o so- Arc peste timp Eu am învăţat că, prin actul de la 30 De- cietate ideală, utopică. Oamenii nu-şi strigau în cembrie 1947, a luat fiinţă un nou stat al oame- public suferinţa, foamea şi frigul din oase. Se nilor muncii de la oraşe şi sate, o nouă făcea economie de energie umană. Nu erau conducere democratică, menită să asigure bu- hoţi, ce şi de la cine să fure. La ce le-ar fi folosit mânt şi pe tot ce mişca în gospodărie, la care năstarea populaţiei. bijuteriile celor care le mai aveau. Nu erau be- se adăugau cotele (produsele şi animalele) ce Istoria scrisă astăzi interpretează diferit ţivi, nu erau cerşetori, nu se făceau greve. Nu trebuiau predate statului, ce îi secătuiau pe ţă- aceste evenimente. Acum avem libertatea să le prea mai erau diferenţe între oameni, ţinând de rani. judecăm cum vrem. nivelul de trai. Eram cam toţi o „apă şi-un pă- Din piese disparate, fraţii mei, pasionaţi de mânt”. Doar „aglomeraţia” din Cimitirul „Eter- Măsuri diabolice tehnică, au construit un aparat de radio, la care nitatea”, în apropierea căruia locuiam, dădea am ascultat mesajul Regelui la trecerea dintre ani. adevărata dimensiune a tragediei. Se spune că, dacă asculţi doi oameni des- Mesajul de Anul Nou, al Regelui Mihai, criind acelaşi accident rutier, îţi pierzi încrede- înaintea abdicării, plin de compasiune faţă de Prima ploaie, rea în istorie. Şi mie mi s-a întâmplat să aflu popor, de îndemn la „cumpătare şi solidaritate”, despre evenimente istorice privite din unghiuri încărcat şi de premoniţii, a fost ultimul eveni- prima bucurie de vedere total diferite, unele chiar departe de ment istoric al anului 1947, un an de tristă realitate. amintire. La un moment dat, a venit şi prima ploaie Eu am învăţat, de pildă că, prin „Reforma Mărturisesc că nu sunt de profesie istoric, peste pământul ars de secetă. Era spre seară şi, monetară” (Stabilizarea) s-a realizat o nouă re- nici economist. Am fost şi mai sunt atentă la atunci, am ieşit toţi din case, făcându-ne semne partizare, favorabilă păturii muncitoare şi inte- lecţiile pe care le-am primit şi încă le mai pri- cu mâinile. Unele vecine, de pe străduţa noas- lectuale, a venitului naţional. În fapt, în mesc de la istorie, de la oameni, de la viaţă. tră, plângeau de bucurie. dimineaţa zilei de 15 august 1947 toţi românii Cred că n-aş putea încheia mai potrivit Părinţii noştri munceau din greu să refacă au devenit săraci. Din ce ştiu, fiecare cetăţean aceste însemnări decât citându-l (din memorie) ce am pierdut în război şi să ne susţină, iar noi a primit o sumă fixă, modică, în schimbul ba- pe cronicarul Ion Neculce: „Cine va crede, bine încercam să le mai uşurăm povara. Am luat în nilor predaţi, indiferent câţi, nu de la bancă, ci va fi, iar cine nu va crede, iarăşi bine va fi, fiş- folosinţă nişte teren. Astfel, programul nostru de la poliţie. Cum era de aşteptat „Stabilizarea” tecare, cum îi va fi voia, aşa va face.” de studiu se prelungea mult în noapte. a făcut multe victime. Unii şi-au pus capăt zi- Toamna, având coşurile pline cu pepeni şi lelor, alţii şi-au pierdut minţile. Elena DIDOIU INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT (urmare din pag. 5) Carte frumoasă, cinste cui te‐a scris! ceasta s-a aflat pe primul loc atât în preferinţele juriului, cât şi ale A publicului, din partea căruia a primit 27% din voturile exprimate. Cea de-a şaptea ediţie a Târgului de Carte Libris, organizat de Ca- Logo-ul a fost construit pornind de la două cercuri reunite de sim- mera de Comerţ şi Industrie Neamţ în parteneriat cu Primăria, s-a des- bolul infinitului. Cercurile sunt compuse din puncte individuale făşurat anul acesta în perioada 14-17 septembrie, în Parcul Central din care cresc şi se dezvoltă. Hora infinită obţinută este un simbol Piatra-Neamţ. viu, sugerând continuitate împreună, rezistenţă şi creştere”. Manifestarea dedicată clasicului Ion Creangă (180 de ani de la naş- MCIN, împreună cu Uniunea Agenţiilor de Publicitate din Româ- tere) şi comemorării scriitorului Calistrat Hogaş (170 de ani de la naştere nia şi cu sprijinul International Advertising Association, al Centrului de şi 100 de ani de la moarte) a reunit pe standuri nume importante ale pei- Excelenţă în Studiul Imaginii şi al UNARTE, a organizat un concurs de sajului cultural naţional şi a înregistrat numeroase evenimente legate de idei, la care s-au propus 13 identităţi vizuale. Procesul de jurizare s-a carte: prezentări, lansări, medalioane, conferinţe, saloane literare. derulat în două etape: în prima etapă, agenţiile au prezentat propunerile Au fost prezente Editura „Tipo Moldova” din Iaşi, cu proiectul lor, iar acestea au fost punctate în baza unei grile de evaluare. În cea „Centenarul Marii Uniri, 100 de ani – 100 de cărţi de istorie”, Editura „Eikon” şi Editura „Hasefer” din Bucureşti, Editura „Junimea” din de-a doua etapă, publicul a avut posibilitatea până duminică, 27 august, Iaşi, Editura „Cetatea Doamnei” din Piatra Neamţ ş. a. ora 23:59, să aleagă identitatea vizuală pe care o preferă. Votul popular În cadrul conferinţelor „Libris 2017” au fost prezenţi Mircea Di- a contat în proporţie de 25%., se precizează într-un comunicat de presă nescu („Încotro poezia?”), Dan Tomuleţ („Natura perspectivală a ade- al MCIN. vărului”), Lucian Strochi („Scriitori romaşcani”), Vianu Mureşan Pag. 6 APOSTOLUL septembrie 2017 Arte şi meserii Doamna Trandafir, doamna mea învățătoare… iaţa este ca o picătură de apă în mijlocul solide şi păreri bine definite, argumentate. Încă din rămâne în suflet, pentru toate sentimentele şi V unui ocean. Fiecare fiinţă, oricât de mică şi clasa I am fost cu toţii învăţaţi, nu mecanic, să ne munca investită în mine, pentru a deveni o per- neînsemnată ar fi, are un rol important în expunem frumos punctele de vedere, să trăim în soană mai bună, mai răbdătoare şi de asemenea viaţă. Rolul dumneavoastră, dascălul nostru, pace şi să ne ajutăm. Unitatea clasei s-a datorat ca- perseverentă. Niciodată nu voi putea uita persoana a fost, este şi va fi de a ne sprijini la bine şi drului didactic, ce a ştiut mereu să ne înveţe cum care m-a condus către ceea ce îmi doream atunci la greu, de a ne îndruma, de a ne motiva și să ne rezolvăm conflictele într-un mod frumos, şi ceea ce sunt acum. nu în ultimul rând, de a ne învăţa ce trebuie cum să fim uniţi, ca o familie. Am simţit că aveam Dascălul este un artist: reuşeşte să facă din copi- să ştie fiecare om când începe să își constru- o familie şi la şcoală, formată din toţi colegii şi lul mic şi necizelat ceea ce face sculptorul dintr-un iască temelia vieţii. doamna învăţătoare. Consider că sentimentul de bloc de piatră. Cu ochii plini de dragoste şi îngăduinţă ne pri- apartenenţă la o familie chiar şi în cadrul şcolii, ne-a M-aţi modelat, m-ați învăţat cum să păşesc în veşte mama, cu ochii dragostei frăţeşti ne priveşte ajutat pe fiecare în parte, deoarece eram solidari, viaţă, cum să privesc mereu spre înălţimi, cum să prietenul de suflet pe care l-am cunoscut în copilă- învăţam să împărţim ce aveam şi ne susţineam re- vorbesc, cum să iert, cum să devin o elevă apre- rie, cu ochii plini de admiraţie şi respect ne priveşte ciproc. Pentru că a fost a doua mamă şi m-a învăţat ciată. Promit că voi rămâne în continuare la fel. elevul căruia i-am fost îndrumătorul paşilor nesi- ce este unitatea şi solidaritatea, îi mulţumesc! Alegându-vă această soartă, profesia nobilă guri în copilărie şi căruia, într-o oarecare măsură, Nu în ultimul rând, îi mulţumesc pentru faptul de dascăl, dumneavoastră aţi înţeles ceva ce mulţi i-am influenţat „traiectoria” pe drumul vieţii. că a rezistat comportamentului meu puţin vulcanic nu au reuşit; învăţându-l pe altul îl faci mai bogat, Învăţătorul este călăuza şi pilonul principal de şi l-a modelat astfel încât să nu-mi pierd persona- fără ca tu să devii mai sărac. E important să gă- sprijin în viaţa oricărui mic şcolar ce trebuie iniţiat litatea puternică şi pe lângă aceasta, să învăţ să fiu seşti, să întâlneşti în viaţă un om, o persoană, un în tainele cunoaşterii. Pentru elevii săi, dascălul temperată în acţiuni, vorbe. Cu ajutorul ei, am în- dascăl care să-ţi ofere un sprijin, un sfat părintesc, este modelul suprem, demn de urmat şi la vârste văţat că pot rămâne eu, originală, acelaşi copil, o mângâiere, la nevoie. Mă simt o elevă norocoasă mai mici, divinizat. De cele mai multe ori, după chiar dacă îmi temperez acţiunile. Consider că pen- căci am întâlnit un astfel de om căruia îi voi purta cum se ştie, ceea ce spune doamna învăţătoare, tru domnia sa, doamna învăţătoare, a fost o muncă respect necondiţionat pentru toată viaţa. este mai presus de orice, chiar şi de ce spun părin- dificilă să ne modeleze caracterele tuturor, deoa- Citându-l pe Sadoveanu, care în „Domnul ţii. Învăţătorul este văzut ca fiind ceva chiar mai rece toţi aveam nevoie de şlefuire. Ne-a privit în- Trandafir”, rememorează cu mare plăcere chipul presus de părinte şi chiar o a doua mamă. totdeauna ca pe nişte diamante minunate, originale, și caracterul dascălului său, care i-a marcat copi- Cu mulţi ani în urmă, cu ochii şi sufletul de care aveau nevoie de şlefuire pentru a străluci mai lăria, pot afirma fără nici un dubiu că doamna mea copil, încă prea crud, prea nevinovat, prea timid, frumos decât o făceau deja. A ştiut întotdeauna să învăţătoare este și rămâne pentru mine o adevă- priveam cu mare admiraţie pe doamna mea învă- fie alături de noi şi să ne susţină exact când trebuia. rată „Doamna Trandafir”. ţătoare, care era pentru mine un soi de zeiţă cu pu- Pentru mine, doamna mea învăţătoare, este Prof. Maria DARLEA, teri supraomeneşti. În fiecare zi aşteptam cu imaginea dascălului desăvârşit care mereu îmi va Şc. Gimnazială Borleşti, Jud. Neamţ nerăbdare întâlnirea în sala de clasă. Mereu mă surprindea cu a ei cunoaştere, cu a ei pasiune, cu al ei talent de a ne capta atenţia şi de a reuşi să ne trimită acasă, în fiecare zi, mai bogaţi, mai încre- O prioritate: cartea pentru copii zători, mai plini de speranţă şi vise. Împreună cu ea, am deschis o carte, am învăţat să citesc, să în- * Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere ţeleg conţinutul şi să mă las cuprinsă de lumea ma- estivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT a anunţat numele autorilor români gică a literelor şi poveştilor şi a numerelor. care vor lua parte la sărbătoarea literaturii la Iaşi, în perioada 4-8 octombrie 2017, la Iaşi. La Casa FILIT Portretul dascălului meu, care m-a ghidat spre F publicul se va întâlni cu autorii Dan Alexe, Simona Antonescu, Ioana Bradea, Ruxandra Cesereanu, tot ce e frumos şi luminos, din punctul meu de ve- Andrei Crăciun, Codrin Liviu Cuţitaru, Tudor Ganea, Adrian Georgescu, Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar, dere, este perfect. Consider că a fost şi este o per- Andrei Oişteanu, Marius Oprea, Dora Pavel, Mircea Pricăjan şi Bogdan-Alexandru Stănescu. soană extrem de capabilă, bună, răbdătoare şi Timp de 5 zile, la Casa Poeziei vor fi în centrul evenimentelor poeţii Linda Maria Baros, Lavinia impunătoare. Doamna mea învăţătoare, este un Bălulescu, Emil Brumaru, Rita Chirian, Dan Coman, Teodora Coman, Ana Donţu, Vlad Drăgoi, model de urmat în viaţă. Pot spune că prin exem- Mugur Grosu, Ştefan Ivas, Claudiu Komartin, Ştefan Manasia, Vlad Moldovan, Andrei Novac, Cos- plul oferit de ea, am avut parte de un imbold şi o min Perţa, Tara Skurtu, Robert Şerban, Răzvan Ţupa, Mihail Vakulovski, Paul Vinicius. atracţie nemaiîntâlnită, pentru această meserie, de Anul acesta, FILIT „construieşte” două case noi, dedicate literaturii fantasy şi celei pentru copii. La deschizător de drumuri pentru sufletele pure. Aten- Casa Fantasy vor participa autorii Sebastian A. Corn, Marian Coman, Michael Haulică, Alexandru Lamba, ţia şi iubirea cu ajutorul cărora am fost ghidată de Dănuţ Ungureanu, iar Casa Copilăriei va găzdui evenimente cu scriitorii Ana Alfianu, Florin Bican, Ioana către ea, sunt cele mai convingătoare elemente în Nicolae, Adina Popescu şi Iulian Tănase. afirmarea faptului că o consider perfectă. Doamna Scriitorii români din afara graniţelor ţării Eugen Ovidiu Chirovici, Jan Cornelius şi Dana Grigorcea mea învăţătoare a fost şi este un cadru didactic vor participa în cadrul unor evenimente speciale. De asemenea, scriitorul Mircea Cărtărescu va urca pe complet şi complex, fiind şi un exemplu extraor- scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. dinar de persoană respectabilă pentru societate. FILIT este un proiect anual, finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi prin Muzeul Naţional al Literaturii Române Prin investiţia învăţătoarei mele în caracterul meu, Iaşi şi va reuni anul acesta la Iaşi, în cadrul celei de a V-a ediţii, sute de nume ale scenei culturale mondiale. (Red.) dar şi al colegilor, constat că am parte de principii

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

„Misticismul etic la Albert Schweitzer”), Maria Sipoş („Marin Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Ema- ( Preda – 95 de ani de la naştere”), Silviu Moldovan („Faţete ale re- nuel Becheru, Cristina Mihăilescu, Valentin presiunii politice după anul 1947”) ş. a. Florea, Sabina Brânduşe. Au fost lansate cărţile „Trei săptămâni în Anzi”, de Marius În 2006, o ştire făcea înconjurul lumii: Chivu, „Consideraţii (in)utile despre destinul filosofiei” de Dan într-un orăşel din Austria, Natascha Kam- Tomuleţ, „Colier din bomboane de colivă” de Mircea Dinescu, pusch a fost ţinută captivă într-o pivniţă, timp „Un jurnal salvat al lui Mircea Eliade” de Cristian Bădiliţă, „Zep- de 8 ani, de către Wolfgang Priklopil, care a pelin”, de Adrian G Romila ş. a. răpit-o pe când ea avea zece ani. Manifestarea a mai cuprins un Medalion Constantin Munteanu, Plecând de la acest fapt, dramaturgul precum şi întâlniri ale scriitorilor cu elevi de la colegiile „Calistrat grec Yannis Mavritsakis, scrie o piesă distinsă Hogaş”, „Petru Rareş” şi „Informatică”. cu Palmarès de către Commission nationale de l'Aide à la création de textes dramatiques, Paris, 2010. În opinia sa, Wolfgang este „o in- Premieră la Teatrul Tineretului terogare a raporturilor dintre dragoste şi po- sesie”, piesa încearcând să descifreze Pe 8 septembrie, Teatrul Tineretului şi-a deschis stagiunea 2017 – resorturile intime care determină actele răpitorului. Acestea ar fi un răs- 2018 cu premiera spectacolului WOLFGANG după Yannis Mavritsakis. puns dat lumii standardizate şi ipocrite, care nu-i satisface aspiraţiile ro- Regia: Radu Afrim, decor: Romulus Boicu, costume: Erika Márton. În mantice, căci protagonistul visează la o iubire absolută: „Altfel ar trebui distribuţie: Cătălina Bălălău, Florin Hriţcu, Andrei Merchea Zapotoţki, (Continuare în pag. 8) Pag. 7 septembrie 2017 APOSTOLUL Eveniment Punte culturală între Piatra-Neamţ şi Chişinău vând în vedere faptul că se apropie anul Municipiului Piatra-Neamţ. Tot în cadrul proiectului, participanţii s-au A 2018, Centenarul României Mari, în pe- Astfel, sub coordonarea prof. dr. Mihai Flo- delectat admirând panorama oraşului din telegon- rioada 15 iunie-31 august 2017, Asociaţia roaia, în intervalul 26-30 iulie 2017, la Piatra- dolă sau vizitând Mănăstirea Bistriţa, Barajul de Culturală STUDIA Piatra-Neamţ a derulat Neamţ, s-au derulat unele activităţi specifice la Bicaz şi Mănăstirea Pângăraţi. proiectul Punte culturală între Piatra- acestui proiect precum: vizită la Muzeul de Istorie Activităţile fiind unele deschise, participanţii Neamţ şi Chişinău. Finanţat în mare parte din Piatra-Neamţ, în cadrul căreia domnul profe- şi-au manifestat dorinţa şi disponibilitatea de a de către Primăria Municipiului Piatra- sor Gheorghe Radu a prezentat principalele eve- continua seria acestor manifestări care să aibă în Neamţ din fonduri nerambursabile, dome- nimente din istoria dezvoltării omenirii până în vedere şi aspecte mai puţin abordate până acum: niul Cultură, proiectul a avut drept obiective: perioada contemporană; activitatea Teatrul Tine- Relaţiile dintre românii aflaţi de o parte şi de alta promovarea culturii locale la nivelul Municipiu- retului din Piatra-Neamţ – istorie şi perspective a Prutului în contextul anului 1918, Rolul monar- lui Piatra-Neamţ care să permită dezvoltarea ul- derulată în cadrul instituţiei de cultură amintite şi hiei în realizarea Marii Uniri, Contribuţia cadre- terioară a acesteia; promovarea obiectivelor prezentată de Gianina Cărbunariu, managerul ge- lor medicale pe front în Primul Război Mondial turistice şi culturale existente în Piatra-Neamţ şi neral al Teatrului Tineretului; actriţa Geanina Că- etc. împrejurimi; promovarea turismului local şi atra- tălina Eşanu şi Mihaela Jipa, secretar artistic; După cum subliniam la începutul materialu- gerea de noi turişti şi investitori; promovarea po- vizitarea Ansamblului Medieval Curtea Dom- lui, aceste evenimente fac parte dintr-o serie de tenţialului geografic al Municipiului Piatra- nească (Biserica Naşterea Sfântului Ioan Boteză- activităţi premergătoare Centenarului Marii Uniri Neamţ; cultivarea tradiţiilor, obiceiurilor speci- torul, Turnul Clopotniţă, Pivniţa I şi Pivniţa II), de la 1918, centenar pe care îl vom sărbători, în- fice zonei Neamţului; promovarea specificului dar şi a Muzeului Cucuteni, a Casei memoriale cepând cu luna ianuarie 2018. culinar al zonei; revitalizarea interesului publicu- „Calistrat Hogaş” şi a Muzeului de Artă. De ase- Fără a intra în amănuntele privitoare la deru- lui din Piatra-Neamţ pentru activităţile cultural- menea, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” a larea fiecărei activităţi desfăşurate în cadrul pro- artistice, sociale, civice şi ştiinţifice; promovarea găzduit activitatea intitulată Periplu cu valenţe is- iectului, putem concluziona faptul că aceste modalităţilor prin care Consiliul Local al Muni- torice: Marea Unire de la 1918, în cadrul căreia acţiuni au răspuns scopului şi obiectivelor pro- cipiului Piatra-Neamţ se implică în finanţarea au prezentat materiale de specialitate Mihaela puse, promovând valorile culturale, artistice şi tu- unor astfel de activităţi ştiinţifice, artistice, so- Mereuţă, directorul bibliotecii şi prof. Mihaela ristice ale Municipiului Piatra-Neamţ şi din ciale, civice, ecologice şi culturale. Gherghelescu de la Colegiul Naţional „Gheorghe împrejurimi, deschizând astfel noi perspective de Beneficiarii direcţi ai proiectului au fost Asachi” din Piatra-Neamţ. Doamna profesor Mi- colaborare cu românii aflaţi dincolo de Prut. Spe- patru cadre didactice şi şase elevi de la Centrul haela Gherghelescu a explicat participanţilor, răm ca şirul unor astfel de manifestări să prezinte, de Excelenţă în Medicină şi Farmacie „Raisa Pa- într-o deosebită, originală şi antrenantă sinteză, măcar secvenţial, rolul poporului român în istoria calo” Chişinău, alături de membri ai Asociaţiei contextul realizării Marii Uniri de la 1 Decembrie milenară a Europei şi a lumii. Culturale STUDIA Piatra-Neamţ, cadre didactice, 1918, răspunzând întrebărilor venite din partea elevi, studenţi şi, nu în ultimul rând, locuitori ai oaspeţilor de peste Prut. Prof. Anca-Mihaela FLOROAIA

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

(urmare din pag. 7) rectorul artistic al competiţiei, Miklos Bacs a reliefat-o: că deşi suntem ă fie dragostea asta... Ar trebui să poţi să smulgi pe cineva din prinşi între două mari singurătăţi, naşterea şi moartea, între ele, există cău- s mulţime şi să poţi rămâne cu acea persoană pentru totdeauna.” tarea celuilalt, iar arta teatrului este cea în care actorii îi debarasează pe Iar regizorul Radu Afrim adaugă: „Acest spectacol ne arată spectatori, pentru câteva ore, cât de fragili suntem, dar vorbeşte şi despre captivitate, care nu e de singurătate, oferindu-le ilu- neapărat un beci, un portbagaj, ci poate fi propria familie, propriul zia lipsei acesteia. oraş, ţara, cu care dezvolţi o relaţie de dragoste şi ură; interoghează Juriul final a fost format care sunt limitele suportabilităţii noastre şi dacă nu cumva în loc din Zsolt Bógdan – actor, să ne salvăm preferăm o coabitare nocivă.” (Raluca NACLAD) Mihai Măniuţiu – regizor, Ana-Ioana Macaria – actriţă, Ada Solomon – producător, Gala Tânărului Actor HOP, 2017 Alexandru Voicu – actor, câş- tigătorul Marelui Premiu Ediţia a XX-a a Galei Tânărului Actor HOP, desfăşurată la Vox Maris „Ştefan Iordache”, ediţia Grand Resort din Costineşti, s-a încheiat, după patru zile de concurs, în 2016. seara zilei de 7 septembrie. Premiul „ŞTEFAN IOR- Tema din acest an a Galei HOP a fost „Suportabila uşurătate a fiinţei DACHE” – Marele Premiu al Galei Tânărului Actor HOP a fost acordat la A.P. Cehov”, temă provocatoare, menită să sublinieze ideea pe care di- actriţei Cosmina Olariu pentru „Mică criză de identitate”, după Livada de vişini de A. P. Cehov. Premiul a fost înmânat de actorul Victor Rebengiuc. Pag. 8 APOSTOLUL septembrie 2017 Eveniment

Parteneriat Asociaţia Culturală STUDIA – Aniversări culturale Centrul de excelenţă în medicină şi farmacie – septembrie 1. INDEPENDENŢA ROMÂNIEI, RAISA PACALO 0 primul film românesc, regia Grigore Brezeanu; 105 ani de la proiecţie incronizarea şi integrarea învăţământului Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă 03. CIPARIU, TIMOTEI (1805- S medical postsecundar nonterţiar în Centrul evenimentul principal al istoriei României şi toto- de excelenţă în medicină şi farmacie „Raisa dată realizarea unui deziderat al locuitorilor gra- 1887) lingvist, filolog, istoric, teolog; Pacalo” Chişinău la învăţământul progre- niţelor vechii Dacii. Despre acest eveniment de o 130 ani de la moarte siv de peste hotare este o premiză impor- deosebită valoare istorică ne-au relatat prof. Mi- 06. KOGĂLNICEANU, MIHAIL tantă în dezvoltarea parteneriatelor haela Gherghelescu şi Mihaela Mereuţă, directo- (1817-1891) istoric, om politic, scrii- multilaterale cu organizaţiile şi instituţiile rul Bibliotecii Judeţene G.T. Kirileanu. În cadrul tor; 200 ani de la naştere de învăţământ similare din: România (Aso- dezbaterilor membrii echipei Centrului de exce- 06. PRUDHOMME, SULLY (1839-1907) ciaţia Culturală STUDIA Piatra-Neamţ, Institutul lenţă au aflat particularităţile evenimentelor isto- premiul Nobel pentru Literatură; 110 ani de Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana rice din perioada respectivă, au realizat schimb de la moarte Aslan” Bucureşti), Norvegia (Universitatea Agder opinii vizând importanţa lor istorică şi impactul în 07. CIOCULESCU, ŞERBAN (1902-1988) Kristiansand), Elveţia (Agenţia Elveţiană pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi ţara noas- memorialist, academician; 115 ani de la naş- Dezvoltare şi Cooperare), Germania (Wannsee tră. tere Schule e.V., Academia Buch, Institutul Vivantes, Echipa Centrului de excelenţă în medicină şi 08. (†) NAŞTEREA MAICII DOMNULUI Berlin-Branderburg e.V., Academia Gesundheit), farmacie ,,Raisa Pacalo” Chişinău exprimă sin- 10. IANCU, AVRAM (1824-1872) revolu- Italia (Istituto per lo sviluppo della formazione cere mulţumiri Asociaţiei Culturale STUDIA Pia- ţionar paşoptist, avocat; 145 ani de la moarte professionale dei lavoratori), SUA (The Univer- tra-Neamţ şi, în special, vicepreşedintelui 12. AGÂRBICEANU, ION (1882-1963) sity of North Caroline Greensboro). Asociaţiei, domnului Mihai Floroaia şi doamnei scriitor, ziarist, preot; 135 ani de la naştere Parteneriatul cu Asociaţia Culturală STUDIA Anca-Mihaela Floroaia pentru posibilitatea de a 13. MONTAIGNE, MICHEL DE (1533- are un impact deosebit pentru dezvoltarea valori- descoperi locuri inedite şi oameni minunaţi, care 1592) scriitor şi filosof francez; 425 ani de la lor general-umane. În acest scop, în perioada 26- ne-au îndemnat să păstrăm, valorificăm şi să pro- moarte 30 iulie 2017, în Piatra-Neamţ, s-a efectuat vizita movăm valorile naţionale ale strămoşilor noştri. 14. (†) ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI de studiu a echipei de cadre didactice şi elevi – 14. BREAZUL, GEORGE (1887-1961) membri ai cercurilor ştiinţifico-practice studen- Prof. Mariana NEGREAN muzicolog, folclorist; 130 ani de la naştere ţeşti din Centrul de excelenţă. Director adjunct al Centrului de Excelenţă în 16. BRĂTIANU, VINTILĂ I. C. (1867- Medicină şi Farmacie „Raisa Pacalo” Chişinău Acest oraş dispune de un bogat patrimoniu 1930) prim-ministru al României; 150 ani de cultural, care are o va- la naştere loare deosebită la nivel 17. BACOVIA, GEORGE (1881-1957) naţional, iar vizita locu- poet; 136 ani de la naştere rilor memorabile din 17. TEATRUL „LUCIA STURDZA BU- Piatra-Neamţ a fost posi- LANDRA”, 70 ani de la inaugurare bilă datorită proiectului 18. ZAMBACCIAN, KRIKOR H. (1889- Punte culturală între 1962) colecţionar şi critic de artă; 55 ani de Piatra-Neamţ şi Chişi- la moarte nău, realizat de Asocia- 21. BĂIEŞU, ION (1933-1992) scriitor, dra- ţia Culturală STUDIA. maturg, scenarist; 25 ani de la moarte Programul cultural 25. FAULKNER, WILLIAM (1897-1962) a inclus vizita a mai mult laureat Nobel; 120 ani de la naştere de 10 obiective culturale 26. BOTTA, DAN (1907-1958) poet, eseist, şi istorice, printre care: dramaturg; 110 ani de la naştere Ansamblul medieval Curtea Domnească, Mu- 27. DEGAS, EDGAR (1834-1917) pictor zeul Cucuteni, Casa me- francez; 100 ani de la moarte morială Calistrat Hogaş, 28. PÂRVAN, VASILE (1882-1927) istoric, Biblioteca Judeţeană arheolog, filosof, eseist; 135 ani de la naştere G.T. Kirileanu, Muzeul 29. HURMUZACHI, EUDOXIU (1812- de Artă Piatra-Neamţ, 1874) istoric, om politic; 205 ani de la naş- Mănăstirea Bistriţa, Mă- tere (Red.) năstirea Pângăraţi.

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

remiul se acordă în memoria marelui artist Ştefan Iordache, cel care tice monumentale finalizate cu lucrări donate urbei şi Muzeului de Artă. P a fost membru al juriului la mai multe ediţii ale Galei HOP, un mare Gheorghe Zărnescu a expus la Piatra-Neamţ de multe ori în cadrul Bie- apropiat al acestui eveniment şi un susţinător al tinerilor la început nalelor „Lascăr Vorel” şi a donat instituţiei noastre 16 lucrări din expo- de carieră. Dacă iniţial, începând cu ediţia 2009, acesta a fost acordat ziţie care se adaugă celor donate în anii trecuţi, îmbogăţindu-ne pentru cel mai bun actor la secţiunea individual, începând din anul patrimoniul. Maxim Dumitraş, artist, fondator şi director al Muzeului de 2013, organizatorii Galei au decis ca Premiul „Ştefan Iordache” să Artă Comparată din Sângeorz-Băi, este iniţiatorul acestui proiect generos devină MARELE PREMIU AL GALEI. intitulat „Dincolo de Granit – Andezit” unde sculptura se asociază şi cu alte limbaje, simultan cu deschiderea către spaţiul internaţional. Ioan Pop Vereta, s-a format ca artist la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigo- Expoziţia Dincolo de Granit – Andezit rescu” din Bucureşti. A participat la simpozioane şi tabere de sculptură în ţară şi străinătate. Lucrările sale cu tematică simbolist – abstractă se află În perioada 5 septembrie - 8 octombrie 2017, Muzeul de Artă din Pia- pentru prima dată la Piatra-Neamţ. Nesrin Karakan este o sculptoriţă ori- tra-Neamţ a organizat, în colaborare cu Muzeul de Artă Comparată din ginară din Turcia, unde predă la Universitatea din Mersin. Lucrările sale, Sângeorz-Băi, o expoziţie de grup care reuneşte lucrările de sculptură şi realizate în materiale diverse, de la fontă, beton, la andezit, se integrează ceramică semnate de şase artişti contemporani, nume de referinţă în arta noilor tendinţe contemporane manifestate în cadrul grupului. Emil Cassian vizuală, prezentate pe scurt de muzeograful Violeta Dinu: Nicolae Fleissig Dumitraş a absolvit Universitatea de Arte Plastice şi Design „Ion Andre- care trăieşte în Franţa din 1982, a descoperit tainele sculpturii în atelierul escu” din Cluj, secţia ceramică / sticlă / metal, specializându-se în sculp - lui Clement Pompiliu (1923-1985) din Piatra-Neamţ, a absolvit Academia tură. În această expoziţie, artistul se prezintă cu 12 lucrări de ceramică. de Artă din Bucureşti, şi revenind în oraşul nostru a iniţiat proiecte artis- Pag. 9 septembrie 2017 APOSTOLUL Eveniment O sărbătoare internaţională a artei plastice: Neamţ Creativ I, 2017 n perioada 6-13 august 2017, la Piatra Chye Art Studio, Penang –Malaysia. mondul – au fost răsplătite prin acordarea unor Î Neamţ a avut loc prima ediţie (cu partici- În cadrul competiţiei s-au distins de aseme- Certificate de Excelenţă. pare directă a câştigătorilor) a Concursului nea, printr-o participare numeroasă şi la un foarte Programul activităţilor proiectului a mai in- Internaţional de Arte plastice pentru Copii înalt nivel creativ, şcoli şi organizaţii precum: clus sesiuni de lucru la pictură – peisaj, în plein, – NEAMŢ CREATIV I – 2017. Proiectul H.R.H. Princess Sirindhorn Art Center – Wan- în spaţiul Curţii Domneşti, la Turnul şi Biserica lui este realizat de Asociaţia Culturală Arte. Ro gsaphong, Thailanda; Ozel Trabzon Seray Resim Ştefan cel Mare, vizite la muzee, workshop-uri şi în parteneriat cu Consiliul Judeţean Neamţ, Kursu,Veysel Acar Atolyesi – Trabzon, Turcia; Art sesiuni de informare turistică, alaturi de voluntarii iar participanţii sunt câştigătorii Concursu- Studio Gir-A In Youth Culture House -Rybnik Po- de la Asociaţia Culturală Arte.Ro şi elevi pietreni lui Internaţional Piatra Neamţ Creativ, desfă- lonia; Artino Art Studio –Belgrad, Serbia; Lyceum de la şcolile şi colegiile din oraş. Of Arts 133 – Kharkov, Ucraina; Tulika For Child Au existat deasemenea, un prim tur cultural Art – Gujarat, India; Children’s Art Studio St. de promovare a judeţului Neamţ pe traseul Bicaz, Chyril And Methodi – Bitola, Macedonia. Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Barajul şi Lacul Manifestarea de anul trecut s-a dorit a fi o ac- Bicaz, dar şi un altul care a inclus Târpeşti-ul, Ce- ţiune culturală dedicată copiilor şi artei acestora, tatea Neamţului, Parcul Natural Vânatori Neamţ, proiectată spre a fi realizată anual, o celebrare prin Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină Dragoş lucrările micilor artişti a excelenţei în artele vi- Vodă, Mănăstirile Neamţ, Secu şi Sihăstria. zuale precum şi un îndemn spre a preţui mai mult Este o necesitate de importanţă maximă ca arta, cultura şi educaţia. strategiile de promovare a Judeţului Neamţ să in- Şcolile cu rezultatele cele mai bune din com- cludă manifestări dedicate expunerii potenţialului petiţia de anul trecut au fost invitate pentru a par- creator al copiilor – întrucât cu siguranţă mulţi ticipa direct la activităţile din săptămâna 6-13 dintre ei sunt deja buni ambasadori ai mediului august 2017, în oraşul şi judeţul nostru. cultural şi valorilor turistice ale locului. Este vital Aşadar, Simply Art School din Hong Kong, să ne reprezentăm internaţional prin valorile Clubul Kolorit din Bulgaria, SPR Muveszeti Cso- noastre educaţionale, culturale şi artistice, prin port din Ungaria, Liceul de Arte plastice „Nicolae copiii şi tinerii cei mai performanţi, talentaţi şi Tonitza” din Bucureşti şi H.R.H. Princess Sirin- creativi. dhorn Art Center din Thailanda au fost prezente Îmi exprim satisfacţia, atât în nume personal la Neamţ Creativ I, 2017. Lor ar fi trebuit să li se cât şi în numele Asociaţiei pe care o conduc, pen- alăture membrii şcolii Tulika for Child Art Center din India precum şi copiii de la Alexandria Spor- ting Club din Egipt care, din păcate, în ciuda efor- turilor susţinute şi a demersurilor făcute la ambasadele României de la Cairo şi New Delhi, nu au putut răspunde invitaţiei, din cauza formali- şurat la sfârşitul anului trecut şi finalizat cu tăţilor pentru obţinere vizelor. Expoziţia internaţională de arte plastice pentru Deschiderea oficială a manifestărilor a avut elevi, prezentă pe simezele Galeriei Mansardă a loc pe 8 august, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Ki- Muzeului de Artă din Piatra-Neamţ, în luna de- rileanu”, şi a fost urmată de vernisarea expoziţiei cembrie 2016. de pictură şi caligrafie chineză China Art reali- Atunci, având ca temă a concursului „Dese- zată de Simply Art School din Hong Kong, China. nează oraşul tău / Draw your city”, expoziţia a reu- Expoziţia China Art reuneşte câteva zeci de nit cele mai reuşite circa 400 de creaţii ale copiilor, creaţii ale copiilor chinezi şi ale celor doi profesori realizate cu măiestrie de copii şi tineri cu vârste coordonatori – Henry Lau Hoo Cheong şi Iris cuprinse între 6-19 ani, ce au fost selectate atent Lee Chui Fan surprind dimensiunea umană, na- din cele peste 600 recepţionate, din circa 24 de tura caracteristică, arhitectura specific tradiţională şcoli, licee şi cluburi din 14 ţări (Bulgaria, Mace- şi cea modernă, în Hong Kong. Lucrările de cali- donia, Serbia, Lituania, Ucraina, Polonia, grafie încorporează parcă întreaga ştiinţă şi estetică Rusia, Turcia, Egipt, Malaezia, Thailanda, a scrisului din ţara Soarelui-răsare. Autorii au reu- India, Hong Kong, China, Statele Unite ale şit realizarea unor mici capodopere, folosind tuşul, Americii), de pe 4 continente (Europa, Asia, Ame- pensulele de bambus, culorile tradiţionale şi hârtia rica şi Africa). de orez. Meticulozitatea, atenţia şi răbdarea, pre- Cele două şcoli câştigătoare ale Marelui pre- cum şi talentul celor peste 20 de tineri pictori şi miu din 2016 – Grand prize School winner au fost: graficieni – laureaţi ai unor prestigioase competiţii SIMPLY ART, Hong Kong – CHINA şi Yeow de arte plastice destinate elevilor de pe tot mapa- tru reuşita acestui proiect atât de important pentru noi şi întreaga comunitate nemţeană, care după îndelungi eforturi şi pregătiri, iată, are loc în ora- şul nostru. Am fost abordată în timpul panotării lucrărilor la Galeria „Cupola”, de utilizatorii bi- bliotecii, mai tineri sau mai vârstnici, care şi-au exprimat încântarea de a vedea asemenea creaţii originale şi interesante în oraşul lor. Cei aflaţi la a doua tinereţe mi-au mărturisit că nu au mai avut prilejul să vadă artă asiatică de prin anii ’84-‘85, când a avut loc o amplă şi valoroasă expoziţie de artă chineză la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, de care, cu bucurie mi-am adus şi eu aminte. Rafinamentul execuţiei lucrărilor tinerilor ar- tişti din Hong Kong ar trebui să constituie un reper pentru elevii nemţeni pasionaţi de artă, în sensul motivării acestora din urmă de a ajunge la performanţe notabile sub aspectul tematicii, exe- cuţiei, conceptului şi mesajului propriilor lucrări de grafică şi pictură, a declarat prof. Cristina S. Petrariu, laureată – anul trecut – a primei ediţii a Premiilor Revistei Apostolul. Mircea ZAHARIA Pag. 10 APOSTOLUL septembrie 2017 Arte şi Meserii

n act de excelenţă şi mare curaj – aşa poate Schmuyle, Limoges, Catacombele, Baba Yaga, şi Prokofiev. În lucrarea sa, Petras aşează pe note, U fi privită lansarea evenimentului internaţio- Porţile Bogatyr ale Kievului. Responsabilii cu tra- un colaj între bucăţi din partiturile compozitorilor nal Neamţ Piano Festival, care şi-a deschis ducerea muzicii în limbaj vizual au fost Radu pe care urma să le cânte, zgomotul motorului avio- aripile muzicale pe 15 septembrie 2017, la Barbu – videomapping artist şi light designer, Ale- nului, momentele de coşmar – când l-a furat som- Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ. Cel xandra Constantin – arhitect şi scenograf şi Cris- nul, visele cu misterioase catacombe, aburii care şi-a asumat cu ambiţie şi tenacitate ro- tina Giurgea – regizor. vinului... A ieşit o piesă genială, aplaudată în pi- lurile de organizator principal, prezentator A doua seară a festivalului a oferit un festin cioare... şi solist (printre sincretic deosebit, organizatorii alăturând unui În concertul de gală din ultima seară orga- alţii) este tânărul concert la patru mâini o expoziţie de pictură şi un nizatorii şi-au propus „să zguduie teatrul de la ră- pianist pietrean spectacol de jazz. dăcini şi să mişte plăcile tectonice ale oraşului Daniel Ciobanu. Protagonistele recitalului la patru mâini au Piatra-Neamţ”, prin intermediul a două dintre cele Absolvent al fost tinerele şi frumoasele ucrainience Anna Dmy- mai deconcertante partituri ale tuturor timpurilor: Liceului de Arte trenko şi Ksenia Fedoruk, masterande la Berlin, Concertul nr. 2 pentru Pian şi Orchestră al lui „Victor Brauner” ale aceluiaşi renumit maestru Pascal Devoyon. Am Rachmaninoff şi Concertul nr. 1 al lui Ceaikovski. din Piatra-Neamţ văzut o evoluţie armonioasă, un cuplu muzical cu La pupitru, în faţa Orchestrei Simfonice „Mihail în anul 2010, în- sinergie bogată, care ne-a relevat foc şi nostalgie Jora” din Bacău, s-a aflat alt membru al echipei drumat de profeso- de-a lungul Dansurilor Ungare (Brahms) şi Dan- de mari talente aduse la Piatra-Neamţ şi anume rii Cosma surilor Slave (Dvorak), apoi un tumultuos Dans britanicul William Kunhardt – invitat să dirijeze Magdolna, Delia Macabru (Saint– Saens) şi o inspirată selecţie din orchestre ale multor festivaluri din Europa, Asia şi Bălan, Mihaela Baletul „Petruşka” (Stravinsky). Surpriza abso- America, încă de la vârsta debutului său profesio- Spiridon şi Iulian lută a constituit-o interpretarea piesei Pull the Tri- nal la numai 22 de ani. Arcadi Trofin, Da- ger, a compozitorului francez Pierre Audiger, Luka Okros, pianistul georgian care şi-a niel Ciobanu a câş- prezent în sală, proaspăt masterand al Conserva- marcat teritoriul prin premii obţinute la vârste tim- tigat în timpul torului Regal al Scoţiei. Lucrările sale au intrat în purii, cu studii la Moscova şi în Marea Britanie şi liceului o bursă de atenţia criticilor muzicali, care le-au descris ca debutul la 18 ani la Carnegie Hall (SUA) şi proas- studiu de un an la fiind pline de personalitate şi cu un caracter aparte. păt întors de la un concurs câştigat în Scoţia, a colegiul privat Audiger a avut trei compoziţii în festival, celelalte uluit publicul prin interpretarea fascinantă a con-

Daniel Ciobanu Stewarts Melville certului lui Rachmaninoff. Am văzut o concentrare College din Edin- de fier, perfecţiune interpretativă, trăire afectivă burgh. Apoi a terminat „magna cum laude” Con- puternică a partiturii, multă sensibilitate... într-un servatorul Regal al Scoţiei din Glasgow, unde a cuvânt, un coctail muzical care a condus publicul avut bursă de studii integrală. Acum este student spre o euforie totală. Aplauze prelungi în picioare, la al doilea master în Berlin, la Universitat der Tablouri urale şi multe reveniri la scenă deschisă... Kunste sub tutelajul renumitului pianist francez La fel de explozivă şi gustată de public a fost Pascal Devoyon. Talentul, munca asiduă şi buna dintr-un şi evoluţia lui Daniel Ciobanu în concertul lui îndrumare l-au condus la câştigarea a trei concursuri Ceaikovski, cu aceeaşi reacţie a publicului. de înaltă talie mondială: Morocco Philharmonique Şi nu putem termina relatarea acestei sărbători desfăşurat la Casablanca (Maroc), International festival muzicale fără a aplauda prezenţa pe scenă a minu- Piano Competition – Pretoria (Africa de Sud) şi natul pian Fazioli, adus direct de la Sacile (Italia), BNDES International Piano Competition – Rio de special pentru acest festival – o altă vedetă inesti- Janeiro (Brazilia). Însă valorosul premiu al doilea două fiind interpretate de Daniel Ciobanu şi mabilă cu care ne-au alintat organizatorii... obţinut la concursul internaţional de pian Arthur Luiza Zan, cu un succes răsunător la public. Cortina s-a lăsat doar după adresarea mulţu- Rubinstein din Tel-Aviv (Israel) l-a lansat spre o Între cele două manifestări muzicale publicul mirilor tuturor celor care au contribuit la buna des- carieră puternică, propunându-i-se concerte – şi-a putut bucura ochii cu picturile artiştilor plastici făşurare a acestui eveniment muzical – debut la Carnegie Hall (New York), Wigmore Hall nemţeni: Mihaela Surugiu – care îmbină arta cu organizatori, sponsori şi voluntari, după care au (Londra) şi turnee în Japonia, China, Africa de Sud marketingul, fiind şi una din organizatoarele fes- urcat pe scenă cei care au ajutat la făurirea perso- şi Taiwan. tivalului, Ioana Raluca Brăduleţ – studentă la nalităţii artistice şi umane a lui Daniel Ciobanu – Ceea ce uimeşte din start la acest festival este Facultatea de Arte şi Design din Bucureşti şi An- părinţi şi dascăli... iar apoi invitaţii speciali – arti- misiunea clară şi neobişnuită, asumată de la bun drei Nuţu – student la Facultatea de Artă şi De - ştii şi musafirii, dintre care, simt nevoia să men- început – aceea „de a fi o întâlnire interdisciplinară sign din Cluj. ţionez pe prinţul Fabrizio Ruspoli, care ne-a a diferitelor experienţe artistice prin fuziuni între Ultima parte a serii a fost o întâlnire spumoasă mărturisit că prin sângele lui albastru curg şi vini- muzica clasică, teatru, proiecţii video, jazz şi pic- între muzica clasică şi jazz, intermediată de vocea şoare din vechile familii româneşti ale Brâncove- tură”. Şi, deşi părea extem de dificilă, misiunea a elegantă şi rafinată a Luizei Zan şi acompaniamen- nilor şi Mavrocordaţilor. fost îndeplinită cu mare succes, cu ajutorul a 14 tul celebrului pianist lituanian Petras Geniusas Un festival al tinereţii, entuziasmului, dragostei artişti extrem de tineri, dintre care şapte din stră- inătate şi restul români consacraţi internaţional. Prima seară a festivalului a fost intitulată „Tablouri într-o expoziţie”, după compoziţia omo- nimă a lui Modest Mussorgsky, interpretată cu ex- trem de multă sensibilitate, inteligenţă, profunzime şi expresivitate de Daniel Ciobanu. Iniţial, dorind să ne scoată din „stereotipul concertelor clasice în care suntem toţi îngheţaţi”, protagonistul ne-a is- torisit povestea acestei piese: Mussorgsky l-a în- tâlnit prima dată pe pictorul şi arhitectul Victor Hartmann în 1868, pe cei doi legându-i apoi o strânsă prietenie. Hartmann moare în 1873, la numai 39 de ani, fapt ce îl şochează şi îl aruncă în disperare pe Mussorgsky. Piesa a fost inspirată de expoziţia memorială a lui Hartmann organizată un an mai târziu la Sankt Petersburg. Spectacolul a îngemănat muzica şi artele vi- (poate cea mai valoroasă apariţie din festival). de viaţă... un prilej – aşa cum spunea Daniel Cio- zuale, prin prezentarea de proiecţii video, care au Piesa de rezistenţă din program a fost Dublul Con- banu la conferinţa de presă – de a fi împreună în urmărit progresul muzical al faimoasei lucrări, o cert pentru Vioară şi Orchestră de Bach, în care numele muzicii şi al prieteniei... un fenomen care experienţă inedită care a fermecat publicul. Astfel, Luiza Zan a ilustrat excepţional una din viori. Dar te încarcă pozitiv pe termen lung, depăşind cu mult pe sunetele vrăjite ieşite de sub degetele interpre- momentul serii l-a oferit Petras Geniusas cu piesa graniţele cotidianului. O promisiune că se poate tului, şi cu ajutorul celor opt tablouri din fundalul proprie Rapsody in Blue 747. Compozitorul a re- miza intens pe încă o geeneraţie de artişti produşi sălii, ne-am simţit participanţi la expoziţia lui latat cu farmec şi povestea scrierii acestei piese, le- de şcoala nemţeană. Hart mann, admirând Gnomul, Vechiul Castel, Tui- gată de un zbor cu un Boeing 747 spre Chicago, leries, Baletul Găinilor, Samuel Goldberg şi pentru un recital cu Rapsody in Blue, Rachmaninoff Gianina BURUIANĂ Pag. 11 septembrie 2017 APOSTOLUL Şcoala nemţeană, la zi Succese la Festivalul de Teatru Bacalaureat 2017, sesiunea de toamnă „Grigore Vasiliu Birlic” şită a fost sub 20%. În Capitală, rata finală de Rezultatele la nivel naţional promovare este de 25,99%. n perioada 21-27 august a avut loc la Fălti- Î ceni Festivalul de Teatru „Grigore Vasiliu ezultatele finale înregistrate în sesiunea Birlic”, un nou prilej de afirmare a elevilor R august-septembrie a examenului naţional Rezultate în Neamţ nemţeni implicaţi în această activitate artis- de Bacalaureat 2017, după soluţionarea tică. Cea de-a VII-a ediţie a festivalului a fost contestaţiilor, indică o rată de promovare Rezultatele finale la cea de-a doua sesiune organizată de către preotul Liviu Mihăilă şi de 28,3%. În raport cu rata de promovare a examenului de Bacalaureat din acest an, după Asociaţia Fălticeni Cultural, cu participarea generată de rezultatele iniţiale (26%) se contestaţii, indică o uşoară creştere a promova- unor trupe de teatru din Republica Moldova constată o majorare de 2,3%, iar în raport bilităţii. Astfel, o treime dintre absolvenţii pre- şi judeţele Suceava, Buzău, Neamţ, Olt, Galaţi, cu procentul final din sesiunea II-a de anul zenţi la probe a reuşit să obţină diploma mult Vrancea, Iaşi, Constanţa şi Alba. trecut (25,7%), creşterea este de 2,6%. Prin ur- râvnită. Totodată, doi dintre elevii care înainte Competiţia s-a desfăşurat pe două secţiuni: mo- mare, au promovat examenul de Bacalaureat, în de contestaţii aveau medii între 7 şi 7,99 au reu- nolog/poezie şi trupe de teatru, pe două categorii de sesiunea august-septembrie, 8.463 de candidaţi, şit, după recorectarea lucrărilor, să treacă de pra- vârstă, 3-12 ani şi 12-25 de ani şi a fost jurizată de cu 705 mai mulţi faţă de prima afişare a rezulta- gul notei 8. Implicit, cea mai mare medie din o echipă de profesionişti: actorii Ileana Popovici şi telor (7.758). Neamţ din această sesiune a crescut, după con- Vlad Rădescu, coregraful Lorette Enache, regizorul Au fost depuse 9.201 contestaţii (11.118, în testaţii, de la 9,10- rezultat obţinut de o elevă a Gheorghe Balint şi scriitoarea Radmila Popovici. sesiunea a II-a din 2016), defalcate astfel: proba Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, la 9,16- Trupa de teatru „Junior Art AlfaOmega”, co- E)a) – 2.942 de contestaţii, proba E)b) – 89 de performanţă atinsă de o elevă de la Colegiul Na- ordonată de actriţa Gina Gulai de la Teatrul Tine- contestaţii, proba E)c) – 2.743 de contestaţii şi ţional „Gheorghe Asachi” din Piatra Neamţ. retului, a participat la categoria individual monolog proba E)d) – 3.427 de contestaţii. Media ponde- În judeţul Neamţ, promovabilitatea acestei şi poezie, la ambele categorii de vârstă, obţinând rată a modificărilor notelor iniţiale pe tranşe este sesiuni a fost, după contestaţii, de 30,99%, după trei trofee, două premii II şi o menţiune. de 0,50 puncte la proba E)a), 0,47 puncte la ce, la afişarea primelor rezultate, a fost de La categoria 7-14 ani, secţiunea monolog, tro- proba E)b), respectiv 0,41 puncte la probele E)c) 28,19%. Numărul absolvenţilor din Neamţ care feul a fost obţinut de Ilinca Tapalagă, iar la secţiunea şi E)d). au reuşit să obţină medie de trecere a crescut, de poezie, trofeul a fost obţinut de către Iustin Marc. Din totalul celor 39.451 de candidaţi în- la 181, la 199. În această a doua sesiune, 831 de La categoria 14-25, Claudiu Ladan a cucerit două scrişi, s-au prezentat 29.856 de candidaţi (19.201 absolvenţi au fost înscrişi pentru examen în ju- premii individuale: „cel mai bun actor în rol princi- din promoţia curentă şi 10.655 din promoţiile deţul Neamţ, 642 venind la probele impuse. Din- pal” şi „marele premiu al categoriei individual”, cu anterioare). 9.595 de candidaţi au absentat, în tre aceştia, unul a fost eliminat. Statistic, monologul Dictatorului din Marele Dictator. Locu- timp ce 21.283 de candidaţi au fost declaraţi res- rezultatele arată aşa: Număr de elevi înscrişi: rile II, secţiunea monolog, au fost obţinute de către pinşi (13.230 din promoţia 2016-2017 şi alţi 831. Număr de elevi prezenţi: 642 (77,26%). Teodora Sava şi Teodor Gheorghieş, iar menţiunea 8.053 din promoţiile anterioare). Au fost elimi- Număr de candidaţi respinşi: 442 (68,85%) din a revenit lui Octavian Afrăsinei. naţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 110 care: cu medii sub 5 – 295 (66,74%) şi, cu medii De asemenea, Trupa de teatru „Teen Act” a Co- candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la ur- între 5-5,99 un număr de 147 (33,26%). Număr legiului Naţional „Petru Rareş” Piatra-Neamţ, coordo- mătoarele două sesiuni ale Bacalaureatului. Nu de elevi reuşiţi: 199 (31%) din care: 171 nată de prof. Raluca Rusu, a cucerit premiul I cu s-a înregistrat nicio medie de 10. (85,93%) cu medii între 6-6,99; 23 (11,56%) cu spectacolul Mai încercăm?, în regia lui Claudiu Ladan. După soluţionarea contestaţiilor, s-au înre- medii între 7-7,99; 3 (1,51%) cu medii între (8- În distribuţie: Luisa Rotariu, Lavinia Paşparugă, Vio- gistrat procente de promovare de peste 34% în 8.99) şi 2 (1,01%) cu note între 9-9,99. Nu s-a rela Stoian, Andrada Trifan, Amalia Popa, Smaranda judeţele Covasna (36,95), Iaşi (34,83) şi Vaslui înregistrat nicio medie de 10. Mihalache, Nino Mătase, Claudiu Ladan. (Red.) (34,19). În judeţele Ilfov şi Giurgiu rata de reu- Red. Examenul naţional de titularizare, punct final n judeţul Neamţ, după examenul de titu- ambele din Piatra-Neamţ, pe data de 12 iulie, au Î larizare din acest an, s-au înregistrat 67 de fost evaluate 430 de lucrări scrise, una dintre ele contestaţii. Astfel 66 dintre notele iniţiale fiind anulată. au fost modificate, 31 prin mărire şi 35 Anul acesta au fost patru cadre didactice prin micşorare. În urma afişării rezultate- care au obţinut notă maximă la titularizare. Ni- lor finale, 67 de teze au fost notate între 1 colae Căpraru, din Piatra Şoimului (care a susţi- si 4,99, ceea ce înseamnă un procent de nut proba scrisă la educaţie fizică si sport), 15,62%. Alte 143 de teze – 33,33%, au Marius-Constantin Ciocan, din Roman (religie fost notate între 5 şi 6,99, iar cele mai multe – ortodoxă), Ioan Irinel Cozma, din Piatra-Neamţ 219, adică 50,93% – au note între 7 si 10. La (matematică) şi Alexandra Georgiana Poenaru, concursul care s-a desfăşurat în două centre – din Cordun (cultură civică). Şcoala Gimnazială Elena Cuza si la Şcoala nr. 2, Red. Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

4/1941 – n. Constantin Măzăreanu, la Pia- Neamţ, profesor, publicist, traducător. A absolvit Paris” (1995), „L’expression du bonheur chez Mar- n tra-Neamţ (d. 26. 09. 2005), biolog, profesor Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, Facul- tha Bibescu”, Franţa, „Povestea unei mari iubiri. universitar, fost prorector al Universităţii tatea de Istorie-Filosofie, Bucureşti (1978); studii Eminescu – Veronica Micle” ş. a. Bacău (2003-2004), a absolvit Liceul „Petru în Franţa şi în Belgia. A lucrat ca muzeograf la ■ 8/1932 – n. Con- Rareş” (1959) şi Facultatea de Biologie din Casa „Ion Creangă” din Humuleşti (1982-1998). A stantin C. Tarhon, la Pia- Iaşi (1964). Până în 1992, când a devenit tra-Neamţ, inginer cadru didactic la Universitatea din Bacău, a constructor, absolvent al lucrat ca cercetător la Staţiunea de Cercetări Rememorări nemţene Facultăţii de Construcţii Biologice, Geologice şi Geografice „Stejarul”, de Civile din Bucureşti la Pângăraţi, Neamţ, şi la Staţiunea pentru Cultura debutat în Revista „Tribuna (1956), doctor în ştiinţe Sfeclei de Zahăr din Roman. În perioada 1965- României” (1985). Colabo- tehnice, inginer proiectant, 2002, a participat la peste 50 de reuniuni ştiinţifice rează cu studii, eseuri, tra- inginer şef şi director teh- naţionale şi internaţionale la care a prezentat un duceri la: „Ateneu”, nic la Institutul de Studii şi număr de 88 de comunicări, majoritatea fiind pu- „Catedra”, „Fântâna Blan- Proiectări Hidraulice blicate. A obţinut titlul de doctor (1972), a fost duziei”, „Acţiunea”, (1963-1990), expert în membru al A.O.S. şi al mai multor societăţi naţio- „Asachi”. Membru al So- construcţii civile industriale (1990), şef de proiect nale şi internaţionale de ecologie. Inclus în Who's cietăţii „François Mauriac”. pentru Hidrocentrala „Porţile de Fier I”. Distincţii: Who. Cărţi: „Creangă sau Arta fe- Medalia Muncii, Ordinul Muncii, Steaua Republi- ■ 7/1952 – n. Nicolae N. Popa, la Târpeşti, ricirii” (1993), „Eternul fe- cii, Steagul Iugoslav cu Steaua de Aur ş. a. Autor a minin de la Humuleşti la peste 20 de articole în reviste de specialitate. Pag. 12 APOSTOLUL septembrie 2017 Şcoala nemţeană, la zi

Primele rezultate ale proiectului Simpozionul Naţional de Erasmus+ „Top Nursing Skills” arte plastice „Tazlău‐izvor de inspiraţie” 2017

2016‐1‐RO01‐KA102‐024350 ată că prin buna înţelegere şi colaborare una aceasta se încheie implementarea pro- şi poate singura de acest gen din perioada for- I între Uniunea Artiştilor Plastici din Româ- L iectului Erasmus+ „Top Nursing Skills”, mării profesionale de specialitate. nia – Filiala Neamţ şi Consiliul Local şi Pri- 2016-1-RO01-KA102-024350 implemen- Aflând-se la prima experienţă a programu- măria comunei Tazlău, s-a putut realiza şi tat de către Şcoala Postliceală Sanitară lui Erasmus+ (în cei 25 de ani de existenţă a uni- desfăşura a doua ediţie a Simpozionului Piatra-Neamţ împreună cu Spitalul San tăţii), proiectul a constituit o adevărată Naţional de arte plastice „Tazlău-izvor de Rafael şi Residencia Luquelara SLU (Los oportunitate pentru Şcoala Postliceală Sanitară inspiraţie” 2017, un dialog în plain-air cu Tulipanes) din Granada (Spania). Astfel, Piatra-Neamţ de a dobândi experienţă în mana- for- pe durata unui an de zile (proiectul a de- gementul proiectelor internaţionale, de a se face mele arheti- marat în luna septembrie 2016), un număr de 28 cunoscută în ţară şi străinătate şi, nu în ultimul pale de elevi din anul II, calificarea „asistent medical rând, de a aduce o contribuţie la perfecţionarea tradiţionale generalist” (actualmente fiind în anul III de stu- sistemului medical românesc. conservate diu) au beneficiat, în urma unei riguroase selec- Impactul şi rezultatele pozitive ale proiec- în arhitec- ţii, de un stagiu de pregătire practică de cinci tului au început să fie vizibile nu doar în rândul tura spaţiu- săptămâni (200 de ore de învăţământ clinic), or- elevilor participanţi ci şi la nivelul unităţilor me- lui şi ganizat în două fluxuri, cuprinzând un număr de dicale din judeţ, beneficiarii finali fiind pacien- spiritului câte 14 elevi, în perioadele 16 ianuarie – 17 fe- ţii. Discuţiile avute cu elevii participanţi au tăzlăuan. bruarie 2017, respectiv 27 februarie – 30 martie evidenţiat faptul că aceştia şi-au dezvoltat com- Con- 2017. petenţele de comunicare cu persoanele vârstnice form ordinii Plasamentul a vizat în primul rând compe- aflate în suferinţă, au înţeles ceea ce înseamnă alfabetice tenţele elevilor în domeniile: neurologie şi nur- respectul faţă de OM, experienţa acumulată fiind simpozio- sing specific, gerontologie, geriatrie şi nursing de un real folos în efectuarea stagiului clinic la nul de anul specific, precum şi calitatea serviciilor de nur- Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, iar acesta a sing. Nu în ultimul rând, participanţii şi-au dez- conştientizarea rolului asistentului medical în avut urmă- voltat şi competenţele de comunicare profe- societatea actuală, a dus la asumarea responsa- toarea con- sională în limbile engleză şi spaniolă, competen- bilă a sarcinilor de lucru, respectarea cu stricteţe figuraţie de ţele inter-culturale şi cele de lucru în echipă. a procedurilor specifice şi un nou mod de abor- şevalet: Grigore Agache, Mihai Agape, Dumi- Activităţile practice ale elevilor s-au desfă- dare a relaţiei asistent medical – pacient. Abor- tru Bogdan Enache, Florin Daniel Ghimiş, Lu- şurat sub supravegherea şi îndrumarea persona- darea holistică a persoanei umane (trup şi suflet) cian Gogu-Craiu, Dinu Huminiuc, Dumitru lului specializat de la cele două spitale, care a a condus la prevenirea şi eliminarea posibilelor Macovei, Ştefan Potop, Cristinel Ionel Prisa- realizat şi evaluarea practicanţilor, competenţele cauze ale degradării stării de sănătate şi nu doar caru, Constantin Tudor. dobândite de aceştia fiind recunoscute şi validate la ameliorarea efectelor. În tabără, pictorul, odată scos din atelierul de către o comisie de specialitate în cadrul uni- Prin participarea la acest proiect, prin com- său, se vede pus în faţa unor interferenţe formale tăţii gazdă, prin utilizarea instrumentelor Euro- petenţele specifice dobândite şi experienţa acu- şi conceptuale noi. Studiul artistic reuşind trezirea pass şi ECVET. Au fost echivalate 200 din cele mulată, şansele de angajare, atât în ţară cât şi în naturii, naturii lucrurilor şi naturii Eului creator 984 ore de învăţământ clinic, respectiv 5 din cele străinătate, ale beneficiarilor, viitori asistenţi prin tot procesul conceperii tabloului: căutarea su- 18 săptămâni de stagiu clinic prevăzut în curri- medicali generalişti, se vor îmbunătăţi. biectului, problematica stilului şi inspiraţia artis- culum de specialitate pentru anul al II-lea de stu- În perioada următoare se vor desfăşura di- tică. Dacă zilele erau dedicate studiului după diu, calificarea asistent medical generalist. verse activităţi de diseminare a rezultatelor pro- natură, serile, la lumina şi căldura focului, artiştii Prin implementarea proiectului, Şcoala iectului, atât la nivelul unităţii de învăţământ, cât se deschideau comunicării, dezbaterilor şi obser- Postliceală Sanitară Piatra-Neamţ a răspuns mai şi la nivelul instituţiilor de profil medical din judeţ. vaţiilor asupra procesului de ceaţie şi problemelor multor nevoi, începând cu aceea de a-şi adapta În altă ordine de idei, nu putem trece cu ve- artei contemporane. Concluziile vor fi trase in ca- oferta educaţională la cererea şi nevoile exis- derea faptul că incompetenţa managerială şi de- tente în sistemul medical din judeţ, de a furniza zinteresul actualei conduceri a şcolii au dus la drul vernisajului expoziţiei care va avea loc la Ga- pregătirea practică de specialitate la standarde ratarea unor astfel de oportunităţi pentru elevii leria „Lascăr Vorel”, vineri 15 septembrie 2017. europene şi desfăşurarea unor activităţi intere- interesaţi cu adevărat să devină cadre medicale Prezintă scriitorul Constantin Ardeleanu. sante în vederea diminuării fenomenului de re- responsabile şi profesioniste. nunţare la această calificare profesională. Pentru Stefan POTOP, majoritatea elevilor participanţi la proiect, expe- Coordonator de proiect, Preşedinte UAPR – Filiala Neamţ rienţa acumulată în străinătate a constituit prima Prof. dr. Mihai FLOROAIA Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

9/1947 – n. Sergiu Găbureac, la Poieneşti, lice 1903-2006” ş. a. Vicepreşedinte al n Vaslui, profesor, filatelist, publicist. Absol- ■ 10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profe- SLLICS Neamţ (1991- vent al Facultăţii de Filologie (Iaşi). Cadru di- sor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politeh- 2008), apoi preşedinte, din dactic la Căciuleşti, Girov şi Piatra-Neamţ nic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic I 2008 – prezent. Vicepreşe- (1972-1976), mai multe funcţii la Biblioteca în învăţământ acordat de Universitatea Politehnică dinte al FSLI, coordonează Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, până în Departamentul pentru În- 2000, şef de serviciu la Biblioteca Metropo- văţământ Profesional şi litană din Bucureşti. Membru fondator al Rememorări nemţene Tehnic şi Departamentul Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din Ro- Proiecte şi Formare (2002- mânia, membru al Acade- Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic prezent). Preşedinte al miei Mondiale de Filatelie „Petru Poni” (1976-2008), membru în comisia na- Uniunii Judeţene a Sindi- (din 2008). Cărţi: „La pas ţională de chimie industrială, specialist în elabora- catelor Democratice prin Piatra-Neamţ”; „Erori rea de standarde ocupaţionale, evaluator de Neamţ (2000-prezent) etc. filatelice româneşti, 1922- manuale şi autor de manuale şcolare. Participare la Manager de proiect POSDRU şi manager de pro- 2000”; „Bârladul de odi- cursuri, seminarii şi programe de formare euro- iect Leonardo da Vinci (2011-2014). nioară. Compendiu cartofil, pene: „Prohibition of Discrimination to Promo- ■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Ba- 1898-1938”; „Prin Ţara tinng Equality” organizat de ILO-ITUC, „Dialog sarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, Moldovei de Jos. Bârlad – social în România şi în Uniunea Europeană. Locul Huşi – Vaslui, 1898-1938”; şi rolul partenerilor sociali”, organizat de Institutul Constantin TOMŞA „România. Curiozităţi filate- de Formare Economică şi Socială etc. (1997-2010). (continuare în pag. 14) Pag. 13 septembrie 2017 APOSTOLUL Dubito, ergo cogito

e ştie în general că obiceiul cititului este durile altora, prin lectură, iar prin aceasta să ţin acasă săptămânal, cu vecini şi prieteni, un S de folos pentru cunoaştere şi comuni- vezi efectele în ceea ce te priveşte. fel de oră de lectură, în care cineva citeşte cu care, pentru dezvoltarea armonioasă a glas tare dintr-un clasic sau dintr-un contempo- personalităţii şi înţelegerea vieţii. Nu Prin scris, în paranteză fie spus, la fel se în- ran. De asemenea, la televizor se vorbeşte mult foarte des auzim în schimb argumente tâmplă, aş adăuga, cu dezavantajul că nu toată despre cărţi, iar scriitorii adevăraţi sunt invitaţi care să pună în legătură cititul cu sănăta- lumea are acces la el, iar aceasta este o altă să vorbească. Rezultatul? O mulţime de tineri tea. Impactul acestei ocupaţii asupra stă- poveste, la care ne vom referi poate cu altă citind, în parcuri pe iarbă vara, în trenuri, în rii de sănătate este totuşi real şi se bazează pe ocazie, în special la o investigaţie făcută de un metrou, în autobuze. Tineri care ştiu să exprime un mecanism simplu al experimentării emoţii- profesor de la Universitatea din Texas care o opinie, cu decenţă şi claritate. lor produse de confruntarea cu ideile, reflecţiile, vorbeşte despre scris ca proces terapeutic. (4) gândurile, sentimentele şi situaţiile expuse cu Dincolo de beneficiile pentru sănătate, evi- mijloacele artei literare. Conform statisticilor, ocupaţia cititului dente şi probate ştiinţific, nu ni se întâmplă oare pare a fi în cădere, este adevărat, dar nici nu se adesea să auzim o poveste care în mod miste- Astfel, un studiu publicat în 2011 arată că rios rezonează cu ceva din noi? Este ceva acolo efectul lecturii unor fragmente de ficţiune (pro- care ne face să tresărim. E trăirea altcuiva, ex- bat prin metode de scanare a creierului în tim- NOTE DE TRECERE perienţa pusă în cuvinte a unei persoane despre pul lecturii) este acelaşi cu al trăirii „pe viu” a care, ne dăm seama, nici nu ştim prea multe, experienţei descrise (1), tot aşa cum alte cerce- dar totul are un înţeles pentru noi. Mai mult, tări recente au arătat că identificarea cu perso- Cititul simţim un fel de curaj sau elan sufletesc în a najele fictive îmbunătăţeşte abilităţile sociale şi merge pe un drum de care până acum nu prea capacităţile empatice (2). este sănătos eram siguri. Nu este acesta oare un alt câştig miraculos şi nepreţuit al lecturii unei cărţi ade- Mai mult, un studiu pe această temă reali- vărate? zat de „Health Inequalities Research Institute” face suficient la nivel instituţional (al statului) Psiholog, Vasile BAGHIU al Univerităţii din Liverpool (3) relevă faptul că pentru promovarea lecturii. Problema pare a fi prin urmarea unui program de lecturi, pacienţii localizată în primul rând în familii, unde părin- Notă bibliografică: suferind de depresie îşi îmbunătăţesc sănătatea ţii nici măcar un ziar nu mai cumpără pentru în termeni de stare de bine din punct de vedere lectură darămite o carte. Iar în ceea ce priveşte (1) Mar, Raymond A.: The Neural Bases of social (prin creşterea încrederii în sine şi redu- mass-media şi teoreticul ei rol ei educaţional, Social Cognition and Story Comprehension, cerea izolării), mental (prin dezvoltarea capa- mă tem că nu prea mai este cazul să avem aş- Annual Review of Psychology, Vol. 62: 103- cităţii de concentrare şi stimularea interesului teptări. Şcoala, la rândul ei, nu mai cultivă cu 134, (Volume publication date January 2011), pentru învăţarea de lucruri noi şi descoperirea adevărat cartea, dacă a făcut-o vreodată cu ade- DOI: 10.1146/annurev-psych-120709-145406 de căi noi de înţelegere a lumii) şi psiho-emo- vărat. Dacă ar fi după mine, aş scoate din cur- (2) Kidd, D. C. & Castano, E.: Reading Li- ţional (prin creşterea gradului de conştientizare riculum o mulţime de materii care se doresc a terary Fiction Improves Theory of Mind. Sci- a propriei persoane şi a abilităţii de a clarifica fi de comunicare şi aş include o oră pe săptă- ence, 18 October 2013: 342 (6156), 377-380 unele probleme care ţin de comportamentul mână de lectură cu voce tare în care fiecare elev propriu). Studiul stabileşte, de asemenea, genul să citească în clasă fragmente din mari autori (3) Billington, J., Dowrick, C., Hamer, A., de literatură care funcţionează în această pri- clasici sau contemporani. Un fel de oră de citire Robinson, J., & Williams, C. (2010). An inves- vinţă şi mecanismele acestui impact asupra extinsă la toate clasele până la bacalaureat. tigation into the therapeutic benefits of reading bolii depresive. Este interesant că poezia are Dacă ar şti ce pierd necitind, mulţi şi-ar in relation to depression and well-being. Liver- locul ei important în acest context, ceea ce ar schimba chiar din momentul revelaţiei stilul de pool Health Inequalities Research Institute: trebui să-i îndemne la mai multă reflecţie pe cei viaţă, iar drumul la bibliotecă le-ar deveni un http://www.liv.ac.uk/healthinequalities/Re- care o consideră „paralelă cu realitatea”. obicei de mare preţ. search/web_version_therapeutic_benefits_of _r eading_final_report_Mar.pdf Dincolo de studii, partea cea mai bună în Chiar dacă sunt şi acolo unele probleme, obiceiul cititului zilnic este că îţi oferă ocazia lucrurile stau mai bine în Vest. În Germania am (4) Pennebaker, James W.: Writing About de a te întâlni cu propriile gânduri, de a te vedea văzut cum majoritatea profesorilor (inclusiv cei Emotional Experiences as a Therapeutic Pro- practic pe tine însuţi ca într-o oglindă. Nu există de chimie, fizică, matematică sau biologie) le cess. cale mai eficientă de a verifica ce se întâmplă vorbesc elevilor la începutul orei, trei sau cinci DOI: 10.1111/j.1467- în forul tău interior, ca să folosesc o expresie minute, despre o carte, o idee, un film, o 9280.1997.tb00403.xPsychological dragă lui Marin Preda, decât să urmăreşti gân- expoziţie. Mai mult, familiile (multe dintre ele) Science May 1997 vol. 8 no. 3 162-166 Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

(urmare din pag. 13) glei». Debut editorial cu „Teatru”: «Ion Creangă „Noaptea colindelor”. criitor, membru al sau mărazurile amintirilor», «Tinereţe fără bătrâ- ■ 16/1927 – n. Niculae Dumbravă, la Piatra- U. S. A absolvit I. neţe», « Belerophon», «Albă ca zăbava şi cei 7 pi- Neamţ (pseud. lui Nicolae Brânzei, d. 1983, Bucu- s A. T. C. „I. L. Cara- tici». reşti), ziarist, poet, publicist. Studii: Liceul giale”, cu întreru- ■ 13/1947 – n. Victor Stan, la Galaţi, ofiţer Comercial din Piatra-Neamţ. Debutează în 1948, peri, fiind ca redactor la Ziarul „Glasul armatei”, pe când condamnat politic, efectua stagiul militar; redactor la Revista „Viaţa a lucrat pe diferite Rememorări nemţene militară” (1950), unde publică poezie închinată vie- şantiere de con- ţii ostăşeşti şi poezie patriotică. A absolvit Facul- strucţii. Diverse funcţii la de miliţie, poet, prozator, a absolvit Facultatea de tatea de Ziaristică, la Academia „Ştefan T. T., (1961-1992), pictor- Drept. A publicat versuri patriotice, dedicate patriei Gheorghiu”. A scris poezii în consens cu orientarea executant, secretar literar, şi partidului, în presa locală sau în broşuri propa- ideologică a vremii, cu iz patriotic, şi de multe ori director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic gandistice. Debut editorial cu „Inima acestui pă- dedicate unor evenimente oficiale. Cărţi: „Voi oa- în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), mânt” (1972). Alte volume: „Mereu alături de meni ai patriei mele”; „Ecouri”; „Dialoguri cu şi cu pseudonimul V. Negrea, Colaborări: „Ceah- oameni”, „Ochi de lagună”, „Ţării mele steag şi ţara”; „Orizonturi carpatine”; „Duminica păduri- lăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, grâu”, „Patria mea grădina mea”, „Caligraful şi lor”; „Strofe la pământul ţării”; „Culoarea din cân- „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul edera”, „Insomniile uitării”, „Dimineaţa ciocârlii- tec”; „Anotimpuri cu stemă de zi”; „Oraţii din Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: lor” „Moartea vine târâş”, „Manuscrisele ierbi”, fântână”. «Vrăjitorul din Oz», «Inimă rece», «Cartea jun- „Crima din «Muzelor» zece”, „Împotriva singură- ■ 16/1990, d. Aurel Dumitraşcu, poet (n. 21. tăţii” ş. a. (colab.): „Băiatul care pictează sfinţi”, 11. 1955, Sabasa, Borca, Neamţ) Pag. 14 APOSTOLUL septembrie 2017 Arte şi meserii Cartea de proză fantastică: Aniversări culturale Dragoş Nichita: „Înainte de Luni” – octombrie neori primesc cărţi de la editori şi autori, vrescă deosebită realizată pe baza lecturii unor 1. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A U ultimii solicitându-mi părerea orală la di- clasici în domeniu atât din literatura română 0 MUZICII ferite manifestări (lansări de carte, dezba- (Mihai Eminescu, Caragiale, Mircea Eliade, Va- 05. STANCU, ZAHARIA (1902- teri, simpozioane ş. a.) sau în scris pentru sile Voiculescu…) cât şi din literatura universală. 1974) scriitor, academician; 115 ani de diferite publicaţii, din dorinţa exprimată Am putea glosa mult despre cele şapte proze la naştere sau nu, de a deveni, mai devreme sau mai ale cărţii, insistând pe valenţele fantastice, dar 05. ZIUA MONDIALĂ A PROFE- târziu, scriitori cu atestat – carnet de mem- acest lucru nu se justifică, dacă avem în vedere SORULUI bru al Uniunii Scriitorilor din România. post-faţa semnată de prof. dr. Lucian Strochi, cu- 06. PAPAHAGI, TACHE (1892- De cele mai multe ori răspund favorabil, ex- noscut şi apreciat scriitor, critic literar şi de artă, 1977) lingvist, etnograf şi folclorist; 125 ani cepţii făcând cărţile care, din punctul meu de ve- publicist, care într-un text relativ scurt, dar con- de la naştere dere, subiectiv desigur, nu au nimic de-a face cu densat face o analiză pertinentă şi exactă a fiecărei 06. ŢUŢEA, PETRE (1902-1991) eseist, fi- literatura. proze punând la dispoziţia potenţialului cititor losof, economist; 115 ani de la naştere Recent, am primit de la ing. Viorel Nicolau, toate elementele necesare pentru o descifrare cât 09. CHE GUEVARA (1928-1967) revolu- cunoscut librar, fi- mai exactă a conţinutului. ţionar argentinian; 50 ani de la moarte latelist şi publi- Se mai impune încă o precizare, pentru cine 09. MAUROIS, ANDRÉ (1885-1967) scrii- cist, o carte nu ştie că proza fantastică l-a preocupat pe Lucian tor, istoric francez; 50 ani de la moarte („Înainte de Strochi atât ca autor, cât şi ca teoretician în dome- 10. DIMA, GHEORGHE (1847-1925) Luni”, Editura niu, fie şi numai dacă avem în vedere cele două compozitor, dirijor, academician; 170 ani de „Cetatea Doam- studii publicate de el: „Introducere în fantastic. la naştere nei”), carte care la Dimensiuni ale fantasticului în proza lui Mircea 12. 525 ani de la descoperirea AMERICII prima vedere Eliade”, eseuri, 2003; „Fantasticul în proza româ- de către navigatorul Cristofor Columb poate fi socotită nească”, eseuri, 2004. O astfel de analiză pe text, 13. ODOBLEJA, ŞTEFAN (1902-1978) de un cititor mai precum în această postfaţă, a realizat de-a lungul medic, scriitor, academician; 115 ani de la puţin cunoscător anilor Lucian Strochi şi pentru unele cărţi proprii, naştere nu prea impor- analiză pe care o considerăm deosebit de impor- 14. CONACHI, COSTACHE (1777–1849) tantă dacă avem tantă pentru cititorii care nu sunt familiarizaţi cu scriitor; 240 ani de la naştere în vedere coperta „secretele” unor genuri şi, mai ales, specii literare. 14. NEGULESCU, PETRE P. (1872-1951) nu prea incitantă, După ce va termina lectura celor şapte proze, filosof, academician; 145 ani de la naştere numele autorului cititorului îi este rezervată o surpriză născută din 16. GRASS, GÜNTER (1927-2015) scriitor necunoscut, iar imposibilitatea autorului, ca a tuturor oamenilor, german, laureat Nobel; 90 ani de la naştere între coperte sunt doar 76 de pagini din care mai de a găsi răspuns la întrebarea ce a fost înainte de 18. SEBASTIAN, MIHAIL (1907-1945) puţin de 60 conţin textul literar propriu-zis. cele şapte zile în care divinitatea a realizat marea dramaturg, eseist, romancier, traducător; 110 Desigur pentru cel care va citi cartea lui Dra- creaţie, întrebare la care magistral a prezentat ani de la naştere goş Nichita surpriza nu va fi una mică. Cele 7 această permanentă enigmă poetul naţional: „Pe 22. ANDREESCU, IOAN (1850-1882) pic- proze scurte sunt aşezate într-o ordine cronologică când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,/ Când nu tor, academician; 135 ani de la moarte ce coincide cu ordinea zilelor săptămânii, care, la s-ascundea nimic, deşi tot era ascuns…/ Când pă- rândul lor, sunt şi subtitluri ale fiecărui text. Mai 23. CODREANU, MIHAI (1876-1957) truns de sine însuşi odihnea cel nepătruns./ Fu pră- poet, academician; 60 ani de la moarte mult, prima literă din fiecare titlu coincide cu pastie? genune? Fu noian întins de apă?/ N-a fost prima literă a numelui zilei respective. Dar pe par- 24. BHOSE, AMITA (1933-1992) prima lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,/ Căci traducătoare a lui Mihai Eminescu în ben- cursul lecturii fiecărui text cititorul va descoperi era un întuneric ca o mare făr-o rază,/ Dar nici de şi alte simboluri, motive şi întâmplări narate care gali; 25 ani de la moarte văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază”. (Scrisoa- 25. ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI îl vor determina să constate că are în faţă o carte rea I, Mihai Eminescu) ce aparţine speciei literare cunoscute ca proză fan- 26. †) SF. M. MC. DIMITRIE, IZVORÂ- Dragoş Nichita invită cu subtilitate cititorul TORUL DE MIR tastică. să-şi exprime propria opinie ca răspuns la această Se văd cu claritate câteva calităţi ale prozato- 28. VULCĂNESCU, MIRCEA (1904- întrebare punându-i la dispoziţie un potenţial titlu 1952) filosof, sociolog, economist, publicist; rului care este Dragoş Nichita. În primul rând, are „Înainte de luni” şi invitându-l: „E rândul tău”. calităţi de bun narator şi de cunoscător al tehnici- 65 ani de la moarte Semnalăm prezenţa în paginile acestei cărţi a 31. GHIBU, ONISIFOR (1883-1972) aca- lor absolut necesare pentru elaborarea unui text celor şapte desene sugestive realizate de cunoscu- aparţinător literaturii fantastice. Oricine poate tul artist plastic Arcadie Răileanu. demician, istoric, pedagog şi om politic; 45 constata că autorul are un bagaj apreciabil care ani de la moarte. (Red.) s-a transformat de-a lungul anilor într-o zestre li- Constantin TOMŞA

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

17. 09. 1937 – d. Alfred Stroja, la Bucu- 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul tehnoredactor la „Maart's n reşti (n. 1870, Piatra-Neamţ), avocat, poet, Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima libră- Co”, tehnoredactor şi lec- publicist. A urmat Şcoala Primară de băieţi rie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun co- tor de carte, secretar gene- Nr. 1 şi Liceul „Petru Rareş” din oraşul lecţionar de cărţi poştale ilustrate. Membru în ral de redacţie la natal. Facultatea de Drept din Iaşi. Avocat la diferite comitete şi comisii filatelice. Organizator „Monitorul de Neamţ”, co- Constanţa, Chişinău şi Bucureşti. Participant respondent la „România li- la Războiul Balcanic şi la Primul Război beră”, redactor la Mondial. A debutat la 17 ani cu poezii în Rememorări nemţene „Adevărul de seară”. Con- „Recreaţiuni literare”. Colaborări: „Avântul”, „Pa- comitent, a fost şi realiza- triotul”, „Adevărul”, „Di- a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţio- tor al emisiunii „Ora lui mineaţa” ş. a. nal de cartofilie de la Piatra-Neamţ; este preşedinte Balint”, la Tele'M & Prima ■ 19/1953 – n. Viorel al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute de TV Piatra-Neamţ. Redac- Nicolau, inginer, editor, cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), tor-şef al cotidianului „Ceahlăul”. A debutat publi- anticar, filatelist, publicist. autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, cistic în Anuarul Institutului Politehnic Iaşi, 1988, A absolvit Facultatea Teh- îngrijitor de ediţii. Colaborator la toate publicaţiile cu eseul „Constantin Noica şi Şcoala de la Păltiniş”. nologia Construcţiilor de din Neamţ. Cărţi: „Eseu despre legenda lui Buddha” de Émile Maşini, Braşov, inginer la ■ 19/1966 – n. Mihael Balint, la Săbăoani, Senart (trad. din lb. fr.); „Contraforturi de-o zi”. I. M. „Ceahlău” şi profe- Neamţ, ziarist, eseist a absolvit Facultatea de Me- ■ 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timi- sor-inginer la Grupul Şco- canică a Institutul Politehnic din Iaşi (1993), direc- şoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al lar de Construcţii. Din tor al Căminului Cultural din Săbăoani, (continuare în pag. 16) Pag. 15 septembrie 2017 APOSTOLUL Lecţia de istorie

Aniversare 80 Dascăli de altădată înaintaşilor săi şi pe care a conside- NECULAI rat-o o datorie sfântă faţă de consă- de agricultură la Inspectoratul Şco- teni, de-a lungul multor ani a fost Învăţător lar Neamţ. preocupat de cercetarea trecutului is- S-a căsătorit la 7 septembrie FLORIAN, toric al comunei natale şi al împre- 1933 cu învăţătoarea Ana Vâlcu jurimilor acesteia, reuşind să facă o ANTON din Vânători Neamţ, localitate O viaţă închinată monografie a comunei Vânători- unde şi-au stabilit domiciliul. Neamţ pe care a publicat-o cu spriji- GRIGORIU Ca militar Anton Grigoriu a nul primăriei în mai multe ediţii, participat la asaltul asupra Odesei oamenilor din îmbunătăţind-o de fiecare dată, şi trănepotul cu Regimentul 27 Dorobanţi din reuşind să facă din această carte un S de soră al Bacău. S-a îmbolnăvit şi a stat în comuna natală model pentru toţi cei care vor să al- lui Ion spitalul din Câmpina, apoi acasă în cătuiască astfel de lucrări. Creangă refacere şi n-a mai fost chemat sub Pentru elaborarea acestei ample s-a născut arme niciodată. mplinirea lucrări, a studiat o impresionantă biblio- frumoasei în Humu- A obţinut definitivul în 1930, Î grafie ce însumează peste 1.200 pagini leşti la 24 gradul al doilea în 1935, iar gradul vârste de 80 referitoare la Comuna Vânători- de ani ne ianuarie întâi şi gradaţia de merit în 1940. Neamţ, dând dovadă de o acribie aparte 1904. Mama sa, A fost preşedinte al Căminului cul- oferă o cu care a analizat fiecare informaţie, de nouă posi- Sofia, era una tural din Vânători din 1935, iar din pricepere în selectarea şi sistematizarea din fiicele suro- 1942 a condus Cooperativa „Uni- bilitate de a materialelor folosite la redactare. evoca ima- rii lui Ion Creangă şi a doua soţie rea” până în 1948. Monografia, structurată în mai a lui Anton Grigoriu tatăl. Anton La reforma învăţământului ginea unui coleg multe părţi («Trecutul istoric», «Aşe- de breaslă, cola- adusese patru copii din prima că- din 1948 începe să predea mate- zarea geografică, hidrografia, clima sătorie cu Zamfira Munteanu la matica şcolarilor din Vânători, de- borator al publica- şi vegetaţia», «Populaţia şi ocupa- ţiei ce găzduieşte aceste rânduri şi, care s-au adăugat încă opt copii terminând mulţi elevi să ţiile locuitorilor», «Aşezările mona- din căsătoria cu Sofia. Familie nu- totodată omagierea unui adevărat in- hale», «Satele componente», îndrăgească obiectul. A fost un bun telectual preocupat permanent de cu- meroasă, grea care nu mai încăpea profesor. Explica argumentat şi cu «Instituţiile»), este scrisă într-o cu- în cele două odăi ale casei noaştere a trecutului cultural al rată, corectă şi chiar frumoasă limbă răbdare şi rareori se supăra trân- locurilor natale şi, în acelaşi timp de Creangă, încât unii din copii locu- tind cu creta în capetele celor care română literară, confirmând înscri- iau la Mihai Grigoriu, o rudă din a fi prezent în viaţa comunităţii pe sul de pe foaia matricolă a autorului, raţionau mai greu. A fost profeso- care a slujit-o de-a lungul vieţii, con- Tg. Neamţ. întocmită la absolvirea şcolii pri- rul meu şi un năstruşnic. Internat tinuând acest lucru şi în prezent. Anton, al şaselea copil din cea în Spitalul din Piatra-Neamţ s-a Neculai Florian s-a născut la 27. mare (1949), menţiune făcută de în- de a doua căsătorie a făcut şcoala văţătorul Eugen Irimescu: Talente certat cu medicul, fuge din spital 09. 1937, Comuna Vânători-Neamţ, primară la Humuleşti apoi Şcoala în pijama, traversează oraşul şi cu localitate cu un îndelungat trecut is- deosebite: compunerea. Importante Normală din Piatra-Neamţ. La ab- sunt şi informaţiile despre locuri şi haine împrumutate de la cumnatul toric ai cărei locuitori se mândresc şi solvire în 1923 a primit numire instituţii din preajma localităţii Vâ- său, profesorul Constantin Borş, astăzi cu strămoşii care au apărat Ce- provizorie la Şcoala din Vânători vine acasă. tatea Neamţ şi cu faptul că pe terito- nători (Mănăstirea-Neamţ, cu tipar- niţa şi biblioteca sa, Cetatea-Neamţ, Neamţ. În 1924 a fost numit la S-a pensionat în 1967 şi după riul comunei se află cele mai multe Şcoala Kamciatka, comuna Mar- decesul soţiei s-a mutat în casa fra- mănăstiri, schituri şi mitocuri, între Mănăstirea Secu, unde se păstrează «Cazania» realizată în veşmânt ro- taza, judeţul Cetatea Albă. telui său, Zahei, lângă Casa care străluceşte Mănăstirea Neamţ – În 1924-1926 a urmat cursu- Creangă din Humuleşti. S-a îmbol- marea ctitorie al lui Ştefan cel Mare. mânesc de Varlaam ş. a.) şi, de ase- menea, numele multor intelectuali rile Şcolii militare din Bacău, după năvit de Parkinson şi a decedat în După clasele primare şi gimna- care a fost reîncadrat la Şcoala ziale la Şcoala Arhimandrit Chiriac care au trăit pe aceste locuri. Neculai aprilie 1997. În Biserica din Hu- Florian, distinsul intelectual, fiu al Kamciatka. În 1927-1928 a fost în- muleşti i-au adus un ultim omagiu Nicolau din satul natal, va urma şi văţător la Şcoala Buzaţi de pe absolvi, ca şef de promoţie, Şcoala satului, şi-a pus întreaga ştiinţă, pri- preotul Ioan Răducu, învăţătorul Pedagogică din Piatra-Neamţ cepere şi talentul incontestabile în malul Moldovei, comuna Păstră- Constantin Ghiba şi prietenul său (1956). slujba realizării ştiinţifice a acestei veni, face alţi doi ani la Şcoala Ţo- de o viaţă, profesorul Vasile Şte- Revenit în sat, s-a dedicat mun- monografii, care în 2016 a cunoscut lici şi revine la Şcoala Vânători fan, apoi l-am condus pe ultimul cii de la catedră, şi-a întemeiat o fa- editarea celei mai complete ediţii. Neamţ începând cu 1 septembrie drum spre cimitirul din Humuleşti. milie, şi-a construit o casă, devenind La ceas aniversar, se cuvine să-i 1930. Semn că vânătorenii nu l-au uitat, un model pentru sătenii în mijlocul adresăm urări de sănătate, viaţă De la Şcoala Vânători pleacă o stradă din sat îi poartă numele. cărora a rămas definitiv. lungă şi tradiţionalul La mulţi ani! subinspector şcolar la Plasa Tg. Concomitent cu activitatea de Neamţ, apoi inspector cu probleme Neculai FLORIAN dascăl pe care a exercitat-o în tradiţia Constantin TOMŞA Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

(urmare din pag. 15) ■ 23.09.1907 – n. Constantin Grigoriu, la de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. onservatorului Piatra-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), absolvent al ■ 24/1937 – n. Mihai Andone-Delahomiceni, „Gheorghe Dima” Liceului „Patru Rareş”, al Facultăţii de Drept din la Homiceni-Bârgăuani, Neamţ. Absolvent al Fa- C Cluj. Peste 30 de ani Iaşi, ajutor de judecător şi judecător la Judecătoria cultăţii de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii de de activitate la cate- Mixtă din Piatra-Neamţ, la Tribunalul Regional apostolat (1960-2000); apreciat cu distincţia „pro- dră în Judeţul fesor evidenţiat”. După 1989, a fondat Cenaclul Neamţ, ziarist „Mesagerii tinereţii”; a contribuit la organizarea şi („Realitatea Press” Rememorări nemţene desfăşurarea manifestărilor dedicate celei de a 600- şi „Monitorul de a aniversări a Municipiului Roman. Membru al So- Neamţ”), colaborări la Bacău şi, din nou, la Neamţ, până la pensionare în cietăţii Culturale „Roman radio şi tv., la: „Acţiunea”, 1961. Din adolescenţă (1919) a făcut parte din 600”, al Fundaţiei „Mel- „Antiteze”, „Apostolul”, echipa de fotbal a Asociaţiei Sportive şi de Cultură chisedec Ştefănescu”, al „Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public” „Ceahlăul” de la Liceul „Patru Rareş”. Sub condu- Asociaţiei „Visarion Puiu” (Neamţ), „Convorbiri literare”, „Actualitatea mu- cerea sa, Clubul de Fotbal „Ceahlăul” a căpătat per- ş. a. Redactor-şef la „Înfră- zicală”, „Bravo”, „Salut”. Interpret şi compozitor sonalitate juridică (1932). A fost decorat cu ţirea”, „Radar” şi respon- (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune „Coroana României”, „Steaua României” şi „Cru- sabil de pagină la „Cronica centrale şi locale). Premii pentru proză („Sadove- cea Comemorativă a Veteranilor de Război”. Mem- romaşcană”. Cărţi: „Rugi- niana”); al revistei „Tribuna”. Două volume din ci- bru şi conducător al Comisiei de fotbal a noasa-Neamţ, pagini de is- clul „Privilegii” (2004, 2005), alcătuite din Consiliului Judeţean de Educaţie Fizică şi Sport torie”, „Cu cărţile pe interviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală. (30 de ani). În 1999, i s-a acordat titlul de Cetăţean masă…”, „Între Efemer şi Pag. 16 APOSTOLUL septembrie 2017 Lecţia de istorie Şi la vila Mărioara a început şcoala emult, demult, în târgul Pietrei a funcţionat o rasă, moldovean de-al nostru, şcolit în oraşul „Lu- evaziv: „Pe undeva pe lângă sensul giratoriu din şcoală primară numită Vila Mărioara. Vă mai mină”, la Paris, în Franţa. El a mutat începutul Dărmăneşti”. Dureros răspuns, asta-i viaţa! Totu-i D aduceţi aminte? Şcoala despre care facem anului şcolar la mijlocul lui septembrie, când erau trecător. Astăzi se demolează, mâine se constru- vorbire era situată într-un loc poetic, într-o li- strânşi de pe câmp şi păpuşoii şi cartofii, când deja ieşte. De pildă, Şc. Gen. „Elena Cuza” din Piatra vadă de vis, ca cea de pe Doamna şi avea o grâul şi porumbul erau măcinate, când cânepa era Neamţ, s-a ridicat într-o grădină de zarzavat unde alee cu toate florile Terrei. Mai precis, se afla făcută fuioare şi fânul pentru vite era strâns în sto- lipovenii cultivau: marole, ceapă şi ridichi. Între pe unde astăzi şoseaua Romanului se pupa cu guri. De ce a hotărât aşa? Pentru ca loazele din me- vestita frizerie „Ferentz”, aia cu două scaune şi trei cea a Târgului Neamţ. În coasta morii lui Ne- diul rural, să nu mai tragă chiulul pe motiv că au borcane de lipitori şi casa profesorului Buium, fi- grea, ţicnitul, ăla ce s-a întrecut cu un automobil, el ajutat părinţii la muncile agricole, și de aceea au losoful, cântăreţul la vioară. călărind un armăsar focos, pe Vasile. Şcoala Vila Mă- absentat la şcoală. Că astăzi la Educaţie avem un ministru ghi- rioara avea 4 clase, 4 învăţătoare straşnice şi un di- Cum la români există prostul obicei de a dis- duş, care a ordonat tipărirea unui Abecedar de rector mic, chel, dar un foarte bun gospodar. Numele truge tot ce au realizat înaintaşii pe motiv că sunt tumbe pentru clasa a V-a, asta e deja altă poveste. lui? C. Podoleanu, dascăl de citire cu gradul I. Elevii vechi, ruginite şi depăşite, şi Vila Mărioara a cu- E foarte, foarte bine, prichindeii care trec la gim- care făceau primara la Vila Mărioara continuau gim- noscut cuţitul ascuţit al buldozerului înnoitor. naziu vor afla definiţia mersului. Cum sună defi- naziul la Şc. Generală Nr. 12, de pe strada V. I. Lenin Când s-a petrecut asta? Când a început sistemati- niţia? E clară, limpede, ca apa de izvor. Ascultaţi! (pe vremea comuniştilor), Petru Rareş (după revolu- zarea urbei noastre de sub Cozla. Ce s-au pus în „Mersul este modalitatea de bază, cea mai simplă, ţie) şi Paulişta (după şmecherii de doi bani). locul magherniţelor demolate? Mândre blocuri so- folosită pentru deplasarea omului încă din primul Aici, la Vila Mărioara, în fiecare an calenda- cialiste, de beton. Pe verticală, într-un singur bloc an de viaţă. În timpul mersului vei păstra perma- ristic, la 15 septembrie era mare serbare, mare. În- intrau locuitorii de pe o stradă. Atenţie, de tip so- nent controlul unui picior cu solul...” Ei, ce aveţi cepea şcoala după legea cea nouă, a lui Spiru vietic. Praful s-a ales de patriarhalul nostru târg. de spus? Este că ne-am deşteptat? Mulţumim Haret, cel mai bun ministru al Învăţământului Pu- Astăzi, dacă întrebi bătrânii pe unde a fost şcoala dom’le ministru! Succes în noul an şcolar! blic, din toate timpurile. Atenţie, un ministru de primară Vila Mărioara, dau din umeri şi răspund Dumitru RUSU Cum să eviţi trei greşeli de top u e un secret pentru nimeni că limba română le pune din ce în ce mai multe probleme vorbitorilor ei şi că „Nu au fost decât trei oameni.” greşelile de toate felurile umplu în aceeaşi măsură spaţiul online, presa şi exprimarea de zi cu zi. GREŞIT: „Au fost decât trei oameni.” N Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greşite? Gramatica e o poveste învechită… l„Merită” sau „se merită”? Pregătirea defectuoasă în clasele primare şi gimnaziale produce mai târziu absolvenţi de facultate şi doc- toranzi (mulţi!) care nu ştiu să scrie corect, care nu ştiu unde să pună pârdalnica de cratimă şi cărora i-urile le E plină atmosfera, vuieşte aerul din jur de joacă feste. Ce să mai vorbim de virgule… Şi după o şcoală aproximativă mai vine şi mass-media, în cel mai câte „se merită” sau „nu se merită” în ziua de azi. bun caz, semianalfabetă. E de-ajuns o seară la televizor ca să-ţi sară în ochi (şi-n urechi!) nenumărate greşeli de toate E imposibil să stai la o terasă şi să n-auzi pe ci- felurile. Am ales spre discuţie trei dintre cele mai frecvente structuri folosite astăzi greşit. Iată cum le puteţi ocoli! neva, lângă tine, vorbind la telefon şi spunând că „se merită” să te duci acolo sau că „nu se merită” l„Drept care” sau „drept pentru care”? rioase, cuvântul „doar” a intrat în dizgraţie, iar să stai în România… Ei bine, e greşit! Şi asta pen- în locul lui, se bucură de mare preţuire cuvântul tru că verbul „a merita” nu este reflexiv. Punct! Este una dintre structurile cel mai des folo- „decât”. Faceţi un exerciţiu şi încercaţi să vă Celor care nu sunt cunoscători de gramatică – şi site greşit. Şi de câte ori nu vi s-a întâmplat chiar amintiţi de câte ori pe zi auziţi în jur exprimări are grijă şcoala ca ei să fie cât mai mulţi – acest dvs să vă întrebaţi cum e corect. Cu „pentru” sau precum „Am mâncat decât un sendviş” sau „Au lucru însă nu le va spune mare lucru. Vorba ceea: fără? „Mi-a tras o palmă, drept care mi-am luat fost decât trei oameni la întâlnire.” Şi toate sunt „Reflexiv, nereflexiv – ce-mi pasă mie?” Aşadar, bagajul şi am plecat” sau „Mi-a tras o palmă, greşite... De ce? Pentru că… în limba română, celor care cuvintele „verb nereflexiv” nu le spune drept pentru care mi-am luat bagajul şi am ple- „decât” nu este sinonim cu „doar” sau cu mare lucru le vom spune noi să ocolească pur şi cat”? Ei bine, corect este „drept care”, cea de-a „numai”, aşa cum greşit cred cei mai mulţi din- simplu păcătosul „se” de lângă verbul „a merita”, doua formă fiind greşită. De ce? Pentru că, în tre vorbitori, şi nu poate fi utilizat fără să fie în- să scape de el şi să folosească verbul simplu şi această structură, prepoziţia „drept” are sensul soţit de adverbul de negaţie „nu”. Aşadar, este curat. „pentru” şi alăturarea celor două este pleonastică. greşită folosirea lui în structura „Au fost decât CORECT: „Merită să pleci din ţară” sau trei oameni...”. Varianta corectă este: „Nu au „Merită să înveţi engleza”. l„Decât o carte” sau „Doar o carte”? fost decât trei oameni”. Întotdeauna însoţit de GREŞIT: „Se merită să pleci din ţară” sau adverbul de negaţie: „nu”! Sau o altă variantă „Se merită să înveţi engleza”. A devenit aproape un lux să auzi cuvântul corectă este folosirea lui „doar”. „decât” folosit la locul lui. Din motive miste- CORECT: „Au fost doar trei oameni.” SAU Moş Chiorpec Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Eternitate”, „2 metri pătraţi de pământ”, „Is- (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: tria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe ... toria oraşului Roman. 1392-1992” ş. a. Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), aceste locuri. ■ 24/1972 – n. Ioan-Ciprian Ignat, la Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cul- ■ 28/1942 – n. Corneliu Gheorghiţă, la Bacău, preot, profesor, publicist, a absolvit tural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier Târgu-Neamţ, profesor, Liceul „George Bacovia” în Bacău, Semina- comunal până în 2008. Cetăţean de onoare al co- poet, a absolvit Facultatea riile „Veniamin Costache” de la Mănăstirea de Matematică-Mecanică Neamţ şi „Sfântul Gheorghe” din Roman din Iaşi, licenţiat al Facul- (1989-1994), Facultatea de Teologie „Dumi- Rememorări nemţene tăţii de Muzică din Piatra- tru Stăniloae” din Iaşi (1994-1998). Hirotonisit dia- Neamţ, profesor la: Liceul con la Catedrala Episcopală Roman (1998). munei natale (2007). Cola- „Ştefan cel Mare”, Târgu- Profesor de religie şi latină la Liceul Nr. 3 şi la Se- borări: Revista „Aposto- Neamţ, Liceul de Chimie, minarul Franciscan Roman. Director al Revistei lul”. Este autor al „Mono- Liceul „Calistrat Hogaş”, „Cronica Romanului” (2001-2005). Intensă activi- grafiei Comunei Vânători- Liceul „Gheorghe Asachi”, tate publicistică. Neamţ” (2006), lucrare Liceul de Informatică şi ■ 26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, la importantă pentru informa- Liceul de Artă, toate din Ceahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938, ţiile despre locuri şi insti- Piatra-Neamţ. Are preocupări literare, muzicale şi Filioara, Agapia, v. fişa lunii aprilie.) tuţii din preajma localităţii ştiinţifice (mai multe brevete de invenţii). Volume ■ 27/1937 – n. Neculai Florian, la Vânători- Vânători (Mănăstirea de poezii: „Tunelul timpului”; „Turnul Babel”; Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, ab- Neamţ, Cetatea-Neamţ, „Raze pe valuri”; „Coborând spre Ierihon”. solvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ Mănăstirile Secu şi Sihăs- Pag. 17 septembrie 2017 APOSTOLUL Dubito, ergo cogito Procedee ce vin în sprijinul creativităţii elevilor n procesul instructiv – educativ din ciclul conştient de interdependenţa lucrurilor în viaţă, ducând la dezvoltarea creativităţii. Î primar există numeroase resurse ale stimu- ajută la înţelegerea legăturilor dintre materii care În orele de Ştiinţe ale naturii elevii au căutat lării creativităţii elevilor printr-o participare este esenţială în activitatea complexă. să observe cât mai bine fenomenele specifice activă şi conştientă la realizarea procesului Pornind de la aceste concepte am ales ca me- toamnei, observând şi analizând cu atenţie şi inte- de învăţare eficientă. todă de proiectare şi desfăşurare a activităţii in- res transformările care se petrec în natură şi au în- Gândirea omului are o uimitoare plas- structiv – educative din semestrul I al anului şcolar cercat să găsească în lecţiile învăţate, în cărţile şi ticitate. Şcolarii, după ce studiază teoreme trecut şi a acestui an şcolar, la clasa a III– a şi res- revistele citite, explicaţiile ştiinţifice pentru feno- precis formulate la matematică, pot să pectiv a IV– a pe care o conduc, proiectul tematic menele observate, pentru a le înţelege cât mai bine. adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, „Toamna aurie” care a cuprins în desfăşurarea sa La Educaţie plastică şi Educaţie tehnologică, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte multe obiecte de învăţământ. imaginaţia elevilor a fost lăsată să colinde locuri şi imagini stimulează intelectul pe un cu totul alt Proiectul a început prin organizarea unei dru- neumblate. Au observat liber tablouri ale toamnei, plan. Aşadar putem foarte bine ca în unele lecţii meţii cu elevii la marginea localităţii, în lunca Bis- au realizat aranjamente florale, au preparat salate să deprindem copiii cu raţionamente perfect triţei. Cu această ocazie am observat semnele de fructe şi legume, aceste ore fiind aşteptate cu o obiective, iar în alte ore să-i stimulam în descătu- toamnei, elevii au colectat flori şi frunze pe care vie nerăbdare de către copii, ele devenind o ade- şarea imaginaţiei, spre conceperea celor mai va- apoi le-au presat. Toate materialele din natură au vărată încântare pentru toţi. riate şi surprinzătoare combinaţii. Pentru aceasta fost folosite în cadrul orelor de educaţie tehnolo- Organizarea expoziţiilor cu lucrările lor la sunt necesare o serie de transformări în felul de a gică. Principalele direcţii de dezvoltare ale proiec- nivel de clasă şi şcoală au făcut cunoscută activi- organiza învăţământul. Un prim accent trebuie pus tului s-au referit la formele naturii, activitatea din tatea desfăşurată în cadrul acestui proiect, atât pă- atunci când formulăm obiectivele instructiv – edu- grădini şi pregătirile pentru iarnă ale omului, ani- rinţilor şi bunicilor care s-au implicat activ în cative. Acestea se reflectă în conţinutul învăţă- malelor, ale păsărilor şi insectelor. proiect alături de copii, cât şi celorlalţi elevi din mântului, în planurile şi programele de învăţământ În timpul derulării proiectului, elevii au făcut şcoală. care vor prevedea şi lecţii speciale în vederea cul- cercetări, au desenat, au înregistrat date, au purtat Orele de geografie la care s-a studiat clima din tivării ingeniozităţii. discuţii asupra aspectelor legate de anotimpul zona noastră au făcut elevii să înţeleagă variaţiile Deosebit de importantă este atitudinea învă- toamna, şi-au exprimat în mod liber şi independent de temperatură în funcţie de zonă, anotimp, decadă ţătorului, relaţia sa cu elevii. El trebuie să fie apro- opiniile şi le-au motivat, şi-au exprimat stările su- a anotimpului şi moment al zilei. piat de elevi, să încurajeze imaginaţia, sugestiile fleteşti trăite. Şi orele de educaţie muzicală la care au ascul- deosebite. Şcolarii trebuie să-şi poată manifesta în Toamna a pătruns în clase la lecţiile de limba tat sau au învăţat cântece despre toamnă au oferit voie curiozitatea, spontaneitatea. Învăţătorul tre- şi literatura română prin unităţile de învăţare „Car- ocazia elevilor să-şi creeze imaginativ tablouri în buie să depisteze şcolarii cu potenţial creativ su- tea”, „Şcoala”, „Toamna” care au oferit un tărâm concordanţă cu muzicalitatea versurilor şi linia me- perior, cărora e firesc să li se asigure posibilităţi prielnic pentru dezvoltarea creativităţii, micii şco- lodică urmată. speciale de dezvoltare a capacităţii lor. Are totodată lari se află la vârsta la care exprimarea este în plină Producţiile literare de la obiectul opţional au datoria de a cultiva disponibilităţile imaginative ale formare şi acest subiect cunoscut lor le-a oferit li- fost prelucrate şi utilizate în lumina cerinţelor es- întregii clase, folosind metode adecvate acestui bertatea de a interpreta faptele aşa cum doresc ei, tetice, elevii exersându-şi capacităţile de exprimare obiectiv didactic major. de a-şi imagina anumite întâmplări pe care să le a trăirilor estetice, capacitarea de interpretare a Progresul creativităţii se realizează prin me- exprime în mod personal. Elevii şi-au îmbogăţit unui rol, aceasta fiind o activitate creatoare. tode şi procedee specifice: metode active, obser- vocabularul cu expresii şi cuvinte noi, pe care Lectura artistică, declamarea, dansul, cânte- vaţiile independente, problematizarea sau le-au folosit în realizarea compunerilor despre cul, jocul de rol, ca metode procedurale, sunt pu- învăţarea prin descoperire, metoda descoperirii di- toamnă. La orele cu cerinţe gramaticale au fost re- ternice stimulări ele sensibilităţii estetice şi ale creativităţii. Oferind copiilor o atmosferă creativă, arătând apreciere privind eforturile fiecăruia, îndepărtând factorii inhibatori şi blocajele, eliberându-i de ten- siunile psihice, le încurajăm visarea, le dezvoltăm imaginaţia. Cu răbdare şi tact pedagogic am realizat o pro- iectare interdisciplinară a demersului didactic, an- trenând elevii la o învăţare activă şi eficientă, motivându-i să se implice în acţiuni ce se desfă- şoară în jurul lor zi de zi. În lipsa unor indicaţii precise, rigide, gândirea şi imaginaţia au acţionat prin asociaţii mai mult sau mai puţin întâmplătoare scoţând la iveală origina- litatea fiecăruia. Învăţarea prin descoperire dez- voltă spiritul de iniţiativă şi independent spiritul critic, îndrăzneala şi flexibilitatea intelectuală. Eficienţa educării creativităţii la elevi folosind metoda proiectului este dependentă de pregătirea ştiinţifică şi pedagogică a dascălului, de priceperea lui de a organiza în mod judicios activitatea elevi- lor, de a subordona totalitatea mijloacelor utilizate atingerii obiectivelor propuse.

Bibliografie: Marin Stoica- Pedagogie şi psi- hologie, editura Gheorghe Alexandru, 2009 * Re- vista „Învăţământul primar” nr. 4, 2006, Editura rijate (foarte utilă când problema e foarte dificilă, zolvate numeroase exerciţii de creaţie şi alcătuirea Miniped * Nadia Mirela Florea, Adela Mihaela iar timpul este limitat). propoziţiilor, fiind folosite anumite cuvinte date Ţăranu – Pedagogie – curs de formare iniţială Spiritul creativ deschide posibilităţi de dobân- sau scheme, compuneri gramaticale. pentru cariera didactică, Editura Fundaţiei Româ- dire a unei experienţe proprii şi sprijină elevul în La matematică au compus probleme având nia de mâine, 2008 * Mihai Golu – Fundamentele ordonarea şi sistematizarea cunoştinţelor. ca temă de plecare anotimpul toamna, după dese- psihologiei, Editura Fundaţiei România de mâine, Pentru modernizarea demersului didactic în ne despre toamnă, am organizat jocuri matema- 2007 * Radu, L. Goran, A. Ionescu, D. Vasile – organizarea lecţiilor, am încercat să depăşesc sala tice. Folosind scheme de acţiune, semne şi Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de clasă, practica şcolară evidenţiind o serie de mo- simboluri care duc la rezolvarea problemelor, ele- de mâine, 2007. dalităţi care pot contribui la sporirea eficienţei lec- vii s-au antrenat la utilizarea lor interiorizându-le ţiei. Conceperea creativităţii, pornind de la o temă treptat sub forma unor structuri intelectuale de re- Prof. înv. primar Dumitru PETRU, stabilită anterior, urmăreşte să-l facă pe fiecare elev cunoaştere, operare şi soluţionare, toate acestea Şcoala Gimnazială nr. 1, Zăneşti, Neamţ

Pag. 18 APOSTOLUL septembrie 2017 Comemorări IN MEMORIAM Prof. Sofia Burculeţ Prof. Ada Popovici e curând, într-o zi de au- punctualitate de ceas elveţian, eri dimineaţă, un telefon luptă. Pentru mine, octogenarul, D gust a acestui an, a căzut o captiva auditoriul cu intervenţii I primit de la doctorul Virgil Ada rămâne un miracol. (Mihai stea de primă mărime din ce-ţi tăiau răsuflarea, participând Răzeşu îmi aducea trista Emilian MANCAŞ, 28 dec. 2013) Constelaţia dăscălimii la manifestări precum: Datini şi veste că a murit Ada Popo- nemţene. Doamna profesor tradiţii de Crăciun; Farmecul vici, fosta mea colegă de Ada POPOVICI (18. 09.1960, Sofia Burculeţ a trecut în liceu, una din cele mai deş- Iaşi – 11. 09. 2017, Piatra-Neamţ), lumea tăcerii, discret şi mo- unei nopţi de iarnă; Copilărie, nu pleca. tepte femei pe care le-am a fost profesoară, eseistă, publi- dest, aşa cum a trăit. cunoscut în viaţa mea. Ada Născută pe plaiuri nemţene avea două licenţe, în filologie şi la Români, la 21 februarie 1925, teatru, o teză de doctorat în filolo- a urmat şi absolvit Liceul de Fete gie, era o poetă sensibilă, dar şi un (astăzi Colegiul Naţional „Calis- om curat la suflet, cum puţini mai trat Hogaş”) din Piatra-Neamţ sunt astăzi. Ne întâlneam rar (ul- desăvârşindu-şi studiile la Facul- tima dată am văzut-o cu câteva tatea de Pedagogie-psihologie luni în urmă, la conferinţa susţi- din Bucureşti. nută la Piatra-Neamţ de Cristian Dascăl înzestrat cu acele ve- Bădiliţă, conferinţă legată de ritabile calităţi pe care le implică opera lui Baudelaire), dar de fie- profesia, cu o vocaţie desăvâr- care dată aveam plăcuta surpriză şită, şi-a îndeplinit obligaţiile să constat că puteam discuta cu ea profesionale oferind totul şi nece- pe orice temă legată de literatură, rând nimic la schimb. A funcţio- filosofie, teatru, teologie. Ada ştia nat la Şcoala Pedagogică, la tot şi ceva pe deasupra, cum se Liceele „Calistrat Hogaş” şi spune. Din păcate, nu a avut în „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. viaţă prilejuri prea multe de a-şi A urcat treptat în ierarhia recu- pune în valoare înalta ştiinţă de cistă. Studii de filologie, regie de noaşterii publice, înfruntând cu Dar, implacabil, orice înce- demnitate greutăţile şi încercările carte; ar fi putut ocupa oricând, cu teatru, film şi tv., jurnalistică. Doc- vieţii pe tot parcursul etapelor de put are şi un sfârşit. Din păcate, brio, un post de profesor universitar tor magna cum laude în ştiinţe fi- desăvârşire profesională, îndepli- Doamna profesor Sofia Burculeţ la oricare din universităţile noastre, lologice al Universităţii Alexandru nind pe rând diferite funcţii, ca: a plecat să se odihnească puţin, ar fi putut lucra ca ataşat cultural Ioan Cuza din Iaşi (2007). Profe- inspector şcolar, director al Casei lăsând în urmă-i amintirea unui la orice ambasadă, ar fi putut lucra sor de limba şi literatura română la Corpului Didactic din Neamţ, cu dascăl de excepţie, a unui om cu la I.C.R... ar fi putut... Acum îmi Colegiul Tehnic Gheorghe Car- aceeaşi măiestrie didactică, dar o solidă cultură, cu un suflet cald, pare rău că n-am căutat-o mai des, tianu din Piatra-Neamţ. Numeroase şi de formator. generos, a unui model demn de spre a sta de vorbă. În prezenţa participări la simpozioane, confe- Adei nu te plictiseai niciodată. rinţe şi colocvii naţionale şi inter- Personal, am avut prilejul de urmat. a o cunoaşte şi a-i aprecia deose- Drum bun printre stele, Ada, drum naţionale. Colaborări: * Apostolul; Aceste câteva rânduri în- bun în Ţara de Dincolo. Dumnezeu * Convorbiri literare * Monitorul bitele calităţi ca om şi dascăl, cu cearcă a fi un modest dar sincer vocaţie unanim recunoscută, în să te odihnească în pace! (Dan cultural şi artistic de Neamţ; * Re- cel puţin două ocazii: în colabo- omagiu adus celei ce a fost şi va IACOB, 11 sept 2017)… vista noastră (ASTRA). Cărţi: rarea din cadrul inspecţiilor pen- rămâne în memoria celor ce au „Poezia românească. Studiu teore- tru acordarea gradelor didactice, cunoscut-o, pornită într-o călăto- Draga noastră Ada Popovici tic şi aplicativ”; „Limbajul drama- dar mai cu seamă în implicarea în rie fără de întoarcere. este un exemplu rarisim de păs- tic şi orizontul de aşteptare activităţile desfăşurate de Asocia- Adio, Doamnă Profesor Sofia trare a sufletului candid şi creşti- estetică”; „Rugăciuni pentru cei ţia Pedagogică „Educatoarea” Burculeţ, sau poate la revedere! nesc, deşi a trecut şi trece prin mici”, „Limbă şi literatură română. Neamţ, timp de peste zece ani. momente care ar pune la pământ Comunicare. Proză. Dramaturgie”; Părtaşă trup şi suflet, cu o Prof. Mariana COSTRAŞ un spartan educat spre a muri în „Alfabetul din poveşti”. (Red.)

MENCS – Programul „Şcoală după şcoală” * Compendiu introductiv pen- Sumar tru gimnaziu (pag. 3) Mariana NEGREAN – Parteneriat Asociaţia Culturală STUDIA – Centrul heorghe AMAICEI – Congresul aniversar AGIRo al Cadrelor Di- de excelenţă în medicină şi farmacie „Raisa Pacalo” (pag. 9) G dactice din România, Republica Moldova şi al Cadrelor Didactice Dumitru PETRU – Procedee ce vin în sprijinul creativităţii elevilor (pag. Române de peste hotare (pag. 1, 4, 5) 18) Vasile BAGHIU – NOTE DE TRECERE - Cititul este sănătos (pag. Gabriel PLOSCĂ – Blestemele învăţământului românesc (pag. 1-2) 14) Ştefan POTOP – Simpozionul Naţional de arte plastice „Tazlău-izvor de Gianina BURUIANĂ – Tablouri dintr-un festival (pag. 11) inspiraţie” 2017 (pag. 13) Gianina CĂRBUNARIU – Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ - Ple- Red. – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9) * O prioritate: cartea pentru dez pentru tine(ri) - Ediţia a XXIX-a, 10-18 noiembrie 2017 (pag. 20) copii (pag. 7) * Aniversări culturale – septembrie (pag. 9) * Succese la Fes- Moş Chiorpec – Cum să eviţi trei greşeli de top (pag. 17) tivalul de Teatru „Grigore Vasiliu Birlic” * Bacalaureat 2017, sesiunea de Mariana COSTRAŞ – IN MEMORIAM - Prof. Sofia Burculeţ (pag. 19) toamnă * Examenul naţional de titularizare, punct final (pag. 12) * Aniver- Maria DARLEA – Doamna Trandafir, doamna mea învățătoare… (pag. 7) sări culturale – octombrie (pag. 15) * IN MEMORIAM - Prof. Ada Popovici Elena DIDOIU – 1947-2017 Arc peste timp (pag. 6) (pag. 19) Neculai FLORIAN – Dascăli de altădată - Învăţător ANTON GRIGORIU Dumitru RUSU – Şi la vila Mărioara a început şcoala (pag. 17) (pag. 16) Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16, 17) * Simion HANCESCU – MESAJUL Preşedintelui Federaţiei Sindicatelor Cartea de proză fantastică - Dragoş Nichita: „Înainte de Luni” (pag. 15) * Libere din Învăţământ cu ocazia începutului de an şcolar 2017-2018 (pag. Aniversare 80 - NECULAI FLORIAN, O viaţă închinată oamenilor din co- 1-2) muna natală (pag. 16) Anca-Mihaela FLOROAIA – Punte culturală între Piatra-Neamţ şi Chi- Mircea ZAHARIA – O sărbătoare internaţională a artei plastice: Neamţ şinău (pag. 8) Creativ I, 2017 (pag. 10) * Festivalul de teatru, între istorie şi perspective Mihai FLOROAIA – Primele rezultate ale proiectului Erasmus+ „Top (pag. 20) Nursing Skills” 2016-1-RO01-KA102-024350 (pag. 13)

Pag. 19 septembrie 2017 APOSTOLUL Zig-Zag

Festivalul de Teatru Festivalul de teatru, între istorie şi perspective Piatra‐Neamţ n anul 1967, urmare a absolvirii primilor „7 Din mai 1992, Festivalul a fost reluat ca un Î ani acasă”, adică impunerii Teatrului de Stat eveniment anual internaţional, ediţia a VIII-a Pledez pentru tine(ri) Piatra-Neamţ în mişcarea teatrală româ- având ca invitate cinci trupe de teatru din Româ- nească ca etalon valoric specific, instituţia nia şi opt trupe străine. Tema aleasă „O lume pen- Ediţia a XXIX‐a, primeşte denumirea de „Teatrul Tineretu- tru toţi, o lume pentru fiecare”, adaugă un criteriu 10‐18 noiembrie 2017 lui”. Faptul era o consecinţă a succeselor etic celui estetic, Festivalul încercând să pună faţă deja înregistrate, dar şi o direcţie care să în faţă noile realităţi ale tulburatei epoci post-co- eatrul Tineretului împlineşte anul acesta asigure personalitatea instituţiei. muniste din Estul Europei. 50 de ani de când poartă acest nume. De În octombrie 1968, în autobuzul în care se în- Începând cu 1993, manifestarea intră sub T aceea, am dorit ca selecţia celei de-a torcea trupa premiată la Bienala de la Veneţia înal tul patronaj al Comisiei Naţionale pentru XXIX-a ediţii a Festivalului de Teatru din (Afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’ de UNESCO, iar din anul următor, alături de Teatrul Piatra-Neamţ să stea sub semnul tinereţii Alecu Popovici, regia Ion Cojar – Marele Premiu Tineretului, la organizatori apare Fundaţia Cul- atât în ceea ce priveşte echipele şi spec- pentru cel mai bun spectacol) cineva lansează turală „Ion Coman” [Ion Coman (26 august tacolele invitate, cât şi publicul căruia i se ideea creării unui festival teatral acasă, pe modelul 1925 – 5 decembrie 1970) – primul director al tea- adresează. Astfel, zece dintre producţiile veneţian. trului], o fundaţie creată cu scopul de a implica selectate sunt dedicate spectatorilor tineri şi Astfel, în 1968, Teatrul Tineretului Piatra- mai mult urbea în sprijinirea proiectelor institu- foarte tineri. De asemenea, publicul matur este Neamţ iniţiază Festivalul Spectacolelor de Tea- ţiei. invitat să intre în dialog cu perspective diferite tru pentru Copii şi Tineret, prima manifestare Până la ediţia prezentă, Festivalul a mai avut asupra lumii în care trăim şi asupra istoriei re- de profil din ţară. Festivalul era organizat sub câteva variante de organizare: pe secţiuni – com- cente, oferite de tinerii creatori. Unii dintre ace- egida Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă petitiv şi focus (a spaţiului teatral britanic, german, ştia sunt la început de drum, unii au deja voci (mai târziu, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socia- balcanic, american ş. a. 1997- 2002) sau pledez pregnante, recunoscute atât de public, cât şi de liste), şi însoţit la fiecare ediţie de un simpozion pentru tine(ri) şi un regal teatral (2006-2016), ul- critica de specialitate, iar alţii sunt artişti care nu privind relaţia teatru-tineret, realizat împreună cu tima formulă fiind girată de un selecţioner unic, mai au nevoie de nici o prezentare: Radu Afrim, Radu Nica sau Ada Milea. Spectacolele selec- Centrul de Cercetări pentru Probleme ale Tinere- un critic din afara teatrului. ţionate sunt produse atât de teatre de stat (Teatrul tului. Valoarea spectacolelor invitate a stârnit in- În cerea ce priveşte formatul ediţiei curente a Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Naţional teresul competitiv al participanţilor, iar lipsa unor festivalului, desfăşurată sub genericul Pledez pen- „I. L. Caragiale” Bucureşti, Teatrul Odeon Bu- criterii dogmatice, rigide, aservite politicii cultu- tru tine(ri), publicăm alăturat declaraţia actualului cureşti, Teatrul Nottara Bucureşti, Teatrul Naţio- rale oficiale, a stimulat originalitatea, experimen- manager general al teatrului (Din lipsă de spaţiu nal „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul Naţional tul regizoral, nonconformismul. nu putem publica repertoriul „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul Excelsior Bu- festivalului, dar lista spectaco- cureşti, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu lelor selectate poate fi urmărită Gheorghe, Teatrul Ariel Târgu Mureş), cât şi de pe site-ul T.T.). Mi se pare be- echipe şi de teatre independente care şi-au câş- nefic faptul că există un selec- tigat deja un renume prin dinamismul, coerenţa programelor şi spectacolelor oferite comunităţi- ţioner unic, din teatru, care îşi lor în care activează (MACAZ, Unteatru, Reac- asumă întreaga responsabilitate tor de creaţie şi experiment, Centrul Replika). precum şi acela că repertoriul Spre deosebire de ediţiile anterioare, e cu preponderenţă orientat această ediţie nu va fi una competiţională, însă spre dramaturgia naţională un grup de tineri între 14 şi 19 ani va acorda un (doar 4 spectacole, din cele 19 premiu de popularitate unuia dintre spectacolele invitate, sunt semnate de dra- din secţiunea dedicată liceenilor. Pentru cei mai maturgi străini) şi, în fine, că tineri spectatori, cei cu vârste între 5 şi 12 ani, Gianina Cărbunariu n-a invitat festivalul va prezenta două producţii, una dintre pe scena festivalului spectacole ele fiind spectacolul – concert „Visătorul”, în semnate de ea – sau făcute pe regia Adei Milea (care va avea premiera la Tea- trul Tineretului în luna octombrie). textele sale –, chiar dacă pro- Festivalul se va deschide pe 10 noiembrie punerile s-ar fi justificat din cu spectacolul „Wolfgang”, în regia lui Radu plin. Afrim (producţie a Teatrului Tineretului) şi se va Pe de altă parte, cred că închide pe data de 18 noiembrie. Prologul festi- Primele cinci ediţii ale festivalului s-au des- oricât de mult ai pleda pentru o nouă(?) formulă valului va avea loc pe 9 noiembrie, când îi aştep- de teatru, nu poţi să „pledezi pentru tineri” evi- tăm să fie alături de noi pe toţi cei interesaţi, făşurat bienal, în condiţii relativ normale. Din mo- tive financiare, pentru următoarele două ediţii tând ceea ce încă se cheamă dramaturgie clasică. tineri de toate vârstele, să serbăm împreună nu- Acum, ca să citez ceva nume, nu-i bai că nu mele Teatrului Tineretului. Iar ca epilog, pe data periodicitatea s-a mărit la patru ani. Ultima ediţie antedecembristă (a VII-a, 1985) a fost confiscată avem un Molière sau un Aristofan, dar nici de 19 noiembrie vă propunem să celebrăm crea- măcar o piesuţă de Cehov? tivitatea adolescenţilor prin două producţii reali- de către Comitetul Central al Uniunii Tineretului zate de trupe de teatru din licee: trupa Artwist din Comunist, repertoriul ajustat, periat, machiat, în- Şi mai cred că e bine să promovăm dramatur- Baia Mare (spectacol prezentat în parteneriat cu săşi denumirea schimbată, conform uzanţelor gii români şi că lucrul ăsta ar trebui să se întâmple Festivalul „Ideo Ideis”) şi trupa TeenAct a Cole- ideologice, în gală – Gala spectacolelor de tea- programatic. Dar nu agreez ideea de autor „colec- giul Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. tru pentru tineret (pentru a nu se confunda cu tiv” decât în cazul teatrului folcloric. Deşi cred că „măreţul” festival Cântarea României), iar aşa- o piesă scrisă de Caragiale împreună cu Oana Ză- Gianina CĂRBUNARIU, regizor şi dramaturg, zisul simpozion însoţitor a fost o scurtă diversiune, voranu n-ar fi tocmai rea. Dar despre acestea vom Selecţioner al Festivalului de Teatru organizată cu tipic poliţienesc, respectiv, fără drep- mai discuta. Deocamdată am mai multe speranţe Piatra-Neamţ (ediţia a XXIX-a) tul la dialog şi de aceea aproape fără participare. decât îngrijorări… Manager interimar al Teatrului Tineretului După 1985 festivalul şi-a încetat existenţa datorită lipsei fondurilor şi intensificării cenzurii. Mircea ZAHARIA

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea Sindicatului ISSN - 1582-3121 Învăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999). l Redacţia FONDATORI noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădanei şi administraţia: l martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca str. Petru Rareş nr. 24, CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic, Piatra Neamţ. Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE. Tel/fax: CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, 0233.22.53.32 Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP; revista_apostolul Dorin DAVIDEANU – editor online. @yahoo.com