1 MEMORİU DE PREZENTARE Privind

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

1 MEMORİU DE PREZENTARE Privind MEMORİU DE PREZENTARE privind documentaţia pentru obţinerea ACORDULUİ de MEDİU DENUMİREA LUCRĂRİİ: „Exploatare produse de balastieră din râul Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș pe râului Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș” AMPLASAMENT: în intravilanul comunei Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, intre bornele CSA 27-28, hm 355-358, Jud. MARAMUREŞ BENEFİCİAR: IZA ATRACTIV SRL, cu sediul comuna Bârsana, nr. 1329, jud. Maramures I. DATE GENERALE: DENUMİREA PROİECTULUİ: „Exploatare produse de balastieră din râul Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș” AMPLASAMENTUL: în intravilanul comunei Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, între bornele CSA 27-28, hm 355-358, jud. Maramureş BENEFİCİAR: IZA ATRACTIV SRL, cu sediul în loc. Bârsana, nr. 1329, jud. MARAMUREŞ II. DATE SPECİFİCE PROİECTULUİ: Prezenta documentaţie serveşte la obţinerea Acordului de Mediul emis de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construire, pentru proiecul „Exploatare produse de Balastieră din râul Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș” propus a se realiza în intravilanul comunei Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, între bornele CSA 27-28, hm 355-358, jud. Maramureş. Documentaţia pentru obţinerea Acordului Agenţiei Protecţiei Mediului s-a întocmit conform anexei 5 din ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010, privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, publicat în monitorul oficial 274 din 27 aprilie 2010 (M.O. nr. 274/2010), în conformitatea ordinului ministerului mediului şi pădurilor nr. 19 din 13 ianuarie 2010, pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi în conformitate cu criteriile din Anexa II, coroborat cu cele din Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Proiectul intră sub incidenţa: - HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat la punctul 2 - Industria extractivă: a)cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi de extracţie a turbei, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1; Proiectul intră sub incidenţa: - art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011(amplasamentul fiind situat în interiorul sitului NATURA 2000 ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan și în interiorul sitului NATURA 2000 ROSPA0171 Valea Izei și Dealul Solovan); AMPLASAMENT: 1.2. Localizarea geografică şi administrativă: Localizarea si accesul la perimetrul de exploatare : Perimetrul proiectului se gaseste in albia minora a raului Iza, pe malul drept al acestuia (CSA 27-27, hm 355-358) in intravilanul comunei Rozavlea. Accesul la perimetru este asigurat de un drum balastat existent, amenajat pentru transportul auto. Obiectul exploatarii depozitul de nisipuri si pietrisuri, format in albia minora a raului Iza. Rezervele nisipuri si pietrisuri nu sunt omologate da Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Considerand suprafata perimetrului de 065 ha si o grosime posibil de exploatat de cca. 1,5 m, rezulta o cantitate exploatabila de 6500 mc. Din punct de vedere al gradului de cunoastere geologica si economica, nisipurile si pietrisurile fac parte din grupa resurselor valorificabile. Proiectul propus este localizat în interiorul sitului NATURA 2000 ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan și în interiorul sitului NATURA 2000 ROSPA0171 Valea Izei și Dealul Solovan. Proiectul ce face obiectul prezentei documentaţii, se propune a fi amplasat în intravilanul comunei Rozavlea. În acest sens a fost eliberat de către Primăria comunei Rozavlea – Certificatul de Urbanism, cu nr. 1 din 08.02.2018. Perimetrul proiectului propus, care face obiectul prezentei documentaţii tehnice pentru obţinerea acordului de mediu, este delimitat de următoarele coordonate STEREO 70 : COORDONATELE PERIMETRULUI TEMPORAR DE EXPLOATARE Nr. crt. X Y 1 693286 441149 2 693339 441102 3 693395 441060 4 693457 441031 5 693427 441011 6 693295 441109 2 Regimul juridic al terenului: Terenul este domeniu public aflat în administrarea AN Apele Romane – ABA Someş - Tisa, în acest sens AN Apele Romane – ABA Someş - Tisa, au emis Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 128/02.05.2018. Regimul economic al terenului: Conform Regulamentului Urbanistic din cadrul P.U.G. al loc. Rozavlea, zona în care se propune a fi amplasat proiectul este clasificată ca fiind o zonă situată în afara zonei centrale. Folosinţă actuală: albia râului Iza; Regimul tehnic al terenului: Utilizări admise – zona supusa procedurii de reglementare nu este echipata cu utilitati. Situaţia propusă: Lucrările propuse au drept scop recalibrarea albiei râului Iza, în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și preîntâmpinarea agravării unor eroziuni pe malul opus depozitului. Lucrările de decolmatare a albiei, se vor desfășura într-un perimetru în suprafață de 0,65 ha. Deponia de agregate minerale în acest perimetru se prezintă sub forma unei plaje alungite pe malul drept al râului Iza. Volumul de material rezultat din decolmatarea și recalibrarea albiei va fi de 6500 mc. Exploatarea agregatelor minerale se va face în fâșii longitudinale dinspre aval spre amonte, dinspre firul apei spre uscat și deasupra talvegului natural al cursului de apă. In cadrul activitatii de extractie se executa urmatoarele operatiuni: - excavarea nisipurilor si pietrisurilor cu excavatorul pe senile si incarcarea acestora in mijloace de transport. - transportul materialului excavat la locul de punere in opera. Operatiunea de transport se realizeazaza cu mijloace de transport proprii sau a beneficiarilor de roca extrasa. Exploatarea in perimetrul proiectului propus are ca obiectiv extragerea si valorificarea nisipurilor si pietrisurilor in scopul realizarii lucrarilor de constructii, din apropiere. Situatia resurselor Rezervele de nisipuri si pietrisuri au fost estimate pe baza masuratorilor topografice la cca. 6500 mc, cantitate pe care beneficiarul o solicita pentru exploatare. Rezerva nu este omologata de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. 3 Principalele faze ale activitatii Explotarea balastierei se face cu excavatorul pe senile cu capacitatea cupeu de 1,2 mc. Tehnologia de exploatare este prin fasii paralele cu cursul apei, din aval inspre amonte si dinspre firul apei inspre mal. Latimea fasiilor nu va depasi 4 m, iar adanvimea de excavare nu va cobora sub talvegul cursului de apa din zona de excavare. Exploatarea consta din: - excavare - incarcare - transport Transportul materilului derocat la locul de destinatie se face cu autobasculante cu capacitatea maxima de 20 to. Se preconizeaza extragerea unei cantitati de 6500 mc, in perioada de valabilitate a permisului temporar de exploatare ANRM si a autorizatiei de gospodarire a apelor. Dotari cu utilaje si echipamente Dotarea firmei cu utilaje destinate activitatii, este urmatoarea: - autobasculante: 2 buc. - buldozer S 1500 : 1buc. la nevoie, ocazional. - excavator 1, 2 mc cupa : 1 buc. Deseuri rezultate: Din activitatea de exploatare nu rezulta deseuri care sa afecteze factorii de mediu, mai mult decat in cadrul natural. III. 2. Justificarea necesităţii proiectului Lucrările propuse au drept scop recalibrarea albiei râului Iza, în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și preîntâmpinarea agravării unor eroziuni pe malul opus depozitului. Lucrările de decolmatare a albiei, se vor desfășura într-un perimetru în suprafață de 0,65 ha. Deponia de agregate minerale în acest perimetru se prezintă sub forma unei plaje alungite pe malul drept al râului Iza. Volumul de material rezultat din decolmatarea și recalibrarea albiei va fi de 6500 mc. 4 III. 3. Planuri cu limitele amplasamentului, suprafeţe ocupate temporar La prezenta documetaţie anexăm planul de situaţie al obiectivului, cu limitele amplasamentului proiectului care face obiectul prezentei documentaţii. III.4. Elementele specifice, caracteristice ale proiectului a) profilul şi capacităţile de producţie Realizarea proiectului propus cu utilizarea materialului rezultat in lucrarile de constructii, conform avizul de gospodarirea a apelor nr. 128/02.05.2018 emisă de către AN Apele Romane – ABA Someş - Tisa. b) descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice Explotarea balastierei se face cu excavatorul pe senile cu capacitatea cupei de 1,2 mc. Tehnologia de exploatare este prin fasii paralele cu cursul apei, din aval inspre amonte si dinspre firul apei inspre mal si deasupra talvegului natural al cursului de apa din zona de excavare. Exploatarea consta din: - excavare - incarcare - transport Transportul materilului derocat la locul de destinatie se face cu autobasculante. Se preconizeaza extragerea anuala a unei cantitati de 6500 mc, in perioada de valabilitate a permisului temporar de exploatare ANRM si a autorizatiei de gospodarire a apelor. Resursa fiind regenerabila, decolmatarea acestei deponii devine obligatoriu sa fie facuta anual. Dotari cu utilaje si echipamente Dotarea firmei cu utilaje destinate activitatii, este urmatoarea: - autobasculante: 2 buc. - buldozer S 1500 : 1buc. la nevoie, ocazional. - excavator 1, 2 mc cupa : 1 buc. d) racordarea
Recommended publications
  • On the Philatelic Circuit of the UNESCO Churches from Maramureș
    Asian Journal of Education and Social Studies 13(3): 60-84, 2020; Article no.AJESS.59939 ISSN: 2581-6268 On the Philatelic Circuit of the UNESCO Churches from Maramureș Bogdan-Vasile Cioruța1,2*, Alexandru Leonard Pop1 and Mirela Coman3,4 1Technical University of Cluj-Napoca, North University Centre of Baia Mare, Office of Informatics, 62A Victor Babeș Street, 430083, Baia Mare, Romania. 2Politehnica University of Bucharest, Faculty of Applied Sciences from Bucharest, 313 Splaiul Independenței, 060042, Bucharest, Romania. 3Technical University of Cluj-Napoca, North University Centre of Baia Mare, Faculty of Engineering, 62A Victor Babeș Street, 430083, Baia Mare, Romania. 4University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca, Faculty of Agriculture, 3-5 Calea Mănăștur, 400372, Cluj-Napoca, Romania. Authors’ contributions This work was carried out in collaboration among all authors. Authors BVC and ALP designed the study, performed the literature searches and wrote the first draft of the manuscript. Author MC managed the analyses of the study. All authors read and approved the final manuscript. Article Information DOI: 10.9734/AJESS/2020/v13i330335 Editor(s): (1) Dr. Velan Kunjuraman, Universiti Malaysia Kelantan (UMK), Malaysia. (2) Dr. Roxana Plesa, University of Petrosani, Romania. Reviewers: (1) Abiodun Afolabi, Federal College of Education (Special), Nigeria. (2) Newel Kwame, Kwame Nkrumah University of Science and Technology, Ghana. (3) Joseph K. Lelan, Moi University, Kenya. Complete Peer review History: http://www.sdiarticle4.com/review-history/59939 Received 28 September 2020 Accepted 05 December 2020 Original Research Article Published 16 December 2020 ABSTRACT Maramureş region is often replaced by "the land of wooden churches" syntagm.
    [Show full text]
  • Zi Măi Văsăli from Maramureș, Romania Presented by Sonia Dion & Cristian Florescu
    Zi măi Văsăli From Maramureș, Romania Presented by Sonia Dion & Cristian Florescu Formation: close mixed circle Position: free hands, facing center Pronunciation: zee muh(ee) vuh-SUH-lee Music: Sonia Dion & Cristian Florescu Romanian Realm Vol. 6, band 16 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Meter: 2/4 Description of Zi măi Văsăli - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Meas. Introduction 1-2 no action 3-28 Clapping (optional): Clap hands together (S-S), 2 times on each measure or Clap hands together (Q-Q-S), 3 times on each measure Figure 1 (singing) (hands joined up in W pos.) 1 1 Step on R to the right 2 Step on L close to R 2 1 Step on R to the right 2 Step on L close to R (no wt) 3 1 Step on L to the left 2 Step on R close to L 4 1 Step on L to the left 2 Step on R close to L (no wt) 5-8 Repeat measure 1-4 9 1 Step on R in place & Step on L in place 2 Step on R in place & Stamp on L in place (no wt) 10 Repeat measure 9 with opposite ftwk (starting L ft) Style: The footwork of measures 9-10 should be done flat foot. 60th Anniversary Workshop – Romanian with Sonia Dion & Cristian Florescu 45 Miami Valley Folk Dancers, March 24-25, 2012, Dayton, Ohio - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Meter: 2/4 Description of Zi măi Văsăli (continued) - - - - - - - - - - - - - - -
    [Show full text]
  • „Babeş-Bolyai” University Cluj-Napoca Faculty of Geography
    „BABEŞ-BOLYAI” UNIVERSITY CLUJ-NAPOCA FACULTY OF GEOGRAPHY ANA-MARIA CORPADE Real Environment, Perceived Environment and Human Behaviour in the Maramureş Depression - Abstract of the PhD Thesis- SCIENTIFIC COORDINATOR: UNIV. PROF. IOAN MAC, PhD - 2011 - REAL ENVIRONMENT, PERCEIVED ENVIRONMENT AND HUMAN BEHAVIOUR IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION – PHD THESIS CONTENTS INTRODUCTION 1. THEORETICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS 1.1. Personal and bibliographical regards upon the research in the field 1.1.1. Man-nature relationship. Aspects of environmental ethics 1.1.2. The geographic approach in the field 1.2. The epistemologic support of the approach 1.3. Used terms and notions 2. THE ENVIRONMENTAL REALITY IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION 2.1. The natural environment 2.2. The human-made environment 2.3. The rapport between the natural and the human-made environment in the Maramureş Depression 2.4. Tendencies in the evolution of the environmental system in the studied territory 3. THE HUMAN COMMUNITIES IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION AND THE PERCEPTION OF THE REAL ENVIRONMENT 3.1. Human communities’ historical aspects. Edification of the Maramureş geoidentity through coevolution and synergism 3.2. Demographical characteristics 3.3. Perception filters 3.4. Investigation of the real environment perception 4. SIGNIFICANCE OF THE REAL ENVIRONMENT IN THE COLLECTIVE THOUGHT. BEHAVIORAL ENVIRONMENT 4.1. Inquiry’s results and interpretations 4.2. Forms of human perception mirrored in the local toponimy CONCLUSIONS BIBLIOGRAPHY 2 REAL ENVIRONMENT, PERCEIVED ENVIRONMENT AND HUMAN BEHAVIOUR IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION – PHD THESIS Key words: real environment, perceived environment, environmental perception, environmental attitudes, environmental behavior INTRODUCTION „When questioning if a research belongs to sociology, geography or history, I should confess the irremediable infirmity of my soul: I can’t understand the position of such an interrogation and even if I could have understood it, it would let me completely impassible.
    [Show full text]
  • Calendarul Maramuresului
    De-ar si cerul de hârtie Și Luna cănțălărie Și Soarele domn să scrie Și tăt n-ar putea să știe Care om îmi place mie: Că de-amu până la toamnă Ș-a me inimă se-ntoarnă, Și de-amu până la vară Se-ntoarnă inima iară. Serie nouă, an V, nr. 10-11 noiembrie 2009 – noiembrie 2010 Editura CYBELA Baia Mare, 2010 calendarul maramureşului n nr. 10 - 11 n 2010 CALENDARUL MARAMUREȘULUI se 677 – Împletituri publică în cadrul proiectului „Memoria 677 – Dantelă, frivolite, broderie Gestului – Element Patrimonial între 679 – Păpuși Uitare, Salvare și Devenire . Realizat de 679 – Fântânari. Cuptoare Fundația social-culturală pentru 680 – Georgeta Maria IUGA – Vechi meșteri democrație ”identitate.unitate.generozitate. în lemn din Țara Maramureșului acțiune” (i.u.g.a.) .În parteneriat cu 682 – Ion BOGDAN – Marele Meșter Muzeul Județean de Etnografie și Artă Tănase Cocean Populară, Baia Mare. Proiectul este 683 – Ilie GHERHEȘ - Găvrilă Hotico finanțat de Guvernele Irlandei, Herenta Principatului Liechtenstein și Norvegiei 685 – Georgeta MOARCĂS, Elena LUCA, prin Mecanismul Financiar al Spațiului Anca DUMITRU – Moși și babe Economic European. 688 – Anca GOJA – Faptul că pot să pictez e un dar Editor: Fundația social-culturală pentru 690 – Anca GOJA – Frivolite, o artă care nu democrație ”identitate.unitate.generozitate. s-a pierdut (Anca Maria Cosma) acțiune” (i.u.g.a.). Adresa: BAIA MARE, Bd. 692 – Anca GOJA - Maria Pintea, regina Republicii 37/5. Tel/Fax +40 262 226 739. neîncoronată a dantelelor Email: [email protected] 695 – Anca GOJA – Marița Grigor, artista www.artizanat.org din Chiuzbaia Fotografiile sunt realizate de Anamaria, 698 – Anca GOJA – Pălărierul Zenovia Alb Ioan Bogdan și Georgeta Maria IUGA, rămâne pe baricada tradiției (2009-2010); Lucian Petru GOJA, Suzan 701 – Icoane pe sticlă de Georgeta Maria JURGENS.
    [Show full text]
  • Wooden Churches – a Representative Component in the Cultural Rural
    ROMANIAN REVIEW OF REGIONAL STUDIES, Volume III, Number 2, 2007 WOODEN CHURCHES - A REPRESENTATIVE COMPONENT IN THE CULTURAL RURAL LANDSCAPE OF TRANSYLVANIA NICOLAE CIANG Ă1 ABSTRACT. – This paper analyses one of the most representative components of the rural religious material culture – the wooden churches – typical for the historical province of Transylvania and especially for Maramure ş. Wooden churches are specific for the rural space inhabited by the Romanian communities, with an accented character of conservatism and preservation of the traditions from Maramure ş, the Some ş Plateau and the Apuseni Mountains. The physiognomic architectural characteristics and the technique of the buildings, joining the archaic means with a science of equilibrium and of wood resistance have imposed this category of objectives, offering originality and even uniqueness to the rural landscape to which they belong. Key words: wooden churches, cultural patrimony, villages of Transylvania, wood civilization. Wooden churches join as essential components in the civilization and rural culture belonging to the Romanian space, next to the households with dwellings, annexes, enclosures and gateways, using the same building material – wood. They can be considered as a quintessence of the multi - millenary folk civilization of wood, due to some anonymous creators, who formed in time a genuine school, perpetuated until nowadays, especially in Maramure ş. They succeeded a harmonious union between the ancestral representations and symbols related to the village’s universe, transposed in a marvellous way - by form, dimension, wood modelling (sculpture) and by the adoption of some stylistic components derived from Occident - as belfries and steeples, individualizing an authentic rural ”Gothic” style from Maramure ş.
    [Show full text]
  • Maramureş Chapter
    File 16-maramures-loc-rob6 Book Romania & Bulgaria 6 Initial Mapping Julie D Date 18/12/12 Road Scale All key roads labelled? Hierarchy Date Title Hydro Chapter Maramures Editor Cxns Spot colours removed? Hierarchy Nthpt Masking in Illustrator done? Symbols Author Leif Pettersen MC Cxns Date Book Inset/enlargement correct? Off map Notes dest'ns Border Locator A1 Key - Author Cxns Date Basefile RMO4 Final Ed Cxns Date KEY FORMAT SETTINGS New References none Number of Rows (Lines) Editor Check Date MC Check Date Column Widths and Margins MC/CC Signoff Date ©Lonely Planet Publications Pty Ltd Maramureş Why Go? Baia Mare ...................... 166 Widely regarded as Romania’s most traditional region, scat- Around Baia Mare ......... 169 tered with gothically steepled wooden churches and villag- Ţara Chioarului...............170 ers’ homes fronted by ornately carved gates, Maramureş Sighetu Marmaţiei .........170 feels as if you are climbing into a horse-drawn time machine Mara Valley .....................174 and heading back 100 years. Smaller in scale and softer in contour than neighboring Transylvania, Maramureş’ tap- Izei Valley .......................177 estry of pastureland, peopled by colourfully garbed crone- Vişeu & Vaser Valleys .....178 faced peasants, jumps straight from a Brothers Grimm story. Prislop Pass .................. 180 Welcome to the heart of folkloric, medieval Romania where the last peasant culture in Europe continues to thrive. But don’t wait forever to visit: even here the 21st century is mak- ing inroads. Best Places to Eat Medieval Maramureş exists in the Mara and Izei Valleys. » Millennium (p168) Eight of its churches, in the villages of Bârsana, Budeşti, » Restaurant Tineretului Deseşti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz and Surdeşti, are (p173) on Unesco’s list of World Heritage Sites.
    [Show full text]
  • S.C. IZA ATRACTIV S.R.L. Page 1 MEMORİU DE PREZENTARE
    MEMORİU DE PREZENTARE privind documentaţia pentru obţinerea ACORDULUİ de MEDİU DENUMİREA LUCRĂRİİ: „PERIMETRUL DE DECOLMATARE ROZAVLEA 41 D” AMPLASAMENT: în loc. Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, borna CSA 41, Jud. MARAMUREŞ BENEFİCİAR: SC IZA ATRACTIV SRL, cu sediul orașul Barsana, str. Principala, nr. 1329, jud. Maramures I. DATE GENERALE: DENUMİREA PROİECTULUİ: „PERIMETRUL DE DECOLMATARE ROZAVLEA 41 D” AMPLASAMENTUL: în loc. Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, borna CSA 41, jud. Maramureş BENEFİCİAR: SC IZA ATRACTIV SRL, cu sediul în Barsana, str. Principala, nr. 1329, jud. Maramureş II. DATE SPECİFİCE PROİECTULUİ: Prezenta documentaţie serveşte la obţinerea Acordului de Mediul emis de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construire, pentru proiecul „PERIMETRUL DE DECOLMATARE ROZAVLEA 41 D” propus a se realiza în loc. Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, borna CSA 41, jud. Maramureş. Documentaţia pentru obţinerea Acordului Agenţiei Protecţiei Mediului s-a întocmit conform anexei 5. E. din Legea 292/2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, în conformitatea ordinului Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 19/2010, pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi în conformitate cu criteriile din Anexa II, coroborat cu cele din Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Proiectul intră sub incidenţa: - Legii nr. 292/2018 evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, fiind încadrat la punctul 2 - Industria extractivă: a)cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi de extracţie a turbei, altele decât cele prevăzute în anexa nr.
    [Show full text]
  • Lucrări De Investiţii Şi Proiecte Prioritare În Judeţul Maramureş
    GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ Lucrări de investiţii şi proiecte prioritare în judeţul Maramureş Martie 2017 GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ Cuprins INFRASTRUCTURA RUTIERĂ................................................................ 3 DN 18 Moisei – Cârlibaba........................................................................ 3 DN 18B – DN 17C......................................................................................... 5 Drum expres Petea – Satu Mare – Baia Mare................................................ 5 Sens giratoriu Italsofa și Elanko Baia Mare................................................. 12 Drum cu 4 benzi Recea – Baia Mare............................................................... 13 INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ.......................................................... 14 Gara Baia Mare . ........................................................................................... 14 PUNCTE DE TRECERE A FRONTIEREI ROMÂNIA – UCRAINA Pod peste râul Tisa........................................................................................ 16 Câmpulung la Tisa......................................................................................... 24 Acces rutier – trecere de frontiera Piatra – Teceul Mic- Viscovo.................. 31 PTF Valea Vișeului.........................................................................................34 PTF Poienile de sub Munte - Shybene........................................................
    [Show full text]
  • PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Dumitru IUGA
    16 PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Dumitru IUGA “În timp, toţi venim din Maramureș” MIHAI EMINESCU Rezumat Articolul prezintă o sinteză a portului popular din Ţara Maramureșului, realizată în baza aprecierii critice a contribuţiilor știinţifice ale predecesorilor la promovarea domeniului și a rezultatelor obţinute de către autor în timpul cercetării manifestărilor actuale ale acestei tradiţii străvechi. Prin analiza unei factologii bogate a componentelor portului popular, conservat în mod exemplar până în prezent, autorul relevă atât consecvenţa în păstrarea unor tipare arhaice, cât și capacitatea maramureșenilor de a asimila noi materiale în procesul dezvoltării societăţii. Spiritul identitar continuă să alimenteze perpetuarea și dezvoltarea portului popular în Ţara Maramureșului, dimensionându-i semnificaţiile, mai ales, în sfera sărbătorescului. Cuvinte-cheie: Maramureș, port popular, identitate, tipare arhaice. Ţara Maramureșului, de la prima menţiune în documentele de cancelarie, la 1199, avea, până în 1920, o suprafaţă de 10.354 km2, după stabilirea graniţelor revenind României doar 3.831 km2. Voievodatul Maramureșului se întindea de la Munţii Rodnei – Pasul Prislop și Obcinele Bucovinei – Munţii Maramureșului, la sud-est și la nord, până la Talabârjaba la vest, iar la sud – Munţii vulcanici ai Oașului, Gutâiului și Ţibleșului. Ioan Mihalyi de Apșa descrie foarte sugestiv Ţara Maramureșului: “Comitatul Maramureș, situat la cursul superior al râului Tisa, formează în privinţa topohydrografică un teritoriu închis din toate laturile de dealuri mari și munţi înalţi, ca o cetate, având de poartă locul îngust lăngă Huszt, unde Tisa părăsește locul său natal. Apele pătrund acest teritoriu, cum e pătrunsă frunza arborelui de nervele sale; râuri curg din toate marginile pănă în mijlocul ţinutului, unde Tisa toate le adună, primind de-a stânga râurile Mara, Iza și Vișeul, de-a dreapta Apșa, Tarasul, Talaborul și râul Nagy-Agh (Neag-Iza Neagră – n.
    [Show full text]
  • Elaborare Plan Urbanistic General Comuna Ocna
    NOIEMBRIE 2018 PROIECTANT GENERAL: S.C. LOGIC PLAN S.R.L. Strada Copăceni Nr. 3, Bl. L21, Sc. B, Et. 1, Ap.20, Sector 3, Municipiul București CUI: 3788398, J 40/11100/2017 Tel.: + 40742.051.396 e-mail: [email protected] BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI OCNA ȘUGATAG, JUDEȚUL MARAMUREȘ Strada Unirii, Nr. 66, Comuna Ocna Șugatag, Județul Maramureș C.I.F.: 3694535 Tel.: 0262.374.005, Fax: 0262.374.005 ELABORARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA COMUNA OCNA ŞUGATAG, JUDEȚUL MARAMUREŞ VOLUM I – MEMORIU GENERAL S.C. LOGIC PLAN S.R.L. C.U.I 3788398, J 40/11100/2017 E-mail: [email protected], Tel: 0742.051.396 FOAIE DE GARDĂ TITLU LUCRARE: Elaborare Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism – Comuna Ocna Șugatag, Județul Maramureş PROIECT NR.: 4338/20.09.2017 DATĂ ELABORARE: Noiembrie 2018 BENEFICIAR: Primăria Comunei Ocna Șugatag, Județul Maramureş PROIECTANT GENERAL: S.C. LOGIC PLAN S.R.L. COORDONATOR: Urb. Laura-Elena TUCAN SPECIALIȘTI: Urb. Diana-Maria MICLĂUȘ Urb. Elena-Cristina PELMUȘ Urb. Ioana Nicoleta SPIRESCU Urb. George TULBURE ELABORATORI STUDII DE FUNDAMENTARE: STUDIU DE FUNDAMENTARE REAMBULARE TOPOGRAFICĂ S.C. KAD PROJECT SOLUTIONS S.R.L. COORDONATOR: Ing. Ștefan-Cristian GEORGESCU ANALIZA FACTORILOR INTERESAȚI, ANCHETE SOCIALE S.C. LOGIC PLAN S.R.L. COORDONATOR: Urb. Laura-Elena TUCAN SPECIALIȘTI: Urb. Elena-Cristina PELMUȘ Urb. Ioana Nicoleta SPIRESCU STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND EVOLUȚIA SOCIO- DEMOGRAFRICĂ COORDONATOR: Urb. Laura-Elena TUCAN SPECIALIȘTI: Urb. Elena-Cristina PELMUȘ Urb. Ioana Nicoleta SPIRESCU STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND ACTIVITĂȚILE ECONOMICE COORDONATOR: Urb. Laura-Elena TUCAN SPECIALIȘTI: Urb. Elena-Cristina PELMUȘ PROIECT NR.
    [Show full text]
  • Cimitirele Bisericilor De Lemn Din Breb Și Ieud, Județul Maramureș
    CIMITIRELE BISERICILOR DE LEMN DIN BREB ȘI IEUD, JUDEȚUL MARAMUREȘ Motto: Ana Bârcă* „Locul ferit e un loc bun, ... Locuri ferite sunt bunăoară în primul rând biserica, grădina sau mormântul.” (Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești”, ed. Cartea Românească, 1985, p. 23) Abstract S The article presents the graveyards sites of two wooden atul Breb se află în partea central nordică a parish churches, located in the so-called zone historical depresiunii Maramureş, în bazinul superior al Maramures. The church from Breb village is dated 1622 râului Mara, pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 and major changes happened on the 18th and 19th centuries. de km de Sighetul Marmaţiei şi la 52 de km de capitala de The second church from Ieud Deal, built on the 17th, with judeţ – Baia Mare. Valea Caselor, valea Sunătoare, valea partial reconstruction and painted on the next one at the end Breboaia, străbat vatra actuală a localităţii, indicând şi of 18th, and painted on the next one, was inscribed on the amplasarea părţilor de sat. Creasta Cocoşului, acoperită World Monuments List. The both churches surrounded by de zăpadă, de neguri mişcătoare sau nefiresc de aproape cemeteries, form an important part of the cultural landscape în zilele clare, e reperul mereu vizibil în hotarul Brebului. of those rural settlements. The graveyards yet preserved a Satul Breb, aparţinător de comuna Ocna Șugatag considerable number of wooden crosses, processed by local şi-a avut vechea vatră la nord-vest de cea actuală, în locul craftsmen. numit Copăciş, unde se construieşte şi biserica în jurul At Breb the small settlement of the dead is unique.
    [Show full text]
  • SUSTAINABLE FINANCING in the MARAMURES PILOT AREA Author: Martini Monia
    WORKING TOGETHER TO INSPIRE SUSTAINABLE SOLUTIONS TECHNICAL REPORT RO 2014 SUSTAINABLE FINANCING IN THE MARAMURES PILOT AREA Author: Martini Monia Contributors: Maya Bankova-Todorova, Edit Pop, Mara Cazacu Technical adviser: Julio Tresierra, PhD and independent consultant Graphic design: Boyan Petkov, Ina Kalcheva Front cover photo: The valley between Mara and Cosau rivers with Rooster’s Peak Nature Reserve in the background. Copyright Mara Cazacu Published by WWF Danube-Carpathian Programme Romania. Any reproduction in full or in part must mention the title and credit the above-mentioned publisher as the copyright owner. Prior approval of WWF-Romania for any reproduction is also preferable. ©2014 WWF Danube-Carpathian Programme Romania All rights reserved WWF-Romania 26A Ioan Caragea Voda Street, 010537, District 1, Bucharest Tel. +4 021.317.49.96, Fax +4 021.317.49.97 [email protected], www.wwf.ro wwf.panda.org/dcpo - The Danube PES Project WWF is one of the world’s leading independent environmental organizations with 5 million volunteers and a global network, which operates in more than 100 countries. WWF’s team in the Danube- Carpathian region is responsible for leading and implementing WWF’s efforts to preserve, restore and sustainably manage the natural values of the Danube-Carpathian ecoregions. The team works across political borders developing model projects, influencing policy, capacity building, raising awareness and seeking solutions to the challenges that the region faces in order to ensure prosperity, sustainability and biodiversity conservation. Sustainable Financing in the Maramures Pilot Area | 2014 ABSTRACT This report describes the experience of the WWF Danube-Carpathian Programme (WWF-DCP) in implementing the Payments for Ecosystem Services (PES) approach in the Mara - Cosau - Creasta Cocosului pilot area located in the county of Maramures, Romania.
    [Show full text]