1 MEMORİU DE PREZENTARE Privind

MEMORİU DE PREZENTARE privind documentaţia pentru obţinerea ACORDULUİ de MEDİU

DENUMİREA LUCRĂRİİ: „Exploatare produse de balastieră din râul Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș pe râului Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș”

AMPLASAMENT: în intravilanul comunei Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, intre bornele CSA 27-28, hm 355-358, Jud. MARAMUREŞ

BENEFİCİAR: IZA ATRACTIV SRL, cu sediul comuna Bârsana, nr. 1329, jud. Maramures

I. DATE GENERALE:

DENUMİREA PROİECTULUİ: „Exploatare produse de balastieră din râul Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș”

AMPLASAMENTUL: în intravilanul comunei Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, între bornele CSA 27-28, hm 355-358, jud. Maramureş

BENEFİCİAR: IZA ATRACTIV SRL, cu sediul în loc. Bârsana, nr. 1329, jud. MARAMUREŞ

II. DATE SPECİFİCE PROİECTULUİ:

Prezenta documentaţie serveşte la obţinerea Acordului de Mediul emis de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construire, pentru proiecul „Exploatare produse de Balastieră din râul Iza, comuna Rozavlea, județul Maramureș” propus a se realiza în intravilanul comunei Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, între bornele CSA 27-28, hm 355-358, jud. Maramureş. Documentaţia pentru obţinerea Acordului Agenţiei Protecţiei Mediului s-a întocmit conform anexei 5 din ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010, privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, publicat în monitorul oficial 274 din 27 aprilie 2010 (M.O. nr. 274/2010), în conformitatea ordinului ministerului mediului şi pădurilor nr. 19 din 13 ianuarie 2010, pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar şi în conformitate cu criteriile din Anexa II, coroborat cu cele din Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei

1 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Proiectul intră sub incidenţa: - HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat la punctul 2 - Industria extractivă: a)cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi de extracţie a turbei, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1; Proiectul intră sub incidenţa: - art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011(amplasamentul fiind situat în interiorul sitului NATURA 2000 ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan și în interiorul sitului NATURA 2000 ROSPA0171 Valea Izei și Dealul Solovan);

AMPLASAMENT:

1.2. Localizarea geografică şi administrativă:

Localizarea si accesul la perimetrul de exploatare : Perimetrul proiectului se gaseste in albia minora a raului Iza, pe malul drept al acestuia (CSA 27-27, hm 355-358) in intravilanul comunei Rozavlea. Accesul la perimetru este asigurat de un drum balastat existent, amenajat pentru transportul auto. Obiectul exploatarii depozitul de nisipuri si pietrisuri, format in albia minora a raului Iza. Rezervele nisipuri si pietrisuri nu sunt omologate da Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Considerand suprafata perimetrului de 065 ha si o grosime posibil de exploatat de cca. 1,5 m, rezulta o cantitate exploatabila de 6500 mc. Din punct de vedere al gradului de cunoastere geologica si economica, nisipurile si pietrisurile fac parte din grupa resurselor valorificabile. Proiectul propus este localizat în interiorul sitului NATURA 2000 ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan și în interiorul sitului NATURA 2000 ROSPA0171 Valea Izei și Dealul Solovan. Proiectul ce face obiectul prezentei documentaţii, se propune a fi amplasat în intravilanul comunei Rozavlea. În acest sens a fost eliberat de către Primăria comunei Rozavlea – Certificatul de Urbanism, cu nr. 1 din 08.02.2018. Perimetrul proiectului propus, care face obiectul prezentei documentaţii tehnice pentru obţinerea acordului de mediu, este delimitat de următoarele coordonate STEREO 70 : COORDONATELE PERIMETRULUI TEMPORAR DE EXPLOATARE Nr. crt. X Y 1 693286 441149 2 693339 441102 3 693395 441060 4 693457 441031 5 693427 441011 6 693295 441109

2 Regimul juridic al terenului:

Terenul este domeniu public aflat în administrarea AN Apele Romane – ABA Someş - Tisa, în acest sens AN Apele Romane – ABA Someş - Tisa, au emis Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 128/02.05.2018.

Regimul economic al terenului:

Conform Regulamentului Urbanistic din cadrul P.U.G. al loc. Rozavlea, zona în care se propune a fi amplasat proiectul este clasificată ca fiind o zonă situată în afara zonei centrale. Folosinţă actuală: albia râului Iza;

Regimul tehnic al terenului: Utilizări admise – zona supusa procedurii de reglementare nu este echipata cu utilitati.

Situaţia propusă:

Lucrările propuse au drept scop recalibrarea albiei râului Iza, în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și preîntâmpinarea agravării unor eroziuni pe malul opus depozitului. Lucrările de decolmatare a albiei, se vor desfășura într-un perimetru în suprafață de 0,65 ha. Deponia de agregate minerale în acest perimetru se prezintă sub forma unei plaje alungite pe malul drept al râului Iza. Volumul de material rezultat din decolmatarea și recalibrarea albiei va fi de 6500 mc. Exploatarea agregatelor minerale se va face în fâșii longitudinale dinspre aval spre amonte, dinspre firul apei spre uscat și deasupra talvegului natural al cursului de apă. In cadrul activitatii de extractie se executa urmatoarele operatiuni: - excavarea nisipurilor si pietrisurilor cu excavatorul pe senile si incarcarea acestora in mijloace de transport. - transportul materialului excavat la locul de punere in opera. Operatiunea de transport se realizeazaza cu mijloace de transport proprii sau a beneficiarilor de roca extrasa. Exploatarea in perimetrul proiectului propus are ca obiectiv extragerea si valorificarea nisipurilor si pietrisurilor in scopul realizarii lucrarilor de constructii, din apropiere.

Situatia resurselor Rezervele de nisipuri si pietrisuri au fost estimate pe baza masuratorilor topografice la cca. 6500 mc, cantitate pe care beneficiarul o solicita pentru exploatare. Rezerva nu este omologata de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.

3 Principalele faze ale activitatii Explotarea balastierei se face cu excavatorul pe senile cu capacitatea cupeu de 1,2 mc. Tehnologia de exploatare este prin fasii paralele cu cursul apei, din aval inspre amonte si dinspre firul apei inspre mal. Latimea fasiilor nu va depasi 4 m, iar adanvimea de excavare nu va cobora sub talvegul cursului de apa din zona de excavare. Exploatarea consta din: - excavare - incarcare - transport Transportul materilului derocat la locul de destinatie se face cu autobasculante cu capacitatea maxima de 20 to. Se preconizeaza extragerea unei cantitati de 6500 mc, in perioada de valabilitate a permisului temporar de exploatare ANRM si a autorizatiei de gospodarire a apelor.

Dotari cu utilaje si echipamente Dotarea firmei cu utilaje destinate activitatii, este urmatoarea: - autobasculante: 2 buc. - buldozer S 1500 : 1buc. la nevoie, ocazional. - excavator 1, 2 mc cupa : 1 buc.

Deseuri rezultate: Din activitatea de exploatare nu rezulta deseuri care sa afecteze factorii de mediu, mai mult decat in cadrul natural.

III. 2. Justificarea necesităţii proiectului

4 III. 3. Planuri cu limitele amplasamentului, suprafeţe ocupate temporar

La prezenta documetaţie anexăm planul de situaţie al obiectivului, cu limitele amplasamentului proiectului care face obiectul prezentei documentaţii.

III.4. Elementele specifice, caracteristice ale proiectului

a) profilul şi capacităţile de producţie Realizarea proiectului propus cu utilizarea materialului rezultat in lucrarile de constructii, conform avizul de gospodarirea a apelor nr. 128/02.05.2018 emisă de către AN Apele Romane – ABA Someş - Tisa.

b) descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice Explotarea balastierei se face cu excavatorul pe senile cu capacitatea cupei de 1,2 mc. Tehnologia de exploatare este prin fasii paralele cu cursul apei, din aval inspre amonte si dinspre firul apei inspre mal si deasupra talvegului natural al cursului de apa din zona de excavare. Exploatarea consta din: - excavare - incarcare - transport Transportul materilului derocat la locul de destinatie se face cu autobasculante. Se preconizeaza extragerea anuala a unei cantitati de 6500 mc, in perioada de valabilitate a permisului temporar de exploatare ANRM si a autorizatiei de gospodarire a apelor. Resursa fiind regenerabila, decolmatarea acestei deponii devine obligatoriu sa fie facuta anual.

d) racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Nu este cazul.

e) descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului

Nu este cazul.

5 f) căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Implementarea proiectului nu presupune şi realizarea accesului carosabil la noul obiectiv, deoarece drumul de acces este existent. Accesul la acesta se face pe un drum existent care face legatura cu drumul national Rozavlea – Vișeu de Sus.

g) resurse naturale folosite în construcţie şi utilizare

Nu sunt necesare resurse naturale în procesul de producţie.

h) metode folosite în construcţie Tehnologia de exploatare este prin fasii paralele cu cursul apei, din aval inspre amonte si dinspre firul apei inspre mal si deasupra talvegului natural al cursului de apa din zona de excavare. Latimea fasiilor nu va depasi 4 m, iar adancimea de excavare nu va cobora sub talvegul cursului de apa din zona de excavare.

i) planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

După cum am mai arătat nu vom avea lucrări de construcţie. Punerea în funcţiune va consta în începerea lucrărilor de excavare, după realizarea lucrărilor de pregătire.

j) relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Prezentul proiect, este în relaţie directă cu proiectul de regularizare si consolidare de maluri pe raul Iza, lucrarile propuse in proiect au drept scop reducerea fenomenul de eroziune a malurilor.

k) detalii privind alternative care au fost luate în considerare

l) alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

Nu au fost luate în considerare alte alternative, deoarece albia raului Iza se prezinta sub forma unei plaje alungite favorabila exploatarii agregatelor minerale de rau.

m) alte autorizaţii cerute de proiect

Conform certificatului de urbanism emis de către Primaria comunei Rozavlea beneficiarul trebuie să obţină mai multe avize necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construire.

6 III. 5. Localizarea proiectului

Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra Mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001: Nu este cazul.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR

. Protectia calitatii apelor

Ca apa potabila se utilizeaza apa minerala sau este adusa zilnic in recipienti de plastic. Nu se foloseste apa in scopuri de igiena a personalului din balastiera, iar pentru necesitati fiziologice este construit un WC uscat. Apele provenite din ploi si din topirea zapezilor se dreneaza, conform pantei generale a terenului, predominant pe o directie S-N, respectiv dinspre drumul de acces spre r. Iza. Pe acest traseu general, cea mai mare parte din apele pluviale se infiltreaza direct in sol, datorita permeabilitatii ridicate si in lipsa platformelor betonate sau a santurilor colectoare din incinta, amenajate acestui scop. Apa din precipitatii nu afecteaza platforma acceselor si nici calitatea materialelor extrase din balastiera. Drumul de acces in balastiera este protejat de santuri de garda pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, asigurand stabilitatea in timp a caii de acces.

Nu există evacuari de ape tehnologice uzate, direct în emisar (r. Iza). Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori, nu există riscul afectării calităţii solului şi a panzei de apa freatica.

. Protectia atmosferei

Sursele principale de emisii in atmosfera: - motoarele cu ardere interna de la utilajele si mijloacele de transport folosite in procesul de productie; Se apreciaza ca poluantii emisi in atmosfera de aceste surse, ca debite masice si concentratii, sunt nesemnificative, deoarece: - mijloacele de transport si utilajele actioneaza perioade scurte de timp si in numar redus, maxim 2 unitati simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere interna obisnuite, la care emisiile de noxe in atmosfera se incadreaza in prevederile normelor de functionare.

Concluzionand, se poate afirma ca valoarea concentratiilor de poluanti atmosferici in emisie provenite de la balastiera, se incadreaza in limitele CMA date de STAS 1257/87.

. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor In absenta masuratorilor si prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot este de cca. 75 dB (A), in imediata apropiere a utilajelor ce realizeaza activitatea de extractie.

7 Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs inafara amplasamentului, s-au luat in considerare: - nivelul de zgomot la sursa = cca. 75 dB(A); - nivelul de zgomot la limita incintei = cca. 45 dB(A); Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt: - 65 dB(A) la limita incintei - 50 dB(A) la limita receptorilor protejati; Se face precizarea ca, fiind amplasata in zona de lunca a r. Iza, balastiera este protejata de o vegetatie arboricola specifica, bine dezvoltata, care duce la atenuarea naturala a zgomotelor ce se produc in perimetru. Nu se produc vibratii care sa afecteze negativ factorii de mediu, in timpul procesului de excavare.

Activitatile ce se desfasoara in perimetrul balastierei nu influienteaza negativ factorii de mediu privind nivelul de zgomot si vibratiile. Nu sunt necesare masuri speciale de combatere a acestor factori.

. Protectia solului si subsolului

Singurele surse posibil poluatoare ale solului si subsolului, sunt carburantii si lubrefiantii care pot fi risipiti accidental de catre mijloacele de transport si utilajele actionate cu motoare cu ardere interna. Cantitatile care se pot scurge accidental de la aceste utilaje, sunt minime si nu reprezinta un factor major de risc in ce priveste protectia factorilor de mediu, respectiv solul si subsolul.

Nu exista factori poluatori pentru solul si subsolul amplasamentului balastierei.

. Protectia impotriva radiatiilor

Nu exista factori care sa influienteze nivelul de radiatii,in incinta balastierei.

. Protectia fondului forestier

In apropierea perimetrului balastierei nu exista fond forestier.

. Protectia ecosistemelor terestre şi acvatice

Conform coordonatelor geografice in sistem de referinta Stereo 1970 amplasamentul balastierei se gaseste in interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0264 și ROSPA0171 Valea Izei si Dealul Solovan. Activitatea din cadrul obiectivului analizat nu aduce nici un fel de prejudicii in ce priveste protectia ecosistemelor terestre, acvatice, a biodiversitatii si ocrotirii naturii.

8 . Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional

Amplasamentul balastierei este situat in intravilanul localitatii Rozavlea, jud. Maramures, in albia minora a r. Iza, mal drept, CSA 27-28, hm 355-358 si nu a necesitat schimbarea destinatiei acestuia, fiind considerat neproductiv.

Nu se identifica cauze care sa necesite protectia peisajului si a zonelor de interes traditional

. Gestionarea deseurilor

In incinta amenajarii piscicole se identifica doua tipuri de deseuri: a) deseuri de tip menajer,a caror cantitate se estimeaza astfel: - 2 pers. x 0,5 kg/zi = 1,0 kg/zi - 1,0 kg/zi x 180 zile/an = 180 kg/an Aceste deseuri menajere, sunt indepartate din incinta zilnic, de catre cei care isi desfasoara activitatea de productie in perimetrul proiectului, si care produc de fapt aceste deseuri.

Din activitatea balastierei nu rezulta deseuri care sa puna in pericol echilibrul factorilor de mediu.

. Gestiunea substantelor si preparatelor periculoase

Balastiera nu utilizeaza in procesul de productie substante si preparate periculoase.

. Gestiunea ambalajelor

Nu se utilizeaza ambalaje nici la aprovizionare cu materii prime, nici la livrarea produsului finit.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Pentru activitatea de extractie a pietrisului si nisipului din balastiera nu sunt necesare anumite dotari sau masuri pentru limitarea emisiilor de poluanti in mediu.

VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva Cadru Apă, Directiva Cadru Aer, Directiva Cadru a Deşeurilor etc.)

Proiectul pentru care se solicita acord de mediu nu intra sub incidenta nici unei directive europene din tratatul de aderare, respectiv din directivele mentionate mai sus.

VII. Lucrări necesare organizării de şantier

Pentru activitatea de extragere a pietrisului si nisipului nu este necesara organizarea de santier.

9 VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

Dupa incetarea activitatii de extractie a nisipului si pietrisului nu este necesar sa se prevada lucrari de refacere a amplasamentului ci doar mentinerea calitatii factorilor de mediu din zona.

IX. Anexe - piese desenate

La documentatia de emitere a acordului de mediu pentru proiectul balastiera sunt anexate planul de incadrare in zona si planul de situatie in coordonate geografice STEREO 1970.

X. Localizarea proiectului fata de situl Natura 2000

Conform coordonatelor geografice in sistem de referinta Stereo 1970 perimetrul de exploatare produse de balastieră din râul Iza, pentru care se solicita Acord de Mediu , are o suprafata de 0,65 ha, care este situat în albia minoră a râului Iza, pe malul drept, CSA 27-28, hm 355-358, în intravilanul comunei Rozavlea, jud. Maramures, amplasat în interiorul situl Natura 2000 ROSCI0264 și ROSPA0171 Valea Izei si Dealul Solovan. a) Descrierea succintă a proiectului și amplasarea acestuia în raport cu aria naturală protejată de interes comunitar: Lucrările propuse prin proiect au drept scop recalibrarea albiei râului Iza, în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și preîntâmpinarea agravării unor eroziuni pe malul opus depozitului. Lucrările de decolmatare a albiei, se vor desfășura într-un perimetru în suprafață de 0,65 ha, în albia minoră a râului Iza, mal drept, CSA 27-28, hm 355-358, în intravilanul comunei Rozavlea. Deponia de agregate minerale în acest perimetru se prezintă sub forma unei plaje alungite pe malul drept al râului Iza. Volumul de material rezultat din decolmatarea și recalibrarea albiei va fi de 6500 mc. Exploatarea agregatelor minerale se va face în fâșii longitudinale dinspre aval spre amonte, dinspre firul apei spre uscat și deasupra talvegului natural al cursului de apă. In cadrul activitatii de extractie se executa urmatoarele operatiuni: - excavarea nisipurilor si pietrișurilor cu excavatorul pe senile și încărcarea acestora în mijloace de transport. - transportul materialului excavat la locul de punere in opera. Operațiunea de transport se realizează cu mijloace de transport proprii sau a beneficiarilor de rocă extrasă. Exploatarea agregatelor minerale in perimetrul proiectului propus are ca obiectiv extragerea si valorificarea nisipurilor și pietrișurilor în scopul realizării lucrărilor de construcții, din apropiere. Proiectul propuse este amplasat în interiorul Situl Natura 2000 ROSCI0264 și ROSPA0171 Valea Izei si Dealul Solovan. Având în vedere desfăşurarea lucrărilor, s-a obţinut Avizul de Gospodărire a apelor nr. 128/02.05.2018 .

10 Proiectul care face obiectul prezentei documentaţii pentru obţinerea acordului de mediu, este delimitat de următoarele coordonate geografice in sistem de referinta STEREO 1970 (Marea Neagra): COORDONATELE PERIMETRULUI TEMPORAR DE EXPLOATARE Nr. crt. X Y 1 693286 441149 2 693339 441102 3 693395 441060 4 693457 441031 5 693427 441011 6 693295 441109

b). Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea proiectului, şi dacă suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung);

INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎN PERIMETRUL CAREIA SE GASECTE PROIECTUL PROPUS: Prezentarea Sitului NATURA 2000 – ROSCI0264 și ROSPA0171 “Valea Izei Dealul Solovan”: Suprafaţa 47.675 ha Localizare Judeţul Maramureş: Băiuţ (<1%), Bârsana (15%), Bogdan Vodă (15%), Botiza (99%), Budeşti (<1%), Călineşti, (1%), Dragomireşti (95%), Groşii Ţibleşului (2%), Ieud (>99%), Lăpuş (<1%),Moisei (<1%), Onceşti (20%), Poienile Izei (>99%), Rozavlea (39%), Săcel (69%), Săliştea de Sus (72%),Şieu(>99%), Sighetu Marmaţiei(15%),Strâmtura (27%),Vadu Izei (14%).

11 Tipuri de habitate : 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 6520 - Fâneţe montane; 7110* - Turbării active; 7140 – Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat); 8210 – Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 91 V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1355 Lutra lutra 1354 Ursus arctos

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă)

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1146 Sabanejewia aurata 9903 Eudontomyzon danfordi 1131 Leuciscus souffia 1138 Barbus meridionalis 1163 Cottus gobio 1122 Gobio uranoscopus 1130 Aspius aspius 1160 Zingel strebe

Alte specii importante de floră şi faună Alcedo atthis Aythya nyroca Bonasa bonasia Bubo bubo Ciconia ciconia Circaetus gallicus Circus cyaneus Circus pygargus Crex crex Dendrocopos medius Dendrocopos syriacus Falco columbarius Ficedula albicollis Ficedula parva Gavia arctica Gavia stellata Lanius collurio Lanius minor Lullula arborea Pandion haliaetus Pernis apivorus Picoides tridactylus Picus canus Sterna hirundo Strix uralensis Sylvia nisoria Tetrao urogallus Tringa glareola

12 Astacus astacus Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum Cardamine glanduligera Drosera rotundifolia Galanthus nivalis Lycopodium clavatum Pinus mugo Rubus subvillicaulis Scheuchzeria palustris Sesleria heuflerana Silene zawadzkii Thlaspi dacicum Trollius europaeus c). Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Perimetrul obiectivului de interes: ANALIZA ASOCIATIILOR VEGETALE, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL INVESTITIEI Analiza florei si vegetației Metoda de lucru: In vederea analizei florei si vegetației s-au efectuat deplasări în perimetrul de referință în perioada 15-20.05.2018 si inventarieri floristice in habitatele zonei pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populațiilor de plante, identificarea asociațiilor vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice și diferențiale. Studiul vegetației s-a axat pe identificarea si analiza asociațiilor vegetale ale căror fitocenoze sunt prezente în teritoriul cercetat. S-a utilizat metoda lui J. Braun –Blanquet adaptata de către Al. Borza și N. Boscaiu la particularitățile covorului vegetal din țara noastră. Tehnica ridicărilor fitocenologice și a notațiilor a fost cea conforma scolii fitocenologice central-europene. Apartenenta releveurilor din fitocenoze la diferite asociatii vegetale a fost stabilită cu ajutorul speciilor de recunoaștere, a speciilor diferențiale și a speciilor edificatoare. A fost aplicata metoda releveului fitosociologic urmată de prelucrări statistice ale eșantioanelor înregistrate. Rezultate: Balastiera propusa a se realiza va fi situată in intravilanul comunei Rozavlea, in în albia minoră al râului Iza, mal drept, borna CSA 27-28, hm 355-358, iar acest amplasament este lipsit de vegetaţie deoarece, zona este inundabila . Lucrările de inițiere ale obiectivului constau in excavarea nisipului pe o suprafață de cca. 0,65 ha. Pe terenul destinat exploatării nu s-au identificat nici una dintre asociațiile vegetale care definesc habitate de importanta comunitara sau cu grad conservativ ridicat, deoarece perimetrul balastierei este lipsit de vegetație. In urma studiului de teren au fost identificate asociații vegetale forestiere si praticole dispuse mozaicat, ca suport pentru habitatele naturale ale regiunii. Vegetația forestiera, predominanta in perimetrul de amplasare a obiectivului aparține unor asociații edificate de molid si fag in diferite proporții, iar in funcție de particularitățile substratului si ale microclimatului, cu diferite specii caracteristice, ceea ce generează asociații diferite. Zăvoaiele de salcii din vecinătatea amplasamentului, nu adăpostesc specii de interes comunitar si nu constituie un habitat cu grad ridicat de conservare.

13 ANALIZA SPECIILOR DE ANIMALE DIN ARIA DE IMPACT SI ZONA ÎNCONJURATOARE NEVERTEBRATE In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera si coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se vor efectua in zona.

PEȘTI: Inventarul ihtiofaunei din bazinul hidrografic al râului Iza realizat pe baza datelor prezentate în literatura de specialitate, include urmatoarele specii: Eudontomyzon danfordi, Hucho hucho, Thymallus thymallus, Leuciscus cephalus, Leusciscus souffia, Abramis brama, Alburnoides bipunctatus, Barbus barbus, Gobio gobio, Gobio uranoscopus, Chondrosstoma nasus, Barbus peloponnensius, Rutilus rutilus, Orthis barbatulus, Sabanejewia aurata, Lota lota, Zingel streber, Zingel zingel, Cottus gobio, Cottus poecilopus, Orthrias barbatulus, Phoxinus phoxinus. Râul Iza, în zona localității Rozavlea are debit relativ ridicat si viteza corespunzătoare de curgere; substratul este format din bolovani, pietriș. In mediul lentic sunt suprafete cu nisip. Latimea albiei minore variaza între 40 m si 10 m, iar adâncimea între 150 cm si cca 20 cm. Conform datelor din literatura de specialitate (Ardelean-Beres, 2000, I. Telcean, 2009), acest sector de râu are o stare ecologica relativ buna, fiind identificate peste 20 de specii de pesti. Sunt specii cu interes deosebit, de interes stiintific si comunitar, dintre care vom mentiona doar cateva dupa Directive 92/43EEC Traty of accesion 2003 Anexa II – Animale si plante de interes comunitar, care au conservare speciale cu arealelor lor. Prin exploatarea agregatelor minerale din perimetrul analizat, debitele da apa ce se dezvolta la un moment dat pe cursul de apa nu sunt influențate in cea ce privește valoarea acestora. Considerând faptul ca densitatea speciilor este aceeși pe toata lungimea cursului râului Iza și faptul ca, perimetrul de exploatare are o lungime de 50 m, populația de pești afectata de implementarea proiectului este minima.

AMFIBIENI Metoda de studiu: Întâlnirea si identificarea vizuala a amfibienilor si reptilelor (ARVES-amphibian and reptile visual encounter surveys) este metoda ceea mai standardă în studiul și inventarierea herpetofaunei. Exista numeroase metode de întâlnire si identificare vizuala, dintre care ceea mai adecvata este metoda transectelor. Habitatele umede de bălți, zonele de zăvoi, cat și buruienișurile înalte atașate de marginile râului permit dezvoltarea amfibienilor. In perimetrul vizat direct valorificarea balastului si in vecinătatea acestuia nu s-au observat exemplare de amfibieni, specii comune sau de interes comunitar.

Pasari Metoda de studiu:

14 Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. In perimetrul desemnat amplasarii amenajarii piscicole nu s-au semnalat cuiburi de pasari. In zonele invecinate la o distanta de aprox. 100 m de proiectul propus, pe raul Iza au fost observate urmatoarele specii de pasari: pupaza - Upupa epops, barza alba-Cyconia cyconia, cotofana-Pica pica, pitigoi mare - Parus major. Ele nu cuibăresc în perimetrul destinat extragerii balastului si nici in imediata vecinătate, deoarece nu exista copaci sau alte adăposturi și poposesc doar întâmplător pe prundișul râului. Deschiderea balastierei, realizându-se pe suprafață restrânsă si pe un teren nud fără vegetație nu va afecta direct populațiile ornitofaunei, exceptând zgomotul care va constitui un factor de stres pentru perimetrul de zăvoi aflat la 40 m de balastieră și pentru luciul de apa din apropierea exploatării, unde nu vor mai poposi păsările acvatice, alegându-și zonele învecinate.

MAMIFERE Suprafata destinata activitatii economice nu este propice mamiferelor, atât în ceea ce priveste comportamentul de hranire, cât si cel de adapostire sau retragere. Nu au fost observate mamifere sau urme de mamifere salbatice. În acest sens exploatarea balastierei nu va avea nici un impact negativ asupra populațiilor de mamifere din zonele adiacente. d) Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar; Teritoriul pe care va fi amplasată balastiera propusa este localizat în inextravilanul comunei Rozavlea, în albia minoră a râului Iza, mal drept, CSA 27-28, hm 355-358. Perimetrul temporar de exploatare, constând în nisipuri si pietrișuri, cu o suprafață de 0,65 ha este lipsit de vegetație. Fiind situat în albia minoră a râului Iza, și se prezintă sub forma unei plaje alungite pe malul drept al raului, vecinătățile perimetrului de interes economic sunt suprafețe ocupate de o vegetație instalată pe terenuri aluvionare, vegetație de prundișuri de râu. Atât suprafața destinată utilizării economice, cat și zonele învecinate sunt lipsite de specii/habitate de interes comunitar. Vegetația aluvionară, a prundișurilor nu adăpostește taxoni rari cu interes conservativ. Vegetatia din vecinătatea amplasamentului este una ruderalizată (antropizată) edificată de specii de plante comune, neincluse în lista celor de interes comunitar. e) Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate; Lucrările propuse prin proiect au drept scop recalibrarea albiei râului Iza, în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și preîntâmpinarea agravării unor eroziuni pe malul opus depozitului. Lucrările de decolmatare a albiei, se vor desfășura într-un perimetru în suprafață de 0,65 ha, în albia minoră a râului Iza, mal drept, CSA 27-28, hm 355-358, în intravilanul comunei Rozavlea. Deponia de agregate minerale în acest perimetru se prezintă sub forma unei plaje alungite pe malul drept al râului Iza. Volumul de material rezultat din decolmatarea și recalibrarea albiei va fi de 6500 mc.

15 Exploatarea agregatelor minerale se va face în fâșii longitudinale dinspre aval spre amonte, dinspre firul apei spre uscat și deasupra talvegului natural al cursului de apă, fără a se afecta talvegul albiei prin crearea de gropi și neuniformități, astfel încât zona sa nu fie dezechilibrata din punct de vedere al eroziunii.

Prin dirijarea corecta a exploatării se va face o corecție și regularizare a cursului râului Iza în acest sector al albiei minore, mal drept. In cadrul activitatii de extractie se executa urmatoarele operatiuni: - excavarea nisipurilor si pietrișurilor cu excavatorul pe senile și încărcarea acestora în mijloace de transport. - transportul materialului excavat la locul de punere in opera. Operațiunea de transport se realizează cu mijloace de transport proprii sau a beneficiarilor de rocă extrasă. Exploatarea agregatelor minerale in perimetrul proiectului propus are ca obiectiv extragerea si valorificarea nisipurilor și pietrișurilor în scopul realizării lucrărilor de construcții, din apropiere. f) Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a PP etc.; Proiectul este destinat unei funcționări de durata, cca. 3 de ani în functie de regenerarea materialului depus de râu în albie. In sens strict, exploatarea se face contractual pe un an, contractul reînnoindu-se la fiecare 12 luni. Deschiderea balastierei este prognozata a se face pe parcursul perioadelor februarie – noiembrie în decursul a câtorva ani. Pe perioada de iarnă, în funcţie de condiţiile meteorologice, activitatea de extracţie şi de prelucrare poate fi întreruptă. g) Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementării PP: Activitatea de extracție propriu-zisa se va desfășura pe o suprafață de 0,65 ha, respectiv la nivelul plajei spre firul apei. Drumurile: - drum de hotar balastat existent de c.c.a. 1,3 km care face legatura cu perimetrul in zona malului drept al raului Iza, latimea drumului este 4 m; - drum de acces practicabil pana la perimetru are o latime de 4 m; - amenajarea unei platforme de lucru pentru utilajul de excavare cu un șanț de scurgere în jurul acesteia pentru scurgerea apei din cupa excavatorului. - construirea unui pilier de protecție cu caracter definitiv pentru malul drept al râului. Dimensiunile sale vor fi reglementate în acord cu Autorizația de Gospodărire a Apelor. - Excavații longitudinale dinspre aval înspre amonte sub forma de fâșii cu lățimi cuprinse între 4 si 8 m, în funcție de lungimea brațului utilajului de excavat. Taluzul va avea un unghi de maximum 30-400. Ca urmare a deschiderii balastierei, va fi exploatata o resursa naturala, extrasa din zona si transportata spre beneficiari.  accesul se face printr-un drum balastat de hotar existent de cca. 1,3 km din drumul județean, conform Planului de situație anexat;  accesul pe plaja se face de pe malul râului;  se va amenaja platforma de lucru înconjurata de un șanț de scurgere menținut în

16 permanentă funcțional pentru scurgerea apelor aduse odată cu materialul extras; h) Prognozaţi scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitate afectate de implementarea proiectului, dacă este cazul; Nu este cazul – Prin implementarea proiectului propus nu vor fi afectate specii şi habitate de interes comunitar, deoarece amplasamentul este lipsit de vegetație datorită activității existente, in concluzie nu este necesar să se facă înlocuirea speciilor/habitate de interes comunitar. Datorită activității existente, proiectul propus este amplasat în intravilanul comunei Rozavlea, pe amplasamentul propus şi în apropiere acestuia nu au fost identificate speciilor/habitate de interes comunitar. i). Identificarea şi detalierea următoarelor tipuri de impacturi: direct, indirect, cumulative, te termen scurt sau lung.

Impactul direct si indirect Impactul direct se manifesta asupra unei porțiuni infime din situl Natura 2000. De asemenea nu exista impact direct asupra habitatelor terestre si un impact nesemnificativ asupra habitatelor acvatice. Acesta din urmă, singurul demn de menționat, se va manifesta prin ușoara creștere a turbidității apei în zona litorala și printr-o modificare restrânsa ca suprafață și intensitate a curenților locali de ape determinate de apariția temporară a unor gropi la marginea apei. Prin urmare, peștii vor evita zona litorala. Asupra speciilor de păsări se va exercita un efect redus și indirect. Speciile de ornitofaune vor evita cuibăritul și hrănirea pe o raze de câțiva mp în apropierea balastierei, dar au spațiu suficient de retragere.

Impactul actual Impactul actual consta in utilizarea drumului ca si cale de acces pe o lungime de 1,3 km, circulatia unor mijloace de transport. Circulatia este foarte restransa, traficul neavand un impact asupra habitatelor si speciilor. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de catre apele de precipitatii, nu s-au observat gunoaie pe marginea drumului. Prin urmare impactul actual asupra zonei este unul redus.

Impactul proiectului asupra integritãtii sitului Suprafata afectatã de proiect si de catre structurile asociate va fi de aproximativ 0,65 ha care reprezintã doar o pondere infima din cele peste 6392 ha ale sitului natura 2000 Valea Izei si Dealul Solovan.

Impactul asupra habitatelor Prin realizarea proiectului nu se modifica suprafata habitatelor, prin urmare nu exista impact nici pe termen scurt nici pe termen lung in ceea ce priveste integritatea habitatelor. Având în vedere însã inexistenta habitatelor cu valoare de conservare mare si a faptului cã nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem cã impactul asupra ariei protejate va fi nesemnificativ.

Impactul cumulativ Datorită faptului că acest proiect nu prezintă impact negativ semnificativ asupra speciilor

17 şi habitatelor Natura 2000 identificate şi datorită faptului că în imediata vecinătate a proiectului nu există alte activităţi economice, nu există o cumulare a impactului cu alte proiecte.

Impactul pe termen scurt sau lung Impactul activitatii este unul pe termen scurt, 4 trimestre, respectiv un impact redus pe perioada de exploatare a agregatelor minerale. Implementarea propiectului propus nu necesita inlocuirea speciilor/habitate de interes comunitar pentru ca, nu au fost identificate pe amplasament si in imediata vecinatate a acestuia. j). Identificaţi toate proiectele din vecinătate, care pot avea singure sau în combinaţie cu alte proiecte impact negativ asupra sitului natura 2000, respectiv, stabiliţi limitele în interiorul cărora s-a făcut analiza efectelor cumulate şi scara de timp pentru care au fost luate în considerare; Datorită faptului că acest proiect nu prezintă impact negativ semnificativ asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi datorită faptului că în vecinătatea proiectului (pe o distanţă de 150 m amonte şi 150 m aval de proiectul propus spre realizare) nu există alte activităţi economice, nu există o cumulare a impactului cu alte proiecte. În cazul exploatări propuse pe suprafața aceasta vegetația este inexistentă și s-a constat că, proiectul nu va afectata vecinătățile. Porțiunea de drum care mărginește exploatarea, nu este deteriorată, nu s-au constat rupturi, alunecări, prăbușiri, depozite de aluviuni sau deșeuri în vale.

m) Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza urmatorilor indicatori-cheie cuantificabili:  nu va fi pierdut nici un procent din suprafața habitatului deoarece pe amplasament și în vecinătatea acestuia nu au fost identificate nici un habitat de interes comunitar;  procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproducere ale speciilor de interes comunitar - nu este cazul; - suprafețele colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesitățile de hrănire, odihnă și reproducere a speciilor de faună;  prin activitatea economica propusa nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar;  durata sau persistenta fragmentarii - nu este cazul, deoarece nu va avea fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar;  durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; - Amplasamentul se găsește în interiorul limitelor sitului natura 2000 ROSCI0264 și ROSPA0171 Valea Izei și Dealul Solovan.  schimbări în densitatea populațiilor (nr. de indivizi/suprafața); - Se va modifica foarte puțin densitatea speciilor de pești din zona, dar nu prin mortalitate, ci prin deplasarea spre alte zone.  scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; - nu este necesar să se înlocuiască speciilor/habitatelor de interes comunitar pentru că, în perimetrul propus spre exploatare şi în imediata vecinătate a acestuia nu au fost identificate speciilor/habitatelor de interes comunitar.

18  Refacerea stării inițiale a mediului după încetarea exploatării se va realiza in cca. 1 an. n). Evidenţierea clară a măsurile de reducere care pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung prin mecanisme legislative şi financiare.

Măsuri de diminuare a impactului asupra mediului:  Folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate  Evitarea muncii in timpul nopții, iar in cazul în care se utilizează lumina noaptea se va evita utilizarea ei in exces.  Evitarea exploatărilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masă a insectelor nocturne si implicit a liliecilor.  Pentru impactul datorat mortalității directe cauzate de omorârea animalelor de către lucrători, capturarea involuntare a diferite specii in gropi, șanțuri, canale etc., apariția de false locuri de determinând mortalitatea ouălor, larvelor etc.), se recomanda: - organizarea de ședințe de conștientizare în care sa se explice faptul că aceste animale sunt strict protejate de lege. - Pentru impactul datorat creșterii nivelului suspensiilor și a noxelor se va proceda la umezirea în permanență a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creșterea gradului de impurificare a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantă măsură de reducere este folosirea de utilaje și mașini conforme cu standardele euro.  Pentru impactul datorat poluării datorate accidentelor, managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadecvate și managementului defectuos al deșeurilor, impact ce poate apărea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor și habitatelor se recomanda: - aplicarea unei discipline în circulație - realizarea unui management eficient al depozitarii hidrocarburilor și a altor substanțe toxice în perimetrul șantierului; - folosirea de tehnologii noi, performante; - realizarea unui management eficient al deșeurilor; asigurarea evacuării deșeurilor prin efectuarea unui contract o firma autorizata de profil;  Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directă a speciilor mobile de faună, cauzată de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandă: - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului.  Curățarea regulată a drumurilor industriale și a marginilor acesteia de cadavrele de animale (ex. câini, păsări etc.) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidele, păsări răpitoare, vulpi etc.);  Lucrările care duc la tulburarea apei, sau la micşorarea debitului se vor efectua în afara perioadei de reproducere a speciilor prezente.  Organizarea şantierului se va face în aşa fel încât aceasta să fie amplasată cât mai departe de malul râului, evitându-se astfel deteriorarea albiei şi a malului.  Deşeurile generate în perioada de funcționării (ambalaje din hârtie şi carton, ambalaje de material plastic, sticlă etc.) vor fi adunate şi eliminate la depozite de deşeuri.  Pentru a afecta cât mai puţin locurile de ascunziş şi de hrănire pentru ihtiofaună utilajele se vor poza cât mai departe de malul râului acolo unde aceasta este posibil.  De asemenea se va avea grijă ca din albia râului să nu fie îndepărtate pietrele de mari

19 dimensiuni, deoarece în vecinătatea acestor pietre se află locurile de ascunziş a speciilor prezente. Se va păstra regimul natural de adâncime a râului.  Vor fi excluse activităţile de curăţare a albiei de masa organică naturală moartă (lemn, frunze, ierburi, etc.) cu excepţia zonelor de lucru efectiv.  Vor fi luate măsuri de protecţie împotriva poluării râului, o atenţie specială trebuie acordată poluării cu carburanţi şi lubrifianţi.  Pentru a preveni poluarea râului, lucrările vor fi proiectate în aşa fel încât utilajele folosite să pătrundă de cât mai puţine ori în râu, pentru a preveni poluarea acesteia, cât şi deranjarea comunităţilor de ihtiofaună prezente.  Se vor lua măsuri de preîntâmpinarea deversărilor de substanţe cu potenţial toxic sau mutagen (carburanţi, uleiuri, etc.).  Se va interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice) pentru a nu deranja comunităţile de ihtiofaună.  Se va interzice staţionarea şi spălarea autovehiculelor în râu sau cu apă din râu pe lângă acesta.  Se va interzice reparaţia utilajelor şi mijloacelor de transport în perimetrul balastierei.

CONCLUZIILE  Suprafața proiectului propus se afla în interiorul siturilor Natura 2000 ROSCI0264 și ROSCI0171 Valea Izei și Dealul Solovan implicând o porțiune infimă din suprafața acestui sit.  Pe teritoriul de interes economic nu exista habitate cu valoare mare sau foarte mare de conservare pentru că, perimetrul este lipsit de vegetaţie.  Pe teritoriul de interes economic nu exista specii de flora sau fauna de interes conservativ.  Datorita suprafețelor mici și a activității puțin invazive, impactul asupra speciilor de nevertebrate terestre, amfibieni, reptile, păsări, va fi foarte redus. Suprafața exploatabilă este înconjurată la o distanta de 30 m de habitate de zăvoi de bună calitate în vecinătate, prin urmare impactul va fi restrâns și la finele exploatării suprafața va fi ocupată de același tip de vegetație naturală prin colonizare naturala.  Habitatele prezente în apropierea zonei de impact, sunt de calitate superioara, astfel ca elementele mobile vor putea coloniza ușor aceste habitate receptor. De asemenea elementele puțin mobile vor putea fi translocate cu ușurință dacă o să fie cazul.  Investiția nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migrație ale păsărilor și nu are impact transfrontalier.

Intocmit, ing. Liviu Ioan