CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE

1.1. Date generale

Judeţul Maramureş este situat în partea de nord - vest a ţării, între paralelele 47020’00” şi 48000’15” latitudine nordică şi meridianele 22052’30” şi 25007’30” longitudine estică, fiind învecinat cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa - Năsăud şi Suceava. La nord este delimitat de frontiera României cu Ucraina, râul Tisa formând graniţa naturală pe o lungime de 62 km. Distanţa dintre punctele extreme vest şi est ale judeţului este de 160 km, iar dintre cele de nord şi sud este de 60 km, ceea ce conferă Maramureşului o formă alungită în direcţie longitudinală. În limitele geografice judeţul Maramureş are o suprafaţă de 6304 km2 (2,6% din suprafaţa României). Structura administrativă a judeţului cuprinde 13 oraşe (din care 2 municipii) şi 63 de comune.

Teritoriul judeţului Maramureş se caracterizează printr-o foarte accentuată varietate a cadrului geografic, aceasta având ca suport şi condiţie definitorie diversitatea morfologică a reliefului. Relieful judeţului Maramureş este variat: - zona montană – 43 %; - dealuri, podişuri şi piemonturi – 30 %; - depresiuni – 27 %. Părţile joase ale depresiunilor coboară până la 135 m pe Someş la şi 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domină Depresiunea Maramureşului cu peste 1600 m, iar Ignişul (1307 m) se ridică peste Depresiunea cu aproximativ 1000 m. Altitudinea medie a principalelor localităţi: - Baia Mare – 226 m - – 358 m - Sighetu Marmaţiei – 267 m - – 580 m - Tg. Lăpuş – 331 m - Vişeu de Sus – 491 m - Borşa – 657 m - Şomcuta Mare – 205 m - Ulmeni – 171 m - Dragomireşti – 439 m - Săliştea de Sus – 441 m

Reţeaua de apă de suprafaţă se înscrie în două bazine hidrografice distincte – Tisa şi Someş – separate de lanţul muntos vulcanic Gutâi – Ţibles şi munţii Rodnei, care formează o axă ce străbate judeţul pe direcţia NV-SE, respectiv V-E. Tisa drenează toţi afluenţii care au izvoarele pe versanţii sud-vestici ai Munţilor Maramureş şi nordul Munţilor Rodnei, precum şi numeroase pâraie care provin din munţii Gutâi – Ţibleş. La ieşirea din munţi, Tisa primeşte din stânga râul Vişeu. De la confluenţa acestor două râuri până dincolo de Teceu Mic, pe o lungime de 62 km, Tisa formează graniţa naturală între România şi Ucraina.

1 Vişeul izvorăşte din apropierea Pasului Prislop (1416 m), având ca afluenţi mai importanţi: Negoiescu, , Ţâsla (Cisla), Izvorul Dragoş, Vaser, , Frumuşaua şi Bistra. Vaserul aduce Vişeului la vărsare aproximativ 27% din debitul mediu (9 m3/s) şi are ca afluenţi mai importanţi Catarama, Făina, Ştevioara, Botizu, Novăţul şi Novicioru. Iza izvorăşte de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub vârful Bătrâna. Are ca afluenţi văile Ronişoara, , Slătioara. La primeşte pe cel mai important afluent al său, râul Mara. In aval de Iza, Tisa primeşte ca afluent mai important valea Săpânţa. Someşul curge în judeţul Maramureş între Benesat şi Seini pe 50 km. Aici primeşte afluenţi mai importanţi: râul Lăpuş unit cu râul Săsar, Sălaj, Bârsău şi Băiţa. Râurile judeţului Maramureş, datorită diversităţii reliefului şi regimului precipitaţiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice având ca efect primar degradarea albiilor şi malurilor. În judeţul Maramureş sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane şi depresionare, prezentând interes turistic, precum şi 14 acumulări care, exceptând acumularea Strâmtori – Firiza, sunt de interes local, de agrement şi piscicol. Enumerăm lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistriţei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Măgura, Morărenilor, precum şi lacurile de dizolvare şi prăbuşire ale unor ocne cu exploatări străvechi de sare, care se află la Ocna Şugatag şi Coştiui. Apa este clorurată, sodică, cu concentraţii aproape de saturaţie (30 g/l) şi are proprietăţi terapeutice, la care se adaugă fenomenul de heliotermie. Lacul Albastru, în apropiere de oraşul Baia Sprie, având un diametru de 60-70 m şi o adâncime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prăbuşirea într-o galerie de mină) şi chimismul apei. Acumulările antropice au o suprafaţă de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane m3 apa), asigurând alimentarea cu apă potabilă şi industrială în zona Baia Mare şi Baia – Sprie, având ca roluri secundare atenuarea undelor de viitură şi producerea de energie electrică. Se află în execuţie sistemul de amenajări hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane m3 apă în final).

Clima Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie în judeţul Maramureş sunt 5 staţii meteorologice: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Ocna Şugatag, Tg. Lăpuş şi Vf. Iezer. Parametrii climaterici caracteristici pentru anul 2008 în cele 5 staţii meteorologice sunt:

Tabel 1.1.1. Parametri climaterici caracteristici – 2008 Sighetu Staţia meteo Baia Mare Ocna Şugatag Tg. Lăpuş Vf. Iezer Marmaţiei Temp. med. an (0C) 10,9 9,8 9,1 8,7 2,6 Temp. max. an (0C) 34,8 34,6 31,8 33,2 22,1 Temp. min. an (0C) - 13,4 - 13,1 - 13,8 - 15,8 - 23,4 Temp. max. absolută (0C) 39,2/an 1943 39,4/an 1992 38,5/an 1939 36,5/an 1994 24,2/an 1998 Temp. min. absolută (0C) -30,0/an1929 -32,2/an1964 -30,5/an 1929 - 32,4/an 1987 - 29,0/an 1965 Precipitaţii anuale (l/mp) 1070,1 1003,1 976,1 994,3 1630,2

2 1.2. Resursele naturale ale judetului Maramureş

1.2.1. Resursele naturale neregenerabile

În judeţul Maramureş se găsesc acumulări de minerale cu compoziţii diferite, constituite în zăcăminte de substanţe minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judeţului sunt reprezentate de: - minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băita, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic, Băiuţ, Poiana Botizii, Ţibleş, Baia Borşa (Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucăţii) şi Vişeu (Măcârlău, Novicior); - mineralizaţiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borşa, Vişeu (Măcârlău şi Catarama); - mineralizaţiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roşie, Dealu Crucii, Şuior, Băiţa; - acumulările de minereu de fier şi mangan de la Răzoare; - depozitele de bentonită de la Răzoare şi ; - acumulări de şisturi bituminoase în raza localităţilor Vişeu, Borşa, Săcel, Tg. Lăpuş; - roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră spartă în diverse construcţii şi ca placaje decorative; pietriş şi nisipuri în albiile majore ale râurilor Someş, Lăpuş, Vişeu, Ruscova, Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

1.2.2. Resursele naturale regenerabile

Resursa de apă Regimul precipitaţiilor determină, la nivelul judeţului Maramureş, o reţea hidrografică bogată şi densă, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2. În zona alpină scăderea debitelor se datorează perioadelor îndelungate de îngheţ (6-7 luni pe an), prezenţei circurilor şi văilor glaciare datorită cărora pe suprafeţe întinse se dezvoltă numai cursul principal al râului, cât şi efectului cumpenei de apă, unde se resimte lipsa unei reţele de râuri cu scurgere permanentă. În zonele mai joase, cu depozite de versanţi mai groase, ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensă a reliefului. Aici există ape freatice din abundenţă, care asigură alimentarea cu apă a râurilor mici. Alimentarea pluvială este caracteristică mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile depresionare au loc viituri destul de mari. Reţeaua hidrografică se înscrie în două bazine hidrografice distincte - Tisa si Someş – separate de lanţul muntos vulcanic Gutâi – Ţibleş şi munţii Rodnei, care formează o axă ce străbate judeţul pe directia NV-SE, respectiv V-E. Dintre principalele localităţi ale judeţului, Baia Mare se alimentează din sursă de apă de suprafaţă, Cavnic din sursă de suprafaţă şi parţial din subteran, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Tg. Lăpuş, Seini, Baia Sprie şi Borşa din surse de apă subterane.

3 Resursa de sol Învelişul de soluri pe cuprinsul judeţului Maramureş este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care condiţionează formarea sa. Se remarcă printr-o întindere mai mare următoarele tipuri genetice: - Soluri brune argilice - Soluri brune podzolice - Soluri podzolice argilo-iluviale - Soluri pseudogleice - Soluri brune acide - Andosoluri - Soluri gleice - Soluri humico-silicatice - Litosoluri - Aluviuni si soluri aluviale - Regosoluri Din suprafaţa totală a judeţului de 6304,36 km2, suprafaţa agricolă reprezintă 49,4%, pădurile – 45,9%, apele – 0,9% şi alte suprafeţe – 3,8%. Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafaţă a judeţului, având o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaiţul munţilor Rodnei – Lychnis nivalis şi Melampyrum Saxosum).

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială

Judeţul Maramureş are o suprafaţă de 630436 ha şi 516562 locuitori (la 1 iulie 2004), având o densitate a populaţiei de 81,94 loc./km2. Din punct de vedere administrativ, teritoriul judeţului cuprinde 2 municipii, 11 oraşe, 63 comune, 213 sate, din care 28 aparţin de municipii şi oraşe. Zona urbană deţine 34,33% din suprafaţa judeţului. Datele semnificative privind concentrările urbane din judeţul Maramureş inclusiv date demografice, sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 1.3.1. – Concentrările urbane din judeţul Maramureş Densitatea Zona Intravilan Număr populaţiei în /oraş urbană (ha) locuitori zona urbană (ha) 2 (loc./km ) Municipiul Baia Mare 23347 3374 138932 595 Municipiul Sighetu Marmaţiei 13536 1649 41246 304,5 Oraşul Baia Sprie 9602 1003,2 16626 173,15 Oraşul Borşa 43600 3764 27325 63 Oraşul Cavnic 2648 748 5216 197 Oraşul Dragomireşti 10109 801,2 3514 35 Oraşul Săliştea de Sus 6480 1569 5100 78,7 Oraşul Seini 5800 986 10133 174,7 Oraşul Şomcuta Mare 12040 3130 8017 66,59 Oraşul Târgu Lăpuş 24735 1729,35 5839 23,61 Oraşul Tăuţii Măgherăuş 12065 921,67 6838 56,68 Oraşul Ulmeni 8149 633 7335 90 Oraşul Vişeu de Sus 44306 3600 16930 38,2 Judeţul Maramureş 216417 23908,42 293051

4