PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Dumitru IUGA

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Dumitru IUGA 16 PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Dumitru IUGA “În timp, toţi venim din Maramureș” MIHAI EMINESCU Rezumat Articolul prezintă o sinteză a portului popular din Ţara Maramureșului, realizată în baza aprecierii critice a contribuţiilor știinţifice ale predecesorilor la promovarea domeniului și a rezultatelor obţinute de către autor în timpul cercetării manifestărilor actuale ale acestei tradiţii străvechi. Prin analiza unei factologii bogate a componentelor portului popular, conservat în mod exemplar până în prezent, autorul relevă atât consecvenţa în păstrarea unor tipare arhaice, cât și capacitatea maramureșenilor de a asimila noi materiale în procesul dezvoltării societăţii. Spiritul identitar continuă să alimenteze perpetuarea și dezvoltarea portului popular în Ţara Maramureșului, dimensionându-i semnificaţiile, mai ales, în sfera sărbătorescului. Cuvinte-cheie: Maramureș, port popular, identitate, tipare arhaice. Ţara Maramureșului, de la prima menţiune în documentele de cancelarie, la 1199, avea, până în 1920, o suprafaţă de 10.354 km2, după stabilirea graniţelor revenind României doar 3.831 km2. Voievodatul Maramureșului se întindea de la Munţii Rodnei – Pasul Prislop și Obcinele Bucovinei – Munţii Maramureșului, la sud-est și la nord, până la Talabârjaba la vest, iar la sud – Munţii vulcanici ai Oașului, Gutâiului și Ţibleșului. Ioan Mihalyi de Apșa descrie foarte sugestiv Ţara Maramureșului: “Comitatul Maramureș, situat la cursul superior al râului Tisa, formează în privinţa topohydrografică un teritoriu închis din toate laturile de dealuri mari și munţi înalţi, ca o cetate, având de poartă locul îngust lăngă Huszt, unde Tisa părăsește locul său natal. Apele pătrund acest teritoriu, cum e pătrunsă frunza arborelui de nervele sale; râuri curg din toate marginile pănă în mijlocul ţinutului, unde Tisa toate le adună, primind de-a stânga râurile Mara, Iza și Vișeul, de-a dreapta Apșa, Tarasul, Talaborul și râul Nagy-Agh (Neag-Iza Neagră – n. n.). Toate aceste râuri se ramifică în văi și vălcele încăntătoare, de o rară frumuseaţă naturală, cum le are pământul clasic al Elladei și al Italiei”1. Sunt edificatoare descoperirile arheologice din paleoliticul superior (Nănești), neolitic (Leordina, Rozavlea, Strâmtura, Sighet, Coștiui, Cornești etc.), epoca bronzului (tezaurele de la Sarasău, Borșa, Bogdan Vodă sau Cetatea de pe dealul Solovan din Sighet, Săliștea de Sus2, din prima și a doua epoca a fierului, din perioada dacică și prefeudală3. Întinderea voievodatului, cele aproape 200 de localităţi componente (azi în Maramureșul din România au rămas doar 58 localităţi) cu o populaţie numeroasă, i-au conferit o individualitate distinctă în peisajul Ţărilor Românești, de aici plecând “întemeietorii de legi și datini” Dragoș Voievod și Bogdan Voievod spre Moldova, care câteva secole s-a numit Terra Bogdana, dinastia Mușatinilor domnind aici aproape două secole și jumătate. Dinastiile maramureșene au stăpânit și voievodatul Galiţiei Buletin Ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie Volumul 19 (32) Dumitru IUGA 17 (din Drăgoșești descinde, în sec. XV, o familie numită Ceaikovsky), voievodatul Zambor din sudul Poloniei, în ţinutul numit azi Podhale. Prin secolele XIV-XV aici au fost făcute primele traduceri de texte religioase în românește, iar acestea “creaseră o tradiţie a limbii literare; creaseră, oarecum, limba literară a românilor, pe care traducătorii din diferite provincii românești erau obligaţi s-o respecte într-o oarecare măsură. Avea, oarecum, dreptate Iorga să considere Maramureșul drept Toscana neamului românesc, adică patria limbii românești, cel puţin când e vorba de Coresi și traducătorii și scriitorii de până prin veacul al XVIII-lea”4. Miron Costin în “Descrierea Ţării Moldovei și a Munteniei” (Poema polonă) acordă un spaţiu generos Maramureșului, scriind: „Maramureșu-i întreg, parcă nimeni n-a ieșit. / Că acolo și pe Olt oamenii s-au înmulţit. / Vorba lor este și-acum frumoasă, curată, / Mai ales în Maramureș, mai apropiată / De italienească și-s cu dreptul răzășesc, / Liberi și până acum ei la nimeni nu slujesc, / Numai ce cu prinţul la război pornesc călări / Și-ntreţin cetatea Hust din a lor cămări / Și cu oameni. După alte legi trăiesc și apoi / Nici nu-s cei din urmă în trebi de război”. (Trad. Elena Linţa). Rolul Maramureșului este dovedit și de diplomele acordate de regatul Ungariei nobililor maramureșeni. Românii “din Maramureș sunt amintiţi abia la începutul secolului al XIV-lea în documentele maghiare, pentru că doar atunci au intrat în sfera de interes a Ungariei, când regele Carol Robert, care urmărea o politică de expansiune teritorială spre Moldova și Galiţia, a avut nevoie de ajutorul lor împotriva Tătarilor și Lituanienilor”5. Prima familie nobilă maghiară stabilită în Maramureș a fost familia Pogany (“Domnișoara Pogany” a lui Brâncuși este descendenta acestei familii), în 1500, la Domnești (azi în Transkarpatia). Rutenii/Rusinii, sub Teodor Koriatovici, vin în Ţara Maramureșului abia în sec. XV (la 1405 erau la Munkacevo, alungaţi de lituanieni, iar pe la 1461 de la Cușniţa pe Bârjaba, spre Munkacevo, se amintește de un drum “ad terra Ruthinorum”6. Reatestarea diplomelor nobiliare de către Curtea de la Viena, la sfârșitul sec. al XVIII-lea, ne dă o imagine destul de clară a Ţării Maramureșului. Toţi trebuiau, prin “înscrisuri” (diplome), să-și dovedească nobilitatea: “între anii 1752-1768 doar 120 de familii maghiare, din 15 târguri, și-au dovedit nobilitatea, însă cu toţii fiind nobili armaliști, nici unul donatar; nici o familie ruteană nu și-a dovedit nobilitatea, în schimb 351 familii românești, din 50 de sate, și-au dovedit nobilitatea, dintre care 310 nobili donatari – nobilii donatari erau cei care primeau domenii nobiliare cu drept de proprietate pe veci, românii fiind, de fapt, învestiţi în propriile lor domenii”7. Prin anii 1971-72 am văzut o carte poștală din Sicilia. Era o “Gina Lolobrigida” cu o cămașă decoltată cam cum se poartă de vreo 30 de ani pe cursul superior al Izei, și cu o zadie (fotă, catrinţă) în vârste roșu-negru roșu-negru, 4 dungi, un pic mai late ca în Maramureș. Ne-a trimis-o un cunoscut cântăreţ, Emil Gavriș, originar din Chelinţa, sat de pe Someș, aflat azi în judeţul Maramureș. M-a uimit. Așa cum “Madona Română” de la Vatican are o zadie transilvăneană. La Biserica din Buleni, în Săliștea de Sus, exista, până acum vreo 50 de ani, o icoană a Maicii Domnului, având costum de ţărancă maramureșeană. Nu știm unde și cum a dispărut. În sudul Poloniei, în Slovacia, și de acolo înspre toată Transkarpatia până în Volumul 19 (32) Buletin Ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie 18 PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Maramureșul de dincolo și de dincoace de Tisa, costumul este aproape similar. La femei a evoluat mult înspre sugnă/sucnă (fotă de cașmir); unele zone mai păstrează zadiile, în spate și în faţă, despărţite: vz. Muntenia, Ardealul, Banatul, Crișana și, desigur, Maramureșul (diferenţieri se observă în Oaș și Codru, sau în Moldova). În Maramureș, încă și azi, peste sugnă se poartă, numai în partea dinainte, o zadie. “Portul maramureșean, unitar, are un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone, încadrându-se însă stilului portului popular românesc”8. Zadiile din Maramureș păstrează, de pildă, vârstele/vrâstele (benzile, dungile) mai late, în comparaţie cu vrâstele mai dese, mai înguste și numeroase, din Bistriţa, Ardeal, Muntenia, până în Bulgaria, Macedonia sau Pind, ori până în Sicilia. Ele sunt catalogate ca “originale”, prin caracterele sale prezentând “aspecte dintre cele mai importante și valoroase în cadrul etnografiei românești”, prin croi, prin “gama elementelor ornamentale” trădând “un substrat arhaic, comun etniei românești”9. La mijlocul sec. XX Al. Tzigara-Samurcaș avea dreptate să susţină că “în România, straturile ţărănești găsindu-se încă, în unele privinţe, într-un stadiu foarte apropiat de vremurile preistorice, costumul mai poate servi drept semn distinctiv și cu atât mai sigur, cu cât se bucură de o tradiţie neîntreruptă de mai multe ori milenară”10. În acest context Maramureșul este una dintre zonele bine conturate, costumul impresionând “prin vigoarea elementelor arhaice, cum sunt guba, zadiile colorate puternic în dungi late, sau consistenţa ţesăturilor...”, precum și “de fineţea și rafinamentul unor cusături”11. Deși unitar, având caracteristici comune, se observă în port unele diferenţieri pe subzone, diversitatea manifestându-se chiar de la sat la sat. În acest fel “portul popular se dovedește a fi o adevărată și preţioasă mărturie a identităţii culturale a ţăranului maramureșean”12. Zone/subzone etnografice și portul ţărănesc din Maramureș Prin piesele importante ale portului, prin cromatică și, uneori, prin croi, Maramureșul (cât a rămas astăzi în România) se poate împărţi în 2 zone mari, corespunzând fostelor raioane Sighet și Vișeu, acestea, la rândul lor, având unele subzone (nu vom cuprinde aici localităţile cu populaţie majoritar ucraineană/ruteană/ huţulă sau maghiară). I. Zona Sighet, cu: 1. Subzona Valea Tisei (Sighet, Iapa, Sarasău, Săpânţa, Bocicoiu Mare, Tisa, dar și localitățile din dreapta Tisei: Apșa de Jos, Slatina, Apșa de Mijloc, Strâmtura etc., azi în Ucraina). 2. Subzona Cursul inferior al Izei-Valea Ronei-Mara-Cosău (Vadu Izei, Oncești, Nănești, Valea Stejarului, Bârsana, Slătioara, Glod, Rona de Jos, Berbești, Giulești, Ferești, Cornești, Sat Șugatag, Mănăstirea, Hărnicești,
Recommended publications
  • Comuna Bistra 2014-2020 Judeţul Maramureş
    Comuna Bistra 2014-2020 Judeţul Maramureş www.maramures.ro www.primariabistra.ro Bistra 2035 Centru de Excelenta Rurala/Montana Bistra 2035 Centru de Excelenta Montana Comuna Bistra, jud. Maramures UAT Bistra, Sate Bistra, Valea Viseului , Crasna Viseului Bistra 2020 Strategie Draft1 DEC2014 ; Page 1 of 147 Comuna Bistra 2014-2020 Judeţul Maramureş www.maramures.ro www.primariabistra.ro Bistra 2035 Centru de Excelenta Rurala/Montana Cuprins Introducere :Prezentare Contract /Obiectul activitatii contractate : .................. Error! Bookmark not defined. Introducere ................................................................................................................................................ 4 Legislatie /Documente strategice ................................................................................................................... 5 I.2.Cadru Strategic Romania 2035 ................................................................................................................. 8 Aplicabilitate UAT/Bistra/Planificare 2035/ se va continua la Planificare/10linii directoare ................. 14 PreConcluzii Masuri Bistra 2035 (termen f. lung …) ................................................................................ 20 I.2. Zona Montana Defavorizata .................................................................................................................. 24 I.3. Strategii Influente pentru Bistra 2020: ....................................................................................................
    [Show full text]
  • Situaţie Privind Efectivele De Animale Din Judeţul Maramureş 1
    JUDEŢUL MARAMUREŞ PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR 2016 Anexa nr. 31 SITUAŢIE PRIVIND EFECTIVELE DE ANIMALE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ 1. FERME NR. LOCALITATEA DENUMIRE UNITATE Nr. SPECIA / CATEGORIA EFECTIV DATE DE CONTACT PROPRIETAR / CRT. AUTORIZAŢIE LA RESPONSABIL / DATA 31.12.2014 NUMELE ŞI PRENUMELE NR. TEL. 1 ARDUSAT CAN STAR GS 202 / 25.09.2013 BOVINE LAPTE 20 GHITA NADIA 0262-265012 2 -,,- SELECT FERM 185 / 16.04.2013 BOVINE ÎNGRĂŞAT 67 COŢ ALEXANDRU DĂNUŢ 0262-265012 3 -,,- SELECT FERM 74 / 03.11.2010 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2750 COŢ ALEXANDRU DĂNUŢ 0744-617452 4 -,,- CANAGRO GS 218 / 26.06.2014 PORCINE ÎNGRĂŞAT 790 GHITA STELIAN 0722-678777 5 ARDUZEL GLOBAL MARA TR 206 / 11.12.2013 PORCINE ÎNGRĂŞAT 1597 CHERECHEŞ CRISTIAN CĂLIN 0262-223338 6 -,,- -,,- 205 / 05.12.2013 PUI CARNE CHERECHEŞ CRISTIAN CĂLIN 0262-223338 7 BAIA MARE NAŞU 167 / 14.09.2012 BOVINE ÎNGRĂŞAT 19 BRETAN VASILE 0744-265256 8 -,,- COMBIMAR 25 / 30.06.2010 GĂINI OUĂTOARE (G.O.C.) 27742 MOLDOVAN TEODOR 0262-222801 9 -,,- -,,- 24 / 30.06.2010 PUI CARNE MOLDOVAN TEODOR 0262-222801 10 BĂIŢA LANEY 7 / 11.06.2010 GĂINI OUĂTOARE (G.O.C.) 7.525 VEZENTAN VASILE 0746-160801 11 BĂIUŢ BĂIUŢ SERV 92 / 21.12.2010 OVINE ŞI CAPRINE 60 VAUM CAZIMIR 0749-268917 12 BĂSEŞTI AGROFERM DEAC 213 / 14.05.2014 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2.407 VOIE DÎNUŢ 0744-372398 13 -,,- FER MARAYUL 197 / 22.08.2013 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2294 SZOKE NAGY ATTILA 0742-322104 14 -,,- NARLUC 217 / 17.06.2014 PORCINE ÎNGRĂŞAT 0 MONI ZOLTAN 0769-049329 15 -,,- PREDILECT 8 / 14.06.2010 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2.029 REMEŞ STELIANA 0745-572964 16 -,,- RAMISA IMPEX 203 / 17.10.2013 GĂINI OUĂTOARE (G.O.C.) 39.710 SZASZ SANDOR IŞTVAN 0745-972748 17 BOIU MARE POP G.
    [Show full text]
  • On the Philatelic Circuit of the UNESCO Churches from Maramureș
    Asian Journal of Education and Social Studies 13(3): 60-84, 2020; Article no.AJESS.59939 ISSN: 2581-6268 On the Philatelic Circuit of the UNESCO Churches from Maramureș Bogdan-Vasile Cioruța1,2*, Alexandru Leonard Pop1 and Mirela Coman3,4 1Technical University of Cluj-Napoca, North University Centre of Baia Mare, Office of Informatics, 62A Victor Babeș Street, 430083, Baia Mare, Romania. 2Politehnica University of Bucharest, Faculty of Applied Sciences from Bucharest, 313 Splaiul Independenței, 060042, Bucharest, Romania. 3Technical University of Cluj-Napoca, North University Centre of Baia Mare, Faculty of Engineering, 62A Victor Babeș Street, 430083, Baia Mare, Romania. 4University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca, Faculty of Agriculture, 3-5 Calea Mănăștur, 400372, Cluj-Napoca, Romania. Authors’ contributions This work was carried out in collaboration among all authors. Authors BVC and ALP designed the study, performed the literature searches and wrote the first draft of the manuscript. Author MC managed the analyses of the study. All authors read and approved the final manuscript. Article Information DOI: 10.9734/AJESS/2020/v13i330335 Editor(s): (1) Dr. Velan Kunjuraman, Universiti Malaysia Kelantan (UMK), Malaysia. (2) Dr. Roxana Plesa, University of Petrosani, Romania. Reviewers: (1) Abiodun Afolabi, Federal College of Education (Special), Nigeria. (2) Newel Kwame, Kwame Nkrumah University of Science and Technology, Ghana. (3) Joseph K. Lelan, Moi University, Kenya. Complete Peer review History: http://www.sdiarticle4.com/review-history/59939 Received 28 September 2020 Accepted 05 December 2020 Original Research Article Published 16 December 2020 ABSTRACT Maramureş region is often replaced by "the land of wooden churches" syntagm.
    [Show full text]
  • Heritage, Landscape and Conflict Archaeology
    THE EDGE OF EUROPE: HERITAGE, LANDSCAPE AND CONFLICT ARCHAEOLOGY by ROXANA-TALIDA ROMAN A thesis submitted to the University of Birmingham for the degree of DOCTOR OF PHILOSOPHY Department of Classics, Ancient History and Archaeology School of History and Cultures College of Arts and Law University of Birmingham May 2019 University of Birmingham Research Archive e-theses repository This unpublished thesis/dissertation is copyright of the author and/or third parties. The intellectual property rights of the author or third parties in respect of this work are as defined by The Copyright Designs and Patents Act 1988 or as modified by any successor legislation. Any use made of information contained in this thesis/dissertation must be in accordance with that legislation and must be properly acknowledged. Further distribution or reproduction in any format is prohibited without the permission of the copyright holder. ABSTRACT The research presented in this thesis addresses the significance of Romanian WWI sites as places of remembrance and heritage, by exploring the case of Maramureș against the standards of national and international heritage standards. The work provided the first ever survey of WWI sites on the Eastern Front, showing that the Prislop Pass conflictual landscape holds undeniable national and international heritage value both in terms of physical preservation and in terms of mapping on the memorial-historical record. The war sites demonstrate heritage and remembrance value by meeting heritage criteria on account of their preservation state, rarity, authenticity, research potential, the embedded war knowledge and their historical-memorial functions. The results of the research established that the war sites not only satisfy heritage legal requirements at various scales but are also endangered.
    [Show full text]
  • Mm-Lista-Gradinitelor-Maramures.Pdf
    TABEL CUPRINZÂND GRĂDINIŢELE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ- AN ŞCOLAR 2012-2013- grupe cu grupe cu grupe cu predare grupe predare în limba predare în limba Nr. Nr. în limba maghiară antepreşcolari ucraineană germană grupe Preşcolari (copii între 2-3 Nr. preşcol inscrisi ani) crt unitatea cu personalitate juridică Denumire grădiniţă Adresă Telefon ari 2012-2013 nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. total total grupe copii grupe copii grupe copii grupe copii Gradinita cu Program Baia Mare, GRADINITA CU PROGRAM Prelungit "Ion Creanga", PRELUNGIT ION CREANGA, BAIA Piata 1 Iunie, 1 MARE Baia Mare nr.1 0262-211261 6 130 BAIA MARE PIATA 1 IUNIE NR. 1 Baia [email protected] Gradinita cu Program 0262211263 0262211261 / prescolar Prelungit "Mihai Mare,Crisan,nr 2 Eminescu", Baia Mare .13 0262 -211056 5 115 1 20 Gradinita cu Program Baia Mare, str. 0262 279125 GRADINITA CU PROGRAM Normal Nr. 4, Baia Mare Paltinisului, 3 NORMAL NR.4, BAIA MARE 65/B 6 109 BAIA MARE STR. PALTINISULUI NR. 65B [email protected] Grădiniţa Caritas, Baia 0262279125 0262279125 / prescolar Mare Baia Mare 4 str.Macului 2 41 Gradinita cu Program GRADINITA CU PROGRAM Prelungit "Step by Step", PRELUNGIT STEP BY STEP, BAIA MARE Baia Mare BAIA MARE STR. DR. VICTOR Baia Mare, str. BABES NR. 2 [email protected] Victor Babes, 5 0262422021 0262422021 / prescolar nr. 2 0262-422021 7 171 1 17 SCOALA GIMNAZIALA PETRE Gradinita cu Program DULFU, BAIA MARE BAIA MARE STR. CETATII NR. 4 Prelungit Nr. 8, Baia [email protected] 0262213690 Mare 0262213690 / prescolar/primar / Baia Mare, str. 6 gimnaziu Horea, nr.
    [Show full text]
  • Județul MARAMUREȘ
    Maramures ASISTENTA SOCIALA Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Maramures SEDIU PROTECTIA COPILULUI Adresa: BAIA MARE, str. BANATULUI, nr.1 Tel: 004-0262-22.89.99, 004-0262-21.80.35, 004-0262-27.96.42, 004-0262-22.91.99 Fax: 004-0262-22.83.22 E-mail: [email protected] SEDIU PROTECTIA PERSOANEI ADULTE Adresa: Baia Mare, Str. Victor Babes, nr. 54 Tel: 004-0262-21.70.09 Fax: 004-0262-21.70.09 E-mail: [email protected] http://www.dgaspcmm.ro/ Servicii pentru victime DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI MARAMURES Telefon: 0262/228999, 0262/279642, 0262/229199 Servicii pentru victimele violentei în familie: Asistenta sociala Consiliere psihologica Consiliere juridica Informarea si orientarea victimelor violentei în familie SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENTA SOCIALA BAIA MARE Telefon: 0262/211949 Servicii pentru victimele violentei în familie: Consiliere juridica a victimelor violentei în familie (cu delegarea unui jurist din cadrul SPAS) Acompaniere în instanta Consiliere psiho-sociala specifica (evaluare pericol, plan de securizare) Consiliere pentru cresterea autonomiei si auto-determinare Consiliere/asistenta pentru cresterea sigurantei personale dupa iesirea din centru Asistenta/consiliere pentru gasirea unui loc de munca Intermediere relatii cu alte institutii Consilierea copiilor martori la violenta în familie Informare si orientare victimelor violentei în familie Servicii de infomare si sensibilizare a populatiei Informare si îndrumare SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENTA SOCIALA BAIA MARE – CENTRUL ARTEMIS Telefon: 0262/250770 Servicii pentru victimele violentei în familie: Consiliere psihologica (la sediu si telefonic) Consiliere juridica Informare si îndrumare În judet functioneaza 3 centre rezidentiale (adaposturi) pentru victimele violentei în familie.
    [Show full text]
  • Al Patrulea Depozit De Bronzuri De La Sighetu Marmaţiei
    AL PATRULEA DEPOZIT DE BRONZURI DE LA SIGHETU MARMAŢIEI CAROl:, KACSO In vara anului 1985, la Sighetu Mar­ fectuoasă. Tăişul ascuţit şi uşor deterio­ maţiei (jud. Maramureş) a fost descope­ rat în urma folosirii. Piesa este foarte rit un nou depozit de bronzuri. El a ie­ bine finisată. L. - 19,9 cm, greut. păs­ şit la iveală in zona nord-vestică a Dea­ trată - 278 gr, nr. inv. 16204 (fig. 1, 3 ; ~u~ui So~ovan, ce se întinde pe malul stâng pl. I, 2). 4. Fragment de seceră. Greut. al râului !·1-a, inainte de vărsarea acestuia păstrată - 114 gr, nr. inv. 16205 (fig. în Tisa. Locul. de desconerire se află în 1, 4 ; pl. I, 1). In afara celui de al trei­ imediata apropiere a pt;nctului de unde lea topor, care are patina cenuşiu-negri­ izvorăşte pârf.ul Spicul, aproximativ la cioasă, celelalte bronzuri au patina verde­ cota 615 m. cenuşie. Potrivit informatiilor furnizate de către Topoarele cu disc şi spin de tip B:1 des­ descoperitori, care au predat cele patru crise aparţin aceleiaşi variante : Cehăluţ, piese găsit€ Muzeului Maramureşean din stabilită de A. Vulpe (1970, p. 82 sqq.). localitate, bronzurile s-au aflat în pământ Exemplarele acestei variante sunt răs­ la 10-15 cm adâncime. O săpătură de pândite cu precădere în bazinele Some­ control intreprinsă la locul de descoperire şului şi Tisei superioare, iar Depresiunea a avut drept rezultat doar constatarea Maramureşului1 este una dintre zonele faptului că depozitul a fost depus în afa­ geografice în care s-au produs cele mai ra vreunei aşezări.
    [Show full text]
  • Zi Măi Văsăli from Maramureș, Romania Presented by Sonia Dion & Cristian Florescu
    Zi măi Văsăli From Maramureș, Romania Presented by Sonia Dion & Cristian Florescu Formation: close mixed circle Position: free hands, facing center Pronunciation: zee muh(ee) vuh-SUH-lee Music: Sonia Dion & Cristian Florescu Romanian Realm Vol. 6, band 16 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Meter: 2/4 Description of Zi măi Văsăli - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Meas. Introduction 1-2 no action 3-28 Clapping (optional): Clap hands together (S-S), 2 times on each measure or Clap hands together (Q-Q-S), 3 times on each measure Figure 1 (singing) (hands joined up in W pos.) 1 1 Step on R to the right 2 Step on L close to R 2 1 Step on R to the right 2 Step on L close to R (no wt) 3 1 Step on L to the left 2 Step on R close to L 4 1 Step on L to the left 2 Step on R close to L (no wt) 5-8 Repeat measure 1-4 9 1 Step on R in place & Step on L in place 2 Step on R in place & Stamp on L in place (no wt) 10 Repeat measure 9 with opposite ftwk (starting L ft) Style: The footwork of measures 9-10 should be done flat foot. 60th Anniversary Workshop – Romanian with Sonia Dion & Cristian Florescu 45 Miami Valley Folk Dancers, March 24-25, 2012, Dayton, Ohio - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Meter: 2/4 Description of Zi măi Văsăli (continued) - - - - - - - - - - - - - - -
    [Show full text]
  • „Babeş-Bolyai” University Cluj-Napoca Faculty of Geography
    „BABEŞ-BOLYAI” UNIVERSITY CLUJ-NAPOCA FACULTY OF GEOGRAPHY ANA-MARIA CORPADE Real Environment, Perceived Environment and Human Behaviour in the Maramureş Depression - Abstract of the PhD Thesis- SCIENTIFIC COORDINATOR: UNIV. PROF. IOAN MAC, PhD - 2011 - REAL ENVIRONMENT, PERCEIVED ENVIRONMENT AND HUMAN BEHAVIOUR IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION – PHD THESIS CONTENTS INTRODUCTION 1. THEORETICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS 1.1. Personal and bibliographical regards upon the research in the field 1.1.1. Man-nature relationship. Aspects of environmental ethics 1.1.2. The geographic approach in the field 1.2. The epistemologic support of the approach 1.3. Used terms and notions 2. THE ENVIRONMENTAL REALITY IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION 2.1. The natural environment 2.2. The human-made environment 2.3. The rapport between the natural and the human-made environment in the Maramureş Depression 2.4. Tendencies in the evolution of the environmental system in the studied territory 3. THE HUMAN COMMUNITIES IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION AND THE PERCEPTION OF THE REAL ENVIRONMENT 3.1. Human communities’ historical aspects. Edification of the Maramureş geoidentity through coevolution and synergism 3.2. Demographical characteristics 3.3. Perception filters 3.4. Investigation of the real environment perception 4. SIGNIFICANCE OF THE REAL ENVIRONMENT IN THE COLLECTIVE THOUGHT. BEHAVIORAL ENVIRONMENT 4.1. Inquiry’s results and interpretations 4.2. Forms of human perception mirrored in the local toponimy CONCLUSIONS BIBLIOGRAPHY 2 REAL ENVIRONMENT, PERCEIVED ENVIRONMENT AND HUMAN BEHAVIOUR IN THE MARAMUREŞ DEPRESSION – PHD THESIS Key words: real environment, perceived environment, environmental perception, environmental attitudes, environmental behavior INTRODUCTION „When questioning if a research belongs to sociology, geography or history, I should confess the irremediable infirmity of my soul: I can’t understand the position of such an interrogation and even if I could have understood it, it would let me completely impassible.
    [Show full text]
  • MARAMURES.Pdf
    ANEXĂ SITUATIA DELIMITARII SECTIILOR DE VOT SI ARODARILE CORESPUNZATOARE PRIVIND DESFĂŞURAREA ALEGERILOR EUROPARLAMENTARE DIN 25 NOIEMBRIE Numărul secţiei de votare şi sediul Delimitarea secţiei de votare 1. BAIA MARE Alunului, Aurel Vlaicu, Berăriei, Borzaşi, Brânduşelor, Str.Valea Borcutului nr.76 Frumuşeaua, Plevnei, Păpădiei, Valea Borcutului, Şcoala gen. nr. 7 Victoriei nr.117 la 171 şi de la 168 la 236. 2. BAIA MARE Prunului, Miron Costin, Nucului, G. Ureche, B-dul Str.Victoriei nr.132/A Independenţei bl. 24, 26, 28, Aleea Toamnei, Victoriei Şcoala generală nr.12 bl.65, 67, 69, 122, 128, 128A, 130, 136, 146A, 146, 146D, 136B, de la 73 la 115, de la 122 la 166, Magnoliei, Cristian, Măceşului, Daliei, Corcoduşului, Salciei, Ulmului, Cameliei, Freziei, Liliacului, Lămâiţei, Sânzienelor, Iederei, Orhideei, Mimozei, Azaleelor, Muşcatelor, E. Racoviţă, Lalelei, Margaretei, Panseluţei, Crinzantemelor. 3. BAIA MARE George Enescu bl. 15, 17, 19, 21, 23, 2, 4, 6, 8; Str.Victor Babeş nr.64 Narciselor bl.1, 2, 3, 4, 6, 8, 10, 21. Grupul Şcolar Gheorghe Lazăr 4. BAIA MARE V. Babeş bl:41, 43, 45, 47, 49, 66, 66A şi de la nr. 30 la str. Victor Babeş nr. 64 64, 58, 60. Grupul Şcolar Gheorghe Lazăr G. Enescu bl: 1,3, 5, 5A, 7, 9, 11, 13. 5. BAIA MARE Dr.Victor Babeş bl.29, 31, 33, 35, 37, 38, 39; Str.Dr.Victor Babeş nr.62/A Dimitrie Cantemir bl.1, 2, 3, 5, 6, 7; Universitatea I Ghioceilor bl.1, 2, 3, 4, 5, 7, 1B, 13. 6. BAIA MARE Al. Odobescu bl: 1, 3, 5, 7, 2, 2A, 4, 17, 20.
    [Show full text]
  • Calendarul Maramuresului
    De-ar si cerul de hârtie Și Luna cănțălărie Și Soarele domn să scrie Și tăt n-ar putea să știe Care om îmi place mie: Că de-amu până la toamnă Ș-a me inimă se-ntoarnă, Și de-amu până la vară Se-ntoarnă inima iară. Serie nouă, an V, nr. 10-11 noiembrie 2009 – noiembrie 2010 Editura CYBELA Baia Mare, 2010 calendarul maramureşului n nr. 10 - 11 n 2010 CALENDARUL MARAMUREȘULUI se 677 – Împletituri publică în cadrul proiectului „Memoria 677 – Dantelă, frivolite, broderie Gestului – Element Patrimonial între 679 – Păpuși Uitare, Salvare și Devenire . Realizat de 679 – Fântânari. Cuptoare Fundația social-culturală pentru 680 – Georgeta Maria IUGA – Vechi meșteri democrație ”identitate.unitate.generozitate. în lemn din Țara Maramureșului acțiune” (i.u.g.a.) .În parteneriat cu 682 – Ion BOGDAN – Marele Meșter Muzeul Județean de Etnografie și Artă Tănase Cocean Populară, Baia Mare. Proiectul este 683 – Ilie GHERHEȘ - Găvrilă Hotico finanțat de Guvernele Irlandei, Herenta Principatului Liechtenstein și Norvegiei 685 – Georgeta MOARCĂS, Elena LUCA, prin Mecanismul Financiar al Spațiului Anca DUMITRU – Moși și babe Economic European. 688 – Anca GOJA – Faptul că pot să pictez e un dar Editor: Fundația social-culturală pentru 690 – Anca GOJA – Frivolite, o artă care nu democrație ”identitate.unitate.generozitate. s-a pierdut (Anca Maria Cosma) acțiune” (i.u.g.a.). Adresa: BAIA MARE, Bd. 692 – Anca GOJA - Maria Pintea, regina Republicii 37/5. Tel/Fax +40 262 226 739. neîncoronată a dantelelor Email: [email protected] 695 – Anca GOJA – Marița Grigor, artista www.artizanat.org din Chiuzbaia Fotografiile sunt realizate de Anamaria, 698 – Anca GOJA – Pălărierul Zenovia Alb Ioan Bogdan și Georgeta Maria IUGA, rămâne pe baricada tradiției (2009-2010); Lucian Petru GOJA, Suzan 701 – Icoane pe sticlă de Georgeta Maria JURGENS.
    [Show full text]
  • “Maramureș Land” Depression Area by Means of Rural Tourism
    STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LVIII, 1, 2013, pp. 93-100 (RECOMMENDED CITATION) THE TOURISM CAPITALIZATION OF THE HYDROGRAPHIC POTENTIAL IN “MARAMUREȘ LAND” DEPRESSION AREA BY MEANS OF RURAL TOURISM ALINA SIMONA SIMION1 ABSTRACT. – The Tourism Capitalization of the Hydrographic Potential in “Maramureș Land” Depression Area by Means of Rural Tourism. The rural tourism of Maramureș is a complex activity, with multiple facets. It is not exclusively based on the peasant household, but also on holidays in the middle of nature, motivated by different activities that take place due to a rich natural potential. Out of this attractive natural potential, the hydrographic component was chosen to be analyzed, as it is an important resource, which determined the emergence, development and diversification of tourism in Maramureș Land. This study intends to present the tourism value and importance of the hydrographic resources of Maramureș Land, by means of which rural tourism can be diversified in this geographical area. The hydrography is the main factor influencing the modification of the Maramureș geographic space, the development and characteristics of the settlements, the economic activities performed by the local population. It is also the main factor in directing and orienting the transport network. Maramureș Land hydrographic network has a high variety, from fresh water, to salt water, from rivers with high flows to mineral water springs, being used in diverse manners. Keywords: Maramureș Land, hydrographic resources, tourism capitalization, rural tourism, sport tourism. 1. INTRODUCTION Rural areas are the framework for a range of tourism activities, specific for many forms of tourism. The built up area of the village with anthropogenic tourism resources is best suited for cultural, religious, recreational and partially for curative tourism.
    [Show full text]