AL PATRULEA DEPOZIT DE BRONZURI DE LA SIGHETU MARMAŢIEI

CAROl:, KACSO

In vara anului 1985, la Sighetu Mar­ fectuoasă. Tăişul ascuţit şi uşor deterio­ maţiei (jud. Maramureş) a fost descope­ rat în urma folosirii. Piesa este foarte rit un nou depozit de bronzuri. El a ie­ bine finisată. L. - 19,9 cm, greut. păs­ şit la iveală in zona nord-vestică a Dea­ trată - 278 gr, nr. inv. 16204 (fig. 1, 3 ; ~u~ui So~ovan, ce se întinde pe malul stâng pl. I, 2). 4. Fragment de seceră. Greut. al râului !·1-a, inainte de vărsarea acestuia păstrată - 114 gr, nr. inv. 16205 (fig. în Tisa. Locul. de desconerire se află în 1, 4 ; pl. I, 1). In afara celui de al trei­ imediata apropiere a pt;nctului de unde lea topor, care are patina cenuşiu-negri­ izvorăşte pârf.ul Spicul, aproximativ la cioasă, celelalte bronzuri au patina verde­ cota 615 m. cenuşie. Potrivit informatiilor furnizate de către Topoarele cu disc şi spin de tip B:1 des­ descoperitori, care au predat cele patru crise aparţin aceleiaşi variante : Cehăluţ, piese găsit€ Muzeului Maramureşean din stabilită de A. Vulpe (1970, p. 82 sqq.). localitate, bronzurile s-au aflat în pământ Exemplarele acestei variante sunt răs­ la 10-15 cm adâncime. O săpătură de pândite cu precădere în bazinele Some­ control intreprinsă la locul de descoperire şului şi Tisei superioare, iar Depresiunea a avut drept rezultat doar constatarea Maramureşului1 este una dintre zonele faptului că depozitul a fost depus în afa­ geografice în care s-au produs cele mai ra vreunei aşezări. Deşi descoperit în mod multe piese de acest fel (Kacs6 1990, p. fortuit, există o certitudine aproape de­ 245 sq.). plină că a fost recuperat întregul con­ Deşi cele trei topoare din depozitul în ţinut al depozitului. discuţie fac parte dintr-o variantă co­ Descrierea pieselor : 1. Topor cu disc mună, ele având sectiunile barei de sub şi spin de tip B~. Secţiunile barei de sub disc şi a lamei identice, între ele există şi manşonul disc a lamei hexagonale. Pe totuşi ·deosebiri clare atât în ceea ce pri­ "găurii de inmănuşare, cu capetele îngro• veşte dimensiunile lor, ·cât şi modul lor şate, păstrează se resturi de turnare. Sunt de execuţie şi finisare. Astfel, în timp şi şi vizibile resturile ciotului de turnare ce primele două au lungimile mai mari. cusăturile de turnare. L. - 23 cm, greut. manşoanele găurilor de înmănuşare mai - 521 gr, nr. inv. 16202 (fig. 1, 1 ; pl. bine dezvoltate şi lamele mai evazate, I, 3). 2. Topor cu disc şi spin de tip B3 fiind în acelaşi timp şi aproape complet cu aceleaşi caracteristici de formă şi exe­ nefinisate, cel de al treilea este mai scurt cuţie. L. - 23 cm, greut. - 519 gr, nr. şi mai zvelt, dar şi foarte bine finisat. .inv. 16203 (fig, 1, 2 ; pl. I, 4). 3. Topor cu disc şi spin de tip B:~> rupt în trei 1 Depresiunea Maramureşului e:.te o uni­ bucăţi din vechime. O parte a manşonu­ tate geografică clar individualizată, extin.<;ă la lui găurii de înmănuşare lipseşte, cealal­ sud şi la nord de cursul superior al Tisei, jn· tă este puternic deteriorată. Secţiunile tre Munţii Maramureşului, Masivul Rodnei şi Munţii 'fibleş, Gutâi şi Oa.'i. Partea de la sud barei de sub disc şi a lamei hexagonale, de Tisa aparţine României ·şi este inclusă în Discul plasat uşor asimetric faţă de axa actualul judeţ Maramureş, cea de la nord de toporului. Pe lamă urme, de turnare de- Tisa Ucr<~inci.

5 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Fără îndoială, diferenţele sesizate indică Depozitele de· arme de la Budeşti, faptul că topoarele au fost confecţionate Câmpulung la Tisa 1, Câmpulung la Ti­ in ateliere diferite (Vulpe 1970, p. 82). sa II, Ieud, Kaliny, Krajnikovo, Sarasău Ele pot avea însă şi conotaţii cronologice, III şi Sârbi III sunt formate exclusiv din in sensul că toporul nr. 3 este ceva mai topoare cu disc şi spin. Cele mai multe vechi decât celelalte două, el având cel se află în depozitul de la Sarasău, cifra mai bine păstrate caracteristicile de armă, de două topoare, respectiv multiplii de aşa cum le-au avut topoarele din seriile doi se repetă însă de cele mai multe ori, tipologice mai vechi. respectându-se în acest fel o regulă aproa­ Secera fragmentată este dificil de înca• pe generală pentru întreaga arie a depo­ drat din punct de vedere tipologie. Ea zitelor de tip Uriu-Opâlyi (Kacs6 1995, aparţine, probabil, categoriei secerilor cu b, p. 136, Lista 1 ; Soroceanu 1995, p. cârlig, eventual tipului Cristian-Drajna 2, 53, care consideră ca multiplii de trei au stabilit de M. Petrescu-Dâmboviţa (1978, relevanţă mai mare în alcătuirea depozi­ p. 60 sq.), a cărui arie principală de răs­ telor de topoare). In depozitul de la Sa­ pândire este Transilvania, dar se întâl• rasău III sunt prezente 11 topoare în• tregi (73,33 °o) şi patru fragmentare (26,33 neşte şi în Moldova, Bucovina, Ucraina 0 Transcarpatică, Ungaria şi Bulgaria. /n}, în cel de la Sârbi III şapte topoare intregi (58,33°,.' ) şi cinci fragmentare Noua descoperire de la Sighetu Mar­ 0 (41,fi7 ° o). ln depozitelc de 13. Câmpulung ma ţi ei se înscrie in grupul depozitelor de la Tisa 1, Câmoulung la Tisa II şi Ieud tip Uriu-Opalyi. Acestea sunt prezente se găsesc numâi exemplare intregi. Tot. cu precădere în aria culturii Suciu de Sus intregi (58,33°'11 ) şi cinci fragmentare şi in cea a fenomenelor culturale genetic Budeşti, unul dintre exemplare fiind rupt legate de aceasta, grupul Lăpuş, respec­ recent. Depozitelc de la Kaliny şi Kraj­ tiv cultura Berkesz. nikovo nu pot fi analizate în acest sens In Depresiunea Maramureşului, ca de cu certitudine, întrucât din fiecare lip­ altfel in intreaga regiune a Tisei superi­ seşte câte o piesă. Multe dintre topoare, oare, depozitelc de tip Uriu-Opaly sunt chiar întregi, sunt deteriorate sau pre­ de departe cele mai numeroase, fireşte zintă urme de turnare defectuoasă. O ca­ sub aspectul răspândirii lor şi nu a can­ racteristică aproape generală este lipsa tităţii de piese pe care le au in compo­ de finisare a topoarelor. ziţie, net inferioară în comparaţie cu eta­ După datele. pe . care le avem la dis:­ pa cronologică imediat ulterioară, când poziţie cu privil·e la compoziţia lor, tot apar şi în această zonă depozite cu mai in categoria depozitelor de arme ar tre­ multe sute de piese. bui incluse şi depozitele desemnate ca Si­ Dintre cele 33 de depozite maramure­ ghetu Marmatiei V (vezi mai jos) şi Ma­ şene de mai multe piese, care aparţin ramureş IV, din primul fiind descrise sau tipului Uriu-Opalyi, cele mai multe con­ păstrate. un .topor eu disc şi spin, lln to­ ţin un număr modest de obiecte, in ge­ por de tip Drajna şi un topor cu manşo­ neral sub 20. Un număr ceva mai mare nul:prelungit _în dreptul cefii, din cel de de piese se găsesc doar in depozitele de al doilea două vârfuri de lance. Lipsa al­ la Crăciuneşti, Dibrova, Kriva, Rozavlea tor depozite cu o astfel de compoziţie din III şi Solotvino I. La acestea se adaugă, aria Uriu-Op;ilyl îndeamnft însă la cir­ «:>ventual, depozitul de la Şieu 1, din care cumspecţie:, existând posibilitatea ca de­ sunt nominalizate zece piese, publicate pozitele menţionate să ~i. continut şi alte fiind însă numai şase, dar despre care categorii de obiecte, la fel ca în cazuJ de­ se afirmă că era compus din bronzuri în pozitului de la Săcel, din care a fost sal.,. greutate de peste 100 kg, o cifră totuşi vat doar un topor cu manşonul prelungit exagerată, in cazul in care descoperirea in dreptul cefii, dar despre care există aparţine într-adevăr tipului Uriu-Opalyi. informaţii că avea în alcătuire numeroase Potrivit compoziţiei lor, depozitele de alte piese. . tip Uriu-Opalyi din Maramureş se îm• Dintre depozitele de podoabe, cele de part în trei categorii : de arme, de po­ la Kirexi, Vadu Izei, precum şi cel de­ doabe şi mixte. semnat ca Maramureş_ 111. sunt compuse

6

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro exclusiv. din brăţări, cele de la Coştiui sunt prezente 13 arme, cinci unelte, 13 II Moisei precum şi cel desemnat ca podoabe, două bare şi şase turte. In de­ Maramure~ I brăţări şi verigi de picior. pozitul de la Dibrova (35 de piese) o Ca depozit de podoabe poate fi considerat armă, două unelte, 31 de podoabe, o şi cel provenit de la Viskovo, _ î!ltt:ucât turtă, în depozitul de la Kriva (28 de in compoziţia sa, alături de brăţan Şl ve­ piese) 18 arme, opt podoabe şi două cu rigi de picior, apar şi două obiecte în destinaţie neprecizată, în depozitul de la formă de sulă. realizate prin transforma­ Rozavlea (28 de piese) şapte arme (aici rea unor verigi de picior. Acest depozit fiind inclusă şi mânerul de fier cu bu­ conţine şi numărul cel mai mare de piese ton de bronz de la un cuţit), 17 unelte, - 16. Depozitele de la Kiresi, Maramureş o piesă de podoabă şi trei turte. ! I Maramureş III şi Vadu Izei se compun Apariţia cea mai frecventă în compo­ ~xclusiv din piese întregi, ~celelalte, în• ziţia acestor depozite o reprezintă to­ tr-o proporţie variabilă, şi din fragmente. poarele cu disc şi spin, cele mai multe Depozitele mixte din Maramureş sunt - 17 exemplare - în depozitul de la 2 formate din arme, unelte şi podoabe în• Kriva. In depozitele de la Crăciuneşti, tregi, sau fragmentare, în unele cazuri Hozavlea III şi Sighetu Marmaţiei IV se şi din bare şi turte. Alături de piese care găsesc şi topoare finisate. Ele sunt însă prezintă urme de folosinţă îndelungată rupte sali deterioraie. In celelalte depo­ sau sunt deteriorate, în aceste depozite zite mixte. la fel ca şi marea majoritate se află şi piese neintrebuintate, deseori a celora din depozitele de arme, topoa­ nefinisate. re!~ sunt ncfinisate. Combinatia de piese cea mai des in­ Cele mai multe dintre topoare aparţin tâlnită este cea de arme, unelte Şi .po­ tipului B::· Cu excepţia variantei Lăpuş, doabe (Borşa, Crăciuneşti, Dibrova, Dra­ se reîniâlnesc toate celelalte variante ale gomireşti, Neresnicja, Rozavlea III, Şie~ acestui tip, potrivit schemei tipologice 1), după care urmează cea de arme Şl stabilită de A. Vulpe (1970, 79 sqq.), frec­ unelte (Săliştea de Sus, Sighetu Marma­ venţa cea mai mare având-o varianta Ce­ ţiei IV, Solotvino I. Solotvino II), de arme hăluţ. Dintre variantele tipului Br,. în şi podoabe (Breb, Kriva, Maramureş II), Maramureş sunt prezente numai două - in timp ce alăturarea de unelte şi po­ Sarasău şi Rohod, ultima în număr ceva doabe a fost constatată doar în cazul unui mai mare. Având în vedere şi depozitele 1). singur depozit (Coştiui In lipsă de date, de arme, remarc că în cinci dintre ele după cum s-a văzut, nu pot fi făcute tipul B3 este asociat cu tipul Br.. privinţa combinaţiei aprecieri in de piese Deşi tor•oarele cu manşonul prelungit Săcel. din cadrul depozitului de la în dreptul cefii se găsesc într-un număr Este de remarcat că turte apar fără ex­ destul de mare de depozite - 8, prezenta cepţie doar în depozite cu combinatia ar­ lor numerică este totuşi limitată, întrucât me-unelte-podoabe (Crăciuneşti, Dibrova, în fiecare dintre acestea se află doar câte Rozavlea III). De altfel. acestea conţin, un exemplar. In afara piesei fragmentare, alături de cel de la Kriva, numărul cel întrucâtva nesigure, din depozitul de la mai mare de piese dintre depozitele de Solotvino I, toate celelalte sunt întregi. tip Uriu-Opal:vi din Maramureş, excep­ Ele aparţin atât variantei Dragomireşti, tând poate depozitul de la Şieu I, al că­ cât şi variantei Ungureni, stabilite, de rui conţinut complet nu este încă cunos­ asemenea, de către A. Vulpe (1970, p. 57 cut. sqq. aici încă cu denumirea de Şanţ în Numărul de piese ce aparţine unei anu­ loc de Ungureni). mite categorii de bronzuri variază de la Reduse numeric sunt şi vârfurile de caz la caz. astfel că nu există nici o po­ lance, aflate numai în trei depozite (Ma­ sibilitate de a !':e stabili vreo anumită ramureş II, Solotvino II, Şieu 1), la care regulă în această direcţie. Astfel, în de­ se adaugă deja mentionatul depozit Ma­ pozitul de la Crăciuneşti (39 de piese) ramureş IV. Pumnale apar doar într-un singur depozit (Rozavlea III), reprezen­ 2 ln categoria uneltelor sunt inclu!'>c şi cel­ iurile. cteşi ele pot avea şi alte functii. prin· tate însă printr-un tip cu o răspândire tre altele şi de aramă, cf. Wanzek 1989, p. relativ masivă în alte depozite de tip 149 sqq. cu literatură. Uriu-Opalyi (Kacso 1993). 7 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Dintre unelte, cele mai multe sunt cel­ cât şi prin retopirea unor piese mai vechi, turile. In depozitul de la Rozavlea III devenite neutilizabile (Kacs6 1990, p. 244 se găsesc două tipuri de celturi : cu plisc sq. cu bibliografie). şi de formă zveltă. Cu excepţia depozi­ Depozitul de la Crăciuneşti, remarca­ telor de la Săliştea de Sus şi Solotvino Il, bil prin aceste turte, dar şi prin asocie­ in toate celelalte apar celturi cu plisc cu rea unor tipuri şi variante de topoare, secţiunea rectangulară. Celturile de for­ conţine şi două piese de un caracter mai mă zveltă de la Rozavlea sunt prevăzute deosebit, şi anume două bare de bronz, cu nervuri sub gura manşonului de în• dintre care una perforată, de ea fiind mănuşare şi cu praguri laterale pe corp. atârnată o brăţară. Greutăţile celor două Aceste elemente se găsesc şi pe alte cel­ bare, una simplă, cealaltă combinată, sunt turi, combinate însă numai pe cele din aproximativ egale. A. Vulpe (1974) este descoperirea maramureşeană. Ele au fost de părere că aceste bare reprezintă eta­ turnate, foarte probabil, în acelaşi tipar. loane de valoare, atârnarea la una dintre Alte sortimente de unelte apar spo­ ele a unei alte piese fiind necesară pen­ radic în depozite, topoare cu aripioare tru ca aceasta să ajungă la ceruta sa va­ de tip Uriu în două depozite (Dibrova, loare. B. Hănsel (1981) consideră desco­ Rozavlea III), seceri în patru (Coştiuni I, perirea de la Crăciuneşti ca având o po­ Rozavlea III, Sighetu Marmaţiei IV, Şieu ziţie cheie în stabilirea semnificatiei de­ I), daltă cu toc într-o singură descoperire pozitelor, deoarece aici se poate demon­ (Solotvino I). Despre secerile de la Şieu stra că greutatea pieselor depozitate era nu avem informatii mai detaliate, in cele­ cunoscută de către depunători. lalte trei se găseşte câte un exemplar, ln acord cu opinia potrivit căreia de­ fiecare reprezentând una din categoriile pozitele sunt depuneri suscesive, petre­ principale, caracteristice Bronzului târ• cute intr-un interval de timp mai inde­ ziu : secera cu buton, cu limbă la mâner lungat, ce au avut loc în cadrul unor ce­ şi cu cârlig. remonii (Vulpe, 1974, p. 15 sq.), pi:mtru Piesele de podoabă sunt, de asemenea, stabilirea unor diferente cronologice în• puţin variate : brăţări, verigi de picior, tre diferitele depozite de tip Uriu-Opâlyi apărătoare de braţ, eventual o brăţară din Maramureş am avut în vedere evo­ spiralică (Borşa), discuri din placă. Spre luţia tipologică a tipului conducător : to­ deosebire de brăţările din depozitele de porul cu disc şi spin (Kacs6 1990, p. 247). podoabe, toate din bară relativ subţire Completând tabelul publicat în 1990 şi cu secţiunea rotundă, in depozitele cu datele oferite de descoperirile de la mixte, în număr redus însă, se găsesc şi nord de Tisa, obţinem o imagine mai de­ brăţări masive. cu secţiunea rotundă (Di­ taliată a distribuţiei şi combinaţiei to­ brova, Rozavlea III) sau cu secţiunea oc­ poarelor cu disc şi spin din depozitele togonală (Crăciuneşti). Apărătoare de braţ maramureşene : se află în ,două depozite (Kriva, Mara­ Chiar cu completările făeute, se sesi"'­ mureş II). Intrucâtva este surprinzător zează in continuare doar trei grupuri de numărul lor mare - opt - in primul depozite posibil deferenţiate cronologic, dintre ele. se schimbă însă raportul numeric în fa­ Turtele din depozitul de la Rozavlea voarea grupului ce conţine şi topoare de III sunt fragmente relativ mici, in schimb tip B", considerat mai recent. în depozitele de la Crăciuneşti şi Dibro­ Creşterea substanţială a numărului de.., va sunt prezente şi turte întregi. Dintre pozitelor de bronzuri trebuie pusă in le­ cele de la Crăciuneşti. remarcabile sunt gătură cu schimbările petrecute în siste­ cele perforate, dar mai ales cele ce con­ mul de \Credinţe, reprezentări religioase ţin şi piese topite. Astfel de turte sunt şi ceremonialuri ale comunităţilor Bron­ rare în întregul Bazin carpatic şi apar zului târziu din regiunea bazinelor Tisei in exclusivitate în perioada de dezvol­ superioare şi Someşului. Este însă greu tare accentuată şi de apogeu a metalur­ de apreciat dacă intensificarea activităţii giei bronzului în această parte a Europei metalurgice este cauza sau efectul aces­ atunci când necesarul de metale era asi­ tor schimbări. Cantitatea apreciabilă de gurat atât prin topirea de noi minereuri, piese nefinisate depuse în pământ, fără

8

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Tip B3 1 Tip Br,

Dobrocina 1Cehăluţ IBreb 1 Târguşor ! Sarasău !Rohod

Roza v lea III X X Solotvino I X 1 X Budeşti X Câmpulung la Tisa II X Dragomireşti X Ieud ,;x:. Sighetu Mar- maţiei IV X

Breb X X Crăciuneşti X X' X

Sarasău III X X X Sârbi III X X X Sălişte de Sus X· Şieu I X X Kaliny 5( X Kriva 5( X X Borşa X Krajnikovo X Câmpulung la Tisa I X - intenţia recuperării lor, pare să sugereze Localitatea Sighetu Marmaţiei este u­ că, măcar in parte, producţia metalurgică na dintre principalele furnizoare de des­ era destinată unor activităţi de cult. coperiri de bronzuri din Maramureş. Marea majoritate a. descoperirilor izo­ Depozitul 1 a fost descoperit în 1941 Maramureş late de bronzuri din se da­ într-o pădure străbătută de pârâul Bli­ tează tot în perioada Uriu. Unele dintre daru. El se compune din 48 de piese : acestea sunt sigur depozite de o singură 1-2. Celturi cu plisc. 3-4. Fragmente piesă, cum sunt vârfurile de lance desco­ de celturi de tip transilvănean. 5-6. Cel­ perite la Sighetu Marmaţiei, unul în al­ turi, dintre care unul fragmentar, cu bia Izei, celălalt pe malul aceluiaşi râu, manşonul îngroşat şi decor plastic un­ posibil şi toporul cu disc şi spin cu urme ghiular. 7. Topor cu aripioare. 8-9. Se­ ale contactului cu focul de la Săliştea de ceri cu buton, una fragmentară. 10-23. Sus, altele provin, probabil, din depozite Seceri cu limbă la mâner, cele mai multe de mai mulLe piese, ~ventual din aşezări fragmentare (una pierdută). 24. Lamă de sau necropole. pumnal de tip Peschiera. 25. Lamă de Cele mai multe dintre aceste piese au spadă transformată în pumnal. 26. Frag­ corespond€'nte în depozite. Excepţiile le ment de topor cu disc şi spin parţial reprezintă pumnalele cu mânerul plin de tip Hust-Bătaraci de la Hust şi dintr-o lo­ topit. 27. Fragment de turtă în care se calitate neprecizată, acul de la Budeşti, distinge marginea unui celt de tip tran­ precum şi brăţara de tip Rigsee de la silvănean. 28-48. Fragmente de turte. Bogdan Vodă. Depozitul, păstrat la Muzeul Maramure­ şean din Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, nr. inv. 4 728-4 753), se datează în Ha * .. A (pl. VIII A). Lit. : Rusu 1963, p. 208

9

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro (Ha A1) ; Alexandrescu 1966, p. 187, nr. Sighetu Marmaţiei în ziua de 15 februa­ 270, pl. 15, 13 ; Horedt 1966, p. 16 ; Nis­ rie 1896, sunt cunoscute trei topoare (de­ tor, Vulpe 1969, p. 183, fig. 3 B şi fig. scrierea, locul de păstrare şi bibliografia 4 A ; Vulpe 1970, p. 95, pl. 40, 562 ; 1975, în anexă). p. 76, pl. 42, 451. pl. 61 B şi pl. 62 ; Pe­ In afara descoperirilor izola te din pe­ trescu-Dâmboviţa, 1977, p.106 sq., pl. rioada Uriu : trei vârfuri de lance, o bră­ 185, 10-18 şi pl.186, 1-10 ; 1978, p. ţară şi un fragment de verigă de picior 127, nr. 172, p. 134 B (seria Cincu-Su­ (descrierea, locul de păstrare şi bibliogra­ seni, respectiv Stufe Suseni ; în versiu­ fia în anexă), la Sighetu Marmaţiei au nea românească este amintită o bară de mai apărut şi alte bronzuri. care apar­ bronz, care aparţine de fapt depozitului ţin aceleiaşi categorii : 1. Topor cu disc Sighetu Marmaţiei II, iar în versiunea de tip B1, varianta Bikacs-Borleşti (fig. germană sunt omise secerile) ; Bader 14, 1), descoperit în împrejurimile oraşu­ 1991, p. 76, p. 11, 63. lui, probabil încă înainte de primul răz­ Depozitul II a fost descoperit în 1944 boi mondial, păstrat la Muzeul Deri din în apropiere de pârâul Blidaru, la apro­ Debrecen (Kroeger-Michel 1983, pl. 49). ximativ 200 m de locul în care a apărut 2. Topor cu disc de tip B1, foarte proba­ depozitul 1. Cea mai mare parte a desco­ bil varianta Bikacs-Borleşii. cu partea peririi (ceşti şi farfurii de bronz etc.), a superioară ruptă din vechime, secţiunea fost reingropată sub un copac şi nu a mai barei de sub disc hexagonală. cea a la­ fost regăsită. Cele patru piese salvate mei dreptunghiulară cu colturile ridicate, sunt : 1. Fragment de vas de bronz orna­ manşonul găurii de înmănuşare, care pre­ mentat. 2-3. Fragmente de bara de zintă deteriorări, relativ bine profilat, 1. bronz. 4. Fragment de placă de bronz. păstrată - 17,5 cm, greut. păstrată - Depozitul, păstrat la Muzeul Maramure­ 323 gr. (fig. 14. 2), descoperit. cu prilejul şean din Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, construirii unui bloc de locuinte, în cen­ nr. inv. 4 754-4 756), se datează în Ha trul oraşului, păstrat la Muzeul Maramu­ B (pl. VIII B). Lit. : Horedt 1966, p. 16 ; 1 reşean din Sighetu Marmaţiei, nr. inv. Nistor, Vulpe 1969, p. 183, fig. 4 B (este 7 560. 3. Celt cu mai multe spărturi pe omisă placa de bronz) ; Petrescu-Dâmbo• vita 1977, p. 107, p. 186, 14-16 ; 1978, p. corp şi tortita deteriorată, ornamentat cu 127, nr. 173, pl. 135 A (seria Cincu-Su­ nervuri longitudinale, 1. - 8,5 cm, desco­ seni, respectiv Stufe Suseni, dar nu se perit în 1862, păstrat la Muzeul de Is..., exclude posibilitatea ca descoperirea să torie Naturală din Viena, nr. inv. 34 891 dateze din Ha B1 ; este omis unul din YHoernes 1904. p. 206. nr. 9 ; Pasternak fragmentele de bară). 1928, p. 169, nr. 29 ; Kacs6 1994, p. 14, Din depozitul III, descoperit la sfârşi­ fig. 3, 3). Primele două piese se datează tul secolului XIX, nu se cunoaşte decât în Bronzul mijlociu, în perioada cores­ un celt, care a fost achiziţionat în 1898 punzătoare cu faza Reinecke BB1, cea de de Muzeul National din Budapesta (nr. a treia în Ha B. inv. 81. 1898). Depozitul se datează, foar­ Aceste descoperiri. la care se adau­ te probabili în Ha B1• Lit. : Hampel 1898 gă mai multe piese de aur, achiziţionate b, p. 444 ; Roska 1942, p. 171, nr. 142 ; în mai multe rânduri de Muzeul Naţio­ Kacs6 1994, p. 9, fig. 3, 2. nal din Budapesta şi Muzeul de Istorie Depozitul IV, aici discutat, aparţine Naturală din Viena, care apartin la unul depozitelor timpurii de tip Uriu-Opâlyi sau două tezaure (Hampel 1894, p. 185 ; şi se datează în perioada corespunzătoare 1898 a, p. 374 ; Roska 1942, p. 171. nr. cu fazele Reinecke B~- BD. In acelaşi 142 ; Foltiny 1968, p. 703 sq, pL 1 ; Rusu tip de depozite se încadrează încă o des­ 1972, p. 49 ; Mozsolics 1973, p. 189), de­ coperire, deja amintită mai sus, care poa­ finesc localitatea Sighetu Marmaţiei ca te fi considerată, totuşi, cu o anumită do­ unul din centrele metalurgice principale ză de incertitudine, ca provenită de la din Maramureş şi ca unul din locurile Sighetu Marmaţiei. Din depozitul V, preferate de depunere de valori din epo­ achiziţionat de către T. Lehoczky de la ca bronzului.

l.O

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro ANEX Descoperiri de bronzuri din perioada Uriu în depresiunea Maramurelului 3

A. DEPOZITE DE MAI MULTE PIESE şi brăţară spiralică, un obiect neprecizat, DE TIP URIU-OPALYI respectiv un disc spiralic).

BORŞA BREB Descoperit în apropiere de cimitirul Descoperit in 1855. O parte a bronzu­ actual, în punctul ,,.Misărnia (Măcelăria) rilor a ajuns in col. Graffenried. Pan~ Turcului". probabil că piesele de aur (inel d9 buclă Muz. Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, în formă de barcă, două fragmente de nr. inv. 4 724-4 727). lanţuri din inele, trei inele şi două bră­ 1. Topor cu disc şi spin de tip B:~ 2-4. ţări masive), descoperite în acelaşi an. Fragmente de verigi de picior, dintre să fi aparţinut aceleiaşi descoperiri. care două aparţin, eventual, aceleiaşi pie­ Locul de păstrare necunoscut. se. (Pl. I, 5-8). 1. Topor cu disc şi spin de tip B,.. 2. Rusu 1963, p. 205 (Bz. D) ; Nistor, Celt. 3. Brăţară spiralică. 4. Fragment de Vulpe 1969, p. 181, fig. 1 A (se vorbeşte disc din placă de bronz. de două brăţări, acestea aparţin însă mai Kenner 1863, p. 303, fig. 56 (toporul degrabă categoriei verigilor de picior) ; cu disc şi spin) ; Gooss 1876, p. 474 ; Vulpe 1970, p. 86, pl. 32, 477 ; Mozsolics Hampel 1886, p. 66 ; 1892, p. 18 ; Paster­ 1973, p. 124 (B IV b) ; Petrescu-Dâmbo• nak 1928. p. 169, nr. 27 (se menţionează viţ.a 1977, p. ~3. pl. 29, 1-3 ; 1978, p. 99, încă un depozit, descoperit in 1886, care nr. 10, pl. 22 C (seria Uriu-Domăneşti, provine de fapt de la Borzsova, cf. Arch. respectiv Stufe Uriu) ; Kroeger-Michel Ert. 8, 1888, p. 256 sq.) ; Roska 1942, 1983, p. 198. p. 46 sq., nr. 176 ; Rusu 1963, p. 207 (Ha A1) ; Mozsolics 1973, p. 123 sq. (B BUDEŞTI IV) ; Petrescu-Dâmboviţa 1977, p. 86 ; 1978, p. 116, nr. 121 (seria Cincu-Su­ In manuscrisul lui Mihalyi sunt men­ seni, respectiv Stufe Suseni ; este omis ţionate două topoare cu disc şi spin, din­ celtul şi sunt menţionate, în loc de topor tre care unul cu lama îndoită, care apar­ ţin, foarte probabil, unui depozit. Aceste J In lista de descoperiri ce urmează. des. topoare au fost identificate cu două exem­ crieri mai amănunţite au doar piesele nepu­ plare, care se aflau în col. Mihalyi. Muz. blicate, precum şi cele doar amintite, în mă­ Baia Mare (col. Miha.lyi, nr. inv. 212, sura in care am avut acces la ele. Celelalte sunt numai enumerate. Prezentarea descope­ 214). ririlor este însoţită de în~iruirea principale­ 1-2. Topoare cu disc şi spin de tip lor menţionări bibliografice referitoare la · ele. B3, unul cu partea superioară ruptă re­ Acestea sunt întocmite în mod critic, atrăgân­ cent. <;acs6 1977 a, p. 141, fig. 1, 5-6. du,se atenţia asupra unor date false sau dis­ cutabile. Prescurtările denumirilor de muzee deti· CAMPULUNG LA TISA I nătoare de piese : · Muz. Baia Mare = Muzeul judeţean Mara. Două topoare, descoperite în 1842, ca­ mureş. Baia Mare. re aparţin, foarte probabil, unui depozit, Muz. Berlin ~= Museum fiir Vor - und Friiheeschichte, Berlin. au fost trimise de către Lugossy J ozsef Muz. Budapesta = Magyar Nemzeti MU.­ pentru expertiză la Academia ungară. A­ zeum. Budapest. ceste piese au fost identificate de Ro­ Muz. Colef1iului reformat Debrecen = Re· mer cu două topoare cu disc şi spin, ca­ formatus Kolle~ium Muzeuma, Debrecen. Muz. Miskolc = Herma:1 Otto Muzeum, re se aflau în colecţia Academiei. Miskolc. Locul de păstrare necunoscut. Muz. Si~;hetu Marmaţiei = Muzeul Mara­ 1-2. Topoare cu disc şi spin de mureşean, Sighetu Marmaţiei. tip B4. Muz. Uzgorocl = Zakarpatskij krajevedce~­ kij muzej, Uzgorod. · Magyar Academiai Ertesită IV, 1844, Muz. ViC'na ~ Naturhi~tori~ches MiJs<'11111. 3 (febr. - apr.), p. 70 ; Romer 1866, p. 29, Wien. fig. 43-44.

11

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro CAMPULUNG LA TISA II tin) ; Mozsolics 1973, p. 172 sq. (este omi­ să brăţara din Muz. Budapesta) ; Petres­ Descoperit înainte de 1899 pe terito­ cu-Dâmboviţa 1977, p. 56, pl. 37, 1-6 ; riul Fabricii de cherestea. 1978, p. 100, nr. 21, pl. 26 C (seria Uriu­ Muz. Budapesta (nr. inv. 10.1899.1-2, Domăneşti, respectiv Stufe Uriu ; sunt în prezent neidentificabile). menţionate numai şapte piese, cinci de i1. Topor cu disc şi spin, 1. - 21 cm. la Muz. Vieria, două de la Muz. Budapes­ 2. Topor cu disc şi spin cu manşonul ta) ; Kacs6 1990, p. 242, nota 3. găurii de înmănuşare deteriorat şi tăişul uzat, 1. - 21 cm. Pe baza descrierii COŞTIUIII din registrul de inventar, cele două to­ poare pot fi încadrate în tipul B:1 even­ Descoperit în 1936 cu ocazia construi­ tual varianta Cehălut. rii şoselei Coştiui - Petrova, la km. 6, 7. Hampel 1899, p. 377 ; Pasternak 1928, Piesele, în prezent pierdute, s-au aflat în p. 167, nr. 17 ; Roska 1942, p. 110, nr. col. T. Kiss din Sighetu Marmaţiei. 66 ; Vulpe 1970, p. 84, pl. 27, 374 (se pu­ 1-2. Brăţări. 3. Două fragmente de la o blică, pe baza informaţiei lui M. Petre.;­ brăţară. 4-5. Verigi de picior, una cu cu-Dâmboviţa, un singur topor, conside­ un capăt rupt. rat ca probabilă descoperire izolată) ; Popescu 1945 ; Roska 1942, p. 239, nr. Mozsolics 1973, p. 183. 54 ; Petrescu-Dâmboviţa 1977, p. 56, pl. 37, 7-12 ; 1978, p. 100, nr. 22, pl. 27 A COŞTIUI 1 (seria Uriu-Domăneşti, respectiv SLufe Uriu ; se vorbeşte de şase brăţări). Descoperit în 1863 p~ panta nordică a Dealului Szenes, în apropiere de Dealul CRACIUN EŞTI Calvaria. Bronzurile se găseau într-o gră­ madă, la adâncimea de numai 8-11 cm. Descoperit în 1972 în poziţie secundară Kenner şi Hampel descriu şapte piese, in imediata vecinătate a Staţiei de pompe ultimul afirmând că trei dintre ele au de la Crăciuneşti, aflată pe terasa joasă ajuns în colecţia imperială din Viena. In din stânga Tiseî. Potrivit unor informa­ fapt, în această colecţie erau cinci piese, ţii obţinute imediat după descoperire, lo­ după cum rezultă şi din relatarea lui Ho­ cul de depunere a depozitului s-ar fi a­ ernes. Ele sunt în prezent la Muzeul de flat în apropierea locului său de desco­ Istorie Naturală. Hampel descrie încă un perire, el fiind transportat aici împreună celt, care a fost achiziţionat de Muzeul cu pietrişul, folosit la nivelarea terenu­ Naţional din Budapesta, despre car~ 0l lui. Există informatii foarte recente, încă presupune că aparţine aceluiaşi depozit neverificate, că depozitul a fost într-a• In realitate, în acest muzeu se păstrau devăr adus, însă de la o distanţă mult două piese de la Coştiui,' un celt şi o bră­ mai mare, dintr-un punct aflat în raza ţară, care, potrivit registrului de inven­ localităţii Rona de Jos. In 1973 au fost tar, au fost descoperite în apropierea unei achiziţionate 34 de piese, iar în 1985 alte saline. In prezent, brăţara nu mai poate cinci. Muz. Sighetu Marmaţiei (col. Nis­ fi identificată. tor, nr. inv. 4646-4679 şi nr. inv. 7611- 1-4. Celturi cu plisc, unul cu defect 7615). 1-12. Topoare cu disc şi spin de de turnare. 5. Seceră cu buton. 6-9. Bră­ tip B3, întregi şi fragmentare. 13. Topor cu ţări. manşonul prelungit în dreptul )cefii. Kenner 1864, p. 102 sqq, fig. 89 a şi 14-18. Celturi cu plisc, unul omamen­ fig. 89 b ; v. Sacken, Kenner 1866, p. 316, tat pe corp cu trei nervuri longitudinale. nr. 1646 (sunt menţionate numai trei 19-25. Brăţări ornamentale. 26. Brăţară brăţări) ; Preisig 1877, fig. 4-8 ; Hampel masivă cu secţiunea octogonală. 28-31. 1886, p. 94 ; 1892, p. 128 ; Lehoczky 1892, Verigi de picior. 32. Bară de bronz per­ p. 147 (sunt menţionate, probabil greşit, forată, de care este atârnată o brăţară şi topoare şi vârfuri de lance) ; Hoernes ornamentată. 33. Bară de bronz ruptă 1904, p. 206 sqq., nr. 10 ; Pasternak 1928, în două bucăţi. 34-39. Turte de bronz. p. 171, nr. 58 ; Roska 1942, p. 239, nr. (Pl. II-V). 54 ; Rusu 1963, p. 205 (Bz D ; greşit CO':;- Nistor, Vulpe 1974 ; Vulpe 1974 ; Pe-

12 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro trescu-Dîmboviţa 1977, p. 56, pl. 37, 13- Pasternak 1928, p. 174, nr. 23 ; Jan-" 16, pl. 38, p. 39, pl. 40, 1-5 (seria Uriu­ kovich 1931, pl. 4,4, pl. 5,25 şi pl. 7, 33. Domăneşti) ; Kroeger-Michel 1983, p. 36 ; Nestor 1932, p. 132 ; Eisner 1933, p. 193, 198, 200 sq. ; Mozsolics 1984, p. 53 ; l 09 sq., 121, 125, 147 ; Bernjakovic 1960, Kacs6 1990. p. 354, nr. 24, pl. 4,2, pl. 8,7, pl. 10,1, pl. 12,2-3.9.11, pl. 17,3 ; Mozsolics 1973, p. DlBROVA 117(BIVb).

Descoperit în 1925. Impreună cu bron­ DRAGOMIREŞTI zurile au fost recuperate şi fragmente de la două vase, despre care se presupune Descoperit, probabil, între cele două că adăposteau piesele. războaie mondiale. Muz. Uzgorod (nr. inv. B3-36/1-34). 1. Topor cu manşonul prelungit în Trei piese la Muz. Budapesta (col. Fleis­ dreptul cefii de tip Dragomireşti, 1. - sig, nr. inv. 8. 1950. 43-45), locul de păs­ 10,3 cm. 2. Celt cu plisc cu secţiunea rec­ trare a celorlalte piese necunoscut. tangulară, 1. - 9,8 cm. 3. Topor cu ari­ 1. Topor cu disc şi spin de tip B;1. 2. To­ pioare, partea superioară ruptă, 1. păs­ por cu manşonul prelungit în dreptul ce­ trată -- 9,9 cm. 4-15. Brăţări de formă fii. 3. Celt. 4·-8. Brăţări. rotundă, cu capetele deschise, secţiunea Roska 1942, p. 69, nr. 64, fig. 71 (se a­ circulară, ormanentate cu crestături dese, firmă că piesele au ajuns în col. dr. E. diam. int. - 6,2 cm, 5,9 cm, 6 cm, ,{i,2 Andrassy din Valea lui Mihai ; în regis­ cm, 6,4 cm, 5,6 cm, 6,1 cm, 5,7 cm, 6,2 trul de inventar al acestei colecţii, întoc• cm, 5,9 cm, 6,7 cm, 6,2 cm, 16-19. Bră­ mit extrem de detaliat, nu apare nici un ţări de aceeaşi formă, ornamentate cu un obiect de bronz provenit de la Dra­ grupuri de crestături, diam. int. - 5 cm, gomireşti, d. şi Kacs6 1995 a, p. 84) ; Ru­ 4,9 cm, 5 cm, 6,1 cm. 20-22. Brăţări de su 1963, p. 205 (Bz D) ; v. Brunn 1968, aceeaşi formă, ornamentate cu grupuri de p. 289 (Stufe 1) ; Vulpe 1970, p. 58 şi 85, crestături ce alternează cu triunghiuri ha­ pl. 17, 262, pl. 31, 434 şi pl. 68 D ; Bader şurate, diam. int. - 5,7 cm. 6,2 cm, 6,2 1971, R 30 ; Mozsolics 1973, p. 129 sq., cm ; 23-24. Brăţări de aceeaşi formă, pl. 73 A (B IV b) ; Petrescu-Dîmboviţa ornamentate cu grupuri de crestături ce 1977, p. 59, pl. 47, 1-8 ; 1978, p. 101 sq., alternează cu motive în formă de ace de nr. 30, pl. 33 B (seria Uriu-Domăneşti, brad, diam. int. - 6,2 cm, 6,5 cm. 25. respectiv Stufe Uriu) ; Kroeger-Michel Brăţară de aceeaşi formă, ornamentată cu 1983, p. 199. grupuri de crestături oblice, dispuse al­ ternativ cu o înclinaţie pe o parte şi pe IEUD alta, întrerupte de câte o crestătură ver­ ticală, diam. int. - 6,2 cm. 26-27. Bră­ Descoperit în 1867 în punctul "La ţări masive de formă rotundă, cu secţiu­ runchi". Bronzurile se aflau, potrivit unei nea circulară, neornamentate, diam. int. informaţii furnizate de Romer, într-un - 6,5 cm, 6 cm. 28. Brăţară masivă de vas de lut ars. Despre numărul exact al formă ovală, cu secţiunea circulară, ne­ pieselor din depozit, ca şi despre locul ornamentată, diam. int. - 5 cm. 29-33. său de descoperire, date ample se găsesc Verigi de picior, una cu un capăt rupt, în manuscrisul lui Mihalyi. Aici se preci­ diam. int. - 10,1 cm, 9,8 cm, 10,5 cm, zează că au fost descoperite şase topoa­ 9,7 cm, 10,2 cm. 34. Disc din placă de for­ re în apropiere de o mănăstire părăsită, mă ovală, perforat la mijloc, cu ornament aflată în vecinătatea izvorului cu hydro­ periat, parţial păstrat, pe margine, diam. tion, unde se găsesc una lângă alta, pe - 7,3/8,6 cm. 35. Turtă de bronz de for­ panta unei ridică1.uri de pământ, şase mă oval-alungită, 1. - ,16,8 cm, lat. - :mrpături, considerate ca provenite de la 4,4 cm, gros. - 2,6 cm. 36. Fragmente ocne foarte vechi. Dintre cele şase to­ dintr-un vas de culoare neagră, cu mar­ poare, numai patru au ajuns în colecţia ginea uşor evazată, gâtui scurt, corpul ar­ Mihălyi, fapt sigur, întru-cât doar patru cuit, ornamentat cu caneluri. 37. Frag­ topoare de la Ieud au fost expuse în ex­ mente dintr-un vas asemănător. poziţia de la Sigheiu Marmaţiei din 1876,

!1.3

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro ';li tot patru au fost văzute de către Ros­ 1-3. Brăţări. cu secţiunea circulară, ka în 1929. În cadrul colecţiei Mihălyi, ornamentate cu crestături. piesele de la Ieud s-au amestecat cu alte Informaţii J. Kobal'. descoperiri de bronzuri. Identificarea lor a fost realizată pe baza unei informaţii a KARAJNIKOVO lui M. Rusu, care a remarcat pe unul din topoarele colecţiei o etichetă cu indicaţia i'n jurul anului 1920, cu prilejul unor ,,4 Jood" ("4 leud''). La acest topor au lucrări de plantaţii intr-o grădină, a fost fost adăugate încă trei, cu o patină iden­ găsit un topor cu disc şi spin, care a a­ tică. .iuns in col. Potusniak, iar în 1986 la Muz. Muz. Baia Mare (col. Mihălyi, nr. inv. Uzgorod. Ulterior, în acelaşi loc a mai 209--211, 213). fost găsit un topor cu disc şi spin, astăzi 1-4. Topoare cu disc şi spin de tip pierdut. Cele două piese aparţin, foarte B3. 5-6. Topoare cu disc şi spin (pier­ probabil, unui depozit. dute). Homer 1868, p. 189, nr. 1020 (se a­ Muz. Uzgorod (nr. inv. A - 767). firmă că numai trei topoare au ajuns in 1. Topor cu disc şi spin de tip B~, va­ col. Mihalyi, două in colecţia unei aso­ rianta Rohod, partea superioară lipsă, 1. ciaţii culturale româneşti şi unul s-a pier­ păstrată - 21,2 cm (Fig. 3, 5). dut) ; Arch. Ert S.V. 10, 1876, p. 294 ; Informaţii J. Kobal'. Gooss 1876, p. 474 şi 517 ; Roska 1942, p. 114, nr. 13 ; Rusu 1963, p. 206 (Bz D) ; KRIVA Vulpe 1970, p. 84 sq., pl. 30, 419, 420, 422, 423 (în încercarea de reconstruire a de­ Descoperit în 1966, în punctul "Soko­ liv kamin' ", la 150 m de Tisa. Piesele se pozitului, se adaugă încă un topor, care aflau într-un vas de lut ars. Iniţial au provine însă, foarte prob~bil, de la Bu­ fost recuperate 19 bronzuri, ulterior încă deşti) ; Mozsolics 1973, p. 144 (B IV b); nouă. Muz. Uzgorod (A - 468-486). Kacs6 1977 a, p. 132 şi 140 sq., fig. 1, 1-4. Topoare cu disc şi spin de tip 1-4 ; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 61, pl. 51, 11 : 1978, p. 103, nr. 39, pl. 35 C (se­ B3, varianta Cehăluţ. 5-14. Topoare cu disc şi spin de tip B; , varianta Târguşor. ria Uriu-Domăneşti, respectiv, Stufe Uriu ; 1 15-18. Topoare cu disc şi spin de tip B~, ilustraţia publicată nu corespunde to­ varinta Rohod. 19-26. Apărătoare de poarelor de la Ieud) ; Kroeger-Michel braţ intregi şi fragmentare. '27. Obiect 1983, p. 198 şi 200. în formă de pâlnie, uşor curbat, cu unul din capete îngroşat şi deschiderea oval­ KALINY alungită, celălalt capăt cu patru orificii. Descoperit în 1932. Dintre cele trei to­ 28. Obiect de formă aproximativ triun­ poare, în greutate totală de 1,35 kg, se ghiulară, pe partea mai lată cu trei "de­ mai păstrează două. gete". 29. Vas cu marginea lată şi evaza­ tă, gâtui înalt tronconic, corpul bombat, Muz. Uzgorod (nr. inv. B3-48/1-2). 1. Topor cu disc şi spin de tip BJ, va­ ornamentat cu caneluri oblice şi mici pro­ rianta Cehăluţ, l. - 22,5 cm. 2. Topor cu eminente conice. Penjak 1972 ; Mozsolics 1973, p. 183 ; disc şi spin de tip B", varianta Rohod, informaţii suplimentare J. Kobal'. rupt în două imediat sub disc, 1. - 25,1 cm. (Fig. 3, 3-4). MARAMUREŞ I Bernjakovic 1960, p. 355, nr. 33 ; Pen­ jajk 1972, p. 112 ; informaţii suplimen­ Hampel menţionează trei piese de tare .J. Kobal'. bronz, despre care se pretinde că au fost descoperite în 1783 în Maramureş şi au KIRESI ajuns în col. Colegiului din Presov. Teri­ toriul de descoperire stă sub un oarecare Descoperit în 1986, in apropiere de un semn de întrebare, întrucât tot Hampel pârâu, pe panta unui mic deal. Locul de spune că locul de descoperire s-ar fi aflat păstrare necunoscut. pe mall·l Someşului.

14

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro 1-2. Brăţări ornamentate. 3. Verigă Muz. Budapesta (7. 1946, 8-9). de picior. 1. Vârf de lance uşor îndoit înspre Hampel 1880, p. 65 sq. vârf, cu lama o dată îngroşată, tăişul zim­ ţuit, pe manşonul găurii de înmănuşare MARAMUREŞ II două orificii pentru fixarea mânerului, l. - 17,3 cm. 2. Vârf de lance cu lama Hampel descrie cinci piese, descope­ de două ori îngroşată, pe manşonul gău­ rite in 1842, care au ajuns în col. Univer­ rii de înmănuşare două orificii pentru sităţii reformate din Debrecen. Ele apar­ fixarea mânerului. Ambele piese au pa­ ţin, foarte probabil, unui depozit. Dintre tina verde închis, parţial păstrată. (Fig. cele cinci piese, am putut identifica în 2, 5-6). 1994 numai trei. Muz. Colegiul reformat Debrecen (nr. MOISE! inv. 1842, 1-2, B. 1967, 3). 1. Apărătoare de braţ din bară cu sec­ Descoperit între 1980-1985, în punc­ ţiunea rombică, partea de brăţară, termi­ tul "Tarniţa Purcăreţului", la peste 800 nată într-o mică spirală, cu secţiunea cir­ m altitudine. In acelaşi punct au fost gă­ culară, î. - 18 cm, diam. spiralei - 12,1 site şi fragmente ceramice, împrăştiate cm, diam. int. al brătării - 6,4 cm. 2. pe o suprafaţă destul de mare. Ele pro­ Apărătoare de braţ de formă identică (ne­ vin, foarte probabil, dintr-o aşezare de identificabilă). 3. Brăţară cu capete des­ înălţime din Bronzul târziu. In lipsa unor chise, secţiunea circulară, ornamentată cu cercetări sistematice la faţa locului, re­ crestături, diam. int. - 6,8 cm. 4. Bră­ laţia dintre depozit şi aşezare nu este cla­ ţară identică, diam. int. - 5,7 cm (nei­ rificată. dentificabilă). 5. Vârf de lance, l. - 12,7 Muz. Sighetu Marmaţiei (încă nein­ cm.( (Fig. 2, 1-3). ventariat). Hampel 1892, p. 86 ; Roska 1942, p. 171, nr. 141. 1. Brăţară cu capetele deschise, de for­ mă rotundă, secţiunea circulară, orna­ mentată cu grupuri de crestături, tăiate MARAMUREŞ III de linii orizontale, diam. int. 6,6 cm. greut. In 2-3 septembrie 1883, Lehoczky a - Bl gr. 2. Brăţară asemănătoare, de for­ primit zece brăţări găsite împreună. Toate mă aproximativ ovală, ornamentată cu au ajuns din colecţia lui în col. Muzeului grupuri de crestături, diam. int. - 5/5,9 din Uzgorod, dar în prezent nu mai pot cm, greut. - 112 gr. 3-4. Brăţări de a­ fi identificate decât două exemplare, unul ceeaşi formă, ornamentate cu crestături. cu probabilitate. diam. int. - 5,8/6,5 cm, 6,517 cm, greut. Muz. Uzgorod (B:1-43/2-11, identifi­ - 73,5 gr, 135 gr. 5. Brăţară fragmenta­ cate B:~-43/2-3). ră, ornamentată cu grupuri de crestături, 1. Brăţară cu capetele deschise, sec­ ce alternează cu grupuri de crestături tă­ ţiunea circulară, ornamentată cu grupuri iate de linii orizontale, greut. păstrată - de crestături ce alternează cu grupuri de 44 gr. 6-9. Fragmente de brăţări neor­ triunghiuri haşurate alăturate, diam. int. namentate sau verigi de picior, rupte re­ - 6,2 cm. 2. Brăţară de aceeaşi formă, cent, una şi zgâriată, greut. păstrată - ornamentată cu crestături, diam. int. - 15,5 gr, 14 gr, 12 gr, 8 gr. 10-11. Verigi 6,5 cm. 3-10. Brăţări de aceeaşi formă, de picior cu capetele deschise şi ascuţite, ornamentate cu crestături, (neidentifica­ de formă aproximativ ovală, diam. int. - bile). 9,3/10,4 cm,' 9/9,7 cm, greut. - 86 gr, 209 Lehoczky 1892, p. 159 ; Manuscris I, gr. 12-13. Verigi de picior de formă p. 44 ; informaţii suplimentare J. Kobal'. identică, cu capetele tăiate drept, diam. int. - 10,5/11,7 cm, 10/11,8 cm, greut. - MARAMUREŞ IV 144"5 gr, 166,5 gr. 14-15. Verigi de pi­ Două vârfuri de lance, cu patina iden­ cior închise, de formă aproximativ rotun­ tică, achiziţionate la aceeaşi dată, provin, dă, diam. int. - 10,6/11 cm, 10,5/10,9 foarte probabil, din acelaşi depozit. cm, greut. - 156 gr, 159,5 gr. (Fig. 4-5).

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro NERESNICJA înmănuşare rupte recent. 3. Disc şi. spin. 4. Topor cu manşonul prelungit în drep­ Potrivit manuscrisului lui Mihalyi, în• tul cefii de tip Dragomireşti, cu o adău­ tr-o salină din apropierea localităţii au gire de formă lobată în mijlocul prelun­ fost descoperite, în 1843, două topoare girii mai mari, ornamentată cu două ner­ cu disc şi spin, l. - 26 cm fiecare, două vuri, l. - 12,9 cm, greut. - 371 gr. 5-6. celturi, şapte verigi (brăţări), dintre care Lame de pumnal de tip Rozavlea. 7-14. unele ornamentate, precum şi o spirală. Celturi zvelte. 15-21. Celturi cu plisc. Mihalyi precizează că cele două topoare 22. Topor cu aripioare de tip Uriu. 23. au ajuns în colecţia Gimnasiului reformat Seceră cu limbă la mâner. 24. Brăţară din Sighetu Marmaţiei, fapt confirmat şi masivă de formă ovală, cu secţiunea cir­ de inventarele expoziţiei de la 1876 din culară. 25-27. Fragmente de turte de acelaşi oraş, publicate în Arch Ert. 10 bronz. 2 8. Fragment de mâner de fier cu S.V., 1876, p. 294 şi Magyarorvosok 1878, un mic buton de bronz, probabil de la un p. 164. Soarta celorlalte piese rămâne cuţitaş. 29-30. Fragmente de la două necunoscută. Hampel 1880, p. 33 şi 1892, vase, a căror formă nu poate fi reconsti­ p. 4, descrie un topor cu disc şi spin din tuită cu siguranţă. Se poate presupune că colecţia amintitului Gimnasiu, despre care unul dintre ele avea gâtul înalt şi cHin­ afirmă că a fost descoperit în 1844. Po­ dric şi corpul pântecos, ornamentat cu trivit acestei descrieri, toporul, lung de nervuri oblice. (Fig. 6-9 ; Pl. VI). 26 cm, avea spinul bine dezvoltat, lama Kacs6, Mitrea 1976 ; Petrescu-Dîrnbo• puternic lăţită înspre tăiş, tăişul neregu­ viţa 1977, p. 67 sq., 5-14 (seria Uriu­ lat şi cu resturile ciotului de turnare în Domăneşti) ; Kroeger-Michel 1983, p. 202; mijloc, tubul de înmănuşare cu capetele Kacs6 1993, p. 42, fig. 3, 13-14. uşor îngroşate şi cu vizibile cusături de turnare. Acest topor este în mod cert u­ SARASAU III nul dintre exemplarele menţionate de 1961 au fost descoperite în punc­ Mihalyi. Informaţia lui Hampel a fost In tul "Răstoace" zece topoare, care au a­ preluată de Pasternak 1928, p. 161, nr. juns în colecţia Nistor din Sighetu Mar­ 29 şi Berjakovic 1960, p. 369, nr. 154. maţiei. Ulterior, în acelaşi punct au mai ROZAVLEA III fost descoperite la suprafaţă încă trei to­ poare, care au fost depuse la şcoala din Descoperit în 1971, la aproximativ 2 localitate. Ele aparţin, foarte probabil, km nord-est de localitate, pe Dealul Bu­ depozitului identificat în 1961. La ace­ eaşi şcoală se mai aflau două topoare, tan la poalele căruia curge un mic pâ• despre care lipsesc orice fel de informa­ râu - Valea Spinului - ce se varsă în Iza. Primele piese au fost descoperite la ţii, dar care, judecând după patina lor, s-ar putea să aparţină aceluiaşi depozit. suprafaţă, pe panta sudică a dealului. O Muz. Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, săpătură nesistematică, efectuată de pro­ nr. inv. 4680-4689 şi cinci piese- trans­ fesorii de la şcoala din Rozavlea, a dus ferate de la Şcoala din Sarasău - încă la depistarea, la mică adâncime în pă­ mânt, a altor bronzuri. La locul de des­ neinventariate). I-10. Topoare cu disc şi spin de tip coperire au mai fost găsite fragmente ce­ • 11-1.3. şi ramice de la două vase, precum şi un mic B:1 Topoare cu disc spin de obiect de fier. Apartenenţa acestuia din tip Bt.. 14. Topor cu disc şi spin de tip B:h Cehlăuţ, lipseşte urmă la depozit este incertă .. Piesele de­ varianta partea cu şi ruptă pozitului au fost achiziţionate în mai disc spin, recent, pe tubul de multe rânduri, ultima - aici nr. 4 - înmănşare urme de turnare defectuoasă, cusături de turnare pe lamă, tub şi bara după publicarea descoperirii. de sub disc, tăişul bătut cu ciocanul, se Muz. Baia Mare (nr. inv. 689-694, pare recent, din această cauză este uşor 710-716, 864-877, 19000). îndoit, patina verde închis, 1. păstrată 1. Topor cu disc şi spin de tip B:1• 2. - 16,1 cm, greut. păstrată - 303 gr. 15. Topor de acelaşi tip, partea cu disc şi Topor cu disc şi spin de tip B3, varianta spin, precum şi o porţiune din tubul de Breb, lipseşte, din vechime, partea cu

~6

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro spin, la fel o parte a tăişului, rest al cio­ trei topoare, care aparţin, foarte proba­ tului de turnare pe tăiş, cusături de tur­ bil, unui depozit. In prezent se mai păs­ nare pe lamă, tub şi bara de sub disc, pa­ trează două dintre ele, dar există o de­ tina verde-albăstruie, la fel ca pe majo­ scriere relativ exactă şi a celui de al trei­ ritatea pieselor din depozit, l. păstrată - lea exemplar. disc şi 20,6 cm, greut. păstrată - 323 Muz. Uzgorod (nr. inv. B3-123, B3- Rusu 1963, p. 206 (Sarasău II ; Bz D) ; 131). Nistor, Vulpe 1969, p. 182, fig. 1 B şi 1. Topor cu disc şi spin, pe disc şase fig. 2 A ; Vulpe 1970, p. 85 sq. şi 91, pl. mici proeminenţe, tubul de înmănuşare 30, 424-429, pl. 32, 452, pl. 36, 497- cu capetele îngroşate, lama lăţită înspre 499 şi pl. 81 A (Sarasău II) ; Mozsolics tăiş, 1. - 20 cm, greut. - 350 gr. (pier­ 1973, p. 179 (B IV b) ; Kacs6, Bura 1974 ; dut). 2. Topor de tip Drajna, cu o parte Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 68, pl. 63, a tubului de înmănuşare ruptă din ve­ 1-4 ; 1978, p. 106, nr. 65, pl. 44 D (Sara­ chime, ceafa de formă elipsoidală, se~;:ţiu­ său II ; seria Uriu-Domăneşti, respectiv, nea barei de sub ea pătrat-rotunjită, a Stufe Uriu, în versiunea românească lamei hexagonală, tăişul uzat, l. ~ 19,2 sunt menţionate 13 topoare, în cea ger­ cm, greut. - 390 gr. 3. Topor cu man­ mană numai zece) ; Kroeger-Michel 1983, şonul prelungit în dreptul cefii de tip Un­ p. 198 şi 202, fig. 23 a, b. gureni, secţiunea lamei hexagonală, tăi­ şul deteriorat, 1. - 18,1 cm. (Fig. 3, 1-2). SACEL Lehoczky 1912, p. 32 ; Manuscris II, p. 64 sq. ; Jankovich 1931, pl. 6, 17. 22 ; Dintr-un depozit mai mare, descope­ Nestor 1932, p. 128 (se menţionează nu­ rit în 1968 în apropiere de pârâul Valea mai toporul de tip Drajna). Largă, a fost salvată o singură piesă. Colecţia Şcolii generale din Săcel. SAREI III 1. Topor cu manşonul prelungit în Descoperit în 1947 în punctul "Pe va­ dreptul cefii de tip Dragomireşti. le", pe partea dreaptă a pârâului Valea Kacs6 1977 b, p. 29, fig. 3. Popii. Bronzurile se aflau la o adâncime de 0,50 m sub o grămadă de bucăţi de SĂLIŞTEA DE SUS stâncă. Muz. Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, Descoperit între 1920-1925. nr. inv. 4690-4701). Colecţie particulară în Săliştea de Sus. 1-11. Topoare cu disc şi spin de tip 1. Topor cu disc şi spin de tip B,.. 2. B;1. 12. Topor cu disc şi spin de tip B4. Celt cu plisc cu secţiunea ovală. Rusu 1963, p. 206 (Bz D) ; Nistor, Vulpe Nistor, Vulpe 1969, p. 193, fig. 5 ; 1969, p. 182, fig. 2 B şi fig. 3 A ; Vulpe Vulpe 1970, p. 91, pl. 36, 496 ; Mozsolics 1970, p. 84, 86, 91, pl. 29, 403-412, pl. 1973, p. 136 (sunt exprimate îndoieli cu pl. 32, 454 şi pl. 36, 36, 505 ; Mozsolics privire la apartenenţa celor două piese 1973, p. 180 (B IV b) ; Petrescu-Dîmbo• la acelaşi depozit) ; Petrescu-Dîmboviţa viţa 1977, p. 69, pl. 64, 7-11 ; 1978, p. 1977, p. 68, pl. 63, 5-6 ; 1978, p. 106, 106, nr. 70, pl. 46 B (seria Uriu-Domă­ nr. 66, pl. 45 A (seria Uriu-Domăneşti, neşti, respectiv Stufe Uriu ; localitatea respectiv Stufe Uriu ; ca localitate de de descoperire este greşit plasată topo­ descoperire este menţionată Săliştea, care grafic) ; Kroeger-Michel 1983, p. 194, se află în actualul judeţ Maramureş, dar 198, 200, fig. 197 a, b. în afara Depresiunii Maramureşului). SOLOTVINO I SIGHETU MARMAŢIEI IV Roska enumeră din depozit şase to­ V ezi textul. poare cu disc şi spin întregi, zece frag­ mente de astfel de topoare, o daltă cu toc SIGHETU MARMAŢIEI V şi două celturi, care se aflau în colecţia Mihalyi. Dintre aceste piese au fost iden­ ln ziua de 15 februarie 1896, Lehoczcy tificate cu suficientă siguranţă doar frag­ a achiziţionat de la Sighetu Marmaţiei mentele de topoare (există de fapt 11 17

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro fragmente). Este posibil ca aceluiaşi de­ dă, ornamentate cu crestături. 10. Bră­ pozit să-i aparţină şi un fragment de ţară cu secţiunea rotundă, neornamenta­ topor cu manşonul prelungit în dreptul tă. Depozitului i-au mai aparţinut şi pie­ cefii, nemenţionat de Roska, dar care se se de aur. păstra tot în colecţia Mihâlyi şi are pa­ Popescu 1940 ; Roska 1942, p. 240, nr. tina identică cu a celorlalte piese identi­ 3 ; Rusu 1963, p. 206 (Bz D) ; v. Brunn ficate ca provenite de la Solotvino. 1968, p. 290 (Stufe 1) ; Vulpe 1970, p. 81, Muz. Baia Mare (col. Mihâlyi, nr. inv. 93, pl. 39, 532 şi pl. 81 B ;Mozsolics 1973, 215-226). p. 173 sq. (B IV b) ; Petrescu-Dîmboviţa _1-6. Topoare cu disc şi spin (pier­ 1977, p. 70, pl. 65, 11-16 ; 1978, p. 107, dute). 7-17. Fragmente de discuri cu nr. 75, pl. 48 B (seria Uriu-Domăneşti, spin, tuburi de înmănuşare şi lame de la respectiv Stufe Uriu) ; Kroeger-Michel topoare cu disc şi spin. 18. Fragment de 1983, p. 199. topor cu manşonul prelungit în dreptul cefii. 19. Daltă cu toc (pierdută). 20-21. VADU !ZEI Celturi, dintre care unul cu plisc, dete­ riorat la tortiţă (pierdute). Descoperit în 1968 pe Dealul La Căi­ Roska 1942, p. 12, nr. 13 ; Vulpe 1970, tar. Bronzurile se aflau la adâncimea de p. 65, 81, 84, pl. 18, 282, pl. 25, 349-358 0,50 m printre blocuri de andezit. şi pl. 27, 385 (piesele sunt considerate Muz. Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, ca provenite dintr-o localitate din Mara­ nr. inv. 4759-4769) şi Muz. Baia Mare mureş, care nu poate fi cu siguranţă pre­ (nr. inv. 271). cizată) ; Mozsolics 1973, p. 117 (B IV b ; 1-11. Brăţări cu capetele deschise, în loc de daltă cu toc este menţionat un ornamentate. 12. Brăţară închisă, orna­ celt) ; Kacs6 1977 a, p. 132, fig. 2, 1- mentată. (Pl. VII). 12 ; Kroeger-Michel 1983, p. 199. Nistor, Vulpe 1970 ; Petrescu-Dîmbo• viţa 1977, p. 72, pl. 70, 3-12 şi pl. 1-2 SOLOTVINO II (seria Uriu-Domăneşti).

Descoperit înainte de 1913. VISKOVO Muz. Budapesta (nr. inv. 80. 1913. l-3). Descoperit în 1891. 1. Topor cu manşonul prelungit în Muz. Budapesta (nr. inv. 107. 1891. dreptul cefii de tip Ungureni, în mijlocul 1-16). prelungirii mai mari o şănţuire, tăişul de­ 1. Brăţară cu capetele deschise, de teriorat, l. - 18 cm. 2. Vârf de lance cu formă rotundă, secţiunea circulară, orna­ nervura mediană pe lamă puternic ac­ mentată cu grupuri de crestături ce alter­ centuată, tubul de înmănuşare, parţial nează cu grupuri de câte trei triunghiuri ruptă din vechime, cu două orificii pen­ haşurate alăturate, diam. int. - 6 cm. tru fixarea mânerului, l. - 14 cm. 3. 2. Brăţară de aceeaşi formă, cu ornament Celt cu pliscul puţin dezvoltat şi secţiu­ identic, rupt la capete şi îndoit în foc, nea ovală, l. - 11 cm. (Fig. 10, 1-3). în porţiunea atinsă de foc ornamentul Roska 1942, p. 12, nr. 13 ; Mozsolics 1973, aproape complet dispărut, diam. int. - p. 117. 6 cm. 3. Brăţară de aceeaşi formă, orna­ mentată cu crestături, diam. int. - 6,5 ŞIEU I cm. 4-5. Brăţări de aceeaşi formă, ne­ ornamentate, diam. int. - 6,3 cm. 6. Bră­ Descoperit în 1913. Se afirmă că de­ ţară de formă ovală, neornamentată, diam. pozitul ar fi cântărit circa 100 kg. O par­ int. - 5,115,8 cm. 7. Brăţară (nr. inv. te a pieselor a ajuns în colecţia dr. T. 107. 1891. 12 - neidentificabilă). 8-13. Kiss din Sighetul Marmaţiei. Soarta lor Verigi de picior, unul cu un capăt rupt, este necunoscută. bătute cu ciocanul, secţiunile devenind 1. Topor cu disc şi spin de tip B:l· 2. în cea mai mare parte dreptunghiulare Topor cu disc şi spin de tip Br,. 3. Vârf cu colţurile rotunjite, diam. int. 9,2 cm, de lance cu urme de oxizi de fier. 4-7. 9,8 cm, 10,7 cm, 10,9 cm, 10 cm, 9,2 cm. Seceri. 8-9. Brăţări cu secţiunea rotlln- 14. Fragment de brăţară sau verigă de 18

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro p1c10r. 15-16. Obiecte în formă de sulă Spadă. Descoperită înainte de 1892. realizate din verigi de picior, l. - 11,9 Nu există precizări sigure cu privire la cm, 8,6 cm. Patina este îndepărtată de pe apartenenţa tipologică a piesei, n-ar fi cea mai mare parte a pieselor, la cele exclus ca ea să fie mai recentă decât pe­ la care se păstrează încă parţial, ea este rioada aici tratată. de culoare verde închis. (Fig. 11-12). Muz. Budapesta( col. Kiss ; neidentifi­ Arch Ert. 12, 1892, p. 86 ; Hampel cabilă). 1892, p. 169 (conform descrierii, depozi­ Hampel 1892, p. 129 ; 1896, p. 103 tul ar fi conţinut şase verigi de picior, (spadă cu mânerul plin) ; Pasternak 1928, şase brăţări, trei fragmente de brăţări şi p. 174, nr. 20 (tip Liptau) ; Roska 1942, două obiecte în formă de sulă ; întrucât p. 239, nr. 54 ; Alexandrescu 1966, p. 189, n-au fost inventariate decât 16 piese, este nr. 303 ; Mozsolics 1973, p. 173 (eventual de presupus că Hampel a greşit, introdu­ spadă cu limba la mâner) ; Bader 1991, când în conţinutul său încă o piesă - un p. 167 sq. fragment de brăţară) ; Celt cu plisc. Descoperit în 1983 pe Pasternak 1928, p. 171, nr. 60 ; Roska Dealul Hriţcova. 1942, p. 305, nr. 83 ; Bernjakovic 1960, Şcolii Coştiui. p. 353, nr. 20 (se afirmă că depozitul se Muz. generale compune din 12 brăţări ornamentate, trei fragmente de astfel de brăţări şi două DRAGOMIREŞTI obiecte in formă de sulă). Topor cu disc şi spin (?) şi spadă cu lama ruptă, descoperite înainte de 1876. B. DESCOPERIRI IZOLATE. Apartenenţa lor la aceeaşi descoperire nu DEPOZITE DE O SINGURA PIESA este precizată de nici o sursă, dar ea nu poate fi exclusă. BOGDAN VODA Au fost în colecţia Liceului pedago­ gic din Sighetu Marmaţiei. Brăţară închisă de tip Rigsee, patină Arh Ert S. V. 10, 1876, p. 294, p. 294 ; verde închis de foarte bună calitate, diam. Magyarorvosok 1878, p. 165 ; Roska 1942, int. - 6,2 cm. (Fig. 2, 4). Descoperit îna• p. 69, nr. 66 ; Alexandrescu 1966, p. 189, inte de 1892. nr. 304 : Mozsolics 1973, p. 130 ; Petrescu­ Muz. Colegiului reformat Debrecen Dîmboviţa 1977, p. 59 ; 1978, p. 102, nr. (nr. inv. B. 1967. 11). 30 ; Bader 1991, p. 168. Hampel 1892, p. 86. GLOD BUDEŞTI Celt cu plisc de mici dimensiuni. Des­ Ac cu gâtul umflat şi capul biconic, coperit înainte de 1965 în punctul "Faţa ornamentat, l. - 39,5 cm. Comarnicelor", eventual împreună cu un Muz. Liceului "Bethlen Gabor" Aiud topor de piatră. (nr. inv. 19). Muz. Baia Mare (nr. inv. 237). Roska 1942, p. 51, nr. 220 ; Bader 1981. Kasc6 1977 a, p. 147, fig. 8, 4.

COŞTIUI HUST

Topor cu disc şi spin. Descoperit în Pumnal cu mânerul plin de tip Hust- 1844. Bătarci, cu vîrful rupt. A fost în col. Gimnasiului reformat Muz. Miskolc (nr. inv. 53. 1056. 1). din Sighetu Marmaţiei. Hampel 1880, p. 63 ; 1886, p. 94 ; 1892. Mozsolics 1952 ; Kemenczei 1968, p. 25. p. 128 sq. ; Pasternak 1928, p. 167 sq., nr. Celt cu plisc de mici dimensiuni, cu 19 ; Roska 1942, p. 239, nr. 54 ; Vulpe porţiunea cu plisc ruptă. Descoperit în 1970, p. 101 ; Mozsolics 1973, p. 173. 1981, între pârâurile Hustea şi Mlinovitze.

19

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Muz. Uzgorod (nr. inv. A-699). Achiziţionat de Lehoczky în 2-3 septem­ Informaţii J. Kobal'. brie 1883. Muz. Uzgorod (col. Lehoczky, nr. inv. MARAMUREŞ B3-43/1). Lehoczky 1892, p. 159 ; Manuscris 1, Topor cu disc şi spin de tip B3. p. 44. Muz. Baia Mare (col. Mihalyi, nr. inv. Topor cu disc şi spin de tip B3, va­ 206). rianta Dobrocina, puternic deformat, cu Kacs6 1977 a, p. 132, fig. 2. 13. o parte a tubului de înmănuşare ruptă Topor cu disc şi spin de tip B3, varian­ din vechime, 1-17,9 cm. greut.-357 gr. tă intermediară între variantele Breb şi (fig. 13, 1 ; pl. 1, 10). Târguşor, cu secţiunile barei de sub disc Muz. Sighetu Marmaţiei (nr. inv. 4771). avală şi a lamei hexagonală, tul;!Ul de Topor cu disc şi spin de tip B3, va­ înmănuşare foarte uşor îngropat la ca­ rianta Cehăluţ, cu partea superioară pete şi cu cîte o nervură inelară pe ruptă recent, defect de turnare pe unul braţe, lama uşor încovoiată, cusăturile de din braţele tubului de înmănuşare. bine turnare îndepărtate de pe lamă şi pre­ finisat, 1. păstrată - 16,8 cm. greut. păs­ zente pe o latură a barei de sub disc şi trată - 298 gr. (fig. 13, 2 ; pl. 1, 9). pe partea inferioară a :discului, tăişul Muz. Sighetu Marmaţiei (nr. inv. deteriorat, patina verde închis, păstrată 4772). parţial, culoarea metalului roşcată, l.- Topor cu disc şi spin de tip B,.. Des­ 21,5 cm. (fig. 13, 5). Descoperit înainte coperit înainte de 1885. de 1892. Muz. Viena (col. Spottl). Muz. Colegiului reformat Debrecen (nr. Mitt. Antr. Gesellschaft Wien 15, 1885, inv. B. 1967. 8). pl. 3,63 ; Nestor 1932, nota 525 k ; Roska Hampel 1892, p. 86 sq. ; Roska 1942, p. 1942, p. 171, nr. 141 ; Vulpe 1970, p. 90, 171, nr. 141. pl. 35, 488. Topor cu disc şi spin de tip B:J. va­ Topor cu disc şi spin de tip Br,. rianta Târguşor, cusăturile de turnare sunt A fost în Muz. Baia Mare. îndepărtate numai de pe lamă şi de pe Vulpe 1970, p. 90, pl. 35, 436 (după partea inferioară a discului, tăişul dete­ un desen de M. Petrescu-Dîmboviţa). riorat, patina verde închis de foarte bună Topor cu disc şi spin de tip B4. calitate, 1. - 23,1 cm. (fig. 13, 6). Desco­ perit înainte de 1892. A fost în Muz. Baia Mare. Muz. Colegiului reformat Debrecen (nr. Vulpe 1970, p. 93, pl. 37, 514 (după inv. B. 1967. 9). un desen de M. Petrescu-Dîmbovţa; se Hampel 1892, p. 87 ; Roska 1942, p. consideră posibilă apartenenţa sa, îm• 171, nr. 141. preună cu toporul precedent, la un de­ Topor cu discul înalt de formă a­ pozit). proape conică, secţiunea barei de sub Topor transformat în ciocan. disc circulară, tubul de înmănuşare slab A fost în col. Lehoczky. profilat la capete şi cu câte o mică proe­ Lehoczky 1912, p. 32. minenţă pe mijloc pe ambele laturi, sec­ Pumnal fragmentar, foarte probabil ţiunea lamei circulară înspre tub, hexa­ de tip Hust-Bătarci. gonală înspre tăiş, 1-19,8 cm. Este o va­ A fost în col. Mihalyi. riantă intermediară între tipurile B2 şi B3 (fig. 13, 4). Achiziţionat de Lehoczky Hampel 1892, p. 85 ; Roska 1942, p. în 2-3 septembrie 1883. 171, nr. 141. Muz. Uzgorod (col. Lehoczky, nr. inv. Vârf de lance fragmentar, 1-7 cm. A­ chiziţionat de Lehoczky în 1874. B:1-43/12). Lehoczky 1892, p. 159 ; Manuscris L Muz. Cernovitzi, (transferat de la Muz. p. 44. Uzgorod (col. Lehoczky, nr. inv. B3- Topor cu disc şi spin de tip B: 1, va­ 42/3). rianta Dobrocina, cu tubul de inmănu­ Lehoczky 1892, p. 159 ; Manuscris I, şare foarte scurt, 1.-18,3 cm. (fig. 13, 3). p. 44 ; informaţii J. Kobal'.

20

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Vârf de lance.· Descoperit înainte de A fost in col. Lehoczky; 1891. Lehoczky 1912, p. 32. · A fost in col. Egger. Topor cu aripioare mediane. Desco- Szâraz 1891, p. 328, pl. 5,5 ; Hampel perit înainte de 1896. 1892, pl. 181,5. Hampel 1896, p. 38. Vârf de lance. Descoperit inainte de Seceră cu buton. 1891. A fost în col. Colegiului din Presov. A fost în col. Egger. Hampel 1880, p. 65 sq. Szâraz 1891,p. 328, pl. 5,8 ; Hampel Verigă de picior cu capetele subţiate 1892, pl. 181,8. şi apropiate, diam. int. - 9, 7 cm., gros. Celt cu plisc. Descoperit înainte de max. - 0,5 cm. Descoperită înainte de 1876. 1892. Muz. Baia Mare (col. Mihâlyi, nr. inv. A fost în Muz. Colegiului reformat 231). Debrecen (neidentificabilă). ArchErt. S.V. 10, 1876, p. 294 ; Ma­ Hampel 1892, p. 87 ; Roska 1942, p. gyarorvosok 1878, p. 165 ; Hampel 1892, 171, nr. 141. p. 84 ; Roska 1942, p. 171, nr. 141 ; Kacs6 Verigă de picior cu capetele subţiate 1977 a, p. 135, fig. 3,1. şi suprapuse, diam. int. - 9, 7 cm., gros. Celt c1:. plisc. Desco_pedt înail!ie de max. - 0,5 cm. Descoperită înainte de 1876. 1892. Muz. Baia Mare (col. Mihâlyi, nr. inv. A fost în Muz. Colegiului reformat 239). Debrecen (neidentificabilă). ArchErt. S.V. 10, 1876, p. 294 ; Ma­ Hampel 1892, p. 87 ; Roska 1942, p. gyarorvosok 1878, p. 165 ; Hampel 1892, 171, nr. 141. p. 84 ; Roska 1942, p. 171, nr. 141 ; Kocs6 Verigă de picior cu capetele rupte din 1977 a, p. 135, fig. 3,5. vechime, deformată în foc, greut. păs­ Celt cu plisc, secţiunea ovală, defect trată,-109,5 gr. de turnare pe corp, patina verde inchis Muz. Sighetu Marmaţiei (nr. inv. 4773). de foarte bună calitate, 1.-12,3 cm. (fig. 10, 4). Descoperit înainte de 1892. Fragment de verigă de picior, defor­ Muz. Colegiului reformat Debrecen mată în foc, greut. păstrată - 28,2 gr. (nr. inv. B. 1967.22). Muz. Sighetu Marmaţiei (nr. inv. Hampel 1892, p. 87; Roska 1942, p. 4774). 171, nr. 141. NERESNICJA Celt cu plisc, 1. la mijloc - 8,4 cm. Descoperit înainte de 1892. Topor cu disc şi spin. A fost în Muz. Colegiului reformat Muz. Uzgorod (nr. inv. B3-481). Debrecen (neidentificabil). Penjak 1992, p. 112. Celt cu plisc fragmentar, lipseşte par­ tea inferioară. secţiunea hexagonală, 1. SARASAU păstrată - 7 cm. Achiziţionat de Lehoc­ zky în 1874. Brăţară cu capetele deschise, de for­ Muz. Uzgorod (col. Lehoczky, nr. inv. mă rotundă, secţiunea circulară, orna­ B:l-42/2). mentată cu grupuri de crestătură ce al­ Lehoczky 1892, p. 159 ; Manuscris I, ternează cu grupuri de triunghiuri ha­ p. 44. şurate, alăturate, patina verde închis, Celt miniatural, 1.-6 cm. Achiziţionat diam. int. - 6,5 cm., greut. - 76 gr. de Lehoczky in 1874. Descoperită în 1863. Este posibil să a­ Muz. Cernovitzi, transferat de la Muz. parţină unui depozit, împreună cu un Uzgorod (col. Lehoczky, nr. inv. B~- celt (in prezent neidentificabil, menţio­ 42/1). nat de Hampel 1886, p. 98 ; 1892, p. 137) Lehoczky 1892, p. 159 ; Manuscris I, p. şi o bară de bronz cu capetele îngustate 44 ; informaţii J. Kobal'. şi secţiunea pătrată (Muz. Baia Mare, col. Celt cu plisc, 1.-12,5 cm. Descope­ Mihâlyi, nr. inv. 3967, menţionată de rit înainte de 1912. Hampel 1892, p. 137 şi publicată de

21 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Kacs6 1977 a, p. 138, fig. 1, 8). Acestea J. Krausz din Budapesta în 1881). din urmă au fost descoperite tot în 1863 v. Karolyi 1968, p. 92. pl. 28 (23). 12. şi au intrat în aceeaşi colecţie. Vârf de lance, 1. - 18, 2 cm .. greut. Muz. Baia Mare (col. Mihalyi, nr. inv. 113,5 gr. (fig. 1.4, 4). Descoperit pe 228). malul Izei. Magyarorvosok 1878, p. 165; Ham­ Muz. Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, pe! 1886 a, p. 98 ; 1892, p. 87 ; Kacs6 nr. inv. 4757). 1977 a, p. 135, fig. 4, 2. Nistor, Vulpe 1969. p. 184. fig. 4, 69. Vârf de lance, 1. - 16,6 cm., greut. SALIŞTEA DE SUS 103 gr. (fig. 14, 6). Descoperit în al- bia Izei. Topor cu disc de tip B3, varianta Do­ Muz. Sighetu Marmaţiei (col. Nistor, brocina, discul înalt conic, secţiunile ba­ nr. inv. 4758). rei de sub disc pătrată, a lamei hexago­ Nistor, Vulpe 1969, p. 184, fig. 4, 70. nală, urme de lovituri cu ciocanul (re­ Brăţară cu capetele deschise, orna­ cente ?), în partea inferioară a lamei, su­ mentată cu crestături, diam. - 7,5 cm. prafaţa de aspect spongios (urme ale con­ A fost în col. Lehoczky. tactului cu focul), patina verde deschis, Lehoczky 1891, p. 142 : Pasternak iar înspre tăiş verde închis, parţial păs­ 1928, p. 171. nr. 56. trată, 1. - 22,7 cm., greut. - 533 gr. Verigă de picior fragmentară. secţiu­ (fig. 10, 5). Descoperită în 1988 în punc­ nea dreptunghiulară rotunjită, patina tul "Jdeaba Hotarului", nu departe de verde inchis. (fig. 14, 3). salina de la "Osoi". Muz. Budapesta (nr. inv. 62.19.18). Muz. Baia Mare (nr. inv. 20161). VIŞEU DE MIJLOC SIGHETU MARMAŢIEI Brăţară cu capetele deschise, orna­ Vârf de lance cu lama dezvoltată a­ mentată cu grupuri de crestături, patina proximativ de la mijlocul lungimii tubu­ verde închis păstrată parţial, culoarea lui de înmănuşare, care are două perechi metalului gălbui-aurie, diam. int. - 6,2/ de orificii pentru fixarea mânerului, de­ 6, 7 cm., greut. - 40 gr. teriorat pe o porţiune în zona centrală Muz. Baia Mare (col. Mih

DAS VIERTE BRONZEDEPOT VON SIGHETU MARMAŢIEI - Zusammenfassung -

Es wird ein neues Bronzedepot verof­ chen Siedlung niedergelegt wurde. Der fentlicht, das im Sommer 1985 in Sighe­ Inhalt des Depots : drei Nackenscheibe­ tu Marmaţiei, im nord-westlichen Teil niixte vom Typ BJ, Variante Cehăluţ und des Solovan~Hiigels, ganz in der Năhe ein Fragment von Hakensichel (Abb. 1 ; der Quellen des Spicu-Baches, ungefăhr Taf. I, 1-4). auf der 615 m Hăhe, zufălligerweise ge­ Das vierte Depot von Sighetu Marma­ funden wurde. Die Fundstiicke lagen in ţiei gehărt dem Typ Uriu-Opalyi, eben­ einer Tiefe von 10-15 cm. Die an der so wie andere 32 Marstiickdepots aus der Fundstelle durchgefiihrte Kontrollgra­ Maramuresch-Niederung. In die Uriu­ bung hat keine positiven Ergebnisse ge­ Zeit ordnen sich noch zahlreiche Efnzel­ habt, aher es wurde doch festgestellt, daB funde, darunter auch Einzelstiickdepots, das Depot ~l.lBerha,lb einer zeitgenăssis- ein.

22

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro GemăB ihrer Zusammensetzung teilen Funden auch ungebrauchte, ofters nicht sich die Depots vom Typ Uriu-Opalyi ausgearbeitete Sti.icke. aus der Maramuresch in drei Kategorien In diesen Depots gibt es am hăufigs­ ein : Waffen-, Schmuck- und gemischte ten die Kombinationen von Waffen, Depots. Werkzeugen und Schmuckgegenstănden, Die Waffendepots bestehen aussch­ (Borşa, Crăciuneşti, Dibrova, Dragomi­ lieBlich aus Nackcnscheibenăxte : Bu­ reşti. Neresnicja, Rozavlea III, Şieu I). deşti, Câmpulung la Tisa I, Câmpulung Die Kombination von Waffen und Werk­ la Tisa II, Ieud, Kaliny, Krajnikovo, Sa­ zeugen erscheinen in vier Funden (Să­ rasău III und Sârbi III. Die Anzahl der liştea de Sus, Sighetu Marmaţiei IV, So­ Sti.icke dieser Funde ist unterschiedlich, lotvino I, Solotvino II), jene von Waffen die meisten, wohl 15, bcfinden sich in und Schmuck in drei Funden (Breb, Kri­ jenem von Sarasău. In diesem Fund, so­ va, Maramureş II), jene von Werkzeugen wie in jenem von Sârbi, erscheinen so­ und Schmuck in einem Fund (Coştiui I). wohl ganze Ăxte als auch Fragmente In dieser Hinsicht kann das Depot von davon, indessen sind in den Funden von Săcel - von dem nur ein einziges Stiick Budeşti, Câmpulung la Tisa I, Câmpu• gerettet wurde - nicht beurteilen wer­ lung la Tisa II und Ieud nur ganze E­ den. Bemerkenswert ist die Tatsache. xemplare vorhanden. Viele von den Ăx­ daB GuBkuchen nur in den Deoots mit ten sind beschădigt oder weisen sichtli­ der Kombination von Waffen, Werkzeu­ che Spuren von GuBfehler auf. Eine ih­ gen und Schmuck auftauchen. Diese rer gemeinsamen Charakteristiken ist sind am groBten in der besprochenen das Fehlen von vollstăndiger Ausarbei­ Fundkategorie, mit Ausnahme des Pun­ tung. des von Şieu I. dessen gesamter Inhalt Aus der Zusammensetzung der Funde aber unbekannt blieb. von Sighetu Marmatiei V und Maramu­ Die Anzahl der Stiicke, die einer bes­ reş IV sind ebenfalls bloB Waffen be­ timmten Bronzegattung angehort. wech­ kannt : Nackenscheiben-, Nackenknauf­ :r.elt von Fali zu Fali und es gibt keine und Schaftlochaxt, bzw. zwei Lanzenspit­ Mi:iglichkeit in diPser Richtunq: eine Re­ zen. In Ermangelung einiger Daten be­ !!el aufzustelien. So z. B. befindf'n sich treffs ihrer ganzen Inhalts, konnen diese im Fund von Crăciuneşti (~9 Stiicke) 13 Funde in die Kategorie der Waffenfunde Waffen. fiinf Werkzeuge, 13 Schmuckrte­ nicht eingereiht werden. P"enstănde. zwei Barren und sech GuB­ Von den Schmuckdeoots enthalten kuchen. i.m Fund Dibrova (~!'l Stiicke) iene von Kiresi, Maramureş III und Va­ eine Waffe. zwei Werkzeuge, :n Schmuck­ du !zei nur Armringe. iene von Costiui P"ertenstiinde. ein GuRkuchen. im Fund von II. Maramureş I und Moisei Arm- und Kriv::J. (2fl Stilcke) 18 Waffen. acht Sch­ FuBringe. Als Schmuckfund darf auch mucke:e~

23 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Die Mehrzahl cler Nackenscheibenăxtc befinden sich nur sporadisch in den Fun­ gehi::irt dem Typ B3 an. Mit Ausnahme den. cler Variante Lăpuş, sind hier alle an­ Die Schmuckslilcke sind ebenfalls deren Varianten des Typcs B3 ".'ur:1an­ wenig mannigfaltig : Arm- und FuBringe. den. Von den Varianten des Types B" Handschutzspiralen, Blechscheiben. even­ erscheinen in cler Maramuresch nur zwei tuell auch ein Spiralarmband. - Sarasău und Rohod. Die Depots vom Typ Uriu-Opalyi Schaftlochăxte befinden sich in acht stellen auch in cler Maramuresch. in ih­ Funden. Ihr Vorkommcn ist trotzdem rer Mehrzahl ader Gesamtheit, nachei­ zahlenmăBig eingeschrănkt, da in jedem nander stattfindenden Niederlagungen Fund nur je ein Exemplar auflaucht. Ge­ im Rahmen einiger religii::iscn Zeremonicn ring sind auch die Lanzenspitzen und dic dar. Dolche vertreten. Aufgrund cler Verteilung und Kombi­ Von den Werkzeugen sind die Tlillen­ nation der verschiedenen Nackenschei­ beile am zahlreichsten. Im Fund von benaxtvarianten, kănnen drei Fundgrup­ Rozavlea III sind zwei Typen - Tiillen­ pen festgestellt werden, die sehr wahr­ beile mit ausgeschnittener Mlindung und scheinlich chronologisch unterschiedlich Tiillenbeile von schlanker Form - vor­ sind. In cler ersten Gruppe kommen die handen, in den librigen nur Tilllenbeile Varianten Dobrocina und Cehăluţ Yor, in mit ausgeschnittener Mlindung. Bei die­ der zweiten auch die Varianten Breb sen letzten ist die Variante mit recht­ und Târguşor, in der dritten auch die eckigem Querschnitt viel hăufiger ver­ Varianten Sarasău und Rohod. treten. Die Tiillenbeile von schlanker Form in Rozavlea sind mit Rillen unter Die Mehrzahl der Einzelfunde in der dem Tilllenrand verziert und mit seitli­ Maramuresch wird in die Uriu-Zeit da­ chen Schwellen versehen. Diese Elemen­ tiert. Einige davon, wie die FluBfunde te tauchen auch auf anderen Tilllenbei­ in Sighetu Marmaţiei, sind Einzelstilck­ len auf, kombiniert aber nur auf den depots, andere stammen aus Mehrstilck­ Exemplaren aus dem maramurescher depots, eventuell aus Siedlungen oder Fund, die sehr wahrscheinlich in dersel­ Nekropolen. ben GuBform gegossen wurden. Im Anhang sind die Uriu-zeiilichen Andre Arten van W erkzeugen Bronzefunde aus der Maramuresch ver­ Lappenbeile, Sicheln, TilllenmeiBel zeichnet.

BIBLIOGRAFIE

Alexandrescu 1966 : A. D. Alexandrescu, Die Naturhistorischen Museum, AnnNatur­ Bronzeschwerte1· aus Rumănien. Dacia hist. Mus. Wien 72, 1968, p. 703-711. N. S. 10, 1966, p. 117-189. Goos 1876 : C. Gooss, Skizzen zur vorromischen Bader 1971 : T- Bader, Deptîts de l âge du Culturgeschichte der mittleren Donaugc­ bronze tardif du nord-auest de la Tran­ gend (Kap. I-IV). AVSL. 13, 1876, p. sylvanie. Jnv. Arch. Roumanie 6 (Buca­ 407-537. rest 1971). Hampel 1880 : J. Hampel, Magyarhoni reqes­ 1991 : Die Schewrter in Rumiinien. PBF IV zcti lelctek 1·epert6riuma. M:isodik koz­ tia 5-6, 1979-1981, p. 125-128. lemeny. ArchKozl. 13, 1880, p. 33-75- - 1991 : Die Schewrter in Romdnicn. PBF IV - 1886 : Trouvailles de l'âge de bronze en 8 (Stuttgart 1991). Hongrie (Budapest 1886). Bernjakovic 1960 : K. Bernjakovic, Bronzezeit­ - 1892, 1896 : A bronzkor emlekei Magyarhon­ liche Hortfunde vom rechten Ufergebiet ban. Vol. 2-3 (Budapest 1892, 1896). des oberen Theisstales ( Karpatoukraine - 1894: A- Nemzeti Miizeum Regisegtâr gya­ USSR). SlovArch, 8- 1960, p. 325-392- v. Brunn 1968: W. A. v. Brunn, Mitteldeutsche rapodâsa, Arch:frt. 14, 1894, p. 184- Hortfunde der jungeren Bronzezeit (Ber­ 187. lin 1968). 1898 a, 1898 b : A Nemzeti Muzeum Regise. Eisner 1933 : J. Eisner, Slovensko v praveku gestâlyânak gyarapodâsa. ArchErt. 18. (Bratislava 1993). 1898, p. 374-376, 444-445. Foltiny 1968 : S- Foltiny, Einige spătbronzezcit- 1899 : A. N. Muzeumi Regisegtcfr gyarapo. liche Goldfunde aus Siebenburgen im ddsa. Arch"l!rt. 19. 1899, p- 376-378.

24

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Hăns~t· 1981 : B: Hănsel, Rezensit!ln ·zu Petres· rod. ·· cu-Dimbovi.ta, Die Sicheln in Rumanien. Magyarorvosok 1878 : · Ma._qyar orvo,~ok c.ţ ter­ PBF XVIII 1. 197R. PZ, 56. HlRl, p. 28-!-· mtiszetvizs_qdbk 11176 augusztus .22 · '--- tol 286. egesz 28-ig. t1-1armaro.<-Szigeten tartott Hoemes 1904 : M Hoernes, Oskori e.~ romai XIX nagygyiil s nek tiirteneti vâzlata es lcltek Magyarorszdgbol a. becsi udvari munk.ilatai (Bucla;Je~t 18713). termeszetrajzi mu:eumban. Arch'trt. 24. Mihâlyi, Manuscris : .T. Mihâlyi, A- .tortenet 1904, p. 204-211. cl{/ti Mciramaros. ln Arhivele Statului, Horedt 1966 : K. Horcdt, Aşezarea (or:ificată Filiala Baia 1\lnrc. din perioada tirzie a bronzului de la Si­ l\hzsolics 1952 : A. Mc1Z.~olic~. F:gy husztkărn 'J­ ghet.Ul Marmaţiei (Baia Mare 1966). eki tăr. A1·chtrt- 79, 1952, p. 96-99. Jankovich 1931 : J. Jankovich, Podkarpatslw Hl73 : Bronze- und Goldfunde des Karpa­ Rus v prehi~torii (MukaceYo 1931). tenbeckens (Budapcst 1973). Kacso 19n a : C. Kacsci, Contribuţii la cuwJaş­ 1984 : Ei.n Reit.mg zum Metallftandwerk dcr terea metalurgiei cuprului şi bronzului ungarischen Bronzezeit. BerRGK 65, 1984, in nord-vestul României. Apulum 15, 1977, P· 19-72. p. 45-68. Nestor 1932: T. Nestor, De1· Stand der vorgcs­ b : 19i7 Descoperiri inedite de bronzuri din chicht,~;forschung in Rumănien. BerRGK juieţul Ma1·amureş. Marmaţia 3, 1!177, p. 22, 1932 (1933), p. 11-181. 27-36. Nistor, Vulpe 1969: F. Nistor, A. Vulpe, Bron_ 1!190 : Piese inedite din depozitul de bron­ zuri inedite din Maramureş in colecţi~ zuri de la Crăciuneşti. SCIV A 41, 1!J90. prof. Fmncisc Nistor din Sighetul Mar­ p. 235-250. maţiei. SCil' 20, 19G9, p. 181--1!14. 1993 : Dcr Bronzedolch von Asuaju de Jos ( Alsoszivâgy, Rumiinicn). Com.ArchHung., 1970 : Depozitul de brăţări de bronz ele la 1993, p. 39-45- Vadul !zei. SCJV 21, 1970, p. 623-631. 19!!4 : Fruhhallstattzeitliche Bronzefunde irz 1974 : Depozitul de bmnzuri de la Crdciu­ Transilvanien, EphemNap., 4, 1994, p. 5- neşti-Maramureş. SCIV A 25, 1974, p. 5- 15- 11. 1995 a, b : Der Hortjuncl von Arpăşel. Der Pas!ernak 1928 : J. Pasternak, Rus/,;e Karpaty Hortfund von Lăschia. In : B. Hănsel v archeologii (Prace U28). (Hgb.), Bronzefunde aus Rumiinien. PAS. Penjak 1972 : S. I. Penjak, Bronzovii s!carb 10 (Berlin 1995), p. 81-130, 131-140. sela Krivn Husts'kogo 1·aiony Zakar- Kacso, Bura 1974 : C. Kacs6, 1\. Bura, Piese pats'slcoi oblasti. In : Doslid:Zennja stero­ inedite din depozitul de bronzuri de la claun'oi istorii Zakarpattja (Uzgorod 1972), Sarasău Maramureş). 11, (jud. ActaMN p. 106-113. 1974, p. 1-4. Kacso, Mitrea 1976 : C. Kacs6, T. Mitrea, De­ Petrescu-Dimbovita 1977 : M. Petrescu-Dimbo­ pozituz de bronzuri de la Rozavlea (jud. vita, Depoziteze de bronzuri din România Maramureş). SCIVA 27, 1976, p. 537- (Bucureşti 1977). 548. 1978 : Die Sicheln in Rumănien mit Corpus \' K

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro \'. Sacken, Kenn~r 18t'6 : E. Freih. vc:1 ·Sacken. gyiijtemeny. Ac'htrt. 11. 1891. p. '320-330; F. Kenner. Die Sammlungen de5 k. k. 330. Miinz- und Antikenkabinettes (Wien Vulpe 19i0 : A. ·vulpe: Die Axte und Beile in 1866). Rumănien J. PBF IX 2 (Munchen 19i0). Soroceanu 1993 : T. Soroceanu, bie Fundums­ 1974 : Datare ·şi consideraţii de ordin gene­ tăndc b1·onzezcitlichcr Dcponierungen - ral (cu privire la depozitul de la Cră. Ein Beitrag zur Hortdeutung beiderseits ciuncşti), SCIV A 25, 197(, p. 11-17. der Karpaten. In : B. Hii.nsel (Hgb.), Wanzek 1989: B. Wanzek, Die GuBmodel fur Bronzefunde aus Rumănicn. PAS 10 (Ber­ Tullenbeile im siidostlichen Euro pas. U­ lin 1995), p. 15...... (10. niversitătsforschungen zur prăhistorischen Szaraz 1891 : A. Szaraz. Az Eggcr-jele regiseg- Archă1Jlogie 2 (Bonn 1989)·

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro - C>

V 1 2 o

iii...:==---==-•SCIO

Fig. 2 - 1-·3. Depozitul Maramureş Il. 4. Brăţara de la Bogdan Vodă. 5-G. Depozitul Maramureş IV.

Abb. 2 -· 1--3. Das Depot Maramureş II. 4. Armring von Bogdan Vodă. 5-6. Das Depot Maramureş IV.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro o 5 -- -c:m Fig. 3 - 1-2. Depozitul de la Sighetu Marmaţiei V. 3-4. Depozitul de la Kaliny. 5. Depozitul ele la Krajnikovo.

Abb. 3 _:_ 1-2 Das Depot von Sighetu 11armaţiei V. 3-4. Das Depoc von Kaliny. 5. Das Depot von Krajnikovo.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro 1 j

j

j

j

-o j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

j

Fig. 4. - Depozitul de l<1 MoisPi. j 4 Abb. - Das Depot von Moisei. j

j

j http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro j 5 9

s MiM - -C:ll

Fig. 5 - Depozitul de Ia Moisei. Abb. 5 - Das DPpot \'Un Moi'il'i.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Q ' -- -C'TI

Fiy. G - D~·pozitul d·~ la Hozavlea III.

A.bb. li -· Das De pot von Hozavlea Il I.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro ~ ....

.. ; ·J.

2

...... " -'t'111!UW1WiZID""

\ ) 1

-1 \ • \ 1 ., \'

4 5 6

Fiy. 1 - Depozitul de la .Sighetu l\larmaţiei IV.

Abb. 1 - Das Depot n.m SighP:u Marmaţiei IV.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro o

Fig. 7 - uepoziiUl de la Rozavlea 111.

33 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro o

2 3 4 o o

·.•"' ·~··

o 5 -- -CTI

Fig. 8 - Depozitul de la Rozavlea III.

34

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro ---

~-

. -

4

Ds o c=?a5 ------==-c.m

Fig. 9 - Depozitul de la Rozavlea III.

35

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro 3

o

5 o- -==-c"5

Fig. 10 - 1-3. Depozitul de la Solotvino II. 4. Celt din Maramureş. 5. Topor cu disc şi spin de la Sâliştea de Sus.

36

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro 2

o 5 -- -crn

Fig. 11 . Depozitul de la Viskovo.

37 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro -o -o

5

7

6

Fig. 12 - Depozitul de la ViSkovo.

38 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro o

-o

-o -o

5 6

Fig. 13 - Topoare cu disc şi spin din Maramureş.

39 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro o 5 -- -cm o Fig .. 14 - Descoperiri izolate de la Sighetu Marmaţiei.

40

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Pl. 1 - 1- 4. Depozitul de la Sighetu Marmaţ iei IV. 5--8. Depozitul de la Breb. 9-10. Topoare cu disc :şi spin din Maramureş.

41

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Pl. Il - Depozitul de la Crăciuneşti,

42 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro 1 3

,

19

Pl. III - Depozitul de la Crăciuneşti.

43 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Pl.· IV - Depozitul de la Crăciuneşti.

44

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Pl. V - Depozitul de la Crăc iun~ti.

45

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Pl. V 1 - Depozitul de la Rozavlea III..

46

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Pl. V Il - Depozitul de ·la V adu Izei.

47

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Pl. VIIJ - A. Depozitul de la Sighetu Marmaţiei I. B. DepoZitul de la Sighetu Marmaţiei II.

48

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro