Al Patrulea Depozit De Bronzuri De La Sighetu Marmaţiei
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
AL PATRULEA DEPOZIT DE BRONZURI DE LA SIGHETU MARMAŢIEI CAROl:, KACSO In vara anului 1985, la Sighetu Mar fectuoasă. Tăişul ascuţit şi uşor deterio maţiei (jud. Maramureş) a fost descope rat în urma folosirii. Piesa este foarte rit un nou depozit de bronzuri. El a ie bine finisată. L. - 19,9 cm, greut. păs şit la iveală in zona nord-vestică a Dea trată - 278 gr, nr. inv. 16204 (fig. 1, 3 ; ~u~ui So~ovan, ce se întinde pe malul stâng pl. I, 2). 4. Fragment de seceră. Greut. al râului !·1-a, inainte de vărsarea acestuia păstrată - 114 gr, nr. inv. 16205 (fig. în Tisa. Locul. de desconerire se află în 1, 4 ; pl. I, 1). In afara celui de al trei imediata apropiere a pt;nctului de unde lea topor, care are patina cenuşiu-negri izvorăşte pârf.ul Spicul, aproximativ la cioasă, celelalte bronzuri au patina verde cota 615 m. cenuşie. Potrivit informatiilor furnizate de către Topoarele cu disc şi spin de tip B:1 des descoperitori, care au predat cele patru crise aparţin aceleiaşi variante : Cehăluţ, piese găsit€ Muzeului Maramureşean din stabilită de A. Vulpe (1970, p. 82 sqq.). localitate, bronzurile s-au aflat în pământ Exemplarele acestei variante sunt răs la 10-15 cm adâncime. O săpătură de pândite cu precădere în bazinele Some control intreprinsă la locul de descoperire şului şi Tisei superioare, iar Depresiunea a avut drept rezultat doar constatarea Maramureşului1 este una dintre zonele faptului că depozitul a fost depus în afa geografice în care s-au produs cele mai ra vreunei aşezări. Deşi descoperit în mod multe piese de acest fel (Kacs6 1990, p. fortuit, există o certitudine aproape de 245 sq.). plină că a fost recuperat întregul con Deşi cele trei topoare din depozitul în ţinut al depozitului. discuţie fac parte dintr-o variantă co Descrierea pieselor : 1. Topor cu disc mună, ele având sectiunile barei de sub şi spin de tip B~. Secţiunile barei de sub disc şi a lamei identice, între ele există şi manşonul disc a lamei hexagonale. Pe totuşi ·deosebiri clare atât în ceea ce pri "găurii de inmănuşare, cu capetele îngro• veşte dimensiunile lor, ·cât şi modul lor şate, păstrează se resturi de turnare. Sunt de execuţie şi finisare. Astfel, în timp şi şi vizibile resturile ciotului de turnare ce primele două au lungimile mai mari. cusăturile de turnare. L. - 23 cm, greut. manşoanele găurilor de înmănuşare mai - 521 gr, nr. inv. 16202 (fig. 1, 1 ; pl. bine dezvoltate şi lamele mai evazate, I, 3). 2. Topor cu disc şi spin de tip B3 fiind în acelaşi timp şi aproape complet cu aceleaşi caracteristici de formă şi exe nefinisate, cel de al treilea este mai scurt cuţie. L. - 23 cm, greut. - 519 gr, nr. şi mai zvelt, dar şi foarte bine finisat. .inv. 16203 (fig, 1, 2 ; pl. I, 4). 3. Topor cu disc şi spin de tip B:~> rupt în trei 1 Depresiunea Maramureşului e:.te o uni bucăţi din vechime. O parte a manşonu tate geografică clar individualizată, extin.<;ă la lui găurii de înmănuşare lipseşte, cealal sud şi la nord de cursul superior al Tisei, jn· tă este puternic deteriorată. Secţiunile tre Munţii Maramureşului, Masivul Rodnei şi Munţii 'fibleş, Gutâi şi Oa.'i. Partea de la sud barei de sub disc şi a lamei hexagonale, de Tisa aparţine României ·şi este inclusă în Discul plasat uşor asimetric faţă de axa actualul judeţ Maramureş, cea de la nord de toporului. Pe lamă urme, de turnare de- Tisa Ucr<~inci. 5 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro Fără îndoială, diferenţele sesizate indică Depozitele de· arme de la Budeşti, faptul că topoarele au fost confecţionate Câmpulung la Tisa 1, Câmpulung la Ti in ateliere diferite (Vulpe 1970, p. 82). sa II, Ieud, Kaliny, Krajnikovo, Sarasău Ele pot avea însă şi conotaţii cronologice, III şi Sârbi III sunt formate exclusiv din in sensul că toporul nr. 3 este ceva mai topoare cu disc şi spin. Cele mai multe vechi decât celelalte două, el având cel se află în depozitul de la Sarasău, cifra mai bine păstrate caracteristicile de armă, de două topoare, respectiv multiplii de aşa cum le-au avut topoarele din seriile doi se repetă însă de cele mai multe ori, tipologice mai vechi. respectându-se în acest fel o regulă aproa Secera fragmentată este dificil de înca• pe generală pentru întreaga arie a depo drat din punct de vedere tipologie. Ea zitelor de tip Uriu-Opâlyi (Kacs6 1995, aparţine, probabil, categoriei secerilor cu b, p. 136, Lista 1 ; Soroceanu 1995, p. cârlig, eventual tipului Cristian-Drajna 2, 53, care consideră ca multiplii de trei au stabilit de M. Petrescu-Dâmboviţa (1978, relevanţă mai mare în alcătuirea depozi p. 60 sq.), a cărui arie principală de răs telor de topoare). In depozitul de la Sa pândire este Transilvania, dar se întâl• rasău III sunt prezente 11 topoare în• tregi (73,33 °o) şi patru fragmentare (26,33 neşte şi în Moldova, Bucovina, Ucraina 0 Transcarpatică, Ungaria şi Bulgaria. /n}, în cel de la Sârbi III şapte topoare intregi (58,33°,.' ) şi cinci fragmentare Noua descoperire de la Sighetu Mar 0 (41,fi7 ° o). ln depozitelc de 13. Câmpulung ma ţi ei se înscrie in grupul depozitelor de la Tisa 1, Câmoulung la Tisa II şi Ieud tip Uriu-Opalyi. Acestea sunt prezente se găsesc numâi exemplare intregi. Tot. cu precădere în aria culturii Suciu de Sus intregi (58,33°'11 ) şi cinci fragmentare şi in cea a fenomenelor culturale genetic Budeşti, unul dintre exemplare fiind rupt legate de aceasta, grupul Lăpuş, respec recent. Depozitelc de la Kaliny şi Kraj tiv cultura Berkesz. nikovo nu pot fi analizate în acest sens In Depresiunea Maramureşului, ca de cu certitudine, întrucât din fiecare lip altfel in intreaga regiune a Tisei superi seşte câte o piesă. Multe dintre topoare, oare, depozitelc de tip Uriu-Opaly sunt chiar întregi, sunt deteriorate sau pre de departe cele mai numeroase, fireşte zintă urme de turnare defectuoasă. O ca sub aspectul răspândirii lor şi nu a can racteristică aproape generală este lipsa tităţii de piese pe care le au in compo de finisare a topoarelor. ziţie, net inferioară în comparaţie cu eta După datele. pe . care le avem la dis: pa cronologică imediat ulterioară, când poziţie cu privil·e la compoziţia lor, tot apar şi în această zonă depozite cu mai in categoria depozitelor de arme ar tre multe sute de piese. bui incluse şi depozitele desemnate ca Si Dintre cele 33 de depozite maramure ghetu Marmatiei V (vezi mai jos) şi Ma şene de mai multe piese, care aparţin ramureş IV, din primul fiind descrise sau tipului Uriu-Opalyi, cele mai multe con păstrate. un .topor eu disc şi spin, lln to ţin un număr modest de obiecte, in ge por de tip Drajna şi un topor cu manşo neral sub 20. Un număr ceva mai mare nul:prelungit _în dreptul cefii, din cel de de piese se găsesc doar in depozitele de al doilea două vârfuri de lance. Lipsa al la Crăciuneşti, Dibrova, Kriva, Rozavlea tor depozite cu o astfel de compoziţie din III şi Solotvino I. La acestea se adaugă, aria Uriu-Op;ilyl îndeamnft însă la cir «:>ventual, depozitul de la Şieu 1, din care cumspecţie:, existând posibilitatea ca de sunt nominalizate zece piese, publicate pozitele menţionate să ~i. continut şi alte fiind însă numai şase, dar despre care categorii de obiecte, la fel ca în cazuJ de se afirmă că era compus din bronzuri în pozitului de la Săcel, din care a fost sal.,. greutate de peste 100 kg, o cifră totuşi vat doar un topor cu manşonul prelungit exagerată, in cazul in care descoperirea in dreptul cefii, dar despre care există aparţine într-adevăr tipului Uriu-Opalyi. informaţii că avea în alcătuire numeroase Potrivit compoziţiei lor, depozitele de alte piese. tip Uriu-Opalyi din Maramureş se îm• Dintre depozitele de podoabe, cele de part în trei categorii : de arme, de po la Kirexi, Vadu Izei, precum şi cel de doabe şi mixte. semnat ca Maramureş_ 111. sunt compuse 6 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro exclusiv. din brăţări, cele de la Coştiui sunt prezente 13 arme, cinci unelte, 13 II Moisei precum şi cel desemnat ca podoabe, două bare şi şase turte. In de Maramure~ I brăţări şi verigi de picior. pozitul de la Dibrova (35 de piese) o Ca depozit de podoabe poate fi considerat armă, două unelte, 31 de podoabe, o şi cel provenit de la Viskovo, _ î!ltt:ucât turtă, în depozitul de la Kriva (28 de in compoziţia sa, alături de brăţan Şl ve piese) 18 arme, opt podoabe şi două cu rigi de picior, apar şi două obiecte în destinaţie neprecizată, în depozitul de la formă de sulă. realizate prin transforma Rozavlea (28 de piese) şapte arme (aici rea unor verigi de picior. Acest depozit fiind inclusă şi mânerul de fier cu bu conţine şi numărul cel mai mare de piese ton de bronz de la un cuţit), 17 unelte, - 16. Depozitele de la Kiresi, Maramureş o piesă de podoabă şi trei turte. ! I Maramureş III şi Vadu Izei se compun Apariţia cea mai frecventă în compo ~xclusiv din piese întregi, ~celelalte, în• ziţia acestor depozite o reprezintă to tr-o proporţie variabilă, şi din fragmente. poarele cu disc şi spin, cele mai multe Depozitele mixte din Maramureş sunt - 17 exemplare - în depozitul de la 2 formate din arme, unelte şi podoabe în• Kriva. In depozitele de la Crăciuneşti, tregi, sau fragmentare, în unele cazuri Hozavlea III şi Sighetu Marmaţiei IV se şi din bare şi turte. Alături de piese care găsesc şi topoare finisate.