NF Sighetu Marmatiei-Borsa

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

NF Sighetu Marmatiei-Borsa NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Hotărâre a Guvernului privind declararea proiectului de investiţii „Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației - Vișeu de Sus – Borșa”ca proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei În prezent în zona Maramureș Istoric nu există conducte de alimentare cu gaze actuale naturale. Pentru încălzirea locuințelor și prepararea hranei se folosesc lemne de foc, cărbuni și gaze lichefiate. Același tip de combustibil sunt folosiţi şi pentru încălzirea spaţiilor societăţilor comerciale şi a obiectivelor social culturale existente. Aceşti combustibili creează disconfort, poluează mediul şi contribuie la defrişarea pădurilor. În condiţiile concurenţei cu societăţi similare din spatiul comunitar European, colectivităţile de oameni din mediul rural, se confruntă cu probleme sociale şi economice. Asigurarea tuturor utilităţilor în mediul rural, va duce la atragerea de noi investitori, crearea de noi locuri de muncă şi în consecinţă dezvoltarea economico - socială a judeţului. Zona Maramureș istoric o zonă axată pe turism beneficiază de locuri de cazare în hoteluri de 2, 3 și 4 stele, precum și o variată reţea de pensiuni turistice şi agroturistice, baze de tratament și săli de sport pentru medicina recuperatorie; O completare a multiplelor ramuri ale turismului maramureșean este reprezentată de turismul ecumenic, dintre care se evidențiază Mănăstirile Bârsana și Rohia, respectiv bisericile Săpânța, Budești, Desești, Surdești, Ieud, Plopiș , Poienile Izei, Rogoz, Rohița. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a locuitorilor, în scopul îndeplinirii criteriilor pentru atingerea standardelor europene de viaţă, alimentarea cu gaze naturale în această zonă este un obiectiv esenţial. Până în prezent în județul Maramureș s-a racordat la conducta de transport gaze naturale DN 400 Apa - Negrești Oaș - Sighetu Marmației finalizată și pusă în funcțiune în anul 2005, Municipiul Sighetu Marmației, iar comunele Remeți, Săpânța și Sarasău au solicitat în 2017, prin Consiliile Locale, acord de acces la SNT, conform legislației în vigoare (HG 82/2017) Amplasamentul obiectivului propus se află pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmației, al orașului Vișeu de Sus, respectiv al comunelor Sarasău, Vadu Izei, Giulești, Oncești, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, Șieu, Bogdan Vodă, Dragomirești, Săliștea de Sus, Vișeu de Jos, Săcel și Moisei, județul Maramureș. Prin realizarea acestei conducte se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a localităților din zona de interes a obiectivului, respectiv un număr de aproximativ 51.500 consumatori casnici, 500 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 2000 de agenți economici și instituții publice. Prin realizarea conductei Sighetu Marmației –Vișeul de Sus – Borșa, se creează premisa interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord – Vest a țării (zona de consum Maramureș), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de Nord – Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei), în consecință se asigură alimentarea cu gaze pentru fiecare zonă din două direcții. Realizarea proiectului aduce următoarele beneficii: - Prin realizarea acestui obiectiv creează premisele interconectării zonei de Nord –Vest a țării (Maramureș) cu zona de Nord – Est a țării (Bucovina). În acest sens într-o etapă ulterioară finalizării proiectului mai sus menționat, Transgaz are în plan interconectarea celor 2 zone, Maramureș (conducta Sighetul Marmației – Borșa) și Bucovina (conducta Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, obiectiv aflat în curs de realizare în cadrul Transgaz și care prin Hotărârea Guvernului nr. 465/03.07.2019 a fost declarat ca proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale), prin realizarea unei conducte pe direcția Borșa – Vatra Dornei, asigurându-se astfel alimentarea cu gaze pentru zonele aferente din 2 direcții și echilibrarea sistemului national de transport gaze naturale; - posibilitatea alimentării cu gaze naturale; - diversificarea surselor de energie pentru zona Maramureș Istoric; - reducerea emisiilor și susținerea producerii de energie din surse regenerabile, prin trecerea de la sistemul de încălzire cu combustibili solizi (lemne, păcură, etc) la sistemul de încălzire pe bază de gaze naturale; - premisele reducerii defrișărilor în zonele ariilor naturale protejate. - creșterea potenţialul turistic şi de agrement a zonei; - dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice cu o paletă foarte largă de factori naturali: ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale; - creșterea investiţiilor private în domeniul turismului realizate în noi capacităţi de cazare şi în modernizarea celor existente, generând creşterea capacitatăţii de cazare şi a numărului de turişti; Industrializarea durabilă a România are nevoie de o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și programe de sensibilizare sporită privind mediul. O industrie competitivă și durabilă joacă un rol esențial în accelerarea creșterii economice, reducerea sărăciei prin activități productive și atingerea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă prevăzute în Agenda 2030 la nivel de țară. În acest sens, este necesar să investim într-o industrie inteligentă, inovativă și sustenabilă competitivității, de asemenea încurajarea comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor și energiilor regenerabile sunt considerate de către Guvern priorități la nivel național. Demersurile administrative efectuate de SNTGN Transgaz SA, în vederea realizării proiectului sunt concretizate prin întocmirea/obținerea următorelor documente: 1. Studiul de fezabilitate este în curs de elaborare, cu termen estimat de finalizare ianuarie 2020; 2. S-a obținut Certificatul de Urbanism nr. 93 din data de 13.11.2019, emis de către Consiliul Județean Maramureș; 3. Au fost depuse la autorități documentațiile necesare pentru obținerea avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism. Ținând cont de aspectele menţionate mai sus, precum și de faptul că realitatea, corectitudinea și legalitatea datelor și informațiilor prezentate în prezenta notă revine SNTGN Transgaz S.A, implementarea în timp util a Proiectului devine imperios necesară. Reglementările promovate prin acest act normativ au impact asupra reducerii termenelor de implementare a proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale şi asigură dezvoltarea infrastructurii energetice din România. Stabilirea unui cadru legal specific pentru proiecte de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale se fundamentează pe faptul că acest tip de proiecte sunt investiţii cu impact major asupra funcţionării Sistemului Naţional de Transport Gazelor Naturale, atât în plan naţional, cât şi regional şi implică multiple particularităţi prin raportare la proiectele obişnuite. Adoptarea unui cadru legal particular, derogatoriu şi specific asigură deziderate de previzibilitate, coerenţă şi claritate în legătură cu derularea acestor proiecte, deziderate care sunt benefice tuturor factorilor implicaţi: autorităţi, iniţiatori proiecte, părţile interesate afectate, părţile relevante afectate etc., inclusiv Uniunea Europeană, prin creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii din punct de vedere al competitivităţii şi coeziunii economice, sociale şi teritoriale. Proiectele de importanta nationala sunt definite: - prin prisma caracterului de interes naţional stabilit prin hotărâre a Guvernului, - prin prisma caracterului de proiect de interes comun, aşa cum sunt aceste proiecte definite de Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009 şi (CE) nr.715/2009, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 347/2013. Este oportuna aplicabilitatea prin extrapolare a dispozitiilor art. 4 - Criterii aplicabile proiectelor de interes comun, alin. (2) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013: b) în ceea ce priveşte proiectele referitoare la gaze care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctul 2 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel puţin unul dintre criteriile specifice următoare: (ii) siguranţa în aprovizionare, printre altele prin conexiuni adecvate şi prin diversificarea surselor, a partenerilor şi a rutelor de aprovizionare; (iv) sustenabilitate, printre altele prin reducerea emisiilor, susţinerea producerii intermitente de energie din surse regenerabile şi creşterea utilizării gazelor din surse regenerabile; coroborate cu dispozitiile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificarile si completarile ulterioare. Proiectul corespunde cerințelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 (https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/11/ANEXA-SNDDR- 2030.pdf), care stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 obiective de dezvoltare
Recommended publications
  • Situaţie Privind Efectivele De Animale Din Judeţul Maramureş 1
    JUDEŢUL MARAMUREŞ PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR 2016 Anexa nr. 31 SITUAŢIE PRIVIND EFECTIVELE DE ANIMALE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ 1. FERME NR. LOCALITATEA DENUMIRE UNITATE Nr. SPECIA / CATEGORIA EFECTIV DATE DE CONTACT PROPRIETAR / CRT. AUTORIZAŢIE LA RESPONSABIL / DATA 31.12.2014 NUMELE ŞI PRENUMELE NR. TEL. 1 ARDUSAT CAN STAR GS 202 / 25.09.2013 BOVINE LAPTE 20 GHITA NADIA 0262-265012 2 -,,- SELECT FERM 185 / 16.04.2013 BOVINE ÎNGRĂŞAT 67 COŢ ALEXANDRU DĂNUŢ 0262-265012 3 -,,- SELECT FERM 74 / 03.11.2010 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2750 COŢ ALEXANDRU DĂNUŢ 0744-617452 4 -,,- CANAGRO GS 218 / 26.06.2014 PORCINE ÎNGRĂŞAT 790 GHITA STELIAN 0722-678777 5 ARDUZEL GLOBAL MARA TR 206 / 11.12.2013 PORCINE ÎNGRĂŞAT 1597 CHERECHEŞ CRISTIAN CĂLIN 0262-223338 6 -,,- -,,- 205 / 05.12.2013 PUI CARNE CHERECHEŞ CRISTIAN CĂLIN 0262-223338 7 BAIA MARE NAŞU 167 / 14.09.2012 BOVINE ÎNGRĂŞAT 19 BRETAN VASILE 0744-265256 8 -,,- COMBIMAR 25 / 30.06.2010 GĂINI OUĂTOARE (G.O.C.) 27742 MOLDOVAN TEODOR 0262-222801 9 -,,- -,,- 24 / 30.06.2010 PUI CARNE MOLDOVAN TEODOR 0262-222801 10 BĂIŢA LANEY 7 / 11.06.2010 GĂINI OUĂTOARE (G.O.C.) 7.525 VEZENTAN VASILE 0746-160801 11 BĂIUŢ BĂIUŢ SERV 92 / 21.12.2010 OVINE ŞI CAPRINE 60 VAUM CAZIMIR 0749-268917 12 BĂSEŞTI AGROFERM DEAC 213 / 14.05.2014 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2.407 VOIE DÎNUŢ 0744-372398 13 -,,- FER MARAYUL 197 / 22.08.2013 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2294 SZOKE NAGY ATTILA 0742-322104 14 -,,- NARLUC 217 / 17.06.2014 PORCINE ÎNGRĂŞAT 0 MONI ZOLTAN 0769-049329 15 -,,- PREDILECT 8 / 14.06.2010 PORCINE ÎNGRĂŞAT 2.029 REMEŞ STELIANA 0745-572964 16 -,,- RAMISA IMPEX 203 / 17.10.2013 GĂINI OUĂTOARE (G.O.C.) 39.710 SZASZ SANDOR IŞTVAN 0745-972748 17 BOIU MARE POP G.
    [Show full text]
  • On the Philatelic Circuit of the UNESCO Churches from Maramureș
    Asian Journal of Education and Social Studies 13(3): 60-84, 2020; Article no.AJESS.59939 ISSN: 2581-6268 On the Philatelic Circuit of the UNESCO Churches from Maramureș Bogdan-Vasile Cioruța1,2*, Alexandru Leonard Pop1 and Mirela Coman3,4 1Technical University of Cluj-Napoca, North University Centre of Baia Mare, Office of Informatics, 62A Victor Babeș Street, 430083, Baia Mare, Romania. 2Politehnica University of Bucharest, Faculty of Applied Sciences from Bucharest, 313 Splaiul Independenței, 060042, Bucharest, Romania. 3Technical University of Cluj-Napoca, North University Centre of Baia Mare, Faculty of Engineering, 62A Victor Babeș Street, 430083, Baia Mare, Romania. 4University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca, Faculty of Agriculture, 3-5 Calea Mănăștur, 400372, Cluj-Napoca, Romania. Authors’ contributions This work was carried out in collaboration among all authors. Authors BVC and ALP designed the study, performed the literature searches and wrote the first draft of the manuscript. Author MC managed the analyses of the study. All authors read and approved the final manuscript. Article Information DOI: 10.9734/AJESS/2020/v13i330335 Editor(s): (1) Dr. Velan Kunjuraman, Universiti Malaysia Kelantan (UMK), Malaysia. (2) Dr. Roxana Plesa, University of Petrosani, Romania. Reviewers: (1) Abiodun Afolabi, Federal College of Education (Special), Nigeria. (2) Newel Kwame, Kwame Nkrumah University of Science and Technology, Ghana. (3) Joseph K. Lelan, Moi University, Kenya. Complete Peer review History: http://www.sdiarticle4.com/review-history/59939 Received 28 September 2020 Accepted 05 December 2020 Original Research Article Published 16 December 2020 ABSTRACT Maramureş region is often replaced by "the land of wooden churches" syntagm.
    [Show full text]
  • Mm-Lista-Gradinitelor-Maramures.Pdf
    TABEL CUPRINZÂND GRĂDINIŢELE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ- AN ŞCOLAR 2012-2013- grupe cu grupe cu grupe cu predare grupe predare în limba predare în limba Nr. Nr. în limba maghiară antepreşcolari ucraineană germană grupe Preşcolari (copii între 2-3 Nr. preşcol inscrisi ani) crt unitatea cu personalitate juridică Denumire grădiniţă Adresă Telefon ari 2012-2013 nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. total total grupe copii grupe copii grupe copii grupe copii Gradinita cu Program Baia Mare, GRADINITA CU PROGRAM Prelungit "Ion Creanga", PRELUNGIT ION CREANGA, BAIA Piata 1 Iunie, 1 MARE Baia Mare nr.1 0262-211261 6 130 BAIA MARE PIATA 1 IUNIE NR. 1 Baia [email protected] Gradinita cu Program 0262211263 0262211261 / prescolar Prelungit "Mihai Mare,Crisan,nr 2 Eminescu", Baia Mare .13 0262 -211056 5 115 1 20 Gradinita cu Program Baia Mare, str. 0262 279125 GRADINITA CU PROGRAM Normal Nr. 4, Baia Mare Paltinisului, 3 NORMAL NR.4, BAIA MARE 65/B 6 109 BAIA MARE STR. PALTINISULUI NR. 65B [email protected] Grădiniţa Caritas, Baia 0262279125 0262279125 / prescolar Mare Baia Mare 4 str.Macului 2 41 Gradinita cu Program GRADINITA CU PROGRAM Prelungit "Step by Step", PRELUNGIT STEP BY STEP, BAIA MARE Baia Mare BAIA MARE STR. DR. VICTOR Baia Mare, str. BABES NR. 2 [email protected] Victor Babes, 5 0262422021 0262422021 / prescolar nr. 2 0262-422021 7 171 1 17 SCOALA GIMNAZIALA PETRE Gradinita cu Program DULFU, BAIA MARE BAIA MARE STR. CETATII NR. 4 Prelungit Nr. 8, Baia [email protected] 0262213690 Mare 0262213690 / prescolar/primar / Baia Mare, str. 6 gimnaziu Horea, nr.
    [Show full text]
  • Al Patrulea Depozit De Bronzuri De La Sighetu Marmaţiei
    AL PATRULEA DEPOZIT DE BRONZURI DE LA SIGHETU MARMAŢIEI CAROl:, KACSO In vara anului 1985, la Sighetu Mar­ fectuoasă. Tăişul ascuţit şi uşor deterio­ maţiei (jud. Maramureş) a fost descope­ rat în urma folosirii. Piesa este foarte rit un nou depozit de bronzuri. El a ie­ bine finisată. L. - 19,9 cm, greut. păs­ şit la iveală in zona nord-vestică a Dea­ trată - 278 gr, nr. inv. 16204 (fig. 1, 3 ; ~u~ui So~ovan, ce se întinde pe malul stâng pl. I, 2). 4. Fragment de seceră. Greut. al râului !·1-a, inainte de vărsarea acestuia păstrată - 114 gr, nr. inv. 16205 (fig. în Tisa. Locul. de desconerire se află în 1, 4 ; pl. I, 1). In afara celui de al trei­ imediata apropiere a pt;nctului de unde lea topor, care are patina cenuşiu-negri­ izvorăşte pârf.ul Spicul, aproximativ la cioasă, celelalte bronzuri au patina verde­ cota 615 m. cenuşie. Potrivit informatiilor furnizate de către Topoarele cu disc şi spin de tip B:1 des­ descoperitori, care au predat cele patru crise aparţin aceleiaşi variante : Cehăluţ, piese găsit€ Muzeului Maramureşean din stabilită de A. Vulpe (1970, p. 82 sqq.). localitate, bronzurile s-au aflat în pământ Exemplarele acestei variante sunt răs­ la 10-15 cm adâncime. O săpătură de pândite cu precădere în bazinele Some­ control intreprinsă la locul de descoperire şului şi Tisei superioare, iar Depresiunea a avut drept rezultat doar constatarea Maramureşului1 este una dintre zonele faptului că depozitul a fost depus în afa­ geografice în care s-au produs cele mai ra vreunei aşezări.
    [Show full text]
  • FINAL REPORT International Commission on the Holocaust In
    FINAL REPORT of the International Commission on the Holocaust in Romania Presented to Romanian President Ion Iliescu November 11, 2004 Bucharest, Romania NOTE: The English text of this Report is currently in preparation for publication. © International Commission on the Holocaust in Romania. All rights reserved. HOLOCAUSTUL ÎN TRANSILVANIA DE NORD Spre cel de-al doilea arbitraj de la Viena Instalarea naziştilor la putere în Germania, în ianuarie 1933, a reprezentat o mare turnantă în istoria modernă. Într-o perioadă de timp relativ scurtă după instaurarea regimului totalitar, naziştii au iniţiat schimbări radicale în politica internă şi externă a Germaniei. În plan intern, ei au distrus instituţiile democratice ale Republicii de la Weimar şi au adoptat o serie de măsuri socio-economice menite să instaureze cel de-al treilea Reich, conceput să dureze o mie de ani. În acest scop, ei au decis să acţioneze pentru “purificarea” Germaniei, prin eliminarea tuturor evreilor care trăiau în această ţară – o măsură care a culminat, în cele din urmă, cu distrugerea fizică a evreilor europeni în timpul celui de-al doilea război mondial. Un obiectiv important de politică externă al regimului nazist l-a reprezentat înlocuirea ordinii mondiale stabilite la sfârşitul primului război mondial de către Aliaţi, prin prevederile Tratatului de la Versailles şi ale Convenţiei Ligii Naţiunilor, cu o ”Nouă Ordine” reflectând principiile naţional-socialismului. Urmărind acest obiectiv, naziştii au încălcat obligaţiile Germaniei prevăzute în diferitele tratate de la sfârşitul primului război mondial. Printre altele, ei au iniţiat un masiv program de reînarmare şi remilitarizare a regiunii Rinului – mişcări agresive încurajate indirect de eşecul democraţiilor occidentale şi al Ligii Naţiunilor de a li se opune eficient, dat fiind că acestea se temeau mai mult de pericolul pe termen lung al bolşevismului decât de ameninţarea imediată reprezentată de cel de-al treilea Reich.
    [Show full text]
  • Jurnalul Oficial L191
    Jurnalul Oficial L 191 al Uniunii Europene ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ ★ Anul 62 Ediția în limba română Legislație 17 iulie 2019 Cuprins II Acte fără caracter legislativ REGULAMENTE ★ Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1207 al Consiliului din 15 iulie 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1509 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene ............................................................................ 1 ★ Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1208 al Consiliului din 15 iulie 2019 privind punerea în aplicare a articolului 20 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/735 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Sudanul de Sud .............................................. 4 ★ Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1209 al Comisiei din 9 iulie 2019 de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Antequera” (DOP)] ........................................................................................................................... 7 DECIZII ★ Decizia (PESC) 2019/1210 a Consiliului din 15 iulie 2019 de modificare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene 9 ★ Decizia de punere în aplicare (PESC) 2019/1211 a Consiliului din 15 iulie 2019 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2015/740 privind măsuri restrictive având în vedere situația din
    [Show full text]
  • The-Carpathian-Mountains-A-Realm
    216 The Carpathian Mountains, a realm of Sacred Natural Sites Sebastian Ca˘ta˘noiu The Carpathian context 190 000 sq km, while the area of the broader Carpathian region is 470 000 The Carpathian Mountains form an arc sq km. roughly 1 500 km long across Central and Eastern Europe, making them the The Carpathians are considered to be a longest, largest and most twisted- reservoir with the highest biodiversity in shaped mountain range in Europe. Europe, including around 60 000 wild From the Danube Gap, near Bratislava, species. The wooded areas include the Slovakia, they swing in a wide cres- largest pristine forests on the continent, cent-shaped arc, surrounding Tran- while some primeval beech forests in scarpathia and Transylvania, to Ors¸ova, the Carpathians were designated as a Romania, at the section of the Danube UNESCO World Heritage Site. The fau- valley called the Iron Gate. With an the na includes the most significant popula- average elevation of around 850 m and tion of large carnivores in Europe its highest peak, Gerlach, in Slovakia, (bears, wolves, lynx), in addition to bi- rising at 2 655 m above sea level the sons, deer, boars, chamois, marmots elevation of the Carpathians is much and numerous bird species. The rich lower than this of the Alps. The total variety of the endemic plants and ani- surface area of the mountain chain is mals, characteristic of the Carpathian < Nature and spirituality in Pieniny National Park, Poland 217 A map of the Carpathian Ecoregion ecosystems, form a relevant part of the other ethnic groups.
    [Show full text]
  • The Names That Appear on This List Were Taken from Pages of Testimony Submitted to Yad Vashem
    The names that appear on this list were taken from Pages of Testimony submitted to Yad Vashem First name Family name Date of birth Place of birth Age Residence Date of death Place of death SZLOMA HORBACS 1912 RADAUTI , ROMANIA 30 ROMANIA OBODOVKA,UKRAINE(USSR) FANYA FRANK 03/03/1889 TARUTINO, ROMANIA 52 ROMANIA 1941 CETATEA ALBA,ROMANIA PEISA LEVIN 1899 CETATEA ALBA , ROMANIA ROMANIA 1941 CETATEA ALBA,ROMANIA JECKESKEL GANZ 1897 RONA , ROMANIA 47 ROMANIA 1944 ALLACH, GERMANY GOLDA TEITELMAN 1903 BESSARABIA ,ROMANIA 38 ROMANIA 1941 ANANYEV, UKRAINE (USSR) MOSHE HOSH 1911 CEADAR LUNGA, ROMANIA 30 ROMANIA 1941 ATACHI, ROMANIA ADEL NUSSBAUM 1883 TARNAVENI, ROMANIA 61 ROMANIA 05/06/1944 AUSCHWITZ, POLAND ADOLF ZWEIG 1880 TARGUL LAPUSULUI , ROMANIA 64 ROMANIA 06/06/1944 AUSCHWITZ, POLAND AGNETA GROSZ 1931 ORADEA, ROMANIA 13 ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND AGOTA BERGER 1942 ROMANIA 2 ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND AHARON VAIS 1892 PISCOLT , ROMANIA ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND ALADAR GRUNBERGER 1927 BAIA MARE, ROMANIA 17 ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND ALEXANDER GRUENFELD 1930 CLUJ, ROMANIA 14 ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND ALIZ KATONA 09/05/1933 SATU MARE , ROMANIA 11 ROMANIA 28/05/1944 AUSCHWITZ, POLAND ALTER LEBOWITZ 1896 APSE, CZECHOSLOVAKIA 48 ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND ALTER LERNER 1905 LEORDINA , ROMANIA ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND ANDRAS MARK 1938 CLUJ, ROMANIA 6 ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND ANDRAS ABRAHAM 30/12/1932 TARGU MURES, ROMANIA 12 ROMANIA 1944 AUSCHWITZ, POLAND ANNA WEISELBERG 1878 JASINA , CZECHOSLOVAKIA ROMANIA AUSCHWITZ,
    [Show full text]
  • PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Dumitru IUGA
    16 PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI PORTUL POPULAR DIN ŢARA MARAMURESULUI Dumitru IUGA “În timp, toţi venim din Maramureș” MIHAI EMINESCU Rezumat Articolul prezintă o sinteză a portului popular din Ţara Maramureșului, realizată în baza aprecierii critice a contribuţiilor știinţifice ale predecesorilor la promovarea domeniului și a rezultatelor obţinute de către autor în timpul cercetării manifestărilor actuale ale acestei tradiţii străvechi. Prin analiza unei factologii bogate a componentelor portului popular, conservat în mod exemplar până în prezent, autorul relevă atât consecvenţa în păstrarea unor tipare arhaice, cât și capacitatea maramureșenilor de a asimila noi materiale în procesul dezvoltării societăţii. Spiritul identitar continuă să alimenteze perpetuarea și dezvoltarea portului popular în Ţara Maramureșului, dimensionându-i semnificaţiile, mai ales, în sfera sărbătorescului. Cuvinte-cheie: Maramureș, port popular, identitate, tipare arhaice. Ţara Maramureșului, de la prima menţiune în documentele de cancelarie, la 1199, avea, până în 1920, o suprafaţă de 10.354 km2, după stabilirea graniţelor revenind României doar 3.831 km2. Voievodatul Maramureșului se întindea de la Munţii Rodnei – Pasul Prislop și Obcinele Bucovinei – Munţii Maramureșului, la sud-est și la nord, până la Talabârjaba la vest, iar la sud – Munţii vulcanici ai Oașului, Gutâiului și Ţibleșului. Ioan Mihalyi de Apșa descrie foarte sugestiv Ţara Maramureșului: “Comitatul Maramureș, situat la cursul superior al râului Tisa, formează în privinţa topohydrografică un teritoriu închis din toate laturile de dealuri mari și munţi înalţi, ca o cetate, având de poartă locul îngust lăngă Huszt, unde Tisa părăsește locul său natal. Apele pătrund acest teritoriu, cum e pătrunsă frunza arborelui de nervele sale; râuri curg din toate marginile pănă în mijlocul ţinutului, unde Tisa toate le adună, primind de-a stânga râurile Mara, Iza și Vișeul, de-a dreapta Apșa, Tarasul, Talaborul și râul Nagy-Agh (Neag-Iza Neagră – n.
    [Show full text]
  • Protection and Development of Sustainable Tourism
    pzc No.5 p 24-28 and winters rich in snow, but less frosty. Natural Reserve of Maramure All these factors encouraged the devel- opment of some peculiar natural ecosys- tems. In those systems rare flora and Land (Romania) - Protection fauna species coexist in a particular re- gional context or even unique at a na- and Development of tional or European context, with struc- tures and functionalities interrelated to the native ones as last vestiges of the Sustainable Tourism initial natural landscapes. In the near future, their preservation and protec- tion is a matter of extreme urgency, be- Dezsi, Ş.*, Sabin Bădărău, A.**, Man, T.*** fore the increased “aggressiveness”, ob- served in anthropogenic activities, will affect them irreparably. Abstract Since 1990, in Maramures Land ituated in the northern part of Ro- Maramureş Land can be reached by 13 areas or natural objectives (compris- mania, the geographical region of Baia Mare and Suceava airports (situat- ing 4405.7 ha) benefit from a protection SMaramureş is superposed upon the ed in the vicinity and which can be used status. Although the anthropogenic activ- homonymous depression and the sur- as international airports though they are ities, in general, and especially the tour- rounding mountain frame (identifying not international ones), the national high- istic ones, developed in this territorial itself from a geographical and a his- ways DN18 (Vatra Dornei-Borşa-Vişeu de frame or in its vicinity, generate a se- torical point of view with the well- Sus-Sighetu Marmaţiei-Baia Mare), DN17 quence of mutations which have a nega- known “Maramureş Land”).
    [Show full text]
  • Indemnizatie Pentru Cresterea Copilului Februarie 2020
    Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială MARAMURES RAPORT PRIVIND ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII Luna de raportare: 2/2020 Suma totală platită pentru drepturile Localitate Beneficiari plătiţi curente (lei) ARDUSAT 616 106016 ARINIS 162 27752 ASUAJU DE SUS 207 35237 BAIA MARE 23172 4077352 BAIA SPRIE 2609 450094 BAITA DE SUB CODRU 539 94934 BAIUT 311 53941 BARSANA 800 137045 BASESTI 240 40540 BICAZ 189 33049 BISTRA 909 152499 BOCICOIU MARE 749 127074 BOGDAN VODA 430 73900 BOIU MARE 131 23226 BORSA 5267 892487 BOTIZA 384 65639 BUDESTI 489 83259 CALINESTI 480 83095 CAMPULUNG LA TISA 414 70474 CAVNIC 835 146845 CERNESTI 649 112404 CICARLAU 750 130020 COAS 223 38663 COLTAU 784 139974 COPALNIC-MANASTUR 989 172729 COROIENI 689 123294 CUPSENI 533 91053 DESESTI 311 53321 DRAGOMIRESTI 557 93402 DUMBRAVITA 669 117229 FARCASA 659 114274 GARDANI 195 35225 1 Suma totală platită pentru drepturile Localitate Beneficiari plătiţi curente (lei) GIULESTI 506 84981 GROSI 435 75145 GROSII TIBLESULUI 416 73421 IEUD 715 122700 LAPUS 627 107732 LEORDINA 356 60186 MIRESU MARE 812 137677 MOISEI 1490 253210 OARTA DE JOS 172 29777 OCNA SUGATAG 603 103833 ONCESTI 222 37577 PETROVA 427 73432 POIENILE DE SUB MUNTE 2592 443722 POIENILE IZEI 89 15434 RECEA 979 173494 REMETEA CHIOARULUI 569 100544 REMETI 531 91671 REPEDEA 1174 201124 RONA DE JOS 316 54876 RONA DE SUS 782 131757 ROZAVLEA 503 85443 RUSCOVA 1007 171042 SACALASENI 380 67805 SACEL 510 88085 SALISTEA DE SUS 740 126755 SALSIG 372 70587 SAPANTA 475 81850 SARASAU 521 87011 SATULUNG 1497 271972 SEINI 1505
    [Show full text]
  • Memoriu De Prezentare Apm Maramures
    COMUNA BOGDAN VODA JUDEȚUL MARAMURES MEMORIU DE PREZENTARE APM MARAMURES pentru investiția REABILITARE SI EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA, IN COMUNA BOGDAN VODA, JUDETUL MARAMURES 2019 Foaie de capăt Beneficiar Comuna Bogdan Voda, judetul Maramures Număr proiect XT80/2018 Denumire proiect REABILITARE SI EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA, IN COMUNA BOGDAN VODA, JUDETUL MARAMURES Faza PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE Proiectant S.C. XALLO TEHNIC S.R.L. Str. Victor Babes nr.15/4 Baia Mare Responsabil documentatie ing. dipl. Crinu Tomoiaga Pag. 2 din 37 MEMORIU TEHNIC Întocmită conform Legii nr. 292 / 2018 (anexa nr.5.E) I. Denumirea proiectului REABILITARE SI EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA, IN COMUNA BOGDAN VODA, JUDETUL MARAMURES Indicativ proiect: XT80/2018 II. Titular Comuna Bogdan Voda, judetul Maramures 437055, str. Principala, nr. 363 Tel: 0262-335.101; fax: 0262-335.101 Reprezentant legal: Primar Anuta Bizau III. Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect a) Rezumatul proiectului Lucrările propuse se adresează populației satului Bogdan Voda, sat resedinta a comunei Bogdan Voda. Populație Bogdan Voda: 2445 locuitori, Populatie Bocicoel 763 (conform recensamant 2011) Debite de dimensionare: Debit de dimensionare retea de distributie:17.95 /s; Debitul de verificare a retelei de distributie 32.14 l/s Sistemul de alimentare cu apă pentru satul Bogdan Voda, resedinta a comunei Bogdan Voda presupune realizarea următoarelor lucrări: Racord la rețeaua existenta de aductiune existenta la intersectia drumurilor judetene DJ186 si DJ186C; Pag. 3 din 37 Retea de distributie 16690 m; camine de vane 50 buc; camine de golire 2 buc; camine reductoare de presiune 2 buc; camine de aerisire 7 buc , hidranti 18 buc Bransamente individuale 776 buc Subtraversari si supratraversari: 4 subtraversari de drum judetean prin foraj dirijat; 2 supratraversari ale raului Iza; subtraversari de drumuri comunale.
    [Show full text]