Memoriu De Prezentare Apm Maramures

COMUNA BOGDAN VODA

JUDEȚUL MARAMURES

MEMORIU DE PREZENTARE APM MARAMURES

pentru investiția

REABILITARE SI EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA, IN COMUNA BOGDAN VODA, JUDETUL MARAMURES

2019

Foaie de capăt

Beneficiar Comuna Bogdan Voda, judetul Maramures

Număr proiect XT80/2018

Denumire proiect REABILITARE SI EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA, IN COMUNA BOGDAN VODA, JUDETUL MARAMURES

Faza PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE

Proiectant S.C. XALLO TEHNIC S.R.L. Str. Victor Babes nr.15/4 Baia Mare

Responsabil documentatie ing. dipl. Crinu Tomoiaga

Pag. 2 din 37

MEMORIU TEHNIC

Întocmită conform Legii nr. 292 / 2018 (anexa nr.5.E)

I. Denumirea proiectului

REABILITARE SI EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA, IN COMUNA BOGDAN VODA, JUDETUL MARAMURES

Indicativ proiect: XT80/2018

II. Titular

Comuna Bogdan Voda, judetul Maramures

437055, str. Principala, nr. 363

Tel: 0262-335.101; fax: 0262-335.101

Reprezentant legal: Primar Anuta Bizau

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect

a) Rezumatul proiectului

Lucrările propuse se adresează populației satului Bogdan Voda, sat resedinta a comunei Bogdan Voda.

 Populație Bogdan Voda: 2445 locuitori, Populatie Bocicoel 763 (conform recensamant 2011)

Debite de dimensionare:

 Debit de dimensionare retea de distributie:17.95 /s;

 Debitul de verificare a retelei de distributie 32.14 l/s

Sistemul de alimentare cu apă pentru satul Bogdan Voda, resedinta a comunei Bogdan Voda presupune realizarea următoarelor lucrări:

 Racord la rețeaua existenta de aductiune existenta la intersectia drumurilor judetene DJ186 si DJ186C;

Pag. 3 din 37

 Retea de distributie 16690 m; camine de vane 50 buc; camine de golire 2 buc; camine reductoare de presiune 2 buc; camine de aerisire 7 buc , hidranti 18 buc

 Bransamente individuale 776 buc

 Subtraversari si supratraversari: 4 subtraversari de drum judetean prin foraj dirijat; 2 supratraversari ale raului Iza; subtraversari de drumuri comunale.

 Bransament electric pentru gospodaria de apa pe baza ATR Electrica.

Fluxul apei

Apa va fi preluată din rețeaua de aductiune existentă (PEHD, DN150, De160mm, intersecția drumurilor judetene DJ186 si DJ186C).

Reţeaua va asigura transportul debitului maxim orar şi a celui pentru stingerea incendiului.

Reţeaua de distribuţie va fi alcătuită din conducte de PEHD De160mm, De125mm şi De110mm, în lungime totală de 16690 m pozată îngropat cu toate accesoriile bunei funcţionări (cămine de vane, vane subterane de secţionare, hidranti de incendiu,etc.).

Pe reteaua de distributie se vor executa branșamente individuale echipate cu contor individual

b) Justificarea necesitatii proiectului

Situația actuală

La ora actuală locuitorii satului Bogdan Voda beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă, dar aceasta este deficitar neasigurand debit, presiune, posibilitatea sectorizarii retelei in caz de avarie si cel mai important lucru imposibilitatea tratarii apei furnizate spre populatie datorita lipsei energiei electrice la gospodaria de apa.

Fundamentarea proiectării

Dezvoltarea economică și socială durabilă a comunei depinde în mare măsură de nivelul echipării edilitare a acesteia, de asigurareatuturor utilităților necesare desfășurării activității potențialilor investitori sau consumatori, prin ridicarea standardului de viata.

Având in vedere cele prezentate, se impune realizarea sistemului de alimentare cu apa la nivelul cerințelor legislației actuale în domeniu.

c) Valoarea investitiei

Valoarea investitiei: 5.362.338 Ron fara TVA din care C+M: 4.542.851 Ron fara TVA

d) Perioada de implementare propusa

Toate lucrarile se vor finaliza pana in luna decembrie 2020.

e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

Plansele sunt atasate prezentei documentatii.

Pag. 4 din 37

f) Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect

f.1) Date de calcul și dimensionare

Unitatile de calcul pentru utilizatorii de apa potabila sunt populatia, animalele, institutiile publice, unitatile de alimentatie publica si micii agenti economici din satul Bogdan Voda.

In ce priveste gradul de echipare edilitara si modul de distribuire a apei la utilizatori, s-au avut în vedere prevederile Normativului NP133/1-2013 si standardul SR 1343/1:2006.

Conform NP133/1-2013 pentru toate sistemele de alimentare cu apa noi prin proiectare se va stabili planul de dezvoltare al obiectivelor acestora pentru o perspectivă de 25 ani. Rezulta:

 n1=2 445 (loc)-numarul total de locuitori ai satului Bogdan Voda.

 n2=763 (loc)-numarul total de locuitori ai satului Bocicoel.

 n=n1+n2=3 208 (loc)-numarul total de locuitori ai comunei Bogdan Voda.

 qs=120.0l/om.zi–debitul specific pentru gospodarii avind instalatii interioare de apă rece, calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde.

Conform breviarului de calcul din anexa A au rezultat debitele necesare ale sistemului, precizate in tabelul urmator:

ncecesar de apă etapa 2017

necesar de apă Nr. Crt. Q zi med Q zi max Q orar max potabilă m3/zi l/s m3/h l/s

Satul Bogdan Voda 268.95 4.75 51.30 14.25

Satul Bocicoel 83.93 1.48 13.32 3.70

Total 352.88 6.23 64.62 17.95

Debite de dimensionare componente sistem:

Reteaua de distributie s-a dimensionat la debitul Qor max=17.95l/s si s-a verificat la debitul Qv=32.14l/s (calculat in breviarul de calcul).

Pentru asigurarea debitului de incendiu si a presiunii necesare la hidrantul cel mai indepartat de rezervor robinetii de pe conductele de by-pass a reductoarelor de presiune se vor deschide.)

f.2) Descrierea instalatiilor si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

La ora actuală locuitorii satului Bogdan Voda beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă, dar aceasta este deficitar neasigurand debit, presiune, posibilitatea sectorizarii retelei in caz de avarie si cel mai important lucru, imposibilitatea tratarii apei furnizate spre populatie datorita lipsei energiei electrice la gospodaria de apa.

Pag. 5 din 37

Sistemul de alimentare cu apa existent este compus din:

- Sursa:

 de suprafata – paraul Muncel, afluent de stanga al raului Ieud, situata pe teritoriul UAT Ieud;

 Volume si debite de apa autorizate:

 Zilnic maxim: 770,50 m3 (8.91 l/s)

 Zilnic mediu: 460,00 m3 (5.32 l/s)

 Zilnic minim: 230,00 m3 (2.66 l/s)

- Instalatii de captare:

 Prag de fund din beton armat cu caractreisticile: H=1.6 m; L=5.5 m, cu deversor aval pe toata latimea cursului de apa; pe coronament spre malul stang este amplasat gratarul de acces al apei in camera de incarcare;

 Priza cu deznisipator (7.5x2x2.23 m);

 Camera de incarcare prevazuta cu vane pentru admisia apei din priza, reglarea debitelor captate, evacuarea in aval a depunerilor din compartimentul de deznisipare grosiera, conducta de preaplin;

- Instalatii de tratare a apei

 Statie de tratare mecano-chimica Q=20 mc/h compusa din:

 Sita cu curatare manuala

 Mixer rapid

 Instalatie de stocare – dozare hipoclorit de sodiu

 Instalatie de preparare – dozare reactiv BOPAC (policlorura bazica de aluminiu)

 Instalatie de preparare – dozare hidroxid de calciu

 Decantor lamelar cu 2 compartimente

 Rezervor tampon pentru apa decantata

 Filtre rapide cu nisip cuartos (3 filtre legate in paralel)

 Instalatie de preparare – dozare polielectrolit

 Reactor de floculare

 Instalatie de deshidratare namol cu saci

 Tablou de automatizare

Pag. 6 din 37

 Aparate de masura si control (senzor de presiune, senzor pentru clor rezidual, turbidimetru si debitmetru)

Statia de tratare nu este functionala, nu este racordata la curent electric.

Prin prezentul proiect se realizeaza si racordarea statiei la curent electric

- Retea de distributie a apei potabila

 Retea de distributie formata din conducte PEHD, SDR 17, PN 10, L=28.380 m si DN63-225 mm;

 Pe retea sunt amplasate 42 camine de vane, 67 hidranti de incendiu supraterani; 4 cismele stradale, 4 camine de rupere de presiune, 4 supratraversari de cursuri de apa

În studiul de fezabilitate aprobat, se propun următoarele lucrări în vederea realizării unui sistem centralizat de alimentare cu apă care să deservească satul Bogdan Voda, din comuna Bogdan Voda:;

. Reabilitare si extindere retea de distributie apa potabila (retea, hidranti, camine);

. Bransamente individuale de apa;

. Subtraversari si supratraversari de retele;

Extindere retea de energie electrica si post de transformare.

f.3) Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus

Lucrări propuse

Lucrările propuse se adresează populației satului Bogdan Voda, sat resedinta a comunei Bogdan Voda.

. Populație Bogdan Voda: 2445 locuitori, Populatie Bocicoel 763 (conform recensamant 2011)

Debite de dimensionare:

. Debit de dimensionare retea de distributie:17.95 /s;

. Debitul de verificare a retelei de distributie 32.14 l/s

Sistemul de alimentare cu apă pentru satul Bogdan Voda, resedinta a comunei Bogdan Voda presupune realizarea următoarelor lucrări:

. Racord la rețeaua existenta de aductiune existenta la intersectia drumurilo judetene DJ186 si DJ186C;

. Retea de distributie 16690m; camine de vane 50 buc; camine de golire 2 buc; camine reductoare de presiune 2 buc; camine de aerisire 7 buc , hidranti 18 buc

. Bransamente individuale 776 buc

Pag. 7 din 37

. Subtraversari si supratraversari: 4 subtraversari de drum judetean prin foraj dirijat; 2 supratraversari ale raului Iza; subtraversari de drumuri comunale.

. Bransament electric pentru gospodaria de apa(executata de catre constructor pe baza ATR Electrica)

Fluxul apei

Apa va fi preluată din rețeaua de aductiune existentă (PEHD, DN150, De160mm, intersecțiea drumurilor judetene DJ186 si DJ186C).

Reţeaua va asigura transportul debitului maxim orar şi a celui pentru stingerea incendiului.

Pe reteaua de distributie se vor executa branșamente individuale echipate cu contor.

Varianta constructivă de realizare a investiţiei

Varianta constructivă de realizare a investiției are la bază soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate și condițiile impuse prin avizele și acordurile emise pentru investiție.

1. Rețea de distribuție

Reţeaua de distribuţie urmăreşte trama stradală având o configuraţie ramificată. Reţeaua de distribuţie din satul Bogdan Voda, se compune din: - conducte de polietilenă de înaltă densitate PEID PE 100, PN10, cu diametreleDe 160mm, De 125mm şi De 110mm; - camine reductoare de presiune cu reductoarele de presiune necesare pentru furnizarea la utilizatori a debitelor de consum la presiunea de serviciu; - camine de vane cu robineti de izolare si manevra cu sertar, prevazute la intersectia strazilor; - camine de golire cu robineti de golire cu sertar, in punctele cu cote minime; - camine de aerisire cu aerisitoare automate cu bila, in punctele cu cote maxime; - conducta de bransament din PEID PE 100, PN10, cu diametrulDe 25mm pina la consumator. Pe conducta de distribuţie din PEID, se vor amplasa 18 hidranţi exteriori,supraterani, DN80/PN10.

Din punct de vedere al tehnologiei de montaj, se recomandă tehnologia clasică pentru pozare conducte prin săpătură deschisă.

La amplasarea conductelor din PEID se vor respecta distanţele minime între conducte, pe verticală şi pe orizontală, conform STAS 8591/1-91.

Montajul conductelor se va face pe terenuri apartinatoare domeniului public, paralel cu căile de acces, pe cât posibil în spațiul verde, și trotuare și doar unde nu se dispune de spațiu necesar, în carosabil. Deasupra conductei se va monta o banda de avertizare inscriationata corespunzator ”Atentie conducta apa”. Pe conducta de transport se va monta un fir metalic insotitor.

Traseul rețelei de distribuție proiectate va respecta planurile de situație și adâncimea de montaj conform profilelor longitudinale. Profilele longitudinale s-au elaborat cu respectarea cotelor din ridicările topografice.

Pag. 8 din 37

2. Branșamente individuale: 776 buc.

Branşamentele individuale constau în: . teul de branşament; . ţeava de legătura; . cămin echipat cu apometru individual si robineti de izolare. Căminele de branşament vor fi de tipul necarosabil din polietilenă cu Φ 500mm şi h=1.2 m. Se vor executa un număr total de 776 de branşamente, legătura dintre căminul de branşament şi conducta de distribuţie se va realiza din ţeavă PEID De 25mm. Lungimea totala a tevii de bransament va fi de 6.208 m.

Pozitia exacta a branșamentelor se va stabili împreună cu Beneficiarul la faza de execuție.

Prin realizarea branșamentelor se definitivează intervențiile de desfacere a trotuarelor și/sau carosabilului străzilor, evitându-se astfel intervențiile individuale și neprofesionale pentru branșările ulterioare.

3. Subtraversari si supratraversari conducte.

Reteaua de distributie traverseaza drumuri judetene, comunale si cursuri de apa.

. 2 buc. supratraversari raul Iza de 65 m fiecare. Supratraversarile se vor executa prin prindere de podurile existente aflate in administratrea SC Drumuri – Poduri Maramures SA . 4 buc. subtraversari drum judetean 25m.; 8m.; 10m.; 12m. . Subtraversari drumuri comunale 405.7m

4. Bransament electric gospodaria de apa existenta.

(Se va executa de catre constructor pe baza ATR electrica)

f4) Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

In perioada de executie vor fi folosite materiale de constructii specifice lucrarilor de alimentare cu apa, respectiv: apa, nisip, betoane, conducte, armaturi.

Combustibilul utilizat in perioada de executie este motorina. Pentru activitati specifice santierului va fi asigurata energia electrica.

Consumurile de motorina si de energie electrica nu pot fi determinate in acest moment, ele fiind specifice Antreprenorului.

In perioada de exploatare, pentru obiectele prezentei investitii, nu sunt necesare materii prime si combustibili.

In timpul exploatarii nu este necesara alimentarea cu energie electrica.

Pag. 9 din 37 f.5) Modul de asigurare a utilităţilor

Alimentarea cu apă

In perioada de executie apa necesara proceselor de construire se va asigura din reteaua locala de apa existenta.

In perioada de exploatare nu este nesara alimentarea cu apa.

Evacuarea apelor uzate

In perioada de executie ape uzate sunt produse in incinta organizarii de santier (grupuri sanitare, toalete ecologice etc). Acestea sunt colectate in bazine vidanjabile.

In perioada de exploatare nu se genereaza ape uzate.

Asigurarea apei tehnologice

Apa necesara proceselor tehnologice de spalare a retelelor se va asigura din reteaua locala de alimentare cu apa

f.6) Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului

După executarea lucrărilor, amplasamentele afectate de lucrări temporare vor fi refăcute la starea iniţială. Vor fi îndepărtate toate surplusurile de materiale rezultate din execuţie, terenul va fi nivelat, se va reface îmbrăcămintea asfaltică şi unde este cazul va fi plantată vegetaţie.

f.7) Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Nu este cazul.

f.8) Resursele naturale folosite în constructie si functionare: apa, pietriş, nisip, pământ – în perioada de construcţie;

f.9) Metode folosite în construcţie: săpături, umpluturi, turnare beton, montaj conducte şi echipamente

f.10) Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Pentru realizarea investitiei se propun următoarele lucrări:

1. Organizare de santier;

2. Lucrari de baza - Terasamente (sapaturi, umpluturi, compactari, etc); Pag. 10 din 37

- Montaj conducte PEID, PVC; - Executie camine de vane, de golire, de aerisire pe reteaua de distributie; - Montaj bransamente; - Conexiuni retele, echipare camine;

3. Lucrari speciale

- Subtraversari drum prin foraj orizontal; - Supratraversare curs de apa prin prindere de pod existent; 4. Lucrari auxiliare

- Probe tehnologice si teste; - Refacere amplasamente (carosabil, trotuare, zona verde).

Lucrarile de pozare a conductelor se vor derula in paralel pentru scurtarea perioadei de executie si implicit diminuarea impactului asupra mediului si asupra factorului uman. Astfel, la atacarea unui tronson din proiect, vor fi executate in acelasi timp atat reteaua de distributie cat si bransamentele aferente.

Nu se va incepe executia la un alt tronson pana la finalizarea celui anterior. Lucrarile pe un tronson se considera incheiate dupa finalizarea probelor si testelor tehnologice, acoperirea transeei si refacerea amplasamentului.

Planul de executie va fi elaborat de catre Constructor si aprobat de Beneficiar.

Testele pentru punerea in functiune vor demonstra performanta hidraulica a retelelor de distributie.

Exploatarea retelelor de distributie apa potabila se va face in baza Manualului de exploatare si intretinere ce va cuprinde totalitatea operatiilor si activitatilor efectuate de catre Operator in vederea functionarii corecte a intregului sistemului.

Zonele afectate de lucrari temporare (executia retelelor) isi vor relua folosintele initiale, la finalizarea lucrarilor (cai de circulatie). f.11) Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Lucrarile propuse pentru extinderea retelei de distributie se vor realiza in stransa legatura cu proiectul de infiintare a sistemului de canalizare menajera din comuna Bogdan Voda, proiect aflat in faza de achizitie a lucrarilor de executie. f.12) Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

Proiectul tehnic de executie are la baza Studiul de fezabilitate nr.1/2017 elaborat de SC Proiect Instal Transilvania SRL, Caietul de sarcini al Documentatiei de atribuire, Propunerea tehnica elaborata in cadrul procedurii de achizitie servicii de proiectare, date si informatii colectate din teren. In cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate mai multe alternative de realizare a obiectivului, varianta prezentata fiind varianta optima din punct de vedere tehnico-economic si al impactului social si de mediu f.13) Alte activitati care pot apărea ca urmare a proiectului

Scopul proiectului este reabilitarea si extinderea retelelor de distributie apa potabila in comuna Bogdan Voda astfel incat toata populatia sa beneficieze de servicii centralizate de buna calitate, diminuand astfel discrepantele dintre zona centrala si cele periferice ale comunei.

Pag. 11 din 37

Realizarea investitiei creaza premisele necesare dezvoltarii socio-economice a zonei. Indirect poate conduce la cresterea numarului de locuinte f.14) Alte autorizatii cerute pentru proiect

. Certificat de urbanism nr. 9 din 19.09.2017

. Avize

- Alimentare cu energie electrica

- Telefonizare

- Aviz Directia Sanitara Veterinara

- Acord de amplasare la drum judetean – SC Drumuri si Poduri SA Maramures

- Aviz Directia de Sanatate Publica

- Aviz SGA

IV. Descrierea lucrarilor de demolare necesare

Investitia propusa nu implica lucrari de demolare.

V. Descrierea amplasarii proiectului

Judeţul Maramures, comuna Bogdan Voda, localitatea Bogdan Voda

Comuna Bogdan Vodă are in componență două localități: Bogdan Vodă – reședință de comună și satul Bocicoel.Populația comunei conform recensământului din 2011 este de 3.208 locuitori.

Comuna deține o suprafață de teren de 3.385 ha, din care 250 ha în intravilan și 3.135 ha în extravilan.

In comună funcționează 2 școli și 2 grădinițe reunite într-o singură instituție.

Activitatea economico-socială la nivelul comunei se axează pe agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerţ și turism.

Comuna Bogdan Vodă este situată în bazinul hidrografic al râului Iza.

Amplasată în partea sud-estică a judeţului Maramureş, comuna aparţine Depresiunii Maramureș, făcând parte din compartimentul sud-estic al acesteia, pe paralela 47°30’’ latitudine nordică şi meridianul de 24°15’’ longitudine estică.

Comuna este traversată de DJ186 și DJ188 ce fac legătura cu municipiile Baia Mare (aflat la 100 km) și Sighetu Marmației (aflat la 50 km).

Altitudinea medie este de 400 m.

Pag. 12 din 37

Comuna Bogdan Vodă se învecinează:

. la nord, nord-est – cu comuna Vişeu de Jos;

. la est – cu oraşul Dragomireşti;

. la sud cu comuna Ieud;

. la vest cu comuna Şieu.

Traseul retelei de distributie urmăreşte Drumurile Judetene DJ186 si DJ188 pe ambele parti ale drumului, din care se ramifica pe strazile laturalnice.

Reţeaua de distribuţie se va poza paralel cu drumurile judetene şi străzile de interes local din satul Bogdan Voda

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

a) Protecţia calităţii apelor

În perioada de execuţie

Lucrările care se execută în cadrul proiectului sunt lucrări normale de construcţii (excavaţii, umpluturi, construcţii din beton şi metalice, lucrări pentru reţele subterane, manipularea materialelor de construcţie, traficul obişnuit de şantier, organizare de şantier).

În condiţii normale, în perioada de execuţie, terenul nu se infestează şi nu se contaminează cu substanţe toxice sau periculoase.

Sursele de poluare identificate și măsurile de diminuare a impactului acestora se prezintă astfel:

Surse de poluare Măsurile de diminuare a impactului

Scurgeri accidentale de produse petroliere Amenajare parcare pentru vehicule și utilaje; Montare separator de produse petroliere;

Utilizarea de vehicule şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic; Verificarea periodică şi întreţinerea corespunzatoare a vehiculelor şi utilajelor de lucru;

În cazul producerii incidentului se vor aplica metode organizatorice pe amplasament şi utilizarea de materiale biodegradabile

Antrenarea de către apele pluviale a materialelor Depozitarea materialelor în spații special de construcții, deșeuri amenajate;

Pag. 13 din 37

Managementul corespunzator al deşeurilor.

Activități igienico-sanitare ale personalului de Echiparea Organizării de șantier cu toalete execuție ecologice.

În perioada de exploatare

La ora actuala, principala sursa de poluare a apelor de suprafata si subterane o reprezinta apele uzate provenite de la gospodariile populatiei evacuate direct sau indirect cursurile de apa din zona.

Pana la executia si punerea in functiune a sistemului de colectare, transport si epurare ape uzate menajere (investitie care este in procedura de achizitie a lucrarilor de executie) apele uzate menajere se vor colecta in bazine vidanjabile.

b) Protectia aerului

În perioada de execuţie

Poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt pulberile şi gazele de eşapament produse de traficul auto şi utilajele de pe şantier.

Pulberile prăfoase rezultă de la rularea mijloacelor de transport pe căile de acces ale localităţii (asigurarea şantierului cu materii prime, transportul pământului, utilajelor, etc).

Pulberile chimice (oxizi de azot, oxizi de carbon, pulberi metalice, etc) rezultă din operaţiile de îmbinare prin sudură cu oxiacetilenă. Gazele de eşapament rezultă de la vehiculele şi utilajele folosite

în timpul execuţiei. Conţin: NOx, CO, pulberi, COV, SOx.

Sursele de poluare sunt mobile şi uniforme. Mijloacele de transport se consideră surse liniare de poluare. Utilajele pentru montajul reţelelor îşi modifică continuu poziţia, chiar dacă se deplasează pe distanţe scurte, în zona frontului de lucru. Astfel se poate aprecia ca unifomă repartizarea poluanţilor de-a lungul şantierului. În afara perimetrului şantierului concentraţiile poluanţilor scad în intensitate proporţional cu distanţa faţă de acesta. Alegerea mijloacelor de transport şi a utilajelor intră în sarcina constructorului, fapt ce poate afecta concentraţia anumitor poluanţi în aer.

Poluarea aerului este de scurtă durată şi este limitată în timp (numai în perioada de execuţie).

Sursele de poluare identificate și măsurile de diminuare a impactului acestora se prezintă astfel:

Surse de poluare Măsurile de diminuare a impactului

Pulberi prăfoase şi gaze specifice arderii Evitarea efectuării activităţilor de combustibililor în motoarele vehiculelor/utilajelor încărcare/descărcare materiale de construcţie atunci când viteza vântului este mai mare decât 3 m/s

Amplasarea de ecrane protectoare în jurul şantierului

Nivelarea şi stropirea permanentă a platformelor de lucru

Acoperirea încărcăturii pentru a evita

Pag. 14 din 37

împreștierea pe căile de rulare

Utilizarea de vehicule şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic;

Verificarea periodică şi întreţinerea corespunzatoare a vehiculelor şi utilajelor de lucru.

În perioada de exploatare

Retelele de distributie apa potabila nu genereaza poluarea aerului.

c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

În perioada de execuţie

Sursele de zgomot şi vibraţii în perioada execuţiei, provin de la utilajele de manipulare-montaj şi de la traficul auto. Aceste surse sunt inevitabile.

Nivelul de zgomot la sursă este cca. 85÷95 dBA, iar în unele cazuri 110 dBA. Caracterul zgomotului este de joasă frecvenţă şi durata este cca. 8-10 ore/zi. Nivelul total de zgomot este prevăzut să nu depăşească 70 dBA la limita perimetrului construit şi 50 dBA la cel mai apropiat receptor protejat.

Vibraţiile care se produc nu ajung sub nivelul de 20 Hz, nivel sub care este afectat organismul uman.

În perioada de exploatare

Nu au fost identificate surse de zgomot pentru perioada de exploatare.

d) Protecţia împotriva radiaţiilor

Retelele de distributie apa potabila nu reprezinta surse de radiatii.

e) Protecţia solului şi subsolului

În perioada de execuţie

Sursele de poluare accidentală în perioada de execuţie sunt:

. Traficul auto prin scurgeri accidentale de produse petroliere în timpul operaţiilor de alimentare sau datorită stării tehnice defectuoase a utilajelor şi echipamentelor de transport şi montaj;

. Depozitarea materialelor de construcţii şi a deşeurilor pe suprafeţe de teren neimpermeabilizate.

Reducerea impactului asupra solului şi subsolului se realizează prin utilizarea mijloacelor de transport şi montaj în stare bună de funcţionare şi depozitarea controlată a deşeurilor şi a materialelor de construcţii.

Poluarea solului şi subsolului se caracterizează ca fiind negativă moderată spre negliabil. Pag. 15 din 37

În perioada de exploatare

Obiectivul proiectat nu reprezintă o sursă de poluare pentru sol.

O sursă potenţială de poluare a solului şi subsolului în perioada de exploatare este reprezentată de scurgerile de produse petroliere de la utilajele de transport (materii prime, deşeuri solide, etc.).

În perioada de exploatare, poluarea solului şi subsolului este neglijabilă.

f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Atât în perioada de execuţie cât şi în perioada de exploatare nu vor fi afectate ecosistemele terestre şi acvatice.

g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Toate masurile cuprinse in proiect sunt in concordanta cu OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului – Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 si toate modificarile si completarile ulterioare.

Realizarea lucrarilor nu are influenta negativa asupra asezarilor umane si asupra obiectivelor de interes public si in consecinta nu necesita masuri pentru evitarea pagubelor sau masuri de refacere a lucrarilor afectate.

h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament

În perioada de execuţie

În perioada de execuţie pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri: pământ de descopertă, de excavaţie, materiale de construcţii, resturi conducte, conductori, tâmplărie, uleiuri uzate. Până la transportul deşeurilor spre unităţile de valorificare sau depozitul de deşeuri, acestea vor fi stocate temporar pe suprafeţe impermeabilizate, în containere sau soproane special amenajate.

Evidenţa gestiunii deşeurilor generate pe şantier, colectarea, transportul şi depozitarea temporară sau definitivă a acestora se va face conform prevederilor HGR nr.856 din 16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

În perioada de exploatare

În perioada de exploatare, deşeurile generate de reteaua de apa vor fi:

. deşeuri menajere şi asimilabile de la personalul de exploatare si intretinere;

. deseuri generate de curatarea incintelor;

Deşeurile din curatarea incintelor sunt materiale grosiere care conţin materiale asimilabile cu deşeurile menajere. Ele se colectează în containere şi vor fi transportate la cea mai apropiată rampă de transfer (depozit de deşeuri).

i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

In perioada de executie, materiile prime si substantele chimice utilizate sunt: apa, nisip, balast, piatra, ciment, motorina. Pot aparea insa si alte substante, caracteristice tehnologiei de executie abordata de constructor. Substantele toxice si periculoase vor fi depozitate pe suprafete impermeabile pentru a

Pag. 16 din 37 preintampina poluarea solului, subsolului si apelor. De asemenea se vor proteja de actiunea precipitatiilor in spatii acoperite si ventilate.

Se interzice utilizarea substantelor chimice si altor materiale cu caracter toxic sau periculos in scopuri domestice.

In perioada de exploatare nu se utilizeaza substante si preparate chimice periculoase.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect

Impactul asupra populatiei – pozitiv. Prin reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila se asigura accesul la apa potabila a tuturor locuitorilor comunei..

Impactula asupra sanatatii umane – Nu s-au identificat efecte negative asupra sanatatii umane.

Impactul asupra biodiversitatii - Nu s-au identificat efecte negative asupra biodiversitatii.

Impactul asupra conservarii habitatelor naturale – Nu s-au identificat efecte negative.

Impactul asupra florei si faunei salbatice - Nu s-au identificat efecte negative

Impactul asupra terenurilor si solului - Nu s-au identificat efecte negative.

Impacul asupra folosintelor si bunurilor materiale – Nu s-au identificat efecte negative.

Impactul asupra calitatii aerului - Nu s-au identificat efecte asupra calitatii aerului

Impactul asupra climei - Nu s-au identificat efecte asupra climei

Impactul asupra zgomotelor si vibratiilor - Nu s-au identificat efecte asupra zgomotelor si vibratiilor in perioada de functionare. În perioada de execuţie sursele de zgomot şi vibraţii provin de la utilajele de manipulare-montaj şi de la traficul auto. Aceste surse sunt inevitabile.

Impactul asupra peisajului si mediului vizual - Nu s-au identificat efecte negative. Constructiile propuse se incadreaza in planul arhitectural al zonei.

Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural - Nu s-au identificat efecte negative. Lucrarile se executa in trama stradala a localitatii si nu influenteaza negativ monumentele istorice din zona.

In comuna Bogdan Voda sunt listate urmatoarele monumente istorice:

1. MM-I-s-B-04374 – Asezare - „La Podet” – Datare: Epoca Bronzului

2. MM-I-s-B-04375 – Asezare fortificata - „Gradina lui Carlig” – Datare: sec XIII – XIV

3. MM-I-s-B-04376 – Manastirea Cuhea - „La Manastirea Cuhea” - Datare: sec XIII – XIV

4. MM-I-s-B-04376.01 – Biserica de piatra - „La Manastirea Cuhea” - Datare: sec XIII – XIV

Pag. 17 din 37

5. MM-I-s-B-04376.02 – Necropola medievala - „La Manastirea Cuhea” - Datare: sec XIII – XIV

In comuna Bogdan Voda sunt listate urmatoarele situri arheologice:

1. 107412.03 - Situl arheologic de la Bogdan Vodă - La Mănăstire. la cca 300 m est de centrul localităţii, în locul unde după tradiţie se afla "palatul lui Dragoş Vodă

Distanta lucrarilor proiectate fata de sit: 125 m

2. 107412.08 - Aşezarea medievală de la Bogdan Vodă - Casa Vasile Buftea

Distanta lucrarilor proiectate fata de sit: 125 m

3. 107412.07 - Aşezarea de epocă medievală de la Bogdan-Vodă - Vatra satului. la vest de actuala biserică veche de lemn, în apropierea locului în care, înainte vreme, Valea Bocicoielului se vărsa în Iza

Distanta lucrarilor proiectate fata de sit: 125 m

4. 107412.02 - Aşezarea medievală de la Bogdan Vodă - Grădina lui Cârlig. pe marginea terasei înalte de 25-30 m din stânga Izei, în perimetrul localităţii

Distanta lucrarilor proiectate fata de sit: 125 m

5. 107412.06 - Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdan Vodă. Pe malul drept al Izei, la confluenţa acesteia cu Valea Bocicoielului

Distanta lucrarilor proiectate fata de sit: 125 m

6. 107412.01 - Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdan Vodă - La Podeţ. la 2,5 km de sat, lângă drumul spre Bocicoel, în terenul lui I. Secăreanu "Chiştol"

Distanta lucrarilor proiectate fata de sit: 125 m

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Retelele de distributie a apei potabile nu genereaza emisii de poluanti in perioada de exploatare.

Nu sunt necesare masuri de pentru controlul si monitorizarea emisiilor de poluanti in mediu.

Pag. 18 din 37

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri / programe / strategii / documente de planificare

A. Justificarea încadrării proiectului

Investitia se incadreaza în prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

Se incadreaza in Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman.

Deasemenea, se respecta Legea 458 / 2002 privind calitatea apei potabile.

B. Se va menţiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul

Proiectul face parte din strategia de dezvoltare locala 2014 – 2020 a comunei Bogdan Voda, judetul Maramures.

X. Lucrări necesare organizării de şantier

. Localizare: pe un amplasament indicat de beneficiar, prin resposabilii de proiect din partea primăriei Bogdan Vodă;

. Descrierea lucrărilor:

- Se amenajează o platformă balastată din piatră spartă, cu dimensiunile în plan 50 x 45 m, împrejmuită cu gard cu h = 2m. Pe această platformă se vor instala cele 4 containere:

 Container Birou;  Container Depozit materiale si echipamente;

 Container Vestiar;

 Container grup sanitar.

- Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita şi în incinta proprietăţii, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor depozita în incinta containerului Depozit.

- Pe spaţiul alocat organizării de şantier vor fi realizate următoarele obiecte provizorii:

 tablou electric;  punct PSI în imediata apropiere a sursei de apă;

 platou depozitare materiale.

 Parcare pentru autoturisme, ca o platformă din beton rutier.

Pag. 19 din 37

. Impactul asupra mediului:

- Poluare accidentală cu scurgeri de carburanţi;

- Poluare accidentală prin antrenarea de către apele pluviale a materialelor de construcții și deșeurilor;

- Poluare aer cu pulberi şi gaze de la utilajele şi vehiculele de transport;

- Poluare fonică de la utilajele şi vehiculele de transport;

. Măsuri pentru diminuarea impactului

- Platformă amenajată pentru stocarea utilajelor şi vehiculelor, inclusiv pentru alimentarea cu carburanţi;

- Utilizare utilaje şi vehicule performante cu grad redus de zgomot şi emisii;

- Verificarea periodică şi întreţinerea corespunzatoare a vehiculelor şi utilajelor de lucru;

- Depozitarea materialelor în spații special amenajate;

- Managementul corespunzator al deşeurilor;

- Împrejmuirea organizării de şantier cu gard (panouri).

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei

La finalul perioadei de construcţie vehiculele şi utilajele folosite vor fi îndepărtate de pe amplasament.

Platforma organizării de şantier va fi dezafectată permiţând revenirea la folosinţa anterioară.

Deşeurile generate vor fi eliminate de pe amplasament şi transportate de o firmă autorizată către un depozit conform.

XII. Anexe - piese desenate

Plan de incadrare Planşa Pl-01

Plan general de situaţie Planşa PS-00

Plan de situatie – amplasare fata de aria protejata ROSCI0264 Planşa N- 01

Pag. 20 din 37

XIII. Informatii privind evaluarea adecvata

Conform deciziei nr. 930/23.08.2019 privind etapa de evaluare inițială, proiectul intră:

- Sub incidenta Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului fiind incadrat in Anexa nr. 2, la pct. 13, lit. A „Orice modificari sau extinderi, altele decat cele prevazute la pct. 24 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevazute in anexa nr. 1 sau in prezenta anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului”

- sub incidența art.28 din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, amplasamentul proiectului fiind situat in interiorul sitului de importanta comunitara ROSCI0264 Valea Izei si Dealul Solovan, ce se suprapune peste aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0171 Valea Izei si Dealul Solovan;

- sub incidenta prevederilor art. 48 si 54 din Legea apelor nr. 107 / 1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

13.1. Descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar

Prin proiect se propune reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila in comuna Bogdan Voda.

Investitia nu ocupă definitiv suprafețe noi de teren.

Amplasamentul proiectului se află în interiorul sitului NATURA 2000 ROSCI0264 Valea Izei – Dealul Solovan care se suprapune peste aria de protectie avifaunistica ROSPA0171 Valea Izei – Dealul Solovan.

Coordonatele geografice ale proiectului sunt prezentate în planşa N-01 Plan de situaţie –amplasare fata de arie protejată ROSCI0264.

Coordonatele proiectului:

Punct X Y

1 443474,832 689199,345

2 443304,649 689031,201

3 443850,735 688052,107

4 444074,639 688831,211

5 445672,006 688888,795

6 446195,268 687411,249

Pag. 21 din 37

Modul de racordare a stației de epurare la sistemul energetic național

Documentația de proiectare pentru obiectivul “Înființare reţea de ape uzate în comuna Bogdan Vodă, judeţul Maramureş” se află în etapa de studiu de fezabilitate, studiu ce va fi depus pentru obținerea finanțării prin PNDR (programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020), submăsura 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică.

Soluția de racordare a stației de epurare la sistemul energetic național prevăzută în studiul de fezabilitate este din rețeaua aeriană de distribuție existentă în zonă prin intermediul unui post de transformare.

După obținerea finanțării, în baza Studiului de soluție elaborat de operatorul de rețea electrică, se va opta pentru una din variantele de soluție date.

13.2. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Site NATURA 2000 ROSCI0264 Valea Izei – Dealul Solovan care se suprapune peste aria de protectie avifaunistica ROSPA0171 Valea Izei – Dealul Solovan.

Siteul este localizat în județul Maramureș și are o suprafață de 46.873 ha, repartizată astfel: Băiuţ (<1%), Bârsana (15%), Bogdan Vodă (15%), Botiza (99%), Budeşti (<1%), Călineşti (1%), Dragomireşti (95%), Groşii Ţibleşului (2%), Ieud (>99%), Lăpuş (<1%), Moisei (<1%), Onceşti (20%), Poienile Izei (>99%), Rozavlea (39%), Săcel (69%), Săliştea de Sus (72%), Şieu (>99%), Sighetu Marmaţiei (15%), Strâmtura (27%), Vadu Izei (14%).(http://biodiversitate.mmediu.ro/)

Coordonatele sitului: N 47°43’35” ; E 24°11’39”.

Descriere generală:

Valea Izei se prezintă ca un remarcabil culoar tectonic în Depresiunea Maramureșului. În cursul superior Iza și-a format un defileu în calcare jurasice și la ieșire valea se lățește în sedimente oligocene și eocene. Dealul Solovan este bine individualizat între râul Iza și afluenții săi.

Caracterizarea sitului:

- Altitudine minimă: 321 m

- Altitudine maximă: 1297 m

- Altitudine medie: 890 m

- Regiunea biogeografică: continentală alpină

Cod % CLC Clase de habitate N09 27 321 Pajisti naturale, stepe N14 3 231 Pasuni N16 53 311 Paduri de foioase N17 3 312 Paduri de conifere N19 5 313 Paduri de amestec N29 9 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Pag. 22 din 37

13.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului

Conform Ordinului 1964/2008 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România, Site NATURA 2000 ROSCI0264 Valea Izei – Dealul Solovan care se suprapune peste aria de protectie avifaunistica ROSPA0171 Valea Izei – Dealul Solovan cuprinde următoarele tipuri de habitate și specii de interes comunitar:

Tipuri de habitate:

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition

6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul campiilor, până la cel montan și alpin

6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

6520 - Fânețe montane

7110* - Turbării active

7140 - Mlaștini turboase de tranzitie și turbării oscilante (nefixate de substrat)

8210 - Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase

91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

92A0 - Zavoaie cu Salix alba (salcie albă) și Populus alba (plop alb)

3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane

6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Specii de amfibieni și reptile:

1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)

1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă)

2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic)

Specii de plante

1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte)

Specii de mamifere

2612 – Microtus tatricus (Șoarecele de Tatra)

Specii de pești:

Pag. 23 din 37

1130 - Aspius aspius (Avat)

1138 - Barbus meridionalis (Moioagă)

1163 - Cottus gobio (Zglăvoc)

9903 - Eudontomyzon danfordi (Chişcar)

1157 - Gobio uranoscopus (Petroc)

1131 - Leuciscus souffia (Clean dungat)

1146 - Sabanejewia aurata (Dunăriţa)

Alte specii importante de floră și faună:

Bufo bufo

Bonasa bonasia

Lullula arborea

Carex echinata

Carex pauciflora

Carex limosa

Gladiolus imbricatus

Pinus mugo

Vipera berus

Rana temporaria

Lanius collurio

Martes martes

Empetrum nigrum ssp. Nigrum

Molinia caerulea ssp. caerulea

Anguis fragilis

Prezența potențială a habitatelor în zona proiectului

Nr.crt. Cod habitat Prezența Observații potențială 1 3150 Nu Nu a fost identificat pe amplasamentul proiectului 2 6430 Nu Idem 3 6510 Nu Idem 4 6520 Nu Idem 5 7110 Nu Idem Pag. 24 din 37

6 7140 Nu Idem 7 8210 Nu Idem 8 91V0 Nu Idem 9 92A0 Nu Idem 10 3220 Da A fost identificat pe amplasamentul si in vecinatatea proiectului 11 6410 Da A fost identificat in vecinatatea proiectului 12 9110 Nu Nu a fost identificat pe amplasamentul proiectului 13 9130 Nu Nu a fost identificat pe amplasamentul proiectului

Prezența potențială a speciilor de interes comunitar pe amplasamentul proiectului

Nr.crt. Specie Habitat Prezența Observații potențială 1 Bombina Bălți, mlaștini, șanțuri, gropi Nu Specia nu a fost identificată pe variegata cu apă, fiind prezentă însă amplasamentul proiectului, dar și în apele râului Iza poate apărea sporadic 2 Triturus Bălți, mlaștini, malul râului Nu Specia nu a fost identificată pe cristatus Iza amplasamentul proiectului, dar poate apărea sporadic 3 Triturus Bălți, mlaștini, malul râului Nu Specia nu a fost identificată pe montandoni Iza amplasamentul proiectului, dar poate apărea sporadic 4 Aspius aspius Apele râului Iza Nu Specia nu a fost identificată pe amplasamentul lucrării, dar poate apărea în zona studiată. Proiectul nu afectează debitul și calitatea râului Iza și nu deranjează specia* 5 Barbus Apele râului Iza Nu Idem meridionalis 6 Cottus gobio Apele râului Iza Nu Idem 7 Eudontomyzon Apele râului Iza Nu Idem danfordi 8 Gobio Apele râului Iza Nu Idem uranoscopus 9 Leuciscus Apele râului Iza Nu Idem souffia 10 Sabanejewia Apele râului Iza Nu Idem aurata 11 Microtus Zona montană și de deal Da Specia nu a fost identificată pe tatricus amplasamentul proiectului, dar poate apărea sporadic *Debitul apei epurate evacuate în râul Iza este foarte mic comparativ cu debitul râului permitând astfel diluția. Încărcarea cu poluanți a efluentului stației corespunde Avizului de gospodărire a apelor nr. 434/11.11.2015.

Rețeaua de canalizare menajeră se va executa in intravilanul localității Bogdan Vodă, subteran, paralel cu căile de acces și nu influențează habitalele și speciiile protejate ale site-ului.

Pag. 25 din 37

Stația de epurare va fi construită în extravilanul comunei Bogdan Vodă pe un teren având ca folosință actuală: fânațe. Construcția stației de epurare nu influențează negativ habitalele și speciiile protejate ale site-ului.

Evacuarea apei epurate se va face în râul Iza care constituie mediul de viață al speciilor de amfibieni și pești protejate.

Prezența potențială a altor specii de interes comunitar

Nr.crt. Specie Habitat Prezența Observații potențială 1 Bufo bufo Bălți, mlaștini, șanțuri, gropi Nu Specia nu a fost identificată pe cu apă, fiind prezentă însă amplasamentul proiectului, dar și în apele râului Iza poate apărea sporadic 2 Carex echinata Soluri turboase, acide, cu Nu Specia nu a fost identificată pe umiditate ridicată amplasamentul proiectului sau în vecinătatea lui 3 Carex Soluri turboase, acide, cu Nu Specia nu a fost identificată pe pauciflora umiditate ridicată amplasamentul proiectului sau în vecinătatea lui 4 Carex limosa Soluri turboase, acide, cu Nu Specia nu a fost identificată pe umiditate ridicată amplasamentul proiectului sau în vecinătatea lui 5 Gladiolus Lunci umede sau poieni Nu Specia nu a fost identificată pe imbricatus amplasamentul proiectului sau în vecinătatea lui 6 Pinus mugo Zone montane Nu Nu este specifică zonei de influență a proiectului 7 Vipera berus Zone montane Nu Nu este specifică zonei de influență a proiectului 8 Rana Zone montane Nu Nu este specifică zonei de temporaria influență a proiectului 9 Lanius collurio Lizierele pădurilor de deal Nu Nu este specifică zonei de și luncă influență a proiectului 10 Martes martes Păduri, până la liziera Nu Nu este specifică zonei de pădurilor influență a proiectului 11 Empetrum Zone montane Nu Nu este specifică zonei de nigrum ssp. influență a proiectului Nigrum 12 Molinia Malurile râurilor montane, Nu Nu este specifică zonei de caerulea ssp. pe soluri calcaroase, influență a proiectului caerulea turboase sau argiloase 13 Anguis fragilis Păduri de munte sau de Da Specia nu a fost identificată pe altitudine mică, zone de amplasamentul proiectului, dar deal, dar și în apropierea poate apărea sporadic zonelor mlăștinoase sau umede 14 Ligularia Zone umede, mlăștinoase Nu Specia nu a fost identificată pe sibirica amplasamentul proiectului sau în vecinătatea lui

Pag. 26 din 37

13.4. Precizarea dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

Proiectul nu are legătură directă cu managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar.

Proiectul nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar.

13.5. Impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

Prin reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila se asigură accesul la apa ppotabila a tuturor locuitorilor comunei.

Reţeaua de apa va fi executată îngropat în intravilan.

Aşa cum s-a menţionat anterior, proiectul va avea un impact redus asupra mediului în perioada de execuţie şi nesemnificativ în perioada de exploatare.

Deversările necontrolate pot avea impact negativ asupra speciilor protejate care conviețuiesc în râul Iza.

13.5.1. Metodele și perioadele de inventariere a florei/habitatelor și faunei de interes comunitar de pe amplasamentul proiectului

În vederea elaborării studiului de fezabilitate și implicit pentru parcurgerea etapelor de evaluare a impactului asupra mediului s-a făcut o documentare bibliografică pentru colectarea informațiilor relevante legate de aria naturală protejată ROSCI0264 Valea Izei – Dealul Solovan, cu privire la asectele ecologice ale habitatelor și speciilor de interes comunitar. Au fost identificate tipurile de habitate și speciile de interes comunitar,

Următoarea etapă a constat în activitate de teren. S-a parcurs drumul până la amplasamentul propus pentru stația de epurare, amplasamentul acesteia și terenul din vecinătate, inclusiv malurile râului Iza. Orientarea în teren s-a făcut cu dispoziteve GPS, funcție de ridicarea topografică efectuată pe amplasament. S-a urmărit prezența habitatelor și speciilor de interes comunitar și caracteristicile amplasamentului. Prezența habitatelor și speciilor s-a făcut prin observare directă pe parcursul perioadei de realizare a studiului de fezabiitate. S-a utilizat metoda transectelor vizuale de 4 ori în intervalul august 2015 – iulie 2016.

Informațiile obținute din documentarea bibliografică și cele colectate din teren au fost utilizate pentru estimarea impactului proiectului asupra ariei naturale protejate ROSCI0264 Valea Izei – Dealul Solovan.

Pag. 27 din 37

13.5.2. Impactul direct, indirect, pe termen scurt și lung, impact cumulativ, impact rezidual, impactul în faza de construcție, în faza de funcționare

Impact direct și indirect

Impactul direct în cazul implementării proiectului poate consta din:

 Afectarea directă a habitatelor și speciilor de interes comunitar existente pe amplasamentul proiectului prin ocuparea temporară și definitivă a suprafețelor de teren;

 Perturbarea speciilor de interes comunitar din vecinătatea proiectului prin activități specifice etapei de execuție și de funcționare a proiectului (ex. prezența lucrătorilor; zgomot utilaje);

Estimare impact direct

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Ocupare temporară și definitivă a 2 Proiectul generează un impact limitat unor suprafețe de teren asupra habitatului de interes comunitar.

Specii Ocupare temporară și definitivă a 2 Proiectul generează un impact limitat unor suprafețe de teren asupra speciilor de interes comunitar.

Activități specifice etapei de execuție și de funcționare a proiectului

Scara de notare: 0 – proiectul nu generează nici un fel de impact asupra habitatului/speciei de interes comunitar 1 – proiectul generează un impact scazut cu efecte indirecte asupra habitatului/speciei de interes comunitar 2 – proiectul generează un impact limitat asupra habitatului/speciei de interes comunitar 3 – proiectul generează un impact reversibil asupra habitatului/speciei de interes comunitar 4 – proiectul generează un impact asupra habitatului/speciei de interes comunitar care necesită masuri de reconstrucţie ecologica 5 – proiectul generează impact considerabil si ireversibil asupra habitatului/speciei de interes comunitar.

Impactul indirect poate consta din:

 afectarea speciilor ce utilizează suprafețele de teren peste care se suprapun obiectele proiectului, ca habitat de adăpost, hrănire, reproducere;

 perturbarea habitatelor și speciilor din vecinătatea amplasamentului prin generarea de emisii și/sau deșeuri rezultate în etapa de execuție și de funcționare a proiectului (ex. evacuare ape neepurate sau insuficient epurate în apele râului Iza; depozitarea necorespunzătoare de deșeurilor pe amplasamentul stației de epurare și în vecinătate);

 fragmentarea habitatelor;

 afectarea stării de conservare și dinamica relaților structurale și funcționale ale ariei naturale protejate.

Pag. 28 din 37

Estimare impact indirect

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Generarea de emisii și/sau deșeuri 1 Proiectul generează un impact rezultate în etapa de execuție și de scazut cu efecte indirecte asupra funcționare a proiectului habitatului de interes comunitar.

Fragmentarea habitatelor Afectarea stării de conservare și dinamica relaților structurale și funcționale

Specii Utilizarea unor suprafețe de teren ca 1 Proiectul generează un impact habitat de adăpost, hrănire, scazut cu efecte indirecte asupra reproducere speciilor de interes comunitar.

Generarea de emisii și/sau deșeuri rezultate în etapa de execuție și de funcționare a proiectului

Fragmentarea habitatelor Afectarea stării de conservare și dinamica relaților structurale și funcționale

Impact pe termen scurt și lung

Impactul pe termen scurt caracterizează etapa de execuție a proiectului și se datorează:

 zgomotelor

 modificării parametrilor calitativi ai aerului

 modificării parametrilor calitativi ai apei

În perioada de execuţie a lucrărilor, activităţile desfăşurate presupun folosirea unor grupuri de utilaje care, atât prin activitatea în punctele de lucru (amplasament, organizare de şantier, etc.) cât şi prin deplasările lor, constituie surse de zgomot şi vibraţii. Sursele identificate sunt:

 Echipamente rutiere mobile (pentru transportul materialelor de construcţii, a echipamentelor, combustibililor pentru echipamentele din şantier, a deşeurilor rezultate din activitatea de execuţie, etc.);

 Echipamente mobile nerutiere (echipamente folosite la construcţie: buldozer, excavator, picamer pneumatic, compactor, utilaj pentru foraj orizontal, etc);

 Manipularea mecanizată a materialelor pe şantier;

 Operaţii de tăiere şi montaj prin sudură.

Pag. 29 din 37

În perioada de execuție există posibilitatea perturbării unor exemplare de specii de faună din vecinătatea șantierului. Perturbarea este temporară, nu afectează fizic speciile, iar după finalizarea lucrărilor, acestea pot să-și reocupe habitatul.

Mijloacele de transport și utilajele folosite pe șantier pot avea un impact considerabil asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente. Se va înregistra o creştere a emisiilor de praf şi de gaze specifice arderii combustibililor atât în mijloacele de transport folosite cât şi în motoarele utilajelor necesare efectuări lucrărilor.

Nivelul emisiilor atmosferice poate fi menținut în limite admisibile dacă se respectă măsurile prevăzute în proiect (utilizarea vehiculelor și utilajelor cu nivele scăzute de poluare, efectuare lucrări funcție de condițiile meteorologice, utilizare ecrane de protecție etc.).

Nivelul emisiilor atmosferice nu afectează semnificativ habitatele și speciile din zonă.

Depozitarea necorespunzătoare a materialelor de construcții și deșeurilor, scurgerile de produse petroliere pot cauza poluarea accidentală a apelor râului.

În condiții normale, în perioada de execuție, solul și apele de pe amplasament și din vecinătatea acestuia nu se infectează și nu se contaminează cu substanțe toxice și periculoase și astfel nu vor fi afectate habitatele și speciile din zonă.

Există însă și lucrări care se vor executa în albia râului Iza (gura de vărsare) și care modifică temporar habitatul și anumite specii de pești, amfibieni și reptile. Ținând cont că peștii și amfibienii sunt specii vagile, considerăm că pe perioada scurtă de execuție, acestea se vor deplasa în amonte sau în aval de locația șantierului. La finalul execuției își pot reocupa habitatul.

Estimare impact pe termen scurt

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri rezultate în etapa de efecte indirecte asupra habitatului de execuție interes comunitar.

Specii Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri rezultate în etapa de efecte indirecte asupra speciilor de interes execuție comunitar.

Se consideră că impactul activităților desfășurate în perioada de execuție va fi nesemnificativ, temporar și nu vor fi afectate habitatele și speciile de faună din arealul zonei protejate.

Pe termen lung impactul este determinat de funcționarea stației de epurare și poate fi cauzat de:

 zgomot

 modificări ale parametrilor calitativi ai aerului

 modificări ale parametrilor calitativi ai apei

În perioada de funcționare a obiectivului, sursele de zgomot sunt:

 staționare – echipamentele stației de epurare (suflante) Pag. 30 din 37

 mobile – autovehicule care asigură transportul personalului de deservire, a materialelor (reactivi, piese de schimb) la stația de epurare și a nămolului și reținerilor de la stația de epurare

Nivelul de zgomot al echipamentelor stației de epurare se încadrează în limitele 73-86 dBA. Echipamentele sunt montate într-o hală tehnologică și astfel nivelul la limita amplasamentului scade.

Traficul auto este foarte redus. În zonă nu există alte obiective, iar drumul de țară pe care se va face accesul la stația de epurare este utilizat actualmente doar pentru acces la terenurile agricole.

Diminuarea traficului auto în perioada de funcționare a obiectvului va condue la diminuarea poluării aerului cu noxe specifice (pulberi și gaze).

Sistemul de canalizare menajeră și stația de epurare nu generează noxe atmosferice. Din funcționarea stației de epurare rezultă doar gaze de fermentare aerobă (NH3, CO2, vapori de apă) care nu afectează negativ speciile de faună.

Nu se preconizează nici impact negativ datorat calității aerului asupra habitatelor și speciilor din zonă.

Efluentul stației de epurare va fi evacuat în râul Iza printr-o gură de descărcare construită în albia minoră a râului. Condițiile de calitate ale efluentului sunt reglementate prin Avizul de gospodărire a apelor nr. 434/11.11.2015. Efluentul nu va conține substațe toxice și periculoase. Debitul efluentului este considerabil mai mic decât debitul râului Iza, acest aspect favorizând diluția efluentului.

Impactul descărcarii efluentului în râul Iza va fi nesemnificativ și nu vor fi afectate speciile de pești, amfibieni și reptile care folosesc apele râului ca habitat, loc de hrănire și reproducere.

Estimare impact pe termen lung

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri rezultate în etapa de efecte indirecte asupra habitatului de funcționare interes comunitar.

Specii Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri rezultate în etapa de efecte indirecte asupra speciilor de funcționare interes comunitar.

Se consideră că impactul datorat funcționării obiectivului va fi nesemnificativ și nu vor fi afectate habitatele și speciile de faună din arealul zonei protejate.

Impact cumulativ

Efectele cumulative reprezintă o componentă importantă în evaluarea impactului asupra habitatelor și speciilor. Proiectul analizat cauzează efecte negative nesemnificative asupra ariei protejate, dar în combinație cu alte proiecte sau activități poate avea un impact semnificativ asupra habitatelor și speciilor protejate din zona studiată.

În zona studiată nu se derulează și nu sunt preconizate alte proiecte. În vecinătatea amplasamentului propus pentru stația de epurare se desfășoară activități agricole (culturi și pășunat), activități care pot produce temporar zgomot.

Pag. 31 din 37

Un impact cumulat se poate manifesta prin diminuarea suprafețelor ocupate de habitate datorită exploatărilor agricole cu efecte directe asupra stării de conservare la nivelul ariei și indirecte asupra speciilor care le utilizează.

În vecinătatea amplasamentului proiectului (stația de epurare) se practică agricultură de subzistență, nu se utilizează substanțe chimice (pesticide, fungicide, fertilizanți) care pot contamina solul și apa. Folosirea utilajelor agricole este sporadică, activitățile agricole realizându-se în general manual. Chiar atunci când se folosesc utilaje agricole, zgomotul este pe termen scurt, manifestat pe suprafețe restrânse.

Estimare impact cumulativ

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri în etapa de execuție și efecte indirecte asupra habitatului de funcționare interes comunitar.

Specii Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri în etapa de execuție și efecte indirecte asupra speciilor de funcționare interes comunitar.

Activitățile desfășurate în vecinătatea proiectului au o relație indirectă cu proiectul, impactul cumulat fiind nesemnificativ.

Impact rezidual

Impactul proiectului asupra zonei protejate, fără impunerea unor măsuri speciale, este unul nesemnificativ. Aplicarea măsurilor propuse minimizează efectele negative și restrânge aria de manifestare a acestora.

Estimare impact rezidual

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Generarea de emisii și/sau 0 Proiectul nu generează nici un fel de deșeuri în etapa de execuție și impact asupra habitatului de interes funcționare comunitar.

Specii Generarea de emisii și/sau 0 Proiectul nu generează nici un fel de deșeuri în etapa de execuție și impact asupra speciilor de interes funcționare comunitar.

Impactul în faza de construcție și în faza de funcționare

Așa cum s-a prezentat anterior, impactul în faza de execuție este de scurtă durată și este cauzat de:

 zgomot

 modificări ale parametrilor calitativi ai aerului

Pag. 32 din 37

 modificări ale parametrilor calitativi ai apei

Impactul în faza de funcționare este cauzat de:

 zgomot

 modificări ale parametrilor calitativi ai apei

În perioada de execuție riscurile identificate sunt leagate de poluarea fonică și a aerului de către utilajele și echipamentele de execuție și poluarea accidentală a râului Iza cu produse petroliere sau antrenarea de către apele pluviale a materialelor de construcții sau deșeurilor.

Estimare impact potențial în perioada de execuție

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri în etapa de execuție efecte indirecte asupra habitatului de interes comunitar.

Specii Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri în etapa de execuție efecte indirecte asupra speciilor de interes comunitar.

Prin măsurile care se impun încă din faza de proiectare, impactul proiectului în perioada de execuție asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată va fi minim și de scurtă durată.

În perioada de exploatare riscurile identificate sunt leagate de poluarea fonică și a aerului de către autovehiculele care asigură transportul materialelor de la și înspre stația de epurare și poluarea accidentală a râului Iza cu ape uzate neepurate sau insuficient epurate.

Estimare impact potențial în perioada de exploatare

Categorie Impact potențial Nota Observații relevantă

Habitate Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri rezultate în etapa de efecte indirecte asupra habitatului de funcționare interes comunitar.

Specii Generarea de emisii și/sau 1 Proiectul generează un impact scazut cu deșeuri rezultate în etapa de efecte indirecte asupra speciilor de funcționare interes comunitar.

Implementarea proiectului nu cauzează impact negativ asupra habitatelor și speciilor din aria naturală protejată ROSCI0264 Valea Izei – Dealul Solovan. Nu există pierderi de habitate și specii care să afecteze fundamental starea de conservare a acestora la nivelul zonei ocupate și la nivel de sit.

Pag. 33 din 37

13.5.3. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului și eșalonarea perioadei de implementare a proiectului

Perioada de implementare a proiectului este considerată de 24 luni de la aprobarea investiţiei şi deschiderea finanţării.

Durata de executie: 14 luni

Conform HG nr.2139/2004 pentru a aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, durata normală de funcționare a retelelor de distributie apa este:

- 24-36 ani pentru conductele pentru alimentare cu apa (poz.1.8.6. din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe)

Se consideră astfel că durata de funcționare a proiectului va fi de 30 ani după care lucrarea poate fi dezafectată.

13.5.4. Măsuri de reducere a impactului asupra sitului Natura 2000, atât în faza de implementare cât și după realizarea proiectului

Măsurile propuse pentru diminuarea impactului proiectului asupra sitului de interes comunitar, în perioada de execuție, constau din:

. toate lucrările se vor executa în conformitate cu Autorizației de construire și Proiectul de execuție al lucrării;

. vor fi respectate traseele și amplasamentele din proiect;

. zonele de lucru vor fi semnalizate corespunzător;

. vor fi utilizate numai vehicule şi utilaje de lucru prevăzute cu motoare Diesel cu emisii reduse, corespunzatoare EURO V;

. verificarea periodică şi întreţinerea corespunzatoare a vehiculelor şi utilajelor de lucru; emisiile autovehiculelor trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic;

. alimentarea cu carburanţi a utilajelor și mijloacelor de transport se va realiza numai la staţia centralizată din organizarea de şantier; organizarea de șantier va fi prevăzută cu separator de produse petroliere pentru a evita poluările accidentale ale râului Iza;

. amplasarea de ecrane protectoare în jurul şantierului;

. stropirea platformelor de lucru pentru evitarea antrenării pulberilor pe suprafețele adiacente;

. dotarea organizării de șantier cu toalete ecologice;

. depozitarea corespunzătoare a materialelor de construcții în cadrul organizării de șantier, de preferință pe platforme special amenajate sau în spații acoperite;

. evitarea crearii stocurilor pentru perioade lungi de timp;

Pag. 34 din 37

. colectarea și depozitarea corespunzătoare a deșeurilor în incinta șantierului;

. transportul deșeurilor din șantier în conformitate cu prevederile legale;

Prin aplicarea măsurilor corecte propuse pentru etapa de execuție, proiectul nu va genera nici un fel de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar.

Măsurile propuse pentru diminuarea impactului proiectului asupra sitului de interes comunitar, în perioada de exploatare, constau din:

. operarea retelei de către personal bine calificat;

. respectarea prevederilor din Manualul de operare al retelei;

. respectarea programului de revizii și reparații.

Prin aplicarea măsurilor corecte propuse pentru etapa de execuție, proiectul nu va genera nici un fel de impact asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar.

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată, modificată şi completată de Legea nr. 49 din 2011, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Natională, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

. orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

. perturbarea intentionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migratie;

. deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă

XIV. – Proiecte care se realizeaza pe ape sau au legatura cu apele

Conform deciziei etapei de evaluare initiala nr. 930din 23.08.2019, proiectul propus intra sub incidenta prevederilor art. 48 si 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

Art. 48 - Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele sunt: alin. b) – „lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentări cu apa potabilă, industriala și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel” alin. c) – „lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări”

Art. 54 - Avizul de gospodărire a apelor se emite pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare pentru următoarele categorii de activități și lucrări:

Pag. 35 din 37 alin. a) - lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, chiar dacă prin realizarea acestora nu se modifică parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apă, înscriși în autorizația de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcționat înainte de începerea execuției unor astfel de lucrări

1. Localizarea proiectului

Cod bazin hidrografic: I.1.2.4 – rau Ieud – B.H. Tisa

Corp de apa de suprafata: RORW1.1.2_B1; Iza Izvoare – cf. Valea Morii si afluenti

Corp de apa subterana: ROSO 02; Raurile Iza si Viseu

Amplasament: de-a lungul raului Iza

2. Indicarea starii ecologice / potentialului ecologic si starea chimica a corpului de apa de suprafata; pentru corpul de apa subteran se vor indica starea cantitativa si starea chimica

Corp de apa de suprafata RORW1.1.2_B1; Iza Izvoare – cf. Valea Morii si afluenti:

- Stare/potential (S/P) – S

- Stare ecologica/Potential ecologic - Buna

Corp de apa subterana: ROSO 02; Raurile Iza si Viseu:

- Stare cantitativa – Buna

- Stare calitativa – Buna

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz

Corp de apa de suprafata RORW1.1.2_B1; Iza Izvoare – cf. Valea Morii si afluenti:

- Obiectiv de mediu:

 Stare ecologica –BUNA

 Stare chimica – BUNA

Nu sunt aplicate exceptii pentru corpurile de apa identificate. Obiectivele de mediu au fost atinse in anul 2015.

Corp de apa subterana: ROSO 02; Raurile Iza si Viseu:

- Obiectiv de mediu:

 Stare cantitativa – BUNA

Pag. 36 din 37

 Stare calitativa – BUNA

Nu sunt aplicate exceptii pentru corpurile de apa identificate. Obiectivele de mediu au fost atinse in anul 2015.

Întocmit, ing.dipl. Crinu Tomoiaga

Anexe

Certificat de urbanism nr. 9 din 19.09.2017

Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 930 din 23.08.2019

Aviz Electrica nr.31895 / 13.09.2018

Notificare Directia de Sanatate Publica nr. 13.641 / 268 / C / 25.09.2017

Aviz de gospodărire a apelor nr.

Aviz Agentia Nationala pentru Arii Protejate nr.

Pag. 37 din 37