DOCSLIB.ORG

Vii 2016 Sargetia

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Vii 2016 Sargetia SARGETIA VII 2016 SARGETIA FONDATOR: OCTAVIAN FLOCA I, 1937, 214 p. II, 1941, 164 p. III, 1956, 231 p. IV, 1967, 272 p. V, 1968, 662 p. VI, 1969, 319 p. VII, 1970, 313 p. VIII, 1971, 275 p. IX, 1972, 283 p. X, 1973, 447 p. XI-XII, 1974-1975, 504 p. XIII, 1977, 620 p. XIV, 1979, 739 p. XV, 1981, 540 p. XVI-XVII, 1982-1983, 749 p. XVIII-XIX, 1984-1985, 464 p. XX, 1986-1987, 740 p. XXI-XXIV, 1988-1991, 942 p. XXV, 1992-1994, 982 p. XXVI/1, 1995-1996, 688 p. XXVI/2, 1995-1996, 800 p. XXVII/1, 1997-1998, 896 p. XXVII/2, 1997-1998, 758 p. XXVIII-XXIX/1, 1999-2000, 577 p. XXVIII-XXIX/2, 1999-2000, 600 p. XXX, 2001-2002, 949 p. XXXI, 2003, 469 p. XXXII, 2004, 880 p. XXXIII, 2005, 390 p. XXXIV, 2006, 956 p. XXXV-XXXVI, 2007-2008, 923 p. SERIE NOUĂ I (XXXVII), 2010, 606 p. II (XXXVIII), 2011, 564 p. III (XXXIX), 2012, 576 p. IV (XL), 2013, 62 0 p. V (XLI), 2014, 560 p. VI (XLII), 2015, 386 p. VII (XLIII), 2016, 394 p. ACTA MVSEI DEVENSIS SARGETIA VII (XLIII) SERIE NOUĂ In memoriam Téglás Gábor (1848-1916) DEVA 2016 Manager – Ec. Liliana łolaş Colegiul ŞtiinŃific Mihai Bărbulescu – Membru corespondent al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca Michel Feugère – Centre National de la Recherche Scientifique, UMR 5138, Lyon Arja Karivieri – Classical Archaeology and Ancient History Stockholm University Ioannis Motsianos – Museum of Byzantine Culture Thessalonik Ioan Aurel Pop – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca Marius Porumb – Membru titular al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca Richard Petrovszky – Historisches Museum der Pfalz Speyer Reinhard Stupperich – Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg Denis Zhuravlev – The State Historical Museum Moscow Cornel Tatai-Baltă – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia Colegiul de redacŃie Ioan Alexandru Bărbat – redactor responsabil Georgeta Deju – secretar de redacŃie Cătălin Cristescu – membru Daniel Iosif Iancu – membru Antoniu Tudor Marc – membru IonuŃ Cosmin Codrea – membru Adrian Stroia – membru Proiectare copertă: IonuŃ Cosmin Codrea, Cristina Filcea Coperta 1: Vas de tip cuptor (pyraunos) aparŃinând bronzului târziu, descoperit la Şoimuş – Teleghi, din colecŃia Muzeului CivilizaŃiei Dacice şi Romane, Deva (Foto: Antoniu Tudor Marc) Machetare volum: Dorina-Liliana Dan, Ioan Alexandru Bărbat ACTA MVSEI DEVENSIS ACTA MVSEI DEVENSIS Orice corespondenŃă referitoare la publicaŃia Toutes correspondance concernant la revue Sargetia se va adresa: Sargetia doit être adressé: Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane 330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39, 330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39, judeŃul Hunedoara, România judeŃul Hunedoara, România Telefon 0254 216750 Téléphone +4 0254 216750 Fax 0254 212200 Fax +4 0254 212200 [email protected] [email protected] www.anuarulsargetia.ro www.anuarulsargetia.ro Responsabilitatea pentru conŃinutul materialelor publicate, inclusiv a traducerii textelor, aparŃine în exclusivitate autorilor. Copyright © Muzeul CivilizaŃiei Dacice şi Romane, Deva ISSN 1013 – 4255 SUMAR SOMMAIRE INHALT CONTENTS Iosif Vasile Ferencz Téglás Gábor (23 martie 1848-4 februarie 1916) …… 7 Téglás Gábor (23 March 1848-4 February 1916) ARHEOLOGIE STUDII ŞI ARTICOLE Cătălin Cristescu, Noi descoperiri privind sfârşitul primei epoci a Ioan Alexandru Bărbat fierului în Transilvania. Contextele funerare de la Bacea (jud. Hunedoara) ……………………………. 11 New Discoveries Regarding the End of the Early Iron Age in Transylvania. The Funerary Contexts from Bacea (Hunedoara County) Valentina Cetean, Studiu mineralogic preliminar privind tipurile de Iosif Vasile Ferencz roci de pe şantierul arheologic Ardeu – CetăŃuie, jud. Hunedoara……………………………………… 45 Preliminary Mineralogical Study on the Types of Rocks from Ardeu – CetăŃuie Archaeological Site, Hunedoara County Marius Gheorghe Barbu Opus incertum sau opus mixtum la Ulpia Traiana Sarmizegetusa? …………………………………….. 67 Opus incertum or opus mixtum at Ulpia Traiana Sarmizegetusa? Ana-Cristina Hamat Inele sigilare descoperite pe teritoriul Daciei romane 85 Signet Rings Discovered on the Territory of Roman Dacia Beatrice Ciută ConsideraŃii privind grădinile romane în anticul Apulum …………………………………………….. 109 Remarks about Roman Gardens from Ancient Apulum RAPOARTE ŞI NOTE ARHEOLOGICE Dinu Ioan Bereteu ContribuŃii la repertoriul arheologic al judeŃului Cluj (II) ……………………………………………. 129 Contributions to the Archaeological Repertory of Cluj County (II) 4 Octavian-Cristian Rogozea, ContribuŃii la repertoriul aşezărilor atribuite epocii Petru Rogozea bronzului din vestul României (I) ………………….. 139 Contributions to the Repertory of Bronze Age Settlements from Western Romania (I) Dinu Ioan Bereteu FortificaŃia din a doua epocă a fierului de la Sebiş (jud. BistriŃa-Năsăud) …..………………………….. 201 The Late Iron Age Fortification from Sebiş (BistriŃa- Năsăud County) Claudiu Munteanu A Roman Age Votive Offering in the Archaeological Feature C 018 from Cristian I, Sibiu County ……… 231 O depunere votivă de epocă romană în complexul arheologic C 018 de la Cristian I, judeŃul Sibiu Oana Tutilă, Fibule romane de pe valea Târnavei Mici …………. 239 Ioan Alexandru Bărbat Roman Brooches from Târnava Mică Valley Timea Varga, A Roman Settlement at Cojocna (Cluj County) …… 247 Dinu Ioan Bereteu O aşezare romană la Cojocna (jud. Cluj) ISTORIE STUDII ŞI ARTICOLE Tudor-Radu Tiron Din nou despre corbul cu inel în cioc. Reprezentări ale stemelor hunedoreştilor într-un manuscris din colecŃia Bibliotecii de Stat Bavareze ………………. 255 De nouveau sur le corbeau tenant une bague dans son bec. Les illustrations des armes de la famille de Hunedoara dans un manuscrit faisant partie de la collection de la Bibliothèque d’État de Bavière Cornel Tatai-Baltă Receptarea xilogravurii lui Albrecht Dürer, Regele David, 1499, în tipografii de la Iaşi şi Bucureşti din secolele XVII-XVIII ………………………………. 275 The Echo of Albrecht Dürer’s Woodcut, King David, 1499, in Printing Houses from Iaşi and Bucharest during the 17th-18th Centuries Mircea-Gheorghe Abrudan Georg Paul Binder (1784-1867): viaŃa, activitatea şi opera unui superintendent uitat al Bisericii Evanghelice C.A. din Transilvania ………………… 281 Georg Paul Binder (1784-1867): The Life, the Activity and the Work of a Forgotten Superintendent of the C.A. Evangelic Church from Transylvania 5 Maxim (Iulius-Marius) DespărŃământul Astra BistriŃa de la înfiinŃare şi până Morariu la Marea Unire ……………………………………... 303 BistriŃa Department of Astra from the Foundation and until the Great Union Marin Pop EvoluŃia organizaŃiilor Partidului NaŃional Român din Ardeal şi Banat în perioada 1923-1925. Alegeri parlamentare parŃiale ………………………………. 313 The Evolution of the Romanian National Party Organizations in Transylvania and Banat from 1923- 1925. Partial Elections Minodora Damian Noi informaŃii asupra învăŃământului din Valea Dunării în perioada interbelică (cazul aşezărilor Berzasca şi Belobreşca) ……………………………. 333 Des nouvelles informations concernant l'enseignement de la Vallée du Danube de la période d'entre les deux guerres (la situation des localités Berzasca et Belobreşca) Eugen Mioc Germanii din Banat în primele două decenii de regim comunist (1945-1965) ……………………… 347 Les allemands de Banat dans le deux premières décennies du régime communiste (1945-1965) Camelia Gabor Lucrări semnate Irimie Nicolae în ColecŃia de Artă a muzeului devean …………………………………. 359 Irimie Nicolae Works in the Museum of Dacian and Roman Civilization's Art Collection RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ Alin HenŃ Valeriu Sîrbu, Cătălin Borangic, Pumnalul sica în nordul Dunării (~200 a. Chr. – 106 p. Chr.): Semiotica marŃială a puterii [Le poignard sica au nord de Danube (~200 av. J.-C. – 106 ap. J.-C.): Sémiotique martiale du pouvoir], Brăila, Ed. Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2016, 247 p., (ISBN 978-606-654-188-6) ……………………………….. 371 Cătălin Cristescu Mariana-Cristina Popescu, Hellenistic and Roman Pottery in pre-Roman Dacia, Bibliotheca Musei Napocensis, XL, Bucureşti, Ed. A.R.A. – „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, 2013, 280 p., (ISBN 978-973-88645-7-9) ………………………... 377 6 Daniel I. Iancu Petre Ugliş Delapecica, Jurnal de război din anii 1914-1919 [War Diary from the Years 1914-1919], editori Ioana Rustoiu, Marius Cristea, Tudor Roşu, Smaranda Cutean, Seria Memoriale, I, Alba Iulia, Ed. Altip, 2015, 245 p., (ISBN 978-973-117-561-4) 383 IN MEMORIAM Adriana Pescaru In memoriam Olimpia-Florica Palamariu (1950-2016) 387 Lista abrevierilor ………………………………………………………………….. 391 TÉGLÁS GÁBOR (23 MARTIE 1848-4 FEBRUARIE 1916) Téglás Gábor. Fotografie de la finalul secolului al XIX-lea (după Gáll 2014, p. 231, fig. 3) În luna februarie s-a împlinit un secol de la trecerea în nefiinŃă a lui Téglás Gábor. Cel care a fost desemnat primul director al Muzeului devean s-a născut la Braşov, într-un an marcat din plin de evenimente istorice de mare însemnătate, deopotrivă atât în Europa, cât şi în Transilvania – anul 1848. După revoluŃie, părinŃii săi s-au stabilit definitiv la Sfântu Gheorghe, unde Téglás Gábor senior, de meserie lăcătuş, va deveni membru al Breslei Unite a Tâmplarilor şi Lăcătuşilor. Mama sa, Anna, ale cărei cunoştinŃe de limbă germană şi română i-au netezit calea pentru angajare în cadrul administraŃiei oraşului, a dat naştere la şapte copii, dintre care doi au murit de timpuriu. Trei dintre cei cinci fraŃi care au avut şansa vieŃii au urmat cariere meritorii asemeni lui Gábor. Pregătirea şcolară a lui Téglás Gábor începe cu şcoala elementară, la Sfântu Gheorghe, apoi gimnaziul la prestigiosul
Load more

Recommended publications
  • Journal of Ancient History and Archaeology
    JOURNAL OF ANCIENT HISTORY AND ARCHAEOLOGY JAHA Romanian Academy JOURNAL OF ANCIENT HISTORY Technical University Of Cluj-Napoca AND ARCHAEOLOGY Journal of Ancient History and Archaeology DOI: http://dx.doi.org/10.14795/j.v1i2 ISSN 2360 – 266X ISSN–L 2360 – 266X No. 1.2 /2014 CONTENTS STUDIES REVIEWS ANCIENT HISTORY Victor Cojocaru Horaţiu Cociş ONCE MORE ABOUT ANTONIA TRYPHAINA 3 RADU OLTEAN, DACIA. THE ROMAN WARS.VOLUME I. SARMIZEGETUSA ..............................................57 Dragoș MITROFAN THE ANTONINE PLAGUE IN DACIA AND MOESIA INFERIOR 9 Csaba Szabó KREMER, GABRIELLE (MIT BEITRÄGEN VON CHRISTIAN GUGL, CHRISTIAN UHLIR UND MICHAEL Olivier Hekster UNTERWURZACHER), GÖTTERDARSTELLUNGEN, ALTERNATIVES TO KINSHIP? KULT – UND WEIHEDENKMÄLER AUS CARNUNTUM......59 TETRARCHS AND THE DIFFICULTIES OF REPRESEN- TING NON-DYNASTIC RULE 14 Imola Boda ARCHAEOLOGICAL MATERIAL RADA VARGA, THE PEREGRINI OF ROMAN DACIA (106–212) 61 Vitalie Bârcă RETURNED FOOT EXTERIOR CHORD BROOCHES Gaspar Răzvan Bogdan MADE OF A SINGLE METAL PIECE (TYPE ALMGREN C. GĂZDAC, F. HUMER, LIVING BY T HE COINS. 158) RECENTLY DISCOVERED IN THE WESTERN ROMAN LIFE IN THE LIGHT OF COIN FINDS PLAIN OF ROMANIA. NOTES ON ORIGIN AND AND ARCHAEOLOGY WITHIN A RESIDENTIAL CHRONOLOGY 21 QUARTER OF CARNUNTUM ..................................63 Silvia Mustață, Iosif Vasile Ferencz, Cristian Dima A ROMAN THIN-CAST BRONZE SAUCEPAN FROM THE DACIAN FORTRESS AT ARDEU (HUNEDOARA Florin Fodorean COUNTY, ROMANIA) 40 Z. CZAJLIK, A. BÖDŐCS (EDS.), AERIAL ARCHAEOLOGY AND REMOTE SENSING FROM THE BALTIC TO THE ADRIATIC. SELECTED PAPERS OF THE ANNUAL CONFERENCE OF THE AERIAL TH TH DIGITAL ARCHAEOLOGY ARCHAEOLOGY RESEARCH GROUP, 13 – 15 OF SEPTEMBER 2012, BUDAPEST, HUNGARY 65 Ionuț Badiu, Radu Comes, Zsolt Buna Xenia-Valentina Păușan CREATION AND PRESERVATION OF DIGITAL R.
    [Show full text]
  • ACL Nr. 2A/2014 (PDF 4.03
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS Nr.2A 2014 ACLActa Centri Lucusiensis Epoca preburebistană Romanitate şi romanizare Revista editata de Centrul de Studii ucus DacoRomanistice L ACTA CENTRI LUCUSIENSIS ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 2A/2014 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignon, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Epoca preburebistană Invitatul ediţiei: Zoe Petre _5 “Sunt greu de presupus interferențe de cult și tradiție între spațiul getic și cel elen” Laurenţiu Nistorescu 12 Cooperarea militară geto-dacică în epoca preburebistană. Dosarul Cloilios Laurenţiu Nistorescu 31 Elemente de arhitectură organizaţională în societatea geto-dacică preburebistană Romanitate şi Romanizare Leonard Velcescu 45 Arcul lui Traian de la Beneventum - 1900 de ani de la inaugurare (114-2014) Valy Ceia 67 Ordo et rusticitas sau Despre romanitatea exemplară Călin Timoc 76 Dacii în armata romană târzie Sorin Damian 79 Repere evenimenţiale în evoluţiile de la Dunăre din secolul VII Lecturi critice Claudia S. Popescu 84 Un exerciţiu de ficţionalizare a istoriei: “Misteriile lui Zalmoxis” Daniel Haiduc 90 Cronica cercetărilor arheologice din România - campania 2013 Valeriu D. Călărăşanu 96 “Arheologia Moldovei”, numărul XXXVI 4 Epoca preburebistană 5 Invitatul ediţiei: Zoe Petre „Sunt greu de presupus interferențe de cult și tradiție între spațiul getic și cel elen” Stimată doamnă prof.
    [Show full text]
  • Epoca Fierului
    Epoca Fierului Epoca fierului este numele generic utilizat pentru a desemna intervalul de câteva secole dintre introducerea în uz a primelor obiecte turnate din fier și debutul antichității, marcat prin apariția primelor izvoare scrise. Această perioadă se caracterizează prin extinderea și dezvoltarea metalurgiei fierului. Cele mai vechi urme ale prelucrării fierului au fost documentate în Asia Mică și în Anatolia, începând cu secolul al XII-lea îen. În Europa Centrală, epoca fierului este documentată arheologic doar începând cu secolul al VIII-lea îen (Hallstatt C și D), cu un maxim de înflorire în perioada 650 îen -100 en, cunoscută în literatură sub denumirea de La Tenne. Pe teritoriul României, aria principalelor zăcăminte și mine de fier se suprapune cu aria de extindere a celorlalte zăcăminte metalice, cu diferența că resursele sunt mai bogate și mai numeroase. Culturile din epoca fierului sunt o continuare firească a celor din epoca bronzului. Dintre minerale, cele mai bogate în fier sunt: magnetit (Fe3O4- 72,4 %), hematit (Fe2O3 70 %), goethit și limonit (FeO(OH) 55 %), siderit (FeCO3 48 %). Alte minerale bogate în fier sunt: pirotina, ilmenit, farmacosiderit, diadochit, cubanit, calcopirit, dar tehnologia primitivă nu permitea îmbogățirea și reducerea lor la fier metalic. Magnetit a fost identificat în circa 95 de zăcăminte naturale, de multe ori însă în concentrații neexploatabile (1-2 %), iar hematit în 97 de zăcăminte, frecvent împreună cu magnetit. Principalele mine sau zăcăminte de suprafață sunt concentrate în jurul actualelor centre industriale: Reșița, Caransebeș, Ghelar, Teliuc, Hunedoara, Lipova, Beiuș, Brad, Câmpeni, Căpuș, Turda, Bixad, Baia Mare, Năsăud, Vatra Dornei, Câmpulung, Bălan, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sebeș, Baia de Fier, Muscel, Măcin.
    [Show full text]
  • La Ingeniería En La Conquista Romana De La Dacia
    LA INGENIERÍA EN LA CONQUISTA ROMANA DE LA DACIA Arístides Bryan Domínguez D. CONTENIDO 1. LA DACIA 1 1.1 EL TERRITORIO 1 1.2 LOS CÁRPATOS 2 1.3 EL RÍO DANUBIO 3 1.4 LAS PUERTAS DE HIERRO 4 1.5 LOS HABITANTES 6 1.6 LOS REYES 7 2. EL REINO DE BUREBISTA 7 3. LA CONQUISTA ROMANA 9 3.1 LOS LIMES ROMANOS 9 3.2 CAMPAÑAS DE DOMICIANO 11 3.2.1 El Comienzo 11 3.2.2 Primera batalla de Tapas (Puertas de Hierro) 12 3.2.3 Segunda batalla de Tapas 13 3.3 CAMPAÑAS DE TRAJANO 15 3.3.1 Primera guerra dacia de Trajano 15 3.3.2 Tercera batalla de Tapas 18 3.3.3 Batalla de Adamclisi 19 3.3.4 Segunda guerra dacia de Trajano 20 3.3.5 Asedio de Sarmizegetuza 21 3.3.6 Muerte de Decébalo 21 3.3.7 Final de la guerra 21 4. LA DACIA ROMANA 22 5. EL PUENTE DE APOLODORO DE DAMASCO 26 6. LA TABULA TRAIANA 36 7. EL EMPERADOR TRAJANO 37 8. APOLODORO DE DAMASCO 38 9. EL FORO Y LA COLUMNA DE TRAJANO 39 EUROPA DEL ESTE Y TERRITORIO DE LA DACIA 1. LA DACIA 1.1 EL TERRITORIO El territorio de la Dacia abarcaba a las actuales Rumanía y Moldavia, así como a pequeñas partes de Bulgaria, Serbia, Hungría y Ucrania. MAPA DE EUROPA DEL ESTE PENÍNSULA BALCÁNICA o PENÍNSULA DE LOS BALCANES (1) Es una de las tres grandes penínsulas del sur de Europa. (1) Balcanes: Los turcos describieron a esta región con las palabras bal (miel) y kan (sangre), refiriéndose a la ferocidad con la que sus gentes se resistieron a la invasión.
    [Show full text]
  • Poziţia Şi Localizarea Geografică a Oraşului Isaccea
    ROLUL STRATEGIC AL FORTĂREŢEI NOVIODUNUM – ISACCEA ______________________________________________________________________________________ POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A ORAŞULUI ISACCEA Elementul esenţial care dă adevăratele coordonate geografice ale poziţiei oraşului Isaccea îl constituie Dunărea. Amplasarea la circa 2760 km de la izvoarele fluviului şi la circa 100 km faţă de Marea Neagră, oraşul Isaccea este inclus în cursul inferior al Dunării şi respectiv în sectorul Brăila - Marea Neagră sau sectorul fluvio-maritim. Un alt element deosebit de important îl consituie Dealurile Niculiţelului în SV oraşului, ceea ce limitează acţiunea influenţelor continentale. Se poate aprecia că oraşul Isaccea este situat între pintenii abrupţi pe care-i trimite Dealurile Niculiţelului şi Valea Dunării pe un şes aluvionar creat de fluviu. Aşezarea matematică. După valoarea coordonatelor geografice, în partea estică a Isaccei se intersectează paralela de 45°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 28°22’40’’ longitudine estică. Aşezarea în latitudine indică regimul moderat al radiaţiei solare, caracteristic latitudinilor medii, succesiunea anotimpurilor, lungimea zilelor şi a nopţilor, care la rândul lor au influenţat structura şi repartiţia aşezărilor omeneşti, răspândirea speciilor vegetale. Aşezarea în longitudine ne îndreptăţeşte să afirmăm că judeţul Tulcea, deci şi oraşul Isaccea, se află sub influenţa anticiclonului euro- asiatic. În cadrul României, oraşul Isaccea este o localitate de graniţă situat în partea de nord a Dobrogei, la 36 km vest de municipiul Tulcea şi la circa 1 km sud de cursul actual al Dunării, care creează o zonă mlăştinoasă la nord şi la est de teritoriu. Oraşul Isaccea se încadrează în limitele Dobrogei de Nord dar şi în depresiunea-golf Revărsarea, delimitată de promontoriile Rachelu la vest şi Isaccea la est.
    [Show full text]
  • Istoria României În Texte
    Bogdan Murgescu (coordonator) ISTORIA ROMÂNIEI ~N TEXTE Redactori: Radu Badale, Gelu Diaconu Coperta: Walter Riess Tehnoredactare computerizat\: Lili Gaib\r, Corina Roncea Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT ISBN: 973-653-201-1 ISTORIA ROMÂNIEI ~N TEXTE Selec]ia [i comentariul textelor au fost realizate de: Bogdan Murgescu (coordonator), Alexandru Barnea, Ion Bucur, Simion Câl]ia, Ioan Cârj\, Adrian Cioroianu, Alin Ciupal\, Antal Lukacs, Ecaterina Lung, Mirela–Lumini]a Murgescu, Constantin Petolescu, Bogdan Popovici, Florin }urcanu CORINT Bucure[ti, 2001 Selec]ia [i comentariul textelor au fost realizate de: Alexandru Barnea (A.B.) Profesor universitar, decan al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ion Bucur (I.B.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Simion Câl]ia (S.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ioan Cârj\ (I.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie–Filozofie a Universit\]ii ,,Babe[–Bolyai“ din Cluj-Napoca Adrian Cioroianu (Ad.C.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Alin Ciupal\ (Al.C.) Asistent universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Antal Lukacs (A.L.) Conferen]iar universitar, secretar [tiin]ific al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Ecaterina Lung (E.L.) Lector universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti Bogdan Murgescu (coordonator) (B.M.) Profesor universitar, Facultatea de Istorie a Universit\]ii
    [Show full text]
  • TYCHE Beiträge Zur Alten Geschichte Papyrologie Und
    '"~~. ... ' '''~. .. .;i ~ - ; t Beiträge zur Alten Geschichte, Papyrologie und Epigraphik TYCHE Beiträge zur Alten Geschichte Papyrologie und Epigraphik Band 13 1998 .,,-.-.I , ".=- .~, - ~ ••_ 4 l. _ _ - .,. HOLZ HAU EH Herausgegeben von: Gerhard Dobesch, Hermann Harrauer, Peter Siewert und Ekkehard Weber In Zusammenarbeit mit: Reinhold Bichler, Herbert Graßl, Sigrid Jalkotzy und Ingomar Weiler Redaktion: Johannes Diethart, Wolfgang Hameter, Bemhard Palme Georg Rehrenböck, Hans Taeuber Zuschriften und Manuskripte erbeten an: Redaktion TYCHE, c/o Institut für Alte Geschichte, Universität Wien, Dr. Karl Lueger-Ring 1, A-lO 10 Wien. Beiträge in deutscher, englischer, französischer, italienischer und lateinischer Sprache werden angenommen. Disketten in MAC- und DOS-Formaten sind willkommen. Eingesandte Manuskripte können nicht zurückgeschickt werden. Bei der Redaktion einlangende wissenschaftliche Werke werden angezeigt. Auslieferung: Verlag A. Holzhausens Nfg. GmbH, Kandlgasse 19-21, A-1070 Wien Gedruckt auf holz- und säurefreiem Papier. Umschlag: IG n2 2127 (Ausschnitt) mit freundlicher Genehmigung des Epigraphischen Museums in Athen, Inv.-Nr. 8490, und P.Vindob. Barbara 8. © 1998 by Verlag A. Holzhausens Nfg. GmbH, Wien Eigentümer und Verleger: Verlag A. Holzhausens Nfg. GmbH, Kandlgasse 19-21, A-1070 Wien. Herausgeber: Gerhard Dobesch, Hermann Harrauer, Peter Siewert und Ekkehard Weber, cto Institut für Alte Geschichte, Universität Wien, Dr. Kar! Lueger-Ring 1, A-lOlO Wien. e-mail: [email protected]@oeaw.ac.at Hersteller: Druckerei A. Holzhausens Nfg. GmbH, Kandlgasse 19-21, A-1070 Wien. Verlagsort: Wien. - Herstellungsort: Wien. - Printed in Austria. ISBN 3-900518-03-3 Alle Rechte vorbehalten. INHALTS VERZEICHNIS Geza A I f ö I d y (Heidelberg): Die Ostalpenländer im Altertum. Regio- nalgeschichte und europäische Geschichte .................
    [Show full text]
  • ACL Nr. 1A/2013 (PDF 0.86
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 1A/2013 Centrul de Studii DacoRomanistice LUCUS Timiºoara http://laurlucus.ro Colegiul ºtiinþific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. ªtefan Buzãrnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Cãlin Timoc Colegiul de redacþie director: Laurenþiu Nistorescu secretar de redacþie: Daniel Haiduc redactori: Cãtãlin Borangic Basarab Constantin Daniela Damian traducãtori: Raul Genescu, Elena Tudorache Responsabilitatea asupra conþinutului materialelor aparþine în exclusivitate autorilor Cuprins Secolul preburebistan Cãtãlin Borangic, Sorin Paliga _5 Note pe marginea originii ºi a rolului armurilor geto-dacice în ritualurile funerare Laurenþiu Nistorescu 24 Un precedent al arhe-ului burebistan: cooperarea daco-geticã din epoca lui Rubobostes ºi Oroles (II) Constantin Elen 41 Clarificãri conceptuale în chestiunea pluralitãþii de religii la geto- daci Dacia Restituta Invitatul ediþei: Virgil Mihãilescu-Bîrliba 46 Interacþiunea dintre lumea dacilor liberi ºi romanitatea antichitã- þii târzii a fost complexã, contradictorie ºi cu consecinþe de duratã Dan Negrescu 50 Dionisie Exiguul, pãrinte al erei ºi ordonator al ierarhilor Claudia S. Popescu, Laurenþiu Nistorescu 57 Însemnare despre armistiþiul de Paºti de la Tomis Lecturi critice Valy-Geta Ceia 66 Patristica perrenia aucta. Pãrinþi de limbã latinã ºi scrierile lor Daniela Damian 67 Quaestiones Romanicae Constantin Basarab 69 O sintezã necesarã privitoare la tezaurele dacice Convergente Alexandru Berzovan 73 Un istoric al cercetãrii celei de-a doua epoci a fierului pe teritoriul arãdean Octavian Milca 89 Reflectarea mileniului post-aurelian (sec. III-XIII) în manualele de istorie Secolul preburebistan __5 Cãtãlin Borangic, Sorin Paliga Note pe marginea originii ºi a rolului armurilor geto-dacice în ritualurile funerare Complexitatea ºi problematica fenomenului militar din spaþiul nord-dunãrean, din ultima jumã- tate a mileniului I î.Hr.
    [Show full text]
  • Trei Regi Geți În Scitia Minor?
    29 Constantin Elen Trei regi geți în Scitia Minor? Three Kings in Scythia Minor? Abstract: The common interpretation according to which the Roman consul Marcus Licinius Crassus and his Getae ally Rholes confronted the representative of a Lilliputian kingdom in central Dobrogea, in 29-28 BCE, does not stand the comparison with geographical data. Cuvinte cheie: Sciţia Mică, geţi, Dapyx, context geografic Keywords: Scythia Minor, Getae, Dapyx, geographical context Interpretarea canonică, deși puțin aprofundată, a istoriografiei noastre, privitoare la realitățile politice de la Dunărea de Jos din generația imediat post-burebistană, este că, după destrămarea arche1-ului lui Burebista, în regiunea care devenise deja cunoscută drept Scitia Minor (viitoarea provincie romană cu același nume, actuala Dobroge) și cu extensie pe malul drept al fluviului, în amonte, respectiv, la nord de Deltă, funcționau trei formațiuni politice – cele asupra cărora, în timpul campaniei efectuate de consulul M. Licinius Crassus în anii 29-28 î.Hr., domneau regii Rholes, Dapix și Zyraxes. Pentru Adrian Rădulescu, localizarea unei formațiuni (proto)statale în Dobrogea ultimei jumătăți de secol î.Hr. era un fapt nedubitabil: „Rholes va fi atacat de o altă căpetenie, Dapyx, undeva în centrul Dobrogei, unde conducea o formațiune politică identică celeilalte”2 (subl. ns.). Cu jumătate de veac mai devreme3, Hadrian Daicoviciu se arătase mai prudent, preferând să-l definească geografic pe Dapyx în termeni mai vagi: „vecinul de la nord”, în raport cu domeniul teritorial al lui Rholes. De ce vedem o problemă în această localizare geografică a regatului lui Dapyx? Din motivul banal, dar de neignorat, că în spațiul geografic indicat – centrul Scitiei Minor, respectiv, în cea mai laxă interpretare, provincia în întregul ei – nu există suficient loc pentru funcționarea nici măcar a unei singure formațiuni politice „de uscat”, cu atât mai puțin pentru conviețuirea mai multor entități juridico-teritoriale de aceeași natură.
    [Show full text]
  • In Lumina Recentelor Cercetări
    C. SCORPAN ASPECTE ALE CONTINUITĂŢII ŞI ROMANIZĂRu BĂŞTINAŞILOR DIN DOBROGEA. IN LUMINA RECENTELOR CERCETĂRI Trebuie să precizăm încă de la început, că lucrarea de faţă este conti­ nuarea şi completarea, dar la scară de sinteză pentru întreaga Dobroge, a preocupărilor noastre destul de recente, concretizate în publicarea unor des­ coperiri getice de pe teritoriul dobrogean în epoca romană '. Argumente peremptorii pentru populaţia getică din Dobrogea în mile­ niul 1 Le.n., pînă la cucerirea romană, găsim in numeroase izvoare literare 2, epigrafice 3 şi mai ales arheologice '. Odată însă cu momentul în care impe­ riul ajungea la Pontul Stîng şi la Dunărea de Jos, problema devenea alta. Datorită faptului că în sec. 1 e.n. au avut loc mişcări de populaţii, muta­ ţii pe diferite direcţii, cît şi duratei mari a dominaţiei romane (şi drept urmare romamzarea nu putea avea decît un caracter profund şi total). mulţi istorici au ajuns la contestarea continuităţii vieţii geţilor aborigeni în perioada romană. După părerea noastră, o cauză de prim ordin ce sprijinea o asemenea con­ cepţie era şi lipsa cercetărilor serioase îndreptate într-o atare direcţie '. Dacă era în concordanţă cu logica istorică să ne închipuim că şi în Dobrogea romană 1 PrezenJa şi continuitatea getică în Tomis şi Callatis, in SCIV, 21, 1, 1970, p. 65-95; Sdpăturile arheologice din aşezarea getică de la Bugeac - Valea lui Marinciu, in Pan/iu, II, 1969, p.43; ef. şi Geţii tn Dobrogea romană - comunicare prezentată Conferinţei naţionale de ar­ heologie, Craiova, 1969; Imitaţii getice după apaiţe g,'eco-romane, Potltice, II, 1969. 2 Hecateu (Fr.
    [Show full text]
  • Geţia În Epoca Lui Oroles Cătălin Borangic, Marius Barbu 22 Incursiune În Fenomenul Ecvestru Geto-Dacic
    ACTA CENTRI LUCUSIENSIS nr. 1B/2013 Centrul de studii DacoRomanistice LUCUS Timişoara ISSN 2343-8266 ISSN-L 2343-8266 http://www.laurlucus.ro Colegiul ştiinţific coordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescu secretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincu membri: prof. univ. dr. Ştefan Buzărnescu lect. univ. dr. Valy-Geta Ceia lect. univ. dr. Călin Timoc membru de onoare: cerc. şt. dr. Leonard Velcescu (Perpignon, Franţa) Colegiul de redacţie director: Laurenţiu Nistorescu secretar de redacţie: Daniel Haiduc redactori: Cătălin Borangic Antuza Genescu Daniela Damian Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în mod exclusiv autorilor 3 Cuprins Secolul preburebistan Dan Negrescu _5 Însemnare despre magul Zalmoxis Laurenţiu Nistorescu _8 Geţia în epoca lui Oroles Cătălin Borangic, Marius Barbu 22 Incursiune în fenomenul ecvestru geto-dacic. Studiu de caz: zăbala de tip tracic Dacia Restituta Invitatul ediţiei: Adrian Bejan 49 “Istoria românilor este, în primul mileniu creştin, o istorie a nuanţelor” Călin Timoc 53 Sarmaţii şi armata romană din Banat în secolul IV d. Hr. Claudia S. Popescu, Laurenţiu Nistorescu 58 Marginalii la problema limesului vest-dacic Lecturi critice Călin Timoc 69 Barbari la Dunăre Daniel Haiduc 71 Arheovest I. Interdisciplinaritate în arheologie şi istorie Convergenţe Sergiu Enache 76 Contribuţii la repertoriul arheologic al Banatului: Gătaia 4 Secolul preburebistan 5 Dan Negrescu Însemnare despre magul Zalmoxis Intenţia prezentelor consideraţii nu este nicidecum aceea de a mai adăuga ceva la un subiect uneori controversat fie din pricina supra-, fie a sublicitării legate de Zalmoxis ca persoană sau personalitate, sclav, rege, zeu et caeteri, ci de a demonstra scriptis ipsis că este vorba de o prezenţă incontestabilă în istoria gândirii europene chiar într-una din perioadele ei de apogeu, i.e.
    [Show full text]
  • The Inscription on the Ezerovo Ring Finally Deciphered?
    The inscription on the Ezerovo ring finally deciphered? Alexandru Gheorghiu Researcher in Linguistics September 2020 Abstract A new translation and very probable accurate decipherment of the inscription on a gold ring found in 1912 in Ezerovo, near Plovdiv, Bulgaria, which is generally presumed to be a 5th century BC example of at least one dialect of the Thracian language, a Palaeo-Balkan Indo-European language which went extinct over a thousand years ago, though the exact century when the language ceased to be spoken is not yet known. Keywords: Thracian, Palaeo-Balkan, Dacian, Etruscan, Ancient Greek, Proto-Albanian, Indo-European 1. Introduction In 1912, in a place called Părženaka in a village called Ezerovo (Ezerovo takes its name from a lake in the area), near Plovdiv, Bulgaria, a gold ring inscribed with a text in Greek letters was found by happen-stance while a mould/burial mound was being excavated. The ring weighs 31.3 grams and the surface on which the letters are engraved (the last four letters are engraved on the other side) has an elliptical shape measuring 1.7 x 2 cm. In the same neighborhood besides the ring there were found other items considered to be belonging to a burial – a golden diadem, a small golden spoon, two triangular golden plates, a broken bronze vessel, a round bronze mirror and a broken bronze bracelet. Thus the golden ring was probably for the burial of a Thracian of means and status. The ring is considered to date back to the 5th century BC. The language of the inscription is most likely Thracian, in the opinion of nearly all of the scholars of the past who have examined the inscription, and in my opinion as well.
    [Show full text]