MIKA HOMINILOR DE ALEXANnRU PHILIPPIDE VOL UMUL INTÌIU CE SPUN IZVOiRELE ISTORICE I A I TIPOGRAF1EA VIATA ROMINEASCA" S. A. 1923. 2O.S.N PREFATA Asupra lucriiriI de fata am de facut, in prealabil, oh- ervatiile urmatoare. 1. N-am putut stapini decit o parte dinmateriea si din literatura privitoare la chestiune, pentruca nu m-aft a- jutat nielminteanici mijloacele de informatie.Dar prea multa (cad de toatd nici vorba nu poate fi) materie si lite- ratura privitoarela o chestiune nu poate stapininimeni, chiar amid and are la indamina puterl sufletestl marl$i bibliotecl bogate (nu biblioteclca a mea sia universitatii din Iasi).In special, din cauza insuficientif puterilor mele, tot ce s-a scris, ori se va fi scris, asupra chestiunii In limbile ungureased, sirba, bulgara, ceha, polona, ruseasca, ori In vreo limba germana nordica, n-am putut consulta, cu exceptie de darile de sama care s-aft facut prin reviste germaneori In .alte serien i asupra citorva din lucrarile serse In vreuna din aceste limbl.In astfelde Inprejurari,fiindcaactivitatea extensiva mi a fost in mod necesar marginita, oactivitate intensivä mi-a fost impusa, si fiindca din cele dofta mijloace informatie, izvoare de o parte,serien l pe baza izvoare- lor de alta parte, trebuesc preferite izvoarele, le-ampre- ferit sieft pe acestea,sifiindca n-am pututstapini toate izvoarele, am dat toata atentiea numai unora din ele,dar toatd atentiea.Care gilt acelea, gasesc de prisos sa le in- ir aid.Ele se vor vedea in cursul lucrärii. (Atita doar Et putea spune, ca cel mal insemnat iz vor, si cel mal noil tot- cdata, 1-am gasit in limba romineasca).Intr-un tabloft Ins& a parte daftintreaga bibliografie consultatd.Fac aceasta pentru doila motive, mal întîiüpentruca sa alba cetitorul un punct de sprijin in .caz cind citatiea va fi cumva nepre- Liza (Vezi mai jos sub 6),si apoipentruca savantut sa-si dea socoteala de lipsurile bibliografice ale lucrariisi even- tual sa le complecteze. Aceasta bibliografie insit are defecte, cad pe de o parte articule derevista, care mi-aftservit IV mult, sint adeseori citate name I ea numele revistel unde aft,. apitrut, lar pe de alta sellericare mi-aft servit foarte pu- tin(Pe Ovidius, de pilda, 1-am consultat numal ea sit con- trolez citatele lui Tomaschek) sInt notate a parte. 2.Dupacum starea precara a bibliotecelor care mi-ati. fost la dispozitie mi -a impus o restringere bibliogratica, tot asa ea mi-a impus o utilizare a izvoarelbr ineditiile nu cele mai bane.In recensiea pe care o face K. Dieterich ByzantinischeZeitschrift,XVI, pag. 324-328 cartii Geschichte des rumhnischen Volkes a lui N. Iorga, imputa lui Iorga ca n-a utilizat editiile scriitorilor byzantini de De. Boor, Reifferscheid, Heisenberg, mai ales pentru autori asa de importanti si de des consultati ea Theophylaktos Simo- kattes, Theophanes Confessor, Georgios Monachos, Anna Kom- nena,Georgios Akropolites.Asa este,trebuesit consulte. cineva editiile 10 de Boor, etc.,daca le are, mal ales ca-s entice, si inci mai alesca-s nofta.Dar daca nu le are ?' Noi aid la Iasi avem pe scriitorii byzantini numai In edi- tiile de Paris, Venezia si Bonn, si cind vine viemea lucru- lui, trebue. sa se multameasca cineva cu aceste editil,caci nu se poate opri pentru a asteptaeditiile cele mal proas-- pete(chlar daca ar avea bani sa le cumpere), intre alte:e nu se poate opri, de pilda, pentruca dela un capat la cela. lalt al pamintului arde focul razboiuluii carp nu se ma I trimet dela un loe la altul, ci numai tunuri si carne pentru tunuri.Dar nu e totdeauna o nenorocire ca n-are cineva la Indaminit editiile cele mai nofia.In ce priveste In spe- cial pe scriitoriI byzantinI, eft posed intimplator editiea lui Georgius Monachus a lul De Boor, si nu mi a servit la ni- mic mal bine declt u editie mai veche, lar pentru greseala facuta de De Boor, ca a virit petornaIn loc de retorna in textul lui Theophylaktosi pe frater in loe de fratre in textul lui Theophanes vezI lucrarea de fata § 110: daca tot textul lul Theophylaktos si al luI Theophanes este cu acelas dis- cernamint constituit de De Boor, apoi n-am perdut mult nu m-am servit de editiile acestui Invatat.Dar oricum, e- ditiile entice, iacute adeca pe baza á cit mai multe manu- scripte off pe baza tuturor manuscriptelor,aft un avantaj, chtar daca textul e defectuos constituit de editor, pe acela anume ca daft multe variante sihotarasc vrista manuscrip- telor, astfel ca ajuta la precizarea chestiunii, mai ales and V *Este vorbade lucruti marunte,de cuvinte.De pildi nu- mele thrac din 0 vidius Ex Ponto IV, 10,23(Vezi lucrarea defat&§ 159)estedat de Tomaschek ca Piacches. bucu os as fi facutcontrolul intr-oeditieandesa fie in- semnate variantele din manuscripte, dar n-am avut la dis- pozitie decit editiile Lemaire, Paris, 1822 .si Merkd, Leip- zig, 1911, si acolo variante nu slut date,lar lectura este Phyaces.Se poate intimpla ca Piaeches sa fie cuvintul just, dar de uncle potti? La editiea critica te ajuta editoral cu hotarirea lui, daca S3 nimereste sa alba minte, apoi te ajuti tu eh pot): Cu diferitele variante. Este prin urmare un ne- ajuns ca nu m-am servit totdeauna de editiile cele mai bane. Am zis toideauna, pentruca am avut si editii bane la inda- mina, si Nei pentra izvoarele cele mai importante, anume editiile Firmin Didot, dintre care unele, precum acea a lui Strabon facuta prin C. Milner, slnt cele mal bune posibile. 3.In recensiea pe care oface Dieterich cartiilui largaGeschichtedes rumänischen Volkes (Vezi mai sus sub 2) recensentul mai imputa loi Iorga ca pe Konstantinos Porphyrogennetos 11 numeste (à la franceza, Porphyrogénete) Porphyrogenetes, pe AkropolitesIl numeste Akropolitas,si pe Niketas Akominatos il numeste Choniates. Marturisesc ca, din punctul acestade videre am procedat tot atit de ne- exact, bai Cu neconsecventa. E un obiceift raft acesta, de .a stilcinumele propril, obiceia care a pureesdela Grecii cei vealsi a continuat pana la Francejli si Germanh de astanGermanii numal relativ de curind aft inceput a re- produce exact ortografiea numelor proprii personaleantice (si nu din cale afara de exact, cad continua de a latiniza uumele proprii personale grecestisi de a scri Aeschylus in loe de Aischylos, etc.), si Inca si pana astazi cartile lor- thiar ale celor mai pedantisint pline de Lucian, Pindar, Plutarch, FIoraz, Virgil ;iar Francejii probabil sa serie pana la infinitEschyle si Plutarque si Horace si Stace, etc. Cum ni s-ar putea cere sistema i consecventa din acest punct de videre noila istoralalti,care am avut avem atitea exemplerete supt ochi ?Pentru aceiain lu- crarea de fata -osi -us, de pilda, dela terminatiile name- lor proprii personale grecesti se vor gad alaturl, apoi Con- stantin cel nascut in purpura va aparea ba ca Konstantinos Porphyrogennetos,ba ca Constantinus Porphyrogenitus, si VI Anna,fata lui Alexios imparatul,va fi ba Komnena, ba Comnena, etc.,lar pe Niketas (orlsi Nicetas) Akominatos. (orisi Acominatos) Choniates it voift numi si eft adesea nu - ma1 Niketas Choniates, dap un obiceiftvechIft dacinat. Mal raft sta. Inca lucrul cu numele de localitat". Cei putin pentru numele propril personale are cineva un panel- de sprijin in ortografiea originalulul,si°licitarscrisi ar pronunta Francezul de stilcit peStace, cunoaste cineva pe originalul Statius. Dar la numele de localitatf originalul e necunoscut, cel putin aici in rasitritul Europei, cad /vet care vorbesc de localitatile depe aid off aft facut hartile geografice ale teritoriilor acestora sint mai mult straini, mai ales Ger- man'. Chiar localnicil, de pilda Romînil, daca vorbesc de localitatilé din propriea lor tara, fac aceastain asachip, cu asa nepreciza scrisoare, incit de multeorllectorul ro- min insus nu poate pricepe cum sepronunta inrealitate numele cutaril localitatI. Pentru aceia vreo consecventa in scrisul numelor de localitati nu se poate pretinde dela omul de stiinta atunci cind aceias localitate apare in diferite iz- voare cu diferite ortografii. Trebue sa serie si el cum ga- seste scris, ba intr-un fel, ba In altul. In general am pastrat ortografiea etimologica a nu- melor etnice si topice antice : Hellada, Illyr, Scyth, Thrac, etc. Dar far& consecventa. M-am servit de scurtari pentru a cita autoril numal cind citatiile aft trebuit sit se repete des, astfel ca ar fi fost In adevar plerdere de vreme de a tot repeta titlul unel scrie)l in intregime. Si se gasesc in aceasta lucrare anumite capitole (XI-XV, XVII-XVIII), unde firea lucrurilor a cerutca ci- tatiile sa se fad% des. La aceste anumite capitole scurtarile. aft devenit ceva necesar, si pentru aceia s-a dat cite° lista a lor lainceputul capitolulul XI sicapitolulut XVII. 0 alta serie de scurtari, de alta natura, adevenitnecesara prin inprejurarea ca notele pe care le fac in capitolul afi trebuit sa fie foarte des citate Incursullucraril,mat ales In capitolul IV. S-a impus, decl, prin forta lucrurilor intrebuintarea de scurtari. In general insaevitscurtarile pentru a cita lucrarile autorilor.i daca cumva leintre - buintez, explicarea lor este data,in earl deinceputurile capitolelor XI si XVII, la tabloul bibliografic. VII Tot asa evit scurtarilede once alta natura,si daca intrebuintez vreo citeva, pe unele de nevoe,pentructi cu- vintele respective se repeta prea des, pe altele din deprin- dere rea, explicarea lor o daft supt orubrica a parte mat jos. Unele care-mi vor fi sclipat din vedere se inteleg lesne fall nicIo explicare. 7.Bucatile citate din autori le daft intraducere ro- mineasca, afarit de cele franceze, pe care le las de cele mai multe orI in limba de origine. Cuvintele citate din dictio- nare le dad cu traducerea din dictionarele respective, numal rar adaug traducerea romineasca.