Colecłia De Artă Românească Modernă Din Patrimoniul Muzeului De Artă Timi Oara
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
COLECłIA DE ARTĂ ROMÂNEASCĂ MODERNĂ DIN PATRIMONIUL MUZEULUI DE ARTĂ TIMIŞOARA RAMONA ORBAN Muzeul de Artă Timişoara Cuvinte cheie: colecŃie, pictură, artă românească, perioada modernă, artişti Keywords: collection, painting, romanian art, modern period, artists Constituirea colecŃiei de artă românească modernă, care a pus bazele Muzeului de Artă Timişoara, s-a întins pe o perioadă de 130 de ani, fiind rezultatul donaŃiilor, achiziŃiilor şi transferurilor de la Muzeul de Artă R.S.R. din Bucureşti. Anul 1879 este considerat anul naşterii colecŃiei, prin înregistrarea primei picturi în evidenŃele muzeale iar Sigismund Ormós părintele colecŃiei, prin donarea colecŃiei sale personale muzeului. ColecŃia actuală cuprinde lucrări ale unor artişti români de prestigiu, cum ar fi Gh. Tattarescu, I. Andreescu, N. Grigorescu, Th. Aman, C. Lecca, S. HenŃia ş.a. Muzeul de Artă din Timişoara de azi este rezultatul unui demers ştiinŃific şi cultural care a durat timp de 130 de ani. În anul 1872 apar primele însemnări legate de începuturile unei activităŃi muzeale în Banat, iar în 1879 a fost înregistrată în evidenŃele muzeale prima pictură din cadrul viitoarei SecŃii de Artă. În perioada 1888-1895, Sigismund Ormós (1813-1893), fondatorul SocietăŃii de Istorie şi Arheologie din Timişoara (1872), colecŃionar şi istoric de artă, donează prin testament colecŃia sa personală de pictură europeană noii instituŃii. Această perioadă marchează formarea primei colecŃii de artă plastică a muzeului timişorean. Din 1927 muzeul este condus de Ioachim Miloia (1897-1940), care organizează Muzeul Banatului, iar începând cu 1940 Aurel Ciupe (1900-1988) preia conducerea şi structurează muzeul pe domenii, astfel luând fiinŃă SecŃia de Artă sau Pinacoteca. ColecŃia de artă românească modernă este alcătuită din lucrări în stil academic, ale căror datări indică a doua jumătate a secolului XIX şi care poartă semnătura unor mari autori neoclasici precum Constantin Lecca (1807-1887), Sava HenŃia (1848-1904), Gheorghe Tăttărescu (1820-1894) şi Theodor Aman (1831-1891). De asemenea pot fi întâlnite picturile lui Ion Andreescu (1850-1882) şi Nicolae Grigorescu (1838-1907), artişti care au adăugat artei româneşti din a doua jumătate a secolului XIX influenŃele impresionismului şi principiile Şcolii de la Barbizon. Alte nume deosebit de importante pentru arta românească din perioada interbelică întâlnite în colecŃia Muzeului de Artă din Timişoara sunt: Ştefan Luchian (1868-1916), Theodor Pallady (1871-1956), Nicolae Tonitza (1886-1940), Gheorghe Petraşcu (1872-1949), Iosif Iser (1881-1958), Francisc Şirato (1877-1953), Camil Ressu (1880-1962), Ştefan Dimitrescu (1886-1933), J.A. Steriadi (1880-1956) sau Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-1975). Primele lucrări de pictură românească intrate în patrimoniul muzeal au fost cele ale unor pictori bănăŃeni precum Nicolae Popescu (1835-1877), ale cărui lucrări s-au achiziŃionat începând cu a doua jumătate a secolului XIX şi Constantin Daniel (1802- 1873), la începutul secolului XX. Sigismund Ormós, binecunoscutul colecŃionar datorită www.mcdr.ro / www.cimec.ro 384 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara căruia muzeul timişorean a luat fiinŃă, a fost cel care s-a ocupat personal de mai multe achiziŃii, fiind de altfel în bune relaŃii cu majoritatea artiştilor bănăŃeni ai vremii. Aceste achiziŃii au continuat după primul război mondial cu ocazia expoziŃiilor locale ale artiştilor bănăŃeni (ExpoziŃia AsociaŃiei BănăŃene, 1923)1. Printre aceste achiziŃii s-au numărat lucrări ale lui Corneliu Liuba (1880-1953), Ion Isac (1885-1950) şi Corneliu Minişan (1885-1952)2. Secretarul muzeului din acea vreme, George Postelnicu, va începe să facă demersuri pentru a obŃine materiale informative în legătură cu buna funcŃionare a unui muzeu. El va realiza însă că aceste achiziŃii de picturi bănăŃene nu sunt suficiente pentru a constitui o colecŃie reprezentativă de artă românească. Drept urmare, va face un apel către Inspectorul General al Muzeelor din Bucureşti, apel în care explică situaŃia specială în care se afla atunci muzeul timişorean, însă nu primeşte niciun răspuns. SituaŃia începe să se schimbe începând cu anul 1927, când Ioachim Miloia preia conducerea muzeului şi întreprinde o serie de acŃiuni pentru îmbogăŃirea patrimoniul muzeal. Obiectivele acestor acŃiuni au reprezentat în principal, reŃinerea multor lucrări de artă bănăŃeană veche (în special icoane) şi achiziŃionarea celor mai bune lucrări de artă contemporană. În perioada 1927-1940 sunt înregistrate primele lucrări de artă românească modernă, ale unor artişti reprezentativi pe plan naŃional cum ar fi, spre exemplu, Nicolae Grigorescu – UliŃă la Vitré, Gheorghe Petraşcu – După ploaie, Gore Mircescu (1885-1950) – Flori3. De o importanŃă deosebită pentru colecŃia de artă românească modernă este lucrarea UliŃă la Vitré a lui Nicolae Grigorescu, deoarece ilustrează perioada în care artistul îşi desfăşura activitatea în FranŃa, în regiunea Bretagne, unde a valorificat din plin principiile impresionismului francez. Această pictură în ulei pe pânză prezintă efecte de ecleraj deosebit de rafinate, specifice pictorului, ceea ce îi oferă o valoare deosebită. Este de asemenea una din cele mai des reproduse dintre lucrările lui Nicolae Grigorescu, tocmai datorită acestor finisaje de o fineŃe deosebită. Începând cu anul 1940, Aurel Ciupe primeşte funcŃia de director la Muzeul Banatului, unde va începe să organizeze toate secŃiile şi să se ocupe de îmbogăŃirea patrimoniului cu un număr mare de lucrări de pictură românească modernă. În următorii doi ani, directorul Aurel Ciupe a reuşit să mărească fondul de artă românească printr-un număr impresionant de lucrări, unele procurate în urma adreselor şi vizitelor oficiale efectuate la Ministerul Artei şi Cultelor, altele achiziŃionate din Bucureşti de la marile expoziŃii ale vremii. Cu aceste ocazii, colecŃia de artă românească a muzeului timişorean a fost substanŃial îmbogăŃită cu mari nume precum: Adam BălŃatu (1899-1979), Dan Băjenaru (1900-1988), Rodica Maniu-Mützner (1892–1958), Gheorghe Petraşcu, Octavian AngheluŃă (1904-1979), Lucian Grigorescu (1894-1965), Ion Vlasiu (1908-1997), Gheorghe Vînătoru (1908-1983), Marius Bunescu (1881-1971), Ion Musceleanu (1903-1997)4. În ciuda acestor donaŃii şi achiziŃii, SecŃia de Artă se confruntă în continuare cu aceeaşi problemă. Încă nu exista o colecŃie de artă românească suficient de generoasă pentru a permite organizarea unei expoziŃii de bază care să prezinte o evoluŃie a artei 1 În septembrie 1923 a avut loc prima expoziŃie a AsociaŃiei BănăŃene de arte frumoase, amenajată în Sala Cavalerilor, la parterul Castelului Huniade – vezi MedeleŃ, RămneanŃu 2003, p. 26. 2 MedeleŃ, RămneanŃu 2003, p. 25; Vârtaciu MedeleŃ 1976 (manuscris). 3 M AT – Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 264, 941, 278. 4 Vârtaciu MedeleŃ 1976 (manuscris); MAT – Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 269, 275, 276, 278, 286, 515, 516, 518, 760, 761 etc. www.mcdr.ro / www.cimec.ro Ramona Orban 385 autohtone de-a lungul mai multor decenii. În acelaşi timp, fondurile alocate pentru achiziŃii şi deplasări în teritoriu s-au dovedit a fi limitate, prin urmare directorul muzeului se adresează în prima fază primăriei pentru suplinirea fondurilor, după care apelează din nou la Ministerul Artei şi Cultelor pentru a cere o donaŃie mai însemnată, menită să completeze unele lipsuri pe care le suferea colecŃia de artă românească de la Timişoara în acel moment. Datorită faptului că numeroase muzee din Ńară sufereau de inexistenŃa unei colecŃii de artă românească bine reprezentată, s-a hotărât ca Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România să organizeze o serie de transferuri spre toate instituŃiile muzeale în cauză. Aceste transferuri s-au desfăşurat în mai multe etape, cuprinzând numeroase lucrări din secolele XIX şi XX care au permis organizarea unei expoziŃii de bază în cadrul căreia să se poată urmări în mod coerent o evoluŃie în timp a vieŃii artistice româneşti. În paralel cu aceste transferuri au continuat şi achiziŃiile, menite să completeze unele goluri existente în colecŃia de artă românească. În urma cercetării Registrului inventar al colecŃiei de artă plastică s-a constatat faptul că unele lucrări au fost cumpărate direct de la colecŃionari români foarte cunoscuŃi5. De exemplu, din binecunoscuta colecŃie a profesorului Nicolae Bărăscu provin două lucrări ale lui Alexandru Ciucurencu (1903-1977): Femeie cu papuci albaştri şi La oglindă. Cele două lucrări datate în anul 1936, respectiv 1935, aparŃin de perioada în care artistul a folosit mult albastru în compoziŃiile sale, o aşa-zisă ”perioadă albastră”. Aceste două picturi ne oferă posibilitatea de a admira soluŃiile cromatice excepŃionale pe care Alexandru Ciucurencu le oferea pânzelor sale. Din aceeaşi colecŃie a profesorului Bărăscu provine şi lucrarea Peisaj cu figură, care poartă semnătura lui Octav Băncilă (1972-1944). Din colecŃia doctorului Aurel Siligeanu au fost achiziŃionate unele lucrări ce poartă semnăturile altor trei artişti deosebit de valoroşi pentru pictura românească. Este vorba despre Theodor Pallady – Natură statică, Gheorghe Petraşcu – Coana LucreŃia şi Nicolae Tonitza – Nud. Este de menŃionat faptul că lucrarea Coana LucreŃia a lui Gheorghe Petraşcu reprezintă unul din numeroasele portrete ale soŃiei pictorului, care i- a fost model pe întreg parcursul carierei sale. În acest portret, figura personajului feminin primeşte dimensiuni monumentale, fiind evidenŃiată şi prin