COLECłIA DE ARTĂ ROMÂNEASCĂ MODERNĂ DIN PATRIMONIUL MUZEULUI DE ARTĂ TIMI OARA
RAMONA ORBAN Muzeul de Artă Timi oara
Cuvinte cheie: colecŃie, pictură, artă românească, perioada modernă, arti ti Keywords: collection, painting, romanian art, modern period, artists
Constituirea colecŃiei de artă românească modernă, care a pus bazele Muzeului de Artă Timi oara, s-a întins pe o perioadă de 130 de ani, fiind rezultatul donaŃiilor, achiziŃiilor i transferurilor de la Muzeul de Artă R.S.R. din Bucure ti. Anul 1879 este considerat anul na terii colecŃiei, prin înregistrarea primei picturi în evidenŃele muzeale iar Sigismund Ormós părintele colecŃiei, prin donarea colecŃiei sale personale muzeului. ColecŃia actuală cuprinde lucrări ale unor arti ti români de prestigiu, cum ar fi Gh. Tattarescu, I. Andreescu, N. Grigorescu, Th. Aman, C. Lecca, S. HenŃia .a.
Muzeul de Artă din Timi oara de azi este rezultatul unui demers tiinŃific i cultural care a durat timp de 130 de ani. În anul 1872 apar primele însemnări legate de începuturile unei activităŃi muzeale în Banat, iar în 1879 a fost înregistrată în evidenŃele muzeale prima pictură din cadrul viitoarei SecŃii de Artă. În perioada 1888-1895, Sigismund Ormós (1813-1893), fondatorul SocietăŃii de Istorie i Arheologie din Timi oara (1872), colecŃionar i istoric de artă, donează prin testament colecŃia sa personală de pictură europeană noii instituŃii. Această perioadă marchează formarea primei colecŃii de artă plastică a muzeului timi orean. Din 1927 muzeul este condus de Ioachim Miloia (1897-1940), care organizează Muzeul Banatului, iar începând cu 1940 Aurel Ciupe (1900-1988) preia conducerea i structurează muzeul pe domenii, astfel luând fiinŃă SecŃia de Artă sau Pinacoteca. ColecŃia de artă românească modernă este alcătuită din lucrări în stil academic, ale căror datări indică a doua jumătate a secolului XIX i care poartă semnătura unor mari autori neoclasici precum Constantin Lecca (1807-1887), Sava HenŃia (1848-1904), Gheorghe Tăttărescu (1820-1894) i Theodor Aman (1831-1891). De asemenea pot fi întâlnite picturile lui Ion Andreescu (1850-1882) i Nicolae Grigorescu (1838-1907), arti ti care au adăugat artei române ti din a doua jumătate a secolului XIX influenŃele impresionismului i principiile colii de la Barbizon. Alte nume deosebit de importante pentru arta românească din perioada interbelică întâlnite în colecŃia Muzeului de Artă din Timi oara sunt: tefan Luchian (1868-1916), Theodor Pallady (1871-1956), Nicolae Tonitza (1886-1940), Gheorghe Petra cu (1872-1949), Iosif Iser (1881-1958), Francisc irato (1877-1953), Camil Ressu (1880-1962), tefan Dimitrescu (1886-1933), J.A. Steriadi (1880-1956) sau Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-1975). Primele lucrări de pictură românească intrate în patrimoniul muzeal au fost cele ale unor pictori bănăŃeni precum Nicolae Popescu (1835-1877), ale cărui lucrări s-au achiziŃionat începând cu a doua jumătate a secolului XIX i Constantin Daniel (1802- 1873), la începutul secolului XX. Sigismund Ormós, binecunoscutul colecŃionar datorită
www.mcdr.ro / www.cimec.ro 384 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timi oara căruia muzeul timi orean a luat fiinŃă, a fost cel care s-a ocupat personal de mai multe achiziŃii, fiind de altfel în bune relaŃii cu majoritatea arti tilor bănăŃeni ai vremii. Aceste achiziŃii au continuat după primul război mondial cu ocazia expoziŃiilor locale ale arti tilor bănăŃeni (ExpoziŃia AsociaŃiei BănăŃene, 1923)1. Printre aceste achiziŃii s-au numărat lucrări ale lui Corneliu Liuba (1880-1953), Ion Isac (1885-1950) i Corneliu Mini an (1885-1952)2. Secretarul muzeului din acea vreme, George Postelnicu, va începe să facă demersuri pentru a obŃine materiale informative în legătură cu buna funcŃionare a unui muzeu. El va realiza însă că aceste achiziŃii de picturi bănăŃene nu sunt suficiente pentru a constitui o colecŃie reprezentativă de artă românească. Drept urmare, va face un apel către Inspectorul General al Muzeelor din Bucure ti, apel în care explică situaŃia specială în care se afla atunci muzeul timi orean, însă nu prime te niciun răspuns. SituaŃia începe să se schimbe începând cu anul 1927, când Ioachim Miloia preia conducerea muzeului i întreprinde o serie de acŃiuni pentru îmbogăŃirea patrimoniul muzeal. Obiectivele acestor acŃiuni au reprezentat în principal, reŃinerea multor lucrări de artă bănăŃeană veche (în special icoane) i achiziŃionarea celor mai bune lucrări de artă contemporană. În perioada 1927-1940 sunt înregistrate primele lucrări de artă românească modernă, ale unor arti ti reprezentativi pe plan naŃional cum ar fi, spre exemplu, Nicolae Grigorescu – UliŃă la Vitré, Gheorghe Petra cu – După ploaie, Gore Mircescu (1885-1950) – Flori3. De o importanŃă deosebită pentru colecŃia de artă românească modernă este lucrarea UliŃă la Vitré a lui Nicolae Grigorescu, deoarece ilustrează perioada în care artistul î i desfă ura activitatea în FranŃa, în regiunea Bretagne, unde a valorificat din plin principiile impresionismului francez. Această pictură în ulei pe pânză prezintă efecte de ecleraj deosebit de rafinate, specifice pictorului, ceea ce îi oferă o valoare deosebită. Este de asemenea una din cele mai des reproduse dintre lucrările lui Nicolae Grigorescu, tocmai datorită acestor finisaje de o fineŃe deosebită. Începând cu anul 1940, Aurel Ciupe prime te funcŃia de director la Muzeul Banatului, unde va începe să organizeze toate secŃiile i să se ocupe de îmbogăŃirea patrimoniului cu un număr mare de lucrări de pictură românească modernă. În următorii doi ani, directorul Aurel Ciupe a reu it să mărească fondul de artă românească printr-un număr impresionant de lucrări, unele procurate în urma adreselor i vizitelor oficiale efectuate la Ministerul Artei i Cultelor, altele achiziŃionate din Bucure ti de la marile expoziŃii ale vremii. Cu aceste ocazii, colecŃia de artă românească a muzeului timi orean a fost substanŃial îmbogăŃită cu mari nume precum: Adam BălŃatu (1899-1979), Dan Băjenaru (1900-1988), Rodica Maniu-Mützner (1892–1958), Gheorghe Petra cu, Octavian AngheluŃă (1904-1979), Lucian Grigorescu (1894-1965), Ion Vlasiu (1908-1997), Gheorghe Vînătoru (1908-1983), Marius Bunescu (1881-1971), Ion Musceleanu (1903-1997)4. În ciuda acestor donaŃii i achiziŃii, SecŃia de Artă se confruntă în continuare cu aceea i problemă. Încă nu exista o colecŃie de artă românească suficient de generoasă pentru a permite organizarea unei expoziŃii de bază care să prezinte o evoluŃie a artei
1 În septembrie 1923 a avut loc prima expoziŃie a AsociaŃiei BănăŃene de arte frumoase, amenajată în Sala Cavalerilor, la parterul Castelului Huniade – vezi MedeleŃ, RămneanŃu 2003, p. 26. 2 MedeleŃ, RămneanŃu 2003, p. 25; Vârtaciu MedeleŃ 1976 (manuscris). 3 M AT – Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 264, 941, 278. 4 Vârtaciu MedeleŃ 1976 (manuscris); MAT – Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 269, 275, 276, 278, 286, 515, 516, 518, 760, 761 etc.
www.mcdr.ro / www.cimec.ro Ramona Orban 385 autohtone de-a lungul mai multor decenii. În acela i timp, fondurile alocate pentru achiziŃii i deplasări în teritoriu s-au dovedit a fi limitate, prin urmare directorul muzeului se adresează în prima fază primăriei pentru suplinirea fondurilor, după care apelează din nou la Ministerul Artei i Cultelor pentru a cere o donaŃie mai însemnată, menită să completeze unele lipsuri pe care le suferea colecŃia de artă românească de la Timi oara în acel moment. Datorită faptului că numeroase muzee din Ńară sufereau de inexistenŃa unei colecŃii de artă românească bine reprezentată, s-a hotărât ca Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România să organizeze o serie de transferuri spre toate instituŃiile muzeale în cauză. Aceste transferuri s-au desfă urat în mai multe etape, cuprinzând numeroase lucrări din secolele XIX i XX care au permis organizarea unei expoziŃii de bază în cadrul căreia să se poată urmări în mod coerent o evoluŃie în timp a vieŃii artistice române ti. În paralel cu aceste transferuri au continuat i achiziŃiile, menite să completeze unele goluri existente în colecŃia de artă românească. În urma cercetării Registrului inventar al colecŃiei de artă plastică s-a constatat faptul că unele lucrări au fost cumpărate direct de la colecŃionari români foarte cunoscuŃi5. De exemplu, din binecunoscuta colecŃie a profesorului Nicolae Bărăscu provin două lucrări ale lui Alexandru Ciucurencu (1903-1977): Femeie cu papuci alba tri i La oglindă. Cele două lucrări datate în anul 1936, respectiv 1935, aparŃin de perioada în care artistul a folosit mult albastru în compoziŃiile sale, o a a-zisă ”perioadă albastră”. Aceste două picturi ne oferă posibilitatea de a admira soluŃiile cromatice excepŃionale pe care Alexandru Ciucurencu le oferea pânzelor sale. Din aceea i colecŃie a profesorului Bărăscu provine i lucrarea Peisaj cu figură, care poartă semnătura lui Octav Băncilă (1972-1944). Din colecŃia doctorului Aurel Siligeanu au fost achiziŃionate unele lucrări ce poartă semnăturile altor trei arti ti deosebit de valoro i pentru pictura românească. Este vorba despre Theodor Pallady – Natură statică, Gheorghe Petra cu – Coana LucreŃia i Nicolae Tonitza – Nud. Este de menŃionat faptul că lucrarea Coana LucreŃia a lui Gheorghe Petra cu reprezintă unul din numeroasele portrete ale soŃiei pictorului, care i- a fost model pe întreg parcursul carierei sale. În acest portret, figura personajului feminin prime te dimensiuni monumentale, fiind evidenŃiată i prin suprapunerea ei pe un fond întunecat. Lucrarea care poartă titlul Flori, aparŃinând lui tefan Luchian, provine din colecŃia academicianului Avramescu, împreună cu compoziŃia Femeie în ezlong, semnată Francisc irato. Natura statică menŃionată abordează o temă pentru care tefan Luchian a fost supranumit ”poetul plastic al florilor”. Elementele care îi oferă o valoare artistică deosebită sunt cele care Ńin de fineŃea raporturilor de lumină i umbră i armonia combinaŃiilor de ordin cromatic. În ceea ce prive te compoziŃia lui Francisc irato, unde apare în ipostaza personajului feminin chiar fiica artistului, raporturile cromatice se completează armonios cu elementele de ecleraj, conferind întregii compoziŃii o atmosferă degajată, calmă. O importantă parte din picturile lui Ion łuculescu (1910-1962) a rămas în grija Mariei łuculescu, cea care s-a ocupat de păstrarea i valorificarea acesteia după dispariŃia marelui artist. Din această colecŃie se găsesc i la Muzeul de Artă din Timi oara trei lucrări: Spre łărm, Cimitir i Ochii te privesc de pretutindeni. Aceste
5 MAT– Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 1768, 2790, 2800, 4970, 5039, 5616, 5618.
www.mcdr.ro / www.cimec.ro 386 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timi oara picturi se remarcă prin originalitate, atât din punct de vedere stilistic i compoziŃional, cât i prin maniera desfă urării preocupărilor tematice prin folosirea simbolurilor, care adaugă expresivitate compoziŃiilor sale. Toate aceste elemente oferă lucrărilor de mai sus o importanŃă artistică deosebită în peisajul picturii române ti. Muzeul de Artă din Craiova găzduie te de asemenea un număr semnificativ de picturi ale lui Ion łuculescu, provenite din aceea i colecŃie a doamnei łuculescu, în urma unei generoase donaŃii. Aceste achiziŃii au reprezentat însă ocazii deosebite, deoarece în majoritatea cazurilor, fondurile alocate deplasărilor în teritoriu i achiziŃionării acestor lucrări de artă au fost insuficiente. Ceea ce însemna că singurele posibilităŃi de închegare a unei colecŃii semnificative de artă românească au rămas obi nuitele adrese trimise spre minister, pentru a mai fi organizate transferuri din fondul statului spre muzeele din provincii. Spre exemplu, o altă serie de transferuri masive de la Muzeul de Artă R.S.R. s-a desfă urat i în anul 1967, când au intrat în patrimoniul SecŃiei de Artă timi orene lucrări semnate de Carol Popp de Szathmary (1812-1877), Theodor Aman, Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu, Dimitrie GhiaŃă (1888-1972), Theodor Pallady, Francisc irato i Nicolae Dărăscu (1883-1959)6. Unele din lucrările acestor arti ti au fost incluse de asemenea în expoziŃia de bază, care urma să fie amenajată în cadrul SecŃiei de Artă. Mai târziu, începând cu anul 1969, SecŃia de Artă a Muzeului Banatului prime te un spaŃiu propriu într-o clădire elegantă, construită la începutul secolului XX i care este azi sediul Centrului Cultural Francez. În acea perioadă colecŃia de pictură românească modernă a beneficiat de o expunere permanentă, în care au fost întâlnite i câteva lucrări ale anumitor arti ti bănăŃeni activi pe plan naŃional [Corneliu Baba (1906- 1997), Aurel Ciupe, Catul Bogdan (1897-1978)]. Dintre arti tii ale căror lucrări au fost expuse atunci fac parte: Gheorghe Tăttărescu, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Jean Alexandru Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Francisc irato, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady.În anul 1976, la cererea lui Nicolae Ceau escu, s-a evacuat clădirea care găzduia SecŃia de Artă pentru a fi amenajată ca i casă oficială de oaspeŃi, iar lucrările au fost transportate în 24 de ore înapoi în depozite. De aici au fost scoase doar pentru a figura la diversele expoziŃii ale marilor muzee de artă din Ńară, în special la Bucure ti, sau pentru a completa piesele din alte colecŃii ale SecŃiei de Artă timi orene, în cadrul diferitelor expoziŃii temporare. Din 1986, SecŃia de Artă a funcŃionat într-o aripă a Palatului Baroc (aripa birourilor), aflat încă în restaurare de la sfâr itul anilor 1970, iar în ianuarie 2006 când o mare parte din această clădire a fost restaurată, s-au deschis porŃile Muzeului de Artă din Timi oara. De peste 30 de ani însă, anumite piese din colecŃia de artă românească modernă au putut fi admirate numai prin intermediul acŃiunilor temporare organizate la muzeu, deoarece din lipsa spaŃiilor necesare nu a fost posibilă amenajarea unei expoziŃii permanente. În prezent colecŃia de pictură românească modernă cuprinde un număr de peste 400 de lucrări de pictură i grafică, provenite în special din acele transferuri din fondul statului amintite mai sus, dar i din achiziŃii i donaŃii desfă urate de-a lungul timpului. Ceea ce oferă colecŃiei de artă românească a Muzeului de Artă din Timi oara o valoare deosebită printre celelalte colecŃii muzeale, este în primul rând coerenŃa selecŃiei lucrărilor, care s-a realizat în a a fel încât să se poată observa întreaga evoluŃie a artei române ti moderne în decursul unui secol dominat de schimbări marcante în toate domeniile.
6 MAT– Registrul inventar al colecŃiei de artă plastică, poziŃiile 2300, 2301, 2302, 2310, 2330, 2332, 2363, 2368 etc.
www.mcdr.ro / www.cimec.ro Ramona Orban 387
ImportanŃa acestei colecŃii constă în calitatea componentelor ei, lucrările reprezentative ale celor mai importanŃi arti ti din a doua jumătate a secolului XIX i prima jumătate a secolului XX, arti ti care au creat arta românească modernă, oferindu-i un loc binemeritat în circuitul artei universale.
Abrevieri
MAT – Muzeul de Artă Timi oara
Bibliografie
MedeleŃ, RămneanŃu – F. MedeleŃ, V. RămneanŃu, Muzeul Banatului, File de 2003 cronică II. 1918-1948, Timi oara, 2003. Vârtaciu MedeleŃ 1976 – R. Vârtaciu MedeleŃ, Proiectul tematic al expoziŃiei de pictură românească, 1976 (manuscris).
Alexandru Ciucurencu, Alexandru Ciucurencu, Femeie cu papuci albaștri La oglindă
Gheorghe Petrașcu, Coana Lucreția Francisc Șirato, Femeie în șezlong
www.mcdr.ro / www.cimec.ro 388 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timi oara
Ștefan Luchian, Flori Nicolae Tonitza, Cap de fetiță
Iosif Iser, Balerina Nicolae Dărăscu, Peisaj cu bărci
Ion Țucuclescu, Spre țărm Ion Țucuclescu, Cimitir
www.mcdr.ro / www.cimec.ro Ramona Orban 389
Samuel Mutzner, Rodica Maniu Mutzner, Cu lăuta Poarta Damascului din Ierusalim
Nicolae Grigorescu, În grădina casei Davilla
Nicolae Grigorescu, Uliță la Vitre
Sava Henția, Tabără militară
www.mcdr.ro / www.cimec.ro 390 ColecŃia de artă românească modernă din patrimoniul Muzeului de Artă Timi oara
Ion Țuculescu, Ochii te privesc de pretutindeni Dimitrie Gheață, Iarna
Gheorghe Petrașcu, Peisaj venețian Octav Băncilă, Peisaj cu figură
Theodor Aman, Hora la țară
Theodor Pallady, Floarea soarelui
Ion Andreescu, Căpițe de fân
www.mcdr.ro / www.cimec.ro Ramona Orban 391
The Romanian modern art collection from the Art Museum in Timi oara Abstract
The forming of The Romanian modern art collection, which now exists within the Museum of Art in Timi oara, is the result of numerous years of efforts and intercessions of the museum’s staff to enrich it’s heritage through acquisitions, donations and transfers and was also brought about by a necessity to exhibit in this part of the country the works of leading Romanian artists from the XIX-th and XXth century. The Romanian modern art collection is very well structured, taking the form of a history lesson about Romanian art, from the second half of the XIXth century to the early stages of postmodernism. The very academic portraits of Gheorghe Tăttărescu (1820-1894), Constantin Lecca (1807-1887), Sava HenŃia (1848-1904) and Theodor Aman (1831-1891) are leading examples of Romanian neoclassical works. Ion Andreescu (1850-1882) and Nicolae Grigorescu (1838-1907) were the two personalities that integrated Romanian painting into the European artistic movements. The influences of the Scool from Barbizon and those of the french impressionism can be clearly observed in their landscapes and compositions. tefan Luchian (1868-1916), whose manner derives from impressionism and developes further in the XXth century, shows in his works a very refined chromatic finesse. The dramatic and strongly evocative chromatic of Gheorghe Petra cu (1872-1949) can be admired in his venetian and local landscapes. Theodor Pallady (1871-1956) displays in his works a simplified and rational construction of the shapes, keeping also within the chormatic choices a reminder of the fovism that concerned him when he sudied painting in Paris next to Henri Matisse, Georges Roualt and Albert Marquet. Nicolae Tonitza (1886-1940), a notorious personality of Romanian art is especially recognised for his many portraits of children, where the styling of the shapes takes a rather decorative aspect. Francisc irato (1877-1953) shows in his paintings a harmonious synthesis between late XIX century artistic events, Modernism and his own researches. His portraits of women and the landscape in the exhibition are wonderful demonstrations of light and color. Camil Ressu (1880-1962) also practices a more realistic approach in his works with a solid composition and a very expressive drawing. Iosif Iser (1881-1958) prefers to depict the exoticism of the Far East using very expressive colors and energetic brush strokes. The landscapes painted by A.J.Steriadi (1880-1956) are no less important, with their sober composition and chromatics. This particular style will be emphasized through the works of artists such as Dimitrie GhiaŃă (1888-1872) and Henri Catargi (1894-1976) that use an extremely simple, yet profound way of rendering by synthesizing the means of expression. The great value of the the Romanian modern art collection from the museum in Timi oara is especially the coherent selection of works, that allows the observation of an entire century of changes in the modern art phenomenon in Romania. The importance of this collection consists in the quality of its components, namely the representative works of leading Romanian artists from the XIXth and the XXth centuries that created the Romanian modern art, offering it its rightful place in the universal art scenery.
www.mcdr.ro / www.cimec.ro