COLECŢIA DE ARTĂ PLASTICĂ ROMÂNEASCA DE LA MUZEUL „OCTAVIAN GOGA" DIN CIUCEA Există o mare pasiune dublată de ştiinţa ş1 111tu1ţ1e în alcătuirea rn crea­ tivita1e şi rigoare a unei colecţii de artă în care aporturile cele mai diYcrse sînt încorporate într-o armonie calmă, rafinată, discretă. Coleqia de artă comparată de la muzeul „Octavian Goga" (artă veche românească, artă populară, pictură, grafică, sculptură, artă decorativă - românească şi universală) se dezdluie ca o reun:une a disciplinelor artistice. În1tîlnirile interdisciplinare, punctele de convergei:ţă a domeniilor şi categoriilor esteticului, dialogul Între arte, SU\cită un entuziasm vivace, crează intensităţi emotive, conduc spre un interes distributiv. în timpul vieţii poetului aceste punţi între domenii erau oferite de Întrevederile şi discuţiile fecunde cu personalităţi artistice de prestigiu ale epocii, prietenii familiei Goga. Colecţia de artă plastică, În care domină arta românească, dezvăluie un surprinzător şi rnmplcx tablou, Întregind dintr-un unghi particular portretul spiritual al ctitorilor, Octavian şi Vcturia Goga. Colecţionarea acestor lucrări a răspuns unor exigenţe culturale, în primul rînd ne,·oii unui nemediat con­ tact c11 opera de artă. Metoda de investigare a exponatelor din muzeul de la Ciucea este sub­ sumată modului de constituire în timp a colecţiei, criteriilor obiective şi subiectÎ';e care au guvernat selecţia; astfel, instrumentele teoretice ale apre­ cierii valorii artistice sînt supuse reevaluării, încadrate şi determinate de un context anume. Aparent guvernată de principiul discontinuităţii, colecţia are in esenţă calităţi care o fac unitară şi caracteristică pentru o etapă de referinţă din dezvoltarea artei româneşti moderne. Nu În ultimul rÎnd, lucră­ rile coexistă unitar, prin căldura, iubirea şi pasiunea colecţionarului. Mediul astfel construit, spaţiu pentru solitudine şi contemplare, invita la meditaţii estetice, era o sursă de inspiraţie. Poet al naturii, iubitor de formă şi culoare, Goga a avut o statornică preocupare de a integra imagini plastice în poezie. Este frecvent cazul oamenilor de litere care au avut afinităţi deosebite pentru universul artelor plastice în cali1tate de cronicari, admiratori, colecţio­ nari. Această afinitate se concretizează Într-un simbol al solidarităţii creatori­ lor, solidaritate Înţeleasă în sensul nobil de promovare a noului, a calităţii . •,Scri~tori de mare autoritate ca N. Iorga, Delavrancea, N. D. Cocea, Gala Galaction, Ion Minulescu, Adrian Maniu, lzabella Sadoveanu ( ... ) - afirmă Ionel Jianu - semnează în presa dinainte de primul război mondial cronici de artă." 1 1 F. Şi rato, Prospecţiuni plastice, Cuvînt Înainte de Ionel Jianu, Bucureşti, 1958, -p. I~- '330 MUZEOL0GIE - RESTAURARE - PATRIMONIU Printre primele scrieri despre artă ale lui Goga se numără articolul în care poetul elogiază arta pictorului Octavian Smigelschi (în Luceafărul nr. 24 din 15 decembrie 1903 ), născut, ca şi Goga, în apropierea Sibiului (poetul va manifesta o simpatie directă, nedisimulată pentru artiştii care proveneau din împrejurimile acestui oraş atît de drag lui sau poposeau aici pentru un sejur mai îndelungat, participînd cu succes la viaţa arti9tică a urbei). Colecţia de desene ~i pictura lui Smigelschi, .,depăşind cu mult cadrele regionale şi asigu­ rîndu-şi o importanţă naţională" 2 , a fost recunoscută la timp de puţini autori ca „Dnii Iorga, Goga şi alţii"3, care au contribuit implicit şi la popularizarea artei acestui pictor. Trei acuarele de Smigelschi se găsesc În muzeul de la Ciucea. Poetul participa cu interes - tot în această perioadă premergătoare primei conflagraţii mondiale - la întîlnirile organizate sau Întîmplătoarc ale scriitorilor şi artiştilor, perioadă În care „cafeneaua era anticamera marilor evenimente şi consacrări" 4 • Un desen de Ary Murnu intitulat „la Kiibler" (care nu se află în colecţie) imortalizează figurile obişnuiţilor localului, printre care „M. Sado\'eanu, Emil Gîrleanu, Octa\'ian Goga, DimiHie Anghel, Şt. O. Iosif. Tudor Arghezi, N. D. Cocea, Gala Galaction, Minulescu, Şt. Lu­ 5 chian, Camil Ressu" . De Gala Galaction şi Camil Ressu va fi legat prin prietenii trainice şi rodnice. Unul dintre portretele lui Gala Galaction, semnat de Iosif lser, se află în coleqia de grafică a poetului. Camil Ressu este amplu reprezentat în colecţia de pictură, cu lucrări încadrate „într-o pe­ rioadă de creaţie situată în jur de 1914"6 şi lucrări dataite 1925 şi 1927. Rezultat al întîlnirii cu Luchian şi admiraţiei pentru arta acestuia este achiziţionarea unui „Portret de fetiţă" datat 1908 pe verso, de către Tiberiu Brediceanu. Compozitorul - colecţionar de mare rafinament, cu gust cul­ tivat, prieten apropiat al poetului - achiziţionase din expoziţia lui Luchian (din anul 1908) trei lucrări, fiind deci un bun cunoscător al creaţiei artistului în acest an. O fo1:ografie din 1905 7 îl înfăţişează pe Goga împreună cu T. Brediceanu, Constantin Stere şi Miron Cristea. Nicolae Grigorescu este autorul unui număr mare de lucrări, în majo­ ritite desene şi caricaturi, executate cu multă vervă şi dezinvoltură, alter­ nînd haşurile pline de forţă cu delicate unduiri ale liniei. O iconiţă ine­ dită - Sfîntul Mucenic Gheorghe - devine un element de referinţă pentru perioada de formaţie a maestrului de la Cîmpina. ,,Pictată cu minuţiozitate, pc un fond aurit, figura Sfîntului Gheorghe este redată conform tipologiei ~i cerinţelor de limbaj proprii artei neoclasice. Expresia feţei şi în special a ochilor, precum şi armonizarea cromatică ne lasă să Întrevedem calităţile viitoare ale picturii grigoresciene" 8 • O surpriză asemănăitoare procură icoana pe sticlă „Sfînta Troiţă" pictată de Tonitza şi expusă împreună cu alte 9 2 V. Vătăşianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Sibiu, 1936, p. 3. 3 Ibidem. -t K. H. Zambaccian, lnsemnările unui amator de artă, Bucureşti, 1957, p. 90. 5 Ibidem. 6 A. Rus, şi L. Drăgoi, Colecţia de art,i modernă românească p. muuului Octavian Goga din Ciucea, În CMO, 1972, p. 123. 7 E. l3orugă, Expoziţia Tiberiu Brediceanu de l.: MHzeul Banatului, În RevMuzMon, nr. 2, 1978, p. 12. 8 A. Rus, şi L. Drăgoi, op. cit., p. 122. ML7XOLOGIE - RESTAURARE --- P,\-l ltlM01'1U studii în genul icoanelor de la Nicula la a VI-a expoz1ţ1e a grupului celor patru9• Chemaţi încă din primele zile ale războiului din 1916-18 să execute desene şi reportaje de pe front, ,.n serie de artişti plastici printre care ]. Al. Steriadi, Camil Ressu, N. Dărăscu, Cornel Medrea, Ipolit Strîmbu, ală­ turi de scriitorii OctaYian Goga, Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, '>,a." 10 au răspuns cu entuziasm şi spirit patriotic. În partea a doua a războiului, în refugiul de la Iaşi, actiYitatea artiştilor mnbilizaţi se împlineşte Într-o formulă concretă prin înfiinţarea grupării „Arta rnmână", asociaţie de avangardă, cuprinzînd la dau înfiinţării (23 iunie 1917) 35 de ;utişti. După demobilizare se alătură grupului Tonitza, Brâncu'>i, Paciurea, Pallady, Şirato, Iser, Ghiaţă ş.a. Octavian Goga urmăreşte cu ,·iu interes manifestările artistice ale acestei asociaţii, eYoluţia artiştilor de care este legat afectiv, manifestările în expo­ ziţii personale şi colective, comentează în pres~i succesele creatorilor de la ,,Arta română". ;\fembrii acestei asocia\ii: Dărăscu, St. Dimitrescu, Ion Jalea, C. Ressu, Ion Theodorescu-Sion,Tonitza, Pallady, Iser, Steriadi, Horaţiu Di­ mitriu, alcătuie,c nucleul cnlecţiei d,~ artă nrndernă rom~nească. Lucrările lui Dărăscu „Palat veneţian", .,Marină", ,.Chioggia" - cunos­ cute ca teme predilecte în diverse variante şi replici - sînt definitorii pentru întreaga creaţie a pictorului prin decupaj, exprimarea spaţiului, cromatică, pensulaţie, dimensiuni. Reprezentativă e,te şi pictura „Vedere din Săcele" a lui Theodorescu-Sion, în care se sintetizează specificul artei peisagistice a pictorului: caracterul decorati,· al ansamblului, forţa evocatoare a elementelor constitutive, ritmul creat de liniile de contur şi exprimarea calităţii materiei. Pallady semnează trei lucrări prin care confirmă sensibilitatea cromatică de un delicat lirism cu care-şi inYesteşte pictura. Două caricaturi, ,.Los Desperados Makabronskiadn~" şi „În preajma expozitiei", sînt, alături de portretul lui Gala. Galaction, mărturie .l Ye::hilnr rehtii de prietenie cu Iser, consilier com­ petent în domeniul artei şi interlocutor plin de vervă, cunoscător al universu­ lui oamenilor de litere în calitatea sa de colaborator la diferite ziare şi reviste. Prima caricatură este descrisă de Eugen Schileru: .,Mai mulţi scriitori deca­ denţi strînşi în jurul lui Al. Macedonski îl Întreabă pe acesta: Cînd \'Om străluci şi noi odată? Maestrul, citind din poemul lui Edgar Allan Poc »Corbul«, poem de mare circulaţie printre simboli'itii români, le răspunde: Corbul zicea: niciodată" 11 . Compoziţia „În preajma expoziţiei" a fost publi­ cată tot în „Viaţa Literară" din 1907 cu legenda: .,Comisia lucrează: Dnii Anachino, Loghi, Vermont, Strîmbulescu şi Spaethe primesc tablourile." Un interes deosebit a manifestat poetul şi pentru artiştii transilvăneni. A achiziţionat lucrări de Elena Popea (probabil prin mijlocirea şi la reco­ mandarea unui prieten comun, Sextil PU'icariu), a sprijinit afirmarea arti9tu­ lui militant Aurel Popp (aqiune căreia i s-a alăturat Tonitza şi Emil Isac), l-a încurajat şi apreciat pe Nagy Istvan (în consens cu elogiile lui Blaga), s-a interesat de activitatea Şcolii de la Baia-Mare, a intuit şi recunoscut voca­ ţia pictorului cu un prematur sfîrşit Tasso Marchini. Pentru tînărul Horaţiu Dimitriu, talent curm:it şi