Expoziţia Centenar „Adrian Maniu"

EXPOZIŢIA CENTENAR „ADRIAN MANIU"

CO~Sl'A~DI~A DREZU

una februarie a marcat, pentru împletire a criteriilor istorico-literare; L )fozeul Literaturii Române, debu cu cele muzeografice, făcînd posibilă tul activităţilor expoziţionale pe anul incursiunea în sferele creaţiei. Interven 1991 cu expoziţia „Adrian Maniu", pri ţiile unor reputaţi vorbitori din cadrul lejuită de centenarul naşterii poetului. Rotondei 13, ca Ov. S. Crohmălniceanu, Hotărît lucru, publicul nu-l cunoaşte Aurel Rău si Dumitru Micu au confirmat, pe autorul care a scris Salomeea sau Car de altfel, rigoarea acestui demers „vizual". tea Ţârii, după cum nu-i cunoaşte nici Dar trebuie subliniat că numai bogăţia pe alţi confraţi de generaţie de aceeaşi şi diversitatea patrimoniului original, talie ... Dar mai trist este faptul că, iată, deţmut de muzeu, a făcut posibilă abor nici momentul acestui jubileu n-a fost darea multiplelor faţete ale talentului prielnic punerii în circulaţie, măcar, a scriitoricesc, precum şi atingerea unor unei selecţii din opera sărbătoritului. fapte biografice articulîndu-se în plan Trebuie să nu pierdem, însă, din vedere cultural. Fie că aceste popasuri, dacă le că timpul lucrează în favoarea valorilor, putem numi astfel, privesc descendenţa înf{tptuind actele de justiţie. poetului dintr-o distinsă familie de căr Ca s:1 ajungem; totuşi, la un echilibru turari patrioţi, fie directoratul în Minis în sfera domeniului, aici discutat, ne terul Cultelor si Artelor din anii '30, apare tot mai limpede că trebuie reparate ori pasiunea de' colecţionar a lui Adrian nu doar rupturile tradiţiei noastre lite Maniu, ele sînt relevante pentru conturul rare, ci recuperate, totodată, zonele_ personalităţii. într-adins lăsate în umbră din creatiile Lucrarea bunicului Vasile Maniu - marilor înaintasi. Că muzeele au, cîteo• membru al Academici Ro!Oâne - Diser daUt, la-ndemîn'ă mijloacele să contribuie taţie istoriccf-criticcf, sugerează, neîndo• la restituirea - neştirbită - a imaginii ielnic, o semnificaţie emblematică a culturale într-un domeniu sau altul, o numelui, pe care tînărul îl onorează la confirmă Expoziţia „Adrian Maniu": cote foarte ridicate în publicaţiile înce• proteismul personalităţii scriitorului putului de veac. E destul să cităm „Sim• fiind relevat în temeiul argumentelor de bolul" din 1912, al cărui sumar ni-l necontestat oferite vizitatorilor, ce dau prezintă pe Adrian Maniu în compania dimensiunea unei OPERE. lui Tristan Tzara (la acea dată S. Samiro) Firestc că asemenea dovezi ale scri şi Ion Vinea, pentru ca intrînd mai sului, pc cît de necunoscute, pe atît de în adîncul lucrărilor să regăsim, aici, rolul fascinante n-ar avea cine stie ce însem• de precursor al tinerei grupări. Organi nătate da~ă montajul secvei:iţelor expozi- zatoarea expoziţiei, Rodica Marian, a tionale nu s-ar ordona printr-o alter răsfoit, pentru vizitatori, şi alte presti ~anţă a temelor şi printr-o flexibilă gioase reviste pentru a semnala colabo-

https://biblioteca-digitala.ro rarea la „Noua Revistă Română", faptul de colecţionar a lui Adrian Maniu. Chipu că în „ Scara" poetul semna Adrian de rile poetului crcionate de un Steriadi Maniu, că, în sfîrşit, prezenţa sa în pagi sau de Pallady, act:arele şi picturile sem nile „Gândirii" ale „Contimporanului", nate de Rodica Maniu sau Miitzner ne ,.Adevărului", ori „Biletelor de papagal" duc cu gîndul la lumea artistică a perioa jalonează etapele e,·oluţiei literare şi, dei interbelice pc care poetul a frecven fireşte, implicarea alături de marii săi tat-o şi deopotrivă a slujit-o. O altă contemporani în procesul edificării vieţii calc de a intra în „Muzeul - său - culturale din perioada interbelică, în imaginar" ne este zugrăvită şi de suita România. O sclectie de hîrtii - anonime unor articole, expuse în manuscris, pc la prima vedere _:_ atent citite consem terne de artă: Coloana jării sfîrşit, Loven nează fapte remarcabile din cronica aces dal, Anestin, Steriadi, Pictor Brauner. tui proces atît de responsabil asumat de Trebuie, însă, ştiut că gustul pentru artii către scriitori. Aspecl vital căruia i se aso ca şi priceperea comentării acesteia vin ciază şi corespondenţa lui Adrian Maniu din harul de plastician, dar cu care poetul cu Al. O. Teodoreanu, Em. Bucuţa, a fost înzestrat, el optînd, însă, pentru Cezar Petrescu, Ion Vinca şi cu mulţi poezie. Dacă pasiunea de colecţionar şi alţii. Să ne oprim asupra unei singur:~ esristicf1 plastică vor fi compensat această dovezi cu impact mai direct asupra ruptură, cine ştie? Desenele de pc manu sensibilităţii noastre, spre a observa cît scrise cărora expunerea le conferă şi de surprinzător - fericit poate fi cite statutul de rarităti bibliofile, dar mai odată sprijinul ,·enit la vreme din partea cu scamă picturalit'a;:ea poeziei dovedesc unui om de prestigiu. O scrisoare ce a nu o renunţare, ci un transfer. Aici se marcat începutul biografiei artistice a află sursa uneia din trăsăturile specifice doi mari virtuoşi ai artei interpretative ale artei lui Adrian Maniu, pc care critica româneşti, fraţii Ştefan şi Valentin Gheor a relevat-o remarcînd „î ntindaea cro ghiu, este cu atît mai demnă de relevat, maticâ" a artei sale, si „viziune sigură cu cit spiritul încurajator venea din par a pictorului". ' tea celui cc scrisesr; în tinereţe un poem \iA~l 'SCRISELE - alcătuind zes cu Orfeu sau pO\·estea mai multor motin· trea de rezistentă a mostenirii sale arhi muzicale: ,·isticc, dau şi î~ cadrul 'expoziţiei adeYă Jlfult stimate şi iubite Domnule Maniu, rata măsură a constiintei artistice a Vă rugăm s,f cunoaşteţi că noi co Piii poetului. Mulţimea d~ va~iantc ale poc Şt~fan şi Valentin despre care Domnia mc!or, versiunile suprapuse pc textul unei voastrâ ,.,•-aţi ocupat atit rn mare dragoste prime redactări arată nu doar ci"t artistul suntem la l'aris si am început lecţiile nu s-a grăbit, ci certifică fuga de clişeu, cu profesorii recomandaţi de iubitul nostru tortura de a ating~ ineditul şi extrema Jfaestru Enescu. originalitate a înnoirii lirismului. \lărtu Promitem cti vom munci mult şi m riilc nemijlocite ale elaborării operei, în dragoste, ca st'i mulţumim pe toţi binevoi toate genurile pc care Adrian \Ianiu le-a torii noştri. abordat, despo\'ărate - în spaţiul s;dii Vă rugt'im sti primiţi salut,'irifr noaslrt' de expunere - de sa\'ante comentarii, ~,", cele mai distinse cu deosebită dra{!,oste supun privirii noastre, indreptîndu-w-• Ai Dumncavoastr,'i mici prieteni, Şt~(an atcnţia către latura inexprimabilrt a crea şi Valentin r;1ieorghiu. ţiei sau, cum spunea \'akry, cfttre 8.XI J.1937. .,nâstovita luptt'i pentru fixarea i11stalii Fără îndoială dl prezenţa pc simczelc /11/11i". Încă din prima perioadft a acti,·: expoziţiei a multor lucrări de art/i, tăţii literare se poate \'edea cum caietek bine situate în context, sporeşte nu doar închid intre scoarţele lor cicluri unitare caracterul de atracti,·itatc - atît Jc ne de poezii, pentru ca, rînd pe rînd, acestea cesar expoziţiei d•: literatură - dar, îm• să se dcsprindr1, să se forjeze in jurul preună cu piesele de yitrină, cum ar fi unor alte moti,·c cc \'Or căpi"tta titluri o statuetr1 romană, un porţelan, un definitorii. Şi poate nu este lipsit dl' medalion din bronz, cYocă şi pasiunea importanţă să se ştie că tocmai ace:-:t

https://biblioteca-digitala.ro patrimoniu de originale, din care s-a dactilogramă a textului arată interven operat selecţia, este în măsură să dea ţiile protagomstei. răspunsul unei probleme controversate. Capitolul final, dacă putem spune Dacă travaliul scriitoricesc, din ultima astfel, dar componentă constitutivă a perioadă a vieţii, a năzuit să desădrşească multor cariere scriitoriceşti din generaţia scrieri vechi, ori să se conformeze unui lui Adrian Maniu, este cel al TRADCCE alt orizont de gîndire? ! Cine are răbda RILOR. Ca şi Vinea, Arghezi sau Blaga, i ea descifrării va fi sesizat, însă, că ln care au învestit înzestrarea lor în tălmă sem11ările prozaice, deocamdată tot în ciri din opere fundamentale de pretu manuscris, îmbracă factura unor mici tindeni şi din toate timpurile, poetul eseuri contrapuncticc la Cartea păcii. sărbătorit se apleacă asupra Sibelun Expoziţia a dat cuvenita pondere ope {!.ilor şi nu numai. Semnificativ rămînc rei poetice, fără a 0mite, însă, TEATRUL faptul, pentru toate aceste elite ale spiri şi, observăm, proza - ambele genuri pe tului, că au reuşit să învingă agonia, la cetluite de harul liric. Manuscrisele pie care ar fi fost condamnate fie şi cu pre selor ne-au avertizat asupra a două cola ţul propriilor creaţii. Căci dramele shakes borări ale autorului cu Ion Pillat, în r,earicne tălmăcite de Vinea, Faust-ul lui cazul basmului dramatizat Tinereţe fcirâ Goethe, datorat lui Blaga, sau genialul bâtrîneţe, şi cu Scarlat Froda la scrie ciclu Ultimele sonete ale lui Sakespeare rea Rodiei de aur. - rescrise de Vasile Voiculescu, sînt Programe de sală arată includerea toate un semn al victoriei spiritului asu acesteia în repertoriul Teatrului ~aţional pra efemerului. Şi cum toate manuscrise-le stagiunea 1929-1930. Şi tot atunci se joa sînt detinute de Muzeul Literaturii Ro mâne, dxistenţa lor ne sugerează o specta că drama Lupii de aramă, pe scena Tea culoasă retrospectivă a unei epoci ele trului „Maria Ventura", rolul titular crepuscul, pentru a ne da sentimentul fiind interpretat de marea actriţă care reconfortant al triumfului în planul va i-a jucat piesa în propria-i instituţie. O lorilor.

IIJ~SC\11~ ---- -

A l'occasion du centenaire de la naissance cations Le Svmbolc" (.,Simbolul"), .,La Xou·,clle ,lu poete Adrian ~!anin, le ~Ius6e de la Lit~6rature He-,ue Noum~ine" (.;:--oua He·,istă Homână"), Roumaine a realise une exposition tempora1rc ponr ,,La Pc-ns6e" ( .. (~îndirea"), .,Le Contemporain" lui rcmdre hommage. (,,Contemporanul"), ,.La \'6rit6" (,,.-\de·,ărul"), L'exposition a renfcrm6 dans sa premiere partie „Billc-ts ele perroqul't" (,, Bilete de papagal") font ,Ies pieces (statuottes antiques, porcelaines'. mMai~ cepc,ndant h· point cl'attraction ele J'e„position. llons, dessins et peinturo moderne roumarne) qu1 l'nc autre partie de cette exposition a illustr6 le mettaient en 6·,idcnce la passion de collcctionnaire th6âtrc l't la prase d' Adrian ~laniu. La partie finalo du poet,·. . a pr6sent6 i<'s traductions que le poete a foit de la Les manuscrits des po6sies parucs dans les pul,h- Iitt6ratnrc allemande et anglaise.

https://biblioteca-digitala.ro