ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE REVISTA ORE

;.- DIN SUNIAR

moilimimilipplool11111_ 0IMPORTAN1VCONTRIBUTIMA CAUZA PACH $1 COOPERARII IN LUNE: VIZITA PRESEDINTELU1NICOLAE CEAUSESCUIN I AMEN.AATINA,SII. 1 'RI ,ARABE _DIN, ORIENTUL, MULOCIU WO 001111 11101011110011/11011 INTIMP NAHA, CELEI DE-A XXX-A ANIVEKSARI A ELIBERARI

ROMANIEI DE SUB DOMINATIA FASCISTI0111 MOO . _,, I 1 SCENSIUNE, COMBATIVITATE SI CONSECVENTAANATITUDIN ANTIFASCISTA A CLASEI MUNCITOARDINROMAN I Car IX PARTICIPAREA ARMATEI 110.1AN krINFAP"'IItEAISUjz IBerTI I i

NATIONALE ANTIFASCISTE.1 I 1flu iir4p. I -Lig PE LOD ,;RE,L.,F.L,I1)E-.1,Lin ! iV13. 1 MO FJ C NsT 4.1SINIU T.OZFtA I RIfAB 'ApLLE

1 1 DOCIME1 A EZA ER ATA ITfrx.NT EC :Np I E \INikn

4.e TO U L 27 1974

EDITURAwww.dacoromanica.ro ACADEMIEI 0REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ACADEMIA DE STHNTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA SECTIA DE ISTORIEt ARHEOLOGIE

CONITETUL DE REDACTIE

VASILE MACIU (redactor responsabil); ION APOSTOL (redactor respon- sabil adjunct); NICHITA ADANILOAIE ;I MIRON CONSTANTINESCU I; LUDOVIC DEMENY ; GHEORGIIE I. IONITX ; VASILELIVEANU ; AUREL Lo- GUM ;TRAIAN LUNGU ; DAMASCHIN MIOC ; STEFAN OLTEANU ;ARON PETRIC ; STEFAN STEFANESCU ; POMPILIU TEODOR (membri).

Pretul until abonament este de 240 lei In tarA, abonamentele se primesc la oficiile postale, factorii po$talii difuzorii de presA din Intreprinderi si institutii. Revistele se mai pot procura (direct sau prin postri)iprin PUNCTUL DE DESFACERE AL EDITURII ACADEMIE!, str. Gutenberg nr. 3 bis, sectorul VI.

La revue REVISTA DE ISTORIE" paralt 12 fois par an. Toute commando a l'etranger sera adressée a Intreprinderea ROM- PRESFILATELIA, Boite postale 2001, telex 011631, Bucarest, Roumanie, ou a ses representants a l'étranger. En Roumanie vous pourrez vous abonner par les bureaux de poste ou chez votre facteur.

Man uscrisele, cArtile $i revistele pentru schimb, precumi orice corespondentä, se vor trimite pe adresa Comitetului de redactie al revistei Revista de istorie". Apare de 12 oH pe an.

Incepind din ianuarie 1974 Studii. Revistà de istoric" apare In continuare cu titlul Revista de istorie".

Adresa redactiei : www.dacoromanica.roB-dul Aviatorilor nr. 1 Bucure$U, tel. 50.72.41 REV1STA 'STORE

I TOM. 27, 1974,nr. 7 I

SUMAR

0 IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACII 51 COOPERARII IN LUME : VIZITA PRE5EDINTELUI NICOLAE CEAU$ESCU IN AMERICA LATINA 51IN TARI ARABE DIN ORIENTUL MIJLOCIU 995

IN INTIMPINAREA CELEI DE-A XXX-A ANIVERSARI A ELIBERARII ROMANIEI DE SUB DOMINATIA FASCISTA

GH. I. IONITA, Ascensiune, combativitate si consecventa In atitudinea antifascista a clasei muncitoare din Romania ...... 1015 DUMITRU TUTU, ION FETCU, Participarea armatei române la Infaptuirea insu- rectiei nationale antifasciste ...... 1025 FL. CONSTANTINIU, Periodizarea celui de-al doilea razboi mondial...... 1039

VASILE VETISANU, Filozofia istoriei la B. P. Hasdeu 1049

DOCUMENTAR General-maior EUGEN BANTEA, Insurectia nationala antifascista din Romania in jurnalul de razboi al grupului de armate german Ucraina de Sud" (partea a II a) 1065

DEZBATERI

Dezbatere pe tema Maternal:Ica, calculator electronic, stiinte sociale"(Constanta Motet) 1083

VIATA 5TIINTIFICA

30 de ani de la tnfaptuirea Frontului Unic Muncitoresc (Traian Udrea);AV III-a consfatuire nationala de arheologie (Nicolae Sloicescu); Calatorie de studii in R. S. Cehoslovaca (Carol Vekov); Prezente romanesti in Spania (Octavian Iliescu)1087

RECENZII

OLGA CONSTANTINESCU, Crilica leoriei Romania lard eminamei le agricold", Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1973, 324 p. Colectia Bibliotheca (Economica (Damian Hurczeanu) 1097

.,REVISTA DE ISTORIE", tomul 27. ur. 7, 9. ,991-1126, 1974. www.dacoromanica.ro 992

,,Studit simaleriale de Istorie modern& vol. IV, redactori responsabiliNichita Ada- niloaie si Dan Berindei, Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1973, 462 p. (Gheorghe Platon) 1100 KRYSTYNA SZCZEPAI

iNSEMNARI

Istorla Românlel. COSTACHI MYNDRU, Focuri In Bärdgan, Bucuresti, Edit. mili- tan, 1973, 132 p. (Gelu Apostol); MARIO RUFFINI, Bibltoteca stolniculut Con- stantin Cantacuzi no, Bucuresti, Edit. Minerva, 1973, 301 p. + 19 facsimile, Seria Universitas"(lacob Mdrza); TEODOR TANGO, Villas Pomona Rediviva, Bistrlia, 1973, 238 p. (Vasile Netea); Istoria Universala.PAISII HILEN- DARSKI, Istorija slaviano-bolgarskaja, vol. III, Sofia, 1972, 174 + 166 p. (Tr. Ionescu-Niscov); HANS-PETER APELT, RahewinsGestaFrlderictI. Imperatoris. Ein Beitrag zur Geschtchtschreibung des 12. Jahrhunderts, Miinchen, 1971, 162 p. (Adolf Armbruster); INGVAR ANDERSON, A history of Sweden, Stockholm, Natur och Kultur, 1970, 471 p. (Constantin Serban) 1111

www.dacoromanica.ro REVISTA D1STORIE

TOME 27, 1974, n° 7 I

S OMMA IRE

UNE IMPORTANTE CONTRIBUTION A LA CAUSE DE LA PAIX ET DE LA COOPERATION DANS LE MONDE : LA VISITE DU PRESIDENT NICOLAE CEAUSESCU EN AMERIQUE LATINE ET DANS DES PAYS ARABES DU MOYEN ORIENT 995

EN L'HONNEUR DU XXX° ANNIVERSAIRE DE LA LIBERATION DE LA ROUMANIE DE LA DOMINATION FASCISTE

GH. I. IONITA, Ascension, combativité et consequence dans l'attitude antifasciste de la classe ouvriere de Roumanie...... 1015 DUMITRU TUTU, ION FETCU, La participation de l'armée roumaine a l'accomplis- sement de l'insurrection nationale antifasciste ...... 1025 FL. CONSTANTINIU, La delimitation par périodes de la deuxième guerre mondiale .. 1039 VASILE VETIANU, La philosophie de l'histoire chez B. P. Hasdeu 1049

DOCUMENTAIRE

Malor-général EUGEN BANTEA, L'insurrection nationale antifasciste deRoumanie dans le journal deguerre du groupe d'armées allemand I'Ukraine du Sud" (deuxieme partie) 1065

DE BATS

Débat sur le theme Mathematiques, calculateur électronique, sciences sociales" (Constan/a Molei) 1083

LA VIE SCIENTIFIQUE

30eanniversaire de la constitution du Front Unique Ouvrier(Traian Udrea); La 'MP conference nationale d'archéologie (N. Stoicescu); Voyage d'études dans R. S. Tchechoslovacquie (Carol Vekoo); Presences roumaines en Espagne (Octavian Iliescu) 1087

COMPTES RENDUS

OLGA CONSTANTINESCU,Critica teoriei Romanialard ezninamente agricold" (Critique de la théorie La Roumanie pays éminemment agricole"), Bucarest, Edi tions de l'Académie de la Republique Socialiste de Roumanie, 1973, 324 p Collection Bibliotheca (Economica (Damian Hurezeann) 1097

REVISTA DE ISTORIE". tamul 27. nr. 7, p. 991-1126, 1974. www.dacoromanica.ro 994

,* * Studit si materiale de istorie modernd (Etudes et matériaux d'histoire moderne), vol. IV, rédacteurs responsables : Nichita AdAniloaie et Dan Berindei, Bucarest, Editions de l'Académie de la Republique Socialiste de Roumanie, 1973, 462 p (Gheorghe Platon) 1100 KR Y STYNA SZCZEPANSKA, BOZENA Z IELINSKA, Bibliografia wojny wyzwolenczej narodu polskiego 1939-1945. Problemalyka wojskowa. Materialy z lat 1939-1967 (Bibliographie de la guerre de defense du peuple polonais 1939-1945. La pro- blématique militaire. Matériaux des années 1939-1967), Warszawa, Wydawnictwo Ministerstwa Obrony Narodowej, 1973, 831 p. (Wojskowy Instytut Historyczny. Polski czyn zbrojny w II wojnie gwiatowej. Tom. VI) (Milted Moldoveanu) ... 1102 A. JARDIN, A. J. TUDES Q, La France des notables, vol. III, Paris, Editions du Seuil, 1973, 255 + 256 p., Nouvelle histoire de la France contemporaine, 6 (Lucia Taf td) 1107

NOTES

Ilistoire de Roumanie. COSTACHI MiNDRU, Focuri in Bórdgan (Coups de feu dans la plaine du BbrAgan), Bucarest, Editions militaires, 1973, 132 p. (Gelu Apostol); MARIO RUFF1NI, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino (La bibliotheque du stolnic" Constantin Cantacuzene), Bucarest, Editions Minerva, 1973, 301 p. + 19 facsimiles, Seria Universitas" (lacob Mdrza); TEODOR TANGO, Virtus Romana Rediviva, Bistrita, 1973, 238 p. (Vasile Netea); Histoire unlverselle. PAISII HILENDARSKI, Istorija slaviano-bolgarskaja, vol. III, Sofia, 1972, 174 + 166 p. (Tr. Ionescu-Niscov); HANS-PETER APELT, Rahewins Gesta FridericiI. Imperatoris. Ein Beitrag zur Geschichtschreibung des 12. Jahrhunderts, Munchen, 1971, 162 p. (Adolf Armbruster); INGVAR ANDERSON, A history of Sweden, Stockholm, Natur och Kultur, 1970, 471 p. (Constantin .erban)... 1111

www.dacoromanica.ro 0 IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACII $1 COOPERARII INLUME: VIZITA PRE5EDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU IN AMERICA LATINA 51 IN TAR1 ARABE DIN ORIENTUL MIJLOCIU

Puternic marcatg de efectele binefgcgtoare ale revolutiei tehnico- stiintifice,lumea contemporang, lume a interdependentelor, nu poate fi conceputa In afara unei largii fructuoase coopergri. In acest sens, partici- parea din ce in ce mai intensg a tuturor natiunilor, liberei egale in drep- turi, la diviziunea internationalg, a muncii prezintg un evident caracter legic. De realizarea acestui obiectiv depind intr-o rngsurg insemnatg, asigurarea unei pg,ci trainice si fertile, progresul fiecgrui stat in parte si al omenirii in ansamblu. Schimbul reciproc avantajos de valori materiale si spirituale, mai buna cunoastere intre popoare constituie conditii indis- pensabile ale instaurgrii unui climat de pace si conlucrare, premise ale unei evolutii firestii profitabile. Factor activ al comunitgtii internationale, Republica Socialistg Romania desfgsoarg o intensg activitate externa, pronuntindu-sei mili- tind in mod consecvent pentru infgptuirea unei politici de pace si coope- rare, potrivit ngzuintelori intereselor superioare ale tuturor natiunilor. La temelia politicii internationale a tgrii noastre politicg, conceputa. realizatg stiintific se ggseste un ansamblu omogen de norme si prin- cipii izvorite din nevoia imperioasg de a se asigura tuturor statelor dreptul la existentg deplin suverangi independentg. In relatiile sale cu celelalte state, Romania se cgläuzeste dupg urmgtoarele principii, din a cgror scrupuloasg observare ea îi face o datorie de onoare : respectarea suvera- niatii si a independentei nationale, deplina egalitate in drepturi, neames- tecul in treburile interne si externe, nerecurgerea la forta sau la amenin- tarea cu forta, integritateai inviolabilitatea frontierelor de stat, avantajul mutual si respectul reciproc, dreptul inalienabil al fiecarui popor de a-si hotgri singur soarta, potrivit vointeii intereselor sale. Deci, intreaga activitate desfgsuratg de Romania pe planul politicii externe se ggseste In depling concordanta cu normele dreptului interna- tional contemporan si este indreptatg tocmai In sensulintaririi legalitáii internationale, legalitate indivizibilái avind un continut egal pentru toate statele lumii, indiferent de puterea lor sau de sistemul politico- social. Mgrturie a aspiratiilor de pace si cooperare, dinamica relatiilor inter- nationale ale Romaniei a cunoscut In anii din urmg o spectaculoasg cres- tere. Tara noastrg intretine astgzi relatii diplomaticei consulare cu 118 state, avind totodatg leggturi economice cu aproape toate statele lurnii. In centrul intregii sale activitgti internationale, Romania aseazg prietenia sialianta cu toate tri1e socialiste, temeiul acestei solidaritAti fratesti decurgind din : comunitatea orinduirii sociale, unitatea telurilori aspi-

REVISTA DE IETORIE. tomul 27.www.dacoromanica.ro nr. 7. D. 995-1014. 1974 996 0 ThIPORTANTA CONTRPBUTIE LA CAUZA PACISt 2 ratiilor fundamentale, interesele comune ale luptei impotriva imperia- lismului kli reactiunii, apArarea cuceririor revolutionare, triumful cauzei socialismului si plea in lame. Romania intAreste continuu legAturile sale cu tarile comunitatii socialiste, legáturi bazate pe relatii de tip nou, din care sA decurg1 dezvoltarea multilaterall a fiecarei tAri in parte si astfel, intkirea sistemului socialist mondial. Extinzind si diversificind relatiile sale cu tArile socialiste, Romania urmkeste si realizeaz, in conformitate cu dezideratele coexistentei pasnice, o largl cooperare economicA, politicA, tehnico-stiintificA si culturalä cu toate celelalte state, indiferent de regimul lor social politic. In cadrul politicii externe romanesti se acordl o deosebita insemnAtate amplificArii continue a relatiilor de cooperare pe multiple planuri cu tkile care au pásit recent pe drumul dezvoltArii libere, spriji- nindu-se totodatá in. mod efectiv efortul miscArilor de eliberare nationalA in lupta lor contra colonialismului si. neocolonialismului. Ca tarA in trecutul ei indelung incercatA de flagelul exploatArii, aflatA azi in curs de dezvoltare, Romania priveste cu simpatie efortul noilor state suverane de a-si asigura o existentA liberA, pe o cale de dezvoltare aflata, in concordant6 cu inte- resele lor nationale. Pornind. de la analiza stiintificA a n.oilor realitAti mondiale, apreciind cu obiectivitate mutatiile care s-au produs in lume, Romania socialistA considerA miscarea de eliberare si consolidare a inde- pendentei popoarelor drept o fortA importantA aflatA in slujba progresului, ideii de pace si legalitate internationalA, impotriva politicii de fortA si dictat. In anii din urmA, relatiile tarii noastre cu state din Africa, Asia si America Latin a. au cunoscut o remarcabilA dezvoltare, realizindu-se in mod principial si reciproc avantajos. Un rol de mare insemnItate in inflptuirea obiectivelor majore ale politicii externe romanesti 11 are contactul direct al conducAtorului statului roman, tovarAsul Nicolae Ceausescu, cu conduatori ad diferitelor state ale lumii, cu personalitati ale vietii internationale. Depunind o neobositA activitate in slujba intereselor poporului roman si pentru infaptuirea idealului pacii si cooperarii, intilnirile la nivel inalt ale presedintelui Nicolae Ceausescu reprezintl momente de o deosebitA importantA politicsa nu numai bilateralA dar si. internationall. In rindul numeroaselor vizite de prietenie intreprinse de seful statului roman pe diferite meridiane ale lumii, vizite ale caror roade nu au intirziat s5, se arate turneul politic intreprins de delegatia de partid. si. guvernamentalA romanl, condusA de presedintele Nicolae Ceausescu, intr-un grup de state latino-americane si arabe, are fArA indoialA o importantA deosebitA. * LegAturile Romaniei cu statele din America Latina', au o bogatA tradit'ie 1, fiind puternic stimulate de afinitkile de limbA si culturA precum si de efortul continuu depus in vederea proplsirii nationale, a afirmArii idealurdor de pace si progres. In ciuda distantei uriase care le sepal* poporul roman si popoarele latino-americane, animate de näzuinte asema- nAtoare au nutrit in mod constant dorinta unei mai bune cunoasteri si

1 V. Virgil Cfindea, Constantin I. Turcu, Romania f i America Latina, Bucure§i, Edit. politicA, 1970 §i Constantin I. Turcu, Tradifit ale relafillor Romdniei cu Virile Americit Latine, 'in Revista RomAnd de Studiiwww.dacoromanica.ro Internationale, nr. 3 (21), 1972, pp. 27-39. 3 0 DAPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACIT 997 intelegeri. Incepind cu ultimele decenii ale secolului trecut, cind au fost inaugurate in mod oficial, relatiile Romaniei cu aceste tari au cunoscut o evolutie in mod constant ascendenta. Aceste relatii au intrat intr-o etapa superioara in anii dintre cele doug, razboaie mondiale, ca urmare a deschiderii reciproce de misiuni diplomaticei agentii comerciale. Sint concludente in acest sens cuvintele rostite de Nicolae Titulescu in dis- cursul prilejuit de plecarea din Romania a agentului diplomatic argen- tinian la Bucuresti, in iunie 1936 : Fiecare ministru al unui stat al Arne- rich de Sud reprezinta in acelavi timpiara sa,i marea familie latina de care ne desparte oceanul... . Romania a inteles rolul imens pe care este chematg,sg-1joace America de Sud in viata internationala. De aceea, ea s-a facut reprezentatg, in tanile domniei voastre cit mai mult cu putinta, in masura mijloacelor ei"2. Deosebit de sensibila la ideea crearii unui sis- tern eficient de securitate in Europa, diplomatia romaneasca a aratat totodata un interes deosebit pactelor regionale de securitate, deschise tuturor tarilor. Aderarea guvernului roman la Pactul de neagresiune viconciliere Saavedra-Lamas, initiat de catre un grup de state latino- americane, a constituit o marturie semnificativa a identitatii de principii in domeniul politicii externe a Romaniei vi a tarilor din America de Sud. In cursul ultimilor ani, relatiile Romaniei cu statele latino-americane au cunoscut o nouai puternica dezvoltare, realizindu-se la un nivel calitativ superior. Inca in anul 1967, referindu-se la politica externa a Orli noastre, cu prilejul sesiunii Marii Adunari Nationale, tovaravul Nicolae Ceauvescu arata : Apreciem pozitiv faptul ca in ultimii ani s-au stabilit relatii diplomatice intre Romaniai noi taxi din America Latina sicg, relatiile noastre politice, economicei culturalltiintifice cu *He din aceasta parte a lumii au luat extindere. Consideram ca existg, conditii pentru largireai intensificarea colaborarii multilaterale cu aceste taxi, cu care avem afinitati de limbai cultura, in interesul reciproc al popoa- relor noastre vi al dezvoltarii colaborarii internationale"3. Este dealtfel concludent faptul ca, dupg, ce in perioada 1967-1973 au fost stabilite legaturi diplomatice cu zece state latino-americane Bolivia, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Guyana, Honduras, Mexic, Panama, Peru, Trinidad- Tobago Romania intretine In prezent relatii diplomatice cu aproape toate tarile din aceasta zona. Inaugurind o etapa noug, in cronica relatiilor de prietenie dintre popoarele noastre, vizita efectuata in toamna anului 1973 in decursul a 24 de zile de catre prevedintele Nicolae Ceauvescu impreuna cu tovarava Elena Ceauvescu in vase tali latino-americane Cuba, Venezuela, Costa-Rica, Columbia, Ecuador, Peruca de altfel vi vizita in Argentina se inscriu ca un eveniment de seamg, al vietii internationale, constituind o ilustrativa aplicare a ideii de cooperare pavnica intrestatele lumii.

2 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, Bucuresti, Edit. politica, 1967, P. 776. 3 Politica externd a Romdniei socialiste. Dezbaterile sesiunii Marii A dundri Nationale din 24-26 iulie 1967, Bucuresti, Edit. politica, 1967, p. 35. www.dacoromanica.ro 998 o IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CA:LIZA PACIT 4

I. VIZITA PRESEDINTELUI MCOLAE CEAUSESCU IN $ASE STATE DIN AMERICA L ATINAEVENIMENT DE INSEMNATATE ISTORICA PENTRU INTARIREA LEGATURILOR ROMANIEI CU ACESTE TARI 1. Vizita in Republica Cuba (29 august 3 septembrie 1973) Prima etapl a turneului politic intreprins de delegatia de partid si guvernamentall roman/ condus/ de tovarásul Nicolae Ceausescu, a constituit-o vizita in Republica Cuba, intiiul stat din aceastl parte a lumii care construieste socialismul. Vizita tovaräsului Nicolae Ceausescu in Cuba Socialistá, ca dealtfelivizita intreprinsa, in cursul anului 1972 de tovar/sul Fidel Castro la Bucuresti, constituie m/rturii semnificative ale cursului ascendent inregistrat In relatiile dintre cele doutaxi. prietene. Discutiile care au avut loc cu ocazia vizitei au reliefat utiitatea, rolul important pe care 11 au in dezvoltarea raporturilor rom'ano-cubaneze contactele directe intre cei doi conducatori de partidi de stat. Efectuind o trecere in revista a principalelor probleme cu care este confruntata lumea contemporana, tovar/sii Nicolae Ceausescu si Fidel Castro au reafirmat hot/rhea celor doll/ partide comuniste, a popoarelor roman si cubanez de a actiona neabätut In vederea eliminaxii din viata interna- tional/ a politicii imperialiste de dominatiei dictat, pentru asezarea pe baze noi, principiale a raporturilor dintre state. Informindu-se reciproc asupra succeselor obtinute de popoarele romani cubanez in activitatea de edificare a noii societati, cele doua parti au apreciat evolutia ascendent/ a schimburilor economicei tehnico- stiintificei culturale, examinind In acelasi timp posibilitàile largi de adincire a colaboräriii cooper/rii. In acest sens, in timpul vizitei, s-au luat hotairi importante cu privire la dezvoltareai diversificarea schim- burilor comerciale pentru anul 1974i in perspectiva, convenindu-se asupra programului de cercetare in scopul valorificarii unor zakaminte euprifere, impreuna cu specialitii cubanezi 4. Amplul Comunicat Comun semnat la incheierea vizitei constituie o expresie pregnant/ a raporturilor de prietenie frateasca existente intre cele doll/ state angajate pe drumul construirii socialismului. Conturind. bilantul pozitiv al acestui marcant eveniment, tovaräsul Nicolae Ceausescu declara cu prilejul conferintei de presa din ultima zi a vizitei : Pot spune, deci, ca sintem deosebit de multumiti de felul in care s-a desfásurat vizita, de convorbirile, de rezul- tatele viziteii discutillor. Credem ca toate acestea vor deschide noi perspective colabor/rii viitoare dintre tarile noastre, ceea ce corespunde intereselor celor doll/ popoare, cauzei unei colaborari largi internationale, pacii in lume"5.

2. Vizita in Costa Rica (3 5 septembrie 1973) Vizitain Republica Costa Rica aprilejuitsolilor poporului roman un utilifructuos schimb de opinii cu inalteleoficialitati 4 Ion Man, Baze solide penlru colaborarea economtcd multilaterald, in Lumea",nr.39, 20 septembrie 1973. 5 Setnteia", 4 septembriewww.dacoromanica.ro 1973. 5 0 IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACII 999 costaricane, cu personalitati de seama ale vietiipolitice din aceasta tart.Convorbirile oficiale care au avut loc intre tovarawl Nicolae Ceau§escui pre§edintele José Figueres Ferrer au pus in lumina amplele perspective ale dezvoltarii relatilior de prieteniei cooperare intre cele doug popoare. In timpul vizitei a fost perfectat Acordul de cooperare economica, industriala §i tehnica pe termen lung, incheindu-se totodata un aide-mémoire" referitor la intensificarea schimburior comerciale bilaterale §i inMptuirea unor actiuni de cooperare economica. S-a hotarit de asemenea incheierea unui contract pe termen de 5 ani privind schimbul unor produse esentiale ale economiei romane §i costaricane, precurn §i dezvoltarea livrarii de atre tara noastra a unor produse ale industriei constructoare de mmini. Potrivit intelegerii la care s-a ajuns, In cadrul actiunii de cooperare, Romania urmeaza sa conlucreze cu tara prietena in vederea construirii unor importante objective economice in domeniul exploatarii §i valorificarii lemnului, al minereurilorli petrolului, al indus- triei materialelor de constructii etc., convenindu-se In acela0 timp §i asupra chestiunii asistentei tehnice ce va fi acordata de &are speciali§tii romani 6 Cu prilejul acestei vizite, tovarapl Nicolae Ceau§escu a intilnit in cadrul unor fructuoase discutii, personalitati de marc a. a vietii politice costaricane, cum sint Manuel Mora Valverde, secretar general al C.C. al Partidului Avangarda Populara §i membri din conducerea acestui partid, Luis Alberto Monge Alvarez, secretar general al Partidului de Eliberare Nationala 7. in timpul convorbirilor au fost subliniate rezultatele remar- cabile ale vizitei in Republica Costa Rica a tovaraplui Nicolae Ceau§escu, in perspectiva extinderiii intäririi conlucrarii intre popoarele celor doua state, conform cuinteresele1iidealurile lor fundamentale, pentru cauza securitatiii pacii in lume. Rezultatul de importanta majora al vizitei, Tratatul de prietenie cooperare incheiat intre tara noastra 0 Republica Costa Rica constituie o marturie elocventa a apropierii existente in punctele esentiale ale acti- vitatii internationale a celor doua' state. Reliefind importanta crescinda a noilor principii ale dreptului international, a intaririi legalitatii interna- tionale in conditiile schimbarilor politice, economicei sociale pe care le cunoa§te omenirea zilelor noastre, cele doua parti subliniaza necesitatea respectarii neabatute a deplinei suveranitati §i egalitati in drepturi a tuturor popoarelor conditie fundamentall a securitatii §i pacii in lume. in deplin acord, partea romana §i partea costaricana reafirma dreptul §i indatorirea tuturor statelor, indiferent de marime, nivel de dezvoltare sisistem politico-social, de a participa la analiza §i solutionarea proble- melor lumii contemporane. Referindu-se la acest important document, tovarawl Nicolae Cearwscu arata : Tratatul de prietenie fe}i cooperare intre Romania 0 Costa Rica se va inscrie §i va ramine in istoria interna- tionala ca o contributie activa la politica noua, ca un exemplu In care

6 Ion Patan, Baze solide pentru colaborarea economica multilatcralã, in Lumea" nr. 40, 27 septembrie 1973. 7 Stefan Andrei, In spiritul solidarildf it militante, in Lumea" nr. 40, 27 septembrie 1972. www.dacoromanica.ro 1000 0 IMPORTANTA CONTRIBUT1E LA, CA.17ZA PAOLI 6

doua popoare, cu orinduiri sociale diferite, animate de dorinta de a fi libere si de a trai din ce in ce mai bine, dorese sa colaboreze si 0, participe la dezvoltarea colaborkii cu toate statele lumii"8.

3. Mita in Venezuela (5-10 septembrle 1973) A treia dintre tarile vizitate in timpul celor 24 de zile petrecute in America Latina., a fost Venezuela. Solia de pace si colaborare a poporului ro- man, primita intr-o atmosfera de sincera si cordiall prietenie, pe masura aspi- ratiilor de apropiere si Intelegere care anima relatiile statelor noastre, s-a gasit sub semnul unui eveniment ined.it in istoria Venezuelei, constituind. prima vizita a, unui set de stat socialist in aceasta tara. Inaugurind o non/ etapa in relatiile dintre cele doug state, calatoria tovarasului Nicolae Ceausescu reprezinta, un moment de referinta in dezvoltarea legáturilor romano- venezuelene, care au atins astazi un nivel niciodata cunoscut in trecut. Zilele de intensa f}i. rodnica activitate s-au concretizat prin perfectarea unor importante documente consfintind consolidarea cooperarii, pe mul- tiple planuri, intre cele doll/ republici. S-au incheiat astfel Acordul pe termen lung de cooperare economic/ si industriala, Acordul de cooperare in domeniul agrar si agro-industrial, Programul de lucru in domeniul milkier si al hidrocarburilor. De asemenea, Romania va acorda asistenta tehnica in agricultura f}i industria forestiera si va furniza echipament necesar forajului si extractiei petrolului, in vreme ce Venezuela, in cadrul dezvoltárii schimburior comerciale dintre cele doug tári, va livra titei si alte produse prelucrate 9. In timpul intilnirior pe care tovaräsul Nicolae Ceausescu le-a avut cu personalitati politice din Venezuela, convorbirile cu Jesus Faria, secretar general al Partidului Comunist si cu Pompeyo Mar- quez, secretar general al Miscarii pentru Socialism (M.A.S.), au pus in evident& marea insemnatate a acestei vizite pentru intarirea bunelor relatii cu Partidul Comunist Roman, cu intregul popor al RomAniei Socialiste. In perspectiva alegerilor prezidentiale din Venezuela, presedintele Ceausescu a avut intilniriamicale cu cei mai insemnati candidati la Malta magistratura. Cu prilejul convorbirilor, Lorenzo Fernandez (Partidul de Guvernamint C.O.P.E.I.), Jesus Angel Paz Galarraga (Coalitia electoral& de stinga Nona Forta") si Carlos Andreas Perez (Partidul Actiunea Democratica") au exprimat sprijinul partidelor si fortelor politice pe care le reprezinta, fata de dezvoltarea viitoare a relatiilor romano-venezue- lenew. Declaratia comuna a presedintior Nicolae Ceausescu si Rafael Cal- dera, iscalita la sfirsitul vizitei, expresie a hotaririi de a actiona in mod ferm, potrivit dorintei si aspiratiilor popoarelor roman si venezuelean, in vederea intaririi legalitatii internationale, pentru instaurarea in lume a unui climat de pace si securitate prielnic cooperarii si dezvoltarii, consti-

8 Selnteia", 6 septembrie 1973. 9 Ion Paten, Baze solide pentru colaborarea economica multilateral& In Lumea", nr. 40, 27 septembrie 1973. 10 Stefan Andrei, In spiritul solidarildjii militante, In Lumea", nr. 40, 27 septembrie 1973. www.dacoromanica.ro 7 0 IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACII 1001 tuie punctul culminant al acestei importante actiuni politice. Sint convins declara presedintele Rafael Caldera ca ne aflam la portile unei noi experiente universale, in care popoarele si conducatorii lor se vor convinge, de fiecare data mai mult, de necesitatea cautarii elementelor care ii apropie, care sa le permita relatii sincere, creind astfel posibilitatea obtinerii unei vieti bune pentru toti oamenii. /.../ Apreciez ca un act de deosebita impor- tanta vizita dumneavoastra In America Latina"11.

4. Vizita in Columbia (10-13 septembrie) Am venit in Columbia spunea tovargsul Nicolae Ceausescu ea sol91 al unui popor care si-a cistigat prin lupte grele independenta, a devenit stäpin pe destinele sale si isi faureste printr-o activitate intensa o viata noua ce ii asigura bunastarea si fericirea. Am venit in Columbia la un popor de care ne leaga o serie de afinitati de limba, de cultura, de care ne leaga trecutul istoriei noastre, dar mai cu searna un sir de asema- na'ri in ce priveste lupta pentru independent/ national/ si multe preocu- pari comune astazi in dezvoltarea economica si sociala, in consolidarea independentei nationale, in participarea la lupta pentru asigurarea unor relatii noi intre toate statele, fail, deosebire de orinduire sociala, pentru o lume mai dreapta, a pacii si colaborarii internationale". Sensul adinc, bogat in semnificatii, al acestor cuvinte rostite de presedintele Ceausescu constituie o caracterizare cuprinzatoare a evenimentului reprezentat de vizita in tara prietena de peste ocean. Marcind actualul curs pozitiv si largile posibi- litati viitoare existente in evolutia relatiilor romano-columbiene, a patra etapa a calatoriei in America Latina s-a incheiat de asemenea cu un bilant de natura sasatisfaca dorinta comuna a popoarelor celor doug taxi de a-si extinde si dezvolta legaturile pe multiple planuri, in folosul lor si pentru binele cauzei pacii si progresului, in general. Intilnirile prietenesti avute cu pre- sedintele Misael Pastrana Borrero, cu alte personalitati ale vietii politice columbiene au constituit un util si fructuos schimb de opinii, concretizat prin documente de mare valoare pentru intarirea cooperdrii Romaniei cu Columbia, si in acelasi timp o insemnata contributie adusa afirmarii idea- lului colaborarii si securitatii in lume. Conferind noi valente legaturilor existente intre tarile noastre, cu ocazia vizitei a avut loc prima Sesiune a Comisiei Mixte de colaborare romano-columbiene, hotarindu-se totodata dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale. A fost incheiat un acord pe termen lung, de 3-5 ani, care prevede livrarea de ingrasaminte si produse ale industriei constructoare de m asini, de &are Romania, si achizitionarea de pe piata columbiana a unor produse necesare economiei noastre. Se adauga la acestea construirea in Columbia a unor importante objective tehnico-economice in domeniul agro-industrial, al industriei textile si al chimiei, infiintarea unor societati mixte cu profil petrolier, minier, textil precum si asigurarea de catre partea romana a asistentei tehnice mai ales in sectoarele agricol si hidrotehnic 12. Tot in timpul vizitei,

11 Scinteia", 7 septembrie 1973. 12 Ion Patan, Baze solide pentru colaborarea economicd mullilalerald In Lurnea" nr. 40, 27 septembrie 1973. www.dacoromanica.ro 1002 0 MIPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACH 8 in cadrul fructuosului dialog politic romano-columbian, pre§edintele Nicolae Ceau§escu a avut intrevederi cu : Gilberto Vieira, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Columbia, Alvaro Gomez Hurtado, candidatul in viitoarele alegeri prezidentiale al Partidului Con- servator, Alfonso Lopez Michelsen, candidatul Partidului Liberal, Carlos Rafael Restrepo, fost prerdinte al republicii, §ef al Partidului Liberal, Julio Cesar Turbay, director general al aceluia§i partid 13.Declaratia Solemnd Comund, semnata din partea romana de catre pre§edintele Ceau§escu §i ministrul afacerilor externe George Macovescu, iar din partea columbiana de &are pre§edintele Misael Pastrana Borrero §i ministrul afacerilor externe Alfredo Vasquez Carrizosa, fixeaza cadrul juridic al relatiilor bilaterale. Document de certa valoare internationala, Declarafia Solemna Comund reprezinta o insemnata contributie in cadrul efortului de a§ezare pe baze noi a raporturilor dintre statele lumii, constituind expresia concludenta a dorintei comune de a realiza aspiratiile de inte- legere §i apropiere ale popoarelor roman §i columbian §i de a intensifica §i in viitor relatiile de prietenie, de stima reciproca, de a largi contactele in favoarea dezvoltarii cooperarii papice dintre popoarele lor, pe baza respectarii principiilor §i normelor de drept §i justitie internationale, dorind sa creasca contributia celor doua tari la cauza pacii §i securitatii in Europa, in America Latina §i in alte parti ale lumii §i sa contribuie la dezvoltarea cooperarii internationale"14. 5. Vizita in Ecuador (13-15 septembrie) De§i desfa§urata pe parcursul a numai doua, zile, etapa ecuadoriang a calatoriei pre§edintelui Ceau§escu in America Latina, purtind amprenta prieteniei sincere care leaga cele douà popoare in ciuda distantei geogra- fice §i a deosebirilor de structura social-politica, s-a desfa§urat intr-un ritm deosebit de intens, incheindu-se cu un bilant bogat in semnificatii. Primirea calda facuta de ecuadorieni inaltului oaspete roman a constituit un cadru ideal pentru desfa§urarea fructuoasa a dialogului angajat in termenii unei depline sincerit4i §i prietenii. In rastimpul celor doua zile ale vizitei, convorbirile purtate de &are tovara'§ul Nicolae Ceau§escu cu pre§edintele republicii, Guillermo Rodriguez Lara, cu Pedro Antonio Saad, secretar general al Comitetului Central al PartiduluiComunist, cu membrii delegatieiCentraleioamenilor muncii din Ecuador, condusä de Beker Sanchez, au evidentiat noile valente ale relatiilor cu republica de la jumatatea lurnii. Marturie a apropierii care existä intre interesele fundamentale ale celor doug popoare, model de conlucrare reciproc avantajoasa intre state cu orinduiri social-politice diferite, documentele semnate cu ocazia vizitei deschid o larga perspectiva §i asigura o temelie trainica prieteniei §i coope- rarii Romaniei cu Republica Ecuador. Acordul de cooperare economica, industriala §i tehnicd, Acordul de colaborare culturala precum §i Proto- colul de colaborare §i cooperare in domeniul petrolier sint documente bo-

13 t.efan Andrei, ln spiritul solidarildfii miliianle, In Lumea" nr. 40, 27 septembrie 1973. 14 Declarafia Solemnd Comund a Republicii Socialiste Romania pi a Republicii Columbia, in SeInteia", 14 septembrie 1973. www.dacoromanica.ro 9 0 IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACII 1003 gate in continut, de mare importanta pentru realizarea programului de stringere a legaturilor pe multiple planuri intre cele doua popoare in folosul propAsirii nationale, pentru cauza progresului si pacii in lume. Convor- birile intre presedintii Nicolae Ceausescu si Guillermo Rodriguez Lara, purtate in spirit deopotrivä prietenesc si constructiv, numeroasele docu- mente semnate cu ocazia vizitei au relevat faptul de insemnatate capitald, caracteristic zilelor noastre, ca intre statele lumii nu exista bariere insur- montabile, de ordin social-politic, ca, departarea geografica nu reprezinta un impediment in calea unei rodnice cooperari, atunci cind ele sint animate de ideea unei sincere conlucrari politice, economice si culturale, in deplina concordanta cu normele dreptului international.Declaratia Solemnet Comund semnata de &are cei doi presedinti constituie expresia convinga- toare a acestei realitati de necontestat. Sintetizind rezultatele acestei etape a calatoriei sale, presedintele Nicolae Ceausescu declara : Plecam cu convingerea &à popoarele roman si ecuadorian vor conlucra activ atit pe plan bilateral, cit si pe plan international, aducindu-si contributia la triumful idealurilor de dreptate sociala, la colaborarea intre popoare si la pacea in lume"15.

6.VIzita in Peru (15-20 septembrle)

Ultimele cinci din cele 24 de zile ale calatoriei desfäsurate in America Latina de presedintele Nicolae Ceausescu, au fost afectate vizitei in Republica Peru. Marturie a dorintei vii de reciproca cunoastere a popoarelor roman si peruan, evenimentul important pe care 1-a reprezentat vizita in aceasta' tail a dat prilej, pe de o parte, inaltului oaspete sa ia contact in mod di- rect cu realitatile generate de procesul innoitor de transformare economico- sociala din aceasta republica, iar pe de alta parte a relevat interesul yin existent aici fata de efortul de construire a societatii socialiste in care se gaseste angajata Romania. Preocuparea comuna a popoarelor roman si peruan de a gasi si a valorifica calea cea mai avantajoasa, potrivit condi- tiilor specifice existente in tarile lor, a dezvoltarii si propasirii nationale, vointa lor de a trai liber, la adapost de orice amestec din afara si in confor- mitate cu normele si principiile dreptului international au constituit o baza solida pentru dialogul fructuos realizat cu acest prilej. Convorbirile presedintelui Ceausescu cu presedintele Republicii Peru, general de divizie Juan Velasco Alvarado au relevat dorinta cornuna de a ridica la un nivel superior relatiile pe multiple planuri intre cele doug tari si popoare, hota- rirea acestora de a-si aduce contributia activg, la cauza pa' cii in lume. Declarajia Comund semnata cu ocazia vizitei in Peru fixeaza in termeni clari jaloanele acestei cooperari, constituind o pregnanta expresie a do- rintei de a dezvolta si mai mult relatiile de prietenie, respect reciproc si cooperare intre cele doua state, de a promova intensificarea contactelor in favoarea dezvoltarii cooperarii pasnice dintre ele, pe baza trainica a

, 16 Nicolae Ceausescu, Toast rostit la banchetul oferit in 14 septembrie 1973, la Quito, in onoarea prgedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, In S cinteia", 26 septembrie 1973. www.dacoromanica.ro 1004 o IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PAC'S 10

respectgrii principiilor si normelor dreptului si justitiei internationale, constienti de responsabilitatea ce revine tuturor statelor marl, mijlocii sau mici indiferent de nivelul lor de dezvoltare sau de sistemul lor politic, economic sau social, pentru instaurarea unui climat de pace si securitate in lume, reamintind cg toate statele, HA, nici o deosebire, au dreptul si obligatia de a participa la solutionarea problemelor interna- tionale care le privesc si de a contribui la realizarea universalitatii si demo- cratizarea relatiilor internationale, dorind sä creascg contributia ambelor tari la cauza pacii i}i. securitatii in lume, si sa contribuie la dezvoltarea de sine stgatoare economicg, socialg si culturalg a tuturor statelor 16. In timpul vizitei, presedintele Ceausescu a avut o intrevedere cu Jorje del Prado, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Peruan, precum si cu alti conducgtori ai acestui partid, ocazie cu care ambele pgrti si-au exprimat hotgrirea de a intgri relatiile existente intre cele doug partide fratesti, in folosul popoarelor lor si al intaririi uni- t4ii miscgrii comuniste si muncitoresti. Incheiatg cu rezultate de mare insemngtate pentru evolutia vii- toare a relatiilor romano-peruane, aceastg vizita a fixat totodatg punctele esentiale ale coopergrii economice bilaterale prin acordurile perfectate cu privire la domeniile energiei electrice, petrolului, minelor si agriculturii precum si prin intelegerea de construire a unei intreprinderi miniere si a unei societati mixte pentru fabricarea de masini unelte. Facind un bilant al acestei vizite, presedintele Nicolae Ceausescu declara in cuvintarea rostita la dejunul oficial oferit de presedintele Juan Velasco Alvarado : In scurta vizitg pe care am fgcut-o in tara dumneavoastra am purtat convorbiri cu dumneavoastrg, cu domnul prim-ministru, cu alti membri ai guvernului asupra unui cerc larg de probleme privind colaborarea dintre tgrile noastre, cit si asupra unor probleme internationale. Doresc sg re- mare cu multg satisfactie el am ajuns la multe concluzii comune privind extinderea cooperani economice, tehnico-stiintifice, culturale dintre po- poarele noastre, ceea ce mg indreptgteste sg afirm c5, am reusit impreuna, sg punem bazele unei trainice si indelungate colaborgri, care corespunde pe deplin intereselor ambelor noastre popoare" 17

Semnilicalla amplulul bilant al vizitei 'in sase state din America Latina Act de insemngtate istorica in evolutia relatiilor tgrii noastre cu tgrile din America Latina, vizita tovargsului Nicolae Ceausescu in Cuba, Costa Rica, Venezuela, Columbia, Ecuador si Peru s-a incheiat cu rezul- tate remarcabile, demonstrind valoarea deosebitg, profund stiintifica a analizei P.C.R. privind tendintele si mutatiile din viata internationalg, realismul si justetea politicii externe a Romaniei Socialiste. Primirea calduroasa facutg inaltului oaspete roman atit de cgtre persoanele ofi- ciale cit si de cgtre populatia Val-nor vizitate au constituit o dovadg preg-

16 Declaralle Comund a presedintelut Consiliulut de Slat al Republicit Socialiste Romdnia, Nicolae Ceausescu, si a presedintelut Republicli Peru, general de divizie Juan Velasco Alvarado, InSetnteia", 21 septembrie 1973. 17 Seinteia", 20 septembrie 1973. www.dacoromanica.ro 11 0 IMPORTANTA CONTRIBTJTIE LA. CAUZA PACII 1005 nanta a prestigiului de care se bucura astazi in lume Romania Socialista, fund totodata expresia inaltei consideratiuni acordate pe toate meridi- anele lumii personalitatii preeedintelui Nicolae Ceausescu. Contactul nemijlocit cu realitatile vieoi politico-economicei culturale din statele vizitate, state puternic angajate intr-un vast proces innoitor, a prilejuit o mai bung, cunoaetere reciproca i o reafirmare a traditionalelor legaturi de prietenie ale Romaniei cu tárile respective. Greu incercate in decursul timpului de vicisitudinile istoriei cele ease state care au fost vizitate ei-au reafirmat, aláturi de poporul roman, vointa de a-si asigura o dezvoltare de sine statatoare, in conditille unei depline independentei suveranitati nationale, pronuntindu-se totodata pentru eliminarea din viata internationala a vechilor relatii de inegalitate. Vizita a evidentiat hotarirea acestor stateaflate ca ei Romania in curs de dezvoltare de a-0 aduce contributia la afirmarea relatiilor bazate pe principii noi de egalitate, echitatei avantaj reciproc, singurele in masura sa asigure tuturor natiunilor lumii o dezvoltare pasnicafi armonioasa. 0 data mai mult s-a dovedit justetea afirmatiei cdincolo de orinduirile social-politice deosebite, telurile fundamentale ale popoare- lor iubitoare de pace ei progres se apropie foarte mult, sau chiar se confunda. Numeroasele documente oficiale care au fost semnate, privind co- operarea in dorneniile politic, economic, tehnici cultural-stiintific au realezat pe temelie trainica relaiile dintre poporul romani popoare ale Americii Latine, relatii care intr-un viitor apropiat vor atinge un nivel superior, niciodata atins in trecut. Semnificatia acestor documente depaseste cadrul bilateral ; avind o certa valoare international/ ele con- stituie un aport de incontestabila insemnätate la intarirea actualului curs pozitiv al vietii internationale, la afirmarea paciii cooperarii in lume. Urmarita cu interesi deosebita satisfactie de catre intregul popor roman, aceasta calatorie reprezinta o contributie de exceptionala insemna- tate la promovarea politicii externe a partidului si statului nostril, potri- vit liniei elaborate de catre Congresul al X-lea al P.C.R. Intrunind adeziunea larga a intregii tari, Hotarirea Comitetului Exe- cutiv al C.C. al P.C.R. cprivire /a vizita tovareivului Nicolae Ceaufeseu Inunele fitri latino-americane, survenita la puting vreme dupa incheierea calatoriei,relevasemnificatia profunda a importantului eveniment. Evidentiind Inca o data rolul esential care revine tovarasului Nicolae Ceaueescu in eleborareai realizarea intregii politici externe a Romaniei, in Boteirire se apreciaza de asemenea ca, vizita a constituit o puternica afirmare a ideilor socialisinului, a fortei sale de atractie, demonstrind ce poate realiza un popor stapin pe destinele sale, care depune eforturi pentru cresterea bunastarii i fericirii sale, pentru faurirea unei vieti demne, liberei independente" 18. Aprobind in unanimitate rezultatele calatoriei, documentele, acordurilei intelegerile care au fost semnate, Comitetul Executiv Ii exprima convingerea ca vizita tovarasului Nicolae Ceausescu in America Latina corespunde pe deplin atit intereselor poporului roman, cit ei intereselor popoarelor din tarile vizitate, constituie un aport de prep la afirmarea ideilor de progresi dezvoltare de sine statatoare a Hottirfrea Comitetului Execuliv al C.C. al P.C.R. cu privire la vizila 1ovar4ului Nicolae Ceawscu in unele rani laline-americane, In SeInteia", 27 septembrie 1973. www.dacoromanica.ro 1006 0 DIPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZAPACH 12 popoarelor, la avintul luptei 1mpotriva imperialismului, colonialismului fri neocolonialismului, la cauza path, destinderii si colaborarii in Intreaga lumen'.

7. Vizita in Republica Argentina (5-8 martie 1974) Cea de-a saptea republica latino-americana vizitata de &are pre- sedintele Nicolae Ceausescu in rästimpul a numai sase luni a fost Argen- tina. Inca de la inceputul vizitei, inaltul mesager al dorintei de pace si prietenie care anima poporul nostru a conturat obiectivele acestei actiuni de insemnatate istorica in relatiile dintre cele doug state : Dorim sa punem bazele unei colaborari care sa constituie un exemplu de felul cum doua taxi sigur, cu orinduiri sociale diferite, dar animate de dorinta de a-si intari bundstarea si fericirea, de a contribui la o politica de pace si cooperare internationala pot sa conlucreze in bune conditii. Eu am deplina incredere ca popoarele noastre vor realiza o asemenea colabo- rare exemplara". 0 etapa importanta In evolutia legaturilor romano- argentiniene a constituit-o vizita intreprinsa in Romania in februarie 1973 de catre presedintele natiunii argentiniene, Juan Domingo Peron. Fructuosuldialog inceput cu aceastaocazieafostcontinuat in timpul vizitei presedintelui Nicolae Ceausescu si tovarasei Elena Ceausescu. Valoroasa contributie la intarirea traditionalelorrelaliide prietenie dintre popoarele noastre si la consolidarea pacii si cooperarii internatio- nale, vizita a deschis un vast orizont dezvoltarii colaborarii romano- argentiniene pe multiple planuri. Asteptata cu viu interes de catre cercurile politice argentiniene, de catre poporul argentinian, vizita s-a desfasurat intr-o atmosfera de prietenie si reciproca pretuire. Convorbirile care au avut loc intre cei doi presedinti, intilnirile tovaräsei Elena Ceausescu cu doamna Maria Estela Martinez de Peron, vicepresedinte al Republicii Argentina, (in prezent presedinte al Argentinei) numeroasele contacte care au avut loc :cudelegatia Partidului Comunist Argentinian, cuconducereasindicatelor,cu parlamentariargentinieni,cu con- ducatoriaiITniuniiCivice Radicale,aiPartidului Intransigent*i aiNI iscariipentru integraresidezvoltare, au relevat amplele per- spectivece sedeschid cooperarii introcele doua tarisipopoare, precum si irnportanta vizitei pentru realizarea obiectivului apropierii si colaborarii. Corespunzator dorintei si intereselor vitale ale ambelor popoare, cu prilejul vizitei an fost perfectate Tratatul de prietenie si cooperare", Acordul general de cooperare economica si tehnica" care preved.e largirea cooperarii In domeniile comercial, industrial si tehnic precum si acorduri de cooperare culturala, stiintifica si tehnologica, toate la un loc constituind o baza signed, pentru evolutia viitoare a legaturilor dintre tdrile noastre. Comunicatul Comun semnat de cei doi presedinti, document de certa valoare bilaterala si internationala, reliefeaza dorinta de a raspunde aspiratiilor de pace, apropiere si intelegere intre popoarele roman si argentinian, de a adinci si dezvolta relatiile dintre Romania si Argentina §i a spori contributia celor doua taxi la consolidarea pacii si securitatii internationale". De altfel, este pe deplin semnificativ faptul ca Tratatul romano-argentinian de prietenie si colaborare semnat la , 19 Ibidern. www.dacoromanica.ro 13 0 IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACII 1007

8 martie 1974 de presedintele Nicolae Ceausescu si presedintele Juan Domingo Peron a fost publicat ca document oficial al Adunarii Generale a O.N.U. la punctul vizind transpunerea in viata a Declaratiei asupra intaririi securitatii internationale". In semn de inalta pretuire tovarasului Nicolae Ceausescu si tovarasei Elena Ceausescu ii s-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universi- tatii din Buenos Aires si din Sud Bahia Blanca.

II. VIZITA TOVARASULUI MCOLAE CEAUSESCU IN PATRU TARI ARABE 0 NOUA SOLIE BE PACE, PRIETEME 51 COLABORARE Cronica politicii externe a tarii noastre s-a aflat la inceputul anului 1974 sub semnul unui insemnat eveniment :vizita tovarasului Nicolae Ceausescu in patru state din Orientul Mijlociui anume Libia, Liban, Siria si Irak. Aceasta noua actiune de mare importanta pentru stringerea legaturilor cu trile vizitate si de larg rasunet international se inscrie pe linia hotaririlor Congresului al X-lea al P.C.R. in domeniul activitatii externe a partiduluii statului, constituind o exemplara traducere in practica a principiilor care calauzesc politica externa a României Soda- liste. Acest nou mesaj al dorintei poporului roman de pace, prietenie si colaborare semnifica o nougi deplina confii mare a activitatii depuse destatul roman, de catre conducatorul acestuia, tovaräsul Nicolae Ceausescu in vederea dezvoltárii relatiilor cu statele socialiste, pentru adincirea raporturilor pe multiple planuri cu tarile in curs de dezvoltare, pentru asigurarea unor relatii principiale cu toate statele lumii, in folosul promovarii unei politici noi in viata internationala, in folosul salvgardarii idealurilor superioare ale omenirii zilelor noastre. Romania sublinia presedintele Nicolae Ceausescu a dezvoltat, indeosebi7) in ultirnii ani, relatii de larga colaborare cu tarile in curs de dezvoltare, vazind in aceasta atit calea pentru ridicarea economico- sociala a tarilor respective, citi o parte integranta a luptei impotriva imperialismului, colonialismuluii neocolonialismului. Tarile Orientului Mijlociu, leagan al unor vechi civilizatiii totodata focar al unei mari culturi, sint legate de tara noastra prin vechi relatii politico-culturale, dar mai ales prin comuna aspiratie catre o dezvoltare liberái indepen- denta. Detinatoarele unor imense surse de materii prime,tarile arabe din aceasta parte a lumii au un rol din ce in ce mai important in cir- cuitul mondial al valorilor materiale. In acest sens, statele arabe din Orientul Mijlociu aflate ca si Romania in curs de dezvoltare se pronunta pentru o pcilitica de sine statatoare, aflata in deplina concordan- t'a cu aspiratiile nationalei pentru o activitate economica in cadrul careia resursele naturale sa fie folosite in mod corespunzator propriilor interese. Situate intr-o zona de puternica tensiune internationala, statele arabe ale Orientului Mijlociu slut chemate sa joace in viata politica a mmii un rol care nu poate fi neglijat. Avind in vedere toate aceste ele- mente, vizita tovarásului Nicolae Ceausescu in patru state arabe urmind vizitelor efectuate in anii precedenti in Maroc, Algeria, Sudan siEgipt, cai vizitelor facute in tara noastra de catre sefii statelor arabe Tunisia si Iordania capatá o deosebita semnificatie. www.dacoromanica.ro 2 - C. 1447 1008 0 IMPORTANTA CONTI:033141E LA CAUZA. PACII 14

1. VIzlia In Republica Arab ft Llb la (12-14 februarle) Marcind. un hotäritor pas inainte, vizita efectuata in Libia de catre tovarkul Nicolae Ceau§escu, la invitatia pre§edintelui Consiliului Coman- damentului Revolutiei, colonel Moamer El Geddafi, consemneaza evo- lutia ascendenta pe care au cunoscut-o raporturile Romaniei cu aceasta tara, angajata dupa, 1 septembrie 1969 pe drumul dezvoltarii liberesi i ndependente. In urma unor acorduri de cooperare incheiate cu Libia *Inca in urma cu mai multi ani, conlucrarea economic& dintre Romaniai aceasta tara atinsese un nivel apreciabil. Referindu-se la aceasta realitate imbucura- toare, pre§edintele Moamer El Geddafi arata in toastul rostit la banchetul oficial oferit in onoarea pre§edintelui Nicolae Ceau§escu :Constatam cu satisfactie dezvoltarea relatiior noastre economice. Multumim Roma- niei prietene pentru asistenta acordata tarii noastre §i experienta pe care ne-o impartaseste in domeniul dezvoltarii economice. Consideram ca vizita presedintelui Ceau§escu marcheaza o noua etapa de impulsionare a relatiilor dintre t Arne noastre" 20. Primirea calda facuta inaltului oaspete roman,raanifestarile de simpatiei entuziasm inregistrate pe intrega durata a vizitei dovedesc ca politica Romaniei socialiste de promovare a unor strinse relatii de prieteniei cooperare cu toate statele lumii iubitoare de pace §i progres, pe temelia sigura a respectarii principiilor §i normelor dreptului interna- tional conternporan este bine cunoscuta in Libia §i se bucura de o inalta apreciere. Intr-adevar, intilnirea la nivel inalt romano-libiana indreptate§te aceasta caracterizare. Prilejuind. celor doi pre§edinti o larga informare asupra profundelor transformari care au loc In statele lor precum §i un valorosi deosebit de util schimb de idei asupra situatiei internationale actuale, prima vizita in Libia a unui §ef de stat din Europa rasariteana a trasat cadrul viitoarei dezvoltari a relatiilor romano-libiene. In acest sens, Acordul general de colaborare semnat de catre cei doi presedinti cuprinde o serie de hotariri menite sa ridice la un nivel superior relatiile dintre Romania §i Libia. Importantul document insumeaza : Acordul de cooperare economica §i tehnica in domeniul petrolului, Acordul de coope- rare in domeniul constructiior, Acordul de cooperare in domeniul trans- porturilor feroviare§i. drumurilor, Acordul privind livrarea unor mar- furi romane§ti catre Republica Araba Libia. Incheiat pe o durata de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire In viitor, Acorclul General de colaborare mai prevede de asemenea infiintarea unor societati mixte specificindu-se totodata faptul ca Romania va acorda o larga asistenta tehnica de spe- cialitate in vederea dezvoltarii economice libiene 21. Document de mare insemnatate politica, Comunicatul Comun sem- nat la incheierea vizitei consemneaza hotarirea inaltelor parti de a stabili 22 Toastul presedintelui Moamer El Geddafi, cu prilejul banchetului oferit in onoarea presedintelui Nicolae Ceausescu, in Seinteia", 14 februarie 1974. 21 Acordul general de colaborare trdre Republica Socialisid Rozminiai Republica Arabd Libiand, in Scinteia", 15 februarie 1974. www.dacoromanica.ro 15 0 LISIPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUZA PACII 1009 relatii diplomatice la nivel de ambasada, fixind. totodata pozitia celor (Iona tari intr-o serie de probleme ale vietii internationale. Subliniind cu satisfaetie actualul curs pozitiv al situatiei inter- nationale, cei doi pre§edinti au reafirmat ata§amentul popoarelor lor fata de cauza paciii securitatii In lume, pronuatindu-se pentru respec- tarea neabatuta in relatiile dintre state a principiilor dreptului inter- national. In legatura cu situatia din Orientul Mijlociu, Comunicatul Comun mentioneaza dorinta celor doug parti de a se aplica hotaririle O.N.U. referitoare la aceasta chestiune, subliniind in acelasi timp necesitatea recunomterii dreptului la autodeterminare al poporului arabo-palestinian, in conformitate cu interesele sale nationale". Comunicatul Comun cuprinde de asemenea referirii la alte aspecte de insemnatate capitala ale vigil internationale cum ar fi : necesitatea intaririi rolului Organizatiei Nati- unilor Unite, sprijinirea mi§ca'rii de eliberare din Africa, transformarea, Marii Mediterane intr-o mare a pacii, semnificatia profund pozitiva a Conferintei general-europene, necesitatea de a se actiona cu energie in vederea reduceriii lichidrii decalajelor economice existente intre tarile lumii. 2. Mita in Republica Liban (14-17 lebruarie 1974) Inca din primele momente ale vizitei tovaraplui Nicolae Ceausescu in Liban, prima vizita a unui §ef de stat al Bomaniei socialiste in aceasta tug, atmosfera de calda prietenie cu care a fost inconjurat ilustrul oaspete a pus in evidenta sentimentele de pretuirei admiratie care exist/ intre cele dou/ popoare apropiate de altf el prin stravechi legaturi a caror memorie istoria o pasireaza nealterata dovedind in acelasi timp inalta consideratie de care se bucura pe aceste meleaguri personalitatea condu- catorului statului nostru, aprecierea cu care este privita aici activitatea sa neobosita pusa in slujba $cii, intelegeriii cooperarii internationale. Inceput sub auspicii deosebit de favorabile unei rodnice colaborari, dia- logul la nivel inalt romano-libanez poate avea o caracterizare excelenta in cuvintele rostite de catre presedintele Suleiman Frangieh cu prilejul dineului oferit In onoarea presedintelui Nicolae Ceau§escu :Cele doua tari, care au cunoscut destine atit de asemanatoare, vor merge impreuna pe calea intelegerii, pina cind va fi asigurata victoria dreptului, funda- ment al pacii" 23. In scurtul rastimp al §ederii in aceasta tara, programul intens al vizitei a asigurat presedintelui Ceau§escu un viu dialog cu pre- $edintele Frangiehi cu alte personalitati ale vietii politice libaneze. In afara convorbirilor §efului statului roman cu presedintele Frangieh, incheiate cu rezultate excelente, au mai avut loc §i alte intilniri deosebit de utile cu o delegatie a Partidului Comunist Libanez, condusa de Nadim Aboul Samad, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Libanez cu Assem Kansou, secretar al C.C. al Partidului Socialist Progresist. Intilnirile,deosebit de utile, cu liderii celor trei partide au permis un amplu schimb de idei referitor la perspectivele colaborarii româno-libaneze E} i la problemele care stau in centrul vietii internationale. Deosebit de insem- 23 Toastul prgedintelui Suleiman Frangieh cu prile jul dineului oferit in onoarea prefedin- telui Nicolae Ceaufescu, in SelInteia", 16 februarie 1974. www.dacoromanica.ro 1010 0 IMPORTANTA CONTREBUTM LA CAUZA PAM 16 nata a fost intilnirea, dc,sfasurata intr-o atmosfera cordiala, prieteneasca a presedintelui Nicolae Ceausescu cu delegatia Organizatiei pentru eli- berarea Palestinei, condusa de Yasser Arafat, presedintele Comitetului Executiv al acestei organizatii. In timpul convorbirilor s-a analizat pe larg evolutia situatiei din Orientul Mijlociu, realizindu-se un necesar schimb de opinii cu privire la caile care pot duce la solutionarea con- flictului si la asigurarea unei paci trainice in aceasta regiune. In acest sens, tovarasul Nicolae Ceausescu a exprimat o data mai mult pozitia principiala a Partidului Cornunist Roman si a statului nostru in aceasta chestiune, reafirmind solidaritatea cn lupta dreapta dusa de poporul palestinian in vederea asigurarii dreptului sau la autodeterminare si pen- tru rezolvarea deplina a problemelor acestuia in conformitate cu interesele nationale. Expunind sentimentele de recunostinta care anima poporul palestinian, Yasser Arafat precumiceilalti membri ai delegatiei au dat o inalth apreciere initiativelor tarii noastrei eforturilor intreprinse personal de seful statului roman in scopul sprijinirii aspiratiilor legitime ale poporului palestinian, pentru recunoasterea dreptului sau la o viata independenta' 24 Tot in cursul vizitei a mai avut loc o importanta intilnire cu repre- zentanti ai Camerelor de Comeri Industriei din Liban in cadrul eareia s-a realizat o prospectare a viitoarelor dezvoltari in domeniul cooperlrii economice romano-libaneze. In timpul sederii in aceasth tara araba au fost semnate :Acordul de cooperare turistica, Conventia sanitar-veteri- nath, Programul de schimburi culturale sitiinifice.Intelegerea pri- vind acordarea de facilitati in domeniul vizitelor. La incheierea ultimei runde a convorbirilor oficiale a fost semnat Comunicatul Comm, expresie a dorintei comune a popoarelor roman si libanez de a largii dezvolta si in -viitor contactele reciproce la diferite niveluri, precumi cooperarea sicolaborarea intre cele dou'a' natiuni, in toate domeniile de interes reci- proc" 25, de a-si aduce contributia la cauza paciii securithtii in lurne. In timpul sederii sale in Liban, presedintelui Ceausescu i-a fost acor- dat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Beirut, ca un inalt oinagiu adus eforturilor sale neobosite in slujba inthririi paciii colaborarii intre popoarele lumii.

3. Vizita in Republica Ambit Siriunil (17-19 februarie 1974) Cea de-a treia etapa a vizitei intreprinse de tovarasul Nicolae Ceausescu in tari arabe din Orientul Mijlociu a avut drept scop inthrirea relatiilor de prietenie existente intre poporul roman si poporul sirian. Raspunzind invitatiei presedintelui sirian Hafez Al-Assad, secretar gene- ral al Comandamentului National al Partidului Baas Arab Socialist, tovarasul Nicolae Ceausescu a purtat si in aceasta tath solia de pace si prietenie a poporului nostru cu aceeasi inaltcompetenth. Desi desfasu- rata intr-un. timp atit de scurt, vizita oaspetelui roman, intimpinata 24 V. Scinteia", 16 februarie 1974. Comunicatul Comun cu privire la convorbirile dintre proedintele Consiliului de Slat .al Republicii Socialiste Romania, Nicolae Ceawscu, qi proedintele Republicii Liban, Suleiman Frangieh, in Scinteia", 18 februarie 1974.

www.dacoromanica.ro 17 0 IMPORTANTA CONTRIBUTIE LA CAUIZA PACII 1011 cu un constant entuziasm §i o calda prietenie s-a soldat cu un bilant fruc- tuos, prilejuind celor doug parti aceemi inalta satisfactie. Convorbirile la nivel inalt romano-siriene au debutat intr-o atmosfera de deplina cordialitate, concretizindu-se printr-o vasta trecere in revista a posibili- tatilor §i perspectivelor care se deschid colaborarii romano-siriene,in avantajul ambelor popoare §i in folosul cauzei progresului §ipacii. Asigurind o temelie solida relatiilor traditionale de prietenie romano- siriene, in timpul vizitei au fost perfectate un numar de noua, acorduri de colaborare §i cooperare economica in domeniile petrolului §i mineritu- lui, agrozootehnic §i industrial. Analiza situatiei internationale actuale, efectuata de cei doi pre§edinti, pune in lumina punctele comune existente in pozitiile celor doua taxi intr-o serie de probleme de insernnatate capitalà, fapt evidentiat prin Comunicatul Comun semnat de cei doi pre§edinti. In legatura cu grava situatie care persista in Orientul Mijlociu, obiect de legitima ingrijorare pentru toate popoarele iubitoare de pace, impor- tantul document consemneaza convingerea celor doua parti ea menti- nerea sub ocupatie a teritoriilor arabe, cucerite prin foga in urma rázbo- iului din 1967 §i dupa aceea de catre Israel, genereaza o permanenta stare de incordare §i pericolul izbucnirii de noi ostilitati militare". Pre- ocupati de gasirea unor posibi1iti convenabile de solutionare a conflic- tului, cei doi pre§edinti au fost de acord cstabiirea unei paci juste §i durabile in Orientul Mijlociu se poate realiza numai prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate in 1967, printr-o reglemen- tare justa a problemei poporului palestinian, caruia si se acorde dreptul de a-§i hotari propriul destin, in conformitate cu nazuintele sale nationale26. Marturie a identitatii existente intre idealurile fundamentale ale celor doua popoare,Comunicatul Comun constituieo pregnanta expresie hotaririi de a actiona neobosit pentru intarirea legaturilor de prietenie romano-siriene §i pentru prornovarea in practica vietii internationale a unor relatii de tip nou, capabile sasigure pacea §i progesul popoarelor lumii.

4. Mita in Republica Irak (19-21 februarie 1974) Vizita intreprinsl de catre presedintele Ceau§escu in Irak la invi- tatia pre§edintelui acestei tari Ahmed Hassan Al-Bakr a constituit ultima etapa, a calatoriei de prietenie efectuate in tarile arabe din Orientul Mijlociu. Expresie a sentimentelor de prietenie §i respect care insufletesc popoarele roman §i irakian, in decursul vizitei ilustrului oaspete i-a fost facuta pretutindeni o primire plina de cordialitate. In timpul §ederii in Irak, intre secretarul general al P.C.R., Nicolae Ceau§escu §i secretarul general al conducerii regionale a Partidului Socialist Arab Baas, Ahmed Hassan Al-Bakr s-au desfkurat, intr-o atmosfera de sinceritate §i prie- tenie, intrevederi in cadrul carora cei doi conducatori de partid §i de stat au relevat pozitiile tarilor lor intr-o serie de probleme de interes comun. In cadrul schimbului de vederi efectuat cu aceasta ocazie au fost anali- 26 Comunical Comun adoptat de secretarul general al Partidului Comunist Roman, pre- sedintele Consiliulut de Slat al Republicit Socialiste Romania, Nicolae Ceausescu si de secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist, presedintele Republicii Arabe Siriene, Hare: Al-Assad, In Selnteia", 20 februarie 1974. www.dacoromanica.ro 1012 0MIPORTANTA CONTRIBUTIE LACAUZA PACLE 18. zate posibiliatile de extindere in continuare a relatiilor româno-irakiene. Tovarkul Nicolae Ceau§escu a mai avut de asemenea intrevederi cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Irakian, Aziz Mohamed F;ii. cu secretarul generalal Partidului Democratic al Kurdistanului, Habib Mohammed Kerim. Intilnirile, desfkurate intr-o atmosfera, de deplina, sinceritatei prietenie, au reliefat satisfactia care exist& fatá de relatiile acestor partide cu Partidul Comunist Roman precumi dorinta de a actiona in vederea dezvoltarii kr in viitor.La, incheierea vizitei, in 21 februarie, a fost semnat Comunicatul romano- irakian, document menit sasigure dezvoltarea relatiilor existente intre cele doug popoare. 0 noua, expresie a inaltelor sentimente de prietenie ale poporului roman, a dorintei sale de pace 0 cooperare internationala a constituit-a trimiterea de cátre tovarkul Nicolae Ceau§escu a unui mesaj adresat Conferintei taxilor islamice de la Lahore-Pakistan. Imi exprim speranta se aratá in mesaj cá conferinta dumneavoastrá, la care participa, un mare numár de state, va aborda probleme contemporane pornind de la, tendinta de destindere internationalg, de pace 0 colaborare intro popoara Iiva gsi soluii, inclusiv In problema Orientului Apropiat, care 0, contri- buie la afirmarea noului curs al situatiei internationale" 27,

Bilantul rodnle al vIzitel tovarfiplui Nleolne Ceawseu In WI arab e

Marcind o etapa, noua, In istoria relatiilor romano-arabe, vizita intre- prinsa, de catre tovarkul Nicolae Ceausescu constituie o straducit6 con- tributie la dezvoltarea legáturilor dintre Romania 0 statele vizitate, dar in ace1a0 timp i un valoros aport la promovarea cursului nou spre destin- derei intelegere intro popoare. Intrunind adeziunea intregului popor, rezultatele deosebit de valoroase ale calatoriei au fost astfel apreciate in Hotgrirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 22 februarie 1974 : Inscriindu-se ca un moment de importanta, istoricá in dezvoltarea rela- tiilor Romaniei socialiste cu aceste taxi, vizita tovarkului Nicolae Ceau§escu a reprezentat o puternica, manifestare a prietenieii colaborárii romano- arabe, o expresie gráitoare a sprijinului constant acordat de Romania, tgrilor arabe in lupta pentru intaxirea independenteii suveranitatii kr nationale, a solidariatii cu lupta kr pentru progres social §i pace"28 Bilantul insufletitor al importantului eveniment pe care vizita I-a consti- tuit este totodata, rezultatul activit64ii rernarcabile desfkurate personal de catre secretarul general al partidului. In plan economic, cele peste 20 de acorduri de cooperare economica, sitehnicA in domeniile petrolier, agrari agrozootehnic, al constructiilor, transporturilor feroviarei drumurilor, intelegerile privitoare la schirnbu- rile culturalltiintifice vor ridica la un nivel superior, niciodata, atins in trecut, relatiile romano-arabe, intárind .totodatä reciprocele sentimente-de

27 Mesajul tovardpilut Nicolae Ceausescu adresat Conferinfet jarilor islamice de la Lahore -Pakistan, In ScInteia", 23 februarie 1974. 28 Hotartrea Comiletulut Ezecutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman cu privire la vizita tovar4ului Nicolae Cea4escu In unele fari arabe, In Scinteia", 23 februarie 1974. www.dacoromanica.ro 19 0 IMIPORTANTA CONTRIBUTIE LA CATJIZA PACII 1013 prietenie existente intre popoarele noastre. Dialogul la nivel inalt cu con- ducatorii celor patru state arabe i personalitati ale vietii politice din aceste tari au relevat pozitia de inalta principialitate a statului nostru intr-o serie de aspecte ale vietii internationale, confirmind o data mai mult justetea i realismul politicii interne si externe stabilite de Congresul al X-lea i Conferinta Nationala ale Partidului, a analizeii aprecierilor facute .de partiduli statul nostru in legatura cu situatia din Orientul Mijlociu" 29 In acest sens Comitetul executiv apreciaza e prin pozitiai ideile expri- mate de secretarul general al partidului en privire la situatia din Orientul Mijlociu, in cadrul convorbirilor cu conducatorii statelor respective, cu conducatorii Organizatiei pentru. Eliberarea Palestineii cu alti reprezen- tanti ai fortelor progresiste din aceste tari, vizita s-a inscris ca o contri- butie a Romaniei Socialiste la rezolvarea politica a conflictului din Ori- entul Mijlociu, la gasirea unor soluii realiste, in concordanta cu interesele popoarelor din aceasta zon', ale paciiidestinderii internationale". Vizita in cele patru tari arabe a prilejuit in acelasi timp o larga analiza asupra situatiei internationale actuale, reliefind liniile conver- gente existente in orientarile de politica externa ale Romaniei si ale acestor tari, dorinta comuna de a actiona ferm pentru afirmarea noilor principii ale relatiilor dintre state, de a sprijini miscarea de eliberare nationala a popoarelor Inca asuprite, de a-si aduce contributia, alaturi de toate celelalte popoare tabitoare de pace si progres, la solutionarea problemelor majore ale contemporaneitatii.

fIntrunind calda apreciere a intregului nostru partid, a intregu- lui popor se arata in incheierea Hotáririi Comitetului Executiv vizita tovarasului Nicolae Ceausescu in cele patru tari arabe se inscrie in linia politica generala a Partidului Comunist Roman, a Romaniei socialiste de a dezvolta relatii bune de prietenie, colaborarei solida- ritate cu tarile arabe, cu toate statele care lupta pentru dezvoltarea in- dependentei, pentru progres economic sisocial, impotriva imperialis- mului, colonialismuluii neocolonialismului, pentru pace si colaborare intre popoare" 30

TINE IMPORTANTE CONTRIBUTION A LA CAUSE DE LA PAIX ET DE LA COOPERATION DANS LE MONDE : LA VISI- TE DU PRESIDENT MCOLAE CEATWSCU EN AMERIQUE LATINE ET DANS LES PAYS ARABES DU MOYEN ORIENT.

RESUM8 La politique extérieuredelaRoumaniesocialiste,encadrée .dansles normes du droit international contemporain,se guide sur les principes suivants : le respect de la souveraineté et de l'indépendance nationale, la parfaite 4galité en droits, la non-ingérence dans les affaires intérieures et extérieures, la non-utilisation de la force ou de la menace par la force, l'intégrité et l'inviolabilité des frontières d'Etat, la récipro-

29 Ibident 3° Ibident www.dacoromanica.ro 1014 0 IMIPORTANTA CONTIUBUTIE LA CAUZA PACE( 20 cite des avantages et les respect mutuel, le droit inalienable du peuple tout entier de decider de lui-merne. Axant sa politique extérieure sur le renforcement des rapports d'amitie et de collaboration avec les pays socialistes, la Roumanie agit en meme temps pour le développement de ses rapports avec tous les Etats du monde, indifféremment de leur systeme social. Une importance parti- culière y présente l'amplification des relations avec les pays qui se sont engages dans la voie du libre développement. L'activité personnelle déployée par le dirigeant de l'Etat roumain, le president Nicolae Ceausescu joue un role important dans Paccomplissement des objectifs de politique extérieure de la Roumanie. Temoignage du &sir commun de développer et d'approfondir les rapports de cooperation sur de multiples plans, la visite du president Nicolae Ceausescu dans des pays latino-américains et des pays arabes a abouti a la conclusion de documents officiels importants qui traitent du cadre general des rapports de cooperation entre le peuple roumain et les peuples des pays visités. De nombreux accords de cooperation économique, technico-scien- tifique et culturelle qui assurent de solides bases et ouvrent de nouvelles perspectives aux relations d'amitie existant entre la Rournanie et ces Etats ont été parachevés a cette occasion. Les declarations solennelles et les communiques corn muns qui ont été sign& exprirnent le &sir commun de la Roumanie et de ces pays d'apporter leur contribution active a la solution des problemes d'intéret general de la vie internationale, d'agir en vue du renforcement de la legalité internationale, de la paix et de la cooperation dans le monde. Ainsi, la visite du dirigeant de l'Etat roumain entreprise a la fin de Pannée passé e et au debut de cette armee dans plusieurs pays latino- américains et des pays arabes a constitue un événement de port& histo- rique pour le développement des rapports avec ces pays, rapports qui ont atteint a un echelon supérieur sans precedent dans le passe. Ben- nissant Padhésion du peuple tout entier, le bilan pleinement satisfaisant de ces visites confirme une fois de plus la justesse et le caractere réaliste de la politique du parti et de l'Etat rournain.

www.dacoromanica.ro IN INTIMPINAREA CELEI DE-A XXX-A ANIVERSARI A ELIBERARII ROMANIEI DE SUB DOMINATIA FASCISTA

ASCENSIUNE, COMBATIVITATE SI CONSECVENTA. TN ATITUDINEA ANTIFASCISTA. A CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA

DE GH. I. IONITA

SArbátorim cu mare bucurie in vara fierbinte a acestui an scurgerea atrei decenii de la un memorabil eveniment : victoria insurectiei nationale :antifasciste din august 1944 care a marcat eliberarea patriei de sub dominatia fascist. Pe magistrala istoriei noastre nationale, August 1944 se inscrie ca un moment epocal, care a marcat o cotiturg, radicald in destinele Orli, a deschis calea infdptuirii celor mai inalte idealuri de libertate si dreptate .sociald spre care au. aspirat §i pentru care au luptat de-a lungul secolelor generatii dupd generatii, patriotii cei mai luminati, fortele cele mai Ina- intate ale poporului roman. AUGUST 1944 va r amine, tocmai de aceea, vesnic intipdrit in con- stiinta nationall ca un viu §i puternic simbol al eroismului clasei munci- toare si intregului popor roman, al spiritului revolutionar si devotamentului fatá de patrie al comunistilor. Victoria istoricd din August 1944 poartd, semnificatii cu atit mai adinci cu cit a fost obtinutd impotriva celor mai tenebroase forte ale timpului fascismuli varianta sa cea mai exacer- bath',hitlerismul, pe care Partidul Comunist Roman si celelalte forte patrio- tice clarvázdtoare ale Orli noastre le-au stigmatizat in mod continuu, cu toatar energia. Fascismul nu este popular in Romania si nu are rdddeini in masele populare" a considerat conseevent Partidul Comunist, in anii interbelici, in cuprinsul documentelor sale programatice, in intreaga-i activitate teo- retied si practicl. Si realitatea acelor ani a probat din plin justetea acestei aprecieri. Istoria a demonstrat cu. puterea de convingere a faptelor, a realitij casemenea radacini cu atit mai putin au putut exista in rindurile clasei muncitoare forta sociald fundamentala a miscarii anti- fasciste din Romania. Studiul staruitor al imensului volum de material documentar al vremii infdtisind realitatile anilor primului deceniu ce a urmat intiiului rdzboi mondial demonstreazd c Romaniei nu i-a fost specified o activi-

..REVISTA DE ISTORIE", toinnl 27. nr.www.dacoromanica.ro 7. 9. 1015-1024, 1974. 1016 GH. L rONITA 2. tate intensa a organizatiilor fasciste *, in afara eunoscutelor agitatii anti- semite in special din nordul Moldovei, pe care autorul acestei comuni- cari nu le identifica cu fascismul si care, dealtfel, au lost tot timpul straine rnentalitatii muncitorimii romane ; in consecinta, in toate aceste agitatii, nnmcitorimea intelegindu-le cu exactitate sensurile nu s-a antrenat, le-a ignorat, In unele cazuri, le-a condamnat energic, in celelalte cazuri **, dind un excelent exemplu si celorlalte clase si paturi sociale. In general, dealtfel, trebuie spus ca in opinia publica din tara noastra influenta unor asemenea grupari a fost slaba. Huliganismul, violenta, ca principale metode politico stirneau, in mod firesc, prin ele insele adversitatea maselor. Este drept ca presa muncitoreasca a vremii conform anumitor obisnuinte ale timpului de a se cauta si-n viata noastra politica corespon- dente cu ceea ce se petrecea pe plan international a fost tentata, nu de putine ori, sa considere ea uncle fenornene proprii vietii politico romanesti se asemanau cu ceea ce se petrecea in Italia pe planul ascensiunii fascis- mului mussolinian sau, mai tirziu, in Germania sau in alte locuri. Fascismul scria de pilda Socialismul" calla sa-si &ease/ imitatori si la noi. Muncitorimea are datoria sa inabuse asa cum se cuvine incercarile fasciste ale bandelor antisemite" 1 Citind si cercetind cu atentie critica asernenea documente ale timpu- lui, urmarind realitatea politica a acelor ani, ajungem la concluzia potri- vit careia abia in deceniul al patrulea avea 0, poata fi vorba in Romania de un tot mai evident pericol fascist ; in acele imprejurari, de la pozitia de prevenire a primejdiei fasciste pe care se situasera timp de un deceniu si mai bine dupa sfirsitul primului rázboi mondial , clasa muncitoare din Romania, celelalte clase si paturi progresiste ale societatii au trebuit sa faca o adevarata cotitura, trecind la o lupta antifascista deschisä, deter- minata de intrarea in ofensiva a gruparilor fasciste. Este de observat ca, dad, pina la venirea la cirma in Germania a lui Adolf Hitler, cuzismul sau Liga Apararii National-Crestine era o organizatie costeliva, incremenita in monoideismul antisemit, tot asa de vetust ea si intemeietorul ei, A.C. Cuza, iar legionarismul era nurnai un nucleu de asasini, abia luat in seama chiar de lumea politicienilor burghezi, dupa 1933, cele doua organizatii au intrat .

Cu privire la aparitia si evolutia gruparilor fasciste In viata politica a Romilniei inter- belice, istoriografia noastra a inregistrat si inregistreazd multiple incercdri de analizare a feno- menului. Dintre cele mai reusite asemenea incercdri amintim, in primul rind, valoroasa lucrare Sub trei dictaturt (Forum, 1944, reeditatd de Editura politica in 1970),scrisd de Lucretiu Pdtrdscanu cu avantajul de a fi cunoscut pe viu evolutiile si involutiile acestor grupari fas- ciste ca unul care, de pe pozitiile Partidului Comunist RomAn, s-a aflat continuu in rindul, celor mai combativi militanti antifascisti. Dintre realizArile istoriografice mai noi, notdm in mod special ampla monografie Garda de fier, organizafie teroristd de tip fascist, de Mihai Fdtu, Ion Spdldtelu (Edit. politick 1971). Din variate unghiuri de vedere, aceastd problematicd este sur- prinsd in culegerea de studii Impotriva fascismului (Editura politick 1971). Din cuprinsul ei, retinem atentia in primul rind asupra studiului Constantei Bogdan intitulat Baza social-econo- mica a fascismulut In Romdnia (p. 29-43) si al lui Aron Petric : Cu privire la periodizarea fas- cismului In Romdnia (p. 44-52). ** Aron Petrie noteazd cu dreptate in studiul sdu intitulat Cu privire la periodizarea fas- cismului in Romdnia (Impotriva fascismului, Edit. politica, 1971, p. 45) cd atita timp cit Inca din 1919 gruparea de extrema dreaptd, cu tendinte profasciste, Garda constiintei nationale, apdrutd la Iasi in acel an, a fost folositd din plin la spargerea grevelor muncitoresti, deosebit de puter- nice in acea perioadd", muncitorimea nu s-a putut raliaei nici atuncisinici mai tirziu la alte grupari fasciste, care, in mod obisnuit, procedau similar. 1 Socialismul" din 7 decembrie 1922. www.dacoromanica.ro ATITUDINEA ANTIFASCISTA A CLASEI CNILINCITOARE 1017

brusc in actualitate si au inceput a ample spatial cu o imensa galagie mesianica, cu terorism, cu o ampla demagogie sociala sipoliticá. Prezinta mare insemnatate faptul cPartidul Cornunist, clasa mun- citoare din Romania avuseserai pina atunci printre preocuparile lor pre- venirea unei asemenea primejdii interne si sprijinirea internationalista a altor detasarnente proletare, a altor tarii popoare cazute victima sau amenintate de morbul fascist. A fost totodata de mare insemnatate faptul c, istoriceste, inten- .sificareaactivitatii organizatiilor fasciste incurajate de instaurarea dictaturii fasciste in Germania in 1933 a coincis cu inceputul unei peri- oade calitativ-superioare in evolutia miscarii muncitoresti din Romania. Suflul revolutionar al marilor bátalii proletare din anii crizei economice, singele muncitorese care a curs la Lupeni, pe strazile Capitalei la Grivita" alto locuri au produs adevarate zguduiri in constiintele cele mai inalte ale tarii, in toate straturile socialei au generalizat spiritul de revolta in rindul clasei muncitoare. Incepind. mai ales cu acele zile eroice in prim-planul activitatii revolutionare, al vietii partidului comu- fist s-au situat elementele cele mai destoinice din rindul clasei muncitoare care au ramas consecvent pe baricadele luptei anticapitaliste i antifasciste. Citeva, name amintite in cele ce urmeaza in ordine alfabetica simbo- lizeaza intrarea activa in dispozitivul revolutionar mai ales dupg. 1933 a unor asernenea cadre revolutionare proletare : Constantin Agiu, Gheorghe Apostol, Marin Avramescu, Vasile Bigu, Pavel Bojan, Nicolae Bucurescu, .Costache Bard., Nicolae Ceausescu, , Constantin Cimpeanu, Nicolae Cristea, Constantin David, Constantin Doncea, Emil Ghenghea, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Traian Hulubescu, Alexandra Iliescu, Vasile Leonte, Constantin Lepadatu, Constantin Manescu, Ion Metiu, Alexandra Moghioros, Ion Niculi, Petre Gheorghe,Ilie Pintilie, Nica Pintilie, Scribnic Tirnotei, Filimon Sirbu, *andru Ovidiu,Marin Raclutu, Constantin Trandafirescu, Vasile Tudose, Ion Turcu, Constantin Tiulescu, Gheorghe Vasilichii multi altii. A fost de mare importanta faptul ca in miscarea .antifaseista generala a poporului roman asemenea oarneni s-au comportat nu numai ea niste excelenti practicieni revolutionari, dar in acelasi timp sica niste foarte talentati ideologi. A citi, de pilda, articolele publicate de Ilie Pintilie in presa antifascista a vremii ca sne referim doar la un ,singur exempla constituiei astazi o adevarata revelatie ; erau dense, limpezi, pine de caldura patriotica, mobilizatoare, adinc patrunse de patosul revolutionar al antifascistului aflat in prima linie a luptei. Asa, de pada, in articolulTrdiased Frontul Popular !,publicat in Valul" din 25 octorn- brie 1935, el denunta energic dusmanul de moarte al natiunii romane , fascismul, cu manifestarile sale periculoase, dovedite a fi fatis in slujba hitlerismului". Ilie Pintilie se adresa tuturor gruparilor politicoi persoa- nelor democratice sa dea la o parte orice neintelegeri programatice si sa tread, imediat la realizarea Frontului popular care trebuie 85, fie format din toate elementele democraticei antifasciste, din toate organizatiile oipartidele ce stau pe platforma luptei contra fascismuluii rázboiuluioi care au aceleasi revendicari imediate de realizat". Dad, miscarea antifascista a poporului roman a beneficiat de acti- vitatea unor asemenea virfurii autoritati proletare este sernnificativ fap- tul ca organizatiile fascistewww.dacoromanica.ro n-au reusit sa atraga si sa aiba printre rnentorii 1018 GH. I. IONITA 4 lor elemente din rindurile clasei muncitoare, multumindu-se cu o serie de persoane neclasate sau declasate din rindurile altor paturi §i categorii sociale. Aceast6 situatie reala a acelor ani s-a datorat faptului cmuncitorli comuni§ti, oteliti in greutatile imense ale timpului, invätasera de mult sa-§i cunoasca intotdeauna adversarii, sà-§i pretuiasca tovara§ii de drum. Dispo- nibilitatile perverse ale legionarilor, cuzi§tilor §i celorlalte nuante de fasci§ti s-au izbit de caracterul ferm §i dur al clasei muncitoare, de experienta matura §i de prudenta ei justificata §i departe vazatoare. Este bine cunoscut faptul corganizatiile fasciste din Romania, au fost de la inceputurile lor anticomuniste §i, prin aceasta, antimuncito- re§ti. Prima titulaturä pe care Corneliu Zelea Codreanu a voit is-o dea, Legiunii Arhanghelului Mihail a fost aceea de Falanga anticomunista". In cartea sa Pentru legionari, facind istoricul legiunii, el sublinia in mod insistent acest lucru. De asemenea, in Carticica §efului de cuib" se arata : Legionarul este impotriva comunistului §i va lupta din toate puterile lui pentru ca, oriunde se va afla, acest comunist sa fie demascat §i rapus" 2. Legionarii nu puteau ignora faptul c, dupa cum remarca chiar presa,. burgheza reactionara, comunismul reprezenta in Romania un ideal spre care se Indreapta dorintele de trai mai omenesc ale unor plugari ajun§i la sal:4 de lenin, este idealul unei muncitorimi exasperate de §omaj §i mizerie" 3. In cunoscuta-i lucrare Sub trei dietaturi*, Lucretiu Patr4canu socote§te ca tocmai de aceea, in primul rind, izvoarele politice, ideologice §i numerice ale gruparilor fasciste din Romania n-au putut fi alimentate Inca de la inceputuri de clasa muncitoare. In aceemi lucrare se gase§te apre- cierea potrivit careia -- in anii premergatori celui de-al doilea razboi mon- dial muncitorimea s-a aflat pe primul plan ca forta dinamica, organi- zata, con§tienta de sarcinile care-i stateau inainte, in lupta contra gardis- mului §i a cuzismului" 4. Cit prive§te situatia de mai tirziu, din anii dictaturii militaro-fasciste, Lucretiu Patra§canu considera in insu§i titlul unui paragraf al cartii sale ca Nu muncitorimea ci lumpenproletariatul a aderat la Garda" 5. Nici- unde acolo unde Intilnim elementul propriu-zis proletar aprecia el , Garda n-a parvenit sa patrundá" 6. A reu§it s-o faca' in rindurile unor categorii de muncitori necalificati §i de oameni fAra profesiune " 7. Extrem de interesanta este surprinderea de catre Lucretiu Patra§canu a modalitatilor de formare a lumpenproletariatului. Mai intii, el avea in vedere exodul rural spre ora§e" al unei parti a burgheziei satelor de a se strämuta la ora§e", precum §i al unei marl parti din taranimea lipsita de pamint". Dad, in ce prive§te prima categorie, in mod obiectiv, prezenta, predispozitii spre ralierea la curente retrograde inclusiv, prin urmare, Ia gruparile fasciste cea de a doua categorie, in cel mai mare procent, 2 Carticica ferului de cuib, 1936, ed. a III-a, p. 55. 3 Curentul" din 27 iunie 1931. * V ezi editia a II-a, Forum, 1944, pag. 36-64. 4 Ibidem, p. 94. 5 Ibidem, p. 200-202. 6 lbidem,p. 200. 7 Ibidem. www.dacoromanica.ro 5 ATITUDINEA ANTIFASCISTA A CLASEI IMUNCITOARE 1019

datorita lipsei de rnijloace materiale corespunzatoare, a tins spre proleta- rizare, oferind o mina de lucru ieftina, fara calificare i totdeauna in surplus fata de posibilitatile de plasament" 9. Prea patine elemente provenite din rindurile taranimii sarace si-au putut gasi incadrarea lor in rindurile rnuncitorimii industriale, foarte multe formind o populatie mizera la periferia Bucurestilor sau a altor marl orase" 9. De regula, din aceste medii se recrutau muncitorii cu ziva, pava- gii, salahorii, hamalii etc. Conditiile lor de viata erau mai mult decit proaste. Lucretiu Patrascanu considera pe bunk dreptate ca Aceste paturi au fost eel mai putin sau n-au fost deloc atinse de propaganda socialista, iar con- tactul lor cu organizatiile muncitoresti era nul. Ele ofereau un mediu prielnic agitatiei legionarei cei care le formau erau gata la orisice fel de excese" 10. Stralucitei analize pe care o face Lucretiu Patrascanu acestei atit de importante probleme social-politiceIi asociaza, tot el urmatoarea concluzie cu totul legata de realitatea acelor timpuri : Lipsiti de o constiinta de clasd,cu un nivel intelectual si moral scazut, muncitorii taxa calificare, servitorimeai,cu atit mai mult, lumpenproletariatul propriu-zis nu reprezenta din nici nn punct de vedere muncitorimea, ci, dimpotrivä, se deosebea fundamental de aceasta" 11 (subl. ns.Gh. 1. I.). Ca ideologie, ca mentalitate ca i din punctul de vedere al constiintei, lumpenproletariatul a ramas strain muncitorimii, luptei ei, idealurilor nobile pe care aceasta le urrnarea 12 Cercetdri facute dupa decenii de la exceptionalele contributii adage de Lucretia Patrascanu in elucidarea acestei problematici au condus conduc spre concluzii similare cu cele cuprinse in lucrarea Sub trei die- taturi". Raspunzind intrebarii privitoare la izvoarele bazei sociale a grupl- rilor fasciste din Romania interbelica, Constanta Bogdan noteaza cu drep- tate in amintitul sau studiu in ce priveste aderenta sau neaderenta clasei 8 Ididem, p. 200. 9 Ibidem, p. 201. 1° Ibidem, Acestui contingent pe care legionarii s-au strAduit sA-1 foloseascA din plin mai ales dupa 6 septembrie 1940 In categoria de lumpenproletariat, Lucretiu PAtrAscanu Ii asocia tot ce era declasat In mediul orAsenese : borfasii, hotii de buzunare, lntretinutii, spArgAtorii, cartoforii de meserie, oameni care li fAcuserAn demoralizant stagiu la VAcAresti sau In alte Inchisori. AdicA, marea categoric a delincventilor de profesie sau de ocazie si a tuturor acelora care, ca sA IntrebuintAm o expresie a lui Marx, trAiesc In rAmAsitele societAii"(op.cit., p. 201). 0 mare parte din cadrele politiei legionare aveau sA fie recrutate dealtfel tocmai prin- tre aceste elemente. La prAdAciunii asasinate, In timpul rebeliunii, toti acestia au luat parte foarte activA. In lumea servitoarelori servitorilor, nota Lucretiu PAtrAscanu, grupArile fasciste si-au gAsit ali ferventi sustinAtori. Este cunoscutA mentalitatea acestei categorii de oameni, supusd unui regim de permanente umilintei degradare personalA. BitntuitA de toate prejudecAtile, lip- sitA de orice constiintA de clasA, ura ei ImbrAcInd formele unei opozhii In care predomina ran- chiuna si invidia, despartita de proletariat prin mediul In care se miscA si felul de viatA pe care 11 duce, servitorimea oferA categorii apropiate himpenproletariatului". In aceste medii, orga- nizatiile antisemite i reactionare au gäsit totdeauna entuziasti aderenti. Prezenta, In numAr atit de mare, a servitorilori servitoarelor In rindurile legionarilor este tot atit de caracteristicA pentru acestia citi pentru miscare" (Ibidem,). 11 Ibidem, p. 202. 12 Aceasta, poate mai trail de toate, pentru cA Lumpenproletariatul, de toate cate- goriile, de la delincventii de profesie la pauperii cronici, la prostituate, cersetori etc., are o ade- vAratA oroare de mice rAsturnAri sociale, de socialism, de comunism" (Lucretiu PAträscanu, Op. cit., p. 209). www.dacoromanica.ro 1020 GH. L TONITA 6 muncitoare la activitatea acestor grupari : In marea masa' a muncitorilor, fascismul n-a avut succes. lnfluenta sa a fost localä, sporadica si nepro- funda. A inregistrat un numar redus de adepti in rindurile unei parti a muncitorilor formate din cei care nu reusisera sa se califice Inca, 0, ail:4 o profesiune clad* sa se incadreze in adevarata clasa muncitoare si sa-si formeze o constiinta de clasg, (0 aceasta numai in anumite intreprinderi)" 13. Antifascismul hotarit al clasei muncitoare a oferit un puternic si mobilizatorexemplu altor paturi si categorii sociale care s-au sustras, In mod constient, contaminarii cu idei fasciste sau profasciste.Pentru urmarireatariei"gruparilorfasciste din Romaniainterbelica,a

91influentei" lor in masele largi ale poporului consideram expresive datele cuprinse in alaturatul tabel, reprezentind situatia numárului de voturi si a procentelor corespunzatoare obtinute de gruparile fasciste in cadrul ale- gerilor parlamentare.

Alegerlle parlamentare Interbellee la care an partlelpat pi grapirl taselste Liga ApArArii GrupArile fasciste mai impor-National Gres- 1 Garda de fier tante din RornAnia tine (LANG)

mai Nr. voturi 124.778 - 1926 0/0 4,8% - Nr. mandate 10 - iulie Nr. voturi 52.481 10.761 1927 % 1,9% 0,4% Nr. mandate - dec. Nr. voturi 32.273 - 1928 Oh 1,1% - Nr. mandate - iunie Nr. voturi 113.863 30.783 1931 0 3% 1,1% Nr. mandate 8 - iulie Nr. voturi 159.071 70.674 1932 % 5,4% 2,4% Nr. mandate 11 5 dec. Nr. voturi 133.205 _ 1933 0/3 4,5% - Nr. mandate 9 - dec. Nr. voturi 281.167 478.378 1937 00 9,15 % 15,58% Nr. mandate 39 66 Urmárind datele cuprinse in acest tabel, remarcam faptul ca, in comparatie cu alegerile din 1926, 1927, 1928, 1931, 1932 si 1933, gruparile fasciste au reusit sa obtina procente ingrijorator de mad din totalul votu- rilor exprirnate in alegerile parlamentare din decembrie 1937. in isto-

13Impotriva fascismului,Edit. politicA, 1971, p. 39. In acest studiu baza socialA a mis- Orli fasciste este analizatA pe largwww.dacoromanica.ro si temeinic. 7 ATITUDINEA ANTIFASCISTA A CLASEI MUNC1TOARE 102/

riografia noastra au fost explicate pe larg imprejurärile in care au avut loe acele alegeri, rezultatelei semnificatiile lor imediate si de perspectivA 14. In consecintg, socotindu-ne scutiti de a mai relua analiza acestei pro- blematici, ne rezumam la sublinierea faptului ca, la finele anului 1937, grupárile fasciste au devenit mai primejdioasei aceasta toemai intr-o perioada, de accentuat declin pe plan intern, declin materializat vizibil in trecerea de la regimul parlamentar la regimul de dictatur& personal& al regelui Carol al Il-lea. In cursul alegerilor din decembrie 1937, de fapt se poate spuneel primejdia fascist& potential& pin& atunci a devenit pe de-antregul realà. Acest lucru nu a fost sc6pat din vedere nici un moment de organele dictatoriale carliste, care, dupa, cum este cunoscut, au i adoptat o serie de masuri de stavilire a tendintelor de ascensiune spre putere ale grupárilor fasciste 15. Clasa muncitoareicelelalte forte ale miscarii antifasciste s-au aflat in tot acel timp in gard6, ripostind vehement fascismului, actiunilor sale teroriste. Oricite eforturi au fost ins& depuse de pe pozitiile antifas- ciste, complicatiile tot mai mari intervenite in viata politicá general& a României in masurá hotaxitoare influentate de agresivitatea diplomatiei hitleriste, vizind tot mai deschis subordonarea României intereselor celui de al III-lea Reich au grabit mersul evenimentelor spre ceea ce istoria avea sa consemneze cu litere negre la 6 septembrie 1940 instaurarea dittaturii militare-fascistei, odat& cu aceasta, promovarea legionaris- mului la cirma tárii. Mäsura real/ a fermitAtii antifascismului clasei muncitoare din Romania rezu1t1 pe deplin din cunoasterea cit mai cuprinzatoare a luptei dusa de aceasta in anii interbelici. Tocmai de aceea consideram potriviteli indemnam pe cititorul interesat sconsulte pentru detalii un sir de lucrari care au adus in cimpul istoriografic date multiple in legAtura, cu lupta anti- fascist& a clasei muncitoare din Romania *. De pe pragul de tristl amintire in mod dureros intervenit la 6 septembrie 1940 in calea ascensiunii miscarii antifasciste din Romania ,

14 A se vedea In acest sens Florea Nedelcu;Viafa politicd din Romania In preajma in- staurdrii diciaturit regale, Cluj, Edit. Dacia, 1973 ; Al. Gh. Savu : Dictatura regald, Bucuresti, Edit. politica, 1970, p. 5-120. 15 Mihai Fatu si Ion Spalatelu inGarda de fierorganiza fie terorista de tip fascist, Bucuresti Edit. politica, 1971, p. 192-255 au tratat pe larg problematica extrem de complexa a acelor fmprejurari. * Vezi, de pilda, dintre lucrarile privind anii de pinb la instaurarea dictaturii militare- fasciste In Romania : Lucretiu Patrascanu, Sub fret diclaturi, Forum, 1944 ; Petre Constantinescu- Iasi, Lupta pentru formarea Frontului popular in Romania, Edit. AcademieiR.S.R., 1968 ; Gh. I. 1onib, P.C.R. si rnasele populare, Edit. stiintifica, 1971 ; Gh. I. Ionila, Pentru Front popular antirascist in Romaniak Edit. politica, 1971 ; Al. Gh. Savu, Diclatura regald, Edit. politica, 1970 ; A. Simion, Dictatul de la Viena, Edit.Dacia, 1972 ; Ion Babici, Solidaritate antirascista rnilitantd, Edit. politica, 1972 ; 0. Matichescu,E. Georgescu, 1 Mai in Romania, Bucuresti, 1970 ; Tineretul comunist in acfiune, Edit. stiintifica, 1972 ; File din istoria U.T.C., Edit. politica, 1972 ;I. Iacos, Miscarea sindicald din _Romania intre 1933-1938. Problema realizdrii unildfii sindicale in cadrul C.G.M. (teza de doctorat 1970); Florea Nedelcu, P.C.R. invia/a politica a Romaniei (1934-1940) In Anale de istorie", nr. 511973 ;I. M. Oprea, Masele muncitoare, forfa principala in lupta impotriva fascismului in perioada 1934-1938 In Studii", nr. 4/1964 ; 5tefan Voicu, Pagini de lupta a Parlidului Comunist Roman impotriva rascismului, pentru independenfdi suveranitate nafionala (1934-1940) In Lupta de clasa" nr. 6 1966. www.dacoromanica.ro 1022 GH. L roNITA 8 clasa muncitoare, celelalte forte progresiste ale societatii puteau considera, la fel cum considergm §i noi astazi c, pe deasupra tuturor concluziilor ce se desprind din analiza complexitatii evenimentelor social-politice ale Romaniei interbelice, a pozitiei diverselor clase §i paturi sociale fatA de fascism, urmatoarea concluzie este menitá a fixa in timp §i spatiu realit6ti confirmate pe deplin de istorie : Eroica luptA dusa in acei ani de partidul comunist in fruntea clasei muncitoare §i a unor largi forte progresiste sub steagul democratiei §i independentei tarii, atitudinea lucida a unor grupari politice ale claselor conducatoare au stävilit pentru. un tirnp ascensiu- nea spre putere a organizatiilor fasciste §i inrobirea t 'Aril Germaniei naziste"16. Anii negri, inaugurati prin instaurarea dictaturii militare-fasciste in Romania, la 6 septembrie 1940, au fost martorii unor noi §i puternice afirmäri ale luptei antifasciste a clasei muncitoare, a intregului popor roman *. Insurectia nationala' antifascist6 armata% din august 1944 a jalonat in mod necesar §i legic un non drum pe care, avintindu-se cu incredere, poporul intreg §i-a putut fauri viitorul ce pulseaza sub soarele strAlucitor

16 Nicolae Ceausescu : Romania pe drumul descivirsirii construettei socialiste, vol. I, Bucu- resti, Edit. politica, 1968, p. 371. * Cu privire la lupta antifascistä desfasurata In Romania In acei ani, cu participarea directa a clasei muncitoare. Vezi : Gh. TuItii, A. Petric, Frontul unic muncitorese inRomania, Edit. politica, 1971 ; A. Simion, M. Covaci, Insureclianationalãantirascista armata din August 1944, Edit. politica, 1973 ;V. Liveanu, E. Cimponeriu, M. Rusenescu,Tr. Udrea, Din cronica unor zile istorice, Edit. Academiei R.S.R., 1972 ; August '44 Culegere de studii, Bucuresti, 1971 ; Const. Titel Petrescu, Socialismul in Romania, Biblioteca socialistd, 1944 ; 0. Matichescu, Apararea panto/tea, Edit. stiintifica, 1971 ; L. Banyai :Pe fagasul tradittilor fratesti, Edit. politica, 1971 ; Pavel Bojan, Vremurile mele, Bucuresti, 1971 ; Gh. Zaharia, A. Simion, Politica de alianfe a P.C.R. in pegalirea si infaptuirea insurectiel din August 1944 In P.C.R. in viala soctal-politica a Romaniet (1021-1944), Edit. militard, 1971 ;A. Simion, Clasa munciloare, in frunte cu comunistii, principala forta social-politica a miscarit de rezistenfd dinRomania (1940-1944) In Anale de istorie" nr. 4/1973 ; M. Covaci, Din lupla muncitorilor din Bucuresti in anii dictaturii militare-f ascisleai rdzboiului hitlerist (1940 1944) In Anale", nr. 4 1965 ; N. G. Munteanu, Actiuni muncitoresti desfasurate in Galatii .Braila impotriva exploatartt capitaliste st a dictaturit militare - fasciste (1941 1944)" In Anale" nr. 4/1963 ; Gh. I.Ionita, M. Valea,C. Enea, Lupta muncitorilor mtneri din Valea Jtuluiimpotriva exploalarit capitalisle si a diclaturti militare-rasciste In Studii", nr. 1/1964; I. Iacos, Lupla oamenilor muncii din Dobrogea impotriva dictaturii militare-rasciste (1941 1944) in Anale", nr. 6 1964 ; M. C. Stanescu, V.I. Mocanu, Din lupla antirascista a oamenilor muncii din regiunea Brasov sub conducerea P.C.R. intre anti 1941 si 1944 in Studii", nr. 6/1963 ;I. Micu, A. Simion, Jósza Bela, Edit. Politica, 1971 ; M. Valea, Greva muncitorilor mineri dinValea Jiului in aprilie 1941 in Din istoria luptelor greviste ale proletarialului din Romania", Edit. C.C.S., 1957 ; N. Grosu, Gh. Gainuse, B. lani, Actiuni ale muncilorilor din industria metalurgica si de armament pentru sabotarea rdzbotului hillerist in Anale", nr. 5 1964 ; Gh. Dumitrascu, Uncle aspecte din via fa si lupla muncitorilor societalli Tilan-Nadrag-Cdtan in anii 1943 1944" InStudia Universitatis Babes-Bo1yai", Series Historia, Fasc. 2 1965 ; M. Covaci, Contributia muncitorilor din Valea Prahovei, sub conducerea P.C.R, la lupla pentru rasturnarea diclaturit rasciste si zdrobirea trupelor hitleriste in Anale" nr. 4/1959 ; V. Marin, V. Petrisor, Lupla orga- nizatici P.C.R. din Banat in fruntea maselor populare impolrivadiclaturii militaro-fasciste, pentru zdrobirea invadatorilor hilleristi In Anale" nr. 4 1962 ;S. Davicu, Din lupla maselor populare din Iasi impotriva diclaturii mililare-fasciste si a razboiului hillerist in Anale", nr. 2 1964 ; M. Talangescu, T. Pintean,Actiuni ale muncitorilorceferistiimpotriva diclaturii militaro- fasciste si a rh:boiulizi hitlerist (1941 1941) in Anale" nr. 4 1961; Oh. I. Bodea, Din lupla de rezistentd antifascista a populalici judefului Satu Mare (1940 25 octombrie 1944) in volumul Salt, Mare studii si comunickri, 1969 ; Gh. I. Ionita, 0 memorabila actiune patriolica a fern- viarilor organizald in august 1944 in Valca Prahovei, in Prahova. Treple inistorie, Ploiesti, 1971 ; I. Hagiu, Rezistenta anlirascista in Moldova, Iasi, 1971. www.dacoromanica.ro ATITUDINEA ANTIFASCISTA A CLASEI VIIINCFTOARE 1023 al zilelor pe care le traim acum, un viitor ale carui contururi mai indepk- tate le vom cunoaste odat& cu faurirea societátii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastra si cu trecerea treptata, spre cornunism. * C5, muncitorimea din Romania nu a alimentat izvoarele sociale ale miscgrii fasciste si en atit mai putin pe cele politice constituie un adevk pe deplin demonstrat de realitatea vietii, de istorie. Garda de fiersi celelalte formatiuni fasciste, insträinate de la inceputurile existentei lor de aspiratiile clasei muncitoare si ale poporului roman, vinzindu-se unuia si altuia pentru a sa,virsi crime EA masacre la comandl, terorizind si jefuind o tara intreaga, in scurtul timp cit a figurat la guvern, dezertind de la datoriile elementare fat& de patrie, au sfirsit prin a teada, savirsind acte de miselie fgra, seaman in istoria farii si dintre acestea unul mai gray decit toate deschiderea granitelor In fata ocupantilor hitleristi la finele anului 1940. Pentru generatiile tinere asemenea momente grele sint necunoscute sau cunoscute, cel mult, din auzite sau din luerkile de istorie. Timpul, se spune, aduce uitare. Fka, indoialä, este adevkat acest lucru. Dar la fel de adevkat este ea, nu orice, nu totul poate si trebuie s& fie uitat. Paginile de bezna, si de singe pe care fascismul in special legionarismul le-a inscris in istoria Romaniei interbelice, nu pot fi uitate de poporul roman, nu trebuie uitate. Ceea ce este important astazi e ca toate reziduurile ideologice ale miscárilor de extrem& dreaptl in ipostaza nationalismu- lui burghez, a irationalismultu in toate formele sale si a misticismului si bigotismului sai fie combgtute cu toat& fermitatea si lichidate. In mod practic, doborirea dictaturii antonesciene a marcat sfirsitul ultimei etape in evolutia miscarii fasciste din tara noastrA 17 si, totodat6, Incheierea celei mai negre file din istoria contemporana a Romaniei a carei analizá indeamn& si astázi la reflectii si invätáminte. Ce a urmat a constituit o afirmare plinl de vigurozitate a dorintei de trecere desfäsuratI la faurirea unei vieti noi pe pámintul României eliberate de cAtre poporul insusi de acest popor prea nedreptátit, Ifaituit si impilat sub toate regimurile bazate pe exploatarea omului de cAtre om. Legionarii fugari, imprástiati pretutindeni, in viltoarea evenimen- telor memorabile al ckor suflu patriotic nu meritau sa-1 tralasc& pe pámin- tul romanese insingerat si de ei in cel de-al doilea ra,zboi mondial, s-au oferit ca marfa pe piata politic& internationalA, orickor cercuri politico reac- tionare care au avut vreun interes sai loveascl in Romania. Declasati si disponibili pentru orice fax&delege, ei nu s-au dat in lAturi de a se oferi gata de mice miselie impotriva propriei lor patrii al ckui nume n-au meritat niciodat6 sa-1 pronunte, ai carei fii vrednici n-au meritat niciodata, sa, fie. In ce le privea pe rámásitele legionare din cuprinsul tkii noastre, ole n-au ezitat chiar in acele imprejurki cu totul defavorabile lor sa, incerce disperate provocári ale unor sabotaje economice si chiar politice. Agresivitatea lor nu prezenta ins& decit infatisarea incrincenkii celui Invins. Legionarii din tar*/ si din strgin&tate, desi, ca intotdeauna, nu aveau nimic comun cu realita,tile poporului roman, trebuiau totusi 0, constate

17 In acest sens conchide si Aron Petric In studiul salt Cu privirela periodizarea fascis- mului in Romania(Impotriva fascismului,Edit. politica, 1971, p. 52). www.dacoromanica.ro 3c. 1447 1024 GIL L rONITA 10 eh intre planurile nebunesti de sabotare si poate de reprimare a luptei revolutionare a poporului si posibilithtile de realizare ale acestor planuri se interpunea o realitate in fata chreia erau obligati, vrind, nevrind, 0, se supunh. i, parch, in chip cu totul simbolic, in timp ce ultimele sperante si actiuni neshbuite ale elementelor fasciste se nhruiau, dovedindu-si totalul anacronism, clasa muncitoare, masele largi de oameni ai munch se adunau si mai strins in jurul Partidului Comunist Roman, luind parte sub mobi- lizatoarea devizá : Totul pentru front, totul pentru victorie" la ofensiva generalh a popoarelor pentru infringerea definitivá a Germaniei hitleriste, a fascismului. Istoria precum bine se§-tie a judecat dintotdeauna fiecare generatie duph contributia adush la progresul societatii ale chrei interese le-a slujit. Timpul curge neincetat si generatia lupthtorilor antifascisti ai României interbelice se asazh, in chip firesc, in fata judechtii drepte pe care o realizeazá istoria. Toti eel care au binemeritat si este din plin cazul intregii generatii a luptatorilor antifascisti sint onorati de verdictul drept al istoriei, iar generatiile de azi si de miine, intelegindu-si cu exactitate rosturile si rhs- punzind chemärii de a duce mai departe tot ce a fost mai nobil si mai eroic in trecut, vor actiona hothrit si vor binemerita la rindu-le.

ASCENSION, COMBATIVIT1 ET CONSAQUENCE DANS L'ATTITUDE ANTIFASCISTE DE LA CLASSE OUVRIERE DE ROUMANIE.

l'isuM8 Apportant la premiere, parmi toutes les autres classes et couches sociales, sa contribution h la lutte antifasciste de Roumanie, la classe ouvrière de Roumanie &est caractérisée constamment durant la période qui a precede la deuxième guerre mondiale et au cours de son deroulement rnerne par une combativité et une consequence remarquables, par la reso- lution de riposter h tout coup porte par les groupements fascistes. L'auteur de l'article examine les causes de revolution des sentiments antifascistes qui animaient la classe ouvriere de Roumanie, faisant toute une série d'appréciations quant h la position résolue du Parti Commu- niste dans les problemes de la lutte antifasciste du peuple roumain. Le succes de l'insurrection nationale antifasciste armee d'aoilt 1944 a éte dil précisément h la participation active de larges forces socio- politiques ayant a leur tete la classe ouvrière et le Parti Communiste Rounlain.

www.dacoromanica.ro PARTICIPAREA ARMATEI ROMANE LA INFAPTUIREA INSURECTIEI NATIONALE ANTIFASCISTE

DE DUMITRU TUTU §i ION FETCU Intre momentele de rascruce din istoria poporului nostru, insurectia nationala antifascista din august 1944 marea epopee a eliberarii patriei de sub dominatia fascista sernnifica un eveniment de o maretie si insern- natate fara egal. Merite deosebite revin Partidului Comunist Roman care a reusit, in acel an memorabil, suneasca, pe baza unei platforme cornune de lupta, toate fortele re-volutionare, patriotice si democratice in vederea rasturnarii dictaturii militare-fasciste, scoaterii Romaniei din rdzboiul antisovietic si alaturarii sale coalitiei antihitleriste, dezvoltarii dernocratice aVaxii. Insureclia...arata, tovarasul Nicolae Ceausescu a fost rodul acjiunii unite a celor mai largi forte politice nalionale, armatei, formaliunilor patriotice, al adeziunii depline la lupta antifascista a maselor populare. .T11 infdptuirea acestui act de importanla cruciald pentru destinele Romdniei, rolul hotdritor l-au avut clasa muncitoarei avangarda sa revolupionard, Partidul Comunist Roman" 1. In studiul de fata vom aborda unul din multiplele aspecte ale insu- rectiei nationale antifasciste si anume participarea armatei romane la infaptuirea acestui eveniment de cotitura, din istoria de doua, ori milenara a poporului roman pe baza unor noi surse documentare. In vara anului 1944, starea de spirit antihitlerista s-a manifestat pregnant si in rindurile armatei romane, care nu mai putea suporta jafurile §1 samavolniciile savirsite de nazisti pe teritoriul Romaniei. Referindu-se la opozitia poporului roman fata, de razboiul hitlerist, un membru marcant al Legatiei germane din Bucuresti nota, in vara anului 1944, ca,...in Romania s-a accentuat nazuinta de a pune capat printr-un compromis razboiului ce n-ar mai putea fi cistigat de partea Germaniei" 2. Sub influenta opiniei publice din interior, precum §i a evenimentelor politice si miitare externe, ofiterii generali din Marele stat major roman au zadarnicit unele rnasuri ale guvernului de dictatura militaro-fascista de a disloca noi unitati pe front in vara anului 1944. Conform ordinului nr. 285 din 24 iunie 1944, al Cabinetului militar al lui , unitati de recruti care nu-si incheiasera perioada de instructie trebuiau sa se deplaseze in zona de operatii. La 11 august 1944, cind aceste unitati

1 Nicolae Ceausescu, Rominia pe drumul construirti socieläjil socialiste multilateral dee- voltaic, vol. 4, Bucuresti, Editura politicA, 1970, p. 249-250. 2 Arhiva Institutului de studii istoricei social-politice de pe ling C.C. al P.C.R. (In continuare A.I.S.I.S.P.), fond XIII, dosar 1736, telegraina 2456, 1944.

..EEVISTA DE ISTORIE". tomul 27, nr. 7, D. 1025-1037, 1974. www.dacoromanica.ro 1026 DUIvIITRU TUTU, ION FETCU 2 erau gata de plecare, Mare le stat major a dispus ea dislocarea sa se faca, numai la ordin. La 21 august, Mare le stat major roman a ordonat ea toate aceste unitati srarnina in garnizoanele lor cu organizarea operativa. Germania nazist i guvernul antonescian au urmärit organizarea unor noi linii de rezistenti prelungirea duratei razboiului pe teritoriul Romaniei. In acest scop, Ion Antonescu luase urmatoarele niasuri : in lucrarile de pe linia fortificata FocsaniNamoloasa-- Galati au fost instalate 3 detasamente de fortificatii (106, 115, 121) insumind 9 batali- oane ; in zilele premergatoare declansarii insurectiei incepuse transportul Diyiziei 8 cavalerie spre front, din care sosise un detasament la sud de Tecuci ; se executa transportul diviziilor 6, 15, 21 infanterie recruti spre zona fortificata, din care ajunsesera la destinatie numai trei batalioane ; se proiectase trirniterea pe zona fortificata a numeroase guri de foc din zonele Bucuresti In articolul sau intitulat Victoria insurecliei populare armate din 23 august 1944, referindu-se la masurile de pregatire a unei noi linii de aparare, istoricul sovietic col. I. Semireaga scrie : Fiind informat despre inceperea ofensiyei sovietice, Ion Antonescu a plecat fara intirziere la statul major si a ordonat trupelor care se retrageau sorganizeze rezis- tenta pe linia FocsaniGalati"3. Rasturnarea dictaturii militare fasciste itrecerea Romaniei de partea puterilor aliate au spulberat planul lui Ion Antonescu de aparare pe Dunare, pe linia FocsaniNamoloasaGalati i pe Carpatii Orientali si mai apoi pe Carpatii meridionalii eventual pe o linie ce urma streaca prin depresiunea DevaHunedoaraHategMuntii Apuseni. Proclamatia regelui, difuzata de postul de radio Bucuresti in seara zilei de 23 august 1944, a rupt oficial cu o alianta ce i-a fost impusä Romaniei de evenimentele din vara anului 1940 si cu un razboi in care fusese impins poporul roman. Alaturi de armatele aliate se spune in procla- matie i cu ajutorul lor, mobilizind toate fortele natiunii vom trece hota- rele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pamintul Transilyaniei noastre de sub ocupatia strain-a"4. Asadar, Romania a iesit din razboiul hitlerist si se angaja alaturi de puterile aliate impotriya Germaniei naziste. Ca atare, tara noastra se afla oficial in razboi cu Germania din seara zilei de 23 august 1944. Aceasta rezulta si din Declaratia noului guvern instalat in care se arata c Recu- noasterea de &are guvernele din Moscova, Londra si Washington a nedrep- tatii facute Romaniei prin dictatul de la Viena deschide posibilitatea ca armatele românesti, alaturi de armatele aliate, sa elibereze Transilvania de nord de ocupatia strainá"5. La 23 august 1944, Romania n-avea potentialul militar epuizat, ea dispunea Inca de contingente tinere, aproape intacte, 1943, 1944, pre- curn si de contingentul de recruti, care se afla in preajma ineheierii per-- oadei de instructie. In interior erau 29 de divizii de infanterie, cavalerie simunte si 20 de divizii pe front bine dotate cu armament si munitiila 3 Novaia i noveipia isforia", nr. 4 1958. 4 Romania liberd" nr. 11 din 24 august 1944. 5 Romania liberA", www.dacoromanica.ronr. 11 din 24 august 1944. 3 PARTICIPAREA ARMATEI ROMANE LA INSURECTIE 1027 care se adaugau fortele maritime si aeriene 6, scolile nrilitare de ofiteii si subofiteri, centrele de instructie etc. La aceeasi data, se aflau pe teritoriul Romaniei 580.532 militari germani dintre care 381.023 pe front, 128.682 in zona etapelor si 70.832 in interiorul Orli. Pentru Mare le stat major roman s-a pus o problema grea militara si anurne, desprinderea trupelor romane de pe front din dispozitivul ger- man, concentrarea lor intr-o anumita zona de unde sporneasca, lupta contra trupelor germane din Romania. In ziva de 23 august 1944, ora 23,30, Mare le stat major a transmis armatelor 3 si 4, statului major al aerului, marinei, precum si Corpului 2 armata urmatorul ordin : De la primirea prezentului ordin inceteaza mice subordonare a comandarnentelor si unitatilor romane fata de cornanda- mentul german. Cu incepere de la primirea prezentului ordin fortele teres- tre, aeriene si navale romane inceteaza lupta si mice act de agresiune contra fortelor sovietice"7.Armatele 3 si 4 aveau ordin sa se retraga in interiorul tarii. Desprinderea din dispozitivul german si retragerea in noile zone de concentrare au inceput imediat. In dimineata zilei de 24 august, Armata a 3-a a raportat Marelui stat major ca unitatile si marile unitati din compunerea sa erau in curs de retragere la sud de Dunare. in aceeasi zi, Armata 4 raporta ca era in curs de executare a ordi- nului Marelui stat major, retragindu-si o parte din forte spre zona de concentrare ordonata. Tot atunci, cele doug armate au primit ordinul nr. 678.601 ca de pe noile poziii stread, cit mai repede la dezarmarea si alungarea trupelor germane din Romania. Luarea dispozitivului pentru operatiile de desrobire a Ardealului de nord. Armatele se vor pune imediat in mars spre Bucuresti si Ploiesti"8 incercarile comandamentului german din Moldova de a determina comandantii celor dou, armate romane sa continue rázboiul alaturi de Germania au fost zadarnice. Nici un general roman nu este dispussO continue lupta de partea german& se aratin jurnalul de razboi al Grupului de armate «IIcraina de Sud» nici macar comandantul Diviziei blindate «Romania Mare», generalul Radu Korne in care sperasem"9. Din documentele vremii rezulta cin noaptea de 23/24 august 1944, toate marile unitati romane aflate pe front au incetat ostilit54ile impotriva armatei sovietice si au inceput desprinderea din dispozitivul german si retragerea spre noile zone de concentrare. Tot in seara zilei de 23 august, la ore 23,45, Marele stat major transmitea telefonic Armatei 1, Corpurilor 1-7 teritoriale, munte, cava- lerie si Comandamentului general al etapelor directiva Marelui stat major, care a fost transmisa in scris in ziva de 24 august 1944, ora 2,30. Legatia si comandamentele germane din Romania au fost surprinse de schimbarile bruste care au avut loc in tar a noastra. Prezenta Partidului

6Aeronautica dispunea de 243avicane, 174 baterii a.a., 14 baterli-proiectoare, iar marina dispunea de 71 de nave diferite,28 de baterii de artilerie de coastã, plus trupe care actio- nau terestru. 7 Arhiva M.A.N., dosar 948/1128. 8 Ibidem, dosar 948 1128 9 Bundesarchiv MilitararchivFreiburg. Jurnalul de rilzboi al Grupului de armate Ucraina de Sud", p. 266. www.dacoromanica.ro 1028 DUMITRU TUTU, ION FETCU 4

Comunist Roman in fruntea pregatiriii organizarii insurectiei a asigurat pastrarea secretuluii realizarea surprinderii. *eful misiunii militare germane a aeruluii Comandantul militar german alregiuniipetroliere romanesti, generalul-locotenentAlfred Gerstenberg, la ora 20,50, n-a fost in masura sdea alte re1aii Comanda- mentului Grupului de armate Ucraina de Sud" decit numai c Amindoi (antonesti, n.n.) au mers astazi dupa amiaza la rege fara sa se fi intors pina aeum. Speed, el dupg o jumatate de ora va fi in masura sa. dea vesti mai amanuntite" 10. Consideram ca, numai dupa ora 22 comandamentele ger- mane din Romania au cunoscut situatia exacta. La ora 22,15, seful statului major al Flotei 4 aeriene germane, din ordinul generalului Gerstenberg, a raportat sefului statului major al Grupului de armate Ucraina de Sud" cgmaresalul Antonescu a fost astazi la rege1si-adat demisia" 11 La ora 22,25, seful statului major al Grupului de armate Ucraina de Sud" a vorbit cu ministrul plenipotentiar Manfred von Killinger asupra situatiei de la Bucuresti. Killinger i-a relatat ea in cursul dupa-amiezii a primit stirea cmaresalul Antonescu a fost arestat. Ca urmare, el s-a dus la rege. Acesta i-a declarat c, maresalulsi-adat demisia si ca el a constituit un guvern nou". Killinger mai informa ca serviciile germane din Bucuresti sint inconjurate de trupe romanesti".eful statului major a mai vorbit si cu generalul de cavalerie Hansen, seful misiunii militare germane la Bucu- resti, care se afla in cladirea legatiei, caruia i-a comunicat ctoate fortele militare germane din Romania intrau sub ordinele Comandamentului Grupului de armate Ucraina de Sud" 12. In jurnalul de razboi al Comandamentului suprern al armatei ger- mane se arata ca evolutia luerurilor din Romania s-a produs cu totul sur- prinzator" 13 Dupa difuzarea prin radio a proclamatiei de iesire a Romaniei din razboiul hitlerist, Comandamentul suprem al Wehrmachtului a informat despre situatia nou creata Comandamentul sud-est, la ora 23,30, pe seful misiunii militare germane din Bulgaria la ora 23,55 si pe comandantul trupelor germane din Ungaria la ora 23,57 14. Prima reactie a comandamentului german impotriva fortelor insu- reetionale din Romania a fost investirea de catre Hitler a cornandantului Grupului de armate reraina de Sud", generalul de armata Hans Friess- ner, ea sef al tuturor trupelor germane din Romania caruia Ii ordona sainabuse puciul, saresteze pe regei camarila regal h sconstituie un nou guvern sub un general germano-fil in cazul cind maresalul Auto- nescu nu ar mai fi la dispozitie" 15. Cu executarea acestui ordin primit la ora 0,00, in seara zilei de 23 august, generalul de armata, Hans Friessner a insareinat pe generalul-locotenent Gerstenberg. La ora 1,05, cind a comu- nicat ordinul prin telefon, seful statului major al Grupului de armate afla ca generalul Gerstenberg era, impreuna en Killingeri generalul de cava- lerie Hansen, blocat in sediul legatiei germane din Bueuresti 16. In situatia " Ibidem, R.H. 19, V/36, 75-126/32a. "Ibidem 12 Ibidem 13 Jurnalul de rAzboi al Comandamentului suprem al armatei germane. Editura pentru probleme militare. Bernandi Graefe, Frankfurt am Main, vol. 4, p. 107. " Ibidem 12Bundesarchiv Militdrarchiv R.H. 19/V/30 75.126/31 a. 10 Ibidem www.dacoromanica.ro 5 PARITCIPAREA ARMATEI ROMANE LA INSTJRECTIE 102 9

aceasta, comandarnentul Grupului de armate a insArcinat cu pregAtirea atacului asupra Bucurestiului pe SS Brigadefiihrer Hofmeyer, seful de stat major al aviatiei germane in Romania. In dimineata zilei de 24 august, ora 3,00, Hofmeyer raporta telefonic, din tabära insta1at5, in pgdurea Baneasa, ca, pe la ora 4,30 era gatasa porneasa, atacul asupra Bucurestiului. In acelasi timp, comandamentul suprem al marinei a ordonat ami- ralului Brikmannsa.ia sub ordine trupele aflate in Romania la sud de Dun/re si socupe portul Constanta. Comandamentul sud-est a primit ordin s5 preg/teasc/ o grupare de forte in zona Nis Belgrad (Regimentul 4 Brandenburg, compania 468 recunoastere blindate, Brigada 201 tunuri de asalt) pentru a le trimite impotriva României. Comandamentul sud-est, in seara zilei de 23 august, ora 23,30 a mai primit ordin sconcentreze toate fortele de specialitate din Serbia si Croatia in zona Nis Belgrad, iar fortele de specialitate ale Grupului de armate sa, fie concentrate in spatiul SkopjeNis. Comandantul trupelor germane din Ungaria a primit ordin sà preglteasc/ Divizia 8 cavalerie SS pentru mars. Ea urma sl fie transferatà in Transilvania. Comandamentul german a alarmat trupele germane din Bulgaria. Asadar s-au preconizat mAsuri urgente de a ingbusi insurectia din Romania 17 . In acelasi timp, la Bucuresti, Inc/ in seara zilei de 23 august, unit/- tile militare au intrat in dispozitiv, blocind obiectivele germane. La ora 23,30, in partea de nord a Moldover, Regimentul 3 graniceri, Batalionul 1 din Regimentul 6 grAnicerii Compania nrcasa au intors armele impotriva unitatilor germane din zonä 18 Concomitent cu m'asurile militare interne, man l. uniatii unitati intrau in dispozitivul de acoperire pe linia de demarcatie din Transilvania sipe frontiera din Crisana si Banat cu scopul de asigurare contra oricaxor incercki germano-ungare de a p/trunde in interiorul tart" 18 Initial au intrat in dispozitivul de acoperire diviziile 1 infanterie recruti, 19 infan- terie, 20 infanterie, 3 munte, 1 cavalerie, trei regimente ale centrelor de instructie infanterie, cavaleriei geniu din Fgghras, ' si Rimnicul Vilcea, sase batalioane regionale fixe din Crisana si altele. Trupele romane din Bucuresti, Ploiestii alte parti ale tarii continuau blocarea obiectivelor militare hitleriste ; er au dezorganizate liniile de trans- misiuni germane. Intreruperea liniilor telefoniee a inceput in Bucuresti, dup./ cum relateaz, unii martori oculari, imediat dupa arestarea lui Ion siMihai Antonescu. In ziva de 24 august, Comandamentul marinei ger- mane din Dobrogea raporta ca la Br saila, din 23 august sear a, multe actiuni impotriva liniilor telefonice germane" 0. Tot din acelasi raport rezultaea la 0 smanu a sosit in seam zilei de 23 august o companie de mitraliere usoar e si a instalat cuiburi de mitraliere pe caile de acces sine est.

17 Vezi jurnalul de operatii al ComandamentuMi suprem al armatei germane, nota din zilele de 23 §i 24 august 1944. 28 Arh. M.A.N., dosar 650/58, fila 12. 19Idem , dosar 948 1128. Ordinul Marelui stat major din 24 august 1944, ora 3. 20 Politisches Archiv Aunt% amt. Bonn, llandakten Riter (fotocopie Arh. I.S.I.S.P., fond. XIII, dosar 1352, vol. XII).www.dacoromanica.ro 1030 DUMITRU TUTU, ION FETC1: 6

In Bucuresti, actiunile de dezarmare a trupelor germane au inceput in noaptea de 23/24 august. Initial, Comandamentul militar al Capita lei a avut la dispozitie Regimentul de garda &Mare, Regimentul 4 rosiori, cite un batalion de recruti din regimentele 6 dorobanti de garda Mihai Viteazul" F3i 21 infanterie, un escadron din Regimentul 9 rosiori, escadronul de pionieri din Divizia 8 cavalerie, un divizion de al uncatoare de 120 mm, 3 companii de tancuri din Regirnentul 2 tancuri, o companie de transmi- siuni, o companie de pionieri. Ulterior, a mai primit 6 batalioane de jan- darmii coala de subofiteri jandarmi. Efectivul trupelor germane din interiorul Capita lei se ridica la circa 500 ofiteri, 1500 subofiteii si 6.000 trupa 21. In dimineata zilei de 24 august, a inceput atacul impotriva obiecti- velor germane : Comandamentul aviatiei hitleriste (blocul fostei prefecturi a judetului Ilfov), blocul Schenker, Grand hotel, Hotel Princiar, bark& germane de ling/ arena Venus, Scoala superioara de razboi. In blocul fostei Prefecturi Ilfov era un insemnat efectiv de ofiteri si subofiteri din aeronautica germana, dotati cu armament si munitie. Ei au fost capturatii dezarmati de escadronul 3 din Regimentul 2 calarasi- cercetare. Lichidarea rezistentei germane din localulco1ii superioare de fazboi s-a efectuat de catre un batalion din Regimentul 21 infanterie, un escadron din Regimentul 2 calarasi-cercetare, 1 escadron de pionieri si 3 tancuri 22. Luptele au inceput in dupa-amiaza zilei de 24 august si au durat ping, la mijlocul zilei de 25 august 1944. in cursul zilei de 25 august au fost lichidate rezistentele germane de la barieraerban Voda si Hotel Amba- sador, iar in dimineata de 26 august cele de la Crematoriu, Fabrica de avi- oane SET si bariera Colentinai o data cu aceasta Bucurestiul era eliberat. In ziva de 27 august, unitatile romane, care operasera in interiorul Capitalei, au fost regrupate in vederea intrebuintarii lor in luptele de la Baneasa-Otopeni. Din jurnalul de operatii al Comandamentului Grupului de armate 7/Ircraina de Sud" rezulta cä la ora 3,05 in ziva de 24 august, seful de stat major al misiunii militare germane facea cunoscut statului major al numi- tului comandament ca, generalul Hansen este la ora actuala la noul minis- tru de razboi roman... La ora 4,05 telefoneaza generalul de cavalerie Hansen personal si vorbeste intii cu seful statului major si dupa aceea cu comandantul Grupului de armate. El relateaza ca a fost la noul guvern roman... Noul guvern roman trebuie sa fie luat in serios. Nu trebuie sa se creeze iluzia ca este vorba doar de o mica did, de tradatori. El are in spate intregul popor romani, in special, intreg corpul de generali" 23. Generalul Hansen mai declara ca atit el citi ministrul von Killinger, generalul de aviatie Gerstenbergi ministrul plenipotentiar Clodius au insistat sa se renunte la masurile de a ataca Bucurestiul cu fortele prega- tite de Hofmeyer In padurea Baneasa. La ora 4,35, s-a ordonat de catre

Arhiva M.A.N., dosarul 242/2, fila 456. 22 Arhiva M.A.N., dosarul 242/2, fila 468. Din darea de seamd a Comandamentului mili- tar al Capitalei. 23 Bundesarchiv Militdrarchivwww.dacoromanica.ro R.H. 19/V/30 75.126 31.a. 7 PARTICIPAREA ARMATEI ROMANE LA INSURECTIE 1031 statul major al Grupului de armate Ucraina de Sud" suspendarea mgsuri- I or luate de Hofmeyer. La 4,45, §eful statului major al aceluiasi comandament a raportat Comandamentului supremal Wehrmachtului sg decidg dac a. ordinul lui Hitler dat la ora 24 mai rgminea in vigoare. La ora 5 s-a comunicat cg, ordinul rganinea vadabil. Intro timp, sosise la Bgneasa si generalul Gerstenberg, luind comanda grupgrii germane de aici. 0 puternicl grupare germang, circa 6.000 de militari, comandatg de generalul Gerstenberg, a incercat sa forteze intrarea in Bucuresti in dirni- neata zilei de 24 august. Dar s-a izbit de rezistenta tenace a trupelor romgne, care intraserg in dispozitiv in cursul noptii de 23/24 august. /n jurnalul de rgzboi al Comandamentului Grupului de armate Ucraina de Sud" se consemneazg cg, Generalul de aviatie Gerstenberg se izbeste incg de la pornire de rezistentg," ; cgtre orele 11,30, se aratg in acelasi jurnal, rezistenta este foarte dirzg si cg nu este chip sg se pgtrundg in oral si cg ping19 acum a ocupat doar postul de emisie al radiodifuziunii" 24. In jurnalul de operatii al statului major al Comandamentului suprem al Wehrmachtului se nota urmgtoarele despre actiunea Grupgrii germane de la Egneasa. La ora 11,30, generalul-locotenent Gerstenberg a cerut urgent 1 batalion. El ajunsese la maginea de nord a Bucurestiului si s-a impotmolit cu fortele sale". 25 In continuare se mentioneazg cg, statul major al Comandamentului suprem al Wehrmachtului a ordonat, in ziva de 24 august, Comandamentului german sud-est sg, trimita, pe calea aerului 3 batalioane la Bucuresti. In ziva de 25 august a sosit la Otopeni, pe calea aerului, un bata- lion de parasutisti al Diviziei Brandenburg. In cursul zilei de 26 august urma sa mai soseascg, tot pe calea aerului, 1 batalion din Regimentul 4 Brandenburg si 1 batalion de instructie al scohi din Nis. In sprijinul grupului german de la Bgneasa au fost trimise, in cursul zilei de 24 august, doug companii germane de la Focsani si una de la Con- stanta 26. Incercgrile guvernului hitlerist de a ingbusi insurectia s-au izbit de hotgrirea unanimä a armatei si poporului roman de a lupta impotriva ocupantilor. Impotriva grupului german din pgdurea Bgneasa, satul Bgneasa, Pgdurea Tunari, satul Otopeni, pgdurea Dumitrescu, in afara trupelor din interiorul Bucurestiului, au mai actionat comandamentul trupelor motome- canizate, care dispunea de Centrul de instructie motomecanizat Tirgoviste, 3 batalioane de recruti din diviziile 6, 15, 21 infanterie. Comandamentul militar al Capita lei a mai dispus de Centrul de instructie aeronautic, 2 companii de jandarmi, 1 batalion. de parasutisti, o sectie de tunuri anti- aeriene. Actiunile armatei roma,ne au fost ferme, grupul german de la Bgneasa era inlobilizat. In jurnalul de operatii al Grupului de armate Ucraina de

24 Bundesarchiv MilitArarchiv, R.H. 19/V/30 75.126/31 a. 24 Jurnalul de rAzboi al Cornandamentului suprem al armatei germane 1940-1945. Citat. - 26 Vezi jurnalul de operatil al Grupului de armate Ucraina de Sud" (24 august 1944). Confirma si comandantul Corpului blindat, generalul de corp de armatA Gh. Rozin, In darea de seamit asupra operatiilor executate de Comandamentul trupelor motomecanizate, fntre 23-29 august 1944. www.dacoromanica.ro 1032 DUMrrERT TUTU, ION FETCU 8

Sud" se consemneaz6, in ziva de 25 august 1944, ora 21,30 : la Bucuresti nu s-a realizat nici un progres" 27. In dimineata zilei de 26 august, seful statului major al Comanda- mentului armatei de uscat (OKEI) a sugerat retragerea trupelor din zona Bucurestiuluii transportarea lor cu. avionul la Focsani. In urma pierderilor suferite, generalul Stahel, care devenise intre timp comandantul gruparii germane de la Baneasa in locul generalului Gerstenberg, raporta, in ziva de 27 august ora 17,5, (prin radio), CA din cauza marior pierderi (nu mai are decit 1900 de oameni) si a puternicelor forte blindate romanesti (26 Pantere nord aeroportul Otopeni si in padurea nord-vest Baneasa) s-ar putea impune Inca din noaptea aceasta renuntarea la lupta pentru Bucuresti"28. La ora 23,15 in seara aceleiasi zile, generalul Stahel a prima ordin sa se retraga la Ploiesti. In dupa-amiaza zilei de 28 august 1944 coloana german./ ce se retra- gea spre Ploiesti a fost dezarmata de trupele Corpului 6 armata romana, in localitatea Gherghita. In jurnalul de operatii al Corpului 6 armata roman cu privire la actiunile din ziva de 28 august 1944, se consemneaza cintre orele 18,00 si 20,00 a fost dezarmat la Gherghita detasamentul generalului Gersten- berg, capturindu-se de catre Corpul 6 armata :3 generali, 830 oameni, 8 tunuri antiaeriene grele de 88 mm, 2 tancuri grele, 20 autoturisme, 90 autocamioane 29. Pina in dimineata zilei de 28 august 1944 au fost lichidatei rezisten- tele germane din jural Capita lei. Astfel, fortele insurectionale din Bucuresti erau victorioase, ele capturasera 5 464 de prizonieri dintre care 7 generali, 358 ofiteri si 1 089 subofiteri 30 In zona Ploiestii Valea Prahovei a operat initial Detasamentul 18 paza cu 7 batalioane de infanterie si 1 batalion de jandarmi. Au mai actionat 1 batalion din Regimentul 32 infanterie, 1 divizion din Regimentul 3 Calarasi, *coala de ofiteri rezerva infanterie nr. 1 Slanic,coala ofiteri rezerva de cavalerie Tirgoviste, Regimentul 10 rosiori, 2 batalioane de vinatori munte si 2 regimente de artilerie a.a.31i alte trupe, ulterior deta- samentul Azur (Grupul 57 cercetare, batalionul 57 pionieri, batalioanele de recruti din regimentele 9 si 10 infanterie si 1 divizion de artilerie)si in ziva de 31 august, Divizia 18 munte si subunitati din Divizia 5 infanterie, precumi subunitati de tancuri. In seara zilei de 29 august 1944, orasul Ploiesti era complet eliberat de orice rezistenta germanä. Rezistente ger- mane mai erau in zona padurii PaulestiMisleaBuda, pe aerodromul Tirgsor si in padurea Cringul lui Bot. Comandamentul Grupului de armate german Ucraina de Sud" recunostea, in ziva de 29 august 1944, ora 14,30, ca orasul Ploiesti a fost pierduti ca nu mai exista decit citeva puncte de sprijin la marginea orasului. Nici acestea nu vor rezista daca nu primese ajutoare"32. Rezistentele dusmane din diferite puncte

"Ibidem 28 Ibidella " Arhiva M.A.N., dosar 222 6. 3° Arhiva M.A.N., dosar 9818/847. Ibidem 32 Jurnalul de operatiiwww.dacoromanica.ro al Grupului de armate german Ucraina de Sud". 9 PARTICIPAREA ARMATEI ROMANE LA INSURECTIE 1033 aflate in jurul orasului Ploiesti au fost nimicite de cAtre Divizia 18 infanterie româng si Brigada 6 infanterie moto soviet* care veneau din Moldova. La 31 august, importanta arterA de comunicatii Bucuresti, Ploiesti, Brasov a fost definitiv deschisA. In luptele de la Ploiesti si Valea Prahovei, trupele române au capturat 9.076 militari, intre care 6 generali germani. Nazistii au avut peste 1500 morti in lupte si 2300 ra'niti 33. Insurectia nationalA antifascistA s-a declansat pe teritoriul de la confluenta Siretului cu Dun Area, Marea Neagrá pin'a la Timisoarasi muntii Apuseni. Victorioasa desrasurare a luptelor in Bucuresti si Valea Prahovei a influentat actiunile fortelor insurectionale din restul Orli. Astfel, in porturile dun'arene Orsova, Corabia, Calafat, Zimnicea, Turnu MAgurele, Giurgiu, Oltenita, intre 23 29 august, au fostcapturate mai multe nave de lupa, mari cantit4i de diferite materiale; unele din navele hitleriste, ce se retrAgeau pe Dungre, au fost scufundate. La actiunea de dezarmare au participat subunif4i din Regimentele 20, 94, 31 infan- terie, subunit4i din regimentele 1 si 5 grAniceri paz'a §i subunitati de arti- lerie. Subunit4i ale marinei militare au dezarmat si capturat 5425 militari germani in zilele de 29 si 30 august. Prizonierii au fost predati, la 2 sep- tembrie 1944, primelor unit4i motomecanizate sovietice, care au intrat in orasul Caldrasi. Generalul Kolciuk, comandantul Corpului 37 armatl sovietic, a felicitat pe comandantul garnizoanei CaTarasi pentru frumoasa capturä"34. SubunitIti din regimentele 95 infanterie, 3 si 7 cavalerie, ca urmare a luptelor purtate In zilele de 26 si 27 august 1944, in localiatile Simian si Hinova din judetul Mehedinti, au capturat 2756de prizonieri si un avion. In ziva de 25 august, subunit54i din Divizia 3 infanterie au dezar- mat, in localitgtile Ituear si Valea Mare din judetul Muscel si Costesti judetul Arges, 408 militari germani. De asemenea, subunit4i ale Diviziei 11 infanterie au dezarmat, in zilele de 26-28 august 1944, in orasul Slatina siimprejurimi, 702 militari germani. In Rosiori de Vede, judetul Teleor- man, subunitàti din regimentele 20 infanterie si 2 artilerie au capturat 842 prizonieri. in Banat, scolile militare si fortele sedentare ale Corpului 7 teritorial au dezarmat 3276 ofiteri si trupa. In localitatea Vintul de Jos, judetul Alba, subunit4i din Divizia 20 infanterie au capturat200 de prizonieri. In localiatile DrAggnestii din Deal, Chiajna, Domnesti, Tintava, Trestieni, GAisani, Floresti din judetul Ilfov au fost dezarmati si capturati 1287 militari germani. In zilele de 26-27 august 1944, Regimentul 2 gra, niceri a dus lupte grele in zona Fetesti Cernavoda,, reusind s. captureze 3665 de prizonieri. De asemenea, unitati ale Diviziei 9 infanterie au dezar- mat si capturat, in zilele de 26-27 august, in orasul si judetul Constanta, 4500 de militari germani. in nordul Dobrogei, unitati ale Armatei 3 romane, retrase de pe front, au capturat, in zilele de 25-27 august 1944, un numgr de 4 510 prizonieri. In estul Munteniei, subunit4i ale Armatei 4, retrase de pe front, au capturat o coloang germanA. In porturile Cernavodg, siBraila, navele românesti Ardealul, Lahovary, Bucovina au capturat, in zilele de 26 si 28 august 1944, 40 de nave germane. In sfirsit, actiunea de dezar- 43 Arhiva M.A.N.dosar 948/847. 44 Arhiva M.A.N., dosar 214/4 fila 417. www.dacoromanica.ro 1034 DUMITRU TUTU, ION FETCU 10 mare a avut loc f}i in alte localitati din tara ca Segarcea jud. Do lj, Predeal, Ciocanesti jud. Ialomita, Tirgoviste, orasul Caransebes etc. La actiunile de lichidare a rezistentelor germane a participat intreaga armata romana, care, in noaptea de 23/24 august 1944, in totalitatea ei a intors armele impotriva trupelor germane. In zilele 23 31 august 1944, fortele insurectionale au luat 56 455 de prizonieri generali, ofiteri si soldati germani, iar in timpul luptelor au pierit 5 000 de militari germani. Trupele române au pierdut in timpul acestor actiuni circa 8 500 de oameni (morti, raniti si dispäruti). Fortele insurectionale au eliberat partea de sudsud-est si sud-vest, precum si centrul Itomaniei, netezind, astfel, terenul in fata armatei sovietice, a carei ofensiva inceputa, la 20 august se incheiase cu succes in ziva de 29 august 1944, lichidind o mare parte a trupelor germane de pe teritoriul României. Ofensiva sovietica de la IasiChisinau a impiedi- cat fortele germane din smiul Moldovei sa intervina impotriva fortelor insurectionale din zona Bucurestiului si Vaii Prahova. In acelasi timp, armata sovietica, pe o distanta de 700 1 000 km, adica de la Siret si Dunarea maritima si ping, in podisul Transilvaniei, cimpiile Banatului si Bulgariei n-a mai intilnit nici o rezistenta germana. Generalul Zaharov, fost sef al statului major al Frontului 2 ucrai- nean, aprecia, intr-un articol al sau intitulat Operatie fulgeratoare" si publicat in anul 1964, ca pe timpul ofensivei ulterioare in interiorul Romaniei marile unitati tactice mobile.. .inaintau cu mai mult de 50 km pe zi, iar cele de infanterie cu 35-38 km. Aceste ritmuri erau mult mai mari decit intr-o serie de alte operatii" 35. Iar generalul Biriuzov, fost sef de stat major al Frontului 3 ucrainean, intr-o lucrare a sa, referindu-se la inaintarea trupelor sovietice in interiorul Romaniei, sole ca in capul coloanei mergea fanfara si flutura steagul"26. Inaintareaarmatei sovietice a fost asigurata de trupele romane care au realizat acoperirea pe granita romano-iugoslava si pe linia de demarcatie romano-maghiara. Calle de acces ale Carpatilor meridionali spre cimpia Banatului si podisul Transilvaniei au fost deschise trupelor romane si sovietice care afluiau spre noua linie a frontului. In jurnalul de operatii al Coinandamentului suprem al Wehrmachtu- lui se consemneaza la 28 august 1944 in legatura cu aceasta eh' Nu s-a izbutit, insa, asa cum se intentionase, ca fortele germane si ungare sa ocupe trecatorile Carpatilor mai inainte ca unitatile romane sa se fi concentrat"37. Tot la aceeasi data in jurnalul de operatii alGrupului german Ucraina de Sud" se nota ca Nu mai exista nici o iluzie ca trecatorile Carpatilor vor putea fi pastrate in mice imprejurare"38. Insurectia victorioasa a poporului roman a schimbat net situatia politica si militara din sud-estul Europei in favoarea coalitiei antihitleriste si a zdruncinat puternic dispozitivul german din aceasta zona. Acum, chid win luarea prin surprindere a Grupului de armate Ucraina de Sud" se arata in jurnalul de razboi al Comandamentului suprern al Wehr- machtului Armata 6-a a fost taiata si izolata, si se contura ameninta- 36 Voenno-istori6eskii 2urnal nr. 8 din 1964. 36 Sorovie gody 1941-1945, Izd. Nauka, Moskva, 1966, P. 426. 37 Ibidem, p. 809. 38 Ibidem, p. 6 329. www.dacoromanica.ro 11 EPARTMIPAREA ARMATEI ROMANE LA INSURECTIE 1035 rea unei ofensive ruso-bulgare in spatele grupului de armate. E insa, o bres'a urias6 in frontul pin& acum inchegat"9. in acelasi document se mai arata, ca, Defectiunea Rornaniei a deschis portile Balcanilor armatelor lui Stalin"40, cDeclaratia de rlzboi a Romanieii iminenta defectiune a Bulgariei la sfirsitul lunii august 1944 impun constituirea unui front rasdritean din neant"41. In lucrarea Der Zweite WeltkriegMilitarhistorischer Abriss apa, ruta, in Republica DemocratA Germana, in cursul anului 1972 referitor la insurectia din Romania se scrie :Evenimentele din Romania au influentat in mod decisiv criza acuta, din Bulgaria care s-a amplificat, ajun- gind pia, la revolutie"42. Presa vremii din tarile coalitiei antihitleriste si din Wile neutre apre- cia cdrumul spre Bulgaria, Iugoslavia de est si Ungaria este deschis", ea, pierderea Romaniei inseamna', probabil, disparitia rapida, a tuturor vestigiilor dominatiei Axei in Balcani". Ziarul Pravda" din 27 august 1944 aprecia cà Iesirea Romaniei din Axa fascista, este importanth nu numai pentru poporul roman.Presa straina, afirmd in mod just ca, s-a na'ruit intregul sistem de aparare german din Balcani... lovitura primita, de intregul sistem al dominatiei germane in Balcani cu greu poate fi estimat". Inaturind dictatura militarfascista, poporul roman a devenit un participant activ, cu toate resursele sale umanei materiale, la razboiul antihitlerist. Um'ar la umar cu glorioasa armata, sovieticA, armata romana, a luptat cu vitejie pentru izgonirea trupelor hitleristei horthystedin partea de nord-vest a Romanieii dincolo de granitele ei, pe teritoriile Ungariei si Cehoslovaciei, pina, la infringerea totall a Germaniei naziste. Armata romanl legata pentru totdeauna cu poporul §i-aadus con- tributia de singe la obtinerea victoriei, la scurtarea duratei celui de-al doilea ra,zboi mondial. Descasurarea evenimentelor din august 1944 in Romania a confirmat in mod stralucit justetea liniei politice a Partidului Comunist Roman de coalizare in jurul clasei muncitoare a fortelor interesate in rdsturnarea dictaturii antonescienei izgonirea hitleristior din tail, precum si ale- gerea momentului pentru reusita actiunii intreprinse. De asemenea, a fost evidentiata competenta in rezolvarea complexelor probleme militare ale insurectieielaborarea strategieii tacticii insurectionale in cadrul cgrora au foststabilite obiectivele politico-militare, planul de dispuneresi actiune al fortelor (unita,tile militarei formatiunile de luptä patriotice), cooperarea acestora, declansarea atacului sirnultani prin surprindere asupra inamicului concornitent cu deplasareai regruparea unitatilor si marilorunitAtimilitarerornanestidin MoldovaIn vederea acti- unilorviitoaredinTransilvania,asigurareaacopeririifrontierei de stati interzicerea patrunderii dusmanului din partea de nord-vest a

Ibidem, p. 837. a° Ibidem, p. 810. 41 Ibidem. Gerhard FOrster, Heinz Helmut, Helmut Schnitter, Der ZweiteWeltkrieg Mili- Iiirhistorischer Abriss (Al doilea räzboi mondial sinteza istorica militara) Militdrverlag, D.D.R., Berlin, 1972, p. 352 www.dacoromanica.ro 1036 DUMITRU TUTU, ION FIETOU 12

Romaniei aflata sub jugul horthyst ; conducerea luptelor in localitati, consolidarea succeselor, intretinerea superioritatii psihologice a insurgenti- lor s.a. Toate au fost cuprinse intr-o conceptie unitará de actiune insurec- tionala si ele dovedesc, totodata, marea capacitate de adaptare a cornan- damentului roman la noile conditii ale luptei actiunile insurectionale cu particularitatile caracteristice. Concluziile fi invatamintele desprinse din conceptia si desfasurarea insurectiei, din participarea armatei romane la epopeea din zilele de foc ale acelui nemuritor august 1944 constituie un izvor pretios de invataminte in pregatirea generatiilor pentru apa- rarealibertatiisiindependentei Romanieisocialiste,pentru mili- tarii armatei noastre in indeplinirea misiunii de aparare a patriei.

LA PARTICIPATION DE L'ARMEE ROUMAINE A L'ACCOM- PLISSEMENT DE L'INSURRECTION NATIONALE ANTIFASCISTE

RtSUME Les auteurs de la présente etude aborde l'un des multiples aspects de l'insurrection roumaine, a, savoir la participation de Parmée a Paccomplis- sement de cet événement crucial de l'histoire du peuple roumain. En meme temps avec le renversement de la dictature militaire fasciste, la Rournanie est sortie de la guerre antisoviétique se joignant aux puissances alliées et tournant les armes contre l'Allemagne hale- rienne. Dans l'apres-midi du 23 aofit 1944, la Roumanie était déjà en kat de belligérance avec l'Allemagne. La preparation, l'organisation et la direction par le Parti Commu- niste Roumain de l'insurrection du peuple roumain ont permis de prendre au dépourvu les nazis. Bien que l'Allemagne hitlerienne ait dispose d'un appareil d'espionnage bien instruit, le gouvernement nazi n'a pu connaitre les préparatifs que l'on déployait en Roumanie. Quelques heures encore apres l'arrestation des dirigeants du gouvernement d'Antonescu, les organes militaires et politiques de l'Allemagne en Roumanie ignoraient toujours la situation. Les hitleriens ont appris la nomination du nouveau gouvernement et les changements qui s'étaient operés seulement par la proclamation radiodiffusée aux 22 heures dans la soiree du 23 aoat 1944. L'arrnée roumaine tout entière a tourné les armes contre les troupes allemandes et a participé aux combats visant a les chasser du territoire de la Boumanie. Dans un court laps de temps, les forces insurrectionnelles de Rou- manie ont liquidé les resistances allemandes de l'intérieur du pays. On a libéré les zones sud, sud-est, sud-ouest et centrale du pays. Le 31 aofit 1944, la Dobroudja, la Valachie, inclusivement l'Olténie, la Crisana et le sud de la Transylvanie étaient déjà libérées. Les pertes de Parmée allemande se montaient a 61.000 hommes, dont 56.000 prisonnierset 5 000 morts. www.dacoromanica.ro 13 PARTICIPAREA ARMATEI ROMANE LA INSURECTIE 1037

L'armée soviétique qui a déclenché le 20 aoilt 1944 l'offensive de Jassy-Kichinev a &rase une bonne part des forces allemandes de Moldavie, les empêchant d'intervenir contre les forces insurrectionnelles roumaines. En liquidant jusqu'au 29 aoilt 1944 les armées allemandes déja cernées, Parmée soviétique a commence sa marche sur le territoire libéré de la Roumanie. Le 30 aoilt, les premieres unites soviétiques faisaient leur entrée a Bucarest &taut accueillies avec enthousiasme par la population. L'insurrection roumaine a ouvert la voie a Parmée soviétique vers la plaine de la Tisza et le plateau de la Transylvanie, vers la Bulgarie et la Hongrie, détruisant le systerne de defense allemand du sud-est de l'Eu- rope, Parmée allemande se voyant contrainte a se retirer de vastes terri- toires. La victoire des forces insurrectionnelles de Roumanie a suscité l'enthousiasme general, provoquant la deroute au seindesdirigeants allemands. Toute la presse publia pendant ces jours-la des informations sun les evénements de Roumanie.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro PERIODIZAREA CELIJI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL* DE FLORIN CONSTANTINIU

Cei vase ani 1939-1945 ai dramaticei vi singeroasei inclevtlri care a devastat planeta noastra, au generat alti treizeci vi nimic nu arat& c6 cifra se va opri aici de aprige controverse istoriografice In care inaccesibilitatea surselor, opiniile partizane, denaturarile voite vi speculatiile de istorie contrafactualg, care ggsesc in istoria militar& un teritoriu de electie s-au asociat pentru a face obscure aspecte vi momente fundamentale ale marii conflagratii. Oricit ar 'Area de paradoxal dar cel de al doilea rlzboi mondial evenimentul istoric despre care s-a pAstrat cea mai mare cantitate de informatie §i care a doborit toate recor- durile bibliografice ne este mai putin inteligibil, decit de pildä, rAzboiul peloponeziac. Si asta nu pentru &á Thucydide ar fi creat un model ine- galabil, ci pentru c& amploarea, MA precedent, a conflictului reclam& o investigatie multilateral& vi totall a izvoarelor, o cercetare pe numeroase planuri, pe scurt, o anchetá de proportii pe care istoriografia nu a cunos- cut-o incg. Intre aceste foarte multe probleme litigioase, periodizarea a.zbo- iului ocupá un loc singular. In chip evident, ea apare drept o problem& derivatá, a cgrei solutionare depinde de stadiul insuvi al investigatiei : inainte de a putea fixa insemnAtatea unui eveniment, el trebuie sa, fie bine cunoscut. Caracterul conventional al oricArei periodizki este evident pentru oricine, dar deopotriv& de evident& este vi necesitatea fixArii marior etape ale rAzboiului cu trIslturile lor distinctive, fgra, de care istoria marelui conflict apare ca o succesiune confued de bAtAlii vi negocieri diplo- matice. Punctele de vedere exprimate in leg/tura, cu momentele care con- stituie vi pietre de hotar in desfävurarea evenimentelor au variat, firevte, in functie de progresul cunoasterii faptelor base vi. In genere, s-a admis cg batAliile de la Stalingrad, El-Alamein vi Midway, incheiate toate cu victoria Aliatilor, marcheazI punctul de cotitur A al rAzboiului, anul urm-,- tor, 1943, aducind desAvirvirea acestei cotituri 1. Astfel, pentru vest-ger- manul Andreas Hiligruber b6tAliile de la Stalingrad vi El-Alamein, debar- carea anglo-americanilor in Africa de Nord francezA vi evecul razboiului submarin german constituie lantul de evenimente care, in perioada octom-

* Comunicare prezentatã in $edinta publicii din 20 februarie 1974 la Institutul de Istorie N. Iorga". 1 Este $i periodizarea a doptatà de sinteza romlineascã de istorie a celui de al doilea rãzboi mondial, Marea conflagrafie a secolului XX, Buc., 1971, p. 233.

..REVISTA DE ISTORIE". tomul 27. nr. 7. p. 1039-1047. 1974. www.dacoromanica.ro 4c. 1447 1040 FLORIN CONSTANTINIU 2 brie/noiembrie 1942mai 1943 au adus cotitura in desfasurarea raz- boiului 2. Compatriotul sau W. Hubatsch vede in 1943, anul culminant al fazboiului 3. Foarte cunoscutul istoric militar britanic B. H. Liddell- Hart stabileste trei faze in desfgsurarea rgzboiului : prima ping la caderea Frantei, a doua pina la esecurile germane si japoneze din 1942 (Stalin- grad, El-Alamein, Oceanul Pacific), ultima ping, la terminarea räzboiului, subliniind ca, in aceasta din urind perioada, nu exista un punct de eoti- tura, 4. Henri Michel imparte, in recenta sa sinteza consacratg rdzboiului, conflictul in doug mari perioade : succesele Axei (1939-1942), victoria aliatilor (1943-1945), dar admitei existenta unei faze, la inceputul lui 1943, in care razboiul pare a ezita sg-si aleaga drumul", adicg un interval de echilibru 5. In istoria celui de al doilea rázboi mondial, pregatita in Uniunea Sovietica si din care a apgrut recent, primul din cele 12 volume proiectate, periodizarea adoptata este urmatoarea : septembrie 1939 iunie 1941, rgzboiul in Europa si pregatirea agresiunii impotriva U.R.S.S. ; iunie 1941 noiembrie 1942 extinderea cadrului razboiului prin agresiunea impotriva Uniunii Sovieticei atacul japonez impotriva S.U.A., esecul razboiului-fulger ; noiembrie 1942 decembrie 1943, perioada marii co- tituri, ianuarie 1944 mai 1945, distrugerea blocului fascist, si ultima pina la capitularea Japoniei 6. Exista, fireste,si multe alte periodizgri, dintre care semnalgrn pentru singularitatea ei pe cea a lui M. Turlejska, care distinge trei faze : 1939-1941, superioritatea militara a Germaniei ; 1941-1944, formarea blocului aliati esecurile germane ; 1945, infringerea Germaniei si a japo- nieii trecerea la perioada postbelica 7. Enumerarea ar putea continua, dar ea nu ar face decit sa puna in lumina diversitatea opiniior formulate. Periodizarea celui de al doilea razboi mondial trebuie sa porneaseg de la constatarea emarea conflagratie din anii 1939-1945 a fost un razboi total care a afectat deci toate sferele vietii sociale. Fireste eaprin- eipalelecriterii de periodizare ramin cel militari cel politic intilnim §1 aici cunoscuta pereche imaginata de R. Aron a militarului si diploma- tului 8 dar planurile economic si psihologic nu trebuie pierdute nici un moment din vedere. Dialectica desfasurgrii razboiului i cu atit mai mult a razboiului modern reclama luarea in consideratie a unei multi- tudini de factori, a caror pondere istorica" variaza in conditiile de locsi timp. Pentru a desprinde momentele decisive ale fazboiului, trebuie, deci, abandonat inventarul unor criterii rigidei folosita, o schema supra, adap- tat& realitatilor dinamice ale conflictului, care sa puna, in lumina caracte-

2 A. Hillgruber (ed.) Probleme des ZweitenWellkrieges, K6In Berlin,1967, P. 232 ; H. A. Jacobsen, H. Dollinger, Der Zweite Weltkrieg in Bildern und Dokumenten, vol. II. p. 222 3 W. Hubatsch, Das Kulminationsjahr 2943 In Die deutsche milittirische Fiihrung in der Kriegswende, Köln, 1964, p. 7 21. 4 B. H. Liddell-Hart, History of the Second World War, New York, 1971, p. 705-713. 5 Henri Michel, La seconde guerre mondiale, vol. II, Paris, 1969, p. V. 6 P. A. Jilin, 0 problemah islorii znoroi mirovoj voiny, In Novaia i novei8aia istorija", 1973, nr. 2, p. 18-19. 0 discutie pátrunzAtoare a criteriilor de periodizare si a periodizdrii Insbli a räzboiului la V. P. Morozov, 0 periodizacij i nekotoryh problemah nautinoi razrabotki istorii VelikoiOteeestvennoi Voiny In Istorija SSSR", 1970, nr. 3, p. 46-59. 7 M. Turlejska, 0 periodizacii i haractere vtoroi mirovoi voiny, In Vloraia mirovaja voina, vol. I, Moscova, 1966, P. 347-348. 8 R. Aron, Paix el guerre entre les nations, Paris, 1962, passim. www.dacoromanica.ro 3 PERIODIZAREA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL 1041 rul unitar din punct de vedere politic si strategic al diverselor perioade si sa evidentieze In cadrul lor acele momente care au avut consecinte decisive asupra desfgsurgrii rgzboiului 9. in lumina acestor considerente, inceregm o noug periodizare a celui de al doilea rgzboi mondial. Ni se pare de prisos a mai stgrui el intr-o astfel de delimitare, datele alese au mai mult o valoare simbolicg, pentru eg oricine va intelege &á nu o zi poate schimba soarta anilor intr-un igz- boi ea cel din anii 1939-45. Prima perioada, propusg, de noi, imbrgtiseazg timpul scurs Intre 1 septembrie 1939 invadarea Poloniei si lunile aprilie-mai 1942, cind ia, sfirsit bgtglia Moscovei (20 aprilie), mai exact faza de ofensivg a Amatei Rosii, iar in Oceanul Pacific, bgtglia din Marea Coralilor (4-8 mai), incheiatg nedecis, marcheazg apogeul ofensivei japoneze. Aceastg perioadg, am denumi-o drept perioada Blitzkriegului, in cele doug variante ale sale : germang si japonezg. E perioada succeselor rapide ale puterilor Axei care adoptg formula räzboiului-fulger, singura care le poate asigura victoria in conditiile penuriei de resurse naturale necesare asigurgrii arsenalului lor (Liddell-Hart enumerg nu mai putin de 18 materii prime de importantg vitalg, pentru economia de rgzboi, de care puterile Axei nu dispuneau in cantitgtile necesare1°). Din toamna lui '39 ping in iarna lui '41, teatrele de rgzboi din Eu- ropa au inregistrat triumful deplin al Blitzkriegului, acest copil al gindirii militare britanice, abandonat de pgrinti si adoptat de geimani. Pe plan militar, este perioada cind cuplul tanc-avion doming cimpul de luptg, asigurind reusita succesivg a diverselor Falle" si Unternehmen", prin care sint rind pe rind ocupate Polonia, Danemarca, Noivegia, Belgia, Olanda, Franta, Iugoslavia, Grecia si o Insemnatg parte a teritoiiilor euro- pene ale Uniunii Sovietice. Este un rgzboi dus de germani cu tancuri si avioane mijlocii : astfel taneul P.M, 21,5 t., tun de 37 mm. sau 50 mm. mai tirziu de 75 mm., blindaj 50/30 mm., P.IV, de 20-22 t., tun de 37 mm. mai tirziu de 75 mm., blindaj 30/15 mm., avioanele utilizate au fost avionul de asalt Ju 87 (viteza 390 km/h, incgraturg de bombe 500, mai tirziu 1 000 kg) si bombardierele He 111 (310 km/h, 2 000 kg.) si Ju 88 (480 km/h, si 2 000 kg)". Succesul lor nu se datoreste deci unei superioriati tehnice si numerice 12,ci conceptiei lor de intrebuintare, rapiditgtii de miscare si leggtmilor radio. In cuprinsul acestei perioade de victorii militare care caracterizeazg. Blitzkriegul existg, insg un hotar care o subimparte in alte doug perioade : lunile maiiulie 1940. In cursul lor se petrec doug, evenimente care au urmgii capitale asupra desfgsurgrii rgzboiului. Cel dintii este faimosul Haltbefehl (ordinul de oprire) de la 24 mai 1940, care salveazg, la Dunkerque, coipul expedi- tionar britanie, amenintat sg, fie strivit sub senilele blindatelor germane. in istoriografia celui de al doilea rgzboi mondial, discutiile asupra, motivelor care 1-au determinat pe Hitler sg, emitg acest ordin sint departe

9 Pentru definirea notiunii de perioada vezi §i V. P. Morozov, op. cit., p. 47. 1° B. H. Liddel-Hart, op.cit., p. 23. 11 Ploetz Geschichte des Zweiten Weltkrieges, vol.II., WOrzburg, 1960, p. 136, 142. 12 B. H. Liddell-Hart, op. cit., p. 18-19. www.dacoromanica.ro 1042 FLORIN CONSTANTINW 4

{le a fi incheiate. Dorinta de a cruta Anglia de o infringere umilitoare care säo impingg la o rezistentg 6, outrance" §i a crea astfel conditiile favo- rabile negocierilor de pace, pgstrarea blindatelor pentru a doua fazg a bätgliei Frantei, teama de terenurile mld§tinoase ale Flandrei, sfatul lui Goering de a läsa distrugerea anglo-francezilor pe seama Luftwaffe-ului, ereatia regimului nazist, temerile de un contraatac din nord §i sud, in sfir§it, hotárirea luatá de Hitler de a ataca U.R.S.S. decizie care reclama economisirea unui cit mai mare numär de blindate sint explicatiile date acestei stranii conduite 13. Indiferent insg de considerentele care au dictat faimosul ordin de la 24 mai 1940 din parte-ne credem el mice explicatie monocauzalg este de respins in acest caz -- este incontestabil cg el reprezintg prima mare gre§alg strategicg a lui Hitler 14 Ea va permite Marii Britanii sg pästreze nucleul unei armate terestre, care va face imposibilg cucerirea Angliei, in absenta unei flote puternice §i a controlului german asupra spatiului aerian britanic. Al doilea eveniment important al acestor luni este hotgrirea lui Hitler de a ataca U.R.S.S. in imposibilitate de a stabili data precisg a acestei decizii-- ping in prezent 2 iunie pare a fi cea mai timpurie manifes- tare a intentiei lui Hitler de a ataca U.R.S.S. (e vorba de convorbirea dintre Filhrer §i von Rundstedt relatatg de generalul von Sonderstern)15 trebuie sg subliniern totu§i cg simburele originar al planului Barbarossa" este anterior ewcului Leului de mare" (planul de debarcare introduce rezerva dacg este necesar"16). Fgrá a relua aici discutia care meritg o cercetare specialg a raportului dintre Barbarossa" §i Seelowe", trebuie spus cg din vara anului '40 Hitler a fost absorbit de preggtirile atacului impotriva U.R.S.S., pe care un moment il crezuse posibil in chiar toamna lui '40 (sau chiar la sfir§itul verii)3-7. Toate actiunile sale au fost subordonate acestui tel, prin atingerea cgruia el credea cg va putea realiza mai multe obiective :distrugerea U.R.S.S., eliminarea singurului aliat posibil al Angliei de pe continent, a cgrui existentg explica in conceptia lui Hitler dirzenia rezistentei britanice, §i, dupg infringerea U.R.S.S., posibilitatea unei dezvoltgri rapide a aviatieii flotei (ca urmare a reducerii fortelor terestre) necesare ingenuncherii Angliei, dacg ea ar mai fi mani- festat veleitati de a continua fazboiu118. Bgtglia Moscovei (5 decembrie 1941 20 aprilie 1942) a marcat falimentul Blitzkrieg-ului. Asupra acestui moment existg o literaturg bogatg care ne dispenseazá de a zgbovi asupra mi 19. Mai putin au fost uringrite insg consecintele acestei bgtglii sub aspectul economiei de rdzboi a Reichului. E§ecul din fata Moscovei inseamng nu numai o bAtMie pier-

13 VeZi §idiscutia la V. I. Dasicev, Bankrostuo strateghii gliermanskogo fasizma, I. Moscova, 1973, p. 590 592. 14E. Wanty, L'art de la guerre, vol. III, Verviers, 1968, p. 46. 13D. M. Proektor, Voina v Europe 1939 1941 gg. Moscovei, 1963, p. 346. 16Hitters Weisungen Mr die Krieg fiihrung, ed. W. Hubatsch, Mfinchen, 1965, p. 71. 17W. Warlimont, Inside Hiller's Headquarter 1939 1945, New York, 1964, p. 113. 18B. H. Liddell-Hart, op. cit., p. 146. 13Din ampla bibliografie consacratá bataliei Moscovei, semnaldm studiul lui I. V. Frid- man, Sostojanie nemecko-faistskoi armii poste porajenja pod Illoskuoi In Vloraja mirouaia wino, vol. II, Moscova, 1966, p. 167-175 care relevd documentat si succint dimensiunile cata- strofei germane In fata Moscoveiwww.dacoromanica.roi falimentul Blitzkriegului. 5 PERTODIZAREA CE.LIJI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL 1043 duth, ci pierderea unui tip de rkboi, acel al rkboiului-fulger. Dupg, Moscova, Germania este constrinsá sà-§i reorganizeze industria in vederea unui rAzboi de uzurg pentru care nu era deloc pregkitl. Ceea ce s-a crezut a fi miracolul Speer", nu este altceva decit aceastA reorganizare inceputA prin ordinul lui Hitler din 10 ianuarie 1942. Intr-un memorandum cdtre Fiihrungstab der Wirtschaft, g-ralul Hannecken conchidea Blitzkriegul s-a terminat"20. A. S. Milward, ckuia Ii datorgm cea mai substantialA contributie privind economia de rkboi germanA, constata cstudiul ma§inei administrative a economiei de rkboi germane confirmA pkerea cg, e§ecul primei campanii din Rusia, mai degrab6 decit catastrofa de la Stalingrad, este aceea care a fkut ca Hitler sa, abandoneze Blitzkriegul"21. BAIA lia Moscovei, care repetgm inseamng falimentul rAzbo- iului-fulger, aduce cu sine instaurarea unui echilibru strategic care va dura, dupá opinia noastrA pina la bätblia de la Kursk. In cuprinsul acestei perioade, Stalingradul desparte faza preponde- rentei germane de cea a preponderentei sovietice 22. In cea dintii, Wehr- macht-ul nu mai este in mAsurá slanseze atacul spre deosebire de vara anterioarg pe trei directii strategice, ci doar pe una singura, sud a ckei forta de §oc a fost släbita, prin scindarea directiei de atac spre Stalingrad §i spre Caucaz. Infringerea de la Stalingrad a avut o mare insemnatate din punct de vedere politic §i psihologic, dar ea nu ni se pare a mai fi in lumina noior cercetki acel punct de cotiturl" in desfku- rarea rkboiului despre care s-a vorbit : Moscova inaintea ei §i Kursk-ul dupA ea, sint, duid opinia noastra, momentele decisive ale rkboiului din est §i tinind seama cfrontul sovieto-german a fost principalul front al rkboiului §i ale intregului räzboi. Se cuvine amintit faptul cä dupä Stalingrad, Wehrmacht-ul a fost totu§i capabil sa, se redreseze §i sä declan§eze o contraofensivg la cap'kul cdreia, dupA un adevkat carusel strategic" atacul german de la Novo-Moskovsk-Pavlograd-Lozovaia 23 au fost recucerite ora§ele Harkov §i Belgorod (20 februarie 18 martie 1943) 24. Fire§te ca din punct de vedere politic §i psihologic, catastrofa de la Stalingrad (prima capitulare a unei armate germane §i luarea unui feldmare§al in captivitate) a avut un rkunet uria§ §i a fost mult mai spectaculoasa decit infringerea de la Moscova. In perspectiva desfkurkii rkboiului, nu credem insa c5, in insemnatate, Stalingradul poate trece inaintea Moscovei. Batalia Moscovei a pus capat unui tip de rkboi Blitzkrieg-ul ceea ce a adus modificarea fundamentala a strategiei §i economiei de rkboi naziste, in timp ce Stalingradul a reprezentat un §oc mai mult psihologic, dar cu un impact militar mai modest decit Moscova. Anul 1943 aduce, credem noi, cotitura atit pe toate planurile rk- boiului-terestru, aerian §i naval cit §i in sfera politicului.

22 A. S. Milward, The End of the Blitzkrieg, In The Economic History Review", XVI (1964), 3, p. 509. Balm,p. 507. 00Istoricul sovielic E. A. Boltin adnnite Un echilibru Intre cei doi beligeranti Intre bãtãlia de la Stalingrad si mijlocul lui 1943. Vezi Die Wesenziige der sowjelischen Strategie in der End- phase des Grossen Vaterländischen Krieges, In Befreiung und Neubeginn, Berlin, 1968, p. 65. 23 E. Bauer, Ilistoire controversee de la deuxième guerre mondiale (1939 1945), vol. V. 1943, Monaco, 1966, p. 161. 24 Istorija Velikoi Oleeestvennoi voiny, vol. III, Moscova, 1963, p. 141. www.dacoromanica.ro 1044 FLORIN CONSTANTINIU

Razboiulterestru. Marea batMie de la Kursk care cuprinde trei mari operatii : luptele de aparare de la Kursk (5-23 iulie)i contraofen- siva Armatei Boii, realizatä in cadrul operatiflor Orel (12 iulie 18 august) si Belgorod-Harkov (3 23 august) a depásit prin efectivele angajate bataliile de la Moscova si Stalingrad. Ea a marcat trecerea definitiva a initiativei strategice In miinile comandamentului sovietici falimentul strategiei ofensive germane 25. Batälia de la Kursk a pus capät definitiv fortei de soe a blindatelor germane, care, dupg criza din anul 1942 (nunii- rea lui H. Guderian la 20 februarie 1943 ca inspector general al fortelor blindate se inscria In Incercarea de a solutiona aceasta criza), inregistrasera serioase imbunatatiri prin introducerea tipurilor Tigru"i Pantera". Sub unghiul razboiului aerian, batMia de la Kursk la care au participat de ambele parti 5 000 aparate a trecut pentru prima oari definitiv superioritatea strategica de partea sovietica (in bataliile de la Moscova si Stalingrad, aviatia sovietica detinuse numai o superioritate operativa 26). Asadar, blindatelei aviatia, binomul pe care se rezemase forta Wehr- macht-ului si-au pierdut capacitatea lor strategic i operativa. Batalia de la Kursk a pus capät totodata, opiniei larg raspindite cvara este anotimpul succeselor germane. S-a vadit atunci cindiferent de conditiile de timp, Wehrmacht-ul nu mai era capabil de a desfasura ea In verile 1941 1942, ofensive Incununate de succes. Rdzboiulnaval. .Anul 1943 a adus o cotitura si in batalia Atlanti- cului. In martie, succesele submarinelor germane capatasera asemenea proportii incit Amiralitatea britanica a putut sa considere ca germanii n-au fost niciodata atit de aproape de a rupe comunicatiile intre Lumea Vechei cea Nona ca in primele 20 de zile ale lunii martie"27. Folosirea unor noi procedee tehnicei metode de lupta a modificat insa radical situatia. Numarul submarinelor germane scufundate este concludent : 49 in al doilea semestru al anului 1942, 96 in primul semestru al anului 1943, 107 in al doilea. Incepind din mai 1943, pierderile... ating uneori 40 % din submarinele care opereaza. In rastimp de citeva luni, cursul luptei s-a schimbat. Aliatii au cistigat batalia Atlanticului la sfirsitul primaverii lui 1943" 22.j pe acest teatru de operatii, se poate vorbi, deci, de sfirsitul unei faze si inceputul alteia. Reizboiulaerian. Directiva din 21 ianuarie 1943 a statului major unit anglo-american prevedea intensificarea atacurilor aeriene asupra Germaniei in scopul dezorganizariii distrugerii progresive a sistemului militar, industrial si economic al Reich-ului si subminarea moralului popu- latiei. Cu punerea in aplicare a acestei directive, ofensiva aeriang aliata impotriva Germaniei a intrat intr-o nou'a etapa. Bombardamentele asupra Ruhr-ului (Essen, Düsseldorf, Dortmund, Duisburg) au fost masive frecvente; Berlinul a suferit, de asemenea, numeroasei puternice bom- bardamente. In noaptea de 17-18 august, a fost bombardata0 baza de la

25 G. A. Koltunov si B. G. Soloviov, Kurskaia bilva, Moscova, 1970. 26 A. Novikov si M. Kojevnikov, Borba za strategieeskoe gospodstvo v vozduhe, In Voen- no-istoriEeskii 2urnal", 1972, nr. 3, p. 22-29. 27 Ph. Masson, La Maine de l'Atlantique, In Revue d'histoire de la deuxième guerre mondiale", XVIII (1968), nr. 59, p. 17-18; numdrul cuprindei o bunA bibliografie a acestei probleme. 28 Ibidem, p. 18. www.dacoromanica.ro 7 PERIODIZAREA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL 1045

Peenemiinde, intirziindu-se astfel terminarea lucrarilor de constructie a armei-racheta V2. intre 24 iulie si 3 august, llamburgul, a fost supus unor bombardamente de o violenta' neobisnuita, care au provocat marl distrugeri (61% din suprafata 1ocativa429. In sfirsit, se cuvine amintit ea in acelasi an, a avut loci primul mare raid american asupra tiului 30 Desi bombardamentele strategice anglo-americane asupra Ger- maniei nu au jucat un rol decisiv in obtinerea victoriei 31,a devenit evident in 1943, ca suprematia aeriana asupra spatiului controlat de nazisti a trecut de partea Aliatior. In ceea ce priveste evolutia relatiilor internationale, se constata Ca anul 1943 a adus importante prefaceri atit in coalitia antihitlerista citsi in blocul Axei. Coalifia antihitleristti inregistreaza, o remarcabila consolidare. Ea a fost jalonata de conferinta de la Casablanca (14-25 ianuarie 1943) cu participarea presedintelui Roosevelt si a premierului Churchill, in cursul careia a fost formulat principiul capitularii neconditionate, conferinta de la Moscova a ministrilor afacerilor externe ai U.R.S.S., S.U.A.si Marea Britanie (19-30 octombrie 1943),i, in sfirsit, ca o incununare a stringerii relatiilor dintre principalii parteneri ai coaliiei antifasciste, conferinta la eel mai inalt nivel de la Teheran, cu participarea sefilor de guvern (28 noiembrie-1 decembrie 1943), prima de acest fel de la inceputul razboiului. Blocul Axei inregistreaza, ca urmare a esecurilor militare, o grava criza politica. In Italia, lovitura de stat de la 25 iulie a dus la caderea lui Mussolini (eliberat de nazisti, el a proclamat la Salo, Republica So- ciala Italiana, la 25 septembrie)i la incheierea armistitiului dintre Italia si Natiunile Unite (3 septembrie). In celelalte state satelite ale Reichului criza politica avirfurilor" se adinceste. in Romania, Mihai Antonescu multiplica in primavarasi Tara anului 1943, tentativele de a salva regimul prin demersuri repetate la Roma, in vederea formarii unui bloc al statelor-satelite, condus de Italia fascista, care sa se desprinda de Reich, pentru a nu-1 urma pe panta pea, busirii sale. La 1 iulie 1943, a avut loc la Rocca delle Caminate o intre- vedere MussoliniM. Antonescu, dar raspunsul Ducelui" a lost evaziv sidilatoriu 32 in Bulgaria, moartea in conditii obscure, care provoaca versiunii zvonuri contradictorii a regelui Boris al III-lea, agraveaza eriza politica din tara 33. La rindul lor, relaiile germano-ungare intra intr-o faza de tensiune, ea urmare a suspiciunilor trezite la Berlin de poli- tica duplicitara a guvernului Kallay, care intra in legaturi cu anglo-ame- ricanii 34.

22 Vezi pe larg D. Richards si H. Saunders, Royal Air Force, 1939-1945, Londra (trad. rusk Moscova, 1963). 3 J. Dugan si C. Stewart, PloieVi, New York, 1962. Primul raid american asupra Ploiestiului a avut loc la 12 iunie 1942 (12 bombardiere B-21), dar nu a fost anuntat oricial nici de atacatori, nici de atacati. " Strategia mallard, Buc. 1972, p. 336, unde se citeazá opiniile generalului M. Taylor si a prof. B. Brodie. 32 Pe larg, prefata lui Gh. N. Cazan, la cartea lui Max Gallo, Italia lui Mussolini, Buc., 1969, p. 19-20. 33 I. Dimitrov, La mort du roi Boris III, In Revue d'histoire de la deuxieme guerre mondiale", XXI (1971), nr. 83, p. 30. " A. I. Puskas, Vengria a gody vtoroi miroaoi tioing, Moscova, 1966, p. 318 si urm. www.dacoromanica.ro 1046 MORIN CONSTANTINIU

Intärirea coalitiei antihitleriste si inceputurile destrAmArii blocului fascist sint procesele politice care caracterizeazA anul 1943, sub aspect politic. In ultima faa, a rlzboiului (1943-1945) initiativa strategid apar- tine coalitiei antifasciste. Spre deosebire de B. Liddell-Hart, noi nu cre- dem InsA, d in cuprinsul ei nu s-ar putea desprinde anumite subperioade. Linia de despArtire ar constitui-o, dupa, opinia noastrA, lunile iunie-august 1944, cind Wehrmacht-ul cunoaste trei crize : debarcarea anglo-american& in Franta si deschiderea celui de al doilea front, prAbusirea grupului de armate Centru" (23 iunie-31 iulie 1944) in Bielorusia, considerat drept

77un dublu Stalingrad" sau inceputul agoniei conducerii de räzboi ger- mane in. Rlsgrit" 35 si iesirea României din ra,zboiul antisovietic (23 au- gust). Ne oprim asupi a acestui ultim eveniment, a drei importantA din punctul de vedere al intregului räzboi, incepe abia acum sá fie recunoscutl in istoriografia str5,inä : vest-germanul Hans Kissel si britanicul Liddell- Hart apreciazg evenimentele care au dus la trecerea României de partea Aliatilor, drept un nou Stalingrad pentru cel de al treilea Reich. Insurectia din August conjugatá cu ofensiva Armatei Rosii a dus la dezagre- garea intregului sistem militar german din sud-estul Europei §i a deschis dupa opinia lui Liddell-Hart cel mai larg flanc din istoria rAzboiului modern 36. Or, este suficient samintim caceasta, parte a continentului furniza 50 % din productia europeanl de petrol si 60 % din cea de bauxia. Generalul A. Jodl declara la 7 noiembrie 1943 nici un succes al dusma- nului acolo (in rlsgrit n.n.) nu este atit de ucigAtor pentru noi ca ocu- parea zadmintelor românesti de petrol"37. Recucerirea României a ramas pinA, tirziu, in toamna lui 1944, un obiectiv pentru Comandamentul hitle- rist si in vederea realizArii ei a fost organizatA, actiuneaFallschirmsprin- ger" a drei istorie incepe abia acum sg, fie cunoscuta, mai amanuntit 38 Pe frontul din Pacific, se pot distinge de asemenea trei faze : 7 dec. 1941 maiiunie 1942, perioada rAzboiului fulger ; de la bAthlia de la Midway (4 6 iunie 1942) pia, la bAtglia de la Leyta (23-25 octombrie 1944) initiativa strategid, trece la Aliati, cea din urm6 batglie cea mai mare bAtAlie navalg, din istorie marcind eliminarea flotei japoneze ca fort& strategid, si operativ5). Deoarece principiul Germania, mai intli" (prioritatea luptei impo- triva Reich-ului nazist fatl de lupta Impotriva Japoniei) era acceptat si de Aliatii occidentali, teatrul european a rAmas principalul teatru de ope- ratiuni astfel d, din punctul de vedere al periodizArii, operatiile din Pacific au o insemng,tate secundarä.

35 H. Gackenholz, in Entscheidungsschlachten des Zweiten Weltkrieges, Frankfurt am Main p 1960, p. 474. Pentru insemnátatea acestei triade" catastrofale, vezi observatiile lui Hitler In conversatia cu Ante Paveli6 din 18 septembrie 1944 In Staatsmiinner und Diplomaten bet Hiller, vol. II, ed. A. Hillgruber, Frankfurt am Main, 1971, p. 511. 38 H. Kissel, Die Katastrophe in Rumiinien 2944, Darmstadt, 1964, p. 9, B. H. Liddell- Hart, op. cit., p. 585. 37 V. I. Dagi&v, op. cit., vol. II, p. 490 . 38 Pentru intentiile lui Hitler v. §i W. Warlimont, op. cit., p. 472 ; F. Herberth, Neues um Rumaniens Frontwechsel amwww.dacoromanica.ro 23. August 1944, Miinchen, 1970, p. 16. PERIODIZAREA CELUI DE-AL DOILEA RAZSOI MONDIAL 1047

SA amintim, in sfirsit, ca,' si din punctul de vedere al tehnicii militare, anii 1943 1945 prezinta o caracteristicä : aparitia unor tipuri perfectio- nate de armament sau a unor arme noi, care vor juca un rol deosebit in strategia postbelica. Din prima categorie amintim :tancurile sovietice IS-2 si I8-3 de 45 si 46 t., cel mai puternic tanc utilizat in razboi, bombardierul american B 29, cel mai mare si mai greu bombardier din timpul razboiului (incarcaturg 8 000 kg. bombe) ;din cea de a doua : racheta balistica" V2 (lansate la 8 septembrie 1944) si bomba atomica. Asadar, periodizarea propus'a de noi este urmatoarea :1) septembrie 1939 aprilie 1942, initiativa strategica apartine Axei ; triumful si sfir- situl razboiului fulger ; 2) aprilie 1942 iulie 1943, perioada echilibrului strategic ; 3) iulie 1943 septembrie 1945, initiativa strategica apartine Aliatilor. Fiecare din aceste perioade se subdivide la rindu-i in altele cloud, evenimentele-hotar fiind pentru prima, greseala strategica' a Comanda- mentului hitlerist de la Dunkerque si hotarirea de a ataca U.R.S.S. (mai iunie 1940) ; pentru a doua, batalia de la Stalingrad (noiembrie 1942 februarie 1943) ; pentru ultima, cele trei crize din iunie august 1944 : debarcarea aliata in Franta, prnusirea grupului Centru" pe frontul de est si iesirea Romaniei din rázboiul antisovietic.

LA DELIMITATION PAR PERIODES DE LA DEUXIEME GUERRE MONDIALE.

RESUME Partant du principe selon lequel la delimitation par périodes de la deuxieme guerre mondiale doit mettre en lumière le caractere unitaire au point de vue politique et stratégique des grandes périodes du conflit et relever dans leur cadre les moments qui ont eu des consequences déci- sives pour le deroulement de la guerre, l'auteur propose le schema suivant : 1) septembre 1939avril 1942 :l'initiative stratégique appartient a l'Axe ; le triomphe et la fin de la guerre- eclair. L'erreur" de Dunkerque du Commandement hitlerien et la decision prise par Hitler d'attaquer PU.R.S.S. font des mois maijuin 1940 la delimitation entre deux sous- périodes. 2) avril 1942juillet 1943 : la période de l'équilibre stratégique divi- see par la bataille de Stalingrad en deux sous-périodes : celle de la pre- ponderance allemande et celle de la preponderance soviétique. 3) juillet 1943septembre 1945 : l'initiative strategique appartient aux Allies. Dans son cadre, l'été 1944, pendant lequel la Wermacht connait trois catastrophes le debarquement anglo-américain en France, l'écrou- lement du groupe centre" en Bielorussie et le ralliement de la Roumanie a lacoalition antihitlerienne marque ledebut de la chute du troisieme Reich.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro FILOZOFIA ISTORIEI LA B.P. HASDEIT

DE VASILE VETISANU

Bogdan Petriceicu-Hasdeu reprezinth una din personalitatile de seamg care a dominat stiinta istoriei si cultura româneasca din a doua jurngtate a secolului trecut. Spirit vulcanic, de forth renascentisth, enci- clopedist si erudit neintrecut in epoca, deschizgtor de drumuri in cele mai diverse sectoare ale activitgtii umane de la istorie la teoria drep- tului si filologia comparath Hasdeu a fost mai putin cercetat ca filozof al istoriei si teoretician al culturii. Evident, dad, nu vom intilni la el .studii sistematice si. lucthri care sg-i vizeze direct problemele de filozofia istoriei si teoria culturii, acestea ne apar totusi implicate in amplele inves- tigatii hasdeene, asteptind sa, fie date la lumina,. Prin documentul istoric supus analizei, prin textul literar urmarit in geneza lui sau chiar prin bogatia de sensuri si semnificatii pe care le descoperg in structura unui cuvint, Hasdeu deschide calea unor dezbateri teoretice atotcuprinzgtoare, .elaborindu-si treptat premisele unei fdozofii proprii. Mediul familial a contribuit in bung mgsurg la formatia acelui care va pastra un cult aparte pentru vremurile de glorie ale trecutului istoric. B. P. Hasdeu s-a ngscut la 26 februarie 1838 in Cristinestii Hotinului si moare la 25 august 1907 in castelul sail enigmatic, de la Cimpina. De la tatgl sau, Alexandru Has- deu, care a fost si. el preocupat direct de problemele de fiozofie a istoriei, fiul va mosteni pasiunea cercetarii trecutului, schitind Inca de pe bancile facultgtii o mitologie a dacilor, un studiu asupra originii doinei, citeva incercari filozofice asupra infinitului si a teoriei lui Cuvier 1 Activitatea stiintifica, a lui Hasdeu isi aflg inceputurile intre anii 1858-1863, la Iasi, .apoi la Bucuresti, ping spre sfirsitul vietii, cind se va retrage la Cimpina, ratacind in cautarile sale spiritualiste. In cele citeva reviste pe care le scoate la Iasi, cap : Romania", (1858),

17Foaia de istorie romang", (1859), Foita de istorie si literatura", (1860) /1Din Moldova", (1863), revitalizeaza, problemele legate de valoarea istoriei Rationale, de folclor, moravuri, traditii, etnografieetc., mergind pe urmele lui Cantemir, Kogalniceanu, Balcescu si. Ion Eliade Rädulescu. Acestor preocupari de inceput le urmeaza amplele dezbateri din Archiva istorica a Romaniei, (1864-1868), in care scoate la lumina documente istorice de mare valoare, insotite de subtile comentarii ce profileazg pe

1 cf. Iuliu Dragomirescu Ideile V faptele lut Bogdan Petriceica Ilaolea, Bucureti, 1913, p. 25.

..REVISTA DE ISTORIE". tomul 27.www.dacoromanica.ro an 7. v. 1049-1093. 1974. 1050 VAsILE VETISANU 2 savantul de mai tirziu. Venit la Bucuresti, Hasdeu va fi nurnit director al ArhivelorStatului,continuindu-siactivitateastiintifiegin revistele Traian", (1869-1870), si apoi "Columna lui Traian", (1870-1883). In paginile acesteia din urmg isi publica, fragmente din lucrgrile care il vor consacra definitiv ca istoric si ginditor. Dintre aceste lucrgri amintim : Istoria Criticd a Romdnilor, (1873), (Tom. 1, vol. I si II.)Cuvente den Beitrini, (1878-1881), (4vol.), Etymologicum Magnum Romaniae", (1886-1888), (4 vol.), Principii de filologie comparatd, (1875), si altele. Din cuprinsul lucrdrilor de mai sus poate fi desprinsg conceptia despre istorie a lui Hasdeu, legatg de : a) metoda cercetgrii in cunoasterea istoriei, b) raportul dintre naturd fi, desf4urarea istoriei umane, c) posibilitatea deterrnindrii modalitdfilor de acfiune a celor cloud domenii in sfera cunoasterii umane, in fine, d) problema evolufiei in naturd §i a progresului in societate. Asa dupg cum vom vedea, Hasdeu nu se indoieste de existenta obiectivg a naturii. El constatá el, natura exercitg o influentg activg asupra istoriei si eg intelegerea uneia fgrg cealaltg' nu este posibilg. Astfel cg, in limbaj filozofic omul fiind ego, actiunea naturii asupra-i insearnng raportul activ al lui non ego"2. Natura nu doming in mod fatal istoria, domeniul in care actioneazg omul, fgcind posibilg conlucrarea bor. Dintr-o asemenea conlucrare mai adesea pamintul, (natura n.n.),si poporul ajung la un fel de echilibru"3. Hasdeu isi numeste conceptia sa despre istorie pozitivism istoric", dar in intelesul cg apreciazg valoarea faptului pozitiv, a rezultatului experimental in cercetarea efectuatg. Pentru a se delimita de pozitivis- mul lui Auguste Comte, el subliniazg : Sintem departe de a apartine asa-numitei scoale pozitiviste din Frai4a"4. Doctrina lui Hasdeu are alte caracteristici. Ea isi propune verificarea nemijlocitá a realitgtii, cgei probeazg materia prin experientg, probeazg spiritul prin rationament si probeazg prin experiment si prin rationament ceea ce este materia si spiritul totodatg 5. Cunoasterea materiei si a spiritului presupune si o metodg de cereetare. Cu deosebire, Hascleu se fixeazg asupra metodei experimentale si critice. Aceste metode cu aplicare la studiul istoriei si culturii i-au oferit lui Hasdeu concluziile cele mai rodnice din gindirea sa. Bazindu-se pe valoarea lor obiectivg, a explorat sirul faptelor istorice, le-a comparat cu rezultatele de ping la el, pentru a ne da o imagine cit mai exactá despre un domeniu sau altul. Pe acest temei considerg Hasdeu cg nu mai este iertat a cglca sub picioare metoda stiintificg riguroasg, de a nesocoti legile constante ale normei lucrgrilor, de a inlgtura sau de a rgsuci dupg plac faptele... Metoda experimentalg constg in a aduna cu exactitate fenomene si iargsi fenomene, a le compara cu de-arnanuntul unele cu altele, a le grupa dupg caracterele lor esentiale, a trage apoi din ele o concluzie directg, fireascg, nesilitg"6. Cu cit metoda folositá de noi va fi mai adecvatg obiectului, cu atit va spori posibilitatea de a ne pronunta asupra naturii acestuia. 2 B. P. Hasden, lsioria crilicd a romdnilor, studiul III, Buc., 1875, p. 172. 3 Ibidem , p. 174. 4 B. P. Ha§deu, Malerie, spirit, divinilale. Pozilivism i.sloric, in Golumna lui Traian", r. 8 1873, p. 144. 5 Ibidem. 6 Ion Cdmpineanu, Discurs de recepliane la Academia Romdnd, de I. Ghica, si rdspunsul d lui B. P. 11asdeu in Analele www.dacoromanica.roAcaderniei Române", seria II, torn. 11.1880, p. 27. 3 FILOZOFIA ISTORTEI LA HASDEU 1051

in conceptia sa filozofica, Hasdeu acorda un loc insemnat problernei cunoasterii istoriei. in evolutia ei, gindirea omeneasca nu cunoaste nici a bariera de netrecut. Chiar atunci eind Hasdeu se va referi la incognosci- bilul lui Spencer, va sublinia ca mintea omeneasca ajunge sa-1 sesizeze, caci drumul cunoasterii incepe pururea prin syllepsa, care este o percep- crane instinctiva a adevärului, intrind apoi in eroare prin tiparirile ana- lizei, pina ce fineste cu sinteza, adica o perceptiune rationala a adeva- rului"7. Lhrgirea cimpului cunoasterii nu are un caracter formal, ci vizeaza, insasi esenta fenornenului in determinarile sale, intrucit ne arata ea tre- buie sa pasim intotdeauna de la cunoscut la necunoscut, fara a rasa vreo data indarát un punct nedefinit, o treapta interrnediara sarita"8. Relevind aceste functii ale actului cognitiv, Hasdeu intrevede posibilitatile neli- mitate pe care omul le are la indernina in explorarea fenornenelor naturii si faptelor istorice din cuprinsul vietii. Pretutindeni, ginditorul roman cerceteaza sirul de cauze care determina o sfera sau alta a realitatii. Cauza si efectul sint proprii oricarui fenomen, stiinta nefacind altceva decit sa descopere existenta lor cad toate in limba ea si in natura in genere, sint efecte sau rezultante datorite unor cauze sau unor complexuri de eauze"9 (s.n.). Hasdeu considera ea, mice cunoastere ajunge prin stiinta la legi, a caror manifestare poate fi urmarita in cele mai diverse domenii ale existentei. Adevarul insusi ne apare ca un rezultat dobindit de stiinta, deoarece se intemeiaza, pe multimea observatiunilor, din confruntarea carora, cumpanindu-le, ea scoate legi"". Legitatea o putem urmari in orice fenomen si ea intareste si mai mult concluziile oricarei cunoasteri. Admiratia lui Hasdeu pentru cunoasterea bazata pe legi si cauze nu este una de eircumstanta. intreaga sa opera, cu exceptia unor scrieri din ulti- mii ani de via-0,, este o dovada a increderii in descoperirea adevarului, pornind de la cauze. De aceea, stiinta e stiinta". A = A este deopotrivI adevarat pentru umanitatea intreaga, dindu-ne doar veritatea n. Existl si o istorie a cunoasterii. Ea ne arata, spune Hasdeu, citindu-1 pe G. Cur- tius, &á misiunea stiintei nu este de a indestula curiozitatea si de a da zbor unor presupuneri mai mult sau mai putin spirituale, ci de a marl sfera adevarului si de a restringe pe cea a erorii"12. Pe temeiul celor de mai sus, Hasdeu porneste in elaborarea filozofiei istoriei de la ideea legaturii dintre stiinte. Intrucit acestea nu se pot limita numai la domeniul lor restrins, dimpotriva, sint nevoite sa recupereze si rezultatele altor stiinte. Hasdeu, cu simtul ginditorului modern, spune : Istoricul si naturalistul, economistul si matematicianul, lingvistul si filozoful, nici o specialitate nu se mai poate baricada in propria sa sfera, fara a fi silita, sa ia mereu cite ceva de la toate celelalte si sa le dea, la rindul sari, lumina din luming,"13. in acelasi spirit modern, Hasdeu congi-

7 Columna hii Traian", 1870, p. 4. 8 B. P. Hasdeu, Principit de filologie comparatá, Bucuresti, 1875. p. 10. 9 B. P. Hasdeu, Isloria lirnbii romdne, Buc., 1881, p. 159. 10 B. P. Hasdeu, Principti de filologie cornparald, ed. cit., p. 50-51. 11 Ibidem, p. 32. 12 B. P. Hasdeu, Cuvente den BdIrdni, Buc. 1878. p. f. 13 Ion Cdmpineanu, Discurs de receptiune In Academia Romeind, In op. cit. cu rAspunsul lui B. P. Hasdeu, p. 279. www.dacoromanica.ro 1052 VASILE VET-1.5AN7 4

dera ca dezvoltarea continua a stiintelor este conditionata de ipotezele pe care acestea le sustin si care se verifica in decursul timpului. Acceptarea ipotezei in stiinta are rolul de a modifica tocmai conceptiile care se considera absolute si valabile pentru totdeauna in cunoastere, caci ipoteza se cheama o presupunere la mijloc intre doua observatiuni : prima observatiune acci- dentala, da nastere presupunerii ;a doua observatiune intentionala, verifica presupunerea. 0 presupunere odata verificata inceteaza de a fi ipotezá, devenind fapt"14. Importanta ii apare lui Hasdeu problema evolutiei in natura si a progresului in societate. Exista chiar elemente de dialectica in conceperea acestora, ceea ce ne arata ca ginditorul roman n-a fost strain de filozofia hegeliana. El insusi marturiseste : imi este dat a putea studia intreaga evolutie a propriei mele idei intr-un sens hegelian"15. De altfel, si in alte lucrari este apropriat de ideile filozofului german pe care le-a cunoscut in tinerete. Evolutia fenomenului naturii se explica prin continua modificare a lucrurilor, si in cadrul acestora modificatiunilor din iniru se deosebesc esentialmente de modificatiunile provocate dinafara"16. Dezvoltarea si evolutia in natura nu apare ca intimplatoare, ci in mod necesar, printr-o relatie directa cu toate etapele anterioare. Fiecare obiect al naturii trece prin transformari succesive, rezultate ale actiunilor din exterior, dar si a celor interioare, presupunind diferentieri procesuale cantitative si calita- tive, fara a se pierde identitatea. Diferite transformari si ipostaze ale existentei au un substrat real, caci, dupa cum un eu-barbat difera de eu-copil f;4i. va diferi pe atita de eu-batrin, dar totusi este eu", aceeasi substanta, acelasi an-sich dupa expresiunea lui Hegel, acelasi continut potential de filr sich, de toate dezvoltárile ulterioare, precum frunzele §i florile care nu s-au manifestat Inca sint cuprinse deja in saminta"17. Asadar, ceea ce caracterizeaza natura este evolutia si miscarea perrnanenta, ca ale unei manifestari dialectice ce duce la aparitia noului. In acelasi mod concepe Hasdeu progresul in societate, perioadele cele mai indepartate ale vietii omenesti, cu factorii de natura, materiala si spirituala care intirzie sau accelereaza progresul social. Acesta din urma nu se realizeaza de la sine, deoarece interveatia subiectiva a omului ii poate imprima o directie diferita, uneori neasteptata, incit ne obliga sa intelegem ca greselile tuturor acelora care se silesc a sparge o cale viitoare sau a indrepta calea cea trecuta, sint simptome ale transfor- matiunii succesive, sint crize ale progresului"19. Hasdeu vorbeste si de asa numita actiune a progresului obiectiv in societate, denumit progresul cel impersonal (s.n.), care nu se opreste niciodata in cursul timpului nedefinit"19. Desigur, cele citeva problerne de ordin general punctate mai sus largesc perspectiva teoretica din care a interpretat B. P. Hasdeu istoria

14B. P. Hasdeu, Elymologicum Magnum Romaniae, Torn. I., Buc., 1887, p. XXVII. 16Ibidem, torn. IV, p. He. 16B. P. Hasdeu, Principii de filologie comparald, ed. cit. p. 72. 17Ibid. p. 73. 18B. P. Hasdeu, Elyniologicum. . .tom. IV, p. II. 19 Ibidem, p. CCXVII. www.dacoromanica.ro 5 FILOZOFIA ISTOR1EI LA HASDEU 1053 in ampla ei desfasurare, folosind fiecare dati eveniment concret in alca- tuirea unei imagini de ansamblu asupra devenirii procesului istoric. Conceptia despre istorie al lui Hasdeu se constituie in mai multe etape si se consolideaza treptat, pe nfasura ce ginditorul acumuleaza noi date si documente privind dezvoltarea acestei stiinte. Epoca de formare a lui Hasdeu, ca istoric si interpret al istoriei, are loc in conditiile unei ample dezvoltari a stiintelor naturii in a doua, jumatate a secolului al XIX-lea. Dupa modul in care stiintele naturii Ii delimitau obiectul de studiu, avind fiecare legi proprii de dezvoltare, tot asa, in stiinta istorica, se conturau preocupari care-i fixau obiectul legile proprii. Faza cercetárii limitata la simpla insiruire a evenimentelor istorice, la actiunile individuale, far/ cunoasterea cauzelor generale care stau la baza procesului istoric, este depasita. Ea nu mai corespundea noilor cerinte ale cunoasterii care pornea de la existenta unor factori obiectivi ce prezideaza desfasurarea cursului istoric. Incercarile de a ridica istoria, la rangul de stiinta, alaturi de stiintele naturii, sint tot mai frecvente. Hasdeu s-a integrat, treptat, in aria preocupgrilor de mai sus. Spu- nem treptat deoarece in activitatea sa de ginditor asupra istoriei putem distinge doua, perioade : una romanticd §i alta criticisid (s.n.), denumitai naturalisid de catre unii autori Perioada romantica a activitatii istorice a lui Hasdeu se caracteri- zeaza prin credinta nestramutata a acestuia in destinul istoric", in fortele de actiune a factorilor subiectivi In istorie. Istoricul spune Hasdeu, este un uvrieri un artist totodata. Ca uvrier el aduna ; ca artist el dg, brutei materii acea sublima expresiune"21. In aceast a. perioada de inceput, conceptia romantica este suverang, In preocuparile lui Hasdeu privind istoria. El cauta sa pima in discutie valoarea oamenilor marl", domniilei razboaiele acestora, aventurile bor. Eroii populeaza intreaga istorie, fiind incadrati intr-o aureola gran- dioasa, precedind actul istorici chiar determinindu-1. Perspectiva istoriei este inteleasa si ea in directA legatura cn aeesti eroi, a caror figura chiar In pulberea &Meru, ea tot Inca este mult mai mare, decit tremurinzii pigmei cari calca sub picioare cadavrul"22. Pro- cesul istoric nu este Inca detasat de , in seama caruia sint puse toate fenomenele si creatiile istorice. Hasdeu insusi arata cá urmareste faptele de marire, de victorie, de lupte ale domnitorului, insotite de cri- tica, perspectivai coloritul"23 acestora. Tributar elementelor romantice in intelegerea fenomenelor istorice, Hasdeu ignora deseori adevarul obiectiv, incercind ssuprapunä peste legile istorice faptele domnitorilor, fortind sau atenuind interpretarile facute asupra unei etape istorice in functie de scopul propus. De fapt, aici rezida neajunsul conceptiei romantice, care acorda prioritate biogra-

20Vezi, Corneliu Cráciun :Ideologia naturalista in coneeplia istoriei la B. P. Hascleu, In Revista Fundatiilor Regale", nr. 8/1941 p. 532-560. 21 B. P. Hasdeu, Ion Dodd eel Cumplit, Buc., 1942, p. 7.

2%Ibidem, p. 9. 23 Ibidem, p. 8. www.dacoromanica.ro 1054 VASILE VETI$ANU 6 fiei suveranilor, exagerind cultul pentru trecutul istoric f}i punind. mai presus de faptul istoric actiunea individualg. Hasdeu, Ina, a depasit faza romanticg' a activitatii sale, cu toate ca ramasitele acesteia le vom intilni, sporadic, si in scrierile sale ulterioare, de dupg 1870. Pe de alta parte, elemente criticiste intilnim la Hasdeu chiar in perioada romantiea. Pe la 1860 el spunea ca istoria este criteriul legilor nasterii, dezvoltarii, slabirii, pieirii si renasterii popoarelor in spatiu si timp...intru necontenitul progres"24, inlgturind parerile care delimiteaza in mod absolut pe Hasdeu de ping la 1870 si dupa aceastg data 25 Este adevgrat ca pina la aparitia Istoriei critice a ronainilor referirile la crite- riul legilor" si la progres" nu sint cele dorninante, dar ele nu lipsesc din conceptia istorica a lui Hasdeu. Cea de-a doua fazg din activitatea pe tarim istoric a lui Hasdeu, criticista, marcheazg cu adevgrat etapa superioara si pe deplin matura in elaborarea unei filozofii a istoriei. Problemele principale puse acum sint cele privitoare la obiectul istoriei, la condiliile preliminare ale istoriei ca f tiintei, la legile care genereazd fenomenele istorice, la ac,tiunea naturii asupra omului, respectiv asupra istoriei, si a omului asupra naturii, problema liberului arbitru f i a progresului. In determinarea tuturor acestor aspecte si probleme ale istoriei ea stiinta, Hasdeu se opreste in lucrarea sa la seco- lul al XIV-lea. Luind drept tinta, secolul al XIV-lea spune el opera noastra va fi totusi pina la un grad o prismg generala a Românitatii si chiar a Europei Orientale, catre istoria carora vom aplica complexul stiintelor biosociologice"26. In acest cadru, largit prin contributia stiin- telor biosociologice, istoria trebuie sa se constituie ca una a nationalitgtii studiind procesul formatiunii noastre nationale". Obiectivul istoriei il constituie, dupg Hasdeu, viata unui popor, cu toate fazele dezvoltgrii sale sociale, in strinsg legatura cu factorii din interior si din exterior care au actionat asupra-i. Elementele de ordin material, teritoriul, organizarea sociala a unui popor, alcgtuiesc la un loc obiectul de studiu al istoriei. Cgci, desi originea unui popor este citeodata obscura, in mice caz cere o prealabila cercetare, principii sau dinastiile, tree si se uitg, tgrimul /Amine singur neclintit in mijlocul tuturor vicisi- tudinilor, izbindu-ne de la cea dintli ciocnire, nedezmintindu-ne nicio- data"27. Observgm aici distanta care-1 desparte pe Hasdeu de conceptia romantica. Conceperea obiectului istoriei ia o mai mare amploare pe mgsura, ce pot fi stabiiti anumiti parametri in existenta socialä a unui popor, plecindu-se de la ideea ca orice fractiune a neamului romanesc va fi aprofundata sub toate raporturile :teritorial, etnografic, dinastic, nobi- litar, ostasesc, religios, juridic, economic, literar, artistic"28. Sfera d.e cuprindere a istoriei devine tot mai mare. Ea tinde 0, se transforme intr-o stiinta atotcuprinzatoare, in care datul material, ontologic, este funda- mental.

24 Foita de istorie si literaturA", 1860, p. 1. 25 C CrAciun, op. cU. 26 B. P. Hasdeu, Isloria crUicd a romdnilor, Buc., 1875, p. Ville. 27 Ibidem, p. 99. 28 Ibidem, p. VIII. www.dacoromanica.ro 7 FILOZOFIA ISTORTEI LA HASDEU 1055

De aici rezult1 cmisiunea istoriei ca stiinta este nu nurnai de a clarifica o situatiune anticl, a restabili o imagine trecuta, dar Inca mai cu seam& a prevesti si a prepara o posibilI regenerare viitoare a unei natiuni"25. Pe de alta parte, in desfdsurarea fazelor care se succed in viata popoarelor, Hasdeu face loc ideii periodicitatiii teoriei ciclice. Dupa cum ornul trece prin copilArie, tineretei bárbOtie tot asa sinti popoarele. Pruncia lor se manifesta printr-o zgomotoasa, dinamicO, tineretea prin veleitáti federative ;bOrbOtia prin nationalism". Influenta filozofului italian G. Vico se simte din plin 31. Totusi, aceastO influentà nu a fost hotAritoare pentru Hasdeu, rnai tirziu delimitindu-se categoric de Vico. Pe cit a fost posibil, ginditorul romAn a cOutat temeiuri mai durabile stiintei istorice. in directia de mai sus, el a fixat o serie de conditii preliminare pentru orice cercetare istorica. Impunind ca naratiunea faptelor s5, se bazeze pe date sincronice evenimentelor, sia mai multe consideratiuni, nu una, 8'6 nu se citeze niciodatI dacg nu s-a citit, s5, se studieze o sorginte in text si context"32, Hasdeu vrea sevite subiectivismul cai provin- cialismuli fanatismul care ucid stiMta"33. In intentia sa, el cenzureazA conceptffle care interpreteaza' istoria in afara faptului pozitiv, färasa aib5, inainte avutia de fontane"34. In seria acestor fontane" se inscriu documentele vechi in care gasim o ochire sinteticä asupra trecutului istoric. Exprimind valoarea acestora, el spune : Scrierea noastrA se bazeaz5, pe patru specii de fontame, Ma care este imposibil ca cineva spoate fi istoric in secolul al XIX-lea : texturile, stiinta naturalg, fiologiai economia politicg. La armonizarea acestor patru fontâne" trebuie negresit spreceadl o filozofie, adicl un complex de veritate mai generalA decit orice veritate de fapt 35. Sursele devin la Hasdeu componente ce due la stabilirea adevArului istoric, avind o valoare metodologicO, care direetioneazO cunoasterea. Abia dupa stabilirea obiectului istoriei, a conditiilor preliminare si a surselor care ajutä, la alcgtuirea veridicO, de ansamblu, Hasdeu cautO sO defineasa, legitatea istoricA, considerind. cprin legi descoperirn esenta fenomenului istoric, iar la baza istoriei se afll complexul legilor biosociologice, araturi de care existO legi fizice. Dar aeeste legi, dupO cum vorn vedea, concordà la Hasdeui cu o supralege prin care el cautá sl se delimiteze de alti gin- ditori care s-au referit la actiunea legilor. El spune : Vico, Kant si Buckle, considerati aici impreunO, au probat existenta unor legi nestreimutate (s.n.) in ale clror cercuri concentrice, din ce in ce mai lArgite, se misca, ome- nirea"56. Pentru Hasdeu, legea nu are un caracter imuabil, fatal, intrucit ea se manifesta prin raportul existent intre intimplgtor (hazard) si necesar.

29 lbidem, p. 170. 30 Ibidem, p. VII. 31 Vezi, Magdalena Laszlo, B. P. Hasdeu si G. Vico, In Revista de filozofie" nr. 3 1966, P.363. 39 B. P. Haldeu, Istoria crilicd a romdnilor, ed. cit., p. IX. 33 Ibidem, p. IX. 34 Ibidem, p. IX. 35 Ibidem, vol. II. p. II. 36 Ibidem, In Columna lui Traian", 1871, p. 144. www.dacoromanica.ro 6 C. 1447 1056 VASILE VET1.5ANU 8

Astfel cg, hazardul cel aparent, este intotdeauna in fond o lege istoric1"37, si deci intermediaza modul de manifestare a necesicatii. Ace Iasi procedeu 11 foloseste Hasdeu in interpretarea determinismului in istorie, in opozitie cu ginditorul englez Buckle. La acesta din urn* istoria si complexul de factori care o dirijeaza se all/ sub dominatia abso- luta a necesit/tii, dincolo de care nu mai exist/ nimic. Pornindu-se de la unele date ale statisticii cu privire la desfasurarea evenimentelor si feno- menelor istorice s-a tras concluzia despre o inlantuire rigid/ si fix/ a tuturor evenimentelor, desi cauzele care actioneazg in naturà cu stringent/ maxima., actioneaza in acelasi fel In istorie. Buckle nu las/ loc tocmai unor astfel de diferentieri, fie si numai graduale, in problema actiunii legilor, eviden- tiind doar aspectul invariabiliatii acestora. Cu totul diferita este viziunea lui Hasdeu. In ciuda faptului marturisit de el, ca, ne place modernul Buckle cind incearca, a stabili legile evolutiei universale in cadrul civili- zatiei engleze"38, deosebirile dintre ei apar tocmai in intelegerea modului de a actiona al legilor. In primul rind, natura si istoria formeaz a. un tot unitar, ambele supuse actiunii legilor. Constatarea de mai sus nu ne impie- die/ 0, distingem deosebirile de esenta dintre naturä si istorie. Tocmai legea impune aceste deosebiri. Legea actioneazg in naturá in mod mecanic, fiMd proprie fenomenului respectiv. Nu exist/ aici o meirginire (s.n.) a legii. Acest lucru 11 poate realiza abia istoria.i in cadrul acesteia legile actioneaza obiectiv ca in natura, dar ele se g/sesc in leg/tur/ cu constiinta istoricA a subiectului care le cunoaste si le poate dirija actiunea. Dintr-o manifestare direct/, legea trece prin seria de mijlociri sustinute de acti- vitatea subiectului. Concluzia pretioas/ la care ajunge Hasdeu este aceea ca, istoria umana e curat o istorie naturala", dupg, expresia lui Herder, ea este atita si ceva mai mult decit atita, caci nu numai natura st/pineste pe om, ci inca si omul modifica, natura, incit adesea e greu a decide in aceasta, perpetua actiune si reactiune dintre materie si spirit, dac a. un fenomen oarecare se datoreste anume naturii sau anume omului ci, mai bine am- belor impreuna"38. In realitate, tocmai in aceast/ actiune si reactiune dintre natura, si societate are loc desfasurarea procesului de folosire prac- tic/ si de intelegere a legilor istorice. Hasdeu a intuit acest proces activ care se desfasoarA in istorie, desi, cum arátam n-a evitat 8/ aducA in dis- cutie o supralege, in dorinta de a se distanta de o intelegere absolut a. a legii. Actiunea acesteia din urrna, nu poate fi despArtitá de conditiile concrete de viatá, de fazele care pregatesc istoria viitoare. In cadrul unei istorii si a unei societati date actioneazg forte diverse. Unele din ele pot infringe actiunea legii sau o pot diminua, dup./ cum o lege poate gni evolutia istoricl. Principalul fenomen care trebuie constatat ar fi acela c/ lumea moral/ si cea fizica, se supune in evolutiunile sale unor legi semi-eterne, Mr/ care ins/si istoria ar pierde mice caracter stiintific, ins/ de la aceasta este prea departe pin/ la fatalismul geometric al unui Quete- let, care Mt/ ca. daca oamenii s-ar misca cu preciziunea unui orologiu, ea ar fi perfecta,, ceea ce nu este"40. Ideea ca, legile actioneaza diferit de la

37 Idem, Istoria criticá..., vol. I, ed, cit., p. 61. 38 Ibidem, p. VIII. 3° Ibiclem, p. 144. 4° Ibidem, p. 149. www.dacoromanica.ro 9 FILOZOFIA ISTORIEI LA HASDEU 1057 o etapg la alta a istoriei umane, ctranzitia de la o societate la alta anu- leazg caracterul etern si invariabil al legior istorice famine valabila. Deter- minarea istoriei §1 societatii prin legi nu inseamna reducerea celor doua domenii la actiunea fatalgi categorica a acestora. Dad, avem in vedere fazele de progres si regres din istorie, meandrele care intervin in desfasu- rarea acesteia, se poate aprecia ca, in determinarea stiintei istorice un loc deosebit il au si factorii subiectivi. Dealtfel, Hasdeu a fost in perma- neap, stapinit de nevoia de a intelege sfera si modul de actiune al acestor factori. Explicatia stiintifica a istoriei a vgzut-o posibila in unitatea tutu- ror factorilor materiali sau spirituali, obiectivi sau subiectivi care o determing. Efortul Om se indreapta catre clarificarea fortei de actiune si de interactiune a tuturor legilor, prin care istoricul poate desprinde aspectele absolute si relative ale procesului istoric.Dealtfel, valoarea acestui raport sporeste numai intrucit verificarea nemijlocita a realitatii poate fi completii sau numai aproximatia. Aproximatiunea nu rapeste faptului caracterul sgu stiintific pozitiv"41. Trasatura distinctiva care explica' relatia dintre absoluti relativ dintre determinant si determinat, va fi pusg, in lumina de catre Hasdeu in referirile sale la actiunea naturii asupra omului si a omului asupra naturii. Problema de mai sus contureaza un nou capitol in filozofia istoriei a lui Hasdeu, in. care apar si mai nuantate deosebirile dintre conceptia sai teoriile care circulau in epoca, in speta cea a lui Buckle. Acesta din urma a lost influentat in opera sa de ideile pozitiviste ale lui Auguste Comte, al carui urmas s-a considerat. Ca si la Comte, intilnim in conceptia lui Buckle ideea ca interneierea istoriei ca stiinta se supune unor legi inflexibile, in msurs intre in sirul faptelor verificabile. La Buckle, Imprejurgri mai favorabile ale naturii sau, dimpotriva, mai ostile, sint singurele care au determinat evolutia sau involutia diferitelor popoare in viata umanitatii. Hasdeu a fost indeaproape interesat de cunoasterea factorului deter- minant al istoriei,i multe din ideile lui Buckle au intrat definitiv in con- ceptia sa. Dar, in acelasi timp, a depasit cadrul limitat al conceptiei lui Buckle. El considera ea in istorie actioneaza cu rol determinant, alaturi de natmA, si ali factori, iar in ordineai subordinea acestor factori intrg o aerie de elemente noi, care influenteaza procesul istoric. Luind in discutie primul factor, natura Hasdeu noteaza suges- tiv ctrebuie s vedem ping la ce punct se poate subordona sau trebuie vrind-nevrind sa se subordoneze un popor, in bine san in rau, inriuririi pamintului"42. Se impune, asadar, o anumita limita pia, la care natura poate fi acceptata ca factor determinant in analiza istoriei unui popor. Dincolo de aceasta limitmice mutatie in procesul istoric se datoreste altori factori. Natura este un factor determinant al istoriei, dar nu unicul. Fenomenele ei isi pot rasa amprenta asupra mersului istoriei, deseori ducind la situatii neasteptate, Welt orice actiune distructiva a naturii poate avea consecinte nefavorabile pentru cursul istoriei. Relatia eficientä dintre natura si istorie duce la alte concluzii. Inch, spune Hasdeu : A

" B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, torn. I, Bueuresti, 1871, p. XXVII. 42 Idem, Istoria criticd a romdnilor,www.dacoromanica.ro vol. II, ed. cit. p. 171. 1058 VAKLEVET1$ANI3 10 admite frcercetarei f5rá restrictiuni dictatura glebei (naturii a trece peste idiosincrasiile individuale si de ginte, a uita principiul ata- vismului, a nu recunoaste Providenta, a nu läsa omului liberul sau arbi- tru fata de naturai Divinitate, este a nu intelege istoria"43. Vom vedea ce valoare indeplineste fiecare principiu de mai sus. Deocamdata, se poate observa ca Hasdeu lamureste sistemul de referinta asupra istoriei, trecind la discutarea modalitatilor in care actio- neaza complexul de factori in istorie. Restrictiile pe care Hasdeu le impune dictaturii naturii vorsä sublinieze relatia acesteia cu istoria omeneasca. Natura nu este o foga, oarbai fatala pentru istorie. Relatia dinamicei (s.n.) dintre naturasi istorie se datoreste interventiei active a lui ego", care este omul. Daca natura nu doming, in totalitatea ei istoria umana, ii conditioneaza totusi anumite directii acesteia. Cunoscind cauzele fenomenelor naturale, mani- festarea legilor acestora, omul poate sa dea curs diferit istoriei. Hasdeu reduce treptat rolul determinant al naturii in favoarea elementului activ care este subiectul istoric. Conceptiile naturaliste au trecut cu vederea valoarea functionala a acestui factor, limitindu-se la acceptarea unilate- rala a dominatiei naturii asupra dezvoltarii istoriei. Factorii noi introdusi de Hasdeu in intelegerea istoriei sint : gintea, institugunile, personalitlitile (oamenii mari), accidentele locale, en rol nu mai prejos de cel al naturii. Cercetarea riguroasä a procesului istoric ne-ar arlta ca oricit de cuprinzator ar fi intelesul ipocratic al conditiilor cli- maticei oricit de simetrica teoria s-ar a/di pe dinsele, realitatea se va arata rebela concluziunilor celor mai legitimei istoricul va fi silit sa exclame cu nedumerire : este ceva mai presus de materie"44. (naturan.n.) Acest mai presus" nu este ceva imaterial, ci o realitate observabill ffchiar in sfera materiall, izolindu-se ca un element mai putin brut, desi tot materie, un element nu numai organic, ci Inca uman, a carui rezistenta contra tuturor presiunilor topice, dad, nu intotdeauna le invinge, incai ajunge de cele mai multe ori la o impacare prin compromis. Acest viguros element, aceasta aristrocatie a materiei, este gintea, pe care Ippocratsi interpretii sai o uitasera aproape cu desavirsire"43. Indeplinind un rol de legatura intre mediul material si cel social, gintea realizeaza si mai mult unitatea dintre naturai istorie. Daca natura a ramas de veacuri aproape in aceeasi stare, odata cu interventia omului, a gintilor, schimbarile care survin in planul istoriei sint tot mai evidente. Subliniind valoarea factorului uman, plasindu-1 in direct& relatie cu natura, Hasdeu se intreaba : De unde provine aceasta intirziatä rebeliune a omului contra naturei ?"46. Raspunsul ii va cauta in legatura reciproca dintre toti factorii care conditioneaza istoria. Cu o anumita tendinta polemica Hasdeu spune : Unirea dintre pamintsi neam pe baza careia se poate inalta o natiune este atit de strinsa, incit parnintul rasfringe in toate ale sale, imaginea neamuluii neamul ras-

43 Ibidem, p.171. " Ibidem, p.172. 45 Ibidem, p.173. 46 Ibidem, p.173. www.dacoromanica.ro 11 FILOZOFIA ISTORTEI LA FIASDEU 1059 fringe in toate ale sale imaginea pämintului"47. Ginta ca factor activ in istorie nu este conceputa in sine, in mod izolat. La dirnensiunea filozofiei istoriei ginta este privita in evolutia ei fireasek corelata tuturor influentelor care s-au exerciat asupra ei. Hasdeu se opune teoriei rasiale a lui Renan, vorbind de o tripla inriurire" dintre climk gintei natiuni. Un asemenea acord ne arata ca nu exista nici o natiune sub soare sa nu fi suferit multiple amestecuri cu alte ginti" 48, nici o ginta care sa, nu fi trecut succesiv prin mai multe clime si nici o clima care sa nu fi suferit modificatiuni de la o natiune la alta. In aceasta conlucrare dintre clim, natiunei ginte, este urmarita inriurirea ginii asupra clirnei, cai, modul in care ea margineste actiunile acesteia, le direetioneaza catre un scop. Ginta nu este singurul factor care atenueaza i margineste actiunea naturii. Un rol tot atit de important il au institu- tiunile sociale. Cereetarile care s-au indreptat catre istorie s-au izbit fie de exclusivismul lui Montesquieu, care explica totul prin clima"si iarasi prin clima", fie de eel a lui Helvetius care, dimpotriva, contesta actiunea naturii asupra istoriei. Hasdeu conchide ea ambele conceptii sint generalizarii pripite care intuneca veritatea" 4°. 0 serie de fapte de natura, istorica probeaza ca guvernele, institu- tiunile, au avut o influenta in marginirea actiunilor naturii asupra istoriei. Deseori vitiul institutiunilor care sint o oarba imitatiune dinafara, un capriciu individual al celor de la cirma poate mieli natiunile cele mai bine inzestrate din punct de vedere al pamintului" 5°. Prin aceasta constatare, Hasdeu pune in evidenta aspectul subiectiv al problemei. In realitate, el nu neaga influenta pozitiva, a institutiunilor asupra naturii. Referirile sale 11 vizeaza pe Helvetius care acord& un rol exagerat institutiunilor in istorie, legind progresul de formele de guvernamint, de moravurile socie- tatii. Montesquieu si Helvetius, unul exagerind rolul climei si al doilea al institutiunilor, n-au avut dreptate. Potrivit celui dintii, popoarele insu- lare ar fi mai liberale decit cele continentale. Japonia ar fi despotica numai pentru ea ar fi o insula mai mare. Adevarul ar fi altul, dupa Hasdeu, evolutia istorica a unor popoare ne arata contradictiile in care intra afir- matiile de mai sus. Hasdeu se intreaba, In acest sens, ce-ar fi spus Montes- quieu despre State le Unite ale Americii, atit de liberale, desi foarte intinse ea teritoriu ? Aceluiasi mod unilateral de a privi lucrurile i se substituie teoria despre institutiuni a lui Helvetius, ajungind la concluzia ca guvernele sint raspunzatoare de firea popoarelor" 51 Influenta climei este din ce in ce mai mica. Daca intr-adevar institutiunilor nu li se poate contesta actiunea pe care o exercita asupra istoriei, aceasta nu autorizeaza cit de putin a nega radicalmente actiunea climaterica, ci numai a o restringe, precum am mai restrins-o noi cu principiul de gintä" 52. Hasdeu eonsidera ca Helvetius se afla prins in cursa contradictiilor, eaci pe de o parte el admite

47 B. P. Hasdeu, Induslria nafionald fajd cu principiul concurenlei, Buc., 1886, p. 17. 48 Idem, Isloria crilicd a romdnilor, ed. cit., p. 175. 49 Ibidem, p. 176. 5 Ibidem, p. 178. si Ibidea, p. 177. 52 Ibidem, p. 178. www.dacoromanica.ro 1060 VASILE VETISANU 12 ca evenimentele se leaga intre ele, de exemplu taierea unei paduri din nord. va schimba cursul vinturilor, pe de alta parte, considera, ca formele de guvernamint sint acelea care determina o actiune sau alta din societate. Ginditorul roman acorn, institutiilor un loc important in relatia natura- istorie, dar nu fundamental. Factorii institutionali se alatura celorlalti, intermediind o posibilitate in plus de marginire a actiunilor naturii asupra istoriei. In acelasi plan se situeaza actiunile oamenilor mari, a personalita- tilor in istorie. Hasdeu a dat dovada unei intelegeri obiective a rolului personalitatii in evolutia istoriei. Oamenii mari nu se ridica deasupra procesului istoric, deoarece ei se nasc dupa masura timpului si a locu- lui" 53. Cu alte cuvinte, aparitia personalitatii este determinata de condi- tiile concrete ale timpului istoric favorabil sau nu afirmarii acesteia. Mai precis, Hasdeu va spune : Un. individ poate sa porunceasca societatii numai intrucit societatea porunceste individului ca el sa-i porunceasca" 54. Personalitatile nu indeplinesc un rol secundar in istorie si nu determina doar actiuni singulare, ci ele pot ridica masele la constiinta istorica, caci, spune Hasdeu, o idee mare poate 0, paralizeze actiuneaclimei" 55. Desigur, Hasdeu nu a putut explica in mod obiectiv originea ideilor mari, si nici modul in care acestea sint sau nu conditionate de situatiile concrete ale vietii sociale. Mune din aprecierile sale ramin tributare unei intelegeri pe terenul ideilor pure. Nu-i mai putin adevarat ca Hasdeu a exprimat un punct de vedere inaintat, fructificat ulterior de filozofia istoriei, acela al rolului activ al ideior, respectiv a constiintei sociale fata de existenta sociala. Intotdeauna, insa, ginditorul roman face referinta la imprejurarile si starile de fapt existente. In mice caz, concluzia lui Hasdeu este pozitiva. Pentru el gintea, instituOunile, ideile sau oamenii marl, accidentele locale pot invinge tira- nia pámintului, dar nu-1 distrug" 56. Exista, , potential, chiar un activism in conceptia lui Hasdeu despre istorie prin care pot fi prospectate caile viitoare ale dezvoltarii. Mad presus de forta dominanta a naturii si ele- mentelor exterioare istoriei, se MIA puterea activa a subiectului istoric, prin care padurile si baltile ajung a fi cuiburi de civilizatie" 57. Toti factorii care marginesc actiunea naturii" sint de naturá sociala, actioneaza prin om. Dealtfel, aceastá problema este strins legata de cea a progresului necontenit in istorie. 0 conceptie adecvata despre istorie va trebui sa tina seama si de realitatea factorilor naturali, care isi mentin pe mai departe deplina lor valoare. A actiona asupra naturii nu inseamna Inca decit a o modifica superficialmente", considera Hasdeu, caci natura nu ucide liberul arbitru, nu impiedica progresul, nu opreste realizarea celor mad frumoase tendinte ale unei natiuni, dar ea le imprima o direc- tiune, o directiune adesea intrerupta si apoi reinodata din interval in in- terval o directiune ce nu poate fi aceeasi la Tamisa si Bosfor, in Urali si Anzi 58. Procesul istoric se desfasoara in functie de loc si timp.

63 Ibidem, p. 178. 64 Columna lui Traian", 1870, p. 1. 88 B. P. Hasdeu, Istoria eritted a romdnilor, ed. cit., p. 178. " Ibidem, p. 180. 67 Ibidem, p. 180. 68 Ibidem, p. 181. www.dacoromanica.ro 13 FILOZOFIA ISTORTEI LA HASDEU 1061

Cu toate acestea, Hasdeu mai vede si o supradirectiune care ar dirija intreaga evolutie a fenomenelor istorice. Aceasta supradirectiune a tutu- ror directiunilor climaterice partiale, precum i toate cite ramin nestraba- tute pentru cugetul omului, este In Providenta 5°, care este echivalenta cu supralegea la care ne-am referit. In volumul II al Istoriei eritice, urmarind reactia omului contra naturii, Hasdeu va face si mai mult loc conceptiei sale idealiste despre istorie, punInd-o sub semnul Providentei. Nu intimplator acest volum este dedicat lui Herbert Spencer, filozoful care ar fi facut distinctia intre cunoscuti necunoscut, intre ceea ce apartine stiinteii ceea ce apartine religiei. In sprijinul teoriei despre actiunea Providentei, Hasdeu recurge la unele teze de stiintele naturii, punind in dezbatere teoria selectiei naturale a lui Darwin si cea a selectiei providentiale a lui Wallace. Pornind de la ideea ca spiritul uman ar fi cunoscut o crestere continua pe dimensiunea vietii istorice omul fimd materie si spirit totodata legea lui Wallace este o demonstratiune material*/ a cresterii umane sub conducerea Provi- dentei" 6° Considerata ea temelie a Intregului edificiu pe care se sprijina reactia omului contra naturii, Providenta nu constituie totusi substanta care intretine aceasta reactie. Cu toate a vointa umana este determinata in mod absolut de Providenta, Hasdeu se intreaba daca aceasta Divini- tate, de vreme ce ea ne conduce, oare nu distruge liberul arbitru uman" 61 Completind raspunsul la aceasta Intrebare, ginditorul roman famine un deist in conceptia despre istorie. Providenta imprima, doar o anumita directie istoriei, o dezvoltare oarecare, omului ii este dat sa transforme in fapt o posibilitate existenta. Hasdeu face o conciliere intre istorie i Provi- denta. Dar tocmai aceasta conciliere 1-a dus pe Hasdeu la sirul contradictiior cu el insusi. El a fost nevoit sa se intrebe daca Providenta nu distruge liberul arbitru uman, dad, nu inlatura responsabilitatea individului, manifestarea progresului. Consecvent ideilor sale anterioare despre acti- unea naturii asupra omului Hasdeu considera ca Providenta indeplineste rolul funciar, de a grupa intr-un tot unitar fortele disparate ale istoriei. Itatiunea Ii spune ca selectia providentiala nu distruge liberul arbitru uman si nu inlatura responsabilitatea morala. Numai astfel poate fi sta- bilit progresul istoric, cad sarcina individualitatii umane va famine in veci pe loc de nu Va progresa prin propriul sàu liber arbitru"62,conchide Hasdeu. Cu toata retusarea pe care o face Hasdeu conceptiei sale, el ramine pe terenul deismului, lasind loc echivocului in ciuda incercarilor sale de adelimita forta de manifestarei actiune a Providentei, care nu impune umanitatii, gintii, poporalui sau individului vreo directiune necesarà, ci-i faciliteaza numai posibilitatea de a merge mai bine sau mai iute, posibi-

" Ibidem. "Ibidem, vol. II, p. 13. lbidem, p. 13. 62 Ibidem, p. 17. www.dacoromanica.ro 1062 VASILE VETI$ANU 14 litatea de a ajunge mai sus sau mai departe, posibilitatea de a lupta cu succes contra naturei, o simplposibilitate, ramine in responsabilitatea omului de a-si implini misiunea sau a o neglija, a face mai mult sau mai putin, a se ridica sau a &Idea" 63 Asadar, Providenta aproape ca are o existenta contingenta in raport cu realitatea istorica, in schimb intreaga raspundere pentru progresul istoric revine omului. Activitatea umana nu este tutelata de Providenta, dupa cum nici progresul nu este legat de ea, cad, in cele din urma, progresul uman e numai posibil, nu necesar" ". Privita mai indeaproape, teza de mai sus duce la concluzia ca numai prin actiunea omului in istorie poate fi inregistrata o evolutie progresivä in societate, intrucit potentialul uman este in masura sa actioneze in directia progresului. In aceasta situatie, am spune cProvidenta este la Hasdeu o rArna§i tg. a conceptiei sale romantice, silind, deseori, principiile sá o ia inaintea realitatii. La aceasta se adaugi faptul ca Hasdeu n-a mai avut ragazul de a verifica multe din ideile sale dupa elaborarea volu- mului II din Istoria Criticd. Cind a avut acest ragaz, a raspuns deschis multor comentatori i lui insui, spunind : Filozofia noastra nu se restringe totusi nici la teoria unilaterala a lui Vico, nici la vederile episodice ale lui Wallace, nici in pura metafizica a lui Kant, nici in oricare combinatiune extrema sau necompleta. Ne-am tinut §i ne vom tine cu staruinta de metoda experimentala, admitind-o ca unica baza de a discuta realitatea §inumai realitatea" 65 In ciuda unor teze despre selectiune providential& a unor gini, despre icognoscibil in istorie, mergind pe linia lui Spencer, Hasdeu Ii indreaptä atentia spre realitatea istorica. Pe terenul acesteia din urma, forta argumentatiei sale a fost mai puternica i ginditorul Hasdeu a renuntat, treptat, la multe din ideile ce i se pareau neconcludente in fundamentarea conceptiei sale despre istorie.

LA PHILOSOPHIE DE L'HISTOIRE CHEZ B. P. HASDEII

RSUI\12

Linguiste, historien et écrivain doué, Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) se situe comme un personnalité complexe dans l'histoire de la culture roumaine. Apres avoir brievement présenté l'activité histo- riographique du grand savant, l'étude examine les principales caracté- ristiques de la conception de celui-ci en ce qui concerne la philosophie de l'histoire. L'auteur analyse quelques-uns des themes développés par Hasdeu dans ses ouvrage, a savoir :le rapport entre l'évolution dans la nature

63 Ibidem, vol. II, p. 19-20. 64 Ibidem, p. 11. 0Ibidem, p. II. www.dacoromanica.ro 15 FILOZOFIA ISTORIEI LA HASDEU 1063 et le progres social, le role de la nature dans l'histoire de la société, le role de la personnalité dans l'histoire, le rapport entre l'histoire et d'autres sciences de contact. Il étudie également les étapes de la formation de Hasdeu en tant qu'historien (la phase romantique et la phase criticiste) et releve quelques limites de sa conception historique (l'accent mis sur certains elements mystiques, la preponderance de l'aspect idéaliste dans l'explication des phénornenes) dues a l'influence qu'exercerent sur lui des philosophes étran- gers aussi bien que l'époque oil il vécut et déploya son activité. Au long de son activité d'historien et d'écrivainfait remarquer l'auteur Hasdeu a dépassé certaines de ces limites, aboutissant a cer- tains egards a une comprehension supérieure des processus historiques.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro D 0 CUMEN T AR

INSURECTIA NATIONALA ANTIFASCISTA DIN ROMANIA IN JIJRNALUL DE RAZBOI AL GRUPULUI DE ARMATE GERMAN UCRAINA DE SUD" (partea a II-a) DE General maior EUGEN BANTEA 2. Solutia finall" adoptata de conducerea germana, pe plan politic 0 miitar fata de actul de autodeterminare intreprins de Romania la 23 august a fost de multe ori amintita, in literatura istorica strain./ §i reprodusa in cea romana. In documentul analizat elementele ei principale salt astfel expuse : La ora 0,00 §eful directiei operatii transmite telefonic ofiterului 1 din statul major ordinul fiihrerului, ulterior confirmat prin telegrama (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud Ia nr. 3245/44 secret de comandament), de a dobori, puciul (niederschlagen), a captura pe rege 0 camarila de la palat 0 de a constitui un non guvern 'in frunte cu un general filogerman , in caz ca mare§alul Antonescu nu mai e de gasit" 63. Desigur, termenul puci (putsch"), emis pare-se de Hitler personal pentru definirea evenimentelor incepute in Romania la 23 august 1944, reflecta sub toate aspectele o viziune nazista, ceea ce situeaza §i cazurile in care il utilizeaza, lucrari istorice de interpretare aparute ulterior in stra- inatate. De remarcat insa ca in felul rasturnat, deformat 0 restrictiv in care puteau percepe desfa§urarile potentatii fasci§ti germani, definirea subintelegea totu§i macar caracterul armat activ §i temerar al actiunii pornite atunci de poporul roman 0 armata sa. De asemenea, implicit, era recunoscut ca in Romania s-a initiat o rasturnare a unei puteri con- stituite a doua, adaugam noi :dictatura militara fascista interna, ceea ce s-a realizat aproape instantaneu, §i ocupatia militara german& de fapt, exercitata de trupele, comandamentele §i oficiile Wehrmachtului (incluzind §i SS) de pe teritoriul roman ; acest al doilea obiectiv a necesitat, in aria unde se exercita autoritatea statala romana, un interval cronologic, tocmai cel al insurectiei. Dar principala concluzie sugerata de ordinul lui Hitler §i al compar- Olor sal din OKW, OKH, SS etc. este aceea ca ei i§i arogau dreptul de a interzice prin (mice mijloace, inclusiv cele extreme, unei tari sa iasa din 63 KTBSU, p. 55, ZTp. In rezumatul din extrasele reproduse In Magazin istoric" nr. 8 (64) august 1973 se afirmá cA acest ordin ar fi fost dat de un ofiter al OK W-ului" (p. 18). In fapt, asa cum se vede din citat, era vorba de seful directiei operatii (Operattonsableilung), iar aceasta intra in compunerea Marelui stat major al OKH. Persoana in cauz4 era generalul de corp de armatá Walther Wenck, In aceastä calitate prim loctiitor alsefului Marelui stat major german (cf. KTBOKW, Zweiter Halbband, p. 1938).

..REVISTA DE ISTORIE", tomul 27, nr. 7, 9.1065-1081. 1974. www.dacoromanica.ro 1066 D CUMENTAR 2 coalitia militarg injghebatg de Reich. Lasam aici la o parte aspectele de drept international, juridic faptul ca nici nu exista vreun tratat formal de alianta intre Romania Ili Germania f3i ci fara aceasta mice angaja- mente pe care le-ar fi luat fatá de Reich diriguitorii fasci§ti de la noi ar fi fost oricum lovite de o nulitate de ordin politic §i moral, ca unele care fuse- sera asumate prin nesocotirea vointei poporului roman §i periclitindu-se interesele sale vitale, fiinta statala §i etnica romaneasca, avind in vedere ceea ce reprezenta hitlerismul. Retinem insg co data intrat in asociatie cu Germania fascistg, oricgrui stat nu i se mai permitea de Berlin sal desfacd aceastd asociere. Exemplul hitlerist este de fapt expresia cea mai concentratd i fdlipl a unei practicii teoretiari tipice de-a lungul timpurilor marilor puteriimperialiste, hegemoniste, expansioniste, pentru care aliantele" sint acoperirea dominafiei exercitate asupra partenerilor mai mici fi mai slabi, incorsetati sa actioneze pentru interese straine, dad, nu chiar potriv- nice lor, §i considerati perpetuu prizonieri ai coalitiei date. Un al treilea considerent sugerat de directiva lui Hitler este de ordin militar, insa strins legat de substratul sau politic. Dupa ce conducerea suprema de la Berlin a zabovit circa 6 ore de la aflarea §tirii asupra rastur- narii din Romania pin& la emiterea dispozitiei de reprimare" de la miezul noptii de 23 spre 24 august64,acest ordin viza masuri militare exclusiv asupra capitalei tarii noastre, §efii nazi§ti de la Berlin imagi- nindu-sivadit ca o reu§ita la Bucure§ti ar fi suficienta ca sa pung, capat actului de vointg al Romaniei. Sub acest aspect este interesant de urmgrit evolutia directivelor ulterioarealeBerlinului,care,subpresiunea implacabilg, a evenimentelor, a trebuit sa traga concluzia ca rastur- narea din Romania nu este nici opera unor cercuri izolate §i nici un act restrins la aria capitalei tarii. Astfel In partida zilei de 24 august gasim: < . > la ora 9,55 se prime§te telegrafic Inca un ordin al OKW, mai tirziu confirmat telegrafic (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud" Ia nr. 3248/44 secret de comandament) care < . > dispune ca puciul de la Bucure0i sl fie doborit, deplasind pen- tru aceasta divizia 5-a de artilerie antiaeriana ; se prescria ca misiune a ASM (Admiral Schwarzes Meer 65)de a pune stapinire pe Constanta >5/ 66. Tata deci ca la circa 10 ore dupa primul ordin Hitler §i acoliii sai incepeau sa aiba o imagine ceva mai cuprinzatoare de§ii ea departe

64In jurnalul de razboi al grupului de armate Ucraina de sud" se consemneaza ca pentru prima oara de la Slanic s-a raportat Berlinului, anume de generalul Friessner chiar lui Hitler, la 23 august ora 23,35 (cf. KTBSU, p. 50-51). Insa comandamentele germane de la Bucuresti, indeosebi cele de la legatia Reichului, aveau canale de legaturi directe cu Berlinul. Indeosebi existau transmisiuni cu OKL (comandamentul suprem a Luftwaffei), iar pe aceasta cale au sosit informatii asupra rasturnarii de la Bucuresti Inca spre seara de 23 august, asa cum reiese din insemnarile generalului Kreipe, seful statului major general al OKL, citat de autorul vestgerman Hans Kissel. Pe aceasta baza ultimul conchide : La Cartierul general al führerului prima stire despre arestarea lui Antonescu nu poate sd fi parvenit mult mai tirziu de ora 18,00" (Hans Kissel, op. cit., p. 108, cf. si p. 109). 65Comandantul naval care avea in subordine flota germana din Marea Neagra, atit cea avind haze In Romania citi in Bulgaria (cf. Jarg Meister, Der Seekrieg in den osteuropdischen Gewdssern 1941 1945, J. V. Lehmanns Verlag, München, 1958, p. 230). 86KTBSU, p. 59. www.dacoromanica.ro 3 DOCUIIENTAR 1067 de realitate asupra sferei teritoriale a insurectiei române. Intr-adevgr, de aceasta data in afara Bucure§tilor contramasurile germane vizau Inca doua arii geografice romane : Constanta (deci §i litoralul) §i Valea Praho- vei, caci de acolo trebuia adusa divizia de artilerie antiaeriana 67 menita sa constituie nucleul fortelor ce urmau sa fie aruncate asupra capitalei romane (facem aici abstractie ce s-a ales din aceste intentii ale conducerii politice §i militare naziste faptele sint cunoscute §i, partial, vor fi reamintite in contextul altor aspecte ridicate de jurnalul de razboi). La 48 ore (26 august) sose§te o noua indicatie, de data asta cu caracter strategic extins denumita expres directiva : La 9,05 se prime§te telegrafic o directiva a directiei operatii privind modul in care grupul de armate avea sa procedeze mai departe la conducerea batMiei (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 124/44 secret personal pentru §eful de stat major al comandamentului). Continutul directivei, pe care ofiterul 1 din directia operatii o transmisese telefonic ofiterului 1 din statul major Inca in cursul noptii la 3,05 (vezi anexa), prevede in esentg ca misiunea grupului de armate este de a constitui un nou front defensiv pe linia Galati Foc§ani contraforturileCarpatilor §i de a repune stapinire pe linia Dunarii intre varsare §i Galati < ... >68. Totodata ansam- blul fortelor germane aflate in spatiul roman vor trebuiintrunite in grupuri de lupta, care sa curete complet, prin fortg, spatiul GalatiDungre (la sud de Bucure§ti) Bucure§ti Ploie§ti Bra§ov Foc§ani69 <... > Pe baza acestui ordin se emite la ora 5,10 prin telegraf, respectiv telefon (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de Sud, Ia nr. 3300/44 secret de comanda- ment) un ordin de urgenta catre cele doug armate §.a. < ... >Apoi, la ora 4,30 armatei 6-a i se aduce la cuno§tinta directiva telegrafic, respectiv telefonic (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 125/44 secret personal pentru §eful de stat major al comanda- mentului) §i i se ordona in consecinta <. .. >sä intruneasca in grupuri de impotrivire trupele germane din zona operationala de spate 70sisa degajeze cu ele spatele marilor unitati germane dispuse pe Siret <... > Comandantul principal al zonei operationale de spate vrea sa-§i dispuna trupele de asigurare materiala in spatiul Bra§ov sau Sibiu. I se interzice aceasta printr-o telegramg" emisa la ora 14,30 (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 3302/44 secret de cornandament), tinindu-se seama de directiva mentionata anterior §i i se ordona sa-§i intruneasca' in grupuri de impotrivire fortele, sub ordinele armatei 6-a, in spatiile unde se aflau ping acum"71Ca urmare grupul de armate, potrivit procedurilor mili- tare consacrate, i§i insu§e§te misiunea" §i elaboreaza la rindu-i concep-

87Cf. Hans Kissel, op. cit., p. 204. 68 Intreruperea aceasta, ca si altele, este operatd pentru a departaja pasaje care vor fi citate ulterior, fiind puse In evidentd la alte aspecte ale analizei. 69 In original aproape toate localitfitile românesti din interiorul arcului carpatic sInt desemnate prin denumiri germane sau ungare. Pentru usurinta orientdrii am dat pretutindeni In citate denumirea româneascd. " In mod obisnuit articularea unui front de anvergurd prevede citeva straturi" :zona nemijlocità a frontului, de luptd, de operatii ; o zond numitá atunci la noi a etapelor, iar la ger- mani operationald de spate" (unde sint dispuse formatiile si oficiite mari de aprovizionare, asigurare materiald si tehnicd, evacuare, triere a comunicatiilor dintre front si spatiul neafectat (le lupte); si zona de interior (pe atunci virtual aflatd In afara efectului operattilor terestre). 71 KTBSU, p. 70-72. www.dacoromanica.ro 1068 DOCUMENTAR 4 tia" btáliei, pe care o raporteaza la 27 august esalonului superior, dupa cum urmeaza : Grupul de armate transmite directiei operatii printr-o telegram& emisa la ora 1,30 ca pentru ziva de azi are intentia s < > intruneasca trupele germane din zona operationala de spate in grupuri de impotrivire si sa organizeze apArarea pe trecatorile Carpatilor"72. Directiva data de OKH la 26 august 0. hotarirea luata pe baza ei de grupul de armate Ueraina de sud" comporta fata de ce ordonase Berlinul inainte urmatoarele trasaturi noi : a) Se abandona ideea anularii" politice a cotiturii facute de Romania (tentativa de a restabili guvernul fascist)i se adopta o abordare exclusiv militara cu caracter teritorial, simptom al unei recunoasteri tacite a nazis- tilor ca politice§te cauza kr din Romania era definitiv compromisa. b) In noua solutde militara preconizata de comandamentul suprem german se profila insa speranta de a sterge" integral prezenta romana tocmai din aria insurectiei, cad OKH consimtea" sa abandoneze doar Moldova (de uncle, cu exceptia bordurii vestice, trupele Wehrmachtului fusesera respinse sau undo fusesera incercuite de fortele sovietice). in schimb conducerea germana intentionas restabileasca controlul sau asupra Dobrogei, Munteniei, Olteniei, sudului Transilvaniei73. c) Totodata, insa, ordinul de a curata" pentru germani ca spate al frontului kr partea sudica §i centrala a Romaniei era o prima consemnare oficiala, spre deosebire de dispozitiile anterioare, &á aria de desf4urare a insurectiei romane era mult mai larga decit sesizase Berlinul in primele ore sau in primele doua zile, c. practic insurectia avea loc pe intregul teritoriu romanese unde la 23 august se putea exercita autoritatea statala romana. d) Desi in aparenta fortelor germane din aria insurectionala li se dadea o misiune ofensiva, atrage atentia denumirea acordata unitatior de lupta germane ce trebuiau constituite In acest spatiu grupuri de impotrivire" (Widerstandsgruppen). Trebuie deci remarcata nu numai contradictia launtrica a directivei comandarnentului suprem, ci si faptul ca aceasta inconseeventa vadea intuitia Berlinului si a grupului de armate ca in fata actiunii populare romanesti Wehrmachtul mai putea recurge doar la defensiva, cá insurectia romana isi confirmase §i intensificase pe plan militar caracterul ei ofensiv general. Dar iata ca si aceasta directiva a fost inlocuita, dupa 3 zile, de una noug, in acest sens la partida zilei de 29 august se arata : La miezul noptii se prime§te prin telegrama (vezi anexa Gr. de arm. 'Teraina de sud, Ia nr. 122/44 secret personal pentru §eful de stat major al comandamen- tului) un ordin al directiei operatii privind modul in care va fi condusa batalia in continuare. Misiunea grupului de armate este de a aline prin inaintare §i a mentine un front defensiv continuu 72 KTBSU, p. 77. 73 Directiva, dupa cum s-a vAzut, aveai o cotA de imprecizie prin faptul ca specifica geografic ca actiunea germanA decurgire" sA secircumscrie aproximativ in patrulate- rul Mare gurile DunArii Focsani Brasov Ploiesti Bucuresti Giurgiu Marea NeagrA.SintInsA motive sAse presupunA cA aceastaeradoarzona prioritarA de InAbusire ainsurectiei,inamicul scontind cA aiciseaflagrosulfortelorinsurectio- nale romfine si dacA pune stApInire pe acest spatiu, Oltenia si Banatul cad" de la sine. AceastA conceptie strategicA mai putea fi In legaturai cu alte planuri militare hitleriste care adjudecau" zonele sud-vestice ale Orli noastre unor grupAri germane din alte spatii, ceea ce se va analiza In partea a VI-a a studiului. www.dacoromanica.ro 5 DOCUMENTAR 1069 trecind de la frontiera romano-bulgara pe creasta Carpatior pina la jonctiunea cu aripa dreapta a corpului 17 de armata. " Ce semnificatie avea aceasta noua directiva strategica ultima lansata de comandamentul suprem german pe timpul insurectiei fatil de cea precedenta ? a) Conducerea hitlerista se resemna s abandoneze o parte din spatiul romanesc de undo prezenta Wehrmachtului fusese sau era in curs de a fi eliminata prin actiunea fortelor armate romane anume comandamentul suprem german intentiona sa paraseasca tot spatiul extracarpatic roman (Dobrogea, Muntenia, Oltenia), dar sä pastreze interiorul arcului carpatic (sudul Transilvaniei, plus Banatul). Comparatia intre frontul preconizat de aceasta noul directivi cel prescris de cea din 26 august este redata grafic in schitele anexe nr. 4 si 5. b) Aceasta non& decizie strategica lua acurn in considerare factorul roman, sefii Wehrmachtului sesizind c, nu-1 mai pot anihila total pe plan militar. Totusi, modificarea de apreciere era partiala ea realism. Desigur, intentia germana de a stabili un front pe intregul arc carpatic ar fi favo- rizat extrem planurile militare naziste, permitind Reichului o prelungire con siderabill a rázboiului, de o durata iucalculabil, fapt remarcat atit de istoricii nostri citi de analisti straini, printre care competente de prim ordin 76. Printr-una din acele coincidente care izbesc pe cercetator, in aceeasi zi in care era lansata noua directiva germana comandamentul suprem sovietic emitea si el o noua directiva valabili pentru trupele frontului 2 ucrainean, al carui gros se deplasa acum prin cimpia sudica a României, intr-o arie unde fortele Wehrmachtului fusesera zdrobite cu citeva zile inainte de &are insurectia romana. Dispozitia superioara sovietica avea in esenta si ea in vedere ca, deocamdata, in aceasta parte a t aril noastre frontul sa. se alinieze pe Carpatii Meridionali, intrucit prevedea ca punct terminus al progresiunii armatelor proprii Turnu Severin, care trebuia atins la citeva zile dupa 7-8 septembrie ". Asa cum se cunoaste si se va analiza mai departe, interventia facto- rului roman a modificat considerabil si in aceasta zona peisajul militar al confruntarii ce opunea in sud-estul Europei Wehrmachtul nazist adversa- rilor sai, in primul rind fortelor armate ale IIRSS. c) Avalansa de directive strategice germane (4 in curs de 6 zile) documentele de acest gen erau pe atunci emise pentru saptamini sau luni era in fond o expresie a degringoladei germane pe care ridicarea armata' a poporului roman a produs-o in spatiul sud-est-european. 74 Corpul 17 de armata se afla dispus In vestul Moldovei (inclusiv Bucovina) pe muntii Stinisoara si apoi pe fata rasariteana a obcinelor. Sectorul sat' avea traseul din fata masivu- lui Ceahlau spre nord. In cursul ofensivei sovietice lncepute la 20 august aceastä grupare ger- mana Ii mentinuse coeziuneai operase doar replieri succesive de mica imporlanta (cf. KTB SU p. 54, 65, 82, 87, 94). 75 KTBSU, P. 99. " Cf. B. H. Liddell Hart, History of the Second World War, Cassel, London, 1970, P. 573, Général Cochet lieutenant-colonel Paquier, La Roumanie aux cotes des NationsUnies, In Cahiers France-Roumanie, no 5, s,ptembre octobre 1946, P. 42-43 ; Hans Kissel, op. cit., p. 159-160 ; Generaloberst a.D. Hans Friessner, Verratene Schlachten, Die Tragodie der deut- schen Wehrmacht in Rumtlnien und Ungarn, Holsten Verlag, Hamburg, 1956, P. 107 si urm. 17 renepan-mafkop M. M. Mumaelm, Oceo6oatc3enue napodoe .10eo-Bocrnoutoti Eeponu, BoellEroe 143;laTeabCTBO MufmeTepeTaa 06opoubt CUP, Mocuaa, 1967, p. 165. www.dacoromanica.ro 1070 DOCTYMENTAR 6

d) Dupg cum reiese din directiva OKH de la 29 august 1944, noul front dorit de nazisti pe creasta Carpatilor românesti in intreaga lor intin- dere urma srezulte nu numai din retragerea §i regruparea unit64ilor fas- ciste disociate aflate Inca la sud de munti, ci §i, pe alocuri din impingerea inainte a pozitiilor germane, din eueerirea unor zone neaflate in stäpinirea Wehrmachtului. Era vorba tocmai de spatiul din interiorul arcului carpa- tic sal:1'MR de la inceputul insurectiei de fortele române, deci de cucerirea sudului Transilvaniei, al Crisanei §i a Banatului. Lasind pentru o analiz5, ulterioar'a semnificatiile de ordin militar ale acestui plan strategic, semnalam ca, el avea totodat a. si o grava implicatie politico-teritorialg. Intr-adeva'r, iath ce notatii se mai gAsesc in jurnalul de rgzboi al grupului de armate Ucraina de sud : 27 VIII 1944 <...> La ora 15,10 se primeste un mesaj radio al obergruppenfiihreruluiSS 78 Phleps (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 3280/44 secret de comandament) in care acesta 10 anunta sosirea pentru azii informeaza, c5, a fost numit general imputernicit pentru Transilvania §i roagA ca divizia 4 munte sg fie tinutà gata de a actiona in direc- tia trecatorii Predeal. La ora 15,50 ofiterul 1 din statul major ceretelefonic relatii in aceastg privinta la ofiterul 1 din directia operatii < a comandamentului suprem al armatei de uscat > intrebind ce mai ei cu asta. Dar directia operatii nu §tie nimic despre chestiune. La orientarea de dupg-amiazA de la ora 19,45 ofiterul 1 din directia operatii transmite Insá telefonic ofiterului 1 din statul major cg, numirea obergruppenfiihrerului SS a fost McutA de fiihrer < Hitler > la propunerea reichsführerului SS . Este insA de la sine inteles &á el va fi subordonat grupului de armate.Dar azin-a mai iesit nimic in plus din sosireaobergruppenfiihrerului SS Phleps < > 28 VIII 1944 <...> Oberguppenfiihrerul SS Phleps, care se anun- tase de ieri, ajunge azi la grupul de armate §i se prezint a. comandantului superior < al grupului de armate generalul Friessner >. El a condus ping, acum un corp de armata SS in Iugoslavia si este un bun cunoscgtor al conditiilor din Transilvania79.Dupb; cum rezultg §i dintr-o telegramA pri- mitá mai tirziu de la directia operatii (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 3296/44 secret de comandament), el a fost numit de fiihrer < Hitler > §ef < fiihrer > superior SS 0 de politie al Transilvaniei (Höherer SS und Polizeifiihrer Siebenbiirgen)i mmeazA s5, fie intrebuintat de grupul de armate tinindu-se seama de experienta lui. Comandantul supe- rior < al grupului de armate Ucraina de sud > Ii declara,' ch," vreast-ilucre-

78 Din motive politicei psihologice In trupele SS ale Wehrmachtului hitlerist denumirile gradelor militare erau altele cleat cele din trupele traditionale", desi insemnele de la epoleti erau aceleasi. Obergruppenfahrer era echivalentul gradului degeneral de corp de armata (cu trei stele). " Numitul, originar din Transilvania, ofiter al armatei austro-ungare, care, dupd cum se stie, luase parte la agresiunea contra Romaniei in 1916-1918, fusese totusi primit dupa 1919 In cadrele armatei Romaniet Intregite. Ajuns general de divizie, a trebuit In 1940 sa piece din rindurile otirii române, desi era o perioada chid incepeau sa precumpaneasca In guvernarea t ärii noastre cercurile cele mai reactionare de orientare progermana. /n 1943 i s-a retras cetätenia romana, ca unul ce devenise cetatean al Germaniei hitleriste. Atitudinea sa contrastase cu cea a altor ofiteri de origine germana ai armatei romane, care, inclusiv In razboiul antihitle- rist, s-au dovedit leali patriei, au condus cu bravura unele unitäti si marl unitäti In lupta contra Wehrmachtului nazist. www.dacoromanica.ro 7 DOCLTMENTAR 1071 dinteze executarea actiunii de recucerire a spatiului Brasov si a trecatorii Predeal < > Pe la miezul noptii se primeste o telegram/ de la directia operatii (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, la nr. 3310/44 secret de comandament) prin care se face cunoscut cdivizia 8-a de cavalerie SS este transferafa din spatiul Budapesta in subordinea grupului de armate ca sl fie angajatä in actiune sub conducerea obergruppenfiihrerului SS Phleps < .>" 80. 0 zi mai tirziu, in cadrui amintitei directive emise la 29 august de comandamentul suprem germab, se mai argta : Seful supe- rior SS si de politie al Transilvaniei trebuie sà capete misiunea de a chema la arme pe etnicii germani din Transilvaniai cu ajutorul Thr si al diviziei 8-a de cavalerie SS, care e in curs de afluire, szdrobease/ rezistenta roma- neascg din Transilvania < ... >30 VIII 1944 <. > Intr-o convorbire telefonica de la ora 18,05 obergruppenfiihrerul SS Phleps informeaa, pe ofiterul 1 din statul major cg, divizia 8-a de cavalerie SS este in curs de afluire pe roatei eä ea urmeaza' 0, fie adus/ cu viteza categoria 12-a in spatiul Tirgu Mures. El mai indicá printr-o telegram./ (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 1022/44 o ) ca, este necesar ea Brasovul s/ fie urgent ocupat"81.Cu 2 zile inainte, la partida zilei de 28 august, mai exist/ o insemnare care vádeste i o alth arie geografid, a preocup/rilor acestui intentionat guvernator nazist al Transilvaniei românesti : Ora 15,15 Telegram./ a obergruppenfiihrerului SS Phleps egtre generalul < german > imputernicit pentru Ungaria referitoare la necesitatea de a se proceda rapid la cucerirea Aradului ca spatiu de debusare pentru ocuparea Banatului"82. Aceste m'asuri luate de conducerea nazist/ implic/ urm/toarele consideratii : a) Dac/ in noile directive ale Berlinului de dup./ 26 august nu se mai clarifica ce statut politic urmau sä capete tinuturile romanesti extracar- patice in cazul reusitei planului german de reocupare, pentru interiorul arcului carpatic se pare cg, numirea unui guvernator nazist al intregii Transilvanii (indicat/ mereu in documentele citate prin denumirea german*/ Siebenbiirgen) videa reluarea unor vechi planuri naziste de a Intregi" sui-generis aceast/ parte a Romaniei, pe atunci mutilat/ de dictatul de la Viena anume de a o face direct provincie german/. Dael aceast5, viziune anexionist/ putea fi luat/ in consideratie cind eel de-al treilea Reich era in culmea fortei sale brutale, acum, in perioada declinului san accelerat, tentativa Berlinului releva crescinda lips/ de realism care carac- teriza conducerea suprema german/ fascist/ tot mai dizlocata de avalansa Infringerilor. In cazul in spet/ aceasta lovitura derutanta venea in primul rind din partea poporului roman, ea aport dat de el la lupta general/ international/ antihitlerista. b) IN umirea unui guvernator SS al Transilvaniei avind imputerniciri In zona de actiune a grupului de armate Ucraina de sud" a produs In coman- damentul eau o anumit/ nedumerire, neintelegindu-se relatia dintre atri- butiile politicei politienesti ale obergruppenfiihrerului SS Phlepsi cele militare, mai ales ca, asa cum s-a vazut, unele comunicari f acute de acesta catre statul major al grupului de armate aveau aproape nuanta unor indi-

88 KTBSU, p. 75, 84, 86, 91. 81 Ibid., p. 99, 100, 105. 82 Ibid., p. 92. www.dacoromanica.ro 6 - C. 1447 1072 DOCUMENTAR 8 catii, desi se stabilise, in sfirsit, cg respectivul este subordonat grupului de armate Ucraina de sud". Aceste nedumeriri au imbracat chiar caracterul unor animozitgti o vadesc notatiile cu vizibil substrat ironic din jurna- lul de rgzboi, lucru neobisnuit, stiutg fiind retinereai pedanteria docu- mentelor militare germane de acest gen. Iatg, deci incg un aspect al fric- tiunilor produse de insurectia romang la un anumit nivel ierarhic politico- militar nazist. c) Semnalez foarte sumar cin sfera esecului general pricinuit de insurectia romang ocupantilor fascisti misiunea lui Phleps avea sg se incheie si ea cu cel mai deplin faliment si politic si militar. Depasind intervalul cronologic al insurectiei, remarc in acest sens a pe la 19-20 septembrie 1944, dupg ce-si depusese atributiile militare, seful SS in cauzg avea sg piarg in Transilvania, acolo unde conducerea hitlerisfl ii mandatase cu nefasta sa insgrcinare 83 . 3 Suita reactiilor politica, pe alocuri dezorientate, adoptate de con- ducerea Germaniei fasciste fatg de insurectia romang a cuprins si atitu- dinea luatg de comandamentele germane fatg de armata romang.i in aceastg privintg insemngrile jurnalului de rgzboi al grupului de armate Ucraina de sud" reflectg o evolutie interesantá pentru istoriografia noastrg. Astfel, Inca in noaptea de 23 august, la 23,05, cind grupul de armate german dgduse in pripg citorva esaloane subordonate primele ordine ca sa. se fad, fatg cotiturii savirsite de Romania, a indicat c deocamdatg nu trebuie sa se intreprindg nici un fel de masuri active < subl. mea E.B.>" 84 Peste trei sferturi de ora, la 23,50, seful de stat major al gru- pului de armate, vorbind prin telefon cu generalul Wöhler, comand.antul subgrupului de armate german din podisul central al Moldovei si de pe contraforturile Carpatilor Orientali,Iideclaraca.generalul. Friessner 77 nucrede el maresalul a demisionat de bung voie si el nu poate accepta gindul cg intregul corp ofiteresc roman rupe legáturile de fidelitate cu Germania. *i el trebuie sconstate dacg generalii romani comandanti de mari unitati si soldatii lor vor lupta mai departe in rindurile noastre" 85. La partida zilei de 24 augustse noteazg : Procedeele ce vor fi folosite impotriva regelui roman si a noului guvern roman nu trebuie sä aibg nimic de-a face cu atitudinea adop- tatá fag de fortele armate ale Romeiniei. Trebuie ca fata de acestea sa fie suspendate mice mgsuri comportind violenta, atit timp cit ele isi mentin loialitatea. Aceastg indicatie este ordonata categoric de comandantul superior intr-o telegramg transmisg la ora 1,00 catre armata 6-a §i armata 8-a, catre generalul german de pe lIngInaltul comandament al fortelor armate romane, catre A.S.M. 66, cgtre flota 4-a aeriangsialteinstantemilitare germane(vezianexaGr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 3240/44 secret de comandament). < > La ora 6,30, printr-o telegramg transmisg cgtre armatele 6-a §i 8-a si celelalte instante de comandament <... > (vezi anexa Gr. de arm. Ucrania de sud, Ia nr. 3242/44 secret de comandament), grupul de

83 Cf. ibid., p. 116, 224. 84 Ibid., p. 50. ZT. 85 Ibid. ZT. 86 Cf. nota 65. www.dacoromanica.ro 9 DOCUMENTAR 1073 armate le avertizeazI ca, trebuie a se seonteze cparlial romanii adopt/ o atitudine inamic/i ea in acest eaz va trebui s/ se procedeze de o mania/ cit mai forte < > intr-o telegram/ transmisI la 13,40 cátre armatele 6-a §i 8-a §i celelalte instante de comandament (vezi anexa Gr. de arm. 'Teraina de sud, la nr. 3251/44 secret de coman- darnent) < > se prescrie c armamentul, vehiculele si materialul marilor unit/0 romfine care se comport/ loial trebuie numai preluat, pe cit posibil fArA a se utiliza violenta armatá ; in schimb unit/tile de trupe romane care s/virsesc actiuni ostile sau se dedau la acte de sabotaj urmeaz1 s/ fie dezarmate sau exterminate, recurgindu-se far/ menajamente la fort/. in ordin se mai sub1iniaz1 inc/ o data c/ Wehrmachtul german nu lupt/ contra poporului roman §i a camarazilor de arme români, ci numai impo- triva clicii de tradatori care s-au insamnat la guvern dup./ arestarea mare- saluluiAntonescu"87. in convorbirea (citata partial mai sus), avutà la 23 august ora 23,50 intre generalul Grolman, seful de stat major al gru- pului de armate, si generalul Wohler, comandantul armatei 8-a, ultimul obiecteazd Ca nu-§i face marl sperante in aceasta privintl . Poate ea unii ofiteri vor colabora. Dar este exclus ca trupa s/ colaboreze. Asa enu mai ramine nimic altceva deeit ca putinele trupe germane ramase sä fie retrase pe Carpati §1 sa se obtureze defileele carpatice"88. In alt loc, la consemnarile din 24 august, se arat/ ea la orientarea de sear/ (ora 19,30) ofiterul 4 din statul major al armatei 8-a raporteaza ea, dui)/ cite se pare", la nord de Piatra Neamt corpul 7 de armata roman vrea s/ se replieze §i el in directia vest. Armata 8-a trebuie sá clarifice daca corpul accept/ sa ajung/ in Ungaria 1199. Ordonind oarecum sistematic aceast/ succesiune uneori contra- dictorie si incileitá a aprecierilor facute de forurile militare germane din Romania in privinta atitudinii armatei romane, se poate schita urmA- toarea evolutie : a) Un prim moment, privind situatia cu ochii ideologieifasciste, eleau tras concluzia ca armata roman/ in totalitate nu va da curs rasturnarii initiate la Bucure§ti §i va actiona alaturi de Wehrmachtul hitlerist. De aici caracterul unora din prirnele reactii militare adoptate de partea german/. Unii autori vestgermani consider/ ea aceastä gray/ eroare de percepere a realitlidlor de la noi a eintgrit substantial in initia- tiva strategic/ §i tactic/ eistigat/ repede de partea roman/9°. b) Apoi comandamentele naziste au fost treptat cuprinse de indoieli, dar n-au abandonat total viziunea lor neconform/ situatiei de la noi. Anurne, ele au inceput sa socoteasca ea doar parti din armata roman/ li se vor alatura, iar altele vor intoarce armele contra Germaniei fasciste. *efii militari germani intrevedeau deci, asa cum se intimplase §i avea sá se intimple in alte tan, o fractionare, o seindare a armatei noastre. Aceasta ruptura era considerata posibila fie pe orizontala" (uncle marl unitati

" KTBSU, p.58, 59, 60-61. 88 Ibid., p. 50. ZT. " Ibid., p. 64. 90 Cf., de exemplu, Hans Kissd, op. cit., p. 116. www.dacoromanica.ro 1074 DOCUMENTAR 10

se vor alatura fascistilor, altele nu), fie pe verticala" (corpul ofiteresc va fi contra insurectiei, In timp ce masele de soldati vor dovedi lealitate fata de statul roman), fie pe plan geografic (marile unitdti romane din vestul Moldovei care fusesera proiectate de ofensiva sovietica spre munti vor prefera sá treaca Carpatii impreuna cu trupele Wehrrnachtului). De remarcat totusi co apreciere ceva mai lucida s-a dat din primul moment la un esalon mai apropiat de unitatile de baza (armata 8-a), unde contactul mai indelungat eu trupele romane permisese sa se perceapa' mai limpede starea de spirit antihitlerista a militarilor romani. Totodata,, intuitiv macar, zadarnicia tentativei de a pastra macar partial armata romana in razboiul dus de hitleristi Ii facea thc printre erori de apreciere si atunci cind se preconiza cai acele parti ale armatei române care s-ar declara de partea germanilor sa fie scoase din lupta, sub forma preluarii" neviolente a armamentuluii materialului militar. Intr-adevar, pe toate planurile aceste supozitii si nadejdi ale sefilor militari germani au suferit un fiasco complet. Dupa cum se stie armata romana in intregimea ei, pretutindeni uncle era, atit soldatii citi ofiterii, a dat curs chemarii coalitiei fortelor politice, dinamizate de Partidul Comunist Roman, care pregatisera si au condus infaptuirea insurectiei ; ostirea noastra a executat ordinele noii conduceri statale, a intors in tota- 1i-tate armele contra Germaniei fasciste. Aceasta constatare gasit reflectarea in jurnalul de razboi al grupului de armate inamic de pe ter-- toriul patriei noastre oarecum paralel cn considerentele eronate. Astfel gasim urmatoarele insemnari Inca din noaptea de 23 spre 24 august : Niciun general roman nu este dispus sti continue lupta de partea Germaniei , nici macar comandantul diviziei blindate Romania Mare, generalul Come, in care se pusesera nddej di in acest sens"91. Apoi se relateaza ca acelasi raspuns negativ 1-au dat lui Friessner si gene- ralii P. Dumitrescu si I.teflea, comandantii celor doua armate romhne (3-a si 4-a) care pina atunci fusesera incadrate in grupul de armate Ucraina de sud92Dupa aceasta textul jurnalului de razboi continua astfel : Este analizata chestiunea dezarmdrii trupelor romdne .eful de stat major vorbeste despre aceasta cu seful directiei operatii prin telegraful special la ora 1,15 ; primul afirma ca in momentul de fata lucrul nu e posibil, deoarece nu se dispune de fortele necesare <... > intr-o convorbire efectuatI prin telegraful special la ora 2,50 seful statului major ordona generalului insárcinat cu misiuni speciale93aflat la Galati sa creeze o linie de baraj intre Galati si Focsani sa determine acolo pe romani sa-si cedeze armamentul. La ora 8,45 generalul insärcinat cu misiuni speciale transmite telefonic din Galati sefului de stat major ea trupele romane nu-si vor preda de bung, voie ar- melei a el nu este in masura sa procedeze la o dezarmare efectuata pe cale violenta din cauza insuficientei fortelor la dispozitie ; intr-o comunicare

91 KTSBU, p. 59. 92 Cf. ibid., p. 59 60. 93 AceastA functie era ocupatA de generalul-maior von Roden (cf. Hans Kissel O. cit. p. 193). In aceastA calitate el conducea unitAti speciale de represiunei politia militarA ale grupului de armate (cf. Burkhart Mfiller-Hillebrand, Das Ileer 1933 1945, Band III, E. S. Mittler & Sohn, Frankfurt am Main, 1969, p. 38-39). www.dacoromanica.ro 11 DOCU'MENTAR 1075 nr.telefonic5, de la ora 13,20 primitI de la detasamentul german de leg/tura' nr.394(vezi anexa) se aratl el Mare le stat major roman a ordonat ca sei se zeideirniceascd cu forta armelor orice incercare de dezarmare venitei din partea germanilor . Intr-o telegram/ trirnisl la ora 13,40 cltre armatele 6-a si 8-a si celelalte instante de comandament se ia in consideratie faptul ea' nu dispunem de forte suficiente ea s5, proceddm la dezarmarea marilor unitati romane < >"95.In zorii zilei de 24 august seful statului major al grupului de armate Ucraina de sud", generalul Grolman, semnalase la OKW el din cite a aflat trupele romane au dis- pozitia de a se retrage peste linia Focsani Br/Ha p5strindu-si arma- mentul"98. Citeva ore mai tirziu la grupul de armate se ia la cunostint5, ea Armatele 3-a si 4-a romane se retrag pe linia FocsaniBrlila si in Dobrogea in zona de la sud de gurile Dunärii. Retragerea se face pdstrind armamentul.Orice incercare de dezarmare urmeazei set fie contracaratei "97.In directiva OKH din 26 august, citat6 anterior, acolo unde se arlta c'a, se intentiona s/ se constituie un nou front german pe gurile Dunriii mai departe pe Siretul inferior se adaugl cá aceasta se Mcea i < > pentru a zkrarnici ea trupele rornane sá tread, in mice chip de acest front defensiv"98. Ordinul grupului de armate intocmit pe baza acestei directive a comandamentului suprern continea si el o preci- zare, llsat5, de mine deliberat la o parte atunci cind am citat extrasul in cauzA,i anume el misiunea trupelor grupului de armate Ucraina de sud" era si aceea de a interzice trupelor romane prin forta armelor sá depl- seasel linia Br/i1aFocsani"99. In sfirsit, intr-o insemnare de la partida zilei de 25 august se mentiona : In cursul noptii armata 6-a transmite telegrafic (vezi anexa) c5, din cauza lipsei de forte nu este in situatia de a confisca materialele formafiunilor de servicii rometne "1". Acest grup de extrase ridina Incdon*/ precizari : Intii, c5, intentia de a dezarma armata romanl era modul german de a reactiona la refuzul ei total de a mai da curs injonctiunilor Wehr- machtului, la totala intoarcere de arme operat/ de fortele armate romane. In al doilea rind, ceea ce documentul german numeste repetat insu- ficientl de forte" este ceva foarte relativ. Desigur, un factor de importantä uriasl a fost faptul el* o mare parte a trupelor germane din nord-estul Romaniei erau angajatei sfirtecate de ampla ofensivl sovietia. Dar in alte cazuri Wehrmachtul (incluzindi trupele SS) a izbutit cu absolut sau relativ tot atitea sau mai putine disponibilitlti de efective si material sa anihileze instantaneu, dizolve sau alinieze intregi armate ale unor state care au incercat sa. se desprindl din funesta aliantl de subordonare con- tractatl cu eel de-al treilea Reich. Prin urmare, in fond insuficienta" trupelori mijloacelor repetat reclamatá de jurnalul de rázboi al grupului de armate Ucraina de sud" reflect5, in fond un raport de forte, faptulca, armata roman6si-aadjudeeat pe parcurs superioritatea si nu pretu-

" De1egatia germanä folositä pina' atunci pentru supravegherea armatei 3-a române. 95 KTBSU, p. 60. 96 Ibid., P. 56. 97 Ibid., p. 61. 98 Ibid., p. 71. 99 Ibid. no Ibid.,p.67. www.dacoromanica.ro 1076 DOCUSIENTAR 12 tindeni numerica in confruntarea care a opus-o Wehrmachtului nazista incepind cu 23 august 1944. In acest sens este simptomatica semnalarea di fortele germane n-au putut infringe nici formatii de servicii romane (adica ceea ce In razboiul clasic" constituie partea necombatanta"). In documentele noastre avem consemnate episoade de acest fel, anume o ciocnire in forta petrecuta intre formatii de servicii ale armatei 4-a romane care se retragea din Moldova, lupta' ce a avut kc pe la sud de Tecuci, si alte infruntari de acelasi gen In Bara'gan 101. De remarcat ca au refuzat sa se alature germanilor sau sa-i urmeze in spatiul ocupat de fascist In nordul Transilvaniei, suportind toate con- secintele, ping, si marile unitati romane din Moldova aflate in cele mai dramatice conditii dupg 23 august 1944, in virtutea faptului ca. juridiceste tara noastra avea o situatie paradoxall : desi efectiv intrase In actiune impotriva puterilor fasciste europene Germania si Ungaria Romania era Inca tratata ca inamica si de Natiunile Unite, astfel ca formal se afla in stare de razboi cu toate puterile din ambele coalitii (in treacat fie spus, aceasta situatie sui-generis a si creat, in viltoarea uriasei confruntari sovieto-germane din Moldova, piedici fortelor romane de a actionafi acolo pe loc si imediat in forta impotriva trupelor Wehrmachtului). In al treilea rind, apare pregnant cg, nu numai retrospectiv, ci 0 imediat, partea german& a sesizat sensul sfortarilor facute de trupele romane de la nord de linia cotul Carpatilor gurile Dunarii de a ajunge pe cit posibil Inarmate si compacte In Muntenia si Dobrogea : aceste sfortari au avut oincontestabild finalitate antinazistd. Asadar, sint inspirate de mobiluri extrastiintifice interpretarile abuzive care atribuie alt sens acestor incercari romane. Mai mult, cind Marele stat major roman indica in noaptea de 23 spre 24 august armatelor 3-a si 4-a ca trupele se vor retrage cu tot armamentul de care dispun in acest moment asupra kr, opunindu-se oricaror incercari de dezarmare"1", aceasta decurgea in fond dintr-un principiu fundamental al strategiei politice a insurectiei romane, caci numai pastrindu-se organizate 0 inarmate fortele armate romane puteau participa efectiv la razboiul antihitlerist, numai astfel insurectia putea fi realmente un act de autodeterminare romaneasca, numai astfel tara noastra putea fi un factor distinct si real In coalitia statelor si popoa- relor care combateau pe agresorii fascisti. Dealtfel, insemnarile jurnalului de razboi german supus analizei relevl suficient un aspect ping, acum neremarcatfaptul ca barajul pe care TVehrmachtul incerca sd-1 realizeze intre cotul Carpatilor fi &wile Dun,drii nu era indreptat numai Impotriva inaintarii masivelor trupe sovietice, cifiimpotriva forlelor armate romdne aflate la nord de linia amintita, : comandamentele germane preferau, paradoxal, ca marile uni- tati romane dintre Carpatii Orientali 0 Marea Neagra sa suporte conse- cintele situatiei kr specifice decit sa le aiba ca inamice in Muntenia 0 Dobrogea. Acest comentariu se poate incheia cu precizarea ca", dupg, 27 august nu mai gasim reluata in jurnalul de razboi al grupului de armate german

101 Cf. Romdnia in rdzboiul aniihitlerist, p. 135; AMAN, dos. 326/9, f. 170; dos. 325/17, f. 151 ; dos. 327/9, f. 15. 102 PEP, p. 211. www.dacoromanica.ro 13 D 0 CUMENTAR 1077

din tara noastra ideea dezarmarii" armatei romane dovada indirect/ a totalului esec al acestei intentii naziste. Ce-i drept, la partida zilei de 28 august mai gasim o insenmare de acest gen, numai ca era un ordin emanat de la comandamentul suprem german la 26 august §i parvenit grupului de armate cu doud zile intirziere (ceea ce, in treacat fie spus, releva in plus gravitatea derutei ce intervenise la nivelele superioare militare de conducere ale Germaniei). Iata textul respectiv : Printr-o telegrama a OKW din 26 VIII (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 9606/44 secret), care totusi este primitä abia azi, se aduc completari sub diverse aspecte ordinului fahrerului din 24 VIII (vezi anexa nr. 6770), in virtutea faptului ca guvernul roman se consider/ in stare de razboi cu Germania ; se indica, indeosebi ca soldatii romani sa fie obligati sä declare far*/ echivoc (lac/ vor sau nu sa mai lupte de partea Germaniei, respectiv sa sprijine lupta comun/ ea soldati intrebuintati pentru diverse lucrari. In primul caz ei sint pusi la dispozitia reichsführerului SS care va forma detasamente , in ultima alternativá trebuie tratati ea prizonieri de razboi. La ora 20,15 se aduce pe cale telegrafica (vezi anexa Gr. de arm. Ucraina de sud, Ia nr. 9606/44 secret) la cunostinta ambelor armate si celorlalte comandamente subor- donate cá ordinul in cauza este completat ca atare"103. Chiar daca, facem abstractie de Intirzierea cu care a ajuns la desti- natari, noua directivä a comandamentului suprem german aparea nu nunlai irealista, ci chiar burlesca : de ce declaratii" mai era nevoie din partea miitarilor romani de toate gradele, din partea arnlatei romane in intre- gimea ei, atunci cind optiunea romana era declarata" cu prisosinta prin cele mai contondente" mijloace ? actiunile militare desfasurate in forta, fara fisuri, de armatele romane pe plan strategic, operativ si tactic impotriva ocupantilor fascisti germani si unguri. Merita insa remarcat ca pina si in presupunerea iluzorie ea fractiuni din trupele romane vor trece de partea germanilor se intrevedea ea si acestea sa, fie in fond dezarmate si utilizate doar ea formatiuni de corvoada, si Inca sub strasnica supraveghere a SS-ului german. Fata de situatia rear/ din Romania, alaturi de constatarile eronate, in jurnalul de razboi al grupului de armate Ucraina de sud" si-au facut loc treptat si semnalari de sens opus : Faptul ca. Romania a intrat in rdzboi impotriva Germaniei a determinat o si mai mare agravare a conditiilor In care sint conduse operatiile din spatiul roman"104. Mai departe, la data de 25 august : La ora 21,30, pe cale telefonica, comandantul superior face un tablou al situatiei pentru seful Marelui stat major al armatei de uscat < ... > Deelaratia de razboi a Romaniei a creat o situatie grea pentru ser- viciile din spatele frontului si pentru unit/tile germane dispuse in zona de spate si nu se intrevede care din ele vor putea fi evacuate din Romania si recuperate"1°5. La data de 26 august, in cadrul ordinului, citat anterior, emis de grupul de armate ea urmare a directivei primite in acea zi de la comandamentul suprem, se prescrie ca,< ... > toate trupele germane angajate pe teritoriul roman trebuie sa respinga toate somaliile

103 KTBSU, p. 91-92. 104 Ibid., p. 65. 105 Ibid., --.p 68, ZT. www.dacoromanica.ro 1078 DOCUMENTAR 14 rnea E.B. > romanilor si sd-si croiascd drum cu forta armelor oricare ar fi consecintele < ... >71106. La 27 august, asa cum s-a vdzut, trupelor germane din zonele sudice si centrale ale tarii noastre li se ordond sá se transforme m grupuri de impotrivire"107. In aceeasi zi comandamentul unei divizii germane de la Ploiesti, atacata' in fortd de trupele noastre, raporteaz5 /7cd va rezista ping la ultimul om 7,108. Deci, in locul dezarmarii" armatei romane, forurile militare naziste trebuiau tot mai mult sd ia masuri ca sd-si scape propriile trupe de a fi dezarmate de romani. Dupd cum se stie, aceasta incercare a Wehrmach- tului a esuat, dacd nu total, in orice caz intr-o mare mdsura :o parte considerabild a marilor unitdti, unitatilor, comandamentelor si oficiilor germane din spatiul insurectiei romane nu au putut scdpa doar cu fuga, ci au capitulat in fata fortelor noastre, fiind luate in captivitate 109 In lumina tuturor acestor constatdri, apare si mai evident5, eroarea care se cornite cind cotitura initiatd de Romania la 23 august este denu- mita capitulare", iesire din rdzboi" sau, cum se face intr-un pasaj citat din jurnalul de rdzboi analizat, depunere a armelor", omitindu-se cd incetarea imediatd a ostiliatilor contra armatei sovietice s-a contopit cu intrarea Romaniei in rdzboiul antihitlerist. Desigur, ne putem explica o notatie din jurnalul de rdzboi analizat, respectiv comunicarea fãcutd la 23 august ora 18,50 (cind la Sldnic nu se aflase de declansarea insurectiei) sefului statului major al armatei a 8-a germane de omologul sau superior de la grupul de armate, anume cd< .. . > practic romanii trebuie scosi din calcul sub aspectul continuarii luptei",". Dar nu-si gdseste funda- mentare caracterizarea atitudinii armatei romane data in diverse lucrari istoriografice ca o simpla iesire din calcule de vreme ce se cunosc reactiile ei incepind din seara si noaptea de 23 august. Dealtfel, un autor vestger- man desi defavorabil actului insurectionalrezuma astfel situatia : Pentru grupul de armate Ucraina de sud" 23 august 1944 inseamnd nu numai si nu atit pierderea unui aliat, cit mai ales addugarea unui nou adversar,,111. Un ultim considerent din categoria reactiilor politice germane adop- tate fata de actul insurectional roman nu comportá citate, extrase anumite, ci o constatare de ansamblu : in intregul jurnal de razboi specificatiile teritoriale sint fäcute cu obstinatie in spiritul recunoasterii dictatului fascist de la Viena, teritoriul nord-vestic al tarii noastre este denumit Ungaria de est", linia de demarcatie arbitrara este mereu indicata drept /7frontiera romano-ungara"112. De unde concluzia &à lucrdrile care folosesc formulari sau abordäri similare se plaseazd, indiferent de motive, in aceasta opticd nazista. * Celelalte capitole ale studiuluiintitulate Consideratii pe mar- ginea unor detalii" ; Insurectia in ansamblul desfasurarilor militare de pe 106 Ibid., p. 71. 107 Ibid., p. 77. los Ibid., p. 80-81. los Cf. AMAN, dos. 456/23, f. 54-55; dos. 957/21, f. 256. no KTBSU, p. 47. 111 Hans Kissel, op. cit., p. 115. 112 Cf. KTBSU, p. 68, www.dacoromanica.ro73, 75, 81 etc. 15 DOCUMENTAR 1079 teritoriul României" ; Consecinte ale intoarcerii de arme a Rornaniei asupra articuldrilor de comandament germane" ; Intoarcerea de front a Romaniei si situatia politico-militara din unele teritorii vecine" dezbat, pe un spatiu tipografic indeajuns de intins pentru a se constitui intr-o monografie speciala, alte probleme componente ale istoriei insurectiei române carora sursa germana le ofera o deschidere sau verified, incheieri interpretative la care stiinta istoriografica din tara noastra a ajuns pe alte al. Semnalam ca mai importante :stabilirea orei declansarii atacului german din zorii zilei de 24 august lansat asupra capitalei din nord si volumul efectivelor inarnice participante ;faptul ca in 27 28 august in spatiul Bucuresti nu se rnai gdseau trupe hitleriste ; interdependenta dintre bataliile din zonele Bucuresti si Ploiesti purtate in august 1944 de trupele romane impotriva celor ale Wehrrnachtului ;reliefarea intrepa- trunderii si interdependentei dintre insurectia romand, si celelalte infruntari militare desfasurate pe teritoriul tarii noastre si in jur ; demonstrarea faptului ea la sfirsitul lunii august 1944, cind se gäsea Inca singura in zona, armata romana a trecut la ofensiva in Transilvania ;serioasa afectare pe care au suferit-o structurile de comandament hitlerist din spatiul romfinesc odatä cu declan§area insurectiei ; influenta desfawrarilor insu- rectionale asupra situatiei politice §i miitare din Ungaria §i Bulgaria.

www.dacoromanica.ro SCHITA PREVEDERILOR PRINCIPALE ALE DIRECTIVE1 0 KH DIN 26 AUGUST 1944. LEGENDA Trased fronlidui ciefensiv :german

pcevizul%/7direciivâ SAW aflafe sub auk- rilale românàpe care comanciameniu/ german ifileatina ig le reocupe Porfiunea chh Transi/vania al/ala sub acupalie &ward ca urmare a didalu/ui dela Wena

www.dacoromanica.ro Schema 4 SCHITA PREVEDERILOR PRINCIPALt ALE DIRECTIVE! OK H DIN 29 AUGUST 1944 LEGENDA .....Traseu/ fronlo/ui defensiy german previzal in chrectivi zSpafi i af/a/e sub auk- rdale romana pe care comandamenlu/ german \in/en/lona sa /e reocupe Portiunea en I 1Transi/vania af/aIa sub ocuivtie ungariCaurmare a diclatului de /a Viena.

C-1 itt

www.dacoromanica.roSchema 5 DEZB A T ER I

DEZBATERE PE TEMA MATEMATICA, CALCULATOR ELECTRONIC, STIINTE SOCIALE"

In cadrul sedintelor de comunicdri ale Institutului de Istorie N. Iorga" din Bucu- resti, In ziva de 20 martie 1974 a fost sustinutA comunicarea : Matematicd, calculator electro- nic, Wink sociale de cdtre matematician Irina Gavrild, cercetAtoare a Institutului. De la Inceput autoarea comunicArii evidentiazd necesitatea Impletirii cercetArilor In stiintele sociale cu metode matematice, desi In prezent posibilitatile de analizA matematicd a fenomenelor sociale au un caracter limitat. Aceste limite vor putea fi depAsite In viitor prin elaborarea unui aparat matematic specific pentru studierea acestor fenomene cu caracter com- plex. In ultimul timp, In cercetarea vietii sociale se utilizeazd din ce in ce mai mult aparatul matematic oferit de teoria probabilitAtilor, statistica matematicAi calculatorul electronic. Esantionarea, analiza corelatiei si regresiei, stabilirea legii de distributie a variabilelor, estimarea parametrilor statistici, clasificarea dupd criterii matematice shit citeva din directiile de aplicare ale matematicii In stiintele sociale, un pas Inainte constituindu-1 construirea de modele ale sistemelor sociale. Existd mai multe tipuri de modele statistice folosite In stiintele socialemodele de dis- tributie, modele corelationale, modele statistice ale formArii diverselor fenomene socialesi modele statistice de simulare. Metode/e matematice au fost aplicate cu succes In domeniul psihologiei, demografiei si lingvisticii ceea ce a constituit un imboldi un exemplu pentru extinderea ariei de aplicabi- litate iIn domeniul istoriei. Prin citeva exemple de cercetdri Intreprinse de istorici din diferite tAri se ilustreazd posi- bilitAtile ce se deschid stiintei istorice prin folosirea diverselor metode matematice si a calcula- torului electronic. CercetAtorul sovietic J. Kahk de la Institutul de Istorie al Academiei de stiinte din Estonia foloseste analiza corelatiilor si a regresiei pentru studierca dezvoltdrii socio-economice a Estoniei in prima jumdtate a sec. XIX punind In evidentd aspecte interesante ale pdtrunderii sistemului capitalist In agricultura acestei regiuni, cum shit : corelatia intre pdräsirea gospoddrii- lor tardnestii Indsprirea exploatdrii, corelatiile dintre prepri ca expresie a tendintei de formare a unei piete unitare. Studierea coeficientilor de corelatie a pus In lumindi o puternicd lepturd Intre extinderea mosiilori clacd precum si existenta unei corelatii Intre mdrimea obligatiilor feudale si numArul de animale de tractiune din gospoddriile tArdnesti. Aceastd din urind corelatie s-a stabilit prin metode matematice, in Estonia neexistind ca In Tdrile române reglementari prin lege a Indatoririlor tAranilor In functie de numArul de vite. Cercetãtorii sovietici I. D. Kovalchenko si L. V. Milov studiazd In lucrarea Principii de cercetare in procesul de f ormare a piefelor agrare ruseai crearea acestor piete In perioada 1744 1913. Utilizindu-se ca indice fundamental pentru analiza corelationald fluctuatia preturilor cerealelor, shit pusi In lumina factorii social-economici care influenteazd formarea pietelor a grare. Un exemplu din Ora noastrd, mentionat de C. Moineagu In lucrarea Modelarea corela- liilor in economic, 11 constituie studierea raportului dintre nuptialitatei productia de griu porumb In anii 1899-1912 prin aplicarea corelatiei cu decalaje de timp (asincronA). Econo- mistiii statisticienii romAni Leonida Colescu siI. M. Angelescu remarcaserd Inca de la Ince- putul sec. XX legatura Intre productia de griu si porumb i indicele de nuptialitatei ajunseserd la concluzia cd nuptialitatea este determinatd In exclusivitate de cei doi factori. Aceastd con- cluzie este infirmatA de studiul coeficientilor de corelatie multipld care aratA o influentd de numai 47% arecolteiasupranuptialitatii. CercetAtorul rnaghiar Gy. Granasztoi In colaborare cu matematicianul Ustinov de la Institutul de istorie din Moscova, analizeazd cu ajutorul statisticii matematice si a calculato-

..REVISTA DE ISTORIE", tomul 27, nr. www.dacoromanica.ro7, D. 1083-1038, 1974. 1084 DEZBATERI 2 rului electronic, un registru de taxe al orasului Brasov, pentru anul 1475 (de retinut folosirea unui izvor romanesc). Calculul coeficientilor de corelatie arata o legatura strinsa Intre asezarea topografica pe de o parte si categoria de gospodarie completa sau incompleta, nivelul financiar sibransa ocupatiei pe de alta parte. De asemenea se constata absenta oricarei legaturi Intre con- ditia de proprietar sau chiriasi bransa ocupatiei sau categoria de gospodarie completa sau in- completa. In S.U.A. profesorul Richard Sinkin de la Departamentul de Istorie al Universitatii din Texas, conduce tema de cercetare, Congresul constitutional mexican (1856 1857). Se utilizeaza tabelarea datelor biografice ale delegatilor, analiza factoriall a votarii prin apel nominal si cla- sificarea automata In vederea stabilirii relatiei Intre apartenenta sociala si comportarea elec- toralS. W. Aydelotte abordeazd probleme asemanatoare In privinta parlamentului britanic. La Institutul de Istorie N. Iorga" este inclusã in planul de cercetare o tema ce tsi pro- pune sä utilizeze metode matematice in vederea studierii alegerilor parlamentare intre cele 2 rázboaie mondiale. Un alt domeniu de aplicare a metodelor matematice la cercetarea istorica II constituie stabilirea filiatiei manuscriselor si a colationarii automate. Se pune problema gasirii unui algo- ritm care sd stabileasca riguros legatura Intre exemplarele dintr-o familie de manuscrise. Deli metoda prezinta anumite scaderi, algoritmul odata perfectionat va fi util pentru verificarea concluzitlor doblndite prin procedee traditionale de analiza a textelor. La laboratorul de statistica al Universitatii din Cambridge, David G. Kendall foloseste metode matematice si calculatorul electronic pentru reconstituirea hártilor. Procedeul a fost aplicat pentru reconstituirea repartizarii pe harta Angliei a 8 sate din regiunea Oxfordshire precum si pentru reconstituirea hartii Frantei. Hartile construite prin utilizarea calculatorului shit asemanatoare cu cele reale. Tot la Cambridge matematicienil Mark Skolnik (Italia) si Christopher Cannings (Anglia) au elaborat proiectul intitulat Principtilei practica construirli pedigriurilor (genealogiilor) cu calculatorul. Se studiaza interactiunea intre factorii socialii structura genctica a populatiei. 0 mare importantd In cadrul acestui proiect o are problema simularii populatiilor, problema rezolvata prin construirea unui program capabil sd simuleze o mare varietate de populatii atit primitive eft0i moderne. Metodele matematice pot fi aplicate si la studierea razboaielor. D. Winger si M. Small In lucrarea intitulata Fluctuatiile rdzboiului analizeaza rázboaiele internationale din perioada 1816-1965. Sint luate In considerare 93 de razboaie, folosindu-se In prelucrarea datelor metoda corelatiei rangurilor intre cei 3 parametri ce caracterizeaza In principal razboaiele (magnitu- dinea, severitatea si intensitatea). Cu ajutorul analizei spectrale se testeaza ipoteza de perio- dicitate a razboaielor. La Institutul de Istorie N. Iorga", colectivul condus de Vasile Liveanu apnea metodele matematice la cercetarea factorilor determinanti ai variatiei arenzii tfiranesti la Inceputul seco- lului XX In Romania, folosindu-se calculul coeficientilor de corelatie ; pentru unii ani se eaten- leazá coeficientii de corelatie ai rangurilor avIndu-se In vedere specificul informatiilor (date lacunare, necunoasterea legii de repartitie a variabilelor). Pentru anul 1870 (pentru 23 judge) au fost construite 65 de variabile si pentru anul 1906 (pentru 32 judete) 92 variabile,ca indicatori ai situatiei economice, sociale, demografice si culturale. 0 prima etapa a studiului a consti- tuit-o cercetarea sincrona pentru anii 1870 si 1906, calculindu-se coeficientii de corelatie intre arenda medie pe judet si indicatorii stabiliti. S-a pus astfel In evidenta factorii care influentau variatia arenzii medii pe judet. 0 noud etapa a lucrarii o constituie studierea variatiei In timp (1870-1906) a arenzii si a factorilor care o determina. Se calculeaza si coeficientii de corelatie pentru perioada ulterioara,inclusiv pentru anul 1940. In continuarea comunicarii se descrie pe scurt procesul programárii. Comunicarea a urmárit sä puna in evidenta varietatea problemelor istorice care ti pot gasi rezolvarea cu ajutorul metodelor matematice. Aceste metode trebuesc privite ca un instru- ment de lucru ce usureaza prelucrarea datelor0i dau posibilitatea de a trage concluzii generale pe baza unor esantioane. Ele pun in lumina legaturi nesesizabile la o prima observgie, permitlnd In acelasi timp, verificarea ipotezelor bazate pe metode clasice. Aceastä notia orientare a cercetarii istorice, implica o colaborare intre istorici si mate- maticieni. Raspunzlnd la intrebarile puse de participanti, Irina Gavrila arata ca pe llnga metodele amintite In comunicare, se mai utilizeaza In cercetarea istorica, clasificarea automata, scrierea automata, teoria jocurilor. Documentele cifrate se pot dezlega cu ajutorul metodelor matematice cu conditia ca cel ce le aplicawww.dacoromanica.ro sa fie si specialist In cifru. 3 DEZBATERT 1085

Dr. Eliza Campus apreciazA pozitiv calitatea expunerii dar exprim& in acelasi timp indoieli asupra posibilitatii aplicarii pe scarA largA a metodelor matematice, deoarece elementele subiec- tive care stau la baza datelor ce slut introduse In calculator, pot duce la concluzii eronate. Sustine cA metodele matematice se pot aplica numai la cercetari pe sectoare foarte mici. In orice caz, cercetArile si experientele in aceastA directie, nu trebuiesc abandonate, ele putind ajunge la rezultate care sA inlAture scepticismul unor istorici. Traian loneseu. Metodele matematice In cercetarea istoricA, shit folosite pe o scarA tot mai largA in diferite tan. In U.R.S.S. existA o socala de matematicieni care colaboreazA cu cercetAtorii din domeniul stiintelor socialein vederea elaborArii de studii istorice bazate pemetode matematice, nu trebuie sA acuzAm lipsa de documente din arhivele interne. ExistA suficiente documente, chiari pentru epoca feudalA, care se preteazA acestui fel de cercetare. Cazul Braso- vului este elocvent. Lucrarea publicatA de cercetAtorul maghiari matematicianul sovietic care au folosit registrele acestui oras, constituie cea mai bunA dovadA In acest sens. De altfel, pentru aplicarea metodelor matematice, nu este neapArat necesar sA dispunem de serii complete de date. ExistA metode care se pot folosi si atunci and materialul documentar nu este suficient de bogat prezintA lacune. In prezent persistA Inca indoieli asupra eficacitatiiaplicariimetodelor matematice la istorie, dar in viitor tot xnai multe probleme de istorie vor putea fi rezolvate cu ajutorul matematicii, ceea ce impune ins& o colaborare mai strinsA fare istoricii matematicieni. Ileana Chivu-Seuly (matematician). In afara metodelor enumerate In comunicare mai existAi alte metode matematice care se pot aplica In cercetarea istoricA, cum sint teoria deciziei srteoria conflictelor. In privinta obiectivitatii sau subiectivitatii criteriilor de selectionare a datelor ce vor fi prelucrate de calculator, problema este aceeasi cai pentru selectionarea datelor in vederea unei cercetAri istorice cu metode traditionale. Constanta Motel. Calculul coeficientilor de corelatie dintre factorii care au determinat variatia arenzii taranesti la inceputul sec. XX, a pus In luminA diverse alte aspecte interesante ale relatiilor din lumea ruralA. Astfel, proportia stiutorilor de carte la sate, proportie care exer- cita influentA asupra variatiei arenzii, nu depindea In mare mAsurA, asa cum se crezuse, de numarul scolilor rurale existente, ci mai mult de starea material& a taranimii. Stiutorii de carte tarani, erau mai numerosi acolo unde proprietatea mijlocie era mai rAspinditäi deci tdranii erau mai Inst Ariti. Acolo unde erau mai multi Omni sAraci sau lipsiti complet de pAmint, numA- rul stiutorilor de carte tindea sá scadA. Un rol important In rAspindirea stiintei de carte la sate II are si gradul de urbanizare al judetului. Exemplul variatiei numärului stiutorilor de carte, demonstreaza in ce chip aplicarea unei metode matematice poate confirma sau infirma ipotezele istoricilor. Dr. Ludovie Demeny. Este de pArere ca metodele matematice nu se pot substitui metode- lor specifice cercetArii istorice, dar slut domenii In care ele pot fi folosite. In viitor, sfera acestor domenii se va lArgi iar metodele matematice vor contribui la perfectionarea cercetArii istorice. Clasificarea incunabulelor constituie un domeniu In care metodele matematIce pot fi aplicate cu succes. De asemenea tot prin metode rnatematice se poate stabili paternitatea unor manuserise controversate. Serban Itaduleseu-Zoner. Aplicarea metodelor matematice In domeniul cercetArii istorice, tinde sA cistige tot mai mult teren, totusi existA obiectii privind obiectivitatea criteriilor de selectionare a datelor ce vor fi prelucrate cu calculatorul. Metodele matematice pot fi aplicate mai ales In domeniul istoriei materialei economice dar vor putea pAtrunde mult mai greu In acele sectoare In care aportul elementului uman este preponderent. Vorbitorul vrea sA cunoascd ce criterii s-au folosit In alegerea datelor privind alegerile parlamentare din Rom &ilia in perioada interbelicA dat flind cA In acea perioadA multe rezultate ale scrutinelor erau falsificate de auto- ritati. Se stie cA intotdeauna era mai Intii adus noul guvern la putere, dupa care urmau alegerile si cã intotdeauna acestea aveau drept rezultat asigurarea unei majoritati guvernamentale. Dr. Florin Constantiniu. Reticenta multor istorici fatA de posibilitAtile aplicArii metodelor matematice, provine si din profilul spiritual al istoricului. In mice caz, introducerea acestor metode trebuie privit& ca o posibilitate de reinnoire a cercetarii. Printre foloasele pe care aceastA reinnoire o aduce stiintei istorice, este si obiectivizarea anchetei istoriografice, aprofundarea realitAtilor istorice precum i contrar aparentelor o umanizare a istoriei prin posibilitatea cunoasterii structurii multimilor care au luat parte la diferite evenimente istorice. Pe de altA parte istoricul trebuie sA fie foarte circumspect In folosirea datelor de care dispune, date care trebuiesc totdeauna puse In corelatie cu celelalte categorii de izvoare. Spre exemplificare, citeazA cazul institutiei rumaniei In prima jumAtate a sec. XVIII, care, (NIA numArul redus al vinzarilor, pArea sA fie pe cale de disparitie, in timp ce din alte izvoare nara- tive si documenlare, reiese persistenla rumãniei pinil la reforma lui Constantin Mavrocordat. www.dacoromanica.ro 1086 DEZBATERI 4

Vorbitorul mai remara a In unele cazuri, prin metodele matematice, nu s-a ajuns la alte concluzii (keit acelea obtinute prin metode istorice clasice. Dan Lázfireseu. Privith din punctul de vedere al stiintelor sociale, matematica poate fi consideratA stiinta auxiliard a acestora. Domeniile de aplicare ale metodelor matematice nu sint numai cel demografic si economic, dar si cel cultural si politic. De pildd, aplicarea calcu- lului matematic la studierea componentei Camerei Comunelor In sec. XVIII, intreprinsA de isto- ricul englez Lewis Namier, a pus In luminA structura sociall a acestui corp legislativ. Apli- carea calculatorului nu trebuia sA IndepArteze pe istoric de specificul cercetArii in stiintele sociale, ci sd-i furnizeze un instrument In plus pentru aprofundarea acestei cercetAri. Istoria foloseste de asemenea modele institutionale cercetate de scoala sociologicA difu- zionistA un exemplu fiind modelul Magnei Charta din 1215, regAsit In Bulla aurea maghiard din 1222. Vaslle Liveanu evidentiazA meritele comunicArii, care a reusit sA prezinte directii princi- pale de aplicare a metodelor matematice in cercetarea istoricA. Aplicarea acestor metode se impune, atit In cazuri In care numärul mare de date face imposibilA folosirea informatiilor existente prin mijloace traditionale, eft si In cazuri In care numArul prea mic de date nu permite a se stabili prin metode obisnuite másura In care acele date putin numeroase au vala- bilitate. In privinta obiectivitAtii datelor prelucrate la calculator, problema care se pune este aceeasi cai in cercetArile istorice bazate pe metode traditionale. Metodele matematice permit un control suplimentar al veridicitatii izvoarelor istorice. Pentru studierea alegerilor parlamentare la care s-a referit *erban RAdulescu-Zoner, s-au inregistrat numArul contestatiilor prezentate In parlament cu ocazia validArii alegerilor, curba acestor contestatii constituind un indiciu al presiunilor electorale. Ignorarea metodelor matematice impiedicA uneori valorificarea completa a izvoarelor si mAreste riscul unor concluzii eronate. DA exemplul unei astfel de concluzii gresite trase de G. D. Creangti, in perioada In care nu se utiliza Inca la noi calculul coeficientilor de corelatie. Un domeniu In care metodele matematice pot fi utilizate cu succes este acela al istoriei preturilor, in vederea periodizArii evolutiei preturilor si a verifickii semnificatiei generale sau nu a preturilor consemnate In documentele razlete de vinzAri pdstrate astAzi. S-au studiat prin metode matematicei paternitatea epistolelor zise ale Apostolului Pavel ajungindu-se la concluzia cd numai o parte din ele apartin aceluiasi autor. Daca In unele cazuri, prin aplicarea unor metode matematice, s-a ajuns la concluziile deja cunoscute prin utilizarea metodelor traditionale aceasta inseamnA in cel mai dui caz cA trebuiesc abandonate numai acele metode matematice care nu aduc lucruri noi, ci nu [mite metodele matematice. Dealtfel,i In cazul folosirii metodelor traditionale, se ajunge deseori la repetarea unor concluzii cunoscute. ExistA insA metode matematice unele destul de simple care permit descoperirea unor relatiii aspecte nesesizabile prin metodele traditionalei tocmai spre aplicarea acestor metode s-a orientat colectivul de la Institutul de Istorie N. Iorga". Trebuie insil subliniat cd interpretarea corectA a rezultatelor obtinute prin calcule matematice, prin folosirea masinii electronice, este posibilA numai In lumina ansamblului informatiilor isto- rice existente, In lumina teoriei istorice. Irina Gavrilii. In replica la discut.ii, sustine cA matematicat calculatorul electronic poate rezolva cu o mai mare rapiditatei precizie o scrie de probleme ale cercetArii istorice sica atare, utilizarea in astfel de cazuri, se impune. Prot. dr. Stefan Steffineseu, directorul Institutului de Istorie N. Iorga", relevA calitAttle comunicArii, care a prezentat metode matematice ce pot fi aplicate in cercetarea istoricA. Opo- zitia fatA de utilizarea acestor metode aminteste pe un plan mai general impotrivirea care se manifestA uneori fatA de IncercArile de depAsire a tiparelor traditionale. Folosirea statisticii in cercetarea istoricA dateazA mai bine de un veac, dar in prezent se IncearcA introducerea si a altor metode matematice. Aceste metode nu vor aduce poate singure, solutii in problemele controversate, dar se asteaptA de la ele o reinnoire a cercetArii istorice, un progres al cunoasterii noastre. Conslanja Mold

www.dacoromanica.ro V I A T A S TIIN TIFIC A

30 ANI DE LA FAURIREA FRONTULUI UNIC MUNCITORESC

Cu prilejul implinirii a 30 de ani de la faurirea Frontului Unic Muncitoresc, In ziva de 16 aprilie 1974 la Bucuresti a avut loc o adunare festiva organizata de Comitetul municipal Bucuresti al P.C.R. La adunare au participat numerosi oameni ai muncii din intreprinderile institutiile bucurestene, vechi militanti ai partiduluii ai miscarii muncitoresti din Romania, reprezentanti ai unor institutii centralei organizatii obstesti, oameni de stiinta, cultura si arta, militari. In prezidiul adunarii au luat locStefan Voitec, vicepresedinte al Consiliului de Stat, Ion Traian Stefänescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Constantin Pirvulescu, Constanta Craciun, Vasile Bigu, Vasile Ionescu, Stela Moghioros, Panait Bogatoiu si Nicolae Cioroiu. Adunarea festiva a fost deschisa de Nicolae Matei, secretar al Comitetului municipal Bucuresti al P.C.R. Despre semnificatia evenimentului a vorbit Ion Popescu-Puturi, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istoricei social-politice de pe linga C.C. al P.C.R.

In zilele de 25-27 aprilie 1974 s-au desfasurat In incinta Muzeului de istorie a partidului comunist, a miscarii revolutionarei democratice din Romania, lucrarile sesiunii stiintifice cu participare internationala consacratä aniversarii a 30 ani de la faurirea Fontului Unic Muncitoresc". Sesiunea a fost organizata de Academia de Stiinte Socialei Politice, Academia Stefan Gheorghiu"i Institutul de studii istoricei social-politice de pe ling C.C. al P.C.R. In prezidiul sedintei inaugurale au participat Stefan Voitec, vicepresedinte al Consiliului de Stat al R.S.R., Constantin Pirvulescu, Constanta Craciun, Ion Popescu-Puturi, Stefan Voicu, Leonte Rautu vechi militanti ai partiduluisimiscarii muncitoresti din Romania, Miron Nicolescu, presedintele Academiei R.S.R. precumi o serie de reprezentanti ai unor organe de partidsi institutii cultural-stiintifice din capitala. La lucrarile seziunii au participat oameni de stiinta, cercetatori stiintifici, cadre didactice, lucrátori din domeniul presei, publicatiilor si propagan- disti, invitati straini de la o serie de scoli superioare de partidi reviste teoretice de peste hotare etc. In deschiderea lucrarilor sesiunii, Leonte Rautu, presedintele consiliului de conducere si rector al Academiei Stefan Gheorghiu" a vorbit despre semnificatia istorica a evenimentului aniversat, despre rolul hotarltor pe care 1-a jucat actiunea in front unit a Intregii clase munci- toare, a partidelori organizatiilor ei politice in pregatireai Infaptuirea actului istoric de la 23 August 1944, In desfasurarea victorioasa a revolutiei populare In tam noastra. In continuare, in sedinta plenara, Ion Popescu-Puturi, director al Institutului de studii istorice si social-politice a prezentat comunicarea :Tradifiile unildlii miscarii muncitoresti si ale partidulut politic al clasei muncitoare din Romania, oglindite atit prin prezenta permanenta in toate programelei statutele miscarii muncitoresti si socialiste, Inca de la aparitiai afirmarea politica a proletariatului din tara noastra citi In principalele batalii politice si de clasa, (au fost evocate In acest sens, indeosebi, crearea P.S.D.M.R., transformarea Partidului socialist unit In partid comunist In mai 1921, activitatea B.M.T., eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933, manifestatiile de 1 mai 1939, faurirea F.U.M., insurectia nationala antifascista din august 1944, conferinta nationala P.C.R. din octombrie 1945, faurirea partidului unic muncitoresc, marxist- leninist al clasei muncitoare). Grigore Comartin, prorector si Nicolae Petreanu, profesor sef de catedrá la Academia Stefan Gheorghiu" In comunicarea : Experienla Parlidulut Comunist Roman in realizarea alianlet miscarii muncitoresti cu Pride democratice si progresiste in lupta pentru independenld nalionald, progres economic fi social au scos In evidenta modul creator In care P.C.R. astint sa aplice, sa dezvoltei sa imbogateasca cu noi elemente specifice (inainte REVISTA DE ISTORIE", tomul 27, nr.www.dacoromanica.ro 7, p. 1087 1095,1974, 7 c. 1447 1088 VIATA $T1INTIFICA 2 de 23 August 1944, dar mai ales In lupta pentru instaurarea $1 consolidarea regimului democrat popular, pentru triumful socialismului in Romania) tezele fundamentale ale marxism-leninis- mului In problema aliatilor Intr-o etapa sau alta a luptei revolutionare pentru progres si socialism. Ion Ceterchi, vicepresedinte al Academiei de Stiinte Socialei Politice si Elena Florea cercetatoare stiintifIca principal& la Institutul de stiinte politice $i de studiere a problemei nationale au prezentat comunicarea : Natiunea socialisidIi rolul eiIndezvollarea societeifii roma- ne$ii conlemporane, relevind träsaturile noi, calitativ Imbogatite, ale natiunilor socialiste, pon- derea exceptional& pe care o joacli statul socialist ca patrie a tuturor,l natiunea socialistä comuniune de interesel aspiratii fundamentale a Intregului popor fauritor al socialismu- lui, In rezolvarea dezvoltärii multilaterale a societatil socialiste, a fauririi treptate a bazelor Niitoarei societati comuniste. Prezentlnd pe larg momentele consolidäriii Intaririi continue a natiunii socialiste romane, stadiilei modalitatile de perfectionare a statului socialist, autorii s-au referit In ultima parte a comunicarii la activitateai sarcinile de viitor ale Frontului Unitätii Socialiste ca cel mai largi reprezentativ organism politic permanent revolutionar, democratic, cadru organizatoric de unire a tuturor fortelor politicei sociale ale natiunii noastre socialiste, sub conducerea P.C.R., pentru elaborareai Infaptuirea politicii internei externe a Romaniei socialiste, a tuturor domeniilor de activitate publica. Pe marginea acestor comunicari In zilele de 26 si 27 aprilie, in sedinta plenara, numerosi invitati romani si straini au prezentat o serie de referatei interventii. Prof. univ. Damian .Hurezeanu a facut o expunere retrospectiva asupra evolutiei 4 dezvoltarii conceptului unitatii de lupta In miscarea muncitoreasca g socialist& din Romania subliniind saltul calitativ marcat de acest concept in urma crearii P.C.R. Nicolae Copoiu, secretar stiintific la I.S.I.S.P., s-a referit In interventia sa, Intre altele, la aspectele pregatirii organizatoricei politice a congresului de constituire a P.S.D.M.R., la Imprejurárile In care s-a produs In 1910 refacerea organizatorica g politica a partidului so- cialist. Boris S. Popov, profesor sef de catedra la Scoala superioará de partid de pe lInga C.C. al P.C.U.S., a prezentat referatul V.I. Lenin si unele probleme privind unitatea miscarii mun- citoresti mondiale", referindu-se In special la imprejurarile istorice ale constituirii Cominternului si a semnificatiei celei de 21-a conditii de primire In Comintern adoptate de cel de al doilea con- gres al acestuia In 1920. Florea Dragne, sef de sectie la I.S.LS.P. s-a ocupat In interventia sa de lupta dusa tntre 1921-1944 pentru refacerea unitatii miscarii muncitoresti, referindu-se In special la actiunile de front unic muncitoresc duse In cadrul organizatillor sindicale In cursul unor greve, a luptei Impotriva pericolului fascist etc. Dr. $lefan Radulov, conf. univ. la Academia de stiinte socialei conducere social& de pe ling& C.C. al P.C. Bulger a prezentat referatul Experienta Partidului Comunist Bulger In crearea Frontului unic" oprindu-se la citeva momente principale : Frontul unic al muncii (1923), Blocul Muncii (1925), Frontul popular antifascisti antimilitar (1935), Frontul patriei (1941). Gh. Unc, sef de sectie la I.S.I.S.P. a facut o expunere cu tema Frontul comun al clasei muncitoare din Romania In actiunile de solidaritate cu proletariatul international", subliniind ideea ca de la primele Inceputuri de activitate politica si pina In zilele noastre, internationalis- mul proletar a constituit o trasátura permanentai caracteristica a miscall', muncitorestisi socialiste din tara noastra. Max Schaffer, redactor sef la Editura Marxistische BlAtter" din R.F.G. a facut o trecere In revistä a traditiilor de lupta unitara a clasei muncitoare germane In anii avintului revolu- tionari ai republicii de la Weimar, In lupta impotriva hitlerismului, apreciind dificultatile sporite ale realizarii acestei unitati, In conditiile actuale ale partici/lath P.S.D.G. la activitatea guvernamentala din R.F.G. Julio Torres Rubio, membru al C.C. al P.C. Spaniol dupa ce a evocat actiunile de front unic muncitoresc din perioada frontului popular si a luptei impotriva interventiei franchiste, a subliniat actualitatea realizarii unitatii de lupta a clasei muncitoare, relevind rolul sporit pe care-I joacd In lupta contra franchismului comisiile muncitoresti" In rIndul carora P.C. Spaniol desfasoara o sustinutä activitate de influentare ideologic& si politica. Prof. univ. Teodor Bugnariu a prezentat o serie de consideratiuni personale privind unele aspecte ale raportului dintre national si international. Dr. Vaclao Brabec, cercetator stiintific principal la Institutul de marxism-leninism al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, a comunicat despre Experienta istorica In aplicarea politicii frontului national In revolutia national-democratica din Cehoslovacia", referindu-se la con- fruntarea dintre linia burghezawww.dacoromanica.roi cea proletarft Intre martie 1939 februarie 1948. 3 VIATA $TIINTIFIZA 1089

Dr. Emil Bors, conf. la Institutul de stiinte politice de pe lingA P.M.S. Ungar a prezentat o comunicare despre Ecourile privind pregatireai infAptuirea partidului unic marxist-leninist al clasei muncitoare din Romania in presai opinia publicA din Ungaria (octombrie 1947 martie 1948)". Aron Petrie, prof. univ.i decan al FacultAtii de Istorie din Bucuresti s-a referit In inter- ventia sa la succesul luptei pentru unitate In preajma i in timpul conferintei nationale a P.C.R. din octombrie 1945. Luca Stepanovici Graponenko, prof. sef de catedrit la Academia de stiinte sociale de pe ling C.C. al P.C.U.S. s-a ocupat In interventia sa de lupta dna de P.C.U.S. pentru traducerea In viata a principiilor leniniste ale unitatii proletare, dedicind o parte a comunicArii comparArit schimbArilor calitative produse In structurai formarea clasei muncitoare contemporane din U.R.S.S., in raport cu perioada revolutionard. Vasile Liveanu, sef de sector la Institutul de istorie N. Iorga" a fAcut o serie de consi- deratii privind Activitatea P.C.R. pentru coalizarea clasei muncitoare cu celelalte forte pro- gresiste In perioada 23 August 19446 martie 1945". Josef Bobok, conf. la *coala superioarA politica de pe lingl C.C. al P.C. Cehoslovac, s-a referit In cuvintul sat', !titre altele, la problema raporturilor reciproce dintre national si inter- national In strategiai tactica de luptA a miscArii revolutionare pentru progres social-politic asupra particularitAtilor de naturA social-economicA sau rezultate din specificul national diferit de la o tall la alta. Vasile Nichita, profesor la Academia Stefan Gheorghiu" s-a referit la rolul sporit al partidului clasei muncitoare In desAvIrsirea constructiei socialismului si In afirmarea natiunii socialiste ca factor al progresului social-politic In epoca contemporanA. Tadeusz Godlevskij de la Scoala superioarA de partid de pe lingl C.C. al P.M.U. polonez a expus unele consideratii generale privind Rolul partidelor comuniste In dezvoltarea unitAtii clasei muncitoare". Petre Panzaru, profesor la Academia tefan Gheorghiu" a dezbAtuti argumentat problema : Nationaluii internationalul o unitate dialecticA". Vorbitorul a subliniat ideea cá asa cum generalul nu existA decit ca o Insumare sinteticA a unor fenomenei realitati parti- cularei specifice, tot astfel internationalul nu existA In fapt decit prin existenta simantles- tarea plenarA a unor raporturi Intre entitAtile nationale independentei suverane. Kiril K. .Sirinea, sef de sector la Institutul de marxism-leninism de pe IMO C.C. al P.C.U.S. s-a referit la interdependentai raporturile dintre lupta si experienta de front unic muncitoresc din fiecare tara si cea a miscArii muncitorestii comuniste internationale. Vorbi- torul a ilustrat opinille sale cu exemple privind raporturile dintre Comintern si P.C.R. In anii 1935 1940. Dr. Hans Joachim Krusch, sef de sector la Institutul de marxism-leninism de pe lingA C.C. al P.S.U.G. a prezentat un scurt istoric al conditiilor istorice care au dus la constituirea partidului socialist unit german, la congresul din 21-22 aprilie 1946. Dr. Maria Covaci, cercetAtor stiintific principal la I.S.I.S.P. a comunicat despre Coalitia tuturor fortelor antihitleriste, factor hotArltor al luptei de eliberare a Romaniei de sub dominatia fascistA". In Incheierea discutiilor In plenarA, Dr. Gh. Zaharia, director adjunct al Institutului de studii istoricei social-politice, In comunicarea sa P.C.R., promotorul luptei unite a maselor Impotriva pericolului fascist" a fAcut o trecere in revistA a luptei pentru front unic munch- toresc pentru fiturirea unui larg front popular antifascist In anii 1933-1940. In afara comunicArilori discutiilor in plenarl, programul simpozionului a cuprins Si dezbaterea in cadrul a douA mese rotunde" a temelor :I. Rolul parlidului marxist-leninist In fdurirea unitalii de acfiune a clasei muncitoare; II. General si particular In lupta forfelor demo- cratice-progresiste Impotriva imperialismului si neocolonialismului, pentru independenfd nalionald si progres. In cadrul primei mese rotunde, au prezentat referate : Ion Iacosi,sef de sectie la I.S.I.S.P. despre Elemente semnificative In lupta pentru crearea partidului politic unic al clasei munci- toare din Romania si din activitatea acestuia (1886 1900)" ; Augustin Deac, cercetAtor shin- tific principal la I.S.I.S.P. : Lupta pentru asigurarea unitatii organizatorice si de actiune in anii de pregAtire a transformArii partidului socialist in partid comunist (1918-1921) ; Gh. Mol- doveanu, conferentiar la Academia $tefan Gheorghiu" despre TrAsAturi ale unitAtii miscArii sindicale din Romania in perioada anilor 1918-1922" ; Marin C. Stdnescu, cercetator stiintific la I.S.I.S.P. : Succesul tacticei aplicate de P.C.R. de colaborare cu organizattile socialiste si social-democrate In timpul alegerilor comunale din 1926" ; Gh. Sbárnd, lector la Academia $tefan Gheorghiu" : Rolul P.C.R. in Indrumarea luptei U.T.C. pentru fAurirea unitAtii de actiune a tineretului muncitor" (1933-1944) ; N. Gurgu Munteanu, cercetator stiintific la www.dacoromanica.ro 1090 VIATA 8TIDITIFICA 4

1.S.1.S.P.Sindicatele unitare, factor important In infaptuirea unitätii de actiune a clasei muncitoare" ; Strassenreiter Elisabeta, cercetator stiintific la Institutul de istoria P.M.S. Ungar : Une le aspecte ale infaptuiriii dezvoltarii frontului unic al clasei muncitoare din Ungaria dui:a Eliberare" ;I. Babici, cercetator stiintific principal la I.S.I.S.P. : Prezenta activA a miscarii muncitorestii democratice din Romania la manifestarile antifasciste pe plan international (1932 1939)" ;1. Felea : Amintiri din activitatea publicistica la Cuget liber, AdevArul etc. In anii 1933-1936" ; Livia Dandara, cercetator stiintific la I.S.I.S.P. : Consideratiuni cu privire la evolutia luptei pentru F.U.M., oglindita In presa muncitoreasca din Romania 1933 1939" ;T. Udrea: Preliminariile fauririi Frontulul Unic muncitoresc, (septembrie 1940 aprilie 1944)" ;Venera Teodorescu, cercetator stiintific principal la Institutul N. Iorga" : Unele probleme privind unificarea miscarii de femei (1944 1947)" ;Gh. Tufui, cercetator stiintific principal la I.S.I.S.P. : Dezvoltarea formelori metodelor de colaborare dintre P.C.R. si P.S.D. in lupta pentru faurirea unitatii depline a clasei muncitoare din Romania" ; Mihai Fdlu, cercetator stiintific principal la I.S.I.S.P.Procesul constituirii organizatiilor partidului unic al clasei muncitoare", (noiembrie 1947 februarie 1948)" ; 1.Lache, conf. univ. la Aca- demia, Stefan Gheorghiu" : Unitatea de actiune a clasei muncitoarei lupta pentru instaurarea regimului democrat popular din Romania" ; 0. Matichescu, cercetator stiintific la I.S.I.S.P. : Activitatea U.T.C. pentru faurirea frontului de lupta a tineretului oglindita in coloanele revistei Tlnarul leninist". in cadrul celei de a doua mese rotunde au prezentat referate :Traian Caraciuc, conf. univ. la Academia Stefan Gheorghiu" despre Mutatiile social-politice contemporanei unele aspecte ale strategiei revolutionare" ; C. Mecu, conf. univ., la Academia Stefan Gheorghiu" : Lupta pentru cistigarea independentei economicei pentru dezvoltarea economicA de sine statatoare a tarilor In curs de dezvoltare componenta a progresului istoriei contemporane" ; fond Nicolae, cercetdtorstiintificprincipal laInstitutul de stiinte politice si de studiere a problemei nationale:Raportul dintre interesele nationalei cele internationale" ; Mihai Cernea, sef de sectie la Institutul de Filozofie al Academiei de Stiinte Socialei Politice : Diver- sificareai multiplicarea tipurilor de organizatii cooperatiste rurale in diferite tansocialiste si In curs de dezvoltare In procesul general al dezvoltarii social-economice trasatura carac- teristica In transformArile structurilor agrare contemporane" ; Marin Badea, cercetatortiin- %ific la I.S.I.S.P. : Clasa muncitoare din Wile capitaliste dezvoltatei unele aspecte ale politicii de dezvoltare a frontului antiimperialist contemporan" ; Dumitru Popescu, cercetator stiintifie principal la Institutul de cercetari juridice : Politica P.C.R. de dezvoltare a relatiilor interna- tionale ale Romaniei, expresie a Imbinarii intereselor nationale cu cele internationale : C. Bo- loran, cercetAtor stiintific principal la I.S.I.S.P. : Politica de aliantei dinamica acesteia In procesul luptei popoarelor din Asia si Africa pentru cucerireai consolidarea in dependentei nationale ; Gh. .Surpat, sef de sectie la I.S.I.S.P. : General-particular In lupta clasei muncitoare din Romania pentru cucerirea deplina a puterii politice" ; Pamfit Nichifelea, cercetator stiin- tific la I.S.I.S.P. : Patriotismul socialist factor propulsor al infloririi natiunii socialiste, al intaririt coeziunii sale" ; Sofia Popescu, sef de sector la Institutul de cercetari juridice : Unele aspecte ale raportului nallune-stat In procesul construirii societatii socialiste multilateral dez- voltate" ; Radu Pantazi, director adjunct la Institutul de Filozofie al Academiei de Stiinte Socialei Politice : Unitatea de gindire, premergatoare a unitatii de actiune". In Incheierea discutiilor din plenard si a dezbaterilor din cadrul celor [lona mese rotunde, In cuvintul de Inchidere rostit de Stefan Voitec, membru al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. si vicepresedinte al Consiliului de Stat, s-a subliniat utilitatea schimbului larg de opinii In problemele traditiilor de imitate a miscarii muncitorestii socialiste din Romania, a rolului conducator al P.C.R. a frontului unic muncitoresc In lupta pentru cucerirea puterii politice, pentru faurireai dezvoltarea multilaterala a societatii socialiste in tam noastrA. Simpozionul a prilejuit confruntareai o serie de schimburi de vederi privind experienta luptei pentru front unic muncitoresc, pentru realizarea unitatii de actiune a clasei muncitoare in diverse tari ale lumii. Desfasurarea simpozionului 30 de ani de la f Aurirea Frontului Unic Muncitoresc din Romania" a relevat odata in plus experienta, traditiilei aplicarea creatoare de catre partid a luptei pentru unitate organizatorica si politica a clasei muncitoare, rolul hotaritor al acestei unitati In victoria definitiva a socialismului, In dezvoltarea multilaterala a societatii socialiste In lara noastra.

www.dacoromanica.ro Tr. Udrea 5 VIATA wrINTI:FrcA, 1091

A VIII-A CONSFATIIIRE NATIONALA DE ABELEOLOGIE

In zilele de 18-21 mai a.c., s-a desfAsurat la Suceava consfatuirea anuala a arheologilor avind ca obiect Istoria poporului roman in secolele X XIV In lumina izvoarelor arheologice". Au luat parte : prof. Stefan StefOnescu, presedintele Sectiei de istoriei arheologie a Academiei de stiinte socialei politice, directorul Institutului de istorie N. lorga", prof. D. Pip- pidi, directorul Institutului de arheologie din Bucuresti, prof. M. Petrescu-Dimbovita, direc- torul Institutului de istorie si arheologie din Iasi, prof. Ion Nestor, precum i numerosi arheologi, istoricii muzeografi. Consfatuirea a lost deschisä de prof. D. Pippidi care a prezentat progresele lnregistrate In ultima vreme de arheologia medievala, precumi sarcinile ce-i stau in fata, printre care cer- cetarea atentä a perioadei sec. X XIV, perioada deosebit de importanta pentru istoria patriei noastre In care s-au consolidat relatiile feudalei s-au format cele dottä state independente romanesti. D-sa a adus calde multumiri Academiei de Stiinte Socialei Politice pentru spri- jinul acordat consfatuirii, precum i organelor locale de partid si de stat care au oferit conditiile cele mai prielnice pentru desfAsurarea lucrdrilor. Participantii la consfatuire au fost salutati apoi de I. Panaitiu dinparlea Comitetului judetean de partid si de prof. Stefan Stefänescu din partea Academiei. Primul raport a fost prezentat de I. Donat avind ca subiect Populafia autohlond dintre Carpafi si Dundre in secolele X XIII. Folosind datele oferite de catagrafiile mai noi, coroborate cu informatiile istoricei arheologice privind epoca respectiva, precum si cu toponimia, d-sa a aratat cä populatia era mai numeroasd in regiunile de deal si munte cleat In cele de ses, cd autohtonii din regiunile de deal si munte mai liberi fatd de popoarele migratoare care locuiau In chnpie au creat statul feudal care s-a intins apoi spre ses. Prezenta autohtonilor in cimpie este doveditd de numeroasele toponime de origine tiurcicd din aceasta regiune care nu se puteau 'Astra decit daca erau preluate de o populatie de continuitate. Utilizind datele toponimiei, vorbitorul a precizat care au fost zonele locuite de pecenegi sicumani si a facut o serie de sugestii cu privire la localizarea formatiunilor politice amintite la 1247, problemd indelung dezbdtutd In literatura noastra istoricá. Totdeodata, d-sa a ardtat cd dat fiind faptul cá organizarea eclesiastica urmeazd indeaproape pe cea politicd, episcopii sau pseudo-episcopii trebuind sa-si aibd resedinta pe lingä o capetenie politicá aparitia primelor formatiuni politicei localizarea acestora pot fi mai bine Intelese dacd cele doua procese shit urmárite paralel. Participantii la discutii (prof. Stefan Stefdriescu, Serban Papacostea, N. Stoicescu, etc.) au apreciat In mod deosebit continutul acestui referat ale carui concluzii au fost considerate In general juste. Citiva vorbitori (prof. Ion Nestor, prof. Petrescu-Dimbovita etc.) si-au exprimat unele rezerve cu privire la metoda de reconstituire a unor realitati mai vechi folosind date mai noi. 0 serie de arheologi au sustinut ca cercetdrile arheologice au dus la descoperirea unui numar mai mare de asezari din sec. X XIII In regiunea de ses. La aceasta I. Donat a replicat ca in regiunea de deal si munte locuintele de lemn construite la suprafatá nu au ldsat urme, asa cum s-a petrecut cu locuintele semi-ingropate de la ses. S-a evidentiat, de asemenea, necesitatea de a se avea In vedere fluctuatiile de populatie, cai aceea de a se cerceta din punct de vedere arheologici regiunea submontand si de deal, care a fost In general neglijata (N. Stoicescu). Cu deosebit interes a fost asteptat referatul lui N. Constantinescu, Etapele constitutrii ci consoliddrii statului feudal Tara Romdneascd (sec. XIII XIV). Cerinfele cerceleirii arheologice, aceasta datoritá descoperirilor arheologice din ultimii ani facute de d-sa la Curtea de Arges. Vorbitorul nu a Infatisat Insd rezultatele acestor descoperiri (ce vor apare in curind intr-o mono- grafie), ci a facut o prezentare sintetica a istoriografiei problemeii o noud analiza a documen- telor cunoscute care atestä existenta unor formatiuni politice romanesti in sec. XIII. In Incheiere referentul considera pe bunä dreptate ca trebuiesc Intreprinse neapárat cer- cetdri arheologice In zonele dens populate unde sint amintite formatiunile politice din sec. XIII : tam Lovistei, Vilcea si Gorj, precumi In zona Buzau-Vrancea, zone ramase in mod inexplicabil In afara cercetdrii arheologice, care ar putea aduce aici rezultate deosebit de importante pentru cunoasterea societatii romanesti de la mijlocul sec. XIII. In interventiile lor, Stefan Stefanescu, $erban Papacostea si N. Stoicescu au subliniat importanta problemei aparitiei statului feudal, cai necesitatea colaborarii Intre istoricici arheologi pentru cunoasterea mai deplind a acestui proces complex. $erban Papacostea a vorbit apoi despre datoria cercetatorilor de a studia situatiadin cele trei provincii in corelatie si a adus o serie de precizari cu privire la sedentarizarea cumanilor si la relatiilecu regatul maghiar pe baza unui document necunoscut din anul 1366. N. Stoicescu a al.:kat cd perioada ultimilormigratori a www.dacoromanica.ro 1092 VIATA FrIINTIFICA 6 constituit o adevarata scoala a conducerii pentru mai marii formatiunilor locale si ca, in stu- dierea alcatuirii acestor formatiuni, nu trebuie neglijat factorul extern ca si atitudinea autoh- tonilor fatA de migratori, cu care puteau sa coabiteze, din fata carora se puteau retrage in regiuni ferite sau cu care puteau lupta ; fiecdreia din aceste trei situatii II corespundeau alcatuiri politice cu trásaturi diferite. Dupit opinia cercetãtoarei Eugenia Zaharia, fntirzierea aparitiei statelor feudale ar trebui legata de faptul ca locuitorii din regiunile noastre considerau ca apartin imperfului roman de rasa- niti apoi bizantin, care ar fi trebuit In chip firesc sa-i apere. In aceeasi ordine de idei au mai luat cuvintul. I. Barneai Corina Nicolescu, care au subliniat importanta influentei bizantine in regiunile noastre ;I. Barnea a fäcut unele precizari cu privire la situatia din Dobrogea. Tot despre teritoriul Tdrii Românesti s-a ocupat si referatul urmator sustinut de Panait I. Panaiti intitulat Arheologia rurald in ftnuturile de la sud de Carpaft. Probleme de istorie eco- nomicd $1 culturald a secolelor X XIV. Vorbitorul a aratat cd, Intrucit marea rnajoritate a populatiei locuia In mediul rural, satul fiind celula de origine a vietii materialei spirituale", arheologia medievala i-a acordat o mare importantä. Din prezentarea pe secole a descoperirilor arheologice fäcute pind in prezent, rezulta ca cele mai bogate date (peste 120 localitäti) privesc secolele X XI, pentru care varietateaL canti- tatea uneltelor descoperite au permis stabilirea unor concluzii ferme despre dezvoltarea agricul- turii, viticulturiii mestesugurilor. Mai putin cercetate shit Imprejurarile din secolele XIIXIII, pentru care descoperirile sint Inca sporadice ; din aceastä pricina nu se poate face o legatura precisa Intre realitatile cu- noscute in sec. XIV si cele ale sec. XI XII, precum nu se pot cunoaste prea bine relatiile din- tre populatia autohtonai ultimii migratori, indeosebi Mari. Dupa opinia vorbitorului, sfir- situl culturli Dridu nu este legat de aparitia pecenegilor. Raportorul a facut apoi o serie de con- sideratii despre satele existente in sec. XIV, consideratii bazate pe descoperirile facute in peste 20 de statiuni, si a ardtat necesitatea intensificarii cercetarilor privind perioada ultimelor mi- grata. La discutii au luat cuvIntul prof. Joan Nestor si Eugenia Zaharia care au adus o serie de precizAri cu privire la soarta culturit Dridu dupa venirea pecenegilor. Prof. I. Nestor a subliniat faptul cit autohtonii si-au pastrat identitatea etnica In timpul ultimilor migratori, factorul local fiind elementul de stabilitate si continuitate. Dupa opinia d-sale, cultura Dridu ar fi fost urmatA de un proces de urbanizare in care se simti unele influente ale celui de al doilea tarat vlaho-bulgar. D-sa a facut apoi o serie de consideratii de ordin metodologic, subliniind posibi- litatile arheologiei de a reconstitui trecutul istorici In epocile pentru care exista documente. In interventiile lor, Octavian Iliescu a facut o ampla prezentare a descoperirilor monetare din aceasta epoca, dovedind importanta monedei bizantine prezenta intens In Dobrogea, Mun- tenia sl Moldova, iar Stefan Stetanescu a aratat ca, intr-o anumita epocA, tatarii au asigurat o stabilitate In tinuturile aflate sub dominatia lor (asa zisa ,,Pax mongolica"), ceea ce a favo- rizat dezvoltarea schimburilor. Un loc aparte 1-a ocupat referatul alcatuit de Mircea Mateii Stefan Olteanu privind Confinutul economico-social s1 rolul formelor preurbane la est st sud de Carpafi, care a avut me- nirea sa ilustreze nivelul fortelori relatiilor de productie in aceasta regiune in secolele XII XIII, perioada ce a premers aparitiei oraselor. Pentru Moldova, Mircea Matei considera cd, in procesul de trecere de la satla oras, exista o etapa intermediarit, etapa c e poate fi plasatit fn sec. XIII si In prima jumatate a celui urmator. In aceasta etapa, prin pozitia geografica ocupata, unele asezAri au devenit treptat importante centre de schimb, fara sa dispuna Inca de o productie artizanala proprie. Aceasta productie artizanala a aparut mai ttrziu, cind rolul economic al oraselor a crescut. 0 a doua cale de aparitie a oraselor a constituit-o implantarea" pe teritoriul Moldovei a unor centre religioase (Siretul, Baia, Milcovia). hi Tara Româneasca, procesul a fost putin diferit ; aicidesi dupa opinia raportorului se creaserd premisele majore ale genezei orasului medieval" Inca de la inceputul mileniului al II-lea e.n. procesul de gestatie a fost mult Intirziat din pricina popoarelor migratoare. Cu exceptia teritoriului dintre Dundre si mare, unde viata urbana s-a infiripat mai de timpuriu, conditiile favorabile pentru aparitia oraselor nu s-au ivit cleat In a doua jumatate a sec. XIII. In ambele tari deci orasele au aparut incepind din sec. XIV. In cursul discutiilor, la care au participat Stefan Stefanescu, N. Stoicescu si V. Neamtu, s-a subliniat importanta problemei aparitiei oraselor pentru dezvoltarea economicti a Tarii www.dacoromanica.ro 7 VIATA VTLINTIF/CA 1093

Romanestii Moldovei. Totdeodatd, s-au evidentiat o serie de probleme a cdror cercetare tre- buie continuatA pentru mai completa Intelegere a acestui important proces socio-economic ; conditiile care au dus la separarea orasului de sat, durata perioadei preurbane in diferite cazuri, fazele prin care trece orasul pind la maturizarea sa, particularitdtile dezvoltArii oraselor roma- nesti 1'20 de orasele din Wile vecinei mAsura in care acestea din urmil au influentat procesul de genezA si organizarea oraselor din tArile romane ; rolul organizArii statului feudal In aparitia consolidarea oraselor etc. In referatul sat' (Arheologia satulut feudal-timpuriu transilvänean. Probleme de atribuire elnicà si de reconslituire istoricd), Radii Popa a Mut o ampld prezentare a stadiului la care au ajuns cereetdrile in acest domeniu. D-sa a ardtat ca pentru precizarea apartenentei etnice a complexelor arheologice shit necesare eforturi marl si mai bine organizate. Dintre mAsurile ce trebuiesc adoptate vorbitorul a amintitpublicarea Intr-un ritm mai sustinut a materialului arheologic recoltat ; sAparea si publicarea integralA a unor complexe care sA dea posibilitatea de interpretare mai completd a materialului arheologic existent si Indreptarea efortului arheo- logic spre acele zone geografice pe care documentele din sec. XIII XIV le desemneazA ca vetre puternice de viatA romaneascd. Prof. Ion Nestor a considerat Indreptdtite concluziile lui Radu Popa si a discutat pe larg problema etapelor pAtrunderii maghiarilor In Transilvaniai apartenenta etnica a culturii denu- mita Ciugud. Radu Heitel aadus oserie de precizAri cu privirelauneledesco- periri mai recente fdcute la Alba Iulia. S-a subliniat, totdeodata, necesitatea colaborarii Intre arheologii Directia Monumentelor istorice In cercetarea unor monumente vechi. A urmat apoi coreferatul colectivului de arheologi din Cluj, prezentat de Petre Iambor, din care s-au desprins rezultatele frumoase obtinute pinA acum In cercetarea arheologicd a unora din numeroasele cetati romanesti sau slavo-romane din Transilvania, cetAti care au fost tot atitea centre ale formatiunilor politice locale. Accentul a fost pus In chip firesc pe importantele descoperiri de la cetatea Ddbica. In interventia sa la acest coreferat, prof. M. Petrescu-Dimbovita a fAcut unele precizari cti privire la tipologia cetAtilor slave si slavo-romane. Ultimul coreferat, prezentat de Rodica Balta, a Infatisat rezultatele obtinute In sdpd- turile arheologice de pe dealul Odunu-Botosanii importanta acestora pentru cunoasterea sa- tutui moldovean din timpul feudalismului timpuriu. Mircea Matei a Mut unele observatii cu privire la dificultatea de a se data asezArile din sec. X IIXIII datoritA Indeosebi lipsei monedelor din sApAturi si a arAtat necesitatea unor cercetari comparate intre asezArile descoperite In diverse regiuni ale tarii. Dupd terminarea discutiilor, in ziva de 20 mai a avut loc o excursie de studii la !lianas- tirile din nordul Moldovei. La Putna, Mircea Matei a prezentat vizitatorilor rezultatele ultimelor sApAturi arheologice care au dus la descoperirea caselor domnesti ale lui Stefan cel Mare. Inchiderea consfatuirii s-a fAcut in ziva de 21 mai. Prof. D. Pippidi a prezentat rezul- tatele fructuoase ale dezbaterilor, a schitat liniile de cercetare ce s-au degajat In cursul discu- tiilor si a subliniat necesitatea colaborArit dintre istorici si arheologi pentru ldmurirea problemelor atlt de importante ale istoriei poporului roman In sec. X XIV, perioada pentru care cerce- tArile arheologice vor trebui intensificate.

N. Stoicescu

CALATORIE DE STUDII IN R. S. CEHOSLOVACA

In perioada 16 aprilie 1 mai 1974, In cadrul Intelegerii dintre Academia de Stiinte Socialei Politice si Academia de Stiinte a R. S. Cehoslovaca, am efectuat o cAlAtorie de studii In R. S. CehoslovacA, fiind oaspetele Academiei de Stiinte Slovace. Scopul deplasdril a fost :a) depistarea de izvoare privind istoriografia maghiard din Transilvania In sec. al XVI-Iea ; b) dezvoltarea practicii scrisului In cursul evului mediu In Europa Centralia si de Est ; c) depistarea de documente privind istoria locurilor de adeverire, www.dacoromanica.ro 1094 wATAsTILINTIFInk 8 mai a les al celui din Alba Iulia. In acest scop am efectuat cercetdri la Bratislava (Arhiva centrald de stat slovacit, Arhiva de stat din Bratislava si Arhiva regiunii Bratislava), la Arhiva capitlului din Nitra. /n aeeste arhive, mai ales In Arhiva Centrald de Stat din Bratislava existd un bogat material documentar privind istoria Romaniei, printre care si istoria locului de adeverire Alba Julia, Oradea etc. Dupd parcurgerea arhivelor familiale (PAlffy, Erady, Eszterhazy, Kosz- tolanyi, Kubinyi, Révay, Zay, Apponyi, Benicky, Notafalusy, Bakovsky, Serényi, Veli8 (Szalay), Zichy, KorlAt, am reusit sd depistez o serie de materiale documentare privind temele susmen- tionate, mai ales In arhiva familiei Revay cu relatii de rudenie in Transilvania. Parcurgind In parte datoritA timpului limitat indicii arhivei conventului din Lelesz cuprinzInd mai multe mii de documente, am reusit sd depistezi acolo o serie de documente privind lärile ro- mane, printre altele documente emise de Iancu de Hunedoara sau locurile de adeverire din Oradea. Am gAsit documente interesante si In arhiva capitlului din Bratislava, a celui din SpiS fluJasov. In vederea valorificarit informatiilor cuprinse In documentele depistate pind In prezent, cred cd ar fi util cit mai urgent microfilmarea acestor documente, cu atit mai mult cu cit arhivele din Bratislava efectueazd deja asemenea operatiuni, potrivit intelegerii de curind semnate cu Arhivele Statului. Primirea cAlduroasd, amabilitatea personalului de la arhive, a profesorului Richard Mar- syna de la Institutul de istorie din Bratislava, conditiile bune asigurate de Academia de 8tiinte SlovacA mi-au permis utilizarea optimd a timpului relativ scurt petrecut In aceastA tard comparativ cu materialul documentar existent In aceste arhive.

Carol Vekov

PREZENTE ROMANETI IN SPANIA

La invitatia SocietAtii ibero-americane de studii numismatice din Madrid, semnatarul acestor note a tinut In capitala Spaniei, la 17 aprilie 1974, o conferintA cu titlul La numismatique el les relations hispano-roumaines a tracers les stades. Conferinta a avut loc la Monetdria din Madrid, In cadrul cursului academic organizat In fiecare an universitar de catre susmentionata societate si la care sint invitati sd participe specialisti din Spania si din alte PH.. De fapt, relatiile dintre Spaniai tara noastrd, In domeniul numismaticii si al disciplinelor Inrudite, au Inceput sd se Infiripeze Inca din anul 1968, end Cabinetul numismatic al Academiei Republicii Socialiste Romania a luat parte la expozitia La mujer en la medalla" (Femeia In arta medaliei), organizatd de Fabrica de monede si timbre din Madrid In luna decembrie a acelui an ; printre medaliile romanesti expuse cu acest prilej, au figurati citeva, realizate de care tineri artisti din /am noastrd. In lipsa presedintelui SocietAtii, D. Antonio Beltran Martinez, sedinta din 17 aprilie a fost prezidatd de cdtre D. Aurelio Rauta, primul vicepresedinte, care a prezentat pe vorbitor. A asistat un public numeros specialisti din cadrele monetdriei, In frunte cu directorul ei, D. Jose Ramón Benavides, membri ai SocietAtii, cercetAtori, colectionari, comercianti de mo- nede, din Spania si din America Latina. A participat de asemenea seful reprezentantei noastre comercialei consulare din Madrid, I. Petrescu. In ce priveste subiectul tratat, s-a arAtat cd in domeniul numismaticii, cele mai vechi contacte dintre Spaniai tara noastrd au avut loc Inca din primul secol dinaintea erei noastre, sub sigiliul Romei, dupA expresia atit de fericitd a int N. Iorga. Este vorba anume de dinarii bdtuti in Spania de cdtre magistrati ai Romei republicane, emisiuni din anii 81-80, 76-71 si 46-45 f.e.n., care se Intilnesc in numeroase tezaure ingropate tn aceastd vreme In Dacia, dovadA a circulatiei lor elective in mijlocul societatii geto-dacice. Au fost arnintiti In continuare www.dacoromanica.ro 9 VLkTA STD:NV:FICA 1095 dinarii einisi de Augustus In primii ani ai imperiului, provenind din monet6rii spaniole si gási/i Intr-un tezaur descoperit In apropiere de Brasov, precum si monedele Mute de Traian Impä- rat originar din Spania , In legAturfi cu cucerirea Daciei si transformarea ei In provincie impe- rial& De asemenea, s-au men/ionat talerii spanioli din sec. XVI XIX, ce se gäsesc frecvent In Ora noastrà. Privind circulatia monetara In sens invers, s-a arätat cá mercenarii spanioli din solda lui Despot Vodá a cAror existen/a a fost consemnata de cdtre cronicarul transilvänean M. El les au putut aduce In Spania ducati de aur si taleri de argint cu efigia acestui principe al Mo Ido- vei ; eventuala lor prezenti, In colec/ii iberice, urmeaza a fi verificata ulterior. Conferinta s-a Incheiat cu mentionarea monedelor de aur, emise In Tara de Foc la 1889 si purtind numele ingi- nerului bucurestean Iuliu Popper, care Intemeiase In acea insull Indepártatá o exploatare auri- fell. la El Paramo. In alocullunea de Incheiere, presedintele sedin/ei a scos In relief concluziilece s-au degajat din expunerea conferin/ei, apreciind cä rela/iile dintre Spania si /ara noastrá au fost foarte strinse mai ales In antichitate, In cadrul lumii romane ce se Intindea de la Atlantic Ora la Marea Neagr& Conferinta a fost urmaritá cu mult interes de atre cei prezen/i ; ea urmeazit sá se publice in curInd In revista Numisma", editatii de catre Societatea ibero-americanä de studii numismatice.

Octavian Iliescu

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro RECEN ZII

OLGA CONSTANTINESCII, Critica teoriei Romdniafard eminamente agricold", Bucure§ti, Edit. Academiei R.S.R., 1973, 324p. Colectia Bibliotheca CEconomica.

Studiul Olga! Constantinescueste consa- justifica o anumitA linie politica sau economica crat unei probleme care a ocupat un loc impor- si in alt fel acele lucrAri sau teorii care, chiar tant In gindirea economic& dinRomania. eronate In ansamblu, ofera unele elemente Autoarea i-a dedicat o bura parte a preocu- de analiza si de meditatii interesante, sur- pArilor sale stiintifice, urmArind aceastA pro- prind trasAturiI caracteristici profunde ale blerna In desfasurarea sa istoricA, In ipostazele vietii economice din tara noastrA, includ In simetamorfozele pe care le-a cunoscut timp clinpuldezbateriilor probleme relevante. de aproape un secoli jumatate. Teoria Romania tarA eminamente a- Din acest punct de vedere este semnifica- gricola" vizeazA nu numai dezbaterea cAilortivA remarca venita cindva din tabara expo- nentilor burgheziei liberale St.Zeletinci de dezvoltare economicA a Orli noastre. EaEugen Lovinescu potrivitcAreia cimpul se articuleaza, Intr-un fel sau altul, cu intreaga activitAtii teoretice a fost dominat In Romania problematica socialai economica a Romaniei modernei tocmai In aceasta consta semnifi- de exponentii curentelor critice la adresa rea- litAtilor existente de la junimisti pinfi lasect- catia sa. Departe de a fi expresia unor preo- alisti In timp ce burghezia si liberalii au cupAri de cabinet, a unor meditatii intelec-desfOurat o activitate materialA pozitiva. tuale detoate de contingente de ordin prac- Autoarea a tratat tema intr-o viziune istorica tic, aceasta teorie este strins legatA de intere-pe care o gasim adecvatA profilului acestei sele economice ale anumitor clase si grupAriteme. Este istoria unei idei care ne introduce sociale, de politica economic& a unor partidein problematica gindirii social-economice ro- politice iorganisme institutionalizateale mInesti, In fenomenele specifice realitAtilor vremii.Teoria Romania tarAemina- economice si evolutiei acesteia, In procesele mente agricolA" apare si se afirmA In miezul care caracterizeazA orientArile politice si inte- intereselor de clasa ale societatii românesti,resele de clasA fatA de cAile de dezvoltare in confruntare cu realitatile vremiii cu des- ale tArii. fAsurarea procesului real al evolutiei economiei Orli noastre. In forma sa clasicA si in substratul sáu profund teoria Romania tara eminamente Studierea acestei teorii prezintd impor- agricola" este un produs al intereselor de clasa tantAi pentru intelegerea caracteristicilor ale mosierimii. Ea si-a fAcut intrarea pe arena gindirii economice din Romania In ansamblu, cAci, asa cum s-a relevat in literature de spe- gindirii economico-sociale sub acest semnsi cialitate, teoria economicá s-a dezvoltat In chiar atunci clnd a cApAtat acceptii noi,Ca de pildA In variantele poporanistaiArAnista, tara noastrd In cel mai strins contact cu feno- ea1stpAstreazA o laturA care convenea mosie- menele vietii socialei economice, cu proble-rimii : acceptarea InsAsi a ideii ca Romania matica economiei nationale. Olga Constanti- trebuie sa-si pastreze un profil agrar. nescunu si-a propus In lucrarea pe care o Viziunea de care era cAlAuzitA teoriares- recenzam aici sa trateze toate semnificatiile pectivA In apreciereastructurii economice acestei teorii mai ales cele vizInd raporturile a %Aril, a avut tin caracter conservator chiar sale cu politica economicd sifinanciarã a dacA era vorba de o economie agrara fundatA, partidelor de guvernamint, pind la primul raz- celputinteoretic,pemicagospodarie boi mondial, si valoarea informativa teoreticA tAraneasca. Ea a avut Insa si un caracter IiinterpretativA a literaturii de specialitate de clasA conservator-mosieresc In acea peri- care a dezbfitut cAile de dezvoltare economicä oadA din evolutia ei, pe care am putea-o a tarii. numi clasica" (e vorba de a doua jumatate Fiindcá este evident cA intr-un fel vom a secolului al XIX-lea) si s-a manifestat aprecia citeva consideratii sArace In substantA, si ulterior sub aceastA ipostazA, chiar daca fárA nici o altA aspiratie declt aceea de a a fost preluatiii topita In ansamblul altor .REVISTA DE ISTORIE". ton,n1 27. nr.www.dacoromanica.ro 7. P. 1097-1110 1974. 1098 ILECENZII 2 conceptii teoretice mai ample si mult maiai agrarianismului conservator caalternativi complexe cum au fost poporanismul sau Ord- unicd a vietii econornice a Orli. Acum activeazd nismul. Oricit de fragil ni s-ar 'Area fundamen- Dionisie Pop-Martian si se pronunta cuincisi- tul ideatic al acestei teorii si cit de restrinsd vitatea, vigoareasienergia,incandescenta aria rationamentelor sale, ele degajd o anumitd la unul, calmai puternicd laceldialt, Bogdan sigurantd fiindcd porneau de laconstatari Petriceicu Hasdeu siMihailKogalniceanu. pe care peisajul economic al tdrii le furniza Tot acum Isi pun bazele opereiloratit de la tot pasul si de la politica reald a cercurilor Insemnate In gindirea economici din Romania, dominante care era atlt de putin favorabildA. D. Xenopol si P. S.Aurelian.In Transit- unor transformAri socialesieconomicecu vania militeazd pentru necesitatea dezvoltdrii adevArat profundei deschizAtoare de orizon- industriei George Barit,Visarion Romansi turi. Dincolo de substratul ei declasd,de altii. functia pe care o Indeplinea in corpul de doc- Militind pentrudezvoltareaindustrieiIn Wild al unei ideologii sau alalteia,teoria favoarea cdreia aduceau o aerie de argumente Romania tar& eminamenteagricold"re- de ordineconomicsisocial, reprezentantii Ilectai inapoierea obiectivd atdriinoastre. curentului industrialistsiaipoliticiiprotee- Nu numai o reflecta Insd. 0 accepta i Incerca tioniste aveau constiinta elm% a insemnAtAtii sA incalce o anumitd atitudine, o stare de spirit agriculturiiInconditiileistoricedateale sio mentalitate, adecvatdacesteiinapoieri. Romaniei. Ei nu vedeau pentru multA vreme De altfel dacd o privim In planul mai larg posibild o prevalentd a industriei asupra agri- alspiritualitAtii vremii, aceastdteorie se culturii. rataseazd unei anumite viziuni sia unuistil Lucrarea recenzatdanalizeazd. cusitntul de gindire si ea are corespondentein domeniul nuantelor, eu o permanentA gni&pentru reflectieifilozof ice,alartei i literaturii. reliefareaesentialului,conceptiile care se Olga Constantinescu a procedatsistematic Infruntau In jurut editor de dezvoltarea la investigarea temei din perspectivepecare %Ira, valoarea lorcognitivd,substratullor si-a ales-o. Ea urmareste, Inca dela aparitie, de clasai functia lor sociald.Autoarea ne confruntarile In jurul callor dedezvoltarea oferd o informatie densd, relevantA icredem tarilor romane. Or, cum problematicaliniilor cA In aceasta rezidA until din meritelede bazd de dezvoltare economied a societAtiiseafirma ale lucrdrii. In ea se selecteazd ceea ceeste odatd cu epoca capitalismului,careuniversa- important, ceea ce dd contur sirelief itnaginii lizeazA procesul istoric prin sistemul derelatii unei idei si a unei evolutii economice. sicontacte pe care-1genereazA, Intelegem FiindcA o data cu dezbaterea de idei Intll- pentruceaceastd problematiedli face nim In lucrarei succinte tablouriale situatiei aparitia In tante romane lainceputulseco- economice a tArii pentru a aveacriteriide lului al XIX-Iea. Autoarea studiului amintestejudecatd asupra sensuluiacestordezbateri. conceptiileluiNicolaeSutu, mare boier Se impun atentiei, prin rotunjireatabloului siapdrAtor In calitate de economistalteorieisugerati prin proportionarea justA adatelor, Romania lard eminamenteagricola" si astfel Incit sa redea fidel epoca,in ceeace al liberului schimb Ca principiualrelatiilor areeasubstantial,maiales prezentarea economice interstatale :LuiSutu spune situatiei economice de lainceputulsecolului autoarea Ii apartine concretizareacaatare al XX-lea si din perioada interbelicA. de fapt a Moldovei de atunci, drept tard esen- Acest moment ar fi trebuit relevat cuIn- tialmente agricold" (p. 27). treaga mAsurd pe care o presupuneprezenta In contrast cu ideile sale nisereleveazdlui In definirea ansamblului conceptiiloreco- ideile din celebra I nsemnare aceileitorieimele nomice ale autorilor analizati. apartinind lui Dinicu Golescu,boierul luminat Doud mari capitole ale lucniriisintconsa- si patriot care Isi Inscrie gindurile Ca un punct crate corpului de doctrindpoporanist sia de referintA al miscArii deredesteptarecul- celui tdrAnist si a modalitatilor Incarese turalA si al luminismului dintanteromane, fundamenta,Incadrul acestorconceptii, In epoca prepasoptista. prioritatea agriculturii, justetea uneipolitici DupA ce trece in revistdgindireapasop- economice si a unei orientAri istoricedean- tistA in raport cu problema callorde dezvol- samblu adecvata unei realitAti socialedominate tare a tarii, Olga Constantinescuseopreste de agriculturA. pe larg la caracteristicilegindiriieconomice RemarcAm consecventa judecAtilor i spi- din Roinania, adeptA aliberuluischimb ritul critic ascutlt, idea sA fie negativ, alanali- Ion Ghica, Ion Ionesen delaBrad,Ion zei pe care a Intreprins-oautoarea.Intreg Strat.Perioada dinainteidupd Incheierea esafodajulconstructillor teoreticepopora- Conventiei comercialeside navigatie cu niste, Cai a celor tardniste,estedisecat Austro-Ungaria (1875) are osemnificatiedeo- amAnuntit de la inconsistentaideilordes- sebitA in dezbaterea cailor evolutive aleOrli, pre trainicia i superioritatea economicAa In confruntarea dintrecurentulindustrialist, miciigospoddrii taranesti latruncherea protectionist siadeptiiliberului schimbsi datelor care puneau In evidenta procesul dez- www.dacoromanica.ro RECENZII 1099 voltdrii capitaliste si de la viziunea globald tarele care au grevat asupra lui,depasea finediferentiatAasupratArdnimiiprivitA totusiliberalismulburghezdindeceniile ca o masd omogendi uniformd subaspect IIIIV In tara noastrA. social si economic, la negarea legitimitatii Gdsim tratate cu vigoarea cuvenitA, In miscdriisocialistecafortApoliticAmili- paginile lucrdrii de fatd, pozitia curentului tantd. mosieresc-liberal si al burgheziei agrare fatA Pe ling analiza doctrinei tdrAniste, por-de cdile de dezvoltare economicd a tdrii In nind de la statul tdrdnesc", conceptul poli- perioadainterbelicd.Exponentulcel mai ticspre care graviteazA Intreaga doctrind reprezentativ al acestui curent a fost Constan- tardneasca, autoarea a examinat si politica tin Garoflid ; este de Inteles preocuparea pen- economicA efectivas promovatd de PNT in tru analiza criticd a operei sale. calitate de partid de guvernamint, pentru a Un domeniu pe care autoarea a tinut sd-I percepe mai cuprinzAtor imaginea exactd a includd obiectului investigatiei sale se referd tardnismului siarticulatia dintre teoriesi lapozitia miscdrii muncitoresti, a P.C.R. practicasocialdIncadreletardnismului. fatd de teoria amintitd, fatd de cdile de dez- voltare a OHL Este o problematicd vastA Progreselecares-auInregistratIn tratatd preponderent sub aspectulcriticii ultima vreme In studierea poporanismuluiintreprinse de Partidul Comunist la adresa sitArdnismului nu lipsesc de interes aceste platformelor teoretice burgheze sau agraria- capitole elaborate de Olga Constantinescu niste. Desigur, Partidul ComunistI ndezvol- pind in 1969. tatpropriaconceptie,Intr-opermanentA Mai mult, In anumite compartimente ele confruntare cu curentele de gindire adverse, sint mai convingdtoare, prin fermitatea pozi- dar expunerea pozitivA a continutului concep- tieii punerea In valoare a esentialului. tiei P.C.R. fata de problema agrarA, fatA de Totusi,analiza poporanismului cere sä dezvoltarea social-economicd se cere extinsa subliniem caracterul mic-burghez democrat In studii special consacrate temeL Subliniind al acestui curent, dacd tinem seama de con- justetea punctelor teoretice esentiale elaborate tinutul preconizArilor sale in domeniul vietii de Partidul Comunist autoarea aratd caracterul politice si mai ales de critica la adresa marii militant transformator allinieipoliticea proprietAti, precum si de sublinierea necesi- Partidului. tatii unei reforme de structurd In relatiile de Cea mai strAlucitd creatie a sa este Insusi proprietate funciard. Este drept cd in acti- chipul Romaniei socialiste de astdzi care con- unea politica practicd fruntasii poporanisti denseazd cuceriri istorice In ordinea progresu- s-au mArginit sà activeze ca o grupare de stinga lui material, spiritual si social. Tocmai aceste in cadrele Partidului Liberal. cuceriri constituie replica istoricd a poporului Deasemenea,examinarea tardnismului roman, eliberat de exploatare, la teoria care impune luarea In considerare a influentei pe constituia altddatA stindardul fortelor conser- care a exercitat-o asupra unei Orli a rnasei vatoare, care alimenta iluziisi mentalitAti tdrdnimii,desiPartidulnational-tardnesc nocivei In care se rezuma puterea de inertie nu a exprimat inadecvat interesele acesteia. a unui Intreg regim social politic devenit Tocmaiaceste momente contradictoriise anacronic. cer elucidate astdzi de cercetarea stiintifica. Cartea se Incheie cu un substantial tablou De altfel curentele de facturd agrard din gin- al realizArilor economice isociale ale tdrii direasocial-economicd nu potfisocotite noastre In anii socialismului, imagine Insu- In mod automat reactionare, dupd cum Mci fletitoare a unei realitati pe care vointasi cele industrialiste drept Inaintate, progre- munca poporului o fac mereu mai strAlucitd, siste, asa cum existA o tendintd In literatura mai bogata In impliniri de pret. de specialitate. In raport cu fortele tehnice- Cartea Olgai Constantinescu la care, atunci productive ale societatii aceasta este adevArat. chid ea n-a mai fost, si-a adus contributia Dar fiind vorba de curente sociale importantd prin revederea textuluii punerile la punct este In primul rind atitudinealor fatd de necesare prof. N. N. Constantinescu, membru raporturile socialeale vremii. Altfel oricecorespondent al Academiei R.S.R. este o discutii despre dezvoltarea fortelor productive cercetare utild, construitd solid, preocupatd capAtA un caracter abstract, speculativ dacd sd surprindd corect esentialul, un punct de nu stim gradul de receptivitate al exponen- plecare pentru noi investigatii In specificul tilor industrializArii la transformArile sociale sicaracteristicile evolutiei vietii igindirii care se aflau In fata tdrii ca o conditie a dez- economice din Romania. voltdriiindustrieiInns!. Or, sub aspect social, poporanismul era maiInaintatdecitcurentulindustrialist Damian Hurezeanu iiberal, dupd cum si tdrdnismul,cu toate www.dacoromanica.ro 1100 RECENZ1I 4 *** Studiii materiale de istorie moderns, vol. IV, redactori responsabili N. Adamiloaie si Dan Berindei, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1973, 462 p. Dui:4 o Indelungata intrerupere volu- autoritali politice deosebite, cleat la relatil mul al treilea al colec/iei de Starlit fi materiale propriu-ziseIntrecloua Orr (p.7 8). de (stork modernd a aparut In 1963 Insti- Pe parcursul lucrarii, este reliefat rolul tutul de istorie N. Iorga" a reluat publicareaorasului Brasov ca placa turnanta a corner- acestei importante culegeri. Este de prisos tului romanesc" (p.18),preponderenta sA staruim aid asupra importantei ce o pre-absolutA, aid, a negustorilor romani (p. 21). zintd o asemenea initiativa. Este suficient Anexele lucrãrii, cit se poate de utile, stnt Intro sl constatam, asa cum volumul care face totulconvingatoare pentruexemplificarea obiectul ate/I/lei noastre o probeaza, cd ea constatArilori concluziilor. ofera posibilitateavalorificarii unor cerce- Descatusarea energiilor ipotentialului tad de realA valoare care, practic, nu si-ar gasi economic romanesc" noteaza, In Incheiere, locul in revistele obisnuite, de profil, In cuprin- autoarea, referindu-se la epoca in disculle sul carora pot fi inserate articole cu un numAr atrage dupa sine si reconsiderarea rapor- redus de pagini. turilor cu Transilvania. Sute de ani, Tara Materialul cuprins In volumul al carui Romaneasca a pendulat Intre pia/a turceasca redactori stnt doi istorici de prestigiu N. sicea transilvanA. Turcia s-a impus ca princi- Adaniloaie si Dan Berindei este reparti- pal partener prin ascendent politic, Tran- zat In doua parti. In prima parte, shit incluse silvania ca implinitoarea unor trebuinte coti- studii consacrate rela/iilor comerciale dintre diene ale populatiei de la sud de Carpati si ca Tara Romaneasca si Transilvania, iar in cea mijlocitoarea unui comer/ ce scapa suprave- de a doua cercetdri privind comer/ul intern gherii turcesti. Dupd 1829, Transilvania devine, din Tara RomaneascA. Un interes particulardintr-un partener impus de Imprejurari (in prezinta prima parte a culegerii de Studli ;I argumentare exista, aid, pi/0nd ambiguitate) materiale. Sint urmArite legaturile economice unul ales. AceastA optione are la baza tradilla dintre cele doua provincii ale comunitatil de schimburi economice complementare, dar romanesti, In perioada cuprinsd Intre 1829 mai ales sentimentul ca cele doua provincii, si 1876. In acest scop, a fost prelucrati ordo- alAturi de Moldova, sint elementele constitu- nat un imens material documentar. Informa- tive ale unui tot unitar care este natiunea iileistorice,noi in totalitatea lor, nu stilt romand, poporul roman" (p. 62 63). 0 con- importante doar prin ele Insele. Concluziile cluzie la care subscriem cu rezerva ca, dupd ce le genereaza pe care autorit le desprind parerea noastrA, fenomenele pe care autoarea in urma analizei au In vedere, In primulle are In vedere nu stilt proprii perioadei rind, sublinierea existen/ei legAturilor indes- care Incepe cu anul 1829. Ele s-au manifestat tructibile intre cele trei tan romanesti, relie-mutt mai Inainte. Desfiinlarea monopolului farea masurii in care factorul economic a repre- economic a creat condi/1i si a dat impuls unor zentat un element important care a generat tendin/e ce devenisera, de multa vreme, siasudat puternicconstiintanationalA. realita/i. Tratatul de la Adrianopolt Rego- Georgeta Penelea deschide seria studiilorlamentul organic reprezinta puncte liminarii ocupindu-sedeRelagilecornerctale dtntre In istoria societnii romftnesti nu prin aceea ca Tara Romdneascd siTranstivania in epoca determina fenomene iimpulsurinoi,ci regularnentard (1829-1848). In cercetarea sa, pentru faptul ca realizeaza, intr-un anumit facutift cu minutiozitatei cu o competen/A sens, un cadru mai favorabildezvoltarii mai presus de orice lauda, autoarea, asa cum proceselor interne, determinate de mersul subliniazA In Introducere, se ocupa de rapor- turtle juridice cu implica/ii economice, de obiectiv al istoriei noastre. relaiiilecomerciale propriu-zise (import, export, Apostol Stan se ocupa, In continuare de tranzit), precum si de formele de cooperare Legdturile econornicealeTdritRomdnestt legate de pAstoritul oierilor transilvaneni pe cuTranstivania (1848-1859). Inca de la pamintulTaniRomanesti (p. 7). De la Inceput, inceput, autorul face constatarea generalA reliefind spiritul care a cAlauzit-o In aleatuirea In conformitate cu care economia comple- lucrarii, G. Penelea marturiseste cA are sen- mentara se mentine si In acest deceniu drept timentul de a nu fi epuizat subiectul ; aceasta unul din elementele principale ce determinA o nu numai din cauzele provocate de dispersarea legatura permanentai organica Intre toate materialului documentar, cii, in egala masura, provinciile locuite de romAni. StrInsa inter- datorita faptului cA aparilia acelui element dependen/d dintre acestea, continua el, gene- inefabil, neconsemnat In documente, izvorit reaza. forme economice multiple de colaborare din comunitatea de limbAi factura psihica", sichiar de interpAtrundere" (p. 111). II face pe cercetator sA se gIndeasca, mai Tara Romaneasca, ce poseda o structura curind, la via/a fiilor unui popor aflat sub economica agrara, rAmine o sorsa de materii www.dacoromanica.ro 5 RECENZII 1101 primepentruIntreprinderile industriale din In perioada 1859-1865 schimburile de mar- Transilvania.Aceasta din urma, la rindul ei,fuH au crescut considerabil. Fenomenele de dispunind de o industrie relativ dezvoltatA si colaborarei cooperare economicd dintre ro- avIndposibilitatide vinzare mereu mai res- manii de pe ambele versante ale muntilor, trInseIn cadrul Imperiului habsburgic, men- remarca In continuare cercetatorul, ilustrate pri tinecele (Iona Principate ca principal debuseu rolul pAstorilor transilvaneni, emigrarile de pentruproduselesale industriale. Balanta populatie, fluxul contimm al fortei de munca comerciald,constataIn continuare A. Stan, sezoniere, au completat relatiile comerciale, este net In favoarea TArii Romanesti, In peri- au adincit si diversificat sfera legaturilor eco- oada care face obiectul analizei. De asemenea, nomicedintrePrincipate iTransilvania, se constatAca, pentru cele doui Principate, conferindu-letrainiciesistabilitate.Este Transilvania reprezenta un important furnizor subliniatA, printr-o bogata exemplificare, orien- de rnInade lucru. hi thnpul deceniului care tarea domtnantd a econondei Transilvaniei spre aprecedat constituiriistatuluinational regiunile dunilrene. roman,InTara Romaneasca, sint atestati Realitatile surprinse sau intarite de analiza documentar unnumarde,aproximativ, materialului documentar sugereazA, pe drept, 200.000transilvanenicare-si desfasurau acti- constatarea potrivit cAreia, lila din anii vitateaindiferite sectoare (se ocupau cu domniei lui Al. I. Cuza, se inchegase dejaSi vinzarea produselor manufacturate din Tran- actiona din ce in ce mai viguros comunitatea silvania,cuagricultura sau activau in eco- economica interromaneasca ce cuprinde in nomiapastorala). linii generale teritoriul de astazi al statului Analizind actiunile din epocA, ce aveau in roman, puternic sudata prin existenta inte- vedere crearea unei ample retele de calde reselor materiale convergente. Lucrul este comunicatie,necesareintensificariirela- cu atit mai explicabil cu eft in aceastd etapa tiilor comerciale cu Transilvania,stabilirii de ascensiune a capitalismului, care a dat relatiilor postale rapide, racordarea liniilor substangi dimensiuni calitativ noi vechilor telegrafice, precum si incercarile care au avut elemente de unitate, s-a constituit, In esenta, drept obiect construirea unei retele de cal natiunea roman& modernA avInd Intre corn- ferate, destinate a lega cele trei tart roma- ponentele ei fundamentale comunitatea de noti, autorul desprinde linia generalA, dorni- viata economica" (p. 234). nanta, pe care se situeaza aceste preocupari : Subliniind valoarea Intregului material lupta pentru incadrareaIn cuprinsul acele- constatarea este valabild ipentru studiile iasi comunitati economice a intregului spatiu anterioare Gr. Chirita Isi expritna pArerea , locuit de romani. In egala masura, deplasarea Intru totul conforma cu realitatea, potrivit continua a populatiei, de o parte si de alta a Car- careia aceasta contribuie nu numai la preci- patilor, daca a jucat un rol important In inten- zarea cadrului si a conditiilor generale, ci *i sificarea legdturilor economice, a cimentat,la intelegereastiintificaa modului cum Intr-omaniera corespunzatoare,constiinta diverse aspecte concrete ale legAturilor eco- nationala. nomice s-au contopit treptat intr-o indiso- lubila unitate economicd" (p. 235). Doar conjunctura politica externa,consta- Prima parte a volumului se Incheie cu lu- ta autorul, In incheierea studiului sAu, a Im- crarea Rodicdi Soiniescu, Aspecte dinrela- piedicat, In 1859, unirea Transilvaniei cu litheeconomicedintre Romdnia st Transilvania Moldova si Tara Romaneasca, impusd de nece- (18661876). Pe linia concluziilor generale sitati economice imperioase si de afinitati ale studiilor anterioare, analiza materialului nationale (p. 174-175). perioadei care a precedat cuceririi indepen- Concluziile largi si pertinente, pe care A. dentei Ii permite autoarei sA constate inten- Stan le desprinde din cercetarea sa, ilustreaza sificarealegAturilordintre Transilvaniaci nu numai valoarea materialului, ci, In egala Romania, chiar In conditiile existentei con- indsurd, fireste, pe cea a istoricului care 1-a ventiei comerciale, incheiate cu Austro-Urt- utilizati analizat. garia, In 1875. Gr. Chirita trateaza Istoria legeiturilor eco- Desi se mentine strict in limitele prescrise nomice dintre Principatele Unite st Transit- de material, fail generalizari mai largi,In vania in anii domniet hut AI. I. Cuza. Analiza cuprinsul cdrora sd fie inclusAi conventia atentai larga Ii IngAduie autorului, dota t cu-din 1875, lucrarea completeazA informatiile un remarcabil spirit de observatie, sà desprinda anterioare ialcAtuie*te, impreuna cu cele- unele concluzii deosebitde importante. In lalte trei, notate mai sus, un tot organic, epoca ce o are In vedere, legaturile economice unitar, de ocalitale*i valoare deosebite. dintre PrincipatesiTransilvania, noteaza Din cea de a doua parte a culegerii se re- autorul, au cunoscut, in general, o linie as- marcA studiul amplu al lui Ion Neaou consa- cendenta. In raport cu perioada anterioarlcrat Comerlului intern cu cereale din Tara cu toate dificultatile create de Austria Romdneascd in perioada regulamentard. Intr-un *i de criza economica din anii 1857-1861 oarecare sens, informatiile cuprinse aid, deo- www.dacoromanica.ro 1102 RECENZEC 6 sebit de utile pentru ilustrarea procesului de du-se de mentinerea septelului prin impune- constituire a pietei interne, In perioada regu- rea unor mdsuri restrictive la export (p. 402). lamentarA, completeath observatiile incluse Dincolo, pe linia unor concluzii care Sint In lucrarea lui I. Corfus referitoare la Agricul- Impártdsite, in general, de istoricii care s-au tura PIM Romdnesti in prima jumdtate a ocupat de perioada regulamentard, se constatd secolului al X I X-lea (Bucuresti, 1969). Auto- cd tdranii erau aceia care asigurau si o parte rul remarcl faptul ca Omni! erau aceia care a exportului, In timp ce proprietariii arendasii asigurau nevoia de cereale a oraselori, tot ei, exportau, mai ales, cantitatile realizate din procurau anumite cantitäti destinate expor- dijmA. Se nasc, firesc, intrebArile : in folosul tului.In schimb, proprietariisiarendasii cui afost fAcutA extensiunea suprafetelor furnizau pentru export aproape exclusiv cultivate ? Reprezinta, aceasta, doar un feno- cantitAtile de cereale provenite din dijmA. men determinat de cresterea demografica ? Datele oferite in detaliu, cu o probitate Gine beneficia de restul pAmintului cultivat, siun desAvIrsit respect al adevAruluicare in conditiile In care si cantitAtile de export au solicitat un imens efort, sistematizate In erau provenite, mai ales, din dijmd ? In sfirsit, acord cu cerintele stiintifice, prezintA o certd de ce condamnau Wand, cu atita vehementA, valoare pentru cunoasterea mai deplinA a munca de clacA, dacA aceasta, In Tara RomA- epocii Regulamentului organic. neascA, Invirtutea observatiilor de mai Pe aceeasi linie se Inscriei lucrarea urml- sus nu era eft de apAsAtoare? Studiile toare, apartinInd Lianei Dumitrescu si Corinei In discutie, care se mArginesc strict la obiectul PAtrascu, Comer ful intern al Tarii Romdnesti cercetArii, nu dau rdspunsuri in acest sens ; cu vitet carne intre anti 1829 si 1859. Apre- confirmA cercetArile anterioare fdrA si retie- ciind utilitatea informatillor, care au presupus, feze aceste contradictii. In mice caz, proble- de asemenea, un apreciabil efort de investi- mele ar merita o discutie mai largA ele pre- gare, prelucrareiorganizare, nu putem fi dezentind o netagaduitA importantA. acord cu limitele In care este desprinsA con- cluzia cu privire la trecerea treptata de la Culegerea se incheie cu douà lucrAri sem- cresterea vitelor, ca principal& ramur& de nate de Corina PAtrascu, intitulate Comer fut productie", la cultivarea cerealelor (p. 402). intern cu sare din Tara Romdneased in perioada Fenomenul nu este apreciat prin raportarearegulamentard §i Comer ful intern cu lumindri globalA la epocA, ci doar prin prisma unui de seu in Tara Romdneascd. Ambele, bazate material restrins. Acesta se impune a fi ana- pe cercetAri de arhive, oferA un bogat lizat Intr-un context mai larg, prin conside- interesant material. rarea cel putin a tuturor factorilor care Sprijinit pe o vastiti riguroasA cercetare, caracterizeazA viata agrarA In perioada Regu- cel de al IV-lea volum de Studit si materiale lamentului organic. De asemenea, credem cA, de istorie modernd reprezintA, in ansamblu, dupA 1829, nu mai poate fi vorba de ingra-o contributie pretioasa. El probeazA,odatA direa monopolului turcescaide obligativi- mai mult, necesitatea cercetArii materialului tatea negustorilor otomani de a se aproviziona de arhivA, singurul In masurA sA ingAduie la schele. In urma Tratatului de la Adriano- studiilede sintezd.Subliniind importanta pol, monopolul este desfiintat iar negustoriiaparitiei ivaloarea volumului in discutie, turd nu mai dispun de Uh regim preferential. ne exprimAin speranta cà initiativanu se S-ar pArea cA Intre concluziile acestelucrAri vaopriaici, contribuind,astfel,eficient, si cele ale studiului semnat de I. Neacsu la completareainformatieipentruistoria existA o usoarA contradictie. Aici se remarcA modernA a RomAniei. faptul at extinderea suprafetelor de teren destinate culturii cerealelor, fAcutii in dauna pAsunilor, a creat dificultAti, statul ingrijin- Gh. Platon KRYSTYNA, SZCZEPASTSKA, BO2ENA ZIELIgSKA,Bibliografia wojny wyzwoleliezej narodu poiskiego 1939-1945. .Problematyka wojsko- wa. Materialy z lat 1939-1967 (Bibliografia räzboiului de apärare al poporului polonez 1939-1945. Problematica militará. Materiale din anii 19391967.) Warszawa, Wydawnictwo Ministerstwa Obrony Narodowej,1973,831 p. (Wojskowy Instytut Historyczny. Polski czyn zbrojny w II wojnie gwiatowej Tom. VI).

Lucrarea pe care o prezentAm elaboratA vastaoperaistoricaconsacrat aportulni sub auspiciile Institutului istoric militar din militar polonez In cel de al doilearAzboi Varsovia, Incheie seria celor vase volume din mondial. Ea contine bibliografi aproblema- www.dacoromanica.ro 7 RECENZII 1103 ticii militare a rdzboiului de eliberare a na- ginea diferitelor lucrdri In publicatiile din tard fiunii poloneze In anii 1939-1945 si repre- sistrdindtate. zintd o noud editie mult modificatAi addu- Redarea diferitelor editii ale unei lucrdri gita a Bibliografiei militare a celui de al a fost fAcutd numai In acea parte a Biblio- doileardzboimondial.Materiale dinanii grafter care se referd la problemele poloneze. 1939 1958. Partea polonezd", care a apdrut Au fost consemnate de asemenea traduce- la Varsovia in anul 1960 tot sub auspiciile rile.Indicatiile suplimentare au fost fdcute Institutului istoric militar. numai In cazul lucrdrilor poloneze. Lucrdrile Noul volum cuprinde materiale apArute In limbi strAine sint prezentate in versiunile : In perioada 1939-1967 referitoare la efortul traducerea In limba polond, editiaoriginald militar fAcut de poporul polonez in timpul cea mai noud aflatd la Varsovia, traducerea celui de al doilea rdzboi mondial pe fondul In altd limbd strAind. Autoarele s-au strd- situatiei internationale a Poloniei, precum duit sA noteze pe cit posibil data primei editii la viala polonezilor din lard sau emigratie. a lucrdriioriginale. Vin sà completeze aceastd problematica fun- SistematizareamaterialuluiInsubsec- damentald o serie de lucrdri selectate referi- tine Bibliografiei" este fAcut pe principiul toare la : situatia politicd din Europa, pozitia alfabetic a numelor de autoH sau de lucrAri Poloniei pe arena internationald, unele as- anonime cu unele exceptii chid a fost folosit pecte ale pregatirii de cdtreGermania a principiul cronologic sau asezdrii tematice. agresiunii impotrivaPoloniei,mdsurile de Pentru realizarea unei informatii cit mai apdrare Intreprinse de victima agresiunii pre- exhaustive si pentru economie de spatiu au curn si la desfAsurarea operatiunilor de rdzboifost introduse el emente dedescrierepre- ale Armatei Sovietice si a celei germane pe scurtate care sint explicate In abreviarele de la teritoriul polonez In anii 1944-1945. InceputulcArtii.In unele cazuri aufost In lucrare au fost cuprinse cArti poloneze introduse adnotAri iar In altele trimiteri la sistrAine, precumi articole din peste 700 de diferitelesectiuni,subsectiuni,titlurietc. publicatiiperiodice nationaleside peste granitA inclusiv anumite publicatil conspi- In cadrul Bibliografiei" shit cuprinse do- rative apdrute In tard In timpul ocupatiei cumente, lucrdrii articole referitoare la pro- sau In emigratie In anii rdzboiului sau dupd blematica romAneascd. In cele ce urmeazd terminarea acestuia. IncercAm prezentarea lor intr-o anumitd or- In afara publicatiilor cu caracter01In- dine In functie de locul unde au lost editate, si de popularizare stiintificd In Biblio- de importanta lor si uneori de ordinea lor grafie au lost de asemenea incluse memoriile, numerica.Intrucitspatiul nu ne permite literatura memorialisticd, precum si cele mai descrierea lor amanuntitai deoarece limba valoroase articole de ziaristicd. polondleste mai putin accesibild ne vom limita Materialele bibliografice shit cuprinse In la redarea titlurilor In traducere romAneascA cincimari sectiuni. Sectiunea A (introduc- si a principalelor date privind locul, data, tivd) contine subsectiilebibliografie, isto- iar In cazul articolelori numele revistei in riografie, arhive, lucrdri de informare, hArti, care a apdrut, indicind totodatd In parantezd cronologii, conferinte tiintifice, reviste, presa numdrul de ordine In dreptul cdruia pot fi de rdzboi. In sectiunea B au fost grupategasite Inlucrare. Acolo unde considerdm lucrdri cu tematicd generald.Sectiunea Cnecesare uncle lAmuriri vom reda iscurte cuprinde lucrdri referitoare la situatia poli- adnotAri. tico-militard dinaintea izbucnirii rdzboiului Asadar, In primul rind ne vom opri asupra iar Sectiunea D este dedicatd problemelor documentelor, lucrdrilor imaterialelor edi- politicei economice In timpuldesfAsurdrii tate In Polon ia In perioada amintitd care acestuia. Cea mai cuprinzAtoare sectiune E abordeazd mai pe largi problematica rela- cuprinde materiale pe teme militare. Unele tillor romAno-polone a evolutiei politicii ex- din sectiuni stilt impartite pe subsectiuni, terne romAnesti In perioada premergatoare titluri etc. celui de al doilea rdzboi mondial si imediat Descrierea bibliograficd nu se IndepArteazd dupd izbucnireaacestuia.Amintim deci : In principiu de la normele in vigoare. Pentru Discutitle lui Beck cu Ribbentropi Gafencu obtinerea omogenitAtii referintelor au fost in rapoartele omulut de incredere la Varsovict grupate sub acelasi titlu prezentArile unor al Senatulut din Gdansk (645).Documentele lucrdri mai importante sau completate cu provin din dosarele personalealepresedin- indicarea lucrdrilor de mai mica importantd, telui regentei poznanienedr.N.Bdttcher pe aceeasi temd. Din aceleasi considerente au si se referd la convorbirile dinianuariesi fost grupate intr-o singurd descriere in or- martie 1939. Au fost publicate In Przeglad dinea cronologicd a aparitiei toate editiile zachodi"nr. 4/1965 ;Influentadiplomaliei aceleiasi cArti sau materiale cu aceeasi temd. sanaliste asupra inldturdrit Int Titulescu (727), In sfirsit au fost consemnate aprecierile (re- articol publicat de Sergiusz Mikulicz In ,,Spra- cenzii,critici, completdri) apdrute pe mar- WYMiedzynarodowe"nr. 7/8 din 1959 ;Pac-

8 C. 1447 www.dacoromanica.ro 1104 RECENZII 8 tul riisdrilean. Din istoria relafillor interna- Lucrarile si articolele : De la Vijnifa la fionale in anti 1934-1935 (502), lucrare aPa- Arad. Din via/a refugiafilor polonezi, Cracovia, ruta la Varsovia in 1963 sub semnatura lui1948, de Stefan Bialas (2118);Autorildfile Iaroslaw Jurkiewicz. romane$11 rata de internarea ft ref ugiaiii polo- Valoroase pentru istoria diplomatic/1 euro- nezi in Romania (septembrie 1939 februarie peana In perioada la care ne referim, precum 1941), publicat In Najnowsze Dzieje Polski eipentru cunoasterea relatii/or polono-romane 1939-1945" vol. 8/1964 de Witold Biegatiski sint lucrárilei articolele cunoscutului istoric (2149) si Culisele internarii guvernului sanatist polonez prof. Dr. Henryk Batowski :Criza in Romania (2155) publicat In Prawo i Zycie" cliplomatica in Europa. Toamna 1938prima-nr. 21/1966 de Raymund Kulinski articol vara 1939 (525), apfiruta la Varsovia In 1962 ; aparuti in traducere romaneasca in revista Calatorla lut Beck in Romania in octombrie Lumea" nr. 51/1966 , abordeaza In exclu- 1938 (726), publicat in Kwartalnik history- sivitate problematica refugiatilor polonezi in czny" nr. 2/1958 ;Ultima saptdmind de pace Romania. (543), aparuta la Poznan in 1964 ; Primele Largireferirilaactivitatea refugiatilor .sdpidminiderazboi.Diploma/1a apuseand polonezi sint /acute si In urmatoarele lucräri pina la jumatalea lunii septembrie 1939 (1003), Si articole unele cu caracter memorialistic : aparuta la Poznaii In 1967. Cu mici modifi- Botek Aska : Amintiri (2125), Katowice, 1957 ; cari cele dotal carti au fost reeditate laolaltá GOrszczak Mikolaj Jerzy Poleszczuk" : Schife In 1969 tot la Poznaii sub titlul : Agonia plat din emigrafte, Romania, Iran, Palestina, Egipt $1 inceputul rdzboiului. August-septembrie 1939 (2127). Varsovia, 1948. Sohn Sonecki JO zef : (mai pe larg despre lucrare vezi recenzia Am fost prizonier al Wehrmachtului. Aminti- subsemnatului din Anale de istorie nr. 4/1971 rile unui medic de (agar. (2800). Varsovia 1965. p. 179-180). Aceeasi problematica referitoareAutorul a trecut prin Romania ; Urbano- la relatiile polono-române in aceasta perioadawicz Witold :I nceputul zilei de miine (3707), o Intilnim In cele doua lucrari ale Mariei Tur- Cracovia 1966. Autorul, fost aviator, care a leiska :Despre razboi$i conspirafie (1533), participat la luptele din septembrie, a trecut Varsovia 1959 si Adevdr f i fie/tune. Septem- prin Romania de unde, a plecat In Franta ; brie 1939decembrie 1941(463), Varsovia Wasilewski Zygmunt : Sd fi trait in vremuri 1966, precum sl In alte doua lucrari ale lui interesante.Din amintirileunlitaghiotani. Stanislaw Zabiello Pentru guvern $i grange. (4405), Varsovia 1958. Autorul a stat o perioada Lupta diplomatica pentru problema polonezd In Romania. in cel de al dotter' rdzboi mondial, Varsovia, Mai multe articole se refera la fuga din 1964 (1071) si La post in Fran fa, Varsovia 1967 Romania In decembrie 1940 a fostului maresal (2285). Autorul, fost diplomat si reprezentant al Poloniei Edward Rydz-Smigly. Intre ele al guvernului polonez din emigratie, a trecut amintim :Felczak Waclaw : I ntoarcere f In septembrie 1939 prin Romania de unde a legendd.Des pre reintoarcereamaresalulu i plecat la Paris. Smigly in Polonia (2170), in Wiez" nr. 9/ Destul de numeroase iinteresante sint 1966 ; Datner Szymon : Fuga din captivitatea lucrarilesiarticolele publicate in Polonia germand 1939-1945 (2771) Varsovia, 1966 ; referitoare la refugiatii polonezi In Romania. Fila este completata sicu alte materiale, Pe aceasta temä amintim documentele : Inter- unele cu caracter polemic aparute pe aceasta viul fostului illinistru al afacerilor Externe temai anume :Madajczyk Czeslaw : Fuga Josef Beck in limpul interndrii in Romania luiRydz-Smigly din Romaniainlumina (564), publicat In Najnowsze Dzieje Polskimaterialelor germane publicat in Wojskowy 1914-1939" vol. 9/1965. Reprezinta de faptprzeglad historyczny" nr. 2/1961 ;Szewej- o sun de documente pregatite pentru tipar giert B :In problema fugii lui Ryclz-Smigly de Cz. Madajczyk referitoare laactivitatea din Romania In ibidem, nr. 1/1961. fostului ministru de externe polonez Infe- bruarie 1940 pe clnd se afla /a Brasov. Docu- Remarcam, de asemenea, articolul Incer- mentele sint redate in limba germana si provin cart de reabilitare a diplomafiei naziste in isto- din actele Auswatiges Amt ; Conferinfa de la riografia vest-german& Despre problema pre- Be1grad din 1940 (6009) al card protocol pre- (Wit ref ugiafilor polonezi de calm autoritafile gatit de Jan Zamojski a fost publicat in fasciste romane Germaniei hitleristein anii Najnowsze Dzieje Polski 1939-1945" vol. 19401941 (2743) publicat de Hegeman Mar-. 10/1966. Se refera la conferinta reprezentan- got in Der deutsche Imperialismus und der tilor Comandamentelor organizatiei militare Zweite Weltkreg" B 4/1961. clandestine Uniunea Luptei Armate (Z.W.Z.) Bibliografiacuprinde numeroase mate- din Polonia a sailor bazelor de legatura din riale referitoare la aceeasi tematica publicate Ungaria si Romania precum si a delegatilor insa In emigratie, la Paris sau Londra, de o eomandamentului principal al Z.W.Z. de la serie de fosti demnitari ai guvernului polonez Paris care a avut loc la Belgrad in zilele de dinainte de septembrie 1939. Abordate sub 29 mai 2 iunie 1910. prisma unei atente criticitiinifice, ele pot www.dacoromanica.ro 9 RECENZII 1105 constant o sursA importantA de informare mai grafie : Raczynski Roger : Insemnarile amba- ales asupra unor date ce nu pot fi gasite in sadorului Roger Raczyriski ref eritoare la tre- alte surse. Le prezentdmi pe acestea Ince- cerea autoritaillor supreme poloneze in Romania pind cu cele ce au caracter de documente si renunfarea fostului pre$edinte al Republica reinoind remarca cd va fi vorba numai de Polone prof. Ignacy Macicki (2157), apArut cele In care este cuprinsA si problematicala Paris in revista Kultura" nr. 9/19din romaneasca. Pentru a nu ocupa prea mult1948. Autorul a fost in perioada la care ne spatiu le reclAm sub forma unor scurte fisereferim arnbasadorul Poloniei la Bucuresti ; bibliografice fAcind numai anumite adnotAri PoniAski Alfred : Septembrie 1939 in Romania strict necesare. Incepem cu Jurnalul $i dosa- (2156) apArut In Zeszyty historyczne" (Pa- rele lui Jan Szembek (1935 1945) (587), pre- ris) caiet 6/1964. Autorul a fost in aceastA gAtite de Tytus Komarnicki. Primele doua perioadA prim consilier al ambasadei polone volume au apArut In anii 1964 si 1965 la la Bucuresti ; Kowalewski Jan :Ciclu romd- Londra. Autorul lor a fost reprezentantul nese (2151) apArut In aceeasi revistA. Autorul Poloniei la Bucuresti In anii 1927-1932, apoia fost presedintele Comitetului de protectie subsecretar de stat la M.A.E. pind In septem- a refugiatilor polonezi din Romania ; Cretianu brie 1939 ; Beck J6zef : Ultimul raport. Poli- Alexandru : Romania lsep1embrie 1939(2 150), ticapolonezd 1926 1939(563)apdrutla publicat In limba polonA In revista Kultura" Neuchatel In anul 1951 In limba francezA ; nr. 3/1954 ;Sokolnicki Michal :Problema tut Sokolnicki Michal :Jurnalul de la AnkaraJazef Beck (2159), publicat In aceeasi revistd 19391945 (2314) apdrut la Londra In 1965. nr. 1/1952. Se referd la situatia fostului mi- Autorul a fost In perioada amintitA amba- nistru de externe polonez internat in Romania ; sador al Poloniei in Turcia ; Pob6g-Malinowski. Morawski Kajetan : Drumul comun. Amintirt W Istoria politica contemporand a Poloniei (2129) apAruta. la Paris. Nu se cunoaste anul. 18641945 (469) volumul III anii 1939 Se referd si la emigratia poloneza din tara 1945, apArutA la Londra In 1960. Autorul noastrd. Wandycz Damian S. :Lichidarea istoric de profesie, fost sef al sectiei istorico- infelegertipetrolierepolono-romaneinanul stiintifice din cadrul M.A.E. polonez In anii 1939 (1031) In Zeszyty historyczne" (Paris) 1931-1939, a trecut prin Romania In septem-caiet 7/1965 ; /Meissner Janusz/ CApitan He- brie 1939 apoi s-a stabilit In Apus. In 1948 bert/ Pseudonim/ : Muntele latalui in Wiado- publicA la Paris In revista de limbA polonAmad polskie" (Londra) nr. 19/1942 ; Amin- Kultura", nr.7,8si 9/10 fragmente detiri dintr-o tabard de militari polonezi inter- amintiri intitulate La rdscrucea romaneascanati In Romania. (2115) In care abordeazA problema desemnArii Problema pArAsirii Orli de cAtre mare- noului guvern polonez din emigratie, activi- salul Rydz-Smigly, si cea a reIntoarcerii lui tateasocial-politicd a refugiatilor polonezi In Polonia a constituit obiectul unor dispute pe teritoriul tArii noastre. Pe marginea acestor polemicei in cadrul revistelor din emigratie. amintiri a avut o amplA confruntare de pa -Articole memorialistice ca cel al lui Krezeczo- reri, deseori polemica. Tot el publicA In 1959 wski Jerzy :Cu maresalul Rydz-Smigly in la Londra In Dzienik Polski" nr. 64 arti-Romania (2152) apArut In Kultura" nr. 9t colul Cum s-a reintors in lard Rydz-Smigly 1950 sau cel al lui Rogowski Bazyli : Amin- (2154). tiri despre maresalul Smigly (2175), publicat InteresantA din punct de vedere al ace- In Zeszyty historyczne" caietul 2/1962 au Ieiaiproblematicieste cartea fostului pre- constituit obiectul a numeroase recenzii, de- mier al ultimului guvern polonez din septem- seori polemice, apArute atit in revistele din brie 1939, Slawoj-Skladkowski-Felicjan inti- Polonia cit si cele din emigratie pe care fisele tulatA Condamnatul nu fi-a spus ultimul cuvint bibliografice respective le noteazA. apArutA la Londra In 1964 si care cuprinde Este salutar faptul cd autoarele amintesc o serie de articole memorialistice majoritateaprintre cele 700 publicatii consultatei revista publicate la Paris de-a lungul anilor 1948 Studii. RevistA de istorie". Mai mult ele 1964, In revista Kultura". Intre acestea men- mentioneazA chiar in fisa bibliografica a lu- tionAm : Munca $i acfiunile guvernulut polonez crArii Din istoria contemporand a Poloniet in septembrie 1939 (1043); Presedintele Mos- 1939-1947. Culegere de articole (471) Varsovia, cicki(808);Discutieholariloare.Germanii 1961, recenzia apArutA In aceastA revistA nr. au ispitit guvernul lui Skladkowski. Fuga din 5/1963, p. 1161-1166. Am dori insd pe aceastA Romania. (2158). PrecizAm aici cA atlt In cale sA precizAm cA revista Studii" a prezen- articolele memorialistice ale lui Pobog-Mali-tat cititorilor sAi ialte lucrdri apArute in nowskicitsi ale lui Slawoj-Skadkowski o Polonia care sint mentionate In Bibliografie" serie de probleme shit abordate unilateral, sipe care le notAm aici, pornind de la convin- fapt care a si stirnit un amplu schimb de gerea cA ele vor putea fi de folos In cazul unei parer! uneori polemic. eventuate actualizAri ireeditAri a lucrArii. ConsiderAm, de asemenea, demne de sem- Este vorba de cdrtile Apararea civild a Var- nalat urmAtoarele lucrAri cuprinse in biblio- soviet in septembrie 1939. Documente, mate- www.dacoromanica.ro 1106 RECE:NZII 10 ziale de preset amIntirli relatári (3569), Var- Elizei Campus referitor lapoli tica externd sovia, 1964 ; Din tstoria capacitalit de apdrare a guvernului roman in perioada mOnchenezd populard a Poloniei (6590), Varsovia, 1961 ;(725) apArut In revista Studii" nr. 3/1953, a Skarzynski Aleksander :Cauzele politice ale lucrArilorRdzboiul germano-polonez.Desfa- Insurec (id de la Varsovia din 1944 in docu-surare si comentarii (2936), Bucuresti, 1939 mente (8365), Varsovia, 1962 a cdror scurti de Dinulescu R ;Pdtrascu Gh. siUltimele prezentare a fost fAcutd de M.M. In numerele zile ale unei Europe. Un voiaj diplomatic in 4 1965, p. 966-967 ;3 1963, p. 760-761 ; 1939, (531), Paris, 1916, de Gafencu Grigore, 5 1965, p. 1192-1193 ;2/1963, p. 507-508 singurele care shit redate In lucrare,istorio- ale revistei Studii". grafia noastrA dispune chiar si pinA In anul Din aceleasi considerente am don sà amin- 1967, de o serie de lucrAri, articole sistudii tim a in paginile altei reviste din tara noas- valoroasecorespunzdtoare temei bibliogra- trA, anume Anale de istorie", au fost publi- fiei. (Despre principalele rezultate ale isto- cate, de la fiintarea sa pind la data la care se riografiei romAnesti a epocii contemporane .opreste Bibliografia", numeroase materialeinclusiv interesul manifestat fatA de istoria pe tema situatiei internationale premergA- Poloniei, cititori si istorici polonezi au putut toare celui de al doilea rAzboi mondial, a con- lua cunostintd de articolul Cerceldri privind flagratiei Insái, inclusiv o serie de recenzii istoria contemporand a Romdniei in ultimul aiprezentdri a unor valoroase lucrdri apArute sfert de veac publicat de Gh. I. Ionitdsi M. In Polonia. De pildd revista similard din Po- Moldoveanu in Studia Historyczne" (Cra- Ionia Z pola walki" (349) numerele 1-4/ covia) nr. 2/1971 p. 191-203). Si fiindca pro- 1966 si 1-4/1967, precum si lucrdrile :T. babil luerarea va fi reeditatdiactualizatd Rawski, Z. Stnpor,J. Zamojski:Rdzboiul folosim acest prilej pentru a comunica cd pe de eliberare a poporului polonez in anii 1939- tema generald a celui de al doilea rdzboi mon- 1945. Probleme fundamentale (466), Varsovia dial a fost editatd la Bucuresti In anul 1971 In 1963 ;Miscarea muncitoreascd polonezdin Editura politicA, monografia Marea conflagra- perioada rdzboiului;1ocupafiel hilleriste. Sep- fie a secolului XX. Al doilea rdzboi mondial, Iembrie 1939 - ianuarie 1945. Schila istoricd lucrare Intocmitd de un colectiv de autori (1558). Autorii :M. Malinowski, J. Pawlo- (Gh. Cazan, N. Copoiu, Ion Cum, L. Loghin, wicz, W. Poteranski, A. Przygonski, Varso- N. Z. Lupu, A. Siperco, D. Tutu, C. Ucrain, via, 1964 ; J. Pawlowicz : Din istoria conspi- Gh. Unc, A. Vianu, Gh. Zaharia, Ion Cupsa) rativd a Consiliulut Naftonal al Tarn 1943- sub Ingrijirea unei comisii formate din I. Co- 1944 (2090), Varsovia, 1961 ; W. Góra, St. man, D. DAmdceanu, I. Gheorghe, G. Maco- Okecki, Germanit antifascisti in miscarea de vescu, V. Roman, I. Teclu,Gh. Zaharia61 reztstenfd polonezd (8579) Poznan, 1966 ;F. care a fost distinsS cu premiul Academiei Zbinewicz; Rolulcomunistilorpoloneziin R.S.R., in paginile cAreia sInt prezentatesi organizarea st activitalea Uniunii patriolitor date despre efortul poporului polonez in aceas- Polonezi ia Fortelor armate poloneze dintd puternicd Inclestare cu fascismul german. U.R.S.S., (mai 1942 - iulie 1944) in Z pola In cursul anului 1973, a apArut, de asemenea, walki" nr. 4/1961, au fost recenzate san pre- la Bueuresti, In cadrul Editurii militare, pri- zentate de M. Moldoveanu In numerele, (In mal volum de studii intitulat Rezistenfa euro- ordinea titlurilor prezentate) 2 1967, p. 176 - peand in anti celui de al doilea rdzboi mondial 182 ; 2-3/1968, P. 287-292, 2 1967, p. 176 - 1938-1945. Tarite din Europa centrald si 182 ;2-3 1968, p. 287-292, 6/1964, p. 150 - de sud-est, (autori D. Baran, N. Ciachir, N. Co- 153 ; 1/1969, p. 160-163 ;2/1962, p. 199- poiu, L. Gergely, C. Iliescu, G. Maksutovici, 206 ;6 1966, p. 172-173 ;2/1962, p. 191- M. Moldoveanu, Gh. Unc,Gh.Zaharia). 192, ale revistei Anale de istorie" (pita In In cadrul ei este pe larg abordatd problema- 1966 Analele Institutului de istorie a par- tica miscdrii de rezistenta din Polonia. Amin- tidului de pe ling C.C. al P.M.R." iar dintim de asemenea volumul 9 mai 1945-1970 1966 pind In 1969 Analele Institutului de apArut hi Bucuresti in anul 1970 In Editura studii istorice si social-politice de pe lingd militard si care cuprinde comunicdrile prezen- C.C. al P.C.R."). Revista amintitd a conti- tate la sesiunea stiintifica consacratd aniver- nuat sA publice recenzii iprezentbri ale sdrii a 25 de ani de la victoria asupra fascis- lucrArilor istoricilor polonezi si dupd anul 1967 mului tinutd la Bucuresti in zilele de 29-30 data la care se opreste Bibliografia" de care aprilie 1970 In care sint publicate51comuni- ne ocupAin. cdrile prof. dr. Henryk Batowski :Poporul Recunoscind marea utilitateieforturile polonez in luptaimpotriva fascismului 1939- depuse de cele douS autoare pentru intocmi- 1945, pag. 140-146 si a col. dr. Waclaw Jur- reaacestei vaste lucrdri, remarcdm totusi gielewicz Contribufia milliard a poporului polo- slaba reprezentare In cadrul bibliografiei a nez la victoria impotriva Germaniei hitleriste, istoriografiei romAnesti pe tema abordatA. p. 156-169. In legAturd cu rezistenta polonezd De aceea,pentrualeveniInsprijin siaportul Partidului Muncitoresc Polonez la tinem sA mentionAm eh In afara articolului organizarea ei mentionam de asemenea arti- www.dacoromanica.ro 11 REcENzIr 1107 colele Din Inceputurile rezistenfet polonezein romAnd au fost traduse urmdtoarele cArti : "Magazin istoric" nr.2/1970, p. 52-55 si Naszkowski Marian : Anil incercdritor (4776), 30 de ani de la crearea Partidului Muncltoresc Bucuresti1966, Editura pentru literaturd Polonez In Lupta de clasd" nr. 12/1971 p. 96 universald (In romdneste de loan Petricd) ; 100 apdrute sub semnAtura liii M. Moldo- Moczar Mieczyslaw :Culorile luptei (6847) veanu, iar in privinta ajutorului acordat de Bucuresti, 1967, Editura politicd$iWiglicz RomAnia Polonieifirefugiatilor polonezi In Eugeniusz-Iwanczyk :Vuiqte codrul, Bucu- timpul celui de al doilea rdzboi mondial, arti- resti 1972, Editura militard (ambele In tra- colele : Aurel Loghin, Tutu Dumitru Spri- ducerea liii M. Moldoveanu). jinul acordat de Romania ref ugiafilor polonezi Bibliografia este Inzestratd cu un amplu in anii celut de al doilea rdzboi mondial, In indice de nume de persoanei geografic pre- Analele Institutului de studiiistoricesi cum si de titluri ale lucrdrilor anonirne f apt social-politice" nr. 4/1968 p. 39-51 ;A. Pe- care permite economisirea de timp iorien- tric iGh. Unc :Tezaurul Bdncit Poloniei tarea asupra materialelor ce intereseazd. strdbate Romania, In Magazin istoric" nr. Pornind de la utilitatea unor astfel de 7 8/1968 p. 161-162 ; A. Karecki, L. Esanu : lucrdri Estiut fiind volumul mare de muncd Poporul roman in sprijinul ref ugiafilor polonezi pe care Intocinirea acestui gen de instrumente in anti celut de la doilea rdzbot mondial In de lucru ii reclamd, considerdm bibliografia Anuarul Institutului de istorie si arheologie prezentatd ca binevenitd mai cu searnd cd o Iasi", torn. VII/1970 p. 317-325. serie de lucrdrii materiale cuprinse In cadrul In sfirsit Intruclt bibliografia consemneazd ei are directd tangentd en probleme ale isto- In fisele bibliograficei traducerile unor lu- rieitarnnoastre. crdri poloneze In alte tdri inclusiv a celor cu caracter memorialistic, amintim cd si In limba Milled Moldoveanu

A. JARDIN, A. J. TUDESQ, La France des notables, Paris, 1973, (Nou- velle histoire de la France contemporaine, 6, Editions du Seuil, 1973, vol. III, 255 + 256 p.

Principiile materialist-dialectice de inter- tard la aspiratiile noii clase sociale Inascen- pretare a istoriei s-au impus tot mai mult siune proletariatul. In ultimii ani In literatura europeand de spe- Celenoudcapitole ale primului volum cialitate. Scoala francezd, cunoscutd pentru se ocupd succesiv de urmAtoarele aspecte : acest lucru, a dat de curind la lumind, o stabilirea monarhiei cenzitare (baza regimului noud lucrare merituoasA. Cu atilt mai mult politic), guvernarea constitutionalilor, reactia cucitperioadastudiatd 1815-1848 regalistd, viata intelectuald sub Restauratie, oferd largi posibilitAti de interpretare. revolutia din 1830, liberalismul conservator, Anii 1815-1848 au produs o puternicd politicaexterndsicolonialdamonarhiei transformare revolutionard In toatd Europadin iulie, Inceputurile societAtii industriale, sub triplu aspect : politic, economic si social ; criza sftrsitului regimului. sint ani In care burghezia francezd a Incercat Pe fundalul unei Frante resemnate si a realizat, In mod constitutional pe bazd dezorientate in momentul reludrii tronului cenzitard, prin parlament, transformarea soci- de cdtre Bourboni se profileazd tipul nota- etatii in tot ansamblul ei, integrarea elemen- bilului, element ambiguu, care ti trage rAdd- telor conducdtoare intr-o singurd categorie cina, pe de o parte din ierarhiarigidaa sociald,numitdnotabilitate.IncuvIntul vechiului regim, si pe de alta din dominatia inainte autorii aratd a au urmArit explica- marelui capitalist al cdrui prestigiu derivd din rea perioadei cuprinsd intre cAderea lui Napo- puterea economicd. Convietuirea acestor cloud leon I si revolutia din februarie 1848, ca o laturi se bazeazd pe un consens admis de popu- etapd corespunzAtoare unui anume tip de latia din provincia din care face parte, exprimat societatet aspirind la o dubld caracterizare : Intr-un sistem de norme cenzitare,parla- 1) de asa zisd restauratie, Incercare de sta-mentare. Aceste norme, deli au inclus pe bilitate, de revenire la ordine ; 2) de inovatie, parcurs numeroase ranchiune hrdnite de ultra- de fundamentare si realizare adrepturilor regalisti, rdindsitele extremiste ale fostei socie- 0ilibertAtilor publice apdrate de burghezie. tati, prin actiuni si societAti teroriste, au fAcut Solidaritatea de interese pe care burghezia ca revenirea Restauratiei lui Ludovic al XVIII a reusit s-o stabileascd Intre sine si elementele sd fie totusi moderatd. Scurta Intrerupere a Vechiului Regim, care au supravietuit 51, domniei Bourbonilor in timpul celor 100 de s-au juxtapus prin parlamentarism, a fdcut-o zile n-a putut si nici nu putea sd clued la Insd la un moment dat conservatoarei refrac- revenirea relatiilor sociale din timpul Impe- www.dacoromanica.ro 1108 nECEusrzn 12 riului. Actul aditional la constitutiile impe- tenta lor din 26 iulie au declansat insurectia riului lui Napoleon I era legat tot de un din lune. Fa% de actiunea acestora, deputatii regim cenzitar. Ludovic al XVIII-lea a fost de opozitie slut in seara zilei de 27 iulie in nevoit el lnsusi, pentru aceleasi ratiuni, sii cautarea unei solutii,fat% a Intrevedea o dizolveasazisachambre introuvable". eventuala rasturnarea regelui.In timpul Exclusi din camera, ultraregalistii, reprezen- luptelor de stradd, opozitia bancherilor este tati de Chateaubriand, vor actiona 5i ei pen- Inca ezitanta ;de abia la 29 iulieopozitia truoevolutiespre regimul parlamentar. este nevoita sa accepte starea de fapt (munci- Epoca de dupa dizolvarea acesteicamere, torii si republicanii rasculati) si sa Intruneasca Will la asasinarea ducelui de Berry, mosteni- o cornisie munici paid (un guvern provizoriu), torul tronului, apare in ochii istoricilor libe- condusa de Casimir Perrier si Laffitte, iar rail, drept cea mai fructuoasi perioadd a la 30 iulie sa-1 propuna pe Ludovic Filip ca Restauratiei, numita de autori guvernarea rege cetatean". constitutionalä". Se stie Insä ca marea finanta se gasea In In ciuda unor marl dificultati economice spatele ziarelor, ca ea pregatise rasturnarea crizele alimentare din anii 1816-1817 si lui Carol al X-lea, prin Indelungi actiuni opo- politice ocupatia Frantei de catre trupele zitioniste si manevre politice. aliate s-a reusit legiferarea unor drepturi Ceea ce au remarcat cu justete autorii publice si Incercarea convertirii si platirii indem- este faptul ca mares burghezie escamotase nizatiilor catre trupele de ocupatie, eliberarea revolutia popular% ce dorea instaurarea repu- Frantei 5i revenirea el In concertul european, blicii, iar ca simpla satisfactie pentru aceasta datorate actiunii Intelepte a ducelui de Riche- a cceptase drapelul tricolor in locul celui regal. lieu.Reactiaregalista,tot mai virulenta Capitolul urmdtor, Liberalismul conserva- spre sfirsitul vietii lui Ludovic al XVIII-lea, tor", explica pe larg caracterul si esenta noului si In special, In timpul lui Carol alX-lea regim. Instaurarea pe tron a lui Ludovic-Filip nu a reusit sa stirbeasca drepturile burgheziei regele bancherilor" era o garantie pentru ca de altfel 5i tulburärile revolutionare carora aparareadrepturilor siordiniiburgheze. aceasta din urma a trebuit sä le faca. fat% Noua legislatie, chiar legea pentru instru ctie Datorit a greutatilor si luptelor politice din inte- publica, liberala prin faptul ca. scotea Inva- rior, partidul legitimist a trebuit sa practice tamIntul din mina preotilor 0-1 punea In mina in gall o politica de indrAznealä 0 compro- institutorilor era menita sa mentina linis- mis, exprimata prin interventia In Spania 5i tea contra opozitiei dernocratice, carerega - expeditiacontra Algerului. sind traditille iacobine, devenea tot mai revo- Ideologiacorespunzatoare acestei socie- lutionard. tap afost filozofia eclectic% care a cautat Triumfindasupraamenintarilorlegiti- sa combine spiritualismul cu rationalismul, mistesiapericoluluirepublican,marea sd stabileasca o medie a valorilor 'Entre ordine burghezie 5i-a aplicat liberalismul sail, Intr-un 5i libertate. Efervescenta intelectuald, carac- anume senspragmatic pentru dezvoltarea terizata pentru secolul al XIX-lea drept ro- afacerilor 5i obiectivelor sale economice. Acest mantic% s-a exprimat, in Franta Restauratiei, lucru explica aplecarea burgheziei spre constru- printr-o Incercare de schimbare de menta- irea de noi unitati industriale (uzine textile litate, mai mult politic, de atragere 5i formare si metalurgice), de cal ferate si 5osele, retele a opiniei publice prin presa si lucrari de istorie de canale, preocuparea de a avea o bun/ (ale lui Adolphe Thiers, Augustin Thierry, gestiune financial% folosirea cheltuielilor de Guizot). Secolul al XIX-lea a si fost numit stat ca factor de prosperitate. Dupd 1840 de altfel, secolul istoriei In sensul sau celerau investite In lucrari publice sume marl mai larg. In ciuda incercarii de stabilizare,(534 milioane), mai ales pentru cai ferate, principiile liberalismului burghez due 5ila dar din pacate repartizarea lor la scara Intregii mari batalii pe plan ideologic. Daca clasa natiuni era facuta In mod inegal. Aici actiona conducatoare, numitd de catre autori, a nota- rivalitatea de interese dintre grupdri, dintre bililor, va evolua, conformlegáturilorde centrusi provincie, combinata cu cealalta familie si departid, in sens traditionalist, conser- fateta a liberalismului, aceea conservatoar e. vator, mica burghezie 5i categoriile inferioare ale Sensul conservator deriva din modul de societatii vor evolua spre socialismul utopic. corelare a diferitelor forme de putere econo- Ceea ce au reusit Insa confruntarile ideo- mica si politico-administrativa a regimului logice, a fost formarea unei opiniipublice. cenzitar. Sub raport politic, In Franta anilor La un moment dat,autorii supraestimeaza 1815-1848, deputatul apare ca mandatarul rolul opiniei publice, exprimata prin activi-unor interese mai mult locale sau personale tatea presei. Acest lucru se observa In capito- decit al natiunii. Deputatii lsi exercita puterea lul al V-lea, al vol.I,care trateaza despre lor la nivel local, provincial, ca mari proprie- revolutia din 1830. Se afirmil aici ca, In afara tari funciari sau sell de antrepriza industriala muncitorilor, cei mai loviti de dare regimul Averea consti tuie gajul capacitatii lor si soli lui Carol X, au fost jurnalistii, carewww.dacoromanica.ro prin rezis- daritatiicusist emulpoliticconducator. 13 RECENZII 1109

Puterea Incredintata acestor mtini antreneazd toresti,formulIndu-le un idealposibil de pasiunicontradictorii,diversejocuride ernancipare. Astfel se explied succesul lui influentd regionale, care concurd In ultimd Louis Blanc, Ph. Buchez, A. Blanqui, E. Cabe t instanta la sliibiciunea relativd a puterii cen- Intre muncitori. Prezenta muncitorilor alaturi trale, si conduc Intr-nn anume fel la demisia" de republicanii luiLedru-Rollin, Insufletiti clasei conducAtoare de la progresul societatii de ideile romantismului revolutionar ale lui sitransformarea ei Intr-o forta conservatoare V. Hugo si J. Michelet explicd radicalizarea siretrogradd. De aceea abdicarea lui Ludovic- revolutiei din 1848 din Franta. Nu poatefi Filip, este prezentatd de autori, ca o dubld omis aici, ca un element de influentare extrem abdicare, nu numai a unei persoane, dar si a de activ, aparitia cu putin timp mai Inainte a uneiclase,a burgheziei conducAtoare,in Manifestului Partidului Comunist, cea dintli fata combativitatii clasei muncitoarei micii declaratie de principii a dascAlilor proletaria- burghezii, care s-a detasat de liberalismul tu:ui mondial, Marx si Engels. oficial, orientat spre stagnarepolitiM. Dupd ce vol. I a explicat mecanismul vietii Ultimul capitol al vol.I, Criza sflr-politice la scara Intregii Frante,vol. IIII itului regimului"surprinde tntr-un mod re- urmAreste In manifestdrile sale diverse conform usit acest lucru, prin zugrAvirea situatiei revo- cu structura administrativa istorico-geogra- lutionare dinainte de februarie 1848, clnd sefled. Faptul cd Franta, asa cum reiesedin relevd o crizd de structurd a unei societAtisi analiza vol. II, juxtapune economii, care nu a unei economii operind dificil trecerea la o evolueazd in acelasi ritrn, care prezinta la un societate industriald, o criat morald, ideologicd moment dat o evolutie a contrariilor care tre- a clasei conducatoare si o crestere a constiintei buiescconfundateIntr-un singurcreuzet, revolutionare a proletariatului Intimp ce explicd multe din evenimentelei ambianta In stnul burgheziei se manifestd un declin al anilor 1815 1848. Dezvoltarea aceasta neu- sentimentului monarhic, muncitorii In contact nitard a economiei franceze este accentuatd cu ideile comuniste ale epocii se maturizeazd ; de inegalitatile vietii regionale care rdmIne iau parte la banchetele burgheziei pe care le originai platforma de sustinere a notabi- transforma In adevdrate reuniuni populare.lului reprezentant al puterii centrale. Paralel cu marile familiii grupe de financiari Societatea primei jumAtAti asecolului sau industriasi :Rotschild, Talbot, Mallet, XIX 'Amine supusd traditiel...Aristocratia Delessert, Hottinguer, Odier, odatd cu dema- rurali continua sit aibd un mare rol In toatd rajul revolutiei industriale", se dezvoltd InEuropa. In Franta, regimul cenzitari regimul uzinelei fabricile ridicate la Paris si In pro- fiscal dan proprietarilor funciari, tidiedaris- vincie, Lille, Lyon, Mulhouse, Rouen, Nantes, tocratiei, o putere politica, care rdmine Incd numeroase esaloane ale proletariatului indus- considerabild" 2. trial. Pe acest fond este bine contur at procesul formArii miscdrii muncitoresti, ceea ce consti- Din acest punct de vedere, al doilea volum oferiio prezentare interesantd aFrantei, tuie unul din meritele autorilor. ImpArtitd pe arii istorico-geografice ;provin- Ei relevd In mod realist emigrarea popu- ciiledin Vest, Midi-ul mediteranian,Sud- latiei rurale, spre orasei transformarea ei In Vestul, Lyon-ul iregiunea sa,muntii din clasd muncitoare ;de asemenea faptul Ca centru,estulFrantei,regiuniledinnord, aceastd muncitorime iesitd din rIndul tardnimii, regiuneapariziand,Parisul.Predominarea din cauza dependentei fatd de patroni, de aristocratieiruralesauindustrialeIntr-o negustori, de conditiile abrutizante In careregiune sau alta, a credintelor religioase,a trdiesteI munceste este timoratd, Inca incon- traditiilor lucrative, a nivelului victim intelee- stientd de forta sa colectivd, ea nu poate iesi tuale,poate da cheia iforteinfruntArii la Inceput din aceastd situatie declt In mod dintre vechi inou, pe cele treiplanuri : individual, prin acte de delicventd, si In mod social, economic si politic. Contradictiile dintre exceptional prin misedri de grup, dezordo- clerul conservator si burghezia In formare, nate si efemere. Ideile socialiste ale lui Saint- bazata pe traditii comerciale si mestesugaresti, Simon, Charles Fourrier, Proudhon ajung cu face ca Sudul, initial extremist si devind, greu pind la ea datoritd caracterului lor ab- la slirsitul monarhiei din iulie, una din regiu- stractsi putin accesibil maselor, absentei nilefrancezefavorabileliberuluischimb, solutieiimediatesirationale asupra unei una din sustindtoarea politicii coloniale (prin stall de lucruri aparent fard remediu. Ele au legAturile oraselor Marsilia, SAte, Toulon cu prins la muncitori, atunci clnd vechii soda- Levantuli Algerul), dari locul miscdrilor listi crestini, vechii carbonarii saint-simo- opozitioniste(dupd cum s-aIntimplatla nieni s-au pus la dispozitia asociatiilor munci- Toulouse si Montpellier cu ocazia stabilirii

1 Jean Bruhat, Histoire du mouroement currier Ira- Francois Dreyfus,Le temps des révolutions 1787 1870 pis, vol. I. Paris. Editions Sociales. 1952. p. 261. (Histoireuniverselle Larousse de poche). Paris, 1968, p. 242-243. www.dacoromanica.ro 1110 ELECENZII 14 impozituluii recensAmintului de cdtre stat Concluziile autorilor realizeazd o succintd In 1841). trecere in revistA a materialului preZentat in Cu aceastd ocazie s-a petrecut o regrupare cele cloud volume, reusind sd surprindd prin- Intre legitimistii radicali fatd de dominatia" cipalele caracteristici ale claselor socialesi impusd de Nord, de Paris. De asemenea traditia tablouluiFranteianilor1815-1848.Ele faimosuluigirondismlaBordeaux,deter- vAdesc o viziune mai largA decit cea a istori- mind Sud-Vestul, o regiune fArd unitate lin- cului francez contemporan Jaques Madaule, gvisticai administrativd sd se aldture luptei care afirmA cd revolutia din februarie 1848 pentru preponderenta liberului schimb ;In marcheazd si esecul primei tentative de guver- 1846 se Infiinteazd Asocia pentru libertatea nare parlamentardintreprinsd InFranta3, schimburi for condusd de primarul Duffour- faptul cd Intr-unfel sau altul, ea a fost o Dubergier. In Lyon, leagAn al catolicismului metodA strdind, importatA din Anglia. Autorii social, pe fondul vechilor comunitAtiateli-de fata explicd acest fenomen, mai complex, ere, se dezvoltd puternice asociatii muncito- prin existenta puternicelor contradictii de resti, influentate de ideile socialiste. Dezvol- clasd la scard generald nationald, ca si a disen- tarea industriald sau bancard, provoacdci siunilorsecundare,intregrupdrile condu- aid o revolutie din iulie. Aceeasi activitatecdtoare, intre centrui provincie, intre ideo- creeazd aici o pdturd de muncitori, care vor logii. declansa violentele miscdri din 1831 si 1834 Regimul parlamentar acdzutdatoritd deciansate sub devizele A trdi muncind sau mai intli conservatorismului burgheziei, care a muri luptind". Inainte de rezistenta fatd de a fAcut ca pAturile conduatoare divizate sa baricadele proletare din Paris la 1848, statul se afle unite in fala revolutionarismului masei, este nevoit sä ridice fortificatii In jurul acestui piapoi in legaturd cu primul, datoritd radica- oras devenit suspectsipericulos". lizArii revolutiei din februarie 1848 de cdtre Tipicd, pentru dezvoltarea societAtii monar- maselepopulare. hiei cenzitare apare regiunea din Estul Frantei. Lucrarea este insotitA de o cronologie a DiversA ca populatie din punct de vedereprincipalelor evenimente politice dintre12 national-lingvistic,religiossieconomic,se martie 1814-24 februarie 1848, de un index de nume de persoaneio bibliografie ce Insu- Intimpld aici, mai bine ca in oricare parte ameazd 350 titluri, care desi mai vechi, nu sint Frantei o actiune de Intrepdtrundere sociald, suficient de popularizate la noi pentru peri- formlndu-se o adevdratd oligarhie care detine oada Restauratiei. In mlinile ei proprietatea funciard, antrepri- Inansamblu,monografiarealizatdde zele industrialei bancare, puterea juridicd Jardini Tudesq reprezinta o lucrare de blind sipoliticd.Din aceastdcauzA burghezia tinutd stiintifica, contribuind lamai buna liberald, activA pe tdrim economic, nu se lasd cunoastere a istoriei societAtiifranceze din usor influentatd de republicanism ; se formeazd prima jumdtateasecoluluialXIX-lea. de asemenea o pAturd numeroasd muncitoreas- cd, Intre care seintilnesccopii ifemei. Lucia Taf td

3 Jaques Madaule Istoria Frantei, Bucureeti, Edit. politick 1973. vol. II. p. 283.

www.dacoromanica.ro INSEM R I

ISTORIA ROMANIEI

COSTACHI MINDRU, Focuri in Bdrdgan, August '44, Bucuresti, 1971, actiunilor anti- Bucuresti, Edit. militara, 1973, 132 p. hitleriste ale unitatilor incadrate Corpului 2 teritorial al armatei romane a carui zona de operatii cuprindea suduli estul Munteniei, Istoricului act de la 23 august 1944 i-au asadar Intreg Baraganul, cit si a altor forma- fost dedicate in rästimpul celor trei decenii tiuni ce au intervenit in aceasta zona dupa care au trecut de la infaptuirea sa o serie de declansareainsurectieieste,de asemenea, lucrari rod al cercetarilor istoricilori istori- restrins la paginile 176-178, creionind doar cilor militari sau al inmanuncherii memoriilor liniile generale ale bataliei din cimpie. participantilor. Fie tratind sintetic, In intreaga SintezageneraluluimaiorIonCupsa, sa complexitate acest eveniment de importanta Armata romdnd pe front& antihitlerist. Studiu nationala,fiestraduindu-se sälainureasca operativ-tactic, Bucuresti, Edit. militara, 1973, numai un aspect al sail, aceste scrieri istorice, aminteste de frontul dinBaragannumai istorico-militare sau memorialistice au ajuns cind arata necesitateaacopeririifrontierei -sa ne ofere o imagine clarai cuprinzatoare a de sud pentru a impiedica fortele fasciste din luptei poporului roman pentru inlaturarea exterior sä intervina impotriva insurectiei. apasatoarei dominatii hitleristei clädirea unei Meritul cartii pe care o prezentam consta Roma/1H independente. intr-o analiza mai profunda a actiunilor armatei Carteacoloneluluiinrezerva Costachi romane In aceasta intinsa cimpie, urmarind Mindru se inscrie prin tematica abordatd evidentierea particularitatilor acestora, con- printre lucrärile ce si-au propus elucidarea stituind o contributie insemnata la stabilirea unor aspecte militare ale desfasurdrii insurec- cit mai exacta a dimensiunilor angajdrii t ru- tiei. Ape lind la amintirile personale,lacele pelor romane si a populatiei civile impreuna ale altor participanti, dar mai ales la documen- cuformatiunilepatrioticeorganizatede tele de arhiva, autorul isi consacra lucrarea P.C.R. In inclestarea cu armata germand. luptelor care au avut loc In Baragan, relevind Inceputulprimuluicapitol sublinia7a importanta isemnificatia acestora pentru importanta Baraganului pentru desfasurarea cadrul general al infruntarii dintre armata operatiilor militare in cadrul razboiului anti- romandi cea germand In primele zile de dupa. sovietic. In vara anului 1944 teritoriul Bard- 23 august 1944. ganului era inclus, in mare parte, in zona Apreciem ca aparitia lucrarii de Nà este etapelor armatelor operative germane si roma- pe deplin justificata de faptul ca ,,aiciin ne,asigurind aprovizionareacuhranasi Baragan, In acel sfirsit de vara fierbinte a munitii, fiind Impanat cu unitati germane de anului 1944, s-au desfasurat o seama de ac- paza si lupta, cu centre germane de transmi- tiuni de lupta de o larga diversitate, actiunisiuni pentru legatura cu trupele proprii din care pina acum nu au fost tratate In literatura Balcani. Intoarcerea armelor Impotriva ocu- de specialitate sub multiplele lor aspecte pantilorfascistiatransformatBaraganul consecinte de ordin militar" (p. 5). Intr-un bun spatiu de repliere a trupelor Succinte relatäri despre luptele purtate romane de pe front si de reorganizare a lor In in aceasta zona se gasesc in vasta monografie vederealupteiantihitleriste,inculoarul Romdnia in rdzboiut antihillerist, Bucuresti, de retragere a trupelor germane si In culoarul Edit. militara, 1966,la paginile 101 106, de afluire rapida a fortelor sovietice spre in culegerea de articole Armata romdnd in sudul Romaniei. Ofensiva Fronturilor 2 si 3 ucrainiene In .rdzboiul antihillerist, Bucuresti, Edit. politica, zona Iasi-Chisinau determina retragerea grab- 1965, la paginile 84-85 si 96-106, precum si nicã a trupelor germane. In acest context In lucrarea Armata romdnd pe drum de luptd intervinearmataromana,impiedicindu-le ,si victorii, Bucuresti, Edit. militara, 1973, sa organizeze un nou aliniament de aparare .autori col. Constantin Nicolae si It. col. Petre care ar fi facut din aceasta parte a tarii un Ilie, la pagina 56. Spatiul afectat in culegerea devastator teatru de razboi.

..REVISTA DE ISTORIE", tomul 27, nr. 7, P. 1111-1121, 1974 www.dacoromanica.ro 1112 INsEmzsTARI 2

DatoritA caracteristicilor terenului de cfm- InfruntAri care au avut loc aici la sfir5itul pie si a urmArilor ciocnirilor de pe frontullunii august. sovieto-german din Moldova, actiunile de luptA Un alt aspect 0 InclestArii dintre trupele dm Baragan au prezentat trAsAturi specificeromAne si germane este consemnat la Stilpu relevate de autor. (BuzAu), unde divizia 5 infanterie romAnd Astfel, imediat dupA 23 august trupelecare se indrepta spre un aliniament de repli- romAne s-au deplasat cAtre sud spre noile zone ere a fost ajunsd din urmA de o puternicA de concentrare,fiind urmate Indeaproape coloanA motorizatA germanA. Luptele grele de unitatile Wehrmachtului care se retrAgeaucare s-au dat pentru a Impiedica Inaintarea dinfetaofensivei sovietice care siea, lafascistilor shit apreciate de autor ca actiuni rindul ei, Inainta cAtre interiorul RomAniei. de acoperire spontanA5oportunA a cAilor de Din aceste cauze luptele Intre unitatile romAne acces spre zona petrolifera" (p. 29), ceea ce 5i cele hitleriste s-au angajat din miscare, din subliniazA IncA odatA justa orientare tacticA irmarire, de cele mai multe ori prin surprin- a comandaatilor roman! In imprejurAri dificile dere. Faptul a fost Inlesnit de intretAierea pe complexe, promptitudineai fermitatea cu cuprinsul cimpiei a multor itinerare de mars care au actionat. ale diverselor unitati romAnesti si germane, Insurectia nationala antifascisth armatA, ceea ce a facut sA predomine lupta de Intilnire. moment culminant al rezistentei romAnesti, Aceste actiuni militare au fost purtate dincare a InmAnunchiat toate fortele patriotice partea romana de cAtre trupe pedestre inzes- progresiste ale Orli, a avut cainfAptuitor trate cu armament modest, In timp ce coloa- masele populare organizate5i conduse de nele germane motorizate dispuneau de artile- P.C.R. AlAturi de armatA, la victoria insurec- rie si tancuri. DatoritA starii precare a trans- tiei si-au adus aportul formatiunile patriotice misiunilor, care f Acea dificilA legAtura cu esa- de luptA alcAtuite In majoritate din muncitori loanele superioare, clteva zile dupl 23 august care si-au apArat cu barbAtie intreprinderile trupele romAne aflate in mar§ fortat spre zone de represaliile distrugAtoare ale hitleristilor. de repliere din BArAgan nu au avut Ca indreptar Un moment semnificativ al luptei muncitori- al atitudinii fata de hitleristi decit ordinul lor,allucrAtorilorferoviari detasament Marelui stat major primit Innoaptea decu vechi traditii revolutionare 1-a repre- 23-24 august care se referea la incetarea osti- zentat sabotarea transporturilor de rAzboi ale litatilor cu armata sovieticA, la Incetarea sub-germanilor, atit In timpul dictaturii militaro- ordonArii fatA de comandamentele germane, la fasciste, efti dupA declansarea insurectiei. evitarea conflictelor cu trupele germane, laDupA 23 august, In multe locuri muncitorii opunerea fatd de orice Incercare de dezarmare sifunctionarii de la cAile ferate au participat (p. 14, nota 10). PfnA la contactul cu unitati alAturi de ostasi la dezarmarea trupelor hitle- mai amanuntit informate, actiunile de luptA riste.Pentruspatiuloperativprezentat au solicitat din partea comandantilor romAni de Costachi Mfndru ni se evidentiaza atitu- multA initiativA si orientare proprie. Pe funda- dinealucrAtorilordingaraCilibia de Itilacestorconditii specifice au participat sabotare a traficului feroviar german. unitatile armatei romAne din zona BArAganului ComplexitateamijloacelorutilizateIn la large miscare nationalA de iesire a Orli din lupta armatA a poporului nostru Impotriva coalitia antisovieticA si de Intoarcere a armelor dominatiei fasciste este relevatAsiprin rela- impotriva Reichului nazist. tarea apArAril comunei Gemenele de cAtre Cel de al doilea capitol, intitulat Focuri tinerii premilitari. Cu tot decalajul evident ce in Bdragan, debuteazA cu relatarea unoraexista Intre dotarea cu armament a acestora dintre actiunile de amploare ale luptei din 51cea a trupelor germane ce cAutausd-sicro- lntinsa cimpie,i anume cele Intreprinse de iascA drum spre sud, locuitorii satului, vete- unitAtile de aviatie romAnesti. Pentru a per- rani ai primului rAzboi si tineri ce nu Implini- cepe mai bine dificultatea acestor actiuni stnt sera vIrsta Incorpordrii, au opus o dfrzA rezis- prezentate caracteristicile dispozitivului for- tenta. matiunilor de aviatie romAne : faptul cA ele Actiunile armatei romAne s-au desfAsurat se aflau la un loc cu cele germane, folosind de pe tot Intinsul BArAganului, In ultima sAptA- multe oriaceleasi aerodromuri. De aceea, minA a lunii august 1944, Impiediclnd mice efortul militarilor romAni a constat /n a seconcentrare a trupelor germane asigurind desprinde din dispozitivele germane si de aaerodromuri, noduri de cale feratA, poduri,. lua in stApinire instalatiile de Intretinere si deschizind astfel directiile de Inaintare ale alimentare, precumi terenurile de aterizare armatei sovietice. Momente reprezentative ale pentru a putea fi folosite de aviatia romAnA.acestui efort al ostasilor si al localnicilor ne Zona Cazota a constituit din acest punct de sint InfAtisate In subcapitolele : La Tandaret,. vedere exemplul cel mai grAitor,ceea ce In zona A1be11 (Buzdu), In zona Brcideanu,. reiese cu pregnantd din amintireawww.dacoromanica.ro hotArftelorLa Pogoanele, In zona Slobozia-Bucu. IN'SEMNAIRI 1113

Capitolul al treilea, De-a lungul Dundrii,adoptat apArarea organizata In grabd pe cAile .cle la BrOila !find la ezerul Mostistea, este dedi- principale de acces in localitAti ; actiunile nu cat luptelor ce au avut loc pe malul Dundrii. s-au dus pe un front clasic,ci au constat Arterd fluviald de o deosebitd importanta Intr-o serie de infruntAri locale In care spiri- strategicA, Dundrea a stat de la inceputul tul de initiativai vitejia ostasilor romAni s-au insurectiei In vederile Comandamentului ro- dovedit din plin. mdn pentru a dejuca planurile germane de a Inclestarea din Baragan a prezentat InsA interveni impotriva RomAniei cu trupe de trAsAturilecomunealedesfAsurdriivicto- peste fluviu. La acoperirea acestuia si-au rioaseainsurectieinationaleantifasciste : adus aportul militarii din trupele de grAniceri, participarea insufletitd a maselor largi popu- marina fluviald, locuitorii oraselor si satelor lare, impetuoasa ofensivA sovieticA, la toate din zond. Sint descrise astfel luptele grele acesteaadAugindu-se derutatrupelorger- care s-au dat in perimetrul Braila Hirsova mane lipsite de un spate de front asigurat. Cernavoda, dezarmarea ambarcatiunilor mili- Cartea colonelului Costachi Mindru intre- tare germane, infruntarea acerbd pentru std- geste, prin tema tratatd,largul tablou al pinirea portului de la Cernavoda. aspectelor militare ale insurectiei nationale Subcapitolul In zona Cäldrasi descrie un antifasciste,evidentiind noi momente care .episod important al participArii armatei ro-subliniazA fried o datd hotArlrea sispiritut mane la insurectie acela de a impiedica de sacrificiu care au animat actiunile anti- trupele germane care se retrAgeau din Mol- hitleriste ale militarilor romdni, aderarea lor dova sd treacd In Bulgaria. Intinsa arie de deplind la actul de la 23 august 1944, constiinta .afluireahitleristilorcare urmAreau acest obiectiv se Ingusta concentrindu-se in zona cdseintegrauefortului intregului nostru orasaluiCAlArasi, ceea ce a necesitat riposta popor de a inlAtura dominatia fascistA. vitejeascd a unitatilor romdne de aici. Aceleasi pagini pline de dramatism se IntilnescsiIndescriereaapArdrii orasului Gelu Apostol Itportului Oltenita in fata repetatelor asalturi Intleriste. PrezentareaactiunilormilitaredesfAsu- rate de armata romdnd in Baragan dupd intoar- MARIO RUFFINI, Bibliotecastolnicului cerea armelor impotriva hitleristilor revelft Constantin Cantacuzino. Bucuresti, Edit. autorului etapele si partIcularitAtile acestora, Minerva, 1973, 301 +(1)+19 facs., seria subiect care este abordat In ultimul capitol Universitas". al cArtii. Descifrindi sintetizind sensurile con- vergente alemersuluibdtAliei,semnatarul Cu ocazia celui de al treilea centenar al lucrdrii sustine cd pind la 27 august, forteleincheierii studiilor padovane (1669 1969) ale insurectionale romdne au dezarmat, captu- lui Constantin Cantacuzino, profesorul Mario rat, zdrobit sau alungat unitatilel subuni- Ruffini din Torino (Italia) a redactat o lu- Utile hitleriste care fuseserd stationate incrare amp% care se axeazd pe analiza in orase, sate sau pAduri de pe intinsa arie a orizontaldi verticald a bibliotecii stolnicului cimpiel. De la aceastd datd, ostasii romdni ( ? 1640 1716), figura proerninentd din galeria .s-au infruntat eroic cu masive coloane ger-cArturarilor romAni ai veacului al XV II-lea. mane, de reguld motorizate,sideseori cu In anul trecut, lucrarea a fost tradusA, pu- fractiuni rdziete care se retrAgeau de pe fron- nindu-se, in acest fel, la dispozitia specialis- tut din Moldova. In aceastA ultimA etapA ac- tilor romAni si a publiculul larg, date si inter- tiunile au fostduse atitde garnizoanele pretari noi, de care se va tine seama a tunci romdne permanente, eft si de unitAtile carecind cineva ar mai ataca aceeasi problema- afluiau din Moldova si Dobrogea spre zonele tied. de concentrare celefuseserd stabilitede Marele stat major romdn" (p. 127). Dupd cum recunoaste insusi Mario Ruffini, Analiza infruntdrii din Baragan a permisun bun cunoscAtor al relatiilor culturale ro- uncle consideratii ce o caracterizeazd ca una mdno-italiene din veacurile XVII XVIII, din operatiile dificile si de importantd efec- cercetArile asupra lecturilor stolnicului i-au tuate de armata romdnii in conditii specifice fost facilitate, In mare mdsurd, dacA nu chiar determinate de natura terenului, de evolutia determinate, de lucrarea lui Corneliu Dima- tenerald a frontului sovieto-german si de noua DrAgan,Biblioteca unui umanist roman situatie politica. Astfel, la luptele din aceastAstolnicul Constantin Cantacuzino,Bucuresti, parte a teritoriului romdnesc au luat parte 1967, specialist care s-a ocupat, cu pasiune, militari din toate armele ;trupele romdne de acest important capitol din istoria biblio- -au dispus prin concursul locuitorilor de infor- tecilor feudale romdnesti (p. 14). matii precise asupra pozitieii fortei unitd- LucrareaesteinzestratAcuoPrefald tilor inamice ;In majoritatea cazurilor s-a (pp. 5 12), purtind semnAtura lui Virgil Cdn- www.dacoromanica.ro 1114 INSENINARI 4 dea, care are darul sd atraga atentia asupra ei, este aproape imposibil ca, vreodatA, sa se unor elemente interioare legate de metodo- poatil stringe absolut toate operele care au logia utilizatd de profesorul torinez, oprindu-se facut parte initial din bibliotecd, consideratd, laciteva interesante amAnunte relativela fAra exagerare, una din cele mai frumoase si raportul dintre continutul unei cart"iori- mai bogate biblioteci din Europa sud-estica zontul spiritual al posesorului ei, propunind a epocii respective. aprofundarea achizitiilor stiute ale aceluiasi Al treilea capitol din hicrare, AlcOluirea proprietar, mentionind interdependenta dintrebibliotecii (p. 54-175), este unul din cele mai opera erudituluii activitatea politica depusa interesante capitole, prin problemele pe care de ilustrul stolnic etc. le pune In discutie. Dupa ce shit enumerate Ne Intllnim, In continuare, cu o Prezentarecane de formare a bibliotecii, se subliniaza (p.13-16),In care autorul marturisestefaptul ca, din biblioteca stolnicului, lipsesc, o parte din motivele care I-au determinatIn mod inexplicabil, cartile grecesti tipArite sa cerceteze aceastA problematica, subliniind, la Venetia si se precizeazd, de asemenea, dis- in continuare, caracteristicile biblioteciilui paritia misterioasa" a tuturor scrierilor tipa- Constantin Cantacuzino, In perspectiva di-rite pe pamintul romanesc. Aceste doua con- mensiunilor sale spirituale. statari ne indreptatesc sA sustinem cd existA, Lucrarea lui Mario Ruffini se deschide in fond, o imagine mutilatd asupra bibliotecii propriu-zis cu Victfa culturald a stolnicului In cauzA. Autorul aminteste chiar icArtile Constantin Cantacuzino, defapttitlulca- care nu se mai gasesc, dar despre care exista pitoluluiI(p.17-40). Autorul schiteazasiguranta ca ar fi apartinut aceleiasi biblio- citeva momente legate de familia si viata vii- t eci. torului student de la Padova si sfatuitor dom- Pastrind Impartirea bibliotecii dupa me- nese de tainA, etape care ne ajuta sd Intelegem, todautilizatadeCorneliuDima-Dragan, mai bine si mai usor, temeiurile studiilor pado-Mario Ruffini analizeaza operele cu caracter vane, climatul spiritual al universitarei Padovasliinfific(geografie,astrologie,astronomie, in a doua jumatate a veacului al XVII-lea. cosmografie, fizica, mecanicd, alchimie, ma- In acest capitol, un loc aparte Ii ocupd dis- tematicA, medicina), carp care completeaza, cutarea lucrarii fundamentale, datorate stol- In chip fericit, viziunea noastra asupra dimen- nicului Cantacuzino, Istoria Torii Rumdnesti, siunilor spirituale ale stolnicului ;lucrdri cu scriere de mare valoare, remarcabila princaracter tstoric umanist (drept, istorie, gra- bogatia de informatii pentru epoca In care a matici, dictionare, literatura, almanahurisi fost redactatd. Poate n-ar fi lost rAu, dacd ziare), a caror prezentA ni se pare absolut autorul ar fi cercetat, la acest capitol, chiarsi normala, dada tinem seama de preocuparile activitatea politica a stolnicului, binelnteles stiintifico-culturale ale proprietarului lor, el in strinsa interdependenta cu problemele cul- Insusi un prestigios autor ;opere cu caracter turale care 1-au frAmintat. Desigur, figura filosofic, teologic si de stiinje biblice fi reli- posesorului de carti ar fi aparut mult mai gioase (filosofie, religie, sf. scripturai patris- complexa, caci, In general, este bine stiut ra- ticA, liturghie icatecheza, teologie, omili- portul dintre opera cArturaruluiiviat.a sa tied). Nu trebuie sa ne mire existenta unei obsteascd, In cazul In care n-ar fi vorba de un bogatei variate literaturi religioase, deoarece, absenteist.i despre Constantin Cantacuzino In epoca respectiva, scrierile acestui gen erau stolnicul nu se poate sustine ca a fost un prezentefoarteobisnuitepentrupaturile strain" de evenimentele politice ale vremiiculte, demonstrau chiar cultura generald a sale. oricArui intelectual, din moment ce, pe atunci, Capitolul al doilea, mai concentrat In corn- monopolul culturii era detinut de bisericd. pantie cu primul, Inceputurile bibliotecti stol- Biblioteca stolnicului Constantin Canta- nicului (p. 41-53) prezinta elemente desprecuzino, strinsa aproape toata la un loc, la modalitatea de constituire a bibliotecii, care Biblioteca Academiei, reprezinta, asa dupa ar fi numarat, dupa anumite cercetari, circa cum sustine autorul, numai acele carti care 500devolume,sugerindu-se,binelnteles, au fost salvate de la risipire, prin diferite moda- punctul de la care a pornit stolnicul In for-litati. Autorul presupune ca se mai gasesc marea bibliotecii, cartile mostenite, volumele multe lucrari, din fosta biblioteci a stolni- procurate din epoca sederiila Brasov cului,Indiferitebiblioteci iarhive din mai ales, lucrArile achizitionate In perioada Romania si chiar din Europa, Imprastiate de studiilor padovane, In care se pun, de fapt, vitregiilesoartei.Insprijinulacestei ipo- bazele biblioteciisale. Autorul nu excludeteze, venim cu afirmatia potrivit careia nu a posibilitateasase maigaseasca rätacite, fost obligatoriu ea stolnicul sa se fi semnat pe eines tie unde, cArti care au apartinutpe absolut toate cartile, elate odata In pro- lreodata umanistului de dimensiuni europene prietatea sa. (p. 41). De fapt, tinind seama de condipile Este mai putin cunoscut ea o lucrare, care speciale in care s-a format si dezvoltat aceasta a apartinut, CU certitudine,stolnicului Con- biblioteed, de vitregiile care s-auwww.dacoromanica.ro abatut asupra stantin Cantacuzino, se pAstreaza, astAzi,to 5 iNstmNA1E1 1115 fondul de carte veche al Bibliotecii Batthya-particulare feudale referitor la circulatia unor neum din Alba Julia. AmAnuntul acesta1111-i cArti de semnificatie europeana, care mentin este cunoscut profesorului Mario Ruffini, dupá idei Inaintate in gindirea progresista a pose- cum nu 1-a stiut nici dr. Corneliu Dima-Dra- sorilor lor. gan, la data publicarii lucrArii sale (1967 ). Ne referim, in aceasta ordine de idei, la opera lui Philippus Cluverius, Introductio in univer- sam geographiam tam veterem, quam novam, Jacob Marra Amstelodami, ApudGulielmumGulielmi, MDCLXXXIII, (18) -I- 412 p.+hArti. Foaia de titlu la aceasta lucrare, despre care nu stim, cu precizie, de unde provine In Biblio- TEODOR TANGO, Virtus Romana Rediviva. teca Batthyaneum, poarta cunoscuta Insem- Insemnari si portrete, Bistrita, 1973, 238 p. nare : Ex libris Constantini Cantacuzéni". Opera geografului german Cluver, folosita de Sub titlul de mai sus, profesoruli scrii- stolnic si la redactarea Istortei Tarii Rumd-torul Teodor Tanco de la Cluj a adunat o neat, poarta cota K2 VI 5, fiind mentionatabogata serie de studiii evocari dedicate is- intr-un catalog al bibliotecii din prima junta- toriei romAnilor din Tara NasAudului, luptei tate a secolului al XIX-lea (Cf. Conscriptio lor pentru cultura, personalitatilor ridicate Bibliothecae Institult Balthyaniani facta anno din mijlocul lor, precumi contributlei Mr la 1824, I, p. 307). Deci, in anul 1824, lucrarea dezvoltarea culturii nationale. lui Philippus Cluverius se gAsea In biblioteca. Virtus Romana Rediviva", titlul crii Mario Ruffini isi incheie opul prin capi- Virtutea romand retnviatä este simbolul is- tolul al IV-lea, care se structureaza In Con- tonic al constiintei patriotice a nasAudenilor, cluzie, Note, Riassunto siIndice de name. el avind in aceeasi masurA atit un sens mili- Aceste componente, fiecare In parte si toate tarsi administrativ (autonom) cuvintele la un loc, ni se par binevenite, cAci ne ajuta mentionate fiind maxima si emblema fos- sa Intelegem, mai bine, valoareai utilitatea tului regiment grAnicerescsi a districtului lucrArii. 0 mentiune deosebita trebuie sa autonom nAsAudean efti un sens educa- acordam notelor, un exemplu de eruditte. tiv si cultural estetic, legat de creatia lite- Ne gindim mai ales la informatiile bio-biblio- rail a lui George Cosbuc si a altor scriitori grafice despre anumiti autori cittti In veacu- nasAudeni care au debutat In cadrul societAtii rile evului mediu, prezenti prin lucrArile lor de cultura Virtus romana rediviva" a lice- §i In biblioteca stolnicului. Din acest punct ului din NdsAud. Aceste sensuri afirma de vedere, notele pot si trebuie sd fie consi- Teodor Tanco demonstreazA In acelasi timp aerate un adevArat instrument de lucru, pentru si directiile principale ale nasAudenilor, pon- cei care s-ar ocupa de anumite problemederea pe care o au problemele, precum5t cu referire la istoria bibliotecilor feudale. Nu metodele de InfAptuire a sarcinilor lor istorice- este bine sA neglijam nici rezumatul In limba nationale" (p. 18). italiand care face accesibild lucrareai spe- cialistilor italieni. In partea intiia a lucrArii, intitulata Studii siinsemnAri culturale", shit urmArite primele Lucrarea profesorului Mario Ruffinise Inceputuri de invAtdmint romAnesc In aceastd inscrie, alAturi de aceea a dr. Corneliu Dima- regiune, determinate de existenta regimentu- Dragan, ca o contributie notabila In sirul lui graniceresc, spectacolele de teatru roma- ultimelor cercetAri Intreprinse pentru o mai nese organizate de Ion Baciu, turneele arde- }lima cunoastere a vietii culturale din Tara lene ale lui Zaharia Barsan, importanta re- Româneasca In a doua jumatate a veacului al vistei Arhiva somesand", semnificatia locald XVII-lea iIn prima jumatate a veacului importanta general romaneascA a operei urmAtor. Prezenta In biblioteca stolniculuilui George Cosbuc si a lui Liviu Rebreanu, a unor titluri de talie europeana demonstreazA, i alte aspecte simbolic vorbind, efortul culturii feudale ro- principalii scriitori nAsAudeni, manesti de a se integra circuitului spiritualdin istoria culturala a regiunii nAsAudene. mai larg, continental. Lucrarea, In sine, are Capitolul consacrat primelor scoli romAnesti o importantd dubla : atlt pentru identificarea graniceresti ofera autorului posibilitatea de unor fatete mai ascunse ale posesorului biblio- arectificaunele vechi erorisau confuzii tecii, omul de rafinatd culturA care a fost puse In circulatie de George Baritiu, V. Gr. stolnicul Constantin Cantacuzino, cit si pen- Borgovan, Petru Pipos, In unele din lucrárile tru problema cercetarii metodice a unor biblio- lor sustinindu-se ca aceste scoli s-ar fi Infiin- teci particulare românesti si europene dintat in anii 1778 sau 1770-1774, In timp ce aceeasi epoca, deoarece cu materialul docu- documentele descoperite de Virgil Sotropa mentar inserat In lucrare s-ar putea realiza siN. Draganu mentionateInlucrarea permanente si binevenite analogiii compara- acestora Istoria scoalelor nasäudene preci- tii,pentru anumite categorii de biblioteci zeazA cd Inca din anul 1766 s-au infiintat www.dacoromanica.ro 1116 INSEMNARI 6 treiscoli romanesti In localitatile Nds dud, la inmormintarea jupinesei Ciogolea", sotia Maieru si Monor. vel logofAtului Pdtrascu, considerat ca primul bi anul 1786 s-au infiintat scolile dindiscurs funebru In limba romand, apreciat Prundul Blrgdului si Zagra, iar In anii urmd- de Vasile Parvan ca un adevdrat monument tori in toate celelalte comune. IncA Inainte de limba literard romaneascd". Pagini viguroa- de anul 1830 relevd autorul In acest capitol seshit consacrate de asemenea amintitului scris In colaborare cu A. FArcas In toatePahomie, tAranului TAnase Todoran, care, cele 44 de comune grAniceresti existati scoli anticipind jertfa lui Horia, a fost condamnat poporale nationale" (p. 42-43). la 1765, pentru o rdzvrAtire locald, la fringe- rea cu roata,luiVasile Nascu tribunul In anul 1863, prin sacrificiile tuturor aces-granicerilor nAsAudeni", datoritA eforturilor tor comune, avea sa se infiinteze si liceul cdruia s-au constituit fondurile graniceresti" romdnesc de la NAsAud. si s-a infiintat liceul de la Ndsdud, lui Grigore Dintre absolventii acestor scoli s-a ridicat Moisil primul director al acestui liceu, pre- profesorul Paul Tanco nAscut la 24 iulie cumsicArturarilorpedagogiIon Marte 1843 in comuna Monor care, dupd strAluci- Lazar, Artemiu Publiu Alexi, Grigore Silasi, te studii fAcute la "Viena si Graz, avea sd fie Vasile Petri, loan Pop Reteganul, V. Gr. primul roman doctor in matematici (1872), Borgovan.In partea finald aserieieste §i apoi director al liceului graniceresc de laevocat destinul poetei Veronica Miele, ori- NAsdud (1874 1880, 18861889, 1896 1899). ginardsiea dinNAsAud personalitAtile Autorul la pag. 175 reproduce In facsimil textul marilorscriitoriGeorge CosbucsiLiviu diplomei de doctor In matematici a lui Paul Rebreanu, figurile istoricilor si filologilor lo- Tanco eliberatd de Universitatea din Graz, cali Virgil Sotropa, Itiliu Martian, Iuliu Moisil, din care afldm cd, tindrul candidat a fost Nicolae DrAganu,aprofesorilorSolomon examinat cu grijA In trei riguroase examene, Halitd,caresi-adesfAsurat activitatea In in care a dovedit din belsug prea strAlucita Moldova, Than PAcurariu, Aurel $orobetea, sa eruditie". Acordarea lnaltului titlu re- Vasile Bichigean, Vasile Scurtu, a InvdtAtori- les/cu drept cuvInd autorul depAseste lor Dariu Pop si Mihail Echim, precum si a succesul personal si este o victorie si o incunu- nare a eforturilor romanilor de pe teritoriul generalului Grigorie Man cAzut la 8 septem- regimentului II grAniceresc (p. 51). brie 1944 In rdzboiul antifascist. Un substantialcapitolesteconsacrat Ultimul capitol al lucrArii lui Teodor Tanco tirgurilor din regiunea grAnicereascd, Rusii este consacrat Conturuluiisloric adminis- Munti, Prund, Ragna, Niisdud, Zagra si trativ al judeinlui Bistrila Misdud, in a cdrui IndeosebicelordelaMonor autorizate sterna actuald au fost gravate din nou initiale- In anul 1840 pentru ca granicerii sail poatAle V.R.R. FAcind o largA expunere asupra vinde negoatele si marhele (vitele) sale cu actiunilor si realizArilor culturale si artistice pret drept si bun" (p. 163-164). lnregistrate in aceastd regiune sub regimul In legAturd cu satul Monor, unul dinsocialist, Teodor Tanco lsi Incheie lucrarea celemai importantealeregiunii,Teodor cu urmAtoarea constatare :Pe dreptse Tanco relevA si descoperirea In acestd comundpoatc afirma cd deviza de ieri pentrucare a unui Apostol tiparit la Buzdu In anul 1704, au luptat generatii este azi o realitate, iar In zllele lui Constantin Brincoveanu, care a Virtutile rornane retrtviate"shit chezdsia losttrimismAndstirii0191r0adin Monorprezentului siviitorului Orli si a natiunii de cAtre Invdtatul episcopal Romanului,noastre socialiste". Pahomie, originar din satul Gledin sifost Desigur lucrarea nu are caracter exhaustiv, clev alscoalei de la aceastd mAndstire. atlteaalteactiunisipersonalitAtiavInd Apostolul"aflatla Monorsidepus aceeasi indreptAtire de a figuraInacest astdzi In muzeul Istoric si etnografic al acestei duios si impundtor rdboj nasAudean. comune,initiatdeInsdsiautorullucrArii Scrisd cu o remarcabild putere de evocare de care ne ocupdm, este si el o concludent4si cu o exigentd scrupulozitate Ltd de docu- dovadd a legaturilor culturale ce au existat mentarea istoricd, lucrarea lui Teodor Tanco intotdeauna Intre romAni de pe ambele ver- prefatatd de istoricul Stefan Pascu este sante ale Carpatilor. o valoroasd contributie la istoria Ndsdudului, Partea a doua a lucrdrii lui Teodor Tanco a nordului Transilvaniei si totodatA a relatiilor cuprinde un numAr de 46 portrete" ale dintre romanii de pe ambele laturi ale Carpa- principalelor personalitAti istorice ale NdsAudu- tilor. lui.Serie acestora se deschide cu diacul" Toader din Feldru care In 1631 a trecut in Moldova, unde avea sit rosteascdwww.dacoromanica.ro un Cuvint Vasile Netea 7 /NSENINARI 1117

ISTORIA UNIVERSALA

PAISII HILENDARSKI Islorija slavjano-degli Slavi, apgrutA la Pesaro in 1601, din bolgarskaja (Istoria slavo-bulgard), Sofia, care monahul bulgar ii extrage datele care I-II,1972, 174+166 p. ii intereseazA din capitolul referitor la istoria bulgarilor. Cu prilejul Implinirii a 250 ant de la Nu-i exclus ca aceastd vizitA sA-i fi deschis nasterea lui Paisie de Hilandar (1722-1972), o poartd spre lumina noilor idei, care rdscoleau Bibhoteca nationalA Kirili Metodiiu", din mintile oarnenilor In sensul bun al cuvintu- Sofia, a tinut sA consemneze acest eveniment, lui pe la mijlocul acestui secol, al lumi- publicind oeditie jubiliarA a operei celui nilor. Si astfel, In vreme ce operele lui Dimitrie dintli istoriograf bulgar. Cantemir intraserA deja In circulatie euro- Despre ieromonahul Paisie s-a scris foarte peanA,Incepind en Crestereai descresterea mult, mai ales literatura istoricA bulgara i-a curtiiAliosmAnesti", tradusA In englezd IncA acordat cumerasifiresc oatentie din 1734, calugArul Paisie, tutors la Hilan- deosebità.Si pe bund dreptate. CalugAruldar, abia incepe redactarea Istoriei" poporu- Paisie a scris, pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, lui bulgar. ceadintiiistorie a poporului bulgar. Prea InsAintretimp,dincauzadiscordiei multedetaliidinviataacestuiiluminat dintre calugArii de laHilandar, Paisie se cOlugar nu se cunosc si cu Olt mai surprinzii- strAmutA laminAstirea Zograf, unde avea toare ne apare fervoarea nestApinita a scrisu- mai multA liniste. In 1762, Istoria" e gata sului sau in chillile de la Muntele Athos. sila Inceputul anului 1765 se Intoarce In Cele clteva stiri pe care istoriografia bulgara Bulgaria si IncredinteazA manuscrisul preotu- le posedA sint modeste si irevelante pentru lui Stoica Vladislavov din localitatea Kotel. a ne putea explica aparitia explosivA a acestui (Ceva mai tirziu, popa Stoica, avea sd devinA precursor, a cArui Istorie" avea sA declanseze episcopul Sofronie Vra6anski, care in 1803, posibilitAtilelatentealepoporuluibulgar emigrindIn Tara RomAneascä, desfAsoard in cursul sec. al XIX-lea. aicioremarcabilAactivitateculturalAsi Se she cá s-a nAscut, In 1722, In satul politicA1). Acesta, entuziasmat de continutul Bansko, eparhia Samokov pe Isker, la poalele Istoriei", copiazA personal textul manuscris, Rilei. La virsta de 23 ani a plecat la Athos, lAsInd posteritAtii unul din cele mai frumoase In a earth chinovie se gAseau calugdri proveniti exemplare de grafie chirilicA din sec. al XVIII- in primul rinddin Wilebalcanicei rdsdritene : lea. Pe la 1781, acelasi cArturar mai face o greci, slrbi, bulgari rusi s.a. Paisie a fost copie pe care invAtatul bulgar Stojan Roman- un autodidact cu o subtilA receptivitate fata ski a descoperit-o printre rnanuscrisele biblio- de ideile rAscolitoare ale sec. al XVIII-lea. tecii Academiei romAne, in perioada interbelicA. Acolo, la Athos, a InvAtat slavona, slrba InsA, dupa manuscrisul luiPaisie s-au rusa, ba chiar iin greceste se descurca, scos mai mune copii care au circulat In Bul- precizeazA Paisie undeva, in Istoria" lui. garia in a II-a jumAtate a sec. al XVIII-lea. Tot acolo, tinArul monah a fAcut cunostin0 De altfel, importanta acestei Istorii" constA cu vechea literaturA bulgara si a putut cerceta mai ales in rolul pe care 1-a jucat pentru textei marmscrise vechi, din care a Inteles miscarea de redesteptare nationald a bulgari- cá poporul bulgar nu avea o Istorie" scrisA, bor. Pe linga datele istorice, pe care le-a cules HotArit sã umple acest gol, Paisie mita sA si le-a inclus In textul sAu, Paisie54aadmones- se documenteze vizitindminAstirile dela tat cu o neabAtutA vigoare contemporanii, Athos si multe locuri istorice din Bulgaria. azuti in marasmi apatie dupit trei secole 0 spune singur cA multa vremei osirdie" si jumAtate de dominatie otomanfi. Nu e i-atrebuit ca sä poata aduna materialele vorba de un simplu lndemn, ci de o chemare necesare. energica la lupta Impotriva asupririi strAine. Dar nu numai atit. Paisie a prins desigurScinteia aruncatA de Paisie a trecutca o sensul unor idei Innoitoare care circulau fAclie din mtnA In mink Intr-o aliniere revolu- in vremea aceea, chiar i inlAuntrul imperiului tionarA a cdrturarilori luptAtorilor pentru otoman. In 1761, avind o misiune din partea libertate din cursul sec. al XIX-lea. comunitalii mlnAstirii Hilandar de a vizita De aceea, publicarea In douA volume a localitatea Karlovitz din Serbia ladata acestei Istorii" constituie un act de culturA aceea aflata substApinireaustriacd, lui nationalit.Primul volumcuprindetextul PaisieIicade In mInA traducerea rusA a facsimilat al copiei fAcutd de SofronieVraan- lucrArii dalmatinului Mario Orbini, II R,gno ski In 1765, jaraldoilea,transcrierea In

I Veal 91 Const. VelIchl. La contribulion de l'imigration du peuple bulgare (1762 1850). Bucarest. 1970. bulgare de Valachie el la Renaiseante politigue el culturelle www.dacoromanica.ro 1118 /NSENINALRI 8 neobulgarä a aceluiasi text, insotit de o intro- Inainte de a supune aceasta operai pe duceresicomentariu de Bojidar Raikov.autorul ei unei analizeiinterpretari noi, La sfirsit, a dori sa subliniez frumuseteaHans-Peter Apelt trece in revista principalele inegalabila a chirilicei cu care Sofronie a opinii emise de istoriografia moderna despre invesmintatIstoria"luiPaisie :scriere valoarea acestei lucrari ca izvor pentru cunoas- clara, armonioasa, cu trasaturi artistice care terea istoriei veacului al XII-lea ; acest capitol totusiamintestefrumoaseleactesolemne bibliografic este deosebit de sugestiv pentru de cancelarie domneasca din Tara Romaneasca ilustrarea polemicilor duse in jurul lui Rabe- ale aceluiasi secol. win ; totodata el ni-1 releva pe Apelt ca pe Ambele volumesintprezentatecuo un excelent cunoscator al literaturii medievale, acuratete editorialii ireprosabila. avind calitãti certe de autor-exeget: spirit criticside discernamint curajul opiniilor si al convingerilor proprii, gindire logicasi Tr. Ionescu-Niscoo istorica. Aceste calitati le verifica si le aplica din plin icu mult foths in analiza valorii istorice si literare a operei lui Rahewin, in prezentarea deosebit de subtild a conceptiei HANS-PETER APELT,Rahewins Gesta sale despre germani, si despre alte popoare Friederici I. Imperatoris. Ein Beitrag zur cu care au venit in contact germanii in veacul Geschichtsschreibung des 12. Jahrhunderts, al XII-lea (Indeosebi poloni, boemi, unguri), Mtinchen, 1971, 162 p. dar mai ales a gindirii politice a lui Rahewin, gindire pe care Apelt o ilustreazá cu atitudinea lui Rahewin privind pozitia imparatului Fre- Una din cele mai discutate izvoare medic- deric I Barbarossa in cadrul sistemului politic vale a fosti continua sa mai fie opera atit medieval, roluli rostul imperiului german in de putin cunoscutului Rahewin Gesta Friderici acestsistem,confruntareadintreimparat I. Imperatorts (Faptele imparatului Frederic I). si papa, politica externa imperiala. In comple- Inprincipal, discutiaInjurulacestei tarea tuturor problemelor controversate legate opere si al autorului ei s-a purtat pe dourt de Rahewin, Apelt supune unei analize corn- planuri, unul vizind valoarea stirilor transmise parate modalitatea descrierilor de peisaje de Rehewin In lucrarea sa, iar cel de-al doileade personaje, reliefind atit aportul original, identificarea imprumuturilor lui Rahewin din citi imprumuturile din alti autori (antici alteizvoare,imprumuturileacesteafiind in primul rind). evidente in primul rind in pasagiile consacrate Rezultatele investigatiilor lui Apelt sint fie descrierilor geografice, fie caracterizarilor consistentesiviabile,denotind seriozitatea de personaje. sipriceperea autorului incereetareaunei Hans-Peter Apelt lsi concentreaza siel problematici atit de spinoase. Gesta Friderici atentia asupra lui Rahewin si a istoriei sale, I. Imperatoris sint scrise la cererea imphratu- intr-odisertatiepe care osubintituleaza lui Insui (ca o continuare a istoriei incepute O contributie laistoriografia veacului al de Otto de Freising si duse de invatatul episcop XII-lea". doar pina in anul 1156) ; opera il aseaza in Inainte de a se angaja si el tn sus-amintita centrulei pe imparatul german, ale carei discutie,Apelt aduna cuconstiinciozitate fapte se glorifica in chip eontientk Grija toate datele documentare referitoare la bio- de baza a lui Frederic I Barbarossa e conservata grafia lui Rahewin. Din aceste stiri lacunare autoritatii imperiului" (auctoritas imperii). retinern pc de o parte functia lui Rahewin Campaniilei razboaiele purtate de imparat de cartularius" (1114) si apoi de capellanus (bellaiusta"inconceptialuiRahewin) et notarius" (1147) pe care le atestä faimosul shit subordonate acestei politici de conservare Otto de Freising, citi alte date despre pozi- sisporire a prestigiului imperiului ; imparatul tia sa in jurul celui mai mare istoric german este un rex iustus" ce nu poate fi invins al veacului al XII-lea ; dupa moartea acestuia de dusmani, un dator salutis" pentru ca (1158) stirile biografice documentare despre el cruta pe cei slabi si distruge pe cei semeti, Rahewinlnceteazaaproapecomplet ;se si In cele din urind un minister iusticiae" crede ca el ar fi inurit la inceputul celui de-alpentru ca a pacificat popoarele si a introdus optulca deceniu al veacului al XII-lea (intre principiul echilibrului just in relatiile suprasta- 1170 1177) ;dinFaptele"salerezulta tale.Politica imparatului este animata de ca Rahewin a detinut si la curtea imperiala trei probleme majore : o anumita pozitie, far% ca acesta s-o ajunga pax,iustitia, reformatioimperil. insa nici de departe pe cea, de care s-a bucurat Bahewin 11 apreciazasi-1glorifiedpe Otto de Freising. imparat in functie nemijlocita de meritele

I cf. M. prol163,33 Its entm lateet magnifice belloque gessit, ut qui res elm legerit, non unius, sed multo- per orbein terrarum arma circumutullt, tantumwww.dacoromanica.ro operum pace rum facta regum seu Imperatorum arbitretur". 9 INSENINAItt 1119 sale pentru traducerea Inviatiiaacestor de Istoricul Johannes Sport aprofesorulsi principii de politica internd $1 externd ; prin IndrumAtorul stilntific al lui Apelt. aceastdconceptie,careasazd.In centrul unei personalitAti faptele si nu \data sa per- Adol f Arran/Nit r sonald,Rahewinanticipeazd o tendintA istoriograficdaevului mediu tirzin 2;tot datorildacestei conceptil,Gcslanu este o (oila)lin biografie sens traditional, Intrucit I. ANDERSSON, AHislory of Sweden,Sto- Itlipseste una din componentele de bazdr ckolm, Natur och Kultur, 1970, 471p. analizarea si prezentarea inoravurilor(mores) celui descris ;chiar iacolo unde Rahewin acorn o atentie sporitd aspectelor personale De la lucrarea lui SNantrinni Palmstierna ale ImpAratului, ele MIA subordonate de rapt aparutd in urind cutreidecenii,cea mai prezentdrii politicil imperiale. apreciatasintezdprivind istoriaSuediei- Termenul genetic cel mai adecvat pentru motiv pentru care a si fost tradusd In mai mul- opera lui Rahewin nu este decinicivita, te limbi de circulatie internationald inclusiv In nici chronica,dar nici historia In acceptiunea engleza-este In prezent aceea pe care o ei medievald, asa cum a fost exprimatd de prezentdm,apartinindprof.I.Andersson un Gervasius de Canterbury,Wilhelm de membru al Academiei Suedeze, fost conser- Malrnesbury sau Frutholf de Michelsberg 3, vator al Arhivelor Nationale din Stockholm. ci asa cum Si-a intitulat-o el Insusi gesla. In comparatie cu cele anterioare trattnd Apelt pune astfel cepa unei ample discutii aceeasi temd, cea de fatd se deosebeste prin (nu arareori sterile duse Indeosebi tn istorio- cloud elemente de bazd observate de altfel grafia germand(ledupd celde-aldoilea de la primele pagini,panume rmarea bogiltie rdzboi mondial) purtate In jurul categorisirii de informatie pentru fiecare epocd istoricil productiilor istoriografice medievale. Elucida- simultitudinea problemelor pe care autorul reaconvingäloareaacesteirestituiri,pe could sdleIdinureascd. Astfelahlturide care o face Apelt, aduce, suplimen tar, pretioa-rezultatele sitpdturilor arheologice sin t inter- se precizAri despre Otto de Freising nu attt prelatealitizvoareleliterare,epigrafice, ca filozofalistorieisicontinuator allui narative istoricesigeografice (de exemplu Augustin, eft mai ales ca istoric pragmatic.apartinInd unor autori latinii greci,slit\ i, bizantini, arabi, frand) eft si cronicile interne 0 comparatievaloricdIntreOttode 5iexterne, diplomele regale, tot feint de docu- Freisingt elevuli continuatorul sdu, Rahe- mente mune existente inci In arbiNe, allele win, nu duce la constaldri cu totul defavora- de molt sau recent publicate In colectii temati- bile celui din urmit. Prin aceasta reasezare ce. In ceea ce priveste problematica lucrdrii, a valorilor, Apelt reuseste sd Inlature una ea este alit de bogatd Indt1-atmpiedical din cele mai mari sidurabile prejudecdti pe autor sd 0 grupeze pe mari epoci istorice. emise In legaturd en cei doi istorici contempo- Asa se explicit cum In aproape 500 pagini rani rti faptelor" lui Frederic I. E adevAratistoria Suediei din cele mai vechi timpuri cd Rahewin no egaleazA eleganta de stil si pita tn zilele noastre a fost cuprinsd In nu mai de exprimare aproape clasicd ale lui Otto,putin de 40 capitole. care si In tnfAtisarea istoriei teoretice II Intrece net pe Rahewin ; acesta din urmd in schimb, Desigur cd o asemenea lucrare impune furnizeazd descrieri mull superioare lui Otto de la lnceput existenta inlet periodizitri care consecrate imperiului german sipopoarelor sA stabileascit litnitele cronologice ale celor Necine,terminologiautilIzatdde Rahewinpatru mari epoci istorice. Autorul n-o face, Inacestepasagiifiindde oinestimabild totusi mentioneazA id lcolo uncle limite valoare pentru cunoasterea gtndirii politicecare permit cititoruluisdleidentificeIn cuprinsulunorcapitole.Tratareaacestor a veacului al XII-lea. Apelt conchide astfelepoci istorice este Insd inegald si ea reflectd cu constatarea cA trebuie 0, se renunte la principalele preocupAri ale prof. 1. Andersson 1deeaunifortnizAriiconceptieiistoriografiei si anume studierea cu precdderea evului medievale, ea lipsind chiar ila doi autori mediu si a epocii moderne. Dealtfel el este recu- contemporanii apropiati ca preocupare isto- noscut in lumea specialistilor prin valoaroasa riografica(subiectcomun).Prinaceasta monografie consacratil Int Eric alX1V-lea constatare, Apelt concretizeazd de fapt un regele Suediei (1560-1568) a cdreidomnie deziderat exprimat CU citia ani tn urmd se and tn perioada de la sftrsitul epocii medii.

vezt II. Brack, Me Geschichisauffassung der Limbur- Studien zu Rahmcin. Karlsruhe. 1964. p. 192 184. ger Chronik. Vergletchende Bitable cur spatmittelattertichen 4 Das mittelaltertiche Geschichtsdenken atm Forschungsauf- Geschichtsschreibung. MlInebea, 1952. p. 108. gabe. In vol. Geschichtsdenken und Geschichtsbild im Alatetal- 3 Vez1 el H. Rupp el 0. Kahle, Historia-GescMchte, tn ter, ed. W. Lammers. Darmstadt, 1901, p. 1 29. ..Seeculum". II, 1951, p. 027-889 ;cf.www.dacoromanica.roel K. Oesterle. 9-0. 1447 1120 INSEMNARI 10

Din aceasta cau7i1 epoca straveche 5i veche Desigur cA In problema evului mediu este train La Intr un singnr capitol (cap. I), suedez contributille prof.I. Andersson stnt epoca medic In 17 capitole ca 51 ceamoderna destul de multe,iarspatiulunei simple iar epoca contemporana In5capitole. Cit prezentAriesteinsuficient.Totusimeritd priNe5te periodizarea istorieiSuediei autorul sS fie semnalat faptul cA In epoca Folkingilor stabile5te urmatoarea Impartireepoca stra- a fost stabilitA capitala tdriila Stockholm veche 5ieche din 6000 te.n. pina la sfIr5itul (sec. XIII), cA tot acum are locprocesul secolului al VIII lea e.n., epoca medic secolul de uniformizare alegislatiei tArii care va IXInceputul secolulni alXVII lea,epoca consolida institutiile feudale, In ce conditii moderna de la Inceputul seeolului al XVII-lea aceastA tail a devenit un stat nobiliar, ce la Inceputul secolului al XX-lea 5i In fine epoca raporturi an fost Intro monarhiei nobilime, contemporana delaInceputulsecoluluial cum s-a ajuns la constituirea primul parlament XX lea pina In zilelenoastre. suedez, Riksdag-ul(1435). De asemenea se constata ea in cercetkile Interesante stint si acele capitole In care sale prof.I. Andersson s-a preocupat sa-si autorul prezintA nu numai frAmtntArile interne concentre7eexpiinerea sa tnjurulunor cu caracter politic,dar si social, menite sA distinse personalitati, monarbi sau Naloro5i ducA la desfacerea din cind In clnd a uniunii per- oameni politici. De aceea In general sinteza sonale a Suediei cu celelalte state nordice, dar sa are uncurlaspectillunei succesiuni de si lupta acestcia pentru expansiunea politica micromonoArarii, fiecare din capitolele lucrSrii si economicd In Marea BalticA pc care guver- avInd o omogenilate deplina. nantii de atunci audorits-otransforme Ca orice lucrare, cea de fata are oIntroduce- tntr-un lac suedez. In acest fel autorul reuses- resemnata de prof. M. Roberts de la Univer- te sS stabileascA puncte de vedere noi relativ sitatea Regala din Belfast, care,prefatind la perioadcle de Inflorire si de decAdere ale a doua editieIn limha engle/a,sublinia75 monarbiei suedeze, la consecintele sociale si importanta contributie a aulorului la dezvol- economice pe care le-a avut Re forma In Suedia, tareaistoriografiei suede/e darsiaaltor la momentul In care Suedia a devenit o mare slate din nordul Europei (Finlanda,Norvegia, putere europeanA(in timpul RAzboiului de Danemarca) acaror istories-adesf55urat 30 ani), la izbucnirca crizei social-politice de la aclesea In bolarele aceluiasi stat, subforma mijlocul secolului al XVII-lea care va marca unci uniuni personale. totodatA constituirea statului modern suedez. Cit priveste continutul propriu-zis al sin- In ceea ce priveste epoca moderna prof. te7ei ce o pre7entain el se remarca prinnoile I. Andersson considera ca ea Incepe cu o contributii pe care istoricul suedez le adnce perioadade ascensiune politicaaSuediei In cercetarea trecutului patriei sale.Astfel urmata de una de decklere chid pierde do- referindu-selaepocastraveche i veche minatia In Marea Bathed (in timpul rAzboiu- constalain aici pre/enta unor jaloane cronolo- lui nordic), dupA care avea sS vinA o perioadA gice menite sa fixe7e o periodizare aevenimen- a libertAtii"caracterizatAprinascutirea telor istorice (anul 6000 I.e.n.semnaleazd luptei socialei politice, prin Incercarea de a primele urine umane in Suedia, epoca pietrei se aboli absolutismul, prin aparitia si dezvol- care durea/5 pina In 1500 te.n.iar epoca tarearelatiilorcapitalisteInindustriesi bronzului 'Ana la 500 I.e.n. and Incepe epoca comert. In fine, dupA mari frdmIntAri interne fierului). (de exemplu lovitura de stat a luiGustav Prezentind epoca medie autorul stabileste al III-lea) se va instaura un regim constitu- originea 5i caraclerul celei mai vechi a5ez5ri tional de tip burghez care avea s4aseze urbane (gard) de pe insula din lacul Ma- Suedia In rtndul statelor moderne europene. toren ora5ill Birka apoi explicit modul Interesante stnti acele contributii ale autoru- cum au apkut primele formeale statului lui privind reformele din Suedia din secolul suedez (de' la uniunea de triburi la regat, al XIX-lea cu caracter liberal care au dus la ultimul avInd caracterul unci federatii de modificarea constitutiei, la stabilitatea mone- provincii autonome, In sec.X), care erau tarA, la reorganizarea administratiei locale, institutiilc acesluiaice prerogative avea la adoptarea politicii protectioniste si liberului rnarele preot, cuin s-a ajuns de la monarhia schimb, la aparitia, dezvoltareai triumful electivit la cea ereditara. industrializArii. Din punct de vedere politic se mai preci- Relativ laepoca contemporanA autorul 7eaza momentul constituirii primei uniuni aratA cum datoritA Indelungatei perioade de politice astatelor nordice sub conducerea pace si consecintelor reforrnelor liberale s-au Suediei (sec. X XI), ce importantii a avut produs marl transformAri socialecare au aparitia crestinismului In Suedia (sec. IX), Impins proletariatul suedez In viata politicA In ce imprejurari a avut loc prima cruciada a Orli In a doua jumAtate a secolului al suedeza contratriburilor finice(sec.XII), XIX-lea, chid s-a constituit si P.S.D. suedez sice rol a avut in istoria Suedieiconstituirea (1889). Aceeasi lungft perioadA de pace, aratA arhiepiscopatului de la Uppsalawww.dacoromanica.ro (1164). autorul, a favorizati clasa sociall mijlocie, 11 INsEMNARI 1121 mica burghezie, care a Inceput sa participe tre, unellei arme din epoca pietreii metale- tot mai activ la conducerea statolui. In fe- lor, inscriptii runice din sec. IX), fie constructii lul acesta este explicata infringerea treptatacivile si religioase din sec. XI X II I, stampe aopozitieiconservatorilorprinobtinerea relativ la ora5e din sec. NNI XN 111, mono- unor reforme sociale pentru masele populare mente funerare din sec. XV, diplome regale (deexempluvoluluniversal1907-1909, din sec. XVI, picluri din sec. X \ 11XVIII, votul femeilor 1918, ziva de munca de 8 ore gravuri despre nivelultehnicalIndustrie' 1918, etc,). De aceea P.S.D. suedez devine din sec. XV X IX, fologra fii care o0hidesc dupa 1920 cel mai influent partid politic miscarile sociale din sec. XIX si la inceputul InRiksdag,iarIntrecelecloud razboaie sec. XX. La acestea se mai pot adauga (loud mondiale este partid de guvernamint. Deose- facsimile, unul reprezenlindofilade pe bit de interesante sinti acele date relativBiblia tradusa de Gustav Vasa, allul foaia la viata politica, economied isociala din de talii al foci carti liparite laLondra in Suedia din timpul cell' de-al doilearitzboi 1633 (The Swedish Intelligenen) uncle este mondial (relatiile sale cu Germania hitlerista, evocata personalitalea regelui Gustav Adolf, cu statele nordice, cualiatii) i perioada In ceea ce priveste cele cileva harti ele postbelica (reformele sociale, economice, lupta se refera la expeditiile vikingilor, la campaniile pentru mentinerea pacii In Europa de nord). mithare ale lui Gustav Adolf, la itinerarul Evident ea intr-o asemenea lucrare nu regeluiCarolalX-leainDanemarca,la lipsesc stiri relativ laviata culturala (cap. catnpaniile liii Carol al XII-leaetc. Avind o inalta tinuta stiintifica, o bogata XXX este consacrat aproape Inintregime informatie, un stil atragalor, sinleza de fata acestei probleme). constituie o importanta contributie inisto- Lucrarea este insotita de o bogatd ilustra- ria Suediei in primul rind 5i apoi La istoria tie privind toate epocile istorice care ar face celorlalte stale din northil Europei, precum cinste oricarui tratat de istorie universala. sila relatiile internationale europene pe o Nu nereferimlaportretclenumerosilor lunga perioadd de limp. monarhii oameni politici, ei la acelea care prezinta fie vestigii arheologice (desene rupes- Constantin c.1 ban

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro IMIRON CONSTANTINESCUI

( 19171974)

.%4 I La 18 iulie 1974 a incetatdinvia-0,tovarkul . Miron Constantinescu, membru supleantal Comi- tetului Executiv, secretar al Comitetului Central al PartiduluiComunist Roman, prerdintele Marii Adunal iNationale a Republicii Socialiste Romania. Activistde fruntealPartidului Comunist Roman §i alstatului nostrusocialist, tovarkul Miron Constantinescu §i-a inchinat intreaga sa viatä, din frageda tinerete,cauzei socialismului EA co- munismului, slujirii Mr/ preget a nazuintelor vitale ,af:, de libertate §i progres social ale poporului roman, construirii socialismului §i infloririi patriei. Nascut la 13 decembrie 1917, Miron Constantinescu a cunoscut vicisitudinile vietii Inca din copilarie, raminind orfan. Paralel cu studiile la liceul din Arad, munce§te din greu pentru a-§i ci§tiga existenta. Student al Facultatii de litere §i filozofie a Universitatii din Bucuresti, absolva studiile prin lucrarea de been-VA Cauzele sociale ale rascoalei lui Horia", pentru care i se atribuie calificativul Magna cum laudae". Inca de pe vremea cind era elev, la Arad, a luat legatura cu mirarea muncitoreasca, fapt care avea sinfluenteze intregul curs al vietii sale. Ulterior, ca student, se remarca drept un element eu o temeinica pregatire marxista, desfkurind o intensa activitate in rindul colegilor s/i pentru demascarea uneltirilor cercurilor reactionarei fasciste, pentru apararea democratiei 0 a intereselor nationale ale poporului roman. In 1933 devine membru al Uniunii Tineretului Comunist, apoi membru in Biroul studentesc al U.T.C., iar in 1936 este primit in rindurile Partidului Comunist Roman. Indeplinind din insarcinarea partidului functii de conducere in miscarea democratica studenteasca, actioneaza intens pentru intarirea frontului studentilor, organizind mirarile revendicative ale, studentilor, participarea lor la largile manifestari initiate §i conduse de partid in numeroase ono ale tarii. In ace§ti ani, Miron Constantinescu a fost o prezenta activa pe frontul publicistic, la ziarelei revistele legale §i ilegale : Cuvintul liber", Era Nona"i Cadran", unde prin scrisul sail militant contribuie la raspindirea in mase a ideilor generoase ale marxism-leninismului, ale politicii partidului inchinate dreptatii p libertatii sociale, ap/r/rii demo- cratieii independentei nationale a patriei. In noiembrie 1940 ia parte activa la organizarea tineretului pentru manifestatia antifaseisa de la Ober, din BueurefAi, www.dacoromanica.ro 1124

In 1939, impreuna, cu tovarasul Nicolae Ceausescu, face parte din grupul de activisti ckora partidul le-a incredintat sarcina reorganizgrii TJniunii Tineretului Comunist, aducind o contributie de seam5 la prega,- tirea El i desfasurarea Conferintei Nationale a U.T.C. din septernbrie 1939. In noiembrie 1940 a primit sarcina de membru al Biroului regional Galati al P.C.R., participind la organizarea maselor muncitoare din principalele industrii ale acestui port dunkean, precum si la editarea organului ilegal al partidului Dunkea rosie". Pentru activitatea revolutionarg desfasuratl este arestat in ianuarie 1941, torturati condamnat la 10 ani muncg silnica. In inchisorileGalati, Caransebei Lugoj, alkuri de cadre de baza, ale pal tidului, a actionat pentru a mentine permanent treazI constiintai demnitatea detinutilor antifascisti. Indatl dupl victoria insurectieinationaleantifascisteai mate, partidul i-a incredintat sarcina de inalth iäspundere de a organiza conduce Scinteia" legall. In februarie 19 '5 este desemnat in conducerea Organizatiei regionale de partid Bucuresti. La Conferinta National& a partidului din octombrie 1945 a fost ales membru al Comitetului Central si al Biroului Politic. Plenara din martie 1970 a C.C. al P.C.R. ii alege membru supleant al Comitetului Executiv, iar plenara din noiembrie 1972 il alegei secretar al C.C. al P.C.R. Tovaräsul Miron Constantinescu a indeplinit functii de Ilspundere in aparatul de stat ca vicepresedinte al Consiliului de Ministri, presedinte al Comitetului de Stat al Planifickii, ministru al invaiknintuluii culturii, presedinte al Consiliului Economic, vicepresedinte al Consiliului de Stat, functii in care a adus contributii de seama," la inflptuirea politicii partidului de construire a socialismului, de dezvoltare economici social-culturall a Orli noastre. Ales deputat Inca, in primul parlament din 1946 si ulterior in mai multe legislaturiale foruluilegislativ suprem al tkii Miron Constantinescu indeplinea din martie 1974 functia de presedinte al Marii Adungri Nationale. Intelectual cu o temeinicA prega'tire marxistá, Miron Constantinescu a desfásurat o bogata, activitate tiinifici culturala pe tkirnul istoriei, sociologiei, al economiei politice, publicind numeroase studiii facind comu- nicki la congrese stiintifice internationale de mare prestigiu. A fost prese- dinte al consiliului de conducere si rector al Academiei ,Mefan Gheorghiu", presedinte al Academiei de stiinte socialei politice. Recenta sesiune a Academiei Republicii Socialiste Romania 1-a ales membru titular. Militant de frunte al misckii comunistei muncitoresti din tara noastrk Miron Constantinescu a slujit cu abnegatie, cu intreaga sa capa- citate si energie, cauza clasei muncitoare si a partidului, a participat . cu pasiune revolutionail la cele mai importante actiuni ale luptei pentru eliberarea nationalli sociall a poporului roman, la intreaga activitate de cucerirei instaurare a puterii populare, de constructie a societAtii socialiste din tara noastra. In intreaga sa activitate a militat pentru 1ntarirea continua a unitatiii coeziunii rindurilor partidului, pentru www.dacoromanica.ro 1125 afirmareaicre§terea rolului sáu conducltor in societatea noastra socialistA. Pentru meritele sale deosebite, Miron Constantinescusi-aci§tigat o inaltä pretuire din partea Partidului Cornunist Roman, a statului nostru, a oarnenilor muncii, fiind distins cu titlul de Erou al Muncii Socialiste", cu cele mai inalte ordinei medalii ale Republicii Socialiste Romania. Partidul Cornunist Roman, Romania socia1ist, intregul nostiu popor pierd in persoana tovar 4ului Miron Constantinescu un fiu credincios al t6rii, un luptltor devotat pentru triumful ideilor socialisrnului §icomu- nisinului, pentru inflorirea patriei §i a natiunii noastre socialiste. Amintirea sa va rknine mereu vie in inimile cornuni§tilor, ale tuturor oamenilor muncii din patria noastrA.

COMITETUL CENTRAL MAREA ADUNARE NATIONALA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA CONSILIUL DE STAT CONSILIUL DE MIN1TRI

www.dacoromanica.ro REVISTE PUBLICATE IN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

REVISTA DE ISTORIE REVUE ROUMAINE D'HISTOME STUDII 51 CERCETARI DE ISTORIE VECHE DACIA. REVUE D'ARCHI!:OLOGIE ET D'HISTOIRE AN- CIENNE REVUE DES ETUDI S SUD-EST EUROPENNES ANUARUL INSTITUTULU1 DE ISTORIE 51 ARHEOLOGIE CLUJ ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTOR1E SI ARHEOLOGIE A. D. XENOPOL" - IA5I STUDII 51 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

- SERIA ARTA PLASTICA - SERIA TEATRU-MUZICA-CINEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART STUDII CLASICE

www.dacoromanica.ro REVISTA DE ISTORIE publica In prima parte studii, note si comu- nicAri originale, de nivel stiintific superior, din domeniul istoriei vechi, medii, modernei contemporane a Romaniei si universale. In partca a doua a revistei, de informaretiii4ificã, sumarul este cornpletat cu rubricileProbleme ale isto- riografiei contemporane (Studii documentare), Viata tiintificA, Recenzii, Revista Revistelor, InsemnAri, Buletin bibliografie, In care se publicA materialc privitoare la ma nifestAri stiintifice din tarAi strainAtatei sInt prezentate cele mai recente lucrArii reviste de specialitate apArute In tarAi peste botare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sInt rugati sA trimitA studiile, notele si comunicArile, precum si materialele ce se IneadreazA In celelalte rubrici, dactilografiate la douA rinduri, In patru exemplare, trimiterile infrapaginale fiind numerotate Incontinuare. De asemenea documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbi strAine se va anexa traducerea. Ilustratille vor fi plasate la sfirsitul textului. Numele autorilor va fi precedat de initial5. Titlurile revistelor citatcIn bibliografie vor fi prescurtate conform uzantelor internationale. Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine In exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie. Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii etc.se vor trimite pc adresa Comitetului de redactie, B-dul Aviatorilor nr.1,Bucuresti.

www.dacoromanica.ro LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

* * * A. D. Xenopol, Studil prIvItoare la viola si opera sa, 1972, 445 p., 26 lei. * Bibliografia istorleil a Romania II. Seco lul XIX, t. I, volum ingrjit de Cornelia 4, * Bodea, 1972, 512 p., 47 lei. L. BOICU, Austria si Principatele Romano in vremea riizholului Crime!! 1853-1856, Biblioteca istoricA", XXXIII, 1972, 478 p., 29 lei. ADOLF ARMBRUSTER, Romanitatea romdnilor, istoria unel Idel, Biblioteca istoricA", XXXV, 1972, 283 p., 20,50 lei. ELIZA CAMPUS, Intelegerea Balcaniefi, Biblioteca istoricA", XXXVI, 1972, 394 p., 27 lei. M. M. ALEXANDRESCU-DERSCA, N. Iorga-a Romanian historian of the Otoman Empire, Bibliotheca Historica Romaniae", 40, 1972, 190 p., 10 lei. PAUL CERNOVODEANU, Eng lands trade policy in the Levant and her exchange of good with the Romanian countries under the latter Stuarts (1660-1714), ,,Biblio- theca Historica Romaniae" 41(2), 1972, 157 p., 8,25 lei. L. BANYAI, Destin common, traditions fraternelles, Bibliotheca Historica Romaniae", 42, 1972, 209 p., 8101.1 VLAD MATEI, Colonizarea ruralA in Tara Romfineascii si Moldova (see. XVXVIII), Bibliotheca istoricA", XXXVII, 1973, 186 p., 11,5 lei. BARBU CAMPINA, Studil istorice, I, Biblioteca istoricA", XXXVIII, 1973, 364 p., 23,50 lei. * * * Studilimateriale de istorie medie, vol. VI, 1973, 446 p., 25 lei. PAUL CERNOVODEANU, Societatea fendalii romilneasefi vratitä de cAllitori strAini (seeolele XV-XVIII), Istorie si civilizatie", 6, 1973, 273 p., 15 lei. VLADIMIR DIGULESCU, Bresle, negustorii meseriasi in Tara Ronnineaseil (1830 1848), Biblioteca istoricA", X, 1973, 220 p., 19 lei. * i « * Studii muteriale de istorie modernii, vol. IV, 1973, 466 p., 26 lei. IOSIF PATAKI, Domenitil Hunedoara la ineeputul secolului al XVI-lea, 1973, 350 p., 28 lei. DAN BERINDEI, L'année révolutionnaire 1821 dans les Pays Roumains, Bibliotheca Historica Romaniae", 46, 1973, 246 p., 10 lei. LIGIA BARZU, Continuitatea populaliei autohtone in Transilvania in secolele IV V (Cimitirul 1 de la Bratel), 1973, 308 p. XXXV planse, 32 lei.

RM ISSN 0039-3878

www.dacoromanica.ro43856 I. P. ..INFORMATIA" c. 1447 Lei 20.