Români Din Toate Ţările, Uniţi-Vă! Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul XI, Nr
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
8 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul XI, nr. 8 (128) august 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ _____________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ INSCRIPȚIE Tot ce se poate-nțelege E fără speranță și lege Și crește dospind din eres Tot ce e fără-nțeles. ANA BLANDIANA Marcel Lupșe, Buzduganul florilor de in _____________________________________________________________________________________________________________________ https://biblioteca-digitala.ro Inscripție, de Ana Blandiana/1 Vatra veche dialog cu Ana Blandiana, de Nicolae Băciuț/3 Cununa de Aur a Serilor de Poezie de la Struga, de Nicolae Băciuț/4 Cuvântul de acceptare al laureatului, de Ana Blandiana,/5 Cununa de Aur, 2019, de Nicolae Băciuț/5 Eseu. Staulul Mioriței, de A.I. Brumaru/6 Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/ 9 Eminescum, de Răzvan Ducan/10 Remember -30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/11 Poeme de Dumitru Ichim/12 Ognean Stamboliev, Premiul pentru traducerea lui Eminescu/12 Elisabeta Boțan, Premiul European Clemente Rebora 2018- 2019/12 Să ne reamintim de… Valentin Silvestru, de Dumitru Hurubă/13 Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/14 Inedit. Blestemul chinezesc, de Francisc Păcurariu/15 Vremea întrebărilor (Octavian Paler), de Nicolae Postolache/17 Text și context în diarismul românesc (Eugen Simion), de Florian Copcea/20 Poeme de Tania Nicolescu/23 Scrisori deschise, de Constantin Stancu/24 Ochean întors. Sperând un pașaport, de Silvia Urdea/26 Poeme de George Călin/29 Marcel Lupșe, Autoportret, 1982 Asterisc. Maria Banuș. Însemnările mele, de Geo Constantinescu/30 Asterisc. Fascinanta memorialistică, de Dorin Nădrău/32 Vitrina. Un roman al emigrării (Valeria Bilț), de Nicolae Suciu/34 Poeme de Ion Gheorghișor/37 Un împătimit al sonetului (Mihai Merticaru), de Adrian Dinu Rachieru/38 Cafeaua cu sare dulce (Adelina Fleva), de Lucian Gruia/39 Cronica literară. Incendiu în albastru (Viorel Șerban), de Răzvan Ducan/40 Bazarul cu amintiri (Viorel Șerban), de Răzvan Ducan/41 Sensul unui patriotism fără margini (Virgil Ciucă), de Aureliu Goci), 42 Poemul ca justificare (Adriana Tomoni), de Ladislau Daradici/43 Aripi de albastru (Tatiana Scurtu Munteanu), de Ilie Șandru/44 Vibrații din spectrul luminii, de Mihaela Rașcu/45 Miracolul vieții (Nicolae Vălăreanu Sârbu), de Daniel Luca/46 Între Alb și Negru (Szekely Piroska), de Ion Gheorghișor/46 „Tu,tu, tu, turutu, tu” (Ștefan Mitroi), de Rodica Lăzărescu/47 A treia fiică (Madeleine Davidsohn), de Mihai Batog-Bujeniță/48 Litera augusta (Răzvan Ducan), de Nicolae Suciu/50 Țara Năsăudului (Iuliu Marius Morariu), de Luminița Cornea/52 Poetul și țara, de Nicolae Nicoară Horia/53 Olimpia Sava și cea mai frumoasă dintre lumi, de Emilia Dabu/54 În orizontul rigorii (Vasile Grigoraș), de Nicolae Busuioc/55 Injecții de cumințire (Răzvan Ducan), de Darie Ducan/56 Orizonturi literare (Cristina Sava), de Nicolae Băciuț/56 Poeme de George Terziu/57 Poeme de Adela Fleva/58 Marcel Lupșe, Ierburi de leac Poeme de Iuliu Ionaș/58 Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan- Aurel Pop/59 Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/60 Supraviețuirea prin cuvântul scris, de Radu Șerban/61 „Vaidacuta – „Veșnicia s-a născut la sat”, de Gabriella Costescu/62 Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/63 Revista revistelor. „Revista română” în continuitate, de Eugenia Vâjiac/64 Amvon. Doamne, tu știi bine cine sunt, de Gheorghe Nicolae Șincan/65 Monahia Mina Hociotă, de Vicu Merlan/65 Starea prozei. Travesti… de Dumitru Hurubă/66 Poeme de Emilia Amariei/67 Starea prozei. O datorie mai veche, de Mihai Drumur/68 Despre francmasonerie, de Eugen Mera/69 Mapamond. Japonia, note de călătorie, de Mihai Posada/70 Întâlniri în spațiul canadian. Pictorul Tudor Banuș, de Veronica Pavel Lerner/71 Biblioteca Babel. All The Pretty Horses”, de Maria Cecilia Nicu/73 Poeme de Cristina Vasiliu/74 Reîntâlnire cu orașul amintirilor, de Ilie Șandru/75 La Lunca Bradului, Un altfel de Muzeu al satului, de N.B./76 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/77 Plastica. Marcel Lupoșe - 65/78 Muzică. Angela Mariașiu, „Cântece din cochilii”, de Virgil Popescu/78 Festivalul Internațional „Romaii Poesia”/79 Argument pentru pace, de Corina Simeanu/80 La ceas aniversar. Ilarie Gh. Opriș, de Florin Bengean/81 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82 De la un clasic citire. Vasile Vorobeț/82 Epigrame, de Nicolae Matcaş/83 Curier/84 Marcel Lupșe, Compoziție Ziua Limbii Române/86 Scrisoare descisă: Simina Lazăr Moga/86 _______________________________________ Număr ilustrat cu lucrări de Marcel Lupșe 2 https://biblioteca-digitala.ro din lume, ci şi pentru că este extrem domeniu în care poate fi cu adevărat de prestigios prin lista de mari nume competitivă. cărora le-a fost atribuit de-a lungul Singura excepţie de la această deceniilor. Am fost impresionată să regulă neagră au fost anii în care descopăr că această listă de Institutul Cultural Român a fost câştigători este aproape identică cu infiinţat şi condus de Horia cea a unui alt premiu („Griffin Prize Patapievici, ani în care traducerile din for excellence in poetry”) pe care l- literatura română au făcut un am luat anul trecut la Toronto, ceea ce impresionant salt ale cărui urmări dovedeşte o impresionantă rigoare benefice se continuă si acum. într-un atât de aburos domeniu. - Despre „Cununa de aur” se -Sunteți al doilea laureat român spune că e „prefața” Premiului al acestui premiu, după Nichita Stă- Nobel pentru Literatură. Oare va nescu, în 1982. Premiul a mai fost avea curând literatura română acordat celor mai grele nume ale parte de acest premiu? Ar putea fi ,,Guvernele României nu au poeziei universale: Allen Ginsberg, Ana Blandiana primul poet român investit în cunoşterea culturii ei Eugenio Montale, Bulat Okudjava, care să primească acest premiu? peste hotare” Joseph Brodsky, Ted Hughes, - Nu, în nici un caz eu. Ion Simuţ Pablo Neruda,Yiannis Ritsos, Lé- scrisese odată că pentru asta ar fi -Ați fost distinsă în acest an și cu pold Sédar Senghor, Rafael Alberti, trebuit să nu fac Memorialul de la Premiului Naţional pentru Poezie Miroslav Krleža, Seamus Heaney, Sighet. Oricum, pentru ca un nume să "Lucian Blaga", Opera Omnia. A Yves Bonnefoy, Edoardo Sangui- intre cu adevărat în această discuţie venit și Premiul „Cununa de Aur”. neti. Organizatorii vă așează în are nevoie de sprijinul unor forţe pe Sunteți un autor răsfățat de critica aceeași galerie cu Anna Ahmatova care eu nu știu nici măcar să le literară? și Václav Havel. Prin ce credeți că identific. Premiul Nobel – al cărui - Am avut cărţi care au fost vă apropiați și ce vă diferențiază de prestigiu a fost erodat serios in primite foarte bine de critică şi altele acești doi mari scriitori? ultimul deceniu - este mai important care au fost aproape ignorate. În - Această alăturare este extrem de decât altele nu numai prin exagerata general, am fost lăudată ca poet și onorantă pentru mine, dar aş vrea să sa valoare materială, ci şi prin felul în neluată în serios ca prozator şi eseist. precizez că nu este vorba de o care aura sa se revarsă asupra ţării E adevărat că numeroasele traduceri apropiere estetică, ci de una de destin celui care îl ia. De aici şi frustrarea şi succesul internaţional al uman şi literar. naţională în lipsa lui. Şi obsesia. În „Proiectelor de trecut” a echilibrat De Anna Ahmatova mă apropie mod evident, el este mai puţin balanţa. Din fericire, am descoperit impactul public, felul în care ne-au important pentru cei care l-au luat, foarte devreme că, aşa cum poeţii se fost copiate de mână şi răspândite decât pentru cei care nu l-au luat. Iar inspiră din viaţă pentru a scrie mereu poemele interzise, felul în care dacă ne gândim că printre aceştia din despre ei înşişi criticii se inspiră din cititorii şi le-au însuşit şi au respirat urmă s-au numărat Tolstoi, Proust, literatură pentru a-şi analiza şi descrie prin ele. Trebuie însă păstrate Rilke, Joyce... propriul eu. Deci n-am fost niciodată proporţiile care sunt legate de -Toată lumea vorbește de „criza condiţionată de ceea ce s-a scris proporţiile terorii în cele două ţări. de timp”. Care e prețul timpului despre mine, nici nu m-a deprimat, De Vaclav Havel mă apropie pentru Ana Blandiana? Care sunt nici nu mi s-a urcat la cap. În ceea ce intensitatea implicării în viaţa acum prioritățile Anei Blandiana, priveşte premiile Uniunii Scriitorilor, societăţii după 1989, dar ne în viață, în scris? nu sunt o răsfăţată a lor. Premiul deosebeşte faptul că el a fost - Ca întotdeauna, prioritatea Lucian Blaga este o excepţie. De cel preşedintele Republicii Cehe, în timp absolută este scrisul, dar, ca puţin 15 ani nu mi s-a mai întâmplat ce eu am refuzat întotdeauna să întotdeauna, alături de ea apar, cu sau să trec dincolo de nominalizarea candidez sau să accept vreo funcţie. mai ales fără voia mea, alte planuri pentru diverse premii care erau - De ce credeți că literatura concurente, mai putin importante, dar atribuite altora. română nu e suficient de cunoscută adesea mai presante: proiectul mereu - Ce reprezintă „Cununa de în străinătate? în creştere al Memorialului, destinul aur” pentru Ana Blandiana, pentru - Pentru că România nu este destul internaţional al cărţilor, întâlnirile cu poezia română? de cunoscută şi nu are în străinătate o elevii în şcoli. Tocmai pentru că în - Pentru poezia română este un imagine bună, ci uneori de-a dreptul cea mai mare parte din timp sunt succes şi fiecare succes al unui român şocantă. Pe de altă parte, niciodată mereu prea mulţi oameni în jurul în străinătate, în indiferent ce dome- după cel de al doilea război mondial, meu, idealul absolut rămâne să fiu niu, îmbunătăţeşte imaginea ţării, guvernele României nu au investit în acasă, la ţară, singură, cu o hârtie şi terfelită atât de adesea de politicieni.