Octombrie 2015
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
felix qui quod amat defendere fortiter audet • fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește NR. 59-60 • SERIE NOUĂ • IULIE – OCTOMBRIE 2015 FONDATĂ ÎN 2007 • ISSN 1843-2085 • REVISTĂ EDITATĂ DE ASOCIAȚIA ITALIENILOR DIN ROMÂNIA RO.AS.IT. CU SPRIJINUL FINANCIAR AL GUVERNULUI ROMÂNIEI, PRIN DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚII INTERETNICE Even iment de re ferință la anul acesta milano a găzduit, pentru noașterea și vizibilitatea de care asociația EXP Oa doua o arăM de-a lunguil anlilora, expnoziția ose buc2ură au0 crescu1t de l5 a an la an. rolul universală cu tema „Hrănirea planetei, asociației, atât la nivel național cât și L energie pentru viață”, prima expoziție european, este unul foarte bine definit, internațională fiind organizată în această aportul minorității italiene la constituirea impunătoare capitală a nordului, în anul și consolidarea statului român modern, A 1906. la actuala ediție, românia a parti - fiind deja consacrat. nu puține au fost cipat cu un concept de pavilion inovator cazurile în care ne-am confruntat cu I sub titulatura „În armonie cu natura”, situa ții care mai de care mai complexe și concept ce a îmbinat cu success arhitec - dificile, dar unitatea și calitatea colabo - tura casei montane cu cea specifică zonei ratorilor și membrilor ce compun această deltei dunării. asociație ne-au făcut să le trecem cu brio. R tema expoziției mondiale îmbră ți - nu pot să nu fac referire la ro.as.it. șează tehnologia, inovația, cultura și tra - și la ceea ce a devenit aceasta în prezent, dițiile fiecărei țări participante și modul fără să aduc un omagiu celui ce a fost în care acestea se îmbină cu hrana și dieta. avocat mircea Grosaru, tată, prieten, O În contextul mențierii culturii și tra di - coleg, președinte, deputat și ale cărui țiilor, asociația italienilor din românia – merite în ceea ce privește constituirea ro.as.it. a avut ocazia, ca reprezen tantă acestei excepționale asociații și realizarea T a minorității naționale italiene, să parti - proiectelor implementate în cei 20 de ani cipe la manifestările de la pavilionul de existență, de care suntem mândri și pe I româniei, cu proiectul intitulat sugestiv care le continuăm și astăzi, nu pot și nu „rolul și specificul emigrației italiene în trebuie să fie uitate. E M E românia”, care a grupat momente muzi - i S n i cale susținute de artiști de excepție ai Av. Andi Grosaru O D v O u etniei, precum și intervenții interesante n i d ale unor reprezentativi oameni de cultură. O M a succesul pe care evenimentul i S E ro.as.it. l-a înregistrat, ne îndatorează 02 iuLiE • OCTOMBRiE și mai mult, întrucât importanța, recu - EVENTI / EVENIMENTE 04 la forza di Milano. note de călătorie • Appunti di viaggio 08 RO.AS.IT. la EXPO Milano 2015 10 Strategia Dunării, la brașov FONDATĂ ÎN 2007 NR. 59-60 • SERIE NOUĂ IULIE – OCTOMBRIE .AS.IT.), 2015 Dna Ioana Grosaru (Președinte RO.AS.IT.), dl Andi Grosaru (Secretar generalgeneral RO al României ISSN 1843-2085 dl Amet Aledin (Secretar de Stat DRI) și dl Cosmin Dumitrescu (Consulul la Trieste) la deschiderea evenimentelor organizate de RO.AS.IT. la EXPO Milano Revistă editată de Asociația Italienilor din România RO.AS.IT. cu sprijinul financiar al CULTURA / CULTURĂ Guvernului României, prin Departamentul 12 nei 750 anni della nascita del grande poeta (ultima parte). pentru relații interetnice Il carattere di Dante • 750 de ani de la nașterea marelui poet. Caracterul lui Dante Membri fondatori 16 Magie și pelerinaj. Scurtă călătorie în Italia • Mircea Grosaru Magia e pellegrinaggio. breve viaggio in Italia Ioana Grosaru 24 O poveste de vară și… de viață • una storia d’estate e… di vita Director Gabriela Tarabega , lemn, Muzeul de Artă din Fălticeni Secretariat red. Roxana Comarnescu Fată cu struguri Redactori Olimpia Coroamă Elena Bădescu Gregorio Pulcher SOCIETA’ / SOCIAL Adrian Chișiu Dan Comarnescu 27 Roșia Montană. Impresii • Impressioni 30 Et in Alburnus Maior ego Design & pre-press Square Media 32 În creuzetul Imperiului Habsburgic. legenda unei familii www.squaremedia.ro de origine italiană • nel crogiolo dell’Impero Asburgico. la leggenda di una famiglia di origine italiana Asociaia Italienilor 36 Din nou în Țara loviștei, la brezoi din România RO.AS.IT. 39 Stan Popescu – un român în „armata celor 1000 de cămăși asociație cu statut de utilitate publică roșii”, condusă de Garibaldi Str. Lipscani nr. 19, etaj 1 40 Destini. luigina baudasso, la vecchietta del Piemonte 030031 București • Destine. luigina baudasso, bătrânica din Piemont Tel./Fax: 021 313 3064 [email protected] 46 Rețete • Ricette SIAMO DI nuOvO InSIEME Copertă: Tabula Peutingeriana (4, 5) (Cabinetul de hărți al B.A.R.) / Motto: Ovidio, Amores, 2–5, V 9 Ion Irimescu – Copertă: Tabula www.roasit.ro 47 Știri • notizie luGlIO • OTTObRE 2015 03 note de călătorie • appunti di viaggio La foam plercat sprze milanao, în ita lia, țdară-leagăin a Mson partito iper mlilanoa, in itanlia, paeseo -culla construcțiilor mondiale, unde „straturile” arhitec - delle costruzioni mondiali, dove le «stratificazioni» tu rale se supra pun, se învecinează, se contrazic de architettoniche si sovrappongono, si affiancano, si 2000 ani! și care a creat, nu o dată, polemici, contraddicono da 2000 anni! e che hanno creato, bătălii teoretice, chiar și fizice, între apărătorii e non una sola volta, polemiche, battaglie teore tiche, „trecutului” și admi ratorii „viitorului”, în materie anche fisiche, tra i difensori del «passato» e gli de arhitectură. ammi ratori del «futuro», in materia di architettura. e drept că, în acest moment, milano trăiește Vero e’ che in questo momento milano vive un un momentum privilegiat! timp de șase luni, între «momento privilegiato»! per sei mesi, tra il primo 1 mai și 31 octombrie, orașul adăpostește expo maggio e il 31 ottobre, la citta’ ospita expo milano 2015, o manifestare mondială la care milano 2015, una manifestazione mondiale a cui participă 145 de țări și unde sunt așteptați mai partecipano 145 paesi e dove sono attesi ben 20 bine de 20 de milioane de vizitatori. milioni di visitatori. tema aleasă, mai degrabă un pretext decât un il tema scelto, più un pretesto che uno scopo il Bosco verde: o pădure scop în sine, este Feeding the Planet, Energy for in se’, e’ Feeding the Planet, Energy for Life . e’ un verticală. Proiect de Life . este un proiect grandios, mai ales în condi - progetto grandioso, soprattutto nelle condizioni Stefano Boeri ți ile crizei mondiale pe care o traversăm de di crisi mondiale in cui versiamo da circa dieci anni, e in cui ogni nazione vede questo evento come una vetrina che le permetta di vendere prodotti, non soltanto agricoli, ma a volte turistici, altre volte culturali, e certamente anche ideologici, ma dove ognuno sogna di attrarre più visitatori possibile nel proprio padiglione, perche’ essi rappresentano altrettanti «commessi viaggiatori» sparpagliati per l’universo mondo. sicuramente il primo «gancio» e’ la presen ta - zione del padiglione. e questa e’ un challenge ! poiche’ nelle condizioni di fondi limitati di oggi, ogni stand si e’ proposto di essere quantomai economico, ma anche modulare, più „recuperabile” pos sibile… sono finiti i tempi delle follie dei padiglioni da miliardi come quello di shanghai! adesso tutto dev’essere „ecologico”! ma altret - tanto spettacolare… o, se si puo’ , l’uno e l’altro. ma quasi tutte le costruzioni, a parte alcuni aproape zece ani, în care fiecare țară vede acest stand italiani, realizzate in vista dell’esposizione, eveniment ca pe o vitrină ce-i va permite să-și saranno o recuperate dalle nazioni che esse rap - vândă produsele, nu neapărat agricole, uneori pre sentano, oppure vendute sul mercato interna - turistice, alteori culturale, ba chiar și ideologice, zio nale, per cui esse devono poter essere inserite E M dar unde fiecare visează să atragă cât mai mulți in un medium diverso e devono resistere un certo E i S vizitatori în pavilionul său, pentru că ei reprezintă tempo in condizioni climatiche o d’uso diversi da n i O v tot atâția „comis-voiajori” răspândiți pe drumurile quelli per cui furono concepite. forse per questo O u n planetei. sono stati privilegiati, nella maggior parte dei casi, i d O desigur că primul „cârlig” este prezentarea materiali da costruzione leggeri, resistenti alle M a i arhi tecturală a pavilionului. și acesta e un challenge ! intemperie, trasportabili, non inquinanti… S pentru că în condițiile fondurilor limitate de il risultato e’ spesso impressionante! padiglioni 04 iuLiE • OCTOMBRiE astăzi, fiecare pavilion și-a propus să fie cât mai immensi realizzati in legno lamellare, tavolati e ieftin, cât mai modulabil, cât mai „recuperabil”… canniccio (come quelli di francia, cina, colombia s-a sfârșit cu foliile pavilioanelor de miliarde ca e, in una certa misura, quello della romania), cele de la șanhai ! acum totul trebuie să fie impressionano per la loro tecnicita’ e contrastano „ecologic”! Însă tot atât de specta culos… sau, dacă vistosamente con quelli, per esempio, degli se poate, și mai și ! emirati arabi uniti o dell’oman, rimarchevoli ba mai mult, în afară de unele pavilioane dal punto di vista architettonico, ma sorpassati dal italiene, construcțiile realizate în vederea expo zi - punto di vista del nuovo spirito «ecologista». ției vor fi ori recuperate de țările pe care le ma la vera sorpresa che aspetta il visitatore reprezintă, ori vândute pe piața internațională, arrivato a milano per l’expo 2015 non si trova deci ele trebuie să se poată încadra într-un mediu all’interno dell’esposizione, ma in piena citta’! diferit și să reziste un anumit timp unor condiții climatice sau de funcționare diferite de cele pentru care au fost concepute. poate de aceea au fost privilegiate, în majoritatea cazurilor, materialele de construcție ușoare, rezistente la intemperii, transportabile, nepoluante… rezultatul este deseori impresionant! pavili - oane imense, realizate în lemn lamelar, șindrilă și stuf (cum ar fi cel al franței, al chinei, al colum - biei sau, într-o oarecare măsură, cel al româniei), impresionează prin tehnicitatea lor și contrastează profund cu pavilioane cum ar fi cel al emiratelor arabe unite sau al omanului, remarcabile din punct de vedere arhitectural, dar depășite din punct de vedere al noului spirit „ecologist”.