Tehnologii Internet

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Tehnologii Internet UNIVERSITATEA DIN BACĂU F ACULTATEA DE I NGINERIE POPA SORIN EUGEN TEHNOLOGII INTERNET note de curs şi aplicaţii pentru studenţii Facultăţii de Inginerie 2007 Cuvânt înainte, Volumul "Tehnologii Internet" se adresează studenţilor de la specializarea Tehnologia informaţiei anul III şi cuprinde atât cursul cât şi lucrările de laborator pentru disciplina cu acelaşi nume. Cartea este structurată pe două părţi, prima, de noţiuni teoretice, conţine 6 capitole care încearcă să acopere, cât mai succint, o parte din întinsul domeniul al tehnologiilor utilizate pentru a crea, întreţine, administra, securiza şi, nu în ultimul rând, a utiliza Internetul. Partea a doua conţine 12 lucrări de laborator în care studenţii vor experimenta mare parte din ceea ce este prezentat în curs. Primul capitol, "Conceptele Internetului" face o descriere succintă a noţiunii de internet, cu descrierea modelului de referinţă OSI care stă la baza dezvoltării reţelelor de calculatoare, implicit a internetului. Apoi continuă cu clasificarea tehnologiilor Internet: hardware, software,d e comunicaţii şi Dataware. Al doilea capitol, intitulat "Servicii Internet sub FreeBSD" prezintă ore scurt istoria şi dezvoltarea sistemului FreeBSD, care este un sistem de operare open source, bazat de UNIX, şi la ora actială, considerat ca fiind cel mai sigur, stabil şi rapid. Tot aici se prezintă şi configurarea unui server multifuncţional: mail, ftp, web şi baze de date. Capitolul al treilea tratează tehnologiile Internet din punctul de vedere al sistemului de operare Windows, prezentând procedurile şi modul de configurare a acestuia ca server cu aceleaşi roluri ca şi cel sub FreeBSD. Capitolul patru, denumit generic "Protocoale şi servicii" face o prezentare şi descriere succintă a principalelor protocoale utilizate în Internet, şi anume: DNS, SSH, telnet, http. FTP, SMTP, POP, SSL şi TLS. Capitolul cinic, cel mai mare, intitulat Limbaje de programare şi tehnologii WEB" prezintă principalele limbaje de programare utilizate în prezent pentru realizarea paginilor Web, cu o prezentare mai detaliată a următoarelor limbaje: html, css, AMP = Apache + MySQL + PHP, javascript. i Ultimul capitol, al şaselea, "Crearea paginilor Web cu Dreamweaver" face o scurtă introducere în unul dintre cele mai utilizate programe de proiectare a paginilor Web, şi anume Adobe Dreamweaver. A doua parte a volumului conţine 12e lucrări practice de laborator în care se vor experimenta şi verifica noţiunile şi instrucţiunile predate în cadrul cursului. Laboratoarele au un caracter evolutiv şi repetitiv, studenţii fiind nevoiţi să repete la următoarea lucrare comenzile învăţate în lucrările anterioare. Aceste lucrări au titluri sugestive, şi anume: Lucrarea 1 – Instalarea şi configurarea serverului Apache, MySQL şi PHP pe sistemul de operare FreeBSD; Lucrarea 2 – instalarea şi configurarea serverului Apache, MySQL şi PHP pe sistemul de operare Windows; Lucrarea 3 – Primii paşi în HTML, elemente constructive; Lucrarea 4 – Principalele structuri în HTML: legături, liste şi tabele; Lucrarea 5 – Primii paşi în PHP – sintaxa, variabile şi tipuri de date, cod php în script html; Lucrarea 6 – Construirea unui site dinamic în php; Lucrarea 7 – Stiluri CSS şi Chestionar în PHP; Lucrarea 8 – Formular de prelucrare a datelor din baza de date MySQL; Lucrarea 9 – Sistem de înregistrare, autentificare şi protecţie la accesarea unei baze de date MySQL; Lucrarea 10 – Realizarea unui formular de contact; Lucrarea 11 - Sistem de căutare în baza de date MySQL; Lucrarea 12 – Sistem de blocare acces al unui utilizator asupra unui site, sistem de contorizare click-uri pe un link. Autorul ii 1. Conceptele Internetului Tehnologiile Internet sunt asociate în cultura managerială cu posibilitatea de a obţine, prelucra şi transmite informaţie (în special de afaceri, economică, marketing) rapid şi eficient. Tehnologia Informaţiei cuprinde clasa tehnologiilor utilizate pentru procesarea informaţiei. Informaţia este un termen vast. Dacă pentru public informaţia reprezintă noutăţile zilei, utilizat în contextul tehnologiei informaţiei şi al firmei informaţia desemnează ansamblul cunoştinţelor, al datelor şi al comunicaţiilor firmei (Apostol et al., 2003). Deşi tehnologiile de procesare a informaţiei pot fi utilizate in sisteme izolate, practic valoarea de utilizare a sistemelor izolate pentru firma contemporană tinde să devină nulă fără utilizarea sistemelor de comunicaţie. În proces de inovare continuă, tehnologiile de comunicaţie sunt disponibile pe piaţă sub formă de brevete, licenţe, produse sau servicii. Cu excepţia firmelor care au un rol direct în dezvoltarea de tehnologii specifice de comunicaţie, firmele sunt în ipostaza de consumator al acestor tehnologii şi servicii de comunicaţii. Firmele furnizoare de servicii cu valoare adăugată în comunicaţii sunt o clasă aparte de consumatori şi furnizori de tehnologie, deoarece pe baza noilor tehnologii de comunicaţii şi de prelucrare produc şi furnizează produse sau servicii noi sau particularizate. Internet desemnează reţeaua mondială de reţele de calculatoare interconectate în scopul schimbului continuu de date. Tehnologiile Internet desemnează clasa TIC utilizată în reţelele de calculatoare sau pentru comunicaţia cu calculatoarele. Astfel, Tehnologiile Internet definesc multitudinea tehnologiilor de comunicare şi de procesare a informaţiei prin care reţeaua Internet capătă valoare de utilizare pentru firmă. Termenul internet (i non capital) desemnează reţelele individuale de calculatoare care sunt interconectate, nu sunt parte din reţeaua Internet dar folosesc tehnologii de comunicare compatibile Internet (Huston,1999). În ianuarie 2006, reţeaua Internet deservea peste 395 milioane computere. Această dimensiune nu cuprinde milioanele de dispozitive şi calculatoare conectate prin reţelele de telefonie mobilă sau reţele private. (http://www.isc.org/index.pl?/ops/ds/host- count-history.php, 2006) 1.1. Modelul de referinţă OSI Multitudinea sistemelor interconectate Internet, de la telefoane mobile, dispozitive automate de achiziţie de date până la noduri de prelucrare bazate pe ferme de servere pot comunica în această reţea mondială de date respectând standardele de comunicaţie. Modelul de referinţă Open Systems Interconnection – International Standard Organization (ISO-OSI) este o descriere standard sau un model de referinţă al modului cum mesajele sunt transmise între două puncte ale unei reţele de telecomunicaţii. Scopul modelului ISO-OSI este acela de ghid de implementare de produse. În consecinţă produsele compatibile ISO-OSI funcţionează şi-sau utilizează alte produse de acest tip, constituind o bază de plecare pentru interconectarea calculatoarelor, reţelelor şi a aplicaţiilor în reţelele de calculatoare. 5 Tehnologii Internet Modelul ISO-OSI (figura 1.1) poate fi utilizat pentru catalogarea produselor şi tehnologiilor, astfel încât fiecare produs poate fi înglobat în sisteme complexe fiind folosit ca un bloc funcţional. Fig. 1.1: Modelul conceptual ISO-OSI. ISO-OSI defineşte şapte niveluri pentru o sesiune Internet astfel: 1. Fizic. Nivelul la care sunt realizate fizic conexiunile. Debutul reţelelor de comunicaţie este reprezentate de reţelele de telefonie, publice sau private, bazate pe fire metalice (cupru sau fier). Ulterior, aceste reţele de comunicaţie proiectate pentru transportul semnalelor vocale analogice, au evoluat în reţele pentru transportul semnalelor digitale: Integrated Services Digital Network (ISDN), Asynchronous Digital Line Subscriber (ADSL). Reţelele moderne sunt proiectate pe baza tehnologiilor digitale de comunicaţie care utilizează fibre optice (FDDI) sau semnale radio pentru realizarea reţelelor fără fir: Wireless Local Area Networks (WLAN), Wireless Interoperability for Microwave Access (WiMax) 2. Date (Data link). Nivelul la care sistemul de comunicaţie stabileşte o legătură între două puncte ale unei reţele fizice. Legătura de date presupune un protocol de comunicaţie şi sincronizare. Figura enumără protocoalele cunoscute, fără însă a epuiza lista protocoalelor folosite: Serial Line Internet Protocol (SLIP), Point to Point Protocol (PPP), Ethernet sunt câteva exemple. 3. Interconexiune (Network): Nivel de realizare şi gestiune al reţelei de calculatoare. Bazat pe nivelul de date, nivelul conexiune determină funcţionalitatea reţelei de calculatoare pe baza protocolului de reţea. În cazul reţelei Internet se utilizează protocolul IP v4 bazat pe adrese de 32 biţi a nodurilor de reţea. Reţeaua Internet contemporană se confruntă cu limita fizică a adreselor, dezvoltarea viitoare fiind limitată de lipsa adreselor disponibile. Acesta fiind unul din motivele implementării protocolului IPV6 ce oferă oportunitatea dezvoltării viitoare. Nivelul Network gestionează datagrame. 6 Cap 1: Conceptele Internetului 4. Transport. Definit de protocoalele Internet Transmission Control Protocol (TCP) şi User Datagram Protocol (UDP). Spre deosebire de TCP, UDP asigură un nivel mai redus de control al erorilor fiind protocolul preferat pentru transmiterea mesajelor de tip broadcast. 5. Sesiune (Session). Nivelul sesiune bazat pe nivelul transport asigură funcţionalitatea necesară sesiunilor de comunicaţie. Figura exemplifică porturile 110/25 pentru a oferi funcţionalitatea de poştă electronică prin protocoale corespunzătoare POP/SMTP, sau portul 80 pentru protocolul http web. 6. Prezentare (Presentation). Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) sau HyperText Markup Protocol (HTTP) sunt exemple de implementare la nivelul OSI Presentation. Acest nivel prin protocoalele implementate
Recommended publications
  • La Sécurité Informatique Edition Livres Pour Tous (
    La sécurité informatique Edition Livres pour tous (www.livrespourtous.com) PDF générés en utilisant l’atelier en source ouvert « mwlib ». Voir http://code.pediapress.com/ pour plus d’informations. PDF generated at: Sat, 13 Jul 2013 18:26:11 UTC Contenus Articles 1-Principes généraux 1 Sécurité de l'information 1 Sécurité des systèmes d'information 2 Insécurité du système d'information 12 Politique de sécurité du système d'information 17 Vulnérabilité (informatique) 21 Identité numérique (Internet) 24 2-Attaque, fraude, analyse et cryptanalyse 31 2.1-Application 32 Exploit (informatique) 32 Dépassement de tampon 34 Rétroingénierie 40 Shellcode 44 2.2-Réseau 47 Attaque de l'homme du milieu 47 Attaque de Mitnick 50 Attaque par rebond 54 Balayage de port 55 Attaque par déni de service 57 Empoisonnement du cache DNS 66 Pharming 69 Prise d'empreinte de la pile TCP/IP 70 Usurpation d'adresse IP 71 Wardriving 73 2.3-Système 74 Écran bleu de la mort 74 Fork bomb 82 2.4-Mot de passe 85 Attaque par dictionnaire 85 Attaque par force brute 87 2.5-Site web 90 Cross-site scripting 90 Défacement 93 2.6-Spam/Fishing 95 Bombardement Google 95 Fraude 4-1-9 99 Hameçonnage 102 2.7-Cloud Computing 106 Sécurité du cloud 106 3-Logiciel malveillant 114 Logiciel malveillant 114 Virus informatique 120 Ver informatique 125 Cheval de Troie (informatique) 129 Hacktool 131 Logiciel espion 132 Rootkit 134 Porte dérobée 145 Composeur (logiciel) 149 Charge utile 150 Fichier de test Eicar 151 Virus de boot 152 4-Concepts et mécanismes de sécurité 153 Authentification forte
    [Show full text]
  • BSD UNIX Toolbox 1000+ Commands for Freebsd, Openbsd
    76034ffirs.qxd:Toolbox 4/2/08 12:50 PM Page iii BSD UNIX® TOOLBOX 1000+ Commands for FreeBSD®, OpenBSD, and NetBSD®Power Users Christopher Negus François Caen 76034ffirs.qxd:Toolbox 4/2/08 12:50 PM Page ii 76034ffirs.qxd:Toolbox 4/2/08 12:50 PM Page i BSD UNIX® TOOLBOX 76034ffirs.qxd:Toolbox 4/2/08 12:50 PM Page ii 76034ffirs.qxd:Toolbox 4/2/08 12:50 PM Page iii BSD UNIX® TOOLBOX 1000+ Commands for FreeBSD®, OpenBSD, and NetBSD®Power Users Christopher Negus François Caen 76034ffirs.qxd:Toolbox 4/2/08 12:50 PM Page iv BSD UNIX® Toolbox: 1000+ Commands for FreeBSD®, OpenBSD, and NetBSD® Power Users Published by Wiley Publishing, Inc. 10475 Crosspoint Boulevard Indianapolis, IN 46256 www.wiley.com Copyright © 2008 by Wiley Publishing, Inc., Indianapolis, Indiana Published simultaneously in Canada ISBN: 978-0-470-37603-4 Manufactured in the United States of America 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Library of Congress Cataloging-in-Publication Data is available from the publisher. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system or transmitted in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording, scanning or otherwise, except as permitted under Sections 107 or 108 of the 1976 United States Copyright Act, without either the prior written permission of the Publisher, or authorization through payment of the appropriate per-copy fee to the Copyright Clearance Center, 222 Rosewood Drive, Danvers, MA 01923, (978) 750-8400, fax (978) 646-8600. Requests to the Publisher for permis- sion should be addressed to the Legal Department, Wiley Publishing, Inc., 10475 Crosspoint Blvd., Indianapolis, IN 46256, (317) 572-3447, fax (317) 572-4355, or online at http://www.wiley.com/go/permissions.
    [Show full text]
  • Kratka Povijest Unixa Od Unicsa Do Freebsda I Linuxa
    Kratka povijest UNIXa Od UNICSa do FreeBSDa i Linuxa 1 Autor: Hrvoje Horvat Naslov: Kratka povijest UNIXa - Od UNICSa do FreeBSDa i Linuxa Licenca i prava korištenja: Svi imaju pravo koristiti, mijenjati, kopirati i štampati (printati) knjigu, prema pravilima GNU GPL licence. Mjesto i godina izdavanja: Osijek, 2017 ISBN: 978-953-59438-0-8 (PDF-online) URL publikacije (PDF): https://www.opensource-osijek.org/knjige/Kratka povijest UNIXa - Od UNICSa do FreeBSDa i Linuxa.pdf ISBN: 978-953- 59438-1- 5 (HTML-online) DokuWiki URL (HTML): https://www.opensource-osijek.org/dokuwiki/wiki:knjige:kratka-povijest- unixa Verzija publikacije : 1.0 Nakalada : Vlastita naklada Uz pravo svakoga na vlastito štampanje (printanje), prema pravilima GNU GPL licence. Ova knjiga je napisana unutar inicijative Open Source Osijek: https://www.opensource-osijek.org Inicijativa Open Source Osijek je član udruge Osijek Software City: http://softwarecity.hr/ UNIX je registrirano i zaštićeno ime od strane tvrtke X/Open (Open Group). FreeBSD i FreeBSD logo su registrirani i zaštićeni od strane FreeBSD Foundation. Imena i logo : Apple, Mac, Macintosh, iOS i Mac OS su registrirani i zaštićeni od strane tvrtke Apple Computer. Ime i logo IBM i AIX su registrirani i zaštićeni od strane tvrtke International Business Machines Corporation. IEEE, POSIX i 802 registrirani i zaštićeni od strane instituta Institute of Electrical and Electronics Engineers. Ime Linux je registrirano i zaštićeno od strane Linusa Torvaldsa u Sjedinjenim Američkim Državama. Ime i logo : Sun, Sun Microsystems, SunOS, Solaris i Java su registrirani i zaštićeni od strane tvrtke Sun Microsystems, sada u vlasništvu tvrtke Oracle. Ime i logo Oracle su u vlasništvu tvrtke Oracle.
    [Show full text]
  • Open Systems December 27, 2019
    1969 1970 1971 1972 1973 UNIX Time-Sharing System UNIX Time-Sharing System UNIX Time-Sharing System UNICS First Edition (V1) Second Edition (V2) Third Edition (V3) september 1969 november 3, 1971 june 12, 1972 february 1973 Open Systems December 27, 2019 Éric Lévénez 1998-2019 <http://www.levenez.com/unix/> 1974 1975 1976 1977 SRI Eunice UNSW Mini Unix may 1977 LSX UNIX Time-Sharing System UNIX Time-Sharing System UNIX Time-Sharing System Fourth Edition (V4) Fifth Edition (V5) Sixth Edition (V6) november 1973 june 1974 may 1975 PWB/UNIX PWB 1.0 1974 july 1, 1977 USG 1.0 TS 1.0 1977 MERT 1974 RT 1.0 1977 1978 1979 1980 UNIX Time-Sharing System Seventh Edition Modified (V7M) december 1980 1BSD 2BSD 2.79BSD march 9, 1978 may 10, 1979 april 1980 3BSD 4.0BSD march 1980 october 1980 UCLA Secure Unix 1979 The Wollongong Group Eunice (Edition 7) 1980 UNSW 01 UNSW 04 january 1978 november 1979 BRL Unix V4.1 july 1979 UNIX 32V V7appenda may 1979 february 12, 1980 UNIX Time-Sharing System Seventh Edition (V7) january 1979 PWB 2.0 PWB 1.2 1978 XENIX OS august 25, 1980 CB UNIX 1 CB CB UNIX 3 UNIX 2 USG 2.0 USG 3.0 TS 2.0 TS 3.0 TS 3.0.1 1978 1979 1980 Interactive IS/1 UCLA Locally Cooperating Unix Systems 1980 Note 1 : an arrow indicates an inheritance like a compatibility, it is not only a matter of source code. Note 2 : this diagram shows complete systems and [micro]kernels like Mach, Linux, the Hurd..
    [Show full text]
  • List of BSD Operating Systems
    FreeBSD-based SNo Name Description A lightweight operating system that aims to bring the flexibility and philosophy of Arch 1 ArchBSD Linux to BSD-based operating systems. 2 AskoziaPBX Discontinued 3 BSDBox 4 BSDeviant 5 BSDLive 6 Bzerk CD 7 DragonFly BSD Originally forked from FreeBSD 4.8, now developed in a different direction 8 ClosedBSD DesktopBSD is a discontinued desktop-oriented FreeBSD variant using K Desktop 9 DesktopBSD Environment 3.5. 10 EclipseBSD Formerly DamnSmallBSD; a small live FreeBSD environment geared toward developers and 11 Evoke system administrators. 12 FenestrOS BSD 13 FreeBSDLive FreeBSD 14 LiveCD 15 FreeNAS 16 FreeSBIE A "portable system administrator toolkit". It generally contains software for hardware tests, 17 Frenzy Live CD file system check, security check and network setup and analysis. Debian 18 GNU/kFreeBSD 19 Ging Gentoo/*BSD subproject to port Gentoo features such as Portage to the FreeBSD operating 20 Gentoo/FreeBSD system GhostBSD is a Unix-derivative, desktop-oriented operating system based on FreeBSD. It aims to be easy to install, ready-to-use and easy to use. Its goal is to combine the stability 21 GhostBSD and security of FreeBSD with pre-installed Gnome, Mate, Xfce, LXDE or Openbox graphical user interface. 22 GuLIC-BSD 23 HamFreeSBIE 24 HeX IronPort 25 security appliances AsyncOS 26 JunOS For Juniper routers A LiveCD or USB stick-based modular toolkit, including an anonymous surfing capability using Tor. The author also made NetBSD LiveUSB - MaheshaNetBSD, and DragonFlyBSD 27 MaheshaBSD LiveUSB - MaheshaDragonFlyBSD. A LiveCD can be made from all these USB distributions by running the /makeiso script in the root directory.
    [Show full text]
  • Index Images Download 2006 News Crack Serial Warez Full 12 Contact
    index images download 2006 news crack serial warez full 12 contact about search spacer privacy 11 logo blog new 10 cgi-bin faq rss home img default 2005 products sitemap archives 1 09 links 01 08 06 2 07 login articles support 05 keygen article 04 03 help events archive 02 register en forum software downloads 3 security 13 category 4 content 14 main 15 press media templates services icons resources info profile 16 2004 18 docs contactus files features html 20 21 5 22 page 6 misc 19 partners 24 terms 2007 23 17 i 27 top 26 9 legal 30 banners xml 29 28 7 tools projects 25 0 user feed themes linux forums jobs business 8 video email books banner reviews view graphics research feedback pdf print ads modules 2003 company blank pub games copyright common site comments people aboutus product sports logos buttons english story image uploads 31 subscribe blogs atom gallery newsletter stats careers music pages publications technology calendar stories photos papers community data history arrow submit www s web library wiki header education go internet b in advertise spam a nav mail users Images members topics disclaimer store clear feeds c awards 2002 Default general pics dir signup solutions map News public doc de weblog index2 shop contacts fr homepage travel button pixel list viewtopic documents overview tips adclick contact_us movies wp-content catalog us p staff hardware wireless global screenshots apps online version directory mobile other advertising tech welcome admin t policy faqs link 2001 training releases space member static join health
    [Show full text]
  • Dcap106 Operating Syste
    1 ** 23# Edited by: Dr. Avinash Bhagat www.lpude.in DIRECTORATE OF DISTANCE EDUCATION OPERATING SYSTEM TOOLS Edited By Dr. Avinash Bhagat Printed by EXCEL BOOKS PRIVATE LIMITED A-45, Naraina, Phase-I, New Delhi-110028 for Lovely Professional University Phagwara SYLLABUS Operating System Tools Objectives: To enable the student to understand technicalities of Linux including installation, troubleshooting, shell programming, file system, managing servers and internet communication. Sr. No. Topics 1. Installing Linux: Preparing for the installation, The installation, Root account configuration. 2. Red Hat Linux 9 Basics: Moving around the desktop, Using applications, The file system, hierarchy, Navigating in the file system, Managing Hardware, Configuring the desktop, Managing processes, Managing Users. 3. Connecting to the Internet: Connecting to the Internet, Managing Multiple ISPs and connections, Software and configuration. 4. Installing Software: RPM, its benefits, The RPM command line tool. 5. Everyday Applications: Office applications, Internet applications, Personal information management. 6. Everyday Applications: Multimedia applications, System applications. 7. The Shell: The Shell as a command line interface, types of shell, Built-in programs and external programs. 8. The Shell: Common Shell commands , Special keys and shortcuts, Command line syntax. 9. The File System: The File System, anatomy of a file, File Search Utilities, locate command, find command, GNOME, Navigating file system . 10. Servers: Introduction to DNS, FTP,
    [Show full text]
  • Copyrighted Material
    76034c01.qxd:Toolbox 3/29/08 10:40 AM Page 1 Starting with BSD Systems Whether you use BSD systems every day or just tweak one once in a while, a book that presents effi- IN THIS CHAPTER cient ways to use, check, fix, secure, and enhance Find BSD resources your system can be an invaluable resource. Learn quick and BSD UNIX Toolbox is that resource. powerful commands Have a handy refer- BSD UNIX Toolbox is aimed primarily at BSD ence to many useful power users and systems administrators. To give utilities you what you need, we tell you how to quickly locate and get software, monitor the health and Work as BSD gurus do security of your systems, and access network resources. In short, we cut to the most efficient ways of using BSD systems. Our goal with BSD UNIX Toolbox is to pack a lot of useful information for using BSD systems into a small package that you can carry around with you. To that end, we describe: ❑ Commands — Tons of command line examples to use BSD systems in helpful and clever ways ❑ GUI Tools — Quick pointers to graphical administration tools to configure your system ❑ Software packages — Short procedures to find and download tons of applications ❑ OnlineCOPYRIGHTED resources — Listings of the best MATERIAL locations to find BSD forums, mailing lists, IRC channels, and other online resources ❑ Local documentation — Tools for gathering more information from man pages, doc directories, help commands, and other resources on your BSD system Because you’re not a beginner with BSD systems, you won’t see a lot of screenshots of windows, icons, and menus.
    [Show full text]
  • BSD Based Systems
    Pregled BSD sistema I projekata Glavne BSD grane FreeBSD Homepage: http://www.freebsd.org/ FreeBSD je Unix-like slobodni operativni sistem koji vodi poreklo iz AT&T UNIX-a preko Berkeley Software Distribution (BSD) grane kroz 386BSD i 4.4BSD. Radi na procesorima kompatibilnim sa Intel x86 familijom procesora, kao I na DEC Alpha, UltraSPARC procesorima od Sun Microsystems, Itanium (IA-64), AMD64 i PowerPC procesorima. Radi I na PC-98 arhitekturi. Podrska za ARM i MIPS arhitekture je trenutno u razvoju. Početkom 1993. godine Jordan K. Hubbard, Rod Grimes i Nate Williams su pokrenuli projekat čiji je cilj bio rešavanje problema koji su postojali u principima razvoja Jolitzovog 386BSD-a. Posle konsultovanja sa tadašnjim korisnicima sistema, uspostavljeni su principi i smišljeno je ime - FreeBSD. Pre nego što je konkretan razvoj i počeo, Jordan Hubbard je predložio je firmi Walnut Creek CDROM (danas BSDi) da pripreme distribuiranje FreeBSD-a na CD-ROM-ovima. Walnut Creek CDROM su prihvatili ideju, ali i obezbedili (tada potpuno nepoznatom) projektu mašinu na kojoj će biti razvijan i brzu Internet konekciju. Bez ove pomoći teško da bi FreeBSD bio razvijen u ovolikoj meri i ovolikom brzinom kao što jeste. Prva distribucija FreeBSD-a na CD-ROM-ovima (i naravno na netu) bila je FreeBSD 1.0, objavljena u decembru 1993. godine. Bila je zasnovana na Berkeley-evoj 4.3BSD-Lite ("Net/2") traci, a naravno sadržala je i komponente 386BSD-a i mnoge programe Free Software Foundation (fondacija besplatnog- slobodnog softvera). Nakon što je Novell otkupio UNIX od AT&T-a, Berkeley je morao da prizna da Net/2 traka sadrži velike delove UNIX koda.
    [Show full text]
  • PC-BSD En Desktopbsd Als Alternatieven  Jan Stedehouder
    SoftwareBus 2008 1 PC-BSD en DesktopBSD als alternatieven Jan Stedehouder Het blijft toch verbazingwekkend hoe Het lijkt er op, maar het is het niet weinig de meest computergebruikers BSD is geen variant van Linux. Het is weten over alternatieve besturingssys- goed om dat gelijk even te beseffen. Er temen. De meerderheid is zo gewend zijn heel wat overeenkomsten en dege- aan Windows. Linux is natuurlijk een nen met ruimere ervaring met Linux ‘nieuwigheidje’. Nou ja, nieuw? Open kunnen zonder al te veel problemen met source-besturingssystemen bestaan min- BSD beginnen. BSD en Linux zijn Unix- stens net zo lang als Windows. Sterker achtige systemen, waarbij we kunnen nog, ze vormen de rug- stellen dat de Unix-wor- gengraat van menige De open source-wereld tels van BSD wat steviger serverruimte. Toegege- omvat meer dan Linux zijn. Er zijn zo wat meer ven, voor de meeste verschillen, maar de be- thuisgebruikers is dat minder relevant, langrijkste zijn: maar het betekent wel dat die ‘nieuwe’ - bij de ontwikkeling van BSD is stabili- besturingssystemen geworteld zijn in teit belangrijker dan het toevoegen van een goede traditie met veel ervaring en het nieuwste van het nieuwste, bij Linux ontwikkelingskennis. ligt de nadruk in veel gevallen bij het laatste; Het is wel waar dat het niet zo eenvou- – BSD wordt ontwikkeld als een compleet dig is om een goede open source-desktop besturingssysteem, terwijl bij Linux de in de markt te zetten. De meerderheid talloze onderdelen (kernel, programma’s van de gebruikers is toch wel erg ge- etc) afzonderlijk worden ontwikkeld en wend aan een functionele grafische wer- door de distributeurs worden samenge- komgeving, aan het o-zo-handige plug- voegd.
    [Show full text]
  • An Overview of Security in the Freebsd Kernel 131 Dr
    AsiaBSDCon 2014 Proceedings March 13-16, 2014 Tokyo, Japan Copyright c 2014 BSD Research. All rights reserved. Unauthorized republication is prohibited. Published in Japan, March 2014 INDEX P1A: Bold, fast optimizing linker for BSD — Luba Tang P1B: Visualizing Unix: Graphing bhyve, ZFS and PF with Graphite 007 Michael Dexter P2A: LLVM in the FreeBSD Toolchain 013 David Chisnall P2B: NPF - progress and perspective 021 Mindaugas Rasiukevicius K1: OpenZFS: a Community of Open Source ZFS Developers 027 Matthew Ahrens K2: Bambi Meets Godzilla: They Elope 033 Eric Allman P3A: Snapshots, Replication, and Boot-Environments—How new ZFS utilities are changing FreeBSD & PC-BSD 045 Kris Moore P3B: Netmap as a core networking technology 055 Luigi Rizzo, Giuseppe Lettieri, and Michio Honda P4A: ZFS for the Masses: Management Tools Provided by the PC-BSD and FreeNAS Projects 065 Dru Lavigne P4B: OpenBGPD turns 10 years - Design, Implementation, Lessons learned 077 Henning Brauer P5A: Introduction to FreeNAS development 083 John Hixson P5B: VXLAN and Cloud-based networking with OpenBSD 091 Reyk Floeter INDEX P6A: Nested Paging in bhyve 097 Neel Natu and Peter Grehan P6B: Developing CPE Routers based on NetBSD: Fifteen Years of SEIL 107 Masanobu SAITOH and Hiroki SUENAGA P7A: Deploying FreeBSD systems with Foreman and mfsBSD 115 Martin Matuška P7B: Implementation and Modification for CPE Routers: Filter Rule Optimization, IPsec Interface and Ethernet Switch 119 Masanobu SAITOH and Hiroki SUENAGA K3: Modifying the FreeBSD kernel Netflix streaming servers — Scott Long K4: An Overview of Security in the FreeBSD Kernel 131 Dr. Marshall Kirk McKusick P8A: Transparent Superpages for FreeBSD on ARM 151 Zbigniew Bodek P8B: Carve your NetBSD 165 Pierre Pronchery and Guillaume Lasmayous P9A: How FreeBSD Boots: a soft-core MIPS perspective 179 Brooks Davis, Robert Norton, Jonathan Woodruff, and Robert N.
    [Show full text]
  • Desktopbsd - English
    DesktopBSD - English I already have FreeBSD, how can I Which applications are available? take advantage of DesktopBSD? You can use any of the currently 18'000 appli- DesktopBSD That's very easy: There's a Port and Package cations available in the Ports (http://ww- available from FreeBSD which helps you easily w.freshports.org) of FreeBSD and install them A step towards BSD on the desktop upgrade, configure and maintain your system: with the graphical package manager of DesktopBSD with a mouse click. http://www.freshports.org/sysutils/desktopb sd-tools What is DesktopBSD? Is DesktopBSD secure? You need KDE as Desktop Environment to DesktopBSD is a project, started in Linz in make use of the advantages. Detailed instruc- DesktopBSD is based on FreeBSD, an operating 2004, with the goal of simplifying installation, tions can be found here: system known for its security. Please also re- configuration and maintenance of FreeBSD. fer to: http://desktopbsd.net/wiki/doku.php? The average user should be able make full use id=doc:desktopbsd_tools_in_freebsd http://misc.allbsd.de/Flyer/FreeBSD/PDF/fly of the power of FreeBSD without extensive er-en-fbsd-security.pdf knowledge of computers and operating sys- tems. What's in the next version? Which Languages are availbale? DesktopBSD uses KDE as standard graphical You want to know what's coming in the next user interface. This alone makes the system version? - Take a look here DesktopBSD is currently available in 19 lan- guages, wholly or partially translated. More much more user friendly. The tools we deve- http://svn.desktopbsd.net/index.oho?id=81 translators arealways welcome, of course.
    [Show full text]