Basarabia in Viaţa Şi Amintirile Profesorului Victor Jinga.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
288 Monumente comemorative medievale din fostul ţinut Hotin Mihai D. DRECIN 289 COMMEMORATIVE MEDIEVAL MONUMENTS BASARABIA ÎN VIAŢA ŞI AMINTIRILE PROFESORULUI FROM THE FORMER HOTIN DISTRICT VICTOR JINGA Abstract Mihai D. DRECIN In the work are analyzed the commemorative medieval monuments from the former Rezumat Hotin District in Moldova from the perspective of the interpretation of lapidary inscriptions and of written documents. Monuments in this space are important in order to observe their specifi c Economistul, universitarul, omul politic și ministrul Victor Jinga, personalitate relation with the tradition of similar monuments from 32 cemeteries and 21 localities, situated cunoscută în România interbelică, deși transilvănean de origine, din Satulung-Săcelele in the Briceni, Edineţ and Râşcani Districts, which were part from the District of Hotin. Only Brașovului, a fost puternic legat sufl etește de Basarabia. 20 monuments from the total number are from medieval period. Th e scientifi c results revealed Provenit dintr-o familie de oieri care practicau transhumanţa, bunicul și tatăl the presence of the next monuments: funeral gravestone (most frequently meat), the funeral- său își pășteau turmele de oi în sudul Basarabiei, în zona lacului Ialpug, mai apoi în a commemorative column and the funeral cross. satului Cioromârza, judeţul Tighina, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De altfel, bunicul său a rămas înmormântat undeva în apropiere de Bolgrad. Copil și adolescent, Victor Jinga și-a petrecut vacanţele școlare de vară, mai apoi perioada primului război mondial (1915-1918), în această parte estică a românităţii. În memoriile sale, încă în manuscris, cu un talent de povestitor autentic, lasă pagini memorabile dedicate locurilor, oamenilor și mentalităţilor acestora, situaţiilor politice din zonă, văzute prin ochiul tânărului, mai apoi a economistului care analizează valoarea muncii în Basara- bia sfârșitului de secol al XIX-lea – început de secol XX și gândește formule moderne de rentabilizare a acesteia. Profesorul Victor Jinga, născut în 1901 într-o familie de oieri înstăriţi din co- muna Satulung-Săcelele Brașovului, este absolvent al Școlii Comerciale Superioare Greco-Ortodoxe din Brașov, apoi al Institutului Economic Superior din cadrul Uni- versităţii Ca’ Foscari din Veneţia (1920-1925). Tot aici își susţine doctoratul în știinţe economice cu o teză vizând reforma agrară din 1921 din România Întregită și efectele ei asupra societăţii ţărănești și a agriculturii statului român. Întors acasă, se implică în procesul de accelerare a modernizării ţării, pe fon- dul împlinirii idealului naţional. După ocuparea unor locuri de muncă în instituţii economice la nivel naţional și în orașul Săcele-Brașov, din 1929 devine conferenţiar universitar, apoi profesor în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj. În timpul refugiului Academiei Comerciale la Brașov, în urma Dictatului de la Viena, va ocupa funcţia de rector între anii 1942-1945. Membru al Partidului Naţional Ţărănesc din 1926, se afi rmă în viaţa politică, între 1 februarie-23 noiembrie 1939 ocupând funcţia de Secretar de stat în Ministerul Economiei Naţionale, responsabil cu resortul cooperaţiei. Exclus din învăţământul superior în 1947 de regimul comunist, profesorul Jin- ga va avea soarta a sute de mii de români care au respins modelul socio-economic și politic de tip bolșevic. Ca urmare, va peregrina prin majoritatea închisorilor politice: lagărul de la Caracal, Codlea Brașov, Văcărești, Aiud, Canal Dunăre-Marea Neagră, Jilava, timp de aproape 10 ani, cu o „pauză” între august 1954-martie 1959. Eliberat în Buletinul ştiinţifi c al Muzeului Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală a Moldovei Volumul 11 (24) Volumul 11 (24) Buletinul ştiinţifi c al Muzeului Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală a Moldovei 290 Basarabia în viaţa şi amintirile profesorului Victor Jinga Mihai D. DRECIN 291 1963, i se va oferi un modest loc de muncă ca cercetător într-un institut al Academiei „Moldovenii” din Basarabia sunt tradiţionaliști (ex. nu acceptau ca în cimitirele Române din București. Va deceda la 1 iulie 1990 fi ind înmormântat în cimitirul din lor să fi e îngropaţi străini de loc, fi e ei și români de peste Dunăre sau Prut), evlavioși comuna natală – Satulung –Săcele Brașov. (biserica și limba i-a salvat de rusifi care), blânzi și ospitalieri; totuși nu refractari unor Naţionalist convins și hotărât, va fi un apărător al integrităţii teritoriale a ţării, su- înnoiri. Pe de altă parte, germanii sunt prezentaţi ca neospitalieri, individualiști, închiși ferind enorm la pierderea vremelnică a Transilvaniei de Nord-Est, a Bucovinei de Nord în propria comunitate; găgăuzii înclinaţi spre jafuri și dezordine, iar cazacii instrument și Basarabiei în 1940, apoi, din nou, a Bucovinei de Nord și Basarabiei în 19441. al autorităţilor ruse în menţinerea ordinei și disciplinei. Basarabia a ocupat un loc special în sufl etul său din mai multe motive2. În Victor Jinga consideră că perfi dia rusească exersată asupra românilor din Basara- primul rând și-a petrecut câteva vacanţe în sudul Basarabiei, în zona lacului Ialpug, bia, care oferea o înșelătoare și precară libertate individuală, dar îi lipsea de școală și bi- în preajma satelor Cimișlia și Babele, lângă Bolgrad, unde tatăl și fratele mai mare serică în limba română, era „mai periculoasă decât violenţa neputincioasă ungurească” arendaseră o suprafaţă întinsă de pășune, își înjghebaseră o gospodărie solidă, unde din Transilvania. Perfi dia îndeamnă la nepăsare, indiferentism și resemnare – atitudini își creșteau turmele de oi și alte animale, practicând transhumanţa tradiţională3. Într-o favorizatoare asimilării etnice. Violenţa trezește reacţii din partea nedreptăţitului, îl locaţie apropiată s-a retras întreaga familie între decembrie 1916-septembrie 1918, în îndeamnă la organizare și luptă, îi revigorează sentimentul naţional8. timpul ocupaţiei germano-austro-ungare a Ţării Românești și Dobrogei4. De altfel, Ochiul economistului pătrunde și explică „paradoxul dramatic al Basarabiei: greutăţile materiale ale familiei Jinga rămasă în Săcelele Brașovului după izbucnirea sărăcia ei (care) se trăgea din belșugul agricol și zootehnic, din lipsa unor pieţe de primului război mondial, când capul familiei era cu oile în sudul Basarabiei și nu mai desfacere, din lipsa unor drumuri ușor practicabile în toate anotimpurile. Ţărănimea putea trimite bani în Austro-Ungaria5, afl ată în tabăra adversă Rusiei, o determină să nu avea nici un fel de organizaţii economice, nici de vânzare, nici de cumpărare (co- părăsească Transilvania încă în vara anului 1915. După popasuri la un unchi în Con- operative de tip vest-european – n.n.), contactul cu piaţa era deprimant și ... inuman; stanţa, arendașul unei moșii la Caramorat, apoi în primăvara anului 1916 la un alt unchi vindea, am putea zice pe nimic. ... Nu se vedea, aproape nicăieri, intervenţia efi cace – proprietarul unei moșii la Murgeanca, judeţul Ialomiţa, în situaţia ocupării sudului și constructivă a autorităţilor publice. Nu se înfăptuise nici o lucrare publică mai de României și Dobrogei de către Puterile Centrale, familia trece în sudul Basarabiei, pe seamă, în afară de precarele și puţinele căi ferate”9. la Brăila-Galaţi-Gura Prutului-Reni la 6 decembrie 1916. De astă dată Jinga senior Într-o asemenea situaţie, munca aproape că nu avea valoare, nu era răsplătită, nu arendase o moșie în satul Cioromârza, lângă gara Romanincu, judeţul Tighina6. putea asigura acumulare de plusvaloare, de avere. Așa se explică că bunicul și tatăl lui Descrierile pe care le face Victor Jinga acestor meleaguri și oamenilor ei sunt Victor Jinga nu au putut agonisi avere, asigurând familiei doar o „îndestulare slabă”10. deosebite, talentul scriitoricesc fi ind evident. Natura și oamenii – români, găgăuzi, În plus, revoluţia din Rusia a risipit și micile economii familiale. germani sau cazaci, sunt excelent prinse în esenţa lor. Câteva citate sunt necesare În aceste condiţii Victor Jinga se întreba dacă eforturile depuse de tatăl și buni- pentru a convinge. cul său, ultimul decedat și înmormântat undeva în sudul Basarabiei, lungile perioade „...Harta sudului Basarabiei, mărginirea lui cu marea și cu Dunărea – resfi rată de timp când bărbaţii trăiau în izolare de familie, au fost justifi cate? Răspunsul este într-o deltă cu ape și vegetaţii enigmatice, cu păsări imaculate și graţioase, cu răsări- hotărât negativ! Ceea ce i-a adus pe oierii români din Transilvania în sudul Basara- turi și apusuri fermecătoare – locurile de acolo, cu maluri ridicate și apa lor curată, biei, chiar până în Crimeea și Caucaz a fost „o iluzie și o rutină, o lipsă de informare împrospătate prin canale naturale care le leagă cu Dunărea, plajele locurilor cu nisip asupra unor realităţi economice din această provincie”. Faptul că oieritul se face pe mărunt și auriu, iar spre mare plaja splendidă ca cea de la Budachi, relieful ondulat spaţii întinse, așa cum erau destule în Basarabia, ce se puteau arenda la preţuri mici, și, uneori, abrupt, viile și grădinile de zarzavaturi udate de cupe fi xate pe roţi, uneori iar fi scul și administraţia rusească erau îngăduitoare – era o tentaţie care se transmitea uriașe, mișcate de cai, cumpenele de fântâni răzleţe făcute de evlavia unor buni creștini din generaţie în generaţie. Se scăpa din vedere preţurile derizorii cu care oierii români sau din voinţa de a perpetua amintirea vreunui înaintaș vrednic și drag, troiţele de la își vindeau produsele comercianţilor