DOCSLIB.ORG

Descoperiri Arheologice Din Banatul Românesc – Repertoriu

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Descoperiri Arheologice Din Banatul Românesc – Repertoriu Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu Sabin Adrian LUCA DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN BANATUL ROMÂNESC - REPERTORIU - 1 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 2 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XVIII Sabin Adrian LUCA DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN BANATUL ROMÂNESC - REPERTORIU - Cu contribuţii de: Cosmin SUCIU şi Silviu Istrate PURECE Editor: Sabin Adrian LUCA Dedic acest volum memoriei profesorului Florin MEDELEŢ ! Sibiu, 2006 3 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu Tehnoredactare: Sabin Adrian LUCA Ilustraţie: Cosmin SUCIU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LUCA, SABIN ADRIAN Descoperiri arheologice din Banatul românesc : repertoriu / Sabin Adrian Luca. - Alba-Iulia : Altip, 2006 Bibliogr. Index ISBN (10) 973-7724-84-4 ; ISBN (13) 978-973-7724-84-7 902(498.5) Corespondenţa se va adresa autorului pe adresa [email protected] Cărţile şi revista Centrului de cercetare pot fi consultate la adresa: http://arheologie.ulbsibiu.ro 4 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XVIII Sabin Adrian LUCA ARCHAEOLOGICAL DISCOVERIES FROM ROMANIAN BANAT - REPERTOIRE - Contributions with: Cosmin SUCIU and Silviu Istrate PURECE Series editor: Sabin Adrian LUCA Sibiu, 2006 5 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 6 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu CUPRINS – CONTENTS Introducere – Foreword (Sabin Adrian LUCA) p. 9 Mediul geografic – The geographical context (Cosmin SUCIU) p. 11 Municipiile, oraşele şi comunele din Banat cu localităţile subordonate aferente – The localities from Banat (Sabin Adrian LUCA) p. 17 Repertoriul descoperirilor – The discoveries repertoire (Sabin Adrian LUCA) p. 23 A. p. 23 B. p. 27 C. p. 55 D. p. 87 E. p. 105 F. p. 107 G. p. 117 H. p. 133 I. p. 137 J. p. 149 L. p. 155 M. p. 165 N. p. 179 O. p. 183 P. p. 191 R. p. 207 S. p. 215 Ş. p. 241 T. p. 247 Ţ. p. 259 U. p. 261 V. p. 265 Z. p. 279 Tabel. Descoperiri arheologice din Banat – Table. Archaeological discoveries from Banat (Sabin Adrian LUCA) p. 285 Lista ilustraţiilor – List of illustrations (Sabin Adrian LUCA) p. 293 Bibliografie – Bibliography (Sabin Adrian LUCA) p. 297 Hărţi – Maps p. 345 7 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 8 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu INTRODUCERE Activitatea de repertoriere a bunurilor culturale ce aparţin de arheologie, ca o sinteză necesară pentru istoriografia românească contemporană, este un deziderat mereu amânat. Această acţiune nu este – din păcate – instituţionalizată. Repertoriile arheologice sunt instrumente de lucru indispensabile. Principalii deţinători ai informaţiilor ce se doresc a fi repertoriate sunt muzeele, institutele de cercetare şi universităţile. În spatele acestora sunt oameni care administrează informaţia… şi de cele mai multe ori nu vor să colaboreze pentru a o publica. În urma acestei situaţii am rămas, ca ţară, fără repertorii arheologice judeţene (pentru toate judeţele), regionale sau naţionale. Eu şi colaboratorii mei am încercat, atâta cât s-a putut cu forţele unor simpli muritori, să elaborăm câteva repertorii strict necesare tuturor. Activitatea de repertoriere a descoperirilor arheologice din Transilvania şi Banat a început acum mai mulţi ani. Prima lucrare, Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu, a apărut, cu ajutorul decisiv al colegilor 1 dr. Zeno Karl PINTER şi Adrian GEORGESCU.TP PT 2 Mai apoi am scris şi publicat Repertoriul arheologic al judeţului Caraş-Severin.TP PT În anul 2005 a apărut şi o variantă scurtă a Repertoriului Banatului, fără ilustraţie, instrument de lucru 3 pentru arheologii bănăţeni.TP PT 4 În sfârşit, tot în anul 2005 au apărut şi variantele Repertoriului arheologic al judeţului Hunedoara.TP PT Acum lansăm varianta – definitivă pentru noi – a Repertoriului arheologic al Banatului. Lucrarea este în aşa fel concepută încât să poată fi îmbunătăţită continuu. Pentru aceasta, variantele scurte ale repertoriilor – scrise deja sau în curs de redactare – vor fi lansate, cât mai curând posibil, şi pe adresa de Internet http://arheologie.ulbsibiu.roTU ,UT ca o primă parte a unui repertoriu regional care poate ajunge, mai târziu, naţional. Nu am realizat şi un studiu cronologic şi cultural detaliat al descoperirilor din cauza problemelor legate – în primul rând – de spaţiul editorial şi de costuri. Vom realiza, însă, acest tip de studiu cât mai curând posibil. Trebuie să mulţumesc în încheiere pentru ajutorul acordat mie – explicit sau implicit – tuturor colegilor de la muzeele bănăţene. Sibiu la 10 ianuarie 2006 Prof.dr. Sabin Adrian LUCA 1 TP PT Luca et alii 2003. 2 TP PT Luca 2004; 2004a. 3 TP PT Luca 2005. 4 TP PT Luca 2005a; 2005b. 9 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 10 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu CADRUL GEOGRAFIC Banatul corespunde spaţiului delimitat de Mureş, Tisa, Dunăre şi extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali. Din punct de vedere administrativ sunt luate în considerare judeţele Timiş, Caraş-Severin, parţial judeţul Arad (doar zona dispusă la sud de râul Mureş) şi Mehedinţi (câteva localităţi aflate la vest de Orşova şi – bineînţeles – această localitate). Harta 1. România şi dispunerea geografică a judeţelor cercetate. Zona Banatului se caracterizează printr-o diversitate a reliefului care are aspectul unui amfiteatru care coboară de la este spre vest. În cadrul său se pot distinge trei zone mari, respectiv zona montană, zona piemontană şi zona de câmpie, structurate la rândul lor pe mai multe trepte şi subzone având caractere 5 specifice.TP PT Zona montană. Cea mai mare parte a sectorului montan este localizată în judeţul Caraş-Severin, unde unităţile montane predomină în proporţie de 65,4 %, în interiorul cărora se găsesc întinse arii depresionare. Unităţile montane aparţin atât Carpaţilor Meridionali (Godeanu, Ţarcu, Cerna, Mehedinţi) unde se înregistrează şi cele mai mari înălţimi (peste 2000 m), cât şi Carpaţilor Banatului (Almăj, Locva, Semenic, 6 Anina, Dognecea, Poiana Ruscă), ale căror altitudini scad treptat sub 1400 m către vest.TP PT Culoarele 7 depresionare Bistra şi Timiş – Cerna, cu relief colinar şi de terase despart cele două ramuri carpatice.TP PT Acestea reprezintă, pe circa 160 km, cel mai extins areal depresionar carpatic insinuat pe văi şi prin pasuri, o 8 mai veche cale de legătură între bazinul transilvan, panonic şi getic.TP PT Sunt alcătuiţi predominant din formaţiunile pânzei getice (Poiana Ruscă, Semenic, Dognecea, Locva, Godeanu şi petecele de la Plavişeviţa 5 TP PT Gumă 1993, p. 101. 6 TP PT Velcea şi Savu 1982, p. 184. 7 TP PT *** 1982a, p. 337. 8 TP PT Velcea şi Savu 1982, p. 188. 11 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu şi Ogradena) şi ale autohtonului danubian, restrâns numai în perimetrul Munţilor Almăj, la care se adaugă 9 depozitele sedimentare aparţinând celor două domenii.TP PT Munţii Godeanu, situaţi în partea de est, la limita cu judeţele Gorj şi Hunedoara, cu înălţimi de peste 2000 m (Gugu 2291m, Godeanu 2229 m) sunt alcătuiţi din culmi netezite fragmentate de văi adânci, la obârşia cărora se găsesc circuri glaciare (Moraru, Gugu). Spre sud-vest, între Râul Rece şi Cerna, se continuă cu munţii mai joşi ai Cernei (Vârful Dobrii 1928 m, Arjana 1513 m) ale căror culmi calcaroase străjuiesc valea Cernei până aproape de Băile Herculane. Pe stânga se află o parte din Munţii Mehedinţi (Colţu Pietrii 1229 m, Domogled 1105 m), o culme predominant calcaroasă cu abrupturi şi ţarcuri către valea Cernei. Munţii Ţarcu, cu înălţimile cele mai mari, peste 2000 m (Vârful Pietrii 2192 m, Ţarcu 2190 m, Baicu 2123 m), situate în Culmea Ţarcu – Petreanu, coboară în trepte către Depresiunea Timişului (Poiana Înaltă 1432 m, Pleşa Mare 1414 m, Muntele Mic 1802 m etc.). Munţii Poiana Ruscă, la nord de culoarul Bistrei, sunt 10 prezenţi prin culmile secundare ce se desprind din culmea centrală (Vârful Padeş 1374 m, Rusca 1355 m)TP ,PT cu limita mergând aproximativ la est de cumpăna bazinelor Bega şi Nădragu (Vârful Cireşu 916 m, Padeşu 11 1374 m, Chicera 1160 m)TP .PT Spre sud Munţii Semenic, dominaţi de vârfurile Piatra Goznei 1447 m, Semenic 1446 m şi Piatra Nedeii 1437 m, sunt alcătuiţi din culmi netede şi domoale separate de văi adânci dispuse aproape radiar. În sud, Depresiunea Almăjului îi separă de Munţii Almăj, ale căror culmi centrale se menţin la 1000-1100 m (Vârful Svinecea Mare 1224 m, Cârşa Mare 1167 m). Munţii Aninei, predominant calcaroşi, prelungesc spre vest culmile Munţilor Semenic, cu înălţimi de 900-1000 m (Vârful Leordiş 1160 m, Radosca 1013 m, Cununa 1046 m). Cele mai scăzute altitudini montane se înregistrează în culmile domoale ale munţilor Locvei (Vârful Corhanu Mare 735 m, Tâlva Pietroasă 724 m) şi Dognecei (Vârful Culme Mare 617 12 m, Areniş 549 m).TP PT Sectorului montan îi sunt caracteristice culoarele tectonice erozive largi, cu o evoluţie complexă, drenate 13 de Dunăre, Cerna – Timiş – Bistra şi MureşTP .PT Acestea au constituit de-a lungul timpului intense zone de locuire umană dar şi căi de legătură importante între regiunile învecinate (depresiunile Mehadica, Caransebeş, Ezeriş şi Lupacului). Alături de aceste depresiuni, culoare şi coridoare interne, un loc deosebit îl ocupă văile celor două mari cursuri
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Reflections of Roman Imperialisms
    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
    [Show full text]
  • This Is the Title of My Paper
    JOURNAL OF LINGUISTIC STUDIES 105 106 2010 VOLUME 3 (1) ISSN 2065 – 2429 JOURNAL OF LINGUISTIC STUDIES Editorial office: 300645 TIMIŞOARA Calea Aradului nr. 119, Phone 0256/494023/7287 107 EDITORIAL BOARD EDITOR Assist. Professor Georgeta RAŢĂ – BUASVM, Timişoara, Romania EDITORIAL BOARD Professor Snežana GUDURIŠ – University of Novi Sad, Serbia Professor Rodica NAGY – Ştefan cel Mare University, Suceava, Romania Professor Natalia PUSHINA – Udmurt State University, Izhevsk, Udmurtia, Russia Assist. Professor Reghina DASCĂL – West University of Timişoara, Romania Assist. Professor Simona MANOLACHE – Ştefan cel Mare University, Suceava, Romania Assist. Professor Roumyana PETROVA – University of Rousse, Bulgaria SECRETARY Diana-Andreea BOC-SÎNMĂRGHIŢAN, PhD – BUASVM, Timişoara, Romania 108 CONTENTS Foreword 7 Etymological Issues 9 Davide ASTORI T RUMANIAN TABǍRǍ AND „AEGEAN-(PRE)PHILISTINE‟ * /D(A)BR 9 Languages in Contact 15 Sandra STEFANOVIŠ & Alina-Andreea DRAGOESCU ANGLICISMS IN THE SERBIAN AND ROMANIAN LANGUAGE OF ADVERTISING 15 Mariya TSIPLE & Virginia OPRIŞA THE HUNGARIAN INFLUENCE ON THE ROMANIAN VOCABULARY OF MARAMUREŞ AND BANAT (ROMANIA) 21 Morphology 33 Milica MILOJEVIŠ ON PRODUCTIVITY OF SUFFIX -IZACIJA (-IZATION) IN PUBLICISTIC STYLE 33 Applied Linguistics 37 Mohd Sallehhudin Abd AZIZ THE MALAYSIAN RECEP* EXPERIMENT: THE USE OF RESIDENTIAL COLLEGES AS EXPERIMENTATION BED 37 Diana-Andreea BOC-SINMARGHITAN & Ioana BANADUC L‟EMPLOI DE LA TOPONYMIE DANS L`ENSEIGNEMENT DU FLE 45 Jelena DANILOVIŠ & Sandra STEFANOVIŠ MORPHOLOGICAL
    [Show full text]
  • Heritage for Sale!
    Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Document Title: Land Acquisition Framework Project
    Document title: Land Acquisition Framework Project: THE DEVELOPMENT OF THE ROMANIAN GAS TRANSMISSION SYSTEM ALONG BULGARIA-ROMANIA-HUNGARY-AUSTRIA ROUTE, PODISOR – GMS HORIA AND 3 NEW COMPRESSOR STATIONS (JUPA, BIBESTI AND PODISOR) (REFERENCE NUMBER IN EU LIST: 6.24.2) Revision Date Issued by Checked by Approved by Rev 0 11.06.2017 Green Partners Table of Contents Abbreviations & Acronyms 1. Introduction & Background ____________________________________________ 6 1.1 Introduction ______________________________________________________________________ 6 1.2 Background ______________________________________________________________________ 7 2. Project Description ___________________________________________________ 9 2.1 Summary Project Objectives _________________________________________________________ 9 2.2 Summary Description of the Project ___________________________________________________ 9 3. Land acquisition context _____________________________________________ 13 3.1 Project Land Use Context __________________________________________________________ 13 3.2 Assumptions on Vulnerabilities of Project Affected Persons _______________________________ 18 4. Legal & Regulatory Framework ________________________________________ 20 4.1 Romanian Legislative Framework ____________________________________________________ 20 4.2 Transgaz policies and procedures ____________________________________________________ 22 4.3 EBRD Requirements _______________________________________________________________ 22 4.4 Gaps Analysis between Romanian Legislation
    [Show full text]
  • Programul De Îmbunătățire a Eficienței Energetice Al Orașului RECAȘ Conf
    1 Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice al orașului RECAȘ conf. art.9 alin (12) din Legea eficienței energetice nr 121/2014 Primăria U.A.T. RECAȘ Consultant de specialitate AMET - Asociația pentru Managementul Energiei Timiș Dr.Ing. Daniel Amariei Ing. Adrian Balaci Iulie 2016 Programul de îmbunătă ire a eficien ei energetice al UAT Recaș ț ț orașului RECAȘ TITLU Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice al orașului RECAȘ conf. art.9 alin (12) din Legea eficienței energetice nr 121/2014 BENEFICIAR Primăria orașului RECAȘ Contract nr. 1961 / 15.02.2016 OBIECT Inventarul de bază al emisiilor de CO2 Programul de îmbunătățire a eficienței energetice al orașului RECAȘ CONSULTANT DE Asociația pentru Managementul Energiei Timiș - AMET SPECIALITATE Ing. Teodor Pavel Jr. Gabriel Bălcescu Arh. Vlad Voinescu COLECTIV DE Ing. Rozalia Boldiszar ELABORARE Lic.șt.jur. Cristina Hălmăgean Dr.Ing. Daniel Amariei Ing. Adrian Balaci Iulie 2016 Pag.2 Programul de îmbunătă ire a eficien ei energetice al UAT Recaș ț ț orașului RECAȘ Cuprins Lista figurilor............................................................................................................. 5 Lista tabelelor ........................................................................................................... 5 INTRODUCERE ......................................................................................................... 6 1.1. Scopul Strategiei de dezvoltare locală ............................................................... 7 1.2. Schimbările climatice
    [Show full text]
  • Research Center Name
    FACULTY OF HYDROTECHNICAL ENGINEERING 153 FACULTY OF HYDROTECHNICAL ENGINEERING Str. George Enescu, Nr. 1A 300022 – Timişoara, Romania Tel: +40-256-404082 E-mail: [email protected] Fax: +40-256-404083 Web: www.hidro.upt.ro 154 FACULTY OF HYDROTECHNICAL ENGINEERING FACULTY OF HYDROTECHNICAL ENGINEERING 155 RESEARCH CENTER FOR MODELLING, DESIGNING AND BEHAVIOR MONITORING OF THE HYDROTECHNICAL DEVELOPMENTS GENERAL PRESENTATION Technical assistance regarding the achievement of the required monitoring and control devices The center was set up in 2001 and certified by the at Valiug, Secu, Gozna and Timis - Trei Ape Romanian Research Authority in Higher Education dams. (CNCSIS certificate no. 99 / CC-C, 11 May 2001). Contract no. 689/ 2007 The main research fields of the center lies generally Value: 5,000 RON on water engineering, having as subfields: Beneficiary: S.C. TMK-RESITA S.A Water constructional works Urban and rural sanitation Behavior monitoring at the hydrotechnical Land reclamation arrangements. constructions of Valiug, Secu, Gozna and Timis – Trei Ape permanent water reservoirs. Based on the long experience of the researchers and Contract no. 705/ 2007 the existing research infrastructure, the center is Value: 30,000 RON able to manage engineering projects in fields Beneficiary: S.C. TMK-RESITA S.A connected to water engineering. MAIN ACTIVITIES Expertise of the Timis - Trei Ape dam crest and of the over crossing track. managing research projects in water Contract no. 707/ 2007 engineering Value: 5, 000 RON design and technical assistance in Beneficiary: S.C. TMK-RESITA S.A Hydrotechnical structures water constructional works Feasibility study for the Sulinis and Fiac stream rivers regulation works courses regulation in the area of Bata locality, waterways and harbors Arad County modern technologies in water engineering Contract no.
    [Show full text]
  • Result of the Historic Evolution and Contemporary Urban Planning Tool
    ROMANIAN REVIEW OF REGIONAL STUDIES, Volume XII, Number 1, 2016 BUILT HERITAGE IN THE LAND OF HAȚEG – RESULT OF THE HISTORIC EVOLUTION AND CONTEMPORARY URBAN PLANNING TOOL GHEORGHE-GAVRILĂ HOGNOGI1, ANA-MARIA POP2 ABSTRACT – The Regional Geography papers, especially those dedicated to the “land”-type studies sequentially mention certain historical aspects, because historical evolution is treated largely as having a supportive role, far from becoming a component of interaction. This research aims to address the historical evolution of the Land of Hațeg in the light of the specific territorial elements and to provide evidence for using the built heritage as a tool for decision-makers. Methodologically, the research has implied the completion of three stages, each with its specific work methods (direct observation, mapping, chorematic analysis). The findings highlight the applicative and utilitarian character of historical studies in the land use planning documents. Keywords: Land of Hațeg, historical monument, land use planning, chorem INTRODUCTION Over the last decades, the emphasis is increasingly being placed on interdisciplinarity, regardless of the type of study addressed. This is also the case of the Regional Geography papers, where the interrelations between various territorial components argue its functionality (Cocean, 2011). In addition, although historical studies have been regulated since the 1990’s as components of the urban planning documents, they are currently not mandatory. For this reason, they are often not included. They were left at the discretion of beneficiaries who considered they did not have much impact due to the fact that many of them contained only a brief history not related to other elements of a planning document.
    [Show full text]
  • Dunca, A.,M., the History of Hydraulic Structures Realized in Banat
    Scientific Bulletin of Politehnica University of Timişoara Transactions on HYDROTECHNICS Volume 62(76), Issue 2, 2017 The history of hydraulic structures realized in Banat hydrographical area (Romania) Andreea-Mihaela Dunca1 Abstract: Banat hydrographical area is situated in the In Timișoara, the largest and the most important western and south-western part of Romania and city of this region there is a rather old tradition in the includes the hydrographical basins of the rivers: field of hydrotechnical works, for the reason that the Aranca, Bega Veche, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, city initially situated on a low and marshy terrain, Caraș, Nera, Cerna and other smaller Danube river’s had to conduct a steady and constant struggle in tributaries. The relief of this region is very diverse, with altitudes that decrease from east to west and fluctuate order to combat excess water (Dunca, 2017). between 70 m and 2291 m. The characteristics of the The Banat hydrographical area which overlaps a hydrographical network and of the surface, which have part of the Banat historical region, is situated in the a very low drainage slope in the plain area, sometimes western and south-western part o Romania, bounded nonexistent as well as the limited possibilities of surface north of the Mureș river, south of the Danube and water infiltration, due to the low soil permeability, have east of the Romaniaʼs border with Serbia. From an in the past led to the occurrence of unstable administrative point of view this area spreads in our watercourses, with many channels that were often lost country on the territory of five countries: Timiș, in the lowlands where they formed large flood plain Caraș-Severin, Arad, Mehedinți and Hunedoara.
    [Show full text]
  • Lucrari Ştiinţifice Zootehnie Şi Biotehnologii, Vol. 42 (1) (2009), Timişoara
    Lucrari ştiinţifice Zootehnie şi Biotehnologii, vol. 42 (1) (2009), Timişoara. THE STUDY OF THE OFFER FORMING SOURCES AT THE CATTLE MEAT IN TIMIS CONTY STUDIUL SURSELOR DE FORMARE A OFERTEI LA PRODUSUL CARNE DE TAURINE ÎN JUDEŢUL TIMIŞ E. GRIGOROIU 1, G. GRIGOROIU,2 E. E. GRIGOROIU,2 GABRIELA RUSALIN 3 1 Faculty of Animal Sciences and Biotehnologies, Timisoara, Romania eegrigoroiu@ yahoo.com, 2 Faculty of Mechanics, Timişoara, 3 Agricultural Scholar Group Timisoara For this study were used the basic methods of methods of investigation: the analyze, the synthesis and comparison in time and space using the typical economic indicators. The paper presents the grouping of county’s localities depending on the animals number bred at 1000 inhabitants, the grouping of the localities according to the animal number per 100 ha, the grouping of the localities according to the meat product achieved per inhabitant annually, the grouping of the localities according to the meat product achived per ha annually. Keywords: cattle, economic indicators Introduction This paper presents a study regarding the local sources of forming the offer at the product cattle meat, grouping the locaities of Timis country in function of: number of animals raised at 1000 inhabitants, density of animals at 100 ha agricultural land (arable+hay field+pasture), annual live weight production on inhabitant, annual live weight production on 1 ha agricultural land, comparison of values obtained in Timis county compared with the average values in Romania Materials and Methods Some fundamental methods were used to realize this study: documentation analysis, synthesis, comparison in time and space using specific economic indicators.
    [Show full text]
  • Județul Timiş
    39DILúDUHMXGHĠ Proces-verbal din data 26.11.2016SULYLQGGHVHPQDUHDSUHúHGLQĠLORUELURXULORUHOHFWRUDOHDOHVHFĠLLORUGHYRWDUH constituite pentru alegerile parlamentare din anul 2016úLDORFĠLLWRULORUDFHVWRUD &LUFXPVFULSĠLD(OHFWRUDOă-XGHĠHDQă1U377,0,ù ,QL܊LDOD Nr. crt. UAT 1U6HF܊LH ,QVWLWX܊LD )XQF܊LD Nume Prenume $GUHVă WDWăOXL Universitatea de Medicina 1 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 1 3UH܈HGLQWH &2%/,ù RAMONA-ADRIANA L 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ úL)DUPDFLH9LFWRU%DEHú Universitatea de Medicina 2 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 1 /RF܊LLWRU BOGOEVICI DOINA I 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ úL)DUPDFLH9LFWRU%DEHú Universitatea de Medicina 3 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 2 3UH܈HGLQWH IONESCU $/,1$/Ă&5Ă0,2$5$ M 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ úL)DUPDFLH9LFWRU%DEHú Universitatea de Medicina SOFIA-DELIA- 4 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 2 /RF܊LLWRU 5Ă'8ğ$672,$129 L 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ úL)DUPDFLH9LFWRU%DEHú COSMINA Liceul Pedagogic " 5 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 3 3UH܈HGLQWH CIUR CLAUDIA-MARIA V 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Carmen Sylva" Liceul Pedagogic " 6 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 3 /RF܊LLWRU MIRON CRISTINA-ELENA I 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Carmen Sylva" Colegiul Tehnic "Emanuil 7 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 4 3UH܈HGLQWH 8568/,&Ă COCA C 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Ungureanu" Colegiul Tehnic "Emanuil 8 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 4 /RF܊LLWRU VÎLCEA ADRIANA-LILIANA D 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Ungureanu" Liceul Teoretic "Nikolaus 9 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 5 Lenau" - Corp cladire 3UH܈HGLQWH 9Ă5$1 NARCISA N 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Scoala cu clasele I-IV Liceul Teoretic "Nikolaus 10 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 5 Lenau" - Corp cladire /RF܊LLWRU MIHALIK MELINDA-CORINA M 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Scoala cu clasele I-IV Liceul Teoretic "Nikolaus 11 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 6 Lenau" - Corp cladire 3UH܈HGLQWH BOGOIEVICIU CARMEN-LIA G 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Scoala cu clasele I-IV Liceul Teoretic "Nikolaus 12 081,&,3,8/7,0,ù2$5$ 6 Lenau" - Corp cladire /RF܊LLWRU LEHENEA MILCA-EMILIA M 7,0,ù081,&,3,8/7,0,ù2$5$ Scoala cu clasele I-IV 1/82 39DILúDUHMXGHĠ ,QL܊LDOD Nr.
    [Show full text]