Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu Sabin Adrian LUCA DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN BANATUL ROMÂNESC - REPERTORIU - 1 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 2 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL TRANSILVĂNEAN ÎN CONTEXT EUROPEAN BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XVIII Sabin Adrian LUCA DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN BANATUL ROMÂNESC - REPERTORIU - Cu contribuţii de: Cosmin SUCIU şi Silviu Istrate PURECE Editor: Sabin Adrian LUCA Dedic acest volum memoriei profesorului Florin MEDELEŢ ! Sibiu, 2006 3 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu Tehnoredactare: Sabin Adrian LUCA Ilustraţie: Cosmin SUCIU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LUCA, SABIN ADRIAN Descoperiri arheologice din Banatul românesc : repertoriu / Sabin Adrian Luca. - Alba-Iulia : Altip, 2006 Bibliogr. Index ISBN (10) 973-7724-84-4 ; ISBN (13) 978-973-7724-84-7 902(498.5) Corespondenţa se va adresa autorului pe adresa [email protected] Cărţile şi revista Centrului de cercetare pot fi consultate la adresa: http://arheologie.ulbsibiu.ro 4 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS XVIII Sabin Adrian LUCA ARCHAEOLOGICAL DISCOVERIES FROM ROMANIAN BANAT - REPERTOIRE - Contributions with: Cosmin SUCIU and Silviu Istrate PURECE Series editor: Sabin Adrian LUCA Sibiu, 2006 5 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 6 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu CUPRINS – CONTENTS Introducere – Foreword (Sabin Adrian LUCA) p. 9 Mediul geografic – The geographical context (Cosmin SUCIU) p. 11 Municipiile, oraşele şi comunele din Banat cu localităţile subordonate aferente – The localities from Banat (Sabin Adrian LUCA) p. 17 Repertoriul descoperirilor – The discoveries repertoire (Sabin Adrian LUCA) p. 23 A. p. 23 B. p. 27 C. p. 55 D. p. 87 E. p. 105 F. p. 107 G. p. 117 H. p. 133 I. p. 137 J. p. 149 L. p. 155 M. p. 165 N. p. 179 O. p. 183 P. p. 191 R. p. 207 S. p. 215 Ş. p. 241 T. p. 247 Ţ. p. 259 U. p. 261 V. p. 265 Z. p. 279 Tabel. Descoperiri arheologice din Banat – Table. Archaeological discoveries from Banat (Sabin Adrian LUCA) p. 285 Lista ilustraţiilor – List of illustrations (Sabin Adrian LUCA) p. 293 Bibliografie – Bibliography (Sabin Adrian LUCA) p. 297 Hărţi – Maps p. 345 7 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 8 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu INTRODUCERE Activitatea de repertoriere a bunurilor culturale ce aparţin de arheologie, ca o sinteză necesară pentru istoriografia românească contemporană, este un deziderat mereu amânat. Această acţiune nu este – din păcate – instituţionalizată. Repertoriile arheologice sunt instrumente de lucru indispensabile. Principalii deţinători ai informaţiilor ce se doresc a fi repertoriate sunt muzeele, institutele de cercetare şi universităţile. În spatele acestora sunt oameni care administrează informaţia… şi de cele mai multe ori nu vor să colaboreze pentru a o publica. În urma acestei situaţii am rămas, ca ţară, fără repertorii arheologice judeţene (pentru toate judeţele), regionale sau naţionale. Eu şi colaboratorii mei am încercat, atâta cât s-a putut cu forţele unor simpli muritori, să elaborăm câteva repertorii strict necesare tuturor. Activitatea de repertoriere a descoperirilor arheologice din Transilvania şi Banat a început acum mai mulţi ani. Prima lucrare, Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu, a apărut, cu ajutorul decisiv al colegilor 1 dr. Zeno Karl PINTER şi Adrian GEORGESCU.TP PT 2 Mai apoi am scris şi publicat Repertoriul arheologic al judeţului Caraş-Severin.TP PT În anul 2005 a apărut şi o variantă scurtă a Repertoriului Banatului, fără ilustraţie, instrument de lucru 3 pentru arheologii bănăţeni.TP PT 4 În sfârşit, tot în anul 2005 au apărut şi variantele Repertoriului arheologic al judeţului Hunedoara.TP PT Acum lansăm varianta – definitivă pentru noi – a Repertoriului arheologic al Banatului. Lucrarea este în aşa fel concepută încât să poată fi îmbunătăţită continuu. Pentru aceasta, variantele scurte ale repertoriilor – scrise deja sau în curs de redactare – vor fi lansate, cât mai curând posibil, şi pe adresa de Internet http://arheologie.ulbsibiu.roTU ,UT ca o primă parte a unui repertoriu regional care poate ajunge, mai târziu, naţional. Nu am realizat şi un studiu cronologic şi cultural detaliat al descoperirilor din cauza problemelor legate – în primul rând – de spaţiul editorial şi de costuri. Vom realiza, însă, acest tip de studiu cât mai curând posibil. Trebuie să mulţumesc în încheiere pentru ajutorul acordat mie – explicit sau implicit – tuturor colegilor de la muzeele bănăţene. Sibiu la 10 ianuarie 2006 Prof.dr. Sabin Adrian LUCA 1 TP PT Luca et alii 2003. 2 TP PT Luca 2004; 2004a. 3 TP PT Luca 2005. 4 TP PT Luca 2005a; 2005b. 9 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu 10 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu CADRUL GEOGRAFIC Banatul corespunde spaţiului delimitat de Mureş, Tisa, Dunăre şi extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali. Din punct de vedere administrativ sunt luate în considerare judeţele Timiş, Caraş-Severin, parţial judeţul Arad (doar zona dispusă la sud de râul Mureş) şi Mehedinţi (câteva localităţi aflate la vest de Orşova şi – bineînţeles – această localitate). Harta 1. România şi dispunerea geografică a judeţelor cercetate. Zona Banatului se caracterizează printr-o diversitate a reliefului care are aspectul unui amfiteatru care coboară de la este spre vest. În cadrul său se pot distinge trei zone mari, respectiv zona montană, zona piemontană şi zona de câmpie, structurate la rândul lor pe mai multe trepte şi subzone având caractere 5 specifice.TP PT Zona montană. Cea mai mare parte a sectorului montan este localizată în judeţul Caraş-Severin, unde unităţile montane predomină în proporţie de 65,4 %, în interiorul cărora se găsesc întinse arii depresionare. Unităţile montane aparţin atât Carpaţilor Meridionali (Godeanu, Ţarcu, Cerna, Mehedinţi) unde se înregistrează şi cele mai mari înălţimi (peste 2000 m), cât şi Carpaţilor Banatului (Almăj, Locva, Semenic, 6 Anina, Dognecea, Poiana Ruscă), ale căror altitudini scad treptat sub 1400 m către vest.TP PT Culoarele 7 depresionare Bistra şi Timiş – Cerna, cu relief colinar şi de terase despart cele două ramuri carpatice.TP PT Acestea reprezintă, pe circa 160 km, cel mai extins areal depresionar carpatic insinuat pe văi şi prin pasuri, o 8 mai veche cale de legătură între bazinul transilvan, panonic şi getic.TP PT Sunt alcătuiţi predominant din formaţiunile pânzei getice (Poiana Ruscă, Semenic, Dognecea, Locva, Godeanu şi petecele de la Plavişeviţa 5 TP PT Gumă 1993, p. 101. 6 TP PT Velcea şi Savu 1982, p. 184. 7 TP PT *** 1982a, p. 337. 8 TP PT Velcea şi Savu 1982, p. 188. 11 Descoperiri arheologice din Banatul românesc – repertoriu şi Ogradena) şi ale autohtonului danubian, restrâns numai în perimetrul Munţilor Almăj, la care se adaugă 9 depozitele sedimentare aparţinând celor două domenii.TP PT Munţii Godeanu, situaţi în partea de est, la limita cu judeţele Gorj şi Hunedoara, cu înălţimi de peste 2000 m (Gugu 2291m, Godeanu 2229 m) sunt alcătuiţi din culmi netezite fragmentate de văi adânci, la obârşia cărora se găsesc circuri glaciare (Moraru, Gugu). Spre sud-vest, între Râul Rece şi Cerna, se continuă cu munţii mai joşi ai Cernei (Vârful Dobrii 1928 m, Arjana 1513 m) ale căror culmi calcaroase străjuiesc valea Cernei până aproape de Băile Herculane. Pe stânga se află o parte din Munţii Mehedinţi (Colţu Pietrii 1229 m, Domogled 1105 m), o culme predominant calcaroasă cu abrupturi şi ţarcuri către valea Cernei. Munţii Ţarcu, cu înălţimile cele mai mari, peste 2000 m (Vârful Pietrii 2192 m, Ţarcu 2190 m, Baicu 2123 m), situate în Culmea Ţarcu – Petreanu, coboară în trepte către Depresiunea Timişului (Poiana Înaltă 1432 m, Pleşa Mare 1414 m, Muntele Mic 1802 m etc.). Munţii Poiana Ruscă, la nord de culoarul Bistrei, sunt 10 prezenţi prin culmile secundare ce se desprind din culmea centrală (Vârful Padeş 1374 m, Rusca 1355 m)TP ,PT cu limita mergând aproximativ la est de cumpăna bazinelor Bega şi Nădragu (Vârful Cireşu 916 m, Padeşu 11 1374 m, Chicera 1160 m)TP .PT Spre sud Munţii Semenic, dominaţi de vârfurile Piatra Goznei 1447 m, Semenic 1446 m şi Piatra Nedeii 1437 m, sunt alcătuiţi din culmi netede şi domoale separate de văi adânci dispuse aproape radiar. În sud, Depresiunea Almăjului îi separă de Munţii Almăj, ale căror culmi centrale se menţin la 1000-1100 m (Vârful Svinecea Mare 1224 m, Cârşa Mare 1167 m). Munţii Aninei, predominant calcaroşi, prelungesc spre vest culmile Munţilor Semenic, cu înălţimi de 900-1000 m (Vârful Leordiş 1160 m, Radosca 1013 m, Cununa 1046 m). Cele mai scăzute altitudini montane se înregistrează în culmile domoale ale munţilor Locvei (Vârful Corhanu Mare 735 m, Tâlva Pietroasă 724 m) şi Dognecei (Vârful Culme Mare 617 12 m, Areniş 549 m).TP PT Sectorului montan îi sunt caracteristice culoarele tectonice erozive largi, cu o evoluţie complexă, drenate 13 de Dunăre, Cerna – Timiş – Bistra şi MureşTP .PT Acestea au constituit de-a lungul timpului intense zone de locuire umană dar şi căi de legătură importante între regiunile învecinate (depresiunile Mehadica, Caransebeş, Ezeriş şi Lupacului). Alături de aceste depresiuni, culoare şi coridoare interne, un loc deosebit îl ocupă văile celor două mari cursuri