DOCSLIB.ORG

Insemnări Zilnice

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Insemnări Zilnice TITU MAIORESCU INSEMNĂRI ZILNICE PUBLICATE CU O INTRODUCERE, NOTE, FAC-SaULE ŞI PORTRETE DE 1. RĂDULESCU-POGONEANU II (1881-1886) • EDITURA LlBnARlt:I SOCEC & CO., S. A. BUCUREŞTI TITU MAIORESCU INSEVINARI ZILNICE PUBLICATE CU 0 INTRODUCERE, NOTE, FAC-SIMILE $I PORTRETE DE 1. RADULESCU-POGONEANU II (1881 -1886) EDITURA LIBRARIEI SOCEC & Co., S. A. BUCURE$T1 INTRODUCERE Acest al doilea volum din jurnalul" lui Titu Maiorescu cuprinde insemnarile din anii 1881-1886, scrise in caietele nr. 6, 6 bis, 7, 7 bis, 3, 51 9i 8. I Pe cand in insemnarile anterioare ni se infati9a bogata vieata de studii a adolescentului, cu extraordinara energie 9i stapanire de sine 9i cu avantul timpuriu spre inatimile cuge- tarii, apoi cateva lumini de fulger din vieata de familie a tanarului Si din cariera sa publics, cu mari lovituri ale soartei in amandoua, acum, in rastimpul acestor ,case ani, avem in fata noastra pe barbatul matur, de la 40 de ani inainte, mai inchis in sine, in urma inver9unatelor atacuri cu care invidia, mediocritatea ingamfata§ipatriotismul rau inteles raspun- sesera, de la inceputgirepetat, la curajoasa si binefacatoarea sa actiune de trezire a spiritului public spre o mai buns ju- decata. Acum ne apare mai mult stand de o parte, rezervandu-se giretragandu-se in vieata unui cerc restrans 9i in munca liberei profesiuni careia se dedicase de nevoie, par'ca in asteptarea unei noun intorsaturi a soartei. 1. In acestea douA, in foile ce ramAseserA nescrise din anii de mai imitate. III Cad,prin straniile imprejurki ale unei vieti publice desorientate, carmuita mai mult de pasiuni fara frau §i par'ca oarba pentru adevaratele valori ale natiunii, asupra lui Titu Maiorescu se abatusera in deceniul precedent cele mai per- fide §i mai nea§teptate lovituri. Fusese cel mai pregatit §i mai intelept indrumator §i animator al culturii nationale, ca scriitor §i ca prof esor uni- versitar :purtatori ai opiniei publice it acoperisera cu injurii §i calomnii, iar oficialitatea raspunsese la superioara lui acti- vitate prof esorala, inlaturandu-1 din invatamant, cu calcarea legilor, taindu-i astfel nu numai mijloacele materiale ale exi- s tentei, ci ceea ce era mai greu suflete§te pentru clan, sul posibilitatea de actiune asupra tinerimei §i de realizare a sa insu-§i in domeniul in care i§i vedea vocatiunea prin- cipals a vietii sale. Fusese cel d'intaiu ministru de instructie al tarei cu o pregatire pedagogica superioara, de o activitate §i o corecti- tudine exemplars, cu conceptii §i initiative fericite, cu grija deosebita de viitorul culturii nationale, trimetand sau sus- tinand la studii in streinatate o stralucita echipa de tineri talentati (Eminescu, Slavici, Lambrior, Meissner, G. Dem. Teodorescu, Haret §. a.) §i prezentand Corpurilor legiuitoare cel d'intaiu proiect de reforms a invatamantului in noua era a Statului roman : parlamentul propriului sau partid, condus de interese de culise, ii respinsese proiectul §i provocase astfel demisiunea lui din guvern ;iar curand dupa aceea, Camera urmatoare, a partidului advers, Yl pusese subt acuzare pentru rasip'd §i deturnare de bani publici" (subventiile acordate stu- dentilor trime§i in streinatate)! Absurda acuzare ii paralizase ani de zile activitatea publics; iar dupa parasirea acuzarii de catre chiar cei care o ridicasera, lunga guvernare a partidului liberal, prelungita in toata aceasta perioada, §i dincolo de ea, ii inchide caile pentru o lucrare politica efectiva in serviciul patriei. IV De aceea, in amandoua aceste laturi ale vietei nationale invatamantul universitar si guvernarea tarii in care in perioada precedents aratase o chiemare exceptionala, Titu Maiorescu este acum dat la o parte. Ca urmare a acestor tratamente, care, cu toata natura lui tare, vor fi adus in sufletul sau oarecare descurajare, este o relative incetinire si in activitatea sa literara din acest timp. Dupe stralucita campanie din cei 15 ani precedent, cu efecte asade adancialeCriticelorsale,desteptand o notia directie in spiritul public si grupand in jurul sau si al Convorbirilorliterare"o exceptionalapleiadade marl talente, acum e in scrisul sau ca o pauza de concentrare si de privire a rezultatelor. Prin faptele amintite, Titu Maiorescu este adus astfel a se consacra, in acest raStimp, mai mult advocaturei (si, ca 'deputat, in oarecare masura si politicei)§i a afla interesul vietei mai mult inacel cerc de relatiiprietenestisi sociale pe de o parte, literare pe de alta , ce si-1 formase in cei trei-patru ani de cand se mutase din Iasi la Bucuresti. II Intr'o scrisoare din Noemvrie 1881 catre Iacob Ne- gruzzi, Titu Maiorescu stabileste astfel hierarhia preocupari- lor si a sentimentelor sale din acest timp : Intai relatiile omenesti, apoi literatura, in al treilea rand politica, asa merge scara intereselor sufletesti ale subscri- sului". Jurnalul" sau corespunde inteadevAr acestei perspec- tive a vietei. Relatiile sociale si ocupatia profesionara iau in el un loc intins, alaturi de literatura si de politica. Prin structura sa dinamica si prin conceptia sa despre rostul vietei, Titu Maiorescu era dintre acele suflete care nu V se pot bucura de vie*, dad nu o impartasesc cu altii. Pentru dansul, vieata sa nu avea nici un farmec, dad nu oferea altora ceva din cultura si din experienta sa, din lecturile si din simtul sau despre frumos, din bucuriile si .din inlesnirile ce avea. Este in vieata lui Titu Maiorescu o neliniste, ca o con- tinua cautare de a prinde acel ideal irealizabil" dupa care tanja in 1873: a face pe altii sa intre impreuna cu dansul in vieata intelectuala, sa fie transportati de el acolo, sa simta sufleteste impreuna cu el, sa nazuiasca spre ceva impreuna cu dansul. Neroada mea imposibilitate de a ma bucura de ceva singur", zice el si mai tarziu. Inca la Theresianum, tanarul de 18 ani isi notase, im- preuna cu altele, aceste doua cugetari ale lui Goethe : Ni se duce tot castigul vietei, cand nu ne putem impArt6si altora, si tocmai in lucrurile cele mai delicate, la care asa de rar &esti partasi, ii doresti mai arzator. Intalnirea cu femeile in societateeste elementul bunelor moravuri. Amintindu-si de ele, sau nu, Titu Maiorescu pare a le fi luat ca norme de conducere in toata vieata sa. ,Jurnalul" din acest timp ni-I arata aflandu-si partasi" intr'un duplu cerc de prieteni si de cunoscuti. Cercul mai larg era alcatuit, in genere, din vechii prie- teni de la Junimea", din colaboratori mai not ai Convorbiri. lot" sau oaspeti la intrunirile literare din casa sa, une-ori oamerA din lumea-mare, alaturi de tineri scriitori, jurnalisti, profesori, magistrati. Cercul mai restrans, al reuniunilor mai dese, al lecturi- lor in comun de opere literare, filosofice, stiintifice, al pran- zurilor, al muzicei si al excursiilor impreuna, inchidea inla- untrul sau pe vechiisiintimii prieteni literatisipolitici Teodor Rosetti,I. A. Cantacuzino (Zizin), Nicu Bur- ghele(fin muzicant), apoi Iacob Negruzzi, Carp, Gane, VI Gheorghie§Racovita,can.d veneaulaBucure§ti ; pe langa ace§tia, modestul §i devotatul Chibici §i cei trei scrii- tori frunta§i ai generatiei mai tinere : mai des (pang la mu- tarea acestuia la Sibiiu) sociabilul Slavici ; mai rar solitarul Eminescu, qi nestatornicul Caragiale ;La ace§tia se addo- gau, ca un element pentru tinerea milli contact direct cu lumea occidentald, membri ai corpului diplomatic, mai ales Germani, unii dintre ei fini literati, ca un Grisebach in epoca precedents, un Bothmer acum. Apropierea dintre ace§ti oa- speti din lumea diplomatica §i membrii roman ai cercului (ace§tia mai toti stapani pe limba §i cultura germand) se facea prin intalnirea for in casa lui Maiorescu §i in cea a cumnatului sau, Dr. Wilhelm Kremnitz, medic al Palatului, sotul seducatoarei Mite Kremnitz, colaboratoarea literary a Carmen Sylvei. Prin ace§ti oaspeti streini intra uneori in acest cerc §1 o nota de vieata de societate germand (Julklapp", Maitrank"). Dar prezenta inaltilor demnitari nu face de loc pe Titu Maiorescu sa considere cumva mai putin decat pe ace§tia pe tinerii sai prieteni seriitori : lard nici o deosebre ei iau parte de o potriva cu acei distin§i streini la reuniunile sau la invi- tarile la masa in casa sa. Neaparat, in acest cerc nu putea lipsi farmecul ce 1-a- duce totdeauna intre barbati gratia inteligentelor feminine vioaie, cultivate, rafinate prin vieata de societate, prin gustul pentru arta §i literaturd : pe langa sotia §i fiica sa, sant inca Mite Kremnitz (pans la un timp), Ana Rosetti, Pulcheria Rosetti (sotia lui Teodor Rosetti), Maria Negruzzi, §i alte cateva. Prin prezenta oaspetilor de care am amintit, pasiunea lui Titu Maiorescu pentru excursiuni are acum O. un alt obiec- tiv : a arata acelor reprezentanti diplomatici, in compania unor Romani cultivati, frumusetile tarii §i ale monumentelor artis- tice din trecutul ei ; de aceea, repetate excursii cu ace§tia la Curtea-de-Arge§ §i in Carpati, organizate §i conduse de el. VII III Insa relatiile cu acele personagii oficiale sant mai mult sociale si trecatoare, cu toata intinderea ce o au une-ori in jurnal". Cele statornice si cu radacini adanci in suflet sant cele cu vechii prieteni din aceeasi generatie si at tinerii prie- teni scriitori. Acest intelept cu aparenta rece fiindcapastra distanta fata de obicinuitele relatii curente era, in realitate, o inima calda, un pasionat al relatiilor intime ; avea cultul prieteniei ca un antic. *i tot astfel si al poeziei ; poate nimeni dintre Romani n'a pretuit, n'a gustat literatura si arta, nu le-a-adus atat de mult in cadrul si in substanta vietei sale, ca Titu Maiorescu, si n'a avut, ca dansul, o iubire parinteasca, un devotament mai activ pentru tinerii scriitori de talent. Dintre prietenii vechi, se vede a pastra o deosebita afec- tiune pentru Teodor Rosetti (prieten Inca din tinerete, din timpul studiilor universitare la Paris)si pentru Zizin. Cand Petre Carp ii aduce la cunostinta propunerea Pri- mului-ministru Bratianu de a colabora cu el la guvern, gan- dul lui Maiorescu este indata la Teodor Rosetti :ii spune lui Carp ca, Lira Teodor Rosetti, el nu intra in minister ; apoi se duce atunci noaptea la acesta, cu el impreuna la Carp ; in cele din urma, fiindca Rosetti nu primeste, nu primeste nici Maiorescu.
Load more

Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29
    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
    [Show full text]
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
    [Show full text]
  • CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena
    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time.
    [Show full text]
  • Vocaţia De Lider a Lui Maiorescu. De La Amiciţie La Rivalitate Cu P.P
    166 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA a 111-a: EPOCA MODERNĂ GicăMANOLE VOCAŢIA DE LIDER A LUI MAIORESCU. DE LA AMICIŢIE LA RIVALITATE CU P.P. CARP Destinul lui Titu Maiorescu probează, dincolo de timp, că omul superior a ştiut şi va şti oricând/oriunde să-şi asume condiţia, chiar dacă lumea în care trăieşte, gândeşte, creează nu-i pregătită să-I înţeleagă la dimensiunea exactă. Orgolios, încăpăţânat, dotat cu mari calităţi inte­ lectuale, Maiorescu şi-a organizat viaţa de timpuriu, supunând-o unei aspre discipline morale, existenţiale, neezitând să-şi asume, când era cazul, examene de conştiinţă deloc confortabile. A fost conştient din adolescenţă că el este altfel decât ceilalţi. Ştia să-şi gâtuiască, blocheze porni­ 1 rile inferioare, gregare, fiind mereu obsedat de nevoia faptei autentice , ziditoare de idee, convins de timpuriu că el este predestinat unei misiuni de îndeplinie. Încă din tinereţe, Maiorescu a avut vocaţie de conducător, iar această calitate el şi-a des­ coperit-o singur, prin trudă intelectuală tenace. Şi-a învins aproape orice slăbiciune, iar seriozi­ tatea sa 1-a convins că poate să fie ceea ce vrea doar cu condiţia să se pună doar în slujba adevărului, iar pentru împlinirea acestui ideal credea că "nu are dreptul să înceteze lupta, chiar 3 când e singur împotriva tuturor" . Este mai mult decât evident că Maiorescu a optat în a-şi construi un destin superior în acord cu potenţialul intelectual şi energiile sufleteşti creatoare 4 5 disponibile , de care era perfect conştient. Înainte ca înşişi contemporanii să accepte că rolul
    [Show full text]
  • Balancing Romania-Russia Relations: a Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities
    RSP • No. 45 • 2015: 76-88 R S P ORIGINAL PAPER Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities Elena Steluța Dinu* Abstract This Article analyzes the evolution of political and diplomatic relations between Romania and Russia in the years 1885-1913. During the Balkan crisis of 1885-1886 there were marked Russian-Romanian divergences because the Romanian diplomacy supported the election of Ferdinand of Saxe-Coburg at the Bulgarian throne, the candidate backed by Austria-Hungary. In the late nineteenth century, Romanian-Russian relations, closely supervised by the diplomacy of the Central Powers, experienced a sensible improvement. It was due to the intention expressed by the two countries to maintain the status quo in the Balkans. However, there were some obstacles that separated Romania from Russia. Romania's attitude towards the Balkan crisis had a particular importance to Russia. Attracting Romania in the Russian sphere of influence would not only have created a bridge with the Slavic states in the Balkans, but also would have considerably diminished possibilities of Austria-Hungary to counter its policy in Southeastern Europe. Keywords: Romania, Russia, Balkan Crisis, First Balkan War, Second Balkan War, international relations * Ph.D. Candidate, “Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Faculty of History and Philosophy, no. 1, Mihail Kogălniceanu Street, Phone: 0040264405300, E-mail: [email protected]. Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Balkan Crisis: a political conditionality? From the last decades of the 19th century until 1916, Russia and Romania found themselves in two systems of opposed alliances, since both had divergent interests in the Balkan area.
    [Show full text]
  • T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1
    DOCUMENT DORU GEORGE BURLACU T. MAIORESCU – SEXTIL PUȘCARIU CORESPONDENȚĂ1 În 1969, Marta Anineanu semnala prezența în fondul Bibliotecii Academiei Române a 200 de scrisori aparținând lui T. Maiorescu, din care puține văzuseră lumina tiparului. Se sugera publicarea lor integrală, documentele impunând – spunea cercetătoarea – prin „eleganța și bogăția stilului, arta de portretist și de povestitor, cum și finul umor” al semnatarului2. În replică, Constantin C. Angelescu opina că decât o restituire în bloc, mai profitabilă ar fi întocmirea – pe baza unei prealabile selecții valorice – a unui catalog, spre a se evita „eroarea săvârșită cu tipărirea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu, când au fost reproduse însemnările sale relative la temperatura din cursul zilei, telegrame către hoteluri pentru rezervarea de camere sau amănunte referitoare la maladii intime ori indispoziții trecătoare”3. Dacă realizarea catalogului nu se va înfăptui, Z. Ornea va reuși în 1978 să scoată un consistent volum cuprinzând corespondența primei generații de maiorescieni cu mentorul lor4, complinind, într-un fel, proiectul din 1937 al lui Emanoil Bucuța, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, 1884–1913, care, la vremea sa, regreta că suntem „cultura scrisă cu cel mai mic număr de mărturisiri autobiografice, memorii, jurnale sau scrisori”5. După patru decenii, Z. Ornea aducea alte lămuriri: „În intenția noastră acest volum (spre a cărui realizare năzuim de peste zece ani) este unul de corespondență 1 Documentele restituite aici se află în Arhiva Sextil Puşcariu, păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, unde, în urma dispoziţiei testamentare a nepoatei savantului, lingvista Magdalena Vulpe (1936–2003), un colectiv de cercetători se ocupă de mai mulţi ani de editarea ei integrală.
    [Show full text]
  • Delimitarea Si Numerotarea Sectiilor De Votare La
    Anexă dispoziţie primar Alegeri locale 2020 Delimitările secţiilor de votare din MUNICIPIUL BÂRLAD Nr. Delimitare secţie de votare Sediul Sectiei de Votare sv* Arteră**/număr administrativ/bloc/descriere Strada 22 Decembrie (Strada Pieţii) integral Strada Anghel Saligny (Strada Ing. Anghel Saligny) integral Aleea Crângului integral Strada Crângului integral Aleea Crizantemelor integral Aleea Garoafelor integral Aleea Ghioceilor integral Şcoala Gimnazială nr. 10, loc. 79 Aleea Lalelelor integral BÂRLAD Nr. 35 Aleea Liliacului integral Strada Luca Arbore integral Aleea Matei Corvin (Aleea Crinilor) integral Strada Moldoviţei integral Strada Suceviţa integral Aleea Trandafirilor integral Strada Victor Babeş (Strada Dr. Victor Babeş) integral Strada Arhimede integral Strada Armand Călinescu integral Strada Barbu Ştefănescu Delavrancea integral Strada C. I. Parhon integral Strada Cerbului integral Strada Ciprian Porumbescu integral Strada Constantin Costache (Strada Sandor Petofi) integral Şcoala Gimnazială nr. 10, loc. Strada Dosoftei integral 80 BÂRLAD Nr. 35 Strada Emil Racoviţă integral Strada George Topârceanu integral Strada Henri Coandă integral Strada I. G. Duca (Strada I. Gh. Duca) integral Strada Mareşal Averescu (Strada Mareşal Alexandru Averescu) integral Strada Putna integral Strada Titu Maiorescu integral Aleea Brânduşa (Strada Brânduşa) integral Aleea Bujorilor integral Strada Câmpia Libertăţii integral Strada Cozia integral Strada Dorna integral Strada Dragomirna (Strada 13 Decembrie) integral Strada George Bacovia integral
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Etymologicum Magnum Romaniae, an Unfulfilled Dream
    Etymologicum Magnum Romaniae , an Unfulfilled Dream Dr. Jenica Tabacu « B.P.Hasdeu » Memorial Museum Municipal Council of Câmpina e-mail: [email protected] Dr. Jenica Tabacu is director of “B.P.Hasdeu” Memorial Museum and expert recognized by the Minister of Culture and Cults in archaeological and historical- documentary heritage. She is preoccupated by the research of B.P.Hasdeu’s life and work. In her vision, the new technologies are supports for the knowledge. For this reason she implemented in the museum modern and attractive information systems: the infotouch solution and the audioguide. Abstract On the 4 th of April 1884, as Bogdan Petriceicu Hasdeu was the only academician expert in linguistics, he commited himself to the Romanian Academy to write the etymologic dictionary that was to be financially supported by King Carol I. He conceived a „Linguistic Questionnaire” that he sent out to all the counties Romanians inhabited and the answers that he received constituted precious information included in the first three volumes of the Dictionary. After the death of his daughter in 1888, Hasdeu was overwhelmed with grief and he slowed down his scientific work. He felt the call of other horizons and was concerned with other things. The Romanian Academy discharged him of the responsibility of the dictionary in 1897. The fourth volume never came out of print but its ample introduction was issued as a separate book. Keywords: Hasdeu, Etymology, Dictionary, Linguistics, Questionnaire, Academy, Spiritism. On the 4 th of April, 1884, Bogdan Petriceicu Hasdeu took the pledge to write a great dictionary, under the auspices of the Romanian Academy.
    [Show full text]
  • Critica Literară Românească Din Perspectiva Metodelor De Analiză Autocolonială (1840-1939)
    DOI: 10.2478/clb-2019-0001 CRITICA LITERARĂ ROMÂNEASCĂ DIN PERSPECTIVA METODELOR DE ANALIZĂ AUTOCOLONIALĂ (1840-1939) David Morariu [email protected] Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Abstract: This study aims to analyze the Romanian critical discourses of the second half of the 19th century and especially of the first half of the 20th century, starting from the central concept of “self-colonization”, coined by Alexander Kiossev. The article opens with the conceptual delimiting of the phenomenon imposed by the Bulgarian theoretician and with the hypothesis that Romanian culture can be attributed to self- colonizing cultures. The demonstration of this hypothesis consists of three arguments. The critical discourses belonging to G. Ibrăileanu, E. Lovinescu and C. Dobrogeanu-Gherea highlight, firstly, some of the characteristics of this self-subordination relation. The way the first two emphasize the role of imitation, the necessity of adopting the foreign models and the way Gherea treats the dependence upon the West under an economic report, represent, briefly, the center of the first part of the demonstration. The second one brings to the fore Mihail Kogălniceanu and Titu Maiorescu’s profiles, their discourses being characterized by clumsiness and flaws so typical for a culture found in an early stage of its development. The last argument broadens the scope of the demonstration in the sense that the analysis focuses on social and economic delimiting. The purpose of this delimiting is to establish which are the areas that are more responsive to the manifestation of the self-colonizing phenomenon. Keywords: self-colonization, self-subordination, dependency, Alexander Kiossev, Romanian literary criticism „Cultura noastră a devenit o colonie a culturii franțuzești”1.
    [Show full text]
  • On Romanian-American Cultural Relations. INSTITUTION Washington Univ., Seattle
    DOCUMENT RESUME ED 109 908 FL 006 995 AUTHOR Giurescu, Constantin C. TITLE On Romanian-American Cultural Relations. INSTITUTION Washington Univ., Seattle. SPONS AGENCY Institute of International .Studies (DHEW/OE), Washington, D.C. BUREAU NO BP-67-7901 PUB DATE 13 May 72 CONTRACT OEC-0-72-0918 NOTE 36p.; Paper presented at the Conference on Romanian Language and Literature (Seattle, Washington, May 12-13, 1972); For related document, see FL 006 989 EDRS PRICE MF-$0.76 HQ-$1.95 PLUS POSTAGE DESCRIPTORS American Literature; Cultural Awareness; *Cultural Exchange; Cultural Factors; *Culture Contact; European History; Foreign Relations; Historiography; *Literary Influences; *Music; *Romanian; Translation IDENTIFIERS NDEA Title VI ABSTRACT This Paper presents a brief outline of the history of cultural relations between Romania and the United States. Instances are cited of the first mentions in Romanian writing of American and specifically United States life. A history is given of the major American literary works translated into Romanian. Examples of Romanian works show the interest of Romanians in American scientists, technicians, and politicians. The introduction of American dance and music to Romania is discussed. Centers of historiographical research are cited which contributed greatly to close Romanian-American relations. Finally, the influence of Romanian music groups in introducing Romanian culture to America is mentioned. (AM) University of Washington Conference on May 12, 13, 1972 Seattle, Washington On Romanian-American Cultural
    [Show full text]
  • Pagina 89.Cdr
    AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente ALEXANDRU MARGHILOMAN: "Am intrat în politicãºã bogat i ies s rac, dar cu mâinile curate” Conf. univ. dr. Nicolae Lupu Academia de Studii Economice Bucureºti [email protected] Rezumat Abstract Alexandru Marghiloman(1854-1925) este Alexandru Marghiloman is the most cea mai proeminentã personalitate politicã remarkable political personality born in Buzau. nãscutã la Buzãu. Preºedinte al Partidului As a president of the Conservative Party, Conservator, germanofil, în condiþiile unei having a sympathy for Germany, in March situaþii militare ºi politice foarte grele, în martie 1918 he accepted to be Prime-Minister in a 1918 a acceptat postul de prim-ministru. Va time when the military and political situation semna Tratatul de pace cu Germania, Austro- was very difficult. He will sign the Treaty of Ungaria, Bulgaria ºi Turcia, de la Buftea, Peace with Germany, Austria-Hungary, sacrificându-ºi cariera politicã, dar permiþând Bulgaria and Turkey at Buftea, sacrificing his supravieþuirea României. În 1927, au fost political career, but making Romania survive. editateNotele Politice semnate de Alexandru In 1927 “The Political Memories” signed by Marghiloman - un fel de rãzbunare post- Alexandru Marghiloman, were published, a mortem a marelui“” Proscris . kind of revenge post-mortem of this great figure “proscribed”. În acest an s-au împlinit 150 de ani de la naºterea lui Alexandru Marghiloman. Din pãcate, românii sunt prea puþin atenþi ºi ºtiu prea puþine despre aceastã personalitate politicã, pe cât de proeminentã, pe atât de fascinantã, ºi nici mãcar buzoienii nu par sã facã excepþie. 1. Mãreþia priceput ºi harnic nu au fost puþine. Alexandru Marghiloman s-a nãscut la 27 Campion al eleganþei, Alexandru ianuarie/10 februarie 1854 la Buzãu.
    [Show full text]