1 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

Grile Capitolul I

1. Care dintre urm torii savan i a fost un precursor al ciberneticii? a. b. tefan Odobleja c. Ross Ashby d. Stuart Kaufmann

2. Care sunt cercetatorii care au extins pentru prima dat mecanismele feedback de reglare la fiin e si la ma ini: a. Norbert Wiener, , Julian Bigelow b. Andre Marie Ampère, , Henry Poincaré c. Norbert Wiener, Bertrand Russell, Whitehead d. , Denis Weaver, Claude Bernard

3. Legea emergen ei (formulat de Hartmann i denumit de el novum ) este urm toarea: a. Elementele categoriale se modific în cursul recuren ei c tre nivelele superioare; b. Categoriile inferioare se reg resc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar niciodat invers; c. Nivelele diferite nu se dezvolt continuu, ci în salturi. d. Categoria superioar , compus dintr-o diversitate de elemente inferioare, con ine un novum specific care nu este inclus în nivelele inferioare;

4. Walter Bradford Cannon, în cartea sa „ The Wisdom of the Body”, introduce în tiin conceptul de: a. Autopoiesis b. Bucl feedback c. Homeostaz d. Func ionare departe de echilibru

5. Legea variet ii necesare a fost formulat de: a. Norbert Wiener b. Ross Ashby c. Ilya Prigogine d. Nicolai Hartman

6. Unul dintre principiile ciberneticii este: a. Principiul conexiunii inverse; b. Principiul homeostazei; c. Principiul maximului; d. Principiul minimului.

7. Apari ia i dezvoltarea ciberneticii poate fi împ rit în perioadele: a. Precursori, Pionieri, Întemeietori, Inovatori, Cibernetica de ordin III i tiin ele complexit ii b. Pionieri, Precursori,Întemeietori, Inovatori, Cibernetica de ordin III i tiin ele complexit ii c. Precursori, Întemeietori, Pionieri, Inovatori, Cibernetica de ordin III i tiin ele complexit ii d. Precursori, Pionieri, Întemeietori, Inovatori

8. Printre întemeietorii ciberneticii se reg sesc: a. Ros s Ashby, , Keneth Boulding b. Gregory Bateson, Claude Shanon, Denis Weaver c. Claude Bernard, Nicolai Hartman, Henry Poincare d. Norbert Wiener, Whitehead, Ros s Ashby

9. Rolul informa iei în sistemele cibernetice i modul în care aceasta determin eficien a proceselor de reglare i control sunt dezvoltate de c tre William Ross Ashby în lucrarea sa fundamental : a. ,,An Introduction to ” b. ,,A Mathematical Theory of Communication” c. ,,A New Kind of Science” d. ,,Living Systems”

1 2 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

10. Una dintre legalit ile fundamentale ale sistemelor cibernetice este “Legea veriet ii necesare”, conform creia: a. pentru a ob ine o varietate dat la ie irea unui sistem este necesar s se asigure la intrarea sistemului respectiv o varietate cel mult la fel de mare b. pentru a ob ine o varietate dat la intrarea unui sistem este necesar s se asigure la intrarea sistemului respectiv o varietate cel pu in la fel de mare c. pentru a ob ine o varietate dat la ie irea unui sistem este necesar s se asigure la intrarea sistemului respectiv o varietate cel pu in la fel de mare; d. pentru a ob ine o varietate dat la intrarea unui sistem este necesar s se asigure la ie șirea sistemului respectiv o varietate cel pu in la fel de mare.

11. Teoria stratific rii se bazeaz pe una dintre axiomele: a. Recuren , modificare, emergen , distan între nivele; b. Recuren , verosimilitate maxim , emergen , preferin e relevate; c. Recuren , nonsa ietate, emergen , distan între nivele; d. Recuren , autoorganizarea straturilor, emergen , distan între nivele.

12. Ma inile de înv at, care au constituit un imbold în dezvoltarea de mai târziu a inteligen ei artificiale i roboticii au fost dezvoltate de c tre: a. b. Herman Haken c. d. Francesco Varela

13. Metoda cutiei negre const în: a. Nu se cunoa te structura sistemului; b. Stabilirea echilibrului pentru sistemele departe de echilibru; c. Func ionarea unui sistem poate fi eviden iat prin analiza intr rilor i ie irilor în i din sistem, f r a considera structura intern a sistemului ; d. Optimizarea interac iunilor între agen ii sistemului.

14. . Herbert A. Simon introduce în tiin paradigma general a: a. Complexit ii b. Sistemelor vii c. Sinergeticii d. Autopoiesisului

15. Herman Haken a propus i dezvoltat ,, sinergetica ” ca fiind: a. modul în care diferite sisteme sau pri ale acestora co-evolueaz i coopereaz pentru a crea o ordine nou în aceste sisteme sau în procesele în care ele intervin b. conceptul de ,,proces cauzal amplificator ”, care se refer la rolul buclelor feedback pozitive în sistemele aflate în competi ie cu alte sisteme din mediul înconjur tor c. definirea într-un limbaj sistemic a auto-comportamentului, auto-elementului, auto-procesului, auto- organiz rii d. model ce con inea elemente interactive care evoluau c tre configura ii complexe pe baza unor reguli de transformare deosebit de simple

16. Cei care au determinat în mod decisiv apari ia ciberneticii de ordinul doi au fost: a. Umberto Maturana, Francesco Varela, b. von Glasersfeld, Ilya Prigogine, Stafford Beer c. , Heinz von Foerster, Herman Haken d. Gordon Pask, Umberto Maturana, S. Umpleby

17. Celebra carte ,,Origins of Order: Self Organization and Selection” îi apar ine lui: a. Norbert Wiener b. Stuard Kauffman c. Charles Darwin

2 3 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

d.

18. Savantul care a denumit mul imea de discipline ce s-au desprins din cibernetic ca fiind tiin ele Complexit ii a fost: a. E. Milerton-Kelly b. James G. Miller c. d. Herbert A. Simon

19. Cibernetica de ordinul trei este considerat : a. Cibernetica ciberneticii b. Cibernetica interac iunii dintre sistemul observat i observator c. Cibernetica inginereasc d. Cibernetica sistemelor conceptuale.

20. John von Neuman a creat un dispozitiv de tip cibernetic denumit: a. automat celular; b. automat finit nedeterminist; c. pârghie d. plan înclinat

21. Homeostaz semnific : a. Proprietatea sistemelor de a se descompune în subsisteme; b. Proprietatea sistemului de a conserva structura intern i echilibrul, în urma apari iei factorilor perturbatori; c. Proprietatea sistemelor de a evolua structural; d. Proprietatea sistemelor de a se adapta:

22. În cadrul ciberneticii de ordin II, sistemul este considerat: a. Unul pasiv b. Unul dinamic c. Capabil de interac șiune cu observatorul d. Capabil de a furniza feedback pentru atingerea scopurilor umane

23. Primul dispozitiv tehnic modern de tip cibernetic a fost realizat de: a. Claude Bernard b. James Watt c. Andre Marie Ampere d. Henry Poincaré

24. Principiul izomorfismului semnific : a. Analogia între dou sisteme din punct de vedere func ional; b. Gradul de asem nare structural i func ional a dou sisteme, ceea ce faciliteaz transferul propriet ilor sistemului mai cunoscut, c tre un sistem mai pu in cunoscut; c. Analogia între dou sisteme din punct de vedere structural; d. Elementele care compun sistemele nu interac ioneaz

25. Dup semnul de transmitere a semnalelor prin conexiunea invers , identific m: a.Conexiune invers direct i mediat ; b. Conexiune invers intern i extern ; c. Conexiune invers simpl i multipl ; d. Conexiune invers pozitiv i negativ .

26. Care dintre urm toarele lucr ri apar ine echipei Norbert Wiener, Arturo Rosenblueth i Julian Bigelow? a. ”Construction of the Real World” b. „Psihologia Consonantist ” c. ,,Behaviour, purpose, and teleology” d. ,,A Logical Calculus of the Ideas Immanents in Nerous Activity

27. Care dintre urm toarele concepte este sinonim pentru termenul “ teleologic ”?

3 4 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

a. Homeostaz b. Emergen c. Evolu ie d. Feedback

28. Noua concep ie asupra ciberneticii consider ca fiind obiectul de studiu al acesteia: a. Mecanismul feedback b. Procesele de reglare si autoreglare c. Sistemele economice d. Sistemele adaptive complexe

29. „A-Life” specific : a. „ Artificial life” i examineaz sistemele în interac iune cu via a, utilizând ca metode simularea, modelarea pe calculator, robotica, biochimia; b.” Anti-life” i analizeaz sistemele materiale, f r via ; c. „ Anterior-life” i studiaz sistemele care au trecut de la forma vie, la forma materiei moarte; d. „ Artificial-life” i studiaz metodele de creare a vie ii artificiale.

30. Teoria algoritmilor genetici a fost fondat de: a. H. von Foerster b. John Holland c. Stuart Kauffman d. Chris Langton

31. Când nu întâlnim „complexitatea dinamic ” conform autorului Peter Senge: a. când aceea i ac iune are efecte diferite pe termen scurt i pe termen lung. b. Când o ac iune are consecin e diferite în p ri diferite ale sistemului c. când aceea i ac iune are efecte similare pe termen scurt i pe termen lung d. când interven ii obi nuite în sistem produc consecin e neobi nuite

32. No iunea de „fitness landscape” a fost introdus de: a. Ross Ashby b. Stuard Kauffman c. Ilya Prigogine d. Charles Darwin

33. Jay Forrester a dezvoltat metoda: a. Dinamicii de sistem b. Criticalit ii autoorganizate c. Geometriei fractale d. Re elelor neuronale

34. Cine este autorul modelului sofware ECHO, care ilustreaz modul în care emerge o organiza ie complex : a. Joel Moses b. Murray Gell-Mann c. W. Brian Arthur d. John H. Holland

35. Fondatorul „Algoritmilor Genetici” este considerat a fi: a. Charles Darwin b. John Holland c. Chris Langhton d. Benoit Mandelbrot

36 Legea modific rii este urm toarea: a. Elementele categoriale se modific în cursul recuren ei c tre nivelele superioare; b. Categoriile inferioare se reg resc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar niciodat invers; c. Nivelele diferite nu se dezvolt continuu, ci în salturi.

4 5 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

d. Categoria superioar , compus dintr-o diversitate de elemente inferioare, con ine un novum specific care nu este inclus în nivelele inferioare;

37. Legea recuren șei este urm toarea: a. Elementele categoriale se modific în cursul recuren ei c tre nivelele superioare; b. Categoriile inferioare se reg resc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar niciodat invers; c. Nivelele diferite nu se dezvolt continuu, ci în salturi. d. Categoria superioar , compus dintr-o diversitate de elemente inferioare, con ine un novum specific care nu este inclus în nivelele inferioare;

38. Teoria Autopoiesis-ului se poate reg si i sub denumirea de: a. Teoria grafurilor b. Teoria automatelor celulare c. Cibernetica de ordin II d. Cibernetica de ordin III

39. Legea distan șei dintre nivele este urm toarea: a. Elementele categoriale se modific în cursul recuren ei c tre nivelele superioare; b. Categoriile inferioare se reg resc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar niciodat invers; c. Nivelele diferite nu se dezvolt continuu, ci în salturi. d. Categoria superioar , compus dintr-o diversitate de elemente inferioare, con ine un novum specific care nu este inclus în nivelele inferioare;

40. Contribu ia fundamental la dezvoltarea Teoriei Re elelor Booleene a avut-o: a. Benoit Mandelbrot b. Stuard Kaufmann c. Herman Haken d. Edward Lorenz

41. Obiectul de studiu al ciberneticii îl constituie: a. sistemul adaptiv complex b. bucla feedback c. emergen a d. co-evoluia 42. Consider m c evolu ia popula iei este dat de rela ia L&(t) = nL (t) , unde n este rata de cre tere (constant ) a popula iei. În acest caz popula ia la momentul t va fi dat de func ia: a. L(t) = n ln t nt b. L t)( = L0e

c. L (t ) = nL 0 d. L(t) = ne nt

43. Prin sistem disipativ în elegem: a. Sistem care func ioneaz departe de echilibru i a c rui structur se distruge brusc trecând la o structur haotic ; b. Sistem care se adapteaz la ac iunea factorilor perturbatori; c. Sistem cu grad mare de organizare, a c rui structur de echilibru se conserv conform principiului homeostaziei; d. Sistem care are poten ialul de a evolua.

44. Printre caracteristicile complexit ii dinamice se g sesc: a. aceea i ac iune are efecte diferite pe termen lung i pe termen scurt; b. elemente le sistemului au dinamic necunoscut ; c. mecanismele feedback sunt numai pozitive; d. mecanismele feedback sunt numai negative.

45. “Legea variet ii necesare a fost formulat de:

5 6 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

a. John von Neumann b. Ross Ashby c. tefan Odobleja d. Nicolai Hartman

46. Metoda analogiei cibernetice se bazeaz pe principiul: a. izomorfismului cibernetic ; b. conexiunii inverse; c. lui Pontreghin; d. homeostaziei cibernetice.

47. Teoria haosului a fost fondat de: a. Norbert Wiener; b. Edward Norton Lorenz; c. Ross Ashby; d. David Ricardo.

48. Efectul “Butterfly” descoperit de Ed. Lorenz semnific : a. Sensitivitatea la condi iile ini iale, mi carea aripilor unui fluture poate declan a o tornad ; b. Sistemele dinamice în natur au proprietatea de homeostazie, mi carea aripilor unui fluture nu are niciun efect; c. Popula iile de fluturi, prin comportamentul specific evolueaz împreun cu mediul din care fac parte; d. Instabilitate în sentimente i a fost surs de inspira ie pentru Giacomo Puccini pentru opera sa “Madame Btterfly”

α nt β λt 49. Consider m ie irea dintr -un sistem de tip Black-box: K& (t) = γK (t)( L0e ) e − µK(t) . În acest caz, intrarea va fi:

 1−α 1( −α)Λ  −µ 1( −α )t 1( −α)Λ at /(1 1−α ) β a. K(t) = { K0 − e + e } , cu Λ = γAL 0 , a = nβ + λ  a + µ 1( −α) a + µ 1( −α)

1( −α)Λ /(1 1−α ) β b. K(t) = { eat } , cu Λ = γAL , a = nβ + λ a + µ 1( −α) 0

 1−α 1( −α)Λ  −µ 1( −α )t /(1 1−α ) β c. K(t) = { K0 − e } , cu Λ = γAL 0 , a = nβ + λ  a + µ 1( −α)

1( −α)Λ /(1 1−α ) β d. K(t) = { e−µ 1( −α )t + eat } , cu Λ = γAL , a = nβ + λ a + µ 1( −α) 0

50. Cercet torii au denumit ordinele ciberneticii, dup cum urmeaz : a. Cibernetica de ordinul unu: inginereasc , de ordinul doi: biologic +evolu ionist , de ordinul trei: social ; b. Cibernetica de ordinul unu: simpl , de ordinul doi: complex , de ordinul trei: social ; c. Cibernetica de ordinul unu: clasic , de ordinul doi: neoclasic , de ordinul trei: modern ; d. Cibernetica de ordinul unu: transdisciplinar , de ordinul doi: a organiz rii, de ordinul trei: a evolu iei;

51. Modelul „Frontiera lui Markowitz” st la baza: a. Problemelor de echilibru b. Problemelor de optimizare c. Re șelelor sociale d. Re șelelor neuronale

52. Euler este considerat a fi întemeietorul: a. Teoriei stratific rii b. Teoriei automatelor c. Teoriei grafurilor d. Teoria general a sistemelor

6 7 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

53. Lucr rile de pionerat ale lui McCulloch i Pitts, ce l-au inspirat pe Wiener, reprezentau rezultatele cercet rilor acestora referitoare la: a. Teoria stratific rii, bazat pe introducerea unor nivele ale realit ii, fiecare nivel fiind descris utilizând categorii comune, în timp ce între nivele exist corela ii (interdependen e) cauzale b. Rolul conexiunilor nervoase în transmiterea impulsurilor de la creier c tre restul organelor din organismul uman c. Celulele haxagonale care se formeaz într-un vas de ap înc lzit d. Raporturile de interdependen dintre sistemul economic i sistemul ecologic

54. Conferin ele care au avut un rol foarte important în dezvoltarea noii tiin e a ciberneticii s-au numit: a. Josiah Macy, Jr b. Wiener c. Kybernetes d. tiin ele complexit ii

55. Unul dintre primii economi ti care au privit în mod sceptic bazele destul de ubrede pe care era construit teoria economic a timpului s u a fost: a. Ludwig von Bertalanffy b. Keneth Boulding c. H. von Foerster d. Gordon Pask

56. Umberto Maturana a câ tigat Premiul Nobel pentru: a. Chimie b. Fizic c. Economie d. Nu l-a câtigat niciodat

57. Sintagma ,,cibernetica ciberneticii ” a fost utilizat pentru prima oar de ctre: a. Francesco Varela b. Heinz von Foerster c. Umberto Maturama d. Ross Ashby

58. Anul în care se consider c ar fi ap rut în mod oficial tiin a ciberneticii este: a. 1950 b. 1935 c. 1896 d. 1948

59. Lucrarea lui Stefan Odobleja „Psihologia Consonantist ” a fost publicat în anul 1938 la: a. Bucure ti b. Londra c. Paris d. New York

60. Lucrarea „Discurs asupra metodei” a fost scris de: a. tefan Odobleja b. Rene Descartes c. Andre Marie Ampere d. Claude Bernard

61. Cartea în care se stabilesc condi iile în care un set de reguli logice este noncontradictoriu a fost scris de: a. Andre Marie Ampere b. Henry Poincaré c. Bertrand Russell i A. N. Whitehead d. Konig

62. Cartea ”Construction of the Real World” a fost scris de: a. Bertrand Russell i Whitehead

7 8 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

b. Nicolai Hartmann c. Walter Bradford Cannon d. Norbert Wiener

63. Norbert Wiener a fost la origine: a. American b. Francez c. Evreu d. Român

64. Ce au în comun urm torii oameni de tiin : Murray Gell-Man, Phillip Anderson, Keyneth Arrow, Ilya Prigogine, Thomas Schelling? a. Au descoperit stetoscopul b. Au câ tigat premiul Nobel c. Au fost intemeietorii Ciberneticii d. Au fost printre precursorii Ciberneticii

65. Care dintre urm torii oameni de tiin este considerat întemeietorul ciberneticii sociale datorit aplic rii principiilor descoperite de Norbert Wiener în studii antropologice: a. b. Gregory Bateson c. Claude Shannon d. Walter Cannon

66. Opera principal a lui Claude Shannon, ,,A Mathematical Theory of Communication” a fost scris ă: a. Anterior apari iei lucr rii fundamentale a lui Norbert Wiener b. In acela i an cu lucrarea lui Norbert Wiener c. la câ iva ani dup apari ia lucr rii lui |Norbert Wiener d. Shannon nu a scris lucrarea men ionat .

67 Norbert Wiener a intuit c bucla feedback din sistemele cibernetice transmite în esen : a. Informa ie b. Impulsuri nervoase c. Tehnologii de fabrica ie d. Nici una dintre cele de mai sus

68. Un mesaj purt tor de informa ie nu poate s aib : a. Con inut semantic b. Con inut sinctactic c. Con inut pragmatic d. Con inut vid .

69. Cine a introdus “bitul” ca unitate fundamental de m surare a cantit ii de informa ie: a. Claude Shannon i Denis Weaver b. J. McCulloch i W. Pitts c. A. Rosenblueth i Julian Bigelow d. Gregory Bateson i Margaret Mead

70. Cuvântul grec “kybernetycos” însemna: a. C pitan de nav b. Marinar c. Pilot de nav d. Semnalizator

71. Platon utilizeaz termenul de “kybernetykes” cu sensul cel mai apropiat de con inutul modern al ciberneticii în dialogul: a. Alcibiades b. Atlantida c. Tectet d. Thaietetos

8 9 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

72. Termenul de sistem, fundamental în cibernetic , provine din a. Latina veche b. Greaca veche c. Egipteana faraonic d. Sanscrit

73. Care este titlul correct al c rii fundamentale a lui Norbert Wiener: a. Cibernetica sau tiin a comunic rii la fiin e î ma ini b. Cibernetica sau tiin a comenzii ma inilor de calcul c. Cibernetica sau tiin a comenzii i comunic rii la fiin e i ma ini d. Cibernetica sau tiin a comenzii i comunic rii în organiza ii

74. Ludwig von Bertalanffy, creatorul tiin ei Generale a Sistemelor, a fost primul savant care a afirmat c : a. Bucla feedback este inerent informa ional b. Sistemele sunt organizate pe niveluri c. Exist sinteme închise i sisteme deschise d. Doar sistemele deschise sunt auto-organizatoare

75. Cu cine a fost comparat Ludwig von Bertalanffy pentru descoperirile sale în domeniul sistemelor: a. Galileo Galilei b. Cristofor Columb c. Albert Einstein d. Nu a fost comparat niciodat cu un mare descoperitor

76. Ce ambi ie declara Ludwig von Bertalanffy c ar avea prin lucr rile sale în domeniul tiin elor a. S descopere legile izomorfe ale tiin elor b. Sa creeze un sistem general care s cuprind întreaga realitate înconjur toare c. S reformeze societatea prin cunoa tere sistemic d. Sa ia premilul Nobel

77. Kenteth Boulding, primul economist care a utilizat cibernetica în lucr rile sale tiin ifice, este recunscut ca a. Primul economist care a mers în Antarctica b. Primul economist care a îmbr iat doctrina lui Gandhi a non-violen ei c. Primul economist care a în eles interdependen a dintre sistemul economic i sistemul ecologic d. Primul economist care a vorbit despre schimb rile climaterice actuale

78. Conceptul de “automat”, studiat pe larg în cibernetic , a fost introdus de: a. J. McCulloch i W. Pitts b. J. von Neumann i Stanislas Ulam c. Claude Shannon i Denis Weaver d. Norbert Wiener i Julian Bigelow

79. Pe lâng contribu ia la apari ia teoriei automatelor, J. von Neumann a contribuit la: a. Teoria jocurilor b. Programarea matematic c. tiin ei calculatoarelor d. Toate cele de mai sus

80. Stafford Beer este considerat p rintele: a. Ciberneticii tehnice b. Ciberneticii medicale c. Ciberneticii manageriale b. Ciberneticii sociale

81. În concep ia sa tiin ific , Stafford Beer a f cut o analogie între a. Organiza iile economice i creierul uman b. Func ionarea calculatoarelor i func ionarea creierului uman c. Sistemel vii i sistemele artificiale d. Sistemele tehnice i sistemele naturale

9 10 Capitolul I: Apari ția și dezvoltarea ciberneticii

82. Ilya Prigogine, laureat al premiului Nobel pentru chimie, este cel care a descoperit a. Brusselatorul b. Func ionarea-departe-de-echilibru c. Rolul structurilor dissipative în sistemele naturale d. Toate cele de mai sus

83. Herbert A Simon, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a avut o contribu ie hot râtoare la: a. Apari ia tiin elor complexit tii b. Apari ia tiin elor calculatoarelor c. Apari ia model rii matematice d. Apari ia Teoriei jocurilor.

84. Norbert Wiener, a fost profesor de: a. chimie, la Cambridge b. matematica, la MIT c. limbi slave, la Columbia University d. cibernetic , la Gottingen

85. Lucrarea “Sunt matematician” apar șine lui: a. Arturo Rosenblueth b. c. Stuart Kauffman d. Norbert Wiener

86. Procesul aleator brownian, care constituie si azi un model perfect al mi șcrii aleatoare, a fost descris de: a. Browm b. Norbert Wiener c. Kolmogorov d. J. G. Miller

87. În timpul celui de-al doilea r zboi mondial, preocup rile lui Norbert Wiener s-au axat pe: a. transmiterea impulsurilor nervoase și inhibi șia cerebral b. perfec șionarea dispozitivelor de ochire automat a tunurilor antiaeriene c. informa șia oferit de bucla feedback d. metoda comportamental

88. Profesia colaboratorului lui Norbert Wiener, Julian Bigelow era: a. medic neurochirurg b. inginer c. profesor de psihologie d. matematician

89. Perioada inovatorilor este considerat a fi cuprins între anii: a. 1850-1900 b. 1970-1980 c. 1965-1980 d. 1960-1985

90. În opinia lui Andre Marie Ampere, știin șa ciberneticii reprezint : a. Arta guvern rii b. Complexitate c. Un principiu al armoniei prestabilite d. știin șa universului

10