fditat cu sprijinul INTELECTUALI EVREI lui Educatiei Nafionale 9r PRESA EXILULUI ROMAXESC

Editori

Dr. Mihaela GLIGOR Dr. Miriam CALOIANU

Academia RomAna Ffiala Cluj-Napoca The Hebrew University of hstituhrl de Istorie "George Barifu" The Faculty of Humanities Departamentul de Cercetdri Socio-Umane Mandei Institute of RomanianJewry Colectivul de Fiiosofie The Center for Research on

Presa Universitari Cluj eani 2013 \

Intelectuqy; evrei si presa exilului romdnesc \ :":'''zi'' 28 2' 2s o CUPRINS $;"';';,'i:r Vjdran), 325, 327 Notd asupra ediliei ...... 7 fffi,;fiifl,Windsor, ducele de,244

\ CAPITOLUL 1 \a.ri, Constantin, Coresponden[a ca instrument de recuperare a istoriei ...... 9 244, 300 z Corespondenla dintre Cornelius Dima-Drdgan l:n..Gheorghe, 334 qi Simon Schafferman ...... 19 -q\gwill, Israel. 339 Corespondenla dintre Liviu Floda 2so. il:L*;; !i;o^, 2s t, 340 qi Simon Schafferman ...... 39 Corespondenfa dintre Ion Raliu qi Simon Schafferman ...... 51 Corespondenfa dintre Eugen Relgis qi Simon Schafferman ...... 57 Corespondenfa dintre George Rosiano qi Simon Schafferman...... 73 Corespondenfa dintre Beno qi Poldi Sebastian qi Simon Schafferman ...... 97 Corespondenfa dintre Michael M. Solomon qi Simon Schafferman ...... 11I

CAPITOLUL 2

Antisemitismul * polemici Ei memorialisticd ...... 225

470 471 Intelectuali evrei qi presa exilului romfrnesc

CorespondenJa dintre Pamfil $eicaru qi Otto Eduard Marcovici ...... 231

CAPITOLUL 3 Revista Toladot gi "Dosarul Mircea Eliadel' Theodor Lavi, tnsemndri de jurnal ...... 355

CAPITOLUL 4 Personalitdli ...... 363 1. Corespondenfd ...... 363 2. Monseniorul Vladimir Ghica .... 379 3. Corespondenla dintre Episcopul Valerian Trifa ,, gi Raul Marian

MANUSCRISE ...... 397

RECOMANDARE ...... 451

EDITORI ....453

INDICE DE NUME .....457

l CUPRINS ...... i...... 47tr

472 evrei si presa exilului romdnesc f4dual;

ase.m"nea, fragmentele de manuscris .r,De incluse deosebrtA .,tt.t ,toare volumului. gi/sau contactape d,lt,,,i i,lsntifica evenrualii urmasi corespordenfilor ruturor reunifi in paginile Uili,,l {,,1 de CAPITOLUL 1 lnUllo*,,a, no reugit sd obfnem .uT informa,tii clare pnvrtoare t-- lar4 Puuuuareapublicarea inln scop qtiinfifiCqtiintific f[111N'19le9at" '6r[c'i,lrgult ,':*. a in artuvele publice din CoresPondenfa ffln,1rrrt]l,oare . strdinitate. Ne cu lf speranfa cd nu am lezat ca instrument de recuperare a istoriei ffip ,inusun pe nimeni. un scop documentar. #,,r,'l",Urtexfe Ie Intenfia ei este dificile, u care aprovocat gi continud Pentru majoritatea celor reunili in acest volum, istoria trditd ,,l|I1" a fost, de cele mai multe ori, greu de explicat Ei, poate, qi mai 'iupe ttrulfu-iti celor mijlocul care ne-au ajutat in greu de trdit. Corespondenfii noqtri s-au aflat in acestor documente, intr-un cvenimentelor relatate in cdrlile de istorie. Sunt nume cunoscute, iadiarca timp relativ f pep giHoria-Mihai Gligor. oameni importanli care au marcat destinele altor oameni noastre se indreaptl deciziile politice luate intr-o l,,i,,iruttolnoile gi c6tre cei importanli gi au contribuit la dr. Protesor Moshe Idel, de la Hebrew perioadd grea din istoria Romdniei. ,jl,nlifici' /.Praqt;tn- T , - g1cl cercetdtor qtiinfific^+::--r:.. plefl gradul I dr. Lucian Volumul de fa[d conline o bogatd corespondenfd Ei se inscrie pb Academia Rom6n6, Filiala Cluj-Napoca, in categoria acelora care au o via!5 proprie. Scrisorile ;i proiectul nostru aici vorbesc de la sine qi ajutd la sttincknta|" editorial gi n._a,

8 Intelectuali evrei Si presa exilului romdnesc

Pdstorescu, s-a desfdqurat de-a lungul a peste 60 de ani. S-a ndscut la 14 februarie 1903 in oraqul Botogani, dar copildria qi-a petrecut-o la Brdila, unde familia s-a mutat la scurt timp de la na$terea sa. La Brdila a urmat cursurile qcolii primare evreiegti "Abraham gi David Schwartzman" (numitd dup6 fralii Schawartzman, care au donat clddirea, in 1882, pentru folosinld in scop qcolar) Ei gimnaziul evreiesc "H.L. qi Netty Schaffer,, (infiinfat in l9I2). Nu rSmdne impasibil la via[a comunitard evreiascd brdileand, participdnd la adunlrile cercului sionist "Ruah Hadash", a societd{ii "Globul Tinerimii Israelite', (unde va ajunge pregedinte de onoare), ajungAnd sd fie cooptat in comitetul comunitSlii evreiegti (la seclia culturald, care se ocupa de qcoli) qi apoi ca secretar al Lojei Bnei Brith, inainte sd implineascd,25 de ani. Scrie inci din liceu, cdnd doi dintre profesorii sdi l-au incurajat sd colaboreze la revista liceului, Mugurult. De la acest debut va rimdne cu pseudonimul S. Pdstorescu, ales, se pare, de cdtre unul dintre profesorii sdi. La inceputurile activitdtii sale jurnalistice va colaborala ziare qi reviste de umor din Brdila gi

1 Revista penffu tineret Mugurul a ap[rut intr-un singur numdr, la 15 martie 1920, sub ingrijirea unui comitet compus din elevii de liceu. in comitetul de redaclie a figurat qi S. Pdstorescu, alSturi de S. Semilian qi allii. printre colaboratori s-a aflat gi Manuel Menicovici (Menam) ce se va afirma mai tirziu in lumea gazetdriei ca publicist de talent la Viala Romdneascd, Adevdrul literar, Lumea (a lui Alfred Hefter) etc.

10 Intelectuali evrei Si presa exilului romdnesc lntelectuali evrei qi presa exilwlwi romAnesc

s-a desfdqurat 6#t0rescu, de-a lungul a peste ri,oilta 60 de ani. S_a llrrt'rrrc;ti (Licuriciul2, Cocosui3, Tiribombaa, Randevowls, t4 februane 1903 in o.uqrt"B"#;;";;::,,::l : l't,(ilt(r Manda6) precum gi la revistele ocazionale scoase de '#;:;tt" Bcril",;nde famiria , -#i::ilTllf:jt; lrrrrrrrrrilatea evreiascd din Brlila (RachetaT, Sportul rottrrtl. I'a BrSila a urmat cursurile" !u'u,de*asa' qcolii primare evreieqti io,rtr:_: ^?_1"t0 .schwarrzman', inumita dupd rrarii ,^ilafizrnan, care au donat clddirea, ' in 1gg2, O**'ir"rr"fd l,t, rt|it'iuL, revistd bi1unar6, a apdrut la Brdila intr-un singur numdt, la I n"'ttl 5i gimnaziul evreiesc ',H.L. ,.t,lrlt.rrrlrlie 1921,rcdacta6 fiind de c[tre S. Pdstorescu S. Semilian. Printre Tl,ro qi Netry Schaffer,, 9i tn 191D. Nu rdmAne r'nlirlxrrltorii acestei reviste s-a numdrat qi S. Militeanu-Rusu. ",)^'[,,n[ut impasibi,l ta viaga t comunirard l',,t',t,ysi a fost o revistd literar-umoristicd de scurtd duratd (7 ianuarie - 1 and,, p.articipAnd ta' aounarte ')'r*tt1 lllir,e cercului sionist rrrrrrtirr 1923) ce a apdrut la Bucureqti. Dintre colaboratorii brdileni s-au Hrduttt' lin,r, "Gtobut Tinerimii tr,illiu.cilt S. Schafferman (ce semna cu pseudonimul Pechea 9i S. Pechea), S. l Israelire,, (unde pre$edinte: :r.t:rufii Fulda, S. ,;ilnge de ajung6nd Mrlilcunu-Rusu, S. Benador (prozatorul Ury Benador), Emil .onoare), sd fie (ra ."*iu """0;;;; 5r'nriliirn etc. l,i,,,*,u, care se ocupa I I'irihomba a fost intemeiatd qi redactatd de S. Schafferman ca revistd ,,r'il ::T::j,,j:gt apor ca ::*'.etisecretar ,^coli; al Lojei Bnei sii;rtimanalS umoristicd-picanta. Primul numdr apare 1a 13 februafie 1'923. o(',neasc625 Brith, inuint" iJ de anj. l)rrltir patru numere, revista este cedatd lui Stan Palanka ce o va scoate la incheindu-qi colaborareala ea. cdnd doi dinrre llrrcuregti in continuare, S. Schafferman 'ttirr',r::,^lt: profesorii sdi l_au " l)otrivit mdrturisirilor sale, S. Schafferman a colaborat (sub pseudonimul S. corao:.:::f..,u, r^ revista liceului, Mugurull. D"l;";; l'ochea), elev de liceu fiind, la aceastd revistd, din Bucureqti' scoasd de un ,uflJatsi'nb,ttrartr.ur cu pseudonimul S. Pdstorescu, ales, separe, iurume Ionescu-Junon. de ,' ('oana fost o revistd umoristicd ce a apdrut la Braila in 1924. ttl^ sdi. La incepururile Manda a acfivita.tii sare a fost redactorul ei a semnat sub pseudonimul S. Pechea. ,,,, 1':'::,^oJ:::',:"tva corabora la ziare Sc:hafferman 9i ,.."16dce v ttgi revistercvrste oede I pe an. A apfuutla23 umor din Brdi.la gi llttcheta. Cotidian sdptdmdnal, apare bilunar, odatd ,irfnttto"'- lurrtie 1923 un singur numdr, cu prilejul balului dat de Societatea Azilului de bitr.lni "Marpe Lenefeq" din Brdila, gi a cuprins cronica balului in versuri 9i ciltr.ene. Fiind o foaie a comunitSlii evreieqti, S. Schafferman a semnat aici cu tineret numele sdu real, ca redactor. ,.,orrngs Mugurul.a^apfuut intr_un singur numdr, la 15 8 nostru a fost organul sdptamanal al "Primei societali israelite de compus ai, martie Sportul "l:t;r"r?'j:, in a" girnnastic6", societate infiinlatd la 1905 in Brdila. Ziatul a apdrut redactat de 1fiil^-""*" "i""ii'oTri""u. "o,nit"tur ,;l$;,iil;;;'"ll',i'iljifT{,iti;,ffili':';,"l?*J*;; rnembrii societdlii, la 17 ianuarie 1925, ca numdr festiv, cu ocaziajubileului cle 20 de ani de existen|a a societdlii. S. Schafferman a colaborat la acest ,,"1'''i lurru gazetirriei ca publicist o. i"i"","il viala Romaneascd, S. Semilian, W.B. Leibowitz lttttt Lumeo (a numdr, alSturi de S. Militeanu-Rusu, ,'.,',rprar. lui Alfred Heft.r; tttt" (preqedintele societdlii), etc. /,ir "t.l 10 11 lrc a.s\.. Intelectuali evrei qi presa exilului rom^Anesc

Tq/in ti\,,,'6roT Tot din timpul liceului incepe sd frecventeze clubul tineretului socinllrr. dnde €bnr Jzilliro, socialist, unde asculta conferinfele sociologului Neagu Negulescu $i ale drri altor \ rorh gi ale altor militanfi sindicaliqti. Orientarea socialist/ ll sa spre stdnga ri 6tzrl$0il socialistd il determind mai tdrziu sd devind membru al 0rgani,41iei S\ z irlr,,*3ro Organiza[iei Socialist Sionistd "Haoved", filiala Brdila, precum qi rnernbru fn co\nc ni rndrrrrm membru in comitetul de patronaj al "Dror Habonim"e-Br6ila. Ntesela,.d t6 u11:zrM Meseria de jurnalist o ya deprinde in cadrul ziarului -,ru; lil=ff,ililil Curierulrj din Brdila, ziar cumpdrat de Bazll p. Clony" in 23 ins[ noiembrie 1919. S. Schafferman s-a angajat ini{ial ca reporter, in r/sfrm\*i,,u ,,",n' redaclie insd in rdstimp de trei luni va trece pe un post de secretar de riu!:' i.ost,iprbn redacfie gi apoi devine redactor qef al ziarului. in qnii 7.u .^ ?- \ oS iir'ur'i in anii 20 ai secolului trecut va deveni o figurd cunoscutd in titndurile -ru.r /an\ ,1ndrrlt rocalg rdndurile ziarigtilor brbileni prin colabordrile sale la ziarele frd ttPreso \"rurl locale Expresulrz, Dundrea de Jos13, Mesagerulra, Tribuna

l,,o* nurrn:T-- ..*'n06nfl rrd,' n "Do. Habonim" era parte din Organiza{ia tineretului sionist muncitoresc l0 -"qlul ;il'!r$i:x; "Hehalu{" ''\![fi;y\#Ziarul din RomAnia. _ 10 Ziarul Curierul a apdrut la inceputul anului 1919 sub redaclia lui Marcel lilTl?#1.R,\.:*i*;ofl, ,',||| iF,, uo'o Stdnescu. Dupd preluarea direc{iunii lui de cdtre Bazil P. Clony, ziarul va in, j" iluy, n continua pAnd in 1940. Printre colaboratorii s5i ii enumerdm pe Panait Ilirl cff i "5\n,lTin'tY Istrati, 1':{i1i1iir,* Panait Cerna, S. Semilian. p, ir1;;jii,i*;1,*i lt tt^rr* BaziT P. Clony, licenliat in drept la Bucuregti, qi-a ftcut debutul 7a Adevdrul Ilustrat al lui Anton Bacalbaga lllfiil1;i:i:l^t ;,f::,i-*"r,jr,'oyl pl'illn;l din Bucuregti. A activat in politicd in rdndurile ll1'l-;,':' Partidului Conservator-Democrat, intre anii 1904-1906 fiind ajutor de primar $ff#,il;ryI la Brdila. Dupd 1911 iese din politicd, dedicdndu-se ziaristicii. 12- l-".*' l'-1^3' l^'l',;'* . '' Expresul, ziar de expresie $';.r'' i,i!,"',1:.-i. nafional-liberald, s-a ?nfiinlat la 1910 sub J"l;,i';i-,* direclia lui Sotir Constantinescu. !.ynai)o'p .to'. 13 ^rii:1;;,0'rJn-*:;1t;;; Dundrea de Jos. Organ zilnic al partidului nalional-liberal apare din 4 Uu- Oo,,tU"il* aprilie 1921, sub auspiciile lui Leonte Moldovan, qeful organiza{iei partidului

L2 evrei presa fiiulectual; si exilului romd.nesc Intelectuali evrei qi presa exilului romiinesc

liceului jncepe s i frecventeze clubul Revista Plwgarilorr1, ,, tiflptl tineretului lxtrturilorrs, Gazeta Meseriaqilorr6, u. o1 tlnf el ut e s oci ol o gul ui Ne agu Din Brdila Galalir8, Monitorul Brdileile ,,1','*dt .u" .c Negul e s cu Mi,ycarea economicd. si nltty;^."nj1:utt:^rt.. orientarea sa Itf rr spre stanga Si CotidianuPo. dercfiilnt tdrziu sd ll,il'il .-" devind membru al "Haoved", soc'iu:',:'::.'.:lu fitiala Brdita, precum illl,'L,i si de.patronaj aI "Dror Habonim,'e-Brdila. { ,/l1lt'l ronutrtul j1luu:t o va na{ional liberal din Brdila. S. Schafferman este chemat de Moldovan sd se ar deprinde in cadrur ziarutui 1,|l,l', ooupe cu redac{ia ziarului, propunandu-i-se chiar qi inscrierea in rdndurile ; va refuza, rdmanAnd ca redactor la acest ziar din sclan;rma; j; portiduloi. Schafferman i i !l'; Lffi.ilTi'i ff -:#'i lltiill' il;iil ;; ;'r[ :1.1] 1926pdrfiin1930. ^{*"t"i,,;'fi;:1-1: ta 1922 ie.trer lunr va hece pe Mesagerul a fost un ziar politic independent ce a apirut intre august un post de secretar de ,/i,t,til*'rp t'ebruarie 1924 avindu-l ca director pe Constantin Arsene' [f',olil,noidevtne redactor $ef aJ ziarului. ryi i, Triburo porturilor, organul oficial al Uniunii muncitorilor manuali gi trecut va deveni sdptamdnald, incepdnd cu flli,|lio,'5e6olului o figurd cunoscurd in c6ru{agi din pormrile Romaniei, igi incepe aparilia brdileni prin avdndu-l ca prim-redactor pe Lazdr Mdglaqu. Printre ilirurqtitor colabordrile sale la ziarcle 15 octombrie L923, ii regdsim pe Voitec, S. Semilian, N' Deleanu' Panait t,,tjio,,rtt', Dr"area de Jos13, ,rrriil^, colaboratori $tefan Tribuna lstrati. Colabor|nd la acest ziar, S. Schafferman il va cunoa$te qi se va ljJl ,--- imprieteni cu Panait Istrati. t6 Gazeta meseriSilor a fost un ziar independent pentru industrie gi comer! ce din Organiza{ia tineretului efl,pafie sionist muncitoresc a apdrur din 1925, mai intdi la Brdila qi incepdnd din 1929la Brdila 9i Galali' Directorul qi totodatd proprietarul ziarului a fost Ion Rucdreanu' y#i;*t::::cepurul.anulu t7 pentru i lsrssub redacfia lui in. 1928, camera agricola din Brdila a hotdrdt sE scoatd o publica{ie directiunii Marcel tttt'."'u,11fiiea lui d.e c.atre Bazil p. va chemat de pregedintele A;;; ziarut va plugari, Revista Plugarilor. S. Schafferman fi colaboratorii sai ii enurieru, cu redaclia revistei. Timp de [lli,i;rt,,'r''" i" oi"",, rsrrari, agricole, Luciliu opreanu, s5 se ocupe "u-"."itrei ani, articolul de fond al revistei va fi scris de Schafferman 9i semnat de tt drept la Bucureeri, i,:il|il ei-a ftcut deburur ta Adevdru,tt Opreanu. lffi *'j:: *n'"i" f"iii# ii .anau.l" tu ziar al Casei nalionale de credit qi ajutor al economiqtilor legali din "il',T:llanii 1904-1qoo: 1929, filcdnd parte rror-Democr,t'.*e_ nina J" on_* RomAnia. S. Schafferman va colabora incepand cu anul lese din Politicd, dedic6ndu-se ";"., J ziaristicii. din redaclia de la Brdila, al[turi de Virgil Budescu, Victor A1. Macedonsky, nafional-liberald, r1{llll, s-a infiinfar etc. ii,,;,r la 1etO sub Ion I. Rddulescu, ts Monitorul Brditei apare din anul 1923, iar din 1924 devine Monitorul al paniclului nalional-liberal redactor aici din 7925 pdr6 in ,11tt,0rgtn.zilnic aparc din 4 Brditei si a Galalilor. s. Schafferman va fi tui Leonte Moldovan, geful I u,pic;ile organizuai"ifrmarrui anul 1929.

72 L3 Intelectuali evrei Si presa exilului romAnesc

in anul 1930 devine director ar ziarului de expresie politicd socialistd Ancheta, ziar ce igi va inceta activitatea in r94g, odatd cu suprimarea ziarelor independente de cdtre puterea comunistd. Alli colaboratori ai ziuo..tlui au fost F. Aderca, Bazir clony, Mihail Sebastian, Gala Garaction, paul zaifopol, Mircea $tef6nescu, Conrad Gruper, Ionel Lazaroneanu, L Ludo, Barbu Ldzdreanu, Geri Spina, Dr. ygrec (I. Glisman). ln r0ndurile ziarului vor semna texte $i panait Istrati2l qi S. Semilian. R in 1936, Schafferman este chemat la telefon de c6tre otto ,A. Marcovici (pe atunci directorul administrativ ar ziarclor F. Dimineala qi Adevdrul), care-i va transmite invitaJia lui Tudor Teodorescu-Braniqte22, din direcfia ziarelot Adevdrul qi A Diminea{a, de a veni la Bucureqti. Aici, in biroul lui Mihail R Sadoveanu, i s-a propus I\^{ sb se mute la Galafi. La insistenlele lui Mihail sadoveanu, Schafferman lasd ziarul Ancheta (din Br6ila),

20 \\ 20 sE\. cotidianul, ziar independent, igi incepe apmitja in martie 1925, directorii 2t r( sdi fiind Al. Anestin qi L. Calafeteanu. rJna din amintirile sale privind panait ac7\\ " colaborarea lui Istrati la ziar este cd, acesta avea grijd sd noteze de fiecare datd in capul textului trimis: "Sd nu -t-tAa: cumva sd gdsesc gregeli, cd vd bag gazetape g6t!,, \3 t2 schafferman ve=sv va pdstra reralii de prietenie cu Teodorescu-Branigte, iar dupd venirea lui la 8a=\p Bucureqti a restabilit legdtura, prin willy Firoiu, cu marele re_qj gazetar. ajuns "dugman" al regimului comunist. ultima vizitd i-a frcut-o in 1958. in 1967 lui reodorescu-Branigte sd i s-a fbcut favoarea de a i se permite \a sd plece la Paris paris SJ. -,a pentru un consult medicar. La s-a int6.lnit cu George .,rn_q1.. stroe gi la cererea acestuia a scris doud articole despre problema evreiasc[: "inceputurile miqcdrii reg anti-Semite in Rom6nia" gi "prigonirea evreilor sub R$l regimul antonescian". Ambele articole au apdrut in Toladot.

L4 Intelectuali evrei Si presa exilului romfunesc Intelectuali evrei Si presa exilwlui romdnesc

In anul 1g30 devine director ar ziaruTuide expresie ca redactor regional al socialist' Ancheta, politicd rrrrtkr era director qi se mutd la Galali, ziar ceiqi va inceta activitatea cu in ,g4g,odat' r,clor doud ziare bucuregtene. Demisioneazdla scurt timp, postul suprimarea ziarcIor independente de cdtre puterea Al'ti coraboratori comunist'. liirrtl preluat de scriitorul Paul Daniel. Revine la Brdila, laziatul ai ziarurui au fost F. Mihail Aderca, Bazlr c70ny, ilttrlrcta, pe cafe nu-l va pdrdsi decAt in 1948, cdnd se stabileEte Sebastian, Gala Galaction, paul Zanfopol, Mircea lrr llucurepti. $tefdnescu, Conrad Gruper, Ionel Lai A fost prieten cu Cioculescu, Victor Eftimiu, I' Ldzdreanu, Geri Spina, o.. $erban vg*;l?'H i ?lt?"ffil: ('irssian (tatdl Ninei Cassian), Constantin Arsene, Moise ziarutvi vor semna rexre qi panait - Istrati2l Tudor 1g36' uri.-r"*r;;. Srilrifelnu, I. Peltz, Ionel Teodoreanu, , in Schafferman este .rr"-ui ra telefon de cdtre otto Arplrczi, Pericle Martinescu, Mihail Sebastian, Panait Istrati, Marcovici (pe atunci directorur administrativ ar ziareror ( )rt';rl L-a cunoscut pe Nae Ionescu, cu care a purtat Dimineara qi Actevdrur), l,cmnarrr. care-i va transmite invitafia Teodorescu-Braniqte22, rui Tudor r'urrs1rottdenfd23. din directia ziarelor Dimineala, Adevdrul qi l'c Pamfii $eicam, Schafferman l-a cunoscut in casa lui de a veni Ia Bucureqti.' aici, in biroul lui Mihail llirzil Clony, pe care acesta o vrzita cAnd venea sd-qi petreacd ," _ut" ru Garafi La cunoscut Mihail insisrenfele rui sl'rirqiitul de slptlmdnl la Brdila. Pe Nichifor Crainic l-a i;*::*::j::.i.:T'^:uS ado veanu, S chafferman las I pentru ziarrqttr "r*;:-;r; ;";ffi ffi ] t.rr lrrilc.iLrl unei excursii pe Dundre, organrzatd lrrrcrrrc;tcni de cdtre prefectura 1ocal6. 20 Cotidianul, ziar ind,r face, pentru scurt timp, muncd de aparilia in martie 1e25, directorii Stlllilit la Bucureqti :3ifii"d Al. Anestin r'il?:ft,::nlj""o" "' Una dirr amintirile rrt,rt.tirrilf lt agenlia de presd Agerpres, la editura Confederafiei sare privind colaborarea panait lui Istrati ra ziar acesta avea grijl sd noteze de este cd rr lttuttcii qi la Uniunea sindicatelor. Directorul ziarului fiecare A* f" capul textului ,,SI ;.1,rrt.rirlt. sa ghsesc gregeli, fimis: nu ;u11a cd vd bag gazetap" *ir,,, l'tttltt ,tvttlirttli (ofrciosul Confederafiei), Cornel Savin, ii va " schafferman va p,srra reralii de pri",*i" J, reodo_rescu-Branigte, n'r(' sil sct'ic itt'ticole "despre disciplina sindicald", ce vor apare venirea lui Ia Bucureqti a restabif;;;;;;;, iar dup' oazetar prin Witry Firoiu, ajuns "dugman" ar cu marele \ul) li('nuliitttt'u tninistrului muncii Gheorghe Apostol. regimuru Urtima t958' in 1g67 rui reodorescu-BraniEte""o,nunirt. vizitd i-af'cut_o in is-a 1?cut favoarea sI plece ra paris pentru de a ise permite un consurr medicar. ru prri, uJ"o.r" sroe $i la cererea acestuia ,-u-ffi#;; a scris o""t despre ,itrrrl ',inceputurile problema evreiascd: " ( ir din Romania i-a ldsat lui $erban Cioculescu, care era un miqcdrii anti_Semite * n"_i"*',"ru""t" ,,prigonirea ltlccat 9i evreilor c:olcclionar de scrisori, autografe manuscrise, coresponden{a 9i regimul antonescian',. Ambele articote sub llrsionul 9i ;;;;ffi in To tactot. prrzt'lc plirrrilo de la Nae Ionescu.

14 15 Intelectuali evrei Si presa exilului romdnesc

Scrie 1a revista Cdlduza bibliotecarului, atribu{iile sale rdn-ou, rlmdndnd la notile bibliografice de referinld despre c[rlile ce apd--Gqs apdreau. in 1949 fdcea secretanat, impreund cu poetul Camil BalaIsfl Baltazar, la redaclia revistei Cdlduza (Bucureqti). in 1953, la indQsni indemnul lui Mihu Dragomir, fost colaborator la Ancheta gi ajul-\l$ ajuns la Viala Romiineascd, S. Schafferman scrie piesa de teatru ZzZ-\Nl Luminile vie{ii, ce primeqte premiul trei la concursul de piese intr------11xi intr-un act organizat de Ministerul Culturii "in cinstea celei de a 10-a-Ot 10-a aniversdri a eliberdrii Romdniei de cdtre glorioasele Armate . ..)L SoV \oZ Sovletrce' "'. Redacteazd qi editeazd, in doub volume, memoriile conAq6g comandorului N. Ionescu-Jonshon, fostul comandant al portului Cerr:\roJ Cernavodd, ce apar in 1957 sub titlul insemndrile unui marinar,

la e-9 61 la editura ESPLA. lncerca, in !96I, tot la editura ESpLA, sd nubA6uO publice un volum de anecdote politice, literare gi teatrale, idee rp.ifr_iro, sprijinitd de directorul editurii, Mihai Gafila, dar nereahzatl. - incd din anul 1948 iqi depune actele de emigrare in Israel impAgrni impreund cu sofia sa Silvia gi fiul lor, Basile, plecarea fiindu-le refuAr.ier refizatd. de cinci ori; familia Schafferman primeqte certificatele

de c5o sb de cdldtorie spre Israel de abia in anul 1963. n in Israel, Simon Schafferman devine o prezentd, activd qi perrl-\neq permanentd in presa de limbd romdnd. Publicd articole in ziarele Viala\tN Viala Noastrd, Mizug, Adevdrul, Revista Mea, Facla Magazin, toatc-Ql6s1 toate din Tel Aviv. Activeazl ca redactor la periodicele Toladot,

______--_r__

2a 2a yeA.ayrs Yezi ziarul Scinteia, nr. 3168 din 29 decembrie 1954,p.3.

16 ;

Interectuari evrei si presa exiturui romdnesc lntelectuali evrei Si presa exilulwi romknesc Scrie la revista Cdlduza bibliotecarului, atribu{iile gi revista lzvoare, a Asocialiei Scriitorilor de rdmdn'nd ra nodfe bibliografic" sale ,\lrw't lktmania la o" ."iJi emisiunile in apdreau' in 1g4g Itrrrh0 romlnS de la Tel Aviv. Are colabordri la facea secretariat, rmpreund"*",0"r*'ilirr" ". cu poetur camil ale postului de radio Kol Israel. Se regdseEte Baltazar, Ia rcdac[ia revistei li|trbir Krnrlnd ,Uri"* (Bucurepti). 1964 indemnul in 19S3, la rr i r r I r.c rccl actorii cdrlii-brogu rd, Trenurile Morlii, apdrutd in lui 1 Mihu Dragomir, fost colaborator ajuns la Viala la ,+nch"to gi lrr'li'l Aviv. Romdneascd,S. Schaffe; Luminite A l'ricut parte din grupul de cercetitori care, sub indrumarea vievii, ce primeqre premiur intr-un #T H:lffl:: lrri 'f'ltcOclor Lavi, a elaborat Pinkas Ha-kehilot Romania act organizat de MinisteruI ,'in ftil curturii cinstea la cerei de a I l' ; r t t' i r' I r t r t' tI i u C omunitdtritor Ev reieS ti din Romdnia), apdrutl a eiiberdrii 1 jffilJ,:f* Romaniei a" . glorioasele "at Armate Yill Vitsltr.rrn in 1968 gi distinsd cu "Premiul Israel". A publicat Redacteaz5 vrrlrrrrrrrl rlc r;scuri qi schile Drumwri fdrd tntoarcere (Terusalim, Si editeazd., in doui volume, memoriile l r, /r) ), )l.f ('u n l q;i monografia dedicatd lui Wilhelm Fildeman25. comandorului N' Ionescu-Jonshon, l fostul comandant cernavod', ce al portului l)rrpii nltxtrtea sa, in 18 martie 1991, fiul slu, Basile apar in 1g57 sub titlur insemndr,e ra editura EspLA',incerca' unui marinar, Scltrrl'li.r'rrran a donat arhiva personald Centrului pentru Studierea tn tiai', tot ra publice edirura ESpLA, s5 lstolit.i livroilor din Romdnia de la Universitatea Ebraicd din un volum de anecdot. potitr.", Iiterare gi teatrale, pe care a sprijinitd de directorui idee It'r'rrsirlitn. Arhiva sa conline bogata corespondenld editurii, Mihai Gafila, incd dar nereahzatd. o rlc lil venirea in Israel cu prietenii din RomAnia 9i din anur 1g4g iqi depune lrrrltirt u.,"r. de emigrare manuscrise personale, impreun' cu sofia in Israel rlurrrltut'rr ttrtttiitti-t, la care se adaugb acte 9i sa S'via 5i fiur ror, Bas'e, precarea fiindu_re rrrlir,trlr. in ziare gi reviste qi o colecfie valoroasd de refuzatd' de cinci ori; famitia llrhlicltc: scrrarrelan primegte de cSldtorie certificatere r'Atll ltr littthit trrtttiini. Din pdcate, aga cum a mdrturisit S. spre Israel de abia in anul 1963. Romdnia, ce conlinea in Israel, Simon ,\r.lrnllrt tttrttt, itt'ltivit stl adunat[ in Schafferman dev.. permanentd t,oreslxrrrtlcnlfi cg zilriq;ti gi oarneni de litere 9i politici romdni, in presa de limbd romdnd. Viala ;ffrT;::i':;H:"iJ irt'lie6lcr rlc ziitr, tlcmtlrii, a fost nevoit s-o lase acolo No as t rd, M i g, lrpzr', zu Acl ev d rul, n", i, )"la Mea,l)),^ ;:::: :::: toatedinTelAviv.Activeazd..u."ou*rr:;';;r;;Z';::';"r,#:,.oate din Tel A-,.i-, A^+:-.- Facla Magaan, irrrPlir'litii l'iind la p|ictcnii sli. Doar o mic5 parte a reuqit sd o

2a Vezi I judaismului romdn, zjarul Scinteia, nr. 3l6g S. Scltal'l'erman, Dr. Filderman: 50 de ani din istoria din 29 decem brie 1954, p. 3. 'lrrl Aviv, 1986.

1.6 17 Intelectuali evrei qi presa exilului romknesc aducd sau sd o trimitd in Israel (printre care gi un manuscris parlial al lui Panait Istrati sau celebrul Jurnal al lui Mihail Sebastian). Majoritatea materialelor reproduse aici fac parte din Fondul Schafferman, aflatin custodia Centrului pentru studierea evreilor din Romdnia. Din corespondenfa bogatd aparlindnd acestui Fond am selectat (qi publicat aici in premierd) doar acele scrisori ce au legdturd cu activitatea ziariqtilor romdni aflafi in exil. Aldturi de ele, reproducem qi alte scrisori ce trateazd, subiecte controversate, precum "Dosarul Eliade" apirut in revista Toladot, problema antisemitismului sau receptarea unor personalitdti importante pentru cultura romAn6, materiale din Fondul Theodor Lavi sau din alte Fonduri ale Centrului penffu studierea evreilor din Rom6nia.

18