DOCSLIB.ORG

Mihaela Gligor, Miriam Caloianu

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Mihaela Gligor, Miriam Caloianu fditat cu sprijinul INTELECTUALI EVREI lui Educatiei Nafionale 9r PRESA EXILULUI ROMAXESC Editori Dr. Mihaela GLIGOR Dr. Miriam CALOIANU Academia RomAna Ffiala Cluj-Napoca The Hebrew University of Jerusalem hstituhrl de Istorie "George Barifu" The Faculty of Humanities Departamentul de Cercetdri Socio-Umane Mandei Institute of Jewish Studies RomanianJewry Colectivul de Fiiosofie The Center for Research on Presa Universitari Cluj eani 2013 \ Intelectuqy; evrei si presa exilului romdnesc \ :":'''zi'' 28 2' 2s o CUPRINS $;"';';,'i:r Vjdran), 325, 327 Notd asupra ediliei ...........7 fffi,;fiifl,Windsor, ducele de,244 \ CAPITOLUL 1 \a.ri, Constantin, Coresponden[a ca instrument de recuperare a istoriei ........... 9 244, 300 z Corespondenla dintre Cornelius Dima-Drdgan l:n..Gheorghe, 334 qi Simon Schafferman ............... ......19 -q\gwill, Israel. 339 Corespondenla dintre Liviu Floda 2so. il:L*;; !i;o^, 2s t, 340 qi Simon Schafferman ............... ......39 Corespondenfa dintre Ion Raliu qi Simon Schafferman ............... ...... 51 Corespondenfa dintre Eugen Relgis qi Simon Schafferman ............... ......57 Corespondenfa dintre George Rosiano qi Simon Schafferman............... ......73 Corespondenfa dintre Beno qi Poldi Sebastian qi Simon Schafferman ............... ......97 Corespondenfa dintre Michael M. Solomon qi Simon Schafferman ............... ....11I CAPITOLUL 2 Antisemitismul * polemici Ei memorialisticd ........ ............ 225 470 471 Intelectuali evrei qi presa exilului romfrnesc CorespondenJa dintre Pamfil $eicaru qi Otto Eduard Marcovici ..............231 CAPITOLUL 3 Revista Toladot gi "Dosarul Mircea Eliadel' Theodor Lavi, tnsemndri de jurnal ............. .... 355 CAPITOLUL 4 Personalitdli .................363 1. Corespondenfd .........363 2. Monseniorul Vladimir Ghica .... 379 3. Corespondenla dintre Episcopul Valerian Trifa ,, gi Raul Marian MANUSCRISE ............397 RECOMANDARE ......451 EDITORI ....453 INDICE DE NUME .....457 l CUPRINS .............i.... ..47tr 472 evrei si presa exilului romdnesc f4dual; ase.m"nea, fragmentele de manuscris .r,De incluse deosebrtA .,tt.t ,toare volumului. gi/sau contactape d,lt,,,i i,lsntifica evenrualii urmasi corespordenfilor ruturor reunifi in paginile Uili,,l {,,1 de CAPITOLUL 1 lnUllo*,,a, no reugit sd obfnem .uT informa,tii clare pnvrtoare t-- lar4 Puuuuareapublicarea inln scop qtiinfifiCqtiintific f[111N'19le9at" '6r[c'i,lrgult ,':*. a in artuvele publice din CoresPondenfa ffln,1rrrt]l,oare . strdinitate. Ne cu lf speranfa cd nu am lezat ca instrument de recuperare a istoriei ffip ,inusun pe nimeni. un scop documentar. #,,r,'l",Urtexfe Ie Intenfia ei este dificile, u care aprovocat gi continud Pentru majoritatea celor reunili in acest volum, istoria trditd ,,l|I1" a fost, de cele mai multe ori, greu de explicat Ei, poate, qi mai 'iupe ttrulfu-iti celor mijlocul care ne-au ajutat in greu de trdit. Corespondenfii noqtri s-au aflat in acestor documente, intr-un cvenimentelor relatate in cdrlile de istorie. Sunt nume cunoscute, iadiarca timp relativ f pep giHoria-Mihai Gligor. oameni importanli care au marcat destinele altor oameni noastre se indreaptl deciziile politice luate intr-o l,,i,,iruttolnoile gi c6tre cei importanli gi au contribuit la dr. Protesor Moshe Idel, de la Hebrew perioadd grea din istoria Romdniei. ,jl,nlifici' /.Praqt;tn- T , - g1cl cercetdtor qtiinfific^+::--r:.. plefl gradul I dr. Lucian Volumul de fa[d conline o bogatd corespondenfd Ei se inscrie pb Academia Rom6n6, Filiala Cluj-Napoca, in categoria acelora care au o via!5 proprie. Scrisorile ;i proiectul nostru aici vorbesc de la sine qi ajutd la sttincknta|" editorial gi n._a, <locumentele reproduse lui' conturarea imaginii ePocii. Personajul cel mai important al volumului este Simon Idal Schafferman (Pdstorescu) (14 februarie 1903 - 18 martie 1,99I), Mihaela Gligor;i Miriam Caloianu, ndscut la Botoqani. noiembrie 2013 Activitatea pubiicisticl a gazetaralui Simon Schafferman, cunoscut in presa din Romdnia interbelicd sub numele de Simon 8 Intelectuali evrei Si presa exilului romdnesc Pdstorescu, s-a desfdqurat de-a lungul a peste 60 de ani. S-a ndscut la 14 februarie 1903 in oraqul Botogani, dar copildria qi-a petrecut-o la Brdila, unde familia s-a mutat la scurt timp de la na$terea sa. La Brdila a urmat cursurile qcolii primare evreiegti "Abraham gi David Schwartzman" (numitd dup6 fralii Schawartzman, care au donat clddirea, in 1882, pentru folosinld in scop qcolar) Ei gimnaziul evreiesc "H.L. qi Netty Schaffer,, (infiinfat in l9I2). Nu rSmdne impasibil la via[a comunitard evreiascd brdileand, participdnd la adunlrile cercului sionist "Ruah Hadash", a societd{ii "Globul Tinerimii Israelite', (unde va ajunge pregedinte de onoare), ajungAnd sd fie cooptat in comitetul comunitSlii evreiegti (la seclia culturald, care se ocupa de qcoli) qi apoi ca secretar al Lojei Bnei Brith, inainte sd implineascd,25 de ani. Scrie inci din liceu, cdnd doi dintre profesorii sdi l-au incurajat sd colaboreze la revista liceului, Mugurult. De la acest debut va rimdne cu pseudonimul S. Pdstorescu, ales, se pare, de cdtre unul dintre profesorii sdi. La inceputurile activitdtii sale jurnalistice va colaborala ziare qi reviste de umor din Brdila gi 1 Revista penffu tineret Mugurul a ap[rut intr-un singur numdr, la 15 martie 1920, sub ingrijirea unui comitet compus din elevii de liceu. in comitetul de redaclie a figurat qi S. Pdstorescu, alSturi de S. Semilian qi allii. printre colaboratori s-a aflat gi Manuel Menicovici (Menam) ce se va afirma mai tirziu in lumea gazetdriei ca publicist de talent la Viala Romdneascd, Adevdrul literar, Lumea (a lui Alfred Hefter) etc. 10 Intelectuali evrei Si presa exilului romdnesc lntelectuali evrei qi presa exilwlwi romAnesc s-a desfdqurat 6#t0rescu, de-a lungul a peste ri,oilta 60 de ani. S_a llrrt'rrrc;ti (Licuriciul2, Cocosui3, Tiribombaa, Randevowls, t4 februane 1903 in o.uqrt"B"#;;";;::,,::l : l't,(ilt(r Manda6) precum gi la revistele ocazionale scoase de '#;:;tt" Bcril",;nde famiria , -#i::ilTllf:jt; lrrrrrrrrrilatea evreiascd din Brlila (RachetaT, Sportul rottrrtl. I'a BrSila a urmat cursurile" !u'u,de*asa' qcolii primare evreieqti io,rtr:_: ^?_1"t0 .schwarrzman', inumita dupd rrarii ,^ilafizrnan, care au donat clddirea, ' in 1gg2, O**'ir"rr"fd l,t, rt|it'iuL, revistd bi1unar6, a apdrut la Brdila intr-un singur numdt, la I n"'ttl 5i gimnaziul evreiesc ',H.L. ,.t,lrlt.rrrlrlie 1921,rcdacta6 fiind de c[tre S. Pdstorescu S. Semilian. Printre Tl,ro qi Netry Schaffer,, 9i tn 191D. Nu rdmAne r'nlirlxrrltorii acestei reviste s-a numdrat qi S. Militeanu-Rusu. ",)^'[,,n[ut impasibi,l ta viaga t comunirard l',,t',t,ysi a fost o revistd literar-umoristicd de scurtd duratd (7 ianuarie - 1 and,, p.articipAnd ta' aounarte ')'r*tt1 lllir,e cercului sionist rrrrrrtirr 1923) ce a apdrut la Bucureqti. Dintre colaboratorii brdileni s-au Hrduttt' lin,r, "Gtobut Tinerimii tr,illiu.cilt S. Schafferman (ce semna cu pseudonimul Pechea 9i S. Pechea), S. l Israelire,, (unde pre$edinte: :r.t:rufii Fulda, S. ,;ilnge de ajung6nd Mrlilcunu-Rusu, S. Benador (prozatorul Ury Benador), Emil .onoare), sd fie (ra ."*iu """0;;;; 5r'nriliirn etc. l,i,,,*,u, care se ocupa I I'irihomba a fost intemeiatd qi redactatd de S. Schafferman ca revistd ,,r'il ::T::j,,j:gt apor ca ::*'.etisecretar ,^coli; al Lojei Bnei sii;rtimanalS umoristicd-picanta. Primul numdr apare 1a 13 februafie 1'923. o(',neasc625 Brith, inuint" iJ de anj. l)rrltir patru numere, revista este cedatd lui Stan Palanka ce o va scoate la incheindu-qi colaborareala ea. cdnd doi dinrre llrrcuregti in continuare, S. Schafferman 'ttirr',r::,^lt: profesorii sdi l_au " l)otrivit mdrturisirilor sale, S. Schafferman a colaborat (sub pseudonimul S. corao:.:::f..,u, r^ revista liceului, Mugurull. D"l;";; l'ochea), elev de liceu fiind, la aceastd revistd, din Bucureqti' scoasd de un ,uflJatsi'nb,ttrartr.ur cu pseudonimul S. Pdstorescu, ales, separe, iurume Ionescu-Junon. de ,' ('oana fost o revistd umoristicd ce a apdrut la Braila in 1924. ttl^ sdi. La incepururile Manda a acfivita.tii sare a fost redactorul ei a semnat sub pseudonimul S. Pechea. ,,,, 1':'::,^oJ:::',:"tva corabora la ziare Sc:hafferman 9i ,.."16dce v ttgi revistercvrste oede I pe an. A apfuutla23 umor din Brdi.la gi llttcheta. Cotidian sdptdmdnal, apare bilunar, odatd ,irfnttto"'- lurrtie 1923 un singur numdr, cu prilejul balului dat de Societatea Azilului de bitr.lni "Marpe Lenefeq" din Brdila, gi a cuprins cronica balului in versuri 9i ciltr.ene. Fiind o foaie a comunitSlii evreieqti, S. Schafferman a semnat aici cu tineret numele sdu real, ca redactor. ,.,orrngs Mugurul.a^apfuut intr_un singur numdr, la 15 8 nostru a fost organul sdptamanal al "Primei societali israelite de compus ai, martie Sportul "l:t;r"r?'j:, in a" girnnastic6", societate infiinlatd la 1905 in Brdila. Ziatul a apdrut redactat de 1fiil^-""*" "i""ii'oTri""u. "o,nit"tur ,;l$;,iil;;;'"ll',i'iljifT{,iti;,ffili':';,"l?*J*;; rnembrii societdlii, la 17 ianuarie 1925, ca numdr festiv, cu ocaziajubileului cle 20 de ani de existen|a a societdlii. S. Schafferman a colaborat la acest ,,"1'''i lurru gazetirriei ca publicist o. i"i"","il viala Romaneascd, S. Semilian, W.B. Leibowitz lttttt Lumeo (a numdr, alSturi de S. Militeanu-Rusu, ,'.,',rprar. lui Alfred Heft.r; tttt" (preqedintele societdlii), etc. /,ir "t.l 10 11 lrc a.s\.. Intelectuali evrei qi presa exilului rom^Anesc Tq/in ti\,,,'6roT Tot din timpul liceului incepe sd frecventeze clubul tineretului socinllrr. dnde €bnr Jzilliro, socialist, unde asculta conferinfele
Load more

Recommended publications
  • Political Fiction Or Fiction About Politics. How to Operationalize a Fluid Genre in the Interwar Romanian Literature
    ȘTEFAN FIRICĂ POLITICAL FICTION OR FICTION ABOUT POLITICS. HOW TO OPERATIONALIZE A FLUID GENRE IN THE INTERWAR ROMANIAN LITERATURE What’s in a Genre? A reader of contemporary genre theories is compelled to conclude that, one way or another, the idea of literary class has managed a narrow escape from obsolescence. Conceptual maximalism fell behind the pragmatic call to respond to a global cultural environment for which the task of grouping, structuring, organizing, labelling remains vital for a long list of reasons, of which marketing policies are not to be forgotten. The modern story of the field has seen many twists and turns. After some theories of genre evolutionism – derived more or less from Darwinism – consumed their heyday in the 1890s–1920s1, Bakhtin (1937) took a decisive step toward a “historical poetics”, before Wellek, Warren (1948), Northrop Frye (1957), and Käte Hamburger (1957), and, later on, Gérard Genette (1979), Alastair Fowler (1982), or Jean-Marie Schaeffer (1989) returned to self- styled mixtures of formalism and historicism2. The study which pushed forward the scholarship in the field was, surprisingly or not, a fierce deconstruction of the “madness of the genre”, perceived as a self- defeating theory and practice of classification, highly necessary and utterly impossible at the same time. In his usual paradoxical manner, Derrida (1980) construes the relationship between the individual work and its set as one of 1 See, for instance: Ferdinand Brunetière, L’évolution des genres dans l’histoire de la littérature, Paris, Hachette, 1890–1892; Albert Thibaudet, Le liseur de romans, Paris, G. Crès et Cie, 1925; Viktor Shklovsky, O теории прозы [On the Theory of Prose], Москва, Издательств o “Федерация”, 1925.
    [Show full text]
  • Esperanto, Civility, and the Politics of Fellowship: A
    ESPERANTO, CIVILITY, AND THE POLITICS OF FELLOWSHIP: A COSMOPOLITAN MOVEMENT FROM THE EASTERN EUROPEAN PERIPHERY A Dissertation Submitted to the Graduate School of the University of Notre Dame in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Doctor of Philosophy by Ana Velitchkova Omar Lizardo, Director Graduate Program in Peace Studies and Sociology Notre Dame, Indiana July 2014 © Copyright by ANA MILENOVA VELITCHKOVA 2014 All rights reserved ESPERANTO, CIVILITY, AND THE POLITICS OF FELLOWSHIP: A COSMOPOLITAN MOVEMENT FROM THE EASTERN EUROPEAN PERIPHERY Abstract by Ana Velitchkova This dissertation examines global, regional, state-, group-, and person-level processes involved in the growth of the movement formed around the constructed international language Esperanto. The Esperanto movement emerged in the global arena in the late nineteenth century as a response to inequalities in the nation-state field. In the course of several decades, the movement established a new global field based on the logic of equal communication through Esperanto and on the accumulation of cultural capital. While the field gained autonomy from the nation-state field, it has not been recognized as its equal. Persons endowed with cultural capital but lacking political and economic capital have been particularly drawn to Esperanto. Ironically, while attempting to overcome established unfair distinctions based on differential accumulation of political and economic capital, the Esperanto movement creates and maintains new distinctions and inequalities based on cultural capital accumulation. Ana Velitchkova At the regional level, the Esperanto movement became prominent in state- socialist Eastern Europe in the second half of the twentieth century. The movement found unexpected allies among independent states in the Eastern European periphery.
    [Show full text]
  • Henry Marcus
    CORESPONDENȚA Enric Furtună ‐ Henry Marcus Transcriere, editare, note şi introducere de Mihaela Gligor Presa Universitară Clujeană 2020 Coperta: plicul unei scrisori destinate lui Henry Marcus, păstrat în Dosarul P 78, The Central Archives for the History of the Jewish People, Jerusalem, Israel Copyright © The Central Archives for the History of the Jewish People, Jerusalem, Israel ISBN 978‐606‐37‐0769‐8 © 2020 Editorul volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, fără acordul editorului, este interzisă şi se pedep‐ seşte conform legii. Universitatea Babeş‐Bolyai Presa Universitară Clujeană Director: Codruţa Săcelean Str. Hasdeu nr. 51 400371 Cluj‐Napoca, România Tel./fax: (+40)‐264‐597.401 E‐mail: [email protected] http://www.editura.ubbcluj.ro/ Să-ți mai spun că literatura românească de după 23 august 1944 cunoaște o înflorire remarcabilă în ceea ce privește mai cu seamă poezia și nuvela, dar că nici drama și nici critica literară nu au a se plânge... În toate aceste domenii literare, evreii dau o contribuție ce trece de procentajul de 50%, cu deosebire în poezie și teatru. Enric Furtună către Henry Marcus, București, 25.I.1954 Numele de „evreu român“, atât de compromis de afaceriștii care au precedat ultima imigrație, este reabilitat în Israel. Henry Marcus către Enric Furtună, Ierusalim, 22 mai 1956 Introducere Enric Furtună, pe numele său adevărat Henric Pekelman, s-a născut în 1881 la Botoșani, din părinți veniți de la Cernăuți. La vârsta de cinci ani se mută la Iași, unde termină gimnaziul și se înscrie la Liceul Național. Acolo îl cunoaște și se împrietenește cu Mihail Sadoveanu, care îi va rămâne un prieten devotat toată viața.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    c A BIOGRAPHY OF MIRCEA ELIADE'S SPIRITUAL AND INTELLECTUAL DEVELOPMENT FROM 1917 TO 1940 by Dennis A. Doeing Thesis presented to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Ph.D. in Religious Studies 0O*BIBf/ v [Ml UNIVERSITY OF OTTAWA OTTAWA, CANADA, 1975 0 L.BRAKttS A CjD.A. Doeing, Ottawa, Canada, 1975 UMI Number: DC53829 INFORMATION TO USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. Broken or indistinct print, colored or poor quality illustrations and photographs, print bleed-through, substandard margins, and improper alignment can adversely affect reproduction. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if unauthorized copyright material had to be removed, a note will indicate the deletion. UMI® UMI Microform DC53829 Copyright 2011 by ProQuest LLC All rights reserved. This microform edition is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ACKNOWLEDGMENTS I am very grateful to Dr. Reinhard Pummer, of the Department of Religious Studies of the University of Ottawa, who provided direc­ tion for this research. His insistence on exactness and coherency led to many revisions in the text, and his valuable comments helped me to realize the purpose and extent of this work. I am further indebted to Mr- Georges Tissot, of the University of Ottawa, and to Dr. Edward Zimmermann, of Ganisius College in Buffalo, for sug­ gestions concerning the general style and readability of the dis­ sertation.
    [Show full text]
  • Philologia LXI MAI − AUGUST 2019
    Philologia LXI MAI − AUGUST 2019 Philologia LXI Nr. 3–4 (303–304) MAI – AUGUST 2019 Fondator: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Înregistrată la Camera Naţională a Cărţii la 19.05.2010, nr. 4300-1948-1905 Publicaţie ştiinţifică recenzată Categoria „C” © Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC, 2019 Revista apare cu sprijinul Institutului Cultural Român din Bucureşti Revista Philologia este moştenitoarea de drept şi continuatoarea publicaţiilor Limba şi Literatura moldovenească (1958-1989) şi Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară (1990-2009). Manuscrisele şi corespondenţa se vor triMite pe adresa: Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1 (biroul 415), MD – 2001, Chişinău, Republica Moldova tel.: (+373 022) 27-45-23; e-mail: [email protected] Orice material publicat în Philologia reflectă punctul de vedere al autorului. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui articol aparţine în exclusivitate semnatarului. Manuscrisele nepublicate nu se recenzează, nu se comentează şi nu se restituie. La solicitarea autorilor, unele articole sunt publicate cu î din i în corpul cuvântului. 1 COMITETUL ŞTIINŢIFIC: Acad. Mihai CIMPOI Dr. Silvia PITIRICIU Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie Universitatea din Craiova, România Română „B. P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova Dr. Sorin ALEXANDRESCU Acad. Eugen SIMION Universitatea din București, România Academia Română, Institutul de Istorie şi Teorie Literară Dr. Eugen MUNTEANU „G. Călinescu”, București, România Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, România M.c. Gheorghe CHIVU Academia Română, Universitatea din București, România Dr. Ala SAINENCO Memorialul Ipoteşti − Centrul Naţional Dr. Ioan-Gheorghe ROTARU de Studii „Mihai Eminescu”, Botoşani, România Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus” Dr.
    [Show full text]
  • Eugen Relgis (1895-1987) UN PENSADOR RUMANO EN
    //Notas de Análisis// Eugen Relgis (1895-1987) UN PENSADOR RUMANO EN URUGUAY Prof. Agustin Courtoisie* Pacifismo anarquista y cierta eugenesia hoy fuera de moda parecen ser los conceptos asociables a ese rumano asentado en Montevideo desde 1947 y hasta su muerte ocurrida 40 años después. Amigo de Romain Rolland y de Stefan Zweig, admirador de Rabindranath Tagore, Eugen Relgis había nacido en 1895 en Iasi, Rumania, y usaba para identificarse la inversión de las letras de su auténtico apellido: Sigler. El lector pensará que se trata de uno de esos personajes de Jorge Luis Borges, a los cuales se atribuye existencia terrena cuando en realidad se trata de una invitación a suspender la incredulidad, una vez más. Para refutar esa sospecha, tengo en mis manos, gracias al oportuno ofrecimiento de mi amigo Rolando Kind, el libro publicado por el Comité Nacional de Adhesión a la Candidatura de Eugen Relgis al Premio Nobel de la Paz, que lleva el título Homenaje a Eugen Relgis en su 60º aniversario (Montevideo, 1955). Luego de algunas lecturas, tan voraces de mi parte como dispersas, es difícil no simpatizar con sus propuestas pacifistas y con su voluntad militante. También sorprende ver en los registros gráficos a Emilio Frugoni, Carlos Sabat Ercasty y otras celebridades orientales junto al venerable pensador rumano en el Paraninfo de la Universidad de la República. Las fotos acompañan los textos de los discursos de personalidades como Amílcar Vasconcellos y Joel Gak. Por si fuera poco, entre la página 48 y la 49 del mismo ejemplar se incluye una reproducción de un dibujo de Carmelo de Arzadun: “Eugen Relgis, 1949”.
    [Show full text]
  • Adrian Tataran
    22 Adrian Tătăran Panait Mușoiu 1 2 Adrian Tătăran Panait Mușoiu 21 Pagini Libere este o edi- tură anarhistă. Au apărut deja Suntem un colectiv descen- tralizat, autonom și organizat non-ierarhic. Scopul nostru este acela de a oferi publicații (cărţi, broşuri, fanzine etc.) în limba română și, uneori, în alte limbi, BROȘURI în limba: Engleză în ideea de a populariza și inspira viziuni și practici alternative Cosmin Koszor-Codrea – Science la sistemul actual, capitalist și Colectivul Pagini Libere este conștient de impactul ecologic Română popularization and autoritar. al cărților în format fi zic, așa că îți reamintim: Adrian Tătăran – Panait Mușoiu Romanian anarchism in the Împarte Andie Nordgren – Anarhia relațională nineteenth century Tradiția libertară a fost întotdeau- Cu cei dragi, din familie sau comunitate, cărțile tale. (introducere de hopancarusel) Cristian-Dan Grecu – Csipike – the na una în care pamfl etele, tipăritu- Colin Ward – Anarhismul ca teorie a rile clandestine și materialele tipă- Donează Communist Pipsqueak rite rapid și pe ascuns au circulat organizării Vlad Brătuleanu – A Brief History of Cărțile de care crezi că nu mai ai nevoie. liber, neîngrădit. Continuând CrimethInc – Vot vs. Acțiune Directă Anarchism in Romania această tradiție, materialele Nu arunca Cristian-Dan Grecu – Csipike – piticul publicate de către Editura Pagini O carte, oricât de deteriorată, nu se aruncă niciodată. comunist Libere pot fi folosite, adaptate CĂRȚI în limba: sau modifi cate de către oricine Repară Dennis Fox – Anarhism și psihologie dorește acest lucru, însă nu cu Fă-ți timp pentru a repara o carte și dă-i șansa ca ea să Necunoscut – Slogane din mai 68 Română un scop comercial.
    [Show full text]
  • Download the Publication
    LOST LOOSE AND LOVED FOREIGN ARTISTS IN PARIS 1944-1968 The exhibition Lost, Loose, and Loved: Foreign Artists in Paris, 1944–1968 concludes the year 2018 at the Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía with a broad investigation of the varied Parisian art scene in the decades after World War II. The exhibition focuses on the complex situation in France, which was striving to recuperate its cultural hegemony and recompose its national identity and influence in the newly emerging postwar geopolitical order of competing blocs. It also places a particular focus on the work of foreign artists who were drawn to the city and contributed to creating a stimulating, productive climate in which intense discussion and multiple proposals prevailed. Cultural production in a diverse, continuously transforming postwar Paris has often been crowded out by the New York art world, owing both to a skillful exercise of American propaganda that had spellbound much of the criticism, market, and institutions, as well as later to the work of canonical art history with its celebration of great names and specific moments. Dismissed as secondary, minor, or derivative, art practices in those years, such as those of the German artist Wols, the Dutch artist Bram van Velde, or the Portuguese artist Maria Helena Vieira da Silva, to name just a few, lacked the single cohesive image that the New York School offered with Abstract Impressionism and its standard bearer, Jackson Pollock. In contrast, in Paris there existed a multitude of artistic languages and positions coexisting
    [Show full text]
  • Introduction: Context and Methodology
    NOTES INTRODUCTION: CONTEXT AND METHODOLOGY 1 Some historiographic reviews of the ever increasing eugenic scholarship include Robert A. Nye, “The Rise and Fall of the Eugenics Empire: Recent Perspectives on the Impact of Biomedical Thought in Modern Society,” The Historical Journal 36, 3 (1993): 687–700; Frank Dikötter, “Race Culture: Recent Perspectives on the History of Eugenics,” The American Historical Review 103, 2 (1998): 467–78; Peter Weingart, “Science and Political Culture: Eugenics in Comparative Perspective,” Scandinavian Journal of History 24, 2 (1999): 163–77; Paul Crook, “American Eugenics and the Nazis: Recent Historiography,” The European Legacy 7, 3 (2002): 363–81; and Marius Turda, “Recent Scholarship on Race and Eugenics,” The Historical Journal 51, 4 (2008): 1115–24. 2 The most impressive collective effort to date is Alison Bashford, Phillipa Levine, eds., The Oxford Handbook of the History of Eugenics (New York: Oxford University Press, 2010). Previous works include Mark B. Adams, ed., The Wellborn Science. Eugenics in Germany, France, Brazil, and Russia (Oxford: Oxford University Press, 1990); Stefan Kühl, The Nazi Connection: Eugenics, American Racism and German National Socialism (New York: Oxford University Press, 1994); Nils Roll-Hansen, Gunnar Broberg, eds., Eugenics and the Welfare State: Sterilization Policy in Norway, Sweden, Denmark, and Finland, 2nd ed. (East Lansing: Michigan State University Press, 2005) [first edition 1997]; and Marius Turda, Paul J. Weindling, eds., Blood and Homeland: Eugenics and Racial Nationalism in Central and Southeast Europe, 1900–1944 (Budapest: Central European University Press, 2007). 3 Most convincingly by authors like Laura Doyle, Bordering on the Body: The Racial Matrix of Modern Fiction and Culture (New York: Oxford University Press, 1994); Donald J.
    [Show full text]
  • Enric Furtună Și „Bilanțul Unui Insucces”
    Lucian Nastasă-Kovács Enric Furtună și „Bilanțul unui insucces” Lucian Nastasă‑Kovács Enric Furtună și „Bilanțul unui insucces” Editura MEGA Cluj‑Napoca 2020 ISBN 978‑606‑020‑247‑9 Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României. DTP şi copertă: Editura Mega Redactor: Simina Baumgarten © Lucian Nastasă‑Kovács, 2020 Editura Mega | www.edituramega.ro e‑mail: [email protected] Cuprins UN DESTIN LITERAR NEÎMPLINIT: ENRIC FURTUNĂ 9 ORIZONT BIOGRAFIC LA CUMPĂNA VEACURILOR XIX-XX 14 TRAGISMUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL 74 O LUME ÎN SCHIMBARE 81 A FI EVREU ÎN ROMÂNIA PRE-COMUNISTĂ 100 SPRE ȚINUTUL STRĂBUNILOR – ERETZ ISRAEL 114 O DRAGOSTE CE SE CHEAMĂ ROMÂNIA 124 OPȚIUNEA DESȚĂRĂRII DEFINITIVE 138 ÎN LOC DE CONCLUZII 153 PARTEA I ENRIC FURTUNĂ BILANȚUL UNUI INSUCCES ( ÎNSEMNĂRI ȘI COMENTARII) NOTĂ ASUPRA MANUSCRISULUI ȘI A EDIȚIEI 157 SCHIȚA BIO-BIBLIOGRAFICĂ 159 NOTE DE EDITOR 422 PARTEA II FRAGMENTE DE CORESPONDENȚĂ REGĂSITĂ [CORESPONDENȚĂ] 463 INDICE DE NUME 497 ILUSTRAȚII 545 În amintirea lui Leon Volovici UN DESTIN LITERAR NEÎMPLINIT: ENRIC FURTUNĂ Acum aproape o jumătate de veac, Institutul „Dr. Iacov Niemirower” din Ierusalim anunţa în organul său de expresie „Toladot” faptul că nu demult intraseră în colecţia sa două manuscrise ale lui Enric Furtună1. Unul cuprindea o serie de „cronici, notaţii și amintiri” privind diverși scri‑ itori evrei din România pe care acesta‑i cunoscuse (A. Steuerman‑Rodion, Barbu Nemţeanu, Al. Dominic, Leon Feraru, A. Axelrad, Felix Aderca, Iacob Groper, Eugen Relgis, I. Peltz, Emil Dorian, E. Marghita, Samson Lazăr, Liviu Deleanu, M. Ochin și Jean Pascal), toate aceste texte fiind îngrijit dacti‑ lografiate și legate în format de carte, cu intenţia evidentă de a vedea cândva lumina tiparului.
    [Show full text]
  • Bibliografia
    BIBLIOGRAFIA El Consulado de Buenos Aires• y sus proyecciones en la historia del Río de la Plata, por GERMÁN O. E. TJARKS. Universi- dad de Buenos Aires, Instituto de Historia Argentina doc- tor Emilio Ravignani [1962]. 971 p. en 2 volúmenes. Apén- dice de 84 documentos. 14 láminas. Extraordinario acopio documental en buena medida inédito, logra- do gracias a tesonera labor de años y a rigurosas pesquisas distingue a este trabajo de tesis presentado en la Facultad de Filosofía y Letras de la Universidad de Buenos Aires. Como lo expresáramos con motivo de la salida de obra de análoga envergadura —La trata de negros en él Río de la Plata de Elena F. S. de Studer—, la que nos ocupa puede presen- tarse cual modelo en el género. Es un índice cierto de la realidad de la alta tarea de investigación cumplida en el Instituto que lioy lleva el nombre del ilustre maestro Emilio Ravignani. Germán O. E. Tjarks nos depara la historia completa del famoso organismo del período colonial. Ha indagado con minucia en su rico ar- chivo y seguido las alternativas de su funcionamiento hasta que se ex- tingue en 1821. Ofrece con profusión aspectos poco conocidos de una ac- tividad, que siendo en los comienzos de índole judicial, se extiende pron- to sobre muy diversos estratos sociales. No son escasas, por lo demás, las rectificaciones hechas por el joven investigador sobre conceptos y noticias de antiguo divulgadas, aún en páginas ya clásicas. En densos capítulos presenta los orígenes del Real Consulado de Buenos Aires, la composición del alto tribunal, las atribuciones do los distintos miembros, los recursos y medios económicos.
    [Show full text]
  • Progress of Anarchism
    Why does Anarchism progress so slowly? by Pierre Ramus This publication is not subject to any copyright. We will only ask you to acknowledge its source should you wish to use any of its contents. Edited, Published and Produced by: Acracia Publications with the co-operation of Grupo Cultural de Estudios Sociales de Melbourne July 2020 Contents Preamble 5 Biography of Pierre Ramus 7 Eugen Relgis visits Pierre Ramus 11 Why does Anarchism progress so slowly? 18 Preamble In our endeavours to find more material to transpose onto the digital world the written words of the anarchist ideology through reproducing classical writings or translating works from other languages we have been fortunate enough whilst doing a search through our archives to find the MAN! Pamphlet No. 1., which was published in San Francisco, California in 1935. (1) Should my memory not fail me, this pamphlet reached our possession through a compañero from Tasmania in either the late 1960’s or very early 1970’s, whom in turn got it from the editors of “The Match” in Tucson, Arizona. The subject matter of this pamphlet was written by Rudolf Grossmann, who was better known by his nom de plume Pierre Ramus. Although we do not have the original manu- scripts we do suspect that the text would have been origi- nally written in German and then translated into English by Pierre Ramus himself. On appraising the pamphlet the reader will observe that there are irregular grammatical (1) MAN! Was a Journal of the Anarchist Ideal and Movement with a monthly publishing existence of seven and a half years (from 1933 until 1940), its editor Marcus Graham was born in 1893 in the Rumanian city of Dorohoi.
    [Show full text]