Relaţia – . Între adulaţie şi negaţie sau o ,,încrucişare” de destine

Mihaela BACALI Universitatea din București, Şcoala Doctorală a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine University of Bucharesc, Doctoral School of Faculty of Foreign Languages and Literatures Personal e-mail: [email protected]

The Lucian Blaga – Nicolae Iorga relationship. Between adulation and negation, or a crossroad of destinies

The present article represents an analysis of the relationship between two major Romanian writers, Lucian Blaga and Nicolae Iorga, quite friendly in its beginnings, but trasnformed in a strong opposition with the gradual assertion of the poet in the literary life of the period. Which were the causes of this radical change, and also which were its consequences ? The article aims at answering these two questions, which, as simple as they may seem, actually realize an overview of the whole cultural field of the Romanian interwar. Keywords: history of Romanian , Lucian Blaga, Nicolae Iorga friendship, admiration, hostility, contestation, polemics

,,Nici unul dintre scriitorii contemporani cu filosoful G. Bogdan-Duică sau Iorga, nu au reuşit să înţeleagă opera român nu a trăit şi nu a lucrat într-un climat atât de lui Blaga, sau au judecat-o în afara unor criterii estetice. puţin prielnic creaţiei, într-o accentuată stare tensională, Deşi nu totdeauna a răspuns public acestor mostre de determinată de mobilizarea tuturor resurselor de apărare ,,intoleranţă agresivă”, considerând că a răspunde este ale organismului pentru a face faţă agresiunii psihice sub demnitatea sa, Blaga a fost profund marcat de lipsa exercitate asupra sa”, afirmă I. Bălu1 în biografia dedicată de înţelegere şi de reaua-voinţă a detractorilor. În scrisori poetului. există numeroase replici şi luări de poziţie care pun în De ce Blaga a fost înconjurat de atâta neînţelegere, lumină o altă latură ,,a portretului interior al poetului” rea-credinţă? De ce atmosfera literară a epocii era atât de şi care demonstrează că ,,aparenţa apolinică oferită înveninată? De ce disputele se defăşurau pe un ton atât publicului nu era decât o mască, ascunzând fireşti reacţii de virulent, lipsit de eleganţă, de fair-play? Personalitatea de contrariere şi indignare”2. lui Blaga să fi fost cea care declanşa astfel de conflicte? Relaţia Blaga-Iorga a avut o desfăşurare neobişnuită. Comparativ cu prietenii săi, Vasile Băncilă şi Basil Dacă la început, ea a fost una de amiciţie, cu timpul, s-a Munteanu, care au trăit atât de departe de lumea disputelor transformat în opusul ei. În privinţa cauzelor deteriorării literare, s-ar zice că el a fost mereu ,,în arenă”, mai aproape relaţiei, opiniile sunt diferite: Corneliu Blaga, în dialogul de Nichifor Crainic din acest punct de vedere. Încercând cu I. Oprişan, crede că motivul ar fi distanţarea lui Blaga, să-şi păstreze o anumită imagine publică, el nu răspundea ,,în anii ’30, de naţionalismul extremist şi de tematica de cele mai multe ori atacurilor violente la care era supus ; patriotardă”3. Pentru Oprişan însă, cauza ar fi prietenii corespondenţa însă e plină de reacţii la aceste evenimente. comuni, care ,,i-au instigat pe fiecare în parte, prezentând Cauza acestor atitudini denigratoare pare să fi fost afirmaţiile celuilat în mod tendenţios augmentat”.4 Oricare noutatea absolută a operei lui Blaga şi atracţia exercitată ar fi cauzele conflictului, el rămâne, ca şi în cazul polemicii asupra contemporanilor de personalitatea şi opera sa. Blaga-Botta un episod neonorant din biografiile celor doi Reacţia de respingere, contestare sau de denigrare a scriitori. îmbrăcat numeroase forme: cea a ,,vânătorilor de influenţe”, Un prim moment al relaţiei a fost articolul deosebit a celor care au vorbit despre «plagiat»”, din rândul cărora de elogios prilejuit de apariţia Poemelor luminii. Articolul, au făcut parte Dan Botta, I.U. Soricu, sau a celor care, ca publicat de N. Iorga în Neamul românesc, calificat de

37 38 transilvania 6/2016 rostea oratorul. rostea înalturi românească neatinse depână acum»”, depoezia Poemele are surpriza «Din auzi numele: dea-şi Transilvania vin Densusianu, Ovid de recepţie lui al Blaga şi,ascultând, Academie. Era în Ion plină şedinţă, Bianu rostea discursul are curiozitatea, inspiraţia, sau mai degrabă deaintra la la Bucureşti.său, Liciniu, Trecând Calea Victoriei, pe sehotărăşte ovizită săfacă existenţa fratelui Blaga, sa, înlăuntru, toate mişcările prin care (…)îirăspundem”. din toate timpurile, naturii, toatedinafară ale aspectele şi împreună, leagă ca în mai bune cele produse poeziei ale filosofie şiomelancolie, ,,dar nu deprimantă, filosofiecare cugetării mai finealesimţirii”, şicele acte conţin ele şi sufleteşti înseşi”. Ele redau ,,cele delicatemai nuanţe ale care, frânte, cum sunt, împreună semlădie cumişcările şiredateclipă cuosuperioară muzicalitate, în versuri pentru Iorga ,,bucăţi de suflet, prinse sincer în fiecare delaudativ,Articolul este deosebit sunt Blaga lui poeziile sepotrivesc, sepotrivescastea, ca omănuşă degete»” pe versurile Blaga, lui astea ale dar poeziile «Da, da, clasică: cuversuripoeziei moderniste, fără rimă sau fără metrică cuiva care atenţia îiatrage că până acum era ,,contra îşi trece peste El principii răspunde în judecarea poeziei. în ianuarie Ion alui 1919),cea ( Agârbiceanu Puşcaru, în altorse adăuga reacţii, la feldepozitive, Sextil alui cea aprilie prompt, foarte 1919,iar articolul, la 30aprilie. El talent. Cartea dedebut apăruse la Lucian alui 20 Blaga Băncilă ca ,,aproape manifest” români”. sesimte astă cutotul De dată,Blaga ofensat: ,,Mă mult, ca sănu mă înainte epuizez de vreme, ca atâţia poeţi ,,La despărţire, ţinu Dascălul sămă îndemne săcitesc Ca şiîndemnul careBlaga. pe la i-l finalul face întâlnirii: metafizician!” pe Tonul subtextul, şi, îllezează probabil, nu te interesează lucrurile Dumneata acestea. eşti un de activitatea saarhivistică, ,,Dar dumneata îispune: pe considerându-l pildă, De defavorabil neinteresat poetului. timp, sevor transforma într-un curent deopinietotal Iorga are răutăţi mici cu cordialitate Blaga, pe care, în şi declanşa subdiviziunile autonome”. Mă îmivorbea. simţeamglumea, în faţa unei ce- uzine, îmbolnăvit că is-a unul setânguia corecta, scria, dincopii, (…) Nicolae tipografi. şi cuculegătorii da ordine, Iorga totuşi îndreptările. săfacă Concomitent seîntreţinea cu mine,încât mă miram derepeziciunea cucare putea Făceadeget. corecturi în şpalturi. Vorbea însă tot timpul demanucrise copleşit la omasă, şicărţi. întins Mi-a un de forţa acestui titan culturii. al ,,Ilustrul profesor scria Neamul românesc, ,,asiro-babiloniene”. Invitat deistoric la redacţia ziarului care un Iorga, lui îi pare uriaş poetului de dimensiuni Patria Iorga este atât încât deentuziasmat Blaga lui depoezia După şedinţă, Sextil PuşcariuDupă şedinţă, îlprezintă Blaga pe În an, un deimportant acelaşi an deosebit pentru

luminii 6 care, toate anunţau apariţia unui degeniu. poet Glasul Bucovine 9 ale lui Lucian Blaga ca avânturi Lucian lui ale Blaga nouă spre peste câteva zile, Blaga este impresionatpeste câteva Blaga zile, i, ( 5 , saluta apariţia unui mare Un Lucian poet: Blaga, 10 Deşi îl primeşteDeşi Lucian Blaga 8 7 ) .

succesiv însuccesiv fără rost. Fireşte Lucian de Blaga semnificativfoarte pentru conţinutul lor era Naţiunea, cumnatul Bogdan-Duică, în 1931,în ziarul Iorga, lui mustrând recalcitrant”. pe public îldetermină în ciclu periodice, depoeme alt săacţioneze, din Cluj, dar publicarea unui nouvolum, ori apariţia unui este numească să-l sale, gata Teatrului directorul Naţional scrisori, deferenţei arătate deataşatul depresă persoanei desupărări,istoric adesea, mulţumeşte, uită, personal şiîn stânga. în apucat critice să-l (…)S-a în ăsta!» dreapta, şiBlaga repede ridică prea «se dar cred căprincipalIorga, motivul era că: ,,Nu mascată: vreaufel degelozie onedreptate săfac lui nu ştim. apariţia se va tansforma un entuziasm care ca acelape îlarbora la ostilitate care pe ova făţişă, adopta ulterior Cum Iorga. impresia citi”. căculege n-aş întreb după şi astăzi, atâta timp, de unde şi cum a putut Considerând nedemn dearăspunde unor public atacuri pe care conflict deschis, îl susţineIorga prin articole. cuteză aspune că leadmiră fiindcă le înţelege.” a spus-o elînsuşi, sădeacărţi decăpătâi generaţii, noii care prin carela «eoni» diplomatul încă tânăr cum înţelegea, trecut s-a aici adevăr stăpânită. la De «spaţii şi mioritice» Iancu absolut străini derealitate deoînchipuire şichiar în la convingerea ,,acreat că Blaga un Zamolxe şiun Avram culturii, dinnoiembrie 1939”. prelegerea inaugurală prezentată la catedra defilosofia Cluj”, în 1921,şi,,acrescut deci în intensitate până la păgân”, Zamolxe, afost premiat deUniversitatea din a fost începută îndată deN.Iorga, după ,,misterul ce este că ,,seria vehementelor contestări operei ale Blaga” lui prinsingură ispravă: atitudinea faţă demine. darcât va destearpă!), rămâne în istora literară printr-o mă impresionează Afăcut multă deloc. istorie literară (ah, la circ. Dar crede-mă,faptele acestui rinocer impotent nu Manole, scrisori: ,,Că afost la Tănase jucat Bogdan-Duică, când s-a Iorga erau cumnaţi.” Şil-a influenţatasta mai subtilă? bietul Căci cu pe şi Iorga. aşa de Sărefractar fifostDuică unde poezia luat s-au la ei?! pur afost grobian şisimplu.,,Bogdan-Duică Nu ştiu de Băncilă confirmă, la rândul său, această informaţie: Duică” a fost luat în furcile caudine şideIorga şideBogdan- cumnatulde criticul literar Bogan-Duică, (…)Blaga său. rost. Acum despre Daimonion”. O altă explicaţie ar fi campania de presă dusă deG. Pentru cauza Băncilă, schimbării deatitudine ar fi un Sunt, primele probabil, semne atitudinii ale de Încet-încet disputa deideisetransformă într-un la atitudineaRevenind I.Bălu, opinialui Iorga, lui este profund şiîşi,,varsăBlaga lezat în necazul” 15 nu Cred mă că miră. în , afirmă Corneliu Blaga, în dialogul cu Oprişan. cuOprişan. dialogul în , afirmă Corneliu Blaga, Poemelor luminii Poemelor care aaccentuat conflictul. Titlul articolelor, 12 Opinia lui I. Bălu este I.Bălu ,,marele lui Opinia apropiată: Naţiunea 16 ), urmate de într-o dezaprobare crescândă, 11 18 14 Într-adevăr, Iorga ajunge ,,Iorga era mereu incitat 13 (patru articole publicate publicate articole (patru Literatura fără nici un Cruciadei Amin ” Amin 19

Literatura Literatura s-a dus s-a 17 atât de josnice, Blaga comentează însă în scrisori, pe un filosofia mea, el, care, de cincizeci de ani tot declară că are ton persiflant, mai ales în corespondenţa cu prieteni oroare de filosofie, nu e deloc chemat să o judece.De altfel, foarte apropiaţi, cum este Băncilă: ,,Ai văzut ce năbădăi sunt sigur că n-a citit niciun rând din opera mea. Trebuie l-au apucat pe bietul Iorga? Dumnezeule Doamne, vom să fie furios că Nichifor Crainic scrie în ultima sa carte, avea cu toţii la bătrâneţe astfel de izbucniri? Mai bine într-un loc, despre volumul său de cugetări: «E cea mai slobozeşte, Doamne.”20 Băncilă însuşi consideră că Iorga a adâncă carte ce s-a scris în româneşte, în afară de opera lui fost cel care a început criticile, dar că Blaga ar fi trebuit să Lucian Blaga» (…) Eu, ştiind de unde s-a pornit ura, îmi nu riposteze, ceea ce era însă imposibil. Până la un punct dau seama de-un deceniu şi jumătate că Nicolae Iorga e reacţia de contrarietate a lui Blaga a fost firească. Ceea numele colectiv al unui număr considerabil de monştri”25 ce i se poate reproşa însă, aşa cum remarcă şi Băncilă, ( Viena, aprilie 1936) este duritatea limbajului. ,,Pe urmă însă, relatează acesta, Discursul lui Blaga la Academie, în 1937, a declanşat a început să-l critice pe Blaga. Şi cum Iorga nu-şi ţinea o altă manifestare de ură făţişă a lui Iorga. Regele Carol al gura niciodată, au ajuns zvonurile şi la urechea lui Blaga. II-lea, care, deşi răcit, a ţinut cu tot dinadinsul să participe Aici a fost vina lui Blaga! El trebuia să tacă din gură. la şedinţă şi să aducă un omagiu tânărului academician în Măcar pentru articolul acela pe care-l scrisese Iorga. Dar devenire, a fost pentru Blaga ,,sublim”, iar pentru Iorga a început să răspundă şi el la fel. Nu în scris, ci în scrisori. dezamăgitor, aproape crud. Regele se declara cu totul de Chiar şi în scrisorile către Chinezu. Ei, şi scrie foarte urât acord cu drumul deschis de Lucian Blaga în literatura Blaga, în fond, despre Iorga şi uneori picant, aşa, ca să nu noastră, ,,simbolul vădit al căilor noi pe care trebuie să-l spun arghezian”.21 calce cultura românească de mâine”26, care trebuie să se Tot Băncilă afrmă că Blaga spunea mereu: ,,«Iorga, descătuşeze de acel ,,calapod sentimentalo-rural – necesar de câte ori venea la putere, primul lucru pe care îl făcea, mă poate la începutul veacului, dar o adevărată piedică dădea pe mine afară!» Ceea ce nu prea cred că-i adevărat!”, pentru marile creaţii”27. Comentariul epistolar al lui Blaga este comentariul lui Băncilă.22 Oprişan este de părere confirmă atitudinea, deosebit de elogioasă, a regelui: însă, că, deşi Blaga vorbeşte de un ,,conflict vechi de un ,,Iar discursul regelui a fost o senzaţie, cum n-a fost alta deceniu şi jumătate cu savantul”, documentele disponibile la Academie: a ţinut să declare că se identifică întru totul demonstrează faptul că, până prin 1932, raporturile dintre cu felul cum văd eu viitoarea evoluţie a culturii române cei doi au fost bune. Cartea de vizită trimisă de istoric şi a luat atitudine făţişă împotriva poporanismului, poetului la 13 octombrie 1932 ar fi o dovadă a acestei stări semănătorismului şi a citadinismului. Iorga a avut o de fapt: «N. Iorga mulţămeşte d-lui Blaga care, în zilele incredibilă izbucnire de furie, după şedinţă. Regele m-a când hula se ridică împotriva mea de la ai mei, îmi aduce felicitat, dar în discurs a spus că felicită mai ales Academia de la străini un cuvânt de înţelegere»23. Aşa cum s-a văzut pentru alegerea mea. ”28. Pentru Blaga e un moment de însă anterior, în scrisoarea către Chinezu din 1930, Blaga mare victorie: ,,Regele a fost în orice caz sublim, şi crud, era încă de atunci foarte înverşunat împotriva lui Iorga, ca orice sublim. L-a făcut pe Iorga să asiste, în picioare, ca ceea ce nu susţine afirmaţia lui I. Oprişan. la biserică, la destrămarea oficială a spiritului iorghist.”29 Conflictul Blaga-Iorga a avut ecou şi în corespondenţa Frazele rostite de rege trebuie să fi fost receptate de Blaga-Basil Munteanu. ,,În ianuarie, scrie Basil Munteanu Iorga ,,ca o jignire personală adusă lui şi străduinţei de de la Paris, am avut aici mare bucluc cu bărbosul apostol a menţine prin neamul românesc semănătorismul în al neamului, N. Iorga. Acest important filosof şi inspirat contemporaneitate”,30 afirmă I. Bălu. poet a citit articolele mele despre dumneata şi, unindu- O altă relatare a episodului există în Însemnările ne în aceeaşi năpraznică ură, a pornit război împotriva zilnice ale Corneliei Brediceanu: amândurora. Despre prostiile rostite împotriva noastră ,,N. Iorga, nemulţumit de elogiile adresate de rege lui în eseuri franceze am aflat câte ceva dar nu-mi voi bate Lucian Blaga, s-a ridicat, fierbând de indignare. «Dacă capul să reconstituiesc aceste inepţii. Marele Anonim avem aşa oameni mari la Academie, atunci eu nu mai am al dumitale i se pare extrem de rizibil şi, judecând după ce cauta aici!» crâmpeiele ce i s-au raportat, s-a exprimat despre el în Trecând pe lângă marele istoric, Lucian Baga l-a termeni de o vulgaritate care va trebui într-o zi pălmuită. auzit afirmând: «Am să-i arăt eu acestui domn (regelui, Numele dumitale l-a pus în legătură cu ,,blague” şi acest n. n. ) că mai există un Nicolae Iorga în ţară». Lucian mare metafizician a contestat aptitudinile metafizice Blaga l-a urmărit cu privirea şi l-a văzut oprindu-se în nu numai ale mele, (ceea ce i s-ar fi putut ierta) dar ale hol, în faţa unor colegi mai vârstnici, cărora li s-a adresat dumitale.”24 cu nervozitate: «Discursul regelui înseamnă apologia Blaga e la fel de contrariat în răspunsul său: ,,Cât pornografiei şi a obscurităţii!» priveşte vulgaritatea lui Iorga - ce să-ţi spun? De Însă acadmicienii, vădit plictisiţi, s-au întors spre cinsprezece ani se frământă împotriva mea. Acu, după Lucian Blaga şi l-au felicitat călduros.”31 ce toată critica noastră a spus că am reabilitat, cu Avram Reacţia lui Iorga se manifestă printr-un articol Iancu, drama istorică asupra căreia dumnealui a aruncat de contestare, publicat imediat după discursul de la un masiv discredit, trebuie să fie disperat (…) Cât priveşte Academie. Dacă în 1919, Iorga scria atât de elogios despre

39 40 transilvania 6/2016 ale misticismului imprecaţii absconse şiermetice, rostite cuun şi,,împroşcându-ne elegant” zâmbet cu plină deamabilitatea critici cerută deocazie, fundamentale, Academiile după care luat s-a adăugând la olaudă anoastră, Petrovici împrumută, consideră tonul Iorga, ,,obişnuit în desolemnă” aşa zi fără un moment decădură, fără un avânt deemoţie într-o stilul şibăţos, ,,rece cucitaţiiBlaga operelor ale proprii, opintire spre lumină şiadevăr a unui la sereduce popor să vedem satul prin toată ocheanul copilului, conştienta puteas-ar mai bine înţelege spiritualiatea ,,dacă satului: e Elogiul satului românesc prezente Blaga lui în discursulale derecepţie la Academie, surcele.” scris românesc care atăiat lemne unde satul românesc. În este ,,oratorul Soricu,poetul lui ochii Soricu. în metaforelor absurde” minoră” şia acălcărilor logice seva pestealta, noi face ,,cultură majoră” deîmprumut, când din,,cultura pe condamnaţi prin acest hazard însuşi naşterii, al la ofalsă o lume care nu nesuferă ceşti noi, pe născuţi aiurea şi calificatcu barbarism s-a ce un neadmisibil ,,citadin”,ceea nostru rural într-oicoană mediului opusă lume la închisă, este una cutotul ,,aprefăcut deformată: de iubita aşa de realitate”. despre Imaginea sat, Blaga lui pretinde Iorga, care ,,acreat un Zamolxe şiAvram Iancu străini cutotul mai înverşunat, abstrus”, ,,filosoful săîlnumească Blaga pe totul de sufletul nostru”,pe ajungând, un dintonce ce în va trece la peşterile de întuneric unei ale mistice străine cu Poemele luminii, ce apăreace la Bucureşti. direcţie literară, artistică şi culturală condusă N. de Iorga, publicate în care îicontestă Ele acestuia însăşi calitatea sunt depoet. faţă de versurile scriind oserie blagiene, deîn articole vrea discursul săuite regelui,” în poezii publicat şi15noi mai care ,,Am va fi reacţia lui Iorga: bradului, Ciocârlia, într-un Bazin parc floarea mărului, Oaspeţi nepoftţi,Alesul, Cântecul Belşug, strămoşilor, Iezerul, Cerbul, Trezire, Bunăvestire pentru Anno domini, Ani, pribegie şi somn, Lângă cetate, În preajma ,,Lucian 15 poezii” Blaga, în Blaga lui idei vaale fi marcatpoezii depublicareacelor cincisprezece moment de încrâncenare în desfăşurarea de conflictului vădită Iorga alui avuseseră la 5iunie loc 1937 situată mai sus. deal, pe satului,în susţinând mijlocul în biserica Ardeal, că, este un copilăresc” joc Cuget clar Gândirea Într-adevăr, Iorga îşimanifestă profunda dezaprobare Dacă discursul derecepţie la Academie, şiînfrângerea Articolul pleacă tot de la discursul lui Blaga despreArticolul pleacătot dela discursul Blaga lui 36 Pretinsul critică poet vehement foarte două idei şiam auzit că osăleînjure Nu grozav Iorga. Gândirea Cuget (Noul clar ,,Semănător”), în 1937 (adică Iorga, subl. nstr. subl. Iorga, (adică demult )culesese acum ,,un elafirmăaşa simpatic că: tânăr ” (subl. nstr).” (subl. 37 şi cea aprezenţei şicea bisericii şicimitirului 33 . Discursul derăspuns, rostit deI. 35 , în septembrie an, acelaşi 32 , este . Iorga îireproşează totodată lui 38 : aceea că prin unui: aceea ochii copil . Acestea au fost 39 Dl. îiscrie Munteanu. Basil ellui 34 îndrumătorul adevăratului Un publicat articol tot alt iazmele sugătoare sânge de Blaga în oglinda poetuluiBlaga înoglinda . Blaga ştia dinainte . Blaga : Asfinţit marin,

Revistă de

sub titlul: sub titlul: , un nou un nou

cu trecutul, ceea ce înseamnă ce cu trecutul, eterne ceea ale cuînseşi regulile este un reprezentant care să ,,înţelege rupă acestei poezii al versurilor moderne, considerate ,,improvizări” deformă alipsei demuzicalitate a poetică, din epocă, se opune tendinţelor intelectualizante, spiritualiste să fie în chiar ţesătura “ poetului. sufletească a nu poate fi întrebuinţat el ca poetic, mijloc trebuie un profetic despre înţeles n-a ce Misticismul niciodată. (…) vers aparedoilea una poetul cudumnezeirea şivorbeşte raţiunea clară printr-un pretins misticism, în care de la al împotriva poate fi ,,Sau înlocuită misticismului Blaga. lui intitulat exprimări (,,ciocârlia-Hristosul românesc”). nouă duminece”. Iorga critică totodată anumite rime sau vremii/căile Cu carnea noastră săsecuminece/Pe rând în (urechea)pui audu-se viermii/ Cu freamăt (!)porniţi pe din context şicritică ,,Pe formulări de-o lespezi degenul: şisuntargheziene, calificate drept ,,scârbărie”. El scoate poate numi poetică”. Versurile sunt, în Iorga, opinialui ,,cinsprezece monstruozităţi inspiraţiei ale care nu semai 23 septembrie Blaga lui 1937,Iorga consideră poeziile poezie? e că atitudinea Iorga lui şicampania pornită lui numai Iorga asupra carierei ,,Penibil didactice în sale devenire: către Crainic, deimpactul care pe îlva avea campania lui făcut oonoare punându-li-ai în preafrumoasa ta carte”. piramidă făcută dincărţile scrise Părerea deel. meaeste că careegiptean viaţa întreagăun clădit şi-a mormânt, o bine. Să-i fiede Iorga-numelescrie Blaga. unuifaraon Munteanu că la Paris Iorga înjurat m-a toate pe cărările, îi împărtăşeşte Crainic şilui vestea la Munteanu Basil despre reacţia furibundă Iorga, alui şi între Nichifor Crainic şiBlaga. relaţii dedisensiunile apoi cordiale, care începeau săapară Gândirea criticilorobiectul savantului apărute erau în 15poezii cele Crainic.Blaga-Nichifor El este sporit de faptul că capătă amploare odeosebită în corespondenţa Lucian dela succesul Academie, conflictul Blaga Blaga-Iorga modernă ,,sinceritate şisimplicitate”. criticii ,,eticiste” care pe aprofesat-o, Iorga cere dela poezia sunt însăşi suprema esenţă asufletuluipopular”. În spiritul noastre,poemele dela Păsăr-lăţi-lungilă, la Ger-Împărat, fenomenele naturii, care, şi ca în legendele basmele avem măiestre, păsări animale înţelepte (…)şichiar (…) pe prezintăcare mi-o Blaga dl. mistico-metafizice pentru inspiraţia ,,În autohtonă ciocârliei locul în poezie: în poezia nouă şi înpoezia adevărată, cheamă prin şiabuz,,sufletul exagerare modern”. simţiriigândirii, şiformei, şisădeaexpresie se ce la ceea În următorul, publicat tot în În intitulat cel Peste tot un într-o se plânge, an, în 1937, Blaga epistolă Chiar cu un care an înainte, de aflase în 1936, Blaga, În toamna an, 1937,an care aceluiaşi îiadusese lui Ultimul dinseria celortrei intitulat articole, , apărut în La ceLa serveşte această poezie? , cu al cărui director, cărui , cual Nichifor Crainic, Iorga avea Cuget clar, Poate fiinteligibilul fără simţire, an II, nr. an II, 11,Bucureşti, Cuget clar 45 41 , Iorga vituperează . este o pledoarie este opledoarie ,,Îmi scrie Basil , la 21 oct. 1937, 1937, , la 21oct. 40 44 43 . Blaga Blaga . 42 Natura Iorga Iorga 46 fiindcă acest domn, înecat de toate patimile, nu suportă să de articolele menţionate mai sus). Crainic consideră se ridice nimenea, au venit tocmai acu’, pentru a încuraja campania lui Iorga, cea de purificare literară, ,,admirabilă”, pe toţi adversarii mei. Cât priveşte atitudinea lui – două vede în Blaga un scriitor ,,esenţialmente pur”, deşi există idei: ,,unele exagerări de stil” scuzabile. Apoi confirmă în faţa 1) sau e de bună credinţă şi atunci în judecarea elitei e lui Iorga marea prietenie care îl leagă de Blaga. pur şi simplu un imbecil, Concluzia sa, oarecum în dezacord cu vizita de 2) sau e de rea credinţă, şi atunci e un monstru, cum simpatie pe care i-o făcea la Văleni este: ,,E foarte greu, am susţinut-o întotdeauna scumpe Lulu, să te înţelegi cu acest om. ”50 Că a reintrat în lupta naţionalistă se poate să fie un Crainic pare să înţeleagă situaţia grea prin care trece bine, deşi el n-a făcut-o decât din furie şi pentru a-şi reface Blaga: ,,Ai fost desigur enervat când mi-ai scris ultima oarecum virginitatea (...) După experienţele pe care le-am epistolă atât de drastică în ameninţări. Eu nu m-am avut cu el, cred că te-ai ambalat prea tare pe acestă linie, în supărat fiindcă înţeleg starea ta psihologică actuală, fond ce mai poate acest senil? Să mă demonteze pe mine? înainte de o situaţie, pe care cu toţii o dorim clară, fixată Nu prea – fiincă cei 200 de cititori ai mei sunt destul de definitiv în bine. Pe urmă eu trec adesea prin asemenea siguri. Dar cu acesta mi-ar împiedica doar întoarcerea cu stări ca să nu le înţeleg chiar când ele acaparează pe un vreo 2-3 ani şi în răstimp mai scriu nişte trilogii”.47 prieten”. Apoi Crainic se disculpă din nou: ,,Eu am făcut Blaga îi atrage atenţia lui Nichifor Crainic că, deşi va un act de prietenie mâhnită comunicându-ţi o măgărie a rămâne acelaşi ,,sub unghiul prieteniei”, dacă ,,acţiunea lui N. Iorga – fiindcă altfel nu pot s-o numesc. Această «literară» a lui Iorga ,,ar fi cumva lăudată, şi deci măgărie vine după ce eu îi făcusem marele elogiu din sprijinită” în revista Gândirea, ar fi mai bine, ca ,,din capul Sfarmă-Piatră. Credeam că după o asemenea ieşire a mea, locului să-mi ştergi numele de pe copertă. Ştii, nu vreau toate bâzdâcurile lui veninoase vor înceta în ce te priveşte să am aerul unui caraghios. Va să zică, vezi: deşi aş avea pe tine. Elogiul îl făcusem şi ca mulţumire pentru cuvântul dreptul să folosesc paginile acestei reviste pentru a porni bun, scris la timp de el, în situaţia penibilă pentru mine pe o campanie împotriva marelui ticălos mâncat şi ros de care o cunoşti. vanitaţi , eu, ţinând seama de noua ta prietenie, renunţ, L-am văzut o singură dată la Văleni, după 6 ani de aştept însă ca revistele să nu-mi facă imposibilă rămânerea, relaţii întrerupte. elogiind o acţiune(care nu are drept scop decât aceea de Concluzia la care am ajuns este că e totuşi un om a mă distruge (În Xensdulii, Iorga afirmă că în discursul cu care nu ne putem înţelege. Gândirea în special, care de la Academie mi-aş fi arătat tot dispreţul faţă de cultura s-a purtat cu el boiereşte, închinîndu-i acum 6 ani51 acel românească şi apoi cum să nu-l apuci de barbă şi să-l tragi număr voluminos de elogii şi luându-i în primăvara aceasta prin gunoi cum merită?).”48 apărarea, el o urăşte groaznic. Pentru ea de când apare, Blaga îl ameninţă deci pe Nichifor Crainic cu n-a avut totuşi decât cuvinte injurioase. Niciodată altfel. retragerea de la revistă şi îi reproşează o anumită simpatie În acestă situaţie, fireşte, am fi caraghioşi să continuăm pe care acesta a manifestat-o, de-a lungul anilor, pentru a-l elogia. De altfel, ai văzut în ultimele numere. A avut Iorga. În acelaşi timp însă mai crede încă în vechea congres aici în Bucureşti zilele trecute. Nu m-am dus prietenie care i-a unit atâta vreme. ,,Cred că mă înţelegi înadins, deşi mă anunţase verbal când l-am văzut la Văleni. perfect. Legăturile noastre personale rămân neschimbate, Tu de departe n-ai cum să ştii toate acestea. De aceea mi-ai orice ai face. Cel puţin din parte-mi. Nu-ţi cer nimic. Ai scris cum mi-ai scris şi cum nu meritam”52. completa libertate de a face ce crezi că e în interesul tău, pe ,,Ţin însă să-ţi spun, acentuează Crainic, că această linie politică şi practică: tu-ţi cunoşti necazurile şi ţintele! Gândire pe care tu o ameninţi cu părăsirea, şi eu fireşte, Dar tot aşa şi eu mi le cunosc pe ale mele”.49 nu te pot opri – a fost ireproşabilă faţă de tine, care ai fost În răspuns, Crainic încearcă să se disculpe: ,,Ai văzut coloană de marmură. Dacă vei face o socoteală, vei vedea că m-am împăcat cu Iorga. Am făcut-o după ieşirea lui că în 16 ani de apariţie, această revistă a vorbit numai de 2 cavalerească – singura cu ocazia atacului tâmpit al lui T. ori despre mine. Dacă ţi se pare, dragă Lulu că legăturile Vlădescu şi pentru reintrarea vajnică în naţionalism a cu ea te incomodează, fă cum vrei tu. Eu nu pot reţine pe întortocheatului geniu. Astăzi, prin seria de articole ce nimeni cu forţa”.53 Crainic reiterează îndemnul de a pune le-ai văzut poate reproduse în marile ziare, N. Iorga e pe prietenia mai presus de alte relaţii, poate pasagere. ,,Mi- platoul întâi în toată lumea naţionalistă. E din nou pe aduc aminte de un caz asemănător: un interviu al tău cu piedestalul de acum un sfert de veac. Asta e poate bine.” , pe vremuri, în care îţi băteai joc de ortodoxia Urmează relatarea vizitei pe care i-o face cu D. Stelian mea de atunci. Eu am trecut şi trec peste toate acestea. Popescu la Văleni. ,,Primul lucru pe care l-a făcut după Dovadă dragostea şi loialitatea pe care ţi le-am păstrat ca ce m-a poftit pe scaun – nu vorbisem împreună de 6 ani nimeni altul. Văd însă că pe măsură ce mă atacă pe mine, – a fost să ia Gândirea, ultimul număr, şi să ridiculizeze lichelele te adulează pe tine. Tactica o cunosc: aşa se distrug versurile tale (sunt câteva expresii cam forţate şi cam marile prietenii. Din partea mea, n-am să-mi reproşez enigmatice). Mi-a spus că şi-ncepuse un articol în care să nimic. Şi ştiu că o prietenie literară poate contribui mult te combată, care va apărea, desigur în Cuget clar” (e vorba la o mişcare. Tu faci distincţia între legătura omenească şi

41 42 transilvania 6/2016 7. ibidem, p. 63. Davidescu, în Busuioceanu, în fi urmate semnatealte de articole, la fel de elogioase, de Al. Blaga nr. 49,3/16ianuarie 1919,p. 1-2,Ion Agârbiceanu, 6. Sextil Puşcariu, 5. ibidem, convorbire cuV. p. 62. Băncilă, 4. ibidem, p. 121,nota10. p. 103. Corneliu Blaga, Editura Saeculum, Editura Vestala, Bucureşti, cu 1995,dialog adnotate 3. I.Oprişan, p. 107. 3(28),1977, an VIII, 2. Simona Cioculescu, Bucureşti, 1996,p. 344. 1. Ion Bălu, Note: idei. unei un adevărate, adecvat polemici limbaj de să găsească oameni deoţinută intelectuală atât deînaltă nu au reu verbale. Este exagerări atâtacele regretabil că devulgare iar disputa ar fi rămasnivelul la ideilor, fi nu s-ar ajunsla critici ar fifost formulate într-unlimbaj demn, elegant, poziţiile unui tradiţionalism îngust. sau aîndrăzneliloreclar depe delimbaj, că ellefăcea celorlate demisticism, critici cea care acestuia, pe ileface nu corespundeau cuviziunea sadeistoric. În privinţa ar putea fi datorată faptuluipersonajele că create de Blaga, după apariţia celordouă piese, înverş şi dispreţul pentru curentul iniţiat deIorga fi să-l istorie convenţional idealizată”. putea ca S-ar neacceptarea de,,unedulcorat, eticism cam şcolăresc”, prezentând o prea bună despre semănătorism, l-a considerat desuet, ar fide remarcatfaptul că nu a niciodatăavut părere o nerăspunzând provocărilor. Tot în legătură cu poziţia sa, ar fi reu carelăudabilă reu atitudinea Blaga, lui literare între Blaga L. propria îşicreează în 1943,când poetul revistă, cupărăsirea revistei Blaga este de remarcat de alta, Crainic, pe că ameninţarea lui elanunţăde oparte, viitoarea deteriorare arelaţiei Blaga– Crainic este interesant dinmai multe pe puncte devedere: pentru adura”. ,,Cu toată dragostea”, semnează el. relaţiiamicale, care reciproce deconcesii ,,au nevoie delegăturăani cutine.” literară. cea Concluzia care seimpune că dacă este aceste aceea Cum ar trebui înţeleasă această ,,încrucişare despade” epistolarSchimbul dintre şiNichifor Lucian Blaga pentruCrainic nouă” ,,o pledează fază în relaţiile , unat Apoi, acesta. schimbarea pe sade atitudine de Patria , Ediţia a II-a, revizuită, augmentată, revizuită, necenzuraă, , Ediţia a II-a, şit iîn corespondenţă!)şi păstreze distincţia să- Viaţa lui Lucian Blaga Eu nu asemenea să fac pot distincţie, după 19 , I,nr. 72,15mai 1919,p. 1.Aceste vor recenzii Steagul Lucian Blaga printre contemporani, Dialoguri Luceafărul Un Lucian poet: Blaga, , Nichifor Crainic în O acuzaţie de plagiat, Manuscriptum plagiat, de O acuzaţie i N. Iorga? Înşi N. Iorga? primul rând este , Ov. Densusianu, în Gândirea, Zamolxe , volumul Editura II, Libra, va fipusă în practică

şe Glasul Bucovinei, Dacia. Dacia. şi te, (de în public Viaţa nouă Saeculum 54 Lucian Lucian , N. , N. II, II, it şit . , , Muzeul Literaturii Române, Editura Istros, Muzeul Brăilei, 20. Vasile Băncilă-Lucian Blaga, Bucureşti, 16iunie 1937,p. 769. N,19. Iorga, op.18. I.Bălu, cit.,p. 344. din 21.IV. 1930. 17. I.Oprişan, op. cit,p. 122,nota11, scrisoare către I.Chinezu, cuV.16. ibidem, p. 84,dialog Băncilă. 15. I.Oprişan, cuCorneliu Blaga. op. cit,p. 103,dialog aprilie 1931,p. 1-2. un rost. Acum despre ,,Daimonion” martie 1931,p. 1-2şiG.Bogdan-Duică, martie 1931,p. 1-2,nr. 69,28martie 1931,p. 1-2,nr. 71,31 Naţiunea,Blaga, 14. G.Bogdan-Duică, op.13. I.Bălu, cit,p. 344. 12. I.Oprişan, op. cit.,p. 63. 11. idem. 10. idem M.Vaida, (Hronic) p. 214. 9. ibidem, M.Vaida, op. cit,p. 208-209. Iva ş Turism, Bucureş 8. MirceaVaida, 26. Vatamaniuc D. , 25. ibidem, p. 72,scrisoare datată 5 aprilie 1936. Viena, aprilie 1936. nr.an XVII, 3(64),1986,p. 71-72,scrisoare datată Paris, 2 24. 23. I.Oprişan, op. cit.,p. 121,nota 10. 22. ibidem, p. 51. 21. I.Oprişan,cuV. op. cit.,dialog p. 63. Băncilă, 2001, 39. septembrie 1937,p. 319-327. 38. 37. idem. 36. ibidem, p. 77. 15, Bucureşti, 1937. 12august 35. 34. idem. 33. ibidem, p. 770. 49, Bucureşti, 16iunie 1937,p. 769. 32. N.Iorga, p. 138-150. Manuscriptum, ale Corneliei Brediceanu, 31. ibidem, p. 60,apud op.30. I.Bălu, cit.,p. 59. 29. ibidem, p. 173,scrisoare datată 23iunie 1937. Paris,1979, p172,scrisoare datată Berna, 11iunie 1937. Munteanu,28. Basil 27. ibidem, p. 63. Lucian Blaga înAcdemia Română Alocuţiune regelui Carol al II-lea, prilejuită primirea de lui biografia sa şi a operei, i cântecul vârstelor, şcu, Editura Eminescu, Bucureş Corespondenţe, Lucian Blaga îndialog cuBasil Munteanu, Manuscriptum Dl. Blaga în oglinda poetuluiDl. Blaga înoglinda Soricu Lucian Blaga, 15poezii,Lucian Blaga,

p. 71. Două discursuri, Cuget clar, XII, nr. XII, nr. 3,1981,p. 148-164,XIII, 1,1982, Două discursuri, Cuget clar Pe urmele lui Lucian Blaga i Lucian Blaga, ti, 1982,p. 152şiLucian Blaga, V, nr. 67,25martie 1931,p. 1-2,nr. 68,27 p. 174,scrisoare din29sept. 1937,Berna Ediţia a II-a, Ediţie îngrijită de George Ediţie îngrijită Ediţia aII-a, deGeorge Lucian Blaga, Corespondenţe, Mihai Editor, Dascal Bucureşti, 1998, Literatura fără rost. Fireşte Lucian de Lucian Blaga în,,Însemnările zinice” notă editorială de Dorli Blaga, notăBlaga, deDorli editorială

Gândirea , op. cit.,p. 62. , ti, 1973,p. 204-205.

Contribuţii documentare la Naţiunea, Editura Ethos-Ion Cuşa, Corespondenţă , Cuget clar Bucureşti, anul I,nr. , anul nr. XVI, 7, Literatura fără nici , anul I,nr. 49, V, nr. 73-76,2-5 , Editura Sport- , anul nr. II, , Editura Hronicul , 40. N. Iorga, Poate fi inteligibilul fără simţire, poezie?, Cuget la Academia Română al lui Nichfor Crainic / „Gândirism”. clar, an II, nr. 11, Bucureşti, 23 septembrie 1937, p. 165. An Answer to Nichifor Crainic’s Reception Speech in the 41. N. Iorga, La ce serveşte această poezie?, Cuget clar, anul II, nr. , delivered in the solemn meeting 15, Bucureşti, 21 octombrie 1937, p. 226. of 22 May 1941, republished in Lucian Blaga Izvoade, 42. ibidem, p. 227. Bucureşti, Humanitas, p. 29. 43. idem. Blaga, Lucian, Izvoade / Catalogues, Editura Humanitas, 44. ibidem, p. 226. Bucureşti, 2011. 45. N. Iorga, Natura în poezia nouă şi în poezia adevărată, Bogdan-Duică, G. , Literatura fără rost (Fireşte de Lucian Cuget clar, anul II, nr. 16, 28 octombrie 1937, p. 243. Blaga) / The Useless Literature (Of Lucian Blaga, Of 46. Manuscriptum, nr 1-4 (98-101), Anul XXVI,1995, Course), in Naţiunea, year V, no. 73-76, 2-5 April 1931, număr special dedicat lui Nichifor Crainic, Lucian Blaga către p. 1-2. Nichifor Crainic, Scrisoare Lucian Blaga, aprilie 1936, p. 165. Cioculescu, Simona, O acuzaţie de plagiat / An Accusation 47. ibidem, scrisoare din 30. X. 1937, p. 165-166. of , in Manuscriptum, 3(28),1977, year VIII, 48. idem. p. 107-112. 49. ibidem, p. 166. Cioculescu, Simona, Lucian Blaga în dialog cu Basil 50. Manuscriptum, nr 1-4 (98-101) Anul XXVI, 1995, număr Munteanu / Lucian Blaga in Dialogue with Basil special dedicat lui Nichifor Crainic, Nichifor Crainic, Portret Munteanu, in Manuscriptum, year XVII, no. 3 (64), în oglindă, Corespondenţă, p. 140-141, scrisoare din 17 sept. 1986, p. 67-83. 1937. Cenuşă, Mircea, Lucian Blaga către Nichifor Crainic / 51. Gândirea, (număr omagial cu prilejul împlinirii vârstei Lucian Blaga to Nichifor Crainic, in Manuscriptum, no de 60 de ani),anul XI, nr. 6-7-8, 1931 articole semnate 1-4 (98-101), year XXVI, 1995, special issue dedicated de N. Crainic, Estetica lui N. Iorga, p. 241-246, T. Vianu, to Nichifor Crainic, p. 152-169. Pe marginea ,,Cugetărilor” lui N. Iorga, p. 248-251, Toma Iorga, N, Rânduri pentru un tânăr / Lines for a Young Man, Vlădescu, Prefaţă pentru o ,,legendă” a lui N. Iorga, p. 254-264, in Neamul românesc, year XVI, no. 88, 30 April 1919. Radu Dragnea, Unitatea de stil, p. 261-264, , N. Iorga, N, Două discursuri / Two Speeches, in Cuget clar, Iorga, memorialist, p. 274-278, Al. Busuioceanu, Dl. N. Iorga, Bucureşti, year I, no. 49, 16 June 1937, p. 769-780. istoric al artei româneşti, p. 279-285, Al. Bădăuţă, N. Iorga, Iorga, N, Poate fi neinteligibilul fără simţire, poezie?; La ce călător, p. 291-295, V. Băncilă, Un educator: Neculai Iorga, p. serveşte această poezie?; Natura în poezia nouă şi în poezia 296-302, Barbu Teodorescu, N. Iorga, omul, p. 302-305. adevărată / Can the unsensed Unintelligible be Poetry?; 52. Manuscriptum, nr 1-4 (98-101) Anul XXVI, 1995, p. 141, What for does this Poetry serve?; Nature in the New Poetry scisoare din 4 noiembrie 1937. and in True Poetry, in Cuget clar (Noul semănător), 53. ibidem, p. 142. Revistă de direcţie literară, artistică şi culturală condusă de 54. ibidem, p. 141. N. Iorga, nos. 11, 15, 16, September and October 1937, 55. Lucian Blaga, Gândirismul, Răspuns la discursul de recepţie 3 articles regarding the 15 poems published by Blaga in la Academia Română al lui Nichfor Crainic, rostit în şedinţă Gândirea. solemnă la 22 mai 1941, reprodus în Izvoade, Bucureşti, Munteanu, Basil, Corespondenţe / Correspondences, Editura Humanitas, 2011, p. 29. Ethos-Ion Cuşa, Paris, 1979. Oprişan, I., Lucian Blaga printre contemporani, Dialoguri adnotate / Lucian Blaga among His Contemporaries. Bibliography: Annotated Dialogues, 2nd ed. revised, augmented, and uncensored, Editura Saeculum, Editura Vestala, Băncilă, Vasile - Blaga, Lucian, Corespondenţă / Bucureşti, 199. Correspondence, Editura Muzeul Literaturii Române, Soricu, I. U. , Dl. Blaga în oglinda poetului Soricu / Mr. Editura Istros, Muzeul Brăilei, 2001. Blaga in the Mirror of the Poet Soricu, in Cuget clar(Noul Bălu, Ion, Viaţa lui Lucian Blaga / The Life of Lucian Blaga, semănător), Bucureşti, year II, no. 15, 12 August 1937. 2nd vol., Editura Libra, Bucureşti, 1996. Vatamaniuc D., Alocuţiune regelui Carol al II-lea, prilejuită Blaga, Dorli, Lucian Blaga în ,,Însemnările zinice” ale de primirea lui Lucian Blaga în Academia Română, în Corneliei Brediceanu / Lucian Blaga in the „Daily Notes” D. Vatamaniuc, Lucian Blaga. Contribuţii documentare of Cornelia Brediceanu, in Manuscriptum, year XII, no. la biografia sa şi a operei, Mihai Dascal Editor, Bucureşti, 3, 1981, p. 148-164, year XIII, no. 1, 1982, p. 138-150. 1998, p. 62-63. Blaga, Lucian, 15 poezii / 15 poems, in Gândirea, year XVI, Vaida, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga / On the Footsteps nr. 7, September 1937, p. 319-327. of Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1982. Blaga, Lucian, Hronicul şi cântecul vârstelor / The Chronicle Corespondenţă Blaga – Nichifor Crainic / Correspondence and the Song of the Ages, 2nd ed., under the supervision of Blaga – Nichifor Crainic, in Manuscriptum, no 1-4 (98- George Ivaşcu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973. 101), year XXVI, special issue dedicated to Nichifor Blaga, Lucian, Gândirismul, Răspuns la discursul de recepţie Crainic.

43