Elemente De Teorie a Securității Juridice a Persoanei

INSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE, POLITICE ȘI SOCIOLOGICE

ENICOV VADIM

ELEMENTE DE TEORIE

A SECURITĂȚII JURIDICE

A PERSOANEI

Chișinău 2018

Vadim ENICOV Director al Instituției private pentru integritate financiară Integral Membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei

Născut la 30 mai 1975, Strășeni, Republica Moldova.

Studii: 2014/18 Doctorand la Școala Doctorală „Științe Juridice, Politice și Sociologice”, Universitatea Academiei de Științe a Moldovei, cu Tema: „Securitatea juridică a persoanei în Republica Moldova: dimensiuni constituționale și comunitare” Conducător științific: dr. habilitat, profesor, Gheorghe COSTACHI 2009/11 Master în științe economice, Universitatea de Stat din Moldova 1992/97 Licențiat în drept la Universitatea de Stat din Moldova 1982/92 Liceul teoretic român-francez „Gheorghe Asachi”, Chișinău

Activitate profesională: 2018/prez. Director al Instituției private pentru integritate financiară Integral 2016/prez. Membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei 2012/prez. Consilier juridic al Companiei de consultanță LegalConsult.md 2003/12 Secretar executiv al Autorității de Integritate al funcționarilor publici 2002/12 Consultant principal al Serviciului Consiliului Suprem de Securitate 1997/02 Procuror superior de secție al Procuraturii municipiului Chișinău

Activitate științifică și de cercetare: Din 2014 Autor și coautor la 14 articole științifice în publicații de specialitate Din 2006 Expert cercetător în 7 proiecte de amploare cu finanțare internațională Din 2002 Raportor, vorbitor, formator la multiple seminare și conferințe naționale și internaționale în domeniul integrității, securității juridice și drepturilor omului; expert al Institutului de Politici Publice; formator național și expert legal al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Elemente de teorie a securităţii juridice a persoanei ● Enicov Vadim

INSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE, POLITICE ȘI SOCIOLOGICE

ENICOV VADIM

ELEMENTE DE TEORIE A SECURITĂŢII JURIDICE A PERSOANEI

Chișinău • 2018 1 Enicov Vadim ● Elemente de teorie a securităţii juridice a persoanei

CZU 340.111.5+351.86=135.1=161.1 E 58 Recomandată pentru publicare de Consiliul Științific al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Autor: ENICOV Vadim, Director al Instituției Private pentru Integritate Financiară Integral; Membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei

Conducător și redactor științific: COSTACHI GHEORGHE, doctor habilitat în drept, profesor universitar, cercetător științific principal al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Enicov, Vadim. Elemente de teorie a securităţii juridice a persoanei / Enicov Vadim;

conducător şi red. şt.: Costachi Gheorghe ; Inst. de Cercet. Juridice, Politice și Sociologice – Chişinău: S. n., 2018 (Tipogr. "Print-Caro"). – 264 p.: tab. Text paral.: lb. rom., rusă. – Bibliogr.: p. 247-263 (134 tit.). – Referinţe bibliogr. în subsol. – 100 ex. ISBN 978-9975-56-573-8. 340.111.5+351.86=135.1=161.1 E 58

Сuprins

CUVÎNT INTRODUCTIV...... 5

...... 7 Reflecții asupra semnificațiilor securității ca fenomen social ...... 29 Безопасность как социальное явление ...... 45 Cadrul legal al politicii de securitate a Republicii Moldova ...... 57 Национальная безопасность и государственная безопасность: сущность и соотношение понятий ...... 77 Securitatea persoanei ca element component al securității naționale ...... 95 Безопасность человека в системе национальной безопасности ...... 115 Securitatea constituțională - dimensiune distinctă a securităț...... ii naționale 129 Dreptul persoanei la securitate

Безопасность...... личности и право человека...... 145 на безопасность как конституционно-правовые категории ...... 163 Reflecții asupra securității constituționale a persoanei 3 Enicov Vadim ● Elemente de teorie a securităţii juridice a persoanei

...... 181 Securitatea juridică - element al securității persoanei în statul de drept ..... 199 Accesibilitatea și previzibilitatea legii – factori de asigurare a securității juridice a persoanei ...... 211 Garantarea securității juridice a persoanei în sistemul de drept al Republicii Moldova ...... 231 Jurisprudența unor instanțe internaționale și naționale în apărarea securității juridice Bibliografie ...... 247

4 Elemente de teorie a securităţii juridice a persoanei ● Enicov Vadim

Cuvînt introductiv

Activitatea unui cercetător ştiinţific capătă valoare atunci cînd este cunoscută de public, calitatea acesteia este apreciată atunci cînd devine utilă celor care fac cu- noştinţă cu ea. Salut apariţia lucrării de faţă din ambele perspective, atît ca un act de popularizare a rezultatelor ştiinţifice obţinute de unul din cei mai buni doctoranzi pe care am avut şi am onoarea să-i ghidez în laborioasa activitate de cercetare ştiinţifică, cît şi din convingerea absolută de utilitatea studiilor pe care le cuprinde, întrucît problematica abordată este una inedită, actuală şi de o deose- bită valoare teoretică şi practică. Investigarea teoretică a problemei securității juridice a persoanei, aflată deja la etapa finală de realizare în cadrul proiectului tezei de doctorat al autorului („Se- curitatea juridică a persoanei în Republica Moldova: dimensiuni constituționale și comunitare”), reprezintă o noutate pentru arealul nostru ştiinţific. Acest fapt de- notă nu doar abilităţile deosebite ale autorului, origi- nalitatea raţionamentului său, dar şi o mare responsa- bilitate de a sta la originile unei teorii menite să aducă un plus de valoare doctrinei juridice autohtone. Cu siguranță, cele analizate, constatate și argumen- tate în filele lucrării marchează o contribuție inedită a

5 Enicov Vadim ● Elemente de teorie a securităţii juridice a persoanei autorului la dezvoltarea teoriei juridice, în general, și a teoriei securității juridice, în special. Soluțiile propu- se vin să optimizeze cadrul juridic în materie, moment extrem de necesar pentru Republica Moldova la etapa contemporană. În acest sens, drept factori determinanți au servit nu doar calitățile inedite de cercetător, perseverența și responsabilitatea autorului, dar și bo- gata experiență practică a acestuia în calitate de expert în cadrul Institutului de Politici Publici. Fiind convins că studiile adunate cu grijă în această culegere vor suscita un viu interes în mediul academic, o apreciere pe măsură și o critică constructivă, țin să asigur cititorul că a deschis o lucrare inedită, pe care neapărat o va închide cu profit. Iată de ce, cu deosebit respect și recunoștință, țin să adresez cele mai sincere urări de bine autorului, dorindu-i noi rezultate remar- cabile pe tărîmul științei.

COSTACHI GHEORGHE, doctor habilitat în drept, profesor universitar

6 Elemente de teorie a securităţii juridice a persoanei ● Enicov Vadim

Reflecții asupra semnificațiilor securității ca fenomen social

7 Vadim ENICOV

ELEMENTE DE TEORIE A SECURITĂȚII JURIDICE A PERSOANEI

______Aprobat spre tipar: Formatul hîrtiei Hîrtie ofset. Tipar ofset. Tirajul _____ ex. Coli de tipar: 16,5 Comanda nr. ______

SRL “PRINT-CARO” Str. Mirceşti 22/2, tel. 0-22-93-16-53 LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică SUMAR ISSN 1810-309X

Întreprindere de stat Costachi GHEORGHE. Principiile funda- Fondator – Ministerul Justiţiei mentale ale dreptului – garanții ale securității al Republicii Moldova juridice în statul de drept...... 4 Certificat de înregistrare nr. 10202264 din 11.02.1993 Artur AIRAPETEAN, Marina CORGOJA. Publicaţie acreditată de Consiliul Compensarea cheltuielilor judiciare suporta- Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin te de stat pentru instrumentarea cauzelor pe- Hotărârea nr. 169 din 21.12.2017 nale – corelarea normelor de drept procesual Revista este inclusă în baza științifică şi practica judiciară...... 12 internațională Index Copernicus International (Republica Polonă) Tipul C Angelina TĂLĂMBUȚĂ. Particularitățile Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă de contractului de antrepriză în construcții...... 18 Justiţie, Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată, Institutul de cercetări Juridice și Politice al Vlada CALMÎC. Revocarea contractului de Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academia ,,Ştefan cel Mare” a MAI, Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu” vânzare la distanță...... 22 (Cahul), Universitatea Slavonă, Universitatea ,,Spiru Haret” (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” Sanda ȚONCU. Condițiile și procedura de (Iaşi), Universitatea de Stat din Herson (Ucraina). inițiere a judecării cauzei pe baza probelor Se editează din ianuarie 1991 administrate în faza de urmărire penală...... 28 Nr. 9(321) 2018 Redactor-şef L. Arsene, Vadim ENICOV. Jurisprudența unor instanțe dr. h. c. mult. internaționale și naționale în apărarea Colegiul de redacţie: securității juridice...... 34 Gh. Alecu, doctor în drept, profesor universitar (Constanța, România); T. Barzo, doctor hab. în drept, profesor, (Miskolc, Ungaria); Gh. Costachi, doctor hab. Igor SOROCEANU. Reflecții științifice pri- în drept, profesor univ.; V. Cușnir, doctor hab.în drept, profesor univ.; D. Garadjaev, doctor în drept, profesor, vind emigrația și imigrația în republica mol- Judecător la Curtea Constituțională (Bacu, Azerba- dova...... 39 idjan); E. Haritonov, doctor hab., profesor, membru cor. al AND (Odesa, Ucraina); E. Ișcenco, doctor hab. în drept, profesor (Moscova, FR); T. Kolomoeț, doctor Natalia SCIUCHINA. The constitutional ri- hab. în drept, profesor (Zaporojie, Ucraina); J. Kovac, doctor hab. în drept, profesor, Universitatea Paneu- ght to health protection and medical care: the ropeană (Bratislava, Slovenia); A. Lonciacov, doctor problem of implementation...... 45 hab. în drept, profesor (Habarovsk, FR); V. Strato- nov, doctor hab. în drept, profesor (Herson, Ucraina); V. Șepitico, doctor hab. în drept, profesor, membru cor. Александр СОСНА. Увольнение по al AND (Harcov, Ucraina). инициативе работодателя по основаниям, Adresa redacţiei: не зависящим от виновного поведения Casa presei, et. 5 str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD - 2012, работника...... 51 Republica Moldova Tel.: 022-233 790; 022-234 132 (contabilitatea) Александру БУРИАН. Рецензия на E–mail: [email protected] монографию Н.В. Щукиной «Социальные Index: RM 77030 права человека и гражданина в Республике © Legea şi viaţa Молдова, Кишинэу, 2018...... 57 Pagina web: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua 34 septembrie 2018

CZU: 341.64:340.13

Jurisprudența unor instanțe internaționale și naționale în apărarea Securității Juridice

Vadim ENICOV, Doctorand, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei

Rezumat Acest studiu analizează jurisprudența unor instanțe internaționale și naționale cu privire la apărarea securității juridice a persoanei, care reprezintă un principiu fundamental al statutului de drept și al protecției drepturilor omului. În sensul protejării drepturilor omului sunt esențiale exigențele de: previzibilitatea legii, accesibilitatea legii, neretroactivitatea legii și interpretarea unitară a legii. Alinierea acestor condiții este sine qua non pentru legislația de calitate și aplicarea ei corectă, fiind indispensabile respectării drepturilor omului. Cuvinte-cheie: stat de drept, securitate juridică, drepturile omului, previzibilitatea legii, accesibilitatea legii, neretroactivitatea legii, interpretarea unitară a legii

Jurisprudence of some international and national courts In protection of the Legal Certainty

Vadim ENICOV, Research doctorate, Institute for Legal and Political Research of The Academy of Sciences of Moldova

Summary This study analyzes the jurisprudence of some international and national courts in protectionof the legal certainty of the person, which is a fundamental principle of the rule of law state and the protection of human rights. To protect human rights, the following conditions are essential: predictability of the law, accessibility of the law, non-retroactivity of the law and unitary interpretation of the law. The harmonization of these conditions is the prerequisite for quality legislation and its correct application, as it is essential for the respect of human rights. Keywords: rule of law, legal certainty, human rights, predictability of the law, accessibility law, retroactivity of the law, uniform interpretation of the law ntroducere. Statul de lui și Securitate o exprimă foarte a fost semnată la 04 noiembrie Idrept există în condițiile bine proclamația din Declarația 1950, la Roma, formând temelia respectării normelor sale legale franceză a Drepturilor Omu- jurisprudenței europene. La scri- care sunt aliniate la standardele lui și Cetățeanului din 1789 erea textului acesteia a fost luată internaționale recunoscute. Una (Declarația franceză) că: Liberta- în considerare Declarația Univer- dintre preocupările actuale cele tea constă în puterea de a face to- sală a Drepturilor Omului [2, p. mai importante ale comunității tul ce nu dăunează altora [1, p. 1]. 1]. Printre noutățile introduse de internaționale este respectarea In senso lato, securitatea juridică Convenție față de Declarația fran- Drepturilor omului. Totodată, reprezintă exercitarea drepturilor ceză a fost desfășurarea mai mul- această preocupare este compara- omului în stare de siguranță lega- tor noțiuni printre care noțiunile bilă ca importanță cu o altă care lă. de legalitate, egalitate și dreptul la este Securitatea. Nu poate fi drept Declarația franceză își păstrea- siguranță. Deși nu a fost formulat la viață fără securitate personală ză actualitatea ca parte integrantă expres, vom argumenta mai jos că sau drept la proprietate fără secu- în Blocul constituțional al Repu- principiul securității juridice s-a ritate comunitară; nu poate fi drept blicii Franceze a V-a. Aceasta a conturat definitiv în jurisprudența la muncă fără securitate politică contribuit esențial la apariția prin- instanțelor judecătorești de apă- sau drept la sănătate fără securita- cipiului securității juridice, deoa- rare a drepturilor în jurul acestor te alimentară etc. Securitatea juri- rece conține, printre altele, norme norme din Convenție: dică este un principiu relativ nou juridice cu privire la:  Articol 5: Orice persoa- în jurisprudența internațională și • Egalitatea oamenilor în drep- nă are dreptul la libertate și la reflectă în deplină măsură legătura turi în articolul 1; siguranță; necesară între Drepturile omului • Dreptul la un proces legal în  Articol 6: Orice persoa- și Securitate. În această lucrare articolul 7; nă are dreptul la judecarea cauzei ne-am propus să identificăm fac- • Principiul neretroactivității le- sale în mod echitabil; torii care influențează conținutul gii penale în articolul 8 [1, p. 2].  Articol 7: Nimeni nu poa- securității juridice la etapa actua- Convenția Europeană a te fi condamnat pentru o acțiune lă. Sinergia între Drepturile omu- Drepturilor Omului (Convenția) sau o omisiune care, în momentul 35 septembrie 2018 săvârșirii, nu constituia o infracțiune a Drepturilor Omului. La 13 iu- ceea ce privește încălcarea princi- potrivit dreptului național sau nie 1979 Curtea s-a pronunțat în piului securității raporturilor juri- internațional [2, p. 2]. cauza Marckz v. Belgia, în care a dice. Totodată, Curtea a concluzi- Așa, normele privind siguranța, menționat că, principiul securității onat că, în absența unui remediu procesul echitabil și neretroacti- juridice, în mod necesar inerent care să rezolve aceste divergențe, vitatea legii, dezvoltarea cărora Convenției și dreptului comu- soluționarea diferită a cererilor am văzut în actele fundamentale nitar, lipsește statul membru de prezentate de mai multe persoane citate mai sus, au dus la formula- posibilitatea să pună în discuție aflate în situații similare conduce rea în jurisprudență a Principiului acte sau situații juridice anteri- la o stare de incertitudine, care tre- Securității Juridice. Astfel, după oare pronunțării vreunei hotărâri. buie să fi diminuat încrederea pu- cum am menționat, principiul Unele state contractante care au blicului în actul de justiție, aceas- securității juridice s-a conturat prin o instanță Constituțională aplică tă încredere fiind cu certitudine o contopirea a două domenii pri- soluția similară: dreptul lor public componentă esențială a statului de mordiale: Respectarea drepturilor intern limitează efectul retroactiv drept. Incertitudinea juridică în omului și Asigurarea securității. al legilor și le anulează prin deci- cauză i-a privat pe reclamanți de Or, cu o structură complexă, prin- ziile acestei instanțe [5, p. 3]. un proces echitabil [6, p. 7]. Arti- cipiul securității juridice s-a for- În Hotărârea din 2 noiembrie colul 6 din Convenție stabilește un mat din înțelegerea că omul trebu- 2010, în cauza Ștefănică v. Ro- șir de cerințe precise față de „pro- ie protejat contra unui pericol care mânia, Curtea a motivat că cauza cesul echitabil” și acestea se înca- vine chiar din partea dreptului, se referă la o problemă legală ce îi drează în principiul mai general de contra unei insecurități pe care a afectează pe foștii angajați ai unei securitate juridică. creat-o dreptul sau pe care acesta bănci care au făcut parte din același În cauza Medvedyev și alții v. riscă s-o creeze [3, p. 10]. Ulterior, proces de concediere colectivă. Franța (29/03/2010) Curtea sub- mai multe norme juridice au primit Aceasta acceptă faptul că miza liniază că, în cazul privării de li- dezvoltare, fiind aduse explicații problemei legale nu era un subiect bertate, este deosebit de important și contribuind la definirea regulilor de interes general pentru întreaga să se respecte principiul general al de aplicare a Convenției Europene societate, dar a afectat o categorie securității juridice. Prin urmare, a Drepturilor Omului. În a doua bine definită de persoane. Aceasta este esențial că condițiile pentru jumătate al secolului XX-lea, prin- consideră că reclamanții, ca orica- privarea de libertate în conformita- cipiul securității juridice a devenit re alt cetățean, aveau dreptul la un te cu legislația internă și / sau drep- una dintre noutățile jurisprudenței proces echitabil pentru stabilirea tul internațional sunt clar definite internaționale. pretențiilor lor civile, iar drep- și că legea însăși să fie previzibilă Jurisprudența Curții Eu- tul la un proces echitabil include în aplicare, astfel încât să umple ropene a Drepturilor Omului. dreptul la securitatea raporturi- standardul de „legalitate” stabilit Pentru prima dată principiul cer- lor juridice. În acest sens, Curtea de Convenție, care impune că toa- titudinii sau securității juridice a reamintește jurisprudența sa, po- te legile să fie suficient de precise fost menționat în Hotărârea din 06 trivit căreia principiul securității pentru a evita orice risc de arbitra- aprilie 1962 a Curții de Justiție a raporturilor juridice decurge din riu și pentru a permite cetățeanului Uniunii Economice Europene, în Convenție și constituie unul dintre să prevadă, într-o măsură rezona- cauza Uitdenbogerd v. Robert elementele de bază ale statului de bilă în circumstanțele cazului, Bosch. În această hotărâre, Cur- drept. Totuși, atunci când există consecințele unui anumit act. De tea a statuat că “sunt inadmisi- divergențe cu privire la aplicarea asemenea, nu se poate argumenta bile situațiile în care anumite re- unor dispoziții legale în esență si- că dreptul statului satisface prin- glementări sunt revocate cu efect milare în cazul persoanelor aflate cipiului general al securității juri- retroactiv, dacă aceasta duce la în grupuri aproape identice, apare dice, dacă nu îndeplinește condiția nulitatea unor acorduri. Acest fapt o problemă în privința securității previzibilității și accesibilității ne- ar fi contrar principiului general al raporturilor juridice. Aceasta a cesare pentru a îndeplini standar- certitudinii juridice – principiu de fost situația și în această cauză. În dele de legalitate. Mai mult decât drept care trebuie respectat.”[4, p. concluzie, Curtea a declarat admi- atât, în cazul în care unele state vi- 5] Astfel, inițial, principiul certitu- sibil capătul de cerere întemeiat pe zează să codifice dreptul cutumi- dinii juridice a fost aplicat cu refe- art. 6 § 1 din Convenție (Dreptul ar, acestea trebuie să corespundă rire la neadmiterea retroactivității la un proces echitabil) în ceea ce exigențelor Convenției. Numai o normelor juridice. Ulterior, princi- privește insecuritatea raporturilor interpretare îngustă este conformă piul securității juridice a fost pus juridice și a hotărât că a fost în- cu obiectul și scopul articolului 5 în aplicare de Curtea Europeană călcat art. 6 § 1 din Convenție în § 1 al Convenției (Dreptul la li- 36 septembrie 2018 bertate și la siguranță), iar Curtea în litigiu. Totodată, în ce privește de altă parte această activitate con- concluzionează că în sensul aces- alți reclamanți, constată că tran- tribuie neîncetat la perfecționarea tui articol, lipsa bazei legale cu ca- sferul de proprietate nu a fost în- teoriei constituționale și bazei le- lificările necesare pentru a satisfa- registrat și că aceștia nu au primit gislative. Mai jos vom aduce câte- ce principiul general al securității nicio compensație sau teren în va exemple în argumentarea aces- juridice duce la încălcarea schimb. Prin urmare, Curtea con- tei afirmații. dreptului[7, p. 27]. În această inter- sideră că situația reclamanților nu În Hotărârea nr. 29 din pretare a Curții am văzut calitățile poate fi considerată “previzibilă” 06.11.2017 pentru controlul suplimentare ale securității juridi- și nu satisface cerința “securității constituționalității unor preve- ce, anume a previzibilității legii juridice”. Având în vedere aceste deri ale articolului 38 alin.(7) și accesibilității legii, înaintând argumente, Curtea consideră că din Legea instituțiilor financiare anumite cerințe clare față de adop- ingerința în dreptul de proprietate nr.550-XIII din 21 iulie 1995, Cur- tarea acestora. Totodată, Curtea fără un act de transfer al dreptu- tea Constituțională a Republicii menționează necesitatea aducerii lui nu este compatibilă cu prin- Moldova s-a referit la menținerea legilor în concordanță cu aceste cipiul legalității și, prin urmare, efectelor actelor Băncii Naționale exigențe. Aceste argumente au la a încălcat dreptul reclamanților a Moldovei (BNM) emise în pro- bază imperativul principiului în- la respectarea proprietății lor. În cesul de lichidare a băncilor co- crederii legitime, care impune că consecință, a avut loc o violare a merciale. Curtea a menționat că legislația trebuie să fie clară și pre- articolului 1 din Protocolul nr. 1 la lichidarea unei bănci, care se află dictibilă, unitară și coerentă [8, p. Convenție[9, pp. 6-7]. După cum în situație de lichidare, are ca 146]. vedem, interpretarea dată de Curte scop de a despăgubi prompt și si- Nu doar în materie penală Cur- va schimba inevitabil modalitatea gur creditorii săi, precum și de a tea aplică exigențele principiului de exercitare a unor drepturi legate evita eventualele repercusiuni ale de securitate juridică și de nere- de proprietate, transferul dreptului incapacității sale de plată asupra troactivitate. În cauza Mocanu de proprietate și protecția dreptu- întregului sistem bancar al țării. În și alții v. Moldova (26/06/2018), lui de proprietate. situația dată, legea stabilește ex- Curtea constată că părțile sunt Jurisprudența Curții Consti- pres că, dacă se constată că Banca de acord că există o privare de tuționale a Republicii Mol- Natională a dispus ilegal lichida- proprietate în sensul articolului dova: Curtea Constituțională a rea băncii, acest proces a devenit 1§ 1din Protocolul adițional nr.1 Republicii Moldova consecvent deja ireversibil. În schimb, Banca (Protecția proprietății). Curtea pune în aplicare interpretările și Natională va fi pusă în situația să a reamintit că acest articol im- explicațiile date de Curtea Eu- repare prejudiciul material inte- pune, în primul rând, că orice ropeană a Drepturilor Omului. gral, ceea ce înseamnă că în afară interferență din partea autorităților Competența o găsim înTitlul V din de sumele bănești propriu-zise este publice în exercitarea dreptului la Constituție, articolul 134, conform posibilă încasarea și a beneficiului protecția proprietății trebuie să fie căruia Curtea Constituțională ga- ratat pentru toată perioada cât ar fi legală. Ea a reiterat în continuare rantează supremația Constituției, existat această bancă. că practica de expropriere, de fapt, asigură realizarea principiului Curtea Constituțională a Re- permite administrației publice să separării puterii de stat în pute- publicii Moldova a reținut că, în ocupe o proprietate și de a-i trans- re legislativă, putere executivă și situația în care sancțiunile apli- forma ireversibil destinația, așa putere judecătorească și garan- cate de BNM constituie o situație că este în cele din urmă de la si- tează responsabilitatea statului consumată și un proces ireversi- nea patrimoniului public fără să fi fată de cetățean și a cetățeanului bil, prevederile legale contestate, existat nici un act formal și decla- fată de stat [10, p. 26]. Reieșind potrivit cărora declararea ilega- rativ al transferului de proprietate. din atribuțiile sale constituționale, lă de către instanța de judecată a De asemenea, Curtea notează că Curtea Constituțională în repetate acțiunilor întreprinse de BNM nu instanțele moldovenești au apro- rânduri a interpretat acte norma- afectează efectul actelor emise, au bat practica de expropriere, de tive reieșind din exigențele Prin- drept scop asigurarea securității fapt, considerând că reclamanții cipiului securității juridice. Pe de raporturilor juridice în sistemul au fost privați de proprietatea lor o parte, Curtea Constituțională a bancar. Curtea menționează că, pentru o cauză de utilitate publică. Republicii Moldova ia în conside- în temeiul articolului 54 alin. (2) Totuși, aceasta observă că, actul rare jurisprudența Curții Europene din Constituție (Restrângerea formal de transfer de proprietate a a Drepturilor Omului și participă exercițiului unor drepturi sau al fost încheiat numai după trei ani activ prin aportul propriu la dez- unor libertăți), dreptul de a cere de ocupare de către stat a terenului voltarea practicii constituționale, anularea pe cale judiciară a unui 37 septembrie 2018 act poate fi supus unor condiții în văzută de lege (nulla poena sine implică adoptarea de către legisla- cazul în care urmărește un scop le- lege) (Aplicarea acelorași princi- tor a unor legi accesibile și previ- gitim, este necesar într-o societate pii le-am văzut și în jurisprudența zibile. Condiția accesibilității pre- democratică și este proporțional cu CEDO). Legalitatea incriminării supune ca textele de lege să poată scopul urmărit. Curtea reține că ar- și a pedepsei reprezintă principa- fi cunoscute de către destinatari. ticolul 54 alin. (3) din Constituție la garanție a securității juridice a Orice persoană trebuie să poată să admite restrângerea garanțiilor persoanei în materie penală. Prin- dispună de informaţii privind nor- constituționale consacrate de ar- cipiul în discuție are consecințe mele juridice aplicabile într-un caz ticolul 53 alin.(1) din Constituție atât în activitatea de elaborare a concret. Accesibilitatea legii are (Dreptul persoanei vătămate de o normelor penale, cât și în procesul în vedere aducerea la cunoștința autoritate publică). Ținând cont de aplicării acestora. Altfel spus, el se publică a actelor normative și in- considerentele menționate, Curtea adresează deopotrivă legislatoru- trarea în vigoare a acestora, care reține că, în temeiul limitărilor ad- lui și judecătorului. În activitatea se realizează în baza articolului 76 mise de articolul 54 din Constituție, legislativă, principiul legalității din Constituție (Intrarea în vigoa- prevederile lit. a) alin.(7) al artico- incriminării și a pedepsei inter- re a legii), legea publicându-se în lului 38 din Legea instituțiilor fi- vine atât sub aspect material, cât Monitorul Oficial. La rândul ei, nanciare nu sunt disproporționate și sub aspect formal. Sub aspect condiția previzibilității este în- în raport cu scopurile legitime de material, acest principiu îi impune deplinită atunci când justițiabilul protecție a drepturilor creditorilor legislatorului două obligații fun- poate cunoaște, din chiar textul și garantare a administrării cores- damentale: 1) să prevadă într-un normei juridice pertinente, iar la punzătoare a băncii. Pentru consi- text de lege faptele considerate nevoie cu ajutorul interpretării derentele expuse, Curtea constată infracțiuni și pedepsele aferente; acesteia de către instanțe sau cu că prevederile supuse controlului și 2) să redacteze textul legal cu ajutorul unor juriști profesioniști, constituționalității sunt conforme suficientă claritate, pentru ca orice care sunt acțiunile și omisiunile articolelor 20 (Accesul liber la persoană să poată realiza care sunt ce-i pot angaja răspunderea penală justiție) și 53 alin. (1) (Citat mai acțiunile sau inacțiunile care intră și care este pedeapsa care îi poa- sus) din Constituție[11, p. 4]. Ast- sub incidența lui. Aspectul for- te fi aplicată, în cazul încălcării fel, Curtea Constituțională a dat o mal se referă la obligația adoptării unei norme. Prin urmare, Curtea interpretare extinsă a principiului normelor penale ca legi organice, Constituțională a Republicii Mol- securității juridice în partea ce potrivit articolului 72 alin. (3) lit. dova a concluzionat că, articolul ține de neretroactivitatea acte- n) din Constituție (Categorii de 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal lor, exceptând cazurile de scop legi). Pe de altă parte, principiul este susceptibil de interpretare ex- legitim, necesar și proporțional. analizat le impune subiectelor do- tensivă defavorabilă făptuitorului. Mai jos vom vedea că, pentru tate cu competența aplicării legii Iar, așa cum reiterează Curtea Eu- aplicarea corectă a principiului penale două obligații esențiale: in- ropeană, interpretarea extensivă neretroactivității, tehnica legisla- terpretarea strictă a legii penale și defavorabilă constituie o încălca- tivă este la fel de importantă. În interzicerea analogiei, adică să nu re a articolului 7 din Convenția studiile juridice de specialitate a aplice legea dincolo de conținutul Europeană (Nicio pedeapsă fără fost menționat că, prima condiție acesteia, și, respectiv, interzicerea lege). Rezumând cele enunțate, ce asigură aplicabilitatea dreptului aplicării retroactive a legii penale, Curtea Constituțională a conchis o constituie suficienta sa definire cu excepția legii penale mai favo- că prevederile articolului 361 alin. [12, p. 268]. rabile. (2) lit. c) din Codul penal sunt for- În Hotărârea nr.12 din Așadar, infracțiunea și pedeap- mulate într-o manieră imprecisă și 14.05.2018 privind excepția de sa trebuie să fie prevăzute de lege. neclară și le conferă autorităților, neconstituționalitate a articolu- Expresia „prevăzută de lege” pre- care le aplică, o marjă largă de lui 361 alin. (2) lit. c) din Codul supune, între altele, ca legea să discreție. Prin urmare, ele nu în- penal, Curtea constată că princi- întrunească standardul calității, deplinesc standardul calității legii piul legalității incriminării și a aceasta trebuie să fie – așa cum penale, fiind contrare articolelor 1 pedepsei penale presupune, prin afirmă constant Curtea Europeană alin. (3) (Stat de drept) și 22 (Ne- definiție, că nicio faptă nu poate a Drepturilor Omului – accesibi- retroactivitatea legii), coroborate fi considerată ca infracțiune, dacă lă și previzibilă. De altfel, Curtea cu articolul 23 alin. (2) (Citat mai nu există o lege care să prevadă Constituțională notează că și arti- sus) din Constituție[13, p. 3]. acest lucru (nullum crimen sine colul 23 alin. (2) din Constituție În concluzie, vom menționa lege) și că nu poate fi aplicată (Dreptul fiecărui om de a-și că, atât știința dreptului, cât și nicio pedeapsă, dacă nu este pre- cunoaște drepturile și îndatoririle) jurisprudența sunt în dezvoltare și 38 septembrie 2018 perfecționare permanentă, comple- 38.155/02 Ştefănică şi alţii împotriva Ro- Chișinău; Membru al Consiliului de tându-se una pe alta și contribuind mâniei” [Interactiv]. https://hudoc.echr.coe. supraveghere al Băncii Naționale a prin noile idei și interpretări logi- int/eng#{%22fulltext%22:[%22%C5%9Ete Moldovei ce care reies din relațiile juridice f%C4%83nic%C4%83%20%C5%9F.a.%20 Contact: +37379444301 c.%20Rom%C3%A2nia%22],%22docume [email protected] în societate. Conținutul principiu- ntcollectionid2%22:[%22GRANDCHAM lui securității juridice la etapa ac- BER%22,%22CHAMBER%22],%22ite- Information about the tuală este influențat de relațiile ju- mid%22:[%22001-122613%22]}[Accesat author: ridice în dezvoltare din societate, 06/08/2018]. Vadim ENICOV, jurisprudența instanțelor abilitate 7. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Research doctorate, Institute for Legal și interpretarea dată de acestea. „Hotărârea din 29/03/2010 în cauza nr. 3394/03 and Political Research ofthe Academy Sarcina de interpretare este deloc Medvedyev v. Franța” [Interactiv]. https://hu- of Sciences of Moldova; Expert in the facilă, fiind afirmat în literatura doc.echr.coe.int/eng#{%22fulltext%22:[% Institute for Public Policies; Member de specialitate că, elaborarea legi- 22\%22AFFAIRE%20MEDVEDYEV%20 of the Supervisory Board of the lor nu este numai o artă, ci este, ET%20AUTRES%20c.%20FRANCE\%22% National Bank of Moldova în egală măsură, o știință sau mai 22],%22documentcollectionid2%22:[%22G Contact:+37379444301 RANDCHAMBER%22,%22CHAMBER%2 [email protected] exact o tehnică și, în plus, o tehnică 2],%22itemid%22:[%22001-97988%22]}[Ac- dificilă [14, p. 476]. Prin respecta- cesat 05/08/2018]. rea Principiului securității juridi- 8. Hartley TC, The foundations of Euro- ce, instanțele judecătorești contri- pean Community law, Oxford: Oxford Univer- buie substanțial la îmbunătățirea sityPress, 2007. cadrului legislativ și o mai bună 9. Curtea Europeană a Drepturilor Omu- înțelegere a modalităților exacte lui, „Hotărârea din 26/06/2018 în cauza nr. de aplicare a legilor. 8141/07 Mocanu și altii v. Republica Moldo- va” [Interactiv]. https://hudoc.echr.coe.int/ eng#{%22itemid%22:[%22001-184426%22]} [Accesat 01/08/2018]. 10. Parlamentul Republicii Moldova, Referințe bibliografice „Constituția Republicii Moldova” 29/07/1994. [Interactiv]. http://lex.justice.md/index.php?a 1. Assemblée nationale, «Déclaration des ction=view&view=doc&lang=1&id=363979 Droits de l’Homme et du Citoyen» 26/08/1789. [Accesat 29/07/2018]. [En ligne]. https://www.conseil-constitution- 11. Curtea Constituțională a Republicii nel.fr/node/3850/pdf [Accès le 06/08/2018]. Moldova , „Hotărârea nr. 29 din 06/11/2017 2. Consiliul Europei, „Convenția pentru pentru controlul constituţionalităţii unor pre- apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților vederi ale articolului 38 alin.(7) din Legea Fundamentale” 04/11/1950 https://www. instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie echr.coe.int/Documents/Convention_RON. 1995” [Interactiv]. http://www.constcourt.md/ pdf[Accesat 06/08/2018]. ccdocview.php?tip=hotariri&docid=636&l=ro[ 3. Lucien François, «Le problème de la Accesat 01/08/2018]. sécurité juridique,» chez La sécurité juridique, 12. Jean Dabin, Theorie Générale du Droit, Liège, Jeune Barreau de Liège, 1993. Paris: Dalloz, 1969. 4. Curtea de Justitie a Uniunii Europene, 13. Curtea Constituțională a Republicii „Hotărâre în cauza nr. 13/61 Uitdenbogerd vs Ro- Moldova, „Hotărârea nr.12 din 14/05/2018 bert Bosch” 06/04/1962. [Interactiv]. http://www. privind excepţia de neconstituţionalitate a ar- ier.ro/sites/default/files/traduceri/61961J0013. ticolului 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal” pdf[Accesat 06/08/2018]. [Interactiv]. http://www.constcourt.md/ccdoc- 5. Curtea Europeană a Drepturilor view.php?tip=hotariri&docid=659&l=ro[Acce Omului, „Decizie din 13/06/1979 in Ca- sat 01/08/2018]. uza nr.6833/74 Marckz vs. Belgia” [In- 14. Jean-Claude Piris, «Union européen- teractiv]. https://hudoc.echr.coe.int/ ne: comment rédiger une legislation de qualité eng#{%22fulltext%22:[%22\%22CASE%20 dans 20 langues et pour 25 Etats members» Re- OF%20MARCKX%20v.%20BELGIUM\%22 vue du droit public, n° 12, 2005. %22],%22documentcollectionid2%22:[%22G RANDCHAMBER%22,%22CHAMBER%22] Informație despre autor: ,%22itemid%22:[%22001-57534%22]} [Acce- Vadim ENICOV, sat 06/08/2018]. Doctorand, Institutul de Cercetări 6. Curtea Europeană a Drepturilor Omu- Juridice și Politice al Academiei lui, „Hotărârea din 02/11/2010 în cauza nr. de Științe a Moldovei; Expert în Institutul de Politici Publice, LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică ISSN 1810-309X

Întreprindere de stat Fondator – Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova SUMAR Certificat de înregistrare nr. 10202264 din 11.02.1993 Gheorghe COSTACHI, Andrei MUNTEANU. Publicaţie acreditată de Consiliul Eficienţa şi legitimitatea puterii de stat...... 4 Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin Mihai STĂVILĂ. Efectele stărilor modificatoare Hotărîrea nr. 6 1 din 30.04.2009 (de agravare şi/sau de atenuare) în procesul dife- Categoria C renţierii şi individualizării pedepsei penale...... 10 Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Ministerul Afacerilor Interne, Institutul Viorel ALBU. Controlul parlamentar: concept, de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată, Institutul de cercetări Juridice și Politice al Academiei de forme şi importanţă ...... 15 Ştiinţe a Moldovei, Academia ,,Ştefan cel Mare” a MAI, Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu” (Cahul), Costin Mănescu. Răspunderea juridică pentru Universitatea Slavonă, Universitatea ,,Spiru Haret” (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” (Iaşi), evaziune fiscală în Republica Moldova...... 23 Universitatea de Stat din Herson (Ucraina). Ina BOSTAN. Noțiunea, conținutul și clasificarea Se editează din ianuarie 1991 Nr. 8 (284) 2015 sancțiunilor juridice...... 33 Redactor-şef L. Arsene Gheorghe CIOCÎRLAN. Abordări științifice oc- Colegiul de redacţie: cidentale privind instituția cetățeniei...... 37 Gh. Alecu, doctor în drept, prof. univ. (Constanţa, România); A. Armeanic, doctor în drept, conf. univ.; V. Balmuş, doctor în drept; C. Bocancea, doctor în Vadim Enicov. Reflecţii asupra semnificaţiilor drept, prof. univ. (Iaşi, România); V. Bujor, doctor securităţii ca fenomen social ...... 44 în drept, prof. univ.; A. Burian, doctor habilitat în drept; T. Capşa, doctor în drept; Gh. Costachi, doctor habilitat în drept, prof. univ.; I. Floander, doctor în Igor CRISTAL. Examinarea sau executarea adre- drept (Constanţa, România); M. Gheorghiţă, doctor selor curţii constituţionale?...... 50 habilitat în drept, prof. univ.; Gh. Gladchi, doctor habilitat în drept; V. Guţuleac, doctor în drept, prof. univ.; V. Florea, doctor în drept, prof. univ.; Valeriu KUCIUK. Abuz de drept și raportările V. Moraru, doctor în drept, prof. univ.; V. Naumov, societăților pe acțiuni...... 55 redactor-şef adjunct; V. Popa, doctor habilitat în drept, prof. univ.; V. Stratonov, doctor în drept, prof. univ. (Herson, Ucraina).

Adresa redacţiei: Casa presei, et. 5 str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD - 2012, Republica Moldova Tel.: 022-233 790; mob. 067431762; 022-234 132 (contabilitatea)

E–mail: [email protected] Index: RM 77030 © Legea şi viaţa Pagina web: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua 44 august 2015

REFLECŢII ASUPRA SEMNIFICAŢIILOR securității CA FENOMEN SOCIAL

Vadim Enicov, expert, Institutul de Politici Publice, doctorand, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

SUMMARY The purpose of this article is to reveal the social essence of security and identification hypostasis in which it manifests itself: as need, interest, a sense, purpose and result of specialized activities, value, social function, relation, process, system, a branch of science, an art form. Keywords: security, social function, social phenomenon РЕЗЮМЕ Целью данной статьи является раскрытие социальной сущности безопасности и выявление ипостасий в котором оно проявляется как потребность, интерес, ощущение, цель и результат специализированной деятельности, ценность, социальная функция, отношение, процесс, система, отрасль науки, вид искусства. Ключевые слова: безопасность, социальная функция, социальное явление

ntroducere. Securitatea oa- război, conflicte, omoruri, furturi și pecte teoretice şi practice legate Imenilor, protecţia lor faţă de alte infracțiuni şi acte inumane [2]. de această asigurare, iar, pe de altă diferite pericole şi ameninţări preo- Prin urmare, necesitatea secu- parte, trezeşte un interes deosebit cupă omul ca fiinţă raţională (homo rităţii este unul din mecanismele faţă de problemele securităţii din sapiens) de la începutul existenţei motivaţionale de bază ale vieţii şi partea majorităţii ramurilor ştiinţei, sale. La fazele incipiente ale func- activităţii omului, precum şi al ori- mai ales din partea ştiinţelor soci- ţionării şi dezvoltării comunităţii cărei fiinţe umane [3]. Din momen- ale [6]. umane, securitatea acesteia se re- tul apariţiei omenirii, securitatea a Prin urmare, în prezent, o im- ducea în principal la protecţia faţă devenit necesitatea primordială a portanţă deosebită o are formarea de influenţa fenomenelor naturale, individului [4] şi a societăţii. ştiinţifică a noţiunii de securitate. la capacitatea omului de a-şi asigu- Abordarea contemporană a se- Mai mult, în decursul ultimelor de- ra existenţa sa. Ulterior, în funcţie curităţii ca mijloc de protecţie a in- cenii, s-a schimbat radical situaţia de instituţionalizarea relaţiilor so- tereselor oamenilor şi societăţii are globală în ceea ce priveşte atitudi- ciale, a devenit necesară protecţia vechi rădăcini istorice. În Dicţiona- nea faţă de securitate în totalitatea oamenilor nu doar faţă de perico- rul enciclopedic rus, editat la fine- înţelesurilor pe care le cuprinde ea. lele şi ameninţările naturale, dar şi le sec. al XIX-lea, este indicat că: Pericolele vechi au dispărut sau sînt faţă de cele generate de către omul „Securitatea personală şi patrimo- pe cale de dispariţie, iar locul lor îl însuşi. Respectiv, o condiţie a se- nială constituie cea mai importantă ocupă altele noi, uneori mult mai curităţii societăţii umane a devenit garanţie a dezvoltării umane. Lipsa ameninţătoare. În virtutea aces- nu doar prevenirea şi combaterea securităţii persoanei şi a proprie- tor transformări se impune o nouă pericolelor şi ameninţărilor gene- tăţii este egală cu absenţa oricărei conştientizare şi o altă abordare a rate de „forţele naturii şi diferite legături dintre eforturile umane şi noţiunii de securitate [7]. accidente”, ci şi de „voinţa rea a atingerea scopurilor pentru care se Ţinînd cont de cele enunţate, în oamenilor” [1]. depun aceste eforturi (…)” [5]. studiul de faţă ne propunem să dez- Viaţa oamenilor în toate tim- Altfel spus, fără asigurarea se- văluim esenţa socială a securităţii purile a fost ameninţată de peri- curităţii orice activitate umană este ca fenomen şi să elucidăm iposta- cole. Chiar din momentul naşterii, lipsită de sens. Iată de ce, spre de- zele de manifestare a acesteia ca: existenţa şi bunăstarea omului sînt osebire de alte domenii ale cunoaş- necesitate, interes, senzaţie, scop ameninţate de foame, maladii, ani- terii, studierea problemei securităţii şi rezultat al activităţii specializa- male sălbatice, dezastre naturale, contribuie în cea mai mare măsură te, valoare, funcţie socială, relaţie, catastrofe cu caracter tehnogen etc. la interpretarea societăţii ca un or- proces, sistem, ramură a ştiinţei şi Dar cel mai mare pericol pentru oa- ganism unitar şi indivizibil. Anume artă. meni întotdeauna a fost şi rămîne această circumstanţă explică, pe Rezultate obţinute şi discuţii. a fi omul însuşi, condus de invidie, de o parte, enorma complexitate a Conştientizarea de către societate lăcomie, ură, agresivitate și alte cunoaşterii în detalii a problemei a necesităţii vitale a securităţii sale pasiuni și motive negative de con- ce ţine de asigurarea securităţii şi şi asigurarea unui nivel satisfăcă- duită, care generează la rîndul lor insuficienta elaborare a multor as- tor al acesteia au constituit practic august 2015 45 pe parcursul întregii istorii a civile şi ameninţări la adresa securităţii naţionale [15]. Ea este privită şi ca lizaţiei umane niște stimuli pentru din lumea contemporană [11]. o capacitate a societăţii de a-şi păs- manifestarea unui interes deosebit În viziunea autorului A. Rusnac, tra integritatea, autonomia şi dura- al oamenilor faţă de acest feno- această noţiune trebuie, în primul bilitatea relativă, posibilitatea de men, pentru studierea multilatera- rînd, să reflecte esenţa fenomenului a se dezvolta, precum şi ca formă lă şi înţelegerea acestuia. Primele dat, iar, în al doilea rînd, să-l denu- de activitate – un sistem de măsuri idei despre securitate se reduceau, mească corect, evidenţiind cele mai orientate spre prevenirea pericolu- în principal, la înţelegerea aceste- esenţiale elemente ale conţinutului lui [16]. ia ca o asemenea stare a mediului acestuia – atît metodologice, cît şi În acelaşi context, savanţii sub- înconjurător al omului în care lip- ale activităţii practice [12]. Punc- liniază că, din punctul de vedere al sesc pericolele, adică condiţiile şi tele de vedere expuse în literatura structurii şi al manifestărilor, secu- factorii ce ar ameninţa indivizii sau de specialitate indică existenţa unei ritatea este un fenomen social com- comunităţile la nivel de familie, mari dispersări a opiniilor, absenţa plex, ce reflectă interesele contra- populaţie, stat. În continuare, odată unei fundamentări metodologice fi- dictorii în relaţiile diferitor subiecţi cu declanşarea progresului ştiinţi- nite a fenomenului de securitate. sociali. Adeseori unii dintre ei tind fico-tehnic, în procesul de formare După cum am enunţat mai sus, a-şi asigura securitatea din contul şi consolidare a statelor naţionale literalmente, securitatea este în- altora sau nu iau în consideraţie ideile teoretice despre securitate ţeleasă ca “lipsă a pericolului”, interesele de securitate ale altor s-au îmbogăţit şi s-au dezvoltat accepţiune privită ca una îngustă. oameni, grupuri, populaţii, gîndesc continuu, iar aprecierea acesteia ca Potrivit cercetătorului rus В.М. cu ajutorul categoriilor învechite şi fenomen permanent a fost corecta- Родачин, în practică, semnificaţia valorilor egoiste, ignorînd legitatea tă şi concretizată, fiind formate noi dată are un caracter relativ, întru- de bază conform căreia securitatea paradigme ale securităţii şi asigu- cît în viaţa reală destul de rar pot în epoca globalizării este indivizi- rării acesteia [8] fi întîlnite situaţii cu o lipsă totală bilă. De aici, problematica securi- Referitor la originile termenului de pericole sau ameninţări [13]. tăţii este fundamentată de poziţii de securitate, se consideră că aces- Respectiv, cu mult mai reală este subiective, aprecieri echivoce, raţi- ta provine de la cuvintele latine accepţiunea extensivă a termenu- onamente fragmentare. Din consi- „securitatis” şi „securitas”. Din- lui, care derivă din interacţiunea derentul dat, în plan metodologic, colo de această certitudine privind indivizilor şi a obiectelor sociale este important a avea o reprezenta- originile conceptului, se ridică o cu diferite împrejurări şi factori ce re integră a securităţii ca fenomen serie de întrebări legate de ceea ce au o influenţă negativă şi distruc- social [17]. înţelegem prin acest concept, de- tivă asupra acestora. Prevenirea, Pe aceeaşi linie de gîndire se venit unul central în relaţiile con- reducerea, neutralizarea acestor plasează şi cercetătorii autohtoni, temporane şi, în special, în teoria influenţe ce prejudiciază existenţa, care menţionează că securitatea nu relaţiilor internaţionale. În viziu- bunăstarea, activitatea oamenilor înseamnă lipsa pericolului, mai de- nea cercetătoarei române N. Laşan, şi funcţionarea obiectelor sociale, grabă protecţia de pericol, ea repre- pornind de la faptul că probleme- precum şi menţinerea nivelului de zentînd una din condiţiile autode- le de securitate sînt unele din cele viaţă şi un nivel nu mai mic decît terminării, autodezvoltării persoa- mai vechi probleme care există în cel critic reprezintă securitatea în nei, a diverselor comunităţi umane, lume, se poate afirma cu certitu- accepţiunea sa largă [14]. a omenirii în ansamblu. În baza dine că definiţia acestui concept a Studiile teoretice asupra pro- generalizării părerilor mai multor depins şi depinde nu doar de epoca blemelor securităţii realizate în autori, se conchide că drept obiect analizată, ci şi de actorii conside- decursul istoriei denotă faptul că al securităţii este starea de protecţie raţi a fi importanţi, şi mai -impor securitatea reprezintă un fenomen a persoanei, a societăţii şi a statului tant de persoana care emite aceas- deosebit de larg. În condiţiile con- în ansamblu, iar sarcinile securită- tă definiţie [9]. De altfel, se poate temporane, în literatură securitatea ţii sînt de a forma condiţii necesare afirma că „securitatea, la fel ca şi este caracterizată nu doar ca lipsa pentru a asigura dezvoltarea stabilă alte concepte din ştiinţele sociale, pericolelor ce ameninţă individul, şi progresivă a relaţiilor dintre state nu acceptă o definiţie neutră” [10]. societatea, statul, dar şi ca o exis- [18], precum şi în cadrul statului. Respectiv, N. Laşan subliniază că tenţă a condiţiilor pentru o viaţă De aici reiese că securitatea nu demersul definirii conceptului de decentă a oamenilor, satisfacerea este de ordinul absolutului, ea că- „securitate” este unul cu atît mai şi realizarea necesităţilor şi intere- pătînd nuanţă semantică doar cu dificil în zilele noastre, avînd în selor acestora, ca o stare stabilă a referinţă la obiecte concrete sau la vedere numeroasele dimensiuni ale societăţii, dezvoltarea progresivă şi anumite domenii de activitate uma- securităţii şi diversificatele perico- durabilă în sistemul relaţiilor inter- nă şi ale lumii înconjurătoare [19]. 46 august 2015

Este de menţionat că, în ultimul a prsoanei, societăţii, statului, fapt progresivă a persoanei, societăţii şi timp, a devenit uzuală următoarea ce le permite acestora să-şi menţină statului [23]. definiţie a noţiunii de securitate: şi să-și sporească valorile materiale Aceeaşi idee este promovată şi ”capacitatea de protecţie a socie- şi spirituale; de către R. Nichifor, care susţine tăţii, persoanei, statului de pericole - în al cincilea rînd, securitatea, că securitatea reprezintă în sine o şi ameninţări”. Această definiţie, în în formula sa absolută, înseamnă necesitate fundamentală a fiinţei viziunea lui A. Rusnac, îngustea- absenţa pericolelor şi ameninţărilor umane. Iată de ce majoritatea ca- ză sensul securităţii prin utilizarea asupra sferei materiale şi spirituale ută să obţină securitatea prin toate termenului „protecţie”, ceea ce în- ale activităţii umane; mijloacele posibile. Securitatea in- seamnă de fapt separarea acţiunii - în al şaselea rînd, pivotul tu- dividului nu este doar o absenţă a de apărare de actul agresiunii. Pro- turor noţiunilor utilizate îl consti- riscurilor şi ameninţărilor la adresa tecţia înseamnă a apăra, a ocroti, a tuie ameninţarea ca indiciu real al integrităţii sale. Aceasta reprezintă păzi anumite fiinţe sau lucruri. Re- pericolului. Mai mult, în contextul o stare în care pericolele şi condi- spectiv, în cazul dat, potrivit cerce- dat ameninţarea capătă calitatea ţiile care pot favoriza dezvoltarea tătorului, se minimalizează sau dis- caracteristicii esenţiale. lor sînt monitorizate, presupunînd par complet principalele proprietăţi Analizînd toate aceste abordări, controlul pericolelor, şi nu absenţa şi funcţii ale securităţii – acţiunile cercetătorul deduce că esenţa secu- lor totală, antrenînd cu sine o stare preventive de asigurare a securită- rităţii o constituie pericolul şi ac- de linişte şi siguranţă [24]. ţii: diminuarea, atenuarea, înlătu- ţiunile de combatere a lui [22]. În Aşadar, securitatea nu există rarea şi anticiparea pericolelor şi a acelaşi timp, el subliniază pe bună ca ceva de la sine, izolat de vita- ameninţărilor [20]. dreptate că securitatea nu înseam- litatea umană. Ea este strîns legată O analiză generală a determi- nă atît lipsa pericolului, cît, mai de toate aspectele funcţionării so- nativelor atribuite fenomenului de curînd, protecţia faţă de pericol. cietăţii, avînd două sarcini de bază securitate, din diverse puncte de Totodată, în viziunea sa, obiect al – autoconservarea şi dezvoltarea vedere, i-a permis cercetătorului securităţii este starea de protecţie [25]. Prin autoconservare se are în să scoată în evidenţă elementele de a personei, societăţii, statului, sta- vedere localizarea şi neutralizarea bază pe care le conţin majoritatea rea de protecţie a intereselor vitale, riscurilor şi ameninţărilor ce pun definiţiilor [21]: starea de protecţie a intereselor na- în pericol siguranţa populaţiei, iar - în primul rînd, majoritatea au- ţionale, starea sistemului în raport dezvoltarea presupune sporirea po- torilor înţeleg prin securitate starea cu acţiunile distructive etc. sibilităţilor şi resurselor umane ale potenţialei victime, adică a obiec- Generalizînd, autorul conchide societăţii în diverse sfere ale vie- tului pericolului; că obiectul securităţii îl constituie ţii. Una dintre cele mai importante - în al doilea rînd, foarte frec- relaţiile din societate, modul de trai particularităţi ale sferei sociale o vent, prin securitate se subînţelege al poporului, elementele ce expri- constituie interacţiunea dezvoltării capacitatea obiectului, fenome- mă esenţa civilizaţiei în perioade şi securităţii, acestea fiind două fa- nului, procesului de a-şi menţine istorice concrete. În acest caz, ter- ţete ale procesului general vital al esenţa şi caracteristicile definitorii menul protecţie capătă un sens ex- societăţii [26]. în condiţiile unei influenţe distruc- trem de îngust, care nu reprezintă în În context, vom enunţa şi ipos- tive venite din afară, sau care se deplină măsură necesităţile modu- tazele securităţii, identificate în li- produce chiar în cadrul obiectului, lui de viaţă. Doar protecţia nu este teratura de specialitate. Astfel, în fenomenului, procesului; suficientă. Mult mai important este opinia lui A. Rusnac, securitatea - în al treilea rînd, securita- să nu se admită formarea unor con- este [27]: tea este o categorie sistemică, ea diţii în care relaţiile sociale, modul - apărarea şi asigurarea garan- constituind proprietatea sistemului de viaţă ar necesita protecţie. Altfel tată prin mijloace constituţionale, fundamentat pe principiile stabi- spus, sarcinile securităţii depăşesc legislative şi practice a intereselor lităţii, autoreglării şi integrităţii. cu mult limitele necesităţii de apă- vitale ale persoanei, societăţii şi Securitatea are sarcina să apere rare a stării concrete a modului de statului împotriva ameninţărilor in- fiecare dintre aceste însuşiri fun- viaţă şi constau, în primul rînd, în terne şi externe; damentale ale sistemului, deoarece formarea condiţiilor ce ar asigura - o ştiinţă ce necesită a fi studi- acţiunea distructivă asupra oricărei dezvoltarea stabilă şi progresivă a ată şi dezvoltată; dintre aceste proprietăţi va condu- relaţiilor sociale, menţinerea, îm- - o artă ce trebuie să fie însuşi- ce la pieirea întregului sistem; bunătăţirea şi îmbogăţirea modului tă; - în al patrulea rînd, securitatea de viaţă, adică a capacităţii de pro- - o cultură ce necesită a fi cul- este apreciată drept condiţie (garan- tecţie a stării calitative a acelor re- tivată; ţie) de bază pentru activitatea vitală laţii sociale ce asigură dezvoltarea - o muncă cotidiană grea, de august 2015 47 rutină, dar extrem de importantă. ale indivizilor, societăţilor, naţiuni- tualizată. În schimb, în condiţii de Dincolo de aceste momente, în lor, popoarelor lezate/prejudiciate revolte sociale, dezastre, războaie, doctrina rusă, securităţii îi mai sînt de alţi subiecţi şi care de asemenea acte de terorism, valoarea acesteia atribuite cîteva semnificaţii [28] în necesită protecţie. Invulnerabili- sporeşte, securitatea devenind cea postura sa de fenomen social (la tatea şi realizarea acestor interese mai revendicată de oameni şi de care ne vom opri succint în cele ce asigură condiţiile necesare pentru societate [32]. Unul dintre cele mai urmează): o existenţă deplină şi o dezvoltare relevante exemple în acest sens • securitatea ca necesitate şi in- cu succes a indivizilor şi subiec- sunt evenimentele din 11 septem- teres; ţilor sociali. Un grup distinct este brie 2001, care practic au bulversat • securitatea ca senzaţie şi va- constituit din interesele de asigura- conştiinţa socială în Statele Uni- loare; re a securităţii ce revin forţelor şi te ale Americii. Respectiv, pentru • securitatea ca relaţie socială; organelor specializate, cu funcţii americani valoarea securităţii – • securitatea ca rezultat şi pro- corespunzătoare, precum şi mij- personale şi naţionale – a devenit ces; loacelor şi măsurilor de asigurare a mai înaltă decît valoarea libertăţii, • securitatea ca funcţie socială; securităţii [30]. care pînă la acel moment era consi- • securitatea ca sistem; Securitatea ca sentiment şi va- derată superioară [33]. • securitatea ca ştiinţă şi artă. loare. În general, oamenii îşi pot În calitatea sa de valoare funda- Securitatea ca necesitate şi in- sesiza securitatea sau insecuritatea mentală şi drept al omului, pentru teres. Mai întîi de toate, oamenii lor în baza unor semnale alarman- prima dată securitatea a fost abor- simt necesitatea unor asemenea te şi percepţii ale organelor, reac- dată în lumea occidentală în peri- condiţii de existenţă, în care viaţa ţiilor instinctive ale organismului, oada revoluţiilor. Cele mai impor- lor, proprietatea, bunăstarea nu sînt intuiţiei, adică securitatea (inse- tante acte juridice care au marcat ameninţate de factori distructivi. curitatea) în acest caz are sem- victoria burgheziei în societatea Această necesitate are un carac- nificaţia reprezentării subiective occidentală au consacrat direct se- ter obiectiv, deoarece oamenii sînt a indivizilor despre absenţa (sau curitatea ca unul din drepturile na- vulnerabili, independent de consti- prezenţa) pericolelor pentru exis- turale inalienabile ale omului. Ast- tuţia fizică, nivelul de bogăţie sau tenţa lor. Ea permite corectarea fel, în Bilul drepturilor din 1689, putere, alte resurse. Necesitatea de conduitei în vederea evitării peri- adoptat în Anglia, în Declaraţia securitate se manifestă atît la nivel colelor. Ce e drept, uneori senzaţia americană a independenţei din individual, cît şi colectiv (de grup), securităţii poate fi înşelătoare şi să 1776 şi în Declaraţia franceză a la nivel social. nu reflecte starea reală a lucrurilor. drepturilor omului şi cetăţeanului În context, trebuie subliniat că Este vorba de faptul că nu toate din 1789, într-o formă directă sau spre deosebire de alte necesităţi, pericolele influenţează nemijlocit indirectă, securitatea era privită ca necesitatea de securitate este impo- organele de percepţie ale omului, un drept natural al omului, de rînd sibil de a fi satisfăcută deplin. Ea mai ales pericolele parvenite de cu libertatea, proprietatea şi rezis- este prezentă permanent şi reclamă la alte persoane care îşi ascund, tenţa la opresiune [34]. o atenţie permanentă, deoarece în își maschează adevăratele intenţii. Securitatea ca relaţie socială. diferite situaţii pe om îl paşte di- Cu toate acestea, sentimentele nu Destul de răspîndită este semnifi- verse pericole [29]. trebuie neglijate [31]. caţia securităţii ca un tip distinct Conştientizarea subiectivă a ne- Posibilitatea de a trăi şi de a nu de relaţie socială, caracterizată prin cesităţii îşi găseşte exprimarea sub fi supus diferitor riscuri şi pericole încredere reciprocă, lipsa tendinţe- forma interesului, care stimulează este apreciată destul de înalt în so- lor agresive şi a intenţiilor maliţi- şi orientează activitatea oamenilor. cietatea umană. Aceasta înseamnă oase la părţile acesteia. În vederea Interesele pot fi diferite, reflectînd că securitatea capătă forma unei stabilirii unor relaţii de securitate, diferite necesităţi, inclusiv necesi- valori interne şi se realizează în garantarea nelezării acestora, între tatea de securitate, atribuită la ca- conştiinţa individuală şi în cea so- oameni, popoare, state se stabilesc tegoria necesităţilor fundamentale, cială. Important e că această va- norme şi principii pentru relaţii de primordiale ale oamenilor şi socie- loare are un caracter universal şi securitate, sînt încheiate acorduri tăţilor umane. este recunoscută ca fundamentală de pace, de neagresiune, de securi- Pe lîngă interesele imediate de de toţi oamenii, indiferent de rasă, tate colectivă. securitate (ale persoanei, societăţii naţionalitate, sex, vîrstă sau stare Relaţiile de securitate pot să ex- şi statului), corelate cu existenţa socială. prime cerinţe ale oamenilor de asi- diferitor ameninţări la adresa exis- În condiţii de pace, bunăstare, gurare a securităţii diferitor obiecte tenţei şi supravieţuirii acestor su- de viaţă liniştită, valoarea securită- aflate în proprietate, fie cu caracter biecte, mai există şi interese vitale ţii trece pe planul doi şi nu este ac- militar, statal sau de altă natură. 48 august 2015

Trebuie luat în consideraţie faptul tul, care exercită diferite funcţii în at conturarea şi dezvoltarea unei că oamenilor le este proprie exal- domeniu prin intermediul autorită- adevărate ramuri a ştiinţei, axate tarea propriei securităţi, obţinerea ţilor legislative, executive şi jude- pe securitate în ansamblul său, acesteia din contul securităţii altor cătoreşti” [38]. precum şi pe diferite forme de ma- oameni sau chiar popoare. Securitatea ca sistem. Activi- nifestare ale acesteia. Respectiv, În condiţiile globalizării conti- tatea de asigurare a securităţii, de există o teorie generală a securită- nue, interdependenţei statelor şi a prevenire a pericolelor ce ameninţă ţii şi mai multe teorii strîns legate popoarelor, deţinerii unor arsenale diferite obiecte sociale presupune de aceasta, precum: teoria securi- semnificative de arme de distruge- crearea unui sistem organizaţional tăţii internaţionale, teoria securi- re în masă, securitatea în sistemul complex. Din perspectiva acestei tăţii naţionale, teoria securităţii de relațiilor sociale devine indivizi- abordări, noţiunea de „securitate” stat, teoria securităţii militare, te- bilă. Tot mai actual devine princi- poate fi privită ca o activitate orga- oria securităţii economice, teoria piul egalităţii securităţii în relaţiile nizată sistemic de prevenire, înlă- securităţii informaţionale, teoria tuturor membrilor societăţii şi ale turare şi lichidare a ameninţărilor securităţii ecologice etc. societăţii internaţionale. Din aceste interne şi externe în adresa diferitor Formarea securităţii ca activi- considerente, oamenii sînt chemaţi obiecte sociale [39]. tate profesională de sine stătătoare să-şi abţină instinctele, să-şi limi- Referitor la societatea noastră, de protecţie şi apărare a diferitor teze tendinţele egoiste şi ostile, să sistemul securităţii este constituit obiecte este strîns legată de necesi- respecte normele de convieţuire din organele puterii legislative, exe- tatea perfecţionării acesteia pînă la paşnică [35]. cutive şi judecătoreşti, organizaţiile un nivel înalt de profesionalism şi Securitatea ca rezultat şi pro- statale, obşteşti şi alte asociaţii, ce- promovarea unor soluţii nestandar- ces. De obicei, securitatea este tăţenii care participă la asigurarea dizate, abordări creative, toate con- asociată cu starea de protecţie a securităţii în corespundere cu legea, turînd o adevărată artă de asigurare intereselor vitale ale individului, precum şi legislaţia care reglemen- a securităţii. O asemenea artă nu societății și statului sau cu rezulta- tează relaţiile din sfera asigurării stă în puterea oricui, nici chiar a tul securităţii. Chiar dacă este im- securităţii. Drept exemplu în acest specialiştilor. Ea necesită talent şi portant, totuşi trebuie ţinut cont de sens serveşte Legea securităţii sta- un nivel înalt de pregătire profesi- faptul că el este doar o „cunună” a tului [40], care în art. 13 alin. (1) onală [42]. unui proces complex de asigurare prevede sistemul organelor securi- Concluzii. În baza celor enun- a securităţii, a realizării continue a tăţii statului, care se constituie din: ţate, ne raliem şi noi opiniei cerce- sarcinii de menţinere a parametri- Serviciul de Informaţii şi Securita- tătorilor care subliniază rolul social lor normali de activitate şi existente al Republicii Moldova, Serviciul deosebit al securităţii. În contextul ţă a obiectului, anticipare și reacție de Protecţie şi Pază de Stat, Poliţia organizării sociale şi a relaţiilor la diferite amenințări. În contextul de Frontieră din subordinea Minis- interumane, securitatea are un abordării procesuale a securităţii, terului Afacerilor Interne, Serviciul rol esenţial. Acesta este evaluat pot fi evidenţiate condiţii, algo- Vamal, precum şi din instituţiile de pornind de la faptul că în general ritmi şi etape flexibile de realizare învăţămînt şi alte instituţii şi orga- condiţiile de insecuritate afectea- a măsurilor de securitate [36]. Cel nizaţii nemilitarizate ale organelor ză productivitatea muncii, distrag mai important însă este de a conşti- securităţii statului. atenţia şi eforturile oamenilor care entiza că securitatea este o sarcină Sisteme de securitate sînt cre- sînt nevoiţi să-şi consume forţa, ce se realizează încontinuu, întot- ate şi în cadrul diferitor organiza- resursele şi mijloacele pentu a re- deauna şi în orice condiţii [37]. ţii, întreprinderi sau firme. Astfel, zista şi a lupta cu pericolele care-i Securitatea ca funcţie socială. sistemul de securitate al firmei re- ameninţă. Nu întîmplător Sh. Mon- În raport cu statul şi autorităţile prezintă „totalitatea organizată a tesque (1689-1755), în lucrarea sa acestuia, securitatea se manifestă structurilor, mijloacelor, metodelor fundamentală Despre spiritul legi- ca o funcţie sau o competenţă co- şi măsurilor speciale care asigură ilor (1748), a subliniat că „securi- respunzătoare, ca drepturi şi obli- securitatea activităţii de antrepre- tatea este prima formă a libertăţii”. gaţii de a realiza acţiuni şi măsuri noriat faţă de ameninţările interne Securitatea creează astfel condiţiile speciale orientate spre protecţia şi externe” [41]. şi premisele necesare pentru o ac- membrilor societăţii, proprietăţii Securitatea ca ştiinţă şi artă. tivitate constructivă a oamenilor, acestora, a obiectelor naturale şi Existenţa unui interes permanent sporirea bunăstării lor şi mărirea sociale faţă de diferite pericole. faţă de securitatea societăţii, com- avutului public. Desigur, cheltuie- În condiţiile contemporane, plexitatea problemelor ce însoţesc lile pe care le implică asigurarea „principalul subiect responsabil procesul asigurării securităţii di- securităţii ocupă o parte substanţia- de asigurarea securităţii este sta- feritor obiecte sociale au determi- lă din bugetul statului, a corporaţi- august 2015 49 ilor sau a persoanelor private, dar e 11. Laşan N. Op. cit., p. 40. лие (гуманитарные аспекты нацио- de la sine înţeles că ele se justifică, 12. Rusnac A. Op. cit., p. 15. нальной безопасности). В: Вестник fiind absolut necesare [43]. 13. Родачин В.М. Безопасность Омского университета. Серия «Пра- Aşadar, securitatea reprezintă как социальное явление. B: Зерка- во», 2011, № 3 (28), p. 50. un fenomen social complex, care лов Д.В. Cоциальная безопасность и 39. Чмыхало А. Ю. Социальная права человека. Монография. Киев: безопасность, c. 6. se manifestă în viaţa socială în Основа, 2012, c. 90. 40. Закон о государственной diferite ipostaze ca: necesitate, in- 14. Ibidem. безопасности, nr. 618 от 31.10.1995. teres, senzaţie, scop şi rezultat al 15. Возженников А.В. Нацио- В: Monitorul Oficial № 10-11 от unei activităţi specializate, valoare, нальная безопасность России: ме- 13.02.1997. funcţie socială, relaţie, proces, sis- тодология исследования и политика 41. Пучков С.И., Кузнецов С.А. tem, ramură a ştiinţei şi artă. Din обеспечения. Москва: Из-во РАГС, Управление системой безопасности punctul nostru de vedere [44], toate 2002, c. 87. фирмы: практическое руководство aceste ipostaze trebuie luate în con- 16. Сацута А.А. Национальная к действию. Москва, 2001, c. 19-20; sideraţie de сătre subiecţii compe- безопасность как социальное яв- Ващекин Н.П., Дзлиев М.И., Урсул tenţi în cadrul procesului complex ление: современная парадигма. В: А.Д. Безопасность предпринима- de asigurare a securităţii persoanei, Вестник Военного университета, тельской деятельности. Москва, 2007, № 3 (11), c. 37. 2002, c. 237. societăţii şi a statului. 17. Родачин В.М. Безопасность 42. Родачин В.М. Безопасность как социальное явление. B: Зерка- как социальное явление, c. 94. лов Д.В. Cоциальная безопасность и 43. Ibidem, c. 30. Referințe bibliografice права человека. Монография. Киев: 44. Еников В. Безопасность как Основа, 2012, c. 90. социальное явление. В: Закон и 1. Сацута А.А. Национальная 18. Nichifor R. Unele aspecte asu- Жизнь, 2014, №11, c. 36. безопасность как социальное pra noţiunii de securitate. În: Revista явление: современная парадигма. de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Poli- В: Вестник Военного университета, tice, 2010, nr. 3 (154), p. 77. 2007, № 3 (11), c. 36. 19. Rusnac A. Aspecte ale teoriei 2. Родачин В.М. Безопасность securităţii. Chişinău: Fundaţia „Dra- как социальное явление. B: Зеркалов ghiştea”, 2005, p. 9. Д.В. Cоциальная безопасность и 20. Ibidem, p. 15. права человека. Монография. Киев: 21. Ibidem, p. 15-16. Основа, 2012, c. 88-89. 22. Ibidem, p. 16. 3. Еников B. Безопасность как 23. Ibidem, p. 17-18. социальное явление. B: Закон и 24. Nichifor R. Op. cit., p. 79. Жизнь, 2014, №11, c. 31. 25. Rusnac A. Op. cit., p. 9. 4. Rusnac A. Aspecte ale teoriei se- 26. Nichifor R. Op. cit., p. 76. curităţii. Chişinău: Fundaţia „Draghiş- 27. Rusnac A. Op. cit., p. 13. tea”, 2005, p. 13. 28. Родачин В.М. Безопасность 5. Брокгауз Ф.А., Ефрон И.А. как социальное явление. B: Зеркалов Энциклопедический словарь. Т. III Д.В. Cоциальная безопасность и (5). Санкт-Петербург, 1891, c. 304. права человека. Монография. Киев: 6. Rusnac A. Op. cit., p. 12-13. Основа, 2012, c. 90. 7. Ibidem, p. 8. 29. Родачин В.М. Безопасность 8. Сацута А.А. Национальная как социальное явление, c. 30. безопасность как социальное 30. Ibidem, c. 90. явление: современная парадигма. 31. Ibidem. В: Вестник Военного университета, 32. Чмыхало А. Ю. Социальная 2007, № 3 (11), c. 36. безопасность: Учебное пособие. 9. Laşan N. Securitatea: concepte Томск: Изд-во ТПУ, 2007, c. 8. în societatea contemporană. În: Revis- 33. Родачин В.М. Безопасность ta de Administraţie Publică şi Politici как социальное явление, c. 92. Sociale. An. II, nr. 4(5), 2010, p. 40. 34. Чмыхало А. Ю. Социальная 10. Smith St. The Concept of Secu- безопасность, c. 4. rity in a Globalized World, paper pre- 35. Ibidem, c. 8. sented at the Otago University Confe- 36. Ibidem. rence, june 2002, Otago. 18 p. http:// 37. Родачин В.М. Безопасность citation.allacademic.com//meta/p_ как социальное явление, c. 93. mla_apa_research_citation/0/7/0/8/7 / 38. Дзлиев М.И., Иззатдуст Э.С. pages70878/p70878-1.php. Национальная безопасность и наси- LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică ISSN 1810-309X SUMAR Întreprindere de stat Fondator – Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova 4 Certificat de înregistrare V. CĂRARE. Data actului oficial...... nr. 10202264 din 11.02.1993 V. PUȘCAȘ, V. KUCIUK. inițiativa popula- Publicaţie acreditată de Consiliul ră de revizuire a constituției are suport legal și Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică constituțional...... 10 al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin Hotărîrea nr. 61 din 30.04.2009 Б. Сосна, А. Сосна, Ю. Здоров. Испол- Categoria C нение обязательств и ответственность за неис- Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă полнение обязательств...... 18 de Justiţie, Ministerul Afacerilor Interne, Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată, Institutul de cercetări Juridice și Politice al Academiei de Н. Слуту, Р. Цуркан. Способы обеспечения Ştiinţe a Moldovei, Academia ,,Ştefan cel Mare” a исполнения обязательств и ответственность за MAI, Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu” (Cahul), неисполнение обязательств...... 26 Universitatea Slavonă, Universitatea ,,Spiru Haret” (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” (Iaşi), Т. КАПША. Коллективные соглашения – важ- Universitatea de Stat din Herson (Ucraina). ное средство защиты трудовых прав и закон- Se editează din ianuarie 1991 ных интересов работников в условиях кризис- Nr. 3 (291) 2016 ных явлений ...... 31 Redactor-şef L. Arsene Н. Кристева. профессионализм местных Colegiul de redacţie: выборных лиц как залог эффективной дея- Gh. Alecu, doctor în drept, prof. univ. (Constanţa, тельности местной власти...... 36 România); A. Armeanic, doctor în drept, conf. univ.; V. Balmuş, doctor în drept; C. Bocancea, doctor în drept, prof. univ. (Iaşi, România); V. Bujor, doctor în A. CUCULESCU. democrația – principiu intrin- drept, prof. univ.; A. Burian, doctor habilitat în drept; sec instituirii organelor puterii în stat...... 41 Gh. Costachi, doctor habilitat în drept, prof. univ.; I. Floander, doctor în drept (Constanţa, România); V. ENICOV. securitatea juridică – element al se- M. Gheorghiţă, doctor habilitat în drept, prof. univ.; curităţii persoanei în statul de drept ...... 46 Gh. Gladchi, doctor habilitat în drept; V. Guţuleac, doctor în drept, prof. univ.; V. Florea, doctor în drept, prof. univ.; V. Moraru, doctor în drept, prof. univ.; V. SÎRGHII. Procedura de declarare a valorii în V. Naumov, redactor-şef adjunct; V. Popa, doctor vamă la mărfurile importate şi actele de procedu- habilitat în drept, prof. univ.; V. Stratonov, doctor în ră vamală...... 51 drept, prof. univ. (Herson, Ucraina). Gh. Costachi, P. Țurcanu. Recenzie la Adresa redacţiei: Casa presei, et. 5 studiul „Sînt un simplu cetățean & Prin știință str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD - 2012, și credință spre adevăr”, Chişinău, Academia de Republica Moldova Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Cercetări Juri- Tel.: 022-233 790; 022-234 132 (contabilitatea) dice și Politice, Institutul de Creație Legislativă „Lex Scriptaˮ, 2015, 964 p. Autor: Mihai Corj, E–mail: [email protected] doctor în drept, conferențiar universitar, decan Index: RM 77030 al Facultății de Drept a Institutului Nistrean de © Legea şi viaţa Economie și Drept, președinte al Institutului de Pagina web: www.legeazakon.md Creație Legislativă „Lex Scriptaˮ...... 56 www.legeasiviata.in.ua 46 martie 2016

6. Dicționarul explicativ al limbii SECURITATEA JURIDICĂ – ELEMENT române [online]. http://dexonline.ro/ definitie/democra%C8 %9Bie. AL SECURITĂŢII PERSOANEI ÎN STATUL 7. Ionescu C. Instituții politice și drept constituțional. București: Româ- DE DREPT nia de Mâine, 1999, 356 p. 8. Ionescu C. Principii fundamen- Vadim ENICOV, tale ale democrației constituționale. expert, Institutul de Politici Publice, doctorand, Institutul de Cercetări Vol. I. București: Lumina Lex, 1997, Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei 248 p. 9. Măgureanu V. Studii de sociologie politică. București: Albatros, 1997, SUMMARY 416 p. The article includes some reflections on the issue of legal security seen as a 10. Muraru I., Tănăsescu E. S. fundamental principle in a rule of law, an important element of personal security, Drept constituţional şi instituţii politi- which includes the following exigencies: non retroactivity of the law, the availa- ce. Ediţia a 13-a, vol. II. Bucureşti: C. bility and predictability of the law, the uniform interpretation of law. It is noted H. Beck, 2009, 290 p. that compliance with these coordinates is a sine qua non for a good legislation 11. Uglean Gh. Drept constituțional and quality of its application, all oriented towards ensuring the stability of social și instituții politice. București: Româ- relations within the state. nia de Mâine, 2005, 344 p. Keywords: rule of law, legal security, principle, law, non retroactivity of the law, the availability and predictability of the law, the uniform interpretation of law REZUMAT Articolul abordează problema securităţii juridice văzutе ca un principiu fundamental într-un stat de drept, ca un element important al securităţii persoanei, care presupune următoarele exigenţe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea şi previzibilitatea legii, interpretarea unitară a legii. Se subliniază că respectarea acestor coordonate constituie o condiţie sine qua non pentru o legislaţie de calitate şi o aplicare de calitate a acesteia, toate orientate spre asigurarea stabilităţii raporturilor sociale în cadrul statului. Cuvinte-cheie: stat de drept, securitate juridică, principiu, lege, neretroactivitatea legii, accesibilitatea şi previzibilitatea legii, interpretarea unitară a legii

ntroducere. Orice persoană proprie tuturor timpurilor, deosebit Ifizică ori juridică are nevoie de stringentă ea a devenit anume în şi este deopotrivă interesată atît de prezent, cînd procesul de dezvol- protejarea drepturilor pe care le are tare a societăţii contemporane este la un moment dat, cît şi de prote- tot mai mult dominat de ideea sta- jarea drepturilor pe care le va dob- tului de drept. îndi, eventual, în viitor, iar dreptul, Caracterul stringent al ideii de prin normele sale, are sarcina de securitate a persoanei, în contextul a asigura această dublă protecţie. statului de drept contemporan, re- Altfel spus, fiecare persoană are clamă cu necesitate abordarea de- nevoie de securitate, iar nevoia de taliată a tuturor aspectelor implici- securitate este „motorul central” te ale acesteia. Unul dintre acestea al vieţii noastre juridice şi sociale este securitatea juridică, care con- [10, p. 63]. stituie fundamentul securităţii per- Ideea de securitate este foarte soanei într-un stat de drept. Pornind importantă pentru viaţa socială şi de la aceste adevăruri, în articolul juridică, întrucît fără ea stabilita- de faţă ne propunem o abordare tea, consolidarea şi dezvoltarea succintă a esenţei, conţinutului şi raporturilor sociale, economice, semnificaţiei securităţii juridice ca juridice etc. ar fi cu neputinţă, iar factor important al stabilităţii soci- în loc de ordine şi pace socială ar fi ale şi element indispensabil securi- dezordine, anarhie şi conflicte so- tăţii persoanei. ciale, ceea ce ar duce la descompu- Totodată, ţinem să subliniem că nerea oricărei societăţi [17, p. 110]. chiar dacă ideea securităţii juridi- Chiar dacă ideea în cauză este una ce se conturează definitiv în zilele martie 2016 47 noastre (mai ales prin intermediul siguranţa că mă pot folosi de ele turile cetăţenilor. Sistemul este cu jurisprudenţei instanţelor europe- şi că nu-mi pot fi răpite, ele nu re- atît mai ameninţător, cu cît o sumă ne), germenii ei pot fi atestaţi în re- prezintă nimic”, conchide savantul. de drepturi consacrate în Constitu- flecţiile unor gînditori ai secolului Însemnătatea siguranţei iese şi mai ţie sînt lăsate să fie reglementate de trecut (şi nu numai), ceea ce denotă bine în evidenţă dacă ne vom gîndi legiuitorul ordinar, de pildă liber- odată în plus necesitatea dezvoltă- la neajunsurile produse de lipsa ei, tatea individuală, inviolabilitatea rii ei şi implementării în domeniul care pot fi observate pretutindeni domiciliului etc. În acelaşi timp, relaţiilor sociale contemporane. [20, p. 39-42]. legiuitorul compromite siguranţa Rezultate obţinute şi discuţii. Principala cauză de nesiguranţă cînd nesocoteşte autoritatea lucru- „Rolul major al dreptului pentru a dreptului, potrivit marelui savant lui judecat sau principiul neretro- societate nu poate fi realizat dacă român, este modul defectuos al or- activităţii legii. Un legiuitor con- nu este siguranţa necesară” – este o ganizării sociale, care se manifestă ştient de rolul dreptului în lume nu afirmaţie expusă încă la începutul prin [20, p. 45-53]: trebuie să se folosească niciodată secolului trecut, de un mare savant - legi rău alcătuite, neclare şi de acest procedeu, indiferent de român, dar care a rămas actuală şi imprecise, pe de o parte, şi obice- poziţia doctrinei şi a jurisprudenţei. în zilele noastre. Din aceste consi- iuri (cutume) îndoielnice sau in- (…) Legiuitorul comite o greşeală derente, vom cita în continuare şi suficient cristalizate; schimbările şi mai mare cînd nu respectă pactul alte cîteva reflecţii ale savantului dese ale dreptului, care măresc ne- fundamental şi face legi neconsti- amintit, considerîndu-le deosebit siguranţa; tuţionale (…). Cînd însăşi o putere de actuale şi relevante pentru situa- - lipsa de sancţiuni energice, a statului, puterea legiuitoare, me- ţia tinerelor democraţii. fie că acestea nu sînt deloc prevă- nită să garanteze şi să apere dreptul Astfel, potrivit lui A. Rădulescu zute, fie că nu se aplică; cuprins în legea legilor, îl vatămă, [20, p. 39] (citat de M. Nicolae [17, - dificultăţile de valorificare, ce siguranţă există pentru drept?” p. 100-102]), nu este suficient ca de realizare a dreptului: „Ce în- – se întreabă savantul. „Orice mo- dreptul să fie recunoscut, ci trebu- seamnă dreptul pe care-l obţii prin tive ar avea un legiuitor, nu trebuie ie să fie prevăzut în primul rînd cu 10 ani de judecăţi? Ce încredere să-şi permită a nesocoti Constitu- anumite sancţiuni. Lipsit de aces- mai ai cînd pierzi dreptul pentru că ţia, garanţia supremă a drepturilor. tea, dreptul rămîne o simplă enu- n-ai făcut o alegere de domiciliu ori Legiuitorul care înfrînge această merare de principii pe care oamenii a greşit avocatul sau funcţionarul regulă probează că n-are idee exac- le respectă sau nu, după bunul lor instanţei cine ştie ce formalitate? tă despre drept şi despre rolul lui plac. Constrîngerea sub feluritele Ce îndemn poţi avea să-ţi reclami pentru bunul mers al societăţii” ei forme este, după cum se ştie, şi să-ţi aperi dreptul, cînd ştii că te [20, p. 50]; unul dintre elementele esenţiale ale costă mulţi bani, cînd ai destule ris- - abuzul puterii constituante: dreptului şi e absolut necesară pen- curi şi cînd ai mai aflat că la urmă „Se întîmplă uneori ca puterea con- tru îndeplinirea misiunii lui. nu poţi executa?” – iată doar cîteva stituantă să lovească şi mai grav în Dreptul trebuie să aibă mijloa- dintre întrebările retorice pe care le siguranţa dreptului. După o părere cele potrivite pentru realizarea sa; pune savantul. foarte răspîndită, această putere nu înfăptuit prea tîrziu sau cu mari - neglijenţa, dezinteresul şi are limite; ea poate face orice, ea greutăţi, dacă nu chiar deloc, drep- abuzurile funcţionarilor publici; poate statua oricum pentru alcă- tul îşi pierde valoarea şi încrederea - practicile ilegale ale puterii tuirea unei noi Constituţii; poate ce trebuie să o inspire. Dar mai executive (regulamente, decrete, schimba forma de guvernămînt, presus de orice, subliniază marele decizii şi hotărîri luate contra le- poate introduce în patrimoniul sta- savant, trebuie să existe siguranţa gem); tului bunuri particulare, pe care că dreptul nu poate fi schimbat ori- - disfuncţionalităţile puterii le declară ca bunuri ale sale, fără cum şi, în special, nu poate fi răpit. judecătoreşti: „Organizarea ma- despăgubiri. Constituanta poate Toate acestea înseamnă că dreptul gistraturii nu întotdeauna cea mai desfiinţa orice drepturi, poate in- trebuie asigurat, garantat, trebu- reuşită, interpretări greşite, une- troduce altele, poate desfiinţa, de ie să i se dea deplina siguranţă. ori prea largi, alteori prea înguste, ex., inamovibilitatea magistraturii Ceea ce dă valoare şi utilitate nor- blîndeţe ori asprime în sancţiuni şi sau libertatea presei, a întrunirilor, melor juridice este tocmai această îndeosebi variaţiile în jurispruden- poate să dea efect retroactiv legilor siguranţă. Oriunde lipseşte sau a ţă etc.” [20, p. 48]; etc. Temeiul acestei atotputernicii lipsit siguranţa, dreptul n-a putut - abuzurile şi practicile necon- stă în aceea că este voinţa naţiu- să-şi dea toate roadele binefăcă- stituţionale ale puterii legiuitoare, nii, în forma cea mai înaltă; şi dacă toare. „Pot avea cele mai mari şi precum: „modificarea frecventă a naţiunea vrea aşa, cum ar putea fi mai frumoase drepturi; dacă n-am legilor fără a se ţine cont de drep- oprită să-şi dea organizarea pe care 48 martie 2016 o consideră mai potrivită? Atunci, le renumitului savant, care vin să un dublu aspect: pe de o parte, ce mai rămîne din aşa-zisa siguran- accentueze nu doar rolul deosebit prevede conţinutul lor juridic şi ţă şi garantare a dreptului?! (…) În al dreptului în societate, ci şi pe- mijloacele de apărare contra ori- lumea civilizată, şi mai ales într-un ricolele care ameninţă misiunea căror încălcări practic posibile ale stat de drept, deasupra tuturor în- acestuia şi măsurile care eventual acestora (adică statica drepturilor); făptuirilor juridice, deasupra tutu- le-ar aplana. În prezent, într-o altă pe de altă parte, prevede modurile ror constituţiilor există un drept, o formulă s-a impus un concept şi un de dobîndire (naştere, transmitere, dreptate, care trebuie materializată principiu „fundamental” în mate- constituire), modificare şi stingere în dreptul pozitiv, dar nu încălcată. rie – principiul securităţii juridice a acestor drepturi (adică dinamica Oricît am respecta voinţa naţiunii, (sau principiul stabilităţii raporturi- drepturilor) [17, p. 111]. În mod nu putem admite să răpească drep- lor juridice) [7, p. 4]. corespunzător, în doctrina de spe- tul cuiva, fără un echivalent. Însuşi Este important de reconfirmat cialitate se operează cu două con- constituantul trebuie să aibă o limi- în acest sens că securitatea raportu- cepte: securitatea juridică statică, tă în respectul datorat acestei con- rilor juridice presupune înainte de ce asigură ocrotirea juridică a drep- cepţii despre Drept” [20, p. 51]. toate stabilitatea dreptului. Instabi- turilor civile actuale, şi securitatea În ceea ce priveşte mijloacele litatea dreptului, desele schimbări juridică dinamică – adică siguranţa generale prin care poate fi înlătu- ale elementelor sistemului juridic operaţiunilor juridice viitoare, prin rată nesiguranţa dreptului, după A. prin schimbări, modificări, com- care se pot dobîndi astfel de drep- Rădulescu, acestea ar fi, în princi- pletări şi abrogări de norme juridi- turi [17, p. 111-112]. pal, următoarele [20, p. 53-54]: ce creează nesiguranţă, lipsă de în- Dincolo de aceste particulari- - recunoaşterea şi precizarea credere în normele juridice şi riscul tăţi, trebuie de precizat că la ideea dreptului prin legi şi în genere prin aplicării neunitare a dispoziţiilor de securitate se ataşează nu numai norme scrise, clare şi înţelese uşor; legale. Regulile de drept tranzitoriu necesitatea stabilităţii dreptului, ci texte cît mai puţin susceptibile de tind să asigure stabilitatea raportu- şi rapiditatea procedurilor judici- discuţii şi controverse; rilor juridice, însă aplicarea lor este are, precum şi accesibilitatea lor - modificări cît mai rare; sanc- de multe ori dificilă, în special în efectivă. După cum s-a subliniat ţiuni energice pentru aplicare; mij- perioadele de tranziţie şi a reforme- în literatura de specialitate, „un loace de realizare a dreptului sim- lor legislative, care generează dese drept întîrziat în aplicarea sa este ple, operative şi puţin costisitoare, şi complicate conflicte între legile deja un drept lezat” [10, p. 66], cu înlăturarea rutinei şi simplifica- succesive avînd acelaşi obiect de astfel încît eficacitatea lui devine rea formalităţilor; reglementare [17, p. 103]. problematică. - organe de interpretare, de Ideea de securitate, de stabilita- În lumina celor expuse, în con- aplicare şi executare cît mai pregă- te a raporturilor şi valorilor sociale tinuare ţinem să aprofundăm înţe- tite; jurisprudenţă mai puţin varia- şi de realizare efectivă a drepturilor legerea esenţei şi conţinutului prin- bilă; măsuri eficace pentru înfrîn- şi intereselor legitime ale fiecăruia cipiului securităţii juridice. În acest gerea abuzurilor; este comună atît dreptului public sens, în unele lucrări de specialita- - contencios administrativ bine (de ex., regulile de bază ale incri- te, securitatea juridică a fost defi- organizat şi cu o competenţă cît mai minării penale – nullum crimen nită ca „acel principiu care tinde să largă, încît cetăţeanul, pentru orice sine lege şi nulla poena sin lege – înlăture din ordinea juridică riscul abuz, să se poată adresa justiţiei cu ori drepturile şi libertăţile publice de incertitudine generat de impre- cheltuială puţină; recunoscute cetăţenilor în raportu- cizia sau instabilitatea dreptului” - precizări în Constituţie asu- rile lor cu puterea publică), cît şi [2, p. 158]. pra unor materii în care puterea dreptului privat [17, p. 103]. Tre- În acelaşi timp, unii cercetători legiuitoare este pornită a nesocoti buie subliniat că în dreptul privat susţin că, lato sensu, prin siguranţa drepturile; procedură cît mai les- securitatea juridică are un rol dintre persoanei se înţelege siguranţa ju- nicioasă pentru anularea legilor şi cele mai însemnate, fiind ideea di- ridică a acesteia, siguranţă garanta- măsurilor neconstituţionale; rectoare a tuturor instituţiilor juri- tă de către drept, precizîndu-se în - părăsirea ideii despre atotpu- dice fundamentale ale acestuia. acest sens că „siguranţa persoanei ternicia Constituantului; Răspunzînd acestor nevoi, este un principiu care, la rîndul - schimbarea mentalităţii pu- dreptul obiectiv intervine şi regle- său, este aproape raţiunea de a fi a blice a guvernanţilor şi guvernaţi- mentează naşterea, modificarea şi dreptului însuşi” [14, p. 178] sau că lor, în sensul încrederii în dreptate, stingerea raporturilor juridice în- „securitatea juridică este calitatea respectării dreptului şi lupei pentru tr-o manieră complexă, încercînd unei ordini de drept ce garantează triumful lor. să asigure concomitent drepturi- individului lizibilitate şi încredere Iată doar cîteva din reflecţii- le subiective (mai ales civile) sub în ceea ce constituie dreptul la un martie 2016 49 moment dat şi care, după toate pro- specialistul în drept [11, p. 103]. priveşte, în principal, aducerea la babilităţile, va fi dreptul şi în vii- Analizînd şi sintetizînd mai cunoştinţă publică a acesteia, rea- tor” [3, p. 162-163]. multe reflecţii expuse în literatu- lizată în principal prin publicarea În doctrina franceză se con- ra de specialitate, cercetătoarea R. actelor normative. După cum se cretizează că securitatea juridică Duminică subliniază că, din per- ştie, pentru ca o lege lato sensu să trebuie să protejeze persoana „de spectiva elaborării legii, în esenţă producă efecte juridice, trebuie să pericolul care vine chiar din partea principiul securităţii juridice înglo- fie cunoscută de destinatarii săi; dreptului, contra unei insecurităţi bează următoarele aspecte: nere- efectele legii se produc, prin urma- pe care a creat-o dreptul sau pe troactivitatea legii, accesibilitatea re, după aducerea ei la cunoştinţa care acesta riscă s-o creeze” [12, şi previzibilitatea legii, interpre- publică şi după intrarea ei în vigoa- p. 10] şi are un conţinut complex, tarea unitară a legii, coordonate a re [19, p. 13]. în sensul că ea comportă două căror respectare constituie o condi- Într-o altă opinie, accesibilitatea mari categorii de reguli: pe de o ţie sine qua non pentru o legislaţie şi previzibilitatea legii presupun parte, cele care vizează calitatea de calitate [11, p. 107] şi o aplicare atît caracterul public al normei ca dreptului, pe de altă parte, cele de calitate a acesteia. pe un element intrinsec al juridici- care privesc asigurarea stabilită- Neretroactivitatea legii, ca ele- tăţii sale, claritatea conţinutului ei, ţii situaţiilor juridice (respectiv ment al securităţii juridice a fost care să-i confere inteligibilitate, nu neretroactivitatea legii şi previ- ridicat la rangul de principiu con- doar pentru specialistul în drept, ci zibilitatea acesteia şi a acţiunilor stituţional (art. 22 din Constituţia şi pentru orice persoană cu inteli- statului, numită şi „principiul în- Republicii Moldova [4]) în majo- genţă medie, cît şi caracterul pre- crederii legitime în continuitatea ritatea statelor democratice, deve- vizibil al revizuirilor normative. acţiunilor statale”) [16, p. 6]. Din nind astfel obligatoriu nu doar pen- Aceste două concepte se află într-o această perspectivă, s-a arătat că tru judecătorul care aplică legea, ci relaţie de interdependenţă, afir- axa formală a securităţii juridice şi pentru legiuitor, care este ţinut mîndu-se în acest sens că „accesi- o reprezintă calitatea legii, în timp deopotrivă să-l respecte în procesul bilitatea este condiţia imanentă a ce axa temporală o reprezintă pre- de legiferare. Astfel, neretroactivi- previzibilităţii: pentru a prevedea, vizibilitatea legii [18, p. 5]. tatea legii constituie în prezent o trebuie mai întîi că ai acces la sufi- Vorbind despre calitatea legii, garanţie fundamentală a drepturilor ciente şi comprehensibile informa- specialiştii precizează că “legea constituţionale [6, p. 139]. ţii pertinente” [9, p. 53]. este făcută pentru a impune, a in- Cercetătorii autohtoni menţio- Există însă şi o altă semnificaţie terzice, a sancţiona. Ea nu este fă- nează în contextul dat că principiul a noţiunii de accesibilitate, asocia- cută pentru a flecări, a crea iluzii, neretroactivităţii legii răspunde tă exigenţei previzibilităţii legii, şi a provoca ambiguităţi şi decepţii. preocupării de securitate juridică, anume aceea care priveşte modul Legea trebuie să fie deci norma- fiind o garanţie pentru situaţiile de receptare a conţinutului actelor tivă: legea nenormativă diminu- juridice legal create și consolidate normative de către corpul social, ează regula necesară, inducînd sub imperiul legii vechi. Neretro- în sensul de înţelegere a acestora. un dubiu asupra efectului real al activitatea reprezintă deci un factor Norma juridică trebuie să fie cla- dispoziţiilor sale. (...) Pentru a şti de ordine și de securitate juridică, ră, inteligibilă, încît cei cărora li se ce prevede legea, nu este suficient protejînd drepturile subiective îm- adresează nu doar să fie informaţi ca ea să fie accesibilă în sens ma- potriva intervenţiei legiuitorului și în avans asupra consecinţelor acte- terial. Mai trebuie ca norma să fie împiedicînd repunerea în discuţie lor şi faptelor lor, ci şi să înţeleagă şi inteligibilă, calitate ce implică a drepturilor dobîndite și a actelor consecinţele legale ale acestora. În lizibilitatea, adică atît claritatea şi vechi încheiate sub imperiul legii caz contrar, principiul nemo cense- precizia enunţurilor, cît şi coeren- vechi [1, p. 458; 5, p. 110]. Mai tur ignorare legem nu ar mai pu- ţa lor”. Din această perspectivă, se mult, şi Curtea Constituţională a tea fi aplicat, ceea ce ar avea grave poate susţine că inflaţia legislativă, Republicii Moldova a confirmat consecinţe asupra securităţii rapor- instabilitatea normativă, nerespec- semnificaţia deosebită a principiu- turilor sociale, a existenţei societă- tarea cerinţelor de tehnică şi pro- lui în cauză, subliniind: „Principiul ţii în general [19, p. 13]. cedură legislativă, la care se adau- neretroactivităţii legii urmăreşte În esenţă, principiul securităţii gă şi incertitudinea care planează protejarea libertăţilor, contribuie juridice presupune ca dreptul să fie asupra condiţiilor de aplicare, cre- la adîncirea securităţii juridice şi previzibil şi ca soluţiile juridice să ează o insecuritate juridică dificil a certitudinii în raporturile interu- rămînă relativ stabile, cerinţă ri- de suportat pentru omul obişnuit, mane” [15]. dicată chiar la rangul de principiu confruntat cu aplicarea dreptului, Accesibilitatea şi previzibili- (principiul previzibilităţii sau al punîndu-l în dificultate chiar şi pe tatea legii. Accesibilitatea legii predictibilităţii normelor juridice), 50 martie 2016 de natură să confere coerenţă siste- 4. Constituţia Republicii Moldova victimelor represiunilor politice” şi mului normativ [21, p. 111]. din 29.07.1994. În: Monitorul Ofici- art. 12 alin. (8) din Legea nr. 1225-XII Interpretarea unitară a legii al al Republicii Moldova, nr. 1 din din 8 decembrie 1992 în redacţia Legii constituie o altă exigenţă a princi- 12.08.1994 (cu modificări şi comple- nr. 186-XVI din 29 iunie 2006, nr. 16 piului securităţii juridice şi chiar tări pînă în 14.07.2006). din 12.06.2007. În: Monitorul Oficial 5. Constituţia Republicii Moldova. al Republicii Moldova, nr. 86-89/14 dacă, în aparenţă, acest element Comentariu. Chişinău: Arc, 2012. din 22.06.2007 al său aduce în prim-plan rolul in- 6. Constituţia României. Comen- 16. Lambert P. Le principe stanţelor judecătoreşti, în realita- tariu pe articole. Coordonatori I. Mu- général de la sécurité juridique et les te exigenţa vizează tot activitatea raru, E.S. Tănăsescu. Bucureşti: C.H. validations législatives. In: Sécurité legislativă, deoarece de modul în Beck, 2008. juridique et fiscalité. Bruxelles: Bruy- care sînt elaborate, corelate, siste- 7. Costachi Gh., Iacub I. Reflecţii lant, 2003. matizate actele legislative depinde asupra securităţii juridice în statul de 17. Marian N. Tratat de publici- caracterul unitar al interpretării lor drept. În: Legea şi Viaţa, 2015, nr. 5, tate imobiliară. Introducere în publi- [19, p. 12-13]. p. 4-9. citatea imobiliară. Vol. I. Bucureşti: Prin urmare, elementele pe care 8. Danileţ C. Studiu cu privire la Universul Juridic, 2006. 500 p. se bazează principiul securității unificarea practicii judiciare şi asigura- 18. Popescu S., Ţăndăreanu V. rea principiului securităţii raporturilor Securitatea juridică şi complexitatea juridice sînt certitudinea, predic- juridice în Republica Moldova: Evalu- dreptului în atenţia Consiliului de Stat tibilitatea dreptului, necesare mai are şi propuneri. Strategia de reforma- francez. În: Buletin de informare legis- ales pentru a menține încrederea re a sectorului justiţiei. Chişinău: S. n., lativă, 2007, nr. 1, p. 3-6 legitimă a cetățenilor în activita- 2014 (Tipografia-Sirius), 56 p. 19. Predescu I., Safta M. Princi- tea instanțelor [7, p. 8]. Important 9. Deleanu I. Accesibilitatea şi piul securităţii juridice, fundament al e că certitudinea și predictibilitatea previzibilitatea legii în jurisprudenţa statului de drept. Repere jurispruden- dreptului privește atît legea, cît și Curţii Europene a Drepturilor Omului ţiale. În: Buletinul Curţii Constituţio- jurisprudența [8, p. 14]. Din per- şi a Curţii Constituţionale a României. nale, 2009, nr. 1. [resursă electronică]: spectiva dată, se poate susţine că În: Dreptul, 2011, nr. 8. http://193.226.121.81/publications/ securitatea juridică este parte in- 10. Demogue R. Les notions buletin/8 /predescu.pdf. trinsecă a securităţii sociale, com- fondamentales du droit privé. Essai 20. Rădulescu A. Siguranţa drep- critique. Paris: Librairie Nouvelle de tului. Bucureşti: Curierul Judiciar, ponentă care denotă raporturile Droit et de Jurisprudence A. Rousseau, 1932. constructive dintre cetăţean şi pu- 1991. 681 p. 21. Trăilescu A.A. Predictibilita- terile legislativă şi judecătorească 11. Duminică R. Criza legii con- tea normelor şi stabilitatea raporturilor ale statului [13, p. 187]. temporane. Bucureşti: C.H. Beck, juridice – componente ale legalităţii Concluzie. În cadrul statului 2014. 162 p. actelor administrative. În: Curentul Ju- de drept, respectarea principiului 12. François L. Le problème de la ridic, nr. 1/2011, p. 106-117. securităţii juridice trebuie să repre- sécurité juridique. In: La sécurité juri- zinte o prioritate, atît sub aspectul dique. Liège: Jeune Barreau de Liège, asigurării calităţii legii, cît şi al 1993. interpretării uniforme a acesteia 13. Frolu S. Securitatea juridi- de către autorităţile statului, rolul că în paradigma securităţii naţionale. Consideraţii şi determinări concep- principal în acest sens revenind tuale. În: Echilibrul de putere şi me- autorităţii legislative şi puterii ju- diul de securitate. Sesiunea anuală de decătoreşti. comunicări ştiinţifice cu participare internaţională din 17-18 noiembrie 2011. Bucureşti: Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2011, Referinţe bibliografice p. 185-198. 14. Fromont M. Le principe de sé- 1. Avornic Gh. Teoria generală curité juridique. În: AJDA, L’actualité a statului și dreptului: Tratat. vol. I. juridique. Droit administratif, nr. spe- Chișinău, 2009. cial. Paris: Dalloz, 1996. 2. Brad I. Revocarea actelor admi- 15. Hotărîrea Curţii Constituţi- nistrative. Bucureşti: Universul Juri- onale a Republicii Moldova pentru dic, 2009. controlul constituţionalităţii art. II 3. Calmes S. Du principe de pro- alin. (2) din Legea nr. 186-XVI din tection de la confiance légitime en dro- 29 iunie 2006 “Pentru modificarea şi its allemand, communautaire et fran- completarea Legii nr. 1225-XII din 8 cais. Thèse. Paris: Dalloz, 2001. decembrie 1992 privind reabilitarea LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică ISSN 1810-309X SUMAR Întreprindere de stat Fondator – Ministerul Justiţiei Gh. COSTACHI, V. ALBU. Reflecţii asupra al Republicii Moldova culturii juridice în activitatea legislativă...... 4 Certificat de înregistrare nr. 10202264 din 11.02.1993 L. ROTARU-MASLO. Dreptul aplicabil contractului de vînzare internaţională...... 7 Publicaţie acreditată de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin E. BUGUŢA, A. ŢURCAN. Mecanismul şi Hotărîrea nr. 6 condiţiile realizării dreptului la acţiune civilă 1 din 30.04.2009 de către minori-victime într-un proces penal. 13 Categoria C Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă V. ENICOV. Securitatea persoanei ca element de Justiţie, Ministerul Afacerilor Interne, Institutul component al securităţii naţionale...... 18 de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată, Institutul de cercetări Juridice și Politice al Academiei de N. CIOBANU. Principiul autonomiei de vo- Ştiinţe a Moldovei, Academia ,,Ştefan cel Mare” a inţă – fundament al determinării legii aplica- MAI, Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu” (Cahul), Universitatea Slavonă, Universitatea ,,Spiru Haret” bile contractului comercial internaţional...... 23 (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” (Iaşi), Universitatea de Stat din Herson (Ucraina). Al. PRISAC. Stingerea obligațiilor prin com- pensare și confuziune în procedura insolvabi- Se editează din ianuarie 1991 lităţii...... 26 Nr. 2 (278) 2015 Redactor-şef L. Arsene C. UNGUREANU. Raportul putere politică – opoziţie şi rolul ong-urilor în cadrul acestuia Colegiul de redacţie: 30 Gh. Alecu, doctor în drept, prof. univ. (Constanţa, România); A. Armeanic, doctor în drept, conf. univ.; V. Balmuş, doctor în drept; C. Bocancea, doctor în И. Бандурка. Понятие ребенка в нацио- drept, prof. univ. (Iaşi, România); V. Bujor, doctor нальном законодательстве и межнародно- 36 în drept, prof. univ.; A. Burian, doctor habilitat în правовых документах...... drept; T. Capşa, doctor în drept; Gh. Costachi, doctor habilitat în drept, prof. univ.; I. Floander, doctor în drept (Constanţa, România); M. Gheorghiţă, doctor Е. Бахуринская. Уголовная ответствен- habilitat în drept, prof. univ.; Gh. Gladchi, doctor ность за преступления против безопасно- habilitat în drept; V. Guţuleac, doctor în drept, сти труда по законодательству Украины и 41 prof. univ.; V. Florea, doctor în drept, prof. univ.; других стран...... V. Moraru, doctor în drept, prof. univ.; V. Naumov, redactor-şef adjunct; V. Popa, doctor habilitat în drept, Ю. Беленкова. К вопросу о сотруд- prof. univ.; V. Stratonov, doctor în drept, prof. univ. (Herson, Ucraina). ничестве Украинской ССР с ЮНЕСКО в становлении институтов международного 46 Adresa redacţiei: гуманитарного права...... Casa presei, et. 5 str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD - 2012, Republica Moldova Р. Беляков. Профилактика правонару- Tel.: 022-233 790; mob. 067431762; шений в сфере телекоммуникаций, как от- 022-234 132 (contabilitatea) дельное направление деятельности управ- ления борьбы с киберпреступностью мвд 48 E–mail: [email protected] Index: RM 77030 украины...... © Legea şi viaţa Pagina web: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua 18 FEBRUarie 2015

şi abuzului de putere, recomandare a SECURITATEA PERSOANEI CA ELEMENT celui de-al 7-lea Congres al Naţiuni- lor Unite pentru prevenirea crimei şi COMPONENT AL SECURITĂŢII NAŢIONALE tratamentului delincvenţilor, Milano, 26.08–06.09.1985. În Handbook on Vadim ENICOV, Justice for victims, Center for Inter- expert, Institutul de Politici Publice national Crime Prevention, New York, 1999. SUMMARY 12. Theodor Mrejeru. Drept proce- The purpose of this paper is to study human security in the system of national sual penal. Bucureşti: Editura SYLVI, security of the Republic of Moldova, on the basis of the international concept of 2001. human security and the National Security Strategy of the Republic of Moldova. 13. Vasile Păvăleanu. Drept proce- Keywords: security, national security, human security, state, society, perso- sual penal. Partea generală. Suceava: nality Editura LUMINA Lex, 2001. REZUMAT 14. Igor Dolea, Dumitru Roman, Scopul acestui articol este de a studia securitatea persoanei în sistemul Iurie Sedleţchi, Tatiana Vizdoagă, securității naționale al Republicii Moldova în baza concepției internaționale de Vasile Rotaru, Adrian Cerbu, Sergiu securitate umană și Strategiei naționale de securitate a Republicii Moldova. Ursu. Drept procesual penal. Chişinău, Cuvinte-cheie: securitate, securitate națională, securitate umană, stat, socie- 2009. tate, personalitate 15. Ion Neagu. Tratat de procedură penală. Bucureşti: Editura PRO, 1997. ntroducere. Sfîrşitul seco- tante ale calităţii vieţii este consi- Ilului al XX-lea a fost marcat derată libertatea şi protecţia omului practic în toată lumea de un interes faţă de diferite pericole şi amenin- sporit faţă de problema securităţii. ţări, reducerea vulnerabilităţii sale Au fost studiate diferite aspecte ale faţă de riscurile contemporane. În acesteia, fiind elaborate noi con- acest context, concepţia contempo- cepţii. O particularitate distinctă a rană a dezvoltării umane determină abordării contemporane a proble- securitatea persoanei ca o posibili- mei cercetate constă în recunoaşte- tate de a folosi dreptul de a alege rea priorităţii intereselor omului în în condiţii de libertate şi securita- contextul problematicii securităţii. te, precum şi încrederea totală că Cu toate acestea, trebuie să remar- aceste posibilităţi se vor menţine şi căm că subaprecierea tradiţională pentru viitor [7, p. 135-136]. a omului şi neglijarea valorii vie- În prezent, Republica Moldova ţii umane au condiţionat aborda- se dezvoltă potrivit standardelor rea constantă a securităţii mai ales recunoscute la nivel internaţio- sub aspectul securităţii naţionale nal, inclusiv în materia drepturilor (statale). Problemele nemijlocite omului. Totuși, în pofida consacră- ale omului au fost privite adeseori rii la nivel constituţional şi legisla- în contextul securităţii sociale, în tiv a drepturilor şi libertăţilor fun- timp ce aceasta nu întotdeauna este damentale ale omului, precum şi a plasată la locul potrivit în sistemul altor valori democratice, lipseşte securităţii naţionale. O asemenea o concepţie clară a securităţii per- abordare, potrivit cercetătorilor, soanei, care să prevadă protecţia reflectă un model de dezvoltare a omului faţă de diferite ameninţări societăţii în care omul este doar un şi pericole, prin aceasta garantîn- mijloc al prosperării economice, şi du-se dezvoltarea liberă şi durabilă nu scopul acesteia [7, p. 135]. [12, p. 8]. Astfel, în doctrina contempo- Scopul studiului constă în anali- rană tot mai mult se evidenţiează za comparativă a securităţii persoa- ideea că respectarea echilibrului nei în cadrul sistemului de securi- celor mai vitale interese ale omului tate al Republicii Moldova, în baza în societate este unul dintre prin- concepţiei internaţionale a securi- cipiile fundamentale ale asigurării tăţii umane şi Strategiei securităţii securităţii statului [14, p. 39]. naţionale a Republicii Moldova. Totodată, componente impor- Rezultate obţinute şi discu- FEBRUARIE 2015 19

ţii. În ansamblul său, securitatea propriei vieţi şi participarea la viaţa dezvoltării umane al Organizaţi- naţională este un sistem destul de societăţii. Eliberarea de asuprirea ei Naţiunilor Unite din anul 1994 complex şi multifuncţional, care structurilor puterii (globale, naţio- [9] a fost consacrat în exclusivitate reflectă interacţiunea şi dependenţa nale sau locale) constituie o con- securităţii umane. În acest raport, strînsă dintre securitatea persoanei diţie obligatorie pentru asigurarea pentru prima dată au fost combi- şi cea a societăţii la toate nivelele – securităţii persoanei [5, p. 162]. nate concepţia securităţii şi cea a de la cel internaţional pînă la nive- În esenţa sa, securitatea persoa- dezvoltării umane datorită legăturii lul regional sau local [16, p. 261]. nei este o categorie ce reflectă un strînse dintre acestea: prima se re- Cercetătoarea E. V. Efanova fenomen social complex, care se feră la extinderea libertăţii omului, consideră că nucleul intereselor na- caracterizează printr-o legătură or- iar a doua – la protecţia libertăţi- ţionale într-o societate democratică ganică a omului aflat în pericol cu lor vitale ale omului faţă de ame- trebuie să fie necesităţile oricărei mediul social, cu societatea. Fac- ninţări. Respectiv, s-a accentuat că persoane, întrucît doar garantarea torul social are o semnificaţie de- securitatea necesită atenţie faţă de acestora poate să confere statului şi cisivă în mecanismul de survenire toate riscurile dezvoltării omului societăţii o reală stabilitate şi secu- şi anihilare a pericolului. Dat fiind [8, p. 80]. ritate. Protecţia regimului constitu- faptul că omul este o fiinţă socia- În raport s-a propus dezvoltarea ţional, a suveranităţii şi integrităţii lă, interesele vitale ale acestuia şi ideii tratării extinctive a concepţiei teritoriale, asigurarea stabilităţii condiţiile concrete de existenţă, in- securităţii persoanei, fiind identifi- politice, economice şi sociale, res- clusiv cele marcate de pericol, sînt cate în conţinutul acesteia doi fac- pectarea necondiţionată a legii şi determinate social. Ameninţările tori interdependenţi: menţinerea ordinii de drept, dez- care formează pericolul, de aseme- - „protecţia faţă de evenimen- voltarea colaborării internaţionale nea, sînt de natură socială (fie deri- tele nedorite şi dăunătoare ale vieţii constituie, în esenţa lor, doar mo- vă din diferite surse sociale, fie sînt cotidiene” (cunoscută ca libertatea dalităţi şi mijloace de asigurare a admise de către acestea). De aici de frică); celui mai important şi vital interes deducem faptul că societatea tre- - „protecţia faţă de ameninţări- al statului – dezvoltarea multilate- buie să fie responsabilă de soarta le permanente ale foametei, mala- rală a persoanei [10, p. 151]. omului plasat în situaţie de pericol, diilor, infracţiunilor şi asupririlor/ Academicianul A.O. Kolobov iar acesta, la rîndul său, are dreptul represaliilor” (cunoscută ca liber- defineşte securitatea persoanei ca la asigurarea securităţii sale prin tate de necesităţi). viaţa persoanei liberă de orice peri- mijloace sociale [17, p. 144]. În acelaşi timp, au fost expuse col şi calitatea acesteia, însoţită de Potrivit cercetătorului M.D. şapte componente distincte ale se- crearea condiţiilor pentru dezvol- Kurbatov, statul are un rol activ şi curităţii persoanei [9]: securitatea tarea liberă, realizarea drepturilor obiectiv de asigurare a securităţii economică, securitatea alimenta- sale şi a posibilităţilor de a parti- persoanei, de garantare a drepturi- ră, securitatea ocrotirii sănătăţii, cipa la viaţa socială (la nivelurile lor şi libertăţilor acesteia, adică sta- securitatea ecologică, securitatea naţional şi global) [6, p. 109]. tul îşi asumă o totalitate de obliga- personală, securitatea publică şi Prin esenţa sa, concepţia secu- ţii faţă de persoană. Relaţiile dintre culturală, securitatea politică [4, rităţii persoanei se distinge de con- persoană şi stat, persoană şi soci- p. 17]. cepţiile tradiţionale ale securităţii, în etate se bazează pe unitatea drep- În continuare vom dezvolta care obiect principal al analizei erau turilor şi obligaţiilor reciproce ale elementele enunţate ale securităţii statele. Respectiv, deja cetăţenii şi acestora. Doar în asemenea condi- persoanei, raportîndu-ne la Strate- posibilităţile sociale şi economice ţii se realizează echilibrul dintre in- gia securităţii naţionale a Republi- ale acestora devin obiectul principal teresele persoanei, ale societăţii şi cii Moldova. în sfera securităţii. În acest sens se ale statului, prin intermediul căruia 1. Securitatea economică a susţine că „securitatea persoanei vi- este posibilă stabilitatea soluţionă- persoanei este văzută ca starea de zează posibilitatea protecţiei oame- rii paşnice a conflictelor şi proble- asigurare a persoanei cu un venit nilor în aceeaşi măsură în care sînt melor apărute [13, p. 31]. suficient pentru satisfacerea -nece protejate statele” [1, p. 6] Aşadar, statul, în procesul exer- sităţilor sale vitale (venitul minim Cercetătorii străini consideră că citării funcţiilor sale, este obligat garantat) [9]. La evaluarea factori- securitatea persoanei poate fi privi- să asigure securitatea persoanei şi a lor ce ameninţă securitatea econo- tă sub un dublu aspect: cantitativ, societăţii în ansamblu, să vegheze mică prioritari sînt indicii de şomaj ce ţine de bunăstarea materială, şi asupra respectării intereselor tutu- – unul dintre principalii indicatori calitativ – legat de protecţia demni- ror păturilor sociale cu ajutorul sis- ai securităţii economice a omului. tăţii umane, care cuprinde autono- temului de drept [15, p. 312]. Respectiv, posibilitatea angajării în mia individuală, controlul asupra La nivel internaţional, Raportul cîmpul muncii constituie o condiţie 20 FEBRUarie 2015 principală în prevenirea sărăciei şi tare sigure la un regim alimentar hazardurilor naturale periculoase; a consecinţelor acesteia pentru om sănătos» va sta la baza dezvoltării • reducerea poluării componen- [11, p. 5]. politicilor şi a planurilor de acţiuni, telor de mediu ca rezultat al activi- Potrivit Strategiei securităţii a elaborării şi adoptării unui cadru tăţii antropogene; naţionale a Republicii Moldova [2] normativ în domeniul calităţii, si- • asigurarea informării operati- (în continuare – Strategia), „securi- guranţei şi al securităţii alimenta- ve în cazul poluării accidentale a tatea economică reprezintă o parte re, precum şi al protecţiei sănătăţii componentelor de mediu; componentă indispensabilă a secu- consumatorilor. În scopul protec- • reducerea şi eliminarea impac- rităţii naţionale. Astfel, acţiunile ţiei sănătăţii consumatorilor vor fi tului substanţelor chimice toxice autorităţilor administraţiei publice elaborate şi implementate progra- asupra mediului şi sănătăţii popu- centrale vor fi orientate spre crearea me de monitorizare a ameninţărilor laţiei; unor condiţii interne şi externe care din lanţul alimentar” [2]. • remedierea terenurilor conta- să asigure independenţa economiei În pofida recunoaşterii unor minate cu poluanţi organici persis- naţionale, o creştere economică du- importanţi vectori ai securităţii ali- tenţi. rabilă, satisfacerea necesităţilor mentare, precum asigurarea calită- Presupunem că în acest dome- statului şi ale cetăţenilor, comba- ţii produselor alimentare, protecţia niu este prevăzut cel mai complex terea sărăciei, competitivitatea pe sănătăţii consumatorilor şi a com- sistem de măsuri de asigurare a se- pieţele externe”. Din punctul nos- petitivităţii produselor alimentare curităţii ecologice. Cu toate aces- tru de vedere, legiuitorul destul de pe piaţa internă şi externă, totuşi tea, însă, este eludată posibilitatea vag prezintă securitatea economică trebuie de subliniat că Strategia nu recuperării prejudiciilor cauzate a persoanei, practic ignorînd ase- prevede un asemenea factor impor- persoanei prin acţiunea factorilor menea ameninţări precum şomajul tant precum este puterea de cum- ecologici [12, p. 10]. şi migrarea forţată [12, p. 10]. părare a populaţiei (accesul fizic şi 4. Securitatea ocrotirii sănătăţii 2. Securitatea alimentară pre- economic la alimente) [12, p. 10]. – protecţia omului faţă de riscurile supune accesibilitatea principale- 3. Securitatea ecologică fiind de îmbolnăvire, altfel spus, posibi- lor produse alimentare, altfel spus, libertatea şi protecţia faţă de ame- litatea de a trăi într-un mediu sigur cantitatea necesară şi accesul liber ninţările poluării mediului, în spe- pentru sănătate, accesibilitatea ser- la acestea, capacitatea populaţi- cial, aceasta presupune beneficie- viciilor medicale (libertatea relativă ei de a le procura (accesibilitatea rea de aer curat și apă nepoluată; faţă de îmbolnăviri şi contaminări) fizică şi economică a produselor posibilitatea obţinerii de alimente [9]. Ameninţările securităţii ocroti- alimentare) [9]. Ameninţările la ecologic pure; posibilitatea de a rii sănătăţii cuprind condiţiile nefa- adresa securităţii alimentare sînt trai în condiții care nu prezintă vorabile de viaţă: alimentaţie neco- evaluate în baza analizei următo- pericol ecologic pentru sănătate respunzătoare, condiţii de muncă rilor indicatori: consumul zilnic (locuinţă, condiţii de muncă etc.); nocive, venituri mici şi instabile, de calorii în procente raportate la protecţia faţă de catastrofe ecologi- sărăcia şi accesul redus la serviciile necesităţile minime, indicele proce (accesibilitatea apei curate şi a medicale efective. În acelaşi timp, ducerii alimentelor pe cap de locu- aerului curat, sistemul de utilizare principalele riscuri pentru sănătate itor, coeficientul dependenţei faţă a pămîntului care să menţină fer- sînt: poluarea mediului de viaţă (a de importul de produse alimentare tilitatea solului) [9]. Ameninţările solului, a apei potabile, a aerului [11, p. 5]. securităţii ecologice sînt determi- atmosferic, poluarea radiologică şi Potrivit Strategiei, „politica de nate prin prisma nivelului de polu- chimică a alimentelor), noile bio- stat va asigura deplina şi eficienta are radioactivă sau chimică a me- tehnologii, mortalitatea maternă gestionare a resurselor alimentare diului, a radiaţiei geomagnetice şi etc. [11, p. 6]. strategice. Credibilitatea, siguranţa electromagnetice [11, p. 5]. Pentru asigurarea securităţii să- şi calitatea produselor alimenta- În scopul asigurării securităţii nătăţii persoanei, Strategia prevede re constituie criterii fundamentale ecologice în context transfrontali- [2]: cărora Republica Moldova li se va er, regional și internațional, Stra- - reducerea răspîndirii bolilor conforma, pentru a asigura protec- tegia prevede luarea următoarelor (prin elaborarea şi implementarea ţia sănătăţii consumatorului şi com- măsuri [2]: unor politici şi programe naţionale petitivitatea produselor alimentare • armonizarea legislaţiei naţi- de profilaxie primară şi secundară, pe pieţele interne şi cele externe. onale din domeniul protecţiei me- inclusiv prin promovarea sănătă- Securitatea alimentară internă va diului la Directivele Europene; ţii, prin informarea şi modificarea reprezenta una din priorităţile dez- • monitorizarea şi prevenirea comportamentelor de risc, prin voltării sectorului agroindustrial. proceselor geologice periculoase; extinderea vaccinării profilactice, Principiul «de la produse alimen- • monitorizarea şi prognozarea prin mărirea potenţialului de in- FEBRUARIE 2015 21 tervenţie pentru detectarea, locali- atentate criminale, prevenirea şi rea socială; să asigure respectarea zarea şi lichidarea focarelor epide- curmarea infracţiunilor, menţine- dreptului cetăţenilor Republicii mice, prin cooperare internaţiona- rea ordinii publice şi securitatea Moldova la libertatea conştiinţei lă în scopul protecţiei teritoriului publică, supravegherea de stat în şi a religiei, să creeze condiţiile ţării de importul şi de răspîndirea domeniul protecţiei civile şi al necesare pentru funcţionarea pe maladiilor transmisibile, prin im- apărării împotriva incendiilor pe teritoriul ţării a cultelor care res- plementarea Regulamentului Sa- întreg teritoriul ţării; reducerea fe- pectă legislaţia naţională. O atenţie nitar Internaţional); nomenului infracţional, a gradului distinctă se acordă: combaterii ta- - menţinerea sănătăţii publice de victimizare şi de sporire a se- bagismului; consumului abuziv de (prin dezvoltarea capacităţilor de curităţii şi a ordinii publice pentru alcool; tratamentului bolnavilor de adaptare şi de răspuns la un şir de asigurarea protecţiei cetăţenilor, alcoolism şi de narcomanie; măsu- factori ambientali şi sociali, cum ar inviolabilităţii proprietăţii şi a ce- rilor de prevenire a proliferării nar- fi poluarea apei potabile, schimba- lorlalte valori patrimoniale şi ne- coticelor etc.” [2]. rea climei, utilizarea substanţelor şi patrimoniale” [2]. 7. Securitatea politică – posi- a deşeurilor chimice toxice, şi prin 6. Securitatea societală şi cul- bilitatea de a trăi în societatea care realizarea măsurilor de prevenire turală presupune siguranţa plura- recunoaşte drepturile fundamenta- a maladiilor condiţionate de aceşti lismului cultural al minorităţilor le ale omului (protecţia acestora). factori); şi protecţia dezvoltării sociale faţă Ameninţările la adresa securită- - monitorizarea permanentă de tendinţele distructive (păstrarea ţii politice se caracterizează prin a răspîndirii infecţiei HIV/SIDA, identității culturale) [9]. Amenin- persecuții politice, tortură siste- stabilizarea situaţiei epidemice a ţările la adresa securităţii societale matică, rele tratamente, represiu- tuberculozei. şi culturale generează distrugerea nea persoanelor şi a grupurilor de De această dată a fost trecut cu comunităților tradiționale, precum: către stat, controlul ideologiei și a vederea o asemenea componen- familia, comunitatea, organizația, informațiilor [11, p. 8]. tă importantă precum asigurarea grupul etnic, tendințe distructive în În acest context, Strategia pune accesibilităţii serviciilor medicale dezvoltarea societății care nu pot fi accentul doar pe stabilitatea poli- efective. evaluate exact, dar care pot genera tică, care presupune „necesitatea 5. Securitatea personală presu- consecinţe catastrofale. În concret, implementării normelor europene pune libertatea şi protecţia persoa- asemenea ameninţări pot fi: mono- de dialog constructiv între forma- nei faţă de ameninţările şi violenţa polizarea mijloacelor de informare ţiunile politice, în special între cele fizică [9]. Ameninţările securităţii în masă, manipularea conştiinţei implicate în procesele electorale, în persoanale cuprind accidente şi sociale, sporirea inegalităţii de şan- scopul depăşirii blocajelor care ar catastrofe naturale şi tehnogene; se, depopularea, migrarea excesivă, putea genera instabilitate politică” riscul accidentelor la locul de mun- răspîndirea pseudocunoştinţelor şi [2]. Din punctul nostru de vedere, că, în transport, acasă; mortalita- valorilor, răspîndirea narcomaniei este destul de evident decalajul tea cauzată de accidentele rutiere; etc. [11, p. 7-8]. dintre securitatea politică a per- creşterea nivelului criminalităţii Pentru asigurarea securităţii soanei ca concept „internaţional” etc. În acelaşi timp, merită atenţie culturale şi societale, Strategia şi asigurarea stabilităţii politice ca asemenea ameninţări precum vi- prevede obligaţia statului „să ga- direcţie a politicii de securitate a olenţa din partea statului (tortura ranteze drepturile reprezentanţilor Republicii Moldova. fizică, munca forţată în zone de pe- minorităţilor etnice şi ale diferi- Sub acest aspect, trebuie să pre- ricol sporit pentru viaţă şi sănătate telor grupuri sociale minoritare; cizăm că o componentă importantă etc.), violenţa asupra copiilor şi fe- să sprijine informarea societăţii a securităţii persoanei în Republica meilor, violenţa la locul de muncă, despre istoria şi cultura ţării, des- Moldova este obligaţia respectării creşterea violenţei psihice ca tră- pre procesele politice, despre po- drepturilor şi libertăţilor omului sături caracteristice ale dezvoltării sibilităţile şi drepturile participării în contextul asigurării securităţii contemporane, ce prezintă pericol la aceste procese, stimulînd astfel statului. Astfel, potrivit art. 7 din pentru viaţa şi sănătatea persoanei spiritul civic şi implicarea civilă; să Legea securităţii statului [3], res- [11, p. 6-7]. respecte în procesul integrării mi- pectarea şi ocrotirea drepturilor şi Potrivit Strategiei, pentru se- norităţilor etnice în societate iden- libertăţilor omului constituie una curitatea personală a omului sînt titatea lor culturală şi lingvistică; să dintre îndatoririle principale ale necesare măsuri de asigurare a promoveze în sistemul educaţional statului, activitatea de asigurare „apărării vieţii, sănătăţii, onoarei, însuşirea limbii de stat a Republicii a securităţii statului nu poate leza demnităţii, drepturilor, libertăţilor, Moldova, a limbilor minorităţilor drepturile şi libertăţile legitime ale intereselor şi averii cetăţenilor de naţionale, facilitînd astfel integra- omului. 22 FEBRUarie 2015

Respectiv, nu se admite: Referințe bibliografice мационном обществе: анализ про- - amestecul în viaţa familială şi блемы. В: Теория и практика обще- particulară; 1. Heinbecker P. Human Security. ственного развития, 2011, № 1. - lezarea dreptului de proprieta- In: Headlines (Toronto: Canadian In- 15. Нижник Н. С. Националь- te privată; stitute of International Affairs), 1999, ная безопасность: концептуальные основания и феноменологическая - acţiuni ce atentează la onoarea vol. 56, № 2. 2. Hotărîrea Parlamentului Repu- характеристика. СПб., 2002. şi demnitatea omului, dacă acesta blicii Moldova pentru aprobarea Stra- 16. Стародубцева К. А. Концеп- nu a săvîrşit vreo faptă ce prezin- tegiei securităţii naţionale a Republicii ция национальной безопасности РФ tă, conform legii, o ameninţare la Moldova, nr. 153 din 15.07.2011. În: как система ценностей. В: Известия adresa securităţii statului; Monitorul Oficial al Republicii Mol- Российского государственного педа- - urmărirea pentru exprimarea dova nr. 170-175 din 14.10.2011. гогического университета им. А.И. liberă a opiniilor sale politice şi re- 3. Legea securităţii statului, nr. Герцена, 2007, № 44, том 18. ligioase. 618 din 31.10.1995. În: Monitorul Ofi- 17. Терехова Н. Н. Система обе- Statul asigură secretul scrisori- cial nr. 10-11 din 13.02.1997. спечения безопасности личности в lor, telegramelor, al altor trimiteri 4. National Human Development общей структуре обеспечения наци- poştale, al convorbirilor telefonice Report. Republic of Moldova, 1999. ональной безопасности Российской Федерации. В: Вестник Удмуртско- şi al celorlalte mijloace legale de 5. Smith D. The State of War and Peace Atlas. London: Penguin, 1997. го Университета, 2012, вып. 1. comunicare. În acelaşi timp, per- 6. Безопасность личности, об- soana care consideră că drepturile щества, государства. Монография. şi libertăţile ei legitime au fost le- Под общей ред. академика О. А. zate sau exercitarea lor a fost limi- Колобова. Нижний Новгород: ИСИ tată în mod neîntemeiat sau a fost ННГУ, 2008. încălcată procedura exercitării lor 7. Биктимирова З. З. Безопас- de către organul (persoana oficială) ность в концепции развития челове- care a exercitat măsuri de asigura- ка. В: Общественные науки и совре- re a securităţii statului, are dreptul менность, 2002, № 6. să se adreseze în organul securităţii 8. Борисов Д. А. Безопасность statului ierarhic superior, la procu- человека в современной теории и практике международных отноше- ratură sau în instanţa judecătoreas- ний. В: Вестник Томского Государ- că în modul stabilit de legislaţie, ственного Университета, 2011, № autorităţi obligate să întreprindă 343, c. 80. măsuri în scopul restabilirii depli- 9. Доклад о человеческом разви- ne a drepturilor şi libertăţilor lezate тии за 1994 г. Программа развития ale persoanei, cu repararea prejudi- ООН Канады. http://hdr.undp.org/en/ ciului material şi moral în confor- reports/ mitate cu legislaţia. 10. Ефанова Е. В. Национальная Concluzii. Putem conchide că безопасность России: теоретиче- în Republica Moldova nu exis- ские и терминологические аспекты. tă o concepţie clară şi completă a B: Вестник Волгоградского государ- ственного университета, cер. 4, Ист., securităţii persoanei ca element 2010, № 1 (17). component al securităţii naţionale. 11. Зеркалов Д. В. Социальная Acest fapt influenţează considera- безопасность и права человека. Мо- bil eficiența protecţiei persoanei нография. Киев: Основа, 2012. faţă de diferiţi factori negativi şi 12. Костаки Г., Еников В. Без- pericole. опасность человека в системе на- În condiţiile actuale de edificare циональной безопасности. В: Jurnal a statului de drept şi dezvoltare a juridic naţional: teorie şi practică, societăţii civile, este evidentă ne- 2014, № 4. cesitatea elaborării unei asemenea 13. Курбатов М. Д. Проблемы за- concepţii în corepsundere cu stan- конодательного обеспечения нацио- нальной безопасности Российской dardele internaţionale în materie Федерации. М., 2003. şi asigurarea realizării efective a 14. Мищериков А. А. Безопас- acesteia în viaţa societăţii. ность и свобода личности в инфор- „JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: SUMAR TEORIE ȘI PRACTICĂ” S.R.L. Gheorghe COSTACHI, Vadim ENICOV. Ga- Publicație științifico-practică de drept rantarea securității juridice a persoanei în sis- „НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: temul de drept al republicii moldova...... 4 ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА” O.O.O. Petru RAILEAN. Autoadministrarea judecă- torească – pilonul de bază al independenței Научно-практическое правовое издание puterii judecătorești ...... 10 „NATIONAL LAW JOURNAL: Sergiu CARP. Conținutul dreptului la un pro- THEORY AND PRACTICE” L.L.C. ces echitabil și responsabilitatea asigurării acestuia...... 14 Scientific and practical Publication in law Octavian MARIAN. Garantarea și protecția Certificat de înregistrare nr. 1013600031111 din 30.09.2013 drepturilor omului de către sistemul judiciar... 18 eliberat de Camera Înregistrării de Stat Александр КОНСТАНТЫЙ. К вопросу статуса конституционного суда украины.. 23 ISSN 2345-1130 Tudor PÎNZARU. Interesul doctrinar autoh- Revistă inclusă în Registrul Național al revistelor științifice ton faţă de implicarea cetăţeanului în procesul de profil prin hotărîrea comună nr. 158 din 26.10.2017 a decizional...... 29 Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică și a Consiliului Suprem pentru Acreditare și Atestare al AȘM. Yuriy MATAT. Subsidiary application of legal rules as a means to eliminate legislative lacu- Revista este inclusă în baza științifică internațională Index Copernicus International (Republica Polonă) nae ...... 36 Tipul C Igor SOROCEANU, Alexandru CICALA. Журнал включен в Национальный реестр профильных Avortul: pro sau contra...... 42 научных журналов совместным решением № 158 от Ольга ТАТАР. Правовые основы непоиме- 26.10.2017 Высшего совета по науке и технологическому нованных договоров в образовательной развитию и Высшего Совета по аккредитации и сфере ...... 45 аттестации Академии наук Молдовы. Valentin CHIRIŢA, Sofia PILAT. Delimitarea The magazine included in the national register of scientific vandalismului de infracţiunea de distrugere magazines profile of joint decision nr. 158 of 26.10.2017 of the Supreme Council for science and technological sau deteriorare intenţionată a bunurilor...... 51 development and the Supreme Council for accreditation and Grigore ARDELEAN. Aptitudini şi incapaci- attestation of Academy of Sciences of Moldova. tăţi speciale de a dobândi bunuri prin contract de donaţie...... 56 Fondatori: Dumitru BARBUȚA. Problematica investigă- Instituția Privată de Învățămînt rii cauzelor de tortură, tratament inuman sau Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată degradant...... 62 Întreprinderea cu capital străin «Demsta» S.R.L. Octavian BEJAN. Unele tendințe molipsitoa- Se editează din martie 2013 re ale omuciderilor din statele unite ale americii...... 66 Nr. 5(33) 2018 Юрий ЛЕВЧЕНКО. Анализ некоторых Redactor-șef L. Arsene, dr. h. c. mult. аспектов детерминации незаконной вы- 78 Redactor științific O. Bejan, doctor în drept рубки леса в украине...... Ion SLISARENCO. Reevaluarea naturii Colegiul de redacție: obiectului juridic - generic al infracţiunilor/ G. Alecu, doctor în drept, prof. univ., (Constanța, România); P. Biriukov, doctor în științe juridice, profesor (Voronej, Federația contravenţiilor contra siguranţei circulaţiei Rusă); V. Bujor, doctor în drept, prof. univ.; G. Costachi, doctor transporturilor. Partea I...... 83 habilitat în drept, prof. univ.; N. Egorova, doctor în științe А. СОСНА, А. СЕКРИЕРУ. Увольнение за juridice, profesor (Volgograd, Federația Rusă); I. Guceac, doctor нарушение трудовой дисциплины...... 88 habilitat în drept, prof. univ., membru corespondent al AȘM; Mariana NISTOR. Impactul stereotipurilor de V. Guțuleac, doctor în drept, prof. univ.; I. Iațenko, doctor în științe juridice, profesor, academician (Moscova, Federația gen asupra procesului de reglementare juridi- Rusă); E. Haritonov, doctor în științe juridice, profesor, membru că în câmpul muncii...... 94 corespondent al AȘ din Ucraina (Odesa, Ucraina); V. Șepitko, Snizhana OSARCHUK. The reality of vic- doctor în științe juridice, profesor, membru corespondent al AȘ tims’ reparations under article 75 of rome din Ucraina (Harkov, Ucraina). statute...... 97 Adresa redacției: Casa Presei, et. 5, of. 512, str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD-2012, Republica Moldova Olena CHERNEZHENKO. Instruments of Tel.: 022-233790 participatory democracy in ukraine and E-mail: [email protected] countries of the european union...... 102 Pagina Web: jurnaljuridic.md

1 Culegere şi paginare computerizată. Bun de tipar 03.10.2018. Formatul 60x84- /8. Tipar ofset. Coli tipar conv. 11,75. Imprimat la „Tipocart Print” SRL, mun. Chişinău. Tirajul 300 ex. JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

Drept constituțional

CZU: 342.7:340(478)

Garantarea securității juridice a persoanei în sistemul de drept al Republicii Moldova

Gheorghe COSTACHI, doctor habilitat în drept, profesor universitar, cercetător științific principal al Institutului de Cercetări Juridice și Politice Vadim ENICOV, Doctorand, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei

Rezumat Acest studiu și-a propus analiza bazei normative a Republicii Moldova care reglementează raporturile juridice relative securității juridice a persoanei. Acest principiu este fundamental pentru statul de drept și indispensabil respectării drepturilor omului. Dar, pe lângă declararea lui formală în actele constituționale, este imperativă garantarea principiului securității juridice în actele legislative și normative care vor avea aplicare practică. Aceste acte: constituționale, legislative și normative vor sta la baza hotărârilor și deciziilor judecătorești menite să apere sau să restabilească drepturile lezate ale persoanei. Cuvinte-cheie: Stat de drept, securitate juridică, garantarea securității juridice, drepturile omului, acte constituționale, acte legislative, acte normative

ENSURING LEGAL CERTAINTY OF THE PERSON IN THE LEGAL SYSTEM OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Gheorghe Costachi, Doctor habilitat of law, Professor, Chief Researcher of the Institute of Legal and Political Studies of the Academy of Sciences of Moldova Vadim ENICOV, Research doctorate

Summary This study aims to analyze the Republic of Moldova normative basis regulating the legal relations related to legal certainty of the person. This principle is fundamental to the state of law and indispensable to respect for human rights. But in addition to its formal declaration in constitutional acts, it is imperative to guarantee the principle of legal certainty in legislative and normative acts that will have practical application. These constitutional, legislative and normative acts will form the basis of judgments and court decisions designed to defend or to restore the injured rights of the persons. Keywords: State of law, legal certainty, ensuring legal certainty, human rights, constitutional acts, legislative acts, normative acts ntroducere. Respectarea drepturilor omului corespundă și legislația – baza normativă trebuie să Iîncepe de la recunoașterea și proclamarea lor. fie în permanentă mișcare, fiind un organism viu care Acestor scopuri servesc așa acte ca Convenția Euro- evoluează neîncetat. Doar așa tindem spre idealul asi- peană a Drepturilor Omului sau Constituția Republicii gurării drepturilor fiecărui om. Moldova. Prevederile acestora constituie fundamentul În rândul actelor fundamentale care proclamă apărării drepturilor omului. Dar pe acest fundament principiile de bază ale securității juridice am nu- urmează de zidit edificiul măreț al legislației, actelor mit Convenția Europeană a Drepturilor Omului. legislative și normative care vor reglementa rapor- Aceasta în articolul 5 menționează că, orice persoa- turi juridice, vor declara și garanta norme, drepturi nă are dreptul la libertate și la siguranță. Nimeni nu și obligații. Asemenea norme juridice sunt miriade și poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepția cazurilor diverse, precum sunt miriade și diverse relațiile dintre strict determinate și potrivit căilor legale. În articolul oameni. În același plan, relațiile dintre oameni mereu 6 este stabilit că, orice persoană are dreptul la judeca- se modifică, se transformă, apar noțiuni noi bazate pe rea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în realități nevăzute anterior. Acestor mișcări trebuie să termen rezonabil, de către o instanță independentă și

4 octombrie 2018 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra internaționale fundamentale. În sensul expus, un alt încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter ci- act fundamental cu norme referitoare la principiul vil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie securității juridice, destinate printre altele să asigure penală îndreptate împotriva sa.[1, p. 7] Astfel, dreptul statul de drept, este Constituția Republicii Moldova. la siguranță și dreptul la un proces echitabil, bazat pe În articolul 1 este consfințit că, Republica Moldova lege constituie baza principiului securității juridice. este un stat suveran și independent, unitar și indivizi- În articolul 7 din Convenția numită, cu privire la bil. Forma de guvernământ a statului este republica. interzicerea oricăror pedepse fără lege, este stipulat Republica Moldova este un stat de drept, democra- că, nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune tic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile sau o omisiune care, în momentul săvârșirii, nu con- lui, libera dezvoltare a personalității umane, drepta- stituia o infracțiune potrivit dreptului național sau tea și pluralismul politic reprezintă valori supreme internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pe- și sunt garantate. Deja în articolul 4 din Constituție deapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momen- este făcută legătura între statul de drept și respectarea tul săvârșirii infracțiunii. Articolul 18 din Convenție, drepturilor omului: dispozițiile constituționale pri- privind limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor vind drepturile și libertățile omului se interpretează stabilește că, restricțiile care, în termenii prezen- și se aplică în concordanță cu Declarația Universală tei Convenții, sunt aduse respectivelor drepturi și a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte trata- libertăți, nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care te la care Republica Moldova este parte. Dacă există ele au fost prevăzute[1, p. 14]. Acestea la fel, sunt neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la norme importante în asigurarea principiului legalității drepturile fundamentale ale omului la care Republica – legalitatea și neretroactivitatea. Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au Din normele citate putem vedea baza garantării reglementările internaționale[3, p. 4]. exigențelor securității juridice. Iar, rolul primordial Ulterior, textul Constituției Republicii Moldova în această activitate revine statutului. În lucrarea sa, conține mai multe norme referitoare la exigențele Constituționalismul și statul de drept în Republi- principiului securității juridice. Astfel, în articolul ca Moldova. Realități și perspective, academicianul 20, privind accesul liber la justiție, se menționează Ion Guceac menționează că, protecția drepturilor este că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă una dintre activitățile de guvernare, care oferă persoa- din partea instanțelor judecătorești competente îm- nei o securitate juridică reală. O trăsătură specifică a potriva actelor care violează drepturile, libertățile și acestei activități este existența mecanismelor legale interesele sale legitime. Nicio lege nu poate îngrădi puse atât la dispoziția statului, folosite de acesta pen- accesul la justiție. O normă importantă cu privire la tru impactul pozitiv și reglementarea relațiilor socia- legalitate se conține în articolul 22, neretroactivitatea le, precum și la dispoziția omului, garantând-i execu- legii: nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau tarea reală a îndatoririi statului de a proteja drepturile omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau omului in conformitate cu normele constituționale. un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio Totodată, academicianul menționează că, în știința pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în juridică „protecția drepturilor omului și cetățeanului” momentul comiterii actului delictuos.[3, p. 6] Mai jos este interpretată în sens îngust și în sens larg. În sens vom vedea cum norma constituțională cu privire la îngust, protecția este înțeleasă ca tip de procedură, iar neretroactivitate este implementată în normele altor în sens larg, ca îndatorire constituțională a statului, acte legislative. activitățile sistematice ale organismelor de protecție Articolul 23 din Constituție se referă la dreptul a drepturilor omului etc. În aceeași lucrare este adusă fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. afirmația cu care suntem de acord întru totul, precum Este stipulat că, fiecare om are dreptul să i se recu- că, problema protecției constituționale a omului, vieții noască personalitatea juridică. Statul asigură dreptul și securității acestuia, inclusiv a proprietății sale, de fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoriri- diferite atentate criminale, a avut întotdeauna un cale. În acest scop statul publică și face accesibile toate racter constant și fundamental. În lipsa unor soluții legile și alte acte normative. Articolul 25 privind li- ale acestei probleme, nu poate fi vorba de o societate bertatea individuală și siguranța persoanei, stabilește durabilă, precum nu poate fi vorba nici despre un stat că, libertatea individuală și siguranța persoanei sunt obișnuit, nemaivorbind despre unul de drept[2, pp. inviolabile[3, p. 9]. 78-85]. Rolul acestor prevederi constituționale nu este Din motivele menționate, este imperativă im- declarativ. Importanța normelor constituționale se re- plementarea în normele constituționale a norme- flectă la nivelul practic, în activitatea legislativă de lor de protecție a drepturilor omului inițiate în acte zi cu zi. În lucrarea privitoare la unele proceduri de octombrie 2018 5 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE creație legislativă, Preeminența dreptului și secu- turilor omului și cunoașterea mijloacelor de realizare ritatea juridică în procesul amendării codului cu și apărare a acestora dau posibilitate indivizilor de privire la știință și inovare și a codului educației, a-și valorifica oportunitățile, de a-și asigura existenta doctorul habilitat în drept, profesorul cercetător Vic- și dezvoltarea fizică și spirituală, de a se implica în tor Balmuș reamintește că, dacă „Republica Moldova procesul de luare a deciziilor ce privesc viața lor, în este un stat de drept, democratic, în care demnitatea procesul de soluționare a conflictelor și de menținere omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a a păcii și a ordinii în comunitate, în baza respectă- personalității umane, dreptatea și pluralismul politic rii drepturilor omului. În fine, dat fiind faptul că, în reprezintă valori supreme și sunt garantate” [citat din mare parte, securitatea persoanei este orientată spre Constituția Republicii Moldova, art. 1 alin. (3),art. 34 protecția drepturilor omului, prevenirea conflictelor alin. (1)-(2)], iar „Dreptul persoanei de a avea acces și eliminarea cauzelor insecurității și vulnerabilității, la orice informație de interes public nu poate fi în- orice strategie de asigurare a securității persoanei grădit”, aceasta presupune că „Autoritățile publice, (care acum, cu regret, lipsește în Republica Moldova) potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să trebuie să fie orientată în mod necesar și spre crearea asigure informarea corectă a cetățenilor asupra tre- unei culturi politice și juridice bazate pe drepturile burilor publice și asupra problemelor de interes per- omului (cultura drepturilor omului). În prezent, ne- sonal” [ibidem,art. 34 alin. (1)-(2)]. Scopul lucrării cesitatea și oportunitatea unei astfel de culturi, prac- profesorului Balmuș este de a demonstra că, evoluția tic este de necontestat, întrucât constituie o premisă procesului de amendare a Codului cu privire la știință și o condiție-cheie pentru democratizarea societății, și inovare și a Codului educației a condiționat reveni- edificarea statului de drept și integrarea europeană a rea la problema respectării principiilor preeminenței Republicii Moldova.[5, pp. 15-19] dreptului și asigurării securității juridice in Republica Pentru implementarea eficientă a principii- Moldova. Autorul vine cu argumente care confirmă lor securității juridice, legiuitorul stabilește un șir că principiile în cauză nu sunt respectate în continua- de norme juridice menite să garanteze respectarea re atât în procesul elaborării actelor legislative în ca- exigențelor constituționale. În special actul normativ drul Guvernului, Cancelariei de Stat, ministerelor și a care stabilește niște criterii clare spre a fi respectate altor autorități administrative centrale, cat și în proce- pentru garantarea securității juridice este Legea cu sul adoptării lor de către Parlament.[4, pp. 23-30] Iată privire la actele normative. În articolul 3 – principi- de ce este imperativă garantarea securității juridice în ile activității de legiferare, este stabilit că, la elabora- normele de drept comun. rea unui act normativ se respectă următoarele princi- Din documentele citate, deducem clar ideile de pii: a) constituționalitatea; b) respectarea drepturilor promovare a statutului de drept, de respectare a drep- și libertăților fundamentale; c) legalitatea și echilibrul turilor omului și implicit de garantare a securității între reglementările concurente; d) oportunitatea, juridice. Între altele, asigurarea securității persoa- coerența, consecutivitatea, stabilitatea și predictibi- nei prin promovarea statului de drept și drepturilor litatea normelor juridice; e) asigurarea transparenței, omului este constant susținută de mai mulți savanți publicității și accesibilității; f) respectarea ierarhiei renumiți din Republica Moldova. În acest context actelor normative.[6, p. 12] Cu referire la principii- vom menționa lucrarea doctorului habilitat în drept, le de accesibilitate a actului normativ, este important profesor universitar, domnul Gheorghe Costachi: de menționat și susținut ideile expuse de academici- Asigurarea securității persoanei prin educația anul Ion Guceac în lucrarea: Constituționalismul pentru drepturile omului și dezvoltarea cultu- și statul de drept în Republica Moldova. Realități rii drepturilor omului. În acest studiu de amploa- și perspective în care autorul concluzionează că, re, profesorul Costachi menționează: devine clar că cât privește individul, acesta percepe și interpretea- educația pentru drepturile omului implică procese, ză ideea statului de drept, așa cum îi permite pro- schimbări și competențe de lungă durată. Și, din acest pria conștiință, cunoștințele acumulate, aptitudinile motiv, atunci când vorbim de educația pentru drep- și abilitățile de care dispune. Din păcate, atitudinea turile omului vorbim de educație pentru viață și pe societății fată de drept variază de la nihilism juridic tot parcursul vieții – a dezvolta competențe la indi- până la idealism, punând în seama dreptului speranțe vizi pentru drepturile omului și, deci, a promova o înșelătoare. Cu toate acestea, este de datoria noastră cultură a drepturilor omului, nu pot fi tratate doar ca să recunoaștem că niciunul dintre obiectivele majore, materii școlare, este vorba de mult mai mult decât de primă necesitate, cu care se confruntă țara noas- atât. Se poate susține că educația pentru drepturile tră, nu poate fi realizat fără asigurarea drepturilor și omului poate să contribuie substanțial la asigurarea libertăților cetățenilor.[2, pp. 78-85] securității persoanei. Înțelegerea principiilor și drep- Din aceste idei decurge obligația legiuitorului de a

6 octombrie 2018 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE stabili niște criterii clare pentru garantarea securității principiul securității juridice, ne oferă niște reguli cla- juridice în procesul de creare a actelor normative. re de interpretare a actului normativ, dar și se referă la Legea privind actele normative ne oferă următoare- o altă componentă a principiului – cea de neretroacti- le componente ale principiului securității juridice. vitate a actului normativ. Mai jos vom desfășura ide- Previzibilitatea legii este asigurată prin norma care ea de admitere a retroactivității pentru cazurile când stabilește că, actul normativ trebuie să corespundă situația devine mai favorabilă. În aceeași ordine de prevederilor Constituției Republicii Moldova, trata- idei, articolul 73 – acțiunea în timp a actului norma- telor internaționale la care Republica Moldova este tiv, stabilește că, actul normativ se aplică fără limită parte, principiilor și normelor unanim recunoscute ale de timp, dacă în textul acestuia nu este prevăzut altfel. dreptului internațional, precum și legislației Uniunii Actul normativ sau unele dispoziții ale acestuia pot Europene. Actul normativ trebuie să se integreze or- avea aplicare temporară. În acest caz, în actul norma- ganic în cadrul normativ în vigoare, scop în care: a) tiv se indică termenul de aplicare ori evenimentul la proiectul actului normativ trebuie corelat cu prevede- survenirea căruia actul normativ sau unele dispoziții rile actelor normative de nivel superior sau de același își încetează acțiunea. Actul normativ produce efecte nivel cu care se află în conexiune; b) proiectul actu- doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi re- lui normativ întocmit în temeiul unui act normativ de troactiv sau ultra activ. Au efect retroactiv doar actele nivel superior nu poate depăși limitele competenței normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde. instituite prin actul de nivel superior și nici nu poa- Actele normative pot ultra activa, în mod excepțional, te contraveni scopului, principiilor și dispozițiilor dacă acest lucru este prevăzut expres de noul act nor- acestuia. Componentele principiului securității juri- mativ.[6, pp. 41-73] dice de interpretare unitară a legii sunt desfășurate în Din analiza prezentată concluzionăm rolul diri- articolul 41 care stabilește că elementele constituti- guitor al actelor fundamentale: Convenția Europeană ve ale actului normativ trebuie să asigure expunerea a Drepturilor Omului și Constituția Republicii Mol- consecutivă, ordonată și sistematizată a obiectului dova. De aceeași importanță definitorie este și Legea reglementării, precum și interpretarea și aplicarea privind actele normative care stabilește condițiile corectă a actului normativ. Articolul 71 menționează obligatorii de garantare a principiului securității juri- că, interpretarea actelor normative se efectuează cu dice în sistemul de drept al Republicii Moldova. Mai scopul clarificării sensului unui act normativ sau al jos vom încerca să demonstrăm respectarea acestor unor dispoziții din acesta. Prin interpretare se oferă exigențe în actele legislative de specialitate și apli- soluții juridice de aplicare a normei de drept în sen- cative. Actele legislative codificate sunt un pilon de sul exact al acesteia. De menționat că, interpreta- nădejde al normelor juridice sistematizate și implicit rea unitară a legii este unul dintre componentele de al asigurării exigențelor statului de drept, inclusiv al bază ale principiului securității juridice. În articolul accesibilității actelor normative și interpretării unita- 72 –actele de interpretare și autoritățile abilitate să re a legii. Diferite sunt legile codificate, precum sunt interpreteze actele normative este explicat că: acte- variate relațiile omenești. Clasificându-le după ramu- le de interpretare oficială a Constituției Republicii rile dreptului, cele mai cunoscute sunt Codul civil, Moldova și a legilor constituționale sunt adoptate de Codul muncii, Codul familiei, Codul contravențional, către Curtea Constituțională. Interpretarea oficială Codul penal. a legilor, altele decât cele menționate, se realizează Un număr impunător de raporturi juridice regle- exclusiv de către Parlament prin adoptarea legilor de mentează Codul civil. Unele dintre normele sale sunt interpretare. Interpretarea oficială a ordonanțelor Gu- relative exigențelor principiului securității juridice. vernului se realizează de către Guvern prin adoptarea Așa, articolul 5 cu referire la analogia legii și ana- de ordonanțe, în limita termenului de abilitare sau de logia dreptului, indică că, în cazul nereglementării către Parlament prin adoptarea legilor de interpreta- prin lege ori prin acord al părților și lipsei de uzanțe, re, în afara acestuia. Actele de interpretare oficială a raporturilor juridice li se aplică, dacă aceasta nu con- actelor normative, altele decât cele menționate, sunt travine esenței lor, norma legislației civile care re- adoptate, aprobate sau emise de autoritățile care au glementează raporturi similare (analogia legii). Dacă adoptat, au aprobat sau au emis actele supuse inter- aplicarea analogiei legii este imposibilă, drepturile și pretării. Actul normativ se interpretează printr-un act obligațiile părților se determină în funcție de princi- normativ de aceeași categorie și forță juridică. Actul piile generale și de sensul legislației civile (analogia normativ de interpretare nu are efecte retroactive, cu dreptului).Nu se admite aplicarea prin analogie a nor- excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de melor care limitează drepturile civile sau care stabi- sancționare se creează o situație mai favorabilă. Deci, lesc răspunderea civilă. Instanța de judecată nu este în în acest context, legiuitorul, în deplină concordanță cu drept să refuze înfăptuirea justiției în cauzele civile pe octombrie 2018 7 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE motivul că norma juridică lipsește sau că este neclară lui, prioritatea drepturilor omului și cetățeanului fată (interpretarea unitara a legii).[7, p. 5] de societate și de stat, recunoașterea principiilor și a Cu referire la următoarea componentă a princi- normelor de drept internațional unanim acceptate.[8, piului securității juridice, Codul civil stabilește în ar- pp. 8-12] ticolul 6 – acțiunea în timp a legii civile: legea civilă În lucrarea sa, Reflecții asupra securității juri- nu are caracter retroactiv. Legea civilă nu modifică și dice în statul de drept, doctorul habilitat în drept, nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații profesor universitar, cercetător științific principal în juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academi- a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, ei de Științe a Moldovei Gheorghe COSTACHI, în legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja colaborare cu doctorul în drept, conferențiar universi- produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de tar interimar, Institutul de Științe Penale și Crimino- realizare. Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridi- logie Aplicată, Irina IACUB, ajung la concluzia că, ce în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. asigurarea respectării principiului securității juridice De la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii pentru existența statului de drept trebuie să reprezinte vechi încetează, cu excepția cazurilor în care legea o prioritate și implică acordarea unei importanțe cât nouă prevede altfel. În cazul situațiilor juridice con- mai mari calității legii. Ca atare, chiar dacă inflația tractuale în curs de realizare la data intrării în vigoa- legislativă și complexitatea legilor pot fi justificate re a legii noi, legea veche va continua să guverneze prin factori istorici, sociologici, politici, economici, natura și întinderea drepturilor și obligațiilor părților, este necesar totuși un efort susținut de reducere a ex- precum și orice alte efecte contractuale, dacă legea cesului normativ și de supunere a normelor edictate nouă nu prevede altfel. Respectiv, în aceste situații exigențelor securității juridice. Este vorba de un efort dispozițiile legii noi se aplică modalităților de exerci- care îl privește în primul rând pe legiuitor, care tre- tare a drepturilor sau de executare a obligațiilor, pre- buie să pornească de la diagnosticarea problemelor cum și de înstrăinare, preluare, transformare sau des- și identificarea remediilor adecvate. Primul pas con- tingere a acestora. De asemenea, dacă legea nouă nu stă în fundamentarea riguroasă a activității de legife- prevede altfel, clauzele unui act juridic încheiat ante- rare pe principiile tehnicii legislative și în creșterea rior intrării în vigoare a legii noi contrare dispozițiilor accesibilității și previzibilității normelor juridice. În ei imperative sunt, de la această dată, lipsite de orice același timp, o preocupare distinctă trebuie să rămână efect juridic.[7, p. 6] activitatea jurisdicțională și interpretarea uniformă a Articolele citate din Codul civil demonstrează legă- legii în activitatea acesteia, în vederea asigurării ro- turile dintre normele constituționale fundamentale și lului puterii judecătorești de garant final al securității normele juridice de drept comun. Aceste legături sunt juridice a relațiilor sociale în statul de drept[9, pp. foarte bine analizate în lucrarea: Interdependența 4-9]. Anume aceste momente am subliniat și prin ci- dintre jurisdicția constituțională și justiția de drept tarea normelor juridice de mai sus. comun în domeniul asigurării legalității, elaborată În concluzie, menționăm importanța definitorie de doctorul în drept, conferențiar universitar, dom- a bazei legale: actelor constituționale, actelor legis- nul Alexandru Arseni, în conlucrare cu doctorandul lative, actelor normative în garantarea principiului Tatiana Dabija. Autorii, în concluzia finală a lucrării securității juridice. Analiza aprofundată a acestora sale, afirmă cu certitudine faptul că relațiile de drept, permite perfecționarea cunoașterii științifice și -ela actele curților constituționale au supremație fată de borarea recomandărilor practice pentru implemen- actele organelor legislative și executive, deoarece tarea cu succes a dezideratelor protecției drepturilor curțile constituționale pot declara actele parlamen- omului și garantării statului de drept. Anume aceste tului, ale guvernului ca fiind contrare Constituției, norme juridice vor sta la baza hotărârilor și deciziilor prin urmare lipsite de forță juridică. Se subînțelege judecătorești legale menite să apere sau să restabi- că aspectele referitoare la competentă, procedură, lească drepturile lezate ale persoanei. Recomandăm organizare, precum și alte probleme ale activității cercetătorilor și practicienilor analiza sistemică a ba- curților constituționale sunt specifice fiecărei tari. zei legale anume sub aspectul respectării principiului Totuși, principiile fundamentale ale activității curților securității juridice a persoanei. Acest procedeu va per- constituționale sunt aceleași. Printre acestea se numite compararea normelor legale cu caracter similar mără și principiul supremației Constituției, asigura- în diferite acte legislative pentru a defini mai complet rea drepturilor și libertăților omului și cetățeanului. conținutul acestora, aplicarea lor exactă și corectă, Principiul arătat este caracteristic și pentru activita- dar și o posibilă modificare cu scopul perfecționării tea Curții Constituționale a Republicii Moldova ce se din partea legislatorului. Doar abordarea sistemică, în conduce după valorile juridice ca: supremația dreptu- context cu teoria științifică și practica jurisprudențială

8 octombrie 2018 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE poate asigura mișcarea progresistă spre binele oame- 7. Parlamentul Republicii Moldova, „Codul civil al nilor și societății. Republicii Moldova nr.1107 din 06.06.2002,” [Interactiv]. Available: http://lex.justice.md/index.php?action=view&v iew=doc&lang=1&id=325085 . [Accesat 23 09 2018]. 8. Arseni Alexandru, „Interdependența dintre jurisdicția constituțională și justiția de drept comun în domeniul asi- Bibliografie gurării legalității,” Revista Națională de Drept, nr. 3 (161), 2014. 1. Consiliul Europei, „Convenția pentru apărarea 9. Costachi Gheorghe, Iacub Irina, „Reflecţii asupra se- Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,” 04 11 curităţii juridice în statul de drept.,” Legea şi Viaţa, nr. 5 1950. [Interactiv]. Available: https://www.echr.coe.int/Do- (281), pp. 4-9, 2015. cuments/Convention_RON.pdf. [Accesat 06 08 2018]. 2. Guceac Ion, „Constituţionalismul şi statul de drept în Republica Moldova. Realităţi şi perspective,” Revista de Informație despre autor: Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, nr. 3 (46), pp. 78-85, 2017. Vadim ENICOV, 3. Parlamentul Republicii Moldova, „Constituția Repu- Doctorand, Institutul de Cercetări Juridice și Politice blicii Moldova,” 29 07 1994. [Interactiv]. Available: http:// al Academiei de Științe a Moldovei; lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang= Expert în Institutul de Politici Publice, Chișinău; 1&id=363979. [Accesat 29 07 2018]. Membru al Consiliului de supraveghere al Băncii 4. Balmuş Victor, „Preeminența dreptului și securitatea Naționale a Moldovei juridică în procesul amendării Codului cu privire la știință Contact: +37379444301 [email protected] și inovare și a Codului educației,” Revista de Ştiinţă, Ino- vare, Cultură şi Artă „Akademos”, nr. 3 (46), 2017. Information about the author: 5. Costachi Gheorghe, „Asigurarea securităţii persoa- Vadim ENICOV, nei prin educaţia pentru drepturile omului şi dezvoltarea Research doctorate, Institute for Legal and Political culturii drepturilor omului,” Revista Naţională de Drept, nr. 1 (183), 2016. Research of the Academy of Sciences of Moldova; 6. Parlamentul Republicii Moldova, „Lege cu privire Expert in the Institute for Public Policies; la actele normative nr.100 din 22.12.2017,” [Interactiv]. Member of the Supervisory Board of the National Available: http://lex.justice.md/index.php?action=view&v Bank of Moldova iew=doc&lang=1&id=373698. [Accesat 23 09 2018]. Contact: +37379444301 [email protected]

octombrie 2018 9 LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică ISSN 1810-309X SUMAR

Întreprindere de stat Fondator – Agenția Proprietății Publice Gheorghe COSTACHI, Vadim ENICOV. Certificat de înregistrare Neretroactivitatea legii ca garanție de respec- nr. 10202264 din 11.02.1993 tare a drepturilor omului...... 4

Publicaţie acreditată de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică Octavian MARIAN. Statutul persoanei în al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin statul de drept: abordări conceptuale...... 9 Hotărârea nr. 169 din 21.12.2017 Revista este inclusă în baza științifică internațională Index Copernicus International Vasile DOBÎNDA. Unele considerații privind (Republica Polonă) coraportul răspunderii juridice cu răspunde- Tipul C rea socială în Teoria generală a Dreptului..... 15 Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Vladimir PUICA. Elemente de drept penal Aplicată, Institutul de cercetări Juridice și Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academia ,,Ştefan cel comparat privind infracţiunea de exces de Mare” a MAI, Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu” putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu . 19 (Cahul), Universitatea Slavonă, Universitatea ,,Spiru Haret” (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” (Iaşi), Universitatea de Stat din Herson (Ucraina). Ion FRUNZE. Considerații generale privind Se editează din ianuarie 1991 conflictele armate fără caracter internațional Nr. 11 (335) 2019 în lumina prevederilor statutului curţii penale internaţionale...... 24 Redactor-şef L. Arsene, dr. h. c. mult. Colegiul de redacţie: Andrei SMOCHINĂ, Maria GRÂU- Gh. Alecu, doctor în drept, profesor universitar PANȚUREAC. Repertoriul normativ privind (Constanța, România); T. Barzo, doctor hab. în drept, consfințirea răspunderii pentru încălcarea profesor, (Miskolc, Ungaria); V. Bujor, doctor în drept, prof. univ.; Gh. Costachi, doctor hab.în drept, profesor normelor de drept electoral...... 31 univ.; V. Cușnir, doctor hab.în drept, profesor univ.; D. Garadjaev, doctor în drept, profesor, Judecător la Curtea Constituțională (Bacu, Azerbaidjan); E. Vitalie MOSCALCIUC. Garanțiile procesu- Haritonov, doctor hab., profesor, membru cor. al AND al-civile ale reclamantului la examinarea ca- (Odesa, Ucraina); E. Ișcenco, doctor hab. în drept, profesor (Moscova, FR); T. Kolomoeț, doctor hab. în uzei în lipsa pârâtului...... 37 drept, profesor (Zaporojie, Ucraina); J. Kovac, doctor hab. în drept, profesor, Universitatea Paneuropeană (Bratislava, Slovenia); A. Lonciacov, doctor hab. în Sergiu TUREȚCHI. Cooperările juridice drept, profesor (Habarovsk, FR); V. Stratonov, doctor internaționale în domeniul protecției mediu- hab. în drept, profesor (Herson, Ucraina); V. Șepitico, doctor hab. în drept, profesor, membru cor. al AND lui înconjurător...... 43 (Harcov, Ucraina). Наталья ШЕЛЕНГА. К вопросу о принци- Adresa redacţiei: Casa presei, et. 5 пах правового статуса личности...... 48 str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD - 2012, Republica Moldova Tel.: 022-233 790; Оксана МАЛЯРЧУК. Этапы развития кон- 022-234 132 (contabilitatea) цепции разделения властей: теоретико- E–mail: [email protected] правовой аспект и значение для развития Index: RM 77030 современного государства...... 55 © Legea şi viaţa Pagina web: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua 4 noiembrie 2019

CZU: 342.7:340.131(478)

Neretroactivitatea legii ca garanție de respectare a drepturilor omului

Gheorghe COSTACHI, doctor habilitat în drept, profesor universitar, cercetător științific principal al Institutului de Cercetări Juridice și Politice; Vadim ENICOV, membru în Consiliul de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei, Doctorand în Institutul de Cercetări Juridice și Politice

Studiul de față examinează una dintre componentele principiului securității juridice – neretroactivitatea legii. Neretroac- tivitatea legii este un pilon al securității juridice consacrat în Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Constituțiile majorității statelor lumii. Neretroactivitatea legii este fundamentală pentru statul de drept și indispensabilă respectării drepturilor omului. Teoria juridică cunoaște mai multe aspecte ale neretroactivității legii, inclusiv excepții și interpretări. Exami- narea acestora în contextul legal este esențială pentru aplicarea corectă a normelor de drept. Cuvinte-cheie: Neretroactivitatea legii, stat de drept, securitate juridică, garantarea drepturilor omului, teoria juridică, context legal.

Non-retroactivityof law as guaranteefor respecting human rights

Gheorghe COSTACHI, Doctor habilitat of law, Professor, Chief Researcher of the Institute of Legal and Political Studies of the Academy of Sciences of Moldova; Vadim ENICOV, member of the Supervisory Board of the National Bank of Moldova, Research doctorate, Institute for Legal, Political and Sociological Research

The present study examines one of the components of the principle of legal certainty – the non-retroactivity of law. The non-retroactivity of lawis a pillar of legal certainty consecrated in the European Convention on Human Rights and the constitutions of most states of the world. The non-retroactivity of law is fundamental to the rule of law and indispensable to respect human rights. The legal theory knows several aspects of the non-retroactivity of law, including exceptions and interpretations. Examining them in the legal context is essential for the correct application of the rules of law. Keywords:Non-retroactivity of law, rule of law, legal certainty, guarantee of human rights, legal theory, legal context.

ntroducere. Multiplele aspec- interpretarea unitară a legii. Toate a legii relative drepturilor omului Ite ale principiului securității elementele numite asigură aplicarea servește și prezentul studiu. juridice au fost examinate minuțios legală a legii și respectarea dreptu- Reglementare. Normele juri- de teoreticieni și practicieni pe par- rilor omului. Într-un sens mai larg, dice puse la baza reglementărilor cursul timpului. Unul din pilonii de acestea sunt caracteristicile noțiunii constituționale ale multor state cu bază și, probabil, cel mai vechi este de legalitate. Ca regulă generală, referire la retroactivitate se conțin cel al neretroactivității legii. Nor- legea nu se aplică pentru trecut. în Convenția Europeană a Drep- mele cu privire la efectele și aplica- Totuși, ca orice regulă și aceasta turilor Omului. Baza principiului rea legilor în genere, inițial, aveau are excepții aplicabile atât în drep- legalității, indispensabil de princi- următorul conținut: „Legea dispune tul penal, cât și în dreptul civil. O piul securității juridice este pusă în numai pentru viitor; ea n-are putere problemă jurisprudențială aparte a articolul 6 din Convenție: Orice per- retroactivă”, după modelul Codului retroactivității o reprezintă și inter- soană are dreptul la judecarea cauzei civil francez din 1804, care în artico- pretările. Normele legale nu persistă sale în mod echitabil, în mod public lul 2 statuează că: „La loi ne dispo- veșnic. Legislația este supusă unui și în termen rezonabil, de către o se que pour l’avenir; elle n’apoint proces permanent de perfecționare, instanță independentă și imparțială, d’eﬀetrétroactif.”[1].Practic de la adaptare și interpretare. Acestui instituită de lege, care va hotărî norma juridică privind neretroacti- proces contribuie relațiile sociale în fie asupra încălcării drepturilor și vitatea legii s-au dezvoltat celelalte dezvoltare, jurisprudența instanțelor obligațiilor sale cu caracter civil, fie componente ale securității juridice: judecătorești și cercetările teoretice asupra temeiniciei oricărei acuzații previzibilitatea, accesibilitatea și doctrinale. Scopului de perfecționare în materie penală îndreptată împo- noiembrie 2019 5 triva sa. Articolul 7 din Convenție Codul penal introduce normele ridice stinse sau în curs de realizare. statuează că, nimeni nu poate fi con- juridice penale de aplicare a prin- Legea nouă este aplicabilă situațiilor damnat pentru o acțiune sau o omi- cipiului constituțional. Articolul 8 juridice în curs de realizare la data siune care, în momentul săvârșirii, reglementează acțiunea legii penale intrării sale în vigoare. De la data nu constituia o infracțiune potrivit în timp și instituie neretroactivitate intrării în vigoare a legii noi, efecte- dreptului național sau internațional. legii penale: caracterul infracțional le legii vechi încetează, cu excepția De asemenea, nu se poate aplica o al faptei și pedeapsa pentru aceasta cazurilor în care legea nouă preve- pedeapsă mai severă decât aceea se stabilesc de legea penală în vi- de altfel. În cazul situațiilor juridice aplicabilă în momentul săvârșirii goare la momentul săvârșirii fap- contractuale în curs de realizare la infracțiunii.[2, p. 7] Această normă tei. Imediat articolul 10 cu privire data intrării în vigoare a legii noi, se referă la retroactivitate și regula la efectul retroactiv al legii pena- legea veche va continua să guverne- de neretroactivitate a normei care le stabilește excepția de la regulă ze natura și întinderea drepturilor și înrăutățește poziția persoanei supu- menționând că, legea penală care obligațiilor pârților, precum și orice se urmăririi. Deși, inițial, s-a referit înlătură caracterul infracțional al alte efecte contractuale, dacă legea la pedeapsa penală și poziția incul- faptei, care ușurează pedeapsa ori, nouă nu prevede altfel. Respectiv, patului, ulterior această regulă a cu- în alt mod, ameliorează situația în aceste situații, dispozițiile legii prins alte domenii legale, fiind apli- persoanei ce a comis infracțiunea noi se aplică modalităților de exer- cabilă primordial dreptului civil. are efect retroactiv, adică se ex- citare a drepturilor sau de executare În articolul 4 din Constituția tinde asupra persoanelor care au a obligațiilor, precum și de înstră- Republicii Moldova, este indis- săvârșit faptele respective până la inare, preluare, transformare sau pensabilă legătura între dispozițiile intrarea în vigoare a acestei legi, distingere a acestora. De asemenea, constituționale și respectarea inclusiv asupra persoanelor care dacă legea nouă nu prevede altfel, drepturilor omului: dispozițiile execută pedeapsa ori care au exe- clauzele unui act juridic încheiat an- constituționale privind drepturile cutat pedeapsa, dar au antecedente terior intrării în vigoare a legii noi și libertățile omului se interpre- penale. Iar norma care întărește re- contrare dispozițiilor ei imperative tează și se aplică în concordanță gula generală se conține în alineatul sunt, de la această dată, lipsite de cu Declarația Universală a Drep- doi: legea penală care înăsprește orice efect juridic[5, p. 6]. turilor Omului, cu pactele și cu pedeapsa sau înrăutățește situația Astfel, reglementările juridice celelalte tratate la care Republica persoanei vinovate de săvârșirea tratează diferite aspecte de retroac- Moldova este parte. Dacă există unei infracțiuni nu are efect retro- tivitate a legii. Este definitorie stabi- neconcordanțe între pactele și tra- activ. O desfășurare importantă a lirea caracteristicilor temporale ale tatele privitoare la drepturile fun- normelor retroactivității găsim în raporturilor juridice la care se referă damentale ale omului la care Repu- articolul 101Aplicarea legii penale norma: trecutul, prezentul sau vii- blica Moldova este parte și legile ei mai favorabile în cazul pedepselor torul. Totodată, trebuie determinate interne, prioritate au reglementări- definitive.[4, p. 10]. Deci, în dreptul caracteristicile de stare ale raporturile internaționale. Articolul 22 din penal regula generală de neretroac- lor juridice: consumate, în execuție Constituție concretizează:nimeni tivitate a legii se aplică cu referire sau planificate. În dependență de nu va fi condamnat pentru acțiuni la înrăutățirea poziției și, din potri- rezultat este aplicabilitatea legii noi sau omisiuni care, în momentul co- vă, legea nouă are efect retroactiv – retroactivă sau neretroactivă. As- miterii, nu constituiau un act delic- dacă îmbunătățește poziția persoa- pectele legale vor fi desfășurate mai tuos. De asemenea, nu se va aplica nei inculpate. Aceste două părți ale jos prin cercetări teoretice. nicio pedeapsă mai aspră decât cea aceleiași medalii reflectă conținutul Considerații doctrinale. În care era aplicabilă în momentul drepturilor omului prin echitate și perioada revoluției franceze ne- comiterii actului delictuos[3, p. 6]. umanism. retroactivitatea era considerată „o Jurisprudența Curții Constituționale Codul civil reglementează garanție fundamentală a libertății este fermă în sensul unei interpre- acțiunea în timp a legii civile în arti- publice”, dar ulterior prin dezvol- tări riguroase și univoce a acestor colul 6. Legea civilă nu are caracter tare jurisprudențială și doctrinală, prevederi constituționale, nelă- retroactiv. Legea civilă nu modifică legiuitorul a stabilit că legea poa- sând loc la niciun fel de confuzii și nici nu suprimă condițiile de con- te deroga de la acest principiu, dat în privința modului și cadrului de stituire a unei situații juridice con- fiind că în Franța principiul nu are aplicare a acestui text constituțional stituite anterior, nici condițiile de putere constituțională[6, pp. 469- explicit. Mai jos vom vedea cum stingere a unei situații juridice stinse 470]. Ulterior, dezvoltarea normelor norma constituțională cu privire la anterior. De asemenea, legea nouă retroactivității legilor a concordat neretroactivitate este implementată nu modifică și nu desființează efec- permanent cu perspectivele apărării în normele altor acte legislative. tele deja produse ale unei situații ju- drepturilor omului. 6 noiembrie 2019

În lucrarea „Constituționalismul pentru că nimeni n-ar mai cuteza legislativ (normativ) pentru a ajus- și statul de drept în Republica nici măcar să execute ordinele legii ta normele juridice ale acestuia la Moldova. Realități și perspecti- de teama actelor care, deși făcute le- condițiile reale ale mediului social ve”, academicianul Ion Guceac gitim, ar fi ulterior criticate de o lege și a asigura echitatea și eficiența re- menționează că, protecția dreptu- nouă și necunoscută”[6, p. 468]. glementării juridice, luând în consi- rilor este una dintre activitățile de Nu trebuie să gândim, totuși, că derare că, nu pot exista derogări de guvernare, care oferă persoanei o în Franța și în orice altă țară în care la principiul securității raporturilor securitate juridică reală. O trăsătu- retroactivitatea legii este lăsată la juridice (art. 6 §1 al Convenției) ră specifică a acestei activități este aprecierea legiuitorului, cu condiția decât doar dacă anumite motive existența mecanismelor legale puse ca ea să fie, de fiecare dată, expres și substanțiale și imperioase o cer.[9, atât la dispoziția statului, folosite neîndoielnic prevăzută, renunțarea, pp. 124-132] de acesta pentru impactul pozitiv prin voința legiuitorului, la neretro- Pentru înțelegerea profundă a și reglementarea relațiilor sociale, activitate - întrucât aceasta nu are va- conținutului normelor privind retro- precum și la dispoziția omului, ga- loarea unui principiu constituțional activitatea legii, vom apela succint rantând-i executarea reală a îndato- – ar putea duce la practici legislative la reperele gândirii juridice de la ririi statului de a proteja drepturile abuzive, ori măcar foarte frecvente. începutul secolului XX: Cu privire omului in conformitate cu normele Este ceea ce a decis, formal, Consi- la aplicarea legii în timp și la regula constituționale. Totodată, academi- liul constituțional francez în deci- neretroactivității legilor, profesorul cianul menționează că, în știința ju- zia 98-404 din 18 decembrie 1998 Matei Cantacuzino arăta că – în ridică „protecția drepturilor omului (publicată în Jurnalul oficial din rezolvarea problemei privitoare la și cetățeanului” este interpretată în 27.12.1998) în termeni pe care îi câmpul de aplicare a legilor în timp sens îngust și în sens larg. În sens reproducem riguros: „Dacă, nu mai „trebuie să ținem seama de urmă- îngust, protecția este înțeleasă ca puțin, legiuitorul are facultatea de a toarele două principii: pe de-o parte, tip de procedură, iar in sens larg, ca adopta dispoziții fiscale retroactive, legea nouă trebuie să aibă preferință îndatorire constituțională a statului, el nu poate să facă aceasta decât în față de legea veche pentru îndoitul activitățile sistematice ale orga- considerarea unui motiv de interes motiv că în mod teoretic ea reali- nismelor de protecție a drepturilor legal suficient și sub rezerva de a zează sau e menită să realizeze un omului etc. În lipsa unor soluții ale nu lipsi de garanții legale exigențele progres social, o stare mai bună și acestei probleme, nu poate fi vorba constituționale.” În speță Consiliul pentru că trebuie în principiu să aibă de o societate durabilă, precum nu constituțional a declarat, tocmai pen- o putere obligatorie obștească, uni- poate fi vorba nici despre un stat tru acest motiv, contrară Constituției formă pentru toți. Dar, de altă par- obișnuit, nemaivorbind despre unul o dispoziție legală a legii care îi te, siguranța raporturilor sociale și de drept[7, pp. 78-85]. fusese supusă spre judecare[6, p. asentimentul de care legea trebuie Toți autorii admit că principiul 470]. În deplină concordanță cu să se bucure în simțul de dreptate al neretroactivității legii este esențial cele expuse, doctrina juridică, în tuturor cer neapărat ca legea nouă să pentru protecția drepturilor omu- ipoteza că în legislațiile unor state, nu nimicească sau să nu modifice, lui în fața legii. N-ar exista nicio ca și în legislația franceză, princi- fără un motiv grav de înaltă ordine siguranță pentru persoane dacă, atâta piul neretroactivității nu este înscris obștească, acele stări de drepturi vreme cât o lege este în vigoare, iar în Constituție, ci doar în Codul ci- care, în momentul când legea nouă ei s-au conformat prevederilor aces- vil, cu consecința că legiuitorul or- intră în vigoare, erau deja tradu- teia, s-ar putea repune în discuție, dinar poate înlătura acest principiu se în acte de voință și în raporturi, după abrogarea ei, actele încheiate prin adoptarea unei legi retroactive definiţii încheiate și valabile după conform dispozițiilor legale. Sau, în – a admis unanim că neretroactivi- legea în momentul încheierii.”[10, alți termeni, legea este un ordin al tatea este regula, iar retroactivita- p. 20] Vedem că, în perioada de la legiuitorului, iar un ordin nu poate tea excepția. Așa cum menționează revoluția franceză până la legislația fi valabil decât pentru viitor; nu se și profesorul cercetător Victor modernă, evoluția doctrinară s-a poate pretinde cetățenilor supune- Balmuș, după o analiză minuțioasă referit preponderent la beneficiul rea față de o lege pe care n-o puteau a legislației Republicii Moldova, obștesc sau social. Totuși, elemen- cunoaște întrucât încă nu exista.[8] actelor normative și recomandărilor tele de progres sau îmbunătățire a Și, pentru a conchide, „dacă un in- Uniunii Europene, jurisprudenței situației erau prezente. În dezvoltare divid care se supune ordinului legii Curții Constituționale, a Curții Eu- firească s-a ajuns la concluzia că nu ar putea să fie tulburat sub pretextul ropene pentru Drepturile Omului, poate fi beneficiu obștesc neglijând că o lege posterioară a modificat ter- doctrinei în domeniu, derogarea și beneficiul individual, deci urmare menii reglementării existente ante- excepția reprezintă procedee teh- conștientizării importantelor eveni- rior, legea și-ar pierde orice putere, nice aplicate la elaborarea actului mente din secolul XX au fost defini- noiembrie 2019 7 te normele obligatorii de respectare a fost încheiat, pentru a ști dacă pu- societății și care puteri, aptitudini, a drepturilor omului, printre care tem aplica legea nouă acestor efec- facultăți nu se traduc în raporturi siguranța raporturilor juridice. te fără a-i da un caracter retroactiv, determinate decât printr-un act ju- Profesorii C. Hamangiu, I. „cel mai bun criteriu este acela pro- ridic de voință a subiectului drep- Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu pus de cercetătorii Colin și Capi- tului. Astfel este proprietatea […], considerau că, deși „la prima vede- tant. După acești savanți trebuie astfel sunt drepturile cuprinse în re, problema neretroactivității pare să distingem între consecințele și noțiunea de libertate […], tot astfel foarte simplă: orice lege nouă regle- efectele deja trecute, epuizate sau sunt puterile derivând dintr-un anu- mentează, în principiu, numai actele complet realizate ale unor acte sau mit statut sau dintr-o anumită stare și situațiile ivite din ziua punerii ei situații anterioare și consecințele de capacitate, puteri care până când în vigoare; legea veche se aplică la și efectele viitoare, adică nereali- n-au fost exercitate printr-un act de toate actele și situațiile ivite înainte zate în momentul intrării în vigoa- voință nu dau loc la raporturi deter- de abrogarea ei”, în practică însă, re a noii legi, ale acelor acte sau minate. Toate aceste puteri pot să „problema este mult mai complica- situații anterioare. Conform regulii fie îngrădite sau nimicite pentru vi- tă”, făcând următoarele precizări: neretroactivității și nesupraviețuirii, itor prin o lege posterioară nașterii – doctrina clasică și-a axat crite- în principiu, primele efecte rămân dreptului de proprietate sau stării de riul în deosebirea dintre drepturile supuse legii vechi, sub care a fost libertate, sau de capacitate, fără ca câștigate și simplele expectative. făcut actul, pe când următoarele legea care aduce modificări acestor Când o lege lovește sau modifică vor fi supuse legii noi, sub care se puteri să aibă o putere retroactivă; drepturi deja câștigate, ea are un îndeplinesc.”Acești autori apreci- dar raporturile în care se traduseseră efect retroactiv; când lovește sau au că legea nouă este prezumată a aceste puteri printr-un act de voință modifică numai simple expectative, fi mai bună decât legea veche și, în al subiectului, anterior intrării în vi- ea nu are efect retroactiv. Prin urma- consecință, legea nouă trebuie să re- goare a legii noi, nu pot fi atinse prin re, o lege, care nu este retroactivă glementeze efectele care se produc această lege.”[10, p. 25] prin natura ei sau prin declarația le- în viitor ale unor acte sau situații ju- În opinia aceluiași profesor, în giuitorului, nu trebuie aplicată drep- ridice, chiar anterioare promulgării ceea ce privește drepturile care nu turilor deja câștigate în momentul acesteia. Așadar, consecințele tre- se nasc decât în puterea unui raport punerii ei în vigoare, însă trebuie buie guvernate de legea nouă, pen- determinat, prealabil încheiat, cum aplicată simplelor expectative. Dar tru că ea se aplică pentru viitor, iar sunt drepturile născute din contract, ce se înțelege prin drepturi câștigate trecutul aparține legii vechi. De la regula neretroactivității „duce ne- și prin simple expectative? În ge- principiul potrivit căruia legea nouă apărat la rezultatul că în principiu neral, autorii definesc ca drepturi se aplică inclusiv consecințelor vii- efectele viitoare ale contractului, câștigate drepturile intrate definitiv toare ale situațiilor sau raporturilor astfel cum ele sunt determinate prin în patrimoniul nostru și care nu ne juridice chiar anterioare, există două voința comună a părților contrac- mai pot fi răpite prin faptul nimănui, excepții: contractele și legile suple- tante, se vor realiza potrivit aces- iar ca expectative, simpla speranță tive sau facultative[13, p. 51]. tei voințe în limitele îngăduite de de a se folosi de un drept, care nu s-a Profesorul Matei Cantacuzi- legea în vigoare la momentul când realizat încă și a cărei realizare este no considera că, pentru a răspunde contractul s-a încheiat, fără ca o eventuală. Jurisprudența a adoptat la întrebarea care lege va cârmui lege ulterioară să poată avea vreo în marea ei majoritate acest crite- efectele raportului încheiat, efecte influență asupra efectelor care mai riu clasic, bazat pe distincția dintre care rămân a se produce în viitor rămân a se produce în puterea con- drepturi câștigate și simple expecta- – „formula general admisă recurge tractului. Totuși această aplicație a tive, iar doctrina modernă combate la criteriul drepturilor câștigate pe normei nu e exactă decât în privința cu vigoare deosebirea clasică între care legea nouă trebuie să le res- acelor dispoziții legale care sunt in- drepturile câștigate și expectative, pecte”. Însă, singurul criteriu sigur terpretative a voinței părților, adică întrucât este foarte greu a deosebi în se găsește „în noțiunea de raport, a acelora care determină efectele practică drepturile câștigate de sim- întrucât tăria și aplicația legilor de pe care contractul trebuie să le pro- plele expectative; criteriul clasic nu drept privat nu se manifestă decât ducă după natura lui și în privința este, deci, destul de clar și de bine cu privire la reglementarea raportu- cărora voința părților s-a referit definit[12, p. 42]. rilor de la individ la individ. Sunt în în mod tacit la legea în vigoare în În ceea ce privește actele cu domeniul dreptului privat drepturi momentul contractării. Când însă o efecte viitoare și succesive, ale că- care se nasc într-un subiect determi- lege ulterioară modifică efectele vi- ror consecințe se petrec sub impe- nat în stare de puteri, de aptitudini, itoare ale unei specii de contract sau riul unei legi noi, alta decât legea de facultăți opozabile oricui, adică le exclude pentru satisfacerea unui în vigoare la momentul când actul asigurate de respectul tuturor și al interes de ordine publică, atunci 8 noiembrie 2019 dispoziția ce modifică sau prohibi- toate legile se aplică numai pentru activă apriori nu poate fi previzibilă, tivă a legii ulterioare se aplică și la viitor, însă, afirma același profesor, din simplul motiv că nu a existat la efectele nerealizate ale contractului există legi, „care, prin starea lor, au momentul apariției raportului juri- anterior încheiat, pentru motivul că putere retroactivă: legile de ordine dic. În același rând, o lege retroac- ordinea publică, astfel cum legiuito- publică și legile interpretative.”[14, tivă va afecta substanțial regulile de rul o stabilește, trebuie prin esența p. 79]. După cum menționează pro- accesibilitate și interpretare unitară ei să aibă un caracter de unitate și fesorul Gheorghe Costachi în lu- a legii sub aspectul inexistenței sale de uniformă obligativitate pentru crarea sa „Principiile fundamentale la etapa planificării actului juridic și toți și că împotriva legii obștești ale dreptului – garanții ale securității asumării eventualelor consecințe. nu poate prevala legea privată a juridice în statul de drept”, legitățile Doar privite și aplicate în complex contractului.”[10, p. 37]. sociale caracteristice doar dreptului elementele numite servesc siguranța Referind-se la redactarea normei se întrunesc în conținutul unei cate- raporturilor juridice. de retroactivitate a legii, profesorul gorii de principii denumite special- Istrate Micescu apreciazăcă, „două juridice. Ele reflectă particularitățile Bibliografie dispoziții acumulate, condensa- reglementării juridice, determină te: una, care se referă la domeniul distincția de alți regulatori sociali 1. Code civil des Français, 1804, de aplicare a legii pentru viitor și și, de aceea, sunt determinate a fi «Wikisource la bibliotèque libre,» fixează în timp crâmpeiul de dura- principii ale reglementării juridice. [En ligne]: https://fr.wikisource.org/ tă asupra căruia legea are vigoare; La categoria acestora sunt atribuite: wiki/Code_civil_des_Français_1804 . a doua se referă la trecut și-l ex- principiul libertății, egalității juri- [Accès le 18 11 2018]. 2. Consiliul Europei, „Convenția ceptează de la punerea în vigoare a dice, răspunderii pentru vinovăție, pentru apărarea Drepturilor Omului și unei legi, sustrăgându-l de la auto- unității între drepturile și obligațiile a Libertăților Fundamentale,” 04 11 ritatea ei. Acolo însă unde se naște juridice, unității între dreptul obiec- 1950. [Interactiv]: https://www.echr. dificultatea este când un eveniment tiv și dreptul subiectiv, principiul coe.int/Documents/Convention_RON. are loc fără a-și epuiza, în însăși cli- garantării de stat etc. Deosebit de pdf. [Accesat 06 08 2018]. pa apariției lui, toate consecințele. important în acest caz este că prin- 3. Parlamentul Republicii Moldova, Când suntem în prezenta unor cipiile general-sociale și cele speci- „Constituția Republicii Moldova,” 29 manifestări continue, de oarecare al-juridice pot fi eficiente doar fiind 07 1994. [Interactiv]: http://lex.justice. durată, a unui eveniment juridic, aplicate corelativ[15, pp. 4-11]. md/index.php?action=view&view=doc durata prelungirii manifestării în Iată de ce insistăm asupra privirii &lang=1&id=363979. [Accesat 29 07 timp poate să cadă peste momentul în ansamblu a tuturor elementelor 2018]. 4. Parlamentul Republicii Moldova schimbării unei legi. Evenimentele securității juridice, neretroactivita- , „Codul penal al Republicii Moldova desfășurând-se în timp, au un crâm- tea legii fiind unul din pilonii aces- nr.985 din 18.04.2002,”[Interactiv]: pei din existenta lor sub imperiul teia. http://lex.justice.md/index.php?action= unei legi anterioare și un alt crâmpei În concluzie, retroactivitatea view&view=doc&lang=1&id=331268. sub imperiul unei legi viitoare.” În legii, or regula de neretroactivitate [Accesat 23 09 2018]. aceste condiții, profesorul utilizează a legii se bazează, în primul rând, 5. Parlamentul Republicii Moldo- distincția dintre drepturile câștigate pe dezideratul asigurării drepturi- va, „Codul civil al Republicii Moldova și simplele expectative, arătând că lor omului și siguranța raporturilor nr.1107 din 06.06.2002,” [Interactiv]: „drepturile câștigate nu pot fi modi- juridice. La aplicarea acesteia vom http://lex.justice.md/index.php?action= ficate de o lege ulterioară, întrucât lua seama de criteriul temporal – view&view=doc&lang=1&id=325085 ele, luându-și ființa valabilă sub im- raport juridic trecut, prezent sau . [Accesat 23 09 2018]. 6. François Terré, Introduction periul legii anterioare și legea ulteri- viitor, precum și criteriul de stare générale au droit, 5e édition, Paris: Dal- oară neputând să aibă efect retroac- al raportului juridic – consumat, loz, 2000. tiv, ar urma –dacă asemenea drept ar în execuție sau planificat. Retroac- 7. Guceac Ion, „Constituţionalismul fi tangibil prin punerea în vigoare a tivitatea legii nu poate fi aplicată şi statul de drept în Republica Moldova. unei legi noi –ca legea nouă să aibă pentru înrăutățirea situației indivi- Realităţi şi perspective,” Revista de Şti- putere retroactivă, ceea ce interzice dului, dar poate fi aplicată pentru inţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akade- norma retroactivității. Nu sunt decât îmbunătățire. Totuși, legiuitorul va mos”, nr. 3 (46), pp. 78-85, 2017. două categorii de excepții, în care evita asemenea ingerințe, păstrând 8. Lucian Stângu, „Neretroactivi- doctrina a văzut, după distincția regula neretroactivității. În această tatea legii în statul de drept,” Studii de între drepturile câștigate și simple- afirmație ne conducem de alte ele- drept românesc, vol. 21, nr. 4, pp. 319- le expectative, drepturi câștigate: mente ale securității juridice: previ- 322, 2009. 9. Balmuș Victor, „Derogarea şi situațiile contractuale și dispozițiile zibilitatea, accesibilitatea și interpre- excepția în doctrină şi în legislaţia naţi- supletive ale legii vechi.” În general, tarea unitară a legii. Or, legea retro- onală,” Revista de Ştiinţă, Inovare, Cul- Международный научно-практический правовой журнал ,,Закон и жизнь” Издание аккредитовано Высшим советом по науке и технологическому развитию АН Молдовы. СОДЕРЖАНИЕ Решение №61 от 30.04.09 Категория «С» ISSN 1810-3081 Г. Фёдоров, В.Травин. К вопросу о клас- сификации правоприменительных актов...... 4 Учредитель: Министерство юстиции Республики Молдова Г. Костаки. конституционно-правовое обе- Соучредители: спечение построения правового государства и Конституционный суд, Высшая судебная палата, Министерство внутренних дел, Институт юриди- защиты прав человека ...... 9 ческих и политехнических исследований АН РМ, Академия МВД «Штефан чел Маре», Славянский университет, Институт прикладной криминологии Б. Сосна. Правовое регулирование процеду- и уголовного права, Балтийская Международная ры банкротства предприятий...... 13 Академия, НИИ прав человека НАН Азербайджана, Запорожский национальный университет. А. Сосна. принципы гендерного равенства Издается с января 1991 г. в молдове и их защита...... 20 № 11 (274) 2014 г. Главный редактор A. Боршевский. Законодательство рос- Л. АРСЕНЕ сийской империи по отношению к еврейскому Редакционная коллегия населению бессарабии (1812 – 1914 гг.)...... 24 Намик Гасан оглу Алиев, доктор хабилитат права, профессор (Баку), В. Бужор, доктор права, В. Еников. безопасность как социальное яв- А. Буриан, доктор хабилитат права, М. Георгицэ, доктор хабилитат права, профессор, В. Гуцуляк, ление...... 31 доктор права, профессор, Е. Ищенко, доктор юридических наук, профессор (Москва), И. Кайряк, A. cerchez. cercetări științifice în domeniul доктор права, Н. Карпов, доктор юридических наук, профессор (Киев), Г. Костаки, доктор хабилитат formelor răspunderii juridice...... 36 права, профессор, Т. Коломоец, доктор юридических наук, профессор, заслуженный юрист Украины, (Запорожье), А. Лончаков, доктор юридических Н. Гачаева. свобода волеизъявления сторон наук, профессор (Хабаровск), В. Наумов, зам. при заключении индивидуального трудового главного редактора, Б. Сосна, доктор права, и.о. договора...... профессора, В. Флоря, доктор права, Е. Харитонов, 40 доктор юридических наук, профессор, член кор. НАПрН Украины, Заслуженный деятель науки и С. Пиев. особенности досудебного рассле- техники Украины (Одесса), В. Шепитько, доктор юридических наук, профессор, академик НАПН дования в отношении несовершеннолетнего Украины (Харьков). подозреваемого в соответствии с уголовным процессуальным законодательством украины 45 Адрес редакции: 2012. Кишинэу, ул. Пушкина, 22 V. IONAȘCU. Caracterizarea laturii obiective a Дом печати, infracţiunii de violență în familie...... 51 телефон для справок: 373 22 23 37 90. © Перепечатка материалов только с разрешения издателя E-mail: [email protected] web страницы: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua

Компьютерный набор. Формат 60х84 1/8. Печать офсетная Усл. п.л. 11,75. Тираж 350. Подписано в печать 4.11.2014. Отпечатано SRL ,,Cetatea de Sus”, г. Кишинэу 31

21. Бессарабские областные ве- БЕЗОПАСНОСТЬ КАК СОЦИАЛЬНОЕ домости. 1870. 15 августа. 22. Городовое положение 1870 г. ЯВЛЕНИЕ // Орлов А. C., Георгиев В. А., Геор- гиева Н. Г., Сивохина Т. А. Хресто- В. Еников, матия по истории России. С древ- эксперт, Institutul de Politici Publice нейших времён до наших дней. М., 1999. C. 300-301. SUMMARY 23. Положение о губернских и The purpose of this article is to reveal the social essence of security and уездных земских учреждениях 1864 identification hypostasis in which it manifests itself: as need, interest, a sense, г. // Хрестоматия по истории госу- purpose and result of specialized activities, value, social function, relation, дарства и права России / Сост. Ю. process, system, a branch of science, an art form. П. Титов. М., 1997. C. 262-263. Keywords: security, social function, social phenomenon. 24. Кустрябова C. Ф., Боршев- ский А. П., Захария C. К. Местное *** управление и административно- Целью данной статьи является раскрытие социальной сущности безопас- территориальное устройство Мол- ности и выявление ипостасий, в которых она проявляется: как потребность, довы с древних времен до наших интерес, ощущение, цель и результат специализированной деятельности, дней. Комрат, 2002. C. 16. ценность, социальная функция, отношение, процесс, система, отрасль нау- 25. Положение об уездных и ки, вид искусства. губернских земских учреждениях Ключевые слова: безопасность, социальная функция, социальное яв- 1890 г. // Полное собрание законов ление. Российской империи. Собр. III. Т. X. Отделение 1-е. СПб., 1893. Ст. 6927. C. 493-501. 26. Боршевский А. Права еврей- Введение. Безопасность людей, их защищенность от ского населения Бессарабии, МССР различных опасностей и угроз волнуют человека как суще- и Республики Молдова в XX веке // ство разумное (homo sapiens) c первых лет его жизнедея- Сборник научных трудов Института тельности. На ранних стадиях функционирования и раз- иудаики. Выпуск I. Кишинев, 2011. вития человеческого сообщества его безопасность своди- C. 76. лась главным образом к защите от опасного воздействия 27. Городовое положение 1892 природных явлений, к способности человека обеспечивать г. // Полное собрание законов Рос- свое существование. В последующем по мере институали- сийской империи. Собр. 3-е. СПб., 1895. Т. 12 (отд. 1). Статья 8708. C. зации общественных отношений потребовалась защита 430-456. людей не только от естественных опасностей и угроз, но 28. Мыш М. И. Руководство к и от опасностей и угроз, создаваемых самим человеком. Не- русскому законодательству о евре- обходимым условием безопасности человеческого общества ях. СПб., 1898. C. 401. стали не только предупреждение и пресечение опасностей 29. Мадиевский C. Указ. соч. C. и угроз, исходящих от «сил природы и различных несчаст- 24. ных случаев», но и от «злой воли людей» [7, c. 36]. 30. Кандель Ф. Очерки времён и событий. Из истории российских евреев (часть третья: 1882 – 1920 изнь людей во все вре- другими негативными страстя- годы). Иерусалим, 1994. C. 56. мена была небезопас- ми и мотивами поведения, по- 31. Энгель В. Курс лекций по Ж истории евреев в России. Тема 8. на. С момента рождения челове- рождающими войны, убийства, Период реакции в царствование ка подстерегают многочислен- хищения, другие преступления, Александра III. Погромы. Истоки ные опасности его существо- асоциальные и антигуманные еврейских национальных движений. http: // jhistory.nfurman.com ванию и благополучию: голод, действия [5, c. 88-89]. 32. Кандель Ф. Очерки времён болезни, хищные животные, Соотвественно, потребность и событий. Из истории российских природные стихии, техногенные в безопасности принадлежит к евреев (часть третья: 1882 – 1920 катастрофы. Но самой большой числу базисных мотивационных годы)… C. 69. 33. Там же. C. 70. опасностью для людей всег- механизмов человеческой жиз- да был и остается сам человек, недеятельности, как у любых движимый завистью, корыстью, других живых существ. ненавистью, агрессивностью и Целью данной статьи яв-

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 11.2014 32

ляется раскрытие социальной ях в зарубежной и отечественной о безопасности как социальном сущности безопасности и выяв- науке безопасность характери- явлении [5, c. 90]. ление ипостасий, в которых она зуется не только как отсутствие Буквально дословно безопас- проявляется: как потребность, опасностей, угрожающих инди- ность означает отсутствие опас- интерес, ощущение, цель и ре- виду, обществу и государству, ности. Подобное представление зультат специализированной но и как наличие условий для еще называют безопасностью в деятельности, ценность, соци- достойной жизни людей, удо- узком значении этого слова. В альная функция, отношение, влетворения и реализации их по- практическом плане такое значе- процесс, система, отрасль нау- требностей и интересов, как ста- ние имеет достаточно условный ки, вид искусства. бильное состояние общества, его характер, поскольку в реальной Изложение основного мате- качественная определенность, жизни ситуации с полным от- риала исследования. Осознание устойчивое и прогрессивное раз- сутствием угроз встречаются социумом жизненной необходи- витие в системе международных довольно редко. мости своей безопасности, обе- отношений [2, c. 87]. Она рассма- Более реалистичным являет- спечения ее достаточного уровня тривается и как свойство социума ся широкое значение безопасно- являлось на протяжении практи- сохранять свои целостность, от- сти, вытекающее из фактическо- чески всей истории человеческой носительную самостоятельность го взаимодействия индивидов и цивилизации стимулом особого и устойчивость, способность к социальных объектов с много- интереса людей к этому явлению, развитию, и как вид деятельно- численными обстоятельствами его всестороннему изучению и сти, система мер, направленных и факторами, оказывающими на осмыслению. Первые представ- на предотвращение опасности [7, них негативное и деструктивное ления о безопасности сводились c. 37]. воздействие. Предотвращение, главным образом к пониманию Безопасность – сложное со- ослабление, нейтрализация этих ее как такого состояния окру- циальное явление, многопла- воздействий, наносящих ущерб жающей человека среды, когда в новое и многогранное в своих существованию, благополучию, ней отсутствуют опасности, т. е. структурных составляющих и нормальному функционирова- условия и факторы, угрожающие проявлениях, отражающее про- нию людей, социальных объ- индивидам или их сообществам в тиворечивые интересы в отно- ектов, а также поддержание их форме семьи, населения, государ- шениях различных социальных жизнедеятельности на уровне ства. В дальнейшем, с началом субъектов. Нередко одни из них не ниже предельно допустимых бурного научно-технического стремятся обеспечить свою без- (критических) значений и дает прогресса, в процессе становле- опасность за счет других либо представление о безопасности в ния и укрепления национальных не считаются с интересами без- более широком плане. Вместе с государств теоретические пред- опасности иных людей, групп, тем существуют еще несколько ставления о безопасности обога- народов. Мыслят устаревшими смысловых значений безопас- щались и развивались, ее оценки категориями и эгоистическими ности как социального явления как явления постоянно корректи- ценностями, игнорирующими ту [5, c. 90]: ровались и уточнялись, формиро- основополагающую закономер- • безопасность как потреб- вались новые парадигмы безопас- ность, что безопасность в эпоху ность и интерес; ности и ее обеспечения [7, c. 36]. нарастающей глобализации – • безопасность как ощуще- Теоретические наработки по неделима. Отсюда – обусловлен- ние и ценность; проблемам безопасности за мно- ность проблематики безопас- • безопасность как социаль- говековую историю человеческой ности субъективными позиция- ное отношение; цивилизации свидетельствуют о ми, неоднозначными оценками, • безопасность как результат том, что безопасность представ- фрагментарными суждениями. В и процесс; ляет собой предельно широкое методологическом плане важно • безопасность как социаль- явление. В современных услови- иметь целостное представление ная функция;

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 11.2014 33

• безопасность как система; данных субъектов, существу- вергая себя различным рискам • безопасность как наука и ют жизненно важные интересы и опасностям, высоко ценится искусство. индивидов, социальных общ- в человеческом обществе. Это Безопасность как потреб- ностей, народов, наций, ущем- означает, что безопасность при- ность и интерес. Прежде всего ляемые противоположными им обретает форму внутренней люди испытывают нужду в таких субъектами и нуждающиеся в ценности и реализует себя в ин- условиях существования, когда защите. Их реализация и неуяз- дивидуальном и общественном их жизни, собственности, бла- вимость обеспечивает необхо- сознании. Характерно, что эта гополучию не угрожают какие- димые условия для полноценно- ценность имеет универсальный либо деструктивные факторы. го существования и успешного характер и признается в каче- Эта потребность имеет объек- развития индивидов и социаль- стве фундаментальной всеми тивный характер, поскольку все ных субъектов. В особую группу людьми, вне зависимости от их люди уязвимы, независимо от выделяются интересы обеспече- расы, национальности, пола, их физических данных, степени ния безопасности, относящиеся возраста, социального положе- богатства и власти, других ре- к специализированным органам ния. сурсов. Потребность в безопас- и силам, осуществляющим со- В мирных условиях, в до- ности реализуется как на инди- ответствующие функции, а так- статке, в размеренной и спокой- видуальном, так и на коллектив- же к применяемым средствам и ной жизни ценность безопасно- ном (групповом), общественном мерам безопасности [5, c. 90]. сти отходит на второй план и не уровнях. Безопасность как ощущение актуализируется. Социальные Следует подчеркнуть, что в и ценность. Людям свойственно потрясения, бедствия, войны, отличие от многих других по- ощущать свою безопасность или террористические акты обо- требностей нужду в безопасно- небезопасность на основе тре- стряют ее значение, выводят в сти невозможно полностью удо- вожных сигналов и восприятий число наиболее востребованных влетворить. Она присутствует органов чувств, инстинктивных людьми и обществом [8, c. 8]. всегда и требует постоянного к реакций организма, интуиции, Весьма характерно, что собы- себе внимания, поскольку в раз- т.е. безопасность (небезопас- тия 11 сентября 2001 г. букваль- личных ситуациях нас подсте- ность) в этом плане имеет зна- но перевернули общественное регают самые разные опасности чение субъективного представ- сознание в США. И для амери- [6, c. 30]. ления индивидов об отсутствии канцев ценность безопасности Субъективное осознание по- (наличии) угроз своему суще- – личной и национальной – ока- требности находит выражение ствованию. Оно помогает кор- залась выше ценности свободы, в форме интереса, стимулирую- ректировать линию своего по- имевшей наивысший статус [5, щего и направляющего деятель- ведения и избегать опасностей. c. 92]. ность людей. Интересы много- Правда, ощущение безопасно- Безопасность как основная плановые, многоуровневые и сти может быть обманчивым ценность и право человека впер- отражают различные потребно- и не отражать истинного поло- вые стала рассматриваться в сти. В том числе потребность в жения вещей. Дело в том, что рамках западного мира в рево- безопасности, относящуюся к не все угрозы непосредственно люционный период его истории. базисным, первоочередным по- действуют на органы чувств че- Важнейшие правовые акты, зна- требностям людей и социаль- ловека, особенно исходящие от меновавшие политическую побе- ных общностей. Помимо непо- других людей, скрывающих и ду третьего сословия – торгово- средственных интересов безо- маскирующих свои истинные ремесленных слоев западного пасности (личности, общества, намерения. Тем не менее не сто- общества, прямо провозглашали государства), сопряженных с ит пренебрегать своими ощуще- безопасность одним из неотъем- наличием различных угроз вы- ниями, игнорировать их. лемых естественных прав чело- живанию и существованию Возможность жить, не под- века. В Билле о правах 1689 г.,

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 11.2014 34

принятом в Англии, в американ- ся неделимой. Все актуальнее циальных объектов от различ- ской Декларации независимости становится принцип равенства ных опасностей. 1776 г. и во французской Декла- безопасности в отношении всех В современных условиях рации прав человека и гражда- членов общества и мирового «основным субъектом обеспе- нина 1789 г. прямо или косвенно сообщества. В силу этого люди чения безопасности является безопасность рассматривалась в призваны сдерживать свои ин- государство, осуществляющее качестве естественного права че- стинкты, ограничивать эгоисти- функции в этой области через ловека наряду со свободой, соб- ческие и враждебные устрем- органы законодательной, испол- ственностью и сопротивлением ления, поддерживать правила нительной и судебной властей» угнетению [8, c. 4]. мирного общежития [8, с. 8]. [3, c. 50]. Безопасность как социальное Безопасность как результат Безопасность как система. отношение. Довольно распро- и процесс. Мы по привычке ас- Деятельность по обеспечению страненным является значение социируем безопасность с защи- безопасности, противодей- безопасности как определен- щенностью жизненно важных ствию угрозам в отношении ного социального отношения, интересов личности, общества многих социальных объектов характеризуемого взаимным до- и государства или с результа- предполагает создание сложной верием, отсутствием у сторон том безопасности. Как он ни системной организации. В этой агрессивных и злонамеренных важен, все же следует помнить, связи в рамках данного подхода устремлений. Чтобы закрепить что он является лишь венцом понятие «безопасность» может отношения безопасности, га- сложного процесса обеспечения рассматриваться как системно- рантировать себя от их наруше- безопасности, как непрерывно организованная деятельность по ния, между людьми, народами, реализуемая задача, связанная предотвращению, устранению государствами устанавливаются с поддержанием оптимальных и ликвидации внешних и вну- нормы и принципы безопасных параметров жизнедеятельности тренних угроз по отношению к взаимоотношений, заключаются объекта, предвосхищением и тем или иным социальным объ- договоры о мире, ненападении, противодействием различным ектам [8, c. 6]. коллективной безопасности. угрозам. В рамках процессу- Применительно к нашему Отношения безопасности мо- ального подхода к безопасности обществу, систему безопасности гут иметь и субъект-объектный выделяют меняющиеся условия, образуют органы законодатель- характер, т.е. выражать требова- алгоритмы и стадии (этапы) ной, исполнительной и судеб- ния людей к безопасности раз- реализации мер безопасности ной властей, государственные, личных объектов собственно- [8, c. 7]. Самое же важное, что общественные и иные органи- сти, военного, государственного следует твердо усвоить, это то, зации и объединения, граждане, и иного назначения. Следует что безопасность – непрерывно принимающие участие в обеспе- иметь в виду, что людям свой- реализуемая задача. Всегда, в чении безопасности в соответ- ственно превозносить собствен- любых условиях и обстоятель- ствии с законом, а также законо- ную безопасность, добиваться ствах [5, c. 93]. дательство, регламентирующее ее достижения за счет безопас- Безопасность как социаль- отношения в сфере безопасно- ности других людей и даже на- ная функция. Применительно к сти. В этом смысле примером родов. государству и его определенным может послужить Закон Респу- В условиях нарастающей органам безопасность проявля- блики Молдова о государствен- глобализации, взаимозависимо- ется в виде соответствующей ной безопасности [9], который сти государств и народов, на- функции или полномочий, прав предусмотривает (ст. 13 ч. (1) личия значительных арсеналов и обязанностей осуществлять систему органов государствен- оружия массового поражения специальные действия и меры ной безопасности, в которую безопасность в системе соци- по защите членов общества, их входят: Служба информации и альных отношений становит- собственности, природных и со- безопасности Республики Мол-

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 11.2014 35

дова, Служба государственной чайшего мастерства и примене- щение, цель и результат спе- охраны, Пограничная полиция, ния в ней нестандартных реше- циализированной деятельности, подведомственная Министер- ний, неординарных действий, ценность, социальная функция, ству внутренних дел, Тамо- творческих подходов, воплоща- отношение, процесс, система, женная служба, также учебные емых в искусстве обеспечения отрасль науки, вид искусства. заведения и другие невоенизи- безопасности. Такое искусство С нашей точки зрения, все эти рованные учреждения и органи- по плечу не каждому человеку и ипостасии должны быть учтены зации органов государственной даже специалисту. Оно требует в сложной деятльности государ- безопасности. одаренности и таланта, высо- ства при обеспечении безопас- Системы безопасности созда- кого уровня профессиональной ности личности, общества и го- ются и в рамках отдельных ор- подготовки [5, c. 94]. сударства. ганизаций, предприятий, фирм. На основе вышеизложенно- Система безопасности фирмы го, исследователи подчеркива- Литература: представляет собой, «организо- ют особенную социальную роль ванную совокупность специаль- безопасности. В общественной 1. Ващекин Н.П., Дзлиев М.И., ных структур, средств, методов организации и человеческих Урсул А.Д. Безопасность предпри- и мероприятий, обеспечиваю- отношениях безопасность име- нимательской деятельности. М., 2002. щих безопасность предпри- ет существенное значение. Ее 2. Возженников А.В. Нацио- нимательской деятельности от роль определяется тем, что не- нальная безопасность России: ме- внутренних и внешних угроз» безопасные условия не способ- тодология исследования и полити- [4, c. 19-20; 1, c. 237]. ствуют производительному тру- ка обеспечения. М.: Из-во РАГС, 2002. Безопасность как наука и ду и отвлекают от него людей, 3. Дзлиев М.И., Иззатдуст Э.С. искусство. Существование вынужденных расходовать свои Национальная безопасность и на- устойчивого интереса к вопро- силы, ресурсы и средства на силие (гуманитарные аспекты на- сам безопасности в обществе, борьбу с обращенными против циональной безопасности). В: Вестник Омского университета. усложнение проблем обеспе- них опасностями. Не случай- Серия «Право», 2011, № 3 (28). чения безопасности различных но Ш.Монтескье (1689-1755) в 4. Пучков С.И., Кузнецов С.А. социальных объектов обуслови- своей фундаментальной работе Управление системой безопасности фирмы: практическое руководство ли становление и развитие спе- «О духе законов» (1748 г.) заме- к действию. М., 2001. циальной отрасли научных зна- тил, что безопасность - первая 5. Родачин В.М. Безопасность ний, посвященной как безопас- форма свободы. Безопасность как социальное явление. B: Зерка- ности в целом, так и различным создает необходимые условия и лов Д.В. Cоциальная безопасность и права человека. Монография. К.: ее видовым проявлениям. Соот- предпосылки для созидательной Основа, 2013. ветственно, существует общая деятельности людей, улучшения 6. Родачин В.М. Безопасность теория безопасности и взаимос- их благосостояния и увеличения как социальное явление. B: Право вязанные с нею частные теории общественного богатства. Ко- и безопасность, 2004, Nr. 4 (13). 7. Сацута А.А. Национальная международной, национальной, нечно, расходы на безопасность безопасность как социальное яв- государственной, военной, эко- составляют весомую долю в го- ление: современная парадигма. В: номической, информационной, сударственном бюджете, бюд- Вестник Военного университета, 2007, № 3 (11). экологической и т.п. безопасно- жетах корпораций и частных 8. Чмыхало А. Ю. Социальная сти. лиц, но они оправданны и необ- безопасность: Учебное пособие. Выделение безопасности в ходимы [c. 30]. Томск: Изд-во ТПУ, 2007. самостоятельную и профессио- Таким образом, безопасность 9. Закон о государственной безопасности, nr. 618 от 31.10.1995 нальную деятельность по защи- – сложное социальное явление, 13.02.1997. В: Monitorul Oficial Nr. те и охране различных объектов проявляющееся в обществен- 10-11 от 13.02.1997. во многом сопряжено с необхо- ной жизни в разных ипостасях: димостью доведения ее до высо- как потребность, интерес, ощу-

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 11.2014 Международный научно-практический правовой журнал ,,Закон и жизнь” Издание аккредитовано Высшим советом СОДЕРЖАНИЕ по науке и технологическому развитию АН Молдовы. Решение №61 от 30.04.09 Г. Костаки, В. Еников. Безопасность Категория «С» личности и право человека на безопасность ISSN 1810-3081 как конституционно-правовые категории...... 4 Учредитель: Министерство юстиции Республики Молдова Г. ФЕДОРОВ. Соотношение государства и Соучредители: права...... 9 Конституционный суд, Высшая судебная палата, Министерство внутренних дел, Институт юриди- Т. КАПША. Особенности оплаты нерабо- ческих и политехнических исследований АН РМ, Академия МВД «Штефан чел Маре», Славянский чих праздничных дней: социально-правовые университет, Институт прикладной криминологии аспекты...... 15 и уголовного права, Балтийская Международная Академия, НИИ прав человека НАН Азербайджана, Запорожский национальный университет. А. СОСНА, И. АРСЕНИ. Личные неимуще- ственные права и обязанности супругов в рес- Издается с января 1991 г. № 3 (277) 2015 г. публике молдова...... 24 Главный редактор И. ЯКУБ. сущность и значение воспитатель- Л. АРСЕНЕ ной функции права...... 31 Редакционная коллегия Намик Гасан оглу Алиев, доктор хабилитат I. Dadu. Traficul de persoane ca fenomen права, профессор (Баку), В. Бужор, доктор права, А. Буриан, доктор хабилитат права, М. Георгицэ, criminal ce atentează la ordinea de drept în доктор хабилитат права, профессор, В. Гуцуляк, Republica Moldova...... 35 доктор права, профессор, Е. Ищенко, доктор юридических наук, профессор (Москва), И. Кайряк, доктор права, Н. Карпов, доктор юридических наук, T. NOVAC. Justiția și magistratul: interacțiuni профессор (Киев), Г. Костаки, доктор хабилитат statutare...... права, профессор, Т. Коломоец, доктор юридических 40 наук, профессор, заслуженный юрист Украины, (Запорожье), А. Лончаков, доктор юридических наук, I. BÂCU. Instruirea continuă – premisă fun- профессор (Хабаровск), В. Наумов, зам. главного редактора, Б. Сосна, доктор права, и.о. профессора, damentală pentru eficiența și profesionalismul В. Флоря, доктор права, Ю. Фрунзэ, доктор права, agenților de securitate în spațiul european...... 44 Е. Харитонов, доктор юридических наук, профессор, член кор. НАПрН Украины, Заслуженный деятель науки и техники Украины (Одесса), В. Шепитько, I. COJOCARU. noţiunea şi trăsăturile caracte- доктор юридических наук, профессор, академик ristice actului administrativ...... 47 НАПН Украины (Харьков). Al. PRISAC. Certitudinea și lichiditatea creanțelor Адрес редакции: compensabile...... 51 2012. Кишинэу, ул. Пушкина, 22 Дом печати, телефон для справок: 373 22 23 37 90. © Перепечатка материалов только с разрешения издателя E-mail: [email protected] web страницы: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua

Компьютерный набор. Формат 60х84 1/8. Печать офсетная Усл. п.л. 11,75. Тираж 350. Подписано в печать 3.03.2015. Отпечатано SRL ,,Cetatea de Sus”, г. Кишинэу 4

БЕЗОПАСНОСТЬ ЛИЧНОСТИ И ПРАВО ЧЕЛОВЕКА НА БЕЗОПАСНОСТЬ КАК КОНСТИТУЦИОННО-ПРАВОВЫЕ КАТЕГОРИИ

Г. Костаки, доктор хабилитат права, профессор, главный научный сотрудник Института Правовых и Политических Исследований Академии Наук Молдовы В. Еников, докторант, Институт Правовых и Политических Исследований Академии Наук Молдовы

SUMMARY The purpose of this article is to analyze the concepts of “personal security” and “the right to security of person”, based on research, to understand their nature and significance as a constitutional and legal categories Keyword: security, personal security, the right to security of person. * * * Целью данной статьи является анализ понятий «безопасности личности» и «право человека на безопасность» на основе научных исследований, для выяснения их сущности и значения как конституционно-правовые категории. Ключевые слова: безопасность, безопасность личности, право человека на безопасность.

ведение. Проблема безо- нию, молдавские исследователи воздействия факторов, угрожаю- Впасности являлась ранее мало внимания уделяют этой щих жизненно важным интере- и является сейчас одной из самых проблеме. сам, так и восстановление такого жизненно важных задач, стоя- Целью данной статьи явля- состояния. Нормальное состоя- щих перед любым обществом, ется анализ понятий «безопас- ние включает минимально необ- любым государством, ибо без ее ности личности» и «право чело- ходимую совокупность условий решения не могут существовать века на безопасность» на основе функционирования объекта в ни государство, ни человек. До научных исследований, для вы- соответствии с его предназначе- начала XX века безопасность яснения их сущности и значения нием и поставленными целями. рассматривали либо как сохра- как конституционно-правовые Создание условий выше этого нение государственного суве- категории. минимума не охватывается без- ренитета, укрепление внешних Изложение основного мате- опасностью, ибо в этом случае границ (внешняя безопасность), риала исследования. Безопас- опасности нет, речь может идти либо как подавление внутренних ность – это такое явление, без об обычной жизнедеятельности врагов – преступников, смуты, которого не могут нормально объекта [12, с. 52]. оппозиции (внутренняя безопас- развиваться ни личность, ни Безопасность личности. ность). Лишь в конце XIX - нача- социальная организация, ни Природа безопасности лич- ле XX века отмечается активное общество, ни экономика, ни, ности состоит в том, что она стремление общественности (в тем более, государство. Содер- одна из основных витальных лице политических партий и дви- жание понятия «безопасность» потребностей человека, без удо- жений) к созданию безопасных означает отсутствие опасностей влетворения которой индивид не условий жизни личности [5]. или возможность надежной за- может нормально существовать, Таким образом, на сегодняш- щиты от них. Опасность же действовать и развиваться в со- ний день, в юридической литера- рассматривается как наличие и циуме. Именно эта потребность туре (разных стран) особенное действие различных факторов, лежит в основе и безопасности внимание уделяется безопас- которые являются дисфункцио- различных социальных уровней ности личности как составного нальными, дестабилизирующи- (социальных групп, общностей, элемента национальной и меж- ми жизнедеятельность челове- государства, общества в целом). дународной безопасности. Бо- ка, угрожающими развитию его Без должного экономического, лее того, многие исследователи личности [1, с. 26]. организационного, психологи- обосновывают существование По мнению исследователей, ческого, правового обеспечения права человека на безопасность обеспечение безопасности долж- безопасности отдельного инди- как неотъемлемый элемент его но охватывать как защиту нор- вида от множества природных и правового статуса. К сожале- мального состояния объекта от социальных (в том числе имею-

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 3.2015 5

щих юридический характер) ности следует относить к утверждает, что безопасность опасностей, угроз и рисков, эф- конституционно-правовым ка- – категория конституционная, фективность общественной, го- тегориям, так как она обладает нормативно-правовое содержа- сударственной и иных видов со- всеми признаками и свойствами ние которой не ограничивается циальной безопасности в усло- объектов конституционного регу- чисто публичной направленно- виях современного миропорядка лирования. Соответственно, без- стью (на общество и государ- не может достичь надлежащего опасность личности – многопла- ство). Как конституционная ка- и соответствующего вызовам новое конституционно-правовое тегория понятие безопасности времени уровня [9, с. 12]. явление, которое проявляется в призвано отражать состояние за- В целом безопасность оправ- трёх основных составляющих щищенности жизненно важных данно считают ключевой соци- [2, с. 11]: интересов личности, общества альной ценностью, без которой - безопасность личности как и государства на основе после- значимость других ценностей конституционная ценность, довательного обеспечения их ба- оказывается под вопросом. Ка- - безопасность личности как ланса [4, с. 98]. кова, например, цена свободы, конституционно-правовой ин- Важным представляется то, если отсутствуют гарантии без- ститут и что безопасность личности по- опасности личности, надо ли - безопасность личности как лучает свое воплощение путем стремиться к благосостоянию, конституционное право челове- конституционно-правового за- если собственность находится ка и гражданина. крепления прав и свобод чело- под постоянной угрозой? Развивая свою идею, автор века и гражданина [10, с. 21]. С С этой точки зрения мы под- подчеркивает, что важнейшие этой точки зрения, считается, держиваем мнение исследо- аспекты безопасности соприка- что безопасность личности как вателей, которые считают, что саются с базовыми конституци- конституционно-правовая цен- безопасность можно рассматри- онными ценностями, отражённы- ность призвана обеспечивать че- вать как основание устойчивого ми в конституционных нормах. ловека как социальную ценность развития правовых отношений, Большинство содержательных в целом, гарантировать про- обеспечивающих защищенность элементов категории «безопас- явление его конституционных жизненно важных интересов лич- ность», прежде всего связанных с свойств посредством комплекса ности, общества и государства, а безопасностью государства, без- политико-правовых возможно- также сохранение гражданского опасностью общества, безопас- стей, направленных на предот- мира, политической и социаль- ностью личности входят в пред- вращение угроз и опасностей ной стабильности в обществе мет конституционно-правового в процессе осуществления его [11, с. 2816]. регулирования, вследствие чего, основных прав и свобод. В то же В юридической литературе понятие «безопасность» следует время, содержание безопасности подчеркивается, что один из при- отнести к категории конституци- личности не ограничивается обя- знаков правового государства яв- онного права. Содержание безо- занностью государства по обе- ляется состояние безопасности пасности пересекается, взаимо- спечению важнейших конститу- личности, основанное на консти- действует и дополняет важней- ционных прав и свобод граждан, туционной форме, на правовом шие конституционные ценности связанных с жизнью, здоровьем ограничении произвола государ- и положения, прежде всего, свя- и достоинством человека. Без- ственной власти. Так, с точки занные с полновластием народа, опасность личности - это такая зрения А.И. Ардашева, безопас- суверенитетом государства, обе- конституционная категория, ко- ность личности относится к тем спечением состояния человека торая является самостоятельной конституционным ценностям, как высшей ценности в обществе ценностью, объединяющей це- которые позволяют интегриро- и государстве. Поэтому безопас- лый ряд конституционных цен- вать суверенитет государства, са- ность относится к категориям ностей [2, с. 17]. модостаточное развитие россий- конституционного права, прояв- Рассматривая безопасность ского общества и человека как ляя при этом интегрирующие на- личности как конституционно- высшую ценность [5, с. 5]. чала в системе конституционных правовой институт, А.И. Ар- В то же время автор утверж- норм [2, с. 15-16]. дашев подчеркивает, что в дает, что безопасность лич- В то же время и С.Д. Воробьев этом смысле понятие включает

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 3.2015 6

международно-правовые прин- характеризуется достаточно лению сущности феномена пра- ципы основных прав и свобод высокой степенью абстрактно- ва на безопасность в аспекте человека и гражданина, право сти, поскольку выражает собою конституционно-правового ре- человека на безопасность, и обеспечение, прежде всего, и, гулирования статуса личности исторически сложившиеся на- главным образом, физической, [4, с. 100]. циональные принципы безопас- психической, нравственной не- Согласно одной точке зрения ности человека и гражданина прикосновенности человека как право на безопасность позицио- в государстве. Безопасность такового от различного рода нируется как совершенно само- личности как конституционно- опасностей, угроз и рисков. Что стоятельное субъективное право, правовой институт носит ком- касается понятия «безопасность которое должно быть обозначе- плексный характер, включает в личности», то в его содержа- но в конституции государства себя нормы различных подотрас- нии отражаются обеспечение наравне с такими фундамен- лей и институтов конституцион- не только неприкосновенности тальными правами, как право на ного права (основы конституци- биологической сущности кон- жизнь, право на свободу и лич- онного строя, права и свободы кретного индивида, но и обе- ную неприкосновенность, право человека и гражданина, систему спечение безопасности необхо- на неприкосновенность частной и полномочия высших органов димого (соответствующего со- жизни [6, с. 9-10; 9, с. 109-114]. государственной власти), а так- циальным реалиям) качества его Второй подход предполага- же нормы других отраслей права жизни, создание условий для его ет понимание права на безопас- (административного, уголовно- развития как личности, а также ность в более узком смысле: го, экологического, социального создание действенных механиз- здесь оно интерпретируется в и др.), регулирующие отношения мов для осуществления его прав качестве одного из правомочий, в сфере безопасности личности и свобод [8, с. 12]. С этой точки вытекающих из более широко- [2, с. 19]. зрения считаем, что есть необ- го по смыслу конституционного Важно отметить в данном ходимые основания говорить о права и свободы. контексте, что некоторые иссле- существовании права человека Наконец, третий подход пред- дователь считают необходимым на безопасность. полагает более комплексное разграничивать понятия «личная Право человека на безопас- осмысление феномена права на безопасность» и «безопасность ность. Основные права и свобо- безопасность, при котором оно личности». ды человека и гражданина име- увязывается не с одним, а с не- Так, Е.С. Калина, проводя ют главную конституционную сколькими конституционными различие между понятиями «без- цель – гарантировать личность правами и свободами [4, с. 100]. опасность личности» и «личная во всех сферах её жизнедеятель- По мнению А.О. Колотки- безопасность», первое поня- ности: частную жизнь и личную ной, юридическим выражением тие относит к конституционно- безопасность; участие в управ- безопасности личности высту- правовой гарантии, а второе лении государственными дела- пает право личности на безопас- – к элементу административно- ми; включение её в социально- ность, под которым понимают правового статуса гражданина экономическую жизнь. Права правовую возможность лично- как урегулированному нормами и свободы призваны охранять, сти как субъекта права сохра- административного права со- обеспечивать и защищать чело- нить свое состояние безопасной стоянию защищенности прав, века и гражданина посредством жизнедеятельности в форме свобод и законных интересов наделения лица различными обеспеченных и охраняемых го- личности от факторов и условий, условиями и средствами, в том сударством притязаний на са- создаваемых административны- числе юридическими правами и мостоятельную реализацию лич- ми правонарушениями, вредо- возможностями. Их назначение ностью своих жизненно важных носными природными, техноген- состоит в первую очередь в том, потребностей и интересов раз- ными и социальными явлениями чтобы защищать личность во личного характера. Понимаемое действительности [6, с. 5]. всех её состояниях [3, с. 190]. таким образом право личности С другой стороны, О.А. Ко- В современной юридической на безопасность является суб- лоткина подчеркивает, что по- науке можно выделить по край- станциональной характеристи- нятие «личная безопасность» ней мере три подхода к осмыс- кой юридической безопасности

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 3.2015 7

человека. Понятие права лично- менной системы прав и свобод ждать о реальности осуществле- сти на безопасность значительно человека, а значит, и правовой ния названных прав. Оно возни- более содержательное, поскольку системы в целом [8, с. 14]. кает одновременно с появлением оно аккумулирует в себе и иные С точки зрения А.И. Ардаше- на свет личности; разновидности прав человека на ва содержание и характеристика 5) право на безопасность лич- безопасность в самых различных безопасности личности как кон- ности выходит за содержание сферах общественных отноше- ституционного права обусловли- личных прав: а) оно теснейшим ний, а не только в юридической вается следующим [2, с. 23]: образом связано с безопасностью [8, c. 12-13]. 1) права и свободы в рамках государства и общества, выходит Понятие права личности на правового статуса субъекта пра- на реализацию коллективных безопасность имеет двойствен- вового общения включают не прав социальных сообществ; б) ную правовую природу. С одной только основные (конституцион- безопасность личности выходит стороны, оно есть субъективное ные) права, но и весь комплекс за рамки личной физической право, характеризующее элемент прав, вытекающих из других вну- безопасности. Это право напол- содержания общерегулятивных тригосударственных узаконений, няется потребностями в обеспе- правоотношений, возникающих а также из тех международно- чении безопасности экологиче- в связи и по поводу обеспечения правовых документов, которые ской, нравственной среды, соци- безопасности каждого индивида получили государственное при- альных условий осуществления как субъекта права. Под таким знание и одобрение; человеком своей биосоциальной углом зрения право личности на 2) исходными посылами слу- природы [2, с. 23]. безопасность как юридическая жат нормы Конституции, в со- Авторы считают, что право категория, имея самодостаточ- ответствии с которой человек, личности на безопасность следу- ное значение, естественным и его права и свободы являются ет рассматривать как основное самым тесным образом коррели- высшей социальной ценностью, фундаментальное право чело- рует с другими правовыми кате- признание, соблюдение и защи- века и гражданина. Оно выпол- гориями и понятиями («правовое та прав человека является пря- няет в ряду конституционных регулирование», «правоотноше- мой обязанностью государства, прав роль «сквозного» права- ния», «юридическая ответствен- права и свободы являются не- гарантии, поскольку «пронизы- ность», «механизм государства», посредственно действующими, вает» все основные (конституци- «правотворчество», «правоохра- определяют смысл, содержание, онные) права и защищает безо- на» и др.). применение законов, деятель- пасность человека и гражданина С другой стороны, право лич- ность законодательной и испол- и, тем самым, создаёт необхо- ности на безопасность, будучи нительной власти, местного са- димые условия для реализации органично связанное с такими моуправления и обеспечиваются всех основных прав [2, с. 12]. общепризнанными фундамен- правосудием; В то же время, авторы подчер- тальными правами и свободами, 3) безопасность личности яв- кивают, что конституционному как право на жизнь, право на ляется нематериальным благом праву на безопасность личности свободу и личную неприкосно- и общечеловеческой ценностью. корреспондируют конституци- венность, иными абсолютными Она порождает соответствую- онные обязанности по обеспе- и относительными правами и щее право, составляющее одно чению этого права: конституци- свободами, фактически «присут- из естественных прав человека, онные обязанности личности, ствует» в каждом из этих прав, статус которого подтверждается конституционные обязанности акцентируя внимание на опреде- закреплением в международно- социальных общностей и инсти- ленную степень возможности правовых актах; тутов гражданского общества, а реализации личностью тех или 4) право на безопасность лич- также конституционная обязан- иных своих прав и свобод. Тем ности ближе всего по природе к ность государства. Конституци- самым есть все основания для личным неотчуждаемым правам онная обязанность государства утверждения, что право лич- (право на жизнь, достоинство по обеспечению безопасности ности на безопасность является личности, личная неприкосно- личности обусловливает целую одним из основных, цементи- венность). Без наличия права на систему конституционных га- рующих элементов всей совре- безопасность невозможно рассу- рантий, в центре которых на-

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 3.2015 8

ходится деятельность самого туционном и законодательном Автореферат диссертации ... канди- государства как института, его уровне) права человека на безо- дата юридических наук. Екатерин- органов. Государство является пасность как самостоятельного бург, 2009. 9. Колоткина О.А. Право лично- основным обеспечителем такого в системе общепризнанных ми- сти на безопасность: понятие, место комплексного права как право на ровым сообществом прав и сво- в системе прав человека и особен- безопасность личности. Одним бод человека. Но прежде чем его ности изучения в курсе конституци- из важных принципов обеспе- официально признать необходи- онного права РФ // Право и образо- чения безопасности личности мо досконально исследовать как вание, 2007, № 11. 10. Мурадян Э. Р. Концепция является взаимная ответствен- специфический межотраслевой безопасности личности, общества ность (обязательства) личности, правовой институт. и государства. В: Вестник Челя- гражданского общества и госу- бинского государственного универ- дарства [2, с. 24]. ситета, 2009, № 15 (153). Реализация права личности 11. Пугачева А.С., Ахметов Ш.Р. на безопасность обеспечива- Литература: Сущностная характеристика безо- пасности как категории граждан- ется посредством создания и 1. Алисов Е.А. Аксиологические ского права. В: Фундаментальные функционирования множества ориентиры православия в обеспе- исследования, 2014, № 9. социально-правовых механиз- чении безопасности образователь- 12. Тер-Акопов А. А. Безопас- мов. Среди этих механизмов ной среды. В: Вестник ПСТГУ IV: ность человека (теоретические объективно ведущую роль игра- Педагогика. Психология, 2011, основы социально-правовой концеп- ции). Москва, 1998. ют юридические механизмы, Вып. 2 (21). 2. Ардашев А.И. Конституци- прежде всего, и, главным обра- онные основы обеспечения безопас- зом, правотворческий и право- ности личности в Российской Фе- охранительный [8, с. 14]. Под дерации: Автореферат диссертации обеспечением права личности на на соискание ученой степени кан- безопасность понимается созда- дидата юридических наук. Москва, ние определенных благоприят- 2008. 3. Воеводин Л.Д. Юридический ных условий для его реализации статус личности в России. М.: (наличие политических, эконо- Инфра-М-Норма, 1997. мических, правовых, организа- 4. Воробьев С.Д. Проблемы за- ционных и др. гарантий - про- конодательного определения и раз- ведение единой государственной граничения в конституционном режиме безопасности. Право че- политики в сфере обеспечения ловека на безопасность: сущность безопасности личности, мони- и проблемы реализации. В: Право и торинг угроз жизненно важным безопасность, 2011, №1(38). интересам личности, гарантиро- 5. Галузин А. Ф. Правовая безо- вание материальной помощи че- пасность как самостоятельный вид ловеку, оказавшемуся в опасном безопасности. B: Право и политика, 2008, №2, с. 275-284. [электронный состоянии, создание действен- ресурс]: http://www.center-bereg.ru/ ных механизмов управления m2964.html. (посещен 20.02.2015). рисками и др.), а также возмож- 6. Калина Е.С. Государственно- ность использования мер охраны правовой механизм обеспечения и защиты этого права. Таким об- права на безопасность личности в Российской Федерации: Автореф. разом, обеспечение права лич- дисс. … канд. юрид. наук. Челя- ности на безопасность включает бинск, 2003. в себя меры охраны и защиты 7. Калина Е.С. Понятие безопас- этого права, а также средства его ности и право на безопасность как гарантирования [8, с. 15]. одно из личных прав. В: Безопас- Выводы. В заключение под- ность бизнеса, 2004, № 4.. 8. Колоткина О. А. Право лич- черкнем, что на сегодняшний ности на безопасность: понятие день существуют необходимые и механизмы обеспечения в РФ: основания признания (на консти- теоретико-правовое исследование:

ЗАКОН И ЖИЗНЬ 3.2015 „JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: SUMAR TEORIE ȘI PRACTICĂ” S.R.L. O.BEJAN. Creativitatea: o soluție care s-a Publicație științifico-practică de drept transformat în problemă...... 4 Г. Костаки, В. Еников. Безопасность „НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: человека в системе национальной безопас- ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА” O.O.O. ности...... 8 Научно-практическое правовое издание А. Сосна, С. Киосе. Административная „NATIONAL LAW JOURNAL: ответственность за нарушение законода- тельства об энергетике...... 13 TEORY AND PRACTICE” L.L.C. Б. Сосна, Д. Факиров. Гражданская от- Scientific and practical Publication in law ветственность за нарушение законодатель- Certificat de înregistrare nr.1013600031111 din 30.09.2013 ства, регулирующего поставку электроэ- eliberat de Camera Înregistrării de Stat нергии...... 19 ISSN 2345-1130 V. MADAN. Aspecte ptivind regimul vamal de Revistă inclusă în Registrul Național al revistelor științifice tranzit...... 25 de profil prin hotărîrea comună nr. 270 din 31.10.2013 a Dj. Vasiloi. Mecanismul apariţiei consecin- Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică ţelor sociale ale criminalității...... 28 și a Consiliului Suprem pentru Acreditare E.BECCIEV. Restricții de ordin legal privind și Atestare al AȘM limitele realizării dreptului la agitație electo- Журнал включен в Национальный реестр профильных rală...... 30 научных журналов совместным решением № 270 от A.-M. COMȘA (BEJAN). Mandatul interna- 31.10.2013 Высшего совета по науке и технологическому ţional ca suport juridic al operaţiunii pacifica- развитию и Высшего Совета по аккредитации и toare în zonele de conflict etnopolitic...... 36 аттестации Академии наук Молдовы C.Boroiu-Dragomir. Măsuri cu caracter The magazine included in the national register of scientific special-criminologic de prevenire a criminali- magazines profile of joint decision nr. 270 of 31.10.2013 tăţii în rîndul femeilor...... 40 of the Supreme Council for science and technological R.LUPU. Precedentul în sistemul de drept ro- development and the Supreme Council for accreditation and mano-germanic...... 45 attestation of Academy of Sciences of Moldova A.Marinescu. „Buna guvernare” în cadrul Fondatori: demersului politic şi administrativ contempo- Instituția Privată de Învățămînt ran...... 49 Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată V.Cerba. Unele considerații teoretice privind Întreprinderea cu capital străin «Demsta» S.R.L. fapta ilicită – condiție a răspunderii juridice de drept public și de drept privat...... 54 Se editează din martie 2013 В. Веприцкая. Правозащитная дея- тельность поверенных и осуществление Nr. 4(8) 2014 правосудия в одесском коммерческом суде Redactor-șef L. Arsene (первая половина XIX столетия)...... 59 Т.Гончар. О некоторых вопросах право- Redactor științific O. Bejan, doctor în drept вой охраны промышленных образцов по за- Colegiul de redacție: конодательству государств ЕВРАЗЭС...... 63 G. Alecu, doctor în drept, prof. univ., (Constanța, România); Д. Золотарёва. Правовые основы ис- P. Biriucov, doctor în științe juridice, profesor (Voronej, Federația пользования временно занятых земель в Rusă); V. Bujor, doctor în drept, prof. univ.; G. Costachi, doctor 71 habilitat în drept, prof. univ.; N. Egorova, doctor în științe juridice, Украине...... profesor (Volgograd, Federația Rusă); N. Karpov, doctor în științe M.КОЛОС. Клевета и оскорбление: генезис juridice, profesor (Kiev, Ucraina); M. Corj, doctor în drept, conf. ответственности и проблемы современной univ.; M. Gheorghiță, doctor habilitat în drept, prof. univ.; I. Guceac, криминализации – декриминализации...... 76 doctor habilitat în drept, prof. univ., membru corespondent al AȘ І.Ситар. Міжкультурна комунікація у RM; V. Guțuleac, doctor în drept, prof. univ.; E. Haritonov, doctor 82 în științe juridice, profesor, membru corespondent al AȘ din Ucraina праві...... (Odesa, Ucraina); V. Șepitko, doctor în științe juridice, profesor, В.TАТЬКОВ. Проблемы разграничения membru corespondent al AȘ din Ucraina (Harkov, Ucraina). частноправовых и публичноправовых спо- ров в сфере земельных отношений...... 86 Adresa redacției: Casa Presei et. 5, of. 512, str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD-2012, Republica Moldova О.ТИМОШЕК. Принципи реалізації захисту Tel.: 022-233790 конституційних прав та свобод іноземців в Україні...... 92 E-mail: [email protected] А. Храмцов. Насилие как категория об- Pagina Web: jurnaljuridic.md щей части уголовного права Украины...... 97

1 Culegere şi paginare computerizată. Bun de tipar 3.08.2014. Formatul 60x84- /8. Tipar ofset. Coli tipar conv. 11,75. Imprimat la SRL ,,Cetatea de Sus”, mun. Chişinău. Tirajul 300 ex. JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

БЕЗОПАСНОСТЬ ЧЕЛОВЕКА В СИСТЕМЕ НАЦИОНАЛЬНОЙ БЕЗОПАСНОСТИ

Георге Костаки, доктор хабилитат права, профессор, главный научный сотрудник Института Правовых и Политических Исследований Академии Наук Молдовы Вадим Еников, эксперт, Институт публичной политики

SUMMARY The purpose of this paper is to study human security in the system of national security of the Republic of Moldova, on the basis of the international concept of human security and the National Security Strategy of the Republic of Moldova. Keyword: security, national security, human security, state, society, personality. РЕЗЮМЕ\ Целью данной статьи является исследование безопасности человека в системе национальной безопасности Ре- спублики Молдова, на основе международной концепции безопасности человека и Стратегии национальной безо- пасности Республики Молдова. Ключевые слова: безопасность, национальная безопасность, безопасность человека, государство, общество, личность.

ведение. На сегодняшний день, важнейшим торов и угроз, тем самым гарантируя свободное Вфактором, определяющим уровень развития и устойчивое развитие. общества в целом, а также населения отдельного Целью данной статьи является исследование государства, является сочетание таких характе- безопасности человека в системе национальной ристик, как «безопасность», «свобода личности», безопасности Республики Молдова, на основе «развитие человека» и, как следствие, обеспече- международной концепции безопасности человека ние «прав человека». Это значит, что гарантией и Стратегии национальной безопасности Респу- обеспечения прав человека является обеспечение блики Молдова. безопасности и свобод человека в современном по- Изложение основного материала исследо- нимании этих слов [5, с. 51]. вания. Национальная безопасность – это чрез- В современной науке выделение и соблюдение вычайно сложная многоуровневая функциональ- баланса жизненно важных интересов личности в ная система, отражающая тесную взаимосвязь и обществе рассматривается как один из основных взаимообусловленность безопасности личности и принципов обеспечения безопасности государства общества на всех уровнях – от международного до [12, с. 39]. конкретного локального или регионального уровня С другой стороны, важнейший аспект качества [15, с. 261]. жизни считается свобода и защищенность челове- Е.В. Ефанова считает, что высшим критерием ка от различных опасностей и угроз, степень его национальных интересов в демократическом обще- уязвимости от современных рисков. Современная стве должны быть потребности каждого человека, концепция развития человека определяет человече- ибо только их гарантия способна дать государству скую безопасность как возможность использовать и обществу подлинные стабильность и безопас- право выбора в условиях свободы, и безопасности, ность. Защита конституционного строя, суверени- а также полную уверенность в том, что эти возмож- тета и территориальной целостности, установле- ности сохранятся и в будущем [10, c. 280]. ние политической, экономической и социальной На сегодняшний день, Республика Молдова стабильности, безусловное исполнение законов и развивается в соответствии с общепризнанными поддержание правопорядка, развитие международ- мировыми стандартами, в том числе и в сфере ного сотрудничества, по своей сущности, являются прав и свобод человека. Но, несмотря на то, что с позиции конкретного человека способами обе- на конституционном и законодательном уровне спечения главного, жизненно важного, значимого закреплены и гарантированы основные права интереса государства – всестороннего развития и свободы человека и другие демократические личности [7, с. 151]. ценности, у нас отсутствует ясная концепция Академик А.О. Колобов определяет безопас- безопасности человека, которая предусмотрела ность личности как свободу от угроз жизни от- бы защиту личности от разных негативных фак- дельного индивида и ее качеству, при одновремен-

8 august 2014 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

ном создании условий для ее свободного развития альных источников, то есть социогенны, либо по- и реализации ее прав и возможностей участвовать лучили возможность действовать благодаря со- в общественной жизни (как на национальном, так циальной индифферентности, попустительству и и глобальном уровне). По его мнению, концепция нарушениям социальных норм). Отсюда следует, личностной безопасности в таком значении позво- что общество обязано нести ответственность за ляет преодолеть противоречие между человеком и судьбу человека, оказавшегося в опасности, а сам обществом (поскольку возможность участвовать он имеет право на обеспечение его безопасности в общественной жизни является ее компонентом), социальными средствами [16, с. 144]. человеком и государством (государство, напри- По мнению М.Д. Курбатова, за государством мер, через работу правоохранительных органов признается активная объективная роль в обеспе- по-прежнему является механизмом обеспечения чении безопасности личности, гарантировании ее физической безопасности индивида), обществом и прав и свобод, т.е. государство берет на себя всю государством (гражданское общество и его взаимо- совокупность обязательств по отношению к лич- действие с государством во многом является меха- ности. Взаимоотношения личности и государства, низмом для создания условий свободного развития личности и общества строятся на основе единства личности). В условиях же трансформации между- их прав и обязанностей по отношению друг к дру- народных отношений в мировую политику лич- гу. Только при таком условии осуществляется ба- ностная безопасность вполне может быть связую- ланс интересов личности, общества и государства, щим звеном между уровнем отдельного индивида посредством которого достигается стабильность и глобальным уровнем [3, c. 109]. мирного разрешения возникающих проблем и кон- По своей сущности, концепция личностной без- фликтов [11, с. 31]. опасности отличается от традиционных концепций Государство в процессе реализации своей соци- безопасности, где основным объектом анализа яв- альной и иных функций должен обеспечивать без- ляются государства. Вместо этого граждане и их опасность личности и всего общества, заботиться экономические и социальные взаимоотношения о соблюдении интересов всех слоев общества с по- становятся главным объектом политики в области мощью права [13, с. 312]. безопасности. По мнению Хейнбекера, «личност- На международном уровне, в 1994 г. доклад ная безопасность связана с возможностью защи- Программы ООН [6] по развитию был посвящен ты людей в такой же степени, как с защитой госу- исключительно human security. В докладе пред- дарств» [1, с. 6]. лагалось развивать идею расширенной трактовки Зарубежные специалисты считают, что личност- концепции безопасности личности, предложив вы- ная безопасность имеет как количественные, так и делить в ней два взаимосвязанных фактора: качественные аспекты. Количественные аспекты - «защита от неожиданных и пагубных наруше- связаны с материальной достаточностью. Каче- ний нашего повседневного образа жизни» (извест- ственный аспект связан с защитой человеческо- ная как «свобода от страха»); го достоинства, которое включает в себя личную - «защита от постоянных угроз голода, болез- автономию, контроль над собственной жизнью и ней, преступлений и подавления» (известная как участие в жизни общества. Освобождение от угне- «свобода от нужды»). тения со стороны властных структур (глобальных, Далее выделялось семь отдельных компонентов национальных или местных) является необходи- безопасности личности [6]: мым условием обеспечения безопасности лично- – экономическая безопасность; сти [2, с. 162]. – продовольственная безопасность; «Безопасность личности» – категория, отра- – экологическая безопасность; жающая сложное социальное явление, которое – безопасность для здоровья; характеризуется органичной взаимосвязью чело- – личная безопасность; века, находящегося в состоянии опасности, с со- – политическая безопасность; циальной средой, обществом. Социальный фактор – общественная и культурная безопасность. имеет решающее значение в механизме возникно- В этом Докладе впервые были объединены кон- вения и устранения опасности. Сам человек – су- цепции безопасности и развития человека исходя щество в значительной степени социальное, его из того, что данные концепция являются хотя и раз- жизненно важные интересы и конкретные усло- ными, но взаимодополняющими: первое относится вия жизнедеятельности, в том числе и те, в связи к расширению свободы человека, второе – к защи- с которыми он оказывается в опасной ситуации, те от угроз жизненно важным свободам. Безопас- социально обусловлены. Угрозы, формирующие ность требует внимания ко всем рискам развития опасность, также в основном имеют социальную человека [4, с. 80]. природу (либо производны от различных соци- Далее рассмотрим подробнее вышеназванные august 2014 9 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

компоненты безопасности личности в контексте качества, надежности и безопасности продуктов Стратегии национальной безопасности Республи- питания, а также защиты здоровья потребителей. ки Молдова. В целях защиты здоровья потребителей предстоит 1. Экономическая безопасность личности разработать и внедрить программы мониторинга трактуется как обеспеченность доходом, доста- угроз продовольственной цепи» [14]. точным для удовлетворения насущных потребно- Несмотря на такие важные векторы продоволь- стей (гарантированный минимальный доход) [6]. ственной безопасности как: обеспечения качества При оценке угроз экономической безопасности продуктов питания, защиты здоровья потребителей первостепенное значение имеют показатели без- и конкурентоспособности продуктов питания на работицы – один из главных индикаторов эконо- внутреннем и внешнем рынках, все-таки следует мической безопасности человека. Возможность отметить, что Стратегия не предусматривает такой занятия оплачиваемым трудом – условие предот- важный момент как покупательная способность вращения угрозы нищеты и ее последствий для населения (физическая и экономическая доступ- человека [9, с. 5]. ность продуктов питания). Согласно Стратегии национальной безопас- 3. Экологическая безопасность – это свобо- ности Республики Молдова [14], «экономическая да и защита от угроз экологического загрязнения, безопасность является неотъемлемой частью наци- прежде всего, наличие чистого воздуха и незагряз- ональной безопасности. Следовательно, действия ненной воды; возможность приобретения экологи- органов центрального публичного управления бу- чески безопасной пищи; возможность проживания дут направлены на создание внутренних и внешних в условиях, не представляющих опасности для условий, обеспечивающих независимость нацио- здоровья с точки зрения экологии (жилище, усло- нальной экономики, устойчивый экономический вия труда и т.п.); защищенность от экологических рост, удовлетворение потребностей государства и катастроф (доступность чистой воды и чистого граждан, борьбу с бедностью, конкурентоспособ- воздуха, система землепользования, сохраняю- ность на внешних рынках.» С нашей точки зрения, щая плодородие почвы) [6]. Угрозы экологической законодатель довольно смутно представляет эко- безопасности определяется радиационным загряз- номическую безопасность личности, практически нением, химическим загрязнением окружающей игнорируя такие угрозы как безработица и вынуж- среды, геомагнитными и электромагнитными из- денная миграция. лучениями [9, с. 5]. 2. Продовольственная безопасность – это С целью обеспечения экологической безопасно- доступность основных продуктов питания, что сти в трансграничном контексте, на региональном предполагает наличие их достаточного количества и международном уровнях, Стратегия предусма- и свободного доступа к ним, достаточную поку- тривает принятие следующих мер [14]: «• гармони- пательную способность населения (физическая и зации национального законодательства в области экономическая доступность продуктов питания) охраны окружающей среды с Европейскими ди- [6]. Угрозы продовольственной безопасности оце- рективами; • осуществления мониторинга и пре- нивается на основе анализа следующих показате- дотвращения опасных геологических процессов; лей: суточное потребление калорий в процентах к • осуществления мониторинга и прогнозирования минимальной потребности; индекс производства опасных стихийных бедствий; • снижения загряз- продуктов питания на душу населения; коэффици- нения компонентов окружающей среды в резуль- ент зависимости от импорта продукции [9, с. 5]. тате антропогенной деятельности; • обеспечения Согласно Стратегии, «Государственная полити- оперативного оповещения в случае аварийного за- ка должна обеспечить полное и эффективное управ- грязнения компонентов окружающей среды; • со- ление стратегическими продовольственными ре- кращения и ликвидации воздействия токсичных сурсами. Аутентичность, безопасность и качество химических веществ на окружающую среду и здо- продуктов питания являются фундаментальными ровье населения; • улучшения состояния земель, критериями, которые Республика Молдова будет зараженных стойкими органическими загрязните- соблюдать в целях обеспечения защиты здоровья лями». Предполагаем, что в данной области преду- потребителей и конкурентоспособности продуктов смотрен самый комплексный набор мер по обеспе- питания на внутреннем и внешнем рынках. Вну- чению экологической безопасности, но в котором тренняя продовольственная безопасность станет не упоминается о возмещении ущерба личности одним из приоритетов развития агропромышлен- вызванных экологическими факторами. ного сектора. Принцип «от безопасных продуктов 4. Безопасность для здоровья – защищен- питания к режиму здорового питания» будет поло- ность человека от рисков заболеваемости, т.е. воз- жен в основу развития политик и планов действий, можность жить в безопасной для здоровья среде разработки и принятия нормативной базы в сфере обитания; доступность эффективного медицин-

10 august 2014 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

ского обслуживания (относительная свобода от за- Согласно Стратегии, для личной безопасности болеваний и заражений) [6]. Угрозы безопасности человека необходимы меры «для обеспечения за- здоровья включают неблагоприятные условия жиз- щиты жизни, здоровья, чести, достоинства, прав, ни: неполноценное питание, опасные для здоровья свобод, интересов и имущества граждан от пре- условия труда, малые и нестабильные доходы, бед- ступных посягательств, предупреждения и пресе- ность и нищету, снижение доступа к эффективно- чения преступлений, поддержания общественного му медицинскому обслуживанию. В то же время, порядка и обеспечения общественной безопасно- основные риски для здоровия являются: загряз- сти, а также для осуществления государственного нение среды обитания (почвы, питьевой воды, ат- надзора в области гражданской защиты и пожар- мосферного воздуха, химическое и радиационное ной безопасности. Активизируются усилия по сни- загрязнение пищевой продукции), Нерегулируе- жению уровня преступности, числа жертв и укре- мые экологические параметры жилищно-бытовых плению безопасности и общественного порядка в условий населения, Риски новых биотехнологий, целях защиты граждан, неприкосновенности соб- материнская смертность [9, с. 6]. ственности и других имущественных и неимуще- Для обеспечения безопасности здоровья лично- ственных ценностей [14]. сти, Стратеги предусматривает [14]: «сокращение 6. Общественная и культурная безопасность распространения болезней (посредством разра- предполагает защищенность культурного много- ботки и реализации национальных политик и про- образия меньшинств и защита общественного раз- грамм по первичной и вторичной профилактике, вития от деструктивных тенденций (сохранность в том числе посредством укрепления здоровья, культурного своеобразия) [6]. Угрозы культурной и просвещения и изменения поведения, представ- общественной безопасности вызывают разруше- ляющего угрозу здоровью, расширения профи- ние традиционных общностей – семьи, общины, лактической вакцинации, увеличения потенциала организации, этнической группы, деструктивные по выявлению, локализации и ликвидации эпиде- тенденции в развитии общества, которые не подда- миологических очагов, международного сотруд- ются точному количественному измерению, но по ничества в целях защиты территории страны от силе разрушительного воздействия могут иметь ка- ввоза и распространения передающихся болезней, тастрофические последствия. Конкретными угро- а также внедрения Международного санитарного зами являются: монополизация средств массовой регламента); поддержание здоровья населения (пу- информации, манипулирование общественным тем развития способности к адаптации и к ответу сознанием, углубление неравенства возможностей, на ряд внешних и социальных факторов, таких как депопуляция, чрезмерное миграционное давление, загрязнение питьевой воды, изменение климата, широкое распространение псевдокультурных зна- утилизация токсичных химических веществ и от- ний и ценностей, распространение наркомании и д. ходов, а также путем реализации мер по предот- [9, с. 7-8]. вращению заболеваний, вызванных указанными Для обеспечения общественной и культурной факторами); постоянный мониторинг в области безопасности, Стратегия предусматривает обязан- распространения ВИЧ/СПИД-инфекции, стабили- ность государства: «обеспечивать гарантирование зация положения с эпидемией туберкулеза.» В этот прав этнических меньшинств и различных отно- раз остается без внимания такой важный момент сящихся к меньшинствам социальных групп; под- как обеспечение доступности к эффективному держивать информирование общества об истории медицинскому обслуживанию. и культуре страны, политических процессах, воз- 5. Личная безопасность – предполагает сво- можностях и правах участия в этих процессах, бода и защита человека от физического насилия стимулируя тем самым гражданский дух и граж- и угроз [6]. Угрозы личной безопасности включа- данское участие; сохранить в процессе интеграции ют природные и техногенные аварии и катастро- этнических меньшинств в общество их культур- фы; риск несчастных случаев на производстве, на ную и языковую самобытности; продвигать в об- транспорте, в быту; смертность от дорожных про- разовательной системе освоения государственного исшествий; рост преступности и т.д. В то же аре- языка Республики Молдова, языков этнических мя слудет обратить внимание на такие угрозы как меньшинств с облегчением тем самым социальной насилие государства (физические пытки, принуди- интеграции; соблюдать право граждан Республики тельные работы в зонах повышенной опасности Молдова на свободу совести и свободу вероиспо- для здоровья и жизни и т.д.), насилие над детьми и ведания; созддать необходимые условия для функ- женщинами, насилие на работе, рост психического ционирования на территории страны культов, со- насилия, как характерные черты современного раз- блюдающих национальное законодательство. Осо- вития, представляющие угрозу здоровью и жизни бое внимание уделено: борьбе с курением, борьбе человека [9, с. 6-7]. со злоупотреблением алкоголем, лечению больных august 2014 11 JURNALUL JURIDIC NAȚIONAL: TEORIE ȘI PRACTICĂ • НАЦИОНАЛЬНЫЙ ЮРИДИЧЕСКИЙ ЖУРНАЛ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА • NATIONAL LAW JOURNAL: TEORY AND PRACTICE

алкоголизмом или наркоманией, мерам для недо- шей точки зрения, в Республике Молдова не суще- пущения распространения наркотиков [14]. ствует ясная концепция безопасности человека как 7. Политическая безопасность – возможность составной элемент национальной безопасности. жить в обществе, которое признает основные пра- Это во многом влияет над эффективностью за- ва человека (защита основных прав человека и щиты личности от разны негативных факторов и свобод). Угрозы политической безопасности ха- угроз. В нынешних условиях, построения правово- рактеризуются политическими преследованиями, го государства и развития гражданского общества, систематическими пытками, жестоким обращени- представляется особенно необходимым создание ем; репрессиями со стороны государства по отно- такой концепции в соответствии с мировыми стан- шению к отдельным лицам и группам; контролем дартами и обеспечение ее эффективного претворе- сферы идеологии и информации [9, с. 8]. ния в жизнь. В данном контексте, Стратегия рассматривает только обеспечение политической стабильности, которая предполагает «необходимость внедрения Литература: европейских норм конструктивного диалога меж- 1. Heinbecker P. Human Security. In: Headlines (Toronto: ду политическими формированиями, особенно во- Canadian Institute of InternationalAffairs). 1999. Vol. 56, № 2. влеченными в электоральные процессы, с целью 2. Smith D. The State of War and Peace Atlas. London: преодоления кризисов, ведущих к политической Penguin, 1997. нестабильности.» [14]. 3. Безопасность личности, общества, государства. Моно- С нашей точки зрения, важным компонентом графия. // Кол. авт. Под общей редакцией академика О. А. Ко- безопасности человека в Республике Молдова яв- лобова. Нижний Новгород: ИСИ ННГУ, 2008. ляется обязанность соблюдения прав и свобод чело- 4. Борисов Д.А. Безопасность человека в современной тео- рии и практике международных отношений. В: Вестник Том- века при обеспечении государственной безопасно- ского Государственного Университета, 2011, № 343, с. 79-82. сти. Так, согласно ст. 7 Закона о государственной 5. Дзлиев М. И., Иззатдуст Э. С. Национальная безопас- безопасности [8] уважение и защита прав и свобод ность и насилие (гуманитарные аспекты национальной безо- человека являются одной из основных обязанно- пасности). В: Вестник Омского университета. Серия «Право», стей государства. Деятельность по обеспечению 2011, № 3 (28), с. 50–64. государственной безопасности не может ущемлять 6. Доклад о человеческом развитии за 1994 г. Программа законные права и свободы человека. развития ООН Канады. http://hdr.undp.org/en/reports/. (посещен Соответственно, не допускается: - вмешатель- 23.07.2014) 7. Ефанова Е.В. Национальная безопасность России: тео- ство в семейную и частную жизнь; - ущемление ретические и терминологические аспекты. Вестник Волго- права частной собственности; - действия, затра- градского государственного университета, Сер. 4, Ист., 2010, гивающее честь и достоинство человека, если он № 1 (17), с. 151-156. не совершил проступок, составляющий в соответ- 8. Закон о государственной безопасности, nr. 618 от ствии с законом угрозу для государственной безо- 31.10.1995 13.02.1997. В: Monitorul Oficial Nr. 10-11 от пасности; преследование за свободное выражение 13.02.1997. политических и религиозных взглядов. Ограни- 9. Зеркалов Д.В. Социальная безопасность и права челове- чение прав и свобод человека осуществляется в ка. Монография. К.: Основа, 2012. 673 с. 10. Капустин Б.Г. Моральный выбор в политике. М., 2004. строгом соответствии с законом. Государство обе- 11. Курбатов М.Д. Проблемы законодательного обеспече- спечивает тайну писем, телеграмм и других почто- ния национальной безопасности Российской Федерации. М., вых отправлений, телефонных переговоров и иных 2003. законных видов связи. 12. Мищериков А. А. Безопасность и свобода личности В то же время, лицо, считающее, что его за- в информационном обществе: анализ проблемы. В: Теория и конные права и свободы были ущемлены, их осу- практика общественного развития, 2011, № 1, с. 39-42. ществление необоснованно ограничено либо на- 13. Нижник Н.С. Национальная безопасность: концеп- рушена процедура их осуществления со стороны туальные основания и феноменологическая характеристика. СПб., 2002. органа (официального лица), осуществляющего 14. Постановление Парламента об утверждении Стратегии меры по обеспечению государственной безопасно- национальной безопасности Республики Молдова, Nr. 153 от сти, имеет право обратиться в вышестоящий орган 15.07.2011. В: Monitorul Oficial Nr. 170-175 от 14.10.2011. государственной безопасности, прокуратуру или 15. Стародубцева К.А. Концепция национальной безопас- суд в установленном законодательством порядке, ности РФ как система ценностей. В: Известия Российского которые обязаны принять меры к полному восста- государственного педагогического университета им. А.И. Гер- новлению ущемленных прав и свобод лица с воз- цена, 2007, №44, Том 18, с. 260-263. мещением материального и морального ущерба в 16. Терехова Н.Н. Система обеспечения безопасности лич- ности в общей структуре обеспечения национальной безопас- соответствии с законодательством. ности Российской Федерации. В: Вестник Удмуртского Уни- Выводы. В завершении, подчеркнем, что с на- верситета, 2012, вып. 1, с. 144-150.

12 august 2014 LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică ISSN 1810-309X

Întreprindere de stat SUMAR Fondator – Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova V. GÎSCA. Partajul averii succesorale...... 4 Certificat de înregistrare nr. 10202264 din 11.02.1993 И. Якуб, В. Еников. «Национальная безо- Publicaţie acreditată de Consiliul пасность» и «государственная безопасность»: Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică сущность и соотношение понятий...... 9 al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin Hotărîrea nr. 6 1 din 30.04.2009 V. MADAN. Aspecte privind agricultura ecolo- 15 Categoria C gică...... Asociaţi: Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Ministerul Afacerilor Interne, Institutul E. BECCIEV. Reforma finanțării campaniilor de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată, Institutul electorale în Republica Moldova...... 19 de cercetări Juridice și Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academia ,,Ştefan cel Mare” a MAI, Universitatea de Stat ,,B. P. Hasdeu” (Cahul), V. Cerba. Unele considerații teoretice privind Universitatea Slavonă, Universitatea ,,Spiru Haret” raportul de cauzalitate în răspunderea juridică de (Constanţa), Universitatea ,,Petre Andrei” (Iaşi), drept privat...... 27 Universitatea de Stat din Herson (Ucraina).

Se editează din ianuarie 1991 A. Marinescu. Unele reflecţii asupra concep- Nr. 8 (272) 2014 telor de guvernare și putere executivă ...... 34 Redactor-şef L. Arsene V. Mazur. Competenţa primarului ca autoritate Colegiul de redacţie: locală reprezentativă şi executivă ...... 39 Gh. Alecu, doctor în drept, prof. univ. (Constanţa, România); A. Armeanic, doctor în drept, conf. univ.; V. Balmuş, doctor în drept; C. Bocancea, doctor în A. Novac. Obligaţiunile fiscale ale agenţilor drept, prof. univ. (Iaşi, România); V. Bujor, doctor economici în cazul transmiterii bunurilor în capi- în drept, prof. univ.; A. Burian, doctor habilitat în talul social al societăţilor...... 48 drept; T. Capşa, doctor în drept; Gh. Costachi, doctor habilitat în drept, prof. univ.; I. Floander, doctor în drept (Constanţa, România); M. Gheorghiţă, doctor C.-C. Pretula. Necesitatea studierii aprofun- habilitat în drept, prof. univ.; Gh. Gladchi, doctor date a influenței imuabile a factorilor mediului habilitat în drept; V. Guţuleac, doctor în drept, asupra infractorilor juvenili...... 51 prof. univ.; V. Florea, doctor în drept, prof. univ.; V. Moraru, doctor în drept, prof. univ.; V. Naumov, redactor-şef adjunct; V. Popa, doctor habilitat în drept, A. TĂLĂMBUŢĂ. Analiza investigaţiilor ştiinţi- prof. univ.; V. Stratonov, doctor în drept, prof. univ. fice în materia instituţiei înstrăinării bunurilor cu (Herson, Ucraina). condiţia întreţinerii pe viaţă în doctrina Republi- Adresa redacţiei: cii Moldova şi a altor state...... 54 Casa presei, et. 5 – 523; 515 str. Puşkin 22, mun. Chişinău, MD - 2012, Republica Moldova Tel.: 233 790; mob. 067431762; 234 132 (contabilitatea)

E–mail: [email protected] Index: RM 77030 © Legea şi viaţa Pagina web: www.legeazakon.md www.legeasiviata.in.ua august 2014 9

«НАЦИОНАЛЬНАЯ БЕЗОПАСНОСТЬ» И «ГОСУДАРСТВЕННАЯ БЕЗОПАСНОСТЬ»: СУЩНОСТЬ И СООТНОШЕНИЕ ПОНЯТИЙ

Ирина Якуб, доктор права, Институт Криминологии Вадим Еников, независимый эксперт

SUMMARY The purpose of this article is to analyze the concepts of “national security” and “state security “, based on scientific research and legislation of the Republic of Moldova (National Security Concept of the Republic of Moldova, National Security Strategy of the Republic of Moldova, Law on State Security), to determine their nature and relations. Keyword: security, national security, state security, threats, state, society, personality. *** Целью данной статьи является анализ понятий «национальная безопасность» и «государственная безопасность» на основе научных исследований и законодательства Республики Молдова (Концепции национальной безопасно- сти Республики Молдова, Стратегия национальной безопасности Республики Молдова, Закон о государственной безопасности), для выяснения их сущности и соотношения. Ключевые слова: безопасность, национальная безопасность, государственная безопасность, угрозы, государ- ство, общество, личность.

ведение. В недалеком ственной, экономической, эко- в глобальную проблему выжи- Впрошлом под безопасно- логической, информационной, вания человечества в целом [18, стью понимали защиту страны демографической и т.д., вплоть с. 260]. от нападения врагов, шпионажа, до космической безопасности С этой точки зрения, пред- покушений на государственный стали использоваться в офици- ставляется что на сегодняшний строй. Со второй половины XX альных документах, научном день, проблема безопасности на века и в особенности в 90-е годы обороте, средствах массовой международном уровне и вну- большую роль стали играть но- информации. Особый интерес три каждого государства, стало вые параметры безопасности, эта проблема вызвала в связи с одной из ключевых от которой которые связаны с экономиче- активизацией террористической зависит будущее человечества в ским и финансовым положени- и экстремистской деятельности целом. ем стран, научно-технической во всем мире [6, с. 50]. Целью данной статьи яв- революцией, развитием инфор- В то же время, на мировом ляется анализ понятий «нацио- мационных и коммуникаци- уровне, в последние десятиле- нальная безопасность» и «госу- онных систем, экологических тия наблюдается концептуаль- дарственная безопасность» на катастрофах, трансграничной ный сдвиг в мышлении о безо- основе научных исследований преступностью, международ- пасности: от национальной без- и законодательства Республи- ным терроризмом, торговлей опасности с ее упором на воен- ки Молдова, для выяснения их наркотиками и оружием, неза- ную защиту государства к более сущности и соотношения. конной миграцией, войнами, широким концепциям безопас- Изложение основного ма- спровоцированными по заказу ности и вопросам личностной териала исследования. Нацио- тех или иных политических сил безопасности, учитывающим нальная безопасность - важней- [7, с. 59]. необходимость обеспечения шее условие функционирования Соответственно, с середины спокойствия и благосостояния и развития личности, общества XX в. понятие «безопасность» граждан, живущих в государ- и государства. Безопасность от- получило широкое распростра- стве. Возникает потребность в носится к числу наиболее акту- нение во всем мире в самых раз- новых подходах к политике без- альных и вместе с тем дискусси- нообразных его проявлениях и опасности [3, с. 79]. онных тем современной юриди- интерпретациях. Понятия гло- В целом, по мнению К.А. ческой науки [12, с. 3]. бальной, международной, реги- Стародубцева сегодня пробле- Размышления о системе на- ональной, национальной, обще- ма безопасности превратилась циональной безопасности, о 10 august 2014

направлениях деятельности надежность»; «положение, при конституционный строй, суве- по обеспечению социальной котором не угрожает опасность ренитет и территориальная це- устойчивости мы находим уже кому, чему». Безопасность мо- лостность). у Платона, в его философско- жет также определяться как Субъектом же обеспечения правовых рассуждениях о струк- состояние и тенденция разви- безопасности является государ- туре и целях идеального госу- тия защищенности жизненно ство, осуществляющее функции дарства (диалог «Государство»). важных интересов социума и в этой области через органы за- Аристотель главную угрозу со- его структур от внутренних и конодательной, исполнительной циальной устойчивости видел внешних угроз», как «результат и судебной власти [6, с. 50]. С в неправильном государствен- социальной деятельности по другой точки зрения, общество и ном устройстве. Определенное обеспечению безопасности лич- государство рассматриваются как значение для формирования ности, общества, государства». основные объекты безопасности проблематики национальной Данная деятельность возника- и вместе с тем как ее субъекты, безопасности внесли и мыс- ет как социальный феномен в обладающие правами и обязанно- лители Нового времени, сре- ходе разрешения противоре- стями по участию в обеспечении ди которых выделяются Томас чия между такой объективной безопасности [14, с. 39]. Гоббс и Джон Локк. Конечно, о реальностью, как опасность, В современной науке, в за- существовании самой идеи на- и потребностью разумного су- висимости от того, кто высту- циональной безопасности здесь щества, социального индивида, пает субъектом или объектом пока говорить преждевременно. социальных групп и общностей – отдельный человек, общество, В политико-правовых разработ- предотвратить ее, локализовать, государство или сообщество го- ках Эммануила Канта четко про- устранить последствия опасно- сударств, – устанавливается тот сматривается необходимость сти [17, с. 250]. или иной уровень безопасности. выделения внутренней и внеш- В то же время следует уточ- Всего выделяются следующие ней безопасности государства нить, что безопасность – это со- уровни [14, c. 40]: и гражданского общества, взаи- стояние или положение, когда 1) личная или индивидуаль- мозависимость национальной нет опасности. Но, как показы- ная (individual) безопасность; безопасности каждого государ- вает история, такого состояния 2) социетальная (societal) ства с безопасностью междуна- достичь ни отдельному челове- без-опасность или безопасность родного сообщества, учение о ку, ни различным формам его общества; всеобщем мире как единственно сообщества не удавалось. Пол- 3) национальная (national) надежной основе безопасности ная безопасность невозможна без-опасность или безопасность [11, с. 150]. в принципе. Это категория, ко- государства; В целом, проблема безопас- торая находится за пределами 4) международная (internatio- ности является не новой. Но, как собирательного понятия жизнь. nal) или коллективная (collectivе) было сказано раньше, для этой Реально можно говорить только безопасность; проблемы нужны новые подхо- о безопасности относительной 5) всемирная или глобальная ды, соответствующие условиям [17, с. 50]. (global) безопасность. и угрозам современного мира. При рассмотрении проблем Промежуточными уровнями Понятие «безопасность» обеспечения безопасности так же выделяют уровень между как сложнейшее, многогранное основополагающими являются индивидом и обществом либо социально-политическое и пра- понятия об объектах и субъек- государством – групповой, или вовое явление объективно носит тах безопасности. В настоящее уровень общности (еntity), меж- конкретно-исторический харак- время в общественном восприя- ду национальным уровнем и тер и тесно связано со всеми тии и научном обороте прочно международным либо глобаль- формами и направлениями взаи- утвердилось сознание того, что ным – региональный (regional) модействия в системе природа – объектами безопасности явля- [21]. человек – общество [20, с. 7]. ются [6, с. 50]: - личность (её Рассматривая непосред- Этимологически слово «без- права и свободы); - общество ственно категорию «националь- опасность» означает «отсут- (его материальные и духовные ная безопасность», отметим, что ствие опасности, сохранность, ценности); - государство (его впервые термин «национальная august 2014 11

безопасность» употребил пре- литических институтов и отно- Безопасность личности со- зидент США, Т. Рузвельт, в 1904 шений, складывающихся в виде стоит в формировании комплек- г. в своем послании конгрессу учреждений (государственных са правовых и нравственных США. Американская модель на- и общественных), характера и норм, общественных инсти- циональной безопасности бази- содержания их деятельности, тутов и организаций, которые ровалась на методологических взаимоотношений между ними, позволяли бы ей развивать и разработках середины ХХ в. по- практики политической жизни реализовывать социально зна- литолога Г. Моргентау, в кото- [4, с. 121]. чимые потребности и способно- рой национальная безопасность Из выше сказанного, можно сти, не испытывая противодей- понимается как безопасность констатировать, что исследуе- ствия со стороны государства и граждан, общества и государ- мые понятия являются само- общества. ства [22]. стоятельными и отличаются по Органическое соединение По мнению Д.Г. Балуева: своему содержанию. всех этих трех векторов и обеспе- «термин «национальная безо- Рассматривая эти понятия, чивает надежную безопасность пасность» фактически является М.Д. Аверьеров отмечает, что государства в целом [7, с. 61]. «калькой» с английского терми- «национальная безопасность В настоящее время понятие на «national security», который в как безопасность нации вклю- “национальная безопасность” принципе может переводиться чает безопасность личности рассматривается с точки зре- и как национальная, и как госу- – ее прав и свобод; общества – ния жизнеспособности наций и дарственная безопасность, что его материальных и духовных стран, то есть как совокупность нередко и делается рядом авто- ценностей; государства – его условий, обеспечивающих су- ров» [2, c. 8]. конституционного строя, суве- веренитет государства, защиту Однако другие авторы ренитета и территориальной це- его стратегических интересов и утверждают, что термины «го- лостности» [1, c. 26]. С.В. Гунич полноценное развитие общества сударственная безопасность» и и А.И. Зубков считают, что на- и всех граждан данного государ- «национальная безопасность» циональная безопасность под- ства [13, с. 204]. не синонимы, а разновеликие, разумевает триединую состав- Принято считать, что сущ- самостоятельные понятия [20, с. ляющую – безопасность лич- ность национальной безопас- 17]. «Подменять национальную ности, безопасность общества и ности составляют физическое безопасность государственной безопасность государства» [5, с. выживание общества, сохране- и наоборот недопустимо, по- 15-17; 10, с. 100]. ние суверенитета и территори- скольку первое понятие более Автор З.А. Жаде развивает альной целостности государ- общее, родовое, а второе – част- эти понятия [7, с. 61]: ства, обеспечение его дееспо- ное, видовое», – считает А. А. Безопасность государства собности перед лицом угрозы Прохожев [15, с. 23]. достигается при наличии эффек- применения вооруженной силы Поддерживая эту позицию, тивного механизма управления со стороны других субъектов И.В. Гончаров утверждает, что и координации деятельности международных отношений. Но безопасность государства – бо- политических сил и обществен- безопасность государства – это лее узкое понятие. Националь- ных групп, а также действенных не только сведение к минимуму ная безопасность включает в институтов их защиты. угрозы военного нападения, за- себя все виды безопасности Безопасность общества хвата территории, уничтожения (экономическую, политиче- предполагает наличие обще- населения. В широком смысле скую, конституционную, со- ственных институтов, норм, понятие «безопасности» вклю- циальную, продовольственную развитых форм общественного чает обеспечение гражданам и др.). В свою очередь, госу- сознания, позволяющих реа- необходимых условий для нор- дарственная безопасность яв- лизовать права и свободы всех мальной цивилизованной жиз- ляется частью национальной и групп населения и противосто- ни, свободного развития и само- сводится в основном к полити- ять действиям, ведущим к рас- выражения. Поэтому политиче- ческому аспекту. Безопасность колу общества (в том числе и ский, экономический, военный, государства предполагает за- действиям со стороны государ- социальный и иные внешние и щищенность прежде всего по- ства). внутренние аспекты националь- 12 august 2014

ной безопасности, поддержа- развития и внутренней безопас- иностранных войск, уменьше- ние оптимальных условий для ности, а также укрепление го- ние шансов внешнего давления, развития общества, составляют сударственности Республики борьба с криминогенным фак- внешние и неотъемлемые ее Молдова» [9]. Далее, законода- тором и коррупцией, улучше- компоненты [7, с. 60]. тель уточняет: «Национальная ние демографической ситуации В самом общем виде под безопасность представляет со- и здоровье населения, предот- безопасностью государства как бой не только безопасность го- вращение, управление и устра- одного из главных условий нор- сударства, но и безопасность нение последствий стихийных мального развития человека и общества и граждан Республи- бедствий, загрязнения окру- общества понимается защищен- ки Молдова как на территории жающей среды и техногенных ность качественного состояния Республики Молдова, так и за аварий, обеспечение информа- общественных отношений, обе- ее пределами». ционной безопасности, обеспе- спечивающих прогрессивное В качестве угроз националь- чение социальной безопасно- развитие человека и общества ной безопасности определены: сти, обеспечение политической в конкретных исторических и приднестровский конфликт, ри- стабильности, интегрирован- природных условиях от опас- ски возникновения межэтниче- ный менеджмент государствен- ностей, источником которых яв- ских напряжений, угроза меж- ной границы, обеспечение про- ляются внутренние и внешние дународного терроризма, угро- довольственной безопасности, противоречия [19, с. 6]. зы экономического характера, борьба с терроризмом, исследо- Для того, чтобы понять осо- угрозы социального характера, вание угроз, рисков и уязвимо- бенности национальной без- угрозы в сфере информацион- стей обороноспособности и на- опасности и государственной ных технологий, угрозы, про- циональной безопасности [16]. безопасности Республики Мол- исходящие от деятельности че- Стратегические задачи по дова, следует проанализировать ловека, техногенные факторы и национальной безопасности, текущее законодательство в природные катаклизмы, угроза согласно Стратегии, должны ре- сфере безопасности. организованной преступности и шаться при участии органов пу- В целом, политика безопас- коррупции [9]. бличного управления всех уров- ности Республики Молдова В свою очередь, Стратегия ней, гражданского общества, представляет собой комплекс национальной безопасности Ре- неправительственных организа- понятий, правовых норм и дей- спублики Молдова устанавлива- ций и отдельных граждан. ствий, направленных на продви- ет: «Жизненно важные нацио- Стратегия устанавливает кри- жение и защиту национальных нальные интересы Республики терии, которым должна соответ- интересов посредством иден- Молдова состоят в обеспечении ствовать система национальной тификации, предупреждения и и защите независимости, су- безопасности, а именно: соблю- предотвращения угроз и рисков веренитета и территориальной дение принципов правого госу- в отношении безопасности госу- целостности, незыблемости го- дарства и норм защиты прав че- дарства [16]. сударственных границ, безопас- ловека, укрепление демократи- Согласно Концепции нацио- ности граждан, в соблюдении ческих институтов и принципов нальной безопасности Республи- и защите прав и свобод чело- в стране, экономический рост, ки Молдова «национальная без- века, укреплении демократии, обеспечение гражданского кон- опасность представляет собой дающей возможность развивать троля за вооруженными силами основополагающее условие су- правовое государство и рыноч- и силовыми структурами, реа- ществования народа Республи- ную экономику» [16]. лизация принципа демилитари- ки Молдова и молдавского го- Пути обеспечения нацио- зации государственных учреж- сударства. Целями националь- нальной безопасности являются: дений, не имеющих оборонных ной безопасности Республики борьба с бедностью, обеспече- функций, развитие добрых отно- Молдова являются обеспечение ние экономической безопасно- шений с соседними государства- и защита независимости, су- сти и снижение энергетической ми, надлежащая защита инфор- веренитета, территориальной зависимости, решение вопро- мации ограниченного доступа. целостности, конституционно- сов, связанных с приднестров- В Стратегию включены также го порядка, демократического ским конфликтом и выведением действия, которые необходимо august 2014 13

предпринять в таких важных d) действия, способствую- безопасности, или участие в их для национальной безопасности щие возникновению чрезвычай- деятельности. секторах, как здравоохранение, ных происшествий на объектах l) случаи организованной экология, образование, борьба с транспорта, связи, жизнеобе- преступности и/или коррупции, коррупцией [16]. спечения и экономики; подрывающие государственную Что касается государствен- е) шпионаж, передача сведе- безопасность. ной безопасности, то согласно ний, составляющих государствен- Очень важно отметить, что ст. 1 Закона о государственной ную тайну, другим государствам, согласно ст. 6 основными прин- безопасности [8], является со- а также незаконное получение ципами обеспечения государ- ставной частью национальной или хранение сведений, состав- ственной безопасности являют- безопасности и предполагает ляющих государственную тайну, ся: а) законность; b) равенство «…защищенность суверенитета, с целью передачи их другим госу- всех перед законом; с) соблюде- независимости, территориаль- дарствам или антиконституцион- ние прав и свобод человека; d) ной целостности и конституци- ным структурам; разделение полномочий органов, онного строя страны, ее эконо- f) предательство, выражаю- обеспечивающих государствен- мического, научно-технического щееся в оказании помощи дру- ную безопасность; е) своевре- и оборонного потенциала, за- гому государству в проведении менность; f) сочетание гласных конных прав и свобод личности враждебной деятельности про- и негласных методов работы; от разведывательно-подрывной тив Республики Молдова; g) обеспечение государствен- деятельности иностранных g) действия, направленные ной безопасности без нанесения спецслужб и организаций, а так- на насильственное свержение ущерба безопасности других же от преступных посягательств законно избранных органов пу- государств и всеобщей безопас- отдельных групп или лиц». бличной власти; ности; h) внепартийность; i) кон- Далее, ст. 1 предусматривает: h) действия с целью ущем- спирация в работе и гласность; j) «(1) Под угрозой государствен- ления конституционных прав и применение научно-технических ной безопасности понимается свобод граждан, вызывающие достижений. совокупность действий, условий угрозу государственной безо- В ст. 13 ч. (1) предусмотрено и факторов, представляющих пасности; система органов государствен- опасность для государства, об- i) подготовка и совершение ной безопасности в которой щества и личности. (2) К основ- террористических актов, а так- входят: Служба информации и ным угрозам государственной же посягательство на жизнь, безопасности Республики Мол- безопасности относятся: здоровье и неприкосновенность дова, Служба государственной а) действия, направленные на высших должностных лиц ре- охраны, Пограничная полиция, насильственное изменение кон- спублики и зарубежных госу- подведомственная Министер- ституционного строя, подрыв или дарственных и общественных ству внутренних дел, Тамо- уничтожение суверенитета, неза- деятелей во время их пребыва- женная служба, также учебные висимости и территориальной ния в Республике Молдова; заведения и другие невоенизи- целостности страны. Эти дей- j) хищение и контрабанда рованные учреждения и органи- ствия не могут быть истолкованы оружия, боеприпасов, боевой зации органов государственной в ущерб политическому плюра- техники, взрывчатых, радио- безопасности [8]. лизму, реализации конституцион- активных, отравляющих, нар- Выводы. Подытоживая изло- ных прав и свобод человека; котических, токсичных и иных женное, можно сделать вывод, b) деятельность, прямо или веществ, их незаконное произ- что «государственная безопас- косвенно способствующая раз- водство, использование, транс- ность» является более узким по- вертыванию боевых действий портировка и хранение, если нятием чем «национальная без- против страны или развязыва- при этом затрагиваются интере- опасность». Как составная часть нию гражданской войны; сы обеспечения государствен- национальной безопасности, с) вооруженные или иные ной безопасности; государственная безопасность насильственные действия, под- k) создание незаконных орга- строго урегулирована законом, рывающие государственные низаций или групп, представля- в том, что касается: система ор- устои; ющих угрозу государственной ганов государственной безопас- 14 august 2014

ности, полномочия, принципы ник Адыгейского государственного им. А.И. Герцена, 2007, №44, Том обеспечения государственной университета, 2005, №2, с. 56-61. 18, с. 260-263. безопасности, действия которые 8. Закон о государственной без- 19. Степашин С.В. Безопасность опасности, nr. 618 от 31.10.1995 человека и общества (политико- представляют угрозы государ- 13.02.1997. В: Monitorul Oficial Nr. правовые вопросы): Монография. ственной безопасности, основ- 10-11 от 13.02.1997. СПб.: Санкт-Петербургский юри- ные направления деятельности 9. Закон об утверждении Кон- дический институт МВД России, по обеспечению государствен- цепции национальной безопасно- 1994, ной безопасности и т.д. Четкое сти Республики Молдова, nr. 112 от 20. Фатеев К.В. Военная безо- пасность Российской Федерации и законодательное урегулирова- 22.05.2008. В: Monitorul Oficial nr. 97-98 от 03.06.2008. правовые режимы ее обеспечения ние этих моментов является 10. Зубков А.И. Геополитика и (теоретико-правовое исследова- основной гарантией соблюдения проблемы национальной безопас- ние). М.: Военный университет, интересов общества, прав и сво- ности России. М., 2004. 2004. бод человека при обеспечении 11. Калайджян А.А. Националь- 21. Фененко Ю. Безопасность государственной безопасности. ная безопасность России: историко- личности как научная проблема. правовые и теоретические аспекты. ULR: http://www.nemchenko.ru/ В: Известия Российского государ- wind.php?ID=425679&soch=1. (по- ственного педагогического уни- сещен 23.07.2014). верситета им. А.И. Герцена, 2009, 22. Чапчиков С.Ю. Категория «национальных интересов» в стра- Литература: №108, с. 149-157. 12. Куковский А.А. Националь- тегиях национальной безопасности России и США. В: Армия и обще- 1. Аверьеров М.Д. Проблемы ная безопасность в Российской ство, 2013, №4(36). ULR: http:// законодательного обеспечения на- Федерации: теоретико-правовое cyberleninka.ru/article/n/kategoriya- циональной безопасности Россий- исследование. Автореферат дис- natsionalnyh-interesov-v-strategiyah- ской Федерации. М., 2003. сертации на соискание ученой сте- natsionalnoy-bezopasnosti-rossii-i- 2. Балуев Д. Г. Личностная и го- пени кандидата юридических наук. ssha. (посещен 23.07.2014). сударственная безопасность: совре- Москва, 2011, 21 с. менное международно-политическое 13. Михайлова Е. Образование измерение: автореф. дис. … д-ра по- и национальная безопасность. В: лит. наук. Н. Новгород, 2004. Безопасность, 1999, № 9-10, с. 204- 3. Борисов Д.А. Безопасность 214. человека в современной теории и 14. Мищериков А. А. Безопас- практике международных отноше- ность и свобода личности в ин- ний. В: Вестник Томского Государ- формационном обществе: анализ ственного Университета, 2011, № проблемы. В: Теория и практика 343, с. 79-82. общественного развития, 2011, № 4. Гончаров И.В. О соотношении 1, с. 39-42. понятий «национальная безопас- 15. Общая теория националь- ность», «государственная безопас- ной безопасности: учебник / под ность», «конституционная безопас- ред. А. А. Прохожева. М. : Изд-во ность». В: Актуальные Проблемы РАГС, 2002. российского права, 2009, № 1, с. 16. Постановление Парламента 116-122. об утверждении Стратегии нацио- 5. Гунич С.В. Конституционно- нальной безопасности Республики правовые аспекты определения сил Молдова, Nr. 153 от 15.07.2011. обеспечения национальной безо- В: Monitorul Oficial Nr. 170-175 от пасности Российской Федерации. 14.10.2011. В: Конституционное и муници- 17. Сипок Р.Д. О содержании пальное право, 2013, № 6, с. 15–17. понятий “безопасность”, “госу- 6. Дзлиев М. И., Иззатдуст Э.С. дарственная безопасность” и “на- Национальная безопасность и на- циональная безопасность”. Вест- силие (гуманитарные аспекты на- ник российского государственного циональной безопасности). В: аграрного заочного университета, Вестник Омского университета. 2008, № 5(10), с. 249-252. Серия «Право», 2011, № 3 (28), с. 18. Стародубцева К.А. Концеп- 50–64. ция национальной безопасности 7. Жаде З.А. Национальные РФ как система ценностей. В: Из- интересы и безопасность России вестия Российского государствен- в контексте геополитики. В: Вест- ного педагогического университета ИНСТИТУТ ДЕМОКРАТИИ КОМРАТСКИЙ ГОСУДАРСТВЕННЫЙ УНИВЕРСИТЕТ ОБЩЕСТВО БОЛГАРСКОЙ КУЛЬТУРЫ «РОДОЛЮБЕЦ» ЦЕНТР ПРОДВИЖЕНИЯ И ЗАЩИТЫ ПРАВ МОЛОДЫХ ЖЕНЩИН

ЗАЩИТА ПРАВ ЧЕЛОВЕКА

НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ

КОМРАТ – 2018 Редакционная коллегия: Аникин Владимир, доктор хабилитат политологии, доктор философии, конференциар, дей- ствительный член Дома ученых Тель-Авива Бандурка Александр, доктор юридических наук, профессор, заслуженный юрист Украины, академик Национальной академии правовых наук Украины, почетный ректор Харьковского университета внутренних дел Боршевский Андрей, доктор истории, председатель Консилиума Института демократии, старший научный сотрудник Института культурного наследия Академии наук Молдовы Губерский Леонид, доктор философских наук, профессор, академик Национальной академии наук Украины, ректор Киевского национального университета им. Тараса Шевченко Захария Сергей, доктор истории, конференциар, ректор Комратского государственного уни- верситета, депутат Народного Собрания Гагаузии Костаки Георге, доктор хабилитат права, профессор, главный научный сотрудник Институ- та правовых и политических исследований Академии наук Молдовы Кузнецов Валерий, доктор h.c., председатель правления Западно-региональной ассоциации клубов ЮНЕСКО Кустрябова Степанида, доктор хабилитат истории, профессор Государственного педагоги- ческого университета им. Иона Крянгэ Левченко Екатерина, доктор юридических наук, профессор, президент Международного правозащитного центра «Ла Страда – Украина» Литвинов Алексей, доктор юридических наук, профессор, начальник кафедры № 2 Харьков- ского национального университета внутренних дел Николаев Андрей, директор Приднестровского общества болгарской культуры «Родолюбец» Райнин Игорь, доктор юридических наук, глава Администрации Президента Украины Рапопорт Анатолий, доктор философии, профессор кафедры методики преподавания Универ- ситета Пурдью (США), редактор журнала «Международные социальные исследования» (США) Данный сборник содержит доклады конференции, которая была организована Институтом демократии и Комратским государственным университетом в партнерстве с Обществом бол- гарской культуры «Родолюбец» и Центром продвижения и защиты прав молодых женщин. Сборник был подготовлен при содействии Европейского Союза. Ответственность за его со- держание несут исключительно авторы, и оно никоим образом не выражает видения Евро- пейского Союза.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii „Защита прав человека”, научно-практическая конференция / (2018; Комрат). Защита прав человека: научно-практическая конференция [26 октября 2017 г.] / редкол.: Аникин Владимир [и др.]. – Комрат: Institutul pentru Democraţie, 2018. – 528 p.: tab. Antetit.: Ин-т демократии, Комрат. гос. ун-т, Общ-во болгарской культуры „Родолюбец”, Центр продвижения и защиты прав молодых женщин. – Texte: lb. rom., ucr., rusă. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-3000-2-5. 341.231.14(082)=135.1=161.1=161.2 З 402 НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ 3

ПРИВЕТСТВЕННАЯ РЕЧЬ ПЕТЕРА МИХАЛКО, ПОСЛА ЕВРОПЕЙСКОГО СОЮЗА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА

Позвольте мне поздравить участников этой конференции. Я не мог отказаться от приглашения приветствовать участников, так как это очень приятная возможность. Это мой первый офи- циальный визит в Комрат в данной должности, хотя до вступ- ления в мандат я бывал тут много раз. Первый раз я приехал в Республику Молдова 22 года тому назад, и всегда рад встречам с людьми из РМ, где у меня много друзей. Я очень рад также, что, приезжая сейчас в Молдову, могу ра- ботать в должности главы Делегации ЕС с той правовой базой, которая уже существует между Европейским Союзом и Респу- бликой Молдова. Соглашение об ассоциации в своей преамбуле говорит именно о ценностях прав человека, которые являются основой наших отношений, и очень важно соблюдать все, что связано с демократией, правами человека и верховенством пра- ва. В Европейском Союзе чрезвычайно важны демократиче- ские ценности, на которых он основывается и которые оформил как свою базу, основу существования. Права человека являются фундаментальным элементом того общества, в котором мы жи- вем. Европейский Союз уделяет большое внимание вопросам прав человека и демократии в странах – партнерах ЕС. Это явля- ется значимым моментом в наших отношениях и имеет влияние на все сферы нашего сотрудничества. Европейский Союз оказы- вает поддержку партнерам для того, чтобы стандарты в области защиты прав человека могли повышаться, и в Республике Мол- дова Делегация ЕС очень активна в этом направлении. 4 ЗАЩИТА ПРАВ ЧЕЛОВЕКА

Делегация ЕС крайне заинтересована в том, чтобы быть в контакте со всеми частями общества, для которых эти вопросы важны. В связи с этим мы активно продвигаем Программу укре- пления мер доверия, сотрудничая с партнерами из неправитель- ственного сектора, так как этот сектор является самой активной частью общества, той его частью, которая хочет своим трудом, своей деятельностью помочь сделать повседневную реальность и жизнь людей лучше. Поэтому Делегация ЕС будет продолжать осуществлять эту поддержку и всегда будет открыта к контак- там и дискуссиям в рамках сотрудничества. Я могу заверить, что, вступая в исполнение мандата, буду всегда работать в данном направлении и буду открыт для взаим- ных контактов. Позвольте пожелать удачи и успехов участникам этой кон- ференции. НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ 5

СОДЕРЖАНИЕ

ПРИВЕТСТВЕННАЯ РЕЧЬ ПЕТЕРА МИХАЛКО, ПОСЛА ЕВРОПЕЙСКОГО СОЮЗА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА 3

ПРЕДИСЛОВИЕ 9

РАЙНІН IГОР. ОРГАНІЗАЦІЙНО-ПРАВОВЕ ЗАБЕЗПЕЧЕННЯ ПУБЛІЧНОЇ БЕЗПЕКИ І ПОРЯДКУ В ХАРКІВСЬКІЙ ОБЛАСТІ ЯК НЕОБХІДНА УМОВА ДОТРИМАННЯ ЗАХИСТУ ПРАВ ГРОМАДЯН 11

MICU VICTOR. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A STATULUI: FORME ŞI TEMEIURI 23

СВІТЛИЧНА ЮЛІЯ. СТАНОВЛЕННЯ НОВОЇ КУЛЬТУРИ УПРАВЛІННЯ В УМОВАХ ІННОВАЦІЙНОГО РОЗВИТКУ ДЕРЖАВИ ЯК НЕОБХІДНА ПЕРЕДУМОВА ЗАХИСТУ ПРАВ ГРОМАДЯН ТА ПОБУДОВИ ПРАВОВОЇ ДЕРЖАВИ 31

ЗАХАРИЯ СЕРГЕЙ, БОРШЕВСКИЙ АНДРЕЙ. ЗАЩИТА И ПРОДВИЖЕНИЕ ПРАВ ЖЕНЩИН В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА 41

РАПОПОРТ АНАТОЛИЙ. РОЛЬ АКТИВНЫХ ПЕДАГОГИЧЕСКИХ ПРИЕМОВ В ПРЕПОДАВАНИИ ОБЩЕСТВЕННЫХ НАУК 54

АНИКИН ВЛАДИМИР. ПРАВО МОЛОДЕЖИ НА ОБЩЕСТВЕННО-ПОЛИТИЧЕСКОЕ УЧАСТИЕ 61

ЛЫСЕНКО ВЛАДЛЕНА. ЕВРОПЕЙСКИЕ СТАНДАРТЫ И СУДЕБНАЯ ПРАКТИКА О ЗАЩИТЕ ПРАВА НА ОБЪЕДИНЕНИЕ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА 72.

МИРОНОВА СВЕТЛАНА. ПРЕПОДАВАНИЕ КУРСА ЮРИДИЧЕСКОЙ ЗАЩИТЫ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА В АСПЕКТЕ СООТНОШЕНИЯ НАЦИОНАЛЬНОГО И РЕГИОНАЛЬНОГО ЗАКОНОДАТЕЛЬСТВА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА 79

COSTACHI GHEORGHE. VALOAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN CONTEXTUL EDIFICĂRII STATULUI DE DREPT ÎN REPUBLICA MOLDOVA 92

БІЛАС ІВАН, БІЛАС АНДРІЙ. РЕФОРМУВАННЯ ОРГАНІЗАЦІЇ ДІЯЛЬНОСТІ ПРАВООХОРОННИХ ОРГАНІВ КРАЇН ЄС, СПРЯМОВАНИХ НА ЗАХИСТ ПРАВ ЛЮДИНИ 108

ARNĂUT SERGIU. REFLECȚII ASUPRA MECANISMULUI JURIDIC DE PROTECȚIE A DREPTURILOR ȘI INTERESELOR ECOLOGICE 125 6 ЗАЩИТА ПРАВ ЧЕЛОВЕКА

SULT GHEORGHE. NORMELE MORALE ALE LEGISLAŢIEI PRIVIND JUSTIŢIA ÎN ACTIVITĂŢILE DE APLICARE A LEGII DIN REPUBLICA МOLDOVA CA FACTOR A RESPECTĂRII DREPTURILOR CETĂŢENILOR 135

БРИК ЕВГЕНИЙ, ПРАВА НАЦИОНАЛЬНЫХ МЕНЬШИНСТВ И ПРОТИВОДЕЙСТВИЕ ДИСКРИМИНАЦИИ НА СОВРЕМЕННОМ ЭТАПЕ 141

СТЕПАНОВ ВЯЧЕСЛАВ. НОРМАТИВНО-ПРАВОВОЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬСТВО О РЕАЛИЗАЦИИ ЭТНИЧЕСКИХ ПРАВ И СВОБОД НАСЕЛЕНИЯ ПРИДНЕСТРОВСКОГО РЕГИОНА 149

БАНДУРКА АЛЕКСАНДР. К ВОПРОСУ О ПРОТИВОДЕЙСТВИИ КИБЕРПРЕСТУПНОСТИ КАК ЭЛЕМЕНТУ НАРУШЕНИЯ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА 163

КОЖУХАР КАТЕРИНА, КОЖУХАР ВІКТОР. ЗАБЕЗПЕЧЕННЯ ПРАВ ЕТНІЧНИХ УКРАЇНЦІВ РЕСПУБЛІКИ МОЛДОВА ВИВЧАТИ РІДНУ МОВУ, ІСТОРІЮ І КУЛЬТУРУ 175

DIACONU MIHAIL. REFLECȚII CRITICE ASUPRA VALABILITĂȚII ŞI LEGALITĂȚII ACTELOR ADMINISTRATIVE ÎN CONTEXTUL PROTECȚIEI DREPTURILOR OMULUI 203

MARIAN ОCTAVIAN. INTERESUL DOCTRINAR FAȚĂ DE STATUTUL JURIDIC AL PERSOANEI ÎN AREALUL ȘTIINȚIFIC AUTOHTON ȘI STRĂIN 215

КАМІНСЬКА НАТАЛІЯ, СВЄШНІКОВА МАРІЯ. ПРАВОВІ ТА ІНСТИТУЦІЙНІ ЗАСАДИ ГЕНДЕРНОЇ ПОЛІТИКИ ЄВРОПЕЙСЬКОГО СОЮЗУ: ДОСВІД ДЛЯ УКРАЇНИ 231

АНТОНОВА ОЛЕНА. РЕГУЛЮВАННЯ ШЛЮБУ І СІМ’Ї КОНСТИТУЦІЄЮ УКРАЇНИ 236

ТЕРТЫШНИК ВЛАДИМИР. ВЕРХОВЕНСТВО ПРАВА В СФЕРЕ ПРАВОСУДИЯ: АЛГЕБРА ПРОЦЕССА, ИЛИ МОИ ПРАВА – МОЕ БОГАТСТВО 241

РАКОВЧЕНА ТАТЬЯНА. ОПЫТ РАБОТЫ ПО ПАТРИОТИЧЕСКОМУ И ГРАЖДАНСКОМУ ВОСПИТАНИЮ В СФЕРЕ ШКОЛЬНОГО ГРАЖДАНСКОГО ОБРАЗОВАНИЯ 249

ЩУКИНА НАТАЛЬЯ. ПОСОБИЕ ПО БЕЗРАБОТИЦЕ В СИСТЕМЕ МЕРОПРИЯТИЙ ПО ОБЕСПЕЧЕНИЮ КОНСТИТУЦИОННОГО ПРАВА НА СОЦИАЛЬНУЮ ЗАЩИТУ 260

ФРУНЗЕ ЮРИЙ, МИХАЛАШ ВИКТОРИЯ. ЗАЩИТА ОСНОВНЫХ ПРАВ И СВОБОД ЧЕЛОВЕКА В ПРАВОВОМ ГОСУДАРСТВЕ 269

RAILEAN РETRU. INDEPENDENŢA PUTERII JUDECĂTOREŞTI – ELEMENT INDISPENSABIL MECANISMULUI DE APĂRARE A DREPTURILOR OMULUI 290 НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ 7

ENICOV VADIM. ACCESIBILITATEA ȘI PREVIZIBILITATEA LEGII – FACTORI DE ASIGURARE A SECURITĂȚII JURIDICE A PERSOANEI 302

СОСНА АЛЕКСАНДР. ЗАЩИТА ОТДЕЛЬНЫХ ПРАВ И СВОБОД ЧЕЛОВЕКА 308

КИВЕРЬ ГАЛИНА. О НЕКОТОРЫХ ПРОБЛЕМАХ РЕАЛИЗАЦИИ ПРАВА НА ТРУД И ЗАЩИТУ ТРУДА 325

КРИВОШАПОВА НАТАЛЬЯ. АКТИВНЫЕ МЕТОДЫ ОБУЧЕНИЯ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА НА УРОКАХ РУССКОГО ЯЗЫКА И ЛИТЕРАТУРЫ 342

ШЕЛЕНГА НАТАЛЬЯ. НЕКОТОРЫЕ АСПЕКТЫ СОДЕРЖАНИЯ ПРАВА ГРАЖДАН НА НЕПРИКОСНОВЕННОСТЬ ЖИЛИЩА 347

СОСНА БОРИС. О НЕКОТОРЫХ ПРОБЛЕМАХ ЗАЩИТЫ ОСНОВНЫХ ПРАВ И СВОБОД ЧЕЛОВЕКА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА 354

ЕФРЕМОВА ИРИНА. СОСТОЯНИЕ ДЕЛ В НЕКОТОРЫХ СФЕРАХ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА И ПУТИ УЛУЧШЕНИЯ СИТУАЦИИ В ПРИДНЕСТРОВЬЕ 377

ВЕЛЬЧЕВ РАДИОН. ПРОЯВЛЕНИЕ ДИСКРИМИНАЦИИ В СФЕРЕ ОКАЗАНИЯ МЕДИЦИНСКИХ УСЛУГ 390

БОЛЬШАКОВА ПОЛИНА. К ВОПРОСУ О ЗАЩИТЕ ПРАВ НЕРОЖДЕННОГО РЕБЕНКА 395

ГЕОРГИЕВА СВЕТЛАНА, СУЛТ ВАЛЕНТИНА. ЗНАЧЕНИЕ НРАВСТВЕННЫХ НАЧАЛ ДЛЯ УГОЛОВНОГО СУДОПРОИЗВОДСТВА В КОНТЕКСТЕ СОБЛЮДЕНИЯ ПРАВ ГРАЖДАН 400

КРИСТЕВА НАТАЛЬЯ. ПРАВО УЧАСТИЯ ГРАЖДАН В ПРОЦЕССЕ ПРИНЯТИЯ РЕШЕНИЙ ОРГАНАМИ ПУБЛИЧНОЙ ВЛАСТИ: ТЕНДЕНЦИИ, ОСОБЕННОСТИ И ПРОБЛЕМЫ 405

САРЫ ТАТЬЯНА, ЯКИМОВА МАРИЯ. СУДЕБНАЯ ЭТИКА КАК ОСНОВНОЙ ЭЛЕМЕНТ В ПРОФЕССИОНАЛЬНОЙ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ СУДЬИ. 418

ХОРОЗОВ СЕРГЕЙ. УЧАСТИЕ НЕПРАВИТЕЛЬСТВЕННЫХ ОРГАНИЗАЦИЙ В РЕАЛИЗАЦИИ СОЦИАЛЬНОЙ ПОЛИТИКИ ЮЖНОГО РЕГИОНА МОЛДОВЫ 422

ДЕРИВОЛКОВА ЕКАТЕРИНА. ПРИМЕНЕНИЕ НАВЫКОВ ГРАЖДАНСКОГО СОДЕРЖАНИЯ ДЛЯ ИССЛЕДОВАНИЯ/ОЦЕНИВАНИЯ ФАКТОВ, СОБЫТИЙ, ПРОЦЕССОВ В ПОВСЕДНЕВНОЙ ЖИЗНИ 431

КОСАРЕВА СВЕТЛАНА. ПОНИМАНИЕ СОВРЕМЕННЫМИ ШКОЛЬНИКАМИ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА: СОБЛЮДЕНИЕ ИХ НА ПРАКТИКЕ В РАМКАХ УЧЕБНОГО ЗАВЕДЕНИЯ И ГОСУДАРСТВА 441 8 ЗАЩИТА ПРАВ ЧЕЛОВЕКА

ЕПИШКО ИВЕТТА. К ВОПРОСУ ОБ УГОЛОВНО-ПРАВОВОЙ ЗАЩИТЕ ЧЕСТИ И ДОСТОИНСТВА ЛИЧНОСТИ В УКРАИНЕ 447

COZMA DANIELA. RĂSPUNDEREA CIVILĂ A JUDECĂTORILOR: ELEMENT IMPORTANT AL MECANISMULUI DE APĂRARE A DREPTURILOR OMULUI 451

НАЗАРКО ЮЛІЯ. ПОНЯТТЯ І ЗМІСТ КОНСТИТУЦІЙНОГО ПРАВА НА ОХОРОНУ ДОРОВ’Я 460

TATARU GHEORGHI. ŞEFULUI DE STAT ÎN LUMINA „NOILOR MODIFICĂRI CONSTITUȚIONALE” CA MIJLOC DE GARANTARE A DREPTURILOR CANDIDAȚILOR LA ACEASTĂ FUNCȚIE 464

ABABII NICOLETA. EDUCAŢIA JURIDICĂ – FUNDAMENTUL RESPECTĂRII DREPTURILOR OMULUI ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 472

PÎNZARU TUDOR. TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ A LEGISLATIVULUI – FACTOR DE GARANTARE A EXERCITĂRII DREPTURILOR POLITICE DE CĂTRE CETĂȚENI 479

IACUB IRINA, GHEREGA CAROLINA. REFLECȚII PE MARGINEA LEGALITĂȚII ȘI LEGITIMITĂȚII INTERVENŢIEI UMANITARE CA MIJLOC DE APĂRARE A DREPTURILOR OMULUI 490

ARNĂUT VERONICA. DREPTUL CETĂȚENILOR LA INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ 505

ПРОЕКТ «ПОВЫШЕНИЕ ВЗАИМНОГО ДОВЕРИЯ МЕЖДУ УЧИТЕЛЯМИ ОБОИХ БЕРЕГОВ ДНЕСТРА: ФОРМИРОВАНИЕ РЕГИОНАЛЬНОГО ПОТЕНЦИАЛА ДЛЯ НЕПРЕРЫВНОГО РАЗВИТИЯ КВАЛИФИКАЦИИ УЧИТЕЛЕЙ В СФЕРЕ СОВРЕМЕННЫХ ПРОАКТИВНЫХ МЕТОДОВ ОБРАЗОВАНИЯ В ОБЛАСТИ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА» 520

ИМПЛЕМЕНТИРУЮЩИЕ ОРГАНИЗАЦИИ 523

ДОНОР ПРОЕКТА: ЕВРОПЕЙСКИЙ СОЮЗ 525 302 ЗАЩИТА ПРАВ ЧЕЛОВЕКА

ACCESIBILITATEA ȘI PREVIZIBILITATEA LEGII – FACTORI DE ASIGURARE A SECURITĂȚII JURIDICE A PERSOANEI

Enicov Vadim, expert la Institutul de Politici Public

„Rolul major al dreptului pentru societate nu poate fi realizat dacă nu este siguranţa necesară” – este o afirmaţie expusă încă la începutul secolului trecut, de marele savant român A. Rădulescu1 (citat de M. Ni- colae2), care a rămas actuală şi în zilele noastre. În opinia sa, unul din mijloacele generale prin care poate fi înlăturată nesiguranţa dreptului, constă în „recunoaşterea şi precizarea dreptului prin legi şi în genere prin norme scrise, clare şi înţelese uşor; texte cât mai puţin susceptibile de discuţii şi controverse”3. După cum prea bine se știe, în cadrul societății ordinea de drept este asi- gurată în cea mai mare parte prin intermediul realizării/respectării principiului legalității, care „implică subordonarea necondiționată a subiectelor raporturilor juridice față de comandamentul normativ”4. În acest sens, atragem atenția că chiar dacă respectarea legilor este obligatorie, nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De aceea, legiuitorul trebuie să manifeste o deosebită atenție atunci când adoptă un act normativ5. Prin urmare, e de la sine clar că destinatarii normelor juridice trebuie să aibă o reprezentare clară a normelor juridice aplicabile, astfel încât să-și adapteze conduita și să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea acestora. Asemenea momente au fost ridicate la rangul de cerințe legale, fiind reglementate în actele legislative consacrate normelor de tehnică legislati-

1 Rădulescu A. Siguranţa Dreptului. Bucureşti, 1932. Р. 39. 2 Marian N. Tratat de publicitate imobiliară. Introducere în publicitatea imobiliară. Vol. I. Bucureşti, 2006. Р. 100-102. 3 Rădulescu A. Siguranţa Dreptului. Bucureşti, 1932. Р. 53-54. 4 Popa N. Teoria generală a dreptului. Ed. a 3-a. București, 2008. Р. 163. 5 Popescu R.M. Claritatea, precizia și previzibilitatea – cerințe necesare pentru respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor în România // Dreptul. 2017. № 9. Р. 79. НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ 303 vă. Bunăoară, art. 3 alin. (2) din Legea privind actele legislative1 stipulează în acest sens: „Actul legislativ trebuie să respecte condiţiile legalităţii, ac- cesibilităţii, preciziei…”. Mai mult, în conținutul aceleiași legi este stabilit (art. 4 alin. (3)): „La elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile: ..oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între regle- mentările concurente; ..consecutivităţii, stabilităţii şi predictabilităţii normelor juridice; ..transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii.” Așadar, după cum se poate observa accesibilitatea și previzibilitatea au fost consacrate normativ ca principii ale legiferării. Acest lucru nu este întâmplător, deoarece alături de alte principii în materie (neretroactivitatea legii, interpretarea unitară a legii etc.) acestea constituie o con- diţie sine qua non pentru o legislaţie de calitate2 şi o aplicare eficientă a acesteia, care în esență reprezintă condiții indispensabile garantării și realizării drepturilor fundamentale ale omului într-o societate democra- tică. Accesibilitatea legii. Vorbind despre accesibilitatea legii, precizăm că în sensul cel mai general, aceasta priveşte, în principal, aducerea la cunoştinţa publică a legii, moment realizat în principal prin publicarea actelor normative. După cum se ştie, pentru ca o lege lato sensu să pro- ducă efecte juridice, trebuie să fie cunoscută de destinatarii săi; efectele legii se produc, prin urmare, după aducerea sa la cunoştinţa publică şi după intrarea sa în vigoare3. O relevanță distinctă în contextul dat o are art. 23 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia: „(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative”. Prin urmare, asigurarea accesibilității legilor este o îndatorire fundamentală/

1 Legea privind actele legislative № 780 din 27.12.2001 // Monitorul Oficial al Republi- cii Moldova. 2002. № 36-38. 2 Duminică R. Criza legii contemporane. Bucureşti, 2014, Р. 107. 3 Predescu I., Safta M. Principiul securităţii juridice, fundament al statului de drept. Repere jurisprudenţiale // Buletinul Curţii Constituţionale. 2009. № 1. 304 ЗАЩИТА ПРАВ ЧЕЛОВЕКА constituțională a statului, un prim element al mecanismului de protecție a depturilor omului. Există însă şi o altă semnificaţie a noţiunii de accesibilitate, şi anume aceea care priveşte modul de receptare a conţinutului actelor normative de către corpul social, în sensul de înţelegere a acestora. În acest sens, este important faptul că norma juridică trebuie să fieclară și inteli- gibilă, întrucât cei cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informaţi în avans asupra consecinţelor actelor şi faptelor lor, ci să şi înţeleagă consecinţele legale ale acestora. În caz contrar, principiul nemo censetur ignorare legem nu ar mai putea fi aplicat, ceea ce ar avea grave conse- cinţe asupra securităţii raporturilor sociale, dar și a existenţei societăţii în general1. Într-o altă opinie (considerată de noi cea mai completă), accesibilitatea legii presupune atât caracterul public al normei, ca pe un element intrinsec al juridicităţii sale, cât și claritatea conţinutului ei, care să-i confere inteligibilitate, nu doar pentru specialistul în drept, ci şi pentru orice persoană cu inteligenţă medie2. În esență, precizăm că realizarea regulii legată de accesibilitatea legii e condiționată de mai mulți factori precum: alegerea formei exteri- oare a reglementării, alegerea modalității de reglementare, care se referă la opțiunea legiuitorului în legătură cu un anumit mod de impunere a conduitei prescrise subiecților de drept și utilizarea procedeelor de stabi- lire a unor noțiuni sintetice, într-un limbaj adecvat, printr-un instrument logic potrivit construcției normative3. Așadar, pornind de la cele enunțate, considerăm că cel mai dificil aspect al accesibilității unei legi rezidă în claritatea acesteia, altfel spus, în calitatea acesteia. Aceasta deoarece, norma de drept trebuie să fie, pe de o parte, clară, adică ușor de înțeles, fără echivoc, simplă, concisă, fără elemente inutile, și, pe de altă parte, precisă, în sensul că nu trebuie să lase loc de incertitudine în mintea cititorului4.

1 Ibidem. 2 Deleanu I. Accesibilitatea şi previzibilitatea legii în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale a României // Dreptul. 2011. № 8. Р. 53. 3 Mihai G.C., Motica R.I. Fundamentele dreptului. Teoria și filozofia dreptului. București, 1997. Р. 144-145. 4 Popescu R.M. Claritatea, precizia și previzibilitatea – cerințe necesare pentru respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor în România // Dreptul. 2017. № 9. Р. 81. НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ 305

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, cerințele necesare unei legi pentru ca aceasta să fie înțeleasă sunt definite astfel: ..precizie – faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a deter- mina sau de a indica precis; exactitate. ..claritate – calitate a gândirii, a exprimării, a stilului de a fi clare, deslușite, lămurite; cu claritate – cu precizie, clar, lămurit, limpede. ..Pornind de la aceste definiții lexicografice se poate susține că o lege precisă și clară se caracterizează prin aceea că1: ..indică precis, cu exactitate și lămurește care este „reprezentarea conștientă a legiutorului în legătură cu conduita posibilă sau datorată a subiectelor participante la relațiile sociale”2; ..are un stil al exprimării clar, deslușit și limpede. Prin urmare numai o astfel de normă poate fi calificată ca fiind de calitate, deoarece ea conține, fără posibilitatea de a fi interpretată, „ceea ce trebuie să îndeplinească un subiect, ceea ce el este îndreptățit să facă sau ceea ce i se recomandă sau este stimulat să îndeplinească”3. Vorbind despre calitatea legii, specialiştii precizează „legea este fă- cută pentru a impune, a interzice, a sancţiona. Ea nu este făcută pentru a flecări, a crea iluzii, a provoca ambiguităţi şi decepţii. Legea trebuie să fie deci normativă: legea non-normativă diminuează regula necesară, inducând un dubiu asupra efectului real al dispoziţiilor sale. (...) Pentru a şti ce prevede legea, nu este suficient ca ea să fie accesibilă în sens material. Mai trebuie ca norma să fie şi inteligibilă, calitate ce implică lizibilitatea, adică atât claritatea şi precizia enunţurilor, cât şi coerenţa lor”. Din această prespectivă, se poate susţine că inflaţia legislativă, instabilitatea normativă, nerespectarea cerinţelor de tehnică şi procedu- ră legislativă, la care se adaugă şi incertitudinea care planează asupra condiţiilor de aplicare, creează o insecuritate juridică dificil de suportat pentru omul obişnuit, confruntat cu aplicarea dreptului, punându-l în dificultate chiar şi pe specialistul în drept4. Generalizând, subliniem că atât asigurarea clarității, cât și a preciziei (deci a calității legii) revine, în totalitate, în responsabilitatea nemijlo- 1 Ibidem. 2 Popa N. Teoria generală a dreptului. Ed. a 3-a. București, 2008. Р. 117. 3 Ibidem. Р. 118. 4 Duminică R. Criza legii contemporane. Bucureşti, 2014. Р. 103. 306 ЗАЩИТА ПРАВ ЧЕЛОВЕКА cită a legiuitorului, moment ce de asemenea are un rol important pentru eficiența mecanismului de protecție a drepturilor omului. Previzibilitatea legii. Cerința imperativă de previzibilitate semnifică faptul că efectele legii trebuie să fie previzibile, în măsura în care să permită subiectelor de drept să-și gândească conduita conform regle- mentărilor sale1. Într-o altă opinie, previzibilitatea legii evocă posibilitatea pe care o oferă celor interesați însăși norma juridică de a-și reprezenta consecințele punerii ei în operă ori cele ce derivă din ignorarea sau încălcarea ei. Previ- zibilitatea se polarizează astfel în jurul „urmărilor” efectivității normei2. Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii atrag atenția că o lege este previ- zibilă dacă „definește întinderea și modalitățile de exercitare a funcțiilor autorităților publice competente în materie cu suficientă claritate pentru a proteja individul împotriva arbitrariului”3. În cele din urmă, considerăm necesar a sublinia că cele două concepte – accesibilitatea și previzibilitatea – se află într-o strânsă legătură şi relaţie de interdependenţă, afirmându-se în acest sens că „accesibilitatea este condiţia imanentă a previzibilităţii, premisa acesteia, întrucât pentru a prevedea trebuie mai întâi să ai acces la suficiente şi comprehensibile informaţii pertinente”4. Prin urmare, nu putem să ne raportăm la una dintre aceste cerințe (pe care trebuie să le întrunească o lege de calitate), fără a lua în considerare existența celeilalte. Cel mai bine se observă acest fapt atunci când încercăm să identificăm conținutul cerinței privind previzibilitatea – „o lege este previzibilă dacă este suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată”. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că „legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea

1 Popescu R.M. Claritatea, precizia și previzibilitatea – cerințe necesare pentru respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor în România // Dreptul. 2017. № 9. Р. 83. 2 Deleanu I. Accesibilitatea şi previzibilitatea legii în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale a României // Dreptul. 2011. №. 8. Р. 60. 3 Popescu R.M. Claritatea, precizia și previzibilitatea – cerințe necesare pentru respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor în România // Dreptul. 2017. № 9. Р. 84. 4 Deleanu I. Accesibilitatea şi previzibilitatea legii în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale a României // Dreptul. 2011. № 8. Р. 53. НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ 307

și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului” (citată de Popes- cu R.M.1). În concluzie, reiterăm opinia regretatului profesor I. Deleanu, care destul de just a apreciat problema în cauză și a subliniat următoarele2: „Accesibilitatea și previzibilitatea unei norme de conduită socială și, a fortiori, a unei norme juridice sunt condiții imanente ale acesteia, în lipsa lor acea normă negându-și însuși rostul. Mai mult chiar, am spune că o normă juridică inaccesibilă și/sau imprevizibilă introdusă în viața socială este ori poate fi mai păgubitoare decât inexistența ei, pentru prea simplul motiv că o normă care nu există nu poate antrena răspunderea juridică, pe când una care există, dar de nimeni înțeleasă cum s-ar cu- veni, rămâne un mijloc perfid oficializat de a face rău destinatarilor ei”, deci – un pericol pentru drepturile omului. Importanța acestor principii a fost subliniată și în jurisprudenţa Cur- ţii Europene a Drepturilor Omului, care a pus, în mod esențial, accentul pe respectarea exigenţelor de calitate a legislației interne, legislație care, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenţei dreptului, trebuie să îndeplinească cerinţele de: accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă şi inteligibilă, fără dificultăţi sintactice şi pasa- je obscure sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortogra- fie), precizie şi previzibilitate (lex certa, norma trebuie să fie redactată clar şi precis, astfel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate – să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat). Aceste exigenţe trebuie să fie inerente oricărui act normativ, cu atât mai mult unor reglementări care dau dreptul autorităţilor publice de a interveni în viața privată a persoanei. Numai în condițiile respectării lor este posibilă protecția și, eventual, apărarea eficientă a drepturilor și libertăților omului.

1 Popescu R.M. Claritatea, precizia și previzibilitatea – cerințe necesare pentru respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor în România // Dreptul, 2017. 9. Р. 85. 2 Deleanu I. Accesibilitatea şi previzibilitatea legii în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale a României // Dreptul. 2011. № 8. Р. 52-53.

ИНСТИТУТ ЮРИДИЧЕСКИХ И ПОЛИТИЧЕСКИХ НАУК

АКАДЕМИИ НАУК РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

УНИВЕРСИТЕТ ПОЛИТИЧЕСКИХ И ЭКОНОМИЧЕСКИХ ЕВРОПЕЙСКИХ ЗНАНИЙ ИМЕНИ КОНСТАНТИНА СТЕРЕ

СЛАВЯНСКИЙ УНИВЕРСИТЕТ

ИНСТИТУТ УГОЛОВНОЙ ПОЛИТИКИ И ПРИКЛАДНОЙ КРИМИНОЛОГИИ

МЕЖДУНАРОДНАЯ НАУЧНО-ПРАКТИЧЕСКАЯ КОНФЕРЕНЦИЯ

«ПРАВОВЫЕ РЕФОРМЫ В МОЛДОВЕ, УКРАИНЕ И ГРУЗИИ В КОНТЕКСТЕ ЕВРОИНТЕГРАЦИОННЫХ ПРОЦЕССОВ»   7-8 ноября 2014 г.

Часть І

г. Кишинев, Республика Молдова

ББК 34(082)=00 П 68

«Правовые реформы в Молдове, Украине и Грузии в контексте евроинтеграционных процессов», междунар. науч.-практ. конф. (2014; Кишинэу). Международная научно-практическая конференция «Правовые реформы в постсоветских странах: достижения и проблемы», 7-8 ноября 2014 г. / орг. ком.: Бужор В. [и др.]. В 2-х частях. – Кишинев : Iulian, 2014 (Tipogr. «Cetatea de Sus»). Ч. 1. – 220 p.

Antetit.: Ин-т Юрид. и Полит., Акад. Наук Респ. Молдова, Славян. ун-т [и др.]. – Texte: lb. rom., engl., rusă, alte lb. străine. – Bibliogr. la sfârşitul art. – 200 ex.

РЕДАКЦИОННАЯ КОЛЛЕГИЯ:

ОРГАНИЗАЦИОННЫЙ КОМИТЕТ КОНФЕРЕНЦИИ:

Председатель оргкомитета: Бужор В. – доктор права, профессор, ректор Института уголовного права и прикладной криминалистики

Члены оргкомитета: Аворник Г. – доктор хабилитат права, профессор, ректор Университета политиче- ских и экономических европейских знаний имени Константина Стере; Гучак И. – доктор хабилитат права, профессор, член-корреспондент Академии наук Республики Молдова, вице-председатель Академии наук Республики Молдова; Фрунзе Ю. – доктор права, декан юридического факультета Славянского универси- тета; Кушнир В. – доктор хабилитат права, профессор, директор Института юри- дических и политических исследований Академии наук Республики Молдова; Костаки Г. – доктор хабилитат права, профессор, главный научный сотрудник Инс- титута юридических и политических исследований Академии наук Республики Молдова; Быргэу М. – доктор хабилитат права, профессор, проректор по научной работе Го- суниверситета по физической культуре и спорта; Гуцулеак В. – доктор права, про- фессор, заведующий кафедрой Института уголовного права и прикладной кримина- листики; Флореа В. – доктор права, профессор, преподаватель Академии МВД Рес- публики Молдова; Арсене Л. – главный редактор журнала «Закон и жизнь»; Морарь В. – доктор права, профессор, Государственный университет Республики Молдова

ББК 34(082)=00

ISBN 978-9975-4162-8-3 Славянский университет, 2014 СОДЕРЖАНИЕ

НАПРАВЛЕНИЕ 1. ТЕОРИЯ И ИСТОРИЯ ГОСУДАРСТВА И ПРАВА, ФИЛОСОФИЯ ПРАВА Rolul filozofiei dreptului în pregătirea specialiștilor în domeniul jurisprudenței Capcelea V...... 8 Interesele și contradicțiile de interese în conceptul de securitate al sistemului social Bujor V., Clașevici A...... 10 Activismul juridic al persoanei: esenţă şi valoare într-un stat de drept Costachi Gh., Iacub I...... 12 Obligațiile juridice – elemente indispensabile ale statutului juridic al personalității Marian Octavian ...... 15 Accepţiunea filosofică a justiţiei ca valoare general-umană Railean Petru ...... 18 Суспільно-політичні процеси та правовий статус української мови в системі освіти 1923–1932 рр. Булавіна С. Є...... 22 Предмет і об’єкт правового регулювання: співвідношення понять Городецька І. А...... 24 Погляди Г. Ф. Шершеневича на розподіл повноважень між органами влади Грабовецький Д. В...... 26 К вопросу о праве на обращение в суд о признании нормативно-правового акта недействительным Жидецкая В. В...... 28 Мовна єдність: дезінтеграція чи шлях до інтеграції? Ковальова Т. В...... 31 Особливості оціночних понять в правовому регулюванні Куракін О. М...... 33 Юридична термінологія і правовий поліцентризм Кучук А. М...... 35 Діалог цивілізацій: західні цінності в мусульманському світі Лук’янов Д. В...... 37 Релігійно-правові традиції в генезисній структурі правової системи України Міма І. В...... 39 Актуальні питання розвитку демократії в Україні в умовах розбудови правової держави Мирошниченко В. Р...... 42 Роль правової інтеграції у становленні та розвитку правових систем Настасяк І. Ю...... 44 Джерела формування юридичної термінології та особливості її уніфікації Невмержицька Н. О...... 46 Вплив правової поведінки на розбудову сучасної соціальної держави Полонка І. А...... 48 Вимоги принципу законності тлумачення права Прийма С. В...... 50 Становлення принципу верховенства права в Україні як невід’ємної частини правової держави Романов М. Ю...... 52 Правова поведінка як детермінанта суспільної активності особистості в умовах сучасного соціуму Савенко В. В...... 53

3 Реалізація судової реформи ХІХ ст. в Україні: історико-правовий аспект Середа А. М ...... 56 Аксіолого-правові аспекти шлюбно-сімейних відносин у практиці Європейського Суду з прав людини Слабак М. М...... 58 Актуальне питання проблеми примусу в праві Теремцова Н. В...... 61

НАПРАВЛЕНИЕ 2. КОНСТИТУЦИОННОЕ И МУНИЦИПАЛЬНОЕ ПРАВО Structura parlamentului: între avantaje şi dezavantaje Albu Viorel ...... 63 Cadrul legal al politicii de securitate a Republicii Moldova Enicov V...... 65 Iniţiativa populară în procesul decizional local Pînzaru T...... 68 Специализация судов в Украине и её влияние на судоустройство и процесуальное законодательство Бобрик В. И...... 71 Імунітет глави держави у світлі новітніх тенденцій Волощук О. Т...... 73 Роль правових механізмів у забезпеченні гендерної рівності Дашковська О. Р...... 75 Система стримувань і противаг за законодавством України Жильнікова Н. Д...... 77 Ідеологічні концепції формування правового статусу глави держави: традиції Сходу і легізм Заходу Задорожня Г. В...... 80 Принцип відповідального правління як інституціональна детермінанта становлення засад конституційного правопорядку в пострадянських країнах Закоморна К. О...... 82 Конституційно-правові напрямки євроінтеграції України Калініченко О. Ф...... 84 «Парламентська опозиція»: сучасні підходи Коляда А. Ю...... 86 Проблеми визначення природи соціального контракту – договору на здійснення соціального замовлення як організаційно-правової інновації в системі місцевого самоврядування в Україні Кулі-Іванченко К. К...... 87 Новели законодавчого регулювання відносин місцевого самоврядування в Україні: досягнення та перспективи Лагус І. І...... 90 Правова реформа в Україні в аспекті забезпечення конституційного правопорядку та побудови правової держави Подорожна Т. С...... 92 Прояв судової політики в сфері суддівського розсуду Поповський Д. П...... 94 Професіоналізм суддів – чинник якісної державної політики Трофімова Л. В...... 96 О Высшем Совете безопасности Республики Молдова Фортуна А...... 100

4 Актуальність проведення реформ в системі органів місцевого самоврядування в Україні Цимбалюк В. І...... 102 Элементы усовершенствования законодательства Украины в сфере обеспечения национальной безопасности Чеховская М. Н...... 104

НАПРАВЛЕНИЕ 3. АДМИНИСТРАТИВНОЕ, ФИНАНСОВОЕ, НАЛОГОВОЕ ПРАВО Constituirea Guvernului RM Ion Cebanu ...... 106 Poziţia seful statului în cadrul puterii executive Slipenski B...... 109 Information wars and the freedom of expression in the Internet Zhylinkova O...... 111 Адміністративна відповідальність за порушення законодавства, що регулює злиття і поглинання компаній Андрущенко І. Г...... 113 Щодо впровадження ювенальної юстиції у попередженні правопорушення серед дітей групи ризику Боднарчук О. І...... 115 Щодо ознак правовідносин виконання бюджету за видатками Бойко В. В...... 117 Реформирование полиции Молдовы: проблемы, перспективы и поиски решений Бойко Н...... 119 Формування і реалізація єдиної кадрової політики в органах внутрішніх справ України Босак Х. З., Живко М. О., Тухай Б. Т...... 122 Теоретичні засади визначення понять «орган держави» та «орган державної влади» Дудченко О. С...... 124 О контроле общественном в сфере публичных финансов Жидецкая Е. В...... 127 Суспільна небезпека як критерій розмежування адміністративних правопорушень та злочинів, вчинених в інформаційній сфері Заярний О...... 129 Важливість екологічної експертизи в адміністративно-правовому регулюванні охорони навколишнього природного середовища в процесі розвитку євроінтеграційних процесів в Україні Казанчук І. Д...... 131 Боротьба громадських організацій проти порушень якості послуг Калашнікова М. О...... 133 Виконавча влада як об’єкт державного контролю Кандаєва Д. Р...... 136 Правове регулювання порядку надання допомоги військовослужбовцям волонтерами та волонтерськими організаціями в України Коновейчук Х. Б...... 138 «Громадський порядок» і «громадська безпека»: визначення поняття Корнієнко М. В...... 140 Дотримання принципу законності в розподілі коштів між бюджетами Крупко Я. М...... 142 Напрямки удосконалення організації діяльності виконавчої служби в Україні Макушев П. В...... 144

5 Місце адміністративного права у галузевій класифікації правової системи Марчук І. І...... 146 Участь органів державного управління в цивільному процесі Марчук І. І...... 149 Громадські формування в контексті підвищення ефективності охорони громадського порядку Мельник В. І...... 151 Реалізація процесуальної компетенції органів прокуратури при здійсненні адміністративного затримання особи Миронюк Р. В...... 153 Особливості правового регулювання трансплантації органів і тканин людини в Україні Міщук І. В...... 156 Державне регулювання матеріального забезпечення молодих спеціалістів України Найда І. В...... 158 До питання про зміст податкових правовідносин Пасічна І. О...... 160 Сучасний стан охорони праці на підприємствах України Пасічнюк В. Б...... 162 Налог на переход имущества: перспективы введения и место в налоговой системе Рябуш Л. А...... 164 Процедура оскарження нормативно-правових актів в контексті інтеграційних процесів Рябченко Я. С...... 167 Результати надання адміністративних послуг у сфері інтелектуальної власності Саєнко А. І...... 169 Взаємодія науки інформаційного права з іншими науками Селезньова О. М...... 171 Правовий механізм забезпечення наукової і науково-технічної діяльності Смерницький Д. В...... 173 Правовий статус податкового агента при адмініструванні акцизного податку Стріяшко Г. М...... 175 Проблеми правозастосування норм, що закріплюють відповідальність за домашнє насильство Сукмановська Л. М...... 177 Адміністративно-правове забезпечення оплати праці в бюджетній сфері Тацишин І. Б...... 179 Заборона дискримінації за ознаками сексуальної орієнтації та гендерної ідентичності у сфері праці Товпеко Я. К...... 181 Досвід функціонування та компетенція податкових органів Французької Республіки та Королівства Швеції при реалізації податкової політики та можливості його використання в Україні Удяк В. І...... 183 Окремі аспекти співробітництва органів юстиції з органами державної влади в Україні Узунова О. В., Башлай Р. О...... 185 Вимоги до адміністративних актів: міжнародно-правовий аспект Утченко К. Ю...... 188 Оверсайт платіжних систем як складова регулювання фінансової сфери Національним банком України Федоров М. Д...... 190 Стан і шляхи удосконалення митного оформлення у суднобудівній галузі при здійсненні зовнішньоекономічної діяльності Хачатуров Е. Б...... 192 6 Особливості адміністративно-правового статусу Державного підприємства «Інтелзахист» Хрідочкін А. В...... 194 Сучасні тенденції та перспективи розвитку бюджетних правовідносин в Україні Чернадчук В. Д...... 196 Шляхи вдосконалення адміністративно-правового регулювання інвестиційної діяльності у галузі цивільної авіації України Шапенко Л. О...... 198 Категорія «принципи адміністративного права» в українській доктрині адміністративного права Шарая А. А...... 201 Система гарантування вкладів як частина фінансової системи держави Швагер О. А...... 204 Правовая природа общественного наркоконтроля: понятие, элементы, формы Шевчук А. М...... 206 Понятие, признаки и правовой режим блогов Эннан Р. Е...... 208 Щодо видів прав неповнолітніх: оновлення теоретичного підходу Юськів Н. В...... 210 Недоліки податкової системи в Україні та необхідність її реформування Ярема О. Г...... 212 Шляхи удосконалення механізму адміністративно-правового регулювання освіти в Україні Ярош А. О...... 214 Нормативно-правове регулювання адміністративних відносин в галузі насінництва Ярошенко А. С...... 216

7 9. Muraru I., Tănăsescu E. S. Drept constituţional şi instituţii politice. Ediţia 12, Vol. II. Bucureşti: Editura C. H. Beck, 2006. 10. Reintegrarea Moldovei. Soluţii şi modele. I. Creangă, V. Popa. Chişinău: TISH (F.E.-P. „Tipografia Centrală”), 2005. 11. Teodoroiu I. Drept constituţional şi instituţii politice contemporane. vol. 2. Bucureşti: Ed. Sylvi, 2001. 12. Sartori G. Inginerie constituţională comparată. Bucureşti, Ed. Mediterana 2000, 2002.

CADRUL LEGAL AL POLITICII DE SECURITATE A REPUBLICII MOLDOVA

Enicov V. expert Institutul de Politici Publice

Odată cu destrămare URSS, Republica Moldova a încetat a mai face parte din sistemul de securitate sovietic. La începutul anilor ‘90, Moldova a refuzat aderarea la structurile de apărare (nu şi de securitate) ale CSI, conducerea de la Chişinău depunând eforturi pentru a promova propriile politici de securitate, bazate pe principiul neutralităţii permanente. În condiţiile în care raioanele de est se aflau sub ocupaţia fostei Armate a 14-a, prin conceptul de neutralitate se urmărea (şi în prezent) asigurarea unor condiţii optime de apărare a independenţei, suveranităţii şi securităţii naţionale la 4 cele nivele: individual (cetăţeni), colectiv (asociaţii de interese), naţional (stat) şi internaţional (în mediul extern). Acesta presupunea o ajustare continuă a sistemului naţional de securitate la mediul extern şi intern pentru a face faţă noilor provocări şi probleme de securitate în toate domeniile: politic, militar, economic, ecologic şi societal. În acest scop a fost elaborat cadrul normativ cu privire la securitatea şi apărarea ţării [1]. Principalele documente în acest sens sunt: Constituţia Republicii Moldova [2], este primul act juridic de referinţă pentru elaborarea şi implementarea politicii de securitate şi apărare a Republicii Moldova. Constituţia proclamă valorile şi principiile naţionale supreme, care sunt: suveranitatea şi independenţa; caracterul unitar şi indivizibil; statul de drept; inalienabilitatea teritoriului; respectar ea drepturilor şi libertăţilor omului; etc. O normă constituţională specifică care determină caracterul distinct al politicii de securitate şi apărare al Republicii Moldova este statutul de neutralitate permanentă şi declaraţia că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Constituţia nu oferă mai multe detalii cu privire la obligaţiile, drepturile sau alte criterii care reies din statutul de neutralitate permanentă. Doctrina militară a Republicii Moldova [3] – stabileşte că scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este asigurarea securităţii militare a poporului şi statului, prevenirea războaielor şi conflictelor armate prin mijloace de drept internaţional. Pentru asigurarea acestui scop, Republica Moldova va aplica un sistem de măsuri: - la nivel global – participarea la activitatea comunităţii mondiale în vederea prevenirii războaielor şi conflictelor armate şi soluţionării paşnice a problemelor litigioase; crearea condiţiilor care, în cazul unui pericol militar extern, vor asigura realizarea dreptului republicii la asistenţa organizaţiilor internaţionale; participarea activă la edificarea sistemului internaţional unic de securitate colectivă; - la nivel regional – stabilirea relaţiilor prieteneşti bilaterale şi multilaterale cu statele din regiune, care vor asigura un nivel înalt de încredere reciprocă şi deschidere în domeniul militar, precum şi ajutorul reciproc în cazul periclitării securităţii colective; - la nivel naţional – crearea unui potenţial militar, suficient pentru asigurarea securităţii militare a statului. În acelaşi timp, doctrina are la bază următoarele priorităţi: - în domeniul politic – soluţionarea paşnică a contradicţiilor apărute între state şi excluderea confruntării militare prin eforturile colective ale ţărilor, pornind de la principiile şi normele dreptului internaţional; stabilirea relaţiilor politice, economice şi militare, care exclud lezarea suveranităţii şi independenţei statului;

65 - în domeniul militar – menţinerea capacităţii de apărare a statului la nivelul care asigură securitatea militară; întărirea măsurilor de încredere, extinderea colaborării militare reciproc avantajoase bazată pe principiile respectării suveranităţii, independenţei şi neamestecului în treburile interne ale altor state. Un alt document în domeniu este Legea securităţii statului [4], adoptată în baza Concepţiei Securităţii Naţionale. Aceasta precizează că securitatea statului este parte integrantă a securităţii naţionale. Prin securitatea statului se înţelege protecţia suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării, a regimului ei constituţional, a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şi defensiv, a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei împotriva activităţii informative şi subversive a serviciilor speciale şi organizaţiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte. Drept ameninţări la adresa securităţii statului (ansamblul de acţiuni, condiţii şi factori ce comportă pericol pentru stat, societate şi personalitate) sunt stabilite: a) acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a regimului constituţional, subminarea sau suprimarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării. Aceste acţiuni nu pot fi in- terpretate în detrimentul pluralismului politic, realizării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului; b) activitatea ce contribuie, în mod direct sau indirect, la desfăşurarea de acţiuni militare contra ţării sau la declanşarea războiului civil; c) acţiunile militare şi alte acţiuni violente care subminează temeliile statului; d) acţiunile care favorizează apariţia de evenimente extraordinare în transporturi, telecomuni- caţii, la unităţile economice şi cele de importanţă vitală; e) spionajul, transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state, precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale; f) trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfăşurarea activităţii ostile împotriva Republicii Moldova; g) acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice legal alese; h) acţiunile care lezează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor ce pun în pericol securitatea statului; i) pregătirea şi comiterea actelor teroriste, atentatelor la viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea persoanelor oficiale supreme din republică, a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii publice din alte state aflaţi în Republica Moldova; j) sustragerea de armament, muniţie, tehnică de luptă, materii explozive, radioactive, substanţe otrăvitoare, narcotice, toxice şi de altă natură, contrabanda cu acestea, producerea, folosirea, trans- portarea şi păstrarea lor ilegală, dacă prin aceasta sînt atinse interesele de asigurare a securităţii statului; k) constituirea de organizaţii sau grupări ilegale care pun în pericol securitatea statului sau participarea la activitatea acestora; l) cazurile de crimă organizată şi/sau corupţie, care subminează securitatea statului. Respectiv, direcţiile principale ale activităţii de asigurare a securităţii statului, potrivit legii (art. 5), sunt: a) formarea politicii interne şi externe în funcţie de interesele asigurării securităţii statului; b) stabilirea şi aplicarea unui sistem de măsuri cu caracter economic, politic, juridic, militar, organizatoric şi de altă natură, orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea la timp a ameninţărilor la adresa securităţii statului; c) constituirea unui sistem de organe ale securităţii statului, delimitarea atribuţiilor lor, asigurînd interacţiunea dintre ele, precum şi crearea mecanismului de control şi supraveghere asupra activităţii lor; d) perfecţionarea cadrului juridic al asigurării securităţii statului; e) coordonarea cu alte state a eforturilor în vederea descoperirii, prevenirii şi contracarării eventualelor ameninţări la adresa securităţii statului. Legea privind organele securităţii statului [5], este actul normativ care stabileşte structura sistemului naţional de apărare, atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor publice în domeniul apărării, organizarea, destinaţia şi conducerea forţelor sistemului naţional de apărare. Potrivit art. 13 al legii, sistemul organelor securităţii statului se constituie din Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Poliţia de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, care îşi desfăşoară 66 activitatea în conformitate cu legile respective, precum şi din instituţiile de învăţămînt şi alte instituţii şi organizaţii nemilitarizate ale organelor securităţii statului. Principalele obligaţii ale organelor securităţii statului sînt: a) să descopere, să prevină şi să contracareze, în limita competenţei lor, activităţile orientate împotriva regimului constituţional al Republicii Moldova şi care urmăresc răsturnarea prin violenţă a organelor legal constituite ale puterii; b) să creeze premisele necesare întreţinerii optime a relaţiilor internaţionale ale Republicii Mol- dova; c) să informeze regulat autorităţile publice despre problemele securităţii statului; d) să apere, în limita competenţei lor, drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor Re- publicii Moldova, să-şi dea concursul la reabilitarea persoanelor supuse represiunilor în mod ilegal; e) să ia măsuri, în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice, pentru asigurarea pazei de stat a persoanelor oficiale supreme din republică şi a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii publice din alte state aflaţi în Republica Moldova; f) să combată terorismul, crima organizată, corupţia care subminează securitatea statului tele- comunicaţii, conform nomenclatorului întocmit de Guvern, să organizeze şi să asigure exploatarea şi siguranţa lor etc. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova [6] este un document care reflectă evaluarea generală a mediului de securitate pe plan naţional şi internaţional în care operează Republica Moldova şi care defineşte scopul securităţii naţionale, liniile directorii de bază pentru securitatea naţională, valorile şi principiile generale ce urmează a fi protejate de statul şi societatea moldovenească. Prinesenţă, Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova este un sistem de idei care conturează priorităţile statului în domeniul securităţii naţionale. În conţinutul acesteia sunt stabilite principiile, valorile generale, obiectivele, liniile directorii de bază ale securităţii naţionale, ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile cu impact asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova [7], este actul normativ care stabileşte criteriile cărora trebuie să li se conformeze sistemul de securitate naţională, acestea fiind: respectarea principiilor statului de drept şi a normelor de protecţie a drepturilor omului, consolidarea instituţiilor şi a principiilor democratice în ţară, creşterea economică, asigurarea unui control civil asupra forţelor armate şi a structurilor de forţă, implementarea principiului de demilitarizare a instituţiilor în stat care nu au atribuţii de apărare, promovarea bunelor relaţii cu statele vecine, protejarea cuvenită a informaţiilor clasificate. Strategia cuprinde totodată acţiuni necesare în alte sectoare de importanţă majoră pentru securitatea naţională, precum sănătate, ecologie, educaţie, luptă împotriva corupţiei etc. În pofida acestui cadru juridic, destul de amplu, specialiştii recunosc că politica de securitate şi apărare a Republicii Moldova este afectată de mai multe deficienţe de ordin conceptual, legal şi instituţional care, pe de o parte, nu permit funcţionarea eficientă a sistemului de securitate şi apărare naţională, iar pe de altă parte, nu asigură un sprijin adecvat implementării obiectivului politic de integrare europeană şi de participare la politica de securitate şi apărare comună [8]. Respectiv, susţinem necesitatea consolidării eforturilor ce vizează perfecţionarea continuă a cadrului juridic al asigurării securităţii statului, pentru aceasta fiind necesare studii ample şi complexe cu caracter ştiinţific.

Literatura: 1. Securitatea naţională – imperativ strategic, Jurnal Academic, Mai 2008, Ediţia 9 2. Constituţia Republicii Moldova, din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial Nr. 1 din 12.08.1994. 3. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova privind Doctrina militară a Republicii Moldova, Nr. 482 din 06.06.1995. În: Monitorul Oficial Nr. 038 din 14.07.1995. 4. Legea securităţii statului, Nr. 618 din 31.10.1995. În: Monitorul Oficial Nr. 10-11 din 13.02.1997. 5. Legea privind organele securităţii statului, Nr. 619 din 31.10.1995. În: Monitorul Oficial nr. 10- 11 din 13.02.1997. 6. Legea pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, Nr. 112 din 22.05.2008. În: Monitorul Oficial Nr. 97-98, din 03.06.2008. 7. Hotărîrea pentru aprobarea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, Nr. 153 din 15.07.2011. În: Monitorul Oficial Nr. 170-175 din 14.10.2011.

67 8. Politica de Securitate a Republicii Moldova – rezumat informativ. Institutul de Politici Publice. http://www.ipp.md/public/files/Proiecte/Info_Brief_no._4_-_POLITICA_DE_SECURITATE_ A_REPUBLICII_MOLDOVA.pdf.

INIŢIATIVA POPULARĂ ÎN PROCESUL DECIZIONAL LOCAL

Pînzaru T. doctorand Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Fiind reprezentanţi ai colectivităţii locale, autorităţile administraţiei publice locale în procesul decizional trebuie să se conformeze voinţei populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi să adopte/emită acte normative în corespundere cu aceasta. O asemenea conformare trebuie realizată nu abstract, ci prin intermediul identificării opiniei colectivităţii locale, care să fie luată în consideraţie pe parcursul desfăşurării procesului decizional [8, p. 11]. Exercitarea autonomiei locale de către autorităţile administraţiei publice locale în scopul „promovării intereselor şi soluţionării problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale respective” [2, art. 1], implică necesitatea amplificării participării cetăţeneşti în procesul normativ/decizional local, prin aceasta asigurîndu-se corespunderea activităţii administraţiei locale cu voinţa locuitorilor. Participarea populaţiei la activitatea decizională a autorităţilor publice locale poate fi realizată printr-un sistem de forme de participare interdependente şi complementare, precum: formele principale de participare – iniţiativa decizională a cetăţenilor, dezbaterile publice şi expertiza obştească; forme complementare – întrunirile şi consultările publice, conferinţele (întrunirea delegaţilor) cetăţenilor, adresarea cetăţenilor cu petiţii la autorităţile administraţiei publice locale etc.; forme speciale – de ex., adoptarea de decizii prin referendum local (adunare generală a cetăţenilor), realizarea cărora impune autorităţilor locale să adopte anumite decizii [8, p. 11]. În literatura de specialitate autohtonă, dreptul la iniţiativă legislativă (o vom numi decizională sau normativă, pentru a o distinge clar de iniţiativa legislativă din cadrul procesului legislativ al parlamentului) a cetăţenilor la nivel local nu a fost dezvoltat practic deloc. Pot fi atestate doar idei răzleţe în acest sens. Spre exemplu, cercetătoarea G. Chiveri propune completarea Legii privind administraţia publică locală cu un nou capitol ce ar avea denumirea de „Iniţiativa cetăţenească“, unde s-ar prevedea că cetăţenii au dreptul de a propune proiecte de hotărîri, dacă acestea sunt susţinute de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale date [1, p. 96]. Sub aspect comparativ, precizăm că în doctrina rusă se subliniază ideea că natura autoadministrării locale atribuie populaţiei un rol activ în calitate de subiect al procesului decizional local (numit proces normativ), fiind accentuată necesitatea realizării reale a acestui rol în viaţă [9, p. 227]. În realitate însă se poate constata că în virtutea particularităţilor istorice de dezvoltare a societăţii noastre, la nivel local a rămas dominantă o slabă iniţiativă şi implicare a cetăţenilor în procesul decizional, iar autorităţile administraţiei publice locale tind să preia un caracter statal. Prin urmare, la moment a devenit oportună şi necesară crearea unui sistem echilibrat de elaborare a deciziilor la nivel local, fapt ce implică, în primul rînd, necesitatea dezvoltării formelor de exercitare a suveranităţii poporului, formarea deprinderilor de iniţiativă decizională şi implicarea tot mai intensă a colectivităţii locale în procesul decizional. Rolul principal în procesul decizional local revine activităţii normative a autorităţilor administraţiei publice locale, care, într-o formă ideală, ar trebui să reprezinte un mijloc de identificare, consacrare şi exprimare a voinţei colectivităţii locale în probleme de interes local. Voinţa colectivităţii locale este astfel „formată” de către autorităţi şi există ca un fenomen obiectiv şi social. Autorităţile administraţiei publice locale sunt reprezentanţii colectivităţii locale şi de aceea ele trebuie să identifice voinţa acesteia şi să o materializeze în voinţa sa. Cu toate acestea, însă tot mai pronunţată a devenit tendinţa acestor autorităţi, de a-şi exprima propria voinţă, prezentînd-o ca voinţă a populaţiei. În acest sens, un oarecare echilibru în sistemul normativ local ar putea fi creat

68 Institutul de Politici Publice

CONSILIUL SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR Analiză comparată: Republica Moldova, România și Ucraina

CARTIER

1 Studiile din cadrul Proiectului “Consiliul Suprem de Securitate – instrument de decizii vitale în Moldova, Ucraina și România” au fost finanţate de Iniţiativa Centrelor de Politici Publice a Institutului pentru o Societate Deschisă, Budapesta. INSTITUTUL DE POLITICI PUBLICE Institutul de Politici Publice este o organizaţie neguvernamentală, independentă, non-profit. Scopul Institutului constă în a con- tribui la dezvoltarea în Republica Moldova a unei societăţi deschise, participatorii, pluraliste, bazate pe valorile democratice, prin efectuarea, sprijinirea și sponsorizarea cercetărilor și analizelor independente ale politicilor publice, precum și prin dezbaterea publică și mediatizarea largă a rezultatelor acestor cercetări. Principalele domenii de activitate ale Institutului sunt: politici educaţionale, de integrare europeană, de securitate și apărare naţională, de soluţionare a conflictului transnistrian. Toate acestea presupun și efectuarea unor investigaţii sociologice. Institutul întreţine relaţii de colaborare cu organizaţii și instituţii similare de studii în domeniul politicilor publice din mai multe ţări europene în vederea unui schimb benefic de informaţii și experţi, elaborării unor studii comparative și promovării politicilor regionale. Autori: Iurie Pîntea, Viorel Ciubotaru, Victor Popa, Vadim Enicov, Sever Voinescu, Constantin Dudu Ionescu, Victor Ciumak Redactori știinţifici: dr. Arcadie Barbăroșie, Iurie Pîntea Opiniile expuse în studii sunt în exclusivitate ale autorilor și nu reflectă neapărat poziţiile instituţiei finanţatoare.

CARTIER® Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București. Tel./fax: 210 80 51. E-mail: [email protected] Difuzare: București: Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2. Tel./fax: 210 80 51. GSM: 0744 30 49 15. Chișinău: bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, sectorul Ciocana. Tel.:34 64 61.

Cărţile CARTIER pot ﬁ procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărţii Ciocana, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, Chișinău. Tel.: 34 64 61. Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 24 10 00. Librăria Vărul Shakespeare, str. Șciusev, nr. 113, Chișinău. Tel.: 23 21 22.

Editor: Gheorghe Erizanu Lector: Inga Druţă Coperta: Mihai Bacinschi Design: Victoria Dumitrașcu Tehnoredactare: Victoria Dumitrașcu Prepress: Editura Cartier Tipar: Bons Oﬃces (nr. 60)

Iurie Pîntea, Viorel Ciubotaru, Victor Popa, Vadim Enicov, Sever Voinescu, Constantin Dudu Ionescu, Victor Ciumak CONSILIUL SECURITĂŢII NAŢIONALE ÎN PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR Analiză comparată: Republica Moldova, România și Ucraina Ediţia I, martie 2006

© Institutul de Politici Publice, pentru prezenta ediţie. Această ediţie a apărut în 2006 la Editura Cartier. Toate drepturile rezervate. Cărţile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Consiliul securităţii naţionale în procesul de luare a deciziilor: Analiză comparata: Republica Moldova, România și Ucraina / Iurie Pîntea, Viorel Ciubotaru, Victor Popa, ...; cop.: Mihai Bacinschi; Inst. de Politici Publice. — Ch.: Cartier, 2006 (Tipogr. “Bons Oﬃces”). — 228 p. ISBN 978-9975-79-006-2 750 ex. 342.5(478+498+477): 32.019.52=135.1 C 66

ISBN 978-9975-79-006-2

2 CUPRINS

CUVÂNT-ÎNAINTE ...... 5

CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE ȘI GUVERNAREA DEMOCRATICĂ (Iurie PÎNTEA) ...... 7

CADRUL JURIDIC AL ACTIVITĂŢII CSS – REALITĂŢI ȘI PERSPECTIVE (Victor POPA) ...... 17

CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE ÎN SISTEMUL DE ASIGURARE A SECURITĂŢII NAŢIONALE (Vadim ENICOV) ...... 46

CONSTITUIREA SISTEMULUI DE SECURITATE NAŢIONALĂ ȘI EVOLUŢIA ROLULUI CONSILIULUI SUPREM DE SECURITATE (Viorel CIUBOTARU) ...... 58

PRACTICI ORGANIZAŢIONALE ÎN CADRUL CONSILIULUI SUPREM DE SECURITATE (analiza managementului organizaţional) (Viorel CIUBOTARU) ...... 102

CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII, PRINCIPAL INSTRUMENT DE DECIZIE ÎN POLITICA DE SECURITATE A ROMÂNIEI (Sever VOINESCU, Constantin Dudu IONESCU) ...... 120

CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE CA INSTRUMENT DE LUARE A DECIZIILOR ÎN UCRAINA (Victor CIUMAK) ...... 168

3 CONSILIUL SUPREM DE SECURITATE ÎN SISTEMUL DE ASIGURARE A SECURITĂŢII NAŢIONALE

Vadim ENICOV

Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova a fost constituit prin Decret prezidenţial la 20.08.1991. În această perioadă a fost prezidat de trei președinţi de stat: Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Vladimir Voronin. Prezentul studiu va examina activitatea actuală a Consiliului Suprem de Securitate, prezidat de Președintele Vladimir Voronin, care cuprinde perioada 2001-2005.

Consiliul Suprem de Securitate și politica de securitate naţională; rolul Consiliului Suprem de Securitate în elaborarea și implementarea Concepţiei securităţii naţionale; identiﬁcarea intereselor, riscurilor, pericolelor și răspunsurilor

Potrivit Legii privind securitatea statului, nr. 618-XIII din 31.10.1995, „Consiliul Suprem de Securitate este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securităţii naţionale și prezintă recomandări Președintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă și internă a statului”. Consiliul Suprem de Securitate este una dintre cele patru autorităţi publice supreme cu competenţe în domeniul asigurării securităţii statului, altele trei fiind Parlamen- tul, Președintele statului și Guvernul. Componenţa CSS este aprobată de Președintele Republicii Moldova și, în prezent, întrunește Prim-Ministrul, Președintele Comisiei pentru securitatea naţională a Parlamentului, miniștri ai apărării, afacerilor externe și integrării europene, economiei, alte persoane cu înalte funcţii de răspundere. Consiliul Suprem de Securitate, având competenţe în domeniul asigurării securită- ţii naţionale, se preocupă de probleme ce ţin de: securitatea de stat, securitatea publică, securitatea militară, economică, ecologică și alte probleme de importanţă majoră. Astfel, putem ușor observa că atât competenţa CSS, cât și componenţa sa determi- nă rolul său în stabilirea politicii de securitate naţională, elaborarea și implementarea Concepţiei securităţii naţionale. Fiind un organ colegial și consultativ, CSS este acel for unde se întrunesc informaţiile, opiniile și propunerile membrilor săi – reprezen- tanţii autorităţilor publice supreme cu competenţe în domeniul asigurării securităţii statului – asupra celor mai importante chestiuni din domeniu. Datorită acestui fapt, deciziile CSS au un conţinut consistent, în măsură să reflecte o poziţie consolidată a ramurilor puterii statului, precum și să-și asigure o implementare eficientă.

46 Consiliul Suprem de Securitate și politica externă: rolul CSS în elaborarea și implementarea Concepţiei politicii externe

Consiliul Suprem de Securitate nu a avut o implicare directă în promovarea politicii externe. Aceasta este o activitate specifică Președintelui Republicii Moldova, ca autoritate constituţională care reprezintă statul și, potrivit art. 86 din Constituţie, poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Mol- dova. Șeful statului își execută atribuţiile în domeniul politicii externe fiind asistat de unele servicii speciale ale Aparatului său și de consilierul în politica externă. Consiliul Suprem de Securitate este un organ colegial cu atribuţii în domeniul securi- tăţii, care trebuie distinsă de activităţile în domeniul politicii externe. Totuși, unele chestiuni examinate la ședinţele Consiliului au avut tangenţe cu politica externă a statului, vizând atât relaţiile cu alte state, cât și poziţia ţării în unele probleme internaţionale. În acest context, pot fi menționate mai multe probleme examinate de CSS. De- ciziile adoptate în legătură cu măsurile de contracarare a terorismului internaţional și susţinerea eforturilor internaţionale vizează atât raporturile cu statele lumii, cât și poziţia oficială a Moldovei în această problemă (ședinţa din 06.10.2001). Tot aici pot fi încadrate deciziile de participare a Forţelor Armate ale Moldovei la operaţiunile in- ternaţionale (ședinţele din 13.12.2002 și 21.04.2003). În același context, pot fi menționate și deciziile privind fluxul migraţional de la ședinţele din 24.09.2001 și 03.05.2002, privind securitatea frontierelor și traficul ilicit cu droguri și fiinţe umane (ședinţa din 26.10.2001), deciziile adoptate în vederea so- luţionării conflictului transnistrian (ședinţa din 21.07.2004). Aceste decizii au vizat, inclusiv, și relaţiile cu Federaţia Rusă și Austria. Ședinţele CSS în problemele enumerate vor fi analizate detaliat în capitolele cores- punzătoare ale lucrării.

Consiliul Suprem de Securitate și procesul de soluţionare a conﬂictului transnistrian

Este relevant faptul că CSS nu s-a implicat direct în procesul de soluţionare a conflictului transnistrian până în vara anului 2004. Cauza acestui fapt a fost că în perioada premergătoare se căutau căi pur politice de soluţionare a conflictului. Acestea fiind de la încheierea unor acorduri cu administraţia neconstituţională a raioanelor de est ale Republicii Moldova până la elaborarea și negocierile asupra așa-numitului „Memo- randum Kozak”. Toate acţiunile întreprinse din partea Președinţiei și Guvernului Re- publicii Moldova nu au avut rezultate pozitive. Iar măsurile întreprinse pentru a aduce activitatea instituţiilor publice și a agenţilor economici în cadrul juridic constituţional al Moldovei au scos la iveală adevăratele intenţii ale grupării Smirnov, dezvăluind to- todată și lipsa de cooperare din partea statelor garante.

47 Pe parcursul anului 2004, autorităţile statale ale Republicii Moldova au suportat mai multe atacuri provocatoare, cum ar fi închiderea școlilor cu predare în limba de stat pe baza grafiei latine, reţinerile neîntemeiate și ilegale ale cetăţenilor Republicii Moldova de către forţele de miliţie transnistriene etc. Totodată, la sfârșitul semestru- lui I al anului 2004 a fost acumulat un volum considerabil de informaţii referitoare la activităţile criminale practicate în raioanele de est, care indicau asupra pericolului real pentru securitatea naţională, regională și internaţională. În urma acestor acţiuni ilegale și agresive ale autorităţilor raioanelor de est, s-a recurs la elaborarea unui complex de măsuri de ordin politic și economic, menite de a influenţa autorităţile transnistriene în încetarea acţiunilor criminale. Prima ședinţă a CSS care a vizat direct problema soluţionării conflictului transnistrian a avut loc la 21 iulie 2004. Pe ordinea de zi a ședinţei chestiunea examinată a fost definită ca „privind relaţiile de corespondenţă și alte relaţii financiare ale bănci- lor din raioanele de est ale Republicii Moldova cu băncile și alte instituţii financiare din alte state și privind exportul produselor siderurgice de la Uzina Metalurgică din Râbniţa și alţi agenţi economici din stânga Nistrului”. La ședinţă au fost prezentate datele acumulate despre numărul impunător al operaţiunilor financiare externe, folosind mijloace financiare provenite din contrabandă, vânzări de arme și muniţii, alte surse ilegale. Fluxurile mijloacelor bănești erau transferate instituţiilor financiare din Federaţia Rusă și Austria, pentru ca mai apoi să fie legalizată provenienţa lor. Se impunea concluzia că această activitate periclitează în mod direct securitatea econo- mică a Republicii Moldova și prezintă un pericol iminent pentru securitatea regională. În centrul atenţiei s-a aflat și folosirea ulterioară a banilor, fiind presupusă destinaţia acestora criminalităţii și terorismului transnaţional. O problemă aparte, strâns legată de prima a fost și activitatea de export al produselor siderurgice de la Uzina Metalurgică din Râbniţa, situată în raioanele de est. Drept impuls au servit informaţiile parvenite din Spania, Statele Unite ale Americii despre exportul în aceste ţări al produselor siderurgice cu certificate de origine ale Republi- cii Moldova falsificate. Fiind analizate referitoare la importul în Moldova de produse siderurgice și exportul acestora în alte state de către Uzina Metalurgică din Râbniţa, s-a depistat schema criminală de prejudiciere a bugetului naţional, precum și a statelor importatoare. Fiind examinate chestiunile programate pentru ședinţa Consiliului, au fost puse în discuţie și problemele activităţii școlilor din raioanele de est, reţinerile ilegale ale cetăţenilor statului de către forţele militarizate din aceste raioane, blocarea locuitorilor unor localităţi din stânga Nistrului și interzicerea cultivării loturilor de pământ aflate în proprietatea acestor persoane. La ședinţă a fost adoptată decizia principială de încetare a negocierilor cu admini- straţia raioanelor de est. Dintre măsurile practice elaborate la ședinţa CSS menționăm: apelurile către statele și organizaţiile internaţionale privind blocarea activităţii fi-

48 nanciare externe ilegale a instituţiilor din Transnistria, interzicerea exporturilor de mărfuri de către agenţii economici din raioanele de est care n-au relaţii cu sistemul bugetar al Moldovei, punctarea unui program complex de soluţionare a conflictului transnistrian. Ulterior, problemele în cauză și soluţionarea lor au fost de mai multe ori discutate la ședinţele ordinare ale CSS. Pe parcurs, erau identificate metode noi de impulsionare a procesului de soluţionare. Printre acestea menționăm: aderarea la Organizaţia Interna- ţională de Combatere a Spălării Banilor EGMONT; negocierile în problema școlilor ș.a. Este necesar de menţionat că în sarcina Consiliului Suprem de Securitate a fost pusă și monitorizarea permanentă a proceselor numite, adunarea și sistematizarea informaţii- lor despre activitatea instituţiilor statale în aceste domenii.

Consiliul Suprem de Securitate în situaţii de criză, lupta cu corupţia și terorismul Lupta cu corupţia

Încă în preajma alegerilor parlamentare din primăvara anului 2001 lupta cu corup- ţia a fost declarată una din priorităţile actualului partid de guvernământ, fiind privită ca o problemă majoră pentru buna funcţionare a statului, asigurarea securităţii publice și economice. CSS în permanenţă a acordat o atenţie deosebită acestui flagel, fiind examinate diverse aspecte ale problemei. La ședinţele Consiliului au fost examinate atât cazuri concrete, particulare, cât și chestiuni de sistem, în perspectiva unei diminuări esenţiale a corupţiei. Conștientizând că mai multe probleme care afectează securitatea statului au la bază acte de corupţie, vom încerca să ilustrăm activitatea CSS în domeniul combaterii co- rupţiei prin cazuri concrete de nivel naţional. În toamna anului 2003 s-a semnalat situaţia de criză de pe piaţa pâinii și a produselor de panificaţie, care s-a manifestat prin lipsa cantităţii necesare de materie primă la com- binatele de panificaţie sau proasta ei calitate. Ca o continuare logică a acestei situaţii a fost majorarea substanţială a preţurilor la pâine – produs alimentar de primă necesitate. În situaţia unei crize economice în ţară, fiind afectate în primul rând păturile defavoriza- te ale populaţiei, creșterea preţurilor la produsele de panificaţie prezentau pericole reale pentru securitatea socială și impunea măsuri de protecţie a populaţiei. Fiind tratată iniţial ca o problemă dictată de seceta verii 2003 și nivelul scăzut al recoltelor, chestiunea totuși a atras atenţia Consiliului Suprem de Securitate prin lipsa unui program guvernamental clar de depășire a situaţiei. Au fost iniţiate un șir de controale atât privind îndeplinirea obligaţiunilor funcţionale de către organele statale cu funcţii regulatorii în domeniu, privind respectarea legislaţiei și buna administrare a întreprinderilor cu capital majoritar de stat, în special a Societăţii pe Acţiuni „Fran-

49 zeluţa”, cât și privind activitatea economică a agenţilor economici cu capital privat sub aspectul respectării legislaţiei cu privire la importul grâului, păstrarea lui, realizarea produselor de panificaţie și stabilirea preţurilor la pâine. Rezultatele controalelor au indicat un șir de încălcări din partea persoanelor cu diverse funcţii de răspundere, începând de la încălcări disciplinare până la fapte sanc- ţionate penal, cele mai grave fiind faptele de corupţie. Urmare a analizei rezultatelor obţinute, la 28 februarie 2004 CSS s-a întrunit în ședinţă pentru a examina situaţia de pe piaţa pâinii și a produselor de panificaţie și starea legalităţii în activitatea organelor de stat și a agenţilor economici ce activează în domeniul respectiv. Prin decizia CSS, în sarcina organelor abilitate a fost pusă ameliorarea situaţiei în acest domeniu și elaborarea unor programe guvernamentale de prevenire a situațiilor de criză. Totodată, în atenţia membrilor Consiliului s-au aflat și delictele concrete comise de persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Guvernului și de managerii unor agenţi economici. În sarcina organelor abilitate – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale – a fost pusă examinarea și sancţionarea legală a tuturor acestor cazuri. Au fost iniţiate un șir de urmăriri penale, finalizate deja cu sentinţe judiciare de condamnare. Un alt aspect al activităţii CSS în domeniul combaterii corupţiei, de ordin general, a fost elaborarea proiectului Strategiei naţionale de prevenire și combatere a corupţiei și a Planului de acţiuni pentru realizarea strategiei. Fiind evidenţiată necesitatea elaboră- rii unei asemenea strategii la mai multe ședinţe ale CSS pe parcursul anilor 2002-2003, în această perioadă a fost efectuat un volum substanţial de lucru în vederea identifică- rii cauzelor și premiselor corupţiei, metodelor de prevenire și de contracarare a ei. În acest proces au fost implicate toate instituţiile statale guvernamentale, forul legislativ și societatea civilă. Lucrul efectuat a fost în permanenţă monitorizat și dirijat de CSS. După elaborarea unui proiect iniţial, la definitivarea acestuia au fost atrași experţii și organismele internaţionale. Strategia naţională de prevenire și combatere a corupţiei a fost stabilită ca una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice și sociale din Republica Moldo- va. Oportunitatea Strategiei a fost determinată de conștientizarea imposibilităţii de a dezrădăcina corupţia doar prin aplicarea unor măsuri penal-restrictive, a necesităţii unei noi abordări a acestui fenomen, inclusiv a îmbinării acţiunilor de prevenire a corupţiei cu cele de depistare, instrumentare și sancţionare, promovându-se, totoda- tă, mecanismele economiei de piaţă. Documentul definește corupţia potrivit actelor internaţionale – Convenţia civilă privind corupţia (Strasburg, 04.11.1999), Convenţia penală privind corupţia (Strasburg, 27.01.1999), alte definiţii ale acesteia și stabilește oportunităţile de ajustare a legislaţiei naţionale la cerinţele și standardele convenţiilor și tratatelor anticorupţie. Măsurile de prevenire și de combatere a corupţiei au fost identificate prin acţiuni prioritare și complementare de:

50 – perfecţionare a cadrului legislativ și asigurare a aplicării legislaţiei; – prevenire a corupţiei în instituţiile publice și în procesul politic; – intensificare a cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă, inclusiv prin sensibilizarea opiniei publice și educaţia civică. Planul de acţiuni conţine indicarea acţiunilor preconizate, instituţiile responsabile și termenele de realizare. De menţionat că, la nivel general, coordonarea realizării ac- ţiunilor planificate a fost pusă în sarcina Consiliului Suprem de Securitate. La 15 aprilie 2004 a fost convocată o ședinţă lărgită a CSS în problema dată. La ședinţă au participat membrii permanenţi ai Consiliului și persoane invitate: membri ai Curţii de Conturi, ai Serviciului Fiscal, ai Curţii Supreme de Justiţie, Departamentului Vamal, Trupelor de Grăniceri, Statistică și Sociologie, ai Confederaţiilor Sindicatelor și Patronatului, ai instituţiilor de învăţământ superior și ai organizaţiilor obștești. Mai multe persoane au prezentat opinii asupra proiectului Strategiei și Planului de acţiuni, au fost în discuţie oportunităţi de adoptare și punere în aplicare a acestor documente. În decizia adoptată au fost stabilite termene concrete pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acţiuni de către Guvern și transmiterea lor în Parlament. Faza finală a lucrului efectuat a fost la 16 decembrie 2004, când Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 421-XV pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire și combatere a corupţiei și a Planului de acţiuni. Deja de la începutul anului 2005, cu sprijinul Consiliului Eu- ropei, se întreprind acţiuni concrete pentru implementarea sarcinilor trasate.

Lupta cu terorismul

Activitatea CSS în domeniul luptei cu terorismul a fost, firește, influenţată de evolu- ţiile internaţionale din ultimii ani. În perioada premergătoare anului 2001 terorismul era privit ca o problemă a unor state aparte, fiind identificate în mod corespunzător și mijloacele de contracarare a terorismului. Fiind luate în consideraţie mai multe acte internaţionale vizând lupta cu terorismul, în opinia noastră, cooperarea internaţională lăsa mult de dorit. O asemenea abordare era caracteristică și pentru Republica Mol- dova. După evenimentele tragice din 11 septembrie 2001, noţiunea de terorism inter- naţional a devenit plină de conţinut, fiind conștientizat pericolul real pe care prezintă terorismul pentru fiecare stat. Totodată, unei abordări noi au fost supuse și condiţiile specifice ce favorizează dezvoltarea terorismului, cum ar fi operaţiunile ilegale cu mijloace bănești, traficul de arme, regimurile și teritoriile necontrolate de comunitatea internaţională, securitatea transporturilor și a comunicaţiilor. O primă abordare a problemei terorismului internaţional de către CSS al Republi- cii Moldova a avut loc la 6 octombrie 2001. În ședinţa Consiliului au fost examinate oportunităţile de cooperare internaţională în domeniu, au fost trasate unele sarcini concrete pentru asigurarea acesteia. Decizia adoptată, în mare parte, este una politică cu caracter de declaraţie și privește colaborarea Republicii Moldova cu ţările lumii

51 în lupta cu terorismul internaţional. Necesitatea acesteia a fost determinată de evenimentele menționate mai sus și de consolidarea statelor lumii în acţiunile întreprinse. Totodată, la ședinţă a fost adoptată decizia de principiu privind acceptarea survolului și aterizării avioanelor militare pe aeroporturile naţionale. Ședinţa din 6 octombrie 2001 a determinat una dintre direcţiile de activitate ale CSS pentru următorii ani. Astfel, problemele cooperării internaţionale în domeniul luptei cu terorismul au fost examinate la ședinţele din 13 decembrie 2002 și din 21 aprilie 2003. Cea din 13.12.2002 a avut în agenda de lucru acceptarea participării geniștilor Armatei Naţionale a Republicii Moldova la operaţiunile de deminare în cadrul Forţei de Securitate Internaţională în Afganistatn. Cea din 21.04.2003 a vizat participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar. Atât în primul, cât și în al doilea caz a fost acceptată participarea Forţelor Armate ale Moldovei la operaţiunile amintite. Deciziile au fost executate. În contextul contracarării terorismului internaţional, la ședinţele CSS au fost examinate probleme ce ţin de asigurarea securităţii în transporturi. La acest capitol este necesar de evidenţiat rolul serviciului CSS în examinarea situaţiei reale și elaborarea măsurilor de ameliorare. Fiind o problemă ce vizează mai multe organe de forţă ale statului, cu atribuţii specifice în domeniu, precum și conducătorii acestor organe, cu responsabilităţi concrete, necesitatea evaluării situaţiei reale a dictat elaborarea unor operaţiuni operative și confidenţiale. Fiind desfășurate acestea, s-a constatat nivelul scăzut al securităţii transportului aerian. În urma obţinerii unor rezultate negative, la 28 august 2004 a fost convocat Consiliul, fiind examinate problemele ce ţin de asigurarea reală a securităţii la ÎS „Aeroportul Internaţional Chișinău”. Prin decizia CSS a fost pusă în sarcina organelor abilitate întreprinderea măsurilor pentru ameliorarea situaţiei, inclusiv prin elaborarea unor planuri complexe de colaborare a organelor de forţă și control cu atribuţii în domeniu, ridicarea continuă a nivelului profesional al angajaților și renovarea bazei tehnico-materiale respective. Tot la această ședinţă a fost adoptată decizia de sancţionare a persoanelor vinovate de nivelul scăzut al securităţii. După această ședinţă au fost întreprinse un șir de măsuri pentru redresarea situa- ţiei existente, care, totuși, au fost considerate insuficiente de către CSS. Acest fapt a determinat organizarea, la 14.10.2004, a unei noi ședinţe la temă, la care a fost examinat nivelul de executare a deciziei CSS. În cadrul ședinţei au fost audiate rapoartele persoanelor responsabile de măsurile întreprinse și acestea au fost atenţionate asupra necesităţii intensificării activităţii în domeniu. Faptul este și un exemplu privind modul de control asupra executării deciziilor CSS. La aceeași ședinţă a fost examinată problema asigurării legitimităţii și securităţii survolării spaţiului aerian al ţării cu referire specială la zborurile neautorizate și necontrolate de autorităţile statale pe teritoriul raioanelor de est ale ţării. Aceasta este o problemă strâns legată de soluţionarea conflictului transnistrian, dar care are tangenţe

52 evidente cu contracararea terorismului. În sarcina Guvernului au fost puse măsurile de interzicere a funcţionării aeroportului de la Tiraspol, dar, din motive obiective, decizia CSS sub acest aspect nu a fost executată.

Situaţii de criză

Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova a activat în mai multe situaţii de criză în calitate de organ competent de adoptare a deciziilor ce nu suferă amânare. Aceasta se datorează faptului că, pe de o parte, majoritatea membrilor CSS sunt condu- cători ai structurilor de forţă și ai ministerelor-cheie din componenţa executivului, pe de altă parte, în componenţa CSS intră reprezentanţi ai Parlamentului și Șeful statului. În plus, la ședinţele CSS pot fi invitate oricare alte persoane cu funcţii de răspundere. Astfel, la adoptarea deciziilor se omit treptele birocratice, dar și necesare, de adoptare a actelor normative, cum ar fi expertizarea în instituţiile guvernamentale interesate, aprobarea în cadrul Guvernului, expertizarea în comisiile parlamentare și adoptarea în plenul legislativului. Deciziile CSS nu au forţa normei juridice și nu sunt obligatorii pentru executare, acestea sunt consultative, cu caracter de recomandare. Acestui fapt i se datorează și procedura simplificată de adoptare. Problema sau situaţia de criză apărută este stu- diată într-un timp restrâns în cadrul fiecărei dintre instituţiile implicate, după care membrii CSS o examinează, ascultă opiniile altor persoane competente și adoptă decizia respectivă. Plusul acestui mecanism de adoptare a deciziilor este operativitatea sa, extrem de eficientă în cazul situaţiilor de criză. Reprezentarea în CSS permite examinarea operativă și completă a oricăror probleme de importanţă majoră și adoptarea unor decizii practice și viabile. Această formă de depășire a situaţiilor de criză și-a demonstrat eficacitatea în timp. Unele probleme puse în discuţie la ședinţele CSS și care pot fi clasificate ca situaţii de criză au fost menţionate mai sus, cum ar fi criza pâinii sau situaţia provocată de conflictul transnistrian. Un alt exemplu de activitate a CSS în situaţii de criză este în cazul contrabandei cu produse petroliere. Practic, de la începutul activităţii sale în componenţă nouă, constituită în anul 2001, CSS conștientiza pericolul ce-l reprezintă pentru securitatea economică a ţării contrabanda cu produse petroliere. Era clar că contrabanda a depășit nivelul când este doar o infracţiune sancţionată penal și a devenit un pericol real pentru securitatea economică a statului. Preţurile la produsele petroliere erau în permanentă creștere, nivelul alocaţiilor la buget, din acest gen de activitate, era în scă- dere, iar securitatea economică a statului era bazată pe activitatea unor întreprinderi fictive controlate de anumite grupări criminale, care în orice moment erau în stare să provoace o criză de proporţii. Totodată, a fost nevoie de timp pentru evaluarea acestui fenomen și elaborarea unor mecanisme funcţionale de combatere.

53 La ședinţa din 24 mai 2002 a CSS a fost examinată situaţia pe piaţa produselor petroliere. În cadrul ședinţei au fost prezentate informaţiile și rezultatele investigaţiilor unui număr mare de instituţii statale, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii și Securitate, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Departamentul Statistică și Sociologie. Fiind sistematizate aceste rapoarte, s-a conturat și mecanismul de combatere a contrabandei. A devenit clar că una din principalele cauze ale contrabandei cu produse petroliere este nivelul avansat al corupţiei în organele de stat, înce- pând de la controlul vamal al mărfurilor și terminând cu controlul comercializării la staţiile de benzină. Se impuneau măsuri de ordin administrativ. Guvernul a fost obligat să întreprindă un șir de măsuri pentru ameliorarea situaţiei. Au fost organizate controale ale activităţii organelor vamale, depistate multiple cazuri de implicare a angajaților în scheme ilicite de contrabandă. Organele de drept au iniţiat un șir de urmăriri penale, persoanele vinovate fiind trase la răspundere penală. Au fost adoptate hotărâri de Guvern la tema respectivă, elaborate proiecte de modificare a legislaţiei, întreprinse măsuri de înăsprire a controalelor efectuate de organele Depar- tamentului Standardizare și Metrologie, ale Serviciului Fiscal. Este un exemplu de implicare eficientă a CSS în soluţionarea unei probleme de securitate naţională, care a permis diminuarea reală a contrabandei cu produsele petroliere și, ca rezultat, majorarea vădită a veniturilor bugetare.

Consiliul Suprem de Securitate și controlul democratic asupra Forţelor Armate

În activitatea sa Consiliul Suprem de Securitate de mai multe ori a abordat chestiuni ce ţin de funcţionarea Forţelor Armate. Situaţia a fost examinată sub diferite aspecte: nivelul disciplinei în corpul de soldaţi și ofiţeri, păstrarea patrimoniului militar și modernizarea Armatei Naţionale. La 13 decembrie 2001 a avut loc ședinţa privind situaţia din Armata Naţională în ceea ce privește vânzarea patrimoniului militar, la care a fost audiat raportul Ministru- lui Apărării despre unele aspecte ale colaborării Armatei Naţionale în plan extern. Au fost constatate mai multe încălcări ale legislaţiei la vânzarea patrimoniului militar, discutate problemele referitoare la operaţiunile post-conflict cu caracter militar. Prin decizia CSS au fost stabilite sarcinile în vederea ameliorării situaţiei în aceste domenii. La 6 martie 2003 la ședinţa CSS a fost discutat nivelul infracţional și gradul de respectare a drepturilor constituţionale ale militarilor în Forţele Armate. Temei pentru discutarea problemei la ședinţa CSS au servit multiplele informaţii privind crimele comise atât de către militari, cât și în privinţa militarilor. A fost constatată situaţia deplo- rabilă din domeniu, în sarcina Guvernului și a altor instituţii a fost pusă combaterea cri- minalităţii în Forţele Armate și sancţionarea unor persoane cu funcţii de răspundere.

54 O chestiune importantă discutată la ședinţa CSS a fost cea privind modernizarea armatei. În urma examinării unui șir de proiecte și propuneri privind restructurarea armatei, precum și bazându-se pe recomandările Consiliului Europei în acest domeniu, Ministerul Apărării a elaborat Concepţia de restructurare și modernizare a Armatei Naţionale. La ședinţa din 13 mai 2004 această Concepţie a fost aprobată, a fost adopta- tă decizia de transmitere a documentului dat Guvernului pentru examinare. La aceeași ședinţă au fost discutate problemele privind condiţiile de păstrare a armamentului. A fost aprobat un Plan de măsuri și stabilită sarcina de efectuare a unor controale privind păstrarea armamentului la structurile ce deţin armament. Decizia a fost executată.

Consiliul Suprem de Securitate și bugetul sistemului de securitate (capacitatea de inﬂuenţă asupra priorităţilor bugetare)

Consiliul Suprem de Securitate în activitatea sa nu a avut implicaţii în politica bu- getară. Fiind un domeniu nespecific structurilor de forţă, reprezentanţii cărora constituie majoritatea membrilor CSS, politica bugetară s-a aflat în atenţia CSS doar tangen- ţial, prin examinarea unor probleme ce ar influenţa procesul bugetar. La 15 octombrie 2002 la ședinţa CSS a fost discutată executarea Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Susținem că este o lege ce influenţează procesul bugetar, deoarece spălarea banilor este un domeniu unde se comit multiple fraude ce afectează direct disciplina financiară și colectarea impozitelor la buget. Încălcările și in- fracţiunile comise în acest domeniu ţin de activitatea agenţilor economici, a instituţiilor financiare și a organelor de control ale statului. Prin decizia CSS au fost trasate un șir de măsuri de ordin administrativ, îndreptate spre ameliorarea situaţiei în domeniu. Una din problemele examinate recent de CSS este cea privind asigurarea securităţii în domeniile bancar și financiar ale ţării, la ședinţa din 30.03.2005. Necesitatea acesteia a fost dictată de creșterea numărului de cazuri de activitate ilicită a instituţiilor bancare, cazuri de insolvabilitate intenţionată sau fictivă, fabricarea și punerea în cir- culaţie a banilor falși. În această ședinţă au fost trasate sarcini vizând activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept și a Băncii Naţionale a Moldovei. CSS s-a referit la activitatea Băncii Naţionale a Moldovei privind asigurarea și controlul legalităţii la autorizarea, supravegherea și reglementarea activităţii instituţiilor bancar-financiare.

55 Capacităţile Consiliului Suprem de Securitate de a îndeplini misiunile atribuite prin legislaţie. Capacităţile Consiliului Suprem de Securitate și ale aparatului de a rezolva alte probleme care nu sunt atribuite prin legislaţie

Analiza efectuată mai sus indică numărul mare și diversitatea problemelor puse în discuţie la ședinţele CSS. Considerăm că misiunile atribuite prin legislaţie Consiliului Suprem de Securitate sunt executate pe deplin. Totodată, la acest capitol accentuăm și rolul CSS în soluţionarea unor probleme mai puţin tradiţionale pentru noţiunea de securitate naţională. La ședinţa CSS din 25 ianuarie 2002 au fost discutate probleme ce ţin de situaţia ecologică și direcţiile prioritare de asigurare a securităţii ecologice. La ședinţa Consi- liului au fost prezentate rapoartele savanţilor în domeniu referitoare la poluarea aerului, poluarea apelor, eroziunea solurilor și pericolele prezentate de alunecările de teren. Prin decizia CSS Guvernul a fost obligat să elaboreze Programul naţional de asigurare a securităţii ecologice. Deși legislaţia existentă nu stabilește expres atribuţiile CSS în domeniul securită- ţii ecologice, din motivul importanţei acestui domeniu chestiunea a fost discutată la ședinţa CSS. În prezent se elaborează modificări ale legislaţiei prin care de competenţa CSS vor fi și chestiunile privind asigurarea securităţii ecologice. În același context, la ședinţa CSS din 20 iunie 2003 a fost pusă în discuţie starea fondului forestier naţional. Prin decizie s-a pus în sarcina Guvernului elaborarea unui program de reconstrucţie a fondului forestier. Decizia a fost executată în ceea ce privește elaborarea programului. Referitor la implementarea acestuia, CSS până în prezent monitorizează nivelul și calitatea executării lui. O altă chestiune mai puţin specifică CSS este cea privind situaţia din domeniul construcţiilor și măsurile de asigurare a securităţii în construcţii, discutată la ședinţa din 31 iulie 2002. Necesitatea examinării acestei probleme a fost motivată de Ministe- rul Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului. Specialiștii ministerului au efectuat un studiu complex privind starea construcţiilor în localităţile Republicii Moldova, eventualele pericole pentru populaţie. S-au constatat multiple încălcări ce ţin de executarea ilegală a construcţiilor noi și de reconstrucţia neautorizată a clădirilor existente. În special, aceste pericolele de năruire se referă la blocurile de locuit care au suferit mai multe modificări neautorizate. În sarcina Guvernului și a altor instituţii a fost pusă elaborarea unui plan complex de măsuri privind combaterea construcţiilor neautorizate și asigurarea securităţii în construcţii. O chestiune ce s-a aflat permanent în atenţia CSS este cea privind adopţiile na- ţionale și internaţionale și protecţia drepturilor copilului. Problemele în cauză au fost discutate la mai multe ședinţe, ultima având loc la 11.01.2005. La ședinţă a fost luată

56 decizia privind constituirea de către Guvern a Comitetului Naţional pentru Adopţii și formarea unui grup de lucru pentru elaborarea proiectului de lege cu privire la statutul juridic al adopţiei. Decizia a fost executată.

Rezerve și imperative de perfecţionare. Propuneri

Activitatea oricărei structuri statale necesită perfecţionare permanentă. Dezvolta- rea socială și statală, noile realităţi internaţionale impun elaborarea noilor mecanisme de activitate, identificarea căilor de soluţionare a problemelor și înlăturarea pericolelor pentru securitatea naţională. La 3 iunie 2005, a fost publicat Decretul Președintelui Republicii Moldova din 30.05.2005 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate. Potrivit acestui decret, a fost modificată componenţa Consiliului în sensul excluderii unor membri an- teriori. La fel, a fost exclusă prevederea privind constituirea comisiilor specializate pe lângă CSS. Printre obiectivele de perfecţionare a activităţii CSS menționăm: elaborarea Con- cepţiei securităţii naţionale, a Legii privind Consiliul Suprem de Securitate, modificarea actelor normative vizând securitatea naţională.

57 ИНСТИТУТ ДЕМОКРАТИИ

ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА

СБОРНИК СТАТЕЙ

КОМРАТ 2017 2 ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА CZU 342.7(082)=135.1=161.2=161.1 О-26

Редакционная коллегия: Аникин Владимир, доктор хабилитат политических наук, доктор философии, конференци- ар, действительный член Дома ученых Тель-Авива (Израиль) Бандурка Александр, доктор юридических наук, профессор, заслуженный юрист Украи- ны, академик Национальной академии правовых наук Украины, почетный ректор Харь- ковского университета внутренних дел (Украина) Боршевский Андрей, доктор истории, председатель Консилиума Института демократии, старший научный сотрудник Института культурного наследия Академии наук Молдовы Губерский Леонид, доктор философских наук, профессор, академик Национальной акаде- мии наук Украины, ректор Киевского национального университета имени Тараса Шевченко (Украина) Захария Сергей, доктор истории, конференциар, ректор Комратского государственного уни- верситета, депутат Народного Собрания Гагаузии Костаки Георге, доктор хабилитат права, профессор, главный научный сотрудник Институ- та правовых и политических исследований Академии наук Молдовы Кузнецов Валерий, доктор h.c., председатель правления Западно-региональной ассоциации клубов ЮНЕСКО, главный редактор Специализированного издательства «ЮНЕСКО-СО- ЦИО» (Украина) Кустрябова Степанида, доктор хабилитат истории, профессор Государственного педаго- гического университета имени Иона Крянгэ Николаев Андрей, директор Приднестровского общества болгарской культуры «Родолю- бец» Райнин Игорь, доктор юридических наук, глава Администрации Президента Украины Рапопорт Анатолий, доктор философии, профессор кафедры методики преподавания Уни- верситета Пурдью (США), редактор журнала «Преподавание общественных наук в мире» (США) Степанов Вячеслав, доктор хабилитат истории, профессор Приднестровского государ- ственного университета имени Тараса Шевченко

Стремление к свободе является врожденным чувством человека, однако для того, чтобы построить современное демократическое общество, где верховенствуют права и свободы, необходимо изучать права человека и им необходимо обучать. Данный сборник содержит статьи в области прав человека, демократии и обучения правам человека. Сборник был подготовлен при содействии Европейского Союза. Ответственность за его содержание несет исключительно автор, и оно никоим образом не выражает видения Ев- ропейского Союза, а также имплементирующей организации – Института демократии и партнеров проекта – Общества болгарской культуры «Родолюбец» и Центра по защите и продвижению прав молодых женщин.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Обучение правам человека: Сборник статей / Ин-т демократии; редкол.: Аникин Владимир [и др.]. – Комрат: Institutul pentru Democraţie, 2017 («MITRA-GRUP» S.A.). – 316 p. Texte: lb. rom., ucr., rusă. – Adnot.: engl. – Referinţe bibliogr. în subsol. – 5000 ex. ISBN 978-9975-4474-9-2. 342.7(082)=135.1=161.2=161.1 О-26 3 HUMAN RIGHTS EDUCATION

Pirkka Tapiola, Ambassador, Head of the European Union Delegation to Moldova

FOREWORD

Since the end of the second war world, the world has made huge progress in its attempt to safeguard and protect the fundamental rights and freedoms of people. On the European continent, which was hit 70 years ago by a hurri- cane of war, violence and hate, the “European Convention on Human Rights” protects all of us with almost no exception – from Greenland on the West to the far-east of Russia on the East. In the European Union itself, fundamental rights guaranteed by this Convention constitute general principles. The values of respect for human dignity, freedom, democracy, equality, the rule of law and respect for human rights, including the rights of persons belonging to minorities, form a common foundation. This is our common heritage, which all generations must take care of. Indeed, this heritage is also fragile. Human rights and freedoms are not written in stone! Nothing is worse than believing that these rights and freedoms are acquired forever. The situation worldwide, including in Europe, shows that the need to protect human rights and freedoms requires daily work, particularly when new threats and challenges arise. To guarantee respect of those rights and freedoms, education is fundamental not only for pupils or students but for all of us. Human rights education is one of the most relevant tools to continue to promote them. The articles and communications gathered in this book contribute to reminding us that peace, democracy and freedom are not only common- sense but the result of humankind’s desire to build a better society. It is our common duty to educate ourselves in keeping this reality alive. I wish you a fruitful reflection. 4 ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА СОДЕРЖАНИЕ

PIRKKA TAPIOLA. FOREWORD 3

ПРЕДИСЛОВИЕ 7

РАЙНІН ІГОР. ПРОБЛЕМИ ПОБУДОВИ ГРОМАДЯНСЬКОГО СУСПІЛЬСТВА В УКРАЇНІ 9

ЗАХАРИЯ СЕРГЕЙ, БОРШЕВСКИЙ АНДРЕЙ, СОСНА БОРИС. СУЩНОСТЬ НЕПРЕРЫВНОГО АКТИВНОГО ОБРАЗОВАНИЯ В УСЛОВИЯХ СОВРЕМЕННОЙ ГЛОБАЛИЗАЦИИ 15

СТЕПАНОВ ВЯЧЕСЛАВ. РОЛЬ ЭТНОКУЛЬТУРНЫХ ОБЩЕСТВЕННЫХ ОРГАНИЗАЦИЙ В ГРАЖДАНСКОМ ВОСПИТАНИИ 27

MICU VICTOR. RĂSPUNDEREA PENALĂ A PARLAMENTARILOR – GARANŢIE A RESPECTĂRII PRINCIPIILOR STATULUI DE DREPT (LEGISLAŢIE ŞI JURISPRUDENŢĂ RELEVANTĂ) 48

РАПОПОРТ АНАТОЛИЙ. ГЛОБАЛЬНОЕ ГРАЖДАНСТВО И ОБРАЗОВАНИЕ В ОБЛАСТИ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА 62

ТРОЯН ВАДИМ. НАЦІОНАЛЬНА ПОЛІЦІЯ У СФЕРІ ОХОРОНИ ПРАВ І СВОБОД ЛЮДИНИ ТА ІНТЕРЕСІВ ДЕРЖАВИ 74

КОСТАКИ ГЕОРГЕ. ПРАВОВОЕ ВОСПИТАНИЕ – ОСНОВА ГРАЖДАНСКОГО ВОСПИТАНИЯ 88

БОЛУЧЕНКОВА АННА. ИСПОЛЬЗОВАНИЕ СОВРЕМЕННЫХ ПЕДАГОГИЧЕСКИХ ТЕХНОЛОГИЙ В ФОРМИРОВАНИИ ГРАЖДАНСТВЕННОСТИ У МОЛОДЕЖИ НА ОСНОВЕ ДЕМОКРАТИЧЕСКИХ ЦЕННОСТЕЙ 93

КУРКО МИКОЛА. ПРАВО ГРОМАДЯН НА ПРОВЕДЕННЯ МАСОВИХ ЗАХОДІВ В УКРАЇНІ ТА ЙОГО ЗАСТОСУВАННЯ 101

ДАРАДУР НАТАЛЬЯ. ГРАЖДАНСКОЕ ВОСПИТАНИЕ И РАЗВИТИЕ ГРАЖДАНСТВЕННОСТИ УЧАЩИХСЯ В СОВРЕМЕННОЙ ШКОЛЕ 106 5 HUMAN RIGHTS EDUCATION АНИКИН ВЛАДИМИР. ГРАЖДАНСКОЕ ВОСПИТАНИЕ ЧЕРЕЗ РАЗВИТИЕ ОБЩЕСТВЕННОЙ И ПОЛИТИЧЕСКОЙ АКТИВНОСТИ МОЛОДЕЖИ 113

РИБАЛКА НАТАЛIЯ. ПРАВОВА РЕФОРМА В УКРАЇНІ: ОРГАНІЗАЦІЙНІ ФОРМИ УПРАВЛІННЯ В ОРГАНАХ ПРОКУРАТУРИ 120

РОГОВАЯ ГАЛИНА. ГРАЖДАНСКОЕ ОБРАЗОВАНИЕ В МОЛДАВСКОМ ОБЩЕСТВЕ: МОРАЛЬНО-ЭТИЧЕСКАЯ СОСТАВЛЯЮЩАЯ 129

RAILEAN PETRU. FELURILE JURISDICŢIEI CONTEMPORANE 136

КОРНІЄНКО МИХАЙЛО, ТЕРТИШНИК ВОЛОДИМИР. АКТУАЛЬНІ АСПЕКТИ СУДОВО-ПРАВОВОЇ РЕФОРМИ В УКРАЇНІ: ДОКТРИНАЛЬНІ ПРОБЛЕМИ ІНСТИТУТУ НЕГЛАСНИХ СЛІДЧИХ (РОЗШУКОВИХ) ДІЙ 142

ARNĂUT SERGIU. DREPTUL CONSTITUŢIONAL LA UN MEDIU SĂNĂTOS: NOŢIUNE ŞI CONŢINUT 152

ДИАКОНУ МИХАИЛ. ЗАКОННОСТЬ И ДИСЦИПЛИНА ИСПОЛНИТЕЛЬНОЙ ВЛАСТИ – ОСНОВНАЯ ГАРАНТИЯ УВАЖЕНИЯ И РЕАЛИЗАЦИИ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА 162

БОСЫЙ ДМИТРИЙ. ВОЛОНТЕРСКАЯ АКТИВНОСТЬ МОЛОДЕЖИ И ЗАЩИТА СОЦИАЛЬНО-ТРУДОВЫХ ПРАВ ВОЛОНТЕРОВ В НЕПРАВИТЕЛЬСТВЕННЫХ ОРГАНИЗАЦИЯХ 173

ДЖАМАЛОВ ИЛЬКИН ДЖАЛИЛ ОГЛЫ. ЗАЩИТА ПРАВ И СВОБОД ГРАЖДАН: ПРОБЛЕМЫ ОСУЩЕСТВЛЕНИЯ СУДЕБНОГО КОНТРОЛЯ В ДОСУДЕБНОМ УГОЛОВНОМ ПРОИЗВОДСТВЕ АЗЕРБАЙДЖАНСКОЙ РЕСПУБЛИКИ 178

COZMA DANIELA. LEGALITATEA ŞI EFICIENŢA PUTERII JUDECĂTOREŞTI – EXIGENŢE INDISPENSABILE RESPECTĂRII ŞI PROTECŢIEI DREPTURILOR OMULUI ÎN STATUL DE DREPT 185

CARAMAN IURIE. ABORDĂRI ALE EDUCAȚIEI CIVICE ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE 195 ЗАДОРОЖНIЙ ОЛЕКСАНДР, БIЛОЦЬКИЙ СЕРГIЙ. НЕВІЙСЬКОВІ АСПЕКТИ МІЖНАРОДНОЇ БЕЗПЕКИ В УКРАЇНСЬКІЙ ДОКТРИНІ МІЖНАРОДНОГО ПРАВА 200

IACUB IRINA, PASCAL AURELIA. ORDINEA DE DREPT ŞI ORDINEA PUBLICĂ ÎN STATUL DE DREPT: CONCEPT ŞI VALOARE 211

СОСНА АЛЕКСАНДР. СОВРЕМЕННЫЕ ПРАВОВЫЕ АСПЕКТЫ ЗАЩИТЫ КОНСТИТУЦИОННЫХ ПРАВ ГРАЖДАН МОЛДОВЫ 218

ЗЛОБИН СЕРГЕЙ, КОСТАКИ ГЕОРГЕ. ПРАВОСОЗНАНИЕ И ПРАВОВОЕ ВОСПИТАНИЕ: НЕОБХОДИМОСТЬ И ЗНАЧЕНИЕ В СОВРЕМЕННОМ ОБЩЕСТВЕ 236

PÎNZARU TUDOR. REFERENDUMUL LOCAL CA FORMĂ DE IMPLICARE A CETĂŢEANULUI ÎN PROCESUL DECIZIONAL LOCAL 247

БОРШЕВСКИЙ АНДРЕЙ. АКТИВНЫЕ МЕТОДЫ ОБУЧЕНИЯ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА: ТЕОРЕТИЧЕСКИЕ И ПРАКТИЧЕСКИЕ АСПЕКТЫ 257

ENICOV VADIM. REFLECŢII ASUPRA SECURITĂŢII CONSTITUŢIONALE A PERSOANEI 265

ИВАНОВ ДЕНИС. РОЛЬ ОБЩЕСТВЕННОГО ВЕЩАТЕЛЯ В ЗАКОНОДАТЕЛЬСТВЕ УКРАИНЫ В КОНТЕКСТЕ ФОРМИРОВАНИЯ ДЕМОКРАТИЧЕСКОГО ПРАВОВОГО МИРОВОЗЗРЕНИЯ 275

АНДРИЕШ ЕЛЕНА. ПРАВА РЕБЕНКА: ПУТЬ В СЕМЬЮ 284

СОСНА ЛЮДМИЛА. ПРАВОВОЕ РЕГУЛИРОВАНИЕ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ МОЛОДЕЖИ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА КИРЬЯКОВА АННА. ПРАВА ДЕТЕЙ, ВСТУПИВШИХ В КОНТАКТ С СИСТЕМОЙ ПРАВОСУДИЯ 293

ЯСЬКОВ НИКОЛАЙ. ГУМАНИСТИЧЕСКИЙ ЛИЧНОСТНО- ОРИЕНТИРОВАННЫЙ ПОДХОД К ОБУЧЕНИЮ УЧАЩИХСЯ. ТРЕБОВАНИЯ И ПЕРСПЕКТИВЫ 306 265 HUMAN RIGHTS EDUCATION REFLECŢII ASUPRA SECURITĂŢII CONSTITUŢIONALE A PERSOANEI

Enicov Vadim, expert la Institutul de Politici Publice

În ultima vreme, problema „securităţii” persoanei, a societăţii şi a statului a devenit una dintre cele mai dominante în mediul politic şi academic. Paralel cu abordarea detaliată a unor asemenea concepte precum: securitatea naţio- nală, securitatea statului, securitatea persoanei, tot mai frecvent cercetătorii insistă pe identificarea unui segment distinct al securităţii – securitatea con- stituţională. Importante premise în acest sens servesc următoarele momente1: ■ în esenţa sa, Constituţia reprezintă fundamentul normativ al securităţii persoanei, societăţii şi a statului, securitate ce reflectă un anumit regim juridic al statutului acestor subiecte şi prin aceasta capătă caracteristici constituţionale, adică devine securitate constituţională; ■ un domeniu distinct al securităţii naţionale este axat pe securitatea valorilor constituţionale; ■ securitatea constituţională a persoanei reprezintă un principiu al statului de drept. Deci, pornind de la rolul Constituţiei ca fundament normativ al securităţii şi de la necesitatea asigurării securităţii valorilor constituţionale (printre care se enumeră şi persoana), ca condiţie importantă pentru stabilitatea statului şi a societăţii, se poate susţine că securitatea constituţională a persoanei repre- zintă o instituţie distinctă, menită să consolideze statutul juridic al persoanei şi protecţia sa în cadrul statului. Pentru a elucida esenţa acestei instituţii, considerăm necesar a aborda trei aspecte importante: securitatea persoanei, dreptul persoanei la securitate şi securitatea constituţională. Securitatea persoanei. În prezent, în contextul tendinţei generale a omenirii de creare a condiţiilor de securitate pentru viaţa persoanei2, tot mai mult,

1 Бондарь Р. С. Конституционная безопасность личности, общества, государства: по- становка проблемы в свете конституционного правосудия, обеспечения социальной справедливости, равенства и прав человека // Законодательство и экономика. 2004. № 4. P. 15. 2 Галузин А. Ф. Правовая безопасность как самостоятельный вид безопасности // Право и политика. 2008. № 2. P. 275-276. 266 ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА în doctrină, este fundamentată existenţa unui drept al persoanei la securitate1 ca element indispensabil al statutului său juridic. Înainte de a ne referi nemijlocit la acest drept, considerăm necesar a re- itera succint problema naturii şi esenţei securităţii persoanei care, potrivit cercetătorilor, rezidă în faptul că este una din necesităţile vitale ale omului, fără satisfacerea căreia individul neputând să existe, să acţioneze şi să se dez- volte normal în societate. Această necesitate stă şi la baza securităţii diferitor niveluri sociale, precum: grupuri sociale, comunităţi, state, societatea în an- samblu2. Sub acest aspect, securitatea este apreciată că o valoare socială-cheie, fără de care semnificaţia celorlalte valori este pusă sub semnul întrebării. Pe de altă parte, doctrina tot mai mult insistă pe ideea că unul din semnele distinctive ale statului de drept rezidă în starea de securitate a persoanei, fun- damentată constituţional pe limitarea juridică a activităţii arbitrare a puterii de stat. În acest sens, А. И. Ардашев susţine că securitatea persoanei face parte din acele valori constituţionale, care permit integrarea suveranităţii statului, dezvoltarea materială suficientă a societăţii şi persoanei ca valoare supremă3. Mai mult, în viziunea cercetătorului, securitatea persoanei necesită a fi re- cunoscută drept o categorie juridico-constituţională, deoarece dispune de toate trăsăturile şi însuşirile proprii obiectelor reglementării constituţionale. Astfel, securitatea persoanei reprezintă un fenomen constituţional multidimensional, care se manifestă în trei ipostaze distincte4: - securitatea persoanei ca valoare constituţională; - securitatea persoanei ca instituţie juridico-constituţională; - securitatea persoanei ca drept constituţional al omului şi cetăţeanului. Securitatea persoanei este o valoare constituţională întrucât cele mai importante aspecte ale securităţii au tangenţă cu valorile constituţionale fundamentale, reflectate în Legea supremă. Majoritatea elementelor de conţinut ale securităţii, sunt strâns legate de securitatea statului, a societăţii şi a persoanei, făcând parte din obiectul reglementării juridico-constituţionale, fapt ce deter- mină ca noţiunea dată – securitate – să fie atribuită la categoriile dreptului con- stituţional. În concret, conţinutul securităţii se intersectează, interacţionează şi completează cele mai importante valori şi norme constituţionale, legate în special de suveranitatea poporului şi a statului, asigurarea statutului persoanei

1 Костаки Г., Еников В. Безопасность личности и право человека на безопасность как конституционно-правовые категории // Закон и жизнь. 2015. № 3. P. 6. 2 Колоткина О. А. Право личности на безопасность: понятие, место в системе прав человека и особенности изучения в курсе конституционного права РФ // Право и обра- зование. 2007. № 11. P. 12. 3 Ардашев А. И. Конституционные основы обеспечения безопасности личности в Рос- сийской Федерации: Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата юридических наук. Москва, 2008. P. 5. 4 Там же. С. 11. 267 HUMAN RIGHTS EDUCATION ca valoare supremă în societate şi stat. Iată de ce securitatea face parte din categoriile dreptului constituţional, manifestând un efect integrator în sistemul normelor constituţionale1. La rândul său, şi С. Д. Воробьев afirmă că securitatea este o categorie constituţională, al cărei conţinut normativ-juridic nu se limitează doar la sfera publică (societate şi stat), dar are menirea de a reflecta starea de protecţie a intereselor vitale ale persoanei, societăţii şi statului, asigurând echilibrul dintre acestea2. Important e în acest sens că securitatea persoanei este transpusă în cadrul normativ al statului prin intermediul consacrării juridico-constituţionale a drepturilor şi libertăţilor omului şi cetăţeanului3. Din acest punct de vedere, se consideră că securitatea persoanei ca valoare constituţională, este chemată să recunoască omul ca valoare socială în general, să garanteze manifestarea caracteristicilor lui constituţionale prin intermediul unui complex de posibilităţi politico-juridice, orientate spre prevenirea şi contracararea ameninţărilor şi pericolelor în procesul de realizare a drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale. Conţinutul securităţii persoanei nu se limitează doar la obligaţia statului de a-i asigura cele mai importante drepturi şi libertăţi constituţionale, legate de viaţă, sănătate şi demnitatea umană. Securitatea persoanei – este o asemenea categorie constituţională care reprezintă o valoare de sine stătătoare, reunind un şir de alte valori constituţionale4. În calitatea sa de instituţie juridico-constituţională, securitatea persoanei înglobează în sine principiile juridice internaţionale ale drepturilor şi liber- tăţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, dreptul omului la securitate şi principiile naţionale ale securităţii omului şi cetăţeanului la nivel de stat. Deci, securitatea persoanei ca instituţie juridico-constituţională are un caracter complex, cuprinzând în sine norme ale diferitor subramuri şi instituţii de drept constituţional (bazele regimului constituţional, drepturile şi libertăţile consti- tuţionale ale omului şi cetăţeanului, sistemul şi atribuţiile autorităţilor supreme ale puterii de stat), precum şi norme ale altor ramuri de drept (administrativ, penal, ecologic, civil, social etc.), care reglementează relaţiile din sfera secu-

1 Там же. C. 15-16. 2 Воробьев С. Д. Проблемы законодательного определения и разграничения в конститу- ционном режиме безопасности. Право человека на безопасность: сущность и пробле- мы реализации // Право и безопасность. 2011. № 1(38). C. 98. 3 Мурадян Э. Р. Концепция безопасности личности, общества и государства // Вестник Челябинского государственного университета. 2009. № 15 (153). C. 21. 4 Ардашев А. И. Конституционные основы обеспечения безопасности личности в Рос- сийской Федерации: Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата юридических наук. Москва, 2008. C. 17. 268 ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА rităţii persoanei1. Din cele expuse, putem constata că conţinutul securităţii persoanei ca in- stituţie juridico-constituţională cuprinde, în mod special, dreptul persoanei la securitate2. Potrivit cercetătorilor, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului au drept scop principal (de natură constituţională) – garantarea persoanei în toate sferele de manifestare a acesteia: viaţa privată şi securitatea personală; participarea la administrarea treburilor publice; includerea sa în viaţa social-economică a societăţii. Drepturile şi libertăţile sunt chemate să protejeze, să asigure şi să apere omul şi cetăţeanul prin punerea la dispoziţia acestuia a diferitor mijloace şi posibilităţi, inclusiv juridice, a căror menire principală constă în apărarea persoanei în toate manifestările sale3. În doctrina juridică pot fi atestate cel puţin trei abordări a esenţeidreptului la securitate ca fenomen, sub aspectul reglementării constituţionale a statutului juridic al persoanei4. Într-o primă abordare, dreptul la securitate este văzut ca un drept subiectiv de sine stătător, care trebuie reglementat în Constituţia statului de rând cu alte drepturi fundamentale precum: dreptul la viaţă, dreptul la libertate şi inviolabilitate, dreptul la inviolabilitatea vieţii private etc5. Într-o a doua accepţiune, se propune înţelegerea dreptului la securitate într-un sens mai îngust: ca unul din atributele ce decurg dintr-un drept constituţional mai larg. În fine, într-o a treia abordare,dreptul la securitate este considerat strâns legat nu doar de unul, dar de mai multe drepturi şi libertăţi constituţionale6. Potrivit cercetătoarei А. О. Колоткинa, securitatea persoanei se exprimă juridic prin dreptul persoanei la securitate, prin care se înţelege: posibilitatea juridică a persoanei ca subiect de drept de a-şi menţine starea de securitate a activităţii sale sub forma revendicărilor asigurate şi protejate de către stat, de

1 Там же. C. 19. 2 Enicov V. Dreptul persoanei la securitate // Teoria şi practica administrării publice. Chişinău, 2016. P. 356-360. 3 Воеводин Л. Д. Юридический статус личности в России. Москва, 1997. С. 190. 4 Воробьев С. Д. Проблемы законодательного определения и разграничения в конститу- ционном режиме безопасности. Право человека на безопасность: сущность и пробле- мы реализации // Право и безопасность. 2011. №1(38). C. 100. 5 Калина Е. С. Понятие безопасности и право на безопасность как одно из личных прав // Безопасность бизнеса. 2004. № 4. C. 9-10; Колоткина О. А. Право личности на без- опасность: понятие, место в системе прав человека и особенности изучения в курсе конституционного права РФ // Право и образование. 2007. № 11. C. 109-114. 6 Воробьев С. Д. Проблемы законодательного определения и разграничения в конститу- ционном режиме безопасности. Право человека на безопасность: сущность и пробле- мы реализации // Право и безопасность. 2011. № 1(38). C. 100. 269 HUMAN RIGHTS EDUCATION a-şi realiza de sine stătător necesităţile vitale de diferită natură. În această ac- cepţiune dreptul persoanei la securitate reprezintă o caracteristică substanţială a securităţii juridice a persoanei. În acelaşi timp, conţinutul dreptului persoanei la securitate este cu mult mai complex dat fiind faptul că acumulează în sine şi alte tipuri de drepturi la securitate în diferite sfere ale relaţiilor sociale (securitatea economică, securitatea fiscală, securitatea muncii, securitatea ban- cară etc.) nu doar juridică1. În literatura de specialitate, dreptului persoanei la securitate i se recu- noaşte o natură juridică dublă. Pe de o parte, acesta este un drept subiectiv ce caracterizează conţinutul raporturilor juridice ce apar în legătură şi în scopul asigurării securităţii fiecărui subiect de drept. Din acest punct de vedere, dreptul persoanei la securitate în calitatea sa de categorie juridică, având o semni- ficaţie autonomă, corelează direct şi intens cu alte categorii şi noţiuni juridice (reglementare juridică, raporturi juridice, răspunderea juridică, mecanismul statului, legiferarea, protecţia juridică etc.). Pe de altă parte, dreptul persoanei la securitate, având o legătură organică cu asemenea drepturi şi libertăţi fundamentale precum dreptul la viaţă, dreptul la libertate şi securitate şi alte drepturi şi libertăţi absolute, de facto „este prezent” în fiecare din aceste drepturi, accentuând atenţia asupra posibilităţii realizării de către persoană a drepturilor sale. Respectiv, există temeiuri suficiente pentru a recunoaşte că dreptul persoanei la securitate este un element central care coagulează elementele întregului sistem de drepturi şi libertăţi ale omului, dar şi a sistemului de drept în ansamblu2. În opinia cercetătoarei А. И. Ардашева, conţinutul şi caracteristicile se- curităţii persoanei ca drept constituţional sunt determinate de următoarele mo- mente3: 1) drepturile şi libertăţile ce constituie statutul juridic al subiectului de drept cuprind nu doar drepturile fundamentale (constituţionale), dar şi întregul complex de drepturi şi libertăţi stipulate în alte acte legislative ale statului, cât şi de documentele internaţionale, recunoscute de către stat; 2) sediul originar al acestuia sunt normele Constituţiei, conform cărora persoana, drepturile şi libertăţile acesteia constituie valori supreme în stat, recunoaşterea, respectarea şi protecţia drepturilor şi libertăţilor

1 Колоткина О. А. Право личности на безопасность: понятие и механизмы обеспечения в РФ: теоретико-правовое исследование. Автореферат диссертации... кандидата юри- дических наук. Екатеринбург, 2009. C. 12-13. 2 Там же. C. 14. 3 Ардашев А. И. Конституционные основы обеспечения безопасности личности в Рос- сийской Федерации. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата юридических наук. Москва, 2008. C. 23. 270 ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА omului constituie o obligaţie a statului, drepturile şi libertăţile omului au o aplicabilitate directă, determină sensul, conţinutul aplicării legilor, a activităţii puterii legislative şi executive, a administraţiei publice locale şi sunt asigurate de către justiţie; 3) securitatea persoanei reprezintă o valoare nematerială, general umană. Ea generează un drept corespunzător, care constituie unul din drepturile naturale ale omului, statutul căruia este confirmat prin consacrarea lui în actele juridice internaţionale; 4) dreptul la securitatea persoanei prin natura sa este cel mai apropiat de drepturile inviolabile ale persoanei (dreptul la viaţă, demnitatea persoanei, inviolabilitatea persoanei). În lipsa dreptului la securitate este greu de imaginat realizarea reală a acestor drepturi, întrucât aceasta apare odată cu naşterea persoanei; 5) dreptul la securitatea persoanei excede limitele conţinutului drepturilor personale, deoarece: a) este strâns legat de securitatea statului şi a societăţii, punând accentul pe realizarea drepturilor colective ale comunităţilor sociale; b) securitatea persoanei excede şi limitele securităţii fizice a persoanei, întrucât acest drept se completează cu necesitatea asigurării securităţii mediului ecologic, moral, a condiţiilor sociale în care omul îşi realizează esenţa sa biosocială etc1. Prin esenţă, autorul citat este de părerea că dreptul persoanei la securitate trebuie privit ca un drept fundamental al omului şi cetăţeanului. În galeria drepturilor constituţionale, acesta îndeplineşte rolul unui garant general, deoarece pătrunde toate drepturile constituţionale şi protejează securitatea omului şi cetăţeanului, prin aceasta creând condiţiile necesare pentru realizarea tuturor drepturilor fundamentale ale omului2. Important este că dreptului constituţional al persoanei la securitate îi corespund obligaţii constituţionale corelative de asigurare a realizării sale: obli- gaţiile constituţionale ale persoanei, obligaţiile constituţionale ale comunităţi- lor sociale şi instituţiilor societăţii civile, precum şi obligaţia constituţională a statului. Obligaţia constituţională a statului de a asigura securitatea persoanei fundamentează un adevărat sistem de garanţii constituţionale, în centrul cărora se află activitatea statului şi a autorităţilor sale. Statul astfel este principalul subiect chemat să asigure un asemenea drept complex precum este dreptul persoanei la securitate. Unul din cele mai importante principii ale asigurării securităţii persoanei este răspunderea reciprocă (obligaţiile reciproce) a per-

1 Ардашев А. И. Конституционные основы обеспечения безопасности личности в Рос- сийской Федерации. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата юридических наук. Москва, 2008. C. 23. 2 Там же. С. 12. 271 HUMAN RIGHTS EDUCATION soanei, societăţii civile şi a statului1. Realizarea dreptului persoanei la securitate se asigură prin intermediul creării şi funcţionării a numeroase mecanisme sociale şi juridice. Printre acestea, rolul principal îi revine mecanismelor juridice, în concret mecanismului de legiferare şi a celui de apărare a ordinii de drept2. Prin asigurarea dreptului persoanei la securitate se înţelege crearea anumitor condiţii favorabile pentru realizarea sa (existenţa garanţiilor politice, economice, juridice, organizaţio- nale etc. – realizarea unei politici unice în sfera asigurării securităţii persoanei, monitorizarea pericolelor care ameninţă interesele vitale ale persoanei, crearea unor mecanisme eficiente de gestionare a riscurilor etc.), precum şi posibilitatea utilizării măsurilor de protecţie şi apărare a acestui drept3. Toate aceste momente, conturează un domeniu distinct al securităţii, şi anume – securitatea constituţională. Securitatea constituţională. În literatura de specialitate, securitatea con- stituţională este definită în mod diferit. Astfel, în viziunea lui T. Şubert, aceasta reprezintă „un sistem de măsuri, desfăşurate de autorităţile statului şi ale administraţiei publice locale, cât şi de către asociaţiile obşteşti, agenţii economici şi alte persoane juridice, funcţionari publici şi cetăţeni – în limitele drepturilor şi posibilităţilor acestora, în scopul consolidării şi protecţiei ordinii constituţionale a statului, a acţiunii legislaţiei constituţionale, fortificării regimului politic, bazat pe autoritatea înaltă a autorităţilor statului, dezvoltarea democraţiei, asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor4. Mai târziu însă, autorul şi-a revăzut definiţia, precizând că securitatea constituţională presupune o stare de protecţie a ordinii constituţionale faţă de ameninţările interne şi externe5. La rândul său, cercetătorul rus A. Fomin, înţelege prin securitate constitu- ţională „un complex de măsuri ale organelor statului, precum şi a autorităţilor locale orientate spre elucidarea, prevenirea şi contracararea a tot ceea ce ame- ninţă bazele ordinii constituţionale a ţării”6. În aceeaşi ordine de idei, I.V. Goncearov susţine că securitatea consti- tuţională reprezintă: ,,securitatea internă a statului care presupune o stare de

1 Там же. С. 24. 2 Колоткина О. А. Право личности на безопасность: понятие и механизмы обеспечения в РФ: теоретико-правовое исследование. Автореферат диссертации ... кандидата юри- дических наук. Екатеринбург, 2009. C. 14. 3 Там же. C. 15. 4 Шуберт Т. Э. Конституционная безопасность: понятие и угрозы // Право. 1997. № 4. 5 Шуберт Т. Э. Национальная безопасность России: конституционно-правовые аспек- ты. Сравнительно-правовое исследование // Право и закон. 2001. P. 17. 6 Фомин А. А. Юридическая безопасность государства как особого субъекта российско- го права // Право и политика. 2003. № 3. P. 71. 272 ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА protecţie a bazelor ordinii constituţionale faţă de ameninţările predominant interne şi care asigură dezvoltarea stabilă a persoanei, a societăţii şi a statului”1. Cu ocazia unui alt demers ştiinţific, autorul susţine lapidar căsecuritatea constituţională „este o parte componentă a securităţii naţionale”, prin care se înţelege „starea de protecţie a sistemului constituţional (ordinii constituţiona- le) faţă de ameninţările de orice natură”2. Analizând mai multe definiţii din literatura de specialitate, A. A. Ezerov conchide că în definirea conceptului de securitate constituţională, ca şi în cazul securităţii naţionale, pot fi evidenţiate două abordări: „de esenţă” prin no- ţiunea de „stare de protecţie” şi „după formă” – ca sistem de garanţii (măsuri) normative, organizaţionale, instituţionale ce asigură dezvoltarea stabilă a con- stituţionalismului, protecţia regimului constituţional. Deci, combinând aceste două abordări, securitatea constituţională poate fi definită, în viziunea sa, în linii generale ca starea de protecţie a ordinii constituţionale şi sistemul de ga- ranţii (măsuri) normative, organizaţionale şi instituţionale ce asigură protecţia acesteia. Într-un sens mai larg, securitatea constituţională poate fi interpretată ca stare a relaţiilor juridice constituţionale desfăşurate în procesul unei acti- vităţi planificate, al cărui rezultat constă în atingerea unei stări optimale de funcţionare şi dezvoltare a societăţii civile, a statului de drept şi a structurilor acesteia, şi care se caracterizează prin capacitatea de rezistenţă faţă de amenin- ţările ce prezintă pericol pentru orânduirea constituţională3. Referitor la identificarea obiectelorsecurităţii constituţionale, majoritatea cercetătorilor atribuie la această categorie principalele valori reglementate şi protejate de Constituţie, precum: forma de guvernământ – republica; caracterul unitar (sau federativ) al statului; integritatea teritorială şi inalienabilitatea teritoriului; suveranitatea statului; supremaţia Constituţiei; drepturile şi liber- tăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului; pluralismul politic şi ideologic etc4. Dat fiind faptul că acest sistem de valori formează conţinutul ordinii constituţionale, el reprezintă şi obiectul securităţii constituţionale. Existenţa stabilă a acestor valori, dezvoltarea şi utilizarea liberă a lor determină starea

1 Гончаров И. В. К вопросу о понятии конституционной безопасности государства // Государство и право. 2003. № 12. P. 108. 2 Гончаров И. В. О соотношении понятий «национальная безопасность», «государствен- ная безопасность», «конституционная безопасность» // Актуальные проблемы россий- ского права. 2009. № 1. P. 121. 3 Езеров A. A. Конституционная безопасность с позиций конфликтологического под- хода // Актуальні проблеми держави і права. 2011. № 57. P. 83; Езеров A. A. Объект и содержание конституционной безопасности // Юридична наука. 2011. № 1(1). P. 50. 4 Гончаров И. В. О соотношении понятий «национальная безопасность», «государствен- ная безопасность», «конституционная безопасность» //Актуальные проблемы россий- ского права. 2009. № 1. P. 122; Езеров A. A. Объект и содержание конституционной без- опасности // Юридична наука. 2011. № 1(1). P. 51. 273 HUMAN RIGHTS EDUCATION de protecţie a ordinii constituţionale ca o lipsă de ameninţări la adresa lor, precizează A. A. Ezerov1. Totodată, în doctrină s-a pus accentul şi pe problema factorilor negativi ce pot acţiona asupra valorilor constituţionale fundamentale (consideraţi că formează conţinutul securităţii date), printre care: coliziunile, lacunele şi alte defecte ale legislaţiei; conflictul dintre dreptul natural şi cel pozitiv; nihilismul juridic al subiecţilor raporturilor juridico-constituţionale, nivelul scăzut al culturii juridice al acestora; abuzul de drept2. Aceşti factori de risc se pot manifesta prin diferite acţiuni periculoase pentru ordinea constituţională precum: atentarea la integritatea teritorială a statului, încălcarea supremaţiei Constitu- ţiei, uzurparea puterii de stat, nerecunoaşterea şi nerespectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului etc3. În context, trebuie să recunoaştem că chiar dacă conceptul dat nu este întâlnit în Republica Moldova, totuşi o anumită preocupare în materie de securitate constituţională nu poate fi contestată, cel puţin din considerentul că atât Concepţia securităţii naţionale4, cât şi Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova5 recunosc ca interese vitale ale ţării țin de: „asigurarea şi apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, a frontierelor inalienabile ale statului, a siguranţei cetăţenilor, respectarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, consolidarea democraţiei şi a statului de drept”, toate acestea fiind veritabile valori constituţionale6. Prin urmare, putem conchide că securitatea naţională a Republicii Moldova începe de la securitatea constituţională a valorilor supreme ale statului. Din sistemul acestor valori, după cum am menţionat supra, face parte şi persoana, graţie cărui fapt ea formează un obiect distinct al securităţii consi- tuţionale.

1 Езеров A. A. Объект и содержание конституционной безопасности // Юридична наука. 2011. № 1(1). P. 51. 2 Там же. P. 52. 3 Езеров A. A. Объект и содержание конституционной безопасности // Юридична наука, 2011. № 1(1). P. 52 (P. 50-53); Конституционное право России / Отв. ред. Ю. Л. Шульженко. Москва, 2007, С. 91-102; Воробьев Д. С. Институциональные аспекты конституционной безопасности в современной России // Ученые записки орловского государственного уни- верситета. 2010. № 3. С. 261. 4 Concepţia Securităţii Naţionale, aprobată prin Legea № 112 din 22.05.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2008. № 97-98. 5 Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova № 153 din 15.07.2011 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2011. № 170-175. 6 Enicov V. Securitatea constituţională – dimensiune distinctă a securităţii naţionale // Teoria şi practica administrării publice. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale din 22.05.2015. Chişinău, 2015. P. 258-261. 274 ОБУЧЕНИЕ ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА În context, este necesar a preciza că chiar dacă fundamentul securităţii juridice şi constituţionale a persoanei este securitatea naţională, totuşi aceasta este considerată o categorie mai largă ce priveşte mai mult domeniul relaţiilor publice, în cadrul cărora se asigură securitatea naţiunii, a poporului ca unicul deţinător al suveranităţii naţionale. Securitatea juridică a persoanei însă, starea de protecţie a acesteia se exprimă ca o securitate constituţională, deoarece cuprinde şi interesele persoanei, drepturile şi libertăţile acesteia. Cu toate acestea, securitatea constituţională nu se reduce doar la protecţia unor interese private. În această categorie se cuprinde echilibrul dintre interesele private şi publice ca fundament al ordinii constituţionale din cadrul statului şi a societăţii1. Pe cale de consecinţă, securitatea constituţională a persoanei este un component indispensabil al statului de drept, iar drepturile şi libertăţile persoanei, reprezentând mijloace de atingere a intereselor societăţii şi a statului, constituind totodată şi un fundament al securităţii constituţionale.

1 Бондарь Р. С. Конституционная безопасность личности, общества, государства: по- становка проблемы в свете конституционного правосудия, обеспечения социальной справедливости, равенства и прав человека // Законодательство и экономикa. 2004. № 4. P. 15. Materiale ale Conferinţei internaţionale știinţifco-practice 1

Guvernul Republicii Moldova Academia de Administrare Publică

TEORIA ȘI PRACTICA ADMINISTRĂRII PUBLICE

Materiale ale conferinţei știinţifco-practice cu participare internaţională 22 mai 2015

CHIȘINĂU, 2015 2 Teoria și practica administrării publice

COMITETUL ORGANIZATORIC

Andrei GROZA - doctor, conferenţiar universitar, prim-prorector al Academiei de Administrare Publică, președinte Aurel SÎMBOTEANU - doctor, conferenţiar universitar, prorector al Academiei de Administrare Publică, vicepreședinte Silvia DULSCHI - doctor, conferenţiar universitar, șef Direcţie știinţă și cooperare internaţională, secretar știinţifc Maria STRECHII - doctor, conferenţiar universitar, director Departament Învăţământ Superior Aurelia ŢEPORDEI - magistru, director Departament Dezvoltare Profesională Ion DULSCHI - doctor, conferenţiar universitar, șef Catedră știinţe administrative Tatiana TOFAN - doctor, conferenţiar universitar, șef Catedră economie și management public Rodica RUSU - doctor, conferenţiar universitar, șef Catedră știinţe politice și relaţii internaţionale Silvia GORIUC - doctor, conferenţiar universitar, șef Catedră știinţe juridice Teodora GHERMAN - doctor, conferenţiar universitar, șef Catedră tehnologii informaţionale aplicate Mihai MANEA - șef Secţie activitate editorială Tudor LEANCĂ - șef Direcţie generală logistică Ludmila ANDRIEVSCHI - magistru, șef Direcţie managementul personalului și relaţii publice Rodica SOBIESKI-CAMERZAN - magistru, șef Bibliotecă Svetlana IVANU - șef Direcţie planifcare și evidență contabilă

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

,,Teoria și practica administrării publice”, conferinţă știinţifco-practică cu participare internaţiona- lă (2015 ; Chișinău). Teoria și practica administrării publice: materiale ale conferinţei știinţifco-practice cu participare internaţională, 22 mai 2015 / com. org.: Andrei Groza [et al.]. – Chișinău: Academia de Adminis- trare Publică, 2015. – 481 p.

Antetit.: Acad. de Administrare Publică. – Bibliogr. la sfârșitul art. – 200 ex. ISBN 978-9975-3019-3-0. 351/354(082) T 43

Autorii poartă răspundere pentru conţinutul materialelor și stilul expunerii. Materiale ale Conferinţei internaţionale știinţifco-practice 257 oaie de obţinere a acestui statut, lipsa facilităţilor fscale acordate și intervenţia politicului în procedura de acordare a statutului. [11, p. 20] Unele organizaţii au propus importante modifcări legislative în domeniu (inclusiv un proiect de lege privind statutul de utilitate publică), dar, cu regret, până la moment nu s-a ajuns la numitorul comun care să satisfacă toate părţile. În consecință, putem spune că obligațiile asociațiilor și ale fundațiilor, în calitatea lor de organizaţii neguvernamentale, au un cadru juridic bine stabilit în România, fapt care le dă dreptul de a realiza o conexiune destul de puternică cu instituțiile statului care guvernează. Pe cale de consecinţă, statul ar trebui să se concentreze, în primul rând, asupra intereselor societăţii civile și a reprezentanţilor acesteia, susţinându-i prin diferite măsuri și benefciind cu înţelepciune de contribuţia inedită a acestora la dezvoltarea societăţii și consolidarea democraţiei.

BIBLIOGRAFIE 1. Constituţia României, adoptată în ședinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991.// Publicată în Moni- torul Ofcial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991, intrată în vigoare în urma aprobării acesteia prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991, republicată în Monitorul Ofcial al României nr. 767 din 31 octombrie 2003. 2. Fleming T. Habermas on Civil Society. Lifeworld and System: Unearthing the Social in Transformation Theory. [On-line]: (accesat la 10.03.2015). 3. Ghid practic pentru înfinţarea și funcţionarea organizaţiilor neguvernamentale. București, 2010. [On-line]: (accesat la 01.03.2015) 4. Ghid privind relaţiile de parteneriat între diverse entităţi de drept public și privat. Versiune, octombrie 2009. [On-line]: (accesat la 02.03.2015). 5. Lester M. Salamon, Helmut K. Anheier și asociaţii. Globalizarea sectorului nonproft: o teorie revizuită. Rezu- mat./ Center for Civil Society Studies, The Johns Hopkins University, 1998. 6. Martina Fischer. Peace building and Civil Society in Bosnia-Herzegovina: Ten Years after Dayton, Berlin, 2006. 7. Ordinul Guvernului României nr. 139/2003 privind aprobarea Criteriilor specifce Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului și Adopţie de acordare a statutului de utilitate publică persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial, în vigoare de la 07.10.2003. 8. Ordinul nr. 5336/2004 pentru aprobarea Criteriilor specifce și a procedurii de acordare a statutului de utilitate publică a asociaţiilor, fundaţiilor și federaţiilor care desfășoară activităţi din sfera de competenţă a Ministeru- lui Educaţiei și Cercetării, în vigoare de la 09.02.2005. 9. Ordonanţa Guvernului României nr. 26/2000 cu privire la asociaţii și fundaţii.// Publicată în Monitorul Ofcial al României nr. 39 din 31 ianuarie 2000. 10. Rangeon F. Societe civile: histoire d’un mot. [On-line]: (accesat la 11.03.2014). 11. România 2010. Sectorul neguvernamental – profl, tendinţe, provocări. București: Fundaţia pentru Dezvolta- rea Societăţii Civile, 2010. 12. Codul Fiscal al României (Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003).// Publicat în Monitorul Ofcial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. 13. Legea educației fzice și sportului nr. 69/2000.// Monitorul Ofcial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000. 14. Organizaţiile neguvernamentale și economia socială. Manual de intervenţie. București, 2011.

258 Teoria și practica administrării publice SECURITATEA CONSTITUŢIONALĂ – DIMENSIUNE DISTINCTĂ A SECURITĂŢII NAŢIONALE

Vadim ENICOV, doctorand, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Știinţe a Moldovei

SUMMARY

In this study, the author proposes a briefapproach of the concept „constitutional security” based on studies conduc- ted in the feld, arguing the need and timeliness of this distinct dimensions of national security. Constitutional security is defned generally as state of protection of constitutional order and system of normative, organizational and institutional guarantees (measures) that ensures its protection. Keywords: security, national security, constitutionalsecurity, constitutional values, constitution.

În ultima vreme, problema „securităţii” persoanei, societăţii și a statului a devenit una dintre cele mai dominante în mediul politic și academic, moment justifcat pe deplin de realitatea socială, politică, economică, juridică etc. din societate. Paralel cu abordarea detaliată, multiaspectuală a unor asemenea concepte precum „securitatea naţională,” „securitatea statului,” „securitatea persoanei,” tot mai frecvent cercetătorii se pronunţă pentru identifcarea unui segment distinct al securităţii – „securitatea constituţională.” În viziunea cercetătorului R. S. Bondari, aceasta se explică prin faptul că: [3, p. 15] - în primul rând, Constituţia, în esenţa sa, reprezintă fundamentul normativ al securităţii persoanei, societăţii și a statului, securitate ce refectă un anumit regim juridic al statutului acestor subiecte și prin aceasta capătă caracteristici constituţionale, adică devine securitate constituţională. Altfel spus, categoria de securitate este considerată a f una de natură constituţională (aspect dezvoltat cu ocazia unui alt demers știinţifc [9, p. 4-8]); - în al doilea rând, securitatea constituţională a persoanei reprezintă un principiu al statului de drept. Chiar dacă fundamentul securităţii juridice și constituţionale a persoanei este securitatea naţională, totuși aceasta este consi- derată o categorie mai largă ce privește mai mult domeniul relaţiilor publice, în cadrul cărora se asigură securitatea naţiunii, a poporului ca unicul deţinător al suveranităţii naţionale. Securitatea juridică a persoanei însă, starea de protecţie a acesteia se exprimă ca o securitate constituţională, deoarece cuprinde și interesele persoanei, drepturile și libertăţile acesteia. Cu toate acestea, nu se poate susţine că securitatea constituţională se reduce doar la protecţia unor interese private. În această categorie se cuprinde echilibrul dintre interesele private și publice ca fundament al ordinii constituţionale din cadrul statului și al societăţii. Pe cale de consecinţă, securitatea constituţională a persoanei este văzută ca un component indispensabil al statului de drept, iar drepturile și libertăţile persoanei, reprezentând mijloace de atingere a intereselor societăţii și ale statului, constituie, totodată, și un fundament al securităţii consti- tuţionale; - în al treilea rând, necesitatea dezvoltării conceptului de securitate constituţională este dictată de faptul că un domeniu distinct al securităţii naţionale este reprezentat de securitatea valorilor constituţionale (reglementate și protejate prin normele constituţionale). O abordare inedită propune în acest sens cercetătorul A. A. Ezerov, care pornește în argumentarea securităţii con- stituţionale de la existenţa, practic, continuă a confictualităţii constituţionale (generată de interesele și necesităţile diferite ale subiecţilor raporturilor juridice constituţionale), ceea ce determină ca și asigurarea securităţii constituţionale să fe un proces permanent. Pe cale de consecinţă, acest moment justifcă necesitatea unei monitorizări permanente a situaţiei, înţelegerea și conștientizarea știinţifcă a mecanismului de asigurare a securităţii constituţionale în condiţiile unor realităţi politico-juridice dinamice. [6, p. 80] Ţinând cont de cele expuse, putem susţine existenţa unor premise teoretice sufciente pentru dezvoltarea conceptului de „securitate constituţională”. Cu regret însă în arealul nostru știinţifc defcienţele la acest capitol sunt mai pronunţate, întrucât nu avem o teorie dezvoltată a protecţiei Constituţiei și nici a securităţii juridice, care să stea la baza securităţii constituţionale. În încercarea de a aborda succint această categorie în studiul de faţă (în limitele de care dispunem), ne vom baza pe contribuţia cercetătorilor ruși și ucraineni. Astfel, potrivit lui N. G. Kutiin, [10, p. 13] noţiunea de „securitate consti- tuţională” a fost introdusă în circuitul academic din Rusia în anul 1997, find defnită de către T. Șubert ca „un sistem de măsuri, desfășurate de autorităţile statului și cele ale administraţiei publice locale, precum și de către asociaţiile obștești, agenţii economici și alte persoane juridice, funcţionari publici și cetăţeni – în limitele drepturilor și posibili- tăţilor acestora, în scopul consolidării și protecţiei ordinii constituţionale a statului, a acţiunii legislaţiei constituţiona- 258 Teoria și practica administrării publice SECURITATEA CONSTITUŢIONALĂ – DIMENSIUNE DISTINCTĂ A SECURITĂŢII NAŢIONALE

Vadim ENICOV, doctorand, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Știinţe a Moldovei

SUMMARY

Materiale ale Conferinţei internaţionale știinţifco-practice 259 le, fortifcării regimului politic, bazat pe autoritatea înaltă a autorităţilor statului, dezvoltarea democraţiei, asigurarea drepturilor și libertăţilor cetăţenilor. [13] În opinia lui A. A. Ezerov (de origine ucraineană), [6, p. 82] o asemenea defniţie pune accentul mai mult pe latura funcţională a categoriei în cauză, fără a lua în consideraţie esenţa acesteia. Mai târziu însă, T. Șubert și-a reformulat defniţia, precizând că „securitatea constituţională” presupune o stare de protecţie a ordinii constituţionale faţă de ameninţările interne și externe, care cuprinde normele Constituţiei, ce stabilesc principiile sistemului de drept, cele mai importante principii ale statutului și activităţii subiecţilor relaţiilor juridico-constituţionale, ce permit determinarea și dezvoltarea instituţiilor și direcţiilor legislaţiei constituţionale. Se- curitatea constituţională cuprinde în sine legislaţia ce reglementează sfera securităţii, metodele aplicării legii în sfera securităţii și sistemul organelor care o asigură. [14, p. 17] Criticând și această defniţie, A. A. Ezerov subliniază că în cazul dat deja este refectată latura formală a categoriei, fără a f luată în consideraţie componenţa funcţională a acesteia. Mai mult, defniţia este predominată de elucidarea caracteristicilor normei constituţionale în detrimentul elucidării conţinutului noţiunii defnite. [6, p. 82] Un alt cercetător rus, A. Fomin, defnește „securitatea constituţională” ca „un complex de măsuri ale organelor federale ale statului, ale organelor puterii de stat a subiecţilor federaţiei, precum și a autorităţilor locale orientate spre elucidarea, prevenirea și contracararea a tot ceea ce ameninţă bazele ordinii constituţionale a ţării.” [12, p. 71] Și această defniţie, potrivit lui A. A. Ezerov, nu este perfectă, întrucât cuprinde doar „un complex de măsuri,” eludând „starea de protecţie/siguranţă,” ceea ce o face incompletă. În același timp, nici cercul subiecţilor ce asigură securitatea constituţională nu poate f redus doar la autorităţile statului. [6, p. 82] Încercări de defnire a conceptului pot f atestate și la savantul V. Mamonov, care trasează distincţia dintre „securitatea naţională” și „securitatea constituţională,” precizând că securitatea constituţională asigură protecţia constituţiei juridice, pe când securitatea naţională – a Constituţiei de fapt a ţării. [11, p. 11] Cu o asemenea afrmaţie este greu de a f de acord, întrucât o înţelegere atât de îngustă a securităţii constituţionale o reduce la noţiunea de „protecţie juridică a Constituţiei.” [6, p. 82-83] La rândul său, I. V. Goncearov înţelege prin „securitate constituţională” – „securitatea internă a statului care presupune o stare de protecţie a bazelor ordinii constituţionale faţă de ameninţările predominant interne și care asigură dezvoltarea stabilă, treptată a persoanei, a societăţii și a statului. [4, p. 108] Ceva mai târziu, cu ocazia unui alt demers știinţifc, autorul susţine lapidar că „securitatea constituţională este o parte componentă a securităţii naţionale”, prin care se înţelege „starea de protecţie a sistemului constituţional (ordinii constituţionale) faţă de ameninţările de orice natură.” [5, p. 121] Generalizând asupra problemei, A. A. Ezerov notează că în defnirea conceptului de „securitate constituţională,” ca și în cazul „securităţii naţionale,” pot f evidenţiate două abordări: „de esenţă” prin noţiunea de „stare de protecţie” și „după formă” – ca sistem de garanţii (măsuri) normative, organizaţionale, instituţionale ce asigură dezvoltarea stabilă a constituţionalismului, protecţia regimului constituţional. Combinând aceste două abordări, securitatea constituţi- onală poate f defnită în linii generale ca starea de protecţie a ordinii constituţionale și sistemul de garanţii (măsuri) normative, organizaţionale și instituţionale ce asigură protecţia acesteia. Luând în consideraţie defniţiile enunţate, securitatea constituţională poate f interpretată pe larg ca stare a relaţii- lor juridice constituţionale desfășurate în procesul unei activităţi planifcate, al cărui rezultat constă în atingerea unei stări optimale de funcţionare și dezvoltare a societăţii civile, a statului de drept și a structurilor acestuia și care se ca- racterizează prin capacitatea de rezistenţă faţă de ameninţările ce prezintă pericol pentru orânduirea constituţională. [6, p. 83; 7, p. 50] Paralel cu defnirea conceptului, cercetătorii au fost preocupaţi și de identifcarea sistemului de obiecte ale se- curităţii constituţionale, majoritatea atribuind la această categorie principalele valori reglementate și protejate de Constituţie, precum: forma de guvernământ – republica; caracterul unitar (sau federativ) al statului; integritatea terito- rială și inalienabilitatea teritoriului; suveranitatea statului; supremaţia Constituţiei; asigurarea și protecţia drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului și cetăţeanului; protecţia dreptului de proprietate; pluralismul politic și ideologic etc. [5, p. 122; 7, p. 51] Acest sistem de valori formează conţinutul ordinii constituţionale și, astfel, reprezintă obiectul securităţii consti- tuţionale. Existenţa stabilă a acestor valori, dezvoltarea și utilizarea liberă a lor determină starea de protecţie a ordinii constituţionale ca o lipsă de ameninţări la adresa lor, precizează A. A. Ezerov. [7, p. 51] Odată identifcate obiectele securităţii constituţionale, s-a pus accentul și pe problema factorilor negativi ce pot acţiona asupra valorilor constituţionale fundamentale (consideraţi că formează conţinutul securităţii date), printre care: coliziunile, lacunele și alte defecte ale legislaţiei; confictul dintre dreptul natural și cel pozitiv; nihilismul juridic al su- biecţilor raporturilor juridico-constituţionale, nivelul scăzut al culturii juridice al acestora; abuzul de drept. [7, p. 52] Acești factori de risc se pot manifesta prin diferite acţiuni periculoase pentru ordinea constituţională, precum: atentarea la integritatea teritorială a statului, încălcarea supremaţiei Constituţiei, uzurparea puterii de stat, nerecunoașterea și nerespectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului și cetăţeanului etc. [7, p. 52; 15, p. 91-102; 16, p. 261] Materiale ale Conferinţei internaţionale știinţifco-practice 259 le, fortifcării regimului politic, bazat pe autoritatea înaltă a autorităţilor statului, dezvoltarea democraţiei, asigurarea drepturilor și libertăţilor cetăţenilor. [13] În opinia lui A. A. Ezerov (de origine ucraineană), [6, p. 82] o asemenea defniţie pune accentul mai mult pe latura funcţională a categoriei în cauză, fără a lua în consideraţie esenţa acesteia. Mai târziu însă, T. Șubert și-a reformulat defniţia, precizând că „securitatea constituţională” presupune o stare de protecţie a ordinii constituţionale faţă de ameninţările interne și externe, care cuprinde normele Constituţiei, ce stabilesc principiile sistemului de drept, cele mai importante principii ale statutului și activităţii subiecţilor relaţiilor juridico-constituţionale, ce permit determinarea și dezvoltarea instituţiilor și direcţiilor legislaţiei constituţionale. Se- curitatea constituţională cuprinde în sine legislaţia ce reglementează sfera securităţii, metodele aplicării legii în sfera securităţii și sistemul organelor care o asigură. [14, p. 17] Criticând și această defniţie, A. A. Ezerov subliniază că în cazul dat deja este refectată latura formală a categoriei, fără a f luată în consideraţie componenţa funcţională a acesteia. Mai mult, defniţia este predominată de elucidarea caracteristicilor normei constituţionale în detrimentul elucidării conţinutului noţiunii defnite. [6, p. 82] Un alt cercetător rus, A. Fomin, defnește „securitatea constituţională” ca „un complex de măsuri ale organelor federale ale statului, ale organelor puterii de stat a subiecţilor federaţiei, precum și a autorităţilor locale orientate spre elucidarea, prevenirea și contracararea a tot ceea ce ameninţă bazele ordinii constituţionale a ţării.” [12, p. 71] Și această defniţie, potrivit lui A. A. Ezerov, nu este perfectă, întrucât cuprinde doar „un complex de măsuri,” eludând „starea de protecţie/siguranţă,” ceea ce o face incompletă. În același timp, nici cercul subiecţilor ce asigură securitatea constituţională nu poate f redus doar la autorităţile statului. [6, p. 82] Încercări de defnire a conceptului pot f atestate și la savantul V. Mamonov, care trasează distincţia dintre „securitatea naţională” și „securitatea constituţională,” precizând că securitatea constituţională asigură protecţia constituţiei juridice, pe când securitatea naţională – a Constituţiei de fapt a ţării. [11, p. 11] Cu o asemenea afrmaţie este greu de a f de acord, întrucât o înţelegere atât de îngustă a securităţii constituţionale o reduce la noţiunea de „protecţie juridică a Constituţiei.” [6, p. 82-83] La rândul său, I. V. Goncearov înţelege prin „securitate constituţională” – „securitatea internă a statului care presupune o stare de protecţie a bazelor ordinii constituţionale faţă de ameninţările predominant interne și care asigură dezvoltarea stabilă, treptată a persoanei, a societăţii și a statului. [4, p. 108] Ceva mai târziu, cu ocazia unui alt demers știinţifc, autorul susţine lapidar că „securitatea constituţională este o parte componentă a securităţii naţionale”, prin care se înţelege „starea de protecţie a sistemului constituţional (ordinii constituţionale) faţă de ameninţările de orice natură.” [5, p. 121] Generalizând asupra problemei, A. A. Ezerov notează că în defnirea conceptului de „securitate constituţională,” ca și în cazul „securităţii naţionale,” pot f evidenţiate două abordări: „de esenţă” prin noţiunea de „stare de protecţie” și „după formă” – ca sistem de garanţii (măsuri) normative, organizaţionale, instituţionale ce asigură dezvoltarea stabilă a constituţionalismului, protecţia regimului constituţional. Combinând aceste două abordări, securitatea constituţi- onală poate f defnită în linii generale ca starea de protecţie a ordinii constituţionale și sistemul de garanţii (măsuri) normative, organizaţionale și instituţionale ce asigură protecţia acesteia. Luând în consideraţie defniţiile enunţate, securitatea constituţională poate f interpretată pe larg ca stare a relaţii- lor juridice constituţionale desfășurate în procesul unei activităţi planifcate, al cărui rezultat constă în atingerea unei stări optimale de funcţionare și dezvoltare a societăţii civile, a statului de drept și a structurilor acestuia și care se ca- racterizează prin capacitatea de rezistenţă faţă de ameninţările ce prezintă pericol pentru orânduirea constituţională. [6, p. 83; 7, p. 50] Paralel cu defnirea conceptului, cercetătorii au fost preocupaţi și de identifcarea sistemului de obiecte ale se- curităţii constituţionale, majoritatea atribuind la această categorie principalele valori reglementate și protejate de Constituţie, precum: forma de guvernământ – republica; caracterul unitar (sau federativ) al statului; integritatea terito- rială și inalienabilitatea teritoriului; suveranitatea statului; supremaţia Constituţiei; asigurarea și protecţia drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului și cetăţeanului; protecţia dreptului de proprietate; pluralismul politic și ideologic etc. [5, p. 122; 7, p. 51] Acest sistem de valori formează conţinutul ordinii constituţionale și, astfel, reprezintă obiectul securităţii consti- tuţionale. Existenţa stabilă a acestor valori, dezvoltarea și utilizarea liberă a lor determină starea de protecţie a ordinii constituţionale ca o lipsă de ameninţări la adresa lor, precizează A. A. Ezerov. [7, p. 51] Odată identifcate obiectele securităţii constituţionale, s-a pus accentul și pe problema factorilor negativi ce pot acţiona asupra valorilor constituţionale fundamentale (consideraţi că formează conţinutul securităţii date), printre care: coliziunile, lacunele și alte defecte ale legislaţiei; confictul dintre dreptul natural și cel pozitiv; nihilismul juridic al su- biecţilor raporturilor juridico-constituţionale, nivelul scăzut al culturii juridice al acestora; abuzul de drept. [7, p. 52] Acești factori de risc se pot manifesta prin diferite acţiuni periculoase pentru ordinea constituţională, precum: atentarea la integritatea teritorială a statului, încălcarea supremaţiei Constituţiei, uzurparea puterii de stat, nerecunoașterea și nerespectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului și cetăţeanului etc. [7, p. 52; 15, p. 91-102; 16, p. 261]

260 Teoria și practica administrării publice

O cercetare destul de voluminoasă și profundă a securităţii constituţionale atestăm la cercetătorii ruși N. S. Igna- tova și O. I. Zverev, în viziunea cărora sistemul securităţii constituţionale este constituit din următorii factori principali: [8, p. 5] - în primul rând, legislaţia constituţională perfectă; - în al doilea rând, existenţa unui sistem de instituţii de stat și obștești care asigură aplicarea corectă și respectarea legislaţiei constituţionale; - în al treilea rând, asigurarea stabilităţii constituţionale, elucidarea oportună, prevenirea și anihilarea pericolelor ce ameninţă securitatea constituţională fe prin lichidarea instituţiilor neconstituţionale, fe prin abrogarea dispoziţii- lor constituţionale necorespunzătoare și adoptarea altor noi. Pronunţându-se tot mai insistent asupra necesităţii elaborării unei concepţii a securităţii constituţionale, cercetăto- rii subliniază că scopul acesteia ar consta în: [8, p. 5-6] - analiza și determinarea acelei stări a statului și a societăţii în care se poate considera că instituţiile constituţionale funcţionează normal, activitatea lor este soldată cu rezultatele scontate în corespundere cu menirea; - identifcarea factorilor indezirabili pentru dezvoltarea politico-constituţională a statului, care pot sau au condi- ţionat deja neutralizarea acţiunii normelor Constituţiei, erodarea instituţiilor de stat și obștești, prevăzute de aceasta; - satisfacerea necesităţii de noi relaţii, acte și norme juridico-constituţionale, precum și a necesităţii de abrogare, modifcare sau completare a normelor în vigoare; căutarea mijloacelor necesare asigurării unei atmosfere juridico- constituţionale „liniștite”, adică încrederea cetăţenilor și a opiniei publice în aceea că statul asigură corespunderea regimului politic cu principiile constituţionale și acţiunea efcientă a legislaţiei constituţionale. Referitor la sarcinile concepţiei securităţii constituţionale, cercetătorii identifcă următoarele: [8, p. 7] - asigurarea stabilităţii ordinii constituţionale în cadrul statului și a societăţii; - consolidarea puterii de stat, a mecanismelor de interacţiune dintre ramurile puterii și nivelurile acesteia; - asigurarea consolidării statului de drept; - crearea condiţiilor pentru optimizarea procesului de edifcare a unei noi statalităţi, inclusiv pentru dezvoltarea relaţiilor interstatale; - prevenirea ameninţărilor la adresa pluralismului politic și a diversităţii ideologice, excluderea confruntărilor sociale, politice, etnice și de altă natură (uneori ireconciliabile) și a ostilităţii din societate, menţinând condiţiile unei concurenţe sănătoase a intereselor și a metodelor constituţional admise de exprimare a acestora; - asigurarea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului și cetăţeanului etc. Apreciind în mod deosebit contribuţia cercetătorilor enunţaţi la dezvoltarea teoriei securităţii constituţionale, trebuie să recunoaștem că chiar dacă conceptul în cauză nu este întâlnit în Republica Moldova, totuși o anumită preocupare în materie de „securitate constituţională” nu poate f contestată, cel puţin, din considerentul că atât Concepţia securităţii naţionale, [1] cât și Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova [2] recunosc ca interese vitale ale ţării „asigurarea și apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, a frontierelor inalienabile ale statului, a si- guranţei cetăţenilor, respectarea și protejarea drepturilor și libertăţilor omului, consolidarea democraţiei și a statului de drept,” toate acestea find veritabile valori constituţionale. Prin urmare, presupunem că la moment există destule premise teoretice, normative și practice pentru recunoașterea securităţii constituţionale drept un segment distinct al securităţii naţionale și dezvoltarea unei ample teorii în domeniu.

BIBLIOGRAFIE 1. Concepţia securităţii naţionale, aprobată prin Legea nr. 112 din 22.05.2008.// Monitorul Ofcial al Republicii Moldova din 03.06.2008, nr. 97-98. 2. Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldo- va nr. 153 din 15.07.2011.// Monitorul Ofcial al Republicii Moldova din 14.10.2011, nr. 170-175. 3. Бондарь Р. С. Конституционная безопасность личности, общества, государства: постановка проблемы в свете конституционного правосудия, обеспечения социальной справедливости, равенства и прав человека.// «Законодательство и экономика», 2004, № 4. 4. Гончаров И. В. К вопросу о понятии конституционной безопасности государства.// «Государство и право», 2003, № 12, p. 104-108. 5. Гончаров И. В. О соотношении понятий «национальная безопасность», «государственная безопасность», «конституционная безопасность».// «Актуальные проблемы российского права», 2009, № 1, p. 116-122. 6. Езеров A. A. Конституционная безопасность с позиций конфликтологического подхода.// «Актуальні проблеми держави і права», 2011, № 57, p. 76-83. 7. Езеров A. A. Объект и содержание конституционной безопасности.// «Юридична Наука», 2011, № 1(1), p. 50-53. 8. Игнатова Н. С., Зверев О. И. Проблемы конституционной безопасности в Российской Федерации. СПб.: Изд-во РГПУ им. А. И. Герцена, 2002, 96 p. 260 Teoria și practica administrării publice

Materiale ale Conferinţei internaţionale știinţifco-practice 261

9. Костаки Г., Еников В. Безопасность личности и право человека на безопасность как конституционно- правовые категории.// «Закон и жизнь», 2015, № 3, р. 4-8. 10. Кутьин Н. Г. Безопасность: понятие, виды, определения.// «Вестник Академии Генеральной прокуратуры Российской Федерации», 2013, № 1 (33), p. 10-16. 11. Мамонов В. В. Конституционные основы национальной безопасности. Автореферат диссертации на соискание ученой степени доктора юридических наук, Саратов, 2004, 42 p. 12. Фомин А. А. Юридическая безопасность государства как особого субъекта российского права.// «Право и политика», 2005, № 3. 13. Шуберт Т. Э. Конституционная безопасность: понятие и угрозы.// «Право», 1997, № 4. 14. Шуберт Т. Э. Национальная безопасность России: конституционно-правовые аспекты. Сравнительно- правовое исследование.// «Право и закон», 2001. 15. Конституционное право России. / Отв. ред. Ю. Л. Шульженко. Москва: «Проспект», 2007. 16. Воробьев Д. С. Институциональные аспекты конституционной безопасности в современной России.// «Ученые записки орловского государственного университета», 2010, № 3, часть 1, p. 261-264.

PARTICULARITĂŢILE ASIGURĂRII DREPTULUI FUNDAMENTAL LA PROPRIETATE DE CĂTRE AUTORITĂŢILE PUBLICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Mariana CEBAN , doctorandă, asistent judiciar, Curtea Supremă de Justiţie

Andrei OJOGA, magistru în drept, formator, Institutul Naţional de Justiţie, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău

SUMMARY

La construction d’un Etat démocratique est obtenue en établissant des droits et des libertés fondamentales. La pro- priété est aussiun droit fondamental, qui est réglementé dans la constitution d’un Etat. Puisque est un droit qui est inscrit dans la constitution, la propriété dispose d’un certain nombre de garanties, qui assure la réalisation de ce droit. Le rôle principal dans la garantie des droits de propriété appartient aux juridictions nationales et internationales. La réalisation du droit fondamental à la propriété est assurée et par d’autres autorités publiques, qui contribuent aussi à la construction d’un Etat démocratique où les droits humains, y compris le droit de propriété, sont la base juridique de la société.

Edifcarea unui stat de drept se realizează prin consacrarea unor drepturi și libertăţi fundamentale în constituţia unui stat. Importanţa vitală a acestor drepturi și libertăţi implică la investirea acestora cu garanţii juridice speciale, care să le asigure realizarea acestora în formă deplină. Raţionamentul consacrării acestor drepturi este dictat de necesitatea stabilirii unor garanţii cât mai efciente pentru apărarea acestora, ele find esenţiale pentru existenţa fzică, pentru dezvoltarea materială și intelectuală a persoanelor, precum și pentru asigurarea participării lor active la conducerea statului. [1, p. 151] Unul dintre drepturile fundamentale, recunoscut de toate statele lumii, este dreptul la proprietate, care este izvorul prim al sistemului ramifcat de drepturi și obligaţii consfnţit în societatea modernă și cea mai importantă categorie economică. [2, p. 167] În opinia mai multor savanţi ai lumii, dreptul de proprietate este cel mai complex drept pe care îl poate avea o persoană asupra unui lucru și acesta a fost raţionamentul pentru care reglementarea acestuia a fost un deziderat și o necesitate de nivel internaţional. Consacrarea dreptului de proprietate în legislaţia naţională s-a datorat afrmării Republicii Moldova ca stat independent afat în perioada de tranziţie spre o economie contemporană și în care problema proprietăţii a constituit un imbold al noilor schimbări, importanţa acesteia find conștientizată și de către actorii naţionali. Până la adoptarea Con- stituţiei Republicii Moldova în 1994, a fost adoptată o serie de acte legislative importante pentru protecţia proprietăţii: la 20 ianuarie 1991 - Legea cu privire la proprietate; la 25 decembrie 1991 - Codul Funciar; la 4 iulie 1991 - Legea cu privire la privatizare. Faptul că acest drept este consacrat în legile supreme ale statelor și în cele mai importante acte internaţionale, nu Materiale ale Conferinţei internaţionale știinţifco-practice 449

Dorinţa de a face cunoscută arta cititului și a cercetării trebuie să pornească de la exemplul bibliotecarului, fapt ce va conferi comunicării cu utilizatorii o relaţie perpetuă și de calitate, iar imaginea bibliotecii va căpăta aprecieri pozitive, încredere și cât mai mulţi cititori.

BIBLIOGRAFIE 1. Legea cu privire la biblioteci nr. 34 din 31 mai 2002. // Monitorul Ofcial al Republicii Moldova nr. 132 din 11 februarie 2005. 2. Agache Catinca. Biblioteconomie - valori tradiţionale și moderne, vol. 1. Iași, 2007, 232 p. 3. Regneală Mircea. Rolul bibliotecarului în societatea contemporană. [On-line]: . 4. Harconiţa Elena. Efcienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formarea culturii informaţiei. [On-line]: . 5. Dimitric Ecaterina. Procesul de comunicare ca factor de schimbare a imaginii bibliotecarului în societate. [On-line]: . 6. Nagornaia Angela. Formarea culturii informaţiei și învăţarea permanentă în biblioteca universitară. [On- line]: . 7. Mandea Aliona. Imaginea bibliotecii și a bibliotecarului în relaţiile cu publicul. [On-line]: . 8. Cerneauscaite Irina. Profesia de bibliotecar în viziunea bibliotecarului. [On-line]: . 9. Tîrziman Elena. Bibliotecile în societatea contemporană – provocări, mutaţii, perspective în context digital. [On-line]: . 10. Nastas Valentina. Instruirea continuă – o trăsătură existenţială defnitorie pentru bibliotecari în societatea cunoașterii. [On-line]: .

450 Teoria și practica administrării publice SUMAR

Andrei GROZA Mesaj adresat participanţilor la Conferinţă...... 3

A T E L I E R U L nr. 1 MODERNIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE

Andrei GROZA „Rumân” sau „Român”, „Rumânia” sau „România”...... 4

Aurel SÎMBOTEANU Unele refecţii asupra prevederilor acordului de asociere cu Uniunea Europeană privind domeniul administraţiei publice...... 7

Viorel CIBOTARU Dezvoltarea profesională a personalului armatei naţionale: teorie și practică...... 12

Tamara GHEORGHIŢA Modernizarea managementului funcţiei publice și al funcţionarului public în Republica Moldova...... 18

Ion DULSCHI Metoda de caz în formarea competenţelor profesionale...... 22

Iurie ŢAP Locul administraţiei locale în contextul puterii publice și principiile de bază ale acesteia...... 25

Ana PASCARU Contribuția organizațiilor administrației publice la consolidarea societății moldovenești...... 27

Nikolai IJA Cerinţe actuale faţă de reforma administrării regionale în Ucraina...... 30

Tatiana ȘAPTEFRAŢI Administraţia publică și Noul Management Public...... 34

Angela POPOVICI, Corneliu POPOVICI Delegarea efcientă în cadrul instituţiilor publice...... 37

Sergiu CORNEA Implementarea prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană prin prisma delimitării administrativ-teritoriale existente: o misiune (im)posibilă?...... 39

Angela ZUBCO Instituția medierii – element important în procesul de modernizare a administrației publice și a integrării europene...... 42 450 Teoria și practica administrării publice SUMAR