1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XIX-A SESIUNEA a V-A ORDINARĂ – DECEMBRIE 2012

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a V-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2012 Ședința din ziua de 7 decembrie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.613 din 28 martie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul cu privire la locuințe – art.105, 110; Legea privatizării fondului de locuințe – art.5, 17). 4. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2439 din 24 octombrie 2012 pentru completarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile – art.406; Codul contravențional – art.326). 5. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2587 din 6 noiembrie 2012 privind aprobarea listei funcțiilor din cadrul Centrului Național Anticorupție și gradelor speciale ce le corespund. 6. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2694 din 14 noiembrie 2012 despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de șef de subdiviziune teritorială a Centrului Național Anticorupție. 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2 din 2 ianuarie 2012 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. 8. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2759 din 20 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.2261, 2263, 2264 ș.a.). 9. Prezentarea Raportului asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public în anul 2011. Proiectul nr.2264 din 9 octombrie 2012. (Raportor – Serafim Urechean, Președintele Curții de Conturi.)

Ședința începe la ora 10.02. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Bună dimineața. Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a începe ședința plenului. Secretariatul, Rog să anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 91 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Deliu Tudor, Popa Victor, Apostolachi Iurie – în delegație; Vieru Boris – din motive de sănătate; Gorilă Anatolie, Guțu Ana, Plahontiuc Vladimir, Vlah Irina, Voronin Vladimir, Vremea Igor – la cerere.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Stimați colegi, Înainte de a începe ședința plenului Parlamentului și examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau să vă informez că, ieri, la Washington s-a produs un eveniment de mare importanță pentru Republica Moldova. Senatul SUA a adoptat decizia de a elimina amendamentul Jackson-Vanik în cazul Republicii Moldova. Și, pe această cale, se face posibilă stabilirea unui regim comercial normal, un regim comercial preferențial. Cel mai important, însă, este că această decizie deschide calea pentru negocieri privind semnarea unui Acord de liber schimb dintre Republica Moldova și Statele Unite. Cred că este un eveniment care merită aplauzele plenului Parlamentului. (Aplauze.) Eu aș vrea, în numele Parlamentului Țării noastre, să aduc sincere mulțumiri și să exprim înalta apreciere pentru această decizie celor care au stat la baza acestei inițiative, tuturor reprezentanților Camerei Reprezentanților și Senatului. Vreau să apreciez foarte înalt munca depusă de către echipa Ambasadei Republicii Moldova la Washington. Și, nu în ultimul rînd, stimați colegi, vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, deputații în Parlamentul Republicii Moldova, care au muncit, au depus efort și au contribuit plenar la atingerea acestui obiectiv de mare importanță pentru Republica Moldova. Mulțumesc. O informație, la fel, în atenția dumneavoastră, ziua de 7 decembrie este Ziua Internațională a Aviației Civile.

Stimați colegi, Ordinea de zi a fost formată și începem cu examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi. Astăzi sîntem ziua de vineri, respectiv, nu se fac amendamente la acest subiect. Vom începe cu proiectul nr.613. Proiectul de Lege… Doar de procedură, dacă sînt. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov – Fracțiunea PCRM: De procedură. Mulțumesc. Eu vă rog foarte mult să nu-mi deconectați microfonul și să includeți cronometrul, da, că e problemă. Dumneavoastră ați felicitat toată lumea cu amendamentul anulat. Eu vreau să spun că toată lumea cunoaște acest lucru încă din ziua de ieri. Dumneavoastră ați uitat să spuneți că Statele Unite au făcut acest gest pentru ca democrația să prospere în Moldova. Mie îmi pare bine că dumneavoastră n-ați menționat sau chiar, surprinzător, că n-ați menționat meritul dumneavoastră personal, că ați fost acolo și ați vorbit despre anularea necesară. Dar vreau să spun că decizia, care este, apropo, prealabilă și încă nu este definitivă a Președintelui Obama, este periclitată de acțiunile unui individ din Prezidiul Parlamentului, cu părere de rău, care este, astăzi, lipsă, care intimidează întreaga societate moldovenească, precum și justiția moldoveană, care dorește să spună că toți care au spus, jurnaliștii în special, societatea că dînsul este monitorizat de Interpol, nu este adevărat și-i dă în judecată. Este un semnal clar pentru toată justiția, toată mass-media, care nu se teme de acest individ. Însă eu vreau să reconfirm, ca membru supleant al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, care am fost prezent la acea ședință, că reprezentatul Interpol nu a dat nici o dovadă că în persoana domnului Plahotniuc Vladimir, cetățean român, subliniez, cetățean român, nu există acțiuni de monitorizare din partea Biroului Interpol din Italia. Faptul că Procurorul General, subordonat direct domnului Plahotniuc, a spus că în privința domnului Plahotniuc nu există nici un dosar penal sau o acțiune a Interpolului nu vorbește despre faptul că nu există o monitorizare.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Timpul dumneavoastră expiră.

Domnul Alexandr Petkov: Nu a expirat încă.

Domnul Marian Lupu: Dacă vă doriți, conform Regulamentului…

Domnul Alexandr Petkov: Eu mai am încă trei secunde.

Domnul Marian Lupu: …vă înscrieți…

Domnul Alexandr Petkov: Mai am încă 30 de secunde.

Domnul Marian Lupu: …la declarații la sfîrșitul ședinței.

Domnul Alexandr Petkov: Și prin acest demers public…

Domnul Marian Lupu: Pentru chestiuni de ordin procedural.

Domnul Alexandr Petkov: …vreau să spun că domnul Plahotniuc…

Domnul Marian Lupu: Dacă sînt propuneri de ordin procedural. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. În primul rînd, domnule Președinte al ședinței, insistăm să nu încălcați Regulamentul. Vă rog să…

Domnul Marian Lupu: Dacă n-o să vă referiți la chestii procedurale, potrivit Regulamentului, microfonul nr.3 va fi închis.

Domnul Grigore Petrenco: Deci, vă rog, să includeți cronometrul. Conform Regulamentului Parlamentului, din partea Fracțiunii parlamentare, noi oricînd avem dreptul să venim cu propuneri la ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu: Numai nu astăzi în ziua de vineri.

Domnul Grigore Petrenco: Din partea Fracțiunii avem dreptul și astăzi.

Domnul Marian Lupu: Deconectați microfonul nr.3. Eu gîndesc că trebuie să avem o ordine normală și o autodisciplină, stimați colegi. Apropo, vreau să-i mulțumesc colegului Petkov pentru faptul că a pus în evidență rolul Paramentului Republicii Moldova și al conducerii Parlamentului în contribuția la obținerea votului din ziua de ieri. Eu înțeleg că cineva nu se bucură de acest lucru foarte mult, contează mult că are de cîștigat țara – Republica Moldova. Proiectul de Lege nr. 613 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.

Doamna Raisa Apolschi – Fracțiunea PDM: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Proiectul menționat a fost examinat și aprobat în primă lectură la ședința în plen a Parlamentului din 19 mai 2012. În cadrul examinării și pe parcurs nu au fost înaintate de către deputați careva amendamente sau propuneri de perfecționare a proiectului. Și, din aceste considerente, Comisia, cu votul unanim al membrilor prezenți, propune Parlamentului examinarea proiectului în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Alte propuneri pentru lectura a doua, decît cele prezente în raportul comisiei? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, Proiectul nr.613. Cine este pentru adoptarea în a doua lectură a proiectului nr.613 rog să voteze. Stimați colegi numărători, Avem două proiecte aici, la început, în lectura a doua, voi avea nevoie de asistența dumneavoastră.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24. Sectorul nr.3 – 29.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i: Zero.

Domnul Marian Lupu: 53 de voturi „pro.” Împotrivă? Zero voturi. Proiectul nr.613 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.2439 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Ion Balan – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați deputați, Comisia agricultură și industrie alimentară a examinat propunerea de îmbunătățire a proiectului de Lege nr.2439 din 24 octombrie 2012 pentru completarea unor acte legislative, adoptat de plenul Parlamentului în primă lectură la 22 noiembrie 2012, și expune următoarele. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a propus majorarea taxelor pentru sancțiuni. Comisia nu acceptă propunerea menționată dat fiind că nu au fost propuse majorări concrete cu argumentări respective. Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului a propus o nouă redacție a alineatului (11) la articolul 406 din Legea cadastrului bunurilor imobile cu următorul cuprins: ”Partea ce asigură construcția bunului imobil este obligată să înregistreze contractele privind investițiile în construcții la oficiile cadastrale teritoriale, în termen de 15 zile calendaristice din data autentificării acestora.” Se acceptă propunerea Direcției generale juridice a Secretariatului Paramentului. Totodată, luînd în considerare propunerea acceptată, Comisia propune în noul alineat (11) din articolul 326 al Codului contravențional: cuvintele „persoana juridică care” de substituit prin cuvintele „partea care”. Cu amendamentele acceptate, Comisia agricultură și industrie alimentară propune Parlamentului proiectul de Lege cu numărul de intrare 2439 din 24 octombrie 2012 spre adoptare în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule vicepreședinte al comisiei. Alte propuneri? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră adoptarea proiectului nr.2439. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Rog asistența dumneavoastră.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 52 de voturi „pro.” Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2439 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Hotărîre nr.2587 privind aprobarea listei funcțiilor din cadrul CNA și gradelor speciale ce le corespund. Domnule Stoianoglo, Presupun că prezentați și proiectul și, respectiv, raportul comisiei. Vă rog.

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracțiunea PDM: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, În rezultatul adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova, la 25 mai 2012, a Legii nr.120, a fost creat Centrul Național Anticorupție. Pentru asigurarea implementării Legii nr.120, intrată în vigoare la 1 octombrie curent, este necesară concordarea cadrului normativ existent la prevederile sale. Astfel, la 25 octombrie 2012, Legislativul a aprobat structura și efectivul- limită al Centrului Național Anticorupție, reflectînd într-un mod corespunzător formula nouă de organizare și funcționare a Centrului. În vederea realizării acestei legiferări, a fost elaborat proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind aprobarea listei funcțiilor din cadrul Centrului Național Anticorupție și gradelor speciale ce le corespund. Suplimentar, la proiectul de hotărîre se propune de a fi aprobate și Condițiile de corespundere a gradelor militare și speciale gradelor speciale ale Centrului Național Anticorupție, subiect tangențial la normele propuse. În anexa nr.1 la proiectul de hotărîre, corespunzător prevederilor articolului 18, alineatul (2) din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, efectivului de colaboratori ai Centrului i se atribuie gradele speciale corespunzătoare. Pornind de la scopul de clasificare a funcțiilor în cadrul Centrului, varianta proiectului vine să diferențieze funcțiile (de conducere și de execuție) în conformitate cu nivelul de complexitate a sarcinilor, de responsabilitate și de putere decizională, care va sta la baza elaborării unui sistem echitabil, transparent și atractiv de salarizare a colaboratorilor. Din acest considerent este oportun ca proiectul să conțină norme concrete ce vizează cerințele obligatorii care trebuie să le întrunească un angajat pentru ocuparea postului respectiv. Comisia a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind aprobarea listei funcțiilor din cadrul Centrului Național Anticorupție și gradelor speciale ce le corespund și relatează următoarele. Acest proiect rezultă din cerințele articolului 18 alineatul (3) din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, care prevăd că lista funcțiilor din cadrul Centrului și gradelor speciale ce le corespund se

7 stabilesc de Parlament. Prin urmare, lista funcțiilor nominalizate este expusă în anexa nr.1 la prezentul proiect de hotărîre. O altă normă din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, care a condiționat elaborarea prezentei hotărîri, este articolul 20 alineatul (4), care prevede că condițiile de corespundere a gradelor militare și speciale ale Centrului se stabilesc de Parlament. Astfel, condițiile respective sînt reflectate în anexa nr.2 la prezentul proiect. De asemenea, în această anexă sînt clasificate funcțiile în cadrul Centrului, în funcții de conducere și funcții de execuție, luînd în considerare nivelul de complexitate a sarcinilor, de responsabilitate și de putere decizională. Respectiv, în dependență de titlul funcției, sînt stabilite cerințele specifice minime pentru ocuparea funcției, precum și gradul special maxim care poate fi conferit. Totodată, în cadrul ședinței comisiei, s-au propus următoarele modificări: excluderea articolului 5 din proiect și, respectiv, excluderea din anexa nr.1, la rubrica „Cerințe specifice minime pentru ocuparea funcției”, a prevederilor aferente cunoașterii unei limbi de circulație internațională; la poziția nr.2 din anexa nr.1, ceea ce se referă la ”Șef direcție generală/Șef direcție generală teritorială”, sintagma „6 ani” de substituit prin sintagma „5 ani”, pentru a aduce în concordanță cu prevederile articolului 7 alineatul (6). Prin urmare, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică informează despre imposibilitatea luării unei decizii finale pe marginea proiectului de hotărîre cu referință din lipsa majorității voturilor, iar despre oportunitatea adoptării acestui proiect urmează să se pronunțe plenul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte, Noi ne-am propus atunci, cînd am aprobat Strategia și Programul de guvernare, să demilitarizăm toate organele de forță ale Republicii Moldova. De aceea, eu, în legea-cadru, vreau să mă refer la articolul 18 din legea-cadru, alineatul (4): ”Gradele speciale ce se conferă angajaților Centrului sînt echivalente gradelor militare...” Deci eu văd aici o neconcordanță în ceea ce ne-am propus noi. Și, de aceea, nu știu de unde s-a luat în legea-cadru că „sînt echivalente gradelor militare”, ținînd cont de faptul că acolo foarte multe subdiviziuni, cum ar fi: Direcția economică, financiară și administrare; Secția analitică, Serviciul juridic; Serviciul audit intern; Serviciul cooperare internațională și relații publice. Și dacă Centrului i se propune să monitorizeze activitatea cetățenilor civili, nu văd nici un sens sau nici un rezon ca instituțiile respective să poarte grade militare.

De aceea, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldava va veni cu acest amendament, ca să scoatem din cadrul Centrului aceste subdiviziuni, ca să nu fie militarizate. Acesta este un concept care noi ni l-am propus. Deci aici noi ca să concretizăm că gradele speciale nu sînt și grade militare, ceea ce se invocă prin proiectul de hotărîre, la anexa 2 mai ales. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, domnule președinte.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Vă mulțumesc. Stimate deputat, Aceste condiții au fost prevăzute în Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție. Cu adoptarea de astăzi a hotărîrii menționate, noi numai aducem în concordanță această hotărîre la prevederile legii. Articolul 20 al Legii Centrului Național Anticorupție, alineatul (4) prevede condițiile de corespundere a gradelor militare și speciale gradelor speciale ale Centrului se stabilesc de Parlament. De aceea, dacă dumneavoastră aveți careva propuneri, poftim, ieșiți cu inițiativă legislativă pentru schimbarea legii de bază.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Simion-Nae Pleșca – Fracțiunea PLDM: Domnule președinte, Întrebarea mea se referă la articolul 5 al proiectului de hotărîre, prin care se menționează că prevederile ce țin de cunoașterea unei limbi de circulație internațională (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană) necesare pentru angajarea sau numirea în funcție a colaboratorilor Centrului Național Anticorupție vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2014. Apar careva neclarități în acest sens. Ce facem? Angajăm acum oameni în funcție și-i concediem în 2014, pentru că nu corespund cerințelor de cunoaștere a limbii? Lăsăm această prevedere doar pe hîrtie? Cum vedeți dumneavoastră procedura aceasta? Și de ce atestarea respectivă va intra în vigoare tocmai în ianuarie 2014?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Vă mulțumesc, domnule deputat. Atrageți atenția, vă rog, la sinteză, noi am scos aceste prevederi.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Da. Mulțumesc.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Sinteza anexată la proiectul în dezbatere.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Dimitriu – Fracțiunea PLDM: Domnule raportor, Noi, în cadrul comisiei, am vorbit la anexa 1 „directorul adjunct – 10 ani de experiență”, dacă vă aduceți aminte. Și s-a acceptat, mi se pare.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Asta la anexa nr.1?

Domnul Anatolie Dimitriu: La anexa nr.1. Efectivul de ofițeri superiori.

Domnul Marian Lupu: Păi, dar dumneavoastră nu aveți sinteza propunerilor ca parte componentă a raportului, colegi?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Fiindcă acestea sînt prevederi legale prevăzute de lege.

Domnul Anatolie Dimitriu: Da, așa și s-a vorbit că sînt prevederi legale, dar aici, chiar în anexă, nu este specificat. Așa…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da.

Domnul Anatolie Dimitriu: …noi am discutat în comisie?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, acceptăm.

Domnul Anatolie Dimitriu: Și aici lipsește. Se acceptă, da?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, da.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Ar fi și straniu că ceea ce scriem noi în hotărîrea Parlamentului să nu fie în concordanță cu prevederile legii de bază.

Domnul Anatolie Dimitriu: Dar vedem că, totodată, la celelalte direcții, șef de direcție este specificat: 5 ani, 10 ani. Așa că trebuie să fie specificat și aici.

Domnul Marian Lupu: Dacă s-au preluat normele din lege trebuie să fie specificate, în cazul acesta, toate.

Domnul Anatolie Dimitriu: Așa.

Domnul Marian Lupu: De acord. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule președinte al comisiei, Ca să fie clar acum, în plen, și pe viitor, în stenogramă și în redacția Hotărîrii, dacă va fi adoptată de Parlament, rog să expuneți redacția, pentru că din sinteză nu este explicit și clar, redacția articolului 5 din proiectul de Hotărîre, care este propusă acum pentru a fi aprobată.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Redacția a rămas: prevederile ce țin de cunoașterea unei limbi de circulație.

Domnul Marian Lupu: Adineauri ați spus că a fost anulată, a fost scos din text.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, a fost scos, da, eu am scos.

Domnul Artur Reșetnicov: Deci acum ca să înțelegem și să…

Domnul Marian Lupu: Nu există.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu există deja în raportul comisiei, propus în plenul Parlamentului, articolul 5? Domnule președinte, Va exista în Hotărîre sau nu? Să fie foarte clar. Să nu fie pe urmă interpretări…

Domnul Marian Lupu: Nu, dacă este… haideți, că eu am prins.

Domnul Alexandru Stoianoglo: A fost scos articolul 5.

Domnul Marian Lupu: Dacă e vorba de nr.2014…

Domnul Alexandru Stoianoglo: A fost scos.

Domnul Marian Lupu: …”cunoștință de limbă de circulație internațională”…

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, nu. Domnule Președinte, Să fie clar pentru toți și în stenogramă să fie fixat că articolul 5 este exclus…

Domnul Marian Lupu: Așa și este.

Domnul Artur Reșetnicov: …din proiectul de Hotărîre.

Domnul Alexandru Stoianoglo: …articolul 5 este exclus, domnule deputat…

Domnul Artur Reșetnicov: În tot…

Domnul Alexandru Stoianoglo: …și dumneavoastră aceasta și ați propus, dacă eu țin minte.

Domnul Artur Reșetnicov: Exact. Dar deseori noi propunem și, pe urmă, în…

Domnul Marian Lupu: Domnule Reșetnicov…

Domnul Artur Reșetnicov: În Hotărîre…

Domnul Marian Lupu: …se confirmă că este exclus. Nu, ce vreți voi?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Se confirmă.

Domnul Artur Reșetnicov: Acum a doua întrebare, luînd în considerare faptul confirmării excluderii articolului 5. Aceste condiții de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională vor fi prevăzute în alte acte normative, de exemplu, interioare ale Centrului sau nu?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dacă aceasta nu este prevăzut în lege, atunci nu va fi.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu vor fi în acte …

Domnul Alexandru Stoianoglo: …interne…

Domnul Artur Reșetnicov: …interne…

Domnul Alexandru Stoianoglo: …desigur …

Domnul Artur Reșetnicov: …normative ale Centrului. Mulțumesc.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Aceasta numai va fi un avantaj pentru numirea în careva funcții. Avantaj suplimentar...

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM: Da, mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule autor, Eu am două întrebări. Prima. Prin Hotărîrea Parlamentului din 25.10.2012, în articolul 4 noi am comis o greșeală foarte mare, cînd Centrului Național Anticorupție i s-au învestit drepturile de a aproba, după caz, de a modifica statul de personal al Aparatului central și subdiviziunile subordonate Centrului. Aceasta e una. A doua. La proiectul care veniți dumneavoastră astăzi...

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dar care este întrebarea?

Domnul Ion Butmalai: O secundă. Ascultați, căci va trebui să răspundeți. Referitor la Hotărîrea cu care veniți dumneavoastră astăzi ca autor am următoarele obiecții. Anexa nr.1. La ședința comisiei noi am solicitat și am rugat ca în efectivul de comandă suprem să intre și directorii adjuncți. Un moment. Al doilea moment. Gradele militare: general-maior, general-locotenent, general-colonel. Grade speciale maxime. De ce noi, în Hotărîrea de astăzi, general- maior? Eu propun ca să fie gradele speciale maxime: general-maior, general- locotenent, general-colonel. Pentru că, pe viitor, persoana care va ocupa această funcție, dacă va activa și pentru merite deosebite, poate, de către Președintele Republicii, să-i fie acordat gradul de general-locotenent, general-colonel. Mai departe, la anexa nr.2. Pentru stenogramă: dumneavoastră iar ne induceți în eroare. Citim punctul 1 de la anexa 2: ”Se stabilește că persoanelor angajate Centrul Național Anticorupție în funcții de subofițeri și ofițeri, care dețin grade militare sau grade speciale conferite de către alte autorități publice, li se conferă grade speciale echivalente gradelor colaboratorilor Centrului.” Articolul 2: ”Gradele speciale din cadrul Centrului Național Anticorupție corespund gradelor militare.” Noi, în Legea nr.1104, pe care am aprobat-o repede, repede, la articolul 18 alineatul (4), ați echivalat gradele speciale cu gradele militare și nu am ținut cont de demilitarizarea organelor de forță, organelor de drept, pentru că noi, pe viitor, venim cu reforma MAI, venim cu reforma SIS, venim cu reforma Procuraturii Generale și trebuie să estimăm cheltuielile din bugetul de stat. Unde mergem noi? Acestea sînt cele două întrebări: cum dumneavoastră...

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat, Eu am răspuns la întrebarea a doua...

Domnul Ion Butmalai: ...ne răspundeți?

Domnul Alexandru Stoianoglo: ...că ceea ce noi facem, concordăm pozițiile care în proiectul respectiv, la articolul 20, legi...

Domnul Ion Butmalai: Eu propun...

Domnul Alexandru Stoianoglo: Asta unu.

Domnul Ion Butmalai: ...în anexele respective să rămînă...

Domnul Alexandru Stoianoglo: Ceea ce se referă, ceea ce se referă, întrebarea...

Domnul Ion Butmalai: ...gradele speciale, nu grade militare...

Domnul Alexandru Stoianoglo: ...întîi. Da. Aveți dreptate. Dumneavoastră, în cadrul ședinței...

Domnul Ion Butmalai: Domnule Președinte, La acest proiect, nr.2587, la luare de cuvînt, eu m-am înscris.

Domnul Alexandru Stoianoglo: …în cadrul Parlamentului dumneavoastră ați propus, desigur, funcțiile de director adjunct le includem în efectivul de comandă suprem. Și atunci noi am discutat această problemă și am ajuns la concluzia că pentru director trebuie lăsat gradul special, maximum, general-maior și cred că aceasta este justificat pentru țara noastră și pentru serviciile noastre. Dacă noi trecem directorul adjunct la efectivul de comandă suprem, atunci și pentru dînșii trebuie să preconizăm gradul special general-maior. Și noi atunci am hotărît că general-maior, gradul special, trebuie numai pentru directorul Centrului.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM: Da, domnule Președinte și domnule raportor, eu cred că, într-o măsură oarecare, domnul Butmalai are dreptate, fiindcă el vorbește de o neconcordanță în Legea adoptată de Parlament nu demult și Hotărîrea de astăzi. Dar noi trebuie să ne înțelegem că, în perspectivă, să facem o clarificare și în această chestiune. Este de rîsul lumii că în structurile noastre de forță noi avem cîte

15 trei, patru, cinci generali. Și acum, în lege mai este și general-colonel, și locotenent ș.a.m.d. Este vorba de Republica Moldova, o țară mică. De aceea, trebuie să fie astăzi o înțelegere că noi o să venim cu amendamente la Legea CNA și la alte legi inclusiv, care urmează să fie adoptate acum și la poliție, să fixăm foarte clar că, în Republica Moldova, în structurile acestea de forță trebuie să existe sau poate să existe un singur general. Dar noi am umplut cu generali, 5 generali și 20 de polcovnici și 100 de aceștia de rînd.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Subalterni, da.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am avut în vedere pentru că gradele speciale maxime. De ce nu este posibil ca directorul, care deține funcția la Centrul Național Anticorupție? Noi limităm acum. Pentru că, dacă s-a mers pe varianta ”grade militare”, uitați-vă în Armata Națională. Și, mă scuzați, o structură de 350 de persoane noi o militarizăm, dar o structură de 20 de mii de polițiști, noi o demilitarizăm. Dar trecem și la Serviciul Informații și Securitate. Și, mă scuzați, noi acum aprobăm, noi nu trebuie să ne înțelegem. Noi aprobăm o lege organică. Noi adoptăm o Hotărîre de Parlament care, nu în ultimul rînd, o să hotărască soarta multor angajați din aceste structuri de stat. Și, în absența directorului Centrului, cine execută funcțiile, dacă directorii adjuncți sînt limitați și nu sînt în organul suprem al Centrului? Aceasta e logica.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat, Eu nu văd logică în ceea ce dumneavoastră ați expus. Varianta pe care noi am propus-o pentru plenul Parlamentului a fost acceptată din partea Centrului și eu nu știu de ce dumneavoastră așa vă deranjați.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule Stoianoglo. Înainte de procedura de vot, luare de cuvînt. Domnul deputat Butmalai. Colega, luare de cuvînt.

Domnul Ion Butmalai: Onorat Parlament, Stimați colegi deputați,

Onorată asistență, Corupția este una dintre cele mai grave probleme ce subminează statul de drept și supremația legii în Republica Moldova, reprezentînd un impediment substanțial pentru dezvoltarea țării noastre și care afectează în mod direct calea noastră spre integrarea în Uniunea Europeană. Tematica anticorupției s-a aflat pe agenda permanentă a relațiilor externe ale Republicii Moldova, fiind abordată aparte în cadrul proceselor de promovare și de evaluare a multiplelor încercări de reformă, care au avut loc. Importanța acordată domeniului de combatere a corupției a fost pusă în evidență prin mențiuni exprese în acordurile bilaterale încheiate cu Uniunea Europeană, precum: Convenția Penală a Consiliului Europei cu privire la corupție, semnată de Republica Moldova la 24 iunie 1999 și ratificată la 30 octombrie 2003 prin Legea nr.428; Convenția ONU împotriva corupției, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.158 din 06.07.2007; Declarația cu privire la 10 măsuri de curmare a corupției în Europa de Sud-Est, a inițiativei regionale anticorupție din cadrul Pactului de stabilitate, semnată la Bruxelles în mai 2005, și în documentele de cooperare cu Consiliul Europei, ONU, NATO și cu alte organisme internaționale, majoritatea evaluărilor externe privind implementarea reformelor democratice în Republica Moldova conținînd recomandări ce vizează necesitatea sporirii și eficientizării eforturilor anticorupție. În urma ratificării acestor importante acte internaționale și adoptării unei Strategii naționale de prevenire și combatere a corupției, Guvernul Republicii Moldova a beneficiat din anul 2005 pînă în prezent de asistență financiară externă în valoare de 24,7 milioane de dolari, ca, pînă la urmă, să constatăm că, pe parcursul a 10 ani de existență, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a trecut prin 9 procese de reformare și reorganizare structurală, fiindu-i modificate de 3 ori competențele procesuale și schimbați 5 directori. În același context, făcînd o analiză a activității Centrului pe parcursul ultimilor ani, constatăm că randamentul de lucru al colaboratorilor este unul foarte minimalizat, paradoxul fiind că, deși sîntem un stat cu un grad foarte ridicat de corupție, un număr foarte mic de persoane își ispășesc pedeapsa prin închisori. După anul 2009, Alianța pentru Integrare Europeană a venit la guvernare, a anunțat relansarea reformei organelor de ocrotire a normelor de drept, propunîndu- și depolitizarea și demilitarizarea organelor de ocrotire a normelor de drept: Procuratura Generală; SIS, CCEC, actualmente CAN; Ministerul Afacerilor Interne. Realizînd planul de guvernare, bazat pe integrare în comunitatea europeană, este necesar de racordat legislația Republicii Moldova la practicile instituțiilor europene. Însă, analizînd aceste practici, este clar că necesitatea de a demilitariza toate organele de ocrotire a normelor de drept, în special Centrul Național Anticorupție, reprezintă principiul de la care trebuie să pornim pe calea reformei. Centrul Național Anticorupție nu poate fi o structură militarizată, pornind de la necesitatea asigurării independenței colaboratorilor față de influențele nedorite, bazate pe subordonare militară. Or, despre ce fel de independență putem vorbi, dacă Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr.52 din 2 martie

2007, militarul execută necondiționat, întocmai și în termen ordinul comandantului? Pentru lupta cu corupția nu este suficient de modificat o Lege și denumirea organului specializat în prevenirea și combaterea corupției. Societatea devine tot mai alarmantă vizavi de gradul tot mai ridicat de corupție, prezent prin toate instituțiile din țară. De 10 ani se fac doar promisiuni foarte vagi de luptă împotriva corupției de grad înalt, ca să ajungem, într-un final, ca acest important organ de forță să fie influențat direct de persoane, care figurează în cele mai mari dosare de corupție, dar acest lucru este inadmisibil în contextul în care finanțarea Centrului Național Anticorupție este făcută din bugetul de stat. În concluzie, evaluînd rapoartele și studiile naționale și internaționale, constatăm faptul că reformele anticorupție aplicate nu s-au soldat cu rezultatele așteptate de cetățeni, evidențiind următoarele probleme și sectoare vulnerabile în fața corupției: – lipsa unui cadru legislativ anticorupție stabil, coerent și armonizat la standardele internaționale, ceea ce nu găsim noi, dar pentru care am pledat, este ceea ce ține de orientarea Centrului asupra corupției la nivel înalt. Sper să fie aceasta o prioritate a noului Centru, dar noi nu am observat să fie nuanțat acest lucru în modificările operate; – nu a fost susținută nici propunerea noastră privind demilitarizarea Centrului. Am găsit, în schimb, în noile modificări un pachet întreg de garanții sociale, facilitări, indemnizații și compensații. În lupta cu corupția este nevoie de o voință politică fără precedent pentru Republica Moldova, pe cînd, în condițiile Legii cu privire la Centrul Național Anticorupție, această voință politică poate fi pusă la îndoială, deoarece noi, de facto, adoptăm legi care militarizează și mai mult aceste organe. În acest sens, nu trebuie să ne axăm doar pe reforma de imagine, construind sedii și majorînd salariile colaboratorilor și acordîndu-se o importanță exagerată atribuțiilor și împuternicirilor directorului Centrului, dar trebuie să ne axăm pe imaginea de interseparare de atribuții, competențe și salarii mai mari, dar cu timpul. Pentru reformarea organelor de forță este nevoie de foarte multe fonduri și aceste fonduri reprezintă garanția succesului. Însă, în prezența unei asemenea legi, nu vom dispune de aceste fonduri de la partenerii noștri externi și vom fi în situația cînd nu vom fi în stare să implementăm aceste reforme. Cu părere de rău, constatăm că protecționismul este însă la ordinea de zi în statul nostru. Nu uităm, stimați colegi, cum am menționat, că la ordinea de zi a Parlamentului, a Legislativului Suprem în țară, avem de hotărît soarta polițiștilor. Legea cu privire la… proiectul de Lege cu privire la activitatea poliției și statutul polițiștilor, Legea cu privire la corpul de carabinieri, legi respective care vor schimba direct lucrul Serviciului de Informații și Securitate și, nu în ultimul rînd, reforma Procuraturii. Odată, stimați colegi, acceptînd valorile europene și analizînd Planul de guvernare, bazat pe integrare în comunitatea europeană, este necesar să ne racordăm și la practicile instituțiilor europene, analizîndu-le, și ne este clar că este necesar…

Domnul Marian Lupu: Încă un minut suplimentar.

Domnul Ion Butmalai: …ca toate organele de ocrotire a normelor de drept... Vă mulțumim frumos.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, La această etapă, după dezbaterile care s-au produs, voi supune votului dumneavoastră adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2587. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.2587 este adoptat. Proiectul de Hotărîre nr.2694 despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea, desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de șef de subdiviziune teritorială a Centrului Național Anticorupție. Domnule Stoianoglo, Vă rog.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Proiectul de Hotărîre a Parlamentului despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de șef de subdiviziune teritorială a Centrului Național Anticorupție este elaborat în scopul executării prevederilor alineatului (5) al articolului 7 din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, norme ce sînt rezultatul procedurii de reformare a Centrului ca instituție principală în domeniul prevenirii și combaterii corupției. Proiectul are drept scop reglementarea modului de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de șef de subdiviziune teritorială, de constituire și desfășurare a activității Comisiei de concurs, atribuțiile membrilor acesteia. În scopul asigurării unei evaluări corecte și echidistante, testarea nivelului de cunoștințe și aptitudini a candidaților la funcția de șef al subdiviziunii teritoriale a Centrului, va fi efectuată de către Comisia de concurs, instituită prin ordinul directorului Centrului, din 9 membri, specialiști notorii, cu drept de vot, dintre care: un director adjunct, șeful subdiviziunii resurse umane, șeful subdiviziunii securitate internă, iar pentru a spori gradul de transparență, corectitudine și imparțialitate – un membru al Consiliului Civil și un membru al societății civile. Comisia a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de șef de subdiviziune teritorială a Centrului Național Anticorupție și relatează următoarele. Proiectul menționat rezultă din articolul 7 alineatul (5) din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, care prevede că ”Subdiviziunile teritoriale sînt

19 conduse de șefi, numiți în funcție în bază de concurs de directorul Centrului. Concursul se organizează și se desfășoară în modul stabilit de Parlament”. Pe marginea acestui proiect a fost prezentat coraportul Comisiei juridice, numiri și imunități, majoritatea propunerilor fiind acceptate de către comisie. În cadrul pregătirii proiectului de hotărîre pentru dezbatere în Parlament, la ședința comisiei au fost examinate propunerile și obiecțiile înaintate, ale căror rezultate sînt expuse în sinteza care este parte componentă a prezentului raport. Prin urmare, comisia informează despre imposibilitatea luării unei decizii finale pe marginea proiectului de hotărîre cu referință din lipsa majorității voturilor, iar despre oportunitatea adoptării acestui proiect urmează să se pronunțe plenul Parlamentului. Stimați colegi, Deși comisia a acceptat completarea punctului 41 din Regulamentul respectiv, includerea în comisia de concurs a doi membri ai Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, unul fiind reprezentant al Fracțiunii de opoziție. În calitate de autor al acestui proiect, insist ca plenul Parlamentului să respingă această propunere și rămîne varianta propusă de către autori. Pentru a lua în considerare practica existentă, se constată că nici la una dintre autoritățile publice, aflate sub control permanent (Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală, Comisia Națională a Pieței Financiare) nu sînt implicați deputați la concursurile privind angajarea conducătorilor unor subdiviziuni. În afară de aceasta, propunerea respectivă va favoriza imixtiunea persoanelor politice în activitatea unei autorități publice. Această imixtiune este contrară obiectivelor care se referă la depolitizarea autorităților publice. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Domnule autor, Eu am o întrebare la punctul 53 din Regulament, care prevede procedura de contestare: ”Litigiile cu privire la concurs se soluționează în instanță de contencios administrativ competentă.” Întrebarea mea este: spuneți-ne, vă rog, ce anume vor putea contesta în instanță candidații? Vor contesta procedura de desfășurare a concursului sau chiar rezultatul concursului? Iar dacă ei nu sînt de acord cu rezultatul și calificativul obținut la concurs, spuneți-mi, vă rog: cum instanța de contencios va putea aprecia că aprecierea a fost una corectă sau incorectă?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dumneavoastră, ca jurist, trebuie să știți că se contestează în mod administrativ, contencios administrativ numai hotărîrile respective, dar nu procedura.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule autor, Eu am înțeles. Dumneavoastră, probabil, nu ați sesizat întrebarea mea. Corect, hotărîrile vor fi contestate, dar la baza contestării hotărîrea poate fi anulată în contencios potrivit… trei elemente de bază. A fost adoptată cu încălcarea competenței, a fost adoptată cu încălcarea procedurii și a fost adoptată cu încălcarea legii. Orice act administrativ doar pe baza acestor 3 elemente. Noi vorbim despre un concurs și dacă litigiile cu privire la concurs se soluționează de instanță, atunci instanța ar trebui să se expună.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Bine. Dar…

Domnul Serghei Sîrbu: Desigur, dacă a fost încălcată procedura, este bine. Dacă a fost de o instanță sau o autoritate incompetentă – bine, dar cînd este vorba de ilegalitate sau de rezultatele concursului și calificativul poate fi contestat? Deoarece aici, în acest caz, ar trebui să specificăm corect care litigii ar putea fi examinate în contencios. Deoarece ne vom trezi că candidații se vor adresa în instanță, deoarece nu sînt de acord cu înseși rezultatele concursului și cum instanța va aprecia legalitatea anume a calificativului obținut la concurs? Este o întrebare de ordin conceptual, care va putea genera anumite discuții în viitor. Eu aceasta vă… Or, trebuie să veniți cu rectificări la acest punct.

Domnul Marian Lupu: Domnule Sîrbu, Doar o clipă, vă rog. Eu citesc aici că mai este și coraport, Comisia juridică, numiri și imunități. Subiectul acesta cumva este reflectat, l-ați examinat?

Domnul Serghei Sîrbu: Nu este.

Domnul Marian Lupu: Nu este.

Domnul Serghei Sîrbu: De aceea și întreb. Nu, este o întrebare logică, ar putea să apară probleme.

Domnul Marian Lupu: Bine. Gîndiți-vă. Mai e puțin timp, fiindcă sînt mai multe întrebări și să vedem cum…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule Președinte, Cred că domnul deputat propune, inventăm o bicicletă nouă. Este procedura legată de examinarea problemelor în mod contencios administrativ și această procedură va fi implicată și în acest caz.

Domnul Marian Lupu: Domnule Sîrbu, Eu o să vă rog o chestie. Între timp… Stați puțin. Gîndiți-vă, dați o formulare, o propunere, fiindcă, vedeți, sîntem la nivel de hotărîre, nu sîntem la primă lectură și a doua lectură. Toate lucrurile va trebui să le decidem aici, în această sală. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Dacă îmi permiteți. Eu vă dau un exemplu, domnule autor, în Legea cu privire la avocatură, de asemenea, este prevăzută o situație similar, că candidații la funcția de avocat pot contesta hotărîrile colegiului de calificare în instanța de contencios, dar numai în ceea ce privește procedura și nu pot contesta ceea ce privește calificativul. Ca exemplu, deci iarăși decizia vă aparține, dar trebuie să facem o clarificare în acest sens.

Domnul Marian Lupu: Gîndiți-vă, vă rog. Eu aș ruga și Comisia juridică, numiri și imunități înainte de prezentarea raportului, gîndiți-vă care ar fi soluția în acest sens. Să avem maximă claritate. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc. Domnule președinte, Spuneți, la articolul 41, adică punctul 41 din Regulament: comisia de concurs este instituită din cîți membri? Ca să constatăm…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Din 9. Aici e…

Domnul Alexandru Cimbriciuc: - 9?

Domnul Alexandru Stoianoglo: …scris…

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Și plus 2 deputați din comisia de profil.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Nu, noi nu schimbăm.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Este o decizie a comisiei și cred că trebuie de pus la vot această decizie și acest amendament. Și un…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Dumneavoastră ce propuneți? Să majorăm cantitatea?

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Eu nu știu. Adică, dumneavoastră trebuie să luați o decizie: rămîn 9 plus 2 sau 9 minus 2.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Nu, 9 a rămas, numerar a rămas 9.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: – 9.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Adică, fără ce s-a luat în constatare de comisie, încă 2 deputați din comisia de profil. Unul din partea…

Domnul Alexandru Stoianoglo: …dumneavoastră ați propus și în comisie…

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Deci eu insist ca să punem la vot acest amendament.

Domnul Marian Lupu: OK.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Și a doua întrebare. În punctul 41 se spune că cu drept de vot dintre acei care sînt membri ai comisiei este și un director adjunct. Pînă la momentul actual, noi nu avem acest proiect aprobat prin hotărîre de Parlament. Deci este nevoie ca să aducem în concordanță, să fie un proiect de hotărîre lucrativ, ca instituția respectivă, care este în dreptul directorului general, să vină cu această propunere și să votăm acest proiect de lege, ca să fie lucrativ ceea ce votăm noi astăzi.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Eu cred că pînă la anunțarea concursului vor fi numiți și vicedirectorii.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Deci noi putem stabili un termen de o săptămînă, ca acest proiect tot să fie… fiindcă altfel…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi nu putem. Aceasta depinde de Președinte, de directorul Centrului care trebuie să vină cu propunerile respective pentru Președintele Parlamentului, pentru discutarea și aprobarea în cadrul Parlamentului.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Eu insist ca să punem și acest amendament la vot, ca, în timp de o săptămînă, acest proiect de hotărîre să vină, ca lege respectivă, pe care noi astăzi o adoptăm, să fie lucrativă, fiindcă altfel noi o să stopăm activitatea acestei comisii și ce votăm noi astăzi.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi nu stopăm. Din acei… din 9 membri ai comisiei, 8 vor fi numiți. Și în aceeași condiție comisia este lucrativă.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Nu știu, nu știu.

Domnul Marian Lupu: Eu aș vrea să știu opinia conducerii CNA la acest subiect. Microfonul nr.1.

Domnul Viorel Chetraru – Director general al Centrului Național Anticorupție: Onorat Parlament, În ceea ce privește obiecțiile domnului deputat Cimbriciuc, vreau să vă anunț că proiectul de Hotărîre privind desemnarea adjuncților în cadrul Centrului Național Anticorupție este expediat Președintelui Parlamentului. În ceea ce privește, care am…

Domnul Marian Lupu: Cu o săptămînă, proiectul acesta de hotărîre.

Domnul Viorel Chetraru: Depinde de Parlament. Proiectul este în Parlament, Parlamentul trebuie să-l înainteze în plen.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Viorel Chetraru: Acest proiect este în Parlament.

Domnul Marian Lupu: Dacă a intrat, foarte bine. Atunci cînd îl primesc, o să-l dau în circulație. Microfonul nr.5.

Domnul Nae-Simion Pleșca – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Propunerea mea se referă la punctul 4 litera d) a prezentului Regulament care prevede că dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea funcției de șef de subdiviziune teritorială a CNA poate numai o persoană care are o vechime de muncă de cel puțin 5 ani în cadrul Centrului. Propun expunerea literei d) în următoarea redacție: are o vechime în funcții manageriale de cel puțin 5 ani în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție. Astfel, prin această propunere, consider că oferim șanse mai multor persoane de a candida la funcția propusă, ceea ce va permite alegerea celui mai bun candidat.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Am înțeles. Această propunere parvine din partea Comisiei juridice, numiri și imunități și a fost parțial acceptată. Dar condițiile 5 ani în cadrul organelor de drept, noi am schimbat…

Domnul Marian Lupu: Dumneavoastră, deci diferența…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Vechimea de muncă 5 ani…

Domnul Marian Lupu: Diferența dumneavoastră…

Domnul Alexandru Stoianoglo: …în organele de drept.

Domnul Marian Lupu: Menționați instituțiile, dar aici formula este generală: organele de drept care, de fapt, acoperă cele indicate de dumneavoastră, dar poate chiar și altele.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, adică.

Domnul Marian Lupu: Deci considerăm că…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi am acceptat propunerile dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Le acceptați propunerile.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Din partea Comisiei juridice, numiri și imunități a parvenit și noi…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule președinte al comisiei, În Regulament propuneți ca potențialii candidați să treacă 3 probe. Deci proba în scris. Dacă susține proba în scris, urmează proba cu poligraful – detectorul de minciuni. Dacă susține această probă, urmează interviul. Și a doua etapă de examinare – poligraful, este un examen în dependență de care candidatul este admis sau respins la ultima probă, la interviu. Noi înțelegem că devine deja o tradiție, o modă de a expune testării cu poligraful, dar și dumneavoastră, în calitate de jurist, trebuie să cunoașteți că, după cum în medicină nu există o pastilă universală, care tratează toate bolile, așa și această jucărică nu poate fi utilizată ca probă. Toți experții în domeniu, s-au făcut și investigații științifice, dovedesc că este numai o examinare consultativă și rezultatele testării cu poligraful poartă caracter de recomandare și atunci cînd expunem dependența examenului de rezultatul testărilor la poligraf este un lucru foarte straniu și apare întrebarea pentru mine: spuneți-mi, vă rog, testarea cu poligraful, așa cum prevedeți dumneavoastră, a candidaților, sau în urma examinării cu poligraful va fi un răspuns pozitiv sau un răspuns negativ?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Vă mulțumesc, domnule deputat.

Testarea cu poligraful este prevăzută pentru toți colaboratorii Centrului, în urma reorganizării Centrului, inclusiv pentru…

Domnul Artur Reșetnicov: Eu am spus că este acum o modă, introdusă de Alianță: de a-i trece pe toți prin detectorul de minciuni.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Nu, asta este prevăzut de lege, asta nu este…

Domnul Artur Reșetnicov: Dar nimeni nu înțelege că aceasta este nu altceva decît o jucărie și atunci cînd puneți în dependență de aparatul aceasta rezultatul pozitiv sau negativ, rezultatul testării la poligraf poartă caracter de consultație, caracter de recomandare. Dumneavoastră introduceți ca probă. Spuneți-mi, vă rog: acest aparat, cum îl numiți dumneavoastră, va da răspuns pozitiv sau negativ? Așa înțelegem? Pentru că, în dependență de rezultat, candidatul va fi admis la ultima probă, la interviu.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, dumneavoastră ați înțeles corect.

Domnul Artur Reșetnicov: Adică, sînteți în stare să afirmați că va fi rezultatul pozitiv sau negativ. În baza căror criterii sau a cărui regulament va fi desfășurată atunci testarea?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Aceasta specialistul poate să spună în baza cărei…

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, atunci cînd introduceți în lege, trebuie să prevedeți cadrul. Nu să spuneți că atunci specialistul… Eu v-am dat exemplul din…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat…

Domnul Artur Reșetnicov: Nu în zadar…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi legea am adoptat-o în luna iunie anul curent. Acolo…

Domnul Artur Reșetnicov: Dumneavoastră multe legi ați adoptat, pe urmă majoritatea se declară neconstituționale. Eu nu în zadar v-am dat exemplul cu medicina. Sînt diferiți șarlatani, pseudomedici care propun pastile universale care lecuiesc toate bolile, dar, în realitate, aceasta nu este adevărat. Fix așa și dumneavoastră: veniți în Legislativ cu o soluție universală – poligraful, detectorul de minciuni și nu spuneți societății că aceasta este numai un caracter consultativ de recomandare și atunci, cînd acest expert sau alte persoane arbitrar vor decide sau vor citi rezultatele testării la poligraf, va depinde soarta sau cariera unei personae, și ea, pur și simplu, va contesta în instanța de judecată.

Domnul Marian Lupu: Propunerile dumneavoastră?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat…

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, ca să finalizez. Domnule președinte, Dumneavoastră cunoașteți decizia Curții Europene a Drepturilor Omului care a condamnat mai multe state care au utilizat poligraful. Persoanele, subiectele testării au fost apreciate, s-au adresat la CEDO și Guvernele au fost condamnate.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat, Noi anume am preluat experiența internațională pentru oamenii care vor lucra în domeniul…

Domnul Artur Reșetnicov: În statele care utilizează poligraful ea poartă caracter de recomandare.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Artur Reșetnicov: …consultativ, nu de examinare.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Veniți cu propuneri. Să finalizăm. Trebuie un final logic, discuția.

O propunere, formulați-o, vă rog, și eu o să vă dau din nou timp la microfonul nr.2 ca să o spuneți. Și, respectiv, o s-o supunem votului, dacă veți insista. Nu, domnule Reșetnicov, 10 minute deja stați, acestea nu sînt întrebări, acestea sînt discuții. Deci o să… Aveți formula, dați formula, vă rog. Propunerea. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Președinte, Eu vă rog să nu, abuziv să nu închideți microfonul, pentru că domnul președinte al comisiei cunoaște subiectul. Noi l-am discutat la comisie.

Domnul Marian Lupu: Colega… Dați propunerea.

Domnul Artur Reșetnicov: Și a fost…

Domnul Marian Lupu: Noi putem să venim, urmare a 10 minute de discuții, la un final logic, nu doar vorbărie. Logic final. Propunerea: articolul cutare îl schimbăm în forma cutare. Spuneți, vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Deci, cu regret, nu participați la ședința Comisiei securitate națională și ordine public și nu cunoașteți subiectul. Domnul președinte al comisiei cunoaște, căci noi am discutat. Nu poate fi utilizat poligraful ca probă de examinare. Ca recomandare, consultație, da. Astfel a fost formulată propunerea de a exclude proba cu poligraful, ca rezultat afirmativ sau negativ. Ca recomandare, consultare, poftim, puteți să păstrați jucărica respectivă.

Domnul Marian Lupu: Am fixat această propunere. O vom supune votului. Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov: Da, eu cred ca domnul Reșetnicov, care a avut de furcă cu tovarășul poligraf, el știe ce vorbește. Și eu cred că are și dreptate, într-adevăr, fiindcă nu poate poligraful să spună ce e de făcut cu omul acesta sau cu acesta. Trebuie să poarte un caracter consultative, cred că. Dar eu, domnule Președinte, stimați colegi, vreau să mă refer la propunerea cu includerea deputaților în această comisie.

Pe parcursul aproape a unui an de zile, presa, opinia publică, în Parlament, s- a vorbit foarte mult aici despre încercarea de a depolitiza această instituție și există dorința și din partea Parlamentului, și din partea structurii respective de a depolitiza. Atunci eu mă mir: de unde vine ideea ca să introducem acolo deputați? Deputați în comisia aceasta de 9 persoane, ce, ei o să depolitizeze? Doi deputați. Acum, dar de ce nu 4, de la fiecare fracțiune, să facem acolo un mini Parlament? Eu cred că propunerea aceasta este foarte nejudicioasă. Ia, uitați-vă ce spune articolul 40: comisia de concurs este instituită prin ordinul directorului Centrului. De cînd, care director, al cărui centru include deputați într-o comisie profesionistă a unui centru? Președintele Republicii nu include deputați. Aceasta e prerogativa Parlamentului, dar noi dacă, prin lege, am dat această competență directorului, directorul trebuie să decidă pe cine include în această comisie. Parlamentul are menirea de a supraveghea Executivul. Parlamentul poate, din cînd în cînd, să se intereseze, să vadă cum se lucrează acolo, dar instituirea comisiei unde să fie incluși 2 deputați, este o propunere nocivă. Fracțiunea Partidului Democrat roagă să vă deziceți de ideea aceasta, dar dacă insistați, noi nu votăm această propunere. Și, domnule Președinte, este rugămintea ca articolul 40 sau această propunere s-o puneți diferențiat la vot. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Cine era în continuare? Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Domnule autor, Noi, în principiu, susținem ceea ce propune domnul Diacov, referitor la deputați, fiindcă totuși atribuțiile deputatului, ca membru al Legislativului, sînt crearea legilor și o alta – controlul parlamentar, așa. Dar aici, funcția se reduce la cea executivă, de fapt, implementarea legii, așa-i? Sau politice.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Corect, da.

Domnul Igor Vremea: Și de… Nu vedem care ar fi rolul. Cu atît mai mult că sînt două persoane și ele vor sta asistenți acolo.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Eu am propus, a vota pentru...

Domnul Igor Vremea: Bine. Da.

Domnul Alexandru Stoianoglo: …varianta…

Domnul Igor Vremea: Deci o altă... Iată, Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public în cazul organizării unui concurs de angajare a persoanelor în funcții publice stipulează un termen minim de 20 de zile din momentul plasării anunțului de organizare a concursului pînă la momentul…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi am modificat proiectul…

Domnul Igor Vremea: Propriu-zis.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Asta tot am luat tot 20 de zile.

Domnul Igor Vremea: Tot 20 de zile.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, noi am acceptat.

Domnul Igor Vremea: Punctul 6, e prevăzut 10 zile. Dacă mai ținem cont că este publicat vineri, 4 zile…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Aceasta a fost propunerea…

Domnul Igor Vremea: De sărbătoare.

Domnul Alexandru Stoianoglo: …domnului Butmalai și noi am acceptat.

Domnul Igor Vremea: Da, bine.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule raportor, Spuneți, vă rog, referitor la acest poligraf. Se cunoaște că nu este o simplă unealtă, da? Și, în acest context, eu aș dori să știu: care va fi procedura, în special, de certificare a acestui așa-numit poligraf? Cine va fi administratorul acestui poligraf? Și cum se va decide cine va descifra datele acestui poligraf?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Este o procedură specială.

Domnul Viorel Chetraru: În cazul angajaților Centrului, procedura de testare va fi efectuată de către specialistul Serviciului de Informații și Securitate.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, acest specialist… Nu, noi cunoaștem că astăzi, în Moldova există doar o singură, instituție.

Domnul Viorel Chetaru: Serviciul de Informații și Securitate deține competența, aparatajul și specialistul care este responsabil.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, domnule director, nu m-ați înțeles, da? Serviciul are această unealtă, da, cine o administrează? Pentru că acolo există niște persoane care au fost undeva învățați, există careva persoane care dețin careva certificat.

Domnul Viorel Chetraru: Poligrafologul, care este angajat al Serviciului de Informații și Securitate, utilizează și administrează acest aparataj.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, eu din cîte cunosc, în Moldova există doar o singură instituție și nu este publică, dar este una de proprietar privat.

Domnul Marian Lupu: Nu e SIS-ul… (vociferări).

Domnul Alexandr Petkov: Nu, nu, nu.

Domnul Viorel Chetaru: În situația angajaților Centrului este vorba de Serviciul de Informații și Securitate.

Domnul Alexandr Petkov: Cine va descifra? Tot acea persoană?

Domnul Viorel Chetraru: Exact. Doar el.

Domnul Marian Lupu: Iată, ne-am clarificat. Sectorul privat nu are nimic aici cu Poligraf Poligrafovici. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: O propunere de natură tehnică, pentru a clarifica anumite prevederi. Articolul 4, litera b) din această hotărîre, din Regulament, de fapt, spune în felul următor: are studii superioare juridice și posedă o pregătire teoretică și practică corespunzătoare. După părerea noastră, trebuie să sune în felul următor această literă: are studii superioare juridice. Pentru că „posedă o pregătire teoretică” se prezumă că are omul studii superioare, iar „are practică corespunzătoare” prezumă faptul că are experiență în cadrul Centrului de cel puțin 5 ani.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Litera d), da, aveți în vedere?

Domnul Valeriu Munteanu: Pentru ca să nu poată fi interpretată la nesfîrșit această normă. Iar vizavi de includerea deputaților în această comisie. Acei care au propus, noi le solicităm să-și retragă această inițiativă păguboasă. Pentru că este o ingerință directă în activitatea acestui Centru. Și acei care au făcut propunerea trebuie să și-o retragă. Mulțumesc.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, acceptată propunerea dumneavoastră la prima întrebare. Eu sînt de acord.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai: Da. Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnule Stoianoglo, Eu am propus la comisie că, în afară de plasarea anunțului pe pagina web a Centrului, să fie publicat și în alte surse de publicitate, Monitorul Oficial și alte surse.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Aceasta care propunere? Numărul propunerii, care-i?

Domnul Ion Butmalai: Ea nu este în sinteză punctul (7) din Regulament.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Și nu am acceptat propunerile dumneavoastră. Care e problema?

Domnul Ion Butmalai: Și articolul 25 am propus, în sinteză tot nu este. Candidații care au obținut la proba scrisă nota finală mai jos de 7, sînt excluși din concurs. Noi am decis …

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi am exclus 7.

Domnul Ion Butmalai: Păi, în sinteză nu este.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi am exclus. Această propunere a fost acceptată.

Domnul Ion Butmalai: Și pentru stimații colegi, ca să fie clar, domnul Diacov Dmitri Gheorghevici a adus aici niște argumente că nu trebuie incluși deputații în Comisia de concurs. Eu solicit, comisia de profil – Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a decis, noi am votat, și trebuie suspus votului. Pentru că în Regulamentul respectiv, conflictul de interese… Noi cunoaștem foarte bine la Centru cine, a cui e nănaș, cine-i cumetru și este necesar să fie un concurs transparent. Și eu nu văd nici o încălcare de legislație. Punctele 45… 46 – conflictul de interese. Noi am propus doar în baza articolelor respective. În sinteză nu este.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule deputat, Toate propunerile dumneavoastră am examinat în cadrul comisiei…

Domnul Ion Butmalai: Și încă o micuță întrebare: președintele comisiei…

Domnul Alexandru Stoianoglo: … și dumneavoastră știți că majoritatea dintre ele au fost acceptate.

Domnul Ion Butmalai: …cum se alege, de către comisie sau cum?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Au fost acceptate majoritatea.

Domnul Ion Butmalai: Păi, în sinteză nu este. Trebuie de văzut. Pentru că noi omitem greșelile acestea, repede, repede și cineva șiretlicurile acestea le folosește. Și încă o întrebare micuță. Cine alege președintele comisiei? Membrii comisiei care sînt numiți prin ordinul directorului? Sau cum se aleg președintele, vicepreședintele și secretarul? Nu este stipulat expres în Regulament.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, președintele comisiei este ales de membrii comisiei.

Domnul Ion Butmalai: Trebuie de stipulat în ce condiții și cum este ales: președintele, vicepreședintele și secretarul. Și în proiectul de hotărîre, articolul 2, dacă va fi votat, prezenta hotîărîre intră în vigoare de la data de 1 decembrie. Noi deja avem …

Domnul Alexandru Stoianoglo: Acceptat. Noi am discutat despre aceasta.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Domnule Președinte, Eu propun să tragem linia cu tovarășul poligraf. Și să-mi permiteți ca să felicităm colegii noștri din Partidul Liberal Democrat cu 5 ani de la fondare, este vorba de ziua de mîine, să le dorim succes și important: să nu se usuce stejarul. Și acum cred că ar fi bine ca Fracțiunea PLDM să solicite o pauză, ca să ne pună cîte o cafea, pentru că-i mare sărbătoare – 5 ani de la fondarea Partidului Liberal Democrat din Moldova. Mulțumesc. Felicitările noastre, stimați colegi. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Mulțumesc, domnule Președinte Ghimpu, pentru felicitările adresate Fracțiunii noastre, Partidului. Noi, într-adevăr, solicităm o pauză, pentru a discuta subiectul cu componența Comisiei de concurs, de maxim 10 minute. Și-i invităm pe domnul Diacov și pe domnul Chetraru la ședința noastră în sala Fracțiunii. Iar cafeaua și celelalte mai spre seară.

Domnul Marian Lupu: Зажали кофе. Deci dacă invitați oamenii încolo, puneți-le cîte o cafeluță. Domnule președinte al comisiei, Mulțumesc.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a continua ședința plenului. Stimați colegi, Rog, repetat, să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a continua ședința plenului. La proiectul nr.2694 vom reveni ulterior. Proiectul de Lege nr.2 privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. Guvernul.

Domnul Ștefan Chitoroagă – viceministru al agriculturii și industriei alimentare: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Spre atenția dumneavoastră se propune aprobarea proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. Necesitatea modificării anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie '95 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului este cauzată de rezultatul comercializării unor fonduri fixe neutilizate de Institutul Național pentru Zootehnie și Medicină Veterinară Societății cu Răspundere Limitată (SRL) ”Frigoral”, la momentul actual proprietatea SRL ”Papermoon”.

Acest proiect are drept scop executarea prevederilor articolului 3 din Legea nr.1308 din 25.07.97 privind prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a pămîntului, care prevede că terenurile pe care sînt amplasate construcții, instalații inginerești, plantații multianuale și alte bunuri imobiliare, se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Bunurile imobile, amplasate pe terenul respectiv, au fost comercializate la licitație în anul 2006 de către Institutul Științifico-Practic de Biotehnologie în Zootehnie și Medicină Veterinară către SRL ”Frigoral”, la moment proprietatea SRL”Papermoon”. Materialele, care au stat la baza elaborării proiectului nominalizat mai sus, au fost întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la vînzarea – cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008. Astfel, în conformitate cu prevederile Regulamentului nominalizat mai sus, Institutul Național de Cercetări și Proiectări în Domeniul Amenajării Teritoriului, Urbanism și Arhitectură ”Urban-Proiect” a elaborat studiul privind determinarea suprafeței terenurilor aferente acestor construcții, propuse pentru excludere, care constituie 1,09 ha. În contextul celor menționate, modificarea legii nominalizate va permite, în conformitate cu legislația în vigoare, comercializarea terenurilor aferente construcțiilor private către proprietarul acestora, la momentul actual SRL ”Papermoon”. Ca rezultat, se vor respecta drepturile constituționale ale agentului privat la legalizarea terenurilor aferente.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Înțeleg că licitația a fost în 2006. Așa scrie și în nota informativă. Care-i valoarea acestui hectar și o sută de ari sau cît…

Domnul Ștefan Chitoroagă: N-a fost făcută…

Domnul Mihai Godea: …un hectar și zece ari?

Domnul Ștefan Chitoroagă: N-a fost făcută o evaluare să vă pot spune acum care este valoarea.

Domnul Mihai Godea: Pentru că, în mod normal, atunci cînd s-au comercializat aceste imobile, trebuia atunci de scos din lista terenurilor și comercializate odată cu imobilul.

Pentru că, ceea ce propuneți dumneavoastră, eu înțeleg că s-a făcut ce s-a făcut în 2006, dar asta-i fraudă curată. Un teren de un hectar și, în municipiul Chișinău, cît costă? 2 milioane de euro?

Domnul Ștefan Chitoroagă: El, domnilor deputați, va fi vîndut conform Legii nr.1308, ca teren aferent.

Domnul Mihai Godea: Eu asta înțeleg. La preț normativ?

Domnul Șefan Chitoroagă: La prețul normativ, da.

Domnul Mihai Godea: Păi, nu-i fraudă? Hoție curată, domnule ministru. Mulțumesc.

Domnul Ștefan Chitoroagă: Acest lucru s-a întîmplat în 2006…

Domnul Mihai Godea: Eu nu cred că noi trebuie să susținem acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Проект, господин рапортор, проект предполагает изъятие у Исследовательского института гектара земли как неиспользуемый…

Domnul Ștefan Chitoroagă: Așa.

Domnul Oleg Reidman: …так я понимаю, да, как неиспользуемый?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Da.

Domnul Oleg Reidman: Он всегда не использовался?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Da, el și pînă acum nu este utilizat.

Domnul Oleg Reidman: Всегда не использовался.

Domnul Ștefan Chitoroagă: Da, da.

Domnul Oleg Reidman: А зачем же он тогда ему был нарезан, в свое время, этому институту?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Unitatea, agentul economic nu poate efectua mai departe activități, neavînd terenul ca proprietate, adică nu poate să se…

Domnul Oleg Reidman: Я не говорю, я не говорю про agent economic, я говорю про институт. Мы изымаем у Института землю как неиспользованную институтом, așa-i?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Așa-i, așa-i.

Domnul Oleg Reidman: Она всегда не использовалась институтом?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Da, de cînd este clădirea ceea amplasată, care e construcție nefinisată, ea n-a… acest teren n-a fost utilizat.

Domnul Oleg Reidman: Это когда конструкция уже nefinisată была? Я понимаю, я спрашиваю о другом. Завтра, даст Бог, Республика Молдова разбогатеет, мы начнем науке давать больше денег. И наука начнет функционировать, начнет развиваться. И где мы возьмем территорию институту, чтобы он мог свои исследования проводить? Будем покупать у экономического агента? Мы смотрим вообще вперед хотя бы на 3-4 года?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Construcția este înstrăinată…

Domnul Oleg Reidman: Încă o dată, construcția. Eu…

Domnul Ștefan Chitoroagă: Conform proiectului ”Urban-Proiect”, este normativul care-i revine la această construcție.

Domnul Oleg Reidman: OK.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Bannicov – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Господин вице-министр, Вот вы только что сказали, что земля будет продана по нормативной цене.

Domnul Ștefan Chitoroagă: Odată…

Domnul Alexandr Bannicov: Так ведь?

Domnul Ștefan Chitoroagă: da…

Domnul Alexandr Bannicov: Здесь есть рапорт Комиссии по сельскому хозяйству, подписанный господином Баланом, и здесь четко написано, что данный земельный участок будет продан по цене… рыночной цене, определенной в данном населенном пункте. То есть, Вы не согласны с тем, что здесь написано?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Sîntem de acord, de ce nu?

Domnul Alexandr Bannicov: Но вы же только что сказали, один раз ответили, второй раз ответили, говорите, что по нормативной цене. А здесь совсем другая цена указана. То есть, что это? Как-то непонятно мне. То есть, Вы пытаетесь нас или ввести в заблуждение, или что?

Domnul Ștefan Chitoroagă: El va fi pe prețul normativ care este în…

Domnul Alexandr Bannicov: Это в Законе написано, что prețul normativ. Закон называется ”Prețul normativ și vînzarea – cumpărarea terenului aferent”. А я вас спрашиваю конкретно по данному конкретному случаю: Как будет продана земля?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Prețul normativ.

Domnul Alexandr Bannicov: То есть, не в соответствии с данным вот рапортом?

Domnul Marian Lupu: А в рапорте что написано?

Domnul Alexandr Bannicov: В рапорте написано, что будет продано по цене, рыночной цене, определенной для данного населенного пункта.

Domnul Ștefan Chitoroagă: Agentul economic este de acord să fie comercializat, cum dumneavoastră specificați în… de și este în raport.

Domnul Alexandr Bannicov: То есть, должна быть указана четко цена, по которой будет продан данный земельный участок.

Domnul Marian Lupu: Fixat.

Domnul Ștefan Chitoroagă: Bine. O să fixăm.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Depinde cum noi o să votăm acum: se vinde la prețul pieței sau la preț normativ. Fiindcă toți acei care cumpără clădiri au dreptul la privatizarea terenului aferent. Și, dacă să recunoaștem, noi avem o legislație care permite celora care au privatizat o cocioabă, coștireață să ia terenuri pe nimic. De aceea, cred, noi trebuie să revenim și la această problemă, să vedem cu preț normativ. Cu toate că este o problemă aici, că avem multe construcții nefinalizate, nefinisate și stau, și din cauza aceasta undeva se merge spre aceea ca să le punem în mișcare și prețul este mic la privatizare, ca teren aferent.

Dar eu vreau să revin, să abordez și alt subiect, ce ține de, un coleg a zis aici că avem, că e teren transmis Institutului de Științe, care l-a înființat, vă amintiți, Bodiu Ivan Ivanovici, fermă la Maximeni, frumoasă care era. Noi avem, stimați colegi, mult pămînt astăzi care-i transmis în posesia instituțiilor științifice. Instituțiile nu mai există. Aceste sute de mii de hectare sînt date și le folosesc unii agenți sau unii cetățeni, care spală foarte mulți bani. Așa că, eu cred, noi trebuie să revenim la acest subiect și să vedem: dacă este institutul, înseamnă că să vedem ce face el astăzi și cît teren îi rămîne? Dacă nu este institutul, să luăm pămîntul și să-l dăm oamenilor, fiindcă acest pămînt aparține satelor Republicii Moldova. Și aici, cred, ar fi foarte corect. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracțiunea PLDM: Domnule viceministru, Spuneți, vă rog, despre ce fel de construcție este vorba și ce suprafață are ea, astfel încît avem 1ha aferent?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Este o construcție nefinisată de 2210 m2.

Domnul Gheorghe Mocanu: Nefinisată, da?

Domnul Ștefan Chitoroagă: Nefinisată.

Domnul Gheorghe Mocanu: Am înțeles. Mersi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Veaceslav Bondari: Domnule viceministru, Eu, cînd domnul Drangoi a privatizat clădirea aceasta, lucram ca șef în Inspectoratul Fiscal și știu foarte bine că el a privatizat pămîntul. Pămînt aferent. Și aici este vorba despre parcul de vizavi de institut, unde sînt puși copaci exotici. Și nu a fost de acord cu lucrul acesta fostul director al institutului domnul Șumanski, și după aceasta a fost concediat de la lucru. Și nu induceți în eroare Parlamentul. Și, din pricina aceasta, în comisie a scris că, dacă el dorește, numai să fie vîndut prin preț de piață, dar nu așa cum scrieți în legea aceasta. Spun din start: aceasta e ”afioră”.

Domnul Ștefan Chitoroagă: Nu este privatizat nici un teren acolo, la… (rumoare în sală).

Domnul Marian Lupu: Bine, stați puțin. Nu… Stimate coleg… (rumoare în sală). Stimate coleg, Nu, dumneavoastră ați avut timp la microfon să spuneți toate lucrurile acestea. Alte întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Ion Balan: Domnilor deputați, Comisia agricultură și industrie alimentară a examinat proiectul de lege pentru modificarea anexei la Legea nr.668 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului, prezentat de Guvern, și expune următoarele. Prin proiectul prezentat se propune excluderea din lista nominalizată a suprafeței de 1,1 hectare de teren cu destinație agricolă aferente bunurilor immobile, comercializate în anul 2006 la licitație cu strigare pentru acoperirea datoriilor financiare a Institutului Național pentru Zootehnie și Medicină Veterinară față de stat. În rezultatul licitației, bunurile imobile au fost procurate de către SRL ”Frigoral”, care ulterior au fost vîndute Societății Comerciale ”Papermoon” – SRL. Dat fiind faptul că terenurile aferente bunurilor imobile sînt proprietatea statului, întreprinderea menționată nu poate atrage investiții, inclusiv străine, pentru folosirea eficientă a bunurilor fixe, care ar da posibilitate de creare a noilor locuri de muncă și ar contribui la dezvoltarea localității Maximovca. Prin avizele prezentate, Comisia politică externă și integrare europeană, Comisia drepturile omului și relații interetnice, Comisia protecție socială, sănătate și familie, Comisia economie, buget și finanțe, Comisia administrație publică și dezvoltare regională au propus proiectul de lege spre examinare și adoptare în ședința de plen a Parlamentului. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică informează că, în urma dezbaterilor, proiectul menționat nu a întrunit numărul necesar de voturi și nu a adoptat nici o decizie. Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului atrage atenția că, potrivit articolului 3 alineatul (3) din Legea nr.1308 privind prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a pămîntului, se interzice înstrăinarea separată a terenurilor pe care sînt amplasate construcții, instalații inginerești, plantații multianuale și alte bunuri imobile. Iar, conform articolului 52, alineatul (4) din Legea nr.121 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, bunurile proprietate publică pot fi înstrăinate împreună doar cu terenul aferent care formează complexul de bunuri imobile amplasate pe acest teren.

Prin urmare, terenurile nominalizate în proiect trebuiau, în primul rînd, excluse din Legea nr.668 și trecute din domeniul public în domeniul privat al statului, apoi bunurile imobile – comercializate împreună cu terenul. Direcția menționează că, în acest caz, acceptarea proiectului în forma prezentată va conduce la prejudicierea statului cu o sumă considerabilă, care nu va fi încasată la bugetul de stat. Pentru a nu admite careva prejudecări statului, consideră că proiectul urmează a fi completat cu un articol nou, articolul II, care să prevadă clar procedura de utilizare mai departe a terenului ce urmează a fi exclus din Legea nr.668, precum și modalitatea de stabilire a prețului de comercializare. Comisia, sesizată în fond, susține obiecțiile și propunerile Direcției generale juridice și propune Parlamentului proiectul de Lege cu nr.2 din 02.01.2012 spre aprobare în prima lectură cu următoarele amendamente pentru lectura a doua: 1) articolul unic va deveni articolul I care se completează cu următoarea sintagmă: poziția ”total”, cifrele 22180,99 se substituie prin cifrele 22179,89; 2) se completează cu articolele II și III cu următorul cuprins: Articolul II – Prin derogare de la prevederile Legii nr.1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a pămîntului cu suprafața 1,1 ha, exclus conform articolului 1 din prezenta lege, se vinde ca teren aferent construcțiilor deținătorului acestora la prețul de piață din zona respectivă a localității. Articolul III – Guvernul va schimba categoria terenului de 1,1 ha în conformitate cu articolul 8 din Codul Funciar”. Cu amendamentele sus-numite, Comisia agricultură și industrie alimentară propune proiectul de lege menționat spre examinare și aprobare în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Bannicov: Вы сказали, что по цене, рыночной цене, определенной для данного населенного пункта. По моему мнению, надо добавить еще один пункт и написать «но не ниже нормативной цены», потому что рыночная цена в данном населенном пункте может быть ниже рыночной.

Domnul Ion Balan: Se acceptă.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil și a propunerilor înaintate și acceptate de comisie, supun votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea.

Proiectul nr.2 este aprobat în primă lectură. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule Președinte al ședinței, Dar totuși cum s-au finalizat dezbaterile pe marginea proiectului nr.2694? Deputații trebuie să știe. Noi am participat la dezbateri, ați anunțat o pauză, pe urmă am revenit cu toții la ședința în plen și – nimic. Cine a luat decizia să terminăm dezbaterile?

Domnul Marian Lupu: Eu. Ca Președinte…

Domnul Grigore Petrenco: În baza la ce?

Domnul Marian Lupu: Ca Președinte al ședinței. În baza Regulamentului.

Domnul Grigore Petrenco: Dar care a fost… care este rezultatul acestor pauze?

Domnul Marian Lupu: Dați-mi voie să vă spun. Luați Regulamentul și citiți-mi articolul sau paragraful care spune altfel. Și atunci discutăm. Cu vorbe goale…

Domnul Grigore Petrenco: Vreți articolul? Eu pot să vă numesc articolul 63…

Domnul Marian Lupu: De vorbe goale m-am săturat.

Domnul Grigore Petrenco: Sînt trei…

Domnul Marian Lupu: Deci noi am discutat, eu am anunțat că la vot asupra acestui proiect revenim ulterior. Informația a fost furnizată. Stimate coleg, Conducerea ședinței și normele de procedură intră în competența Președintelui ședinței. Numiți, vă rog, articolul care spune altfel. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Numesc: articolul 63. Sînt 3 variante de dezbatere în… a proiectelor. Deci, în urma dezbaterii proiectului, Parlamentul poate adopta una din următoarele decizii: a) adoptarea; b) remiterea proiectului în comisie; c) aprobarea proiectului de lege în primă lectură și pregătirea lui pentru a fi dezbătut în a doua lectură și d) respingerea proiectului. Voi, care variantă din acestea…

Domnul Marian Lupu: Citiți-mi, vă rog, unde-i scris în Regulament…

Domnul Grigore Petrenco: …ați aplicat?

Domnul Marian Lupu: …că această finalitate sîntem obligați să o asigurăm în cadrul aceleiași ședințe a plenului Parlamentului?

Domnul Grigore Petrenco: Ehe… (Rîde.)

Domnul Marian Lupu: Păi, nu: ehe. Vă rog frumos. Citiți și fiți mai bine dotați profesionist. Deci, proiectul nr.2 a fost aprobat, în primă lectură. Stimați colegi, Proiectul de Lege nr.2759 pentru modificarea și completarea Codului fiscal. Inițiativa domnului deputat Guma. Domnule Guma, Lăsați telefonul la o parte și veniți la tribună.

Domnul Valeriu Guma – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Vin în fața dumneavoastră ca autor al proiectului de Lege pentru completarea Codului fiscal, ce ține de metodele de impozitare indirectă. Sînt mai multe modificări la diferite articole. Ca esență, unele sînt redacționale, altele țin de concretizări. Avînd în vedere că noi am menționat și cînd am adoptat politica fiscală, că este ceva nou pentru Republica Moldova, populația trebuie să fie bine documentată, informată. Unele momente chiar, probabil, a fost nevoie să le precizăm. De aceea, sensul acestor prevederi sînt nu numai de a modifica o dată în calendar. Ideea este ca populația să aibă posibilitate să… și claritate, depunînd declarațiile și făcînd niște declarații la Inspectoratul Fiscal, să fie, cu certitudine, că legea îi protejează și aceste sume care vor fi depuse în conturile bancare, arătînd

46 proveniența lor, să nu fie… să fie excluse din baza impozabilă, ca noi să putem să tragem linia odată și să mergem în această politică fiscală prin metode indirecte. Participanții la aceste impuneri să fie protejați, ca să nu fie, să spunem așa, diferite tratamente ale legii atît de populație, de persoanele fizice la care se referă aceste metode, cît și de Inspectoratul Fiscal. De aceea, am venit în fața dumneavoastră și rog, avînd în vedere că ține de termene concrete, astăzi sîntem în luna decembrie și mai avem cîteva săptămîni pînă la sfîrșitul anului, că aceste prevederi și modificări care îmbunătățesc cadrul legal pentru persoanele fizice, îi dă posibilitate Inspectoratului Fiscal să-și activeze clar și să-și exercite toate atribuțiile, să fie votat în două lecturi Avînd în vedere că nu știu cum s-a primi și este și rugămintea către Aparatul… Președintele Parlamentului, promulgarea acestei legi, noi am venit cu un termen care, la momentul actual, cînd am venit cu această inițiativă, a durat deja cîteva săptămîni, să prevedem termenele ca să dovedim să putem publica această lege în Monitor. Era ideea de 20 decembrie, dar poate ar fi și propunerea mea, ca autor, să vedem 28 decembrie, ca să nimerească într-o săptămînă-două în Monitorul Oficial și să fie legea valabilă. Mulțumesc. Dacă sînt întrebări, sînt gata să răspund.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Rog comisia. Este o întrebare. Domnule Guma, Îmi cer scuze. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Punctul 5 din proiectul de lege, articolul 227 cu indicele 7 din lege, la alineatul (6) propuneți următoarea modificare. O să citesc doar alineatul, doar articolul… doar propoziția a doua. …

Domnul Valeriu Guma: Încă odată, repetați, vă rog, care-i… Punctul care-i, din proiectul de lege?

Domnul Valeriu Munteanu: Punctul 5, modificări la articolul 226 cu indicele 7.

Domnul Valeriu Guma: Citiți, vă rog, căci nu găsesc.

Domnul Valeriu Munteanu: Citesc: la declarația privind disponibilul de mijloace bănești va fi anexată copia originalului prezentat cu traducerea în limba română, autentificat notarial, cu excepția celor întocmite în limba rusă sau în limba engleză. Eu cred că este un exces de zel vizavi de cele întocmite în limba rusă. Cred că și aceasta, în ordine legală, trebuie tradusă în limba română. Ce părere aveți vizavi de propunerea noastră?

Domnul Valeriu Guma: Noi am făcut cum prevede legislația, dar eu nu văd aici o mare diferență.

Domnul Valeriu Munteanu: Deci sînteți de acord să fie păstrată, să nu fie necesară traducerea doar celor întocmite în limba engleză, iar cele în limba rusă să fie traduse în limba română. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte… Microfonul nr.5. Alte întrebări.

Domnul Oleg Bodrug – Fracțiunea PL: Două amendamente, domnule autor, venim cu propunerea. E vorba de articolul 226 alineatul (1) declararea disponibilă de mijloace bănești. Nu citesc tot articolul, dar după cuvintele… este vorba de declarare, se depune la Inspectoratul Fiscal de Stat territorial, după locul domiciliului sau reședinței de adăugat: sau Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Este vorba de confidențialitate și, în cazul de față, cînd sînt și rezidenți, și nerezidenți, ar fi poate potrivită și această propunere.

Domnul Valeriu Guma: Se poate. Da, se acceptă.

Domnul Oleg Bodrug: Și al doilea deja, ați spus dumneavoastră, este vorba, într-adevăr, de a prelungi data de pînă în 28 decembrie. Astăzi sîntem în 7 decembrie. Avînd în vedere că sînt… este vorba de două lecturi și publicarea în Monitorul Oficial, nici nu avea…

Domnul Valeriu Guma: …sens.

Domnul Oleg Bodrug: …efect ceea ce propuneți dumneavoastră, dacă nu vom veni cu propunerea de 28 decembrie.

Domnul Valeriu Guma: Da, mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati – Fracțiunea PCRM: Da, mulțumesc. Deci domnule Guma, Vreau să vă rog să nu vă dați la provocări din partea domnului Muntean, care încearcă să promoveze aici niște lucruri care contravin Constituției. Respectiv, de aceea, vă rog eu foarte mult ca, în sensul acesta, să respectați întocmai prevederile articolului 13. Mulțumesc.

Domnul Valeriu Guma: Eu am menționat: conform legislației în vigoare.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Veaceslav Bondari: Domnule autor, În articolul 51 este vorba că întoarcem la suma pînă la 300 de mii?

Domnul Valeriu Guma: Poftim?

Domnul Veaceslav Bondari: Pînă la 300 de mii, deținătorii de patente am în vedere.

Domnul Valeriu Guma: Noi, din 2013 avem 100 de mii.

Domnul Veaceslav Bondari: Da.

Domnul Valeriu Guma: Da, la 100 de mii.

Domnul Veaceslav Bondari: Nu, dar aici este vorba…

Domnul Valeriu Guma: Dar acei care au activat în bază de patentă anul acesta sînt 300 de mii.

Domnul Veaceslav Bondari: Da.

Domnul Valeriu Guma: Conform prevederilor anului la care se depune declarația. Dacă el este astăzi 300 de mii, evident, este vorba de 300 de mii.

Domnul Veaceslav Bondari: Pînă la 300 de mii.

Domnul Valeriu Guma: Pînă la 300 de mii, da.

Domnul Veaceslav Bondari: Bine.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Pentru că am fost vizat. A fost o propunere obiectivă ce ținea de proiectul de lege. N-a fost nici o provocare. Provocări fac comuniștii, iar obligativitatea cunoașterii limbii române și respectarea acesteia este un imperativ pentru toată lumea. Demult, nu doar Țările Baltice, acum, mai recent, am fost și în Asia, în foste țări ale Uniunii Sovietice și acolo știu să-și respecte poporul și limba lor în detrimentul veleităților sovietice. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu vă mulțumesc. Eu vreau să vă rog să ne ocupăm de problematica propriu-zisă a proiectului, anume de cea care vizează întreprinderile mici, patentarii, iar orișicare lege organică va corespunde, cu siguranță, normelor și prevederilor constituționale. Domnule președinte al comisiei, Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de lege și propune Parlamentului aprobarea acestuia în primă lectură și adoptarea lui în a doua lectură.

Însă, ținînd cont că noi astăzi îl votăm în primă lectură și în a doua lectură, vreau încă o dată să recapitulez amendamentele care au fost propuse. Domnul Bodrug a propus amendamentul ca, pe lîngă inspectoratele teritoriale, unde domiciliul sau reședință, să fie introdus și Inspectoratul Central, ceea ce, cel puțin în opinia mea, este un lucru rezonabil. De aceea, trebuie de susținut. Al doilea. Data de 20 decembrie să fie substituită cu data de 28 decembrie. Și, dacă se insistă, atunci la articolul 226, punctul 6 să fie scris cu… să fie eliminat textul: ”cu excepția celor” și mai departe după text. Deci să rămînă doar copia originală prezentată cu traducerea în limba de stat, autentificată notarial.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Precizez, pentru că domnul președinte al comisiei a făcut referință la propunerea pe care am enunțat-o. Eu am spus: doar sintagma în limba rusă să fie exclusă, iar în limba engleză să rămînă. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Deci, ca să înțelegem noi mai bine. Una din limbile străine, ce a fost exclusă? Rămîne doar în limba engleză? Și dacă oamenii solicită și în limba rusă? (Rumoare în sală.) Ce facem? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Dacă îmi permiteți. Acest lucru putea să-l explice și domnul Ioniță, este vorba despre declarații.

Domnul Veaceslav Ioniță: Autorul este de acord.

Domnul Valeriu Munteanu: Autorul este de acord.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule Munteanu, Autorul este de acord cu opinia dumneavoastră.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră proiectul nr.2759 pentru aprobarea acestuia în primă lectură. Cine este pentru rog să voteze. Sectorul nr.1, votează, nu? Nu votează. Majoritatea. Proiectul este aprobat în primă lectură. Respectiv… (Rumoare în sală.) Deci, stimați colegi, La nr.2759 nu sînt sigur. Este o lege importantă și nu sînt sigur că ajungem la necesarul de voturi, pentru a aproba această lege în lectura a doua, iată, datorită unui amendament micuț. Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Guma: Domnule Președinte, Eu insist ca aceste prevederi referitor la limbi să rămînă așa cum a fost în redacția propusă de autor, fiindcă, într-adevăr, avem nevoie ca populația, avînd un element foarte sensibil ce ține de declarare, oamenii și așa sînt înfricoșați și vorbitorii de limbă rusă trebuie să cunoască bine ce se petrece în declarația lor, avînd în vedere situația la momentul actual.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Valeriu Guma: Trebuie noi să înțelegem că este necesar.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Este vorba de o modificare importantă din punct de vedere economic și, implicit, din punct de vedere social. Și, în acest context, beneficiile reale, economice și sociale, urmare a adoptării acestui proiect, pot fi periclitate pe motivul unei abordări de natură deloc economică, poate mai mult ideologică. Pe care motiv, eu aș solicita, încă o dată, poziția grupurilor politice, pentru a determina posibilitatea supunerii votului în a doua lectură a acestui proiect. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Domnule Președinte, Poziția noastră. Noi înțelegem că este necesară această modificare, însă, dacă se va exclude limba rusă, noi nu vom vota și vă spun de ce. Este Lege cu privire la funcționarea limbilor în Republica Moldova, unde este strict indicat că declarațiile pot fi și în limba rusă.

De aceea, noi vrem să știm exact poziția autorului. În cazul în care se acceptă propunerea liberalilor, noi atunci nu votăm acest proiect.

Domnul Marian Lupu: Autorul și-a expus poziția, cerînd să fie menținută varianta inițială care a fost propusă. Microfonul nr.3.

Doamna Zinaida Chistruga – Fracțiunea PCRM: Fracțiunea PCRM va vota acest proiect, cu condiția expusă anterior: să rămînă în varianta…

Domnul Marian Lupu: Inițială.

Doamna Zinaida Chistruga: …inițială, fără a se accepta propunerea liberalilor.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Mulțumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Nici nu mă așteptam la altă luare de poziție din partea celor care au ieșit de la comuniști – tot comuniști au rămas ca și idei și ca și abordări. Eu cred că trebuie să scăpăm de… spuneam, de aceste veleități sovietice și de aceste lucruri care, iată, le avem prezente timp de douăzeci și ceva de ani de cînd sîntem independenți. Limba engleză este o limbă de circulație internațională, dar considerăm că limba rusă nu-și are locul aici, trebuie să fie tradus în limba română. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Dați-mi voie să vă spun o chestie, că există un șir întreg de limbi oficiale la nivel de ONU și atunci să avem aceeași abordare, aceleași principii, deloc diferențiate. Căci nu există limbă de categoria întîi sau limbi de categoria a doua. Eu am înțeles situația. Eu vă rog foarte mult. Oleg Moiseevici, Eu am înțeles situația. Pozițiile le am și, în acest context, vorbesc despre varianta originală a acestui proiect, în modul în care ea a fost propusă de autori. Supun votului adoptarea în a doua lectură, în aceste condiții, a proiectului nr.2759. Varianta inițială. (Rumoare în sală.) Varianta inițială. Pentru stenogramă, să fie clar.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 26.

Domnul Marian Lupu: O clipă. Sectorul întîi – 26. Sectorul nr.2 și sectorul nr.3? (Rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Cu tot respectul.

Domnul Marian Lupu: Eu acuș vin și o să pun și amendamentul acesta la vot. (Rumoare în sală.) Facem. Care-i diferența că-i unu, doi sau doi, unu. Vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 33.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.3? Eu zic că supun votului, într-adevăr, și o voi face.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Cu tot respectul, este…

Domnul Marian Lupu: Dați-i voie numărătorului, domnule Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu: Este impropriu acest lucru ca să puneți ceva pînă nu s-a pus amendamentul la vot. Logic se pun întîi amendamentele…

Domnul Marian Lupu: Bine. Recunosc lucrul acesta și o să pun la vot lucrul acesta.

Domnul Valeriu Munteanu: Atunci trebuie să anulați ceea ce ați început, pentru că…

Domnul Marian Lupu: Lăsați…

Domnul Valeriu Munteanu: Cineva nu poate să-și manifeste…

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.3?

Domnul Gheorghe Mocanu: Situația un pic se schimbă dacă se pune întîi amendamentul la vot și după care…

Domnul Marian Lupu: Eu înțeleg, colegi. Eu o să fixez acum rezultatele, dar…

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă rog, sectorul nr.3, dacă puteți să ridicați încă o dată… (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: N-o să anunț rezultatul, fiindcă eu deja văd rezultatul. Amendamentul n-o să fie susținut de plen. (Rumoare în sală.) E evident acest lucru. Mie îmi pare că este evident.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule… Anulați votul definitiv…

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi…

Domnul Gheorghe Brega: Și să trecem cum se… după regulă: întîi amendamentul, apoi legea în întregime. Așa e regula.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, vă rog.

Domnul Gheorghe Brega: Nu-i nimic, nici o problemă.

Domnul Marian Lupu: Domnule Gheorghe…

Domnul Gheorghe Brega: Nu trece, nu trece. Noi știm că nu trece.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, vă rog, dar atunci cînd la microfon s-ar fi spus foarte clar de deputat: stimate domnule Președinte, insist să fie supus votului acest lucru. Nu a sunat acest lucru de la microfon. Pozițiile au fost anunțate anterior. Dați-mi, vă rog, rezultatele pentru sectorul nr.3. Sau eu le anunț zero. Sectorul nr.3, avem niște rezultate sau nu? Nu avem. Am ajuns noi la proiecte de ordin economic, băgăm peste tot chestii ideologice. Unde ajungem noi, stimați colegi, cu toate lucrurile acestea? Ni-i în cot, se primește, de patentari. Ne interesează pe noi cum sună sintagma. Aceasta contează cel mai mult. Care este rezultatul? Eu fixez rezultatul zero în sectorul nr.3. 59 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Am fixat 59 de voturi. N-am fixat rezultatul. Stați puțin. Acum, amendamentul propus de stimatul coleg de la microfonul nr.5, ca să fie exclusă limba rusă. Cine este pentru susținerea acestui amendament rog să voteze. Rog să voteze. Eu rog să voteze.

Domnul Valeriu Munteanu: Dați-mi voie să…

Domnul Marian Lupu: Eu rog să voteze. Am terminat exercițiul de vot. 59 de voturi. Legea este adoptată în a doua lectură. Constat acest lucru. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Domnule Președinte al ședinței, Aveți dreptate că limba oficială a statului a devenit un instrument politic, ceea ce este rușine pentru noi. Nu poate fi politic și nici ideologic. Limba este limba statului și se numește limbă oficială. Și în toate statele documentele se scriu în limba oficială a statului. Cînd este vorba de străini, atunci limba engleză, că-i limbă, așa, recunoscută ca limbă internațională.

Domnul Marian Lupu: Dar și limba rusă e limbă străină, domnule Președinte. E limba altui stat, ca și limba engleză.

Domnul Mihai Ghimpu: Poftim?

Domnul Marian Lupu: Limbă rusă, limba engleză sînt limbi străine.

Domnul Mihai Ghimpu: Limba rusă este limba care a distrus limba română. Limbă de ocupație în Republica Moldova. Înțelegeți dumneavoastră ori nu?

Domnul Marian Lupu: Și aceasta…

Domnul Mihai Ghimpu: Din cauza limbii ruse la noi astăzi moldovenii spun: apasă pe ”tormoz”, cum am mai spus eu odată lucrul acesta.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Mihai Ghimpu: Înțelegeți dumneavoastră?

Domnul Marian Lupu: Oare chiar…

Domnul Mihai Ghimpu: Ia întrebați-i pe Fracțiunea Comuniștilor dacă cunosc ei limba? Întrebați-i ce înseamnă ”portărel”.

Domnul Marian Lupu: Bine. Eu chiar nu mă gîndeam că la Legea cu patentele noi o să ajungem la asemenea chestiuni. Microfonul nr.3. (Rumoare în sală.)

Domnul Dumitru Diacov: Da, domnul… (Rumoare în sală.) Stimați colegi, Și domnule Ghimpu, Apăsați pe ”tormoz”, vă rog, și liniștiți-vă. Eu cred că noi nu trebuie să complicăm situația și atmosfera în Parlament într-o chestiune destul de simplă. Buletinele de vot care ne votează oamenii și… sînt în două limbi și…

Domnul Marian Lupu: Iar Constituția este Constituție.

Domnul Dumitru Diacov: Hai să… Și este vorba de declarație, un document financiar. De ce noi complicăm situația? Avem cetățeni, persoane fizice, care se confruntă cu această situație.

Domnul Marian Lupu: Bine. (Rumoare în sală.) Eu am constatat rezultatele votului și faptul că legea a fost adoptată în a doua lectură. Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Guma: Domnule Președinte, La lege, noi am vorbit: 28 decembrie a rămas data aceasta, care am…

Domnul Marian Lupu: Am fixat. Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug: Domnule Președinte, Noi înțelegem că, astăzi, au apărut mai multe tancuri, dar am venit cu două amendamente. E vorba de 28 decembrie și Inspectoratul Principal Fiscal de Stat. N-au fost puse la vot. Au fost susținute și de autor, și de raportorul din partea Comisiei economie, buget și finanțe. Cum de înțeles?

Domnul Marian Lupu: De înțeles în felul următor. Tot ce a fost acceptat de către autor și nu a fost spus altceva…

Domnul Oleg Bodrug: Păi, da, dar asta nu-i varianta… Comuniștii au venit cu propunerea de varianta inițială.

Domnul Marian Lupu: Comuniștii au venit cu propunerea varianta inițială cu referință la sintagma „limba română.”

Domnul Oleg Bodrug: Nu, comuniștii n-au zis așa. Au zis cu varianta inițială. Și dumneavoastră ați votat varianta inițială.

Domnul Marian Lupu: Eu pentru precizări, ca nimeni să nu aibă nici un fel de dubiu, și pentru stenogramă fixez că referință la caracterul intact al variantei originale s-a referit doar la sintagma „limba rusă.” Să fie clar pentru toată lumea. Stimați colegi … Nu, aici am terminat. Da ce v-ați ridicat? Vreți să termin ședința? Pot să pun punct, dacă s-a săturat lumea de ședința plenului. Eu, în cazul de față, am o propunere: să purcedem la examinarea proiectelor nr.2264 și nr.2939, care vizează raportul Curții de Conturi pentru anul 2011. Alte proiecte pe care le mai avem, avînd un caracter puțin mai îndelungat al examinării acestui subiect, o să le trecem pentru săptămîna viitoare. Deci la nr.2264. Domnule Președinte al Curții de Conturi, Vă rog mult la tribuna centrală. Domnul Președinte solicită pînă în 35 – 40 de minute raportul de bază, după care runda de întrebări – răspunsuri. Și eu propun, stimați colegi, ca norma de procedură audierile cu raportul și întrebări – răspunsuri într-o oră jumătate să le încheiem. De acord? Da. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule Președinte al ședinței, Noi, astăzi… Deci noi, ieri, am votat ordinea de zi, inclusiv pentru ziua de astăzi. De ce luați de sine stătător decizia că nu vom dezbate aceste proiecte de lege? Astăzi, am dezbătut proiectul nr.2694. De ce amînați procedura de vot? Cine v-a împuternicit să luați această decizie?

Domnul Marian Lupu: Regulamentul Parlamentului.

Domnul Grigore Petrenco: Numiți articolul.

Domnul Grigore Petrenco: Și nu dumneavoastră… Dar numiți articolul care spune altceva.

Domnul Grigore Petrenco: Eu v-am numit deja.

Domnul Marian Lupu: Citiți mai bine, documentați-vă mai bine, veniți cu argumente…

Domnul Grigore Petrenco: Deci am votat ordinea de zi, trebuie să dezbatem…

Domnul Marian Lupu: Trebuie să veniți argumentat.

Domnul Grigore Petrenco: …toate proiectele din ordinea de zi…

Domnul Marian Lupu: Domnule Petrenco …

Domnul Grigore Petrenco: …și să luăm decizia.

Domnul Marian Lupu: …numele dumneavoastră este sinonim deja cu vorba goală. O să veniți cu argumente, o să discutăm. Dar dacă, stimați colegi, cineva din sală nu este de acord cu această propunere, știți bine, este o opinie consolidată, în mod automat proiectele s-au exclus. Noi de multe ori am practicat cu dumneavoastră acest lucru potrivit normelor regulamentare. Dacă există două opinii diferite la acest subiect, nu-s probleme, supun votului. La sugestia colegului Streleț, chiar mersi că mi-ați adus aminte de acest lucru. Cine este pentru propunerea pe care am înaintat-o eu, rog să voteze, stimați colegi, să încheiem cu proiectul Raportul Curții de Conturi. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Președinte, Proiectul nr.2694, a fost amînată procedura de vot la solicitarea Fracțiunii noastre. Pentru a încheia orice speculație la acest subiect, fiindcă văd că, înainte de fiecare temă, domnul Petrenco face exces de zel, eu rog, din numele Fracțiunii, chiar să puneți la vot aprobarea proiectului nr.2694. Acum în momentul de față.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Bine, facem acest lucru. Însă eu am făcut referință și la nr.1833, nr.1143 și nr.1401. Stimați colegi, Eu rog să ocupați locurile dumneavoastră. Stimați colegi, Rog să ne ocupăm locurile. Deci, în acest caz, divizăm în două subiecte propunerea cu care voi veni pentru ordinea de zi. Deci nr.1833, nr.1143, nr.1401… Iată, ce-a spus domnul Președinte al Curții de Conturi.

Cine este pentru ca aceste trei proiecte, două dintre care în lectura a doua, unul în lectura întîi, să fie mișcate pentru săptămîna viitoare rog să voteze. Cine este pentru? Majoritatea. Propunerea a fost acceptată. (Rumoare în sală.) Acum propunerea înaintată de la microfonul nr.4 de domnul Streleț pe marginea proiectului nr.2694. Corect am înțeles? Stimați colegi, Voi urma această propunere și în condițiile… O clipă. Și, în condițiile raportului prezentat de autori și al raportului comisiei, purcedem la exercițiul de vot. Domnule președinte al comisiei și autorul inițiativei, Potrivit Regulamentului, înainte de procedura de vot, autorul are dreptul la cuvînt. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule Președinte, Eu am insistat referitor la punctul 41 al Regulamentului: rămîne varianta inițială.

Domnul Marian Lupu: Deci a fost… Cu referință la…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Este vorba despre componența comisiei.

Domnul Marian Lupu: Deci 9 oameni, și nu 11.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, fără deputați am în vedere.

Domnul Marian Lupu: Am înțeles. În cazul de față, trebuie să vedem dacă această propunere se acceptă sau nu. Fiindcă, în caz contrar, va trebui să supun votului propunerea de extindere, care a fost înaintată de deputații din sală. Cum procedăm? Dacă nu se insistă. Sau se insistă?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Comisia a adoptat decizia a include în componența comisiei doi deputați. Comisia.

Domnul Marian Lupu: Așa.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da. Eu, în calitate de autor, insist să rămînă varianta inițială, adică fără doi deputați.

Domnul Marian Lupu: Am înțeles. Înseamnă că aceasta este propunerea autorului, înaintată plenului Parlamentului, pentru ca să rămînă intactă, deci 9 persoane comisia, fără plus doi deputați din Parlament.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Anume așa.

Domnul Marian Lupu: Cine este pentru această propunere, înaintată de domnul autor Stoianoglo, rog să voteze. Majoritatea. Mulțumesc. Propunerea a fost acceptată. Și acum, în condițiile respective… Ce mai este, domnule Stoianoglo?

Domnul Alexandru Stoianoglo: În ansamblu, da, …

Domnul Marian Lupu: Aceasta eu știu.

Domnul Alexandru Stoianoglo: …propunem susținerea acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Nr.2694. Cine este, stimați colegi, pentru aprobarea acestui proiect de Hotărîre rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat. Mulțumesc. Domnule Președinte al Curții de Conturi, Scuzele de rigoare, vă rog.

Domnul Serafim Urechean – Președintele Curții de Conturi: Mulțumesc. Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, În calitatea mea de Președinte al Curții de Conturi, mă aflu pentru a doua oară la tribuna centrală a Parlamentului Republicii Moldova, pentru a prezenta, astăzi, în faţa dumneavoastră, Raportul anual al Curţii de Conturi, care include rezultatele auditurilor asupra formării și utilizării resurselor bugetului public național în exerciţiul financiar 2011 privind administrarea și gestionarea patrimoniului public, utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi surselor alocate de donatorii externi etc.

Am ferma convingere că sarcina principală a instituției noastre constă în a oferi conducerii politice a țării și societății informații obiective și, cel mai important, informații independente cu privire la starea sistemului și procesului bugetar, legalitatea și eficiența gestiunii fondurilor publice, precum și a influența în mod activ asupra îmbunătățirii calității și culturii managementului financiar public. Prezentul Raport anual reprezintă o sinteză analitică a problemelor, neregulilor și abaterilor constatate în rapoartele de audit, aprobate prin hotărîrile respective ale Curții de Conturi. În perioada raportată au fost realizate 38 de misiuni de audit la 420 de entități, finalizate cu aprobarea a 54 de rapoarte de audit. Menționăm că două audituri s-au efectuat la solicitarea fracțiunilor parlamentare, iar trei audituri – potrivit angajamentelor asumate față de donatori, inclusiv conform Matricelor de politici ale Guvernului. În acest context, rapoartele Curţii joacă un rol din ce în ce mai important, printre care acela de a consemna problemele de durată, legate de gestiunea financiară, eforturile depuse pentru remedierea acestor probleme şi provocările cărora trebuie încă să li se facă faţă. Voi reveni asupra acestor aspecte mai generale în finalul expunerii mele, după ce vă voi prezenta mesajele-cheie ale Raportului anual pentru acest exerciţiu. Pe scurt, Raportul anual pentru acest exerciţiu conţine trei mesaje-cheie. În primul rînd, conturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală s-au dovedit a fi fiabile pentru al doilea exerciţiu consecutiv. În al doilea rînd, se atestă creșterea per ansamblu, în ultimii ani, a nivelului neregularităţilor, mai ales datorită înrăutățirii produse în cadrul gestiunii bugetare în anumite domenii. În al treilea rînd, se relevă diminuarea procentului de executare a recomandărilor Curții de Conturi. Recomandările formulate de Curte în anii anteriori referitor la modalităţile de îmbunătăţire a sistemelor continuă să fie valabile. Şi, în fine, se reliefează necesitatea simplificării și/sau schimbării unor proceduri bugetare, însă punerea în practică a acestora trebuie efectuată cu multă grijă. Cu permisiunea dumneavoastră, voi aborda acum mai pe larg fiecare dintre aceste mesaje, mai întîi, fiabilitatea conturilor. Curtea a exprimat opinii fără rezerve cu privire la conturile de execuție a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Potrivit concluziei Curţii, conturile reflectate în rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situaţia financiară la 31 decembrie 2011, precum şi rezultatele operaţiunilor conturilor şi fluxurile de numerar pentru exerciţiul încheiat în această dată. Acest lucru nu înseamnă că totul este perfect în ceea ce priveşte conturile sau că sistemele, care stau la baza întocmirii rapoartelor, nu generează niciodată erori. De altfel, Curtea doreşte să sublinieze că sistemele informaționale ale anumitor actori, participanți la procesul bugetar-fiscal, prezintă deficienţe care generează riscuri pentru calitatea informaţiilor financiare. Deşi aceste deficienţe nu au produs nici o eroare semnificativă în cadrul cifrelor raportate în conturile finale

63 pentru exerciţiul 2011, Guvernul ar trebui să acorde atenţia cuvenită remedierii problemelor identificate de către Curtea de Conturi. Curtea de Conturi, auditînd formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, a constatat că, în exercițiul bugetar expirat, execuția principalilor indicatori bugetar-fiscali relevă indici încurajatori referitor la activitatea economiei interne, fiind în creștere veniturile la bugetul public național. Deficitul bugetar și datoria publică, deși au crescut în valoare nominală, au scăzut ca pondere în PIB. Datele ce caracterizează în dinamică execuția părții de venituri a celor trei bugete le puteți vizualiza în următorul slaid. Menționăm, însă, că succesele înregistrate sînt doar niște indici ai creșterii indicatorilor bugetari, care urmează a fi consolidați în aspect de politici și instrumente bugetar-fiscale. În acest aspect, Curtea evidențiază necesitatea consolidării incontinuu a capacităților de administrare fiscală și vamală, în vederea acumulării eficiente a veniturilor la bugetul public național, inclusiv la componenta „Reducerea restanțelor la bugetul public național”, ținîndu-se cont de faptul că acestea au o tendință de majorare, însumînd, la finele exercițiului bugetar raportat, circa 1,3 miliarde lei. De asemenea, este necesară armonizarea cadrului legal în materie de proces bugetar, îmbunătățirea capacităților de planificare bugetară a veniturilor și, nu în ultimul rînd, eficientizarea procedurilor de estimare a riscurilor în cadrul organelor fiscale și vamale, care ar elimina caracterul subiectiv și lipsa de substanță a unor controale și ar duce la identificarea faptelor de evaziune fiscală. Tot în contextul expus, menționăm că principalele instituții abilitate de lege în lupta contra evaziunii fiscale prezintă anumite vulnerabilități în descoperirea cazurilor de evaziune fiscală și, implicit, în sancționarea persoanelor fizice și juridice care se eschivează de la plățile cuvenite în buget. Numai fenomenul „firme-fantomă” a prejudiciat bugetul cu circa 290 milioane lei, acest flagel în anul 2011 fiind în creștere față de perioada anterioară. Însă datele expuse în slaid, denotă o descensiune a acestui fenomen comparativ cu perioada anului 2008. În următorul slaid expus puteți vizualiza datele privind rezultatele conlucrării organelor fiscale cu organele de drept. Este un tablou foarte trist, la adresa organelor de competență fiind remise 437 de cazuri, în realitate au fost examinate doar 134, fiind intentată doar o cauză penală, iar condamnări în instituțiile de judecată – zero. În contextul celor expuse, semnalăm necesitatea urgentă de elaborare și aprobare a unui cadru legislativ care ar înlătura carenţele ce împiedică sancţionarea şi condamnarea fenomenului ,,firme-fantomă”. An de an, Curtea atenționează asupra creșterii tranzacțiilor prin rezidenții zonelor off-shore, anul 2011 nefiind o excepție, fenomen care, de asemenea, stimulează evaziunea fiscală. Este salutabilă inițiativa Guvernului privind instituirea grupului de lucru responsabil de elaborarea propunerilor de modificare a legislației în vigoare în vederea interzicerii persoanelor juridice și persoanelor

64 fizice, înregistrate în zonele off-shore, să participe în capitalul social al instituțiilor financiare, a întreprinderilor, organizațiilor de importanță strategică din țara noastră și a instituțiilor mass-media, precum și în procesele economice ce implică utilizarea banilor publici. Considerăm că Curtea, de asemenea, a contribuit la adoptarea acestei decizii. Curtea atenționează asupra managementului defectuos, existent în activitatea autorităților publice locale, privind administrarea finanțelor publice locale. Verificările efectuate asupra 1/3 din bugetele locale și asupra bugetului municipiului Chișinău relevă multiple încălcări legate de realizarea veniturilor proprii, pasibile încasării în bugetele locale, estimate de audit la circa 500 de milioane lei. Aceasta este 1/3. Subestimarea materiei impozabile, prognozele neautentice referitor la partea de cheltuieli a bugetelor locale au devenit o normă în procesul de estimare și prognoză bugetară și de stabilire a relațiilor interbugetare, ceea ce duce la implicarea destul de susținută a bugetului de stat în asigurarea resurselor locale. Aș vrea să menționez că în unele raioane se ajunge pînă la 95 – 96 %. În slaid-ul prezentat este redată și multitudinea de nereguli constatate la utilizarea mijloacelor publice locale. Cifrele expuse denotă vulnerabilitatea calității managementului finanțelor publice locale, precum și a organizării și ținerii la zi a contabilității, fiind necesare intervenții urgente de îmbunătățire a acestora. Abordînd acum legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, cel de al doilea mesaj-cheie al Raportului anual este următorul: Curtea de Conturi manifestă îngrijorare privind disciplina precară și lipsa de responsabilitate, stabilite în managementul unor autorități ale administrației publice centrale și locale, precum și în cadrul unor entități, inclusiv cu capital social de stat. Deseori legile sînt negate de acei care urmează să le respecte și această situație nu poate fi tolerată încontinuu. În acest context, menționăm că constatările de audit au scos în evidență un trend negativ în gestionarea mijloacelor și patrimoniului public, dar și la componenta raportării financiare, valoarea neregulilor și abaterilor, constatate în exercițiul bugetar expirat, însumînd peste 9 miliarde de lei, sau majorîndu-se comparativ cu valoarea lor pentru perioada anterioară. În perioada raportată, Curtea de Conturi a remis la adresa Procuraturii Generale sau a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției materialele a 16 audituri, care indicau cazuri de fraudă ori gestionarea dubioasă a fondurilor publice. În două cazuri au fost pornite cauze penale, de asemenea, în două materiale s-au emis ordonanțe de neîncepere a urmăririi penale, iar restul materialelor se află în proces de examinare. Stimaţi deputaţi, Cel de-al treilea mesaj-cheie pe care doresc să-l aduc la cunoștința Dumneavoastră ține de promovarea răspunderii pentru buna guvernare și de sporirea impactului activității de audit public extern. În această conjunctură, subliniez faptul că asigurarea de către Curtea de Conturi a utilizării conforme a banilor publici în interesul contribuabililor este

65 subminată și, de asemenea, de neexecutarea cerințelor și de neimplementarea recomandărilor Curții. În exercițiul bugetar raportat, nivelul de executare a Hotărîrilor Curții de Conturi a înregistrat un declin, comparativ cu perioadele anterioare. Este evident că neimplementarea a peste o mie de cerințe și recomandări din exercițiul bugetar anterior implică tărăgănarea soluționării acestor carențe și nereguli depistate de audit, reduce rolul Curții în promovarea bunelor practici de guvernare, dar și compromite responsabilitatea și corectitudinea de care urmează să dea dovadă managerii de vîrf la utilizarea fondurilor publice. Relatăm că execuția a numai circa 45 la sută din cerințele și recomandările înaintate de Curte în exercițiul bugetar 2010, dar care, reieșind din termenul de realizare a acestora, au fost implementate în anul 2011, a contribuit la încasarea mijloacelor financiare la bugetul public național în sumă de peste 64,0 mil.lei, precum și la restabilirea în evidența contabilă a entităților auditate a patrimoniului în valoare pe peste 320,0 mil. lei. De asemenea, urmare executării cerințelor și implementării recomandărilor s-au întreprins măsuri de consolidare a cadrului legislativ – normativ ce ține de consolidarea politicilor bugetar-fiscale, de îmbunătățirea calității serviciilor publice, precum și a prestațiilor în sistemul de asigurări sociale. Este evident faptul că execuția a circa 80 la sută din Hotărîrile și recomandările Curții de Conturi, după cum prevăd bunele practici, ar fi asigurat și un alt rezultat, cu mult mai palpabil, în consolidarea managementului finanțelor publice. Nivelul relativ redus de execuție a hotărîrilor îngrijorează nu numai Curtea de Conturi, dar și partenerii strategici externi, precum și societatea civilă din țară. Astfel, unele organizații nonguvernamentale s-au încadrat atît în examinarea situației privind executarea cerințelor și implementarea recomandărilor înaintate de Curte, cît și în inițierea unui proiect privind sensibilizarea opiniei publice și a autorităților statului cu privire la necesitatea unei abordări cu mult mai responsabile în gestiunea fondurilor publice. De asemenea, în comun cu Curtea de Conturi, au fost identificați factorii care generează situația critică la acest capitol, aceștia fiind expuși în următorul material. Or, mai există un factor, care, cu siguranță, este cel mai important și ține de lipsa unui mecanism privind implicarea Parlamentului în supervizarea activității atît a Guvernului, cît și a autorităților administrației publice centrale privind executarea Hotărîrilor Curții de Conturi. În contextul bunelor practici existente în alte țări dezvoltate privind relațiile dintre Instituția Supremă de Audit și Parlament, este necesară formarea cel puțin a unei subcomisii în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, care ar fi responsabilă de analiza materialelor Curții, de examinarea recomandărilor expuse în Raportul anual sau în alte Rapoarte de audit adresate pe parcursul anului Parlamentului, și de solicitarea executării lor. Această practică este preconizată spre a fi transpusă și în relațiile dintre Curtea de Conturi și Parlament, în cadrul proiectelor de suport oferite de Comisia Uniunii Europene, motiv pentru care contăm pe susținerea și înțelegerea de către Parlament în acest sens. Am fi subiectivi dacă nu am menționa și despre necesitatea îmbunătățirii a calității recomandărilor înaintate de către Curtea de Conturi. Sîntem conștienți de

66 acest fapt și depunem eforturi. La acest capitol solicităm o conlucrare mai strînsă cu factorii de decizie din cadrul autorităților administrațiilor publice centrale. Recomandările pot fi de calitate înaltă doar în contextul unei colaborări eficiente și profesionale dintre Curtea de Conturi și entitățile verificate. Deseori, la ședințele publice desfășurate de Curte, în cadrul cărora sînt auditate Rapoartele de audit, absentează persoanele-cheie, în locul acestora fiind delegate persoane care nu au nimic comun cu subiectul discutat, din care cauză suferă și calitatea materialelor, inclusiv executarea cerințelor și implementarea recomandărilor abordate. O direcție importantă în activitatea Curții de Conturi este verificarea calității gestiunii banilor publici. În acest context este foarte important ca politicile sectoriale ale autorităților administrației publice centrale, ale fiecărei entități publice în parte să fie direcționate spre raționalizarea și eficientizarea cheltuielilor bugetare și implementarea unui proiect cost-eficiență. Curtea de Conturi salută eforturile Guvernului privind stabilirea și implementarea indicatorilor de performanță în sistemul bugetar, monitorizarea și raportarea cărora ar furniza o radiologie a problemelor cu care se confruntă sistemul și ar constitui cheia succesului privind realizarea reformelor în domeniul managementului financiar public. Implementarea acestor reforme necesită o interacţiune desfăşurată între Executiv şi Auditul Public Extern, aplicîndu-se experienţele învăţate şi asigurîndu-se consecvenţa. Implementarea reformelor respective este examinată şi abordată de Curte, în măsura realizării treptate a acestora, implicațiile instituției noastre fiind observate și în prezentul Raport. Astfel, auditul performanței care a vizat implementarea reformelor în domeniul managementului finanțelor publice a relevat că avem foarte mult de muncit în această direcție. Unele autorități ale administrației publice centrale nu au restructurat suficient pentru a corespunde reformei autorităților publice centrale. Top-managementul ministerelor nu a fost preocupat de faptul că obiectivele de activitate ale Direcțiilor analiză, monitorizare și evaluare a politicilor să fie axate pe promovarea unui sistem relevant de interacțiune a procesului de elaborare a politicilor sectoriale în procesul bugetar și, respectiv, implementarea unui sistem bine definit de alocare a resurselor în funcție de rezultatele obținute. Reformele se mișcă, dar cu pași mici. Evidențiez faptul că Curtea a semnalat despre prezența carențelor la capitolul îmbunătățirea corespunzătoare a calității şi siguranţei prognozelor macroeconomice utilizate la elaborarea bugetului. Din din păcate, acest risc s-a adeverit în scurt timp, devenind tema nr.1 a dezbaterilor din acest an asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2013, purtate aici, în Parlament, precum și în societate. Noi am mai menționat și despre activitatea nesistemică a Grupului responsabil de coordonarea generală a procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu în baza căruia se elaborează proiectele de buget, precum și despre faptul că măsurile întreprinse de Comitetul interministerial pentru planificarea strategică în vederea coordonării şi monitorizării activității acestui Grup în procesul de planificare strategică nu au avut impactul scontat.

Este necesară și punerea în aplicare a noii metodologii de elaborare și executare a bugetului, care ar asigura o mai bună prognozare, executare și raportare a bugetului de stat, dar și de o transparență a cheltuielilor de mijloace publice. Or, acest proces a fost influențat de tergiversarea implementării Sistemului Informațional de Management Financiar și de incertitudinea față de proiectul Legii privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, care, implicit, a afectat realizarea unor activități prevăzute de reformele în domeniul managementului finanțelor publice. Raportul semnalează deficiențe și la implementarea sistemului de management financiar și control, precum și a auditului intern în autoritățile administrației publice centrale, care nu au permis înregistrarea efectelor scontate. Deși, în cadrul entităților publice, se fac unele eforturi în vederea implementării controlului financiar public intern, nu toți se aliniază acestor cerințe. În acest context, Guvernul și Ministerul Finanțelor urmează să intervină prompt în impulsionarea dezvoltării continue, cu o mai mare operativitate, a controlului financiar public intern, inclusiv în stabilirea cauzelor care stagnează procesul de implementare. Concluzia Curții este că auditul intern în cadrul autorităților administrației publice centrale și ale administrației publice locale nu totalmente este funcţional şi că aşteptările managementului sînt încă la nivelul scăzut. În această ordine de idei, Curtea de Conturi pledează pentru un alt statut și o altă motivare a auditului intern, care, deseori, din lipsa cadrelor instruite, nu are viziuni clare și tranșante în rolul în care sînt antrenați. Menționăm că implementarea eficientă a sistemului de control și audit intern poate determina reducerea semnificativă a numărului de nereguli constatate de Curte în procesul de gestionare a banului public, inclusiv la achiziţionarea de mărfuri și servicii pentru sectorul public, valorificarea investițiilor capitale, salarizarea angajaților din instituțiile publice, dar și la omiterea defecțiunilor privind legalitatea, conformitatea și exactitatea evidenţei contabile şi raportării financiare. O deficiență comună caracteristică mai multor entități publice, inclusiv în domeniul sănătății, rămîne a fi neevaluarea în cuantumul deplin al mijloacelor publice alocate, fapt ce indică că entitățile publice urmează să-și îmbunătățească planificarea bugetară, dar și competența echipei manageriale privind asimilarea fondurilor publice alocate. Acest fenomen, deși la nivelul bugetului de stat, este în descreștere, rămîne o problemă pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și instituțiile medico-sanitare, fapt ce poate afecta calitatea serviciilor prestate populației. Incapacitatea de absorbție a fondurilor în cadrul proiectelor investiționale, precum și managementul ineficient al acestora rămîn probleme actuale la nivelul tuturor actorilor implicați în acest proces, dar și, în general, pentru societate, ținînd cont că nu se beneficiază de produsul final preconizat. Rezultatele auditului performanței managementului financiar la implementarea proiectelor în domeniul reabilitării și construcției sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare prezintă un exemplu elocvent în acest sens.

Atît Proiectul de infrastructură a mediului (construcția Stației de epurare a apelor din or.Soroca), care urma să fie realizată în anii 2007 – 2011, cît și proiectul de îmbunătățire a sistemelor de apă în 6 localități din Republica Moldova, preconizat pentru finalizare în anul 2012, nu au fost, cu părere de rău, implementate, debursarea mijloacelor financiare acordate de donatorii externi fiind la nivel de numai 12... 19% din suma acordată. Noi nici banii acordați în formă de granturi nu vrem să-i utilizăm. Astfel, rezultatele nu sînt deloc încurajatoare, soldîndu-se doar cu efectuarea unor cheltuieli ineficiente în sumă totală de 4,1... de 4 mililoane de lei, precum și cu anularea de către Banca Mondială a grantului în valoare de 4,6 de milioane de dolari SUA, alocat pentru construcția Stației de epurare. Eu cred că cineva trebuie să răspundă pentru aceasta. Necesitatea de consolidare a capacităților instituționale în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare a localităților din republică, inclusiv prin implementarea unor politici de îmbunătățire a managementului instituțional al autorităților publice centrale și locale, care sînt forța motrice a derulării și implementării proiectelor investiționale, a fost abordată și în cadrul unui alt audit tematic legat de tematica mediului înconjurător. Semnalăm restanțe și la îmbunătățirea managementului gestiunii patrimoniului public. Abaterile și neregulile constatate de auditurile efectuate sînt caracteristice atît autorităților administrației publice centrale, autorităților administrației publice locale, cît și entităților economice. Acestea constau în neidentificarea și neînregistrarea regulamentară în datele evidenței contabile, precum și la organele cadastrale a patrimoniului public proprietate de stat și a unităților administrativ teritoriale, ceea ce constituie un impediment semnificativ în acumularea veniturilor din domeniul respectiv și generează un risc major de pierdere a patrimoniului. Ținînd cont de multiplele iregularități legate de locațiunea patrimoniului, Curtea de Conturi a inițiat și a efectuat auditul performanței la subiectul performanța gestionării patrimoniului dat/luat în locațiune de către autoritățile publice și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public. Pe lîngă faptul constatării în cadrul auditului și a carențelor de ordin legislativ-normativ ce reglementează modul de transmitere în locațiune a patrimoniului public, multiplelor abateri de la prevederile legale, lipsei unor politici tarifare în cadrul entităților verificate, Curtea a depistat și cazuri cu tentă de fraudă. În acest context, menționăm prezența unor scheme ilicite, legate de luarea în locațiune a patrimoniului de către Banca de Economii. Acest lucru este evident la contractarea spațiilor de la o persoană fizică în sumă exagerată de 50 de euro un metru pătrat. Mai mult decît atît, plata de arendă a fost achitată în avans pentru 5 ani înainte, în sumă de aproape 11 milioane de lei, pe cînd, la rîndul său, persoana fizică a închiriat întreg spațiul cu o plată lunară de 50 de euro, realizînd astfel un venit net de peste 10 milioane de lei și acesta nu este doar unicul caz.

În rezultatul închirierii unui alt imobil din strada Columna, Banca a achitat în avans, pe contul unei persoane fizice, suma de peste 24 de milioane de lei. Din proprie inițiativă, Banca a mai efectuat și reparații în acest oficiu în sumă de 6,7 milioane de lei, astfel prețul lunar al unui metru pătrat ajungînd la 46 de euro. Ulterior, 3/4 din suprafața acestui oficiu s-au comercializat contra sumei de 225 mii euro unei companii fondate şi înregistrate la Cipru, de la care, la momentul actual, sînt închiriate aceste încăperi. Și acestea nu sînt unicele ilegalități constatate de audit, șirul fiind continuat de admiterea de către Comisia de privatizare din cadrul Agenției Proprietății Publice a privatizării ilicite a patrimoniului cultural național, precum și de adoptarea unor decizii iraționale care au dus la ratarea veniturilor în bugetul de stat în sume de milioane și milioane de lei. Este un audit, ale cărui materiale merită a fi analizate atît de Parlament, cît și de Guvern, autoritățile administrației publice centrale, dat fiind faptul că situația respectivă nu poate fi tolerată încontinuu. Un alt domeniu, auditat de Curtea de Conturi, la capitolul „Gestionarea patrimoniului public”, este cel al aviației civile, a cărui importanță este reflectată atît în dezvoltarea economiei naționale, cît și pentru cetățenii țării, în parte. Mesajul Curții este că „se cere o abordare cu mult mai responsabilă a managementului entităților care fac parte din domeniul respectiv”. Este intolerabilă situația privind achiziționarea și instalarea unor echipamente care reprezintă riscuri majore și disfuncționalitate, și, în final, nu sînt sau nu pot fi utilizate conform destinației. În această ordine de idei, vă aducem la cunoștință exemplul ce ține de contractarea în anul 2007 de către Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” a complexului patrimonial (sistemul integrat de securitate) cu valoarea de peste o sută, adică cu valoare de peste 14 milioane de dolari SUA. Acest echipament a fost livrat întreprinderii pe părți, pe perioada anilor 2007 – 2009, cu nereguli și abateri de la legislație, în lipsa pașapoartelor tehnice, unele din componentele acestuia necorespunzînd celor contractate. În final, acest echipament n-a fost pus în funcțiune conform scopului propus, funcționînd segmentat. O situație similară se constată la procurarea de către Întreprinderea de Stat „MoldATSA” a sistemului de prelucrare a mesajelor cu valoare de peste 9 milioane lei, care funcționează doar la nivel local, existînd riscul ca acesta să nu poată fi conectat la nivel internațional, ceea ce va genera noi investiții. Lista experimentelor poate fi continuată, însă aceasta nu va ușura povara cetățeanului de rînd, urmînd să suporte consecințele așa-zisei „modernizări” în acest domeniu. Există dificultăți și la nivel de politici privind taxele/tarifele pentru serviciile prestate în domeniul respectiv, ceea ce condiționează majorarea nejustificată a acestora.

Astfel, este necesară armonizarea cadrului legislativ-normativ ce reglementează aspectul respectiv, dar și o implicare și dirijare cu mult mai eficientă a acestei probleme de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Auditul la entitățile economice din domeniul aviației civile, alte societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar public indicau la probleme majore legate de salarizarea top-managementului, membrilor consiliilor societăților. Ca urmare, Curtea a inițiat și a efectuat auditul performanței privind eficiența activității reprezentanților statului în societățile economice și nivelul de salarizare a lor. Constatările Curții la acest capitol relevă că metodele de stimulare și motivare a managerilor, reprezentanților statului și ai autorităților administrației publice centrale, membrilor consiliilor societăților nu sînt justificate și nu sînt ajustate la performanțele privind activitatea economico-financiară a entităților economice. Aprobarea unui sistem de indicatori de performanță de către fondatori, în a căror bază să fie apreciat aportul celor vizați în dezvoltarea entităților, precum și remunerarea acestora în dependență de rezultatele obținute vor asigura disciplină și transparență în acest domeniu, excluderea situației de remunerare a unor manageri, al căror venit mediu lunar fiind de pînă la 40 de ori mai mare decît al angajaților. Curtea scoate în evidență necesitatea stringentă privind ajustarea cadrului legal care ar reglementa cerințe bine definite față de salarizarea top- managementului, activitatea reprezentanților statului, membrilor consiliilor societăților și structurilor existente, sistemul lor de recompensă și ar limita participarea concomitentă a unor și acelorași persoane în calitate de membri ai consiliilor societăților pe acțiuni și în calitate de membri ai consiliilor de administrare ale întreprinderilor de stat. Este evident că nu se poate realiza performanță cînd unii funcționari publici, concomitant, participă în calitate de membri ai consiliului la 12 întreprinderi și societăți comerciale, avînd un venit sau recompensă anuală pînă la sau chiar mai mult de un milion de lei. În acest aspect, considerăm că Curtea a adus plusvaloare, impulsionînd procesul de modificare și completare a Legii salarizării, înaintat spre aprobare Guvernului, cu titlu de inițiativă legislativă, de către un grup de deputați. Apreciem și rapiditatea aprobării acestuia de către Guvern. Sperăm că adoptarea cît mai urgentă a proiectului de lege în Parlament va înlătura acele deficiențe legate de salarizarea top-managementului entității cu capital integral sau majoritar public. Auditul diferitor sisteme ale tehnologiilor informaționale în sectorul public este foarte important, necesar şi mai solicitat, pornind de la obiectivele majore ale Guvernului privind modernizarea serviciilor publice și eficientizarea activității guvernării prin intermediul tehnologiilor informaționale. În perioada raportată, Curtea a efectuat 2 audituri ale tehnologiilor informaționale în cadrul cărora am evaluat rezultatele implementării, în anii

2005 – 2010, a Strategiei ,,Moldova Electronică”, precum și realizarea agendei de „e–Transformare a Guvernului”. Concluzia Curții referitor la implementarea Strategiei „Moldova Electronică” este una foarte tristă și critică, ținînd cont că numai circa 45 la sută din acțiunile propuse spre realizare au fost îndeplinite, iar majoritatea produselor informaționale elaborate nu au fost date în exploatare industrială, existînd riscul că nu vor fi date niciodată. Astfel, este evidentă utilizarea ineficientă a celor circa 40 de milioane de lei alocați din bugetul de stat în scopurile menționate. Este necesară o implicare cu mult mai hotărîtă din partea Guvernului, autorităților administrației publice centrale și în realizarea agendei de „e – Transformare a Guvernării”, pentru a evita unele probleme și riscuri identificate de Curte, care pot fi soluționate prin executarea recomandărilor propuse. Stimați deputați, Aduc la cunoștința Dumneavoastră că, pentru prima dată în istoria Curții de Conturi, s-a efectuat și un audit paralel cu o instituție omoloagă, și anume cu Curtea de Conturi a Federației Ruse, asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009 – 2011 a Programului de colaborare economică între ambele state, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federația Rusă din Republica Moldova. Onorat Parlament, În ultimii ani, în contextul integrării europene a Republicii Moldova, Curtea de Conturi a trecut printr-o perioadă de tranziţie de la controlul financiar la auditul extern şi scopul său principal este de a dezvolta capacitatea de efectuare a auditului extern în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici profesionale. Provocarea identificată în Strategia Curții de Conturi pentru anii 2011 – 2015 este de a construi o instituţie mai puternică şi mai competentă, pentru a răspunde noilor cerinţe, pentru a efectua o muncă conștientă prin efectuarea de audituri independente. Stimați deputați, Sper că vă mai amintiți despre unul din angajamentele asumate de mine în ziua numirii mele în calitate de Președinte al Curții de Conturi – de a scoate în evidență activitatea acestei instituții și de a o face mai utilă pentru societate. Astăzi, doresc să vă asigur că unul dintre obiectivele principale ale instituţiei, promovate și susținute plenar pe parcursul unui an și jumătate de activitate în cadrul Curții de Conturi, a fost și rămîne în continuare de a aduce Curtea de Conturi mai aproape de cetăţenii Republicii Moldova; aceasta este o parte a misiunii noastre de a promova transparenţa şi responsabilitatea Curţii de Conturi, de a contribui la îmbunătăţirea managementului financiar şi de a acţiona ca gardian independent al intereselor financiare ale statului. Ne aflăm într-un moment important de dezvoltare a Republicii Moldova și reformele prevăzute ne oferă o oportunitate deosebită pentru a îmbunătăți gestiunea financiară.

Este important, însă, ca în perioadele de reformă toți actorii implicați să comunice mai deschis și mai transparent, astfel încît să se cunoască și să se aprecieze just obiectivele, acțiunile și realizările fiecăruia întreprinse în vederea atingerii scopurilor trasate. Consider că instituția pe care o conduc joacă un rol primordial din acest punct de vedere, publicînd rapoarte care nu doar identifică problemele existente, ci formulează și recomandări pentru viitorul tuturor participanților la procesul de elaborare, executare și raportare bugetară. Curtea de Conturi dorește să-și exprime astfel entuziasmul în ceea ce privește continuarea dezvoltării relațiilor cu Parlamentul în vederea valorificării la maximum a oportunităților actuale de a consolida gestiunea financiară în Republica Moldova. Am ferma convingere că a venit timpul pentru ca Curtea de Conturi să facă un pas ferm spre o relație de lucru deschisă, transparentă și eficace cu Parlamentul. Toate relațiile bune se bazează pe încredere și pe respect reciproc, însă chiar și cele mai bune relații pot eșua dacă obiectivele fiecărei părți nu sînt înțelese clar. Aș vrea să vă mulțumesc, în numele colegilor mei, prezenți aici, pentru acea răbdare pe care ați demonstrat-o. Vreau să vă mulțumesc frumos pentru această audiere în Parlament. Este un raport, o totalizare a activității noastre foarte și foarte importantă pentru noi. Și aș vrea să aduc cele mai sincere felicitări colegilor mei de la Curtea de Conturi, deoarece mîine, 8 decembrie, este ziua Curții de Conturi a Republicii Moldova. Vă mulțumesc frumos.

Domnul Marian Lupu: Domnule Președinte, Vă mulțumim. Întrebări, stimați colegi? Practic, avem pînă în jumătate de oră. Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Domnule Președinte, Vroiam, de fapt, la început, să menționez că raportul de astăzi, față de cel de anul trecut, este unul altul ca și calitate. Este o încercare bună și să sperăm că o să ne reușească. Dar întrebarea mea este: dumneavoastră ați menționat despre 15 rapoarte ale auditorilor, care au fost trimise structurilor respective, inclusiv la patru, două și două sînt în procedură și celelalte, mai bine zis, pe 4 s-au pornit anume acțiuni, pe celelalte sînt în procedură. Dumneavoastră ați putea să spuneți, la concret: în ce măsură aceste 11 rapoarte sau acțiunile respective se încadrează în cadrul legal pe care-l avem, pentru că dacă să luăm practica anilor trecuți și eu aș fi vrut, de fapt, poate

73 dumneavoastră să numiți, printre altele, și Procuratura Generală, și CNA-ul sau fostul Centru, și chiar Consiliul Superior al Magistraturii, în ce măsură ei își onorează obligațiunile în conformitate cu legislația Republicii Moldova? Dar răspunsul să fie la concret. Mulțumesc.

Domnul Serafim Urechean: Aveți în vedere organele de drept sau entitățile auditate?

Domnul Iurie Țap: Exact. Acei care sînt… Dumneavoastră… ați spus că 15 materiale au fost trimise structurilor respective.

Domnul Serafim Urechean: Da, au fost trimise structurilor respective. V-am vorbit în raport, au fost trimise în structurile respective 16 materiale, dintre care la 3 am fost informați despre deschiderea dosarelor penale, 4 refuzuri și 9 încă sînt pe rol. Adică, vom fi informați pe parcurs de către organele de drept care este soarta acelor depistări efectuate de către auditorii Curții de Conturi.

Domnul Iurie Țap: Acele 9 se încadrează în termenele legale sau nu?

Domnul Serafim Urechean: Ele se încadrează în termene legale, deoarece acolo sînt termene de șase luni. Eu vreau să menționez că noi, de fapt, în această componență activăm din luna iulie 2011. De aceea, noi vorbim, raportăm, noi nu divizăm pînă la și după. Noi raportăm Parlamentului despre activitatea Curții de Conturi și nu a persoanelor luate aparte.

Domnul Iurie Țap: Mulțumesc.

Domnul Serafim Urechean: Dar problema principală este, ceea ce v-am vorbit eu, activitatea cu entitățile. Nu toate entitățile, cu părere de rău, pînă cînd informează Curtea de Conturi, în termenele desemnate de Curtea de Conturi, despre înlăturarea acelor deficiențe. Vreau să menționez că lideri sînt autoritățile administrației publice locale, unde avem peste 208 propuneri și recomandări, care nu sînt executate, și alte ministere ș.a.m.d.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte al Curții de Conturi, Reamintiți, vă rog frumos, cîte dosare au fost intentate de către organele de drept în urma controalelor Curții de Conturi în privința încălcărilor financiare? Cîte dosare au ajuns în instanța de judecată? Și dacă este măcar o persoană sancționată, condamnată pentru aceste încălcări? Dacă puteți să ne spuneți.

Domnul Serafim Urechean: Deci eu am vorbit la acest capitol …

Domnul Serghei Sîrbu: Da, recapitulați, dacă permiteți.

Domnul Serafim Urechean: …în detalii. Deci din acele sute de materiale, prezentate în comun și cu Inspectoratul Fiscal, pînă la varianta, să zicem, de judecată au ajuns zero.

Domnul Serghei Sîrbu: Zero. Spuneți-mi, vă rog, domnule Președinte, cum considerați, în opinia dumneavoastră, care este motivul că atîtea controale, atîtea încălcări depistate, atîtea dosare și nici o persoană efectiv sancționată. Totuși, cine este de vină? Curtea de Conturi sau…

Domnul Serafim Urechean: Vedeți că…

Domnul Serghei Sîrbu: …organele noastre de drept?

Domnul Serafim Urechean: …răspunsul ar fi să fie de ordin politic. Eu deocamdată conduc Curtea de Conturi. Noi punem la dispoziție materiale veridice, dar este crimă sau nu, aceasta este abilitatea Procuraturii, Centrului pînă acum ș.a.m.d. Eu cred că sînt carențe la capitolul organelor de drept.

Domnul Serghei Sîrbu: Adică, Curtea de Conturi, în acest sens, își îndeplinește efectiv atribuțiile și toate informațiile sînt probate?

Domnul Serafim Urechean: Curtea de Conturi, cu părere de rău, nu are pîrghii de a influența într-un mod sau altul, deci niște pîrghii de impunere a entităților. De aceea, eu v-am vorbit pe parcurs că este o inițiativă legislativă în Parlamentul Republicii Moldova. Eu cred că, iată, și după acest raport se va da un imbold, aceste pîrghii vor fi adoptate,

75 unele schimbări în legislația în vigoare, și aceste pîrghii vor fi transmise nouă pentru eficientizarea activității. Dar noi nu putem și nu avem dreptul să facem imixtiune sau să venim…

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Serafim Urechean: …cu recomandații de un gen sau altul, să zicem, și Procuraturii, și altor organe de drept.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин Председатель Счетной палаты, Согласно вашему последнему слайду, который был тут вывешен, относительно более открытой работы с Парламентом и т. д., мне представлялось так, что Ваш отчет сегодня говорит больше об использовании средств, а не собственно о вашей деятельности, я имею в виду Счетную Палату, которая вскрыла сколько там проверок, того и всего. Этот отчет о функционирование Счетной Палаты. Может быть, он должен звучать в другом ключе, как говорится. Меня интересует такой вопрос. Вы предлагаете более открытое сотрудничество с Парламентом. А как Вы сотрудничайте с Правительством, например? Понятно, что Вы не можете устанавливать умысел в деянии и не можете квалифицировать его как преступное и т. д. Но вот вопрос: бюджет государственный, утвержденный законом, не исполнен по доходам почти на 500 миллионов леев, 470 там с чем-то, не исполнен по расходам почти на 400 миллионов леев. Какие представления Счетная Палата сделала Правительству по этому поводу с тем, чтобы определить в административном порядке, не в административном, в дисциплинарном порядке, кто допустил такое расхождение с законом, такое нарушение закона? Было ли то некачественное планирование – тогда это одни, было ли некачественное исполнение – тогда это другие. Пример там должны решать между собой. Какие действия предприняла Счетная Палата, когда увидела такое нарушение закона?

Domnul Serafim Urechean: Я не совсем понял про эти 400 миллионов.

Domnul Oleg Reidman: Еще раз. Государственный бюджет за 2011 год, утвержденный законом, не исполнен по доходам более чем на 400 миллионов леев и по расходам

более чем на 300 миллионов леев. Какие действия… То есть, это нарушение закона, закон нарушен. Какие действия предприняла Счетная Палата в контакте с Правительством, с руководством Правительства с целью определить, что это за процесс: плохое планирование, плохое исполнение? И кто в этом виноват? И насколько он соответствует тем функциям, на который назначен?

Domnul Serafim Urechean: Понятно. Так я же… Вы слушали, по-моему, в отличие… я говорил об этом. И говорил о том, что мы… (Rumoare în sală). Poftim?

Domnul Marian Lupu: Domnule Președinte, Nu vă abateți.

Domnul Serafim Urechean: Bine. Conform articolului 13. Bine. Dacă vreți și altă limbă modernă.

Domnul Oleg Reidman: Poftim, poftim.

Domnul Serafim Urechean: Deci vreau să vă zic că noi am efectuat auditul managementului financiar în Republica Moldovaб mersul reformelor în acest domeniu. Și au fost înregistrate foarte mari carențe, au fost prezenți aproape, adică aș vrea să spun că majoritatea membrilor Guvernului la ședința Curții de Conturi. Este hotărîrea Curții de Conturi, sînt recomandări, care au fost puse la dispoziția Parlamentului, Guvernului, ministerului, adică entităților publice centrale. Bineînțeles că noi, auditînd acest domeniu, am venit cu propuneri concrete și v-am vorbit și în acest raport despre acele carențe înregistrate la capitolul „Planificarea și estimarea posibilităților economiei țării”, la capitolul „Acumularea surselor în buget.” V-am vorbit că, auditînd 1/3 din structurile, entitățile locale și municipiul Chișinău, noi v-am adus la cunoștință că autoritățile publice locale, în viziunile mele, nu vreau să folosesc, dar sînt nevoit, parazitează unele pe spatele deci al bugetului central. Fiindcă transferurile ajung pînă la 96 – 97%. Trebuie de făcut ceva pe loc. Noi am înregistrat un flagel de peste 500 milioane de lei ratate șansele, aceasta la 1/3. Dar dacă la toți, aceasta e, să zicem, un miliard și jumătate.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg… Stimate domnule Președinte…

Domnul Serafim Urechean: La aceea că autoritățile publice locale nu își planifică corect bugetele locale, adică nu se încordează prea tare, să nu transfere, iar s-au depistat undeva posibilități create de a sustrage prin transferuri din bugetul central în jurul la 320 milioane de lei într-un an.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați. Eu am să am o rugăminte către toți, o remarcă generală. Eu văd mai mulți dintre colegii noștri la microfoane, haideți, de o manieră compactă și întrebările, și, stimate domnule Președinte, mai compacte și răspunsurile, încît mai mulți dintre colegii noștri să dispună de timp pentru această rundă de întrebări – răspunsuri.

Domnul Oleg Reidman: Eu am dreptul la a doua întrebare, da?

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Oleg Reidman: Короткий, конкретный вопрос: когда закончился бюджетный 2011 год, за вот этот период до сегодняшнего рапорта, когда отчитывался министр финансов об исполнении бюджета, вернее о нарушении Закона, о неисполнении бюджета у вас в Счетной Палате? И какие были приняты решения?

Domnul Serafim Urechean: Он отчитывался буквально 2 – 3 месяца тому назад. И мы выдавали свой авиз по исполнению бюджета 2011 года, иначе он не мог представить бы бюджет и отчет по бюджету в Парламент Республики Молдова.

Domnul Oleg Reidman: Мы этого авиза не имели до исследования отчета, которые представлял бы Правительство здесь. Кстати говоря, авиза этого не было, и нам не было известны ни характер этого вашего авиза, ни какие рекомендации, ни какие меры были приняты. Спасибо.

Domnul Serafim Urechean: Sînt foarte multe recomandări. Noi v-am prezentat 125 de exemplare de rapoarte. Eu sînt ferm convins că dumneavoastră, venind la această ședință, l-ați studiat profund. Și sînt bucuros că aveți un interes sporit față de Raportul Curții de Conturi pentru anul 2011.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Bolboceanu – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Ați afirmat că, pe parcursul anului 2011, Curtea de Conturi a restituit bugetului statului surse financiare folosite contrar destinației de peste un miliard de lei. Spuneți-ne, vă rog, care sînt modalitățile de repunere a acestor bani în circuitul financiar? Și care sînt entitățile care au admis astfel de nelegiuiri?

Domnul Serafim Urechean: Da, eu v-am vorbit la acest capitol și vreau să repet încă o dată că nu toți conducătorii, nu toate entitățile, noi am auditat, pare-mi-se, peste 420, da, 420, care au fost verificate, controlate, auditate, nu toți au o atitudine neglijentă față de recomandările Curții de Conturi. Eu vreau să vă zic că foarte multe dintre aceste abateri sînt rectificate pe parcursul auditului. V-am vorbit de cele 64 de milioane care, numai în rezultatul deci implementării a 45% din recomandări, au fost acumulate în jur la 64 de milioane.

Domnul Iurie Bolboceanu: Domnule Președinte…

Domnul Serafim Urechean: 340 de milioane de lei restabilirea la evidența contabilă a bunurilor materiale. Vreau să vă spun că în jur la 60% din bunurile materiale ale statului, cu toate că noi am declarat independența acestui stat în baza economiei de piață încă în anul ’91, cu regret, în jur la 60% din bunurile materiale încă sînt fără stăpîn.

Domnul Iurie Bolboceanu: Domnule Președinte, Mai simplu dar. Din acel peste un miliard de lei, cît s-a întors în bugetul statului? Care au fost folosiți contrar destinației.

Domnul Serafim Urechean: Eu am spus că… Și noi în Raport vă aducem la cunoștință…

Domnul Iurie Bolboceanu: Dumneavoastră ați declarat că…

Domnul Serafim Urechean: Nu, nu, nu.

Domnul Iurie Bolboceanu: …peste un miliard de lei.

Domnul Serafim Urechean: Cu abateri de la legislația în vigoare. Asta-i.

Domnul Iurie Bolboceanu: Bine. A doua întrebare. Vreau să vă întreb: dacă Curtea de Conturi monitorizează economia tenebră a Republicii Moldova? Și dacă monitorizează economia tenebră, aș vrea să cunoaștem care sînt estimările acestei economii tenebre? Și care sînt sursele financiare estimate de către Curtea de Conturi, care nu sînt suplinite la bugetul public național?

Domnul Serafim Urechean: Deci, onorat Parlament, Curtea de Conturi activează în limitele acelor împuterniciri pe care le-a delegat Parlamentul Republicii Moldova Curții de Conturi, adoptînd în 2008 legea în vigoare. Vreau să vă zic, și am vorbit în raport despre ”firmele – fantomă”, care, cu părere de rău, au băgat mîinile în buzunarul cetățenilor Republicii Moldova în 2008 la 690 milioane de lei. După ce Curtea de Conturi, pare-mi-se în 2009 sau în 2008, da, s-a lămurit în această situație, a scăzut considerabil în 2009. Iată, ”firmele – fantome” acestea sînt, că acel de la piață, mă rog, are un venit, dar acei care s-au jucat cu taxa pe valoarea adăugată, punînd în buzunar, iată, bani, în 2009 au fost 140 de milioane. Au început să-și mai revină gentlemenii și în 2010 de acum sînt 260 milioane, în 2011 – 290 de milioane de lei prin ”firmele – fantomă”. Este foarte bine venit că Parlamentul Republicii Moldova, Guvernul au reacționat la aceste semnale și a început mișcarea înspre interzicerea, să zicem… sau perfecționarea cadrului legislativ ca acest flagel să nu mai fie atît de extins.

Domnul Marian Lupu: Mersi. Microfonul nr.3.

Doamna Violeta Ivanov – Fracțiunea PCRM: Stimate domnule Președinte, Am două întrebări la capitolul IV „Auditul mediului.” În urma muncii asidui, depusă de către specialiștii instituției pe care o conduceți, profesioniști, îi cunosc, deci s-a constatat că situația privind aprovizionarea cu apă și canalizare a localităților republicii este alarmantă și în impas.

Domnul Serafim Urechean: Corect.

Doamna Violeta Ivanov: În pofida faptului, ministrul mediului și patronii politici ai dumnealui deci informează cetățenii că, chipurile, în ultimii trei ani, au fost construite cu mult mai multe rețele de canalizare decît în 8 ani de guvernare a Partidului Comuniștilor și situația este fantastică. Însă vedem că numărul sistemelor de canalizare este în descreștere. Eu fac referință aici la graficele din figurile 1 și 3 ale Raportului de audit. Spuneți, vă rog, care, totuși, este situația reală, deci cea care este descrisă de către experți, profesioniști…

Domnul Serafim Urechean: Mult stimată doamnă deputat…

Doamna Violeta Ivanov: …ai dumneavoastră sau ceea ce spune Ghimpu la televizor…

Domnul Serafim Urechean: Vreau să vă informez că…

Doamna Violeta Ivanov: …cu ministrul?

Domnul Serafim Urechean: …noi nu facem concurență ministrului mediului și nici nu încerc să-l învinuiesc de ceva. Noi am petrecut acest audit. Spre mulțumirea mea, dumneavoastră ați participat și ați avut un discurs de jumătate de oră, deci eu vă mulțumesc. Dar eu v-am adus la cunoștință, iată, acele neajunsuri care au fost înregistrate pe parcursul anilor măcar la absorbția banilor, granturilor. Dar ce să-i faci? Cred că nu ne aude nimeni aici, dacă nu ne ajunge capul să utilizăm, să folosim măcar acei bani care ne dau pe degeaba, cum se zice, în Moldova.

Doamna Violeta Ivanov: Mulțumesc, domnule Președinte. (Rîde.) Mulțumesc.

Domnul Serafim Urechean: Nu.

Doamna Violeta Ivanov: Și a doua întrebare foarte clară. Eu cred că domnul Ghimpu o să ia act și mai mult n-o să îndrăznească să dezinformeze publicul. Mulțumesc. Și a doua întrebare. Prin hotărîrea sa, Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei”, subordonată ministerului, nu-și

81 exercită atribuțiile în domeniul aprovizionării cu apă și canalizație. Citesc din raport. Dumneavoastră, domnule Președinte, v-ați convins personal, în cadrul plenului Curții de Conturi, că directorul Agenției „Apele Moldovei”, voi fi modestă, este foarte departe de acest domeniu. Deci, drept rezultat, Curtea de Conturi a înaintat Ministerului Mediului și Agenției „Apele Moldovei” recomandări foarte clare și foarte bune de îmbunătățire a situației, care, din păcate, nu au fost executate și nu au fost nici luate în considerație.

Domnul Serafim Urechean: Corect, doamnă deputat.

Doamna Violeta Ivanov: Spuneți, vă rog, care este opinia dumenavoastră? Ce trebuie de făcut, totuși?

Domnul Serafim Urechean: Eu de cîteva ori în Raport am revenit la necesitatea aprofundării relațiilor. Că noi… nu ne-ați alocat bani și, măi, duceți-vă, numai nu ne bateți capul. Delegați-ne drepturi, ca să avem cu ce… Așa cum…

Doamna Violeta Ivanov: E clar.

Domnul Serafim Urechean: Iată curțile de conturi din toată lumea, sînt curți de conturi unde de hotărîrile Curții de Conturi în fața Parlamentului este responsabil Guvernul. Sînt curți de conturi unde, în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe este o subcomisie care participă la auditarea materialelor și gentlemenii, conducătorii ministerelor ș.a.m.d. au un alt comportament cînd sînt prezenți și deputați în Parlament. Ce să zic eu? Iarăși, vreau să zic că, cu părere de rău, dar pot număra pe degete 2 – 3 deputați care participă la… Ori, dumneavoastră, sînteți integral de acord cu activitatea Curții de Conturi, ori dumneavoastră negați completamente…

Doamna Violeta Ivanov: Nu, nu, eu sînt de acord…

Domnul Serafim Urechean: …această structură.

Doamna Violeta Ivanov: …dar eu întreb: ce opinie aveți dumneavoastră? Și ce măsuri trebuie de luat…

Domnul Serafim Urechean: Eu vreau să vă spun…

Doamna Violeta Ivanov: …în cazul respectiv? Fiindcă situația este alarmantă, într-adevăr, eu constat.

Domnul Serafim Urechean: …deci Curtea de Conturi, fiind o structură a Parlamentului, este obligată, prin legislație, să scoată la iveală carențele, abaterile, încălcările. Și acolo unde noi găsim, deci, tangențe de fraudă, adresăm materialele în Procuratura Generală sau alte instituții de drept și informăm toate hotărîrile... Comisiile parlamentare, care trebuie să ia măsuri. Iată, care material, care, să zicem, hotărîre...

Doamna Violeta Ivanov: (Rîde.) Mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Da, da, da...

Doamna Violeta Ivanov: (Rîde.) Mulțumim. E clar.

Domnul Serafim Urecheanu: ...a Curții de Conturi dumneavoastră ați citit-o și n-ați fost de acord...

Doamna Violeta Ivanov: Nu, eu sînt de acord.

Domnul Marian Lupu: De acord.

Doamna Violeta Ivanov: Mulțumim.

Domnul Serafim Urecheanu: Sau ce acțiuni s-au luat în susținerea Curții de Conturi, este instrumentul dumneavoastră pentru care alocați 30 de milioane de lei anual.

Domnul Marian Lupu: Bine. Mulțumesc. Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti – Fracțiunea PCRM: Domnule Președinte, Întrebarea mea ține de deficiențele pe care dumneavoastră le-ați depistat în legătură cu gestionarea proiectului ”Managementul finanțelor publice”, și... proiect administrat de către Ministerul Finanțelor, proiect, pentru care noi, cetățenii, plătim bani foarte mari ca acesta să fie implementat și mă bucur că, în sfîrșit, ați atras

83 atenția asupra ineficienței acestui proiect. Este vorba de circa 220 de milioane de lei planificate pentru acest proiect și dintre care jumătate din acești bani sînt din credite. Nu granturi, dar credite.

Domnul Serafim Urecheanu: Deci, trebuie...

Doamna Oxana Domenti: Să vă pun întrebarea. Mă refer la... Vreau să mă refer la componenta, pe care ați spus că, cea mai importantă – implementarea sistemului informațional automatizat, care ... neimplementarea acestei componente riscă să... să nu atingă obiectivele de bază pe care le are acest proiect – excluderea factorului subiectiv de la finanțarea sau executarea bugetului de stat

Domnul Serafim Urecheanu: Am înțeles.

Doamna Oxana Domenti: Vreau să vă zic, cine se face vinovat...

Domnul Serafim Urecheanu: Vreau să...

Doamna Oxana Domenti: ...de tergiversarea acestui proiect de ani de zile...

Domnul Serafim Urecheanu: Vă voi răspunde în felul următor.

Doamna Oxana Domenti: ...și cînd va fi...

Domnul Serafim Urecheanu: Eu vreau să...

Doamna Oxana Domenti: ...deblocat acest proiect?

Domnul Serafim Urecheanu: Auditînd situația managementului finanțelor publice și, la momentul actual, și ceea ce... la ceea ce ne așteptăm noi pentru viitor, vreau să vă spun că nici un membru al Curții n-a leșinat de bucurie. Probleme sînt. Sînt probleme foarte mari și noi am venit cu recomandări, noi am auditat Ministerul de mai multe ori, dar vreau să vă spun că și la sistemul informațional, de care depind și performanțele

84 managementului finanțelor publice, sînt foarte mari carențe. Startul dat în anul 2006, dacă nu greșesc, fiind alocate 24 de milioane de dolari, vreau să vă zic că, cu părere de rău, aceste milioane de dolari s-au dus pe vînt. Și v-am vorbit în raport...

Doamna Oxana Domenti: Dar contractul a fost încheiat în 2009, în mai, cu firma care trebuie să implementeze mașina.

Domnul Serafim Urecheanu: ...nu, bine, să o începem de undeva. Fiindcă e-guvernarea parvine din celălalt sistem, iată. Și dacă acolo, cu părere de rău, n-au fost realizări, au fost în van aruncați peste 40 de milioane de lei, ceea ce s-au... de-acum programul acesta, e-guvernare, noi am auditat de acuma de două ori, venind cu recomandări, tot nu le place. Nu îi place și guvernării actuale. Nu le place, dar noi insistent promovăm și desfășurăm aceste audituri. Vreau să vă spun că avem specialiști foarte buni în acest domeniu și, pas cu pas, situația se va reveni și va fi luată sub control.

Domnul Marian Lupu: Da.

Doamna Oxana Domenti: Și noi să înțelegem că nici un ministru al finanțelor nu are interesul să implementeze acest proiect, pentru că, de-altfel, el nu va putea decide cui, în mod prioritar, să finanțeze mai multe proiecte...

Domnul Serafim Urecheanu: Dar eu înțeleg altfel.

Doamna Oxana Domenti: ...cui altfel și atunci...

Domnul Serafim Urecheanu: Colegii mei înțeleg că încă trebuie foarte mult de lucrat. De la zero nu poți ajunge la o sută. Trebuie să treci prin...

Doamna Oxana Domenti: Ministerul Finanțelor se face responsabil de furtul acestor bani.

Domnul Serafim Urecheanu: ...multe lucruri care se întîmplă...

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Serafim Urecheanu: ...pe parcurs.

Doamna Oxana Domenti: Și cea de a doua întrebare se referă la patrimoniul public din sistemul public de sănătate. Iarăși ați făcut audieri... ați audiat mai multe structuri din sistemul de sănătate, inclusiv instituții medicale publice și ați constatat că multe instituții medico-sanitare publice au oferit spații în arendă, în folosință pe termen foarte lung, chiar și în condițiile în care instituția medico-sanitară publică avea nevoie de aceste spații sau în detrimentul calității serviciilor prestate de această instituție medicală. Vreau să vă zic că, datorită modificărilor legislative operate 2 ani în urmă în Parlament, practic, s-a dat undă verde de a oferi spațiile instituțiilor medico- sanitare publice în arendă pe termen foarte îndelungat. Dumneavoastră verificați aceste lucruri, constatați că există probleme, că fondurile sînt gestionate ineficient, în detrimentul calității serviciilor medicale, dar o faceți...

Domnul Serafim Urecheanu: Bine.

Doamna Oxana Domenti: ...mult mai tîrziu, cînd contractele sînt încheiate pe termen ...

Domnul Serafim Urecheanu: Eu țin să...

Doamna Oxana Domenti: ...lung.

Domnul Serafim Urecheanu: Țin să remarc, cu toată stima față de dumneavoastră, că noi, Curtea de Conturi, monitorizăm, audităm, deci, în cadrul acelor legi, legislații în vigoare, pe care le adoptați dumneavoastră.

Doamna Oxana Domenti: Dar care este rostul ...

Domnul Serafim Urecheanu: Poziția...

Doamna Oxana Domenti: ...să constatăm.

Domnul Serafim Urecheanu: Poziția, să zicem, a lui Urecheanu ca persoană fizică: eu am muncit mult în acest domeniu, nu numai în Chișinău, dar și în alte localități, eu aș fi categoric, să zic, împotriva utilizării acestor spații pentru altceva, dar dumneavoastră adoptați...

Doamna Oxana Domenti: Și noi, comuniștii, am fost împotrivă.

Domnul Serafim Urecheanu: Dragii mei, Dumneavoastră adoptați legi și eu vă recomand, ca să mai veniți la Curtea de Conturi, la ședințe. Iată, doamna deputat Violeta Ivanov, a fost la ședința Curții de Conturi și și-a schimbat radical poziția...(rîsete în sală) spre pozitiv.

Doamna Oxana Domenti: Păi, spuneți-le colegilor din Alianță că legislația în acest domeniu nu este bună și vom oferi toate spațiile publice în chirie, și nu vom avea unde să oferim servicii medicale. Același lucru se referă și la parteneriatele publice private. Ați spus că banii din sănătate nu se valorifică. Nu se valorifică banii destinați proiectelor investiționale. Avem sute de milioane de lei blocate în solduri, dar și bani nevalorificați la proiectele investiționale. Totodată, Ministerul Sănătății vine cu propuneri de privatizare a unor domenii, cum ar fi: servicii de dializă, servicii de laborator. Și din nou, o să veniți peste cîțiva ani și o să constatați că nu mai avem aceste...

Domnul Serafim Urecheanu: Vedeți, dumneavoastră...

Doamna Oxana Domenti: ...servicii în sănătate...

Domnul Serafim Urecheanu: ... eu înțeleg foarte bine, dar eu nu pot aluneca spre o situație, cînd eu voi fi aici cîntarul: voi mai buni sau ăștia mai buni.

Doamna Oxana Domenti: Poate ne ajutați, cum să facem ca Curtea de Conturi... să existe un instrument mai eficient...

Domnul Serafim Urecheanu: Eu vreau să vă spun...

Doamna Oxana Domenti: ...în aceste controale?

Domnul Serafim Urecheanu: ...că sînt carențe din trecut.

Doamna Oxana Domenti: Sau să preveniți aceste situații.

Domnul Serafim Urecheanu: Nu vreau să trec la enumerarea proiectelor și șanselor ratate și nu vreau să zic, iată, ceea ce este astăzi. Eu v-am raportat, în numele colegilor mei, iată ceea ce este în legislația în vigoare.

Domnul Marian Lupu: Eu vă mulțumesc frumos. Microfonul nr.5.

Domnul Serafim Urecheanu: Dumneavoastră adoptați legi...

Domnul Marian Lupu: Domnule Președinte...

Domnul Serafim Urecheanu: ...noi controlăm executarea, voi ne plătiți, cum ne plătiți, așa lucrăm.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug: Permiteți-mi. Domnule Președinte, Înainte de a vă adresa întrebarea, o mică concretizare. Pe timpul guvernării comuniștilor, dacă luăm aceeași perioadă de timp, guvernarea precedentă și guvernarea actuală, vorbesc de miniștri, în domeniul, cel puțin apă și canalizare, s-au făcut de cel puțin 10 ori mai mare volum de lucrări. Nu mai vorbesc de Directorul general al ”Apelor Moldovei” de pe timpul guvernării comuniste, care era specialist nu în apele Moldovei, dar în fetele Moldovei. (Rîsete în sală.)

Domnul Serafim Urecheanu: Stimați colegi…

Domnul Oleg Bodrug: Și din România fetele, nu numai din Moldova. Și-acum întrebarea. Dumneavoastră cunoașteți cred că la perfecție că ceea ce ține de Fondul ecologic, nu că este totalmente asimilat de proiecte în domeniul apă

și canalizare și alte proiecte, dar sînt zeci de proiecte care sînt în așteptare. Adică, sînt solicitări foarte multe, nu ajung atîțea bani. Pe cînd fondurile externe nu țin doar de minister, pentru că sînt condiții care țin de cei care dau acești bani și sînt probleme tehnice. Nu este vorba de ministru sau de minister. Și vreau să-mi răspundeți la întrebare: este așa sau nu este așa?

Domnul Serafim Urecheanu: Bine, iată…

Domnul Oleg Bodrug: Eu nu mă refer la Directorul Agenției ”Apele Moldovei”, dar la…

Domnul Serafim Urecheanu: …eu vreau să vă răspund în felul următor. Deci, cu părere de rău, pe parcurs, nu vreau să… perioadele de timp să le nominalizez, în loc noi să ne ocupăm în țară cu dezvoltarea capacităților instituționale, cu dezvoltarea capacităților investiționale, cu capacități, iată, sau Legea aceasta de regionalizare, adoptată încă în 2006. Și atunci cînd a venit expertul Uniunii Europene, zice că, domnule Președinte al Curții de Conturi, ne ajutați, vă rog, în douăzeci… în 2006 s-a adoptat Legea, guvernul Marii Britanii și Irlandei de Nord v-a alocat 14 milioane de lire sterline, ați asimilat numai 1 milion din 2006, în 2009 de-acum au început să mai miște, au deschis…

Domnul Oleg Bodrug: În 2006 au fot problemele toate, în 2006 au fost problemele.

Domnul Serafim Urecheanu: În 2006.

Domnul Oleg Bodrug: Mulțumesc.

Domnul Serafim Urecheanu: Eu am votat pentru...

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Violeta Ivanov: Deci, domnule Președinte, Mulțumesc. Replică, foarte, foarte succint. Deci eu sînt deprinsă să vorbesc tot timpul în baza datelor concrete, elaborate de specialiști. Eu am venit acum cu argument concret și am făcut referință la schemele și la tabelele din raport. Ceea ce ține de finanțarea din Fondul ecologic, vreau să vă spun că nici un ministru pînă acum nu a atribuit bani fiicelor, feciorilor, cumnaților, soacrelor ș.a.m.d., cum se face acum, posturilor ”Vocea Basarabiei” și multe altele. Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte al Curții, Cunosc că atunci cînd ați făcut multiple audituri ale acitivităților, activității unităților teritorial-administrative, au fost semnalate mai multe încălcări, comise de către structurile întreprinderii ”Moldovagaz”: teritoriale și centrale, la fel. Așa a fost?

Domnul Serafim Urecheanu: Nu prea am înțeles, că aici e mai cu…

Domnul Alexandr Petkov: Ați efectuat mai multe audituri ale activității unităților teritorial- administrative, ale raioanelor, mă rog, administratoare… adminstra…?

Domnul Serafim Urecheanu: Da, da, da, da, da.

Domnul Alexandr Petkov: În cazul acestor activități au fost comise, în opinia Curții, niște încălcări, uneori chiar foarte grave, ale reprezentanțelor locale sau teritoriale ale structurii ”Moldovagaz”, fie acolo, mă rog, ”Căușeni-Gaz”, ”Cahul-Gaz”, ce mai sînt ele...

Domnul Serafim Urecheanu: Deci, noi, conform legislației în vigoare, nu avem dreptul de a audita acest agent economic ”Moldovagaz”, de aceea aceste încălcări noi le putem adresa administrației publice locale, care...

Domnul Alexandr Petkov: Așa, da.

Domnul Serafim Urecheanu: ...n-au luat la evidență gazoducte sau le-au dat în gestionare fără nici un fel de plată, fără nici un fel de evidență...

Domnul Alexandr Petkov: Așa, da, da. Exact. Păi, eu nu vorbesc acuma că dumneavoastră ați efectuat monitorizarea sau auditul activității ”Moldovagaz”. Deci în cadrul activităților...

Domnul Serafim Urecheanu: Nu am făcut nici un audit, căci nu avem dreptul.

Domnul Alexandr Petkov: Da, păi...

Domnul Serafim Urecheanu: Nu...

Domnul Alexandr Petkov: Dar nu este vorba de ”Moldovagaz”. Deci administrațiile raionale au comis careva încălcări în relațiile lor contractuale cu...

Domnul Serafim Urecheanu: Păi, fraților, iată, noi am auditat acum nu demult raionul Cahul.

Domnul Alexandr Petkov: Așa.

Domnul Serafim Urecheanu: Așa-i. Iată, un patrimoniu cu costul de 18 milioane de lei, numai de aceea că n-a vrut primăria, Consiliul raional să recunoască că o datorie de 47 de mii de lei, au adus la faliment, iată, acest patrimoniu, lacul ăsta de 1200 de hectare, și au pus mîina pe dînsul cu 900 de mii de lei. Sau, tot în raionul Cahul, iată, am și martori, în jurul la 60 de milioane de lei, care au fost cheltuiți pentru construcția gazoductelor, vreo 6 gazoducte nu sînt utilizate, deoarece nu au consumatori și nu pot fi puse în funcțiune, nu au consumatori. Situația aceasta nu este numai în raionul Cahul, dar aproape în toată țara...

Domnul Alexandr Petkov: Păi, da, în toată țara, pentru că-i un...

Domnul Serafim Urecheanu: ...într-un volum mai mic sau mare.

Domnul Alexandr Petkov: Da, domnule Președinte, Deci eu, pur și simplu, am văzut mai multe rapoarte ale Curții, anume nu pe ani, dar pe... pe pași, da? Și în permanență este cumva, ceva, este cu structura ”Moldovagaz”. Peste tot în țără. Acum, cînd ați ținut dumneavoastră discursul, prezentînd raportul, Șeful statului a acordat Președintelui de administrație ”Moldovagaz”, domnului Gusev, ordinul ”Gloria Muncii”. Eu mă întreb...(rîde) cine greșește... (rîde).

Domnul Serafim Urecheanu: Vedeți dumneavoastră, un minut.

Domnul Alexandr Petkov: (Rîde.)

Domnul Serafim Urecheanu: Nu încercați să mă implicatți în... Eu vreau să vă spun un lucru.

Domnul Alexandr Petkov: (Rîde.)

Domnul Serafim Urecheanu: Acordurile semnate de guvernarea precedentă...

Domnul Alexandr Petkov: (Rîde.)

Domnul Serafim Urecheanu: ...vizavi de prețuri, ele rămîn viabile. Deci, lucrează sau nu ”Moldovagaz”, eu, în calitatea mea de Primar General timp de 11 ani, am avut forță majoră atunci cînd era deconectat și gazul la Chișinău...

Domnul Alexandr Petkov: Nu, nu. Nu ne întoarcem noi încolo, lăsați...

Domnul Serafim Urecheanu: ...și în toată republica. Acum, de bine, de rău, este.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, păi, ordinul s-a dat... Зато, он уже сидел, да?

Domnul Serafim Urecheanu: Nu și ce dacă i-a dat?

Domnul Alexandr Petkov: S-a dat acum.

Domnul Serafim Urecheanu: Da.

Domnul Alexandr Petkov: Acestei persoane, care...

Domnul Serafim Urecheanu: Dar n-o să dea ordine numai la politicieni, înțelegeți, la membrii Parlamentului...

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Serafim Urecheanu: ...mai trebuie și la agenți economici.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, La subiect. Microfonul nr.5, a rugat colegul. Vă rog.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Noi ne apropiem deja de 2 ori de dezbateri la acest subiect și ele pot continua la nesfîrșit, din cîte văd eu, de aceea, în temeiul articolului 108 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, solicit să puneți la vot încheierea dezbaterilor pe subiectul raportului, prezentat de către Curtea de Conturi pentru anul 2011, urmînd ca proiectul de Hotărîre pe marginea acestui subiect să-l dezbatem într-o altă ședință de plen.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Acestea sînt prevederile, într-adevăr, ale Regulamentului, articolul 108, și farcțiunea... orice fracțiune este în drept să facă acest lucru. (Rumoare în sală) Domnule Streleț, Eu am să-i spun domnului Urecheanu despre ce este vorba. Stimați colegi...

Domnul Serafim Urecheanu: Gata, întrebările, de acum, uite, ați spus 20 de minute, eu de acum am o oră.

Domnul Marian Lupu: Noi, colegi, Legea am fixat, de la bun început, eu, în genere, am menționat undeva o oră și jumătate. Iată, noi, într-adevăr sîntem la peste 2 ceasuri. Propunerea este regulamentară și o supun votului. Cine este pentru a susține propunerea domnului Streleț, bazată pe prevederile articolului 108 din Regulament, rog să voteze. Majoritatea. Domnule Președinte al Curții de Conturi, Eu vă mulțumesc pentru aport și pentru răspunsuri la întrebări.

Domnul Serafim Urecheanu: Aceasta-i hotărîre, nu, n-aveți ce număra. Majoritatea, da.

Domnul Marian Lupu: Și, în acest context, stimați colegi... Vă mulțumesc, domnule Președinte. Dezbaterile pe marginea proiectului nr.2264 sînt încheiate pe baza propunerii înaintate și, respectiv, în acest context, nr.2939, la fel, o să supun votului dumneavoastră pentru examinarea proiectului în cadrul ședințelor din săptămîna viitoare a acestei bisăptămînale. Cine este pentru această propunere a domnului Streleț rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată. Stimați colegi și stimați membri ai Curții de Conturi, Vreau să vă mulțumesc pentru prezență, pentru munca depusă, pentru raportul prezentat. Stimați colegi, Ședința o declar închisă, următoarea ședință va avea loc săptămîna viitoare, joi, ca de obicei, la orele 10.00. Stimați colegi, Toate luările de cuvînt, la care s-au înscris colegii, o să le faceți pe marginea proiectului nr.2939 în cadrul examinării acestui proiect, joia viitoare. Eforturile nu sînt pierdute.

Ședința s-a încheiat la ora 14.03.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.