Agroinform.Qxp:Layout 1
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
NANO-GRO “Agro Nanotechnology Corp.”; SUA FERTILIZANT – AGRO regulator de creştere, SPOR LA RECOLTĂ MEDIA Publicaţie Periodică a Federaţiei Naţionale - 15-20% a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” inform Tel. de contact: 0/246/ 2-34-39 Nr. 15 (59), 1 octombrie 2009 0/691/ 07442 Exportul de struguri Dar cu problemele a fost deblocat ţăranilor, A fost deblocat exportul de struguri, fiind înlăturate toate şedinţei de vineri, 25 septembrie, a noului executiv, premierul restricţiile impuse anterior. Ministrul Agriculturii şi Indus- Vlad Filat, a solicitat responsabililor din cadrul ministerelor să ce facem? triei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a declarat pentru Info- vină cu soluţii urgente pentru mai multe probleme, rezolvarea Prim Neo că nu mai există obstacole în calea producătorilor de cărora nu mai poate fi amânată. Inclusiv, Ministrului Agricul- Şi în toamna aceasta ţăranii struguri care intenţionează să îşi exporteze marfa. Potrivit lui, turii şi Industriei Alimentare i s-a cerut să elaboreze soluţii îşi vând producţia pe doi bani. pag. 3 „Moldova-Vin” a expediat o scrisoare către Serviciul Vamal pentru deblocarea exportului de struguri şi pentru înlăturarea prin care a anulat indicaţiile date anterior. barierelor existente, când producătorii sunt puşi pe drumuri ca Scrisoarea respectivă va exclude şi necesitatea înregistrării să înregistreze contractele de vânzare la tot felul de agenţii. contractelor de export la „Moldova-Vin”. Termenul limită pentru realizarea acestei dispoziţii a fost luni, Modificările respective s-au produs după ce, în cadrul 28 septembrie. Noul Guvern al Republicii Moldova a fost investit în funcţie Noua guvernare îşi propune dublarea ÎMM-urilor în R. Moldova pag. 7-9 Recesiunea a afectat comunităţile locale din R. Moldova Comunităţile locale din Republica a cererii interne şi externe, scăderii fluxului de asistenţă socială, migranţii şi familiile aces- Moldova au fost puternic afectate de de investiţii directe străine, diminuării trans- tora (1/3 din migranţii intervievaţi au declarat ferurilor guvernamentale la bugetele locale, că şi-au pierdut locul de munca de peste ho- criza financiară şi economică mon- precum şi ca urmare a creşterii şomajului. tare). Astfel, realizatorii studiului conclu- dială, se arată în studiul realizat de Potrivit studiului, efectele negative asu- zionează că în anii 2009-2010 Republica centrul analitic Expert Grup la iniţia- pra bugetelor locale au condus la reducerea de Moldova va suferi din cauza creşterii număru- către autorităţile publice locale a cheltuieli- lui de şomeri. tiva Programului Naţiunilor Unite lor pentru proiecte de investiţii şi logistică. Drept recomandări, specialiştii îndeamnă pentru Dezvoltare în Moldova Autorii studiului susţin că pentru a Guvernul şi autorităţile locale să elimine (PNUD), prezentat marţi, 29 sep- menţine nivelul salarial actual vor trebui constrângerile administrative şi barierele tembrie curent. reduse drastic, în unele cazuri cu peste 50%, comerciale interne, să continue liberalizarea cheltuielile pentru o serie de servicii (încălzi- cadrului de afaceri şi să adopte acte norma- rea şi energia electrică în instituţiile pu- tive şi legislative încurajatoare pentru in- Potrivit studiului „Impactul crizei finan- blice, produsele alimentare pentru copii în vestiţii. Totodată, autorii studiului pledează ciare globale asupra comunităţilor locale din grădiniţe şi şcoli). pentru implementarea unui mecanism mai Republica Moldova”, recesiunea economică a Studiul arată că cel mai puternic au fost previzibil şi mai transparent de redistribuire avut contribuit la încetinirea dezvoltării eco- afectaţi angajaţii şi proprietarii întreprinde- a încasărilor fiscale. nomice la nivel local. Declinul s-a produs, în rilor individuale, în special din industrie şi Studiul a fost realizat pe un eşantion de special, ca urmarea a reducerii remitenţelor, construcţii, precum şi beneficiarii programelor 1 200 de persoane şi 120 de companii. Nr. 15 (59) 2 1 octombrie STUDIU EXPORT IMPORT Comerţul exterior de cereale, ianuarie-iulie 2009 Moldova a exportat aproape de 10 ori mai multe cereale decât în 2008 Preţul mediu de export, însă, a fost cu aproximativ j 50% mai mic În ultimii 10 ani, Moldova a exportat can- tităţi mari de cereale, menţinând o balanţă co- mercială ascendentă. Cel mai mare volum de export din ultimii 5 ani a fost înregistrat în 2005 (409 mii tone, în valoare totală de 43,1 milioane USD). Cel mai mic volum de export a fost atestat în 2007 (92 mii tone), când Mol- dova a fost afectată de secetă. În anul curent, Moldova a exportat cereale în peste 30 de ţări ale lumii. Comparativ cu anul precedent în lista ţărilor de export au apărut astfel de des- tinaţii cum ar fi Arabia Saudită, Bangladesh, Cipru, Coreea de Nord, Israel, Portugalia, Spania. Potrivit datelor Biroului Naţional de Sta- tistică, în 7 luni ale anului curent, exportul de cereale al Moldovei a constituit circa 370 mii tone, în valoare totală de 46,9 milioane USD. Principalii cumpărători de cereale moldo- veneşti au fost, de la începutul anului curent, Elveţia, Germania, Marea Britanie, Ungaria, România, căror le-a revenit peste 70 la sută din volumul total de exporturi. Comparativ cu perioada similară a anului 2008, exportul a fost în creştere considerabilă, de aproape 10 ori. Preţul mediu de export în 21 milioane dolari SUA. perioada de referinţă a fost de 127 USD/t, fiind Moldova a cumpărat cereale din Rusia mai mic cu 57% comparativ cu cel înregistrat (2,6 mii tone), Ucraina (1,2 mii tone), Vietnam în anul precedent. (1,2 mii tone). În perioada de referinţă, Moldova a im- Balanţa import-export la cereale pentru 7 portat circa 7,8 mii tone de cereale, în valoare luni 2009 este ascendentă şi înregistrează un de 6,1 milioane dolari USD. În 7 luni ale anu- lui 2008, importul de cereale în Moldova a constituit 57,3 mii tone, în valoare totală de Continuare în pag. 5 Nr. 15 (59) PROBLEME 1 octombrie 3 Dar cu problemele ţăranilor, ce facem? Vlad BERCU Şi în toamna aceasta ţăranii îşi vând producţia pe doi bani. Virusul crizei a găsit un sector agrar slăbit, cu un sistem imunitar aproape inexistent. Zeci sau poate sute de producători stau zilnic de-a lungul magistralelor auto, la tarabe impro- vizate de nevoie, încercând să-şi vândă rodul mun- cii. Ai impresia că drumurile naţionale s-au transformat în pieţe agricole. Strugurii au ajuns la 1-1.8 lei kilogramul. Nici celelalte produse nu sunt mai scumpe. „Vindem pe bănuţi ceea ce am crescut cu atâta sudoare”, ne-au spus mai mulţi fermieri din Buţeni, Hânceşti. „Poama se strică pe deal. Unii ţărani au ajuns să vândă strugurii cu numai 80 bani pe kilogram. Nici un combinat de vin din raionul Hânceşti nu mai achiziţionează struguri”, spune Tudor Agaci, un fermier din satul Buţeni. El adaugă că „nici în 1,7 lei”, afirmă Mihai Gribincea, preşedintele Aso- iar legea cu privire la organizarea şi funcţionarea ciaţiei producătorilor agricoli „Viitorul” din pieţelor produselor agricole şi agroalimentare este Hânceşti, care administrează un teren de 50 de nefuncţională, în lipsa unor mecanisme clare. Nici hectare de viţă de vie. Agenţia „Moldova-Vin” vor- consiliile pe produs nu fac mare treabă. bea anterior de preţuri orientative de până la 2,6 Iar producătorul agricol cu ce e de vină ? Din lei per kilogram, pentru soiurile albe de struguri recolta de struguri din anul curent de 350 mii de şi 3,2 lei – pentru cele roşii. tone, 100-110 mii tone nu vor putea fi comer- Dl Gribincea mai spune că în anii trecuţi ex- cializate, declara recent directorul adjunct al porta struguri, acum însă exportul nu merge. Agenţiei "Moldova-Vin" Nicolae Taran. 100 mii „Sunt foarte joase preţurile şi la grâu, floarea soa- tone !? În situaţia în care circa 30 de fabrici de vin, relui. Grâul furajer a fost vândut la un preţ de 1 iar potrivit Uniunii Oenologilor, chiar 50 de fa- leu kilogramul, iar cel alimentar – 1.30-1.40 lei pe brici sau aproape o treime din numărul kilogram. Este un dezastru pentru agricultori”, mai total, se află în prag de faliment, nu poţi să spune liderul producătorilor din Hânceşti. Potrivit speri că băncile le vor da credite pentru a acestuia, în anul 2007, când recolta a fost mică, achiziţiona struguri. Mai ales că datoriile între- din cauza secetei, preţul a ajuns la 3-3.40lei prinderilor vinicole pe împrumuturile luate an- pentru un kg de grâu, iar pâinea costa 3.20 lei. terior se ridică la 1,3 mld de lei, iar pentru stru- Astăzi pâinea este la acelaşi preţ, iar grâul se vinde gurii cumpăraţi în anii precedenţi datorează 95 cu 80-90 bani kilogramul. milioane de lei, Însă, chiar dacă băncile le-ar da bani, la ce le-ar ajuta dacă toate capacităţile sunt „S-ar părea că avem o piaţă supraîncărcate, în stocuri stau 20 mil decalitri de liberă, pe care preţurile se for- vinuri încă din anii 2006-2008. Statul trebuia să mează liber, şi într-adevăr ar fi intervină, acum doi-trei ani trebuia să intervină aşa, dacă nu ar fi importurile şi prin ridicarea tuturor restricţiilor la export, in- dictatul firmelor de achiziţio- clusiv la struguri şi vin în vrac, introducerea taxe- nare. Aceeaşi problemă e şi cu lor de import la unele produse pentru a proteja floarea soarelui. Combinatul din piaţa locală, la fel cum s-a procedat în cazul zahăru- soarelui, 45 tone de grâu, dar nu avem cui îl vinde. Bălţi negociază importul de se- lui, stoparea extinderi plantaţiilor de viţă-de-vie. ruptul capului” nu va comercializa strugurii cu un Dăm strugurii cu un leu ca măcar un ban să minţe din Ucraina, Bulgaria, Tur- leu pe kilogram şi va fi nevoit să o prelucreze pen- câştigăm. Firmele de achiziţii profită de situaţia cia şi, în fine, produsul autohton Sectorul agrar suferă de multe boli. Ele tru a face vin. aceasta şi ţin preţurile”, mai estimează Tudor Agaci.