NANO-GRO “Agro Nanotechnology Corp.”; SUA FERTILIZANT – AGRO regulator de creştere, SPOR LA RECOLTĂ MEDIA Publicaţie Periodică a Federaţiei Naţionale - 15-20% a Agricultorilor din “AGROinform” inform Tel. de contact: 0/246/ 2-34-39 Nr. 15 (59), 1 octombrie 2009 0/691/ 07442 Exportul de struguri Dar cu problemele a fost deblocat ţăranilor, A fost deblocat exportul de struguri, fiind înlăturate toate şedinţei de vineri, 25 septembrie, a noului executiv, premierul restricţiile impuse anterior. Ministrul Agriculturii şi Indus- , a solicitat responsabililor din cadrul ministerelor să ce facem? triei Alimentare, , a declarat pentru Info- vină cu soluţii urgente pentru mai multe probleme, rezolvarea Prim Neo că nu mai există obstacole în calea producătorilor de cărora nu mai poate fi amânată. Inclusiv, Ministrului Agricul- Şi în toamna aceasta ţăranii struguri care intenţionează să îşi exporteze marfa. Potrivit lui, turii şi Industriei Alimentare i s-a cerut să elaboreze soluţii îşi vând producţia pe doi bani. pag. 3 „Moldova-Vin” a expediat o scrisoare către Serviciul Vamal pentru deblocarea exportului de struguri şi pentru înlăturarea prin care a anulat indicaţiile date anterior. barierelor existente, când producătorii sunt puşi pe drumuri ca Scrisoarea respectivă va exclude şi necesitatea înregistrării să înregistreze contractele de vânzare la tot felul de agenţii. contractelor de export la „Moldova-Vin”. Termenul limită pentru realizarea acestei dispoziţii a fost luni, Modificările respective s-au produs după ce, în cadrul 28 septembrie.

Noul Guvern al Republicii Moldova a fost investit în funcţie Noua guvernare îşi propune dublarea ÎMM-urilor în R. Moldova pag. 7-9 Recesiunea a afectat comunităţile locale din R. Moldova Comunităţile locale din Republica a cererii interne şi externe, scăderii fluxului de asistenţă socială, migranţii şi familiile aces- Moldova au fost puternic afectate de de investiţii directe străine, diminuării trans- tora (1/3 din migranţii intervievaţi au declarat ferurilor guvernamentale la bugetele locale, că şi-au pierdut locul de munca de peste ho- criza financiară şi economică mon- precum şi ca urmare a creşterii şomajului. tare). Astfel, realizatorii studiului conclu- dială, se arată în studiul realizat de Potrivit studiului, efectele negative asu- zionează că în anii 2009-2010 Republica centrul analitic Expert Grup la iniţia- pra bugetelor locale au condus la reducerea de Moldova va suferi din cauza creşterii număru- către autorităţile publice locale a cheltuieli- lui de şomeri. tiva Programului Naţiunilor Unite lor pentru proiecte de investiţii şi logistică. Drept recomandări, specialiştii îndeamnă pentru Dezvoltare în Moldova Autorii studiului susţin că pentru a Guvernul şi autorităţile locale să elimine (PNUD), prezentat marţi, 29 sep- menţine nivelul salarial actual vor trebui constrângerile administrative şi barierele tembrie curent. reduse drastic, în unele cazuri cu peste 50%, comerciale interne, să continue liberalizarea cheltuielile pentru o serie de servicii (încălzi- cadrului de afaceri şi să adopte acte norma- rea şi energia electrică în instituţiile pu- tive şi legislative încurajatoare pentru in- Potrivit studiului „Impactul crizei finan- blice, produsele alimentare pentru copii în vestiţii. Totodată, autorii studiului pledează ciare globale asupra comunităţilor locale din grădiniţe şi şcoli). pentru implementarea unui mecanism mai Republica Moldova”, recesiunea economică a Studiul arată că cel mai puternic au fost previzibil şi mai transparent de redistribuire avut contribuit la încetinirea dezvoltării eco- afectaţi angajaţii şi proprietarii întreprinde- a încasărilor fiscale. nomice la nivel local. Declinul s-a produs, în rilor individuale, în special din industrie şi Studiul a fost realizat pe un eşantion de special, ca urmarea a reducerii remitenţelor, construcţii, precum şi beneficiarii programelor 1 200 de persoane şi 120 de companii. Nr. 15 (59) 2 1 octombrie STUDIU EXPORT IMPORT

Comerţul exterior de cereale, ianuarie-iulie 2009 Moldova a exportat aproape de 10 ori mai multe cereale decât în 2008 Preţul mediu de export, însă, a fost cu aproximativ j 50% mai mic

În ultimii 10 ani, Moldova a exportat can- tităţi mari de cereale, menţinând o balanţă co- mercială ascendentă. Cel mai mare volum de export din ultimii 5 ani a fost înregistrat în 2005 (409 mii tone, în valoare totală de 43,1 milioane USD). Cel mai mic volum de export a fost atestat în 2007 (92 mii tone), când Mol- dova a fost afectată de secetă. În anul curent, Moldova a exportat cereale în peste 30 de ţări ale lumii. Comparativ cu anul precedent în lista ţărilor de export au apărut astfel de des- tinaţii cum ar fi Arabia Saudită, Bangladesh, Cipru, Coreea de Nord, Israel, Portugalia, Spania. Potrivit datelor Biroului Naţional de Sta- tistică, în 7 luni ale anului curent, exportul de cereale al Moldovei a constituit circa 370 mii tone, în valoare totală de 46,9 milioane USD. Principalii cumpărători de cereale moldo- veneşti au fost, de la începutul anului curent, Elveţia, Germania, Marea Britanie, Ungaria, România, căror le-a revenit peste 70 la sută din volumul total de exporturi. Comparativ cu perioada similară a anului 2008, exportul a fost în creştere considerabilă,

de aproape 10 ori. Preţul mediu de export în 21 milioane dolari SUA. perioada de referinţă a fost de 127 USD/t, fiind Moldova a cumpărat cereale din Rusia mai mic cu 57% comparativ cu cel înregistrat (2,6 mii tone), Ucraina (1,2 mii tone), Vietnam în anul precedent. (1,2 mii tone). În perioada de referinţă, Moldova a im- Balanţa import-export la cereale pentru 7 portat circa 7,8 mii tone de cereale, în valoare luni 2009 este ascendentă şi înregistrează un de 6,1 milioane dolari USD. În 7 luni ale anu- lui 2008, importul de cereale în Moldova a constituit 57,3 mii tone, în valoare totală de Continuare în pag. 5 Nr. 15 (59) PROBLEME 1 octombrie 3 Dar cu problemele ţăranilor, ce facem?

Vlad BERCU

Şi în toamna aceasta ţăranii îşi vând producţia pe doi bani. Virusul crizei a găsit un sector agrar slăbit, cu un sistem imunitar aproape inexistent.

Zeci sau poate sute de producători stau zilnic de-a lungul magistralelor auto, la tarabe impro- vizate de nevoie, încercând să-şi vândă rodul mun- cii. Ai impresia că drumurile naţionale s-au transformat în pieţe agricole. Strugurii au ajuns la 1-1.8 lei kilogramul. Nici celelalte produse nu sunt mai scumpe.

„Vindem pe bănuţi ceea ce am crescut cu atâta sudoare”, ne-au spus mai mulţi fermieri din Buţeni, Hânceşti.

„Poama se strică pe deal. Unii ţărani au ajuns să vândă strugurii cu numai 80 bani pe kilogram. Nici un combinat de vin din raionul Hânceşti nu mai achiziţionează struguri”, spune Tudor Agaci, un fermier din satul Buţeni. El adaugă că „nici în 1,7 lei”, afirmă Mihai Gribincea, preşedintele Aso- iar legea cu privire la organizarea şi funcţionarea ciaţiei producătorilor agricoli „Viitorul” din pieţelor produselor agricole şi agroalimentare este Hânceşti, care administrează un teren de 50 de nefuncţională, în lipsa unor mecanisme clare. Nici hectare de viţă de vie. Agenţia „Moldova-Vin” vor- consiliile pe produs nu fac mare treabă. bea anterior de preţuri orientative de până la 2,6 Iar producătorul agricol cu ce e de vină ? Din lei per kilogram, pentru soiurile albe de struguri recolta de struguri din anul curent de 350 mii de şi 3,2 lei – pentru cele roşii. tone, 100-110 mii tone nu vor putea fi comer- Dl Gribincea mai spune că în anii trecuţi ex- cializate, declara recent directorul adjunct al porta struguri, acum însă exportul nu merge. Agenţiei "Moldova-Vin" Nicolae Taran. 100 mii „Sunt foarte joase preţurile şi la grâu, floarea soa- tone !? În situaţia în care circa 30 de fabrici de vin, relui. Grâul furajer a fost vândut la un preţ de 1 iar potrivit Uniunii Oenologilor, chiar 50 de fa- leu kilogramul, iar cel alimentar – 1.30-1.40 lei pe brici sau aproape o treime din numărul kilogram. Este un dezastru pentru agricultori”, mai total, se află în prag de faliment, nu poţi să spune liderul producătorilor din Hânceşti. Potrivit speri că băncile le vor da credite pentru a acestuia, în anul 2007, când recolta a fost mică, achiziţiona struguri. Mai ales că datoriile între- din cauza secetei, preţul a ajuns la 3-3.40lei prinderilor vinicole pe împrumuturile luate an- pentru un kg de grâu, iar pâinea costa 3.20 lei. terior se ridică la 1,3 mld de lei, iar pentru stru- Astăzi pâinea este la acelaşi preţ, iar grâul se vinde gurii cumpăraţi în anii precedenţi datorează 95 cu 80-90 bani kilogramul. milioane de lei, Însă, chiar dacă băncile le-ar da  bani, la ce le-ar ajuta dacă toate capacităţile sunt „S-ar părea că avem o piaţă supraîncărcate, în stocuri stau 20 mil decalitri de liberă, pe care preţurile se for- vinuri încă din anii 2006-2008. Statul trebuia să mează liber, şi într-adevăr ar fi intervină, acum doi-trei ani trebuia să intervină aşa, dacă nu ar fi importurile şi prin ridicarea tuturor restricţiilor la export, in- dictatul firmelor de achiziţio- clusiv la struguri şi vin în vrac, introducerea taxe- nare. Aceeaşi problemă e şi cu lor de import la unele produse pentru a proteja floarea soarelui. Combinatul din piaţa locală, la fel cum s-a procedat în cazul zahăru- soarelui, 45 tone de grâu, dar nu avem cui îl vinde. Bălţi negociază importul de se- lui, stoparea extinderi plantaţiilor de viţă-de-vie. ruptul capului” nu va comercializa strugurii cu un Dăm strugurii cu un leu ca măcar un ban să minţe din Ucraina, Bulgaria, Tur- leu pe kilogram şi va fi nevoit să o prelucreze pen- câştigăm. Firmele de achiziţii profită de situaţia cia şi, în fine, produsul autohton Sectorul agrar suferă de multe boli. Ele tru a face vin. aceasta şi ţin preţurile”, mai estimează Tudor Agaci. trebuie lecuite. E vorba nu numai de buna mai nu-l interesează. În timp ce După ce a lucrat 11 ani în Italia, Tudor şi fa- El este de părere că procesatorii care procură funcţionare a pieţei de produse agricole şi milia sa au revenit la baştină, iar banii câştigaţi materie primă foarte ieftin obţin supraprofituri, în 2007 preţul era de 5-6 lei, agroalimentare. prin străini i-a investit într-o brigadă de tractoare vânzându-şi producţia la preţuri înalte. „Două ki- astăzi e de două ori mai mic. Cu problemele ţăranului ce facem? Este şi, cum, spune el, a început să facă agricultură. A lograme de struguri costă 2-3 lei, cheltuielile de Vindem floarea soarelui la un întrebarea pe care trebuie să şi-o pună noua vrut să facă ceea ce ştia mai bine, de profesie este procesare încă 2 lei, iar litrul de vin obţinut se preţ ce nu acoperă cheltuielile”, guvernare şi să o rezolve în interesul ţăranilor. agricultor. Din Italia a adus utilaj pentru prelu- vinde cu 10-15 lei. Statul ar trebui să intervină în declară Mihai Gribincea. Altfel vom ajunge să ne întrebăm: dar cu ţăra- crarea strugurilor, cu o capacitate de până la 200 acest caz”. O soluţie ar putea să fie încheierea nul ce facem? de tone. Venit acasă a cumpărat 25 hectare de contractelor de achiziţie la început de an, la fel cum O situaţie la fel de lamentabilă este nu numai Biroul Naţional de Statistică anunţa că în pământ. Alte 100 hectare le-a luat în arendă. se face în alte ţări. În plus, „în Italia fermierul la Buţeni sau alt sat din Hânceşti, ci şi în multe trimestrul doi „o persoană din opt din agricul- „După un an şi jumătate însă am ajuns în prag de cumpără motorina la jumătate de preţ” alte localităţi. Ţăranii nu pot să-şi vândă producţia. tură a abandonat această activitate”. La sfârşit de an numărul acelora care vor renunţa faliment, am cheltuit totul”, spune necăjit fer- „Cu viile ieşim cap în cap la cheltuieli. Vindem Situaţia din acest an, dar şi din anul trecut, de- la activităţile agricole ar putea să fie cu mult mierul. soiul „Aligote” cu 1,80 lei pe kilogram. Chardon- monstrează că Republica Moldova nu are un sis- mai mare. „Avem vreo 30 de tone de seminţe de floarea nay – 2 lei. Asta la un cost de producţie de 1,5 – tem de reglementare a preţurilor bine pus la punct, Nr. 15 (59) 4 1 octombrie ACTUALITATE Migranţii moldoveni vor trimite de două ori mai puţini bani acasă, raport Banca Mondială

Republica Moldova a fost nominalizată Agricultura: Criza alimentară nu de combustibili cu circa doi ani în urmă şi a crizei într-un raport al Băncii Mondiale alături a luat sfârşit în ţările sărace, iar soluţio- financiare globale ulterioare, donatorii şi agenţiile narea problemei securităţii alimentare în de dezvoltare au mobilizat resurse adiţionale de ţările din Africa şi Asia de Est, cu ţările cu venituri mici va necesita creşte- substanţiale pentru ţările cu venituri mici. Totuşi, cele mai mici venituri, care se confruntă rea productivităţii şi a veniturilor celor mai ţările cu venituri mici în curs de dezvoltare au fost cu un pericol iminent al scăderii remi- săraci fermieri din lume. Raportul în- afectate substanţial de crizele pe care nu ele le-au tenţelor. Experţii Băncii Mondiale antici- deamnă ţările G-20 să susţină angaja- cauzat şi se confruntă cu dificultăţi majore ce pun pează că anul acesta banii trimişi acasă mentul de 20 miliarde de dolari SUA de la în pericol ani de progrese obţinute în lupta cu summitul G-8 din L’Aquila, Italia, pentru sărăcia. de moldoveni vor fi mult mai puţini faţă dezvoltarea agriculturii, cu detalii solide Raportul constată că mai multe şocuri econo- de anul trecut, şi acest lucru va afecta privind modul în care vor fi realizate an- mice cauzate de criza financiară au afectat subs- grav bugetului ţării. gajamentele ţărilor, unde livrarea va fi tanţial cele mai sărace ţări, inclusiv: operaţionalizată cu responsabilitatea la ni- Comerţul: Țările cu venituri mici au fost Potrivit prognozelor raportului Băncii Mon- vel naţional, iar rezultatele şi eficacitatea afectate greu de declinul în comerţul global, scăde- diale, până la finele acestui an, transferurile vor fi evaluate. rea cererii pentru pieţele de export fiind estimată băneşti de peste hotare vor scădea cu 50 la sută faţă Întreprinderile mici şi mijlocii între 5-10 la sută în 2009. de anul trecut. Respectiv, va scădea puternic şi cota (IMM): IMM sunt esenţiale pentru re- Fluxurile private de capital: Fluxurile acestor remitenţe în Produsul Intern Brut. Drept luarea creşterii economice în ţările cu ve- nete de capital privat în cele mai sărace ţări s-au consecinţă, din cauza reducerii bruşte a finanţării nituri mici. Raportul susţine că G-20 redus considerabil până la 21 miliarde de dolari SUA externe, în 2009 deficitul bugetar al Moldovei ar trebuie să sprijine activ eforturi mai am- în 2008, de la 30 miliarde de dolari SUA în 2007, putea atinge 10% din PIB. de la Londra ţările G-20 urmează să aprobe alocarea ple de sporire a finanţării pentru IMM. şi se preconizează că vor scădea în continuare până Din cauza dependenţei majore de transferurile a 50 miliarde de dolari USD pentru ţările cu veni- Grupul Băncii Mondiale planifică să dubleze fi- la 13 miliarde de dolari SUA în 2009. muncitorilor moldoveni de peste hotare, R. Mol- turi mici pentru implementarea politicilor şi nanţarea mobilizată pentru IMM până în anul 2013 Remitenţele: Deteriorarea bruscă a condiţii- dova a fost menţionată în raport, ca un caz special. reţelelor de protecţie socială. până la 15,5 miliarde de dolari SUA. lor economice a condus la un declin considerabil Potrivit experţilor Băncii Mondiale, moldovenii uti- Potrivit datelor Băncii Naţionale, în luna iulie Mecanismul de răspuns la criză: Criza ac- în remitenţele din ţările cu venituri mici, care se lizează remitenţele în mare parte pentru cheltuieli muncitorii moldoveni de peste hotare au trimis tuală - şi altele care vor avea loc - accentuează ne- aşteaptă să scadă cu o cifră de 5-7 la sută în 2009, curente, întreţinerea gospodăriilor casnice şi im- acasă prin intermediul băncilor doar 98,5 milioane cesitatea urgentă pentru un Mecanism de răspuns nivelul acestora recuperându-se modest în 2010. portul de combustibil, de care bugetul ţării depinde USD, ceea ce este cu 45 la sută mai puţin decât în la criză pentru a asigura că asistenţă rapidă şi efi- Turismul: Multe ţări cu venituri mici, în pentru acumularea veniturilor fiscale iulie 2008. În total, în primele 7 luni ale acestui an, cientă poate fi oferită ţărilor cu venituri mici special statele de pe insule mici, depind în mare Moldova a mai fost inclusă în raportul BM prin- remiteţele au ajuns la un volum de 612,6 mln USD, drept urmare a şocurilor. Nereuşita de a adresa parte de tursim pentru schimb valutar şi locuri de tre 43 din cele mai sărace ţări din lume, care au în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut aces- această necesitate ar putea periclita progresele rea- muncă, atât în sectorul formal cât şi neformal. Ve- ajuns la un deficit de 11,6 mlrd. dolari SUA pen- tea depăşiseră 936,6 mln USD. lizate în multe ţări sărace în baza eforturilor solide niturile obţinute de la turism în întreaga lume au tru cheltuieli sociale precum protecţie socială, Raportul recomandă acţiuni de politici coor- recente de reformare şi ar putea conduce la reversii scăzut cu 8 la sută în lunile ianuarie-aprilie 2009, sănătate, educaţie şi infrastructură. De asemenea, donate din partea ţărilor G-20 şi a altor actori în costisitoare. continuând scăderea bruscă înregistrată în a doua în raport se menţionează că la apropiatul summit următoarele domenii: De la momentul apariţiei crizei alimentare şi jumătate a anului 2008.

Cota de export Experienţa AGROinform va fi utilizată pentru dezvoltarea a vinurilor în UE a fost unei organizaţii de consultanţă agricolă din Tajikistan valorificată integral Experienţa în domeniul consul- În decursul unei săptămâni, în perioada Agriculturii şi Industriei Alimentare, alte struc- tanţei agricole a Federaţiei 22-29 septembrie, membrii delegaţiei, re- turi de consultanţă din Moldova, companii etc. prezentanţi ai Serviciilor de consultanţă AgroDonish este constituită la iniţiativa Agenţii economici din Republica Moldova au Naţionale AGROinform va fi utili- agricolă, au studiat etapele de constituire, a patru organizaţii de consultanţă agricolă din valoricat integral cota de 700 mii decalitri zată pentru dezvoltarea unei orga- structura, domeniile de activitate, moda- Tajikistant, care la începutul anului curent au acordată de către Uniunea Europeană pentru nizaţii similare din Tajikistan. lităţile de lucru cu membrii şi partenerii decis să se asocieze pentru a fortifica coope- exportul de vinuri în cadrul regimului AGROinform, pentru a prelua practicile de rarea şi coordonarea reciprocă a activităţilor. succes. Fondatori ai Asociatiei AgroDonish sunt or- Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP). O delegaţie a Asociaţiei Naţionale a Ser- viciilor Agricole de Consultanţă din Tajikis- Programul vizitei a inclus întrevederi cu ganizaţii neguvernamentale cu experienţă de tan, AgroDonish, s-a aflat într-un turneu de conducerea Federaţiei, fermieri-membri, par- 2-4 ani de activitate în domeniul consultanţei Astfel, până la 21 septembrie, pentru exportul de studiu în Moldova. teneri ai AGROinform, inclusiv Ministerul agricole în Tajikistan. vinuri au fost eliberate 723 autorizaţii pentru ţările Federaţia Natională a Agricultorilor din Uniunii Europene. Moldova AGROinform este unul din liderii de În ceea ce priveşte cota acordată pentru zahăr alb, pe piaţa locală de consultanţă agricolă. În de- valorificarea ei este efectuată în proporţie de 88,77 % cembrie 2008, AGROinform a marcat 10 de la începutul anului. ani de activitate. Pentru exportul de orz, Ministerul Economiei şi Co- merţului a eliberat 362 de autorizaţii. Astfel, cota acor- dată de către UE pentru această categorie de produse, de la începutul anului 2009, a fost valorificată în pro- porţie de 50,62 %. Pentru exportul de porumb au fost eliberate 1009 de autorizaţii, ceea ce presupune valorificarea cotei pînă la 98,52% În conformitate cu datele înregistrate de către au- torităţile specializate ale UE, cota acordată pentru grâu a fost utilizată în proporţie de 100 % exportîndu-se 30.000 tone. ATP-urile au fost acordate Republicii Moldova în- cepînd cu 1 martie 2008, cu scopul liberalizării co- merţului cu UE şi asigurarării premiselor pentru crea- rea unui mediu favorabil economic şi atragerii in- vestiţiilor. Astfel, Moldova a obţinut cote la export fără achitarea taxelor la o lista de produse precum zahăr alb, vinuri, grâu etc. Nr. 15 (59) STUDIU EXPORT IMPORT 1 octombrie 5

Comerţul exterior de cereale, ianuarie-iulie 2009 Moldova a exportat aproape de 10 ori mai multe cereale decât în 2008

Urmare din pag. 2 sold pozitiv, în valoare de 40,7 milioane USD. Din toată cantitatea de cereale livrată pe piaţa externă în decurs de şapte luni, 26,8 mii tone au revenit grâului, în valoare de 29,9 mi- lioane USD. Din această cantitate, 423 tone au constituit grâu dur. Principalele ţări de des- tinaţie pentru grâu au fost Germania, Elveţia şi Marea Britanie, care însumează mai mult de jumătate din volumul total de export. Comparativ cu primul trimestru al anului, grâul moldovenesc a fost cumpărat şi de clienţi din Turcia, Israel, Porto Rico, Olanda. Preţul mediu de export a fost de 112 USD/t. Cel mai mare preţ a fost înregistrat pen- tru exportul în Cipru (130 USD/t), iar cel mai mic - în Coreea (69,9 USD/t). În aceeaşi perioadă a anului trecut, ex- porturile de grâu ale Moldovei au constituit 691 tone, iar toată cantitatea de grâu a fost li- vrată în Polonia la preţul de 220 USD/t. Cantitatea de grâu importată de Moldova în perioada de referinţă a fost de 668 tone, în valoare de 69 mii USD, din care 191 tone de grâu dur. Circa 89 % din volumul grâului im- portat este din România. Anual, Moldova exportă şi cantităţi mari de orz. În perioada de referinţă, exporturile au

dova în primele 7 luni ale anului 2009 au fost rea acestuia au întrecut enorm cifra din pe- nesemnificative (136 tone în valoare de 25 mii rioada similară a anului precedent. Aşa dar, în USD). Din volumul total al importului de orz 7 luni 2008 Moldova a exportat doar porumb 55 % revine Cehiei şi 45 % Ucrainei. În aceeaşi la seminţe, înregistrând volumul de 2,6 mii perioadă a anului 2008 au fost importate tone (4,1 milioane USD) la un preţ mediu de doar 5 tone de orz. 1550 USD/t. Circa 98% din volumul total de Balanţa comercială a fost ascendentă şi a export a revenit Belarusiei. înregistrat un sold pozitiv în valoare de 5,4 mi- Potrivit datelor Biroului Naţional de Sta- lioane USD. tistică în perioada de referinţă Moldova a im- Tradiţional Moldova exportă cantităţi portat 582 tone de porumb, din care 359 tone mari de porumb, inclusiv porumb pentru se- porumb pentru seminţe. În aceeaşi perioadă minţe. Cel mai mare volum de export din ul- a anului precedent au fost importate circa 38,7 timii 5 ani a fost înregistrat în anul 2005 (195 mii tone de porumb (12,4 mil USD. mii tone, în valoare de 13 milioane USD). În Preţul mediu de import format în pe- primele 7 luni ale anului curent Moldova a ex- rioada de 7 luni, curent a înregistrat 1799 însumat 43,8 mii tone în valoare totală de 5,44 tru tranzacţiile de export cu Elveţia (185,5 portat 58,1 mii tone de porumb, din care 3,2 USD/t, în unele cazuri (pentru porumbul la se- milioane USD. Cele mai mari ţări de export USD/t). mii tone porumb pentru seminţe. Valoarea to- minţe) a depăşit cifra de 4000 USD/t. Cele mai pentru Republica Moldova în perioada de 7 luni Comparativ cu aceiaşi perioadă a anului tală a porumbului de export a însumat 11,6 mi- mari ţări de import au fost Ungaria (464 mii 2009 au fost Grecia (valoarea exportului 1655 precedent volumul total de export a fost în lioane dolari SUA. Cele mai mari ţări de export USD), Ucraina (83 mii USD) şi Franţa (137 mii mii USD), Ungaria (valoarea exportului 699 mii creştere cu 13,7%, pe când valoarea acestuia sunt România (2,1 mln. USD), Ungaria (1,4 USD). USD), Portugalia (valoarea exportului 524 a înregistrat o descreştere cu 36%, dat fiind fap- mln. USD), Iordania (1,3 mln. USD ), Elveţia Balanţa comercială la porumb în primele mii USD), Germania (valoarea exportului 854 tul că preţul mediu de export în anul precedent (1,5 mln. USD). Preţul mediu de comercializare 7 luni ale anului curent a fost ascendentă, în- mii USD). Preţul mediu de export a fost 124,1 a fost aproape de 2 ori mai mare. a porumbului a înregistrat 199,5 USD/t. registrând un sold pozitiv în valoare de 10,5 USD/t. Cel mai înalt preţ a fost înregistrat pen- Cantităţile de orz importate de către Mol- Atât volumul total de export, cât şi valoa- milioane USD. Nr. 15 (59) 6 1 octombrie FINANȚE Salariile şi deficitul

Vlad BERCU În acest caz nu poţi decât să te împrumuţi. Vechiul guvern s-a împrumutat de pe piaţa in- Ar putea urma o criză a finanţelor ternă sau, ceea ce unii au numit, de la bănci. Nu publice, cauzată de deficitul bugetar au luat bani direct de la bănci. Ministerul Fi- enorm. nanţelor a vândut tot mai multe valori mobiliare de stat, care au fost cumpărate în mare majo- ritate de bănci, iar din o parte din încasări a aco- Criza, dar şi timpul, ne presează să ne perit deficitul bugetar. În şapte luni au fost uti- mişcăm rapid. Plata salariilor şi acoperirea de- lizate în acest scop 1 miliard de lei. ficitului bugetar în următoarele două-patru Pericolul este că peste o perioadă de timp (de luni av fi decisivă pentru noua guvernare. Este la 21 zile până la 1 an şi mai mult), statul este provocarea momentului. obligat să răscumpere aceste valori mobiliare. După opt luni, deficitul bugetului a ajuns la În situaţia în care are un deficit bugetar consi- 2.5 miliarde de lei, iar spre sfârşit de an ar pu- derabil şi mai trebuie să răscumpere ceea ce a tea să ajungă la 5-6 miliarde. Adică la sfârşitul vândut mai alaltăieri, Ministerul Finanţelor anului 2009 am putea să avem o diferenţă în- emite noi valori mobiliare. Şi astfel calcă pe un tre cheltuieli şi venituri de 5-6 miliarde lei. Nu teren minat de el însuşi prin vânzările tot mai prea îmi amintesc să fie fost o situaţie la fel de mari de valori mobiliare de stat. dramatică cândva. Un deficit de 5 miliarde de În anul 1998, guvernul rus s-a hazardat în lei ar însemna a cincea parte din buget sau 10 emiterea valorilor mobiliare de stat în încerca- la sută din Produsul Intern Brut. rea de a ţine în frâu datoria de stat internă în Întrebarea este: cum acoperim acest de- creştere şi astfel a provocat criza financiară, ce ficit? Mai poate susţine economia moldove- a dus la prăbuşirea economiei. nească toate cheltuielile? Este cea mai dificilă Cea va face noul Guvern? problemă, ce urmează a fi soluţionată deja în următoarele două-trei luni pentru a nu intra în „Noul Guvern nu va admite colaps financiar. În aceste cazuri reduci chel- restanţe la salarii şi pensii chiar tuielile sau măreşti veniturile. dacă la ora actuală se înregis- „Cheltuielile însă nu le poţi trează probleme grave la capi- reduce, pentru că atunci ar în- tolul venituri”. Este promisiu- semna să tai şi din salarii, iar nea premierului Vlad Filat. veniturile nu le poţi creşte, „Nu vom încerca să micşorăm deficitul prin deoarece domeniile ce aduc reducerea cheltuielilor, vom încerca să-l acope- bani la buget sunt în criză şi nu rim prin contractarea de împrumuturi, atât in- e momentul pentru privatizări. terne, cât şi externe”, afirmă deputaţi din Par- Nu poţi forţa economia peste lament, reprezentanţi ai Coaliţiei pentru In- cât poate să ducă”. tegrare Europeană. Aşadar, Guvernul va continua să se înda-

toreze pe piaţa internă. Maşina de emis valori coti cu ce pot contribui”. Banca Mondială va or- mobiliare nu va fi oprită. Cel puţin în următoa- ganiza o conferinţă a donatorilor pentru Mol- rele două-trei luni. Nu ne putem aştepta ca ba- dova, la care, spune oficialul BM, va fi invitată nii din exterior să vină mai devreme. şi Federaţia Rusă, care a promis Moldovei un cre- Guvernul a expediat deja o invitaţie, prin care dit în sumă de 500 milioane de dolari SUA. Şeful a solicitat Fondului Monetar Internaţional să tri- aparatului Preşedintelui rus, Serghei Narâşkin, mită o misiune în perioada 13-21 octombrie la aflat recent într-o vizită la Chişinău, a declarat Chişinău pentru a purta negocieri pe marginea nou- că Ministerele Finanţelor ar trebui să revină la lui program. Noul acord ar putea să fie semnat la această chestiune, care „trebuie definitivată”. Şi sfârşitul lui noiembrie, dacă totul „va merge strună”. discuţiile privind împrumutul în sumă de 1 mi- Managerul de ţară al Băncii Mondiale pen- liarde dolari SUA, promis de China, continuă, tru Republica Moldova, Melanie Marlett, a de- chiar dacă aproape că nu se vorbeşte de el. clarat pentru Europa Liberă că odată ce va Promisiunile contează. Cel puţin ele ali- exista un acord cu FMI, ”Banca Mondială, Co- mentează speranţa. Pachetul de susţinere din misia Europeană şi alţi donatori vor putea afară ar putea să vină însă nu mai devreme de înţelege mai bine situaţia din ţară, vor şti care sfârşitul anului. Nu mai avem mult de aşteptat. este adâncimea deficitului de finanţare şi vor so- Sau poate mult prea mult? Nr. 15 (59) POLITIC 1 octombrie 7 Noua guvernare îşi propune dublarea ÎMM-urilor în R. Moldova Deputat PCRM: Programul de activitate propus de noul premier desemnat nu corespunde intereselor strategice ale R. Moldova Partidul Comuniştilor, aflat în opoziţie, a refuzat să voteze Programul de activitate al noului Guvern, pe motiv că “acesta nu corespunde direcţiilor strategice de dezvoltare a R. Moldova”. Deputatul communist, , ex-vicepremier în Guver- nul Grecianîi II, a remarcat că, deşi programul este similar cu cel al ex-premierului Zinaida Greceanîi, elaborat de echipa PCRM, după alegerile din aprilie, acesta se bazează pe fraze ge- nerale. Totodată, potrivit deputatului comunist, programul nu conţine obiective clare şi cifre concrete. “În ţară va fi un haos total, iar responsabilitatea va reveni în totalitate Alianţei pen- tru Integrare Europeană”, a spus Dodon. Noul premier, Vlad Filat, prezentând Programul de activitate a menţionat că îşi Programul de guvernare pentru anii 2009-2013 ”Integrare Euro- Prioritară va fi susţinerea creării unei reţele de parcuri industriale asumă conştient şi plenar funcţia de premier şi responsabili- peană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, propus de guvernul Filat pre- sub egida administraţiei publice locale, în special în zonele adiacente tatea pentru guvernare. „Noi nu vom fi un Guvern de sacrifi- vede dublarea numărului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) în R. frontierei de stat, pentru încurajarea integrării întreprinderilor în lanţurile ciu”, a subliniat Filat. Moldova. tehnologice internaţionale. Principalele obiective de guvernare în sectorul ÎMM-urilor trasate În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă în domeniu, noul guvern Prim-ministrul a adăugat că, printre principalele obiective în document sunt promovarea dezvoltării tehnologice a întreprinde- promite crearea pe lângă universităţi a parcurilor inovaţionale pentru ale noului Guvern sunt asigurarea supremaţiei legii, depăşirea rilor, creşterea gradului de flexibilitate a pieţei forţei de muncă şi asi- derularea programelor de cercetare aplicativă la comanda întreprinderilor. crizei economico-financiare, descentralizarea puterii, aplicarea gurarea unor resurse umane competente pentru economie. Totodată, Menţionăm că reprezentanţii fracţiunii parlamentară a Partidului Co- principiilor europene în domeniul administraţiei publice, documentul include dezvoltarea infrastructurii de suport pentru ac- muniştilor, aflat în opoziţie, au calificat programul guvernului Filat ca reintegrarea şi europenizarea ţării, lichidarea restanţelor eco- tivitatea întreprinderilor şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare a fiind în discordanţă cu interesele strategice ale R. Moldova. nomice şi îmbunătăţirea justiţiei. unei economii bazate pe cunoaştere. În anul 2008 numărul ÎMM-urilor a constituit 41,1 mii între- În acest sens, programul conţine un şir de măsuri care se referă la prinderii, sau cu două mii (cu 5,1%) mai mult faţă de anul 2007. Acest În primul rând, imediat după investire facilitarea activităţii micului business, printre care liberalizarea cadrului sector reprezintă circa 97,6 % din numărul total de întreprinderi. Par- fiscal aferent importului de echipament tehnologic şi amplificarea şi tea preponderentă a ÎMM îşi desfăşoară activitatea în domeniul co- ieftinirea procedurilor de conectare a obiectivelor industriale la merţului, constituind în anul 2008 circa 16,9 mii unităţi, sau 41% din Premierul Filat vizitează reţelele şi utilităţile publice. Noul guvern mai promite capitalizarea fon- total întreprinderilor mici şi mijlocii. dului de garantare a creditelor pentru ÎMM-uri. structurile europene şi euroatlantice Noul guvern rezolvă sarcini imediate şi verifică zvonuri

Premierul Vlad Filat, în prima şedinţă a noului executiv, a solicitat conducătorilor de ministere, precum şi altor persoane cu funcţii de răspundere din alte structuri, subordonate guvernului, să prezinte un şir de proiecte de legi, aprobarea cărora nu mai poate fi amânată. De asemenea, pre- mierul a cerut informaţii, ce ar permite să fie clarificate mai multe chestiuni, discutate În zilele de 29-30 septembrie curent, Vlad Filat, Prim- în controversă atât în mediul de afaceri, cât ministrul Republicii Moldova, efectueză o vizită de şi în societate. Astfel, Ministerul Economiei ar urma să lucru la Bruxelles. prezinte până la următoarea şedinţă a gu- În cadrul întrevederilor pe care le va avea cu conducătorii vernului (joi, 1octombrie) schemele, formu- implementarea normei, prevăzute de le- lor miniştri, inclusiv, a ministrului de interne. instituţiilor europene şi euro-atlantice, Premierul va informa lele, ce au condus la monopolizarea pieţei şi gislaţie, precum este acţiunea de regres. Prim-ministrul a solicitat CCCEC să ve- interlocutorii despre programul de guvernare a Executivului, nu numai a pieţei produselor de carne şi peşte, Astfel, că plata compensaţiilor pentru pre- rifice, dar luând în considerare prevederile le- se va referi la priorităţile politicii interne şi externe pe care şi judiciul cauzat cetăţenilor să nu mai fie su- gislaţiei, fără exces de zel, corectitudinea dar şi a altor segmente importante ale pieţei. le propune noul arc de guvernare. Un accent deosebit va fi pus portată de buget, dar de persoanele cu desfăşurării de către SA Moldtelecom a ten- Misiunea cea mai apropiată a Ministe- pe setul de măsuri pe care Guvernul de la Chişinău intenţio- rului Afacerilor Externe şi Integrării Euro- funcţii de răspundere, care au determinat derului privind implementarea tehnologiilor nează să le întreprindă în vederea depăşirii situaţiei de criză pene (MAEIE) este să purceadă la negocieri cetăţeanul să se adrese în instanţa europeană. 3G, în contextul zvonurilor că banii puşi pe în care se află ţara. cu România în vederea semnării Convenţiei Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali- contul SA Moldtelecom de companiile par- privind micul trafic la frontieră. Tot MAEIE mentare va trebui să elaboreze soluţii pen- ticipante la tender, nu se ştie din ce motive, Un capitol aparte al agendei vizitei va fi consacrat prio- îi revine pregătirea unei note analitice des- tru deblocarea exportului de struguri nu până ar fi transferaţi în China. O altă verificare ne- rităţilor Republicii Moldova în relaţiile cu Uniunea Euro- pre eficienţa misiunilor diplomatice ale la următoarea şedinţă de guvern, dar chiar cesită să fi efectuată la SA Moldovagaz. S-a peană: lansarea negocierilor privind noul Acord de cooperare, Moldovei peste hotare. într-un ritm mai susţinut, adică până luni. In- constatat sau sunt unele bănuieli că în loc să intensificarea dialogului cu privire la liberalizarea regimului de Urgenţele Ministerului Finanţelor sunt clusiv, soluţii de înlăturare a barierelor exis- fie achitat consumul de gaze concernului rus vize, continuarea dialogului în vederea soluţionării conflictului binecunoscute de publicul larg - prezentarea tente, prin care producătorii sunt puşi pe dru- Gazprom, banii ajung la companiile, ce transnistrean. Aceste şi alte subiecte de interes sporit vor fi proiectului rectificărilor bugetului pe anul cu- muri ca să înregistreze contractele de vânzare construiesc reţele de gaze în R. Moldova. Să discutate cu conducătorii Parlamentului European, Consiliu- rent şi a proiectului Legii bugetului pe anul la tot felul de agenţii. Impulsionarea expor- nu se întîmple, precum a specificat Vlad Fi- lui Uniunii Europene şi Comisiei Europene. viitor, monitorizarea strictă a acumulării ve- turilor de vin în vrac în Federaţia Rusă, este, lat, să ne trezim cu datorii foarte mari faţă Vizita va avea şi o dimensiune bilaterală, în cadrul căreia niturilor la buget, conlucrarea în această pri- de asemenea, un obiectiv al MAIA. de furnizorul de gaze în plină iarnă. şeful Guvernului moldovenesc se va întâlni cu omologul său bel- vinţă cu Serviciul Vamal. „R. Moldova are guvern, ţara este guver- Premierul a mai atenţionat unele struc- gian şi cu Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Belgiei. Informaţia despre dosarele pierdute de nată şi populaţia trebuie să vadă şi să simtă lu- turi din guvern asupra necesităţii de a Premierul Vlad Filat va fi însoţit de Iurie Leancă, Viceprim- R. Moldova la CEDO, cât şi cele ce se află pe crul acesta, e necesar să fie asigurată respec- pregăti la cel mai înalt nivel summitul CSI ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Euro- rol va fi prezentată de Ministerul Justiţiei. tarea legilor şi ordinea - acest mesaj a fost trans- preconizat să se desfăşoare în octombrie la pene. S-ar putea ca acesta să fie un prim pas spre mis şi pe parcursul instalării în funcţie a noi- Chişinău. Nr. 15 (59) 8 1 octombrie POLITIC

Noul Guvern, condus de Vlad FILAT, a depus Noul Guvern al Republicii jurământul la 25 septem- brie, la scurt timp după ce Vlad FILAT – Prim-ministrul Republicii Moldova componenţa Cabinetului

de miniştri a fost votată Născut pe 6 mai 1969, în satul Lăpuşna, raionul Hânceşti, este jurist, cu studii în România, şi om de afaceri. de Parlament. Guvernul Între anii 1998 şi 1999 a condus Departamentul Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat, iar în perioada martie-noiembrie 1999, Vlad Filat a fost Ministru de Stat în Guvernul . În anul 2000 a devenit vicepreşedinte va avea patru vicepre- al Partidului Democrat, iar în 2005 a fost ales deputat pe listele Blocului electoral Moldova Democrată, din care mieri, un ministru de stat făcea parte şi PD. În 2007 Filat a candidat pentru funcţia de primar al capitalei şi s-a lansat, astfel, în viaţa poli- tică activă. Peste câteva luni de la scrutin, tânărul politician decide să plece din sânul Partidului Democrat, adună şi va fi compus din 16 o echipă de oameni tineri şi lansează, în decembrie 2007, Partidul Liberal Democrat din Moldova, pe care îl conduce ministere. până în prezent. În alegerile din 29 iulie 2009, PLDM a acumulat 16,57% din voturi şi s-a plasat pe locul 2 în to- pul preferinţelor moldovenilor cu drept de vot. Vlad Filat este căsătorit şi are 2 copii.

Iurie Leancă - Vicepremier, ministru al Afacerilor Valeriu Lazăr – Vicepremier, ministru al Economiei Externe şi Integrării Europene S-a născut pe 20 mai 1968, în satul Minjir, raionul Hânceşti. A absolvit Universitatea Agrară din Moldova, a urmat cursu- În vârstă de 46 de ani, Iurie Leancă este expert în politică rile Institutului European de control public din Belgia şi ale Ins- externă, diplomat de meserie. Între 1998 şi 2001 a deţinut titutului Internaţional de control public din Paris. Din anul 1994 funcţia de prim-viceministru şi apoi ministru de Externe in- lucrează în Ministerul Economiei, iar peste 10 ani este numit terimar. Şi-a dat demisia din Guvernul Tarlev I, după 5 luni de adjunctul lui (liderul PD), care era pe atunci mi- la investirea acestuia, indignat de maniera deficientă de gu- nistru al Economiei, în Guvernul Tarlev I. Peste un an, după ple- vernare a comuniştilor. Între 2005 şi 2007 Iurie Leancă a ac- carea lui Lupu în Parlament, Lazăr devine ministru în Guver- tivat în oficiul Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţile naţionale. În calitate de om de afa- nul Tarlev II. În septembrie 2006, Lazăr a fost revocat din funcţie pentru “activitate nesatisfăcătoare”, ceri, a fost vicepreşedintele Grupului Ascom, funcţie din care a demisionat odată cu implicarea după cum a declarat Vladimir Voronin, preşedinte al ţării pe atunci. În urma alegerilor din 29 iu- în politică. Întors în ţară, Leancă a devenit membru al PLDM şi deputat din partea formaţiunii. lie Lazăr a ajuns deputat pe listele PD. Este căsătorit şi are doi copii.

Ion Negrei - Vicepremier pe probleme sociale – Vicepremier pe reintegrare

S-a născut pe 12 martie 1958, în comuna Budeşti. Istoric Victor Osipov s-a născut în 1971. Este jurnalist, manager de profesie, cu doctoratul susţinut în România, vicepreşedinte în domeniul mass-media. Osipov a activat la unele posturi de al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, autor al mai mul- radio, după care s-a implicat, indirect, în politică. El a devenit tor manuale şi cărţi de istorie. A activat în cadrul Ministeru- purtător de cuvânt al Alianţei Moldova Noastră, iar dupa scru- lui Educaţiei, la Institutul de Istorie şi a fost redactor-şef al re- tinul din 5 aprilie a ajuns în Parlament, pentru câteva vistei "Cugetul". În campaniile electorale din 2009 a fost mem- săptămâni, până la dizolvarea acestuia. Victor Osipov este căsăto- bru al staff-ului electoral al Partidului Liberal. Este căsătorit. rit şi are două fete.

Victor Bodiu – ministru de Stat - ministrul de Interne

Născut pe 27 martie 1971, este economist şi În vârstă de 60 de ani, Catan este general-maior de poliţie, inginer-fizician de profesie. După ce a absolvit cea de-a doua jurist de profesie. Între 1992 şi 1997 a fost prim-viceministru facultate, s-a implicat în mai multe proiecte europene, în ca- al Afacerilor Interne, şef al departamentului securitate publică litate de consultant, cum ar fi PriceWaterhouse sau Carana Cor- al MAI, în Guvernul Andrei Sangheli. Între anii 1997-1998 a poration. Între 1998 şi 1999 a fost consilier al directorului De- fost viceministru al Justiţiei, în Guvernul condus de Ion Ciu- partamentului Privatizare, iar până în 2001 – vicedirector al buc. Ulterior, Catan a fost ministru al Afacerilor Interne în Gu- instituţiei respective. Din 2001 s-a implicat în activitatea Raif- vernul Sturza (22 mai 1998 - 12 noiembrie 1999). În 2005, a feisen Investment la Viena, Bucureşti şi Chişinău. Din 2007, candidat pentru funcţia de deputat în Parlament din partea Par- este director general al Reprezentanţei Raiffeisen Bank în Moldova. Nu este membru de partid. tidului Renaşterii şi Concilierii, dar această formaţiune politică nu a trecut pragul electoral. În pre- Victor Bodiu este căsătorit şi are un copil. zent, Victor Catan este preşedintele Asociaţiei Internaţionale a ofiţerilor organelor de drept.

Gheorghe Şalaru – ministrul Mediului - ministrul Tineretului şi Sportului

Gheorghe Şalaru este preşedintele filialei Cimişlia a Par- În vârstă de 25 ani, Ion Cebanu este jurist de profesie. Din tidului Liberal. Pedagog, consultant în dezvoltare comunitară 2007 a devenit consilier municipal pe listele Partidului Liberal, la Fondul de Investiţii Sociale din Moldova din oraşul Cimişlia. ulterior fiind ales şi lider al fracţiunii PL din consiliu. Conduce Are 48 de ani. La alegerile anticipate din 2009, a candidat pe Asociaţia obştească “Optimus”. lista PL sub numărul 26, dar nu a intrat în Parlament.

Boris Focşa - ministrul Culturii Mihai Formuzal, guvernatorul UTA Găgăuzia şi Gheorghe Boris Focşa este regizor, până în prezent a fost director al Duca, preşedintele teatrului Luceafarul din Chişinău şi, din 2008, prin decret pre- Academiei de Ştiinţe a zidenţial, desemnat în componenţa Consiliului naţional pen- Moldovei, vor fi şi în tru decernarea Premiului de Stat, supranumit şi “consiliul lui continuare membri ai Voronin”. Focşa mai este şi membru al Consiliului de Observatori Guvernului din oficiu. al Companiei publice “Teleradio-Moldova”. Nr. 15 (59) POLITIC 1 octombrie 9 Moldova a fost investit în funcţie

Alexandru Tănase - ministrul Justiţiei - ministrul Sănătăţii

Alexandru Tănase este prim-vicepreşedintele PLDM. Vladimir Hotineanu s-a născut în 1950, într-o familie de moldoveni Înainte de a deveni parlamentar, a fost preşedinte al fracţiu- deportaţi în Kazahstan. Chirurg de profesie, Hotineanu este doctor nii PLDM din consiliul municipal Chişinău. Avocat de pro- habilitat în medicină, profesor universitar, prorector al USMF “Nicolae fesie, Tănase a condus Comisia pentru Etică şi Disciplină a Testemiţeanu”. Fost viceministru al Sănătăţii şi preşedinte al Comi- Baroului Avocaţilor din Moldova. A câştigat cazuri de rezo- siei de eliberare a licenţelor pentru activitate farmaceutică în Guver- nanţă atât în instanţele naţionale, cât şi la Curtea Europeană nul Sturza, laureat al Premiului de Stat, Om Emerit al Republicii Mol- pentru Drepturile Omului. Are 39 de ani, este căsătorit şi are dova. Din 2007 este membru PLDM, iar din octombrie 2008 2 copii. conduce Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Liberal Democraţi.

Veaceslav Negruţă - ministrul Finanţelor - ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Economist de profesie, Veaceslav Negruţă este membru PLDM. A activat în calitate de şef de secţie la Ministerul Fi- nanţelor (1994 – 1997) şi Consilier principal de stat în Gu- S-a născut pe 1 septembrie 1961. A activat ca şi farmacist vernul Sturza. A fost director al Departamentului Politică mo- şi are în palmares 20 de ani de activitate în sistemul de netară şi cercetări din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei sănătate. În 1996 a decis să se implice în viaţa politică şi a de- (2000-2001). Între anii 2001 şi 2008 a lucrat în diverse venit membru al Partidului Democrat. În 2005 a ajuns depu- proiecte internaţionale – USAID, Fundaţia CASE Moldova, tat pe listele Blocului electoral Moldova Democrată şi preşedinte Banca Mondială. Din 2007 este membrul al Consiliului Po- al Comisiei pentru protecţie socială, iar mai târziu este aleasă litic Naţional şi al Biroului Permanent Central PLDM. În vârstă de 38 de ani, Negruţă este căsăto- vicepreşedinte al PD. Actualmente este deputat. Valentina Buliga este căsătorită şi are doi copii. rit şi are 2 copii.

Marcel Răducan - ministrul Construcţiilor - ministrul Tehnologiilor şi Dezvoltării Regionale Informaţionale şi Comunicaţiilor

S-a născut pe 10 februarie 1967, în satul Grinăuţi, raionul S-a născut pe 8 decembrie 1959 şi este de profesie inginer- Ocniţa. A absolvit facultatea de Tehnologie şi are titlu de doc- economist. A candidat la alegerile parlamentare din anul tor în ştiinţe tehnice şi de conferenţiar universitar. A fost in- 1998 pe listele Partidului Social-Democrat “Furnica”, dar acest giner mecanic şi locţiitor al directorului general al fabricii de partid nu a depăşit pragul electoral. În perioada 1999-2000, dulciuri Bucuria. Din 1999 până în 2001 a fost director general ajunge în funcţia de director general al Departamentului de Ad- al Departamentului Standardizare, Metrologie şi Supraveghere ministrare şi Privatizare a Proprietăţii de Stat. În anul 2001 a Tehnică. Iar din 2005 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele Blocului elec- fost ales deputat pe listele “Alianţei Braghiş”, indeplinind funcţia de membru al Comisiei de po- toral Moldova Democrata. A ajuns deputat pe lista PD şi după alegerile aniticipate din 2009. Este litică economică, buget şi finanţe. În anul 2003 a devenit membru al Alianţei Moldova Noastră, căsătorit şi are doi copii. iar în 2005 a ajuns deputat pe listele Blocului electoral Moldova Democrată.

Vitalie Marinuţă - ministrul Apărării Anatol Şalaru - ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor S-a născut în 1970, în satul Holercani, Dubăsari. Are stu- dii militare în Moldova, SUA şi Rusia. Este un tânăr specialist, cu stagiu în armata SUA. Cu gradul de locotenent-colonel, a Anatol Şalaru a fost deputat în primul Parlament al Repu- activat în cadrul Comandamentului Central al SUA dislocat în blicii Moldova (1990-1994) şi liderul Partidului Reformei din Tampa, Florida, unde a condus un grup de experţi pe subiec- Republica Moldova (1993-1997). Are studii medicale, însă a pre- tul terorismului prin sinucidere. Întors în Moldova, a lucrat o ferat afacerile medicinei. A administrat “Ascom Grup” SA Chişinău, iar apoi a condus reprezentanţele “Ascom Grup” din perioadă scurtă la Ministerul Apărării, dar a fost concediat şi Turkmenistan şi Irak. În 2008 a revenit în politică, devenind pensionat de către guvernarea precedentă. După asta s-a ocu- vicepreşedinte al Partidului Liberal. Actualmente – deputat PL. Anatol Şalaru are 47 de ani şi este pat de afaceri. Este căsătorit şi are 2 copii. căsătorit.

Valeriu Cosarciuc - ministrul Agriculturii - ministrul Educaţiei şi Industriei Alimentare S-a născut pe 27 noiembrie 1955 în satul Singureni, raio- nul Râşcani. A absolvit în 1982 facultatea de Istorie a Univer- S-a născut pe 24 noiembrie 1955, în satul Clocuşna, raio- sităţii de Stat din Moldova, ca mai apoi să fie şi profesor uni- nul Ocniţa. A absolvit Institutul Politehnic din Chişinău, versitar de istorie. A mai activat în Ministerul Educaţiei, în pe- obţinând diploma de inginer specializat în tehnologia rioada 1990-1994 ca şef de secţie în cadrul Departamentului construcţiei de maşini, strunguri şi instrumente. Cosarciuc Tineret şi Sport. Din 1994 până în 1999 a fost şef al Direcţiei a deţinut funcţia de viceprim-ministru în Guvernul Braghiş. tineret şi sport în cadrul primăriei Chişinău. Din august 1999 A ajuns deputat pe lista “Alianţei Braghiş”, în 2001, ocupând şi până în aprilie 2005 a deţinut funcţia de pretor al sectoru- funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru economie a Parlamentului. A fost reales deputat lui Centru. Din aprilie 2005 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind ales pe listele pe listele Blocului electoral Moldova Democrată, in 2005, devenind preşedinte al Comisiei pen- Blocului electoral Moldova Democrată, iar din 2009 - deputat pe listele Alianţei Moldova Noastră. tru agricultură. Valeriu Cosarciuc este căsătorit şi are un fiu. Este căsătorit şi are doi copii. Nr. 15 (59) 10 1 octombrie ECONOMIC

Guvernul urmează să BNM ar putea avea un nou guvernator înceapă negocierile cu Banca Naţională a Moldovei ar putea avea un nou guvernator FMI în luna octombrie după ce la finele săptămânii Guvernul urmează să înceapă negocierile cu Fondul Monetar trecute a expirat mandatul de Internaţional (FMI) în luna octombrie, a declarat presei premie- şapte ani al actualului guverna- rul Vlad Filat, după prima şedinţă a noului Cabinet de Miniştri tor, Leonid Talmaci, aflat la desfăşurată în sera de vineri, 25 septembrie. conducerea băncii începând Potrivit premierului, între 13 şi 20 octombrie, la Chişinău este aştep- cu anul 1991. tată misiunea FMI care urmează să înceapă negocierile oficiale. Totodată, el a percizat că FMI a manifestat deschidere faţă de noul executiv. Potrivit mediilor din Chişinău, la „Este foarte important ca şi FMI să prezinte evaluările sale asupra si- tuaţiei macroeconomice”, a opinat Filat, specificând că la 19 octombrie, funcţia de guvernator al BNM ar putea în cadrul unei întrevederi cu misiunea FMI, se presupune să fie discutată fi propuse persoane noi, care anterior au situaţia macroeconomică şi planul de măsuri anticriză a autorităţilor. ocupat funcţii importante în cadrul Solicitat să comenteze disponibilitatea guvenului faţă de condiţiile mi- băncii centrale totodată, nu este ex- siunii FMI, pemierul a declarat că vor fi implementate acţiuni „poate mai clusă prelungirea pentru încă şapte ani puţin populiste”, dar care să asigure funcţionabilitatea economiei. Vlad Fi- a mandatului actualului guvernator. O ternaţional şi actualul prin-viceguver- Mandatul de şapte ani al actualului gu- lat a menţionat că pe 28-29 octombrie guvernul speră să prezinte public declaraţie în acest sens a fost făcută an- nator Victor Cibotaru. vernator, Leonid Talmaci a expirat la 25 sep- noul program de colaborare negociat cu FMI. Anterior, ex-vice- terior presei de premierul Vlad Filat. Solicitat de BASA-press să se refere tembrie. Talmaci a fost aprobat în funcţia ministrul Economiei, Iurie Muntean a declarat că misiunea FMI care s-a Între candidaturile vehiculate de la o posibilă numire a sa în această de guvernator al BNM prin decizia Parla- prezentat la negocierea noului program a avansat propuneri care din start presă sunt Dumitru Ursu, preşedintele funcţie, Dumitru Ursu nu a confirmat mentului în anul 1995, după adoptarea Le- nu puteau fi acceptate, deoarece veneau în contradicţie cu politicile sociale Asociaţiei băncilor din Moldova, fost dar nici nu a negat acest lucru. "Nu sunt gii cu privire la Banca Naţională a Moldo- din ultimii opt ani. Potrivit lui Muntean, FMI ceruse anularea cotei zero preşedinte al Comisiei naţionale a pieţei dispus să comentez ", a precizat Ursu. vei, iar la 28 septembrie 2002 a fost numit la impozitul pe venitul reivestit, majorarea TVA până la 25%, reducerea financiare şi ex-viceguvernator al BNM; Nici reprezentanţii serviciului de în această funcţie pentru încă şapte ani. salariilor în sistemul bugetar, deprecierea monedei naţionale etc. Noul Pro- Veronica Bacalu, fost viceguvernator al presă al Băncii Naţionale nu au fost în Legislaţia în vigoare nu prevede un gram de finanţare pentru R. Moldopva urma să fie implementat după ex- BNM, actualmente economist superior măsură să comenteze informaţiile din număr anumit de mandate consecutive pirarea la începutul lunii mai 2009 a Mecanismului de Creştere Economică la Departamentul Asia Centrală şi Estul presă declarând că la moment nu dispun pentru funcţia de guvernator al Băncii şi Reducere a Sărăciei (PRGF), dar a fost amânat. Mijlociu al Fondului Monetar In- de informaţii la acest subiect. Naţionale a Moldovei. AmCham Moldova va promova Diplomaţi europeni produsele moldoveneşti peste hotare salută învestirea noului Guvern, gata de Camera de Comerţ Americană din Moldova lan- sează proiectul „Products of Moldova” care va pro- un nou acord mova companiile autohtone peste hotare. de cooperare Corpul diplomatic acreditat la Chişinău a salutat învestirea noului „Products of Moldova” va fi o publicaţie anuală care va avea Guvern la Chişinău, iar UE şi-a exprimat disponibilitatea de a şi versiune electronică. Proiectul are drept obiective majorarea începe cât mai curând noul acord de cooperare, se arată într-un exporturilor produselor moldoveneşti în SUA, Canada şi UE şi comunicat de presă al Guvernului. stabilirea contactelor directe între companiile moldoveneşti şi potenţiali furnizori şi clienţi. La o întrevedere a prim-ministrului Vlad Filat cu corpul diplo- Catalogul tipărit va fi distribuit către 2000 de puncte co- matic acreditat la Chişinău, şeful misiunii suedeze pentru co- merciale care deservesc mai mult de 15 milioane de cetăţeni ce operare cu R. Moldova, Julius Liljeström, a prezentat noului fac parte din diaspora Europei de Est stabilită în SUA, Canada prim-ministru o declaraţie adresată de către Preşedinţia Uniunii Eu- şi Europa de Vest. Catalogul va cuprinde informaţii importante ropene, deţinută de Suedia, în legătură cu investirea noului Guvern despre companii inclusiv denumirea producător, date de în R. Moldova. contact, descrierea produsului însoţită de imagine şi preţul ofe- poziţionate pe piaţa R. Moldova sunt eligibile să participe la acest În declaraţiei se spune că, Uniunea Europeană salută investirea rit. Versiunea on-line a catalogului va permite potenţialilor clienţi proiect. AmCham în Moldova este o asociaţie nonguvernamentală, noului cabinet de miniştri în R. Moldova, notează cu satisfacţie să obţină informaţie la zi despre produsele şi serviciile com- non-profit a businessului privat din Moldova. Făcând parte din contribuţia politică pentru evoluţiile proceselor democratice şi îşi paniilor moldoveneşti. cele 112 Camere de Comerţ Americane din întreaga lume, mi- exprimă încrederea privind cooperarea responsabilă cu Uniunea Eu- AmCham Moldova invită companiile interesate să participe siunea AmCham este de a promova comerţul şi investiţiile ame- ropeană, care va prevala procedurile politice. la proiectul “Products of Moldova” prin completarea Formula- ricane în R. Moldova, de a colabora cu Guvernul R. Moldova şi Şeful misiunii suedeze a subliniat că învestirea Guvernului este rului de Aplicare, ce poate fi găsit pe site-ul www.amcham.md sau liderii businessului, întru dezvoltarea unui climat de afaceri mai un pas important în combaterea provocărilor cu care se confruntă direct la oficiul AmCham Moldova. Doar companiile bine favorabil în Moldova pentru comerţul şi investiţiile străine. Moldova, în particular în contextul crizei economice mondiale şi fi- nanciare şi va stimula realizarea reformelor. SUA vor acorda 262 mln USD pentru reabilitarea “Uniunea Europeană îndeamnă actorii poli- tici să se angajeze într-un dialog politic drumurilor şi sistemelor de irigare constructiv cu scopul de a finisa procesul po- litic post-electoral, în particular ce vizează Republica Moldova va beneficia, în cadrul Programului Provocările Debursarea primelor tranşe şi lan- alegerea unui nou Preşedinte de ţară”, se Mileniului, din partea Guvernului SUA de o asistenţă financiară în sumă de sarea propriu-zisă a proiectelor ar putea spune în declaraţie. să înceapă până la sfârşitul anului curent, 262 mln USD pentru reabilitarea drumurilor şi irigare în agricultură. după ce vor fi încheiate toate etapele şi Kalman Mizsei, reprezentantul Uniunii Europene în R. Despre acest lucru a anunţat luni, 28 Ambasadorul SUA în RM a accentuat procedurile de notificare a documente- Moldova, a transmis felicitări noului premier din partea Secreta- septembrie, premierul Vlad Filat, după că asistenţa financiară pentru executa- lor oficiale, a mai subliniat ambasadorul rului general al Consiliului Uniunii Europene, Javier Solana, şi a discuţiile avute la acest subiect cu Asif J. rea proiectelor respective reprezintă o do- SUA la Chişinău. menţionat că una dintre primele şi principalele sarcini pe care le va Chaudhry, ambasadorul SUA la Chişinău. vadă de susţinere din partea SUA a de- Programul Provocările Mileniului a avea cabinetul de miniştri va fi consolidarea încrederii în noul Gu- Vlad Filat a declarat presei că în ca- mocraţiei şi reformelor în Republica fost lansat de Congresul SUA în anul vern, mai ales în regiunea transnistreană. Kalman Mizsei a dat asi- 2004. Acesta prevede acordarea de aju- drul negocierilor moldo-americane s-a Moldova. gurări că Moldova va avea în continuare un partener de încredere tor financiar substanţial statelor cu ve- convenit ca 133 mln USD să fie di- Asif J. Chaudhry a mai declarat că în în procesul de integrare europeană şi va acorda tot suportul pentru nituri reduse pe cap de locuitor pentru recţionate pentru reabilitarea drumuri- calitate de indicatori de performanţă pen- consolidarea ţării. dezvoltarea economică. Până la ora ac- lor, 102 mln USD vor fi utilizate la re- tru obţinerea asistenţei, Republica Mol- Prim-ministrul Vladimir Filat a menţionat că integrarea stabilirea sistemelor de irigare în agri- dova trebuie să intensifice eforturile în tuală SUA a acordat în cadrul acestui pro- gram asistenţe de circa 6,3 miliarde europeană este în prezent cel mai de valoare obiectiv al ţării cultură, iar restul sumei va fi distri- vederea combateri traficului de fiinţe şi al cetăţenilor ei şi reprezentanţii actualului Guvern sunt buită pentru acoperirea cheltuielilor de umane şi democratizarea actului de gu- USD pentru 18 ţări din diferite regiuni gata să preia experienţa altor ţări în acest sens. administrare a acestor proiecte. vernare. ale lumii. Nr. 15 (59) SUBVENȚII 1 octombrie 11 Sistemul actual de subvenţionare favorizează doar întreprinderile mari şi cele corporative

Asistenţa de stat este acordată netransparent şi fără o evidenţă j clară, susţine autorul unui studiu Sistemul actual de subvenţionare în agri- crearea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricul- cultură este marcat de profunde contradicţii şi tură şi concentrarea fondurilor existente. Un alt im- disparităţi. Astfel, coexistă mai multe fonduri perativ este publicarea listelor beneficiarilor de sub- pentru subvenţionare, administrate de mai venţii din anii 2008-2009, pentru a asigura trans- multe instituţii de stat. Procesul de distribuire parenţa în procesul de acordare a alocaţiilor de stat. rămâne unul netransparent, atât în ceea ce priveşte beneficiarii, cât şi membrii comisiilor Statul trebuie să acorde de selecţie a beneficiarilor de subvenţii. De re- atenţie subvenţionării gulă, cea mai mare parte a subvenţiilor este re- activităţilor de marketing partizată unui număr limitat de agenţi econo- mici, în mare parte întreprinderi corporative sau agricol de stat. „Statul trebuie să acorde o atenţie mai Aceste concluzii se conţin în studiul "Re- mare aspectelor de marketing agricol, inclusiv formarea sistemului de subvenţionare în agri- prin majorarea volumului de subvenţii pentru

ciplinate la achitarea impozite- lor şi rămân cele mai defavori- zate la capitolul subvenţii”, a mai spus Iurie Fală.

Asistenţă din partea statului pentru producători orientaţi la export Subvenţiile pentru crearea plantaţiilor viti- cole trebuie acordate, în primul rand, anume pro- ducătorilor orientaţi spre export şi nu altor ca- tegorii de producători, cum se procedează în pre- zent, consdieră oficiali ai Agenţiei Moldova- Vin. Nicolae Taran Nicolae Taran, vicedirector general al Agenţiei, a declarat, în cadrul dezbaterilor eco- În acelaşi timp, există riscul ca plantaţiile nomice organizate de IDIS “Viitorul” că practica nou-înfiinţate să fie abandonate înainte de a in- tra pe rod din cauza insuficienţei de resurse fi- Viorel CHIVRIGA actuală de acordare a asistenţei de stat pentru viticultură descurajează exportatorii. nanciare, deoarece subvenţiile acordate acoperă Subvenţiile pentru crearea plantaţiilor de doar aproximativ 20% din cheltuielile necesare. cultură: rezultate concrete şi esecuri", prezen- acest domeniu”, consideră Iurie Fală, expert în În context, Taran a anunţat că Moldova- tat vineri, 18 septembrie 2009, în cadrul unei cooperare şi agrobusiness de la AGROinform. viţă de vie sunt acordate din Fondul de revita- lizare al viticulturii, care este format în baza taxe- Vin a elaborat un set de modificări pentru Le- dezbateri economice. „În acest mod, va fi stimulată producerea de le- gea viei şi a vinului, care prevăd acordarea Viorel Chivriga, autorul studiului, arată că, gume autohtone, de exemplu, consumul actual lor de export, plătite de companii vinicole şi nu din alocaţii bugetare. În condiţiile în care ex- subvenţiilor în mărime de 100% din necesarul întreprinderile mari beneficiază de subvenţii de fiind acoperit, în mare parte de importuri”. cheltuielilor până la intrarea plantaţiilor pe rod. circa saşe ori mai mari, decât gospodăriile portul de vinuri s-a redus cu 30 la sută în anul current, acumulările în acest fond acoperă doar Pentru a acumula resursele financiare necesare, ţărăneşti. „În acelaşi timp, trebuie să se propune ca la formarea fondului să contribuie  promovăm persoane compe- 50 la sută din necesarul de subvenţii acordate. Un alt fapt care deranjează companiile ce nu doar întreprinderile vinicole, dar toţi ope- "Favorizarea întreprinderilor tente în comisiile locale de pro- ratorii de pe piaţa alcoolului. Proiectul a fost corporative şi de stat mari în fil, deoarece ele sunt nemijlocit contribuie la completarea fondului este acor- darea de subvenţii pentru crearea plantaţiilor transmis spre avizare Guvernului. detrimentul celor mici şi mijlo- responsabile de repartizarea de struguri de masă. Actualmente, statul acorda subvenţii de cii provoacă indirect concu- subvenţiilor. Ne îngrijorează că Potrivit oficialului, circa 70 la sută din 25 mii de lei la hectar pentru plantaţiile de stru- renţa neloială, care devine un doar companiile mari sunt plantaţiile viticole create în anul curent cu su- guri tehnici şi 40 mii de lei pentru struguri de factor distrugător pentru agri- consumatoarele principale ale portul financiar al Fondului pentru revitaliza- masă. cultura Moldovei", a explicat subvenţiilor. Asta denotă că rea viticulturii sunt de struguri de masă. Totodată, Taran a anunţat că a fost elabo- Chivriga. lipseşte total o strategie de rate un proiect de strategiecare prevede acor-  dezvoltare a acestui sector, „Este bine că gospodăriile darea subvenţiilor la crearea plantaţiilor viticole În aceste condiţii, este necesar de stabilit des- deoarece întreprinderile mici se mici se orientează la plantarea de soiuri solicitate pe piaţă, atât de masă, cât şi tinaţiile concrete pentru subvenţii şi de monitorizat pot adapta cel mai uşor la ce- soiurilor de masă înalt produc- tehnici. eficienţa alocaţiilor acordate. Ca urmare, se impune rinţele pieţei, sunt cele mai dis- tive. Dar şi aici trebuie să Actualmente există un decalaj substanţial în- tre cerere şi ofertă în acest domeniu. „Astfel, su- avem un discernământ, pentru prafeţele de soiul de masă „Moldova” acoperă că peste 4-5 ani n-o să avem peste 70 la sută din total, iar segmentul de piaţă ce face cu aceşti struguri de pe care e solicitat acest soi este limitat. Iar soiuri masă. În afară de aceasta, fir- tehnice autohtone, practic, nu avem, doar ceva mele mari sunt supărate că ele suprafeţe de Fetească, ceva suprafeţe de Rară- plătesc taxe în fondul de revi- Neagră şi atât. Sperăm că Parlamentul nou va talizare, dar subvenţiile se duc aproba acest proiect de strategie, care ne-ar per- către producătorii mici, care în- mite să cultivăm soiuri de struguri tehnice şi să fiinţează plantaţii noi de viţă de producem vinuri specifice meleagului nostru, cu vie de soiuri de masă şi nu de denumiri de origine, care sunt solicitate pe piaţa soiuri tehnice, pentru industria mondială. Şi înfiinţarea unor asemenea plantaţii vinicolă”, a specificat Taran. de vii trebuie să fie subvenţionată în primul rând”, a conchis Nicolae Taran. Nr. 15 (59) 12 1 octombrie PROGNOZE Buhele de sol prezintă un pericol real pentru semănăturile de toamnă

Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer atrage atenţia asupra pericolului prezentat de Buhele de sol. În anul curent, aceste insecte au cauzat prejudicii serioase culturilor legumicole din zona de nord. Este vorba despre Buha semănăturilor, Buha C-neagră şi Buha cu semnul exclamării. La toate trei specii, aflate la a viteza de dezvoltare a acestora, precum doua generaţie, se prognozează faza de şi de starea plantelor şi perioada de înmulţire în masă pe plantulele de creştere a acestora. Mai tare sunt rapiţă şi cereale de toamnă. Acest pe- afectate plantele târzii şi stagnate în ricol persistă în zonele de nord, cen- creştere, care nu au nod de înfrăţire, tru şi, parţial, în sud, adică, practic, pe deoarece plantele retezate pier. întreg teritoriul ţării. Insectele retează plantulele de ce- Zborul în masă al fluturilor din reale la nivelul solului, iar uneori prima generaţie (până la 80 fluturi pe atacă şi germenul seminţei. Dacă sunt noapte la capcana electrică) pe par- afectate până la înfrăţire, cerealele cursul lunii august şi fecunditatea uşor pier, după înfrăţire larvele distrug înaltă a femelelor demonstrează no- doar unele frunze, rozându-le mai civitatea larvelor din a doua generaţie. sus de nodul de înfrăţire. La rapiţa de Depunerea ouălor se va finisa în luna toamnă larvele de prima vârstă, la în- septembrie. Dezvoltarea şi hrănirea ceput, răzuiesc mezofilul frunzei, ali- larvelor se va eşalona până la tempe- pite de sol, lăsând intactă doar mem- ratura aerului de +5°C. brana superioară. Larvele de vârsta a Larvele de vârste inferioare au doua rod frunzele în întregime, nea- culoarea cenuşie sau cenuşie-pămân- tingând doar nervurile, în continuare, tie. Larvele de vârste superioare la scheletarea capătă o dimensiune tot buha semănăturilor sunt brune sau mai mare, iar larvele de vârste super- brun-cenuşiu cu luciu uleios; la buha ioare rod părţile subterane ale tulpinei, şi continuă hrănirea şi pe timp de zi, larve la m.p. Pentru prevenirea atacului Larvele de vârste mai mari sunt cu semnul exclamării – mat, cu nuanţă în special în zona coletului. deoarece temperaturile nocturne în asupra plantulelor de cereale este ne- mai rezistente la preparate, care sunt roşcată şi dungi longitudinale nei- luna septembrie şi, în special în oc- cesar ca înainte de semănat seminţele administrate în stratul superior de sol. dentificate, iar la buha C-neagră - Plantulele tinere su- tombrie, pot fi sub zero grade. să fie tratate cu insecticide, concomi- În scopul sporirii eficienţei măsurilor roză-gălbuie sau brun-roşietică, cu feră mai mult, deoarece Legătura biologică strânsă dintre tent cu fungicide. Pentru aceasta este de protecţie împotriva larvelor de dungi pe partea dorsală. Ziua larvele larva roade coletul şi buhe şi vegetaţia spontană demons- necesar de ştiut acţiunea insecticide- vârste superioare norma de consum a se află în sol sub plantă, răsucite sub trează necesitatea combaterii buhelor, preparatului trebuie majorată în limita poate distruge până la lor asupra germinării seminţelor. formă de colac şi devin active doar în în primul rând prin distrugerea aces- normei admise, norma soluţiei de lu- 10-15 plante timp de o amurg; ziua pot fi întâlnite rar, pe tor plante. Un rol important în pre- cru - nu mai puţin de 600 l/ha. Din observările noas- vreme posomorâtă. Adâncimea, unde noapte. Plantele atacate venirea populării câmpurilor cu buhe se pot afla depinde de vârsta larvelor se ofilesc şi pier. şi reducerea nocivităţii acestora îl au tre practice am consta- La efectuarea măsuri- şi, parţial, de starea solului; larvele de măsurile agrotehnice, îndreptate spre tat, că succesul depinde lor de protecţie este ne- vârste superioară de obicei se află De regulă, atacurile încep de la crearea celor mai bune condiţii pentru de termenele efecturii cesar de respectat cu marginile câmpurilor în focare, ulte- mai adânc, iar cu cât solul este mai ta- creşterea şi dezvoltare plantelor. măsurilor de protecţie stricteţe normele sani- rior formând goluri. Focarele de sat - cu atât mai aproape de plantă. Necesitatea măsurilor de protecţie împotrva buhelor. O efi- tare, asigurând protecţia dăunare se formează, în special, pe te- Larvele sunt polifage, se hrănesc împotriva omizilor de buhe se deter- cienţă bună în combate- oamenilor, albinelor şi renurile prelucrate superficial, pe sec- cu peste 120 specii de plante atât de mină conform pragului economic de rea buhelor se va obţine animalelor de acţiunea toarele îmburuienite cu buruiene cu cultură, cât şi din flora spontană. Lar- dăunare - adică densitatea dăunăto- la efectuarea tratamen- pesticidelor. vele manifestă o voracitate însem- drajoni şi rizomi. rului, prin care pierderile de recoltă telor în perioada eclozării nată, în special în a doua jumătate de Larvele din a doua generaţie, cât şi sunt mai sporite, decât cheltuielile su- în masă, ori împotriva din prima trec prin 6 vârste, dar până Zamfira GAIBU, vieţuire. Larvele sunt foarte ferite la protecţie. Pragul economic de larvelor de vârste infe- Inspectoratul General de la sosirea timpului rece nu toate dăunătoare. Efectul lor asupra cerea- dăunare al buhelor constituie peste 2 rioare. Supraveghere Fitosanitară şi lelor depinde de densitatea larvelor şi reuşesc să atingă vârstele superioare Control Semincer Nr. 15 (59) SFATUL SPECIALISTULUI 1 octombrie 13 Produse de uz fitosanitar noi înregistrate în Republica Moldova

Rapiţa

Termenul ultimului Termenul de ieşire în Norma de tratament până la re- câmp pentru efectuarea Organismul nociv Modul, perioada şi limitele de utilizare Denumirea comercială, forma preparativă, consum coltare (Num. maxi- lucrărilor manuale substanţa activă, firma producătoare, ţara, numărul a preparatului mal de tratamente) (mecanizate) şi data înregistrării, grupa de toxicitate (l/ha, kg/ha, l/t, kg/t) Denumirea ştiinţifică Denumirea populară

1 2 4 5 6 7 8

ERBICIDE

Prin stropirea culturii în faza de 3-4 frunze 1,0 Buruieni monocotiledonate anuale a buruienilor anuale (indiferent de fazele - (1) de dezvoltare a culturii) ARAMO 45, 45 EC (tepraloxidim, 45 g/l) “BASF SE”, Germa- - 7 (3) nia 03-0275 23.09.2009 IV/III Prin stropirea culturii la înălţimea de Buruieni monocotiledonate 2,0 10-15 cm a buruienilor perene - (1) anuale şi perene (indiferent de fazele de dezvoltare a culturii)

Dual Gold 960 EC (S-metolaclor, 960 g/l) “Syngenta Agro Buruieni anuale mono- şi unele dicoti- Prin stropirea solului până la semănat cu încor- 1,3-1,6 - - (1) 7 (3) AG”, Elveţia 03-0289 23.09.2009 III/IV ledonate porare în sol

Prin stropirea semănăturilor toamna în faza de - (1) Galera 334 SL (clorpiralid, 267 g/l + picloram, 67 g/l) “Dow Buruieni dicotiledonate anuale 3-5 frunze a culturii 0,3-0,35 - - Agro Sciences”, Austria 03-0561 23.09.2009 III/- şi perene Prin stropirea semănăturilor primăvara în faza - (1) de 9-10 frunze a culturii

Mezza 500 SC (metazaclor, 500 g/l) “MAC-GmbH”, Germania, Buruieni mono- şi dicotiledonate Prin stropirea solului după semănat, până la 2,0 - - (1) 7 (3) „COMMERCIA SAM”, Monaco 03-0485 23.09.2009 IV/- anuale apariţia plantulelor

FUNGICIDE

CARAMBA SL, 60 SL (metconazol, 60 g/l) “BASF SE”, Ger- Alternaria brassicae, mania 02-0559 23.09.2009 III/- 1,25 Sclerotinia sclerotiorum, Alternarioză, putregai alb, fomoză Prin stropire în perioada de vegetaţie 35 (1) 3 (-) Phoma lingam

Tilmor 240 SC (protioconazol, 80 g/l + tebuconazol, 160 g/l) Alternaria brassicae, “Bayer Crop Sciences AG”, Germania 02-0560 23.09.2009 IV/- 0,75-0,8 Phoma lingam, Sclerotinia Alternarioză, fomoză,putregaiul alb Prin stropire în perioada de vegetaţie 35 (1) 7 (3) sclerotiorum

INSECTICIDE

Meligethes aeneus, Phyllo- FASTAC, 10 EC (alfa-cipermetrin, 100 g/l) “BASF SE”, Germa- Gândacul lucios al rapiţei, puricii cru- 0,15 treta spp., Brevicoryne Prin stropire în perioada de vegetaţie 30 (1-2) 7 (3) nia 01-0020 23.09.2009 II/II ciferelor, păduchele cenuşiu al verzei brassicae

REGULATOR DE CREŞTERE

CARAMBA SL, 60 SL (metconazol, 60 g/l) “BASF SE”, Ger- Regulator de creştere Prin stropirea semănăturilor toamna 1,25 - - (1) 7 (3) mania 02-0559 23.09.2009 III/- cu acţiune retardantă în faza de 4-6 frunze a culturii

Tilmor 240 SC (protioconazol, 80 g/l + tebuconazol, 160 g/l) Regulator de creştere Prin stropirea semănăturilor toamna 0,75-0,8 - - (1) 7 (3) “Bayer Crop Sciences AG”, Germania 02-0560 23.09.2009 IV/- cu acţiune retardantă în faza de 4-6 frunze a culturii

PRODUSE PENTRU TRATAREA MATERIALULUI SEMINCER CU ACŢIUNE INSECTICIDĂ

Cruiser OSR 322 FS (tiametoxam, 280 g/l + fluodioxanil, 8 g/l + Athalia rosae, Entomos- mefenoxam, 33,3 g/l) “Syngenta Agro AG”, Elveţia 04-1- 12,0-15,0 Viespea rapiţei, gândacul frunzelor Tratarea seminţelor - (1) - (-) celes adonidis 0564 23.09.2009 III/-

FERTILIZANŢI

Denumirea comercială, firma producătoare, Norma de consum a preparatului Numărul maximal Compoziţia chimică, % Modul, perioada şi limitele de utilizare ţara, numărul şi data înregistrării (l/ha, kg/ha) de tratamente

Macroelemente: N(azot) 7,5-30,0%, Wuxal Combi B - 4,0 L/ha Р2О5 - 13,5 – 24,0%, K2O - 15,0 – 32,0% Două tratamente în perioada de vegetaţie: MgO - 3,0 - 4,5%, СаО - 24,0% I-ul – în faza de formare a rozetelor; Wuxal, suspensie “Aglucon GmbH&Co. KG”, Germania; „Uni- Microelemente: B - 0,03-9,5% 2 fer”, Ucraina F – 019 23.09.2009 Cu - 0,064-0,75 %, Zn - 0,032-1,5% Fe 0,08-1,6%, Mn - 0,0675-2,25%, Wuxal Bor – 3,0 L/ha al II-lea – începutul butonizării. Mo - 0.0013-0,015, S - 5,6-7,8%

Specialist-principal al Centrului de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor al Republicii Moldova Alexandru FURNIC Nr. 15 (59) 14 1 octombrie

Avantajele plasării publicităţii în Agromediainform:

tiraj mare, în creştere permanentă public ţintă specific aria geografică variată calitatea tiparului parteneriat sigur

Materialele publicitare, inclusiv articole promoţionale, pot fi plasate în baza unor module propuse de ziar sau la discreţia ofertantului, în baza tarifelor existente.

OFERTA SPECIALĂ PENTRU EXPOZIŢIILE FARMER, MOLDAGROTEH, MOLDECO, EDIŢIILE DIN ANUL 2009 oferta este valabilă în perioada 15 septembrie – 30 octombrie *Tarife publicitate – 5 lei cm patrat in pagini interioare, – 10 lei pe prima pagina Articole promoţionale 1550 lei – 7 lei pe ultima pagina (pentru o pagină) (reducere peste 50%) *Tarife articole – 3 lei cm patrat Articole promoţionale 1000 lei Ziarul Agromediainform a fost lansat la 26 octombrie 2006, în cadrul Expoziţiei Specializate Internaţionale „Farmer”. (pentru jumătate de pagină) (reducere peste 35%) Publicaţia apare bilunar, în format A3, 12-16 pagini, într-un tiraj de 3500 de exemplare pe ediţie, tirajul fiind perma- nent în creştere. Actualmente, ziarul are circa 3000 de abonaţi, în majoritate fermieri, dar şi primării ale comunelor, Publicitate 2600 lei direcţii agricole raionale, organizaţii de fermieri din ţară, mai multe organizaţii neguvernamentale. (pentru o pagina) (reducere peste 50%)

În cadrul Expoziţiei Internaţionale Farmer, ediţiile 2008 şi 2007, ziarul Agromediainform a fost premiat pentru media- Publicitate 1700 lei tizarea amplă şi reflectarea obiectivă a proceselor din sectorul agrar din Moldova. În fiecare ediţie cititorii vor găsi in- (pentru jumătate de pagină) (reducere peste 35%) formaţii veridice şi complete care vor fi de folos la iniţierea sau dezvoltarea afacerilor, identificarea noilor parteneri şi a pieţelor de desfacere. Sunt oferite recomandări ale specialiştilor pentru diverse situaţii cu care se confruntă pro- Publicitate Reducere ducătorii agricoli, informaţii despre politicile statului şi cele europene în domeniul agriculturii şi a afacerilor rurale etc. pentru suprafeţe mai mici de jumătate de pagină de 20%

Publicaţie Periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova “AGROinform” Redactor-ºef: Alexandru GÎSCÃ Maketare: Gaby LUCHIÞA

Adresa redacþiei: MD-2004, Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare, 123 V. Tel.: 23-56-98 Regiunea ta. Ziarul tău. Agromediainform. e-mail: [email protected] www.agroinform.md, www.agravista.md

Departamentul Publicitate şi Abonare Agromediainform Comanda nr. Tel.: (+373 22) 235698, GSM: (+373) 69328884 E-mail: [email protected] Tiparul executat PRAG-3 La pregătirea ediţiei curente a ziarului au fost folosite informaţii ale agenţiilor BASA-press, Info-Prim Neo, Omega Nr. 15 (59) 1 octombrie 15

* OFERTE Produs Cantitate Descrierea companiei: Produs Cantitate Descrierea companiei: Grâu 400 tone Ascensiune Edineţ, s. Gaspar, Tel.: 067108101 RusMiLiud , s.Jora de Mijloc, Tel.: (235) Mere 70 tone Produs Cantitate Descrierea companiei: 55262, 079457144 Palii Gheorghe Făleşti, s.Ciolacu Vechi, Tel.: Brânză de oi 1 tonă Grâu 400 tone Borş Mihai Glodeni, s. Cajba, Tel.: 068731018 (259) 22951, 78227 Mere 60 tone Lavric Oleg Edineţ, s. Colicăuţi, Tel.: 069339665 Paciu Mihail Orhei, s.Braviceni, Tel.: (235) Castraveţi 10 tone Agrofermplus Făleşti, satul Glingeni, Tel.: (259) 51317, 47167 Grâu alimentar 400 tone 71379, 079566639 Lemisona Edineţ, s.Gordineşti, Tel.: (246) Beiu Filip Orhei, s., Tel.: (235) 46346, Cartofi 200 tone Mere 50 tone 60381, 60385, 069112165 Beiu Filip Orhei, s.Susleni, Tel.: (235) 46346, 46968, Tel.: 079546392, Fax: (235) 24955 Grâu 300 tone Sist-Agro Edineţ, s. Paladia, Tel.: (271) 75208, 46968, 0 795 46392, Fax: (235) 24955 Cartofi 200 tone Railean Boris Orhei, s. , Tel.: (691) 079639071 Mere 50 tone Liversina Ungheni, s. Chirileni, Tel.: (236) 75230, 12272 Cartofi semin- Sist-Agro Edineţ, s. Paladia, Tel.: (271) 75208, Grâu alimentar 250 tone 100 tone 0691 32625 cieri 079639071 Vindex Agro Orhei, satul Mălăieşti, Tel.: (235) Mere 50 tone Cartofi 40 tone Lavric Nicolai Edineţ, Tel.: 069008989 Grâu 180 tone Plai Bârlădean Edineţ, Tel.: 067100093 51648, 079535158, Fax: (235) 51648

Combină CPS- 1 unitate Panuţa Petru Căuşeni, s. Zaim, Tel.: (243) 72441 5G Grâu semincer 158 tone Falsemagro Făleşti, Tel.: (259) 2 31 95 Mere 50 tone Raba Vasile Făleşti, s. Glingeni, Tel.: 069086907 Strungaru Nicolae Ungheni, s. Chirileni, Tel.: Făină de grâu 11 tone Spînu Arsenii Hânceşti, Cioara, Tel.: (269) (236) 75207, 069357289 Grâu 123 tone Veşca Sergiu s. Budăi, r. Teleneşti, Tel.: (258) 23408, 68083841 Mere 40 tone Maria Darii Drochia, s. Chetrosu, Tel.: (252) 54 63225, 069260378 Fasole 3 tone 610, 27032, 069353231 Agroplant Prim Făleşti, s. Sărata Noua, Tel.: Grâu 100 tone Verdeş Alexei Hânceşti, Tel.: (269) 23408, (259) 64457, 068525144 PANVAS Drochia, s.Antoneuca, Tel.: (252) Fasole 1 tonă Mere 40 tone 06883841 27032, 078012222 Agromilari Edineţ, s.Ruseni, Tel.: (246) 65407, Grâu 50 tone Tîmplarul Ungheni, Tel.: (236) 23808, 069294740 Floarea- soarelui 450 tone Brădescu Victor Orhei, s. Sirota, Tel.: (235) 069139292 Mere 40 tone Moraru Nicolae Drochia, s.Chetrosu, Tel.: (252) 49267, 24955, 079429275 Liversina Ungheni, s. Chirileni, Tel.: (236) 75230, Grâu alimentar 20 tone Floarea-soarelui 300 tone 54 289, 27032, 079583428 069132625 Borivas Agro Făleşti, s. Glingeni, Tel.: (259) Abilitate-Agro Făleşti, s. Calugar, Tel.: (259) Maria Darii Drochia, s. Chetrosu, Tel.: (252) 54 Mere 30 tone Floarea-soarelui 200 tone Grâu alimentar 16 tona 71476, 71 319, 0795 91851 23320, 67700 610, 27032, 069353231 Beiu Filip Orhei, s.Susleni, Tel.: (235) 46346, Demideţchii Victor Edineţ, s. Colicăuţi, Tel.: Cucu Timofei Ungheni, s.Cetireni, Tel.: (236) Floarea- soarelui 200 tone Grâu 15 tone Mere 20 tone 46968, 079546392, Fax: (235) 24955 069071681 41382 Băştinaşii Făleşti, s. Scumpia, Tel.: (259) 63332, Floarea-soarelui 200 tone 067104202 Caragia Nicolae Nisporeni, Tel.: (264) 22418, Pomi altoiţi nelimitat Mecgrato Edineţ, or.Cupcini, Tel.: 069566886 Mere 20 tone Liversina Ungheni, s. Chirileni, Tel.: (236) 75230, 079525358 Floarea-soarelui 150 tone 0691 32625 Stincăuţi Râşcani, s. Şaptebani, Tel.: (256) Orz 400 tone Loghin Tudor Orhei, s., Tel.: (235) SRL"Cajbeanca" Glodeni, s. Cajba, Tel.: (249) 24584, 067193924 Mere 10 tone Floarea- soarelui 150 tone 47411, 47267, 079447554 52359, 52205, 069023716 Cozmeanca Făleşti, s.Pruteni, Tel.: (259) 6 65 Orz 300 tone Floarea-soarelui 100 tone Plai Bârlădean Edineţ, Tel.: 067100093 93, 069201226 Trofion Agro Orhei, s.Chiştelniţa, Tel.: (235) Mere 10 tone 78230, 78289, 069089481 Agroplant Prim Făleşti, s. Sărata Noua, Tel.: Orz 200 tone Vilora Edineţ, s. Stolniceni, Tel.: 069871511 Floarea-soarelui 100 tone (259) 64457, 068525144 Maxian Andrei Floreşti, s.Rădulenii-Vechi, Tel.: Miere de albine nelimitat Strungaru Nicolae Ungheni, s. Chirileni, Tel.: Beiu Filip Orhei, s. Susleni, Tel.: (235) 46346, (250) 46226 Floarea-soarelui 20 tone Orz 200 tone (236) 75207, 069357289 46968, Tel.: 0795 46392, Fax: (235) 24955 Maria Darii Drochia, s. Chetrosu, Tel.: (252) 54 Pepene verde Surinmih r-l Rezina, s.Lalova, Tel.: (235) 24955, Floarea- soarelui 20 tone nelimitat 610, 27032, 069353231 Orz 100 tone Ascensiune Edineţ, s. Gaşpar, Tel.: 067108101 (harbuz) Fax: (235) 27768

Grâu 1000 tone Vilora Edineţ, s. Stolniceni, Tel.: 069871511 Pepene verde Orz semincer 100 tone Falsemagro Făleşti, Tel.: (259) 2 31 95 60 tone Borş Mihai Glodeni, s. Cajba, Tel.: 068731018 (harbuz) Cozmeanca Făleşti, s.Pruteni, Tel.: (259) 66593, Grâu furajer 1000 tone 069201226 Agromilari Edineţ, s.Ruseni, Tel.: (246) 65407, Orz 60 tone 15 000 Cucu Gheorghe Orhei, s. Jora de mijloc, Tel.: 069294740 Puieţi de prun Speranţa MD Ungheni, str. Naţionala 17, Mana- bucăţi (235) 55843, 069002872 Grâu alimentar 800 tone ger: Vorobiov Victor, Tel.: (236) 23051, Agroplant Prim Făleşti, s. Sărata Noua, Tel.: 069139292, Fax: (236) 23808 Orz 30 tone (259) 64457, 068525144 12000 GŢ "Velişca Cezar" Râşcani, s. Varatic, Tel.: (256) Puieţi de prun Tâmplarul Ungheni, Tel.: (236) 23808, 0691 bucăţi 24584, 067193924 Grâu alimentar 800 tone Bernic Pavel Ungheni, s. Petreşti, Tel.: (236) 39292 Ouă de prepeliţă 8 000 bucăţi 42674, 0693 71345 Stincăuţi Râşcani, s. Şaptebani, Tel.: (256) Banari Victor Făleşti, s. Grimăncăuţi, Tel.: Grâu alimentar 500 tone Puieţi de prun 5 000 bucăţi 24584, Tel.: 067193924 Borivas Agro Făleşti, s. Glingeni, Tel.: (259) (247)48632 Mazăre 50 tone 71476, 71 319, 0795 91851 Bobeico Vasile Căuşeni, s.Zaim, Tel.: (243) Stincăuţi Râşcani, s. Şaptebani, Tel.: (256) Puieţi de prun 3500 bucăţi Mere nelimitat 72263 24584, Tel.: 067193924

Orhei-Fruct Orhei, or.Orhei str.V.Mahu 139, Tel.: Stavilă Zinaida Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Mere 400 tone Puieţi de prun 3 000 bucăţi (235) 32570, 079516045 (235) 55415, 55915

Gojan Veaceslav Edineţ, s. Colicăuţi, Tel.: Bobeico Vasile Căuşeni, s.Zaim, Tel.: (243) Mere 260 tone Puieţi de persic 7830 bucăţi 069308854 72263 Demidetchii Victor Edineţ, s. Colicăuţi, Tel.: Mere 250 tone Cucu Gheorghe Orhei, s. Jora de mijloc, Tel.: 069071681 Puieţi de piersic 7 000 bucăţi (235) 55843, 069002872 Mere 200 tone Lavric Nicolai Edineţ, Tel.: 069008989 Rusu Mihail Căuşeni, s. Ursoaia, Tel.: (243) Puieţi de persic 4000 bucăţi 42210, 23763 Mere 100 tone Lavric Valerii Edineţ, Tel.: 069253259 Stavilă Zinaida Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Puieţi de piersic 2 000 bucăţi AGRODENISIMUS Orhei, s.Cucuruzeni, Tel.: (235) 55415, 55915 Mere 100 tone (235) 66244, 079682104 Rusu Mihail Căuşeni, s. Ursoaia, Tel.: (243) Puieţi de persic 1200 bucăţi Mere 100 tone Lupu Viorel Edineţ, s. Colicăuţi, Tel.: 069362979 42210, 23763

Unvin agro Ungheni, s. Boghenii Noi, Tel.: (236) GŢ "Velişca Cezar" Râşcani, s. Varatic, Tel.: (256) Mere 100 tone Puieţi de măr nelimitat 48230 24584, 067193924

Palaiciuc Constantin Orhei, s.Bulăieşti, Tel.: 60 000 Cucu Timofei Ungheni, s.Cetireni, Tel.: (236) Puieţi de măr Mere 100 tone (235) 24955, Fax: (235) 27768, Email: cico- bucăţi 41382 [email protected] 20 000 Banari Victor Făleşti, s. Grimăncăuţi, Tel.: Puieţi de măr Mere 100 tone Lilia Goju Făleşti, s. Bocsa, Tel.: 079000278 bucăţi (247)48632 Nr. 15 (59) 16 1 octombrie

* OFERTE Produs Cantitate Descrierea companiei: Produs Cantitate Descrierea companiei: Barbos Pavel Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Pricop Victor Glodeni, sat.Viişoara, Tel.: (249) Struguri 40 tone Ulei 5 tone Produs Cantitate Descrierea companiei: 068083841 57265, 068529877 14 000 Cucu Gheorghe Orhei, s. Jora de mijloc, Tel.: Brinzilă Ion Nisporeni, s. Şişcani, Tel.: (264) Puieţi de măr Struguri 40 tone Certan Gheorghe Glodeni, s.Cajba, Tel.: (249) bucăţi (235) 55843, 069002872 23857 Ulei 0,5 tone 52467, 068739758 Stavilă Zinaida Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Grigoraş Vasile Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Puieţi măr 6 000 bucăţi Struguri 40 tone (235) 55415, 55915 068083841 Tehnoif - Agro Orhei, s., Tel.: (235) Varză 40 tone 65231, 069266532, Fax: (235) 65260 Scorici Victoria Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: CÎ Vegetal-com Nisporeni, s. Bălăureşti, Tel.: Puieţi de măr 4 000 bucăţi Struguri 30 tone (235) 55655, 068334102 (264) 48289, 23857 Fortina Labis Ungheni, s. Costuleni, Tel.: (236) Vinete 50 tone 40573, (22) 226614, 069249049, Fax: (22) Bobeico Vasile Căuşeni, s.Zaim, Tel.: (243) Lepădatu Tudor Hânceşti, Tel.: (269) 23408, 226614 Puieţi de migdal 2500 bucăţi Struguri 25 tone 72263 068083841

Cucu Gheorghe Orhei, s. Jora de mijloc, Tel.: Roşca Tudor Hânceşti, Tel.: (269) 23409, Cooperativa „Fito Arbore” comercializează, Puieţi cais 5 000 bucăţi Struguri 25 tone (235) 55843, 069002872 068083841 cu livrarea în luna noiembrie 2009: Bobeico Vasile Căuşeni, s.Zaim, Tel.: (243) Lanciu Vasile Cantemir,s. Coştangalia, Tel.: Puieţi de cais 1200 bucăţi Struguri 20 tone Puieţi de măr MM106 72263 (273) 55254 Soi Cantitate preţ Cucu Gheorghe Orhei, s. Jora de mijloc, Tel.: Casian Constantin Cantemir, s. Coştangalia, Tel.: Puieţi de cireş 9 000 bucăţi Struguri 20 tone (235) 55843, 069002872 (273) 55246 Golden delicious 25 mii 14 lei/buc Banari Victor Făleşti, s. Grimăncăuţi, Tel.: Renet Semirenco 25 mii 14 lei/buc Puieţi de cireş 5 000 bucăţi Raileanu Gheorghe Cantemir, s. Coştangalia, (247)48632 Struguri 20 tone Tel.: (273) 55245 Idared 25 mii 14 lei/buc Stavilă Zinaida Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Puieţi de cireş 2 000 bucăţi Zbereanu Maria Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Florina 25 mii 14 lei/buc (235) 55415, 55915 Struguri 20 tone 068083841 Starcspur red delicious 10 mii 14 lei/buc Stavilă Zinaida Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Puieţi de vişin 3 000 bucăţi Veşca Sergiu s. Budai, r. Teleneşti, Tel.: (258) (235) 55415, 55915 Struguri 20 tone Papirovca (Belâi naliv) 4 mii 14 lei/buc 63225, 069260378 Stavilă Zinaida Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Spartan 10 mii 14 lei/buc Puieţi de păr 2 000 bucăţi Creţu Sergei Nisporeni, s. Bălăureşti, Tel.: (264) (235) 55415, 55915 Struguri 15 tone 48205, 069745426 Puieţi de prun Stavilă Zinaida Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Soi Cantitate preţ Puieţi de nuci 4 000 bucăţi Ionel Petru Nisporeni, s. Bălăureşti, Tel.: (264) (235) 55415, 55915 Struguri 15 tone 48249, 23857, 069926550 Stenly 50 mii 16 lei/buc Cucu Gheorghe Orhei, s. Jora de mijloc, Tel.: Puieţi de nuci 3 000 bucăţi Bagrin Ion Cantemir, s. Lărguţa, Tel.: (273) Ceceonscaia Naibole 50 mii 16 lei/buc (235) 55843, 069002872 Struguri 12 tone 76265 Cabardinscaia Ranneaia 15 mii 16 lei/buc 30 000 Gondiu Tatiana Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Puieţi de pomi Frunza Tudor Hânceşti, s. Buţeni, Tel.: (269) bucăţi (235) 55267, 068337336 Struguri 10 tone Udlinionnaia 10 mii 16 lei/buc 23406 100 000 Gondiu Tatiana Orhei, s. Jora de Mijloc, Tel.: Prezident 10 mii 16 lei/buc Portaltoi Sajin Nicolae Hânceşti, Tel.: (269) 23408,: bucăţi (235) 55267, 068337336 Struguri 10 tone 068083841 Puieţi de măr M9 Fortina Labis Ungheni, s. Costuleni, Tel.: (236) Sorbală Oleg Ungheni, or.Corneşti, Tel.: (236) Soi Cantitate preţ Roşii 100 tone 40573, (22) 226614, 069249049, Fax: (22) Struguri 10 tone 226614 60545 Florina 7 mii 18 lei/buc

Mudrea Stepan Orhei, s. Susleni, Tel.: (235) Lepădatu Dorina Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Golden delicious 7 mii 18 lei/buc Roşii 8 tone Struguri 10 tone 46288, 069737220 068083841 Djonogold 7 mii 18 lei/buc Mudrea Stepan Orhei, s. Susleni, Tel.: (235) Caragia Nicolae Nisporeni, Tel.: (264) 22418, Ridiche 3 tone Struguri 10 tone Renet Semirenco 7 mii 18 lei/buc 46288, 069737220 079525358 Portaltoi MM 106 300 mii 2 lei/buc Seminţe de Burlacu Victor Drochia, s. Zguriţa, Tel.: (252) 44 7 tone Struguri 10 tone Gaburici Ion Stefan Hânceşti, Tel.: (269) 23408 ceapă 731, 44 888, 079515 329 Portaltoi M 26 50 mii 2 lei/buc

Seminţe de Gavriliţă Ion Drochia, Tel.: (252) 44423, Zamostian Maria Hânceşti, Tel.: (269) 23408, CÎ „Fito Arbore”. s. Jora de Mijloc, raionul Orhei. 5 tone Struguri 10 tone ceapă 079713521 068083841 Tel: +373 79099525 +373 79462293 Zamostian Ion Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Seminţe de lu- Turtureanu Iurie Ungheni, s. Buşila, Tel.: (236) Struguri 10 tone 1 tonă 068083841 cernă 75400, 75335 * CERERI Seminţe de mor- Burlacu Victor Drochia, s. Zguriţa, Tel.: (252) 44 Bagrin Dumitru Cantemir, s, Lărguţa, Tel.: (273) 1 tonă Struguri 7 tone cov 731, 44 888, 079515 329 92900 Produs Cantitate Descrierea companiei: Sîrbu Ion Hânceşti,s. Buţeni, Tel.: (269) 25355, Stoloni de 10 000 Grebeniuc Anatol Ungheni, Tel.: (236) 22389, Struguri 7 tone S rbu Serghei Nisporeni, s .Zberoia, Tel.: (264) 23408 Ceapă 6 tone căapşune bucăţi 069413717 59-2-71 Ganganu Ion Cantemir, s. Lărguţa, Tel.: (273) Struguri 5 tone Strelciuc Ion Chiril Hânceşti, s.Caracui, Tel.: 92552 Struguri 480 tone Pavel Recean Chisinau, Tel.: 079726195, Email: (269) 23406 Ganganu Gheorghe Cantemir, s. Lărguţa, Tel.: Cereale furajere 1 000 tone Struguri 5 tone [email protected] (273) 92550 Braga Tudor Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Struguri 150 tone 068083841 Tarnovschi Gheorghe Cantemir, s.Lărguţa, Tel.: Pavel Recean Chisinau, Tel.: 079726195, Email: Struguri 5 tone Fân şi senaj 1 000 tone (273) 76288 [email protected] Strelciuc Ion Chiril Hânceşti, s.Caracui, Tel.: Struguri 100 tone Catanoi Vera Hânceşti, Tel.: (269) 23408, (269) 23406 Struguri 5 tone 068083841 Gramineus Com Făleşti, Tel.: (259) 24483, Grâu furajier 1 000 tone 069327627 Cap.Agrieco+ Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Struguri 90 tone Toderaş Aftenii Hânceşti, Tel.: (269) 23408, 068083841, 069684508 Struguri 5 tone 068083841 Gramineus Com Făleşti, Tel.: (259) 24483, Grâu alimentar 500 tone Sîrbu Tudor Ion Hânceşti, Tel.: (269) 23408, 069327627 Struguri 50 tone Placinta Maria Hânceşti, Tel.: (269) 23408, 068083841 Struguri 5 tone 068083841 Gramineus Com Făleşti, Tel.: (259) 24483, Toderaş Dumitru Hânceşti, s.Stolniceni, Tel.: Pricop Victor Glodeni, s. Viişoara, Tel.: (249) Orz 1 000 tone Struguri 40 tone Struguri 5 tone 069327627 (269) 23408, 068083841 57265, 068529877

Maria Darii Drochia, s. Chetrosu, Tel.: (252) 54 Dobras Tudor Hânceşti, Tel.: (269) 23408, Ulei 5 tone Struguri 4 tone * 610, 27032, 069353231 068083841 Pre\ negociabil

Revenco Roman Făleşti, satul Horeşti, Tel.: (259) Grajdianu Eugenia Glodeni, Tel.: (249) 24904, Ulei 1 tonă Soia 20 tone 77174, 77138, 079850249 069146610 Mai multe oferte şi cereri găsiţi pe Prodaniuc Feodora Glodeni,s.Petrunea, Tel.: PANVAS Drochia, s.Antoneuca, Tel.: (252) Ulei 1 tonă TRACTORE T70 3 unităţi (249) 26724 27032, 078012222 www.agravista.md