DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2013 Ședința din ziua de 3 octombrie 2013 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Audieri parlamentare privind situația de la Banca de Economii și privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Raportori: Dorin Drăguțanu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei; , ministrul finanțelor; , ministrul justiției; Iurie Filip, vicepreședinte al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare; Dumitru Godoroja, viceministru al economiei; Victor Barbăneagră, viceministru al finanțelor; Vladimir Cebotari, viceministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor; Tudor Copaci, viceministru al economiei. Runda de întrebări – răspunsuri. Luările de cuvînt ale deputaților. 4. Proiectul de Hotărîre nr.387 din 3 octombrie 2013 pe marginea audierilor privind emisiunea suplimentară închisă a acțiunilor SA ”Banca de Economii” și privind concesionarea activelor ÎS ”Aeroportul Internațional Chișinău”. 5. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.390 din 3 octombrie 2013 privind rezultatul audierilor despre situația de la SA ”Banca de Economii” și concesionarea ÎS ”Aeroportul Internațional Chișinău”.

Ședința începe la ora 10.06. Lucrările sînt prezidate de domnul , Președintele Parlamentului, asistat de domnii Andrian Candu și , vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Vă rog ca să ocupați locurile, ca să începem ședința. Secretariatul, Vă rog să anunțați prezența.

1

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputați, și-au înregistrat prezența 88 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Ghilețchi Valeriu, Guțu Ana, Jantuan Stella, Palihovici Liliana, Petrenco Grigore – în delegație; Abramciuc Veronica, Balan Ion, Lucinschi Chiril – din motive de sănătate; Brașovschi Gheorghe, Gagauz Miron, Mironic Alla, Morcov Ghenadie – la cerere.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Vă mulțumesc. Domnilor deputați, Vă reamintesc că ordinea de zi a ședinței de astăzi, 3 octombrie, noi am adoptat-o aici, în plenul Parlamentului. De asemenea, vă reamintesc că la ultima ședință, după ce am consultat toate grupurile parlamentare, am luat decizia ca în această ordine de zi să fie inclus și subiectul „Audierile parlamentare privind situația de la Banca de Economii și privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău”. Ieri, la Biroul permanent, noi am discutat și, prin consens, am decis să începem astăzi ședința cu acest subiect, deci cu audierile parlamentare, despre care am vorbit. De asemenea, la Biroul permanent am decis reprezentanții căror ministere și instituții să fie invitați la aceste audieri, este vorba despre reprezentanții Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Ministerului Justiției, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, a Băncii Naționale a Moldovei și ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Deci am fost informat de către Secretariat că reprezentanții acestor instituții și ministere sînt prezenți în sală. Deci, tradițional, vom desfășura aceste audieri în felul următor. La prima etapă, vom audia rapoartele din partea ministerelor respective. În a doua etapă, vom avea runda de întrebări – răspunsuri. Și în a treia fază a audierilor, respectiv, deputații, care doresc, se vor înscrie cu luări de cuvînt. De asemenea, dacă vor exista propuneri privind anumite proiecte de hotărîre, privind anumite proiecte de lege, vom decide aici, în plen, cum o să procedăm în continuare. Și vreau să mai fac un anunț: deputații care doresc să se înscrie cu luări de cuvînt să o facă pînă la ora 11, să se adreseze Secretariatului, ca să avem claritate și în acest sens. Deci eu vreau să vă spun că discuții, precum și dezbateri referitor la procedură, așa cum deja tradițional se obișnuiește, nu ar trebui să fie, fiindcă există

2 claritate. Dacă aveți ceva deosebit, poftim, dar, încă o dată repet, scenariul este clar. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Mersi. De procedură, domnule Președinte. Я прошу у Вас полторы минуты de procedură с центральной трибуны.

Domnul Igor Corman: Domnule deputat, Nu vă supărați, dar de procedură – de la microfon din sală. Acestea sînt declarații. Și eu am adresat rugămintea: cu declarații să vă înscrieți. (Rumoare în sală.) Domnilor deputați, Dumneavoastră doriți să desfășurăm, astăzi, audieri sau doriți altceva? Vă rog de la microfonul din sală aveți tot dreptul să o faceți. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Oleg Reidman: В первую очередь, кого мы видим сегодня из представителей Правительства? Премьер-министра нет, вице-премьер министра, министра экономики нет, есть только министр финансов, который, так сказать, опоздал к решению этого вопроса и был только участником заключительного акта. Ну, председатель Национального банка, губернатор есть, да. С кем мы будем разговаривать? Кого мы будем слушать? Это первое. Второе. Коллеги, Нам предстоит обсудить чрезвычайно важную проблему, очень чувствительную для общества, нам предстоит ответить народу Республики Молдова на вопрос: стоит ли государство, в лице Парламента, Правительства…

Domnul Igor Corman: Nu vă supărați. Stimați colegi, Deci aceasta este o declarație. Vă rog frumos să vă înscrieți cu luare de cuvînt. Deci, în primul rînd, noi am discutat, încă o dată repet, la Biroul permanent și am invitat, în baza deciziilor grupurilor parlamentare, reprezentanții respectivi. Eu nu exclud că vor fi prezenți și alții pe parcurs și, pînă la urmă, este dreptul instituțiilor să delege persoanele responsabile de prezentarea informației respective. Microfonul nr.2, vă rog.

3

Domnul Oleg Reidman: Господа депутаты, коллеги, Выступая перед слушаниями в процедурном порядке, считаю необходимым предостеречь тех, кого мы будем сегодня слушать, а также тех, кто будет слушаниями руководить, от попыток подвергнуть ревизии как само Постановление Парламента №152 от 21 июня, так и рапорт Следственной комиссии, на основании которого это постановление было единогласно Парламентом принято. Считаю также необходимым воздержаться от попыток подменить предмет слушания рассказами о том, как скоро в BEM все станет классно и прекрасно. Главная и единственная тема этих слушаний, по мнению нашей фракции, должна стать: как Правительство и другие поименованные в Постановлении Парламента №152 органы исполнили указанное постановление? Как был организован контроль за исполнением этого постановления? Кто и на каком основании предпринял действия, приведшие к сегодняшней ситуации? Что и как в сложившейся ситуации можно и следует поправить? Кто несет ответственность и какую за утрату государственного, то есть народного, добра? Eu sper că acest discurs procedural nu va duce la pierderea dreptului meu legal la luare de cuvînt la finele audierilor. Eu rog Secretariatul să mă înscrie pentru acest lucru.

Domnul Igor Corman: Da. S-a luat act de informația dumneavoastră. Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul Eduard Muşuc: Domnule Președinte, Cîteva chestiuni organizatorice și de procedură. În primul rînd, din partea Fracțiunii vorbesc, Eduard Mușuc, Fracțiunea Partidului Comuniștilor, dorim să verificăm dacă avem transmisiunea în direct de la postul „Moldova 1” a ședinței de astăzi a Parlamentului? Cel puțin așa am discutat și am convenit data trecută. Vă rog frumos să verificați acest lucru.

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, Uitați-vă cîte camere de filmat sînt acolo, în spatele dumneavoastră. Deci avem presă liberă și toți sînt liberi să vină să... Microfonul nr.3

Domnul Eduard Muşuc: Eu vă rog frumos să nu îmi deconectați microfonul. Într-adevăr, cum spuneți dumneavoastră, avem presă liberă, dar vorbim despre televiziunea publică, finanțată din banii cetățenilor, contribuabililor. Și noi, astăzi, organizăm audieri publice pe marginea problemelor foarte importante: furtul Băncii de Economii,

4

înstrăinarea Aeroportului Internațional. Ceea ce înseamnă că toată populația, toți cetățenii trebuie să aibă acces…

Domnul Igor Corman: Acestea deja, iarăși, stimați colegi, sînt declarații. Să terminăm cu acest spectacol, și dacă doriți audieri, să trecem la audieri. Nu comentați și nu faceți declarații. Dacă aveți propuneri la ordinea de zi sau la procedură, puteți s-o faceți foarte scurt. Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul Eduard Muşuc: Domnule Corman, Noi avem mai multe propuneri. Ceea ce dumneavoastră spuneți că am convenit în privința procedurii, noi nu am convenit, ieri am discutat că începem cu Banca de Economii, dar procedura nu a fost aprobată la Biroul permanent. Și nu induceți în eroare, vă rog frumos, plenul Parlamentului. Aceste audieri nu le organizăm pentru noi, organizăm pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Ședința Parlamentului este și trebuie să fie una transparentă. Fracțiunea Partidului Comuniștilor cere să fie asigurată transmisiunea în direct de la postul „Moldova 1” public, în primul rînd. Și, vă rog frumos, acțiuni concrete în această direcție. În al doilea rînd, noi, ieri, am cerut prezența Procurorului General la aceste audieri. Dumneavoastră, în cadrul Biroului permanent, Coaliția, Alianța ați votat împotrivă. Noi cerem ca așa-numitul Procurorul General independent să fie prezent astăzi și să ne prezinte informații în ceea ce privește acțiunile sau inacțiunile Procuraturii Generale în cazurile Banca de Economii și Aeroportul Internațional. Trei. Noi am cerut, săptămîna trecută și ieri, la Biroul permanent, în contextul în care noi astăzi nu discutăm situația la Banca de Economii în general, noi deja am discutat-o 6 luni în urmă. S-a format Comisia specială. Parlamentul a aprobat o hotărîre specială care trebuia să fie executată de către Guvern. A fost stabilit termen de 60 de zile pentru executarea acestei hotărîri, ceea ce înseamnă că astăzi, în primul rînd, în fața Parlamentului trebuie să vorbească Prim- ministrul Republicii Moldova, care conduce Guvernul conform Constituției, și să ne informeze pe noi și toată societatea cum a fost executată hotărîrea specială a Parlamentului, care vizează situația la Banca de Economii. Inclusiv capitalizarea băncii, inclusiv reprezentanții statului în această bancă și alte chestiuni foarte importante, care, dacă ar fi fost executate, nu ar fi condus la furtul acesta enorm care a avut loc la Banca de Economii. Și eu vă rog frumos ca să nu mimăm aceste audieri, ca să le organizăm în mod responsabil, în mod serios să le organizăm. Să fie prezent și să ne prezinte, în primul rînd, informațiile Prim-ministrul. Să fie prezent Procurorul General, să ne răspundă la toate întrebările care vizează cazurile respective și toată ședința noastră de la punctul A pînă la punctul Z să fie transmise în direct de către televiziunea publică.

5

Este cererea argumentată a Fracţiunii Partidului Comuniștilor.

Domnul Igor Corman: Da. Eu tot cred că, cu toată seriozitatea, trebuie să desfășurăm aceste audieri și cu cît mai repede vom depăși această fază și vom trece la audieri, cu atît mai bine. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Domnule Preşedinte, Noi nu vorbim astăzi despre o cușcă pentru un cățel. Noi vorbim despre o bancă, una dintre cele mai importante bănci în țară. Respectiv, prezența Prim-ministrului, acel care dă indicații, acel care este responsabil de politica statului la nivelul Executivului, dumnealui trebuie să fie prezent în această sală, categoric. Ce înseamnă lucrurile acestea? Vin miniștrii și nici acei care au de a face cu aceste lucruri. Repet, nu vorbim de o cușcă pentru cățel, vorbim despre cea mai importantă bancă.

Domnul Igor Corman: Nu mai repetați, vă rog, încă o dată.

Domnul Ion Ceban: Pentru cetățeni.

Domnul Igor Corman: Căci s-a înregistrat informația pe care ați prezentat-o. E suficient o singură dată să spuneți. Mai sînt propuneri sau cu asta. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte Corman, Am două solicitări privind ordinea de zi. Noi, săptămîna trecută, am solicitat Parlamentului prezența Procurorului General și a ministrului de interne, pentru a ne răspunde la o interpelare privind existența conexiunii dintre arsenalul de muniții interzise, găsite la un activist comunist și declarațiile permanente ale Partidului Comuniștilor de a face revoluție în Republica Moldova. Evident, pentru răsturnarea puterii legal alese. S-au declinat aceste demersuri prin niște scrisori absolut rușinoase care s-au dat citire din Prezidiul Parlamentului, făcîndu-se trimitere la tot felul de legi. Eu vreau să citesc Constituția Republicii Moldova, articolul 104, care spune în mod clar: membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie.

6

Articolul 105 alineatul (1) este și mai explicit: membrii Guvernului și fiecare dintre membrii săi sînt obligați să răspundă la întrebările sau interpelările formulate de deputați. Respectiv, ministrul nu are ce discuta cu noi prin scrisori. Trebuie să vină în Parlament, să vină la microfonul central și să ne explice care este situația. Această practică sau acest trop pe care-l aveți cu comuniștii la acest subiect subminează autoritatea Parlamentului și noi considerăm că acest lucru nu poate fi permis. De aceea, repetat, solicităm prezența, astăzi, în ședința Parlamentului, a ministrului de interne și a Procurorului General, pentru a ne da explicații la acest subiect foarte important. Și încă o dată fac referință la articolul 104 din Constituție, care spune că acest lucru este obligatoriu și nu poate fi supus votului. Și cea de a doua propunere privind ordinea de zi. Domnule Preşedinte Igor Corman, Săptămîna aceasta v-ați aflat la București, într-o delegație oficială, unde ați solicitat…

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, O să vă dau răspunsuri la toate întrebările, dar nu este relevant și nu este la temă ceea ce întrebați dumneavoastră acum. Cu toată deschiderea, dar nu are nimic cu ceea ce discutăm noi. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Privitor la audierile despre furturile la Banca de Economii. Domnule Preşedinte, Cunoaștem că o subdiviziune a Serviciului de Informații și Securitate, și anume Direcția asigurarea securității economice, a prezentat conducerii Republicii Moldova informații cum s-a realizat schema de furt la Banca de Economii. În acest context, propunerea, și dacă nu va fi… va fi susținută de dumneavoastră, o să fie pusă la vot în plenul Parlamentului, să fie invitat în cadrul audierilor și Directorul Serviciului de Informații și Securitate, ca să prezinte forului legislativ informația prezentată în prealabil conducerii Guvernului și conducerii Republicii Moldova. Mai mult ca atît, domnule Preşedinte, propunerea noastră de a fi transmisiune directă la Moldova 1, dacă nu se acceptă de către guvernare, această propunere, rog… Domnule Preşedinte, domnule Preşedinte, Propunerea rog să o înregistrați, din partea Fracțiunii, transmisiunea în direct la postul public Moldova 1 despre furtul băncii poporului, să fie pusă la vot.

7

La fel, dacă nu doresc și nu respectă Constituția Prim-ministrul, viceprim- ministrul, Procurorul General și Directorul Serviciului de Informații și Securitate să vină, acele propuneri la fel să fie supuse votării în Parlament. Pentru că Constituția prevede obligatoriu, articolele 104, 105 și 106 prevăd obligatoriu ca Guvernul să se prezinte cu informații și rapoarte în plenul Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Da. Domnule Preşedinte, Încă o dată reiterez același lucru.

Domnul Igor Corman: Dar nu trebuie același lucru să reiterați, dragi colegi. E suficient o singură dată, eu pe toate le înregistrez și noi la vom supune votului aici, în Parlament, toate propunerile dumneavoastră. Nu trebuie de reiterat. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Este clar că dumneavoastră aveți majoritatea și puteți supune votului orice, inclusiv introducerea limbii indiene în Constituția Republicii Moldova. Pe noi ne interesează audieri publice, organizate în mod corect. A fost aprobată.

Domnul Igor Corman: Noi știm foarte bine ce vă interesează pe dumneavoastră, dar aceasta este democrația, stimate coleg. Este plenul Parlamentului și eu, ca Președinte al ședinței, voi supune votului toate propunerile pe care dumneavoastră le faceți. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: În primul rînd, nu ne interesează doar pe noi, ci interesează toată populația Republicii Moldova. În primul rînd. În al doilea rînd. Domnule Preşedinte, Hotărîrea Parlamentului specială, care viza situația la Banca de Economii, a fost aprobată de unanimitate de plenul Parlamentului. Hotărîrea aceasta prevedea lucruri clare, concrete, care trebuiau să fie executate pentru ca banca să nu ajungă la faliment și să nu fie furată.

8

Îndeplinirea acestei hotărîri urma să fie executată de către Guvernul Republicii Moldova. Și este logic și juridic din toate punctele de vedere. Astăzi, Guvernul trebuie să ne raporteze și din partea Guvernului trebuie să fie Prim-ministrul care conduce Guvernul. Doar așa vom putea organiza noi audieri publice. Leancă a declarat: dacă Parlamentul va decide, mă voi prezenta. Noi nu avem nevoie de rapoarte sterile din partea unor executori implicați direct. Capul Guvernului, șeful Guvernului, Prim-ministrul să vină aici, în fața plenului Parlamentului, și să ne informeze cum a fost executată această hotărîre și să răspundă la toate întrebările noastre. Și transmisiunea în direct să fie organizată în mod necondiționat.

Domnul Igor Corman: Acesta și este scopul audierilor de astăzi, pe care noi le organizăm: ca să primim răspunsuri la toate întrebările, inclusiv la cele la care v-ați referit. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Preşedinte, Ieri, la Birou, reprezentanții fracțiunilor au abordat acest subiect și, în mare măsură, decizia Biroului de ieri ar putea fi considerată relevantă, din cauză că a exprimat poziția fracțiunilor din Parlament. Noi înțelegem foarte bine obiectivul acestor dezbateri, așa-zisa grijă față de patrimoniul public ș. a. m. d., însă, ieri, am convenit că Prim-ministrul, pe lîngă faptul că este o zi cu o agendă foarte plină și pentru dumnealui, va da răspuns la întrebări, dacă vor rămîne după ce vor fi audiați toți oficialii delegați astăzi să prezinte raportul respectiv. De aceea, puneți la vot, dacă așa cer acei din opoziție, prezența Prim-ministrului. Noi am menționat că dumnealui va fi gata să vină atunci cînd va vota plenul și doar pentru a răspunde la întrebările care au rămas neelucidate. Sînt suficienți oficiali aici, sînt miniștri, viceminiștri, sînt șefi de entități autonome subordonate Parlamentului, care pot răspunde la orice întrebări formulate astăzi.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Vreau să aduc aminte comuniștilor, care insistă ca televiziunea…

9

Domnul Igor Corman: Eu îmi cer scuze. Rog tehnicienii să facă ceva cu microfonul nr.5. Se aude foarte prost. Microfonul nr.5

Domnul Vladimir Saharneanu: Vreau să reamintesc comuniștilor, care fac presiuni acum ca televiziunea publică și radioul să facă transmisiuni direct, de aici, din Parlament. Ei, de fapt, nu vor dezbateri publice, vor dezordine publică. Îmi amintesc că, timp de 9 ani, ei au ținut sub captură această televiziune, iar acum, conform Codului audiovizualului, instituția publică are o poziție editorială independentă și nimeni, inclusiv din Parlament, nu poate să facă presiuni ca această instituție să acționeze așa cum poftește politicul nostru. Este o instituție independentă. Și a doua problemă pe care vreau să o atrag… Domnule Președinte, Stimați deputați, Partidul comuniștilor organizează în toată țara blocaje de drumuri naționale. Este o activitate care iese din comun, iese din parametrii unei activități politice. Poate invităm aici ministrul de interne, că acest partid tinde să fie declarat în afara legii prin dezordinile pe care le provoacă în Republica Moldova și aceasta ei vor să obțină. Nu îi interesează nici Banca de Economii, nici aeroportul, așa cum trebuie în interesul public și național, îi interesează dezordinea publică.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Încă o dată. Eu, cu toată fermitatea, o să întrerup orice de a face, acum, orice declarații politice. Dacă mai sînt propuneri, pe care eu o să supun, acum, votului privind persoanele care trebuie să prezinte, astăzi, informațiile solicitate, doar atît. Vă rog frumos. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Господин Председатель, Я, конечно, понимаю, что у господина Премьер-министра полная agenda. Он занят тем, как противодействовать, как противодействовать высказыванию общественности своих протестных выступлений. Этим он занят сегодня. Премьер-министр не может быть занят ничем иным, кроме того, что происходит из этих стен. Вот там он должен организовывать исполнение того, что происходит здесь и el trebuie…

10

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu am înregistrat propunerea, pe care am auzit-o de la mai multe microfoane, privind invitarea Prim-ministrului. Am înregistrat-o. Microfonul nr.3

Domnul Vladimir Voronin: Televiziunea publică națională, Moldova 1, este finanțată din bugetul statului, ceea ce înseamnă că ea reprezintă interesul fiecărui cetățean al Republicii Moldova. Chestiunea legată de activitatea Băncii Naționale este o chestiune foarte și foarte importantă, care afectează sau a afectat mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, de aceea noi insistăm categoric ca tot ce se va discuta pe marginea activității acestei bănci să fie transmis în direct de către televiziunea națională. Și aicea nici nu e vorba de discuții de a vota, de a nu vota. Aceasta cere populația. Dumneavoastră doriți să aveți în sală 10 000 de cetățeni, împreună cu noi, să activăm, aici, în Parlament, dacă noi nu ne putem înțelege 100 de oameni? Poftim, noi vă asigurăm, în următoarele zile, această posibilitate. Dați să fim oameni serioși. Dacă dumneavoastră nu doriți, domnule Corman și echipa dumneavoastră, care se numește coaliție, nu știu numai pe ce dimensiuni coaliție. Nu doriți să faceți acest lucru, înseamnă că, din start, știți că voi sînteți vinovați, voi ați furat Banca de Economii, voi faceți tot acest ”bardac” în țară, acești 4 ani de zile, dacă vă temeți. De ce vă temeți?

Domnul Igor Corman: Am înregistrat. Domnule președinte, Dumneavoastră ați reiterat, încă o dată, dar nu înțeleg cum poate fi obligată o televiziune, inclusiv televiziunea publică, să facă ceea ce doriți dumneavoastră. Noi înțelegem interesul pe care îl aveți, dar nu ne puneți în situația să acționăm prin niște metode autoritare. Aici, noi încercăm să promovăm alt stil. Microfonul nr.4.

Domnul : (Alexandru Stoianoglo, Fracțiunea Partidului Democrat) Domnule Președinte, Din partea comisiei, referitor la ordinea de zi. Rog să fie exclus din ordinea de zi Proiectul cu nr.268, sub numărul 6, care a fost discutat la ședința precedentă.

Domnul Igor Corman: Iată mai sînt și propuneri concrete în sală. Mă bucur. Da. Microfonul nr.5.

11

Domnul : Mulțumesc. (Mihai Ghimpu, Fracțiunea Partidului Liberal) Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați colegi, Stimați guvernanți, Toate aceste acțiuni ale Partidului Comuniștilor, din stradă, 10 mii să vină în sală, sînt legate de summit-ul de la Vilnius și vă rog foarte frumos pe dumneavoastră, acei care guvernați, cu chibzuință, cu multă muncă, răbdare, să vedeți lucrurile clar și să faceți așa încît să nu permitem destabilizarea situației. Nu e nimic strașnic dacă o să fie transmis în direct, nu e nimic strașnic dacă cetățenii o să audă ceea ce spun Guvernatorul Băncii Naționale și ceilalți, nu le oferiți posibilitate lor să manipuleze cu oamenii. Fiți mai deștepți și mergeți cu un pas înaintea lor. Vă rog foarte frumos. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Eu cred că televiziunea publică s-a autosesizat și a auzit despre această doleanță și solicitare și ușile sînt deschise, ca pentru toate celelalte posturi de televiziune, să vină în sală, dar noi nu putem să obligăm. Domnule Mușuc, Dumneavoastră deja de 4 ori ați ieșit la microfon. Microfonul nr.4.

Domnul : Domnule Președinte, (Vladimir Hotineanu, Partidul Liberal Democrat) Rog proiectul de Lege nr.1842 să fie transferat pentru bisăptămînala viitoare, deoarece nu avem raportul comisiei pentru reexaminarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Mai întîi, rugați colegul ăsta care, deja a doua oară, de cînd eu stau în fotoliul respectiv, nu îmi permite să îmi exercit funcția de Președinte al ședinței. Vă rog frumos, luați loc în sală. Eu nu am să continui ședința, pînă cînd colegul dumneavoastră, domnul Petkov, nu va coborî din prezidium. Problema. Domnule Voronin, El nu știe ce vrea. Iată, eu îl ascult, dar nu înțeleg ce vrea. E bine că dumneavoastră susțineți propunerea lui, numai că el nu are nici o propunere. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: (Valeriu Munteanu, Fracțiunea Partidului Liberal)

12

Domnule Președinte Corman, Vizavi de relevanța reprezentării pentru… a Guvernului la aceste audieri, iarăși o să citez din articolul 105 al Constituției, care spune că Guvernul și fiecare din membrii săi (Prim-ministrul este membru al Guvernului) și, respectiv…

Domnul Igor Corman: Domnule Munteanu, Deja de 4 ori a fost abordat acest subiect, l-am înregistrat și imediat îl supunem votului. Va decide plenul Parlamentului. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul : Da. Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu cred că este absolut clar, pentru toată lumea, ce se întîmplă în această sală, cine dorește și pentru ce se dorește televiziunile și așa mai departe. Televiziunile singure hotărăsc. Pe noi ne interesează problemele legate de aceste 2 subiecte, ca să fie clarificate. Sînt prezenți reprezentanții Guvernului, competenți în această chestiune și eu propun ca noi să purcedem mai departe, conform ordinii de zi.

Domnul Igor Corman: Deci încheiem aici dezbaterile. Stimați colegi, Eu supun votului toate propunerile făcute în sală. Prima propunere. S-au referit mai mulți deputați, mai multe fracțiuni privind invitarea, la aceste audieri, a Prim-ministrului. Cine este pentru rog să voteze. Deci eu constat număr insuficient de voturi. Aceasta este decizia plenului Parlamentului. A doua propunere a fost ca să fie invitat ministrul afacerilor interne. Cine este pentru rog să voteze. Constat o lipsă totală de voturi în sprijinul acestei invitații. Deci, într-adevăr, nu este relevant subiectul. A fost propusă și invitarea Directorului Serviciului de Informație și Securitate. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient de voturi. De asemenea, s-a reiterat propunerea ca să fie invitat Procurorul General. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient de voturi. Și două propuneri, care au fost făcute, eu cred că nu merită să le supun votului, este vorba de excluderea proiectului, nr.268 și transferarea proiectului nr.1842 pentru agenda săptămînii viitoare. Este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Deci, prin consens, s-a aprobat și această propunere. Stimați colegi, Noi, ne-am adunat astăzi ca să audiem membrii Guvernului. Cu procedura noi am încheiat, stimate coleg. Președintele Fracțiunii PCRM, îi ofer cuvîntul. Microfonul nr.3.

13

Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. (Maria Postoico, PCRM) Stimați colegi, Fracțiunea PCRM cere o pauză de 30 de minute.

Domnul Igor Corman: Da. Este dreptul fracțiunii să solicite pauza. Eu văd că este 10.37, deci rog colegii să revină la 11.07 în sală. P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă Domnul Igor Corman: Eu vă rog să ocupați locurile în sală. Deci, încă o dată vă rog, vă așezați pe scaune, da? Așa. Vreți ceva să ne comunicați? Da. Microfonul nr.3. vă rog.

Domnul Eduard Muşuc: Da, după pauza anunțată, solicitată de către Fracțiunea Partidului Comuniștilor, noi trebuie să vă comunicăm următoarele. Săptămîna trecută, noi am decis în privința organizării audierilor publice cu invitația Prim-ministrului, membrilor Guvernului. Din păcate, astăzi, dumneavoastră ați refuzat să îl invitați pe Prim-ministru, nu ați organizat transmisiunea directă la televiziunea publică ședința de astăzi. Noi înțelegem foarte bine că dumneavoastră vreți să torpilați aceste audieri publice, vă temeți de aceste audieri publice, dar noi momeala aceasta nu o să o înghițim. Fracțiunea Partidului Comuniștilor are ce să spună în cazul BEM-lui și noi ne vom folosi de tribuna parlamentară, pentru ca să aducem la cunoștința tuturor cetățenilor despre faptele de furt în proporții deosebit de mari în cazul BEM-lui…

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Dacă ați hotărît să rămîneți la ședință, atunci eu cred că o să aveți timp suficient să spuneți ceea ce dumneavoastră spuneți de dimineață la luările de cuvînt. Toate la timpul lor. Dumneavoastră vreți să începeți cu aceasta, să continuați cu aceasta și să sfîrșiți cu aceasta. Noi înțelegem. Dar, dacă s-a decis Fracțiunea dumneavoastră că rămîne și participă la aceste audieri, să revenim la normalitate și să dăm cuvîntul celor pe care i-am invitat să ne prezinte informațiile. De acord toți? Da.

14

Bine. Atunci, eu îl invit la tribuna centrală pe domnul Drăguțanu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei. Vă rog frumos la tribuna centrală.

Domnul Dorin Drăguțanu – Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Despre activitatea Băncii de Economii s-a discutat în ultima vreme foarte mult, inclusiv în această onorată sală. În ceea ce urmează mă voi referi, o să încerc să fiu cît mai succint, la atribuțiile Băncii Naționale în procesul de majorare a capitalului social al Băncii de Economii. Conform Legii instituţiilor financiare, fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale, nici un achizitor potenţial nu poate să dobîndească, prin nici o modalitate, o cotă substanţială în capitalul social al băncii (ceea ce reprezintă 5% sau mai mult capitalul social) sau să îşi majoreze cota substanţială pînă la sau peste 20%, 33% sau 50% din capitalul social al băncii. La examinarea solicitării din partea unui achizitor potenţial al unei cote substanţiale în vederea asigurării unei administrări prudente şi sănătoase a băncii, Banca Națională a Moldovei evaluează calitatea achizitorului potenţial, utilizînd, fără discriminare, o serie de criterii strict prevăzute de Legea instituţiilor financiare şi în baza listei de informaţii, stabilită în baza regulamentelor Băncii Naționale. Conform legii, Banca Naţională nu are dreptul să evalueze o achiziţie propusă pe baza criteriului de oportunitate. La 11 iulie 2013, Comisia pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice a adoptat decizia sa privind acceptarea efectuării emisiunii suplimentare închise de acţiuni ale Băncii de Economii, fără participarea statului, dar cu păstrarea pachetului de blocaj, cota statului fiind redusă de la 53,13 la sută la 33,3(3), plus o acțiune. Agenţia Proprietăţii Publice şi-a exprimat acordul cu această decizie a comisiei, la fel, şi acordul pentru renunţarea integrală de către stat la dreptul de preemţiune asupra acţiunilor emisiei suplimentare a Băncii, ţinînd cont de lipsa mijloacelor financiare din partea statului pentru participare la majorarea capitalului social al Băncii. Despre decizia şi acordurile respective Banca Naţională a fost notificată la 19 iulie 2013. Ministerul Finanţelor, Agenţia Proprietăţii Publice şi 8 acţionari privați ai Băncii (7 acţionari cu cote mai mici de 5 la sută şi 1 acţionar cu o cotă substanţială) au încheiat, la 1 august 2013, Acordul de respectare a obligaţiilor în vederea dezvoltării Băncii de Economii – SA, prezentat Băncii Naţionale la 15 august 2013. Conform acordului menţionat, acţionarii minoritari s-au obligat să cumpere în întregime acţiunile emisiunii suplimentare, anunţate la Adunarea generală extraordinară a acţionarilor Băncii din 2 august 2013, cu condiţia renunţării celorlalţi acţionari privaţi și a statului la drepturile de preemţiune și păstrarea cotei statului, a unei cote nu mai mici de 33,3 (3) plus o acțiune ordinară.

15

O altă condiție a fost îndeplinirea de către reprezentanţii statului a unor obligaţii stipulate în acord, precum şi după înregistrarea emisiunii suplimentare închise a acţiunilor Băncii, acţionarii minoritari să ofere Băncii, din fondurile proprii sau din fondurile atrase de la persoane terţe, un împrumut subordonat în lei sau în valută echivalent de cel puțin 600 milioane lei, precum şi răscumpărarea creditelor neperformante ale Băncii în sumă de cel puţin 300 milioane lei. Ca urmare a deciziilor luate de către stat şi acţionarii minoritari, la 2 august 2013 a avut loc Adunarea generală extraordinară a acţionarilor Băncii de Economii – SA prin corespondenţă, în cadrul căreia a fost luată decizia de majorare a capitalului social al Băncii cu 80,2 milioane lei. În legătură cu realizarea emisiunii a VI-a de acţiuni ale Băncii, la 29 iulie 2013, Întreprinderea cu Capital Străin „Sisteme Informaționale Integrate”, fiind semnatar al Acordului de respectare a obligaţiilor în vederea dezvoltării Băncii de Economii, a depus la Banca Naţională cererea şi setul de documente pentru obţinerea permisiunii de majorare a cotei substanţiale, deţinute în capitalul social al Băncii de Economii. La data de 12, 15, 16 şi 19 august 2013, Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” au prezentat documente pentru completarea cererii din 29 iulie 2013. De menţionat că, paralel cu Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate”, au fost depuse şi alte cereri de solicitare a permisiunii de deţinere a cotei substanţiale de către alţi acţionari minoritari ai Băncii. Dat fiind faptul că aceste cereri nu au fost perfectate în conformitate cu cerinţele în vigoare, acestea au fost restituite fără examinare. În procesul de examinare a cererii şi documentelor aferente Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” şi beneficiarului său efectiv au fost constatate următoarele: Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” este înregistrată ca persoană juridică la 31 octombrie 1997. Persoana juridică respectivă este administrată de către directorul acesteia – doamna Iana Gaidaiciuk, cetățeancă a Federaţiei Ruse. Unicul proprietar al Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” şi proprietar indirect al cotei deţinute de acesta în capitalul Băncii este Întreprinderea, înregistrată în Federația Rusă, ООО „Константа”. Administratorul şi unicul proprietar al ООО „Константа” este, la fel, Iana Gaidaiciuk. ООО „Константа” şi doamna Iana Gaidaiciuk au devenit proprietari, direct şi indirect, ai Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” la 7 decembrie 2012, iar doamna Iana Gaidaiciuk este beneficiarul efectiv al achiziţiei propuse. Este de menționat că Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” este acționar în Banca de Economii din 6 martie 2002 și deține, înainte de emisiunea suplimentară de acțiuni, cota de 9,78 la sută. În perioada deţinerii cotei respective, conform informaţiilor disponibile la Banca Națională, Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” a participat la adunările generale ale acţionarilor Băncii şi, respectiv, la luarea deciziilor ce ţin de activitatea Băncii. În procesul de supraveghere al Băncii de Economii, Banca Naţională nu a constatat exercitarea de către acest acţionar a unei influenţe asupra Băncii de natură să pericliteze administrarea prudentă şi sănătoasă a acesteia.

16

Cît priveşte reevaluarea corespunderii Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” şi a beneficiarului său efectiv criteriilor stabilite de Legea instituţiilor financiare şi de reglementările Băncii Naţionale au fost constatate următoarele. Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” și beneficiarul său efectiv dispun de o reputaţie bună, deoarece nu au înregistrate antecedente penale, nu au făcut şi nu fac obiectul unor anchete ori proceduri penale, al unor acţiuni administrative sau civile relevante ori acţiuni de natură disciplinară și altele. Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” şi beneficiarul său efectiv au prezentat rapoarte ce reflectă starea financiară pentru ultimii 3 ani, confirmate de către o organizaţie de audit independentă, precum şi au prezentat politicile aferente direcţiilor de dezvoltare a Băncii în următorii ani. Conform declaraţiei achizitorului potenţial, acesta preconiza să achite acţiunile din contul mijloacelor băneşti proprii la valoarea nominală a acestora. Sursă de procurare a acţiunilor Băncii de Economii au fost declarate mijloacele băneşti obţinute ca urmare a majorării capitalului social al Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” de către proprietarul acesteia ООО „Константа”. În ceea ce priveşte capacitatea Băncii de a respecta cerinţele prudenţiale, înaintate faţă de Bancă. Ca urmare a realizării achiziţiei, menţionăm că Banca, la situaţia din 30 iunie 2013, încălca un număr mare de indicatori prudenţiali, stabiliţi prin actele normative ale Băncii Naţionale. În acelaşi timp, îndeplinirea de către Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate”, de rînd cu ceilalţi acţionari ai Băncii, a obligaţiilor enumerate în Acordul semnat cu statul, poziția Băncii de Economii trebuia să se îmbunătățească semnificativ, iar marea majoritate a indicatorilor trebuiau să intre în normă. Impactul preconizat de la această achiziție era următorul: capitalul social al Băncii urma să se majoreze cu 80,2 milioane lei şi să constituie 197,2 milioane lei; capitalul de gradul I urma să se majoreze cu 380,2 milioane lei şi să constituie 581,5 milioane lei; suficienţa capitalului ponderat la risc urma să se majoreze de la nivelul de 10,2 la sută, ceea ce nu este în corespundere cu cerințele Băncii Naționale, pînă la 60 la sută; Capitalul normativ total urma să crească cu 980 milioane lei, de la 201 milioane lei la 1 miliard 181 milioane lei. Indicatorii calitativi, care caracterizează calitatea activelor băncii, urmau să înregistreze o îmbunătăţire considerabilă și vizibilă şi anume: indicatorul total credite neperformante, total credite urma să se diminueze de la 54,4 la sută pînă la 44,9 la sută; indicatorul total credite neperformante nete, la capitalul normativ total, urma să se diminueze de la 72,3 la sută pînă la 12,5 la sută. Urmare a verificării listelor plasate public, a persoanelor suspectate de implicare în activităţi de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism (listele OFAC, FATF-GAFI, Ordinul SIS privind listele persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activitatea teroristă, precum şi Ghidul Centrului Național Anticorupție privind activităţile sau tranzacţiile supuse), achizitorul potenţial, proprietarul său direct şi beneficiarul efectiv nu au fost identificați în aceste liste.

17

Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” a prezentat informaţie precum că beneficiarul efectiv al achiziţiei propuse este Iana Gaidaichuk, cetățean al Federaţiei Ruse. În urma evaluării efectuate, Banca Naţională a Moldovei, la 19 august 2013, a adoptat hotărârea prin care a permis Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” şi doamnei Iana Gaidaichuk, în calitate de beneficiar efectiv al achiziţiei propuse, majorarea cotei sale substanţiale. Intrarea în vigoare a acestei permisiuni a fost condiţionată de întrunirea cumulativă de către achizitorul potenţial şi beneficiarul efectiv al achiziţiei a următoarelor condiţii: – depunerea de către asociatul „Sisteme Informaționale Integrate”, adică Întreprinderea ООО „Константа”, a sumei de 56,9 milioane lei în contul bancar al Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” în calitate de aport la capitalul social al acesteia; – prezentarea la Banca Naţională a unor declaraţii scrise, pe propria răspundere, privind calitatea de beneficiar efectiv doamnei Iana Gaidaichuk. De asemenea, Banca Naţională a prescris „Sisteme Informaționale Integrate” întreprinderea măsurilor de sanare financiară în cazul majorării de către aceasta a cotei deţinute în capitalul băncii în mărimea propusă și anume: să asigure acordarea de către această întreprindere sau alți acţionari ai băncii a unui credit subordonat pe termen mediu de cel puțin 60 milioane lei, iar pînă la 31 decembrie 2013 să procure de la Banca de Economii credite neperformante într-o sumă de cel puțin 300 milioane lei. După prezentarea de către Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” şi doamna Iana Gaidaichuk a documentelor confirmative, la 29 august 2013, Banca Naţională a atestat întrunirea cumulativă a condiţiilor expuse în hotărîrea Băncii Naţionale şi anume a condiţiilor ce ţin de majorarea capitalului social al Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate” cu suma de 56,9 milioane lei. Deci capitalul a fost vărsat și acțiunile au fost cumpărate cu capitaluri proprii ale Întreprinderii „Sisteme Informaționale Integrate”. Urmare a atestării respective, la 29 august 2013, a intrat în vigoare Hotărîrea Băncii Naţionale de acordare a permisiunii de majorare a cotei substanţiale deţinute de Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” în capitalul Băncii de Economii și acționarul respectiv a achitat valoarea acţiunilor procurate. La dată de 6 septembrie 2013, au fost înregistrate la Camera Înregistrării de Stat modificările la statutul băncii legate de majorarea capitalului social cu 80,2 milioane lei. Urmare a examinării rapoartelor zilnice, prezentate de către Banca de Economii, Banca Naţională a constatat că, la 6 septembrie 2013, Banca a înregistrat în bilanţul său majorarea capitalului social cu suma de 80,2 milioane lei. Astfel, ca rezultat al emisiunii, capitalul social al Băncii constituie 197,6 milioane lei. După această tranzacție, Banca are doi acționari care dețin cote substanțiale: Agenţia Proprietăţii Publice cu cota de 33,3 (3) plus o acțiune și Întreprinderea „Sisteme Informaționale Integrate” cu cota de 33,73 la sută.

18

Ceilalți acționari privați dețin individual cote sub 5 la sută. În baza contractelor de împrumuturi subordonate, încheiate cu 6 persoane juridice – acţionari ai Băncii şi proprietari ai acesteia, la data de 13 septembrie 2013 Banca de Economii a încasat suma de 644 milioane lei, echivalentul a 50 milioane dolari, ceea ce reprezintă împrumutul subordonat pe termen de 6 ani cu rata dobînzii de 3 la sută. Totodată, la 10 septembrie 2013, Banca a încheiat cu o persoană juridică un contract de cesiune a creditelor neperformante în sumă de 300 milioane lei. Tranzacţia respectivă va permite Băncii de Economii să îşi majoreze capitalul reglementat cu încă 300 milioane lei pînă la 31 decembrie 2013. Ca rezultat, după estimările noastre, după finalizarea acestor tranzacții, Banca de Economii va avea o majorare de capital pe termen lung de circa 980 milioane lei. Atît. A fost informația pe care eu am dorit să o prezint pe scurt.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc, domnule Guvernator. Acum, îl invit la tribuna centrală pe domnul Anatol Arapu, ministru al finanțelor. Vă rog frumos. (Rumoare în sală.) Stimaţi colegi, E foarte clar. În această etapă, audiem rapoartele și următoarea rundă, runda de întrebări – răspunsuri la toți care vorbesc acum. Dar, mai întîi, să îi ascultăm. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Anatol Arapu – ministrul finanțelor: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi Activitatea desfășurată de Bancă pe parcursul perioadei anului 2012.

Domnul Igor Corman: Domnule ministru, Eu vă rog, o clipă. Stimaţi colegi, Noi discutăm două subiecte în cadrul acestor audieri. Avem mulți raportori care se referă la ambele subiecte. Deci este logic și normal că toate întrebările le punem după ce îi audiem. Nu puteți la fiecare acum pe rînd să vă referiți. Noi așa am decis, așa a fost luată decizia și în plen, aici. Vă rog, domnule ministru. (Rumoare în sală.)

19

Domnul Anatol Arapu: Activitatea Băncii în anul 2012 și în semestrul întîi al anului 2013 a fost puternic influențată de evenimentele care au avut loc în sistemul financiar-bancar pe parcursul anului 2009 – 2012. Din aceste evenimente evidențiem: starea mediului financiar-bancar autohton și internațional, situația precară și perspectiva incertă, în care se află mai multe… perioada economică mondială și cea națională. De fapt, trebuie să recunoaștem că nici pînă la momentul actual sistemul bancar regional nu se află în cea mai bună situație și multe bănci cu renume mondial se retrag din activitatea de pe piața emergentă din Europa de Est. Țin să reamintesc și faptul că Banca de Economii a preluat o povară grea în anul 2009, cînd a preluat conjunctural problemele Băncii „Investprivatbank”. Povara aceasta a lăsat o amprentă grea, inclusiv financiară, asupra evoluției Băncii de Economii pe parcursul anului 2009 – 2012. Toate aceste evenimente au influențat direct rezultatele economico- financiare înregistrate de Banca de Economii pentru anul 2012 și semestrul întîi al anului 2013. În acest sens, noua conducere a Băncii, acționari privați, Ministerul Finanțelor, precum și Banca Națională a Moldovei, cu sprijinul consultanților străini, au analizat situația și au formulat următoarele concluzii. Activitatea de mai departe a Băncii de Economii, fără efectuarea unor investiții suficiente urma să conducă la creșterea în continuare a deficitului, la pierderea licenței, la apariția unor probleme în ceea ce privește achitarea dobînzilor pentru deponenți, precum și efectuarea plăților sociale și bugetare. Pentru a depăși situația de criză și a asigura dezvoltarea stabilă a Băncii, erau necesare investiți în sumă de aproximativ un miliard de lei. Totodată, la 22 februarie 2013, prin Hotărîrea Parlamentului nr.16, a fost constituită Comisia de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului, deținut la Banca de Economii, și a situației din domeniul financiar-bancar în Republica Moldova. Prin urmare, întru executarea Hotărîrii Parlamentului nr.16 din 22 februarie, Comisia de anchetă a întocmit un raport privind examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului la Banca de Economii și a situației în domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, care a fost prezentat Parlamentului la data de 21 iunie 2013 și în care au fost enunțate, în compartimentul „Recomandări”, 3 variante teoretic posibile de depășire a situației ineficienței capitalului Băncii de Economii și anume: 1) naționalizarea Băncii de Economii; 2) cedarea controlului unui investitor privat, cu menținerea, de către stat, a pachetului de blocaj; 3) majorarea capitalului statutar al băncii, practic, cu un miliard de lei. Concluziile și recomandările comisiei parlamentare au fost acceptate, unanim, de către întreg forul legislativ. Astfel, la data de 21 iunie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Hotărîrea nr.152, prin care a însărcinat

20

Guvernul Republicii Moldova cu identificarea soluțiilor de depășire a situației la Banca de Economii, luînd în considerație recomandările Comisiei de anchetă. Cu referire la opțiunile de redresare a băncii, în special prima opțiune de naționalizare a băncii, este necesar de menționat că legislația în vigoare nu permite posibilitatea de naționalizare, ci doar de expropriere a bunurilor, prin care, potrivit Legii nr. 488 din 8 iulie 1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică se înțelege transferul de bunuri și de drepturi patrimoniale din proprietatea privată în proprietatea publică, transferul către stat, de bunuri proprietate publică, ce aparțin unei unități administrativ-teritoriale sau, după caz, cedarea către stat sau către o unitate administrativ-teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes național sau de interes local, în condițiile prevăzute de lege, după o dreaptă și prealabilă despăgubire. Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes național sau interes local. Exproprierea cotelor acționarilor Băncii de Economii, 56% și 44% cota altor acționari nu este o lucrare de interes public național și nici la nivel local. Pe lîngă aceasta, cadrul normativ în vigoare privind instituțiile financiare nu admite remedierea situației financiare a unei bănci prin naționalizare. Potrivit Legii instituțiilor financiare nr.550 din 21 iulie 1995 și Legii nr.1134 din 2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni, Băncile sînt organizate ca societăți pe acțiuni ce dispun de independență juridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană, inclusiv față de Banca Națională, de Guvern și de alte autorități ale administrației publice, dacă legislația nu prevede altfel. Activitatea băncilor și a altor instituții financiare țin de domeniul privat, și nu de acel public. Chiar și în cazul în care statul are o cotă-parte a instituției financiare, aceasta nu contribuie la modificarea statutului băncii în calitate de subiect al dreptului privat și instituția financiară respectivă este în concurență cu celelalte instituții financiare. Astfel, potrivit articolului 126 din Constituție, statul trebuie să asigure libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de decizie. Potrivit articolului 12 din Legea concurenței nr.183 din 11 iunie 2012 sînt interzise orice acțiuni și inacțiuni ale instituțiilor administrației publice centrale sau locale care restrîng, împiedică sau denaturează concurența. Așadar, exproprierea acțiunilor acționarilor Băncii de Economii de către stat, constituie limitarea de comercializare a acțiunilor pentru alți subiecți, iar răscumpărarea acțiunilor acționarilor… la prețuri mai mici decît prețul la care au fost procurate, reprezintă condiții discriminatorii în raport cu acționarii altor bănci. Răscumpărarea acțiunilor de la acționarii Băncii de Economii ar fi generat pierderi nejustificate la bugetul de btat. Astfel, statul ar fi trebuit, în afară de prețul de naționalizare, indiferent de costul achiziției, să investească același miliard de lei într-o recapitalizare a Băncii. Luînd în considerare cele relatate anterior, exproprierea, naționalizarea acțiunilor Băncii nu poate fi realizată în scopurile exproprierii prevăzute de legislația în vigoare și, prin urmare, se consideră ilegală. Astfel, naționalizarea cotelor acționarilor privați nu urma să soluționeze problema, deoarece Banca nu

21 avea nimic de cîștigat de aici. Mai mult decît atît, pe lîngă cumpărarea cotelor-părți ale altor acționari, statul trebuia să verse un miliard în capital. Cea de a doua opțiune de redresare a băncii, cedarea controlului unui investitor privat, cu menținerea, de către stat, a pachetului de blocaj, propusă de către comisie, corespunde, în totalitate, Hotărîrii Guvernului nr.414 din 21 iunie 2013. Pentru aprobarea Regulamentului privind atragerea investițiilor în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. În ceea ce privește cea de a treia opțiune de redresare a Băncii, majorarea capitalului statutar al debitorului Băncii de Economii, adică, de fapt majorarea capitalului din contul statului nu era cel mai oportun, deoarece, în principal, trebuia să scoatem din bugetul statului o sumă de un miliard de lei, să corectăm bugetul statului. Banca nu poate aștepta procedurile noastre legislative care există întru corectarea bugetului și trebuie să îndeplinească cerințele de capitalizare impuse de Regulamentul privind activitatea băncilor față de Banca Națională. În acest context, Comisia interministerială specială, în a cărei competență se află astfel de hotărîri, a decis selectarea celei de a doua variante – cedarea controlului unui investitor privat, cu menținerea, de către stat, a pachetului de blocaj, Guvernul aplicînd-o în practică, în decursul a 60 de zile, în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului nr.152 din 21 iunie 2013 cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului, deținut la Banca de Economii, și a situației în domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova. În contextul celei de a doua opțiuni de redresare a situației Băncii, la data de 27 iunie 2013, acționarii minoritari ai Băncii au venit cu o adresă către Consiliul Băncii de Economii și Ministerul Finanțelor, prin care au propus un program de reabilitare a Băncii și anume: - acordarea Băncii de Economii, din partea acționarilor minoritari, a unui credit subordonat în sumă de 600 de milioane de lei; - răscumpărarea, de către acționarii minoritari, a creditelor neperformante și a gajului de 300 de milioane de lei; - efectuarea emisiei suplimentare închise de acțiuni (în jur de 80 de milioane de lei), fără participarea statului, dar cu păstrarea pachetului de acțiuni de blocaj, cel puțin 33,3(3) plus o acțiune. Programul respectiv a fost examinat în cadrul ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice, la care au fost invitați și reprezentanții Băncii Naționale, Băncii de Economii. În acest context, Comisia pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice a decis efectuarea emisiunii suplimentare închise de acțiuni, fără participarea statului, dar cu păstrarea pachetului de acțiuni de blocaj, cel puțin 33,3(3) plus o acțiune. Acordarea Băncii de Economii, din partea acționarilor minoritari, a unui credit subordonat în sumă de 600 milioane de lei, răscumpărarea de către acționarii minoritari a creditelor neperformante și a gajului în sumă de cel puțin 300 milioane de lei.

22

Întru efectuarea deciziei comisiei, Agenția Proprietății Publice și-a exprimat acordul privind majorarea capitalului social al Băncii de Economii, fără participarea statului prin emisie suplimentară de acțiuni de tip închis, totodată garantînd statului dreptul de blocaj de vot în mărime de 1/3 plus o acțiune. În acest sens, emisiunea suplimentară închisă de acțiuni a fost efectuată în strictă conformitate cu recomandările Comisiei parlamentare și prevederii legislației în vigoare, precum și în contextul aprobării acesteia de către Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare din data de 29 august, fiind termenul limită de substituire a acțiunilor emise de emisiuni suplimentare închise, la care statul nu a participat, conform deciziei Comisiei. Ca rezultat al emisiunii respective, capitalul statutar al Băncii s-a majorat cu 80,2 milioane lei din contul investițiilor acționarilor privați. Această emisiune a fost efectuată cu condiția că acționarii privați, care au răscumpărat emisiuni de acțiuni de tip închis, fără alte creanțe de garanții adăugătoare să își asume benevol obligația de a acorda Băncii un credit subordonat minim de 600 de milioane de lei, precum și de a prelua creditele și împrumuturi neperformante în sumă minimă de 300 milioane de lei, în total peste un miliard de lei. Întru siguranța îndeplinirii obligațiunilor luate de către acționarii minoritari a fost încheiat un acord privind îndeplinirea obligațiunilor în scopul dezvoltării Băncii de Economii, care prevede că, în caz de nerealizare a investiției, emisiunea va fi declarată invalabilă, iar cotele-părți de proprietate vor reveni la situația inițială. Pentru garantarea investiției, acțiunile noii emisii au fost puse sub formă de sechestru pînă la executarea de către acționarii privați a obligațiunii asumate. Astfel, numai în contul investițiilor acționarilor privați, Banca a beneficiat de investiți de peste un miliard de lei. Această sumă a permis soluționarea problemei de conformare a Băncii la normativele BNM, precum și eliminarea riscurilor față de deponenții Băncii. De altfel, investiția respectivă va asigura reabilitarea imaginii Băncii pe piața financiară și desfășurarea unei activități operaționale normale, care va permite obținerea de profit semnificativ și acoperirea pierderilor din trecut. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, domnule ministru. Acum îl invit la tribuna centrală pe domnul Efrim, ministru al justiției. Vă rog. Cer scuze, domnule ministru. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Я, выступая по процедуре, обратился к Президиуму Парламента и ко всем приглашенным, которые удостоили нас чести быть здесь, поменьше

23

относительно того, как будет классно и прекрасно, побольше относительно исполнения Hotărîrii de Parlament nr.152. Nici un cuvînt de la doi raportori.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc.

Domnul Oleg Reidman: Nici un cuvînt. Domnul Igor Corman: Eu cred că dumneavoastră o să aveți posibilitatea la runda de întrebări – răspunsuri să nuanțați, miniștrii cunosc subiectele. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Oleg Efrim – ministrul justiției: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Sînt aici, în fața dumneavoastră, pentru a prezenta un punct de vedere legal referitor la tranzacțiile care au avut loc cu Banca de Economii și cu Aeroportul Internațional Chișinău În conformitate cu raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului, deţinut la Banca de Economii – SA, şi a situaţiei din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, constituită prin Hotărîrea Parlamentului nr.16 din 22 februarie 2013 s-au propus trei variante de depăşire a situaţiei financiare a Băncii de Economii a Moldovei. Aceste trei variante sînt următoarele: Naţionalizarea Băncii de Economii a Moldovei; Cedarea pachetului de control al Băncii către un investitor privat, cu păstrarea de către stat a pachetului de blocaj de 33 la sută. Și majorarea capitalului statutar al debitorilor Băncii de Economii (din rîndurile întreprinderilor de stat), care au la această Bancă credite neperformante, în scopul rambursării acestor credite. Vreau să scot în evidență faptul că această hotărîre a Parlamentului a fost adoptată cu votul unanim al deputaților din Parlamentul Republicii Moldova și a oferit o perioadă de 60 de zile pentru ca Guvernul să ia o decizie în acest sens. În continuare vom analiza acele trei soluții propuse pentru redresarea situației de la Banca de Economii și care argumentează decizia luată de către Guvern. Trebuie, din start, să menționez că legislația Republicii Moldova nu reglementează așa noțiune ca „naționalizarea”, ci utilizează termenul de „expropriere pentru cauză de utilitate publică”. În vederea remedierii situației financiare a Băncii de Economii nu se poate și nu s-a putut de a recurge la exproprierea acesteia, care este considerat un mijloc extrem și nejustificat din punct de vedere legal din următoarele considerente: În primul rînd, exproprierea trebuie să fie efectuată cu scopul utilității publice, adică în interesul întregii societăți. Aportul unei bănci comerciale pe piață

24 nu poate fi privit și justificat ca și un interes al întregii societăți. Activitatea băncii ține de domeniul privat, și nu de domeniul public al statului. Exproprierea reprezintă acea operațiune juridică care are ca efect principal trecerea forțată a unui bun din proprietatea privată în proprietate publică, în vederea executării unor lucrări de utilitate publică, precum și plata unor despăgubiri. Potrivit articolului 46 din Constituție, nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Articolul 316 din Codul civil stabilește că exproprierea se efectuează în condiţiile legii. În acest sens, conform Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488 din 1999, prin expropriere se înţelege transferul de bunuri şi de drepturi patrimoniale din proprietate privată în proprietate publică, transferul către stat de bunuri proprietate publică ce aparţin unei unităţi administrativ-teritoriale sau, după caz, cedarea către stat sau către o unitate administrativ-teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes naţional sau de interes local, în condiţiile prevăzute de lege, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Articolul 5 din Legea prenotată stabilește expres lucrările care se consideră de utilitate publică. În categoria acestor lucrări nu se includ cotele acționarilor băncilor cu capital majoritar sau parțial de stat. În contextul celor expuse, menționăm că exproprierea cotelor acționarilor Băncii de Economii nu reprezintă o lucrare de interes public național și nici de nivel local. În al doilea rînd, cadrul normativ în vigoare privind instituțiile financiare nu admite remedierea situației financiare a unei bănci prin expropriere. Astfel, potrivit articolului 13 din Legea nr.550 din 1995 privind instituțiile financiare, băncile sînt organizate ca societăţi pe acţiuni, conform legislaţiei despre societăţile pe acţiuni. Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară şi administrativă faţă de orice persoană, inclusiv faţă de Banca Naţională, de Guvern şi de alte autorităţi ale administraţiei publice, dacă legislaţia nu prevede altceva. Nici o persoană nu poate îngrădi independenţa băncilor, nu poate influenţa administratorii în exercitarea funcţiilor, nu poate interveni în activitatea vreunei bănci, cu excepţia executării unor obligaţii sau împuterniciri specifice prevăzute de legislaţie. În al treilea rînd, activitatea băncilor pe piață trebuie să se desfășoare potrivit principiilor concurenței loiale. Activitatea băncilor ține de domeniul privat, și nu de cel public. Chiar în cazul în care statul are o cotă-parte în instituțiile financiare, aceasta nu contribuie la modificarea statutului băncii în calitate de subiect de drept privat și instituția financiară respectivă este într-o concurență corectă și directă cu celelalte instituții financiare. Articolul 126 din Constituție stabilește că statul trebuie să asigure libertatea comerțului și a activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție. Potrivit articolului 3 din Legea concurenței, statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi

25 intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale. Potrivit articolului 12 din aceeași lege, sînt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale care restrîng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum: – limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare sau comercializare; – stabilirea de condiţii discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sînt prevăzute de lege; – stabilirea de interdicţii sau restricţii, neprevăzute de lege, pentru activitatea întreprinderilor. În așa mod, exproprierea acțiunilor acționarilor Băncii de Economii de către stat ar constitui o limitare de comercializare a acțiunilor pentru alți subiecți. Stabilirea obligației acționarilor de a înstrăina acțiunile din capitalul social al Băncii de Economii statului constituie interdicții neprevăzute de lege pentru activitatea băncilor. Un alt argument, care nu admite exproprierea, este faptul că răscumpărarea acțiunilor de la acționarii Băncii de Economii ar fi generat pierderi nejustificate în bugetul statului. Astfel, statul trebuie să recupereze acțiunile acționarilor la prețuri mai mari decît acestea au fost procurate, fapt care, evident, va aduce la pierderi în bugetul de stat, iar potrivit articolului 131 din Constituția țării, nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Exproprierea acțiunilor Băncii de Economii nu poate fi de interes public, deoarece activitatea unei bănci nu favorizează întreaga societate. Răscumpărarea acțiunilor de către stat (în funcție de evaluarea experților) la un preț mai mare decît cel la care au fost procurate poate fi în avantajul părtinitor doar a acționarilor. În timp ce banii vor fi alocați din bugetul de stat, acestea vor cauza pierderi statului și, implicit, societății. Mai mult, aceasta ar favoriza acționarii unei bănci în raport cu altele, fără nici o justificare de interes public. Statul nu poate salva activitatea unei bănci folosind ca remediu financiar exproprierea, aceasta nefiind în interesul public, dar nici economic al societății, deoarece statul este un administrator ordinar în domeniul privat și nu poate fi mai competitiv decît alți subiecți de drept privat profesioniști de pe piață. Astfel, Comisia privind atragerea investițiilor în societățile comerciale cu capital public sau public-privat, în conformitate cu punctul 8 din Regulamentul privind atragerea investițiilor în societățile comerciale cu capital public sau public-privat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.414 din 2013, a decis cedarea pachetului de control al băncii către un investitor privat, cu păstrarea de către stat a pachetului de blocaj, ținînd cont de concluziile și recomandările Comisiei parlamentare de anchetă, de constatările Băncii Naționale a Moldovei, de prognoza situației financiare a Băncii de Economii la finele anului 2013, precum și de propunerile acționarilor minoritari. La adoptarea de către comisie a deciziei respective s-au respectat toate prevederile legislației în vigoare.

26

Conform articolului 19 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, atragerea de investiţii private pentru dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează prin următoarele acțiuni: a) plasarea, cu participarea investitorilor privaţi, a acţiunilor emisiunii suplimentare a societăţilor pe acţiuni ori vînzarea prin concurs investiţional a pachetului de acţiuni proprietate publică; b) desfăşurarea, cu participarea investitorilor privaţi, a emisiunii obligaţiunilor societăţii pe acţiuni; c) atragerea în societăţile cu răspundere limitată a unor noi asociaţi investitori privaţi sau vînzarea la concurs investiţional a părţii sociale proprietate publică; d) fondarea, în comun cu investitorii privaţi, a societăţilor comerciale cu capital privat; e) constituirea de parteneriate public-private în condiţiile legii. Atragerea de investiţii pentru dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în temeiul unui studiu de fezabilitate, aprobat de autoritatea administraţiei publice centrale în coordonare cu organul abilitat. Selectarea investitorilor privaţi, precum şi atragerea investiţiilor publice în dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în modul stabilit de Guvern. Potrivit punctului 3 din Regulamentul privind atragerea investițiilor în societățile comerciale cu capital public sau public-privat, aprobat prin Hotărîrea nr.414 din 2013, atragerea investiţiilor în dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în baza unui studiu de fezabilitate care va demonstra oportunitatea iniţierii atragerii investiţiilor şi va include justificarea economică şi tehnologică, caracteristicile principale, cum ar fi: volumul minim de investiţii necesare, proporţiile, forma acestora şi alte cerinţe specifice ce se referă la emisiunea valorilor mobiliare. Studiul de fezabilitate urmează să fie aprobat de autoritatea publică centrală în coordonare cu Agenţia Proprietăţii Publice sau de autoritatea administraţiei publice locale. În temeiul prevederilor relatate și în vederea executării Raportului Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deţinut la Banca de Economii – SA, şi a situaţiei din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, a fost adoptat Ordinul Ministerului Finanţelor nr.103 din 2013, care a instituit grupul de lucru care va examina proiectul Concepției privind strategia de restructurare a Băncii de Economii – SA, așa-numitul studiu de fezabilitate, elaborat în conformitate cu decizia Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice (procesul-verbal nr.32 din 5 iulie 2013). În cadrul examinării proiectului conceptului privind strategia de restructurare a Băncii de Economii, prezentat de societate, s-au luat în considerație aspectele ce ţin de corespunderea proiectului prezentat prevederilor Hotărîrii

27

Guvernului nr.414 din 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind atragerea investiţiilor în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat. În acest sens, s-au examinat compartimentele incluse în proiect cu referire la: – situaţia curentă a Băncii de Economii – SA; – esenţa şi iniţiatorii proiectului conceptului; – experienţa ţărilor din Europa de Sud-Est şi posibilele scenarii de restructurare a Băncii; – obiectivele şi impactul proiectului. De asemenea, suplimentar, au fost examinate: – informaţia Băncii Naţionale a Moldovei privind necesitatea soluţionării urgente a situaţiei Băncii de Economii, prezentată Ministerului Economiei prin demersul nr.77-c din 9 iulie 2013; – prognoza situaţiilor financiare ale Băncii de Economii la 31 decembrie 2013, prezentată Ministerului Economiei prin cîteva demersuri; – informaţia privind rezultatele Adunării generale extraordinare a acţionarilor Băncii de Economii din 25 martie 2013; – programul de redresare a situației financiare a Băncii de Economii, prezentată de acţionarii minoritari ai Băncii prin adresarea din 27 iunie 2013. Ulterior, potrivit punctului 3 din Regulamentul cu privire la atragerea investiţiilor în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.414 din 2013, „Conceptul privind opţiunile de redresare a situaţiei financiare a Băncii de Economii – SA” a fost aprobat de Ministerul Finanţelor în coordonare cu Agenţia Proprietăţii Publice și transmis spre examinare Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice. În conformitate cu prevederile articolului 8 din Regulamentul prenotat, a fost luată decizia Comisiei de concurs pentru selectarea investitorilor privaţi şi de stabilire a modalităţii de atragere a investiţiilor private în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat de către Comisia de concurs, consemnată în procesul-verbal nr.34, în conformitate cu punctul 9 al aceluiași Regulament. Decizia Comisiei de concurs, consemnată în procese-verbale, urmează a fi transmisă autorităţilor publice respective, Ministerul Finanțelor cum ar fi, pentru a fi promovată spre aprobare în cadrul organelor de conducere ale societăţii pe acţiuni respective, potrivit prevederilor legale. În concluzie la acest subiect, potrivit celor relatate și a prevederilor legale invocate, reiterez că au fost respectate prevederile legislației în vigoare în procesul de emitere a Deciziei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice pentru cedarea pachetului de control al Băncii către un investitor privat, cu păstrarea de către stat a pachetului de blocaj de 33 la sută plus o acțiune, iar Comisia de concurs a respectat aceste prevederi. Aceasta este ceea ce am avut să relatez la subiectul cu Banca de Economii a Moldovei. Și, în continuare, mă voi referi succint la același proces legat de concesionarea activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”.

28

Pentru a argumenta legalitatea desfășurării concursului privind concesionarea activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, mă voi referi expres la normele care reglementează aceste proceduri și care au fost respectate de către Comisia de concurs, al cărui raportul a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.715 din 12 septembrie 2013. Potrivit articolului 1 al Legii nr.179 din 2008 privind parteneriatul public privat, această lege stabilește principiile de bază ale parteneriatului public privat, formele și modalitățile de realizare, procedura de inițiere și de realizare a acestuia, drepturile și obligațiile partenerului public și ale partenerului privat. În corespundere cu articolul 18 din legea prenotată, parteneriatul public-privat se realizează în una din următoarele forme: a) contract de antrepriză sau prestări servicii; b) contract de administrare fiduciară; c) contract de locațiune sau arendă; d) contract de concesiune; e) contract de societate comercială sau de societate civilă. În aceeași ordine de idei, articolul 11 din Legea privind parteneriatul public-privat stabilește că de competența Guvernului ține aprobarea listei bunurilor proprietate a statului și a listei lucrărilor și serviciilor de interes public național propuse parteneriatului public-privat. În temeiul acestei norme, a fost adoptată Hotărîrea Guvernului cu privire la inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. Potrivit punctului 2 al acestei Hotărîri, autoritatea administrativă centrală care exercită în numele Guvernului funcțiile de fondator și anume Agenția Proprietății Publice este responsabilă de elaborarea studiului de fezabilitate în vederea elucidării viabilității proiectului. Prin urmare, prin Ordinul nr. 33 din 2012 Directorului Agenției Proprietății Publice a fost instituit grupul de lucru care a elaborat studiul de fezabilitate pentru concesionarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și operarea serviciilor corespunzătoare. Potrivit articolului 27 din Legea privind parteneriatul public-privat, pentru desfășurarea procedurii de selectare a partenerului privat, partenerul public creează o Comisie de selectare a partenerului privat pentru fiecare bun propus ca obiect al parteneriatului public-privat. Comisia a fost formată dintr-un număr impar de membri, persoane fizice, nu mai mic de 5, care trebuie să includă, cel puțin, un specialist în economie, un specialist în jurisprudență, un reprezentant al Agenției și un specialist în domeniul în care se inițiază parteneriatul public-privat. Important de a fi menționat că, în acest context, este că, de competența Guvernului este aprobarea obiectivelor proiectelor de parteneriat public-privat de interes național și a cerințelor generale privind selectarea partenerului privat precum și a condițiilor parteneriatului public-privat, aceste reglementări regăsindu-se în articolul 11, litera b) din Legea nr.179 din anul 2008 cu privire la parteneriatul public-privat.

29

Norme complementare, în acest sens, se regăsesc și în Legea nr.534 din 1995 cu privire la concesiune și anume la articolul 7, care prevăd că anume de competența Guvernului țin următoarele acțiuni: a) aprobarea listei bunurilor proprietate publică a statului și a listei lucrărilor și serviciilor de interes public național propuse pentru concesionare; b) aprobarea obiectivelor concesionării, de interes național și a cerințelor generale privind selectarea concesionarului, precum și a condițiilor concesionării; c) aprobarea documentelor de politici privind dezvoltarea concesionării; d) adoptarea actelor normative necesare pentru executarea prezentei legi, aprobarea setului de documente standard, precum și a procedurilor standard pentru asigurarea funcționării concesionării; e) desemnarea organului de specialitate al administrației publice centrale cu funcții de concedent pentru încheierea contractelor cu partenerii privați în cazul parteneriatelor public-private inițiate de Guvern sau de autoritățile administrației publice centrale și pentru monitorizarea executării contractelor. Drept urmare a normelor invocate mai sus a fost adoptată Hotărîrea Guvernului nr.321 din 2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a condiţiilor concesionării acestora, care, potrivit anexei nr.2, stabilește modalitatea desfășurării concursului de selectare a concesionarului. Aceeași hotărîre prevede expres că Hotărîrea Guvernului nr.476 din 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat se aplică în calitate de act normativ general, în măsura în care nu contravine Hotărîrii Guvernului nr.321 din 2013. Astfel, prin Ordinul Ministerului Economiei nr.103 din 2013, a fost instituită Comisia de concurs, responsabilă de organizarea și desfășurarea procedurii de selectare a concesionarului. Succint voi face referire la desfășurarea procedurii de selectare a concesionarului și a corespunderii acesteia cu normele legale în vigoare. Pe data de 19 iunie 2013, a avut loc prima şedinţă a Comisiei de concurs, în cadrul căreia a fost pus în discuţie proiectul caietului de sarcini, care conţine, printre altele, cerinţele faţă de componentele obligatorii ale ofertei, modul de completare şi prezentare a acesteia de către participanţi la concurs. De asemenea, a fost prezentată o listă a participanţilor pieţei internaţionale a serviciilor aeronautice şi aeroportuare, care au o experienţă vastă în activitatea investiţională, exploatarea aeroporturilor, inclusiv dezvoltarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii, în domeniul serviciilor nonaeroportuare, îmbinarea eficientă a deservirii companiilor aeriene clasice şi low-cost etc., menţionîndu-se atît avantajele, cît şi dezavantajele fiecăruia. Din lista prezentată, ţinîndu-se cont de criteriile de selectare a concesionarului, stabilite de Guvern, Comisia a selectat, în şedinţa din 26 iunie 2013, şapte candidaturi – potenţiali participanţi la concurs, expediind la adresa lor invitaţiile de participare la concursul închis de selectare a concesionarului. Data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită pentru 5 august 2013.

30

La aceeaşi şedinţă a fost aprobat caietul de sarcini şi mărimea plăţii pentru documentele de aplicare la concurs, a taxei de participare, a garanţiei de participare la concurs şi a garanţiei de bună execuţie a contractului. Pînă la data limită de depunere a ofertelor, dintre operatorii economici invitaţi doar două companii au depus oferte de participare la concurs. În şedinţa din 7 august 2013, Comisia de concurs a deschis ofertele şi a iniţiat procedura de evaluare a acestora, desfăşurată în cadrul a cîtorva şedinţe ulterioare. Oferta depusă de Asociația Persoanelor Juridice „Avia Invest”, întrunind toate condițiile stabilite în caietul de sarcini a fost evaluată și, în cadrul ședinței din 15 august 2013, a fost declarată cîștigătoare. Oferta Asociaţiei Persoanelor Juridice „Avia Invest” stabileşte perioada de concesiune la 49 ani, redevenţa – la 1% din venitul realizat de întreprinderea concesională şi efectuarea unor investiţii în mărime de 244,2 milioane euro, fapt care corespunde art. 13 alin (4) din Legea cu privire la concesiuni, care prevede că contractul de concesiune se încheie pe o durată ce nu va depăşi 50 de ani. Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.321 din 2013, în data de 16 august 2013, Agenţia a informat participanţii la concurs despre rezultatele acestuia şi a invitat Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest”, a cărei ofertă a fost declarată cîştigătoare, să negocieze contractul de concesiune. Ulterior, Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest” a prezentat Agenţiei decizia nr.01 din 2013, prin care a împuternicit SRL „Avia Invest”, ai cărei fondatori sînt SA „Aeroportul Habarovsk”, reprezentată de SRL „UKK”, şi SA „Kolomensky Zavod”, cu dreptul de a semna contractul de concesiune. După finalizarea negocierilor cu Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest”, contractul de concesiune, în forma negociată, a fost aprobat de Comisia de concurs prin procesul-verbal nr.5 din 29 august 2013. În final, în concluzia celor relatate, precum și a argumentelor legale enunțate mai sus, reiterez că desfășurarea concursului privind selectarea concesionarului corespunde normelor legale în vigoare, iar Comisia de concurs a respectat aceste prevederi. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule ministru. Următorul raportor: domnul Filip, vicepreședintele Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Vă rog, la tribuna centrală.

Domnul Iurie Filip – vicepreședintele Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare: Stimate domnule Președinte, Stimați domni deputați, Onorată asistență, Din start, dați-mi voie să vin cu o anumită precizare. Deci vreau să afirm că, în rezultatul cazului pe care îl examinăm cu dumneavoastră, vizavi de emisiunea

31 suplimentară la Banca de Economii, acționarul – statul nu a cedat, nu a înstrăinat, nu a vîndut nici o acțiune din pachetul de acțiuni pe care l-a deținut și continuă să îl dețină în această societate. Astfel, la ora actuală, statul are și a avut un pachet în sumă totală de 13 milioane 172 mii 436 acțiuni. Singurul lucru care s-a produs, ca rezultat al acestor operațiuni, este pierderea de către stat a poziției de control de sine stătător asupra managementului societății. În același timp, se remarcă faptul că nici un alt acționar al acestei societăți pe acțiuni nu deține, în prezent, poziția de control de sine stătător. Celălalt acționar majoritar, care deține un pachet de 33,72 la sută din totalul acțiunilor cu drept de vot SRL „Sisteme Informaționale Integrale”, la fel, nu are poziția de control absolut. Pentru a-și impune managementul este nevoie să se asocieze cu acționarii minoritari, care, astăzi, sînt în totalitate de 1711 acționari persoane fizice și juridice. Nimeni, în afară de acești doi acționari, care i-am pomenit, statul și SRL „Sisteme Informaționale Integrate”, nu are un pachet semnificativ de acțiuni la această societate, adică un pachet mai mare decît 5%. În continuare. Comisia Națională a Pieței Financiare, examinînd orice dosar legat de emisiunea valorilor mobiliare, inclusiv emisiune suplimentară, se conduce, în primul rînd, de principiul respectării drepturilor acționarilor de a participa: 1. La procesul de adoptare a deciziilor cu privire la emisiunea suplimentară. 2. De a participa propriu-zis la subscrierea emisiunii suplimentare. În acest sens, Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii” a prezentat pachetul exhaustiv de documente necesare, stipulat de Legea nr.199 cu privire la piața valorilor mobiliare, precum și de instrucțiunea Comisiei Naționale a Pieței Valorilor Mobiliare cu privire la procedura de înregistrare a emisiunilor suplimentare, aprobată prin Hotărîrea 9/9 din 2012. Comisia a stabilit că, la etapa convocării adunării, care urma să decidă asupra emisiunii suplimentare, s-au respectat toate procedurile. Au fost adoptate deciziile respective ale Consiliului de observatori al Societăți pe Acțiuni „Banca de Economii”, au fost informați în modul cuvenit, stabilit de lege, toți acționarii și li s-a pus la dispoziție posibilitatea de a lua cunoștință de materialele pentru adunare. Deoarece adunarea s-a ținut prin corespondență, comisia a examinat procesele-verbale ale adunării, precum și toate buletinele de vot expediate de către acționari la adresa Societății și a stabilit că au fost respectate cerințele față de cvorum și față de modalitatea de votare asupra chestiunii puse în dezbatere cu privire la emisiunea suplimentară în valoare de 80 milioane 249 mii 700 lei sau 16 milioane 049 mii 940 acțiuni cu drept de vot. Totodată, Comisia a examinat și procedura de subscriere a acțiunilor emisiunii suplimentare și a stabilit că la subscrierea suplimentară au participat doar 52 de acționari din totalul de 73 care au participat la adunare. La fel, s-a examinat și respectarea procedurii echitabile de rerepartizare a acțiunilor nesubscrise de acționarii care au refuzat să participe la vot în conformitate cu cotele deținute anterior de acționarii care au participat la subscrieri. Totodată, este de menționat că, deoarece, în cazul de față, avem societate cu capital public privat, în lista de documente s-a solicitat și acordul Agenției

32

Proprietății Publice, astfel cum este stabilit de Legea nr.121 și Legea nr.199. La acest fapt s-au referit și vorbitorii anteriori. Și, la fel, în conformitate cu faptul că avem instituții financiare, s-a solicitat și avizul Băncii Naționale, care, la fel, a fost eliberat de către Banca Națională și despre acest lucru tot vi s-a comunicat. Ca rezultat, Comisia Națională a examinat acest dosar și nu a găsit motive de a refuza înregistrarea emisiunii suplimentare, efectuate de către Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii”. Cît privește respectarea sau luarea în considerație a Hotărîrii Parlamentului nr.152 din iunie 2013 cu privire la situația la Banca de Economii vreau să relatez că acesta, după cum au menționat și mai mulți deputați, fiind un act legislativ special cu caracter individual, se referă la situația de la Banca de Economii și vizează doar două instituții ale statului: Guvernul cu toate instituțiile subordonate și Banca Națională. O altă autoritate publică în această hotărîre nu este vizată nici direct, nici indirect. În același timp, la articolul 2 litera b) al acestei hotărîri se stipulează că Guvernul, în termen de 60 de zile, urma să identifice soluții pentru capitalizarea Băncii de Economii. Or, Comisia Națională nu este organul în drept să cenzureze sau să analizeze corectitudinea stabilirii de către Guvern a acestor soluții. În final, Comisia Națională, la înregistrarea acestei emisiuni, s-a condus doar de legislația corespunzătoare și, în special, de Legea nr.199 articolul 15, alineatul (2) care expres stipulează: Comisia Națională nu este în drept să refuze înregistrarea emisiunilor de hîrtii de valoare în Republica Moldova pe motive de neraționalitate. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Acum îl invit la tribuna centrală pe domnul Godoroja, viceministru al economiei. Vă rog frumos.

Domnul Dumitru Godoroja – viceministru al economiei: Mult stimate domnule Președinte, Mult stimați deputați, Vreau să fac referire la actele, la rapoartele care s-au referit Ministerul Finanțelor, Banca Națională și CNPF-ul. Vreau să spun că, în baza Hotărîrii de Guvern nr.152, noi am mers pe procedura… și venim la Legea nr.121 privind administrarea și deetatizarea proprietăţii publice, care a fost aprobată în 2007. Articolul 19: (1) Atragerea de investiţii private în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează prin: a) plasarea, cu participarea investitorilor privaţi, a acţiunilor emisiunii suplimentare a societăţilor pe acţiuni ori vînzarea prin concurs investiţional a pachetului de acţiuni proprietate publică; b) desfăşurarea, cu participarea investitorilor privaţi, a emisiunii obligaţiunilor societăţii pe acţiuni;

33

c) atragerea în societăţile cu răspundere limitată a unor noi asociaţi investitori privaţi sau vînzarea la concurs investiţional a părţii sociale proprietate publică; d) fondarea, în comun cu investitorii privaţi, a societăţilor comerciale cu capital public-privat; e) constituirea de parteneriate public-private în condiţiile legii. (2) Atragerea de investiţii pentru dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în temeiul unui studiu de fezabilitate, aprobat de autoritățile administraţiei publice centrale în coordonare cu organul abilitat sau de consiliul local. (3) Selectarea investitorilor privaţi, precum şi atragerea investiţiilor publice în dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în modul stabilit de Guvern. Așa prevede Legea nr.121. Astfel, potrivit punctului 3 din Regulamentul privind atragerea investiţiilor în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.414, atragerea investiţiilor pentru fondarea sau dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în baza unui studiu de fezabilitate, care va demonstra oportunitatea iniţierii atragerii investiţiilor şi va include justificarea economică şi tehnologică, caracteristicile principale, cum ar fi: volumul minim de investiţii necesare, proporţiile, forma acestora şi alte cerinţe specifice ce se referă la emisiunea valorilor mobiliare. Studiul de fezabilitate va fi aprobat de autoritatea publică centrală în coordonare cu Agenţia Proprietăţii Publice sau de autoritățile administraţiei publice locale. Punctul 4 din Regulamentul prenotat stabileşte că iniţiatorii atragerii de investiţii prin plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare sau desfăşurarea emisiunii obligaţiunilor în societăţile pe acţiuni cu capital public sau public-privat pot fi consiliile societăţilor comerciale, precum şi autorităţile publice centrale sau locale. În conformitate cu punctul 13, în atragerea investiţiilor private sau plasarea, cu participarea investitorilor privaţi, a acţiunilor emisiunii suplimentare sau desfăşurarea emisiunii obligaţiunilor societăţilor pe acţiuni cu capital public sau public-privat, Comisia de concurs va stabili: a) volumul minim şi forma investiţiilor necesare pentru dezvoltarea societăţii pe acţiuni; b) numărul şi tipul valorilor mobiliare din emisiunea respectivă; c) termenul final de plasare a valorilor mobiliare din emisiunea respectivă; d) modul şi termenul de exercitare a drepturilor de preemisiune ale acţionărilor; e) societăţile la emisiunea valorilor mobiliare; f) costul plasării valorii mobiliare a emisiunii suplimentare. Potrivit articolului 7, aceeași Lege nr.121, organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a statului, în continuare (Agenţia Proprietăţii Publice), exercită funcţiile de deţinător de acţiuni (părţi sociale) în societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat.

34

De asemenea, conform articolului 28 din legea prenotate, în privinţa societăţilor comerciale cu capital majoritar public, incluse în lista bunurilor supuse privatizării, este interzis, iar acordul scris al Agenţiei Proprietăţii Publice, modificarea fără acordul… modificarea capitalului social ori a cotei sociale ce aparţine statului sau unităţii administrativ-teritoriale. Conform articolului 8 din legea prenotată, de competenta autorităţilor administraţiei publice centrale este prezentarea organului abilitat a propunerilor de includere a bunurilor proprietate publică a statului, a lucrărilor şi serviciilor din lista bunurilor prenotate. Potrivit articolului 6 din aceeaşi lege, din competenţa Guvernului în domeniul privatizării proprietăţii publice sînt: a) aprobarea listei bunurilor proprietate de stat supuse privatizării; b) aprobarea proiectelor individuale de privatizare; c) aprobarea actelor normative necesare executării prezentei legi; d) supravegherea procesului de privatizare a proprietăţii publice. Prin urmare, potrivit prevederilor prenotate, rezultă că Guvernul nu emite decizii cu referire la selectarea investitorilor privați și atragerea investițiilor private în dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat, aceste competențe fiind atribuite Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice în conformitate cu punctul 8 din Regulamentul privind atragerea investiţiilor în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.414, ale cărei decizii, conform punctului 9 din Regulamentului prenotat, consemnate în procesul-verbal, se vor transmite autorităţilor publice respective pentru a fi promovate spre aprobare (adoptare) în cadrul organelor de conducere ale societăţilor pe acţiuni respective. Astfel, Agenția Proprietății Publice va exercita funcțiile de deținător de acțiuni și își va exprima acordul scris privind modificarea capitalului social ori a cotei sociale ce aparține statului, iar autoritatea publică centrală va exercita funcția de fondator în societățile comerciale cu capital parțial de stat și va asigura susținerea adoptării deciziei Comisiei de concurs privind modificarea capitalului social la Banca de Economii, Societății pe Acțiuni prin emisiune suplimentară închisă de acțiuni în cadrul adunării generale a acesteia. Studiul de fezabilitate privind atragerea de investiţii pentru dezvoltarea societăţii comerciale cu capital public sau public-privat va fi aprobat de autoritatea publică centrală în coordonare cu Agenția Proprietății Publice. Guvernul, în virtutea funcției de supraveghere a activității societăților cu capital integral de stat, poate lua act de studiul de fezabilitate menționat, de decizia Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, domnule viceministru. Următorul raportor: domnul Barbăneagră, viceministru al finanțelor. Vă rog, la tribuna centrală. (Rumoare în sală.)

35

Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanțelor: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, La data de 22 februarie 2013, a fost constituită, prin Hotărîrea Parlamentului nr.16, Comisia de anchetă în vederea examinării modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului, deținut la Banca de Economii, și a situaţiei din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova. Ulterior, Comisia de anchetă respectivă a respectat raportul pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului, deţinut la Banca de Economii, şi a situaţiei din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, care a fost aprobat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.152 din 21 iunie 2013. Recomandările Comisiei de anchetă, reflectate în raportul menţionat vizau trei posibilităţi de reabilitare a situaţiei Băncii: Prima. Naţionalizarea Băncii de Economii. Doi. Cedarea controlului unui investitor privat, cu menţinerea de către stat a pachetului de blocaj. Este vorba de 33,3% plus o acțiune. Majorarea capitalului, și trei, majorarea capitalului statutar al debitorilor Băncii (din rîndurile întreprinderilor de stat), care au la această bancă credite neperformante, cu scopul rambursării acestora. La data de 27 iunie 2013, acţionarii minoritari ai Băncii au intervenit cu o adresare către Consiliul Băncii de Economii şi Ministerul Finanţelor, prin care au propus un program de reabilitare a Băncii ce presupunea acordarea unui credit subordonat Băncii în valoare de 600 milioane lei şi răscumpărarea de către aceştia a creditelor neperformante şi a gajului aferent acestora în valoare de cel puţin 300 milioane lei, cu condiţia efectuării unei emisiuni suplimentare închise de acţiuni, fără participarea statului. Ulterior, Ministerul Finanţelor a solicitat opinia Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Economiei şi Agenţiei Proprietăţii Publice cu privire la adresarea acţionarilor minoritari ai Băncii. În acest sens, în conformitate cu punctul 8 din Regulamentul privind atragerea investițiilor în societățile comerciale cu capital public sau public-privat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.414 din 21 iunie 2013, problema abordată ţine de competenţa Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice, instituită prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.919 din 30 iulie 2008 cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice. Punctul 8 din acest Regulament spune că competențele de organizare și desfăşurare a concursurilor pentru selectarea investitorilor privați și de stabilire a modalității de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat sînt exercitate de Comisia de concurs desemnată în condițiile Regulamentului concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30 iulie 2008.

36

Prin urmare, au avut loc mai multe şedinţe ale comisiei, cu participarea reprezentanților Băncii Naționale a Moldovei și ai Băncii de Economii, în cadrul cărora participanți nominalizați au susținut majorarea capitalului social al Băncii de Economii, fără participarea statului. În urma discuțiilor, Comisia a efectuat emisiuni suplimentare închise de acţiuni, fără participarea statului, dar cu păstrarea pachetului de acţiuni de blocaj (cel puţin 33,3 și trei în perioadă procente, plus o acțiune). Acordarea Băncii de Economii, din partea acţionarilor minoritari, a unui credit subordonat în sumă de 600 milioane lei şi răscumpărarea de către acţionarii minoritari a creditelor neperformante şi a gajului în sumă de cel puţin 300 milioane lei. Vreau să menționez că au fost examinate toate acele recomandări prescrise de către Comisia de anchetă. Ulterior, în conformitate cu Hotărîrea Consiliului Băncii din 15 iulie 2013, la data de 2 august 2013, a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Băncii de Economii prin corespondenţă, cu ordinea de zi „Cu privire la majorarea capitalului social al Băncii prin efectuarea emisiunii suplimentare închise de acţiuni”. La data de 1 august 2013, a fost semnat acordul privind îndeplinirea obligațiilor în scopul dezvoltării Băncii de Economii prin care acționarii minoritari se obligau să acorde un credit subordonat Băncii, în mărime de 600 milioane lei şi să răscumpere creditele neperformante şi gajul acestora în sumă de cel puţin 300 milioane lei ca urmare a înregistrării în Registrul acţionarilor a dreptului de proprietate asupra acţiunilor emisiunii suplimentare închise. Întru siguranța îndeplinirii obligațiunilor, după cum am menționat, cu acționarii minoritari a fost încheiat un acord, care prevedea că, în caz de nerealizare a investiției, emisiunea va fi declarată nevalabilă, iar cotele părți de proprietate vor reveni la situația inițială. Pentru garantarea investiției acțiunii noii emisiuni, au fost puse sub sechestru, pînă la executarea, de către acționarii privați, a obligațiunilor asumate. Astfel, este necesar de menţionat că în conformitate cu deciziile Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii, data de 29 august 2013 a fost termenul limită de subscriere a acţiunilor emisiunii suplimentare închise, la care statul nu a participat, conform deciziilor Comisiei. Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Igor Corman: Da, mulțumesc. Și acum, următorul raportor, domnul Cebotari, viceministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor. Vă rog, la tribuna centrală.

Domnul Vladimir Cebotari – viceministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor: Stimate domnule Președinte,

37

Stimate doamne, domni deputați, Onorată asistență, Ultimii 10 ani, Republica Moldova a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă a industriei aeronautice, și anume, numărul persoanelor care au beneficiat de transportul aerian în 2012 constituiau 360% față de numărul pasagerilor transportați în 2003, transportul mărfurilor și de poștă, cel puțin, s-au dublat, numărul companiilor aeriene prezente pe piața serviciilor aeriene regulate de pasageri a crescut de la 6 la 14, iar semnarea, în 2012, a Acordului privind spațiul aerian comun dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, a constituit un catalizator important pentru menținere și chiar stimularea unei dezvoltări mai sporite a acestei ramuri. Dispunem, la momentul actual, de servicii calitative la nivelul bunelor standarde internaționale, cu care, deja, sîntem obișnuiți și tot mai mulți dintre cetățenii Republicii Moldova își imaginează o activitate de afaceri eficientă sau călătoriile în afara Republicii Moldova imposibile, practic, fără transportul aerian. Este evident că acest domeniu a devenit unul de interes sporit, că orice eveniment important, realizat, generează curiozitate, discuții, iar în raport cu cele mai importante decizii legate de viitorul ramurii, apar opinii care, uneori, sînt chiar diferite. Acesta este și cazul concesionării activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. Guvernul Republicii Moldova, însă, de comun cu toate structurile sale instituționale, în raport cu acest subiect, deja, pe parcursul întregii perioade, din 2007 și pînă în prezent, a fost consecvent în acțiunile sale, s-a pregătit, pas cu pas, pentru a face față provocărilor care urmează să le confrunte și care sînt legate, în mod special, de capacitatea limitată și tendința sporită de deteriorare a infrastructurii și capacităților operaționale aeroportuare. La 30 august 2007, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.987, a aprobat Strategia de dezvoltare a aviației civile pentru perioada 2007 – 2012. Deja în anul 2007, Guvernul Republicii Moldova era bine informat și a inclus în planul de acțiuni pentru realizarea strategiei sus-numite, drept obiective prioritare, reconstrucția pistei de decolare – aterizare, elaborarea și promovarea unui complex de măsuri privind dezvoltarea și modernizarea infrastructurii la sol a sistemului de deservire a pasagerilor, bagajelor, serviciului Cargo al Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și termenul reper pentru realizarea acestor măsuri a fost stabilit în anul 2008. Pînă în prezent, însă, aceste măsuri nu s-au realizat, în virtutea unor cauze obiective, și, începînd cu procesul îndelungat de selectare și elaborare a master-planului de dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău, pentru perioada anilor 2012 – 2030, selectarea companiilor de proiectare și, ulterior, a antreprenorilor pentru componentele separate ale lucrărilor de modernizare, cît și litigiile ulterioare ale participanților la procesele de licitație internațională. Aceste toate măsuri au zădărnicit mult realizarea obiectivelor care, deja, impuneau a fi îndeplinite fără întîrziere.

38

Doamnelor și domnilor, Astăzi, operarea Aeroportului Internațional Chișinău se efectuează în condiții de siguranță și într-un mod calitativ, dar avem de confruntat situații de a face față unor condiții mai severe de operare, și anume, conform prognozei fluxului de pasageri realizate de Compania Germană de Consultanță „Hochtief”, deja în anul 2015, capacitatea Aeroportului Internațional Chișinău de deservire a pasagerilor, la plecare și la sosire, nu va face față numărului de pasageri care va fi înregistrat. Și mai gravă este situația lipsei suprafețelor necesare în aerogară, pentru deservirea pasagerilor, care se află în tranzit și, uneori, așteaptă ore în șir pentru trecerea din zona de sosire în zona de plecare. Starea infrastructurii Aeroportului Internațional Chișinău degradează cu un tempou sporit și nu există certitudinea operării, în condiții de siguranță a acesteia, dacă, în viitorul apropiat, nu se vor realiza intervenții întîrziate la fundamentele structurii pistei, și anume, starea pistei de decolare-aterizare, care este construită în 1987 se deteriorează pe zi ce trece, menținerea ei operabilă necesită resurse umane și materiale colosale și, doar pentru micșorarea tempoului de degradare, fără reparația fundamentală a acesteia, în special în partea învelișului (proces care nu poate fi oprit), riscăm să rămînem fără pistă. Deja într-un an jumătate – doi, nu vom putea primi nave de clasă medie, gen A320 și Boeing 373, care sînt cele mai populare pe cursele operate din Chișinău. Aceste concluzii au fost confirmate, în repetate rînduri, atît în perioada anilor 2008, cît și în anii ulteriori, 2009 pînă în 2013, de un șir de companii internaționale precum: Dorsch Consult DC Airports, IC Consulenten ZT, Netherland&Airport Consultants, NACO, Search Corporation și Progresstech. Suprafața pistei de decolare – aterizare, din punct de vedere al mărimii acesteia, nu corespunde cerințelor de siguranță pentru operarea aeronavelor de capacitate mare, tip A300, A 310, A 330, A 340 sau Boeing 747. Pentru a putea dezvolta, prin Aeroportul Internațional Chișinău, cursele de distanță mare, sîntem condamnați. În acest sens, este necesară extinderea suprafeței pistei cu benzi laterale betonate. Căile de rulare sînt realizate din material care nu dețin o rezistență suficientă pentru deplasare, mai intensă, a aeronavelor de capacitate medie și mare. Pare paradoxal dar, deja astăzi, chiar dacă avem pista de decolare – aterizare liberă, înregistrăm situații de congestie a aeronavelor în aeroport și aceasta din cauza inoperabilității unor căi de rulare amplasate în partea de est a Aeroportului. Sistemul de drenaj al pistei de decolare – aterizare și a căilor de rulare necesită intervenție neamînată, deoarece, în rezultatul precipitațiilor, se formează băltoace pe suprafețele acestora care, la fel, afectează siguranța mișcărilor. Sistemul de semnalizare luminoasă nu mai este conform ultimelor standarde a Organizației Aviației Civile Internaționale, a cărei membru este Republica Moldova din 1994 și, anume din cauza lipsei stop-barurilor, a expirării și extinderii, de 3 ori, a termenului de exploatare a acestora, în baza constatărilor stărilor de fapt, nu vom putea să ne folosim de sistemul de iluminare în perioada de noapte a anilor sau în perioade climaterice mai periculoase.

39

O altă încălcare a standardelor Organizației Aviației Civile Internaționale constituie și necorespunderea normelor de fragilitate a ghindelor luminilor de apropiere. Parcările aeronavelor nu corespund, după suprafață, dar nici după rezistență, dimensiunii și masei portante a aeronavei. Aeroporturile moderne realizează 50%, și mai mult ale veniturilor sale din activități aferente activității aeroportuare propriu-zise: din serviciile parking, din activități hoteliere, comerțul în regim duty-free, locațiuni etc. Lucrurile stau complet diferit în Aeroportul Internațional Chișinău. Toate cele expuse mai sus, dacă nu sînt înlăturate, pot exclude Aeroportul Internațional Chișinău din lista aeropoartelor cu un posibil viitor prosper la nivel de regiune chiar în viitorul cel mai apropiat. Doar pentru următorii doi ani de zile, Aeroportul Internațional Chișinău necesită investiții de aproximativ 40 milioane euro pentru a-și păstra activitatea și de a asigura constrîngeri limitate asupra activităților operaționale a companiilor aeriene, care zboară din/sau în Republica Moldova. Ori nici o persoană nu își dorește izolarea aeriană a Republicii Moldova, cu atît mai mult că Aeroportul Internațional Chișinău este unicul aeroport din Republica Moldova care poate oferi servicii de calitate unui număr crescînd de pasageri și mișcări de aeronave. În lipsa mijloacelor financiare proprii și în fața lucrărilor pe care le necesită Aeroportul Internațional Chișinău, organele administrației publice trebuiau să evalueze și să își asume responsabilitatea de a găsi soluții optime. La momentul actual dezvoltarea unui parteneriat public privat în baza Aeroportului Internațional Chișinău sub aspect practic a fost soluția cu cele mai reale termene de implementare, ținînd cont de constrîngerile de timp. De altfel, concesiunea aeroporturilor este o practică larg răspîndită atît în Uniunea Europeană, cît și în alte state. Beneficiile unanim recunoscute ale procesului de concesiune, ca rezultat al administrării private, sînt: sporirea eficienței operaționale, economiile de scară realizate, în special de companiile care operează mai mult de un singur aeroport, transferurile de tehnologii know-how reducerea constrîngerilor birocratice în procesul de administrare, flexibilitatea sporită și procesul decizional mai rapid, extinderea genurilor de activități conexe sau alternative care generează profituri suplimentare și în direct locuri de muncă mai multe, încasări la buget mai mari, îmbunătățirea calității serviciilor, reducerea barierelor de intrare a noilor companii pe piața serviciilor aeriene și, respectiv, atragere, stimularea intrărilor noi, deschiderea de curse, pasageri suplimentari, În mod special, în cazul Republicii Moldova, se adaugă investițiile străine de 244,2 milioane euro în elementele de infrastructură și facilități, care vor rămîne proprietatea Republicii Moldova. Procesul de organizare și desfășurare a concursului pentru selectarea concesionarului activelor Aeroportului Internațional Chișinău a fost unul transparent, asumat, deschis publicului și petrecut în conformitate cu recomandările și bunele practici internaționale. Astfel, selectarea Aeroportului Internațional Chișinău ca obiectiv al parteneriatului public privat și propus

40 concesionării s-a realizat încă la 19 iunie 2012 prin aprobarea Hotărîrii Guvernului nr.438, care a fost publicată în modul convenit în Monitorul Oficial din 23 iunie 2012, și această decizie a fost luată în baza articolului 11 din Legea nr.179 –XVI din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-privat. Prin Hotărîrea Guvernului nr.321 din 30 mai 2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Aeroportului Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestuia au fost aprobate: lista activelor propuse în concesiune, condițiile de concesionare, condițiile de organizare și desfășurare a concursului de selectare a concesionarului. Și această hotărîre a fost transparentă și publicată în modul cuvenit. Procesul de organizare și desfășurare a concursului de selectare a concesionarului a avut loc în conformitate cu recomandările Companiei de consultanță Price Water House Cooper, una din patru cele mai mari și recunoscute companii de consultanță juridică și financiară din lume și cu experiență inclusiv tehnică în aceste procese. Autoritățile publice au fost deschise tuturor discuțiilor și părților interesate de subiectul concesionării activelor Aeroportului Internațional Chișinău și, ca rezultat, companiile care au manifestat interesul în procesul de pînă la aprobarea listei companiilor de interes au fost invitate să participe la concurs. Tuturor companiilor selectate le-au fost expediate invitația de a participa la concurs, regulile de desfășurare a concursului, criteriile de selectare, condițiile standarde ale contractului de concesiune. Toate companiile au fost tratate egal, nediscriminatoriu, li s-au oferit șanse egale, iar ofertele parvenite au fost evaluate în baza acelorași criterii și metode. Companiile interesate au fost informate despre rezultatul concursului. Raportul privind derularea și rezultatele concursului de selectare a concesionarului activelor Aeroportul Internațional Chișinău a fost dezbătut și aprobat în ședință publică de Guvern prin Hotărîrea nr.715 din 12 septembrie 2013 și a fost publicat în Monitorul Oficial la 17 septembrie 2013. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 6 septembrie a fost publicat comunicatul informativ privind desemnarea cîștigătorului concursului și totalurile acestuia. Pentru informații suplimentare. La concurs au fost invitate șapte companii cu o experiență geografică și activitate variată în domeniul administrării aeroportuare și anume: Compania „AENA Internacional” bazată în Madrid, Spania; Compania „Aeroports de Paris” – Paris, Franța; Compania „Vnukovo-Invest” – Moscova, Rusia; Compania ”UK Komaks” – Habarovsk, Federația Rusă; „Flughafen Wien” – Viena, Austria; Heathrow Airport Holdings Londra, Marea Britanie; Houston Sistem Aeroportuar Houston, Statele Unite. Deși termenul de pregătire și depunere a ofertelor a fost suficient, în conformitate cu legislația Republicii Moldova acesta constituie 30 de zile, Comisia a oferit chiar 40 de zile. La concurs s-au înregistrat doar două companii „Vnukovo- Invest” SA împreună cu ”Mejdunarodnîi aeroport Vnukovo” și Compania „UK Komaks” în asociere cu Aeroportul Habarovsk ”Коlоmensky Zavod” și Compania „Avia Invest”.

41

Oferta depusă de compania” Mejdunarodnîi aeroport Vnukovo” nu a fost întocmită conform regulilor stabilite în caietul de sarcini. Multe formulare standard nu au fost prezentate, iar cele prezentate au fost completate doar în limba engleză. Luînd în considerare prevederile legale, o ofertă dată a fost declarată ca fiind necorespunzătoare și respinsă de Comisia de concurs în cadrul ședinței din 15 august 2013. Oferta depusă de Asociația Persoanelor Juridice ”Avia Invest” a întrunit toate condițiile stabilite în caietul de sarcini, a fost evaluată și, în cadrul aceleiași ședințe din 15 august, a fost declarată cîștigătoare. Conform ofertei companiilor nominalizate, volumul investițiilor concesionarului urmează a fi de cel puțin 244,2 milioane euro în infrastructura Aeroportului Internațional Chișinău, fapt care va permite modernizarea Aeroportului și alinierea infrastructurii sale aeroportuare la nivelul internațional etapizat, în funcție de majorarea fluxului de pasageri deserviți pe Aeroport, și, bineînțeles, în dependență de mișcările de aeronave și transportului cargo. Etapizarea investițiilor s-a efectuat în trei rînduri. La prima etapă – 45,2 milioane care urmează a fi investite chiar în perioada imediat următoare, dar nu mai tîrziu de doi ani de la semnarea contractului și anume în segmentele care necesită cea mai stringentă intervenție. La etapa a doua, suma constituie 115,2 milioane euro, care urmează a fi investită în 2 ani de la atingerea cifrei de 2,6 milioane pasageri. Această sumă, în special, urmează a fi direcționată pentru construcția unui terminal nou. Și la etapa treia – 83,9 milioane euro în termen de 2 ani de zile de la atingerea cifrei de 3,2 pasageri anual. Această sumă, iarăși, urmează a fi direcționată pentru alte lucrări de modernizare a aerodromului și extinderea terminalelor, parcărilor în dependență de necesitățile mai stringente la acel moment. Totodată, concesionarul, conform ofertei, va achita în bugetul de stat o redevență de un procent din venitul din vînzari al întreprinderii concesionale timp de 49 de ani de zile. Evaluarea totală prealabilă a redevențelor, care urmează a fi achitate de către acesta, și a altor plăți la stat constituie de aproximativ 800 de milioane de euro în perioada concesionară. Concesionarul, pe durata concesiunii, va fi supus monitorizării și controlului față de obligațiile asumate. Concesionarul va rămîne obligat să achite toate taxele și impozitele, să păstreze locurile de muncă, să dețină, cel puțin, 80% din numărul de personal cetățeni ai Republicii Moldova. De asemenea, el urmează să garanteze executarea obligațiilor sale printr-o garanție de bună execuție în valoare de 5 milioane de euro. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc. Și ultimul raportor: domnul Copaci, viceministru al economiei. (Rumoare în sală.)

42

Domnul Tudor Copaci – viceministru al economiei: Stimate domnule Preşedinte, Onorată asistență, În contextul creșterii continue a fluxului aerian de pasageri, precum și aderării Republicii Moldova la spațiul unic aerian european, se impune o dezvoltare continuă a infrastructurii calității serviciilor prestate și a managementului Aeroportului Internațional Chișinău, această situație fiind drept imbold pentru Aeroportul Internațional Chișinău în vederea redimensionării propriilor capacități operaționale și reinventării metodelor de asigurare a unui nivel impecabil de prestare a serviciilor, fapt ce ar permite o dezvoltare continuă în plan național, dar și o concurență sănătoasă cu alte aeroporturi în plan internațional. Cunoaștem că, pe parcursul anului 2012, au fost semnate un șir de documente în domeniul aviației civile, inclusiv Acordul privind spațiul european comun dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, iar calitatea serviciilor prestate de Aeroportul Internațional Chișinău trebuie să corespundă standardelor europene. Atingerea calității și standardelor europene pentru a fi asigurată doar prin aplicarea unei politici coerente de atragere a investițiilor capabile, capitale și strategice în modernizarea întregului complet aeroportuar, investiții de care Aeroportul Internațional Chișinău nu dispune. În cadrul proiectului doi de modernizare, în 2009, sub condițiile BERD, a fost desfășurat concursul pentru selectarea consultantului privind elaborarea Programului de modernizare a Aeroportului Internațional Chișinău. În rezultatul analizei ofertelor tehnice și comerciale a fost aleasă Compania germană „Hochtief” pentru elaborarea Planului general de dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău, așa-numitul Master Plan. Țin să menționez că Compania „Hochtief” este cea mai mare companie de consultanță din Germania, care a fost înființată încă în 1875 și este în prezent pe cele mai mari piețe din lume, cu un personal total de peste 64 mii de angajați. Planul general de dezvoltare reprezintă documentul de bază care conține informații detaliate privind direcția, volumul lucrărilor și etapele care trebuie urmate atunci cînd se are în vedere modernizarea infrastructurii de bază a Aeroportului Internațional Chișinău. Master Planul de dezvoltare a Companiei „Hochtief” s-a bazat pe continuarea tendinței de creștere de pasageri, înregistrînd în ultimii 5 ani și în același timp pe îmbunătățirea constantă a calității serviciilor oferite pasagerilor și companiilor aeriene operatoare. Odată cu elaborarea Master Planului, prerogativa Aeroportului a devenit căutarea de modalități de atragere a investițiilor necesare în scopul de a ajunge cît mai aproape de scenariul de dezvoltare descris în Planul general de dezvoltare. Astfel, în 2012, Aeroportul Internațional Chișinău a solicitat Companiei Price Water House Cooper Management Consulting efectuarea unei analize a modalităților de participare a sectorului privat în dezvoltarea Aeroportului Internațional Chișinău în vederea stabilirii celei mai optime modalități și mijloace

43 de punere în aplicare a strategiei investiționale a Aeroportului Internațional Chișinău. Modalitățile teoretice identificate au fost studiate din punct de vedere al aplicabilității lor la contextul juridic și economico-financiar curent al Republicii Moldova și al Aeroportului Internațional Chișinău. Compania a realizat o analiză a principalelor forme de investiții prevăzute în legislația Republicii Moldova: privatizare, managementul activelor, leasing de proprietate, chirie, arendă, precum și concesiune. În rezultatul analizelor efectuate, opțiunea consultantului s-a îndreptat către un parteneriat public-privat de tip contractual – concesiune și anume concesiunea activelor pe termen lung ca modalitatea cea mai optimă de atragere a investițiilor și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Pe parcursul ultimilor ani, din motive de insuficiență a surselor financiare proprii, infrastructura aeroportuară este menținută cu greu la nivel funcțional normal. De fapt, limitînd menținerea nivelului existent, fără oarecare performanțe în acest sens. Acest fapt cauzează o scădere considerabilă a nivelului de siguranță a zborurilor care se manifestă prin următoarele. Înrăutățirea semnificativă din cauza uzurii fizice a stării tehnice a elementelor existente ale aerodromului ca pista de decolare – aterizare, căile de rulare, peron, ceea ce necesită cheltuieli considerabile ale menținerii lor în stare de exploatare satisfăcătoare și poate duce la reținere de curse și riscul de întrerupere a zborurilor pentru perioada de reparații. Expirarea ciclului de viață a sistemului de asigurare a siguranței zborurilor, precum și iluminarea căilor de rulare și a peronului, a sistemelor de alimentare cu energie electrică și a obiectivelor de navigație aeriană. Lipsa unui sistem de drenaj, aferent peronului și uzura fizică și morală a stației de epurare a apelor. Necesitatea stringentă a construirii unui punct de distribuție principal al energiei electrice, înlocuirii și modernizării utilajului substațiilor de transformare și a rețelelor de cabluri. Este de menționat că neatragerea investițiilor sau înlăturarea nonconformităților sus-menționate pe termen scurt poate conține riscuri substanțiale legate atît de activitatea neîntreruptă a Aeroportului, cît și de eventuale asistarea activității acestuia pe termen lung nedefinit. Ținînd cont de faptul că Aeroportul este, practic, unicul Aeroport de pasageri funcțional din țară, înlăturarea nonconformităților este o sarcină primordială care trebuie îndeplinită în termene cît mai restrînse. În contextul celor menționate, prin Hotărîrea Guvernului nr.438, Guvernul a decis inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, avînd ca obiectiv general de dezvoltare continuă a infrastructurii și a calității serviciilor prestate de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” prin atragerea unor investiții capitale pe termen lung. Agenția Proprietății Publice, ca fondator al Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, a fost desemnată responsabilă pentru elaborarea studiului

44 de fezabilitate în vederea elucidării reabilitații proiectului menționat la care au fost invitați specialiști, consultanți financiari, precum și la bază a stat Planul general de dezvoltare, Master Planul, precum și propunerile consultanților Price Water House. Din considerentele unei necesități stringente de efectuare a investițiilor, precum și luînd în calcul faptul că Aeroportul Internațional Chișinău este un obiect strategic important la nivel național, fiind, de fapt, unicul Aeroport care satisface cerințele unui aeroport de talie internațională, desfășurarea activității în sectorul aviației civile necesită posedarea unor capacități profesionale și a unei încrederi deosebite. Astfel, în scopul asigurării siguranței zborurilor la un grad sporit ca elemente care ar garanta buna execuție, executare a concesiunii, precum și avînd în vedere că concesionarul urmează să asigure o credibilitate sporită, Guvernul a decis selectarea concesionarilor prin organizarea unui concurs al ofertelor solicitate. Prin urmare, în vederea minimizării acestor riscuri, este important de a admite la concurs doar participanții care se bucură de un anumit grad de încredere și care dispun de garanții care să permită evitarea riscului de preluare a Aeroportului de un operator investitor afiliat unui aeroport din regine sau a unei companii concurente companiilor naționale în scopul minimizării traficului de pasageri sau redirecționării lui spre aeroportul mamă afiliat. Este important de evidențiat că, în cadrul desfășurării concursurilor, a fost necesar ca participanților să le fie dezvăluite informații cu privire la asigurarea securității zborurilor sau alt gen de informații confidențiale care, ulterior, pot influența direct sau indirect asupra activității normale și sigure a forțelor aeriene de bază ale Republicii Moldova, precum și a securității statului, dat fiind că, la momentul actual, Moldova are, practic, un singur Aeroport prin care se efectuează transportări aeriene ale pasagerilor, inclusiv ale conducerii de vîrf a țării. Astfel, urmare a Hotărîrii Guvernului nr.438, Guvernul a aprobat Hotărîrea Guvernului nr.321 privind concesionarea activelor Aeroportului Internațional Chișinău și a condițiilor concesionării acestora, cît și condițiile de organizare și desfășurare a concursului de selectare a concesionarilor. Prin aceeași hotărîre, Guvernul a desemnat autoritatea publică centrală care va încheia contracte de concesiune și va monitoriza existența… executarea prevederilor acestuia. În scopul executării prevederii hotărîrilor de Guvern precitată, Ministerul Economiei, prin ordinul său, a instituit Comisia de concurs care este responsabilă de organizarea și desfășurarea procedurii de selectare a concesionarului prin concurs închis în cadrul concesionării activelor Aeroportului Internațional Chișinău. În componența Comisiei de concurs au fost incluși reprezentanții Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agenției Proprietății Publice și ai Aeroportului Internațional Chișinău. Prima ședință a Comisiei de concurs a avut loc la data de 19 iunie 2013, în cadrul căreia a fost pus în discuție proiectul caietului de sarcini care conține

45 inclusiv și cerințele față de componentele obligatorii ale ofertei, modul de completare și prezentare a acestora de către solicitanții concesiunii pentru a participa la concurs. De asemenea, a fost prezentată o listă a participanților pieței internaționale a serviciilor aeronautice și aeroportuare, care au o experiență vastă în activitatea investițională; exploatarea aeroporturilor, inclusiv dezvoltarea, construcția, exploatarea și întreținerea infrastructurii; domeniul serviciilor nonaeroportuare; îmbinarea eficienta a deservirii companiilor aeriene clasice și low-cost. Comisia, în ședința din 26 iunie 2013, a selectat 7 candidaturi – potențiali participanți la concurs, la adresa cărora au fost expediate invitațiile de participare la concursul închis de selectare a concesionarului. În cadrul acestei ședinței, a fost aprobat caietul de sarcini și mărimea plății pentru documentele de aplicare la concurs, taxei de participare la concurs, garanției de participare la concurs și a garanției de bună execuție a contractului. Pînă la data limită de depunere a ofertelor, din operatorii economici invitați, doar două companii au depus ofertele de participare în concurs: "Vnukovo-Invest” – SA împreună cu „Mejdunarodnîi aeroport Vnukovo” – SRL ”UK Кomaks”, în asociere cu Aeroportul din Habarovsk și ”Kolomensky Zavod” și SRL „Avia Invest” (Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest”). Comisia de concurs, în ședința din data de 7 august 2013, a deschis ofertele și a inițiat procedura de evaluare a ofertelor, care a fost efectuată în ședințele ulterioare de lucru. În cadrul evaluării, s-a constat că oferta depusă de „Mejdunarodnîi aeroport Vnukovo” nu a fost întocmită conform rigorilor stabilite în Caietul de sarcini și a fost respinsă. Oferta depusă de Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest”, din care face parte „UK Komaks”, compania administratoare a aeroportului din Habarovsk, SA ”Kolomensky Zavod” și SRL „Avia Invest”, întrunind toate condiţiile stabilite în Caietul de Sarcini, a fost evaluată și, în cadrul aceleiași ședințe, a fost declarată câștigătoare. Totodată, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 321, Agenția Proprietății Publice, la data de 16 august 2013, a informat participanții la concurs despre rezultatele concursului și a invitat Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest”, a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare, să negocieze contractul de concesiune. După finalizarea negocierilor cu Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest”, contractul de concesiune, în forma negociată, a fost aprobat de Comisia de concurs. În data de 4 septembrie 2013, a fost aprobat, în ședință de Guvern, Raportul privind derularea și rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Aeroportului Internațional Chișinău. În Monitorul Oficial din 17 septembrie 2013, a fost publicată Hotărîrea Guvernului nr.715 din 12 septembrie 2013 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Aeroportului Internaţional Chişinău. Aș vrea, în continuare, să dau… principalele elemente de bază ale contractului de concesiune.

46

Stimați deputați, Toate activele aflate în gestiunea economică a Aeroportului Internaţional Chişinău și terenul aferent acestuia, care urmează să fie preluate de concesionar au fost, sînt și vor fi proprietatea Republicii Moldova. Astfel, concesionarul este obligat să înregistreze toate modernizările aduse obiectului concesiunii în Registrul bunurilor imobile, după finalizarea construcției acestora, ca proprietate a Republicii Moldova, cu grevarea dreptului său asupra construcției, pe perioada contractului de concesiune. În urma concesionării, volumul investițiilor concesionarului urmează a fi de, cel puțin, 244 milioane euro în infrastructura Aeroportului Internaţional Chişinău, fapt ce va permite modernizarea Aeroportului și alinierea infrastructurii aeroportuare la nivel internațional, etapizat, în funcție de majorarea fluxului de pasageri deserviți de Aeroport, mișcările de aeronave și transportul Cargo, după cum urmează: la prima etapă – 45 de milioane euro, a doua etapă – 115 și a treia etapă – 83 milioane euro. Totodată, concesionarul va achita, în bugetul de stat, o redevență de 1%, cu o perioadă de grație de 5 ani din venitul din vînzări al întreprinderii concesionale, timp de 49 de ani, care reprezintă termenul de concesiune. Concesionarul, pe durata concesiunii, va fi supus monitorizării și controlului vizavi de obligațiunile asumate. Concesionarul este obligat să achite, pe toată durata contractului de concesiune, taxele, impozitele și toate plățile obligatorii de stat și locale în corespundere cu actele normative ce reglementează acest subiect. Garantarea executării obligațiunilor contractuale este obligația concesionarului și urmează a fi materializată prin constituirea unei garanții de bună execuție. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Acesta a fost ultimul raportor și, după această fază, urmează runda de întrebări – răspunsuri. Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov: Da. Domnule Președinte, Eu cred că deputații au nevoie de ceva timp ca să asimileze această informație, de aceea noi cerem o pauză de o oră jumătate, ca ei să se pregătească, să fie competenți.

Domnul Igor Corman: Da. Este dreptul Fracțiunii. Deci dacă văd cît este ora… Stimați colegi, La ora 3:00 să fim toți în Sală și să continuăm ședința.

P A U Z Ă

47

D U PĂ P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Ocupați locurile în sală. Secretariatul, Toată adunarea noastră a fost invitată? Eu am să rog numărătorii pe sectoare să anunțe prezența în sală, să vedem dacă avem cvorumul. Numărătorii, Sînteți gata? Sectorul nr.2? Sectorul nr.1? Sectorul nr.3?

Domnul Sergiu Stati: Dacă vine și Leancă, sîntem 44.

Domnul Igor Corman: Sectorul nr.3? (Rumoare în sală.) Microfonul nr.5 funcționează?

N u m ă r ă t o r i i: Microfonul concesionat de către Mușuc. – 25. Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Igor Corman: Și încă o dată sectorul nr.1, vă rog, fără glume. (Rumoare în sală.) Domnule Stati, Ne spuneți cîți deputați sînt?

Domnul Sergiu Stati: Da. 32 noi sîntem.

Domnul Igor Corman: Deci 79 de deputați. Stimați colegi, Continuăm audierile și sîntem în runda de întrebări – răspunsuri și trebuie să convenim de ce timp ne rezervăm. Dacă sînt propuneri, eu rog grupurile parlamentare să facă propunerile. (Rumoare în sală.) Rog de la microfoane, nu să strige fiecare de la locul lui, dar de la microfoane să anunțe liderii grupurilor. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu: Eu propun dezbaterile să aibă loc pe parcursul unei ore. (Rumoare în sală.)

48

Domnul Igor Corman: Alte propuneri sînt? Microfonul nr.3? La microfonul nr.3 văd că alte propuneri nu sînt. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Мы предлагаем не ограничивать время вопросов, потому что такое количество безответственных докладчиков нам не прояснили ситуацию, нам придется много спрашивать.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Dacă alte propuneri nu sînt, am înregistrat două propuneri. Mai există o propunere? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Considerăm că la numărul de deputați care doresc să pună întrebări și la numărul de raportori o oră este foarte puțin, nelimitat, eu cred că, iarăși, este în stilul revoluționarilor comuniști. Eu cred că trei ore ar fi și serios, și cu condescendență față de Parlament. Pentru că dacă o să fie mai puțin de trei ore, sîntem siguri că încercați să banalizați aceste audieri. De aceea, considerăm că trei ore trebuie să fie limita minimă pentru runda de întrebări și răspunsuri. Pentru că eu văd, cel puțin, 30 de oameni și Regulamentul prevede două minute, aceasta înseamnă că ne puneți în condiții inegale și noi nu o să putem adresa întrebări. Și vă rog foarte mult să luați în considerație această propunere. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Luînd în considerare propunerile formulate, cît și interesul sporit față de acest subiect, am deplină siguranță că o bună parte din întrebările care vor fi formulate în mare măsură se vor axa în jurul unor subiecte destul de simple, pur și simplu vor fi repetate la nesfîrșit. Așa cum au demonstrat că pot face tovarășii comuniști. Din cauza aceasta, ca o propunere de compromis, pînă la o oră jumătate. Și în cazul în care vom constata că cineva repetă unele și aceleași întrebări, am putea întrerupe dezbaterile conform normelor regulamentare.

Domnul Igor Corman: Da. Bine, stimați colegi.

49

Deci am patru propuneri. Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean: Deci aș vrea să îi răspund precedentului vorbitor, poate că nu merită atenție, dar eu vreau să fac referire la Regulamentul Parlamentului. Noi avem aici, dacă nu mă înșeală vederile, opt raportori, conform Regulamentului fiecare deputat are dreptul la două întrebări adresate fiecăruia din raportori, respectiv fiecare dintre deputați are dreptul, în cazul de față, la 16 întrebări. Și cum puteți dumneavoastră să vă încadrați într-o oră? Nemaivorbind de faptul că nu este Streleț să stabilească se repetă o întrebare sau alta, dar alegătorii care stau în spatele nostru. Deci nici un fel de restricție, avînd în vedere numărul de întrebări pe care îl avem.

Domnul Igor Corman: Da, este clară, ați reiterat o propunere făcută anterior. Stimați colegi, Deci vom decide democratic, așa cum se procedează de fiecare dată, în plenul Parlamentului. Deci sînt patru propuneri, patru. Prima propunere a fost ca timpul dezbaterilor sau al întrebărilor – răspunsurilor să fie limitat la o oră. Cine este pentru… Eu, în ordinea în care au fost făcute exact propunerile, regulamentar le supun votului. S-a propus, prima propunere, o oră. Cine este pentru o oră rog să voteze. Deci număr insuficient de voturi. A doua propunere – infinit, așa cum s-a spus, deci să nu fie limitat deloc. Cine este pentru vă rog votați. (Rumoare în sală.) Constat număr insuficient de voturi în sală. A treia propunere a fost trei ore. Cine este pentru rog să voteze. Număr insuficient de voturi. Și a patra propunere a fost pînă la o oră jumătate. Cine este pentru rog să voteze. Da, cred că… Majoritatea deputaților au votat pentru această propunere. (Rumoare în sală.) Deci cu votul majorității, am stabilit această rundă pentru o oră și jumătate. Stimați colegi, Ca informație adițională, apropo, pentru informația dumneavoastră, s-au înscris 20 de deputați și cu luări de cuvînt. Așa că, aveți grijă, pînă la ora 12, noi, cred că, oricum, nu ieșim din sală, dar să ajungem pînă la subiectul respectiv. Și acum, în ordinea în care au apărut deputații la microfoane, vă rog să adresați întrebări reprezentanților Guvernului și autorităților invitate. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Gheorghe Mocanu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi. Prima întrebare ține de subiectul Banca de Economii, este adresată către Ministerul Finanțelor. Am fost membru al Comisiei de anchetă pentru investigarea

50 situației de la Banca de Economii, o Comisie de anchetă formată din reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare: PLDM, PL, PD și PCRM. În fruntea acestei comisii s-a aflat reprezentantul PCRM și, ca rezultat al acestei comisii, s-au propus trei variante, trei soluții teoretice, le știm foarte bine. Prima. Naționalizarea Băncii. A doua. Cea care, propriu-zis, a fost luată de către stat, de cedare a pachetului de control, dar păstrarea pachetului de blocaj. Și a trei soluție, cea care prevedea majorarea capitalului întreprinderilor de stat, care erau debitoare la Bancă. Am văzut efectele acestei decizii, pe care a luat-o statul. Primul efect este stabilitatea Băncii. Al doilea efect este faptul că nu au fost necesare resurse suplimentare din partea statului. Al treilea efect este faptul că deponenții, populația Republicii Moldova, care au conturile acolo, au depozite create, au încredere că Banca este stabilă în continuare. Și al patrulea efect colateral – isteria provocată în rîndurile comuniștilor. Întrebarea mea este: dacă se aplica prima soluție, cea vehiculată de către comuniști – naționalizarea Băncii, ce efecte avea să aibă, inclusiv financiare? Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Cine răspunde? Microfonul nr.1, vă rog. Ministrul finanțelor, vă rog.

Domnul Anatol Arapu: În primul rînd, soluția nr.1 nu putea fi fabricată din punct de vedere legal. A fost clar explicat acest fenomen și în cuvîntarea mea și, de asemenea, de Ministerul Justiției. Legislația Moldovei nu permite naționalizarea a acestui gen de active. În ceea ce privește sumele aferente acestora, în cazul în care putea să fie așa o variantă de naționalizare, sigur că un miliard de lei, indiferent de faptul naționalizării, statul trebuia să îl contribuie… la activele Băncii, pentru a o însănătoși și a aduce la criteriile Băncii Naționale. Plus la aceasta, valoarea acțiunilor, care putea fi negociată cu acționarii cedenți de acțiuni, care ar fi o sumă și mai mare posibilă. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă mulțumesc pentru această clarificare. A doua întrebare este adresată Ministerului Economiei. Vreau să aflu, ținînd cont de vehiculările care au fost în presă că s-ar putea ca investitorul să nu-și onoreze obligațiile, ce riscă investitorul dacă nu își onorează aceste obligațiuni pe care și le-a luat conform contractului?

51

Domnul Tudor Copaci: Cu Banca de Economii sau cu Aeroportul?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vorbim despre Aeroport.

Domnul Tudor Copaci: De Aeroport. OK. Deci, conform contractului de concesiune, garantarea executării obligațiunilor contractuale este redată prin emiterea unei garanții bancare de bună execuție de 5 milioane euro. Astfel, în decurs de 30 de zile, concesionarul urmează să prezinte această garanție bancară de bună execuție a lucrărilor de 5 milioane de euro, care este valabilă pe parcursul a trei ani. Cînd are loc următoarea etapă de investiții, etapa a doua de 115 milioane și etapa a treia de 83 milioane de euro, de asemenea, investitorul urmează să prezinte garanția bancară de bună execuție pe parcursul… cu termenul de valabilitate de trei ani vizibili. Astfel, statul îți garantează într-o măsură oarecare efectuarea investițiilor. Dacă investitorul nu îndeplinește obligațiunile contractuale și nu face investiții, statul este în drept și va utiliza această garanție bancară, cu alte cuvinte 5 milioane de euro vor veni automat în bugetul statului.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5. Atît, da?

Domnul Gheorghe Mocanu: Da. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Întrebarea mea este către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor ce ține de Aeroport. Știu că Ministerul Economiei a fost responsabil de acest proces, dar, totuși, întrebarea mea ține de mai multe de aspectele tehnice. Domnule ministru, Aș vrea să dați o explicație clară, să înțeleagă toată lumea. Aeroportul acesta și-a crescut capacitatea de la trei sute și ceva de mii, practic, nemodificînd nici pista de decolare, nici nimic, pînă la 1,2 milioane, undeva ceva de felul acesta am auzit, plus noi pretindem că dintr-o țară în care lumea merge într-o singură direcție tot dorim să îl avem de tranzit. Trei. În sfîrșit, după multe discuții, avem companiile low-cost, care chiar au început a opera în Republica Moldova și sper foarte mult că noi nu vom mai zbura

52 din alte aeropoarte din țările vecine, dar toți cetățenii se vor concentra pe Aeroportul nostru. Și mi-aș dori mult să ducem la 2 – 3 milioane. Vreau să răspundeți: în primul rînd, dacă aeroportul mai poate face față acestor lucruri? Și doi. De ce efort financiar este necesar, în etapa imediat următoare, ca noi să putem să deservim cetățenii noștri și să nu fie nevoiți să meargă ca fugarii din aeroporturile dintr-o țară sau alta, dar să poată zbura liniștiți de la ei de acasă? Aceasta îi prima întrebare.

Domnul Vladimir Cebotari: Vă mulțumesc, domnule deputat. Este adevărat că capacitățile operaționale ale Aeroportului de a deservi pasageri, dar și manipulările de aeronave pe piste și pe căile de rulare este la limită deja. Peste maximum un an de zile nu vom avea posibilitatea să facem față creșterilor și vom limita dezvoltarea Aeroportului propriu-zis. Cît ține de aspectul investițional. La momentul actual, chiar în 2014 – 2015, sînt necesare urgent de investit, cel puțin, 40 de milioane de euro, investiții în pista de decolare, aterizare, căile de rulare, parcări și sistemul de semnalizare luminiscentă, în primul rînd, și un pic extinderea terminalului pentru pasageri.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu vă mulțumesc și sper că de la zero procente pasager de tranzit noi o să ajungem ca o țară civilizată, cel puțin 50 – 60 la sută să fie pasageri de tranzit care lasă bani în Republica Moldova și nu îi lăsăm noi în altă țară. Aceasta am vrut doar să vă spun. Acum, a doua întrebare nu ține de dumneavoastră, ține de Banca de Economii. Cred că sau ministrul finanțelor, dar ar fi bine și acei de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei să dea o clarificare. Noi, tot Parlamentul, inclusiv acei din opoziție, am votat hotărîre de Parlament în care v-am propus trei căi de redresare a situației. Prima, ați explicat și dumneavoastră, a explicat și ministrul justiției că este una care nu merge. Dacă opoziția v-a propus și noi am acceptat propunerea opoziției, că președintele comisiei a fost de la opoziție și noi am zis că e bună propunerea lor. Una din forme este aceea cînd statul își menține pachetul de control 33 la sută, restul este cedat unui privat, lucru care s-a întîmplat și noi am zis că e bună propunerea acelor din opoziție. Nu știu de ce acum ei sînt nemulțumiți, dar noi am îmbrățișat-o. Au propus-o ei, noi am susținut-o. Și a treia variantă era cea care, cu majorarea de capital. Vreau să aduceți explicații clare: din ce cauză din aceste două opțiuni, ultimele, ați ales-o pe a doua și poate acei din opoziție îmi vor explica din ce cauză ei deja nu mai sînt de acord cu propunerea lor?

53

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Propunerea exprimată de opoziție și expusă în decizia Parlamentului, din punct de vedere financiar și al intereselor statului, a fost cea mai optimă. Propunerea a treia prevedea numaidecît implicarea bugetului statului în valoare de un miliard de lei, ceea ce necesita, în primul rînd, timp și bani. Ceea ce nici una, nici alta nu era disponibil la moment. Trebuia de soluționat urgent problema capitalizării Băncii de Economii. Soluția numărul doi a fost aleasă de Guvern pentru moment. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu vă mulțumesc. Și încă o dată guvernarea dă dovadă că, atunci cînd opoziția vine cu propuneri rezonabile, noi le îmbrățișăm și foarte repede le și executăm. Bravo că ați reușit să implementați o propunere a opoziției.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean: Da, întrebările mele sînt adresate Prim-ministrului, care urma a fi prezent în sală, conform hotărîrii luate unanim de Parlament pe 27 septembrie. Deci nu știu cine o să răspundă, pentru că dintre acei prezenți avem doar un singur membru al Guvernului. Numai un singur membru. Întrebare Prim-ministrului. A fost sau nu la curent Prim-ministrul de faptul că pe data de 11 iulie 2013 Comisia pentru concursuri investiționale și privatizare a luat o decizie de a renunța la participarea statului la subscrierea la acțiuni în proporții de 56,13% din emisia suplimentară a acțiunilor băncii? Adică, de a înrăutăți conștient, fără nici o recompensă, subliniez, poziția statului în Banca de Economii. Și dacă a știut Prim-ministrul de acest fapt fără precedent, conform cărui act normativ Guvernul a căzut de acord cu această decizie sus-menționată?

Domnul Igor Corman: Cine răspunde? Microfonul nr.1?

54

Domnul Anatol Arapu: Cu părere de rău, personal, din numele Prim-ministrului, eu nu pot să răspund. (Rumoare în sală.) Dar eu cred că membrii Guvernului implicați și ministere, subalternii lor, care au fost expuși în comisia respectivă de luare a deciziei, erau împuterniciți de a lua o așa decizie. Nu este o decizie simplă și nu este o decizie cu care poate să vină un simplu funcționar. Sigur că, politic, ea a fost coordonată cu conducerea de vîrf a Guvernului. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean: Vă rog, porniți-l odată. Domnule ministru, Dacă aș avea nevoie de lirică, eu aș ruga să îmi răspundă Hadârcă. Eu am întrebat clar și răspicat: în baza cărui act normativ Comisia de concurs pentru organizarea licitațiilor investiționale și comerciale a luat decizia de a ceda cota-parte a statului în Banca de Economii? Domnul Anatol Arapu: În primul rînd, ca act normativ a fost Hotărîrea Parlamentului…

Domnul Iurie Muntean: Care? (Rumoare în sală.)

Domnul Anatol Arapu: …a comisiei parlamentare, în care a fost expusă una dintre variantele de soluționare a problemei băncilor. Vreau să spun că întrebarea precedentă a domnului Ioniță am explicat clar această variantă. Mulțumesc.

Domnul Iurie Muntean: O clipă. Domnule ministru, Nu plecați pentru că… Stați o clipă.

Domnul Dumitru Godoroja: Mult stimate…

Domnul Iurie Muntean: Nu răspundeți la întrebare, dacă nu răspundeți…

55

Domnul Dumitru Godoroja: Mult stimate…

Domnul Iurie Muntean: Eu vă întreb încă o dată: în baza cărui act normativ s-a luat această decizie…

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1, Răspundeți, vă rog, la întrebarea…

Domnul Dumitru Godoroja: Mult stimate domnule deputat, Într-asta și a constat raportul pe care l-am prezentat eu. Legea nr.121 despre deetatizarea proprietății publice, care stă la bază, Hotărîrea de Guvern nr.414 și în baza Hotărîrii de Guvern nr.919. Vă mulțumesc.

Domnul Iurie Muntean: Deci pe domnul nu l-am solicitat, dar eu răspund. Să se familiarizeze cu respectiva lege, pentru că articolul 23 și articolul 24 din această lege stabilesc o listă exhaustivă a modalităților de privatizare. Atît. Aici terminăm. În privința hotărîrii Parlamentului, la care v-ați referit domnule Arapu, eu vă reamintesc că, potrivit acelei hotărîri de Parlament, dumneavoastră, în timp de două luni sau mai concret, în timp de 60 de zile, urma să redresați situația în bancă, să modificați contractele cu reprezentanții statului și să raportați Parlamentului. Mai mult ca atît, în acea perioadă urmau să fie efectuate și investigații de către CNA și alte instituții implicate. Nu faceți referire la o hotărîre de care idee nu aveți. Noi aici am votat-o unanim în Parlament pe 21 iunie 2013. A doua întrebare. E clar, răspunsuri nu sînt.

Domnul Igor Corman: Și de ce mai puneți întrebarea?

Domnul Iurie Muntean: Iarăși întrebare către Prim-ministru. Cineva, avînd în vedere că nu este, el cunoaște că pe data de 17 iulie 2013 a fost scrisă o scrisoare de către conducerea Agenției Proprietății Publice. A citit el sau nu personal textul acelei scrisori eliberate de respectiva Agenție și semnată de persoana care îndeplinește sau exercită mandatul de conducătorul acestei instituții. Scrisoare a fost adresată domnului viceministru al finanțelor Victor Barbăneagră, în care au fost formulate împuternicirile reprezentantului statului la adunarea acționarilor Băncii de Economii. Acum, eu concretizez întrebarea: poate să îmi confirme Prim-ministrul că această scrisoare, semnată de doamna Angela Susanu, vicedirectorul Agenției

56

Proprietății Publice, într-adevăr îl sancționa pe domnul Barbăneagră, pe lîngă celelalte, să realizeze refuzul oficial al statului de a participa la subscrierea la acțiunile emisiei suplimentare. L-a împuternicit pe Barbăneagră Angela Susanu prin acea scrisoare sau nu l-a împuternicit să renunțe la participarea în emisia suplimentară? Răspunsul, vă rog. Nu de la Barbăneagră, de la dumneavoastră, domnule ministru, căci răspundeți pentru Prim-ministru. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Cine răspunde la microfonul nr.1? (Rumoare în sală.)

Domnul Anatol Arapu: Da, într-adevăr, Ministerul Finanțelor a primit așa o scrisoare. Scrisoarea a fost remisă către Ministerul Finanțelor din numele comisiei care a avut… loc și a luat decizie. În baza acestei scrisori, a fost și împuternicirea pentru… Prim-ministrul a fost la curent, probabil, cu aceasta. Domnul Iurie Muntean: În baza cărei scrisori? Cărei scrisori?

Domnul Anatol Arapu: Care a fost remisă către Ministerul Finanțelor.

Domnul Iurie Muntean: Adică... (Rumoare în sală.) De cine a fost trimisă acea scrisoare?

Domnul Anatol Arapu: Agenția de…

Domnul Iurie Muntean: Agenția…

Domnul Anatol Arapu: Protecției…

Domnul Iurie Muntean: Cum, mai cum și mai cum…

Domnul Anatol Arapu: …Proprietății Publice.

57

Domnul Iurie Muntean: Așa. Slavă Domnului că v-au ajutat. Da, cu adevărat, scrisoarea era adresată reprezentantului statului Victor Barbăneagră și era semnată de conducerea respectivei Agenții. Însă, domnule ministru, și eu declar aceasta pentru întreaga țară, dumneavoastră mințiți, pentru că în acea scrisoare Barbăneagră nu era împuternicit de Agenție să voteze contra participării statului în emisia suplimentară de acțiuni. El și-a asumat răspunderea la indicația lui Filat, și noi știm de aceasta foarte bine, pe cont propriu și se știe de chestia aceasta. În scrisoarea respectivă nu este indicat că el are dreptul să voteze contra participării la emisia suplimentară de acțiuni. Deci, pur și simplu, ați înstrăinat banca gratis.

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule deputat, Dacă îmi permiteți, eu am să dau răspuns la această întrebarea. (Rumoare în sală.) Deci și am să vă aduc aminte un pic din istorie ce s-a întîmplat pe parcursul anilor. Da? Deci anul 2007 în Legea cu privire la privatizare… (rumoare în sală) a fost introdusă Banca de Economii. Deci voi ați fost acei care ați vrut să privatizați banca, deci nu Guvernul actual. Deci noi am pornit de la situația actuală care s-a creat, pentru a soluționa problema. Ceea ce ține de scrisoare și de învinuirile aduse de dumneavoastră, eu le am toate. Iată aici, în această mapă, Ministerul Economiei, Agenția Proprietății Publice, prin decizia comisiei, a împuternicit reprezentantul statului să participe la adunarea acționarilor, fără a vota sau neparticipănd la majorarea capitalului statutar al Băncii de Economii. Aceasta a fost soluția. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Ați pus două întrebări, domnule deputat. În 5 minute.

Domnul Iurie Muntean: Domnule Barbăneagră, Nu vă agravați situația, căci și așa e foarte gravă. Nu mințiți întregul Parlament și întregul popor.

Domnul Igor Corman: Ei bine, acestea de acum sînt calificative.

Domnul Iurie Muntean: În toate. O clipă. În toate.

58

Domnul Igor Corman: Vă rog, întrebări și nu sîntem noi procurori în sală, nici dumneavoastră nu sînteți procuror. Ați pus două întrebări. (Rumoare în sală.) Păi, dacă aveți de făcut o replică, dar fără… Vă spun că nu sînteți procuror și fără amenințări. Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean: Deci în toate procurile pe care le eliberează Agenția întotdeauna a fost așa și a fost conform legii, că reprezentantul statului se împuternicea concret să efectueze o acțiune sau alta în cadrul adunării. Adică, să voteze „pro” sau „contra” pentru o chestiune sau alta. În scrisoarea pe care dumneavoastră ați primit-o nu este indicat nimic. Dumneavoastră nu ați fost împuternicit să cedați o bancă de 73 de ani timp de 16 zile. Dumneavoastră, pur și simplu, ați furat banca de la popor, să știți de asta și vă agravați situația prin minciună.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Rediman: Спасибо. Меня вообще интересуют господа в ложе Правительства, подозреваемые общественностью на сегодня. Вы будете давать правдивые показания или так и будете ходить вокруг до около? Значит, согласно закону публичное имущество поручено Правительству. Здесь кто сегодня тянет за Лянкэ? Кто самый старший по званию?

Domnul Igor Corman: Care este întrebarea, stimate coleg?

Domnul Oleg Rediman: Кто самый старший по званию здесь министр? И здесь есть единственный член Правительства министр Арапу, который это постановление не читал или если читал, то не запомнил. Потому что в этом Постановлении №152 нет ни одного слова относительно варианта 1, 2, 3, aici сказано: Va identifica soluții pentru depășirea situației legate de capitalizarea Băncii. De capitalizarea. Care capitalizare noi acum avem? Care capitalizare? Мы только вышли на границу лицензии, и то потеряв серьезное влияние в банке и на финансовом рынке. Дальше. Здесь господин Барбэнягрэ, претендующий на то, что он заместитель министра пока еще, говорит о каких-то решениях по

59

приватизации. Приватизацию за дежяба не делается, приватизация делается за деньги. Unde-s banii de la privatizare?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1, vă rog, să răspundeți la întrebare.

Domnul Dumitru Godoroja: Mult stimate domnule deputat, Articolul 2 din Hotărîrea Parlamentului nr.152: luînd în considerație recomandările Comisiei de anchetă, în termen de trei zile, va identifica soluții pentru… în termen de 60 de zile va identifica soluții pentru depășirea situației ilegale de capitalizare a Băncii de Economii. Luînd în considerație recomandările Comisiei de anchetă. Vă rog frumos citiți…

Domnul Oleg Reidman: Вот именно.

Domnul Dumitru Godoroja: …și o să vedeți că aceste propuneri au parvenit de la hotărîrea de Guvern.

Domnul Oleg Reidman: Вот, очень хорошо. Отсюда вопрос мой второй. Самый старший по званию здесь, в этой ложе, пусть мне скажет: как было организовано исполнение в Правительстве постановления №152? А именно, cînd și ce hotărîre de Guvern a adoptat executivul întru realizarea Hotărîrii Parlamentului nr.152? În sarcina cui concret au fost puse spre realizare obligațiunile prevăzute în articolul 2 al Hotărîrii Parlamentului nr.152? Cum a fost organizat controlul în Guvern privind executarea dispozițiilor privind această hotărîre a Parlamentului? Care este cauza neîndeplinirii de către Guvern a nici unei din aceste sarcini pînă în prezent? Cine personal a fost numit drept responsabil pentru control și înfăptuirea acestor sarcini? Și a fost, oare, în realitate pusă de către Prim-ministru această sarcină pentru elaborarea proiectelor acestor acte legislative în responsabilitatea personală a cuiva?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului nr.152 din 21 iulie, a avut loc, în baza propunerilor expuse de Comisia de anchetă, și hotărîrea Parlamentului… Permiteți-mi să… (Vorbește cineva din sală.) Da, da. În baza aceste hotărîrii, Comisia pentru privatizarea patrimoniului statului… (Vorbește cineva din sală.) Guvernul are organe care, la rîndul său, execută hotărîrile Parlamentului. Guvernul nu este un abstract, are agenții, ministere și departamente.

60

În acest caz, agenția… (Vorbește cineva din sală.) Există decizia comisiei, pe care pot să v-o arăt. Această decizie a comisiei a fost… (Vorbește cineva din sală.) Aceasta a fost decizia comisiei care răspunde de acest sector.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Господин министр финансов сейчас публично подтвердил, что никакого правительственного акта во исполнение Постановления №152 не существует. Это означает, что Правительство как и все эти четыре года наплевало на Парламент и крутит им, как хвостам виляет собака. Это я уже четвертый раз говорю в этом зале. Это означает, что Правительcтво недисциплинированное, не предполагает что Legislativul este organ suprem în țară. И это Правительство заслуживает быть отставленным. (Rumoare în sală. Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Dumitru Godoroja: Mult stimate domnule deputat, Guvernul Republicii Moldova a întreprins acțiuni și vreau să vă răspund la întrebare, dacă doriți. În baza Hotărîrii de Guvern nr.919 este creată Comisia pentru concursuri investiționale, în baza Hotărîrii nr.414 sînt date aceste atribuții. Vă rog frumos să luați act de ele.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul : Уважаемые члены Правительства, Проверялись ли документы той компании, которая выиграла тендер по эксплуатации аэропорта кишиневского? И имеет ли она право заниматься автоперевозками?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Tudor Copaci: Da, într-adevăr, în primul rînd, întreprinderile solicitate și invitate să participe la concurs, inclusiv această companie, despre care vorbiți, care a fost cîștigătorul, în primul rînd, ele au fost solicitate… care să corespundă criteriilor și obiectivelor generale din Hotărîrea de Guvern nr.321. Capitalul social să fie de 30

61 de milioane, să aibă experiență corespunzătoare în domeniul concesionării aeroportuare și multe alte elemente. De aceea, compania cîștigătoare, care a cîștigat, aceasta este concesionarul sau este Asociația „Avia Invest”, ea are atît experiență în serviciile aeroportuare, experiență în concesiune, precum și o putere solidă financiară. Aș vrea să vă spun că Asociația „Avia Invest”… fondatorii săi au un rulaj total, să zicem capital propriu de 200 milioane euro, au vînzări în jurul la 150 milioane euro, profitul lor net pe anul 2012 este de 30 de milioane euro. Deci corespund tuturor condițiilor și criteriilor stipulate în caietul de sarcini, stipulate în hotărîrea de Guvern, deci ei sînt absolut eligibili.

Domnul Petru Vlah: Mulțumesc. Вот еще один вопрос. Пожалуйста, не садитесь. Чтобы мы не ругались из-за кишиневского аэропорта, я Вам предлагаю чтобы Вы рассмотрели вопрос и сдали в аренду Чадыр-Лунгский аэропорт, а то руководство автономии его отдаст за один доллар, намного дешевле. И просьба предложить этой компании, чтобы она также взяала в аренду за один доллар Чадыр-Лунгский аэропорт.

Domnul Tudor Copaci: Deci conform Legii cu privire la…

Domnul Petru Vlah: Секундочку еще. Также чтобы Чадыр-Лунгская… была снята с продажи, мы Вам предлагаем Чадыр-Лунгский аэропорт. Спасибо.

Domnul Tudor Copaci: Deci, conform Legii cu privire la parteneriatul public privat, autoritatea publică centrală sau autoritatea publică locală este în drept cu activele sale, conform acestei legi, să le dea în arendă, să le dispună concesionării. De aceea, proprietarul acestui aeroport urmează procedurile legale, conform Legii cu privire la parteneriatul public privat, să inițieze acest parteneriat public privat, să aprobe la Consiliul local sau, dacă nu știu cine este proprietar, toate procedurile legale. De aceea, e binevenit. Dar investitorului sau concesionarului care… vom veni cu așa propunere, ca să dezvolte și acest aeroport.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul : Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte,

62

Stimați colegi, Cu adevărat, noi am fost martori atunci cînd la guvernarea comunistă, ei sînt specialiști și maeștri mari în a fura bănci... Fiindcă dacă nu se întîmpla cu furtul comuniștilor, al Băncii „Investprivatbank”, care a pus pe seama Băncii de Economii toate acele neajunsuri financiare, eu cred că, astăzi, noi nu discutam. Dar atunci dînșii nu au dorit și nici nu au avut în vedere ca să spună cetățenilor cine sînt hoții în țara aceasta, decît ei. Sînt comuniștii care, practic, nu au făcut atunci acele interpelări, să facă acele dezbateri publice, fiindcă dînșii au mințit o țară întreagă.

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, Întrebările, da.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Și acum am o întrebare…

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4. Vă rog întrebări, lăsați pentru cuvîntări la urmă.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Ei, lumea trebuie să cunoască și lucrurile acestea. Am o întrebare către Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei. Domnule guvernator, Spuneți-mi, vă rog, ce se întîmplă cu depozitele persoanelor fizice de la Banca de Economii? Fiindcă noi spunem că furăm, inducem în eroare toți cetățenii Republicii Moldova. Spuneți-mi: ce se întîmplă cu depozitele cetățenilor simpli ai Republicii Moldova?

Domnul Dorin Drăguțanu: Stimate domnule deputat, Din cîte știți, în lunile februarie și martie anul acesta, în urma mediatizării excesive și uneori nedrepte a Băncii de Economii, Banca a suferit din cauza retragerilor masive a depozitelor. În luna februarie și două săptămîni din luna martie Banca a pierdut un miliard de lei depozite persoane fizice, dintre care aproape jumătate au fost depozite retrase înainte de termen, la care populația și-a pierdut dobînzile, pentru că nu aveau dreptul la dobînzi. Ulterior, în luna aprilie, situația s-a calmat, iar începînd cu luna mai încrederea populației în Banca de Economii a început să se îmbunătățească, astfel încît din luna mai pînă la sfîrșitul lunii septembrie depozitele persoanelor fizice au crescut cu circa 480 milioane lei, aproximativ 17 la sută. Prin urmare, ceea ce spuneam eu întotdeauna, dacă există o problemă la o instituție financiară, ea trebuie discutată rațional și la calm, pentru a nu crea probleme suplimentare, agitînd publicul larg.

63

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Da. Și a doua întrebare. Domnule Guvernator, Noi cunoaștem și cunoaște o țară că toate instituțiile bancare, ca atare, sînt profitabile în această țară, fiindcă acolo sînt salarii bune. Dar vreau să vă întreb: de ce banca nu generează… Banca de Economii nu generează profituri mai mari?

Domnul Dorin Drăguțanu: În primele 8 luni ale acestui an, Banca de Economii a generat un profit de circa 17 milioane lei, ceea ce reprezintă aproximativ doi la sută din profitul pe întregul sistem bancar, Banca avînd o cotă de piață pe active de 10 la sută. Și cauza cea mai mare este că, din vara anului trecut, Banca de Economii nu participă activ la creditarea clienților săi. Mai mult decît atît, portofoliul de credite ale Băncii de Economii de la începutul anului a scăzut cu 840 milioane lei și cota de piață a Băncii de Economii în creditele acordate a scăzut de la circa treisprezece, doisprezece la sută în anul 2010 la 4,6 la sută în luna septembrie. Prin urmare, dacă banca nu creditează, ea nu poate genera venituri din dobînzi și profituri. Iar banca nu a creditat toată această perioadă, pentru că nu a avut la dispoziție capital pe termen lung. Banca era decapitalizată. Lichidă, dar decapitalizată. Și o bancă decapitalizată, avînd în vedere principiile de prudență, păstra lichiditatea pentru a-și onora obligațiile curente și nu acorda credite. Ceea ce așteptăm noi acum este că, în urma acestei majorări de capital și a modificării structurii acționarilor la bancă, și creșterea capitalului normativ total cu circa 980 milioane lei, 980 milioane lei va fi suma disponibilă pentru Banca de Economii de a relua creditarea prudentă și calitativă și de a începe a genera profituri mai mari decît raportează anul curent sau, și mai rău, anul trecut a raportat pierderi.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Da. Mulțumesc. Și aceeași întrebare aș dori să aud de la domnul ministru al finanțelor, exact care este poziția instituției menționate.

Domnul Anatol Arapu: Mulțumesc, domnule deputat. După cum a raportat domnul Guvernator, astăzi banca este pe profit și este lichidă în rezultatul acelor infuzii de capital făcut de acționarii minoritari.

64

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul : Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Din păcate, putem să constatăm, pe parcursul mai multor ani, ultimii 10 – 15 ani și chiar și din rapoartele demnitarilor de stat, care au fost astăzi în Parlament, că activele statului pe parcursul a mai multor ani de zile sînt gestionate prost. Aceasta este o realitate și de aceea țările civilizate, cu o economie avansată, au parcurs procesul acesta de privatizare într-un tempou mai mare. Dorim și noi să petrecem, ca să nu avem audierile acestea în continuare în Republica Moldova, constatînd în fapt că banca a avut un preț și nu s-a vîndut în anii 2005 – 2007, cînd trebuia să aibă țara bugetul cel puțin vreo 200 milioane de euro. Pe urmă a venit „Investprivatbank”-ul. Și, domnule Guvernator, Am o întrebare față de dumneavoastră. Noi în Parlament, aici, cu „Investprivatbank"-ul, odată am dat 600 de milioane, 400, mă scuzați, 400 de milioane. Am emis hîrtii de valoare, ne-am luat obligațiuni asupra statului. Acum se vorbește numai de un miliard, dar noi uităm și de banii aceștia – 400 de milioane. Cum se gestionează aceste active? Că Ministerul Finanțelor, a venit Guvernul cu o propunere ca să mai facem noi o emisie de 200 de milioane, care nu era rațională, după noi, și nu am adoptat-o. Așa-i, domnule Barbăneagră? De aceea, după noi, pașii care au fost întreprinși nu au fost cei mai fericiți și cei mai… unii buni. Că vă spun că 7 – 8 ani în urmă luam 200 de milioane de euro pentru această bancă. A fost un pas strict necesar de a salva nu numai activul statului, dar și sistemul în general bancar. Mă interesează, astăzi, acele 400 de milioane, activele de la „Investprivatbank”, care sînt în gestiunea nu știu a cui și nu știu cum, cum ele se valorifică? Fiindcă ele pot să genereze iarăși niște probleme la buget.

Domnul Dorin Drăguțanu: Domnule deputat, Vă mulțumesc. Lichidarea „Investprivatbank” este efectuată de lichidatorul numit de Banca Națională și sub controlul Băncii Naționale. Lichidarea, procesul de lichidare este anevoios. Lichidatorul și echipa sa este înglodat în o multitudine de procese judiciare prin care debitorii, rău-platnicii încearcă să se eschiveze de la plata datoriilor.

65

Și cum am anunțat atunci, există un risc destul de mare, că din suma inițială de 430 milioane de lei, care au fost răscumpărate datoriile „Investprivatbank” de la Banca de Economii, o parte foarte mare nu va fi recuperată dacă nu se va… hai să spunem, nu vor avea rezultate pozitive acele procese judiciare, multe care sînt în instanțele de judecată. Deci o mare parte din acea sumă este sub risc de pierdere. Eu vă spun deschis așa cum sînt.

Domnul Valeriu Guma: Adică, dumneavoastră încă o dată confirmați că și acele 600, 400 de milioane, practic, au fost niște emisii din partea statului, din partea bugetului, o încărcătură suplimentară care noi nu știm cum se va finaliza, căci e un proces destul de complicat juridic și noi îl înțelegem. Adică, faptul că nu se fac lucruri la timp, nu se privatizează la timp, acesta este un viciu al economiei Republicii Moldova. Și noi trebuie să salutăm, după mine. Și a doua întrebare, față de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Finanțelor, nu știu, patrimoniul statului care generează… Toți spun că noi nu știu cum și nu știu ce am privatizat Aeroportul Chișinău. După mine, privatizarea și cesiunea sînt două lucruri diametral opuse. Patrimoniul statului, într-un caz, nu se înstrăinează, se aduc bani, investiții și aici mă interesează, colegul din Găgăuzia a dat… de Ceadîr-Lunga, o întrebare, undeva ca același sens. Mă interesează… avem Aeroportul Bălți, avem Aeroportul Cahul, știm foarte bine că acolo astăzi este, să spunem așa, o stînă de oi, pasc vacile acolo. Noi, ce, și la Chișinău trebuia să ajungem la situația aceasta cînd nu sînt investiții ș. a. m. d., da? Cînd dumneavoastră luați măsuri foarte bune… care ați luat pentru Aeroportul Chișinău și cu celălalt patrimoniu al statului. Ce program aveți, cînd rezolvați problemele, cum atrageți investițiile?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Vladimir Cebotari: Mulțumesc, domnule deputat. În privința privatizării. Aeroportul Internațional Chișinău nu a fost privatizat, a fost transmis în concesiune. Aceasta înseamnă în administrare pentru obținerea fructurilor și pentru îmbunătățire... Activele acestei întreprinderi… Urmează a fi efectuate investiții, după cum am menționat, în valoare de 244,2 milioane de euro, care se transformă în fructe, adică în îmbunătățiri, în piste noi, în terminale noi și așa… parcări supraetajate care, din momentul formării ca bunuri, devin proprietate a statului. Adică, prin acest contract, statul nu are decît să își înmulțească și să își modernizeze infrastructura aeroportuară în partea Chișinăului.

66

Ce ține de aeroporturile Cahul sau Bălți, acestea, astăzi, sînt inoperabile, deoarece pistele nu mai corespund cerințelor de certificare, ele nu dispun de facilitățile necesare pentru operațiunile internaționale, în special internaționale. Mai pot primi ocazional cîte un zbor privat cu aeronave micuțe, dar deja doar Cahulul. De fapt, nici Cahulul, că și-a pierdut certificatul de operator. Cît ține despre programe de… (Rumoare în sală.) Cît ține despre programele de deetatizare a acestor aeroporturi, sînt efectuate la moment niște studii și niște discuții cu niște potențiali investitori. Dar nu s-a avansat foarte mult din cauza lipsei de interes pentru infrastructură foarte proastă.

Domnul Valeriu Guma: Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: Eu vreau să pun această întrebare domnului Leancă sau celui care îl reprezintă, nu știu cui anume. Deci, în momentul în care Guvernul a decis să purceadă pe calea recapitalizării Băncii de Economii, pe calea emisiunii suplimentare de acțiuni, de ce ați folosit metoda de emisiune închisă de acțiuni și anume la prețul nominal, la prețul de 5 lei? De ce, știind că prețul de piață a acțiunilor este unul de trei ori, cel puțin, mai mare decît cel nominal, Guvernul nu a purces la procedura de reevaluare a acestor acțiuni, plasînd pe piață acțiuni mai scumpe? De ce nu ați purces la o emisiune publică, deschisă a acțiunilor și nu ați invitat la acest concurs mai mulți potențiali acționari, care ar fi adus mai mulți bani bugetului? De ce ați ales calea cea mai păguboasă, și nu doar în opinia mea, dar în opinia multor experți, și ați ratat sume de sute de milioane de lei la buget și, respectiv, la Banca de Economii?

Domnul Anatol Arapu: Stimată doamnă deputat, În primul rînd, oferta de variante pentru soluționarea problemei Băncii a fost decisă aici prin hotărîrea Parlamentului. Una dintre variante…

Doamna Oxana Domenti: Dumneavoastră mințiți acest lucru.

Domnul Anatol Arapu: Permiteți-mi să explic tot.

Doamna Oxana Domeni: Unde scrie concret că trebuie să faceți recapitalizarea Băncii prin emisiune închisă?

67

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Ați pus, vă rog să aveți un pic de răbdare, să aveți răspunsul și pe urmă interveniți iarăși.

Domnul Anatol Arapu: Prima întrebare care a fost… Prima întrebare de la primul deputat la începutul sesiunii noastre a fost exact acest subiect. Și Guvernul, prin intermediul comisiei, a solicitat utilizarea anume a acestei variante, pentru a evita cheltuiala din bugetul de stat a un miliard de lei. (Rumoare în sală.) Именно об этом и спрашиваю. (Rumoare în sală.) Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: Domnule ministru, Statul a decis să nu participe la această emisiune suplimentară de acțiuni, dar de ce nu ați invitat alți acționari? De ce ați ratat încasarea mai multor bani să vină la bugetul Băncii de Economii? Și, concret, spuneți-mi punctul concret din document, la care vă referiți, și unde scrie că Guvernul trebuie să purceadă anume la calea de emisiune închisă de acțiuni la prețul valorii nominale de 5 lei?

Domnul Anatol Arapu: Vă citesc exact din decizia comisiei, da, din hotărîrea Parlamentului, exact. Recomandări. Trei variante teoretic posibile de depășire a situației insuficienței de capital la Banca de Economii și anume: naționalizarea băncii, cedarea controlului unui investitor privat cu menținerea de către stat a pachetului de blocaj și majorarea de capital din contul statului. Neavînd surse din contul statului, imposibilă fiind varianta de naționalizare, a fost aleasă varianta nr.2. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: Eu, ce, trebuie să ascult poveștile acestea? Pentru că…

Domnul Igor Corman: Ei, noi toți ascultăm poveștile…

Doamna Oxana Domenti: …dumnealui nu se referă la ceea ce…

68

Domnul Igor Corman: …unora, altora. Asta e. Ați pus întrebarea, ați avut răspunsul, nu sînteți de acord. Vreți să mai adăugați ceva? Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Președinte, Permanent îmi închideți microfonul. Eu încep să formulez gîndul și nu pot să îl finalizez, pentru că îmi închideți microfonul. Nicăieri nu scrie că dumneavoastră a trebuit să vindeți aceste acțiuni la prețul de 5 lei și dumneavoastră, special… Guvernul a ales această cale păguboasă pentru buget și pentru Banca de Economii. Și a doua întrebare pentru Guvernatorul Băncii Naționale. Deci, în ultimul timp, în sistemul bancar au loc transformări serioase în structura proprietății în procesul de consolidare, dar și se zvonește în procesul de afiliere. Dumneavoastră, în calitate de Guvernator al Băncii Naționale, structura pe care o conduceți monitorizează rulajele interbancare, creditele interbancare, destinația și utilizarea acestor credite? Și ce procese, la părerea dumneavoastră, necesită o atenție mai mare din partea Băncii Naționale a Moldovei și, respectiv, o reglementare suplimentară, pentru a evita o posibilă perturbare și distorsionare a pieței bancare? Mulțumesc.

Domnul Dorin Drăguțanu: Mulțumesc, stimată doamnă deputat. Reglementările în vigoare de supraveghere, pentru moment, satisfac necesitățile de supraveghere a sistemului bancar. Noi urmărim atît lunar, cît și operativ informația și evoluția situațiilor financiare din sistemul bancar. Desigur, există o problemă mare cu transparența acționarilor și unele dificultăți cu care se confruntă în prezent Banca Națională de a aplica Legea instituțiilor financiare în acest sens. Dar în ceea ce privește plasamentele, care există, interbancare, ele au fost și în trecut, sînt și în prezent. Sînt bănci care se împrumută pe piața interbancară, sînt bănci care oferă bani pe piața interbancară. Noi urmărim cu atenție acumularea acestor solduri de plasamente și în cazul în care anumite bănci se apropie de anumite limite riscante, noi intrăm, la început, în dialog, iar apoi pe măsuri speciale pentru remedierea situației.

Doamna Oxana Domenti: Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi din sectorul nr.1, Dacă nu vă supărați, am o întrebare, dar de ce ați venit dumneavoastră cu megafoanele acestea iarăși? (Rumoare în sală.) Microfonul nr.5.

69

Domnul Anatolie Arhire: Mulțumesc, domnule Președinte. Două întrebări. Întrucît domnul Procuror General nu este prezent, astăzi, în sală, eu, totuși, o să adresez o întrebare. Domnule Procuror General, La ce etapă se află ancheta inițiată împotriva fostului președinte al Băncii de Economii domnul Gacikevici? Și a doua întrebare domnului viceministru, domnului Cibotaru. Rog să îmi răspundeți: ce se întîmplă cu sumele acumulate de 9 euro de pasager la Aeroportul Internațional Chișinău, care se acumulează după 2008? Chiar dacă proiectul de colaborare cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a încetat, nu ați avut o continuitate în acest sens cu această Bancă credibilă sau cu un alt finanțator internațional la fel de credibil.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Tudor Copaci: Dacă îmi permiteți. Stimate domnule deputat, Referitor la acești 9 euro. Aceasta este taxa de încasare pentru pasageri la plecare. Deci această taxă, din 2008, se acumulează pe un cont special pentru restituirea banilor BERD-lui, creditului de la BERD. La momentul actual, noi avem împrumutați de la BERD în jur la 10 milioane euro, care au fost cheltuiți pentru procurarea utilajelor pentru Aeroportul Internațional Chișinău, și acești bani… urmează să fie rambursate aceste credite și dobînzile corespunzătoare pe creditul BERD. Deci ei sînt acumulați pe un cont special și noi nu avem dreptul la momentul actual, numai cu acordul BERD-lui, să le cheltuim. Deci și ele vor fi deja rambursate.

Domnul Anatolie Arhire: Ne puteți numi care este soldul acumulării acestei sume de 9 euro de pasager la ora actuală?

Domnul Tudor Copaci: Deci nu am date precise, dar știu precis că este echivalentul creditului pe care îl avem la BERD și al tuturor sumelor aferente: dobînda pentru retragerea banilor, dobînda pentru utilizarea acestor bani europeni, dar este o sumă echivalentă.

Domnul Anatolie Arhire: Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

70

Domnul : Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Stimați colegi, Audiind rapoartele reprezentanților Guvernului și ale altor instituții, dar și întrebările colegilor de la guvernare, mi-a venit o idee să exclamăm poate în cor așa, toți împreună: nu-i așa, cetățenii Republicii Moldova, că sînteți mult mai fericiți fără Banca de Economii și Aeroportul Internațional Chișinău? Deoarece cam aceasta încearcă să ne inducă și raportorii, dar și unii colegi din Coaliția Proeuropeană. Eu am o întrebare către Guvernatorul Băncii Naționale. De fapt, două, dar la una poate să nu îmi răspundă. Dacă nu planifică Banca Națională emiterea unei monede comemorative în valoare de 5 lei? Ca să sărbătorim cu toții victoria asupra proprietății publice. Dar întrebarea serioasă este: în luna mai, Banca Mondială a avut o misiune tehnică de asistență tehnică, care urma împreună cu managementul Băncii de Economii să elaboreze soluții pentru îmbunătățirea situației Băncii de Economii. Conform poziției acestei misiuni, care a fost adusă la cunoștința și a dumneavoastră, dar și a ministrului finanțelor, misiunea de asistență tehnică nu a avut acces la discuțiile cu managementul Băncii de Economii din considerentul reticenței conducerii Băncii față de această misiune. Care au fost acțiunile întreprinse de Banca Națională pentru a… pentru că a fost un paradox, misiunea tehnică a fost chemată să ajute banca, banca a închis ușile în fața acestei misiuni tehnice a Băncii Mondiale. Ori eu greșesc, domnule Guvernator?

Domnul Dorin Drăguțanu: Domnule deputat, Dumneavoastră nu greșiți. Ați făcut o mică greșeală, întrebarea nu ar trebui să fie adresată mie. Banca Națională nu gestionează Banca de Economii… (Rumoare în sală.) Banca Mondială.

Domnul Mihai Godea: Eu înțeleg.

Domnul Dorin Drăguțanu: Banca nu…

Domnul Mihai Godea: Dar ați fost informați și dumneavoastră…

Domnul Dorin Drăguțanu: Corect.

71

Domnul Mihai Godea: …și ca regulator pe piață.

Domnul Dorin Drăguțanu: Eu am fost informat. Am fost informat și noi am așteptat rezultatele acestui raport.

Domnul Mihai Godea: Nu e nici o problemă, poate ministrul finanțelor răspunde în cazul acesta.

Domnul Dorin Drăguțanu: Într-adevăr, acolo a fost o problemă de acces la informație, dar aceasta mai mult ține de gestiunea Băncii de Economii și nu de supravegherea din partea Băncii Naționale.

Domnul Mihai Godea: Am înțeles. Și acum o întrebare către domnul ministru Arapu. Domnule ministru, Deși sînteți de scurt timp în funcție, dar este o situație foarte interesantă. Ministrul precedent Negruță a luptat pentru recapitalizarea băncii și aceasta se vede și din corespondența Ministerului Finanțelor cu Guvernul și cu alte instituții. Și Ministerul Finanțelor a fost principalul promotor al ideii recapitalizării băncii, exact cum a recomandat Fondul Monetar Internațional, consolidarea managementului și privatizarea transparentă a Băncii de Economii. De ce s-a renunțat la recomandările FMI-ului în favoarea unei tranzacții destul de dubioase, pe care ați realizat-o prin reprezentanții statului în Consiliul băncii și alte instituții care au raportat astăzi.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Eu nu sînt la curent cu poziția fostului ministru. Eu știu că comisiile care au lucrat atît la Guvern, cît și aici, în Parlament, au luat deciziile pe care reprezentanții Ministerului Finanțelor le-au executat. Mulțumesc.

Domnul Mihai Godea: Și recomandările Fondului Monetar?

Domnul Anatol Arapu: Recomandările Fondului Monetar. Vreau să vă spun că ele și acum există și Guvernul, cu partea pe care o are în acționariatul băncii, de comun acord cu Banca Națională, va organiza o analiză profundă a situației, a situației de la bancă și va elabora un plan de măsuri pentru redresarea situației băncii. Aceasta este în interesul atît al Guvernului, cît și al acționarului care are același nivel practic de participație în bancă ca și Guvernul.

72

Orice investiție în orice bancă necesită să fie sănătoasă, să producă profituri și este în interesul tuturor acționarilor băncii. Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Nu uitați să îl invitați și pe Mitropolitul Vladimir să facă parastasul băncii în cazul acesta.

Domnul Tudor Copaci: Stimate, eu… Stimate domnule deputat, Eu am participat la toate discuțiile cu Fondul Monetar Internațional. Da, într- adevăr, Fondul Monetar Internațional în 2009, în 2007, 2008, cînd era creștere economică și pe plan internațional, solicita și insista asupra privatizării Băncii de Economii. Dar ultimele misiuni ale Fondului Monetar Internațional din 2009, 2010, prima, unica soluție și unica problemă care ne-a atenționat aceasta este capitalizarea… băncii. Și, totodată, noi am solicitat consultantul nostru internațional, care este viziunea consultantului referitor la privatizarea Băncii de Economii și în 2011 sau în 2012 ne-a recomandat să capitalizăm banca, deoarece situația pe piața internațională este în defavoarea Guvernului pentru privatizarea Băncii de Economii, ceea ce s-a întîmplat cu multe bănci din Uniunea Europeană. Deci aceasta este viziunea reală a Fondului Monetar Internațional.

Domnul Mihai Godea: Domnule Copaci, Viziunea reală a Fondului Monetar a fost expusă de misiune din luna iunie și nu induceți Parlamentul în eroare. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Bannicov: Спасибо. У меня вопрос к Правительству, просто я не знаю, кому задавать его. Нет председателя Правительства. Из членов Правительства только министр финансов. Кто будет отвечать на вопросы, на мои? (Rumoare în sală.) Все будут вместе отвечать, да? Понятно. Хорошо. Тогда у меня такой вопрос: почему Правительство в прямом противоречии со статьей 9 пункт 1 закона номер 25 от 22.02.2008 года о кодексе поведения госслужащего оперативно не изучилo обстоятельства и не

73

дало соответствующие оценки преднамеренному обесцениванию госимущества – пакет акций 56,13% от уставного капитала в этом банке. То есть, упала стоимость на один и три миллиарда лея. С полутора миллиардов леев в 2010 в октябре месяце до 190 леев, 190 миллионов леев в январе 2013 года. Был акт Счетной палаты, даже два акта Счетной палаты, был, было два акта проверки Национального банка и пять, вот даже губернатор Банка национального подсказывает, что пять актов Счетной палаты. Почему Правительство за три года не предприняло никаких мер хотя бы остановить этот процесс?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, În primul rînd, Guvernul a încercat, prin intermediul pachetului de acțiuni care nu are să schimbe conducerea băncii. După cum știți dumneavoastră mai bine decît mine, nu a reușit. Legislația nu a permis de a schimba președintele băncii și el și-a realizat mandatul pe deplin. Asta-i una. A doua. Situația băncii în acei ani pînă în 2012 a fost, a lucrat și pe profit, dar portofoliul, într-adevăr, s-a înrăutățit. Portofoliul băncii de la creditele neperformante. Anume creditele neperformante au adus la aceea că, normal, atunci cînd ai o bancă cu portofoliul 50 la sută credite neperformante îți scade și valoarea activelor. Adică, prețul pe piață al acestor… al acestei bănci. Poți să încerci orișice metodă de a ridica prețul atît timp cît organismul e sănătos, el costă bani. Cît el e bolnav, el nu costă nimic. Prin urmare, deciziile care au fost și analiza situației băncii de la începutul acestui an care a avut loc atît în Parlament, cît și în Guvern, s-a găsit această soluție, poate nu este cea mai fericită, dar nu se utilizează bani de la stat, banca este capitalizată, are capital de un miliard. Prin intermediul acestui credit de 600 de milioane și toate instrumentele care au fost numite, ea este foarte bine capitalizată, poate performa și concura pe piața bancară cu orice alte bănci, fiind, îndeplinind toate criteriile și cerințele Băncii Naționale. Adică creditarea, activitatea ei de bază. Din urma acestei activități va genera profitul necesar și, corespunzător, o instituție, o întreprindere profitabilă, îi va crește și prețul acțiunilor. Piața dictează prețul acțiunilor, nu guvernele. Vă mulțumesc.

Domnul Alexandr Bannicov: Я не согласен с вами абсолютно, потому что все эти действия, которые были предприняты, они были предприняты только после того, как Парламент вмешался в ситуацию Банка де Экономий.

74

Что касается первого ответа, который Вы сказали в отношении руководства Банка де Экономий – что законодательство не позволило снять руководителя Банка де Экономий – это неправда, потому что решение было только первой инстанции. Второй инстанции, третей инстанции вы даже не подавали. То есть никто не подавал на опротестование решения первой инстанции. Если было бы такое желание, дошли бы до Высшей судебной палаты и поддали бы, даже после решения Высшей судебной палаты падали бы еще на ревизию. Никто этого не предпринял. После того как вернули руководителя Национального банка, извините пожалуйста, руководителя Банка де Экономий на место, да, ему еще расширили его полномочия. Так что ничего Правительство в этом ключе не сделало. Второй вопрос. Опять Правительству. По каким причинам Правительство проигнорировало возможность с минимальными затратами, всего в 30 миллионов леев, довести свою долю с 56,13% до 68%, Потому что в январе месяце этого года 11,7% акций были выставлены на продажу на Фондовой Бирже. Всего 30 миллионов необходимо было денег, хотя Правительство практически в это же самое время выделило 200 миллионов на увеличение уставного капитала. Почему Правительство не выкупило эти 11,7% и получило бы 68%? Тогда уже никто ничего не мог бы делать.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Anatol Arapu: Stimate domnule deputat, Nu este atît de important, la o bancă, cît deții în capitalul statutar. Banca avea probleme de lichiditate.

Domnul Alexandr Bannicov: Спасибо за ответ.

Domnul Anatol Arapu: Banca avea probleme de lichiditate și numai capitalizarea băncii, prin intermediul împrumutului de la acționarii noi a adus la însănătoșirea băncii. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Doamna Violeta Ivanov: (Violeta Ivanov, Fracțiunea PCRM) Am două întrebări către domnul Drăguțanu.

75

Domnule Drăguțanu, Vă rog. Deci prima întrebare. Spuneți, vă rog, de ce Banca Națională nu a aplicat prevederile Legii cu privire la Banca Națională, mă refer la articolul 44, în vederea prevenirii reducerii, în proporții periculoase, a capitalului normativ propriu al Băncii de Economii de la 828 milioane lei, în primăvara anului 2010, pînă la 128 milioane lei, în decembrie 2012, și nu a fost formată din timp o comisie de supraveghere specială a activității acestei bănci, așa cum prevede Legea instituțiilor financiare?

Domnul Dorin Drăguțanu: Stimată doamnă deputat, Noi, în ultimii 3 ani de zile, supraveghem foarte îndeaproape activitatea Băncii de Economii.

Doamna Violeta Ivanov: Minus 700 milioane.

Domnul Dorin Drăguțanu: Doi. Atunci cînd a fost discuția în Parlament, în primăvara anului acesta, eu cred că, am explicat foarte clar și dacă o să ridicați stenograma de o oră, în care am vorbit eu, despre problemele care au existat la Banca de Economii în acordarea de credite masive, într-o perioadă scurtă de timp... Și atunci, dumneavoastră țineți minte despre toamna anului 2010, cînd s-au acordat credite de 480 – 490 de milioane de lei, practic în cîteva zile? Noi nu stăm în spatele conducerii unei bănci și nu semnăm documente de creditare. În toată această perioadă, noi am finalizat și am furnizat 5 rapoarte de inspecție, cu identificarea problemelor, a denumirilor companiilor cu credite problematice și cu indicarea riscurilor care pot fi în timp. Mai departe, s-a discutat, tot la acea ședință a Parlamentului, care au fost discuțiile și reacțiile conducerii și acționarilor Băncii de Economii. Din punctul nostru de vedere, faptul că s-a înrăutățit calitatea portofoliului de credite și au fost raportate, și nu au fost ascunse creditele neperformante, și au fost scoase la iveală problemele care sînt, anume ca rezultatul controlului nostru…

Doamna Violeta Ivanov: Domnule Guvernator, Minus 700 de milioane. Dar eu trec la a doua întrebare, în contextul celor ce ați spus dumneavoastră acum. De ce în situația de reducere dramatică a tuturor indicilor economici a… băncii (mă refer aici la creșterea ponderii creditelor neperformante, de la 9,5% în 2009, 31,9% – 2011, pînă la 62,5% în decembrie 2012) și apropierii, din această cauză, de faliment a Băncii de Economii, ceea ce dumneavoastră public ați recunoscut deja, Banca Națională nu întreprinde absolut nimic?

76

Avînd pîrghiile legale în mînă, avînd Legea instituțiilor financiare (articolul 37), în baza căreia dumneavoastră urma să numiți administrator special pentru supravegherea acestor chestiuni, intenționat nu ați făcut nimic?

Domnul Dorin Drăguțanu: Doamnă deputat, Ca să anunți administrator special, trebuie să ai ce administra. Banca de Economii are probleme de capital. Numirea administratorului special nu aduce capital. Prin urmare…

Doamna Violeta Ivanov: Înseamnă că dumneavoastră ați supravegheat cum se duce tot la faliment?

Domnul Dorin Drăguțanu: Prin urmare, aplicarea măsurilor de remediere și a Legii instituțiilor financiare nu se face automat, ca în cîmp, plus, minus, și așa mai departe, la kg, la litru. Lucrurile sînt foarte fine. Noi urmărim care sînt evoluțiile, raportăm care este situația. Faptul că se discută despre Banca de Economii, astăzi…

Doamna Violeta Ivanov: Mulțumesc.

Domnul Dorin Drăguțanu: …iarăși e larg și arată că supravegherea scoate în evidență problemele, dar Banca Națională nu gestionează băncile.

Doamna Violeta Ivanov: Dumneavoastră ați urmărit tacit și ați văzut că banca falimentează și nu ați întreprins nici o măsură.

Domnul Dorin Drăguțanu: Doamnă deputat,

Doamna Violeta Ivanov: Mulțumesc.

Domnul Dorin Drăguțanu: Noi am avut 5 rapoarte de inspecție în care, în detaliu, explică care este evoluția băncii. Mersi.

Domnul Igor Corman: Domnule Candu, Vă rog.

77

Domnul Andrian Candu: O întrebare către domnul Guvernator sau Ministerul Finanțelor. S-a discutat despre faptul că statul și-a menținut pachetul de blocaj 33,3% și o acțiune. Explicați, vă rog frumos, plenului ce înseamnă, de fapt, acest pachet de blocaj și care sînt avantajele ei, de fapt.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule deputat, Mulțumesc pentru întrebare. Exact cînd statul dispunea de 56% sau de cele 33, exact aceleași drepturi are la adunările acționarilor. Nu are nici mai mari, nici mai mult. Să ai putere de decizie, trebuie să ai cel puțin 2/3. În cazul acesta, nimic nu s-a schimbat, că a avut statul 56, că are 33, dar, pe de altă parte, problema capitalizării băncii a fost realizată. Noi aceasta și am urmărit. Deci, nu am urmărit ca să fie majorat capitalul statutar, așa cum se spune, la 5 lei valoarea, dar am urmărit să capitalizăm banca, deci cîți mai mulți bani să fie aduși în bancă pentru a-și relua activitatea. Acel miliard care a fost preluat, atras acum în bancă, este și acel capital necesar pentru ca activitatea băncii să fie reluată.

Domnul Dorin Drăguțanu: Doar să mai adaug ceva, la Adunarea generală a acționarilor Băncii de Economii deciziile se iau cu 2/3. Acționarii privați nu au 2/3, deoarece statul are puțin mai mult de 1/3. Aceasta se numește pachet de blocaj. Nici o decizie la Adunarea generală a acționarilor Băncii de Economii nu poate fi luată fără participarea statului: nici schimbarea statutului, nici majorarea capitalului, nici contractarea de credite, nici vînzarea băncii sau vînzarea pe părți a băncii nu se poate face fără luarea, fără participarea statului la deciziile adunării generale. Acesta și se numește pachetul de blocaj.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Aceasta, probabil, explică foarte mult și dă răspunsuri la declarațiile cu referire la furt. Și, a doua întrebare, ce ține de aeroport. Dacă ați putea să ne mai aduceți o dată în discuții sau să explicați care sînt beneficiile, din punct de vedere al impozitelor și redevențelor, care vor fi, care sînt calculate, de fapt, în baza unui business-plan pentru aeroport, în procesul de concesionare, sau perioada de concesionare.

Domnul Tudor Copaci: Vă mulțumesc.

78

Stimate domnule Președinte, În primul rînd, primul beneficiu este atragerea investițiilor de peste 245 de milioane euro. Deci aceasta este îmbunătățirea infrastructurii aeroportuare, serviciilor și multe altele. A doua este securitatea zborurilor, securitatea pasagerilor. Alt beneficiu este care sînt alocațiile la buget, să spunem, cum va beneficia statul de concesionarea aceasta. Deci, conform planului de afaceri al concesionarului, am făcut careva estimări și, doar din redevență, vom obține, pe perioada concesiunii, peste un miliard de lei. Deci, dacă luăm care este impozitul… care este impozitul pe profit, iarăși, calculele arată că, pe perioada concesionării, statul va beneficia de în jur de la 3 miliarde lei. O analiză a situației economico-financiare a cash-flow-ului sau a fluxului mijloacelor bănești ne arată că, pe perioada concesionării, statul va beneficia, în bugetul public național, de peste 15 miliarde lei. Dacă împărțim la perioada concesionării, am putea să nominalizăm suma de 250 milioane lei anual. În mediul, pe întreaga perioadă de concesionare, statul va incasa aceste mijloace în bugetul public național. Și alt beneficiu: pentru oameni, într-adevăr, concesionarul preconizează să mărească numărul de muncitori sau de lucrători, sau de angajați în cadrul aeroportului de la 650, care este acum, pînă la 1800 angajați și toți aceștia lucrează, au loc de muncă, se plătesc fondul social, fondul de asigurări în medicină și multe alte elemente pozitiv, dar se pune baza pe atragerea investițiilor, pe securitatea zborurilor companiilor aeriene în cadrul aeroportului.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Deci, domnule Președinte, (Ghenadie Ciobanu, PLDM) Voi avea o întrebare tot către domnul Copaci, adresată domnului Copaci care, chiar acum, a adus niște argumente economico-financiare. Eu voi avea o întrebare mai specială tot cu referire la Aeroport, numai că, în limita timpului care mi se acordă, voi face și o constatare. Se cunoaște că Aeroportul, starea Aeroportului este un impediment foarte important actualmente în dezvoltarea turismului, deoarece acest domeniu necesită criterii clare și unul din criterii este accesul în țară respectivă. Un alt impediment îl reprezintă relațiile sau colaborarea, dacă doriți, pe plan internațional, mondial, cultural-științifică. Și vreau să vă spun din propria experiență că oameni de mare valoare din elita mondială din domeniul culturii ar veni în Republica Moldova, numai cînd aud de siguranța zborurilor, de conexiunile, de accesul în Republica Moldova renunță la sosirea la noi, la participarea la evenimentele noastre și la îmbogățirea spațiului nostru cultural. Sînt și altele, aș vorbi despre această imagine generală a țării pe care o reprezintă Aeroportul.

79

Și întrebarea mea ar fi următoarea, domnule Copaci, deci sub aspectul cîștigului din concesiunea Aeroportului al cetățenilor, al pasagerilor. Și vreau să vă rog să îmi răspundeți în aspectul… deja v-ați referit la siguranță, la calitatea serviciilor, la diversificarea destinației, pentru că aceasta este foarte important și, cum zic englezii, last but not least la prețurile… Deoarece cu toții ne confruntăm cu faptul că sîntem cei mai bogați și plătim prețuri enorme pentru biletele, pentru care alte țări plătesc uneori de zece ori mai ieftin. Vă rog să îmi răspundeți.

Domnul Tudor Copaci: Deci am să vorbesc de beneficiul pasagerilor. În primul rînd, concesionarea Aeroportului și investițiile acestea enorme în infrastructură, în calitatea serviciilor, în ridicarea nivelurilor de asigurare a securității zborurilor, deci, în primul rînd, vreau să menționez că vor veni și companiile low-cost. Într-adevăr, noi ne propunem ca acest Aeroport regional să îl transformăm într-un hubs regional și atunci pasagerii care doresc să meargă în Asia vor utiliza Aeroportul Habarovsk ca tranzit. Deci pasagerii noștri vor putea să zboare în direcția Asia și invers: pasagerii din Orientul Îndepărtat vor avea posibilitatea, prin intermediul Aeroportului din Chișinău, să zboare în Europa. Și sub acest aspect vor apărea și companiile low-cost. Pentru companiile low-cost principalul element este numărul de pasageri. Și cu cît mai mulți pasageri vom avea în tranzit, dar concesionarul preconizează la un milion – un milion jumătate de pasageri să zboare doar în regim de tranzit, vor face ca să vină în republica noastră și companiile low-cost, care vor propune bilete mai ieftine și multe altele. Astfel, pasagerii noștri sau cetățenii Republicii Moldova vor avea posibilitate, în cadrul acestor companii sau operatori internaționali low-cost, să zboare alături de pasagerul din Rusia. De ce nu? Și încă alt element, mi-am adus acum… un beneficiu. Deci dacă un milion de pasageri tranzitează Aeroportul Chișinău și cheltuie cîte 50 de euro în Aeroport la tranzit cît stă 5 – 6 ore, avem 50 de milioane de euro anual, care vor rămîne, să zicem așa, la agenții economici din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău. Și chiar dacă fiecare rus sau fiecare persoană din Rusia va cumpăra o sticlă de vin, avem un milion de sticle de vin exportate prin intermediul Aeroportului Internațional Chișinău. Este un element pozitiv de a promova cultura și tradițiile noastre naționale.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Și încă o întrebare. Mulțumesc frumos. Încă o întrebare ar fi în continuarea acestei întrebări, domnule Copaci, deci, eu înțeleg că, toate investițiile sînt de așteptări lungi, cum numim noi, dar, totuși, cînd vom putea beneficia cetățenii, anume o spun în modul mai populist, cînd ar putea beneficia, dacă sînt prevăzute în acest plan investițional aceste așteptări: prețurile mai ieftine, destinațiile mai diversificate, low-cost ș.a.m.d.?

80

Domnul Tudor Copaci: Dați să vorbim de termene, ceea ce se referă de efectuarea investițiilor. Orice condiție, orice operator internațional și a celor companii low-cost este legată de pista de decolare, calitatea pistei de decolare. De aceea, conform contractului nostru cu concesionarul, în decurs de doi ani de zile urmează să investească peste 45 milioane euro. Beneficiile pasagerilor vor fi în această perioadă, adică recentă, se vor vedea construcțiile, se va vedea venirea acestor companii low-cost și beneficiile vor fi observate chiar în cadrul terminalului, va fi lărgit terminalul, vor fi create mai bune condiții și servicii pentru pasageri. De aceea, eu cred că, în decurs de un an – un jumătate, aceste beneficii se vor observa real.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Vă mulțumesc.

Domnul Tudor Copaci: Poftim.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Chiorescu: Am două întrebări către reprezentanții Ministerului Economiei. Vă rog, sau ministrul, viceministrul. Ministrul vine, probabil. Concesionarul, pe durata concesiunii Aeroportului Internațional Chișinău, beneficiază de anumite facilități fiscale?

Domnul Tudor Copaci: Da, aceasta este o întrebare bună. Eu aș vrea să menționez că concesionarul sau asociația concesionară, care, practic, a luat în concesiune Aeroportul, nu beneficiază de nici o facilitate fiscală. Precum e menționat și în hotărîrea de Guvern și în contractul de concesiune, el este obligat să achite toate taxele și impozitele la stat. Suplimentar, urmează să plătească o redevență de un procent din veniturile de vînzări. Practic, concesionarul va activa ca un agent economic obișnuit cu investiții capitale străine, să zicem așa.

Domnul Iurie Chiorescu: Nu, pentru că se speculează cu chestia aceasta. Și a doua întrebare: de ce au fost invitate anume aceste companii la concurs de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău?

Domnul Tudor Copaci: Într-adevăr, au fost foarte multe speculații din partea opoziției, că de ce anume aceste companii au fost invitate ș.a.m.d.? În primul rînd, vreau să vă dau

81 lista acestor companii și principalii parametri sau, să zicem, indicatorii economici ai acestor companii. A fost invitat, în primul rînd, Aeroportul AENA din Madrid, Spania. Acest Aeroport gestionează 47 de aeroporturi, dintre care 10 aeroporturi, pe care le gestionează, sînt de talia Republicii Moldova, pînă la 2 milioane de pasageri, Deci este un holding sau, să spunem, o companie de gestionare a aeroporturilor destul de mare, care, după părerea noastră, ar putea să fie interesat în acesta. Luăm alt solicitant, pe care l-am solicitat, Aeroportul de la Paris. Acest holding sau această companie gestionează trei aeroporturi în Paris, deci un flux de pasageri de 88 milioane pasageri și multe altele. Pe primul loc în Europa la deservirea pasagerilor. De asemenea, noi l-am invitat la concurs și i-am propus să participe la concesionare – Aeroportul din Viena. De asemenea, un aeroport foarte mare, foarte masiv, care, în ultima perioadă, construiește a treia pistă și este foarte bine dezvoltat, cu un flux de pasageri de peste 22 de milioane lei. Aeroportul Heathrow din Londra. Scuzați, vă rog, 120 de avioane deasupra Londre zboară la gestionarul acestui aeroport, iarăși gestionează 5 aeroporturi sau 3 aeroporturi din Londra și multe alte aeroporturi mai mici, are 184 de direcții în 300 de orașe. De aceea, ca opoziția să nu speculeze, într-adevăr, noi am invitat cele mai mari aeroporturi cu cea mai bună experiență în proiectare, în construcție, în modernizare. Totodată, suplimentar am invitat și Aeroportul de Houston, aeroporturile din Rusia, Vnukovo, care peste 6 milioane… 6 000 de pasageri pe oră deservesc. De aceea, aceasta și a fost propunerea, că au fost invitate, practic, toate companiile mari, aeroporturile mari, pentru a participa și a solicita oferta pentru a participa la concesiune.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Chiorescu: Vă mulțumesc frumos în numele opoziției.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Bolboceanu: Mulțumesc, domnule Președinte. O întrebare către guvernatorul Băncii Naționale. Stimate domnule guvernator, În raportul Comisiei parlamentare cu privire la activitatea Băncii de Economii lipsește un capitol, mi se pare destul de important, și anume: care a fost impactul preluării de către Banca de Economii a datoriilor Băncii „Investprivatbank”?

82

Noi cunoaștem procesul de lichidare foarte lung, foarte anevoios, dar ne-ar interesa mai mult impactul acestui proces asupra Băncii de Economii

Domnul Dorin Drăguțanu: În procesul de lichidare a „Investprivatbank” la acea perioadă s-a luat decizia că Banca de Economii va lua un împrumut de la Banca Națională și va achita toate depozitele persoanelor fizice. Și noi vorbim de o sumă de 600 milioane lei. Ulterior, în anul 2010, a fost clar că Banca de Economii nu va reuși să își restituie acești bani din vînzarea activelor „Investprivatbank”, dar, în același timp, era obligată să returneze tranșele de împrumut către Banca Națională și trebuia să plătească cîte 72 de milioane de lei trimestrial, ceea ce tăia foarte mult din lichiditatea curentă. Și dacă nu s-ar fi scos activele acestea toxice din bilanțul Băncii de Economii, legate de „Investprivatbank”, era riscul că banca va rămîne fără lichidități. Și anume în urma acestor analize a acestei probleme, s-a luat decizia în 2011 de a acorda Băncii de Economii o susținere din partea statului de 430 milioane, de a lua… 430 milioane lei, care, practic, s-au luat pierderile la bugetul statului, iar Banca de Economii, cumva, a scăpat de această povară la sfîrșitul anului 2011. Dar, inițial, era ca un fel de sugrumare a activității Băncii de Economii, avînd în vedere că nu avea lichidități să ramburseze banii către Banca Națională.

Domnul Iurie Bolboceanu: Vă mulțumesc. Și a doua întrebare către reprezentanții Guvernului. După competență. Stimaţi colegi, Explicați-ne, vă rog, care vor fi procedurile de monitorizare, mecanismele de monitorizare a întregului proces de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, inclusiv a investițiilor negociate în acest proces?

Domnul Tudor Copaci: Stimate domnule deputat, Conform contractului de concesiune, prin ordinul Ministerului Economiei, va fi creată o comisie de monitorizare a investițiilor. În această comisie vor fi incluși mai mulți specialiști, inclusiv reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și altele, și, anual, această comisie va analiza, va face raportul efectuării investițiilor. Un element foarte important, stipulat în contractul de concesiune, că toate rapoartele financiare, inclusiv cel de efectuare a investițiilor urmează a fi auditat de către o companie de audit internațională și, în baza acestor rapoarte internaționale, de audit internațional, Comisia de monitorizare va monitoriza aceste investiții, inclusiv cu ieșirea la fașa locului, cu verificarea tuturor… efectuării investițiilor. Și această comisie va raporta Guvernului corespunzător referitor la efectuarea acestor investiții.

83

Domnul Iurie Bolboceanu: Mulțumesc.

Domnul Tudor Copaci: Poftim.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Cu regret, stimaţi colegi, sînt impus să constat faptul că aici… un spectacol de foarte prost gust. La fel, cu regret, Alianța sau cel puțin fosta Alianță, este complice la furtul acestei bănci. Și, de aceea, vreau acum să pun o întrebare lojii deci care astăzi a venit să ne vîndă macaroane. Concret domnului Copaci, probabil. Mă uit că el e responsabil pentru tot în loja Guvernului. Domnule Copaci, Vă rog foarte mult să îmi spuneți, fără macaroane, clar și concret, și să răspundeți foarte răspicat: cînd a fost anunțat concursul pentru Aeroport, cîte companii au participat, cîte scrisori de refuz la sfîrșit ați obținut pentru a depista compania care a cîștigat concursul?

Domnul Tudor Copaci: Mulțumim, domnule Stati. Ce vreau să menționez, că procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău a fost inițiat încă în anul 2012 și atît opoziția, cît și guvernarea cunoștea foarte bine care sînt intențiile Guvernului de concesionare a acestui Aeroport. Și, practic, în decurs de un an de zile…

Domnul Sergiu Stati: Domnule Copaci, Vă rog foarte mult.

Domnul Tudor Copaci: …utilizat.

Domnul Sergiu Stati: Nu povestiți toată genealogia Aeroportului Internațional Chișinău. Cîte companii au participat, cîte scrisori de refuz de participare la concurs aveți? Și dacă puteți să le prezentați Parlamentului, ca noi să le vedem. Că vă spunem: ”mînțănim neavoastră”, domnule Copaci, dar noi nu participăm.

84

Domnul Tudor Copaci: Deci conform hotărîrii de Guvern și conform procedurilor și caietelor de sarcini, că operatorii sau companiile invitate de a participa la concesionare nu au fost obligate să ne dea refuzul în scris de participare. Dar, totodată, mulți reprezentanți ai acestor aeroporturi, același aeroport din Viena, același aeroport din Frankfurt și din Heathrow sa-u deplasat la Chișinău pentru a lua cunoștință de situația reală care este la Aeroportul nostru.

Domnul Sergiu Stati: Da. Bine. Atunci…

Domnul Tudor Copaci: Cert este faptul, domnule Stati, că nu sîntem…

Domnul Sergiu Stati: …concretizez întrebarea. Îmi cer scuze.

Domnul Tudor Copaci: …noi interesați de situația reală. (Rumoare în sală.)

Domnul Sergiu Stati: …de sarcini au fost procurate? De cîte companii?

Domnul Tudor Copaci: Caiete de sarcini, au fost procurate două caiete de sarcini corespunzător. (Rumoare în sală.)

Domnul Sergiu Stati: Unde-s șase, despre care spuneați dumneavoastră inițial?

Domnul Tudor Copaci: Domnule Stati, Puteți și dumneavoastră să procurați caietul de sarcini. El costă 2 mii de euro. Poftim.

Domnul Sergiu Stati: Corect.

Domnul Tudor Copaci: De ce nu ați veni să îl procurați?

Domnul Sergiu Stati: Dar dumneavoastră spuneați despre șase…

85

Domnul Tudor Copaci: Deci acestea…

Domnul Sergiu Stati: …nu despre două.

Domnul Tudor Copaci: …sînt niște cheltuieli…

Domnul Sergiu Stati: E clar. Am înțeles.

Domnul Tudor Copaci: …ale companiilor aeroportuare care…

Domnul Sergiu Stati: Da. Atunci, de aceea și v-am spus că, spre regret, avem de furcă cu vînzători de macaroane. Și acum a doua întrebare, deci către domnul Barbăneagră. Dacă puteți, domnule Barbăneagră, să treceți mai aproape de microfon. Să nu reținem din timp. Spuneți-mi, vă rog, dacă dumneavoastră conștientizați pe deplin că dumneavoastră o să fiți învinuit atunci cînd o să înceapă o anchetă foarte serioasă, cazul Banca de Economii, că dumneavoastră o să fiți ”strelocinik” și, respectiv, aveți, în sensul acesta, toate șansele să fiți jertfa „Pădurea Domnească” numărul 2?

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule deputat, Mulțumesc mult pentru întrebare. Deci aceasta e o amenințare sau…?

Domnul Sergiu Stati: Nu. Vă întreb dacă conștientizați?

Domnul Victor Barbăneagră: Deci eu conștientizez și am conștientizat destul de bine, și am acționat exact conform legii. Legii nr.121 cu privire la privatizare…

Domnul Sergiu Stati: Clar. Mulțumesc.

Domnul Victor Barbăneagră: …hotărîrilor de Guvern nr.114, nr.119 și, în primul rînd, trebuia să menționez, în baza Hotărîrii Parlamentului nr.152 din 21 iunie 2013.

86

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Acum ultima întrebare. Deci timpul expiră. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Petru Știrbate: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Înainte de a pune o întrebare, care mă interesează pe mine, cu aspect social, aș face o mică contestare. Mă uit, microfoanele nr.2 și nr.3 – numai întrebări economice. Mă refer la Banca Națională. Opoziția, se vede, e foarte deranjată de faptul că banca… nu au obținut banca să facă așa cum au tăcut în 2007. Eu aș avea o întrebare referitor totuși la Aeroportul Chișinău, către domnul Copaci, o întrebare pur socială, deși undeva, tangențial, dumnealui a avut ceva, niște cuvinte a exprimat, dar mă interesează o chestie mult mai simplă. Toți acei care sînt angajații astăzi la companie, la Aeroport, care sînt toți angajați, dacă vor suferi numărul și dacă, odată cu mărirea investițiilor, mă refer și turația, rulajul de pacienți, o să se mărească numărul de angajați sau nu?

Domnul Tudor Copaci: Stimate domnule deputat. Mulțumim. Deci, într-adevăr, este o întrebare sub aspect social, care este foarte important. Conform contractului de concesiune, concesionarul urmează să preia toți angajații Aeroportului Internațional Chișinău în activitatea sa de zi cu zi. (Rumoare în sală.) Și alta. Mai mult ca atît, de asemenea, în contractul de concesiune este așa o… este o clauză care obligă concesionarul să mențină minimum 80% din toți angajații să fie angajați ai Republicii Moldova, ceea ce, după părerea noastră, a fost un pas destul de frumos și pentru asigurarea socială, să zicem, a angajaților Republicii Moldova. Suplimentar, după cum și am menționat, se planifică o creștere graduală a numărului de angajați în cadrul aeroportului, de la 650 pînă la 1800 de angajați.

Domnul Petru Știrbate: Vă mulțumesc și a doua întrebare, poate mai simplă, dar orișicum: acel care a fost cîștigătorul acestei concesii… acestui aeroport are o astfel de experiență similară și unde… dacă o are?

Domnul Tudor Copaci: Într-adevăr, unul dintre fondatorii sau unul dintre membrii acestei asociații este aeroportul de la Habarovsk, care este unul dintre cele mai dezvoltate aeroporturi din Orientul Îndepărtat. Totodată, ca parteneri, are Compania aeriană din Coreea „Incheon” care este… și are și cotă-parte în proprietatea acestui aeroport și care, de asemenea, are o experiență foarte bogată în elaborarea

87 planurilor de dezvoltare și o bună experiență în atragerea companiilor low-cost, pentru care și noi sîntem cointeresați și, într-adevăr, ei sînt cointeresați să transforme Aeroportul Chișinău într-un hub regional, anume utilizînd aspectul tranzitului de pasageri, atît cetățenilor în Orientul Îndepărtat, cît și invers – al persoanelor din Orientul Îndepărtat către Uniunea Europeană.

Domnul Petru Știrbate: Mulțumesc, domnule Copaci.

Domnul Tudor Copaci: Poftim.

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Timpul rezervat pentru întrebări a expirat. Și acum trebuie să decidem în privința următoarei etape, a luărilor de cuvînt. S-au înscris foarte mulți deputați. De procedură? De procedură. Microfonul nr.5.

Domnul : Vă mulțumesc (Brega, Partidul Liberal) Domnule Președinte, Ați recurs la niște șiretlicuri. Conform Regulamentului, la fiecare raportor fiecare deputat are dreptul la 2 întrebări. Ați recurs la șiretlicuri, ați pus 7 raportori, nici cîte 2 întrebări nu ne dați voie. Conform cărui regulament nu îmi permiteți mie să pun întrebări? Una la mînă. În țările democratice se discută astfel de întrebări zi și noapte. Voi vreți ca să camuflați, printr-un raport așa, declarativ, și întrebări care, iată cum, precedentul vorbitor de aici, pe hîrtie și aceea nu a dovedit cîteodată, a amînat-o, vreți să camuflați tot. Dați-mi voie, vă rog să…

Domnul Igor Corman: Aceasta, de acum, nu mai este referire la Regulamentul Parlamentului. Dumneavoastră faceți declarații. Deci, stimați colegi, Plenul Parlamentului a decis ca pentru întrebări și răspunsuri să rezervăm o oră și jumătate. Au trecut deja o oră și 40 de minute. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Președinte, Absolut corect ați făcut remarca că anume plenul Parlamentului a decis asupra regulamentului acestei runde de dezbateri și noi trebuie să respectăm aceste

88 decizii. Respectiv, pentru următoarea etapă, care vor fi luările de cuvînt, ar trebui de asemenea, să se gîndească reprezentanții opoziției că să vorbească doar acei care au de spus ceva relevant, din motive că, acum cînd s-au repetat o mulțime de întrebări care, de fapt, unele din ele chiar erau de dragul umpluturii, va fi ca o lecție pe viitor. Din cauza aceasta, consider că aici trebuie să punem punct dezbaterilor, deoarece timpul a expirat și anume acest timp l-am votat noi și, din numele Fracțiunii, solicit și o pauză de 30 de minute, pentru a vorbi despre proiectul de Hotărîre, pentru a elabora proiectul de Hotărîre, urmare a dezbaterilor.

Domnul Igor Corman: Da. Este dreptul Fracțiunii. Anunț o pauză de 30 de minute. Revenim în sală la 17 și un sfert, 17.15.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Sau nici numărătorii nu sînt în sală? Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: – 22.

Domnul Igor Corman: Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i: – 24.

Domnul Igor Corman: Și sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 27.

Domnul Igor Corman: 73 de deputați. Așa, deci sîntem în faza luărilor de cuvînt. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Oleg Reidman, Fracțiunea PCRM.

89

Domnul Oleg Reidman: Господа депутаты, Уважаемый Парламент, Коллеги, Очень хочется, так сказать, держать себя в руках, но по складу своего темперамента возможно, что некоторые части моего выступления будут сильно громкие в микрофон, пусть там поработают звукорежиссеры. Мы сегодня обсуждали чрезвычайно важную проблему, которая очень чувствительна для всего общества. Мы намеревались, мы – я имею в виду оппозиция, получить ответ на вопрос и ответить народу Республики Молдова, стоит ли государство в лице Парламента, Правительства, так называемых независимых структур при них, а также органов правопорядка на страже интересов людей в нашей стране? Бережет ли, охраняет ли, сохраняет ли, приумножает ли порученную заботам этих органов общенародную собственность или расписывается в своей немощи, а может, и сознается в пренебрежении интересами людей, а может, и злоупотреблениях? Позволю вам напомнить, коллеги, что 21 июня текущего года мы с вами единогласно приняли Постановление Парламента № 152 по рапорту парламентской Следственной комиссии о том, внимание, о том, как управляется государственное имущество в Банка де Економий, и о том, что надо предпринять. Мы с вами, коллеги депутаты, поручили исполнительным и надзорным органам государства исполнить ряд мер и установили для этого срок – 60 дней. И вот через 103 дня мы констатируем утрату государством принадлежащего народу имущества, утрату государством рыночных инструментов влияния на ситуацию в финансово-банковской сфере, утрату инструмента для продвижения целого ряда социальных программ и еще ряд негативных моментов. Главной и единственной темой этих слушаний, по мнению нашей фракции, должно было стать, как Правительство и другие поименованные в Постановлении Парламента № 152 органы исполнили указанное постановление? Как был организован контроль за исполнением этого постановления? Кто и на каком основании предпринял действия, приведшие к сегодняшней ситуации? Что и как в сложившейся ситуации можно и следует поправить? И кто несет ответственность и какую за утрату государственного, то есть народного, добра? К сожалению, ответ на этот вопрос от правительственной ложи мы не получили. Потому что в этой ложе не сидит Правительство, а сидят некоторые представители неизвестно кого и неизвестно с какими полномочиями. Более того, мы констатировали на основании их ответов, что ни одного организационно-распорядительного документа Правительство во главе с Премьер-министром Лянкэ не издало во исполнение Постановления № 152.

90

То, что мне пришлось предупреждать от микрофона № 2, предостерегать выступающих от смены, подмены понятий, смены направлений, от ревизии Постановления № 152, не возымело действия ни на них, ни, извините, на ведущих этих слушаний. Это специальный спектакль, это постановка, которая не дает ответа на вопрос, куда делось государственное, общественное добро? Постановление № 152 предполагало, что будет принят ряд мер для улучшения ситуации вообще на банковском рынке. Кто сказал, что не повторятся истории с переоцененными залогами, с утраченными залогами? Что оценочные компании не будут завышать в угоду кое-кому стоимость залогов. Кто сказал, что не повторится вся эта вакханалия, которая была при выдаче за последние три года вот этих так называемых неперформантных кредитов? Все это нужно было тем людям, которые прислали сюда вот этих представителей для того, чтобы они прикрыли их от реальных обвинений в халатности, по крайней мере по отношению к государственному добру. Скажите мне, пожалуйста, те, кто понимает вообще что-нибудь в купле-продаже: то, что инвестор купил 300 миллионов кредитов неперформантных и залоги к ним по книжной цене, хотя известно, и комиссия это установила, что эти залоги переоценены, не является ли это основанием для отката тем, кто решал вопрос? Тем, кто решал вопрос на самом высоком уровне, значит, тем, кто украл эти деньги, и закрыл тем самым эту проблему украденных полутора миллиардов. Что такое полтора миллиарда? Вся стоимость проекта компенсации вкладов, похороненных в Банка де Економий, не стоит этих денег. Уважаемые коллеги, Нам приходится с вами с прискорбием понять, что это Правительство не просто плюет на Парламент, что это Правительство не просто не исполняет парламентские документы, прямо адресованные ему, оно пытается манипулировать Парламентом, и оно пытается сделать из Парламента ширму для своих темных дел. И мы с вами, которые обязаны были поставить это постановление на контроль не только по результатам его исполнения, но и в процессе постановления и в первую очередь мой председатель комиссии господин Ионицэ, этого не исполнили. Ни одного документа с запросом Правительству из комиссии за подписью Ионицэ о том, как исполняется постановление Парламента, не вышло. Таким образом, мы констатируем с вами, по крайней мере имеем все основания для этого, что Правительство не исполняет свою основную функцию по реализации документов, принятых Парламентом в парламентской республике. И должно с неизбежностью получить măsuri de cenzură и должно быть отставлено. Спасибо. (Aplauze.)

91

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor: domnul Valeriu Streleț, președintele Fracțiunii PLDM.

Domnul Valeriu Streleț: Așa-i? (Rîde.) Stimați colegi, Onorată asistență, Audierile de astăzi se înscriu într-un proces firesc, pe alocuri chinuitor de dificil în condițiile Republicii Moldova de învățare a democrației. Guvernul a întreprins niște acțiuni de redresare a situației în undele domenii de interes vital pentru economie și pentru cetățenii țării noastre la o instituție bancară de sistem, care are foarte mulți deponenți mici persoane fizice și la principalul nostru port aerian, care ne asigură conexiunile cu alte țări. Opoziția consideră că aceste acțiuni sînt în detrimentul intereselor publice. În rezultat, noi am renunțat la examinarea altor subiecte vitale pentru cursul firesc și normal al vieții cetățenilor țării și am purces la dezbateri. Și opoziția participă la aceste dezbateri așa cum se pricepe mai bine să o facă, cu insinuări, amenințări, cu agresivitate, cu isterie, cu injurii, cu verdicte gata date, ca și cum ar fi o instanță de judecată supremă în țara noastră. Dar să le luăm pe rînd. Cazul Băncii de Economii. Cred că anume acum mai mult ca niciodată noi avem nevoie de o abordare calmă, obiectivă și foarte responsabilă în dezbaterea acestei situații. Am fost deja martori, în primăvara acestui an, cînd, grație unor declarații iresponsabile și isterice ale opoziției comuniste oficiale, dar și ale unor opozanți mai liberali, au fost panicați și induși în eroare mai muți deponenți ai Băncii, care și-au retras depozitele și, în rezultat, și-au pierdut dobînzile acumulate de mai mulți ani de zile. Așa e, domnule Ghimpu? În consecință, situația, care începuse să se redreseze după schimbarea consiliului și managementului executiv în vara anului 2012, a început din nou a se înrăutăți. Nu aș vrea să cred că acum se dorește repetarea situației din primăvara anului curent. Poate Guvernul nostru de Coaliție a greșit implementînd o dispoziție ce-l obliga să amelioreze urgent situația la Banca de Economii, care se conținea în Hotărîrea Parlamentului nr.152 din 21 iunie 2013. Poate era nevoie de mai multă comunicare cu societatea și cu Parlamentul, poate există careva pericole pentru viitor pentru clienții Băncii și pentru sistemul bancar per ansamblu, poate, cine știe. Aceste pericole pot viza orice bancă din țară sau din afara ei. Este firesc și omenește să avem unele îndoieli, pe care le am și eu, de altfel. Dar la o apreciere obiectivă, care derivă din rapoartele pe care le-am audiat astăzi, putem constata că, la momentul actual, situația din Bancă s-a ameliorat cardinal și economiile deponenților sînt în siguranță. Important de notat este că pentru atingerea acestui obiectiv nu s-au cheltuit bani din buget. Statul și-a păstrat posibilitatea de a controla deciziile în administrarea băncii, de a spori real și substanțial valoarea pachetului de blocaj de acțiuni pe care le mai deține la Banca de Economii.

92

Personal, calific drept pozitive aceste evoluții. Opoziția noastră, foarte pestriță și gălăgioasă în acest subiect, dar și unii băgători de seamă, autohtoni și din afară, consideră că nu este bună situația curentă și că era mai bine dacă banca falimenta și deponenții își pierdeau economiile și dobînzile. Destul de agreabilă în viziunea lor ar fi și varianta în care statul ar tăia vreo două miliarde din sfera socială și le-ar înfunda într-o afacere improprie sectorului public, care a început să fie erodată încă înainte de instituirea guvernării democratice din toamna anului 2009. Mai mult, eu presupun că în această acțiune revoluționară, în ghilimele, să fie întreprinsă prin naționalizare, procedeu probat pe larg în practica istorică comunisto-bolșevică, făcînd abstracție că legislația Republicii Moldova nici nu prevede o asemenea procedură. Este explicabil de ce opoziția, veșnic pusă pe revoluții, își dorește ca oamenii să protesteze în stradă. Aceasta le-ar alimenta avîntul și speranța de a-și realiza visul etern: cîrnațul de o rublă, alegeri anticipate și debarcarea puterii democratice. Opoziției îi este în cot de patrimoniul poporului sau de grija față de cetățeni. Evoluția situației de la Banca de Economii le-a căzut ca păsatul în lapte și ei exploatează acest subiect cu cinism, fără scrupule și foarte gălăgios, uitînd de principiul că banii iubesc liniștea și expunînd unor riscuri stabilitatea instituției financiare vizate. Dar putem presupune că execută și o comandă de lichidare a Băncii de Economii, care, conjunctural, se încadrează perfect în obiectivele lor politice generale de destabilizare a situației în țară. Din păcate, opoziția noastră comunistă acționează conform principiului Machiavelli: scopul scuză mijloacele, lăsînd, făcînd abstracție de posibilele prejudicii pe care le pot cauza cetățenilor deponenți ai băncii. Cu concesionarea Aeroportului lucrurile sînt și mai prozaice. Dacă nu este identificat urgent un investitor care să își asume cheltuirea în termen scurt a vreo 4 – 5 miliarde de lei, riscăm ca nu doar Boeing-urile și Airbus-urile să ne ocolească, dar și Kukuruznik-urile să aibă frică să aterizeze la Chișinău. Guvernul a încercat să o facă continuînd eforturile guvernării comuniste care conștientizase, încă la începutul anului 2009, iminența modernizării și adaptării principalului nostru port aerian la cerințele pe care le impune mediul concurențial internațional. Chiar făcînd abstracție de considerentele economice și concurențiale, am deplina convingere că cetățenii noștri merită un aeroport modern mai bun, care să le ofere confortul și siguranța firească pentru călătoriile pe calea aerului la începutul secolului al XXI-lea. Personal, am un sentiment de rușine de fiecare dată cînd revin acasă din delegațiile oficiale din state comparabile ca mărime și potențial cu țara noastră. Un aeroport mai primitiv decît al nostru nu prea găsești deja. Fără coridoare de transfer al pasagerilor direct pe nave, fără separarea halelor de plecare și sosire a

93 pasagerilor pe etaje diferite, fără parcare etajată, cu accesul controlat automat și alte elemente firești. Eforturile Guvernului de a găsi soluții pentru problemele enumerate sînt salutabile și chiar dacă personal am unele îndoieli referitor la soluția identificată, înțeleg că nu prea se rup spre Chișinău alți investitori cu nume internaționale mai sonore, dar și cu ambiții și cerințe mai mari. Sînt sigur că după audierile de astăzi vor dispărea mai multe semne de întrebare referitor la rațiunea de concesionare a Aeroportului. Cît ține de aspectul legal, prin prisma prevederilor constituționale, urmează să se pronunțe Curtea Constituțională… face ulterior concluzii. Generalizînd subiectele abordate astăzi, dar și maniera în care le abordează opoziția, putem conchide, prin prisma audierilor de astăzi, că ne confruntăm cu necesitatea depășirii unor probleme mult mai fundamentale. Problema mentalității perimate și cea a culturii și dialogului politic în societatea noastră. Mentalitatea perimată a societății noastre și a clasei politice este dificultatea de percepere a adevărului că anume sectorul privat și inițiativa privată este motorul dezvoltării bunăstării și progresului. Statul este un administrator ineficient și deseori pierde competiția cu sectorul privat. Pentru a motiva managerii profesioniști să vină la o întreprindere de stat, trebuie să le oferi un salariu pe măsură. Dacă unui manager de top al unei întreprinderi de stat i se oferă un salariu comparabil cu cel al unui omolog al său din sectorul privat, imediat se transformă în subiect de scandal. Sigur că noi am putea să continuăm mult la subiectul culturii comunicării, la subiectul depășirii mentalității, dar un fapt este absolut cert. Stimaţi colegi din opoziție, Nu isterizați societatea și fiți foarte prudenți cu abordarea subiectelor care constituie un interes al tuturor cetățenilor, fiindcă riscați să generați niște efecte care vă pot strivi pe voi. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor este domnul Serghei Sîrbu, Fracţiunea Partidului Democrat. Vă rog frumos.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc. Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Am în față Constituția Republicii Moldova, alte acte normative relevante subiectelor discutate astăzi și nu mă pot dumeri. De cînd oare cineva crede că Parlamentul s-a transformat într-o instanță de judecată? De cînd oare unii deputați se cred procurori, judecători, zei, asumîndu-și dreptul exclusiv de a aduce învinuiri și a emite sentințe de condamnare?

94

Poziționarea aceasta suprainstituțională a colegilor care, cel puțin, nu s-au documentat, încercînd să manipuleze, să dezinformeze de dragul interesului politic, denotă o lipsă de respect față de cadrul legislativ pe care tot ei l-au adoptat. S-au adus învinuiri de jaf, de furt la Banca de Economii și Aeroportul Internațional Chișinău, dar argumente legale și probe nu au fost puse pe masă. Referitor la Aeroport. Permite oare legislația ca statul să instituie parteneriate publice private în scopul contribuirii la atragerea de investiții private pentru realizarea proiectelor de interes public, al creșterii eficienței și calității serviciilor, lucrărilor publice și altor activități de interes public și de a utiliza eficient patrimoniul public și banul public? Sigur că da. Procedura este prevăzută de Legea cu privire la parteneriatul public privat, care a fost adoptată în anul 2008, și există o practică internațională dezvoltată în acest sens. Este oare concesiunea o formă de parteneriat public privat și sînt oare respectate condițiile acesteia? Evident că sînt respectate. Legea cu privire la concesiuni prevede toate etapele și condițiile. În cazul Aeroportului, toate prevederile legale au fost respectate, iar condițiile sînt extrem de dure și orice neexecutare a acestor condiții conduc la anularea angajamentelor, plata penalităților și despăgubirilor. În acest caz, evident, statul este protejat de lege. Cu părere de rău, se confundă concesiunea cu vînzarea. Concesiunea este, de fapt, o formă de arendă pe termen lung, cu condiții foarte complexe de efectuare a unui șir de investiții capitale, care, ulterior, rămîn în proprietatea statului. Apar mule întrebări: cît de necesară a fost luarea acestei decizii? Încă în anul 2008, autoritățile au înțeles că este imperios necesară modernizarea urgentă a infrastructurii aeroportuare. În caz contrar, există riscul să nu mai avem dreptul să operăm zboruri pe acest aeroport. Ideea de concesionare a fost lansată anume în acea perioadă. S-a lucrat foarte mult în anul 2008 de către Compania cu renume mondial „Hochtief Airport”, care a finalizat și a elaborat planul general de dezvoltare și a recomandat autorităților statului să atragă investiții masive în aeroport. Și au recomandat anume procedura de concesionare, practică răspîndită în cele mai mari și cele mai multe aeroporturi din lume. Au fost aduse critici dure de ce concursul a fost închis. Pe lîngă faptul că, de asemenea, a fost o recomandare a experților, apare o întrebare logică: cum vă închipuiți, să fi fost acest concurs deschis, noi nu dăm în concesiune un simplu obiect, este vorba de un complex unic, un obiect strategic atît din punct de vedere economic, cît și al securității statului. Un concurs deschis ar fi însemnat că tuturor doritorilor, care pare nici nu au de gînd să participe la concurs, noi ar fi trebuit să le transmitem toată documentația tehnică și schemele inginerești, și alte documente confidențiale ale unuia dintre cele mai strategice obiecte din Republica Moldova. Noi încă nu am ajuns și nu ne dorim, cred, ca aceste documente, în final, să fie puse la dispoziția unor organizații dubioase sau chiar teroriste.

95

Agenților economici, cărora li s-a transmis invitația, operează cu peste 70 de aeroporturi din întreaga lume. Eu cred că este suficient și raportorii au arătat că, de fapt, partenerul general al Aeroportului din Habarovsk este Aeroportul „Incheon” din Seoul, unul dintre cele mai mari, moderne și frumoase aeroporturi din toată lumea. Dumneavoastră doriți ca să avem așa un aeroport? Uitați-vă cum arată Aeroportului din Seoul. Curtea Constituțională, cu părere de rău, a suspendat acest proces. A avut sau nu Guvernul dreptul să aprobe condițiile de concesionare pe cînd era în demisie? Rămîne să decidă înalta Curte. Indiferent de decizie, noi, oricum, trebuie să ne conformăm acestei decizii, iar procesul trebuie să fie dus pînă la bun sfîrșit. În caz contrar, vom fi nevoiți, în viitorul apropiat, să ne coborîm din cer și să mergem mai mult pe jos. Referitor la Banca de Economii, de asemenea, se operează cu manipulări. Stimaţi colegi, Noi, cu dumneavoastră împreună, am adoptat acea hotărîre a Parlamentului și s-a aprobat acel raport al Comisiei de anchetă în care comisia a prevăzut acele trei variante. Și una din variante a fost acceptată, varianta care s-a considerat a fi cea optimă, de cedare a controlului de pachet. Evident că acei care vorbesc de naționalizare, probabil au uitat să deschidă Legea Supremă, să deschidă Constituția și să vadă dacă, în general, din punct de vedere legal, este posibilă o astfel de naționalizare. Iar chiar dacă ar fi fost permis, s-au adus argumente că, oricum, nu era eficientă această procedură. Existau și alte variante. Iarăși, raportorii, eu cred, cu lux de amănunte au demonstrat de ce s-a ales anume această variantă. Din punct de vedere al legislației, s-au adus întrebări: care sînt actele normative? Deschideți, vă rog, Codul civil, deschideți, vă rog, Legea cu privire la societățile pe acțiuni și veți vedea care este procedura emisiei suplimentare și este o procedură absolut legală. Iar acei care nu sînt de acord, să se adreseze în instanța de judecată. Absolut, din cîte am înțeles, și organele respective, Banca Națională și CNPF-ul au confirmat aceste decizii. Dacă cineva insistă că s-au comis încălcări, nu au decît să demonstreze acest lucru în fața organelor abilitate, în fața justiției, numai ea este competentă să anuleze un asemenea act, și nu Parlamentul este abilitat. Eu finalizez, eu finalizez. Deci, aceasta dacă, evident, principiile constituționale, separarea puterilor în stat și independența justiției pentru noi ceva mai valorează. Dacă scuipăm în supremația Constituției și ne ghidăm doar de interesul politic, atunci nu are nici un sens să încercăm să aducem alte sute de argumente juridice, deoarece scopul este clar. Stimați colegi, Toată această situație îmi aduce aminte de un banc vestit, dacă îmi permiteți, eu îl voi enunța:

96

Vine vecinul la popa din sat și îi zice: „Se zvonește că fata ta este o femeie ușuratică”. Popa, indignat, spune: „Păi, nu am fată, am băiat”. „Păi, părinte, acum încearcă să demonstrezi satului că nu e așa”. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor: Domnul Ion Hadârcă, Președintele Fracțiunii Partidului Liberal. Vă rog, la tribuna centrală.

Domnul Ion Hadârcă: Mult stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Firește că noi, deputații liberal-reformatori, sîntem adepții principiilor economiei de piață, ai economiei liberale și susținem deetatizarea proprietății publice, atît timp cît aceasta se face transparent, conform legii și în interesul cetățeanului. Sîntem de acord că managementul privat este mai eficient și ar putea îmbunătăți performanța economică și calitatea serviciilor oferite, în cazul nostru, atît de către Banca de Economii, cît și de către Aeroportul Internațional Chișinău. Precizăm, însă, că privatizarea sau darea în concesiune către o companie privată sînt justificate doar atunci cînd se fac anume spre beneficiul cetățenilor și al bugetului de stat, nu doar al unei companii favorizate, precum se vede în cazul nostru. Ceea ce am contestat, inclusiv la Curtea Constituțională, este tocmai modul și condițiile în care au fost realizate aceste tranzacții. Noi, deputații liberal-reformatori, sîntem deciși să facem claritate în cazurile controversate privind Aeroportul și Banca de Economii și, în acest scop, am depus o sesizare la Curtea Constituțională, prin care solicităm înaltei Curți exercitarea controlului constituționalității și declararea ca fiind neconstituțională a Hotărîrii Guvernului nr.321 din 29 mai 2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și condițiilor concesionării acestora. În data de 8 octombrie va avea loc ședința Curții Constituționale de examinare a sesizării depuse la 9 septembrie de către deputații liberal-reformatori pe marginea concesionării Aeroportului. Hotărîrea înaltei Curți ar putea pune punct acestui litigiu. Între altele, acum 2 zile, aflăm că demersul nostru către înalta Curte se încearcă a fi zădărnicit, minimalizat sau deturnat de către opoziția comunistă, care a depus o sesizare paralelă, pentru a deruta societatea și de a transforma examinarea într-un show politic necesar, probabil, pentru combustia locomotivei lîncezite a ”revoluției de cafenea”. Apropo, de lirică, domnule Iurie Munteanu și de show-urile cu poloboace comuniste, ele îmi amintesc de fabula lui Donici „Două poloboace” – unul plin, care mergea foarte lin pe drumul ales, și polobocul cel deșert, vopsit în roșu care, las’ că venea mai tare, dar și hodorogea, făcînd un huiet mare, încît cei trecători în lături toți fugeau, atunci cînd el, polobocul roșu, nimic folos nu aducea.

97

Așadar, am expediat înaltei Curți o solicitare, o altă solicitare, prin care ne declarăm dezacordul total cu inițiativa de a comasa cele două sesizări în cadrul unei singure ședințe. Nu putem și nu vrem să avem nimic comun cu acei care au privatizat fraudulos averi de miliarde, iar acum se prefac cu tot dinadinsul că i-ar durea sufletul pentru interesul cetățeanului. În afară de abaterile contestate la Curtea Constituțională, procedura concesionării Aeroportului s-a făcut, părerea noastră, cu multiple încălcări. În cadrul desfășurării concursului de concesionare a Aeroportului a fost încălcat principiul transparenței. Comunicatul informativ despre concesionarea Aeroportului nu a fost publicat nici în Monitorul Oficial, nici pe pagina web a Agenției Proprietății Publice. Noi am venit cu o serie de demersuri către Ministerul Economiei și Agenția Proprietății Publice, cerînd să ne fie puse la dispoziție studiul de fezabilitate, procesele-verbale ale ședințelor comisiei de concurs și proiectul contractului de concesionare. În ceea ce privește BEM, tot noi am solicitat conducerii Ministerului Finanțelor și Comisia Națională a Pieței Financiare să prezinte întregul pachet de acte regulatorii interne ale Băncii de Economii. La părerea noastră, aceste acte sînt de interes public. Mai mult, noi am cerut și explicații pe marginea deciziei statului de a nu participa la achiziționarea acțiunilor nou-emise, decizie în urma căreia Guvernul a pierdut pachetul majoritar de acțiuni. Pînă la urmă, pe lîngă acțiunile care constituie proprietatea publică, este supusă pericolului siguranța depozitelor a mii și mii de persoane. Decizia aprobată de Parlament în urma raportului Comisiei speciale pentru investigarea situației de la BEM, condusă, apropo, de comunistul Reidman, a identificat 3 opțiuni de redresare a acesteia. Pe lîngă aceasta, comisia a trasat o serie de acțiuni urgente și obligatorii pe care urma să le întreprindă Guvernul. Ținea de responsabilitatea Guvernului să vină cu o argumentare a variantei alese de redresare a situației la BEM, în plenul Parlamentului sau, cel puțin, în cadrul comisiei de specialitate. În schimb, a avut loc emisia suplimentară de acțiuni, în urma căreia s-a schimbat structura acționariatului. Toate aceste acțiuni ale liberal-reformatorilor au fost bine intenționate, subliniez, și ghidate de ideea că interesul cetățeanului este și interesul Coaliției de guvernare, așa cum considerăm că e cazul. Sub nici o formă nu intenționăm să subminăm Coaliția. Anume datorită deciziei majorității reformatoare a Fracțiunii Liberale a fost posibilă formarea acestei Coaliții și salvarea cursului proeuropean. Sîntem categoric împotriva politizării excesive a acestor subiecte. Sînt 2 probleme reale cu efecte majore asupra securității economice și nu numai a statului. Netransparența, graba și deciziile hazardate pot lovi direct în bugetul public, însă noi nu ne dorim transformarea subiectului respectiv într-o bălăceală cu iz electoral, care nu are nimic comun cu interesul cetățeanului și nu are o finalitate. De asemenea, nu dorim să votăm decizii care se aprobă doar de dragul deciziilor. Este necesar să se expună Curtea Constituțională pe marginea dreptului Guvernului interimar de a concesiona un activ strategic, cum este Aeroportul. În aceeași ordine de idei, solicităm organele de drept și cele de control să se expună

98 asupra legalității tranzacțiilor de la Banca de Economii. Prin urmare, insistăm, în continuare, asupra clarificării situației create la BEM și anulării concursului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău. Sînt două decizii, de ordin economic și politic, vitale pentru sănătatea climatului investițional și economiei, în general. Implicit, atît problema BEM-ului cît și cea a Aeroportului, considerăm că nu pot fi transformate și nu trebuie să ajungă a deveni subiecte de speculații electorale. În concluzie, anunțăm că, în funcție de măsura în care se va ține cont de poziția expusă mai sus, deputații din Fracțiunea noastră vor susține sau nu un eventual proiect de decizie a Parlamentului. Vă mulțumim pentru atenție.

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor: doamna Oxana Domenti, Fracțiunea PCRM.

Doamna Oxana Domenti: Stimată audiență, Discutăm astăzi premisele, condițiile, dar și consecințele economico-sociale ale unui furt istoric al avuției publice care zeci de ani a aparținut tuturor cetățenilor. Colegii mei au descris anterior cîteva etape și aspecte premergătoare ale acestei excrocherii: decapitalizarea intenționată a Băncii, inacțiunile și acțiunile păguboase ale unor organe de supraveghere și control, dar și cele ale instituțiilor responsabile de păstrarea valorii proprietății statului, ignorarea, de către Guvern, a prevederilor Hotărîrii Parlamentului cu privire la Banca de Economii. Nu voi repeta. Este clar că s-a pus pe rol un scenariu cinic și oribil de delapidare a bunurilor publice. Caracterul premeditat al cedării, din partea statului, la cel mai mic preț, a controlului asupra Băncii de Economii este vizibil. Este evident că Guvernul a întreprins chiar eforturi de a se debarasa, la un preț derizoriu, de proprietatea statului. În acest context, voi prezenta, mai detaliat, cîteva argumente, referindu-mă la procesul de recapitalizare a Băncii de Economii prin emisiune suplimentară de acțiuni – variantă care, astăzi, a fost menționată de atîtea ori. În momentul în care Guvernul deținea, încă, control asupra Băncii și avea majoritate în consiliul Băncii, valoarea de piață a acțiunilor, fixată la Bursa de Valori, constituia 14 lei, fiind aproape de 3 ori mai mare decît valoarea nominală de 5 lei, valoare la care au fost plasate aceste acțiuni pe piață, în emisiune. Selectînd calea de recapitalizare a Băncii prin modalitatea de emisiune suplimentară de acțiuni, statul, liber, ar fi putut și, respectiv, ar fi trebuit să organizeze și să desfășoare procedura de reevaluare a acțiunilor. Acest lucru ar fi însemnat cedarea din partea statului a controlului contra sumei de minimum 240 de milioane de lei în loc de 80 de milioane lei, fapt care, la rîndul său, ar fi determinat reducerea cu circa 160 milioane de lei a necesității de împrumut sau îndatorare de către Bancă, deci o mai mică împovărare a activelor statului și, bineînțeles, acest fapt ar fi însemnat o valoare de 3 ori mai mare a activelor statului. Toate acestea, în condițiile unei emisiuni închise de acțiuni, care

99 a fost selectată de către Guvern și la care au avut dreptul de subscriere doar acționari existenți. Ignorînd, cu bună-credință probabil, cu rea-credință, modalitatea unei emisiuni deschise sau publice de acțiuni, statul a ratat posibilitatea de a încasa și a atrage sume mai mari la buget. Un expert credibil în domeniul valorilor mobiliare estimează că aceste sume s-ar fi ridicat la nivelul de 600 de milioane de lei, valoarea intrinsecă a unei acțiuni fiind de 37 de lei per acțiune. Această decizie păguboasă a generat oportunități pierdute în valoare de 500 de milioane de lei. Tocmai aici este esența furtului, considerăm noi. Dar, fiți atenți, anume în ziua de 21 iunie 2013, cînd noi cu dumneavoastră aprobam aici, în Parlament, Hotărîrea cu nr.152 și audiam raportul Comisiei de anchetă privind situația la Banca de Economii, Guvernul a aprobat propria Hotărîre nr.414, prin care, fiți atenți, a anulat obligativitatea plasării deschise în bază de concurs a acțiunilor. Cine și pe cine mai poate convinge că funcționarii de Guvern nu au pregătit special și premeditat condițiile pentru transmiterea și transferul închis și netransparent a controlului din mîinile statului? Mai mult. În goană după condiții închise și minime de transparență ale procedurii de subscriere la aceste acțiuni, scenariul furtului memorabil a mai prevăzut și un șir de blocaje artificiale ale accesului la subscrierea suplimentară de acțiuni pentru, practic, toți acționarii cu excepția unuia. Calificăm drept neadecvat în toată această istorie și comportamentul Comisiei Naționale de Supraveghere a Pieței Financiare. Această structură nu s-a arătat deloc deranjată și niciodată deranjată de rezultatul manipulărilor bursiere premeditate cu prețul acțiunilor Băncii, care a scăzut la sfîrșitul anului 2010, în doar o singură lună, de la 151 de lei pe acțiune la 35 de lei, adică de 5 ori, iar la sfîrșitul anului 2012, timp de o săptămînă, de la 40 de lei la 14 lei, de circa 3 ori. În tot acest proces suspicios și anormal, această instituție și-a atribuit rolul de observator pasiv sau poate chiar și cointeresat al procesului de devalorizare a proprietății publice, ignorîndu-și atribuțiile și posibilitățile sale legale de stopare al acestui fenomen. În continuare, stimați colegi, vreau să mă refer la unele consecințe ale cedării de către stat a controlului Băncii de Economii. Pe lîngă pierderea unor pîrghii regulatorii de ordin economic și financiar, statul a pierdut și un instrument social important. Trebuie să constatăm, cu regret, că mai multe posibilități de realizare a unor programe sociale de susținere a diferitor categorii de cetățeni nu mai sînt deja în mîinile Guvernului, dar se află în dependență directă de preferințele unor persoane private de a se implica sau nu în aceste proiecte, dar și de poftele acestora privind costurile serviciilor aferente prestate. Un exemplu în acest sens este Proiectul social de stat de acordare a creditelor preferențiale unor categorii de cetățeni, apropo, care a fost suspendat de actuala guvernare pînă în 2014. În perioada lansării acestui proiect social, au fost invitate să participe la realizare mai multe bănci comerciale, cu condiția compensării ratei dobînzii din partea bugetului. Inițial, în proiect s-au implicat mai multe bănci, iar după o scurtă perioadă toate, cu excepția Băncii de Economii, s-au retras din acest proiect,

100 considerîndu-l insuficient de rentabil și neatrăgător. Astfel, doar prezența statului în BEM a asigurat implementarea acestui program. Un alt proiect social de mare anvergură constituie cel de indexare a depunerilor bănești ale populației în Banca de Economii, care presupune prestarea către populație a unor plăți în mărime de circa un miliard și jumătate de lei, apropo, exact suma care a fost furată din această Bancă. Retragerea statului din Banca de Economii înseamnă, în cel mai bun caz, circulația în Bancă, fără de controlul statului, a unei sume importante de bani publici. Există, în general, însă, mari dubii referitor la continuarea realizării depline a Programului de indexare a depunerilor bănești. În mod sigur va spori considerabil și costul implementării acestui proiect, dar și a altor proiecte. Dragi cetățeni, Toate cele expuse demonstrează că acest Guvern nu slujește intereselor dumneavoastră, ale oamenilor, ci, din contra, prin toate acțiunile sale, el a devenit un dușman al poporului. Dumneavoastră, domnilor guvernanți, nu aveți limită, ați trecut la hoții vădite, necamuflate, nerușinate și nepedepsite. Poftele dumneavoastră au întrecut orice imaginație, nu vă îndurați nici de acei săraci, nici de acei… nici de copii și nici de părinți, veți obține ceea ce meritați – ura și disprețul tuturor. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor este domnul , Fracțiunea PLDM.

Domnul Tudor Deliu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Onorată asistență, În cadrul ultimelor două ședințe de plen ale Parlamentului, o bună parte dintre deputații Partidului Comuniștilor, inclusiv socialiștii, au luat cu asalt, așa după cum le este specific, toate microfoanele, iar pe alocuri s-au dotat și cu megafoane, încercînd să atragă atenția publicului măcar prin ceva. Practic, la fiecare a doua intervenție, erau vociferate apeluri de organizare a audierilor publice pe marginea cazului Băncii de Economii și cel al Aeroportului Internațional Chișinău. Jumătate dintre deputații comuniști chemau la ședință în plen, practic, toți miniștrii, alții solicitau demisia președintelui Comisiei economie, buget și finanțe sau chiar a Guvernului. Cu limba de un cot, deputații comuniști se arătau deranjați de faptul că nu au fost organizate careva discuții publice, în cadrul cărora ei să aibă o dată în plus ocazia de a se manifesta. Domnilor comuniști, Dar unde erați dumneavoastră în momentul în care erau organizate aceste audieri? Erați cumva la Troița Nouă și puneați la cale blocarea drumului național cu implicarea copiilor minori? Erați cumva… (rumoare în sală) la Moscova să vă rugați ca să se pună embargou asupra vinurilor și a altor produse agricole? Sau,

101 poate, erați preocupați de protejarea activiștilor dumneavoastră pasionați de aruncătoare de grenade? Trebuie să recunosc că finanțele și treburile ce țin de administrarea economică nu sînt punctele mele forte, dar, totuși, aș vrea să vă aduc aminte de faptul că Banca de Economii a ajuns în situația aceasta datorită portofoliului de credite, dat cu acordul tacit al Partidului Comuniștilor, dar și a obligațiilor la care a fost supusă după falimentarea „Investprivatbank”. Și, cu toate acestea, care a fost soluția propusă de dumneavoastră? Naționalizare. Domnilor comuniști, Vă amintesc că nu mai sîntem în etapa de formare a colhozurilor, iar legislația în vigoare nu prevede posibilitatea de naționalizare, ci doar de expropriere a bunurilor. Ce ține de Aeroport. Stimați domni, Să fim realiști, și nu demagogi. Vă rog, în primul rînd, să faceți diferență între terminii „de vînzare”, cu care operați, „și concesiune”, cum se face, de fapt. Da, este o proprietate a statului, dar dacă această întreprindere a ajuns în situația în care să înregistreze profituri de 6 – 7 milioane de lei anual, eu nu exclud faptul că, dacă lucrurile nu se schimbă acum, atunci, în cîțiva ani, vom zbura nu cu Boeing și Airbus, dar cu Kukuruznik-ul. Aceasta o doriți? Ce înseamnă această concesiune pentru Aeroport? Investiții, domnilor. Investiții, pe care nici întreprinderea și nici statul nu le permite. Iar dacă am fi contractat un credit, cu siguranță, ați fi țipat în megafoane că iar ne înglobăm în credite și că nu o dăm în gestiune unei companii private. Ați avut deja ocazia să dezvoltați această întreprindere și degeaba, abia acum cetățenii republicii au șansa reală de a-și organiza un weekend după hotare pentru doar 50 de euro, iar distanțele cu zborul low-cost vor fi și mai multe. Și acum despre perla sub nr.381, pe care Partidul Comuniștilor insistă să o introducă pe ordinea de zi a Parlamentului și care figurează și în punctul 8 al proiectului de hotărîre distribuit deputaților. Domnilor deputați tovarăși, Acest proiect de lege poate fi pus ca subiect de cercetare sau chiar o speță pentru studenții care încă nu au început lecțiile la facultățile de drept. Ce fel de declarare nulă de către Parlament a proceselor-verbale, a concursurilor, a avizului Băncii Naționale sau a hotărîrii Comisiei Naționale a Pieței Financiare? Cum poți introduce pe agenda Parlamentului un proiect de lege prin care să declari nulă o hotărîre a Adunării generale a unei societăți comerciale. Eu mă întreb acum: aveți juriști la partid? Faceți diferența dintre Parlament, care nu mai este Comitetul Central al Partidului Comuniștilor, și instanța de judecată. De fapt, vreau aici, totuși, să fac o mențiune, m-a bucurat faptul că acel proiect de lege nu a fost semnat de vreun jurist comunist, poate din rușine sau din faptul că nu a putut să îi convingă pe ceilalți colegi. Mi-i interesant, dar aveți în rîndul susținătorilor și agenți economici? Și chiar dacă îi aveți, ei nu se tem pentru ziua în care își vor vedea visul realizat?

102

Vă recomand să mai eliberați lădițele de corespondență ale deputaților și să vă mai puneți pe treabă. Vă recomand să vă înarmați dar cu proiecte de lege care să mă facă să ridic mîna pentru aprobare. Veniți cu intervenții, comentarii și amendamente la proiectele de lege discutate, dar constructiv, cu argumente plauzibile, spuse de la microfon, și nu strigate în megafon în Sala Parlamentului sau pe drumurile țării. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor este domnul Andrian Candu, Fracțiunea PD.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Președinte, Dragi colegi, Onorată asistență, Onorat plen, Sincer eu chiar mă bucur că, astăzi, noi am trecut printr-un exercițiu democratic, transparent, cel legat de audieri parlamentare pe aceste două subiecte – emisia de acțiuni de la Banca de Economii și concesiunea Aeroportului Internațional Chișinău – și că am avut ocazia să aflăm adevărul, să determinăm cît de corecte, profesioniste și asumate au fost deciziile luate. Și că aceste două decizii au fost și sînt perfect legale, iar lucrul cel mai important: mă bucur foarte mult că vom pune capăt acestor speculații și minciuni lansate de Partidul Comuniștilor. Pînă acum de la ei am auzit doar declarații în vînt, furtul de la Banca de Economii și vînzarea Aeroportului. Iar astăzi, aici, în plen, am ascultat și dezbătut realitatea. Realitatea că, de fapt, se depun eforturi considerabile pentru salvarea și dezvoltarea Băncii de Economii și a Aeroportului. Dar să le luăm pe rînd. Banca de Economii. Am auzit astăzi, dar și în ultimul timp, că Banca de Economii risca să rămînă fără licență. De mai multe ori au fost făcute declarații, inclusiv de Banca Națională, că unele dintre cele mai bune soluții este capitalizarea Băncii prin majorarea capitalului și prin contribuție suplimentară făcută de acționari. Cauza problemei – lipsa capitalului. Capitalul care a fost parțial afectat de credite neperformante, dar și de un management defectuos, moștenite încă din perioada guvernării comuniste. La fel, Banca a fost afectată, pe parcursul anilor, de problema „Investprivatbank”. Necesarul, cel puțin un miliard de lei. Aici, în Parlament, vara s-a discutat și aprobat o hotărîre, prin care se solicita Guvernului să vină cu o soluție din cele trei propuse. Le readuc aminte colegilor din opoziția comunistă că ei au votat unanim acea hotărîre de Parlament. Una dintre soluțiile propuse era emisia de acțiuni și cedarea pachetului investitorilor privați, prin menținerea pachetului de blocaj pentru stat.

103

Voi strigați sus și tare că soluția ar fi naționalizarea. Am două întrebări principiale atunci. De ce, domnilor, nu ați făcut naționalizarea în cei 8 ani de guvernare? Știți care e răspunsul: deoarece este imposibil și ilegal. Nu permite legea. Ba mai mult ca atît, vă dați seama foarte bine că în secolul al XXI-lea nu mai trăim într-un sistem totalitar, unde statul poate face orice cu proprietatea privată. Ar fi sărit toată lumea civilizată în capul vostru. Voi strigați: furt, însă anume aceasta, naționalizarea proprietății private, ar fi un furt veritabil. Și, în al doilea rînd, dacă tot vorbim de o formă oarecare, prin care statul să preia acțiunile privaților, care ar putea, eventual, fi exproprierea, de unde propuneți ca statul să mai ia un milion, aproape un miliard de lei? Propuneți să îl fi luat din pensii și salariile cetățenilor, ca să vă facem vouă pe plac? În loc să investim în grădinițe, drumuri, spitale, propuneți ca statul să cheltuie mai mult de un miliard de lei pentru Banca de Economii. Și apoi, pe de altă parte, astăzi vorbiți despre naționalizare. Dar de ce în perioada guvernării voastre, dragi colegi de opoziție, v-ați apucat să pregătiți Banca pentru privatizare? Să vă aducem aminte de contractul semnat de Guvernul Tarlev cu Banca Franceză de investiții „BNP Paribas”. Vă faceți că uitați, iar acum strigați: restituiți Banca poporului! Pe cînd mai ieri ați vrut să o privatizați. În declarațiile celor care speculează acest subiect, nici măcar nu se spune adevărul, că statul, de fapt, și-a menținut pachetul de blocaj de 33 la sută și plus o acțiune. De ce nu recunoaștem că, potrivit legislației actuale, la Banca de Economii astăzi, fără acceptul statului, acționarii nu pot lua nici o decizie. Și ce ține de Aeroport. Am auzit mai multe astăzi și, în sfîrșit, se clarifică și acest subiect. Cică Aeroportul a fost vîndut. Cum ziceți voi: a fost înstrăinat. Povești de adormit copii. Deschideți manualul de drept privat și vedeți noțiunea de „concesiune”. Dar aceasta, așa, ca un fapt divers, pentru lipsă de cultură juridică de care dați dovadă. Revenind însă la esență, astăzi în lume și în regiune se dau lupte pentru fluxul de pasageri. Sînt aeroporturi chiar și în Europa prin care bate vîntul. Pe acei care strigă sus și tare și fac speculații pe seama concesiunii îi întreb: vreți să nu mai avem Aeroportul Internațional Chișinău? Pentru voi nu contează securitatea pasagerilor și aeronavelor? Am auzit, astăzi, de la reprezentanții Guvernului, care este necesarul de investiții și cît de urgent trebuie de investit în Aeroport în așa fel încît, pe de o parte, să avem posibilitatea de a transforma Aeroportul Chișinău într-un adevărat hub regional, pe de altă parte, cel puțin să respectăm cerințele de securitate. Peste 50 de milioane de euro sînt necesare în prima perioadă pentru pista de aterizare, sisteme de semnalizare, navigare și căile de acces. În total sînt necesare peste 240 de milioane de euro. Practica internațională și expertiza consultanților a arătat că cea mai bună soluție pentru a atrage investiții este concesiunea. De ce pentru o perioadă de 49 de ani? E foarte simplu. Pentru recuperarea investițiilor. Pentru că mai mult de 1/3 din aeroporturile din Europa sînt în concesiune și pentru perioade între 30 – 50 de ani.

104

Nu știu de ce, dar se fac speculații cu privire la partea economică, fără măcar să se intre în esență. Aeroportul Internațional Chișinău de vreo 15 ani nu plătește la stat dividende. Ultimii ani au avut un profit de 7 sau 8 milioane, care sînt cam 400 de mii de euro, iar în anul 2012 profitul este de doar 2,6 milioane. Potrivit studiului de fezabilitate, planul de afaceri și condițiile contractului de concesiune, investitorul privat, care va opera Aeroportul Chișinău, va plăti doar impozitul pe venit în sumă de peste 11 miliarde de lei, nemaivorbind de TVA și altele. Pentru perioada concesiunii se vor plăti redevențe în sumă de peste un miliard de lei. Pentru întreaga perioadă de concesiune statul va obține peste 13 miliarde de lei, care reprezintă mai mult de jumătate din bugetul statului și mai mult de 10 la sută din produsul intern brut. Ba mai mult, statul va rămîne proprietar al activelor Aeroportului, active modernizate. Potrivit calculului, pentru următoarea perioadă de 2 – 3 ani se presupune majorarea fluxului de pasageri cu încă un milion și jumătate de persoane. Vorbim, în mare parte, de pasageri aflați în tranzit. Ei, de obicei, sînt în așteptare vreo cîteva ore în care consumă sau chiar rămîn pe noapte, ceea ce înseamnă hoteluri, transport, restaurante, cumpărături. Nimeni din opoziție nu știu de ce nu se gîndește la valoarea economică adăugată, ca urmare a creșterii fluxului de tranzit. Eram la o emisiune televizată, mai recent, la care participa și un coleg din opoziția comunistă, care declara că nu e mare lucru, nu sînt necesare investiții, căci Aeroportul din Chișinău este doar punctul final al moldovenilor. Păi, dragă coleg, guvernarea actuală nu vrea ca Aeroportul din Chișinău să rămînă doar Aeroport de destinație finală a moldovenilor. Noi ne dorim să avem un salt economic în această țară. Voi se pare că vă doriți doar stagnare. Și apoi, iarăși, nu trebuie să uităm că modernizarea Aeroportului, mărimea capacităților înseamnă și locuri de muncă, infrastructură nouă și altele. Aspectul social la fel trebuie luat în considerare. Iată de ce, în final, mă adresez tuturor celor cărora le pasă de această țară, viitorul ei. Să lăsăm speculațiile și minciunile la o parte. Veniți doar cu argumente pertinente și fundamentate juridic și economic. Această țară, cetățenii noștri au dreptul să aibă o viață mai bună. Încetați chemarea la ură, la extremism și la nesupunere. Legea trebuie să stea în capul mesei și dacă ea este respectată, lăsați guvernarea Coaliției Proeuropene să decidă oportunitatea unui proiect sau altul, căci noi știm să ne asumăm și succesele, și eșecurile. Doar că vă vom dezamăgi pe voi astăzi, voi, cei din opoziție, deoarece noi vom fi sortiți doar succeselor. Mersi mult. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor este deputatul Mihai Ghimpu.

105

Vă rog, la tribuna centrală.

Domnul Mihai Ghimpu: Ați auzit cum am fost eu prezentat? Dar domnul Hadârcă a fost prezentat Președintele Fracţiunii Partidului Liberal, iar dumnealui la tribună spune: deputații Partidului Liberal Reformator. Interesant. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Oricum, de la bun început, ca să fie clar, că și domnul ministru al finanțelor a zis că hotărîrea Parlamentului ce ține de proiectul de hotărîre a Comisiei de anchetă a fost votat unanim. Nu este adevărat. Noi, Partidul Liberal, nu am votat. Cunoșteam situația de la Bancă. Și doi. Nu puteam vota naționalizarea băncii. Și, apropo, nu strigați tare la comuniști, că împreună ați votat, și PD și PLDM, și foștii mei căruțași, această hotărîre, naționalizarea băncii. Și nu îi învinuiți numai pe ei, voi tot ați votat. Dar la concret. Cu cît mai puțină avere în proprietatea statului, cu atît mai puțin furt și corupție din partea celor care se află la guvernare. E lucru cunoscut în toată lumea. Noi nu sîntem pentru a menține Banca de Economii, Aeroportul, alte instituții, întreprinderi în proprietatea statului, fiindcă se fură. Și ca la moldoveni nu se fură nicăieri, și nu îi interesează pe acei care guvernează cum trăiesc oamenii. Îi amăgim cu pastile, bombonele 20 de ani, că tot facem în numele poporului și poporul știm cum trăiește. Trăiesc bine guvernanții, actualii și foștii. Dar vorba domnului Candu, cu argumente. Domnilor deputați, Stimați cetățeni, Cu toții știm ce s-a întîmplat la Banca de Economii, dacă nu, vă amintesc eu. În 2008, Banca de Economii are profit 200 de milioane. În 2009 – doar 28 de milioane. De ce? Fiindcă, datorită guvernării comuniste, a falimentat Banca „Investprivatbank” și guvernarea a pus pe umerii Băncii de Economii datoriile „Investprivatbank”. Și, de aceea, de la 200 de milioane, Banca de Economii a coborît la profit de 28 milioane… 200 în 2009. Acesta e meritul dumneavoastră și asumați-vi-l. Doi. Trei. În 2010 – 7 milioane. Cu toate că noi dăm patru sute și ceva de milioane să ajutăm Banca de Economii. Lucrurile ar trebui să se schimbe, în bine. În 2011 – 29 de milioane, în 2012 – 313 milioane pierderi. Vedeți evoluția Băncii de Economii? Dacă ar fi corect, așa cum spuneți, că trebuia salvată banca. Dar ce ați făcut dumneavoastră, mai bine zis Filat, roade-bancă? A adus banca aproape la faliment și apoi s-a majorat capitalul, unde statul a dat, a cedat 23% din pachetul de acțiuni. Și ce a cîștigat banca? 80 de milioane, apoi s-a dat nu știu cîte sute de milioane, 800, aproape un miliard, dar credite neperformante – un miliard și jumătate.

106

Adică, cu banii care am dat credite neperformante am venit și am luat banca. Ce aici, mare deștept trebuie să fii sau ce, a? Și bate în domnul Streleț, că au scos oamenii banii. Voi spuneți mersi că nu au scos oamenii furcile să vină, dar nu banii, căci oamenii, într-adevăr, văd ce se întîmplă la Banca de Economii. Și dacă, ăsta care ține banii, că nu îi ține în bancă la noi, îi ține în bancă la Gazprom, la ruși, firma aceasta, care e cetățean al Rusiei sau e cetățean al FSB-ului încă, trebuie să ne clarificăm. Și dacă ei nu dau banii ăștia, ce facem noi cu banca mai departe, cu cetățenii, domnule Streleț, cu banii lor? Și dați vina pe acei care au spus că banca se fură treptat, se aduce la aceea ca o acțiune care costa, în 2009... 50 de lei, 150 a ajuns să se vîndă cu 13 lei, au cumpărat acționarii minoritari, cînd au cumpărat roade-deal, roade-bancă acțiunile de la... cum îl cheamă, marele cela businessman, Platon. Și acum am ajuns la 5 lei. Vreau să vă întreb: de ce nu ați hotărît, și eu eram atunci la guvernare, și am hotărît lucrul ăsta, atunci cînd banca era rentabilă, ca să cîștige statul, dar statul aceasta înseamnă cetățenii: pensii, salarii, drumuri și așa mai departe, dar ați hotărît să majorați capitalul la bancă, să salvați banca, cînd o acțiune costă 5 lei. Ce salvare de bancă? Ați luat decizia ținînd cont de situația care este, adică ați adus banca la 5 lei acțiunea și acum spuneți că ați salvat banca. Domnilor de la procuratură, Domnilor, Mă auziți (că ei ascultă, privesc)? Nici o guvernare nu-i veșnică. Nici o guvernare nu este veșnică și nu vă dați sub guvernare. Îndepliniți-vă atribuțiile cum trebuie. Noi trebuie să vedem nu doar decizia de a majora capitalul la bancă (poate și e legală), dar cum s-a adus banca la aceasta și care sînt prejudiciile statului, aici e problema. Și nu amăgiți cetățenii! Noi, încă o dată repet, că am făcut parte din actul guvernării, noi am spus în 2009 că noi sîntem alții decît comuniștii care guvernează, că noi vrem schimbarea, schimbarea aceasta înseamnă omul să trăiască. Ce am adus noi cetățenilor pînă în ziua de astăzi? Cum trăiesc, cu ce trăiesc ei? Cine are miliarde? Cine are miliarde? Cine face miliarde de cînd e la guvernare? În Hotărîrea Parlamentului, în baza comisiei care dumneavoastră ați votat, majoritatea, ca să fie prezentat raportul în ședință închisă, de ce v-ați ascuns atunci? De ce ați votat o hotărîre tot pentru ca să ajungeți la ceea ce ați decis acum? În două luni, Guvernul să rezolve problema. Și două luni cădea tocmai...... aceasta nu e clar? Oare aceasta nu e clar că ați pregătit în august, cînd lumea e în vacanță? Nimeni nu e împotrivă. Eu am spus și mai repet încă o dată: corect era Guvernul să anunțe un concurs, să selecteze o companie europeană, cinstită, corectă, ca să organizeze o licitație, tender, concurs și să vedem cine participă la Banca de Economii, la fel și la aeroport. Dumneavoastră, stimați guvernanți, Vorbiți de integrarea europeană, dar dați tot în mîna firmelor Federației Ruse, a FSB-ului: aeroportul, Banca de Economii, ați dat și Calea Ferată, gazoductul ați dat. Degrabă o să dați și Republica Moldova. Dar nu o să vă meargă, căci voi mai aveți încă un an de zile. Nu o să vă meargă. Lumea s-a trezit și înțelege ce se întîmplă în Republica Moldova.

107

Șeful Agenției publice a spus că au selectat întreprinderi cu... și au propus să vină să participe la concesiunea Aeroportului. Un minut. Păi, atunci și eu selectez, de exemplu, vreau să cumpăr și eu o bancă și mă duc la Vasile, care nu are bani. Zic: Vasile participă, Gheorghiță participă și ei nu vin. Și vine numai Valodea, care are bani. Clar, roade-bancă. Și atunci, ce fel de concurs e acesta? Eu nu sînt împotrivă, gestionarea aeroportului, sigur că. Dar cum faceți dumneavoastră? Eu vă spun public și vă spun și în particular: dumneavoastră o să purtați răspunderea istorică, acei care sînteți din coaliția aceasta. Dacă aduceți, din nou, comuniștii la putere, o să fiți fugăriți. Care Europă? Ei nu merită Europa. Faceți, domnilor, legal. Nimeni nu e împotrivă, privatizați. Aveți o listă care ați votat...

Domnul Igor Corman: Domnule deputat, Două minute deja ați consumat. Cred că ăsta a fost ultimul mesaj, da? Următorul vorbitor. Eduard Mușuc, Fracțiunea PCRM.

Domnul Eduard Mușuc: Уважаемые коллеги, Первая ремарка. Один из наших коллег депутатов говорил про Новотроицкое, и я хотел бы, чтоб просто у нас остатки совести не улетучились вконец светлым! В Новотроицком родители и дети перекрыли дорогу, потому что школа закрывается, поэтому давайте хоть будем, и которые сейчас, сейчас мерзнут и продолжают эту дорогу перекрывать, по-этому давайте будем иметь совесть и не будем обвинять тех, которые защищают тот лицей и ту школу и право своих детей в этой школе учиться. Относительно банка: вот мы сегодня якобы так называемо в слушаниях участвуем, и что мы слышим от власти? Все легально, все правильно, а банк украли и аэропорт отдали. Это реальность, что бы мы сегодня ни говорили. И на самом деле, уважаемые коллеги, банк даже не приватизирован. Потому что, когда приватизируется предприятие или пакет акций, определенная сумма денег поступает в бюджет государства. В данном случае государство, имея 56% акций в Банка де Економий, сегодня проснулось с пакетом в 33% акций, но эти 23% акций никто никому не продавал, ни одного банка, ни одного лея в государственный бюджет не попало. Эти 23% просто посредством криминальной схемы, попали из рук государства в руки непонятных лиц. Почему непонятных? А вы знаете, что общее собрание акционеров Банка де Економий осуществлялось через корреспонденцию, по письмам. То есть, потеряв контрольный пакет в государственном банке, ни Национальный банк, ни представители государства не посмотрели в глаза так называемого будущего национального инвестора, не было никаких встреч на Эльбе, не было никаких разговоров. Через корреспонденцию, по письмам, по документам:

108

послали факс, получили факс и проснулись на следующее утро, а контрольного пакета государства в банке нет. Но на самом деле мы же прекрасно понимаем, что Правительство Филата действовало в случае с БЕМ-ом, не один месяц и не один год. Начиная с 2010 года целенаправленно и умышленно все чиновники, которые находились под контролем Филата и Правительства Филата, а потом Правительства Лянкэ, умышленно разграбливали банк. Смотрите, за три года, с начала 2010 года по 2013 год, рыночная стоимость банка опустилась, уменьшилась в 30 – 35 раз, со 170 – 150 – 160 лей примерно за акцию банком этот пакет акций был продан за 5 лей, в 33 – 35 раз уменьшилась рыночная стоимость акции Банка де Економий, а почему? Да потому что за эти несколько лет капитализация банка была уменьшена в десять раз, с порядка миллиарда девятисот с чем-то миллионов леев до 128 миллионов леев в 2013 году. Как же такое может происходить? Понятно, что это решение, которое было принято некоторыми чиновниками под управлением и Филата, и Лянкэ, и остальных, оно было заранее, за несколько лет подготовлено. У государства украли по самым скромным подсчетам порядка двух миллиардов леев. А если мы оценим позитивную динамику банка до 2010 года и наложим ее на 2013 год, то порядка трех с половиной миллиардов леев сегодня бы стоило Банка де Економий, но он уже ничего не стоит, потому что находится не в руках государства. Уважаемые коллеги, А как разворовывали банк? Вы говорите, что кредиты. Да, кредиты. Вы знаете, что с 2011 и по 2012 год в банке действовала схема по изъятию денег из банка. Для этого в течение этого периода были открыты многие компании, в том числе несколько компаний, которые были открыты в форме SRL, и на компании эти выделялись кредиты без обеспечения, и деньги вытаскивались на оффшоры: «Along comerț» – 2 миллиона 300 тысяч евро, SRL «Alxus-Plus» – миллион 20 тысяч евро, «Arbiton» – полтора миллиона евро, «Ciomex Prod» – миллион евро 400 тысяч, «Proactiv Com» – миллион 700 тысяч евро, «Oxi Auto Trans» – 2 миллиона 500 тысяч евро, «Turbicom» SRL – миллион евро, «Micontes» SRL – 42 миллиона 500 тысяч леев, которые обслуживались в том числе оффшорными предприятиями, и эти деньги выкачивались на прямую на оффшоры из Республики Молдова и сегодня не находятся на счетах наших банков. У одной из этих 8 SRL юридический адрес равен домашнему адресу начальника юридической службы банка – Беженаря Михаила Николаевича. Вот вам пример, какие SRL получали кредиты в Банка de Економий. Компании «Ghiga mobil» был выдан кредит в 42 миллиона леев для покупки Флорештского стекольного завода, залогом являлся сам завод. Через два месяца решением каушанского суда залог был признан недействительным. Залог забрали у банка, а деньги не вернули, банк нагрели на 42 миллионов леев.

109

Точно такая же схема была применена в случае двух SRL отдельных по предприятию «Молдкартон». Двести пять сот миллионов леев для покупки «Молдкартону», дальнейшая схема по «Молдкартона» точно такая же: через суд аннулируется залог, деньги банку не возвращаются, залог у банка забирают, и банк остается с голой задницей. Более полутора миллиарда леев вытащили из Банка де Економий через эти схемы, и капитализация банка упала в десять раз, а рыночная стоимость упала в 30 – 35 раз. И это все под контролем и под управлением Филата, в первую очередь его Правительства. Посмотрите: чиновники, которые сегодня докладывали и которые сегодня не докладывали, тот же Лянкэ и остальные. Поэтому мы должны называть вещи своими именами и говорить, что реально произошло. И не мы это говорили, это говорили бывшие члены Коалиции, тот же Михай Гимпу и остальные еще несколько месяцев назад, когда здесь работала Следственная комиссия. А теперь самое главное. Парламент уже рассматривал ситуацию в Сбербанке и принял решение, была создана Специальная комиссия, большинство в которой было у коалиции, у Альянса, а не у нас, и рассмотрели эту ситуацию, и было принято решение Парламентом, подчеркиваю для особо одаренных, в котором не фигурировали ни первое, ни второе, ни третье решение soluții, их там просто не было. Четко были указаны меры, которые должно было исполнить Правительство в первую очередь, в том числе Генеральная прокуратура, в том числе Центр антикоррупции. Сегодня никого из этих трех структур здесь, в Парламенте, нет: ни Премьер-министра, ни Генерального прокурора, ни шефа Центра антикоррупционного, почему? Да потому, что вы не хотите заслушивать, как исполнялось это решение, только потому, что оно не было исполнено Правительством, Генпрокуратурой и Центром антикоррупции. И именно поэтому. А я хочу объяснить, что такое решение Парламента. Любое решение Парламента – это закон, закон для исполнительной власти. И что означает «Правительство должно в 60 дней»? Это означает, что Правительство должно принять решение. Правительство является коллегиальным органом, ни Анатол Арапу, не Юрий Лянкэ, со всем. уважения, к которому нет, а Правительство, коллегиальный орган, заседание Правительства и принятие решения. Так вот до сегодняшнего момента никакого решения Правительства не существует. Это означает, что все решения чиновников, которые управлялись лично Филатом и Лянкэ, являются незаконными. Сделка по Банка де Економий является незаконной, потому что не существует решение Правительства, то, что предусматривалось специальным постановлением Парламента. И если говорить в итоге, то понятно, что посредством преступной деятельности Правительства, руководства Правительства государство потеряло контроль над Банка де Економий, потеряло контроль над Международным аэропортом, и выводы здесь очевидны… которые к нам, к

110

счастью, уже не коллеги говорили, что Парламент не является судом. Да, действительно, Парламент не является судом, но политическую оценку и решение мы сегодня просто обязаны принять. Мы уже один раз здесь его принимали, отставив за коррупцию Правительство Филата. Только 75% этого Правительства оказалось снова в Правительстве. Давайте это дело доведем до конца. Единственным выходом из ситуации являются безоговорочная отставка Правительства Юрия Лянкэ и проведение досрочных парламентских выборов, которые расставят на места ситуацию в стране. Именно это является единственным правильным решением. Ну, конечно, и уголовное дело: Генеральная прокуратура должна разобраться и всех посадить, всех тех, которые занимались разграблением Банка де Економий и сдачей без денег, без совести Международного аэропорта. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor este domnul , Fracțiunea PLDM.

Domnul Ion Butmalai: Onorat Parlament, Stimați colegi, Vreau ca să degajăm puțin situația. Și s-a întîmplat o chestiune cînd cineva vine și bate la ușă și întreabă: cine-i acolo? Poliția. Ce vreți? Lomul. Nu vi-l dăm. Dar unde-i? După ușă. Așa am pățit și noi, astăzi, în Parlament. Cine a furat Banca de Economii din Moldova? Nu știm. Stimați colegi, Eu am studiat minuțios și raportul Comisiei de anchetă, unde ca președinte a fost tovarășul de la Partidul Comuniștilor. Mie îmi place de voi, eu fără voi nu pot trăi. Și raportul respectiv în concluzie… Domnule Zagorodnîi, O să ajungem și la matale… În raportul respectiv, în concluzie, a fost activitatea inadecvată a președintelui Băncii, primul punct, Grigore Gacikevici. În fine, eu, astăzi dimineața, am vrut să vă spun mai multe, sînt și eu indignat, pentru că Președintele Parlamentului nu mi-a dat voie, inclusiv la întrebări tot așa. Sînt indignat și incredibil, pentru că noi, astăzi, în ședința de plen, cetățeanul Republicii Moldova, cu toții nu am primit răspuns la o întrebare și sînt de acord cu mulți cetățeni că nu am primit răspuns la multe întrebări ceea ce ține de 7 aprilie, de cazul Baghirov, de comercializarea munițiilor, inclusiv și cu Banca de Economii. Vreau să vă spun că raportorii de astăzi puțin m-au derutat și concluzia mea este că… Domnule Reidman, ascultați foarte atent. Astăzi vreau să vă spun că aceste rapoarte au fost unul ca unul și eu mi-am făcut concluzia că dînșii au cîntat cîntecele „Ласковый май”, „Земля в иллюминаторе”, „Fa Marie cu bariz”, „Păhăruț cu floricele” și la urmă a fost cîntecul „Hai, Moldova”. Nu este de glumit și nu este de rîs, pentru că eu v-am spus: ca să degajăm puțin situația.

111

Trecem la un eveniment foarte important, pentru că eu am spus că am intrat în posesia unor materiale și vreau să vă lămuresc foarte simplu, onorat Parlament și stimați deputați: problema Băncii de Economii nu a început în 2010 și nu a început în 2011, problema Băncii de Economii a început încă în anii 2000. Și vreau să vă spun că sînt în posesie materiale și sînt foarte indignat că Mihail Fiodorovici a fugit din sală, că dînsul a ocupat două funcții principale în stat în 2009 – 2010 și, mai mult ca atît, aici sînt materialele, cred că Vladimir Nicolaevici special a fugit din sală, pentru că sînt semnăturile lui. Și sînt niște rezoluții foarte interesante, unde este scris: rog să mă informați cine și cu ce scop pregătesc aceste note? A cui este indicația? Domnilor , Vasile Tarlev, pentru a lua cunoștință de notele informative, de aceste informații și de a stopa orice intenții de a discredita Banca de Economii. Vreau să întreb și reprezentanții Partidului Socialist, inclusiv pe Zinaida Greceanîi, care, Banca de Economii, în persoana domnului Gacikevici, tot sînt materiale, sînt semnături, transferau bani în Moscova unde fiica doamnei Greceanîi învăța pe timpul respectiv și făcea parte din partidul cel mai puternic, din Partidul Comuniștilor. Mai mult ca atît, în 2006, vreau să vă aduc aminte că sînt materialele, domnilor comuniști, ceea ce s-a făcut cu vinurile. Păi, eu v-am spus, vă stimez foarte mult și aveți grijă ceea ce vă spun eu, că în declarația politică o să vă lămuresc cum clanul Voronin, împreună cu feciorul, au făcut business familial și au distrus Banca de Economii, dînd niște indicații foarte interesante. Mai mult ca atît, o să vă spun… Doamnă Postoico, Așteptați declarația politică pe punctișoare, cu sume concrete, cum Vladimir Nicolaevici dădea indicații și unde se duceau banii. Dînsul a fugit din sală și îmi pare foarte rău. Aș vrea, la moment, să vă lămuresc ceea ce ține… pentru că a fost vorba și s-a întrebat de Aeroportul Internațional Cahul. La ziua de astăzi este o întrebare foarte delicată, unde fondatorii Aeroportului Internațional Cahul este o întreprindere mixtă moldo-germană, care deține pachetul de acțiuni la 51%, dar 49% sînt ale Consiliului raional. Aeroportul respectiv are un teritoriu de 114 hectare. Recent, prin decizia Consiliului raional, au fost expuse la vînzare aceste 49%. Și, respectiv, Consiliul raional Cahul a pierdut un litigiu de judecată la 10 milioane față de această întreprindere mixtă moldo-germană. Iată, poftim, cum lucrează la noi în stat legile, cum lucrează justiția. Și vreau să mă refer inclusiv la aceea că eu am fost de acord ca astăzi să vină Procurorul General în Sală, la ședința în plen a Parlamentului, să ne lămurească ce e cu atacurile raider asupra băncilor, ce este cu dosarul lui Gacikevici, unde sînt acele sume fabuloase și de ce Grigore Gacikevici se află încă în libertate. Și ceea ce se numește monitorizarea și instrumentarea cazului respectiv. Mai mult ca atît, vreau să întreb: de ce la ziua de astăzi Serviciul de Informații și Securitate tace? De ce la ziua de astăzi Ministerul Afacerilor Interne nu are pozițiile operative pe care trebuie să le aibă?

112

Vreau să vă spun că eu, ca cetățean, ca deputat, fiind delegat în forumul legislativ suprem al țării, îmi pun întrebarea: cu ce se ocupă Centrul Național Anticorupție? Cu 350 colaboratori care, nemărginit, conform legii, ei contracarează crimele care se numesc spălarea banilor. Cine spală banii și cine a furat banca. Și mai multe altele o să vă spun în declarația politică. Mai mult ca atît, la Cahul, la ziua de astăzi, noi avem calamități naturale, unde 5 mii 700 de hectare de terenuri agricole de grupa a doua: porumb, floarea-soarelui și multe alte culturi sînt într-o situație deplorabilă. Ca să vă fie clar. Aceea de dimineață, pe care nu mi-ați dat-o. Vreau să îi rog pe stimaţii noștri colegi din Partidul Comuniștilor, dacă aveți vineri, sîmbătă, duminică și luni, 4 zile libere, vă invit să ajutăm la țărani la strîns roada, la porumb, la floarea-soarelui și să nu umblați să blocați drumurile, pentru că o să vă mai spun, pentru că… (Rumoare în sală.) (Aplauze.) Domnule Anatolie Zagorodnîi, Vreau să vă spun data de 30, ce ați făcut la Valea Perjei, raionul Cimișlia, cum dumneavoastră, cu autocarul Chișinău RX 888, ați dus cetățenii, i-ați adus înapoi, la Hîncești, la ”Dolce Vita”, în instituția… le-ați dat cîte 100 de lei și Alexandru Rojco la ziua de azi are foarte mari pretenții la dumneavoastră. Pentru că dacă o să veniți la Cahul și o să ne ajutați la strînsul porumbului și florii-soarelui, noi o să vă plătim cîte 150 de lei. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Domnule Butmalai, Mai luați un minut. Următorul vorbitor este deputatul Ion Ceban. Vă rog, la tribuna centrală. (Rumoare în sală.) De procedură? Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Preşedinte, Referitor la procedura acestor audieri, acestor părți ale ședinței, care vizează luările de cuvînt, noi nu am votat Regulamentul acestei părți. De aceea, avînd în vedere că observăm că se cam repetă aceleași idei și teze atît dintr-o tabără, cît și din alta, propun să limităm discursurile pînă la ora 19.30, nu mai tîrziu. Și la 19.30, indiferent de faptul cine a vorbit, cum a vorbit, să încheiem aceste discursuri. (Rumoare în sală.) Păi, ați vorbit deja. Dar care e problema? Acestea sînt dezbateri. Aceasta e partea de dezbateri. Noi putem invoca articolul 108.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

113

Domnul Valeriu Streleț: Dacă găsiți de cuviință și le putem întrerupe.

Domnul Oleg Reidman: De procedură. Domnule Streleț, Вы всякий раз пытаетесь учить весь Парламент, как жить. При luare de cuvînt невозможно согласно регламенту Парламента ограничивать права депутата. Nu trebuie așa. Вы здесь, между прочим, не самый главный.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Deci din toată lista în care s-au înscris, au mai rămas încă 9 vorbitori. Aceasta, respectiv, e încă o oră. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Deoarece am fost vizat, nu am de gînd să învăț pe nimeni, dar luările de cuvînt pe marginea unor proiecte sînt partea dezbaterilor, iar dezbaterile, conform articolului 108 alineatul (4), pot fi întrerupte, la propunerea unei fracțiuni, prin vot. Din cauza aceasta, ca să nu le întrerupem înainte de timp, aceste părți ale dezbaterilor, propun să limităm durata luărilor de cuvînt pînă la ora 19.30. Și rog să puneți la vot. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule Streleț, Dar nu vă pare… căci îmi pare că dumneavoastră cam ați terminat de la PLDM cu luarea de cuvînt. Aceasta trebuia să o spuneți inițial, de acum procedura e pornită. Probabil că ai dumneavoastră au terminat luările de cuvînt, așa cum și întrebările, și v-ați lezat dreptul la întrebări. Probabil că lauda s-a terminat și dumneavoastră nu mai vreți să lăudați pe acei care au furat. Să nu auziți adevărul. Eu vă rog să nu întrerupeți luările de cuvînt.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Iarăși ați pornit discuțiile cu procedura și în toată perioada aceasta vorbeau ceilalți cîți au mai rămas, și… (Rumoare în sală.) Microfonul nr.4. Ce vreai să spui…

114

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, Noi sîntem la audieri foarte serioase. Ați limitat timpul pentru întrebări. Noi solicităm să nu fie întrerupte aceste luări de cuvînt, pentru că abordarea trebuie să fie foarte serioasă. Nu s-a stabilit Regulamentul. Noi ne-am înscris și eu vreau să vă spun că este și împotriva legii, și împotriva Constituției ceea ce faceți. Este absolut nedemocratic ceea ce încercați să faceți și nu încercați să abuzați, pentru că și noi o să facem tot posibilul ca mesajele noastre să fie auzite. Eu vă rog foarte mult.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico: Da, fiți serioși. Eu, pur și simplă, mă miră faptul… (Rumoare în sală.) Domnule Preşedinte, Eu încă o dată vă atenționez acest moment. Stimaţi colegi, Atunci cînd se discută, se dezbate un proiect de lege, iată, acolo se dezbate. Dar la luările de cuvînt nu aveți dreptul să limitați deputatul să se expună în fața forului Parlamentului. Fiindcă acesta este dreptul lui și alegătorii așteaptă. Deci limitați la întrebări. Aveți tot dreptul să spuneți o oră, o oră jumătate. Dar la luările de cuvînt în nici un caz. De aceea, nu încălcați. Eu vă rog: măcar o dată dați voie ca deputații să se expună pe marginea acestei chestiuni.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Doar o scurtă informație referitor la Regulament și referitor la practica de aplicare a acestuia. Stimaţi colegi, Indiferent ce discutăm aici, în Parlament, fie că sîntem la faza de prezentări de rapoarte, fie că sîntem la etapa de întrebări – răspunsuri, fie la etapa luări de cuvînt, toate aceste 3 faze fac parte din dezbaterea unui subiect. În acest caz, repet încă o dată, practica noastră, aplicată în această sală de mai multe ori, articolul 108 l-am aplicat la orișicare etapă a dezbaterilor. Mulțumesc. Pe care motiv, domnule Președinte, dacă colegul Streleț a propus supunerea votului, cred că ar trebui să votăm.

115

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Un pic de răbdare. Eu vreau să întreb Direcția generală juridică. Deci vă rog să ne spuneți dacă referința la articolul 108, să ne confirmați, sub poziție neutră, dacă referința la articolul 108 al regulamentului este valabilă în această situație. Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creangă – șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului: Da. Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Parlamentul se află la desfășurarea ședințelor Parlamentului, capitolul 6 din Regulamentul Parlamentului. Articolul 105, alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului spune că deputații, care intenționează să ia cuvîntul, sub marginea problemei înscrise în ordinea de zi, se înscriu pe lista vorbitorilor la Președintele ședinței. Căci, indiferent ce este, proiect de lege sau altul, este subiect în ordinea de zi, se înscriu aici. În același capitol avem articolul 108, care se numește „Încheierea dezbaterilor”. Deci, prin urmare, articolul 8 este aplicabil la oricare subiect înscris în ordinea de zi a Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Aceasta este. Eu cred că ar fi fost mai bine, poate, ca să nu supun votului, acum, să începem să finalizăm luările de cuvînt. Poate ar fi bine… haideți, la un compromis, încă 4 luări de cuvînt și cu aceasta am finalizat. De la toate fracțiunile încă cîte o luare de cuvînt. Eu cred că așa ar fi mai rațional. Domnule Ceban, Vă rog, vorbiți.

Domnul Ion Ceban: Păi, puneți la vot sau nu mai puneți?

Domnul Igor Corman: Vă rog, aveți cuvîntul.

Domnul Ion Ceban: Stimate domnule Președinte, Onorat plen, Un personaj în istorie spunea că după el măcar și potopul. Eu am impresia că acei care, astăzi, administrează proprietatea statului, acei care, de fapt, guvernează, cred și ei, ca și acel personaj: după ei măcar și potopul.

116

Domnule Streleț, Eu v-am ascultat cu mare atenție, sincer. Dumneavoastră ați spus că banii, cum acolo, iubesc liniștea. Mie-mi pare, nu știu dacă am auzit corect, dar mie mi s-a părut, totuși, că, în liniște, cineva iubește banii, ai oamenilor. Iată. Și aceasta este o problemă, de fapt, pentru că putem să spunem foarte multe lucruri, într- adevăr, despre ceea cum s-a întîmplat, ce s-a întîmplat. Să le luăm pe rînd. De exemplu, încă în decembrie, am preîntîmpinat că aceste lucruri se pot cu adevărat întîmpla, de aceea pentru că erau unele rapoarte financiare, pe care le-am văzut, în ceea ce ține de Banca de Economii. Nu știu cum, într-un an de zile, de 4 ori s-a mărit volumul creditelor, în mărime bănească, acelor credite neperformante, dar este evident că ceea ce s-a întîmplat, ca și rezultat al acestor procese este, de fapt, un furt al proprietății publice. Eu nu sînt judecător, dar… Domnule Streleț, Eu am o întrebare, foarte simplă, o întrebare foarte simplă, dacă ați avea ce spune în acest sens, nu ar trebui să vă ascundeți. Vă dau cîteva exemple. Audierile publice ale acestei comisii au fost închise, deci ele nu au fost publice, pentru că oamenii trebuie să cunoască, de fapt, ce se întîmplă. Doi. În momentul în care există neregularități constatate de către comisie, sau nu de către comisie: credite neperformante, administrare proastă. Este liderul partidului dumneavoastră care a ieșit și a spus: este administrare proastă la Banca de Economii. Pînă astăzi. Domnule Streleț, Eu nu sînt judecător, dar astăzi sîntem în 2013 și noi nu am văzut pe nimeni să stea, să mă scuzați, la dubă pentru ceea ce se întîmplă, dar acolo trebuie să stea, pentru lucrurile care s-au întîmplat și pentru delapidările, în proporții destul de mari, de la bancă. Trei. Astăzi, noi putem vorbi foarte mult, despre tot ce vreți. Domnule Streleț, Iată, de exemplu, am avut plăcerea să îl ascult pe domnul Guvernator al Băncii Naționale. Cu regret, nu a găsit timp să iasă, spre exemplu luni, cînd am fost și l-am întrebat de ce cursul leului este cel care este în raport cu valutele străine și de ce se întîmplă aceste lucruri pentru că banii oamenii nu îi primesc în dolari sau euro. Astăzi, am auzit niște lucruri care sînt parcă deviate de la realitate. Statul, anume statul deținea controlul Băncii de Economii. Statul sînt acei care guvernează prin acei care guvernează, deci statul este primul și nemijlocit, domnule Streleț, vinovat în ceea ce s-a întîmplat în cazul Băncii de Economii și nu trebuie să căutați în altă parte. Acei care se fac vinovați stau în această sală ori în clădirea Guvernului. Apropo, acel care dă indicații pentru aceste lucruri este, nimeni altul decît, Prim-ministrul. Fie că este instrument utilizat al forțelor politice, dar el este acel care dă aceste indicații. De ce, astăzi, acești oameni trebuie să răspundă pentru acele indicații pe care le-a dat Prim-ministrul? Eu nu vreau să plec foarte departe.

117

Domnule Sreleț, Nu vreau să fac unele aluzii, nu știu, e de la, dar v-ați băgat în această discuție și vreau să vă răspund și dumneavoastră. Este domnul ministru al finanțelor Anatol Arapu. Domnule Streleț, Părinții mei, atunci cînd făceați dumneavoastră privatizări, prin anii ’96, ’98, 99, cînd, apropo, a fost domnul Anatol Arapu ministru al finanțelor, nu primeau salarii cîte 6 luni de zile, iar bunicii mei, să le fie țărîna ușoară, nu au văzut pensii cu anii. Eu foarte mult sper să nu ajungem, prin ceea ce faceți dumneavoastră, la situația pe care ați avut-o atuncia, pentru că nu este vorba despre Banca de Economii, nu este vorba despre Aeroport, este vorba de 120 întreprinderi pe care astăzi, dubios, le puneți sub bătaia puterii unor interese de grup. Da. Dacă doriți, jos Alianța, jos Coaliția, pentru că ceea ce faceți este un dezastru pentru Republica Moldova și să vă fie rușine, pentru că aveți ceva de povestit copiilor, nu doar să le arătați castelele în care au de gînd să trăiască după aceste delapidări de fonduri. Eu vă mulțumesc pentru atenție și întoarceți Banca poporului. Să vă fie rușine pentru ceea ce faceți.

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor: domnul Mihai Godea.

Domnul Mihai Godea: Vouă v-au rămas numai Vlazii: 2,3,4, nu știu cîți. Stimați colegi, Eu nu știu dacă vă dați seama ce se întîmplă, dar, de fapt, noi cu dumneavoastră trecem astăzi un test, un test pe care l-am picat, lamentabil, și Parlamentul, și clasa politică, pentru că nu este un caz simplu Aeroportul Internațional Chișinău și Banca de Economii. Da, scenariul a fost foarte bine pus la punct, da, jucat cu grijă pe toate capitolele și toate etapele, doar că vreau să vă avertizez: după picarea acestui test va urma banda rulantă, pentru că pe rol este Moldtelecom-ul, centralele electrice, rețelele electrice de distribuție, căile ferate, toate obiectivele strategice care, cu grijă, au fost incluse în lista de privatizare. Am să spun și eu că nu sînt împotriva privatizării, trebuie să avem o abordare liberală, dar bugetul și cetățenii trebuie să cîștige din privatizarea acestor obiective, iar obiectivele trebuie să cunoască o dezvoltare normală, în urma acestui proces. Eu vreau să felicit deputații din majoritatea parlamentară pentru prestația de calitate de astăzi: faceți teatru ieftin pentru șefii voștri de partid și vă iese bine. Cu excepția cîtorva oameni din această sală, pe care îi respect și care știu aceasta, restul sînteți complici la jefuirea statului, unii prin întrebările ajutătoare pentru demnitarii invitați astăzi, alții prin tăcere complici. Și am să amintesc un citat din George Coșbuc: „Nu-i totuna leu să mori ori cîine-nlănțuit”.

118

Îmi permiteți, vă rog, să fac un scurt rezumat pentru cetățenii care trebuie să fie informați. Factologic, lucrurile sînt foarte clare, Banca de Economii a fost furată constant, în ultimii ani, atît de către comuniști, cît și de către așa-zisa guvernare democratică, iar dincolo de acest teatru, făcut pentru ochii cetățenilor, toate aceste hoții, din ultimul an, sînt îngropate de comun acord. Partenerii internaționali abilitați, adică Fondul Monetar și Banca Mondială, au recomandat expres recapitalizarea solidă a Băncii de Economii de către stat și privatizarea transparentă. Guvernul, așa-zis proeuropean al Republicii Moldova, împreună cu Banca Națională, face exact invers: acceptă recapitalizarea parțială a Băncii de Economii de către acționari minoritari, a apărut și așa în mod dubios, și acceptă, de facto, privatizarea Băncii de Economii într-un mod total ocult. La urmă vin colegii comuniști și îngroapă totul în scandal și isterie, amenință cu revoluția lor, iar eroii Coaliției Proeuropene rezistă în fața acestui atac pentru binele poporului și, sigur, pentru integrare europeană. Praf în ochii cetățenilor, stimați colegi, Rămîn, însă, niște întrebări de bun simț: unde este lista creditelor neperformante, lista clienților preferențiali și lista transferurilor dubioase, executate prin intermediul acestei Bănci? Și nu mă refer doar la informațiile din 2009 pînă în 2013, dar și la informațiile din 2005 pînă în 2009. De ce actuala guvernare, care pretinde că a moștenit un sistem financiar corupt, nu a efectuat un audit la Banca de Economii, cu participarea experților internaționali? De ce nu a fost în interesul actualei guvernări să arate cum a furat fosta guvernare comunistă? De ce Ministerul Finanțelor, sub conducerea lui Veaceslav Negruță, a insistat pentru capitalizarea Băncii de Economii de către stat, iar, odată cu numirea domnului Anatol Arapu, același Minister al Finanțelor a devenit avocatul acestei privatizări pe sub masă a Băncii de Economii? Nu vom primi răspunsuri la întrebările acestea în mandatul acestei guvernări, pentru că această guvernare, furînd după schemele celor vechi, s-au făcut volens- nolens complici la furturile care au loc în Republica Moldova de 20 de ani. Despre concesiunea singurului Aeroport Internațional al țării pentru jumătate de secol către o companie rusă, condusă de un membru al securității ruse, iată acesta este exemplul cel mai elocvent de integrare europeană, pe care o promite actuala guvernare. Oferim pe tavă obiectivele noastre strategice companiilor conduse de Kremlin, iar Uniunii Europene îi solicităm fonduri și îi dedicăm discursuri frumoase. Dacă așa înțelege Guvernul să ne integreze în Europa, atunci, cu siguranță, vom ajunge mai repede la Vladivostok, decît la Bruxelles. Dragi colegi, Nu uitați imaginea de ansamblu: Republica Moldova se află sub presiunea agresivă a Federației Ruse și este în miezul unui conflict geopolitic de proporție. Iar în asemenea situații complicitatea la hoție, mai ales cînd aceasta se face în favoarea agenților de influență ruși, se numește și trădare, iar mai devreme sau mai tîrziu veți plăti pentru aceasta. Puneți mîna și mai citiți istorie, priviți știrile din România și din alte țări din regiune și o să înțelegeți, lumea nu se termină odată cu mandatul vostru, țara nu se

119 lichidează odată cu mandatul vostru, dar imunitatea voastră parlamentară sau de altă natură va expira mai devreme sau mai tîrziu, iar dosarele jafurilor din acești ani vor fi aduse în fața unei justiții libere și independente și vreau să vă asigur că nu a rămas încă mult timp să așteptați. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor: domnul Iurie Muntean, Fracțiunea PCRM.

Domnul Iurie Muntean: Stimați colegi, Eu vreau, în primul rînd, să mă adresez reprezentanților majorității parlamentare, care, totuși, au reușit să păstreze măcar ceva din sovestea și simțul omenesc. Cu un șir de întrebări retorice. Prima întrebare. Cum, în opinia dumneavoastră, s-a întîmplat că pachetul de acțiuni al statului într-o bancă, a cărei valoare de piață, pînă nu demult, a constituit circa trei miliarde 500 de milioane de lei, a fost privatizată gratis? Doi. Timp de trei ani, capitalul Băncii de Economii a suferit o scădere dramatică de aproape zece ori, de la circa un miliard pînă la aproximativ 100 de milioane de lei. Fapt care s-a întîmplat sub conducerea domnului Victor Bodiu, președintele Consiliului Băncii de Economii, în același timp ministru de stat și ulterior șeful Aparatului Guvernului, și Victor Barbăneagră, viceministru al finanțelor, ambii fiind subalternii fostului Prim-ministru Vladimir Filat. De ce nimeni din aceste persoane încă nu este interogat, nici Filat, nici Barbăneagră, prezent aici, nici Bodiu? Trei. Conform Legii cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice, articolul 7: procurarea și, respectiv, refuzul de a procura pachete de acțiuni în societățile comerciale cu capital public-privat, cazul Băncii de Economii, ține de competența exclusivă a Guvernului. Astfel, întrebarea este: în baza cărei hotărîri a Guvernului, reprezentantul statului Victor Barbăneagră și conducătorul Agenției Proprietate Publică, Angela Susanu au renunțat la procurarea cotei statului în emisia suplimentară închisă la Banca de Economii? Sau, poate, a fost o indicație din partea conducerii Guvernului? De ce pînă acum nu sînt interogați respectivii funcționari publici Leancă, Lazăr, Negruță, Barbăneagră, Susanu? Patru. Legea nr.121 stabilește clar, răspicat și exhaustiv lista modalităților de privatizare, articolele 23 și 24. Emisia suplimentară închisă de acțiuni nu face parte din aceste modalități. Astfel, privatizarea a fost efectuată ilegal. Deoarece Legea cu pricina prevede că privatizarea proprietății publice poate fi efectuată numai în una din modalitățile stabilite de lege. Sau, poate, este vorba de un proiect individual de privatizare? Dacă e așa, atunci, conform articolului 7 din Legea nr.121, privatizarea urma a fi efectuată prin hotărîre de Guvern, iarăși, care nu există.

120

Cinci. Conform scrisorii Agenției Proprietății Publică nr.06798 din 17 iulie 2013 rezultă că privatizarea a fost efectuată în baza deciziei Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice, procesul-verbal nr.34 din 11 iulie 2013. Întrebarea mea este: de ce această decizie a fost secretizată? Și de ce la încercările unuia dintre deputați, este vorba personal despre mine, a obține o copie a acestui proces-verbal oficial a fost chemată, atenție, paza Prim-ministrului. Șase. Conform articolului 12 din Legea nr.121, unul dintre elementele administrării proprietății publice este asigurarea integrității patrimoniului public. Avînd în vedere că integritatea pachetului de acțiuni al statului în Banca de Economii nu a fost asigurată, care sînt acțiunile Guvernului întru sancționarea funcționarilor publici resposnabili de diminuarea cotei statului în capitalul social al Băncii de Economii? Ca exemplu, care au fost consecințele legale, fie pe cale administrativă sau de altă natură, pentru viceministrul Barbăneagră, reprezentantul statului în Banca de Economii, și vicedirectorul Agenției Proprietății Publice Angela Susanu? Șapte. Toată operațiunea de privatizare a durat, atenție, stimați colegi, 16 zile. Deci unica Bancă de stat, care se află în serviciul întregii țări din 1940, adică 73 de ani, a fost privatizată, fără nici o milă și recompensă pentru stat, în timp de două săptămîni. De parcă ar fi vorba de mărfuri de larg consum ușor alterabile, ca exemplu pătlăgele. Unde s-a grăbit așa de tare viceministrul Barbăneagră și șeful lui Leancă și, respectiv, directorul Agenției Proprietății Publice Angela Susanu și șeful ei Lazăr? Apropo, dacă ați observat, nici Leancă, Prim-ministru, nici Lazăr, viceprim- ministru, care au fost solicitați data trecută și prezența lor a fost votată, prezența obligatorie, de întregul Parlament unanim, lipsesc. Nu au ce răspunde. Și acum cîteva cuvinte despre Aeroport, mai multe s-au spus. Unu. De ce prima hotărîre a Guvernului, adoptată de Guvernul Leancă, a fost… Hotărîrea Guvernului nr.321 din 30 mai 2013, atenție, ziua învestirii, prin care s-a introdus procedura concursurilor închise la discreția Ministerului Economiei și bunul plac al viceprim-ministrului Lazăr. Iese că Guvernul demis pentru corupție pe 5 martie 2013, care, ulterior, a fost aprobat în proporție de 90 la sută ca și noul Guvern, deci primul lucru pe care l-a făcut acel sau acest așa-numit noul-vechi Guvern primul lucru care îl face în primele clipe după învestire fură Aeroportul Internațional Chișinău. Cu adevărat, Alianța poate să își schimbe denumirea, dar năravul ba. Doi. Investitorii, precum că, introduși în lista celor invitați de viceprim- ministrul Lazăr au avut, atenție, de la două săptămîni pînă la o zi pentru pregătirea ofertelor tehnice și a celor financiare. Ca exemplu: Aeroportul Internațional din Houston a avut exact o zi pentru ca să își formuleze oferta tehnică și financiară pentru a participa la acest concurs, așa-numit concurs închis. Spuneți-mi, vă rog, cum poate fi pregătită o ofertă de acest gen în timp de o zi? Mai ales dacă este vorba de un asemenea investitor serios, cum se spune în popor, ca Aeroportul Internațional din Houston.

121

Conform practicii mondiale, general acceptate, în cazurile concursurilor fie închise, cum este făcut acum în Moldova de alde Leancă, Lazăr și restul, fie deschise, asemenea proiecte se realizează cel puțin timp de șase luni sau chiar un an, un an jumătate și mai mult. De ce? Pentru că este vorba de obiecte infrastructurale, obiecte de anvergură, pentru care ofertele se pregătesc în mod sofisticat, cu participarea diferitor consultanți de talie globală și, evident, după un studiu de fezabilitate amplu. Deci unde v-ați grăbit, stimați guvernanți? Și trei. Vorbiți cu pompă despre investiții de 240 de milioane de euro. Nu vi-i rușine? Timp de 49 de ani 240 milioane de euro? Dar nu menționați că aceste investiții sînt condiționate de o creștere a fluxului de pasageri de trei ori. Ceea ce, la rîndul său, iarăși cere, surprize, surprize, investiții de sute de milioane. Zău, logica unui copil retardat care spune că o să facă ceva, dacă o să se facă. Între timp, eu vreau să vă reamintesc că încă nu demult, în anii 2007 – 2008, Moldova aduna ca și investiții străine directe de aproape două ori sau chiar trei ori mai mult, numai că nu pe parcursul a 49 de ani, dar anual. Exemplu. Anul 2007, în Moldova au venit ca investiții străine directe circa 500 de milioane de dolari. Anul 2008, încă circa 720 de milioane. Iarăși, unde vă grăbiți? Sugestia insistentă și pur colegială ar fi anularea printr-un vot consolidat al acestor două tranzacții rușinoase pe cale parlamentară. Anularea lor acum. Or, acest lucru îl va face noua guvernare, stimaţi colegi, dar o să îl facă dureros și nu că așa, dar tare, tare dureros. Mai ales pentru acei care sînt direct implicați în aceste tranzacții. Așa că gîndiți-vă. Mai aveți încă vreo, cred, 30 de minute. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor: domnul Veaceslav Ioniţă, Fracţiunea PLDM.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, În această zi, noi, de fapt, am așa o senzație duplicitară. Pe de o parte, aceste audieri sînt binevenite. În urma acestor audieri, cetățenii din prima sursă află informații. Datorită acestor audieri, care se fac deschis, transparent, în văzul tuturor televiziunilor și al cetățenilor, ei pot afla informație care nu va permite în viitor să fie manipulați ieftin, așa cum s-a petrecut în timpurile cînd, fără acces la informație, cetățenii erau manipulați în cel mai obraznic mod. Eu sper că informația care este oferită astăzi dă răspuns la multe întrebări și reduce spațiul de manevră al celor care speră că prin cuvinte ieftine pot cumva să

122

își recîștige înapoi încrederea cetățenilor, care foarte clar au spus unde doresc ei să fie și nu mai vor în trecut și toți vor în viitor. Însă, cu toate acestea, regretul meu este că ura cu care se discută aceste subiecte sperie potențialii investitori. Stimaţi colegi, Stimaţi prieteni, Republica Moldova, din nefericire, a ratat bumul investițional din anii 2001 – 2007. În condiția în care toate țările se bucurau de investiții, crearea de locuri noi de muncă, știu că nu iubiți România, 140 mii de locuri în fiecare an create. Am ratat această perioadă, iar în prezent investitorii, din nefericire, pleacă din multe țări și trebuie să ne bucurăm de faptul dacă se reușește să aducem anumiți investitori în Republica Moldova. Prin discuții iresponsabile, prin discuții fără nici o acoperire factologică, noi putem să, de fapt, să ratăm și acele posibile investiții care vin. Eu apreciez efortul Guvernului pe care îl depune, ca să avem investiții și ar fi bine ca noi, ca parlamentari, să nu uităm că sîntem în sprijinul Guvernului, și nu sîntem o piatră la acest Guvern. Iar cel mai mult ce mă întristează este modul cum se duc discuțiile și modul selectiv de a alege subiectele. Am impresia că cineva, în mod intenționat, în condiții importante pentru Republica Moldova, cînd Guvernul este în Federația Rusă pentru a discuta cum noi exportăm anumite produse în Federația Rusă, exact investitorii din Federația Rusă sînt atacați de parcă sînt cei mai răi de pe fața pămîntului și, într-un fel, dacă ar fi din altă parte sînt buni, iară dacă sînt de acolo trebuie fugăriți din republica noastră. Nu sînt nici pe de o parte un mare promotor al unei sau altei țări, dar consider că o țară europeană, o țară care vrea să aibă o față umană, trebuie să fie o țară care se uită corect la toți investitorii și nu îi separă: dacă sînt dintr-o direcție trebuie scuipați, dacă sînt din altă direcție, trebuie aplaudați. Toți trebuie să fie egali. Dacă să mergem pe conținut. Da, într-adevăr, astăzi au fost audieri. Ce am auzit noi în final? Pe lîngă declarațiile iresponsabile și dorința de a manipula mai departe oamenii că a fost lipsă de informații, de fapt, dacă vorbim pe partea legală, nu sîntem noi acei care facem declarații de legalitate. Dar Guvernul foarte clar a explicat: toate acțiunile Guvernului au fost în strictă conformitate cu legislația, au fost în strictă conformitate cu interesul public și au fost în strictă conformitate cu ceea ce ne dorim noi. Însă îmi imaginez pe o secundă ce ar fi fost dacă, în această perioadă, cînd, într-adevăr, avem de rezolvat problemele legate de Banca de Economii, cînd avem de rezolvat problema legată de Aeroportul nostru Internațional Chișinău. Atunci cînd noi avem o problemă de securitate legată de faptul că au trecut demult acei 30 de ani pentru cîți a fost construită această pistă, cînd noi avem o problemă legată de asigurarea traficului de pasageri, cînd noi tot dorim să avem pasageri, dar deja nu mai putem asigura deservirea lor. Șed și îmi imaginez ce ar fi fost dacă erau aceștia, care în prezent critică, la guvernare. Am cerut de la colegii mei, alte documente nu am reușit, m-am uitat ce

123 vreau ei să facă. Dacă era cumva la noi sistemul de reformare a educației, am toate documentele semnate de către dumneavoastră. Simplu, scurt pe doi. Cum rezolvăm noi cu educația, simplu. Dăm afară 10 mii de profesori. Fix ca la Stalin: нет человека, нет проблем. Șed și îmi imaginez: dacă voi cu educația așa rezolvați problemele, cum ați fi rezolvat problemele cu Aeroportul, cum ați fi rezolvat problemele cu Banca? Banca, stimaţi colegi, avea niște provocări la care trebuia de răspuns. Eu înțeleg că unii consideră că trebuie să fie bancă de stat. Din ce cauză? Căci în felul acesta, și avem practica 2001 – 2009, o folosești ca ladă de gunoi și la băncile afiliate ție toate creditele proaste le arunci la Banca de Economii. Din ce cauză? Că… proștilor, îmi cer scuze că spun cuvintele acestea. Și sînt aruncate la Banca de Economii creditele proaste. Iar acum, cînd unii colegi spun că s-a văzut în 2010, creditele 2001 – 2009 și, domnule Reidman, trebuia să investighezi aceasta și era să ajungi la concluzia ce s-a făcut. Doi. Banca o folosești ca bancă de buzunar. Prietenii tăi se creditează de la banca aceasta. Din ce cauză că nu? Și după aceasta ne trezim în 2010 că creditele date în 2007, 2008 nu le mai poți întoarce înapoi. Frumos! Ținem bancă ca să avem bancă de buzunar. Cînd ne trebuie să avem de unde lua banii. Poate și în electorală să ne mai ajungă. Și, cel mai rău, cazul „Investprivatbank”. Din cauză că era în ajun de electorală, se ia o decizie criminală, în acest caz, în privința unei bănci, unde jumătate nu este a statului, este privată, de a pune problema unei bănci private pe umărul unei bănci unde sînt și privați și trebuie protejat interesul lor. Un miliard de lei ca o piatră aruncată pe această Bancă și după aceasta încă mai puneți întrebări: ce s-a făcut? Banca, cînd a fost preluată, cînd a fost preluată conducerea, tot ce s-a reușit în această perioadă dificilă, să scoatem Banca din această situație, practic, de nesoluționat. Tot se vorbește aici mult ce trebuia de făcut. Atîtea sfaturi sînt. Am văzut ce trebuie de făcut. Dacă rezolvăm problema educației, dăm afară profesorii. Banca o lichidăm sau o închidem. Să nu mai uităm că Banca a fost supusă unui atac mediatic în această primăvară. În multe țări pentru atac asupra băncii prin cuvinte, prin declarații este dosar penal. Cred că și noi trebuie să avem în legislație că atunci cînd cineva vorbește asupra unei instituții financiare, asupra lui să fie deschis inclusiv dosar penal. Nu s-a făcut acest lucru și ce avem noi drept rezultat? Avem o situație cînd, de ce nu se spune, nu era altă posibilă. Parlamentul a propus acest lucru. Acei care au fost… Nu am fost eu președintele Comisiei de anchetă. Președintele Comisiei a pregătit raportul, comisia l-a votat și noi, Parlamentul, l-am susținut. Sînt trei soluții, una dintre care era… într-adevăr, aceasta și era cea mai bună.

124

Și, în sfîrșit, cu Aeroportul. Doar trei cuvinte în privința Aeroportului. Aeroportul Internațional… …Republica Moldova trebuie să fie un Aeroport al Republicii Moldova. Cetățenii Republicii Moldova au dreptul să zboare unde doresc ei, din Chișinău și nu din alte părți. Ei trebuie să aibă posibilitatea să zboare și trebuie să fie siguri că ai zburat și, într-adevăr, ai zburat, dar nu ai rămas înapoi pe pămînt. De aceea, noi avem nevoie de securitate, noi avem nevoie ca oamenii să aibă… fluxul de pasageri să fie garantat și, cel mai important lucru este, Aeroportul nostru nici nu are hotel. Știți de ce nu are hotel? Că nu este nevoie. Nu avem tranzit. Noi tot vorbim de tranzit. Ce fel de tranzit că nici hotel nu ai construit măcar? Pentru ca să ai acest lucru, ai nevoie de investiții. Ai nevoie de investiții imediate de, cel puțin, 50 milioane de euro, și apoi încă de 250 de milioane euro. Eu vreau să felicit echipa Guvernului că, în condițiile actuale, are capacitatea de a rezista, vreau să felicit, în condițiile foarte grele, cu niște colegi ca aceștia, ei rezistă și merg… Iar celor din opoziție vreau să le spun doar un singur lucru: nu uitați, voi sunteți contra Guvernului, dar nu trebuie să fiți contra poporului vostru. Eu aceasta vreau să vă aduc aminte: nu fiți contra poporului.

Domnul Igor Corman: Următorul vorbitor: domnul Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnul Ioniță s-a pasionat atît de mult, încît, pe anumite momente, domnului Streleț deja îi era rușine. Domnule, Iurie Muntean, Vreau să vă spun că nu există copii retardați, ci există maturi care suferă de idiotism. Stimați colegi deputați, Domnilor parlamentari, În martie, cu ocazia demiterii Guvernului Filat, ziceam că stăm cu mortul pe laiță și cu bocitorii organizați în fața Palatului Republicii. Iată că morții, uneori, învie și chiar se apucă, pardon, se reapucă zdravăn de furat, confirmînd, cu prisosință, zicala românească: pielea rea și răpănoasă ori o bate, ori o lasă. Tot ceea ce ați auzit pînă acum, un munte de vorbe, vreo 6 ore de vorbă, uitați-le, stimați deputați. Adevărul este extrem de simplu: Banca de Economii și Aeroportul Internațional Chișinău au fost furate de către Coaliția de guvernare, denumită, mai nou și mai potrivit: ”AeroBank”. Tot ceea ce s-a spus pînă acum nu este altceva decît expresia intenției de a acoperi aceste 2 minciuni uriașe livrate, cu delicatețe, opiniei publice. Odată cu încheierea acestor tranzacții obscure, cu iz de votcă rusească, au fost sustrase, din averea cetățenilor noștri Banca de Economii și Aeroportul Internațional Chișinău, ajungînd năprasnic, peste noapte, în proprietatea, respectiv,

125 gestiunea unor companii rusești, la fel de dubioase ca și întreaga afacere autumnală acromică și plină de echivoc. Avem ferma convingere că tranzacțiile respective, realizate cu eludarea voinței Parlamentului, adică a cetățenilor, vor intra în cele mai bune manuale de criminalistică și nu doar din Republica Moldova, ci și din alte țări, ca exemple elocvente de fraudare, cu insolență, a statului de către exponenții capitalismului oligarh. Guvernarea se acoperă, se tot acoperă cu o hotărîre a Parlamentului pentru care noi, liberalii, încă o dată spun, nu am votat, intuind corect capcana pe care o pregătea, tînăra dar, deja, îmbătrînita în rele coaliție pentru ”AeroBank”. Eforturile conjugate ale Coaliției de guvernare, din ultimele zile, îndreptate spre imacularea obrazului pătat cu noroi negru ca abanosul al principiilor… al principalilor decidenți din aceste afaceri, sînt zadarnice, pentru că Republica Moldova nu mai este cea de la sfîrșitul anilor ’90 sau cea de la începutul următorului deceniu, atunci cînd aceiași actori frivoli, dar în altă distribuție, profitînd de încrederea cetățenilor, au prădat, asemenea unor briganzi, avutul statului. Astăzi, cetățeanul nostru este capabil să vadă hoțul politic de la o poștă, astfel încercările lamentabile de disculpare și de prezentare, în fața opiniei publice, în chip de heruvimi sau chiar serafimi politici (sincer, cînd vorbeau unii reprezentanți ai Coaliției, numai aripi nu am văzut astăzi la ei și chestia aia deasupra, am uitat cum se numește, de la, de la… Cum? Nimb. Da, corect, nimb se numește. Iată, numai nimb nu aveau. Dacă aduceți nimb, îi facem pe loc, îi facem îngeri). Consider că aceste încercări sînt zadarnice și contraproductive intereselor și dezideratelor noastre europene. Stimați colegi deputați, Vreau să vă asigur, cu toată responsabilitatea, că partidul liberal nu a fost, nu este și nu poate fi, prin definiție, în opoziție față de actuala guvernare. Noi sîntem precursorii actualei puteri politice, avînd obligația sacră, oferită de votul a 200 000 de cetățeni, în alegerile parlamentare, de a merge înaintea acestei guvernări, pentru a le arăta drumul corect către Uniunea Europeană, un drum care nu trece prin izlazuri sau bălării politice, un drum care nu depășește limitele Constituției, un drum care ocolește fărădelegea și jumătățile de măsură la administrarea bunurilor publice. Astfel, noi ne vom opune, cu vehemență, și în continuare, demersurilor care vin să fure și să sărăcească, în continuare, cetățeanul nostru. Avem convingerea că aceste tranzacții de jefuire a statului sînt o consecință directă de scoatere a Partidului Liberal de la guvernare, pentru că prezența liberalilor la guvernare ar fi făcut imposibilă o astfel de necinstire a încrederii cetățenești. În aceste condiții, Partidul Liberal declară, cu toată responsabilitatea, că va căuta și va găsi soluții legale întru restabilirea supremației legii, în aceste două tranzacții monumentale, care i-au înfrățit pe viață pe acei care au comandat și au condus procesul mortuar al Băncii de Economii și al Aeroportului Internațional Chișinău. În aceste condiții, solicităm Guvernului să urgenteze construcția noii pușcării, care se preconizează a fi ridicată în Republica Moldova, pentru ca toți

126 figuranții, mai mari și mai mărunței, ai acestei afaceri, să aibă unde sta, în plăcere, la pușcărie. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Și ultimul vorbitor: domnul Dumitru Diacov, Președintele Fracțiunii Partidului Democrat.

Domnul Dumitru Diacov: Onorată asistență, Drept că, cam obosită, deja, de discuții patriotice. Unii, care au inițiat, parcă nici nu îi văd în sală, așa de tare îi doare. Eu cred că, stimați prieteni, noi putem, foarte ușor, să ne aducem aminte anumite etape ale dezvoltării statului Republica Moldova, cînd în Parlament se organizau astfel de discuții. Vă aduceți aminte de un lider de partid, cu mîini curate, care umbla la braț cu un brav general care, pe urmă, a fost, singur, judecat și pus la respect și care luptau pentru dreptate? Iată și acum, se luptă pentru dreptate și eu, de dimineață, tot nu înțeleg: pentru dreptate sau pentru mandate? Mie îmi pare că taman, taman vreo două partide, care sînt tare ”trevojite” de mandate, ele luptă pentru mandate, fiindcă dreptatea, dreptatea undeva e în altă parte. Republica Moldova a trăit o perioadă foarte activă, unde se răcnea la fiecare colț: nu ne vindem țara, noi nu ne vindem țara, noi nu dăm drumul nimănui, noi o să vindem întreprinderile noastre cu bani colosali și așa mai departe. Și noi nu mai producem nici mașini de spălat, nici tractoare, nici televizoare, nimic. Fostele întreprinderi, mîndria, mîndria industriei Republicii Moldova e plină cu baruri, cu restaurante, cu oficii și așa mai departe, fiindcă nu ne vindem țara. Eu țin minte foarte bine aceste discuții cu acei bravi. Din fericire, unii de acum nu mai sînt. Cînd nu se discuta nimic. Noi am avut probleme, stimați prieteni, și cu Banca de Economii. Eu mă mîndresc de faptul că Partidul Democrat, pe atunci, în ’99, lucrul ăsta s-a întîmplat (și domnul ministru al finanțelor, domnul Arapu e aici) și voi ridicați, vă rog, stenogramele din 1999, atunci cînd noi am readus Banca de Economii, fiindcă s-au găsit niște șmecheri care vroiau să pună mîna pe dînsa și noi am spus nu, noi o aducem în subordinea statului. Și în ’99 noi am votat în Parlament și am impus ca Banca de Economii să rămînă în gestiunea statului. Noi, la fel, atunci, în ’99, prin voința majorității parlamentare, am transferat Fondul social, Fondul de pensionare la Banca de Economii, ca să consolidăm această Bancă. Pe parcursul anilor, statul a transferat în Banca de Economii aproximativ două miliarde de lei. Ce s-a întîmplat pe urmă în Banca de Economii? Ce, în 8 ani de zile, cît prietenii noștri din opoziția de astăzi au fost la guvernare, a fost… acolo? Noi doar am făcut o analiză și comisia nu și-a dus la capăt misiunea ca să facă o analiză unde s-au dus creditele? Cum s-au folosit creditele? Și de ce Banca a nimerit în această situație? Spuneți, vă rog, lui moș Vasile sau mătușii Ileana de la Cahul sau de la Ocnița pentru dînsa e important că Banca e a statului sau Banca e privată, statutul

127

Băncii? Pe dînsa o interesează ca Banca să fie o structură financiară de nădejde. Dacă ea și-a depus acolo banii, acolo banii să rămînă, să aibă dobîndă ș.a.m.d. Ce facem noi? Noi luptăm cu dreptatea. Astă-primăvară am declanșat aici, în Parlament, și opoziția era foarte activă, o campanie, că, oamenii, ascultîndu-ne pe noi, și-au retras banii din Banca de Economii – un miliard și ceva de lei. Ce, aceasta a contribuit la consolidarea Băncii? De ce ne facem noi morți în păpușoi? De aceea, stimați prieteni, eu cred că este un lucru prea serios. Eu înțeleg că se apropie campania electorală și tot ce se întîmplă, și o să se întîmple și de azi înainte în Republica Moldova noi trebuie să-l vedem sub aspectual acesta. Fiindcă dacă acum ne-am ridica așa la vreo cîteva sute de metri deasupra Republicii Moldova și ne-am uita ce se întîmplă, inclusiv cu aceste blocări, inclusiv cu aceste marșuri, inclusiv cu această luptă intenstinală… Eu înțeleg că pe noi trebuie să ne doară sufletul de ceea ce fac partidele noastre, trebuie să dorim ca să avem cît mai multe mandate, dar nu cu prețul stabilității Republicii Moldova, nu cu prețul de a menține sistemul financiar sau de a-i da drumul în prăpastie, nu cu prețul ca de transformat Republica Moldova, un stat care pe harta acestui colț al Europei tot timpul este în flăcări. Noi trebuie să ne oprim, stimați prieteni. Eu presupun că, poate, mîine, opoziția să vină la guvernare, voi vreți să guvernați un stat ruinat sau voi vreți să guvernați un stat care este în mers? De aceea, noi v-am lăsat în 2001 o economie și o legislație performantă. De aceea … (rumoare în sală.) Da, da, da, da. Performantă și administrația publică locală, și sistemul financiar, și finanțele publice locale, toată legislația fost a votată atunci, în ’99. Voi v-ați folosit de această situație și, din păcate, ați dirijat așa cum ați dirijat-o. Eu propun ca acum să ne liniștim. Ceea ce trebuie să facem noi și ceea ce ne cer și nouă structurile europene, acum să ne apucăm să reformăm sistemul judiciar, să reformăm sistemul de drept, Poliția să fie Poliție, Procuratura să fie Procuratură, judecățile la fel. Sînt acolo destui oameni cinstiți, dar pe acei care se ocupă cu fel de fel de șmecherii trebuie să îi înlăturăm. Și atunci nu noi, parlamentarii, că noi ne transformăm periodic… încercăm să învinuim, nu parlamentarii trebuie să numească vinovatul și să fie judecătorul, hai, să constituim, într-adevăr, un sistem de drept și să avem încredere că ei, procurorii, judecătorii, trebuie să facă regulă, ordine în ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Și, atunci, noi trebuie să ne ocupăm cu treburile noastre, dar nu să speculăm. Mulțumesc de atenție. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, A fost ultima luare de cuvînt. Am încheiat și această rundă. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Firește că, după aceste fierbinți dezbateri, ședința de astăzi trebuie să se încheie cu adoptarea unei hotărîri. Avînd în vedere posibilitatea de a modifica

128 ordinea de zi la solicitarea unei fracțiuni, în ordine excepțională propun introducerea în ordinea de zi a ședinței de astăzi a proiectului nr.390, proiectul de Hotărîre de Parlament cu privire la rezultatul audierilor privind situației la Banca de Economii. Este distribuit deputaților.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Господин Председатель, Мы настаиваем на том, чтобы в повестку дня был включен проект № 387 по этим слушаниям, который был зарегистрирован раньше проекта № 390, о чем свидетельствует номер, и должен быть обсужден первым.

Domnul Igor Corman: Așa. Două propuneri cu două proiecte de hotărîre? Le-am fixat și eu le voi supune votului. Deci… (rumoare în sală). Deci eu am să supun votului fiecare în parte, fiecare proiect. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: De procedură. Я считаю, что эти проекты нужно обсуждать детально, по пунктам, и они должны быть приняты не с кондачка: каждому из установленных здесь пунктов в одном и в другом проекте должны быть поставлены в соответствие фактические вещи в этой ситуации. Ну, я не стану сейчас углубляться в содержание этого дела. Я думаю, что мы можем включить это в повестку дня, и Постоянное бюро постановит на следующем заседании их принять. Или обсудить и принять.

Domnul Igor Corman: Deci, stimați colegi, Fracțiunea dumneavoastră îmi propune mie să mă folosesc de dreptul de Președinte al ședinței și să includ acum în ordinea de zi sau dumneavoastră doriți pentru Biroul permanent și mai departe pentru o altă ședință? Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Я считаю, что мы должны эти проекты постановления обсуждать не сейчас, за десять минут, а предлагаем Постоянному бюро Парламента включить их в повестку дня следующего заседания.

Domnul Igor Corman: Și dumneavoastră, domnule Streleț, ați propus acum în această ședință să introducem? E dreptul fracțiunilor să îmi spună cum consideră. Și eu supun

129 votului, în primul rînd, prima propunere făcută, ca proiectul de Hotărîre cu nr.390 să fie introdus astăzi în ordinea de zi a ședinței. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea de voturi, acest proiect este introdus în ordinea de zi. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: В этом случае мы настаиваем, чтобы наш проект обсуждался сегодня же.

Domnul Igor Corman: Da. Bine. Deci supun votului și propunerea dumneavoastră ca în ordinea de zi să fie introdus proiectul de Hotărîre cu nr.387. Cine este pentru rog să voteze. Deci, cu majoritatea, și proiectul dumneavoastră îl introducem în ordinea de zi. Acum eu rog Comisia economie, buget și finanțe să se convoace. De cît timp aveți nevoie, domnule președinte? De ce pauză aveți dumneavoastră nevoie ca să vă convocați, să discutați aceste proiecte de hotărîre, pînă a le discuta? Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Președinte, 15 minute, în cazul de față.

Domnul Igor Corman: Dacă este suficient, atunci anunț pauză de 15 minute. Revenim la opt și treizeci.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Președinte, În sala PLDM, Comisia economie, buget și finanțe.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Igor Corman: Ocupați-vă locurile. Comisia și-a finalizat activitatea. Ocupați-vă locurile, să începem ședința. Domnule preşedinte Ioniță, Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Comisia economie, buget şi finanţe.

130

Domnule Preşedinte, Rog să faceți uz de dreptul dumneavoastră și să introduceți în ordinea de zi trei proiecte de lege, trei proiecte de acte parlamentare, care au fost examinate de către comisie. Primul este proiectul de Lege nr.381, al unui grup de deputați. Din cîte văd eu, toți sînt din Fracţiunea Partidului Comunist, prin care ei propun mai multe acțiuni de întreprins în privința Băncii de Economii, legate de anularea unor documente și alte lucruri. Doi. Este proiectul de Hotărîre nr.387. Iarăși, legat de… în cazul de față este legat de audieri.

Domnul Igor Corman: Domnule Ioniţă, Deci noi deja am votat. Nr.387 și nr.390.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Da.

Domnul Igor Corman: Sînt introduse în ordinea de zi.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Și comisia a examinat și proiectul de Lege nr.381, înregistrat de deputații Fracţiunii Partidului Comunist. Și comisia este gata să prezinte raportul în plenul Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Aveți raportul comisiei, da? Bine. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, În situația în care proiectul de Lege nr.381 va fi inclus în ordinea de zi, vă rog frumos să ne fie distribuit proiectul și, respectiv, să ne fie dat timp ca noi să ne pregătim la acest subiect. Pentru că altfel înțelegerile pe care le faceți voi pe sub masă cu comuniștii nu țin. Trebuie să respectăm toate procedurile. Vă rog foarte mult.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо.

131

Мы вообще не настаивали на том, чтобы включить закон 381 в повестку дня сегодняшнего заседания. Это инициатива господина Ионицэ – на комиссии его обсуждать. Это его вопрос. Я как автор считаю, что мы его должны рассматривать в другое время.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Preşedinte, Este un proiect de lege care, mă miră faptul, colegii din Partidul Comunist nu vor să îl examineze. Înțeleg că pe ei îi deranjează foarte mult situația de la Banca de Economii. Propun anularea unui șir întreg de acte. Comisia noastră, fiind o comisie care, în procedură legislativă, trece toate documentele, a examinat proiectul de lege. Mai mult ca atît, s-au expus reprezentanții fracțiunii și au votat acest proiect de lege. Nu văd motive ca să nu îl examinăm astăzi. Nu înțeleg din ce cauză ei deja nu doresc să fie examinat proiectul de lege. Am anumite dubii și îngrijorări asupra comportamentului lor.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule Ioniţă, În calitate de președinte al comisiei, dacă insistați asupra proiectului nr.381, spuneți-mi, vă rog, aveți, așa cum cere legea, avizul Guvernului?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Artur Reșetnicov: Și cum ați examinat în comisie fără avizul Guvernului?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Răspund foarte simplu, domnule deputat. Avizul Guvernului este necesar conform Constituției, dar în cazul unor legi care afectează bugetul și țin de lectura a doua, iar în primă lectură legea poate fi trecută prin procedură, deoarece nu intră în Monitorul Oficial... Deci în primă lectură poți examina și fără avizul Guvernului. Iar ai nevoie, conform Constituției, după, în lectura a doua, în cazul în care afectează bugetul. Citiți articolul 134 din…

132

Dar mă miră cel mai mult că nu doriți examinarea unui act legislativ pe care dumneavoastră l-ați înregistrat. Noi, în calitate de acei… Coaliție de guvernare, venim în întimpinarea dumneavoastră, sîntem deschiși pentru a discuta toate subiectele și mă miră faptul că dumneavoastră respingeți discuția unui proiect de lege care vă aparține. Domnule Preşedinte, Întotdeauna am manifestat stimă și respect față de opoziție și întotdeauna am considerat că trebuie protejată, în special Partidul Comunist. Trebuie protejat ca o specie pe cale de dispariție.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Preşedinte, Dumneavoastră, în calitate de Președinte al Parlamentului, dacă o să vă ghidați de sfaturile pe care vi le oferă domnul Ioniţă, atunci Legea cazinourilor va fi, așa, цветочки. Este obligatoriu necesar avizul Guvernului, pentru că acest proiect de lege prezumează inclusiv cheltuieli din caznaua statului. Eu regret că președintele Comisiei economie, buget și finanțe nu cunoaște cum se realizează un proiect de lege.

Domnul Igor Corman: Da. Bine. Eu rog președinții fracțiunilor să îmi spună care este opinia grupurilor parlamentare. (Rumoare în sală.) A comisei eu deja am auzit-o, domnule Ioniţă. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Закон 381, проект 381 предполагает отмену всех этих грабительских операций, которые Правительство, а также мажоритарная часть Парламента прокрышевали и произвели. Мы настаиваем, чтобы обсуждение этого закона происходило в полной мере, с высказанной позицией Правительства, чтобы все, кто участвует в процессе и кто интересуется состоянием дел, знали позиции всех. Домнул Ионицэ, как всегда, организует работу комиссии через колено. Так нельзя. Мы настаиваем и будем настаивать на внесении этого проекта в очередное, ну, отдельное заседание Парламента, а не сегодня, не сейчас.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc.

133

Domnule Ioniţă și domnule Preşedinte al Parlamentului, Rog să deschideți articolul 55 din Regulamentul Parlamentului, care prevede că autorul proiectului de lege, și, în cazul de față noi, comuniștii, sîntem autorii proiectului nr.381, poate să îl retragă din ordinea de zi în orice moment. Din ordinea de zi. Deci noi solicităm să fie obligatoriu avizul Guvernului, să-l treziți pe Leancă din somn. Dacă nu vine în Parlament și este ocupat, măcar în Guvern să lucreze cum poate. Astăzi nu poate fi examinat. Noi, în calitate de autori, nu susținem și îl retragem din ordinea de zi. Nici nu îl includem în ordinea de zi. La următoarea ședință să fie examinat așa cum prevede Regulamentul Parlamentului. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Preşedinte, Doar vreau să constat două lucruri, pe care le-au spus colegii din opoziție. Primul. Noi, comisa, considerăm că acest proiect de lege poate fi examinat. Ei, sub diferite tertipuri, nu vor să își examineze propriul proiect. Și al doilea. Aflu, cu surprindere, că ei scriu proiecte de lege care suportă cheltuieli din bugetul de stat și ei vor să bage la cheltuieli banul public, pentru ca să își… nu știu ce să facă. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Aici am încheiat dezbaterile, stimaţi colegi. Este dreptul meu, de Președinte al ședinței, să fac uz de acest drept, să îl introduc în ordinea de zi sau nu. Eu am ascultat părerile dumneavoastră și lăsați-mă pe mine să iau decizia. (Rumoare în sală.) Deci noi am votat introducerea în ordinea de zi a două proiecte de Hotărîre: cu nr.387 și nr.390. Și aici ne-am oprit. Ce vreți să mai spuneți, domnule Munteanu? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că noi ne pripim cu aceste două hotărîri, cu aceste două proiecte de hotărîre. Ele sînt scrise repede. Văd că unul e înregistrat chiar astăzi. Adică, după ce noi i-am audiat pe toți, repede, colegii s-au dus și au scris un proiect de hotărîre și, evident, el nu este ilustru, este cam ușurel, așa, cam foaie verde.

134

De aceea, noi propunem să le îmbunătățim, să ne luăm timp. Mîine tot e zi. Nu că ar fi o oră tîrzie, nu avem o problemă în acest sens, dar putem să lucrăm mîine, normal, ca produsul pe care o să îl facem noi să fie unul de calitate. Pentru că dacă încercați cumva să credeți că, dacă astăzi încheiem această problemă, noi mîine nu o să mai vorbim de ea, vă înșelați amarnic. Pentru că această problemă o să vă urmărească încă mulți, mulți ani, dacă noi nu…

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Valeriu Munteanu: Epuizăm…

Domnul Igor Corman: Dumneavoastră o să vorbiți pînă la următoarele alegeri despre subiect. Nici nu mă îndoiesc. Deci eu invit la tribuna centrală autorii proiectului de Hotărîre cu nr.390. Cine prezintă proiectul de Hotărîre? Nr.390. cine prezintă proiectul de Hotărîre? Bine, prezentați dar proiectului de Hotărîre cu nr.387, nu văd mare… Poftim. Da. La tribună. Nr.387.

Domnul Oleg Reidman: Mersi.

Domnul Igor Corman: Cu plăcere.

Domnul Oleg Reidman: Господа депутаты, По результатам сегодняшних слушаний вам предлагается проект, разработанный нашей фракцией, в котором указывается: Пункт I. Se ia act de rapoartele prezentate, se constată că Guvernul și autoritățile competente inclusiv și avem lista: Prim-ministrul – domnul Iurie Leancă, viceprim-ministrul, Ministrul Economiei – domnul Valeriu Lazăr, viceministrul Economiei – domnul Dumitru Godoroja, ex-ministrul, и так далее, и так далее, и так далее, всех, кому положено быть, intenționat, nu au executat Hotărîrea Parlamentului nr.152 din 21 iunie 2013 cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului, deținut la ”Banca de Economii” – SA și a situației în domeniul… și așa mai departe. Guvernul, încălcînd dispozițiile legale, intenționat, a adoptat pe data de 20 iunie 2013, Hotărîrea Guvernului nr. 414 pentru aprobarea Regulamentului privind atragerea investițiilor din societățile comerciale cu capital public sau public-privat, abrogînd Hotărîrea nr. 1458 din 12 noiembrie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind selectarea investitorilor pentru fondarea întreprinderilor

135 noi sau pentru majorarea capitalului social al celor existente, prin care a permis emisiune suplimentară închisă de acțiuni în ”Banca de Economii” – SA și, ca rezultat, a dus la sustragerea pachetului de acțiuni de control al statului în folosul unor persoane terțe. Executivul a administrat, cu rea-credință, patrimoniul statului în SA „Banca de Economii„ și a pierdut controlul din partea statului asupra acestei instituții bancare, astfel prejudiciind grav patrimoniul statului și a expus pericolului securitatea financiară a statului. Punctul 3. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe (președinte – Veaceslav Ioniță) nu a realizat un control asupra executării Hotărîrii Parlamentului nr.152, ceea ce a adus prejudicii grave patrimoniului statului. Guvernul și autoritățile competente, опять lista, au organizat cu rea-credință concursul închis și ilegal de selectare a concesionarului activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, ce contravine grav prevederilor Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și Legii cu privire la concesiune… concesiunea netransparentă, și a camuflat, și a dus la… извините, очень мелко, și a dus la pierderea, din partea statului, a controlului asupra acestui institut de importanță națională. Punctul 5. Avînd în vedere cele constatate, se apreciază ca negativă activitatea Guvernului, ceea ce deschide calea spre acordarea votului de neîncredere Executivului și politicii promovate de Guvern. Punctul 6. Se recomandă, Președintelui Parlamentului, inițierea neîntîrziată a procedurilor de eliberare din funcția de Președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a domnului Veaceslav Ioniță. Punctul 7. Se solicită Procuraturii Generale inițierea controalelor, verificărilor de competență privind circumstanțele și factorilor care au determinat deposedarea statului de acțiuni în SA „Banca de Economii”. Punctul 8. Se solicită Procuraturii Generale inițierea controalelor, verificărilor de competență în privința circumstanțelor și factorilor care au determinat deposedarea statului, prin concesionarea ilegală a Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. Punctul 9. Pentru raportarea… pentru repararea prejudiciilor, se consideră necesară examinarea, în regim de urgență, în Parlament a proiectului de Lege nr.381 pentru declararea nulă a actelor privind emisiunea suplimentară închisă a acțiunilor SA „Banca de Economii”. Punctul 10. Guvernul, în regim de urgență, va abroga toate hotărîrile Guvernului și alte acte ce țin de concesionarea activelor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării Hotărîrii. Acesta e proiectul nostru și, în comentariile la proiect, можем мы констатировать что Guvernul nu a îndeplinit Hotărîrea Parlamentului nr.152. Fără îndoială.

Domnul Igor Corman: Stimate coleg…

136

Domnul Oleg Reidman: Fără îndoială. Nici un punct…

Domnul Igor Corman: Luare de cuvînt ați avut.

Domnul Oleg Reidman: Nici un punct din Hotărîrea de Guvern nu a fost îndeplinit.

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, Dumneavoastră ați avut luare de cuvînt și ați vorbit foarte mult la acest subiect. Este acum, dumneavoastră prezentași proiectul de Hotărîre, proiectul de Hotărîre. Da. Ați prezentat-o și vă mulțumim frumos. Comentariile deja sînt de prisos.

Domnul Oleg Reidman: Nici un comentariu. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Vă rog să finalizați prezentarea proiectului.

Domnul Oleg Reidman: Можем мы констатировать, что в тот момент, когда мы здесь принимали Hotărîre… (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Ați obosit.

Domnul Oleg Reidman: …Постановление Парламента № 152, в этот же день, на 3 часа раньше, Правительство принимало и Постановление, специально подготовленное для того, чтобы преодолеть все эти возможности, которые были им ограничены. Можем мы констатировать, что Comisia parlamentară nu a fost, în persoana domnului Ioniță, nu a fost organizat control в соответствии с пунктом шестым Постановления Парламента. Здесь больше ничего нет.

Domnul Igor Corman: Da. Eu rog să fie prezentat și al doilea proiect de... A, sînt întrebări? Domnule autor, Stați că sînt întrebări. Da. Aceasta e întrebare.

137

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnul…

Domnul Oleg Reidman: Întrebare.

Domnul Veaceslav Ioniță: (Veaceslav Ioniță) Președintele…

Domnul Oleg Reidman: Я узнаю.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu trebuie. PLDM, în așa caz. Domnul autor al acestui proiect de Hotărîre, Foarte interesant, printre altele, eu aproape sînt gata să votez, dar vreau să știu, dumneavoastră sînteți pentru menținerea, în proiectul de Hotărîre a punctului 9, care spune așa ceva: pentru repararea prejudiciilor, se consideră necesară, examinarea, în regim de urgență, în Parlament a proiectului de Lege nr.381 pentru declararea nulă a actelor privind emisiunea suplimentară închisă a acțiunilor SA „Banca de Economii”. Dumneavoastră sînteți pentru menținerea acestui punct?

Domnul Oleg Reidman: Da. Da.

Domnul Veaceslav Ioniță: Vă mulțumesc mult.

Domnul Oleg Reidman: Eu susțin, eu susțin…

Domnul Veaceslav Ioniță: Ce înseamnă cuvîntul ”urgent”?

Domnul Oleg Reidman: Dar nu în, dar nu în ședința de astăzi.

Domnul Veaceslav Ioniță: Deci nu urgent?

138

Domnul Oleg Reidman: În regim de urgență, dar nu în ședința de astăzi.

Domnul Veaceslav Ioniță: Deci propuneți să schimbăm, să schimbăm nu urgent? Domnule Reidman, Punctul 9 îl excludem din Hotărîre.

Domnul Oleg Reidman: Care punct 9?

Domnul Veaceslav Ioniță: Punctul 9, pe care l-am citit.

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Veaceslav Ioniță: Pentru repararea…

Domnul Oleg Reidman: Nu. Domnul Veaceslav Ioniță: …prejudiciilor, se consideră necesară…

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Veaceslav Ioniță: …examinarea…

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Veaceslav Ioniță: …în regim…

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Veaceslav Ioniță: …de urgență.

Domnul Oleg Reidman: Nu.

139

Domnul Veaceslav Ioniță: Îl excludem sau nu?

Domnul Oleg Reidman: Этот пункт, этот пункт предназначен для Постоянного бюро Парламента, для включения этого пункта в следующее заседание Парламента.

Domnul Veaceslav Ioniță: Deci cît se poate să tărăgănăm? O săptămînă, două, trei…

Domnul Oleg Reidman: Da, da, da.

Domnul Veaceslav Ioniță: Deci nu urgent.

Domnul Oleg Reidman: Я думаю, я думаю, что за субботу и воскресение вы не успеете.

Domnul Igor Corman: Da, e urgent, dar nu tare, tare. Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Reidman: Sînt încă întrebări?

Domnul Valeriu Streleț: Domnul Președinte, Mulțumesc. (Valeriu Streleț, Fracțiunea PLDM) Iarăși, cu referință la punctul 2, după ce sînt enumerate toate instanțele vizate, apare o expresie că Guvernul, încălcînd dispozițiile legale. Dumneavoastră v-ați adresat la judecată, judecata a dat acest verdict că Guvernul încălca dispozițiile legale ș. a. m. d.? Adică, aceasta este sau sînteți dumneavoastră judecătorul și instanța superioară de judecată aici…

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Valeriu Streleț: …în aceeași persoană?

140

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Valeriu Streleț: Atunci ce e cu acest verdict?

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Valeriu Streleț: La fel ca și… dacă îmi permiteți să vă citesc mai departe.

Domnul Oleg Reidman: Nu.

Domnul Valeriu Streleț: Că Executivul a administrat cu rea-credință patrimoniul statului. De unde sînt aceste constatări, pe ce se bazează? Și la fel ca și că…

Domnul Oleg Reidman: Мы базируемся.

Domnul Valeriu Streleț: …că au organizat cu rea-credință concursul închis și ilegal. De unde sînt asemenea concluzii? Ați avut… Procese de judecată.

Domnul Oleg Reidman: Из этих обсуждений.

Domnul Valeriu Streleț: A dat instanța de judecată. Sau noi nu mai sîntem stat de drept?

Domnul Oleg Reidman: Я могу отвечать?

Domnul Valeriu Streleț: Eu nu am finalizat…

Domnul Oleg Reidman: Эти выводы происходят из сегодняшних обсуждений. Вам точно и ясно указали на те законы, которые были нарушены путем разработки постановления Правительства от 21 июня.

141

Domnul Valeriu Streleț: Eu doar constat că maniera voastră totalitară, de punere… de punere a ștampilelor și de a eticheta pe cineva.

Domnul Oleg Reidman: Maniera.

Domnul Valeriu Streleț: În calitatea în care este, voi…

Domnul Oleg Reidman: Domnule Streleț…

Domnul Valeriu Streleț: …continuați să o manifestați și…

Domnul Oleg Reidman: Domnule Streleț…

Domnul Valeriu Streleț: Mai departe.

Domnul Oleg Reidman: Domnule Streleț…

Domnul Valeriu Streleț: Da, domnule Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Манера моя ничуть не отличается от вашей.

Domnul Valeriu Streleț: Ну, спасибо за комплимент.

Domnul Oleg Reidman: Разговаривая с вами, я могу только использовать вашу манеру. Еще вопросы есть?

Domnul Igor Corman: Să mai încercăm și alte maniere, dacă se poate. Deci rog autorii proiectului de Hotărîre cu nr.390. La tribuna centrală. (Rumoare în sală.) Comisia pe urmă, cu ambele, căci e aceeași chestie.

142

Domnul Valeriu Streleț: Proiect de Hotărîre privind rezultatul audierilor despre situația la SA ”Banca de Economii” și concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”. În scopul efectuării controlului parlamentar privind acțiunile întreprinse de autoritățile statului în procesul majorării capitalului social fără participarea statului la SA ”Banca de Economii”, aferente executării Hotărîrii Parlamentului nr.152 din 21 iunie 2013 și referitor la concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”, plenul Parlamentului a audiat reprezentanții tuturor autorităților statului implicate în aceste procese și, în temeiul articolului 126 din Regulamentul Parlamentului, adoptă prezenta hotărîre. Articolul 1. – Se ia act de audierea rapoartelor detaliate din partea Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Băncii Naționale a Moldovei, Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Articolul 2. – Se constată că, în cazurile vizate, din motivul lipsei unei comunicări și coordonări suficiente între autoritățile statului, s-a creat o problemă de înțelegere a motivelor și proceselor care au stat la baza deciziilor adoptate. Articolul 3. – În cazul SA ”Banca de Economii” s-au constatat următoarele. Redresarea urgentă a situației de la SA ”Banca de Economii” după agravarea situației generate de politica creditară riscantă, a devenit imperios necesar, fapt confirmat și în raportul Comisiei de anchetă privind examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni a statului în ”Banca de Economii” – SA. Avînd în vedere situația curentă la Banca de Economii și luînd în considerație posibilitățile financiare reale ale statului, soluția de majorare a capitalului social al băncii prin emisii suplimentare de acțiuni, cu păstrarea de către stat a pachetului de blocaj și cu condiții suplimentare de investiții în vederea ameliorării situației economico-financiare a băncii, se consideră optimă pentru redresarea situației. Nu s-au constat devieri de la cadrul legal, care reglementează desfășurarea procedurilor de majorare a capitalului social prin emisie suplimentară de acțiuni, fapt confirmat de către Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare. În urma acțiunilor întreprinse de Consiliul de administrație și acționarii băncii, situația financiară a acesteia s-a ameliorat, fapt care permite reluarea creditării și creșterea numărului de deponenți. Ancheta penală în derulare urmează să stabilească în termene optime responsabilii pentru înrăutățirea anterioară a situației de la Banca de Economii. Articolul 4. – În cazul concesionării Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău” s-au constat următoarele. S-a recunoscut necesitatea modernizării infrastructurii Aeroportului Internațional Chișinău prin atragerea de investiții majore și administrarea eficientă, fapt indicat și în expertizele interne și internaționale, cît și în raportul consultantului internațional selectat prin concurs public în luna mai 2009 și denumirea companiei.

143

Acțiunile Guvernului în vederea identificării unui investitor pentru Aeroportul Internațional Chișinău, reflectate în Hotărîrea de Guvern nr.321 din 30 mai 2013, derivă din recomandările consultantului internațional selectat și din necesitatea de acțiuni urgente în vederea menținerii capacității de concurență a Aeroportului, cît și protejării intereselor și siguranței pasagerilor. Parlamentul ia act de faptul că subiectul în cauză este în procedură de examinare la Curtea Constituțională și consideră inoportune oricare alte aprecieri politice asupra utilității concesionării Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău” pînă la expunerea definitivă a Curții Constituționale pe acest subiect. Articolul 5. – Guvernul va informa Parlamentul, în termen de 30 de zile, despre măsurile întreprinse în vederea executării articolului 2 din Hotărîrea Parlamentului nr.152 din 21 iunie 2013 și va verifica executarea corespunzătoare a angajamentelor luate de acționarii Băncii de Economii în cadrul majorării capitalului social. Articolul 6. – Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare va întreprinde toate măsurile legale în vederea respectării de către participanții la piața bancară și valorilor mobiliare a prevederilor legale. Articolul 7. – Pune în sarcina Comisiei economie, buget şi finanţe monitorizarea evoluțiilor interne la Banca de Economii, eficienței administrării cotei-părți a statului și respectării de către acționarii privați a angajamentelor investiționale asumate. Comisia va prezenta semestrial rapoarte Parlamentului. Articolul 8. – Prezenta hotărîre intră în vigoare din data adoptării. Acesta este textul hotărîrii proiectului.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. К авторам вопрос такой. Avînd în vedere situația curentă la Banca de Economii și Parlamentul astăzi a studiat situația curentă cu cifrele în mîinile… cu balanțele, cu toate alte documente.

Domnul Valeriu Streleț: Eu o să vă răspund, domnule Reidman. Eu am urmărit cu atenție marele interes, în ghilimele, pe care îl manifesta Fracţiunea Comunistă atunci cînd erau prezentate datele din rapoartele atît al Guvernatorului Băncii Naționale, cît și al Ministerului Finanțelor. Adică, absoluta majoritate efectiv nu aveau nici un interes față de aceste cifre. Însă, din datele prezentate de către Guvernatorul Băncii Naționale, s-a

144 menționat, că urmare infuziei de capital, care a fost operată în Banca în Economii după hotărîrea Guvernului, această bancă a devenit stabilă, situația s-a stabilizat, sînt atrase noi depozite și este reluată creditarea. Dacă dumneavoastră nu ați auzit aceste cifre, mă rog, e vina dumneavoastră, nu este a mea.

Domnul Oleg Reidman: Вы, господин автор, пожалуйста, не ставьте мне клеймо на лоб, что я не слышал.

Domnul Valeriu Streleț: Но я видел как вы внимательно...

Domnul Oleg Reidman: Я не только это слышал, я это читал. Но я вам хочу сказать, что Национальный Банк не отвечает за состояние Банка де Економий. Отвечает только в соответствии его требованием лицензии и нормативам Национального банка.

Domnul Valeriu Streleț: …este perfect informată…

Domnul Oleg Reidman: Atît.

Domnul Valeriu Streleț: …despre situația…

Domnul Oleg Reidman: Atît.

Domnul Valeriu Streleț: …curentă a Băncii.

Domnul Oleg Reidman: Не отвечает. И об этом тоже сказал здесь председатель Национального банка.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Reidman, Noi înțelegm că vă doriți ca banca aceasta să falimenteze sau nu știu care sînt scopurile voastre, dar ceea ce a dat… (rumoare în sală)

Domnul Oleg Reidman: Nici un caz.

145

Domnul Valeriu Streleț: …Banca Națională…

Domnul Oleg Reidman: Nici un caz.

Domnul Valeriu Streleț: …sînt cifre foarte bune.

Domnul Oleg Reidman: Nici un caz.

Domnul Valeriu Streleț: Așa că…

Domnul Oleg Reidman: Nici un caz.

Domnul Valeriu Streleț: Ai…

Domnul Oleg Reidman: Nici un caz.

Domnul Valeriu Streleț: Nu, acestea sînt…

Domnul Oleg Reidman: Этот банк.

Domnul Valeriu Streleț: Aceasta este tema altei investigații…

Domnul Oleg Reidman: Этот банк.

Domnul Valeriu Streleț: …care vă vizează pe dumneavoastră personal.

Domnul Oleg Reidman: Этот банк приносил доходы и большие прибыли, из которых часть уходило в качестве дивидендов государству.

Domnul Valeriu Streleț: Не, из которых часть…

146

Domnul Oleg Reidman: Следующий вопрос.

Domnul Valeriu Streleț: …уходило в какие-то карманы, на сколько мызнаем, до 2009 года. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: A doua întrebare. Microfonul nr.2.

Domnul Valeriu Streleț: Da, da, da.

Domnul Oleg Reidman: Конечно. Конечно. Domnule Streleț, Dumneavoastră sînteți judecător ori nu?

Domnul Valeriu Streleț: În aceeași măsură ca și dumneavoastră.

Domnul Oleg Reidman: Mersi. Da. Domnul Valeriu Streleț: Domnule Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Следующий вопрос. (Rumoare în sală.) Следующий вопрос. Nu s-a constatat devierea de la cadrul legal care reglementează desfășurarea procedurilor ș.a.m.d. Este hotărîrea de judecată în instanță?

Domnul Valeriu Streleț: Referința se face la constatările pe care le-a formulat Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare.

Domnul Oleg Reidman: Banca Națională не контролирует закон. Banca Națională контролирует только свои регламенты и исполнения их.

Domnul Valeriu Streleț: Eu am răspuns. Altă întrebare, vă rog.

147

Domnul Oleg Reidman: Следующий вопрос.

Domnul Valeriu Streleț: Dar numai două.

Domnul Oleg Reidman: Следующий вопрос.

Domnul Igor Corman: Dar asta e a treia, domnule Reidman. Două întrebări ați pus?

Domnul Valeriu Streleț: Iată, mai sînt alții. Spuneți și altora să pună întrebări. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Dați-o colegilor să o pună, că, regulamentar, fiecare deputat are dreptul la două întrebări. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: …был по Банка де Eкономий, а сейчас второй вопрос по аэропорт. Да.

Domnul Igor Corman: Dacă am vorbit puțin astăzi și de una și de alta.

Domnul Oleg Reidman: Nu, nu, nu.

Domnul Igor Corman: Mai puneți întrebări, da.

Domnul Oleg Reidman: Nu, nu, nu. Здесь говорится о том, что Парламент берет на себя функцию определить оптимальные решения. Я не считаю, что, во-первых, Парламент вправе определять оптимальность этого дела. Он вправе принять чьи-то аргументы, но никак не определять оптимальность. И последнее. Статьи 5 и 7: Guvernul va informa Parlamentul. Încă o dată va informa? Мы освобождаем Guvern от ответственности неисполнения в срок Постановления 152? Мы им говорим, давайте, информируйте, как вы будете его переделывать, или как вы будете его исполнять потом? Потом, уже для частного банка? Будете переводить уже в частный банк обороты государственных предприятий?

148

Domnul Valeriu Streleț: Dumneavoastră filosofați sau îmi puneți întrebări mie? Referitor la faptul că concluziile pe care le facem noi, majoritatea parlamentară, care am votat Guvernul, care ia asemenea decizii, e și absolut firesc, avem diferență de viziuni și diferență de opinie. Voi vedeți lucrurile într-un mod, noi le vedem în alt mod. Respectiv, am propus proiectul de hotărîre care, nu ne așteptăm că o să îl susțineți cu ambele mîini.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. (Artur Reșetnicov, Fracțiunea Partidului Comuniștilor) Domnule autor, Din proiectul pe care l-ați prezentat și din alocuțiunile dumneavoastră privitor… sau în contextul audierilor reiese concluzia că dumneavoastră sau… fiind reprezentant al fracțiunii, susțineți și considerați că Guvernul a gestionat eficient această criză și situație la Banca de Economii. Mai mult decît atît, ați menționat anterior, la tribuna centrală, că, de fapt, statul este un prost manager în administrarea, în special, în gestionarea patrimoniului statului în Banca de Economii. În acest context, vreau să vă întreb, dîndu-vă niște exemple, pentru că ați criticat dur propunerea noastră și privitor la naționalizare. Vă aduc cîteva exemple: în Anglia, în 2010, au fost naționalizat Royal Bank și încă două bănci mai mici; în Franța, în 2010, a fost naționalizată o bancă. Mai mult decît atît, în statele Uniunii Europene, sau în statele din Uniunea Europeană, gestionează, sînt bănci de stat, cum ar fi în Irlanda, în Italia, în Spania există bancă de stat, în Anglia, în Franța. În Germania există 431 bănci…

Domnul Valeriu Streleț: Care este întrebarea?

Domnul Artur Reșetnicov: …de stat, dintre care 10 sînt bănci mari, puternice, bănci de stat federale.

Domnul Valeriu Streleț: Care este întrebarea?

Domnul Artur Reșetnicov: În acest context, dacă există această practică a existenței și activității de succes a băncilor de stat în statele Uniunii Europene, există practica de naționalizare, în special am menționat în Anglia, în Franța, a băncilor.

149

Domnul Valeriu Streleț: Am înțeles domnule…

Domnul Artur Reșetnicov: Considerați că acesta este un management prost și o experiență proastă…

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Reșetnicov…

Domnul Artur Reșetnicov: …în statele Uniunii Europene?

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Reșetnicov, Propunerea mea este ca, la început, să ajustăm legislația, să introducem și să explicăm ce înseamnă noțiunea de naționalizare și apoi să operăm cu propuneri privind naționalizarea chiar, înțelegînd că această procedură vă este apropiată sufletului și să nu încercăm să propunem lucruri ilegale, care contravin legislației. În legislație, după cum au menționat și raportorii astăzi, există noțiunea de expropriere, în interes public, nu există noțiunea de naționalizare. Ajustăm legislația și apoi discutăm, dar, pînă una alta, nu existau alte soluții decît cele care au fost...

Domnul Artur Reșetnicov: Pînă dumneavoastră veți ajusta legislația, banca…

Domnul Valeriu Streleț: Și noi, ca majoritate parlamentară, am considerat și considerăm că acțiunile Guvernului, în sensul salvării Băncii de Economii, la înrăutățirea situației căreia v-ați adus și voi contribuția, prin panica publică pe care ați semănat-o, această soluție a fost unica soluție posibilă.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Președinte, Este o practică foarte neplăcută cînd dumneavoastră deconectați microfoanele nr.3 și nr.2 atunci cînd discutăm cu…

Domnul Valeriu Streleț: Dar eu, ce crezi, că trebuie să îmi... Dați să spun și eu. Dumneavoastră vorbiți…

Domnul Artur Reșetnicov: Dumneavoastră ați avut posibilitatea să discutați. V-am pus întrebare concretă, dumneavoastră vorbiți la… legislație…

150

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Reșetnicov, Mi-ați pus întrebarea 3 minute, așa că trebuie să vă răspund cel puțin 4.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Muntean: Nu cu titlu de întrebare, dar pentru că am de aflat 2 întrebări. În special, pentru domnul Streleț. Deci practica la care s-a referit colegul meu a fost catalogată de dumneavoastră dimineață drept una comunist-bolșevică: practica țărilor Uniunii Europene, așa e, da? Așa ați spus. Deci, acum, vorbind de naționalizare, eu vreau, pur și simplu, să le explic că nu știe lucruri elementare, sărmanul. Termenul de ”naționalizare” este un termen mai mult economic, decît juridic. ”Naționalizare”, ca și termen general sau un termen generic, înseamnă întoarcerea în proprietatea statului, sub diferite forme, a anumitor active: fie această întoarcere se îndeplinește prin intermediul exproprierii, cum este în legislația noastră, fie altfel.

Domnul Valeriu Streleț: Puneți întrebarea, vă rog, domnule Muntean. Nu îmi explicați…

Domnul Iurie Muntean: Nu vă jucați cu cuvintele, dumneavoastră foarte bine înțelegeți care…

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu cred că această oră nu este cea mai potrivită pentru lecții de economie politică, de istorie, văd, și de multe altele. După ce, toată ziua, noi am purtat dezbateri, de la ora 10 dimineață pînă acum, și audieri la toate aceste subiecte, dumneavoastră, ca o ”plasctinkă” stricată, încă o dată învîrtiți exact aceleași întrebări, exact aceleași replici și comentarii.

Domnul Valeriu Streleț: Continuați, spuneți!

Domnul Igor Corman: Eu, dacă aveți întrebări strict la proiectul de hotărîre, vă rog să le formulați, dacă nu, eu o să fac direct referință la articolul 108 din Regulament. Vă rog frumos. Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Muntean: Eu, după cum văd, banca, banca nu ați obosit să o furați, dar acum ați obosit. Prima întrebare. Deci citesc din hotărîrea, probabil, elaborată de dumneavoastră:

151

”Nu s-au constatat devieri de la cadrul legal care reglementează desfășurarea procedurilor de majorare a capitalului social, prin emisii suplimentare de acțiuni.” Cine sînteți dumneavoastră ca să constatați lipsa devierilor? Sînteți judecată?

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Munteanu, Dumneavoastră auziți bine, de regulă?

Domnul Iurie Muntean: Eu întotdeauna aud bine, domnule.

Domnul Valeriu Streleț: Foarte bine. Iată, eu am răspuns la această întrebare, pe care a formulat-o colegul dumneavoastră. Eu văd că astăzi repetași ca papagalii unele și aceleași întrebări.

Domnul Iurie Muntean: Nu. Dumneavoastră nu ați răspuns în felul potrivit.

Domnul Valeriu Streleț: Eu am răspuns că eu…

Domnul Iurie Muntean: Dumneavoastră ne-ați acuzat pe noi de asumarea funcțiilor instanței de judecată.

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Muntean, Domnule Muntean, eu am făcut referință la…

Domnul Iurie Muntean: Și acum dumneavoastră faceți fix același lucru.

Domnul Valeriu Streleț: …rapoartele Băncii Naționale și al Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Domnul Iurie Muntean: Nu. Răspundeți, vă rog. Nu vă supărați, răspundeți încă o dată.

Domnul Valeriu Streleț: Nu mă supăr, v-am spus.

Domnul Iurie Muntean: Așa. Spuneți că…

152

Domnul Valeriu Streleț: Eu am făcut referință la rapoartele Băncii Naționale și al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, exact așa cum este scris în proiectul de hotărîre.

Domnul Iurie Muntean: Dar Banca Națională și Comisia Națională a Pieței Financiare de cînd au devenit instanțe care fac sau trag concluzii de ordin juridic?

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Munteanu, domnule Munteanu, De regulă, dacă nu știați, vă spun că aceste autorități independente, în subordonare parlamentară, au competența de a monitoriza legalitatea și, cînd constată careva carențe, atunci ele sesizează organele publice: fie Procuratura, fie Centrul ș.a.m.d. Aceste organe independente au constatat că nu au fost devieri de la procedurile legale. Atît.

Domnul Iurie Muntean: Dați-mi voie, să vă explic dumneavoastră un lucru nu că simplu, dar primitiv de tot.

Domnul Valeriu Streleț: Nu trebuie să îmi explicați.

Domnul Iurie Muntean: Cînd Parlamentul adoptă o anumită hotărîre care stabilește anumite prevederi absolut clare, măsurabile, cuantificate de a face sau de a nu face ceva și constată că, în limita termenului stabilit, executantul, în cazul de față Guvernul, nu a îndeplinit respectivele prevederi, Parlamentul este, mai cu seamă, în drept, ca și organul suprem legislativ, să constate încălcarea legislației…

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Munteanu…

Domnul Iurie Muntean: …din care face parte și respectiva Hotărîre a Parlamentului.

Domnul Valeriu Streleț: Eu i-am mai spus și colegului dumneavoastră…

Domnul Iurie Muntean: Este clar ce explic eu, sau pe degete?

153

Domnul Valeriu Streleț: Eu i-am mai spus și colegului dumneavoastră, adică este diferență de viziune și diferență de abordare, care e și firească, în condițiile noastre. Voi priviți într-un fel lucrurile, noi le privim altfel. E și firesc.

Domnul Iurie Muntean: …diferență. Acum, despre ce anchetă dumneavoastră vorbiți, finală, în derulare, care urmează să stabilească, în termene optime, responsabilii pentru înrăutățirea anterioară a situației la Banca de Economii?

Domnul Valeriu Streleț: Ancheta referitor la managementul executiv al băncii care a admis, pe care l-am moștenit din perioada comunistă și care, în perioada 2009 – 2011, a făcut debandadă la bancă.

Domnul Iurie Muntean: De cînd este în derulare această anchetă?

Domnul Valeriu Streleț: De vreo… din decembrie, 2012, din cîte cunoaștem noi.

Domnul Iurie Muntean: Greșiți amarnic. Această anchetă se referă la modul de executare a indicațiilor Guvernului de către fostul președinte Gacichevici și nu se referă la perioadele la care v-ați referit.

Domnul Valeriu Streleț: Domnul…

Domnul Iurie Muntean: Ea se referă la o anumită persoană, domnule…

Domnul Valeriu Streleț: Domnule Munteanu, Eu, din păcate, nu cunosc aceste detalii pe care le cunoașteți dumneavoastră și, cred eu, că Procuratura nici nu are dreptul să le dezvăluie astăzi. Noi doar menționăm interesul public sporit al societății asupra acestui aspect și sugerăm Procuraturii Generale să accelereze ancheta pe această temă.

Domnul Iurie Muntean: …de Dumnezeu.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

154

Domnul Valeriu Munteanu: (Valeriu Munteanu, Fracțiunea Partidului Liberal) Stimați colegi, Astăzi, toată ziua, am fost în prezența unor reflecții angelice pe marginea situației…

Domnul Igor Corman: Stimate coleg,

Domnul Valeriu Munteanu: Dați-mi voie, vă rog frumos…

Domnul Igor Corman: La ora 10 lăsați, vă rog, abilitățile dumneavoastră lingvistice. Dacă aveți ceva de adăugat strict la proiectul de hotărîre, vă rog frumos, dacă nu, să nu vă supărați. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Corman, Vă rog frumos, să aveți răbdare. Atunci cînd se vorbesc bădărănii de la microfon, dumneavoastră sînteți foarte răbdător. Acesta este modul în care mă exprim eu și, vă rog frumos, să nu îmi închideți microfonul. În cel mai rău caz, este taimer, dacă nu vă place modul în care vorbesc. Iar această hotărîre de Parlament vine cumva să încununeze opera. Dacă doriți ca noi să votăm pentru acest proiect de hotărîre, noi avem cîteva îmbunătățiri și o să le dau citire. Propunem ca articolul 8 să devină articolul 11 și propunem trei articole noi. Unu. Articolul 8. A propune Președintelui Nicolae Timofti decorarea, în funcție de meritele fiecărui artizan al…

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, În baza articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, eu supun votului propunerea de a încheia aceste dezbateri inutile. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, deci dezbaterile le-am încheiat. Mulțumesc. Comisia, vă rog, raportul. (Rumoare în sală.) Văd că aici e concurență la blocarea tribunei Parlamentului. Vă rog frumos să ocupați loc, stimați colegi. (Rumoare în sală.) Deschideți Regulamentul și citiți, și vedeți că eu am dreptul, în cazul în care dumneavoastră depășiți orice limite ale bunului simț, am dreptul să fac această propuenre, cum au dreptul și fracțiunile. Vă rog, comisia, la tribună cu raportul. Microfonul nr.4.

155

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Președinte, Înțeleg că e oră tîrzie. Comisia a examinat proiectele de Lege nr.387 și nr.390. La proiectul nr.387 (doar 3 voturi au fost pentru acest proiect de lege, 1- contra și restul s-au abținut). De aceea, rămîne la atitudinea Parlamentului: susținerea sau nu. La nr.390 (6 au fost „pentru”, 3 au fost „contra”, Partidul Liberal Reformator a avut anumite… o poziție specială la punctul 2 din articolul 3, însă per total au susținut această hotărîre.) De aceea, Parlamentul urmează să se expună pe marginea ambelor hotărîri.

Domnul Igor Corman: Întrebări către comisie. Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Îmi pare rău că nu am avut posibilitate să acord întrebări autorului proiectului de lege, oricum eu propun ca la articolul 3, alineatul (2), unde scrie „Avînd în vedere situația creată la Banca de Economii și luînd în considerare posibilitățile financiare ale statului, soluția de majorare a capitalului social al Băncii se consideră optimă pentru redresarea situației”, cuvintele „se consideră optimă pentru redresarea situației” să fie înlocuite cu cuvintele „se consideră cea mai păguboasă soluție pentru Banca de Economii”. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimat Parlament, Vă aduc la cunoștință opinia noastră separată, ea se referă, și deci este și o rezervă, pe care am exprimat-o și în cadrul discuțiilor pe marginea proiectului elaborat, proiectului nr.390, se referă această opinie separată la articolul 3 alineatul (2) și anume soluția aleasă, pe care noi nu o considerăm una optimă, ci forțată, dictată de împrejurări conjuncturale și lovită de caducitate. Pentru că nu a fost ulterior coordonată și discutată în Parlament, așa precum a prevăzut Hotărîrea anterioară nr.152 din iunie curent pe marginea raportului Comisiei speciale referitoare la BEM. În rest, au fost luate în considerație propunerile noastre și, în numele păstrării Coaliției, noi vom susține acest proiect nr.390. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

156

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Stimați colegi, De două ori am citit acest proiect de hotărîre și pe domnul Streleț l-am ascultat foarte atent, am ascultat raportul reprezentanților Guvernului, declarativ, am ascultat toate întrebările care erau întru susținerea reprezentaților Guvernului, dar aș fi votat acest proiect de hotărîre cu o singură condiție: dacă în acest proiect de hotărîre mai era reflectată întrebarea-cheie care îi interesează pe cetățeni, pe dînșii nu îi interesează altceva, întrebarea-cheie: cine a furat un miliard jumătate de lei? Cine a furat 23% din pachetul de acțiuni? Și cine a furat…

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc frumos. Iată, vedeți, vă supărați că nu vă dau cuvîntul, dar cînd vă dau cuvîntul, domnule Brega, începeți, iarăși, (rumoare în sală) nu, în baza proiectului de hotărîre. Așa cum ne-am înțeles. (Rumoare în sală.) Vreți la microfon sau la megafon ca să… Da? Întrebare către comisie? Vă rog frumos, microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulțumesc. Domnule Președinte, Ora e tîrzie, dar trebuie să muncim. Dacă este nevoie, muncim pînă mîine dimineață și iar muncim. Deci pentru domnul…

Domnul Igor Corman: Să muncim, dar constructiv. Aceasta eu vreau. Eu, ca să mă înțelegeți foarte clar, lăsăm la o parte show-rile și dacă aveți întrebări către comisie, referitoare la raportul prezentat. Păi, asta e. Și nu faceți aberații acolo, că muncim, nu muncim. Noi știm că sîntem cei mai harnici. Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Domnule Corman, Eu vă rog frumos să nu îmi închideți microfonul, fiindcă nu am ieșit așa de des astăzi. Dacă sînteți obosiți spuneți, dacă nu, vrem să muncim. Avem întrebări referitoare la raport și dați-ne voie să ne expunem pe marginea raportului comisiei.

Domnul Igor Corman: Păi, eu aceasta v-am propus, dar, iarăși, începeți cu niște introducții inutile. Eu vă rog frumos direct la președintele comisiei puneți întrebarea și lăsați-mă la o parte. Microfonul nr.3.

157

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Dumneavoastră știți că nu aveți dreptul să comentați expunerile deputaților, conform Regulamentului? Domnule Ioniță…

Domnul Igor Corman: Nici voi nu aveți dreptul să faceți comentarii și le faceți de fiecare dată. Și cum o să le faceți, eu am să vă închid microfonul, într-adevăr. Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagordonîi: Nu luați practica rea a domnului Lupu. Deci, domnule Ioniță, ai șuierat de la microfonul nr.3 și ai spus mai multe prostologii în sala aceasta, cred că de acum ai obosit.

Domnul Igor Corman: Stimate coleg…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Dar acum…

Domnul Igor Corman: …în calitate de Președinte al ședinței, eu vă avertizez, nu folosiți cuvinte, pe care nu trebuie să le folosiți, necenzurabile. Deschideți Regulamentul și citiți. Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Domnule Ioniță, Deci dumneavoastră, în proiectul de hotărîre, împreună cu liderul Fracțiunii dumneavoastră, care nu a putut răspunde la întrebări, ați scris așa: „Hotărîre privind rezultatele audierilor despre situația de la SA „Banca de Economii” și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău” și începe: „În scopul efectuării controlului parlamentar privind acțiunile întreprinse…” Noi ce-am făcut astăzi: am avut audierea ori am executat controlul parlamentar? Dacă era vorba de controlul parlamentar, dumneata trebuia, în calitate de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, să informezi Parlamentul despre executarea Hotărîrii nr.152 privind acțiunile Guvernului ce țin de executarea hotărîrii respective. Dacă sînt audieri, deci noi nu trebuie să scriem că „am executat” și să te speli pe mîini, să ieși de aici la presă și să spui, că, iată, noi am făcut controlul parlamentar. Nu este corect. Oare am avut audieri, oare am avut control parlamentar. Vă apreciați oare e stejar, oare e nucă, oare e brad. Ce este la voi acolo?

158

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Păi, dar cum așa?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Vă mulțumesc. Ora e tîrzie…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Ce ne băgați pe gît la ora aceasta? Credeți că noi nu observăm sau ce?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Ora e tîrzie și ați făcut două greșeli în trei cuvinte. Se șuieră de la microfonul nr.3, eu am vorbit de la microfonul nr.4. Aceasta e prima greșeală. Și a doua. Eu nu sînt autorul acestei hotărîri, dar o consider o hotărîre foarte bună, comisia a examinat-o și consideră că această hotărîre merită să fie votată de către Parlament. De aceea, propun să fie supusă votului și, desigur, că va fi votat, iar colegii noștri de la Guvern mai departe vor lucra pentru binele poporului.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Domnule Ioniță, Eu nu mă îndoiesc de faptul că o să fie votată, că nu o să fie votată. Ea o să fie votată, dar votați un document logic și corect, nu la sărita și cu capul în nori.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Ori sînt audieri, ori e control parlamentar. Luați și vă clarificați acolo. Ce este, domnule Streleț, aceasta?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule deputat, Dacă dumneavoastră, cel puțin, nu ați putut distinge microfonul nr.4 de nr.3, eu mă tem deja să vorbesc despre logica unor documente.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

159

Domnul Dumitru Diacov: Da, eu cred că audierile este o formă a controlului parlamentar. Așa că nu trebuie să ne chinuim.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc frumos de această precizare. Stimați colegi, Deci eu cred că… Întrebare către comisie? Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov: Din partea Fracțiunii Partidului Democrat propun să votăm proiectul de hotărîre nr.390.

Domnul Igor Corman: Păi, aceasta vroiam să o fac și eu, domnule Președinte.

Domnul Dumitru Diacov: La vot.

Domnul Igor Corman: Da, văd că întrebări nu mai sînt. Deci, în condițiile raportului comisiei, eu supun votului (rumoare în sală) proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu nr.390, domnule Munteanu. Nr.390. Cine este pentru rog să voteze. Deci, cu majoritatea voturilor deputaților, acest proiect de hotărîre a fost votat. Acum, trebuie să supun votului și proiectul de Hotărrîe cu nr.387. Cine este pentru rog să voteze. Deci număr insuficient de voturi. (Rumoare în sală.) Domnilor deputați, Eu vă mulțumesc mult pentru răbdarea de care ați dat dovadă astăzi, de constructivism și ne vedem săptămîna viitoare. Ședința de astăzi o declar închisă. (Rumoare în sală.)

Ședința s-a încheiat la ora 21.21.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

160