Columna Traiana

COLUMNA TRAIANA

STUDIATA DIN PUNCT DE VEDERE ARCHEOLOGIC, GEOGRAFIC SI ARTISTIC

DE TEOFIRR1 RNITONESCU PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI

VOLUIVIUL I OPERA l.LUSTRATA CU 29 PI,ANE MULTE PLANURI $1 DESEMNE

r- .r77.- '

I A I TIPOGRAFIA H. GOLDNER, STRADA PRIMIRIEI No. 17 1910.

COLUMNA TRA IAN A

PLANSA I. ANTONESCU, COLUMNA TRAIANA.

-/ 1,0

1,-.He&, -16

.....,,ew,a.f.lz

.*, ..I 1 li..-. 16' a H

"Sm. - >, n - sc Ar, , 1111W, ° . g p r o liIJ goi",;1. A ° A I -` I VEDEREA COLUMNEI TRAIA NE DIN ROMA.

COLUMNA TRAIANA

STUDIATÀ DIN PIINCT DE VEDERE

ARCHEOLOGIC, GEOGRAFIC SI ARTISTIC

DE TEOKRRI RNTONESCU PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI

VOLU MU L I OPERA ILIJSTRATA. CIJ 29 PLANE, n MULTE PLANUItl IVI DESEMNE

14,7 r f° '11 I,P

' 1g)t.;

° LAYil : m

rr,

IAI TIPOGRAFIA H. GOLDNER, STRADA PRIMARIEI No. 17 1910,

IN LOC DE PREFATA

Scriu aceste cateva rdnduri cu durerea n suflet, cdci acel ce a muncit din greu la alcdtuirea acestei insemnate lucrdri,explicareai comentarea Columnei lui Traian, a päräsit lumea noastret cu mult inainte de timp i s'a dus de untie nimeni nu se mai intoarce.i s'a dus tocmai atunci cdnd dupd multet trudd multe cercetäri ajunsese la deplinettatea desvoltetrei sale intelectua le, alatuind o- pere de sama ce vor rdmineu ca pietre de temelie in studiul trecutului nostru, Dupd ce Teohari Antonescu f5si indrumase min tea dare archeologie, sub conducerea marelui maestru, neuitatul Alexandra Odobescu, prin te:a sa de h- emp' Cultul Cabirilor, el dädu la lumina cad pe king& mai multe articole pu- blicate in Convorbiri literare", inteli volumul setu de vulgarizare a cunostintelor asupra civiliaiilor vechiului Betsdrit, Lumi uitate; apoi cercetdrile sale privitoare la Monumentul de la Adamclissii acuma se apucase, de vr'o 8 ani, da un studiu foarte greui obositor, identificarea basoreliefelor de pe Columna lai Traian cu localitätile actuale care au pdstrat In ruinele ce le impodobese rdmitsite din viata de demult a Dacilor si a Romanilor. Aceste cercetetri sunt depuse in lucrarea de fag Pentru a scoate ici cap:it acenstet intreprindere, a h-ebuit ed faca: un studiu amdnuntit al localitätilor din toate Prile Bomine de la nordul Dundrei, care infdtiseazet rdnursiti de zidiri vechi,sei le cerceteze cu cea mai mare luare aminte in planurile lor, In modul lor de construire, in asezarea lor geograficet sau strategicd,si dupit aceea th caute a determina, care din aceste lo- calitäti se pot identifica cu scenele infetfisate pe monumentul lui Traian. Este cunoscut toti comentatorii spiralei ba,soreliefelor acestui monument au fost convinsi sculpturile de pe dánsul nu sunt plcOmuiri fantastice, ci reproducerea unor scene si inconjurimi reale redate de artistii ce au impodobit co- lama. Fröhner cel intdi, apoi dupd ddnsul Cichorius, Domaszewsld, Petersen, Torma i alii, in comentarea tablourilor de pe columna, au presupus totdeauna aceastd reproducere ; dar ei nu avuseserd prilejul de a cerceta cu deamernuntulTet- rile Bomine si retmdsitele de ruini pdstrate Inca:, in ciuda distrugdtorului timp. Antonescu reia munca predecesorilorsetii intemeindu-se pe multe din Tezulta- tele lor, impinge mai departe identificdrilei ajunge la descoperiri noud, indrep- Mind multe greselii indeplinind multe lipsuri din lucretrile inainte-mergdtorilor

lui. Aici std meritul cel marel incercdrei lui Teohari Antonescu, care va face din cartea lui un nou adceos1a interpretdrile Columnei lui Traian Ø deci la marile rezboae care au Ypu& temelia nationalitcttei romine. trebitexca un Romin, 0 un Romin plin de focul sfdnt al ittbirei de Ord ci neam sit se apuce de aceastd treabd ; càci de0 cercetare curat ØiiniftcàÇ trebuea totwi atragerea cdtre dinsa a unei simtiri mai adinci de eft dorul dupd a- devdr, pentru a intreprinde o asemene lucrare. Pdcat cà Antonescu nu ne a läsat un memoritt asupra eadtoriilori cerce- tdrilor la fata localuice a trebuit sct facd spre a scoate la capcjitlucrarea lui. Am fl cunoscut atuncitoategreutätile,toate ostenelile, toate primejdiile chiar, prim care' atrecut, and trebuia sä urce muntii, sd se acate de crengi 0 de rddäcini crescute pe prdpästii, pentru a se putea apropia de ruinile insälbdticite, atfrnate pe piscuri neumblate ca cuiburi de vulturi. De cede ori ploaia näpras- ni-ct nu l-a sciadat ca intr'un rîu, fdr 'da putea gäsi acläpost pentru a' 0 usca ve0mintele udate, 0 de ate-ori nu s'a fmbolndvit el din pricina acestor primej- dioase umblete. Pentru o bunä parte Imbolndvireai moartea lui prea timpurie sunt datorite recelilor suprapu use contractate de eli care i-au atacat rinichii in- täii apoi intregul säu organismu. Dar cel putin nu 0-a dat el viata degeaba, edei lucrarea croitä din aceastd muncd obositoare poartä pecetea verticiei. Ori ccite s'ar putea intimpina contra nouelor ipoteze aduse de Antonescu in explicarea columnei f i restatornicirea im- prejurctrilor dispdrute, aceste ipoteze vor rdmcinea ca nige cctlä'ttze fndrumätoare de noud cercetdri. A.a bund oard Antonescu emite pentru fntäia oarä presupune- rea unui atac fdcut pestr Dunärede _Roxolani 0 de Bastarni, In timpul expeditiei lui Traian asupra Daciei, pentrit a detrage pe itnpdrat de la fntreprin- derea lui, amenintindu-i linia de retragere f i tara din care 4i trägea proviziile. Tot alsa de noud este ipoteza, cobordrea Wirei romane pe fetici pe cursul Du- nctrii cätre teatrul rdzboittlui, dupd' fncheierea intdiului an al expeditiei, nu s'a fäcut din Panonia,uncle Traian s'ar fi retras pentru a petrece iarna, cum se admiten acum, ci aceastä expeditie pleed de la Pontes in fata Turnultti Severin de astäzi, pentru a coborf Dundrea pina: In Dobrogea, uncle Traian voia scr supund pe Roxolani 0 pe Bastarni, ce nävdliserd peste Dundrei unde bd- tdndui, a rddicat mdretul monument de la Adamclissi, o paralela: din Dacia a Columnei ridicate in Roma. Incere 'drile de identificare a scenelor de pe Co - lumnd cu acel e de pe monztmentul dobrogean, meritä toatd luarea aminte. Cetirea cdrtei tut Antone,scucere o incordatd luare aminte, cdci este inte- meiatä pe o retea de principii archeologice stabilite antcme pentru interpretdrile de fäcut basoreliefelor columnei. Aceste principii sunt scoase fntäi din nevoile artisticei estetice de reproducere a scenelor reale, precum bund oará reprezentarea proportionalä mult mai mare a oamenilor deal a ampeniei, (peizagitatti)fnconjurdtor,väi, rfuri, munti, apoi din nevoia artistului de a reduce unele elenzente numai la n4te semne sau simboluri precum cetdtile, la un turn ; cetdtile dace, la un turn cu ceardac ; adfn- cinzea riurilor, la partea de corpuri omeneei ce rämlin afard din apd, etc. Mai greu mult de priceputeste orientarea tablourilor, adicä dispozitia lor

III ta g cu cele 4 punte eardinale care nu sunt respectate dupd afezarea lor natu- ralä, ci intoarse de artist cum ii venea mai bine pentru fnfcttifarea tabloului. Res- tabilirea adevdratei orientäri este Ina n eapäratd pentru identificarea tablourilor Cu localitdtile reale. Greutatea ideilor este bud mult redusd prin talentul cel tnare de expunere al autorului, prin stilul sau eel curgätor f i frumuseta limbei in care e scrisd cartea;ectci una din insusirile de cdpetenie a celui ce a lost Teohari Antonescu era ingrijirea de formä. Desi fondul lucrdrilor sale este absolut ftiintific, ve0- mlintul limbei in care Antonescm: 4i imbraed geindirile este totdeauna frumos : frumos mai intäi prin limpezeala expunerei, frumos apoi prin rotunzimea fraze- lor, frumos in sib-0 prin graiul säu eel neaoromelnesccare leagd intre ele notiunile techniee. $i cum nu ar fi ingrijit Antonescu de tocite elementele pldsmuirilor sale, ceind el Nora, nu doar dintr'un interes läturalnie, (i imboldit numai de dragul qtiintei fi de dorul de a fa-e ea fi tara lui sä contribue la inaintarea ei ? Ast- fel e aceastä carte, Columna lui Traian, pe care euvintele noastre vrau s'o insoteased in viata ei viitoare, ca o vie märturisire a pdrerei de rdu cd An- tonescu n'o sä le mai ceteascid.

A. D. XENOPOL

INTRODUCERE

REZUMAT. Columna opor& de artAi monumerit istoric. Fröhner reproduce bine liefele. Descrierile salo sunt sobroi tot* complete. Principiul localizArii scenelor. Cichorius descrierilo sale amAnuntite. Concluzii scoase din aceste descricri. Superioritatea lui Cicho- rius in localizttrile scenelor. Prima çi cea de a treia campanie ta hail generale bine localizato, In amAnunte insb. greaite. Cauza greaelilor sale. E. Petersen ai meritole salo. Repartizaro nou& de scone. Reliefele devin adevArate izvoare istorice. Campania a doua militará aro lee In Moesia inferioarl. Greaelile salo privitoare la a treia campanie. Nancrodcrea sa ta rolul signelori emblemelor scuturilor. Domaszewski localizeazA definitiv o brinA parto din scenele primei campanil. Columna traiana este fr tndoialunul din monumentele cele mai importante pe care anticitatea le-a transmis timpurilor noastre. Este marturia cea 1nai veridica nu numai a luptefor cumplite din care s'au urzitInceputurile neamului romanesc, dar In acelas timpi a vietii artistice si militare a imperiului roman din vremile sale deInflorire. De aceia, taina figurilor sapate lungul lngustei spirale de reliefe, a atras asa de mult marea aminte a invitta- tilor din apus, si mai cu seama a artistilor de la Renastere Incoace 1). De patru veacuri meren Incercarile de explicare ale acestor reliefe se repeta neIneetat, precum neIncetat sunt reproduse figurile sculptatecu toate aces- -tea ultimul cuvant asupra lor Inca nu s'a spus 2). Pana la publicatia lui Fröhner nu aveam nici macar o descriere exacta a diferitelor reliefe. Reproducerea figurilor columnei era neIndestulatoare : unul, (Girolamo Muziano, 1528-1590), cu tonta ex:actitatea desemnelor sale, era onanierat", altul, (Bartoli, 1635-1700),

Raphaël, Jules Romain, Polydore de Caravage, copierent los bas-reliefs de la colonne et s'en inspirèrent dan leurs tableaux". Salomon Reinach, La colonne Trajane, p. 13. lat& publicatille rele rnai de mamáaplirute asupra acestui monument:Alf. Cia- como, Historia utrius que belli Daeici a Traiano Caesare gesti, Romae, 1516; P. S. Bartoli, Colonna Traiana, Roma, 1672; R. Fabretti, De columna Trajani Syntagma, Romae, 1683; En- gel, Commentatio de expeditionibus Traiani ad Danubtum, Viena, 1794; Fröhner, La colonne Trajane, reproduite par Arosa, Paris, 1872; J. H. Pollen, A Description of the Trajan column, London, 1874; S. Reinach, La colonne Trajane, Paris, 1886; C. Cichorius, Die Reliefs der Tra- jansseiule, Berlin, 1896i 1900, 2 vol.text ai 2 vol.planae ;E. Petersen, Trajans dakische Kriege, Leipzig, 2 vol. 1899 ai 1903; A. von Domaszewski, Beitritge zur Saisergeschichte, Philologus, 1906, vol. LXV, 3, p. 320,

(Muse figurilor o eleganta, pe care originalul roman nu o avea, elegantias gaani accuratius", zice Fabretti,FA In general toti pusesera mai multa luare aminte asupra figurilor omeneeti, de cat asupra amanuntelor topografice, cu care artistul cautase sa deosibeasca ki In aeelae timp spironeasca, geograficeete scenele sale. Daca Fabretti adusese lamurhi pretioase asupra amanuntelor Infatieate In lungul spiralei de reliefe, opera sa tot* nu putea lmplini cele doua cerinte absolut necesare unei publicatii de asemenea natura :o descriere exactaei completa 0. o reproducere fidela a originalului 1).De altminteri, problema era prea grea pentru ca primii comentatori sit izbuteasca In cercetarile lor. Coluinna, Inainte de a fi o opera de arta, este un monument istoric, uncle ni se desfaeura o Intreaga epopee rezboinica, asupra careiatirilescriitorilor vechi sunt patinei Imbucatatite. Ca atare, comentatorii sunt datori sit descopere In acea neIntrerupta Ineirare de figuri sculptate, adevarata istorie pe care artistul columnei o sapase ca un comentar ilustrat la memorfile serse deea-. tre Insuei Traian asupra acestui rezboi. In vederea aceasta, comentatoralui i se impunea de la sine sa,' faca o descriere cat mai exact posibila a scenelor sculptatesa determine situatia relativa a amanuntelor topografice puse de catre artist;sa'hotitracit rostul fie- &Arai amanunt dupa felul persoaneloriaetiunilorInfatieate ;sa lamureasca legatura realai uneori cauzala Intre figurilei scenele sapate In piatra; iar unde se poate, calauzindu-se dupa,' semnele topografice cercetatei dupii legittura lor de Inrudire ei de vecinatate, sa recunoasca uncle s'au petrecut diversele actiunii Intamplari infatieatei cu modal acesta sit regaseasca calea sau cane, pe care armatele romane au Inaintat spre tinta lor, cucerirea Daciei" 2 ). Comentatorul asa dar trebueit .Indeplineasc rt laolalta' ei pe rand urmatoarele patru actiuni deosebite :1) sit descrie scenele, 2)sit le analizezeisa le ;3) sa arate legatura lor, Inseilandu-le, totdeodata hotarele lor despartitoare,E; d In fine,. 4) sa le localizeze. Ei bine, toata munca comentatorilor Inainte de Fröhner se marginise nu- alai la cele douil actiuni dintai descrieisit explice figurile Infatieate pe columna. Cu total altfel procede Fröhner Insa. Avand s'aleg Intrecele dourt alternative, serie dansul, sau studiul amanuntelor, relativ mult mai ueor sau acela mai greu al totalitatii ei pe care trebuia sa'-1 atac deadreptin, n'am. stat o clipa la Indoiala sit mii hoti'uilse pentru acesta din urma, consider:And columna drept un monument istoric. Cu fextele trunchiate ale vechilor autori In Willa', am Incercat sit prind eirtil evenimentelori s'aduc lumina, In acest chaos In- valmaeit de figuri" 8 ). In p'atru volume de plahee. ne, a dat o reproducere fototipografiata a tutulor reliefelor columnei, reproducere exacta' In ce priveete formai. caracterele sculpturilor, deei figurile sunt prea putin scoase In relief, iar seenele prea Imbuciltatite.Textul, care Insoteete aceste planee, cupriude

Frtihner, op. cit., p. XX. E. Petersen, Trajans dak Kriege, T, p. 4. Frühner, La colonne Trajane, reproduite par G. Arosa, Paris, 1872.

- 3 - o descriere sobra, dar completa. Nimie din ceiace este important nu-i trecut cu vederea. Tot asa de pretioase Bunt si Fa'muririle pe care elle da reliefelor columnei, lamuriri Intemeiate pretutindeni pe notitele celor vechi. Dar Fröhner nu s'a marginit a face numai, opera de archeolog ;el a vrut, sa fie f;4 un adevarat istorie, Incercand sa scoata din reliefele columnei tot cela- ce acestea contineau ca notite istorice. De aci, nevoia de a alipi sau de a des- parti scenele dap, alte norme :unele, fiind-ca sunt Inrudite sau nu !litre ele altele, dupa' convergenta sau divergenta personagiilor In jurul uneiai aceleiasi actiuni.Cu modul acesta se Intocmeste legatura necesari reala Intre mai multe scene, fundamentul solid al ori carei intelegeri mai adanci a miscarilor militare de ansamblu. Din aceasta legatura necesara4 reala a esit povestirea sa istorica asupra rezboaelor dacice, mai ales asupra celui dintai razboi. Pe de alta parte, noua repartizare de scene l'a Impins pe Fröhner spre ideea localizrii feluritelor peripetii rezboinice Infatisate pe columnii. Principiul acesta nou al localizarii este bogat In rezultate, cad Intrebuintarii lui consee- vente se datoreste In fond deslegarea problemei care priveste reconstituirea mersului armatei romane spre cucerirea Daciei, problema' socotita de Mommsen drept insolubila 1).Fireste, rezultatele concrete la care a ajuns Fröhner pe a- ceasta cale, au fost gresite, de altminteri el Insusi a revenit asupra lor In a doua editie a lucritriisale,dar In definitiv principiul deschidea perspective largi comentatorilor columneii pregatea In acelas timp izbanda final. In adeviir, dupa 25 de ani de liniste pe taramul studiilor privitoare la column:a', apare opera lui C. Cichorius 2), care nu numai ne liirgeste zarea eunos- tintelor noastre asupra rezboaelor dacice, dar In acelas timp ne lumiueaza Cu o putere vie intunecimilé care Invaluiau In multe puncte viata regboinica a Ro- manilor. Descrierile facute de Cichorius, desi prea migaloase, ne dau totusi rezultatele cercetarilor unui om care a studiat cu. deamanuntul fiecare figuril de pe columna si care a Intocinit, pentTu ori si ce cercetator venit mai In urma, o baza .sigura de fapte bine controlate. Fa'ra aceasta baza, cel nemultuinit cu muririle aduse de altii asupra scenelor coiiimuei, poate sa &easel o noua deslusire, care s'ar lntemeia pe un sir de fapte, tot asa de sigure, ca si cum el 11181.10 le-ar fi cercetati observat pe monumentul din Roma. Dar marea superioritate a lui Cichorius, asupra comentatorilorcare l'au precedat Etta In felul cum explica el, scenelp columnei. Lamuririle lui sunt pretutindeni un pas Inainte In Intelegerea npefelor. De altminteri, lucrul aceSta era si firesc. Viata romana' sub toate manifestarile sale, era, acum lafinele veacului al XIX, cu mult mai bine cunoscuta' de cat In timpul lui Franer. date inscriptii, cate castelei lagare roniane nu se desgropasera pe tot Intinsul imperiului roman, In decursul acestui ultim sfert Ue veac ! Viata militarä romana

Th. Mommsen, Röm. Geschichte, V, p. 205. C. Cichoritts, Die Reliefs der T'rajanssiiitie Berlin; 1896 si 1.900, 2 vol. texti2 vol. plans's.

fusese pusa inplina lumina printr'o serie de lucrari de o mare valoare. In aceasta privinta lucrarile lui Domaszewski in locul de frunte. Inarmat cu noile cunostinte, i-a fost usor lui Cichorius sa Indrepte greselile pe care Fröhner altii le facuserii, sau acolo, unde acestia se tinuserrilsuprafata, BA patrunza In miezul lucrurilori sa largeasca cercul vederilor noastre. Superioritatea lui nediscutata vine fitra indoiala sidin felul cum a stint sit se foloseasea de principiul descoperit de Fröhner :localizarea geografica a scenelor.Pe temeiul aeestui principiu, niel o indicare ori cat de neinsemnata ar parea pe columna, nu este pusa de prisosi fara un scop bine hotarat. Un munte, o apa, o cetatue, o ridicatura de deal, sau ori ce alt amanunt, eapata In cercetarea lui Cichorius o insemnatate pe care nimeni nu o banuise mai inainte.Prin ele s'a putut 1ndeplini localiìtrile scenelor de pe columna; iar prin aceasta reliefele monumentului Inaltat de Traian, au ajuns un izvor, o povestire istorica neIntrerupta, care este nu numai veridicai deci vrednica de luat In seama, dar cara in acelas timp are darul sit ne arate In icoaneviiperso- nagiilei actorii care au luat parte la cumplita drama. Mai toti comentatorii anteriori lui Cichorius, admisesera ea punt de treeere In Dacia pentru armatele romane un singur loe,Lederata, unde se cladise podul de vase reprezentat pe columnaCiehorius este cel dintai care crede hotarat, ca trecerea s'a fault In acelas timp In doua, punte : pe la Rama i pe la Turnu-Severin I).De aci,doutt poduri de vase, unul mai spre rasarit (Drobetae), reprezentat in seena IV, care pune in legatura Moesia cu Sarmize- getnsa prin valea Cerneii. pasul Domasna, icelalt,mai la apus pe la Lederata.Pe aceasta cale patrunde Insusi imparatul, luand directia, precum spune fragmentul memoriilor sale 2), prin valea Carasului, prin Berzovia Tibiscum, spre pasul Portii de fer transilvane.Prima eampanie, care, dupa columna, se sfarseste la Dunare, ne Infatisaza, In afara de o singura lupth' pustiire de teritoriu, numai simple cladiri de castre.Pe miele din acestea izbuteste Cichorius sìí le localizeze. Asa este Arcidava (scena XIV), pe care stabileste cu siguranta la Wirildia,ietatea dacil Tibiscum (scena XXII) la Iinpreunarea Timisului cu Bistra. Cu sfarsitul campaniei, Traian, dupa parer.ea lui Cichorius, s'ar fi .retras In lagarul de iarna, din 8iscia, reprezentata In scena XXXIII si care Inca din timpul lui August a fost un centru deaprovizionare al armatelor romane luptele cu Daciii Sarni*. Cea de a dona campanie militara Incepe cu lmbarcarea Imparatului trupelor sale pe vase de rezboii de transport. Traian pogoara pe Duniire 'vale spre Moesia inferioara, cu gand rezbune de Incalcarile Sarmatilor Dador, incalcari infatisate In scenele XXXI si XXXII. La StarNicup (in Bulgaria) sfilfarna, mai Intai pe Sarmatii Roxolani,iar apoi trecand In Oltenia

Dierauer, Beitriige z: Geseh Trojans,p. 8, propusese ea Mc de trecoro pe lane!, Leclorata 5i vechea Taliatis, do unde liomanii au paruns pe valea Cornei. Priscian, VI, 13: Trajanus in. I Daeicorum: inde Berzobini. deinde Aizi processimus.

5 surprinde pe Daci In regiunea dealurilor din valea Oltului, unde-i bate cumplit.Aceastg prima luptg este urmatg de o a doilli, In care Romanii citstigg, o biruin i mai striilucitii asupra acelorasi barbari, care Incercau sil treacg In Transilvania pe la pasul Turnu rosu. In fine, a treia campanie ne InfAtisazg peripetiile armatelor romane, care pornese de la Drobetae prin Oltenia si Turnu rosu, pentru ca fig ajungg, prin valea Muresului si a Streiului In fata capitalei dace, care se predg.In scena LXXV, artistul ne prezintg In chip solemn actul supunerii lui Decebali poporului sgu la bunul plac al Impgratului, care le impune conditiile de pace ra- portate de Dion Cassiu. Acesta este sistemul de explicare si localizare In acelas timp al lui Cichorius. Nu Incape indoialg, cg pgrerea acestui 1nvat asupra mersului armatelor romane, In prima si cea de a treia campanie a Intidului rezboi dacic, cuprinde In liniamente largi mult adevgr. In amanunte Insg localizgrile propuse din sceng, In sceng sunt gresite. Care sg fie pricina acestor greseli e greu de spus.Ea &Will de faptul, credem noi, cä Cichorius nu tine In deajuns seamit de argtgrile columnei ; sau vede lucrurile altfel de cat cum le-a Infiitisat artistul, sau cg privirile sale de archeolog, precum foarte bine spune Petersen, stint stgpAnite de combingri istorice. A putea s'adaog cg pricina este si reaua Impgrtire p'alocuri a scenelor, care-1 silesc sg repartizeze elementele topografice dintr'o sceng In scena vecing prin aceasta, 11 fac sg piardg mijlocul cel mai bun de orientare si localizare. Tocmai aceasta gresitg InipArtire a scenelor 1'a Impins ades pe Cichorius sg, fie nedrept cu .artistii care au sculptat reliefele columnei. Cìtci, ori de ettte ori Invatatul german se vede stgnjinit In localizgrile shle, mai ales °Pi de cate ori Intre realitatea topograficg a tinutuluii indicgrile columnei In anumite scene existg deosebiri izbitoare si de nelnliiturat, Cichorius, In loesg' mgrturiseascg lipsa mijloacelor noastre de cercetare, el aruncg vina pe neglijenta"i nestiinta" artistului lucrgtor.El afirmg, sau eg sculptorul care a lucrat relieful nu a copiat bine dupg schita maestrului, sau cg a adaos din propria sa gändire lucruri care nu fuseserg puse In original. Invinuire greai nedreaptg In ambele cazuri, Invinuire cu atät mai nedreaptg, cu cgt artistiis'au muncit si au izbutit sl ne Infatiseze partea caracteristicit a tinuturilori actiuRilor militare cu o exactitatei limpezime de admirat. De altminteri, ei se simteau,si de fapt erau, controlati la fie-ce pas In opera lor. In rezumat, Cichorius ne-a dat o reproducere fidelg a reliefelor columnei, si o descriére exactài complectg a lor ;el a lgmurit foarte multe puncte remase Intunecate de la altii In imaginilei actiunile Infgtisate. Dar mai presus de toate a izbutit sg ne Inflitiseze istoria adeväratit a campaniilor militareale Impgratului In primul rezboi. Pentru Intála °ail columna devine o istorie sculp- tatä. In imagini de piatrg, care ne povesteste mersul fOi peripetiile armatelor romane spre cucerirea Sarmizégetusei.i acesta este unul din marele merite ale opereilui Cichorius.Totusi el n'a reusit sg localizeze exact fiecare sceng columnei. De aceia o noug Ineercare se impunea,

6 Aceastä noug Incercare osi face un archeolog de frunte, preggtit In a- ceastit directie prin studiile sale asupra columnei antoninicesi Inarmat cu o cunostintg adAnel a trecutului roman. Acest comentator este Petersen. Lucrarea sa, Trajans dakisehe Kriege, aparutä In douä volume 2), avea mai presus de toate scopul urmator : controlAnd lucrarea lui Cichorius, sä precizeze mai Dine pozitia geograficg, unde avuseserg loe diferitele evenimente pe care columna le eternizeaza In reliefele sale.Daca uneori Petersen Inceareg sa mureasca f;4i diferitele scene care alcatuesc spirala columnei, el n'o face de clt In mod trecgtori oarecum laturalnic. Opera lui Petersen contine doug pärti, una negativg si alta pozitivg, a- mándoug de o Insemnätate nettigilduitii.Tif cea dintaiu, el trebuia s'arate gre- seine de amänuntei uneori, precum este cazul cu cea de a doua campanie mi- Mara, greselile de liniamente generale pe care opera lui Cichorius le lntrodusese In stiinta.Aceastg parte, cu putine abateri,mai cu seamg cele privitoare la insigniile militare si emblemele scuturilor,este Intocmita farg grey. Mai pretutindeni Petersen vede mai bine si mai precis de cilt ceilalti cpmentatori. tll Introduce In mod metodic ea element de sub Impartire a reliefeior columnei, ideeagrup:a'riifigurilor. Imprejurul imaginei lui Traian. Prin urmare, ori de cAteoriImparatul apare In lungul spiralei, trebuescsocotitetot atâtea scene. Iarunde figura Impáratului lipseste, pentru individualizarea scenelor avem principiul orientgrii figurilor In directiiopuse ; adicg,figuriledintr'osceng apar Intoarse cu spatele catre figurile din .scena vecing. Principiul e adevárat ne serveste de minune la precizarea geograficá a diferitelor actiuni Infatisate. Uneori Invatatul german se cäläuzeste de motive curat estetice, care-I fac sa alipeascg sau sg desp. arta douä sau mai multe scene laolalta. Aceste motive estetice el le Imprumuta din arta clasicg eleng a veacului al V a.Ch., la a egreiaeoalt de sigur s'a format autorul schitelor columnei. In aceastä directie este interesant exemplul algturgrii scenei,zist,supunerea lui Decebal (se. LXXIV-LLXXVI), de faimosul tablou al nimicirii Troei de Polygnot. In lumina acestor alaturari, problemele cele mai aride i lntunecate se clarificgi capátá perspective nebänuite, care le Inaltä si le fac interesante si aträggtoare. Se 111- telege de la sine, ea acest prineipiu estetic nu putea avea un rol de cat In a- nume scene, adieg In cele mai Intinse, oare-cum mai solemne. In restul scenelor el trebuia ste caläuzeasca de insasi motivele care se aflau In compositie chiar", motive care aci 11 sileau sä, despartá,aci st Impreune doug sau mai multe scene. De aceia alipeste el laolalta scenele XI si XII sau XIII si XIV, sau XV, XVI si XVII, care dupá Cichorius eran absolut fára' nici o legiituril" Intre ele. Aceastg alipire diferitg a sceilelor ne IngIdue nu numai o localizare mai preciza a actiunilor Infatisate, dar In acelas timp ne lumineazá'i miscgrile ar-

1). E. Petersen, Domaszewskii Calderini, Die Mareussáule. cf. E. Petersen, Die Mar- cussdule auf Piazza Colonna in Born, In Jahrbuch Arch. Instituts, XI, 1898, Beibl. p. 2. E. Petersen. Trajans dakische Sriege, Leipzig, vol. 1899 Fid 1908

- 7 - matelor romane pe teren. Un exemplu de asemenea natura ni-1 da discutia privitoare la momentul cand se Impreuna cele dour, armate romane, cea din apus de pe valea Carasului i cea din rAsarit de pe valea Cerneii Timiu1ui. Cicho- rius socoteste ea aceasta Impreunare s'a facut dupa lupta de la Tapae (se. XXIV), Petersen din contra mai nainte. Fara a admite localizarile propuse de acest din urma Invá'tat, care gresit vede In scena XXI imaginea lagaruluii pasului din Teregova, ideea unei impreunari Intre cele dour, corpuri de armata inainte de lupta de la Tapae, are pentru dansa mai multe iirobabiliti de cat prrerea lui Ciehorius. Imprratul cunostea prea bine virtutea si taria armatelor dace, pentru ca sa faca Inca °data experienta comandantilor romani sub Domitiani sa se má'soare eu Dacii, fail a-si avea toate trupele sale adunate. Dar este un puncti mai, luminos In comentariile lui Petersen, punt care se cuvine sa-1 scoatem la iveala. INfe amintim ca Intreaga a doua cam panie mi- litarl' a lui Traian, pe care artistul o Infatiseaza din se. XXXIII 'Ana In XLVII, fusese ran Inteleasa de Cichorius. Tocmai asupra acestei grape anima Petersen o lumina .vie. Mai /ntaY,se Intreaba dansul, ce rost au cele dour, arcuri de triumf pe care artistul le figureazia In scena XXXIII pe ambele tarmuri ale unui fiuviu larg ? Ciehorius vazuse Inteansele niste simple arcuri de triumf, plise ca sa indice Imbucatura Savei In Dunare. In realitate,ele Infatiseaza cele doull capete ale podului de piatra de la Severin. Acest pod, dupa cum arata Petersen, a Inceput sa fie zidit °data eu izbucnirea primului rezboiu dacic. Banniala lui se vede Intärita si de faptul eh In scena XXXIII, orasul cu ziduri puternice de MO malul fiuviului nu este altul de eat Pontes. Localizarea aeeast& ne lumineaza In acelas timp Intreaga serie de reliefe care se desfasura mai departe din scena XXXIII pang In XLVIII. In adevar, daca orasul din se. XXXIII este Pontes si nu Siscia, precum sustine Cichorius, atunci imparatul scoboara fluviul la vale pana la Novae (se. XXXV), unde descinde din corabii imprenna cu trupele sale ; de aci porneste In mare graba In interiorul Moesiei.La Nicopoli,langa poalele muntilor Haemus surprinde bate pe Sarmati, pe eare-i aratase artistul navalind In imperiul roman cu ate- va scene mai lnainte (se. XXXI). Tot prin partilelocului sfarama el In dour,' lupte cumplite pe Dacii Bastarni, care trecusera In acelas timp cu Sarmaiii peste Dunare, Aceasta localizare nu numai se potriveste mai bine eu desfa¡turarea imaginilor de pe columna, dar ea sta In armonie cu notitelescriitorilor vechi, care vorbind despre aceastá navälire a Dacilori Sarmatilor In Moesia, ne In- taresc In eredinta cit orasul Nicopoli fusese ridicat langa Haemus In amintirea biruintelor castigate de catre Imparat In partea locului.Cu aceastA Itimurire fireste, nu mai avem nevoe sa trecem Impreuna cu Cichorius, cand pe un mal, cand pe celaltal Dunarei, unde banuise acest invatat cit avusesera loe luptele din a doua campanie a lui Traian. Petersen Insa este mai putinfericit c'and e vorba sa localizeze seenele din cea de a treia campanie. Aici nedume- rirea lui este mare si nesiguranta pasilorsai vádita. Identifiearile propuse de

8 Cichorius nu-1 multumesc aproape nicaeri ; mai peste tot locul el pune In lumina greyelilei totuyi nicaeri nu face alte propuneri. Aceasta parte a lucrarii sale, socotita din punct de vedere al criticei de negare estedesavftryita, dar ea valoare pozitiva este vadit inferioara. Adaosul situ la identificarea scenefor este -cu mult mai putin Insemnat de cAt In cele doug prime campanii militare. Mersul armatelor romane, dupa Cichorius, se Meuse In aceastil a treia campanie pe la Severin, Bumbeyti, pasul Turnu royu, Murei Strei, Petersen 11 crede greyit.Sfiosi aproape fara voe el ne sugereaza alta idee :el banu- eyte cdrumul de invazie In Ardeal a trebuit sa fie pe la Pasul Vulcan.Pe aceasta cale, zice dânsul, s'ar desluyi mai- bine de ce Romanii, In yirul de reliefe care se Intinde din XLVIII i ptIna In LXXV, tree numai de doutt ori apele unui rAu ; ceiace In cazul unei naValiri pe la Jiu, Olt, Morei Strei, lucrut ar fi fost cu neputinta. De altminteri, fiindti-mi eu neputinta, zice dansul, sí gasesc o asemänare /litre peisagiile reliefelori-Kelea pe care le desvaleyte drumul pe la pasul Vulcan, ma vad nevoit a-mi margini activitatea mea prin a pune la proba pas cu pas identifictirile propuse de Cichorius". Spirit sanatos ytiintifici ades banuitor, Petersen priveyte cu o vadita ne- incredere toate incheierile pe care Cichoriuse scosese din studiul acelor signa manipularice ori legionarei acelor embleme de scuturi, NeIncrederea lui, dupa at se pare, vine din doua motive :intài, aceste signa se deosebesc prea tare de la scenit la Keith', In cat mai niciodata- nu se repeta Intocmai, yi al doileft, ele apar foarte rar In al II-lea rezboi dacic, ceiace nu-i firese. Incheierea aceasta twig, se ciocneyte de anume fapte bine observate :signele, cayi imaginile acvilelor legionare, dupa cum se va vedea Intr'un capitol special al lucrarii noastre, revth. revin Inca foarte des In lungul sspiralei de reliefe. Revenirea, se Intelege, este un semn ciar cà trupele pe care aceste signa le indica, sunt Intrebuintate in diferite actiuni militare. Dar nest lucru se va limpezi mai tArziu. Iar daca aceste signa apar foarte rar In al II-learezboi, nu trebue scoatem Incheierea c'a ele sunt fàrà folos In cunoayterea miycarilor armatelor romane.Ctici acum ochiul privitorului, obiynuit In tot lungul reliefelor din pH- mul rezboi, cu sistemul de forme conventionale ale artistului, putea mai uyor sa Inteleaga miycarile trupelor ; nu mai avea deci acum nevoie, pentru ca precizeze felul trupelor In actiune, de toate elementele caracteristice de mai nainte ;Ii tra de ajuns pentru orientarea sa, sa se calauzeasca sau numai de signele manipulare, sau de emblemele scuturilor, sau numai de acvilele legionare. Cu toate aceste lipsuri, valoarea operei lui Petersen asupra columnei re- mtme extraordinar de mare. El ne-a dat o Mina' Impartire a scenelor i la rAn- dul ei aceasta a servit la o gruparei repartizare mai fireasca yi mai reala a elementelor topografice indicate de artist. Din gruparea i repartizarea mai buna a elementelor topografice s'a putut face localizari mai bune yi mai precize a scenelori ca dansele s'a gasit legatura mai striinsa care le Impreuna laolalta yi le dii, o semnificare mai larga. Acea,sta legatura reala Intre scenele colum- pei ne face sa patrundem rostul naj &lane al miscatilor armatelor romane yi

- 9 - printr'Insa sA masurAm mai bine nu numai grozavia catastrofei militare a unui popor viteaz, sters mum din rAndul neamurilor de sine statatoare, dar In acelas timp s't marirea geniului unui Impárat, care fara IndoialA este expresiunea cea mai desAvArsitA a spiritului rezboinic imperial roman. Acest tablou luminos al meritelor lui Petersen, am vazut mai sus,contine s't umbre.Deci problema, eel putin In, partile sale mai intunecate, trebuia reluata. Si In adevar a si fost reluata de catre Invatatul german A. von Domaszewski 1). Domaszewski este un epigrafist de o autoritate stiintifica europeana.Is- toric In acela§ timp, el era In masura mai bine de cat ori care altul sa cu- noasea peripetiile iuptelor dintre Daci si Romani. Bun cunoseator al tinuturilor de la Duharea de jos, fireste, din punct de vedere archeologic, era de asteptat sä incerce o noua explicare asupra thelegerii reliefelor columnei. De fapt, ex- plicärile unele localizari propuse de el asupra reliefelor din prima campanie, sunt contributii fericite la problema ce urmArim, Domaszewski incepe prin a discuta a,supra pasagiului lui Jordanes 2), unde ni se vorbeste de cele douà cAi mari care duceau spre plaiurile Ardealului : unum per Bontas, alterum per Tapas". Pe acesta din urma 11 identifica exact cu Tapae ;asupra celuilalt Insa tace. Cu toate acestea de mult Inca Fröhner intrevä'zuse In Bontas pe Pontes, capAtul caii din rasaritlcare, pornind de la Severin prin Oltenia, ducea in Transilvania pe la Turnul rosu.Dupa cAteva excelente Indrepth'ri aduse asupra Intelegerii celor doua scene dintAi 3), trece la scena III-a pe care o alAtura ca si Petersen de cele dourt urmatoare (IV si V). In cetatea cu ziduri si porti din scena IV, el vede lagArul roman din Oescus, capitala Moesiei inferioare ;de asemeni in cele doua ,constructii mari din 10, eanabele legiunii stabilite aiei, pe cAnd porticul cu arcade dintre cetate si ca,- nabae un simplu quadrivium Infatisat de dinadins Intr'43 perspectiva false". Casi Petersen, si in contra lui Cichorius, el crede ca armatele romane de apus (pe la Lederata) si de rtisArit (pe la Drobetae) se Impreuna In valea Timisului, mai nainte de a se da sAngeroasa lupta de la Tapae. Asupra primei campanii si In special asupra scenelor XIXXII, care cu toatA' Incordarea lui Cichorius si Petersen, remasesera nedeterminate pe teren, el propune o noua lamurire. Anume, Domaszewski porneste de la ideea ea seria aceasta de imagini trebue sa InfAtiOze diferitele statiuni militare ocupate de armata romana pe drumul Lederata-Tibiscum.Amintindu-si de indicarile tablei Peutingeriane, care ne prezinta dincoace de Dunare sase statiunisi a- nume, Apus Flumen, Arcidava, Centum Putea, Bersovia, Aizis si Caput Bubali, luAnd In acelas timp ca baza pentru individualizarea scenelor imaginea lui Tra- ian, care se repeta din doua In douh' scene, Invatatul german formeaza sase

A. v. Domaszewski, Beitreige zur Kaisergeschichte, fa Philologus, 1906, Bd. LXV, 3, p. 320 sq. Iordanes, Getica, XII, 74. Domaszewski, Philologus, p. 825: (In clAdirea Cu peristil cu columne din 8, el vede un armamentarium. Boloboacele depuse pe mal contin finá (frumentum), nutrimentul principal al trupelori nu vin, precum sustine Cicboriug.

10 grupe, pe care le localizeaza In punte anumite :sc. XIXII, Infati§andtatiu- pea Flumen, se. XIIIXIV tircidava, sc. XVXVII Cent= Putea, Sc. XVIII Bersovia,se. XIXXX Agizis, sc. XXIXXII Caput B ibali.Aceste localizäri, precum vom vedea mai departe, Bunt exacte,afara de scena XXI, care, plupa parerea noastra, ne infali§aza Caput Bubali. Mai putin fericite sunt localizarile pe care Domaszewski le propane asupra §irului de reliefe care se Intinde titre lupta de la Tapae (se. XXIV) 0 invazia barbarilor in Moesia (se. XXXI). Pentru dansul evenimentele care se des- faqoara intre aceste doua margini, au loe In partile de apus ale Daciei, adica pe la Mure§0 Tibiscum. Fara' sä ja in considerare ginga§a analisa. a lui Peter- sen asupra se, XXX, unde ansta vazuse imaginea Danarii, Domaszewski sustine di dupa mersul evenimentelor, a.cel fluviu, ale caruia valuri se vad a§a, de bine indicate, nu poate fi de cat numai Mure§u1". pftt prive§te cea de a doua campanie militara a Imparatului, Domaszewski o prezinta In linii generale, -ca§i tu amanunte, in felul aratat de Petersen.In- troduce Ina, dour!, : una, e,a' ambele arcuri din se. XXXIII ne Infati§aza un simplu pod de vase, iar nu Inceputurile podului de piatra de la Severin; cealalta, ea ora§ul Intarit din se. XXXIII este Drobetae 0. nu Pontes, precum sustinuse Petersen. Cea mai putin reu§in din explicarile sale Mg, este partea privitoare la a treiai ultima campanie a Imparatului din primul rezboi. Traian, dupa conceptia lui Dainaszewski, trece Dunarea la Oescus (se. XLVIII);la Celei, care se afia aproape de gura Oltului in Dunare, incep cele doua' valuri romane, reprezentate pe columna In se. XLIX, unul, mai- spre nord, care se terminti la Drobetae §i altul, mai spre sud 0 care se Incheie aproape de Calafat. Intre amandouá se alit valuL de pamant cu palisada, pazit, dupa pa'rerea aceluia§ Invatat, de trnpele Moesiei inferioare, pe and legiunea I Minervia, caracteri- zeta' prin imaginea berbecului, trece spre vest pe dinaintea valuluidin nord. Legiunea romana ajunge Impreuna cu Traian la ad Mediam (se.LI),uncle li es Inainte trupele garnizonate In timp de iarna in lagärul de aici. In 'se. LII avem Praeiorium, apoi ad Pannonios, Ciaganisi Masclianis(se. LX). Aici, In- daratul muntilor se vede calea spre Caput Bubali, pazita de legionarii romani, pe and In LXII zárim pentru a doua oara localitatea Tapaei aflame, In primal plan pe §esul campiei lagaral roman, iar printre varfurile dealurilor patru tuniuri ronde, care, de§i ciudate la forma, sunt totu§i, dupa Domaszewski, cladiri romane, pazite de Romani. Aceste cladiri nu sunt de cat acele altare funerare ridicate de Traian spre cinstirea celar cazuti in lupta de la Tapae. Ceva mai malt, Invätatul german gase§te o asemanare izbitoare Intre aceste constructii ronde 0. altarul funerar din Adamclissi, care totu§i, dupa reconstituirea fericita a lui Niemann 1), este dreptunghiular. In scena LXIV Lucius Quietus cu cavaleria sa numida atacti pe carari

1).G Niemann, News iiber Adamc?issi, îxlal.treshefte Oesterr.arekInstit, 1903. Bd. VI. p.

11 laturalnice pe Daci Intariti la Pasul de fer transilvan.In fine castrul roman din se. LXV a fost ridicat de legionari ca sa Inchiza pasul. Celelalte scene inainte de caderea Sarmizegetusei 0 supunerea lui. Decebal, adaoga Domas- zewski eu sinceritate, sunt cu neputintä de localizat. Nu e momentul sa aratam ce ne convine si ce nu In toate aceste alaturari ;caci chiar erori daca sunt, ele ne pun In evidenta un principiu pe care niciodata Domaszewski nu-1 perde din vedere :folosirea ruinelor actuale de laga're. si cetati romane din Dacia la Eocalizarile scenelor de pe columna. S'ar cuveni sa fac aici o dare de seama si a unui studiu de Kiraly P. asupra rezboaielor dacice dupia reliefele columnei" 1), studiu asupra caruia Imi atrage atentia un bun roman 0 prieten din Transilvania, un iubitor si un. cunoscator al trecutuluinostru, d. Stefan Erdélyi. D. P. Kiraly, dupa cat pot deduce din' rezumatul pe care d. Erdélyi mi 1-a facut din aceasta lucrare, publicata In limba magliiara, admite In mai toate partile parerile lui Petersen, p'alocuri revine la propunerile lui Cichorius.Campania a doua militara, din Intaiul rezboiu dacic o reconstitue In felul ara'tat de Petersen. Din contra, cea de a treia campanie o Indrumeaza pe calea de la probetae prin Turnu rosu, Mures si Strei, la Gradiste. Dar originalitatea sa II face sa se abatá In parte si de la aceasta presupunere :el vede In cele trei ziduri paralele din scena XLVIIIXLIX, cele trei valuri din Dobrogea 2) puse, dupa cum sustine dansul pro forma". De asemeni, Kiraly vede In cetatea din scena L, 126, imaginea lagarului roman din Bumbesti, care a putut fi cladit In timpul lui Domitian sau ceva mai nainte". Scena LXVI ne Infatiseaza lupta cea mare dintre Romani 0 Daci, data la Impreimarea Si- biului cu Oltul. Restul localizarilor sale mi se pare hipotetic si nu In deajuns dovedit. Dar e timpul sii incheiem. De la aparitia lucrarii lui Fröhner, primul studiu serios asupra columnei traiane, si pana acum, progresele facute In Intelegerea acestui monument istoric sunt asa de hottiratoare, In cat.astazi se poate vorbi cu temei desprestirile istorice pretioase pe care reliefele ni le adue cu privire la rezboaele dacice ale Imparatului Traian. De unde odinioara, si Inch, nu de mult, cercetatori mari ca Mommsen si archeologi de frunte ca Benndorf, numeau reliefele columnei o carte cu sapte peceti", astazi, gratie studiilor lui Fröhner, Cichorius, Petersen si Domaszewski, ele povestese Intr'un grai precis si limpede lucran i pe care In zadar le-am cauta aiurea In notitele rare .tii.truuchiate ,ale scriitorilor vechi. Aceste fericite rezultate, se Intelege, nu au fost dobandite dintr'o data; au trebuit rand pe rand sti, vie fiecare cercetator si Intemeindu-se pe rezultatele ob- tinute de inaintasi, sa smulga particica cu particica adevArul care-1 cuprindeau. Fröhner a fost cel dintai, care printr'o chibzuita Intocmire si lamurire a

1). P. Kiraly, Anuarul reuniunei istoriec a comitatului Hunicdoarei, numitrul din 12 Fe- bruarie, 1907, (A Hunyadmegyei történebni és régesroti torsulot éoranyoo, 1907). 2) Cf. Gr. Gr. TocilescuiFouilles et recherches, Bucarest, 1900, p. 10.

- 12 - scenelor a pregatit Intelegerea istoricg a monumentului. Cichorius, urmarind cu o rabdare de admirat sensuli legatura stransg a reliefelor Intre ele, a alai- tuit primul Inceput de locálizare geograficg a lor ; prin aceasta ne-a deschis o perspectiva noug In studiul columnei ; caci ea nu mai era acum numai un izvor nepretuit de cunoak3tere a vietii militare a Romaniloripopoarelor de la Dungrea de jos, dar In acela timp ea ne facea sa vedem localitatilei deci urmarim pas ca pas mersul armatelor romane spre cucerirea tinuturilor noastre. Cu Cichorius columna este de fapt un izvor istoric. Totu0 cu acest Invatat legatura Intre scene, a§a cum o alcgtuise dansul, prezinta lacune, p'alocurea era rau Meng sau slabg. Povestirea istoricg era In- treruptai continea In sine prea multe episoadei repetiri. A dovedi !ma legatura stransgi necesara Intre scene, a scoate dintr'Insele o povestire simpla curggtoare, care ea* se des.fa§ure In chip firesc dintr'un punct Incepator, a recompune cu modul acesta metoda Impgratului Traian 'de a conduce rezboiul" 0 a o face vizibilg ochilori mintii noastre, a prinde In fine insemnatatea ar- tistica a acestui monument 0 a-1 pune la local sau In evolufunea artei vechi, iatg care stint rezultatele ()Minute de Petersen 0 care meritele lucritrii sale. Dacg dupg dansul Invgtatul Domaszewski a Indreptat o sumg de erori,,In unele liniamente mai generale Insa raporturile istorice fusesera gasite 0 fixate. Dar cu toate aceste Insuiri alese, lucrarea lui Petersen, ca 0 ale celorlalti, comentatori, aveau lipsuri mari, z'ar putea zice fundamentale. Alaturh'rile facute Intre sIenele de pe columnaiinuturile reale, nu sunt Intemeiate pe studiul naturii locurilor, unde actiunile rezboinice par sa se fipetrecut 0 au fost localizate ; nu s'a Incercat de cat arare ori a se descoperi pe teren cons- tructiilei laggrele Infatipte pe columng.Cichorius viziteaza,e drept, atat Banatul cati Ardealuli Tara Romaneascg, dar, cu rare exceptii, alaturgrile sale geografice nu corespundi nici nu lgmuresc elementele topografice date de columna. Nu ggsim pe teren constructiile reale, nici ram4itele de zidiri romane 0 dace folosite de artist In. vederea localizärilor. Principiul Il admisese Domaszewski, In parte 11 aplicase, dar nu l'a urmgrit cu energie pretutindeni. numai ca acest pret localizgrile potfivalabile iajunge cu adevarat un mijloc de Indrumare In cercetarile noastre istorice. Aceste lipsuri speram noi sa le Implinim In paginile urmatoare.

CAPITOLUL I

ELEMENTELE CONVENTIONALE INTREBUINTATE de ARTISTUL COLUMNEI

REZUMAT. Pentru reprezentarea actiunilor militare do pe columni era flavo°do alcatuirea unui sistem de convenliuni. CovArsitor era sA se determine intinderea sconelor legAturile lor in grupo. Diferitele semno conventionale alese de artistul coluronei: munti, lagAre de piatriti de pAmAnt, valuri, etc.ClAdirile dace si ceardacolo lor de lomn. ArAtarea celor 4 punto cardinals suyoa la cunoasterea localizArii Scenelor.Conclitiile nuei bune localizAri: a) reproclucerea exactUt a tutulor elementelor caracteristice ;b) roproducerea lor In modul °el mai pregnant; c) arAtarea directiei do miscare a trupolor; d) sa a.rmonizeze aceste miscari diforite cu mersul spre dreapta al spiralei. .Cunoastem patrn cazuri de orientare :1) linia nordului e pus A josi a rAsAritului la stAnga; 2) linia nordului sus si a rAsAritului la dreapta ; 3) unja nordului jos si h rAsAritului la dreapta ;4)linia nordului la dreapta si a rasitritului jos. Reprezentarea luptelor dintre Romani si Daci, pentru a eitrora glorificare Imparatul Traian pusese sil se sape reliefele columnei, cerea alcittuirea unui sistem de conventiuni, care sh' traducit precis si complet prin limbagiul formelor aceia-ce euvintele Indeplinesc fi povestirile istorice, serse sau vorbite.Acest sistem de forme conventionale trebuia ales din elementele cele mai simple, care sit ne desfilsoare In icciane lia'muritei usor de Inteles Intamplitrile felurite ale. iiizboiului ce avea s'A fie povestit.AceastA, Ilitelegere repede a icoaugor sculptate, se cade sit reiasiti din jocul firese al ratiuniii inchipuirii privitorului. Intoemai ea si euvAntal, icoana siipatitIn piatrA trebuiasitreproducg, nu numai In linii largi, dar si In amitnunte, drama sangeroasA, care Romanilor le adusese stilpanirea asupra unei noi provincii, lar Dacilor le rApise neatitrnarea viata lor nationalit chiar. Cuvantul Însit, Intru cat e Inteles de fie-care, ne desteaptit In minte gilndurii simtiri care, cu neInsemnateabaten, sunt mai la toti aceleasi, din contra, graiul formelor nu are nici aeeiasi limpezime: nici aceiasi preeizie prin puterea sa de rostire.Artistul, pentru ea sA-si exprime

14 -- in piatra toata, gAndirea sa, vrAnd nevrAnd trebuia alcatuiasca un yir Intreg de conventiuni, care ea arate privitoruluiialte idei de ordine mai abstracta, aproape cu neputinta de Intrup. at In forme yi icoane. In general, artistului fi e uyor sit' ne Infatiyeze un ora y sau vre-o localitate oare-care, un lagar Intarit sau o cetate, un munte stancos sau o cam* yeasit, un lac, un rlu, sau o vale paduroasa ;ar fi putut de asemeni sit ne Infittiyeze trupe legionare sau parti Me lor, cu acvilele sau cu signa manipulare, ori, daca e vorba de duymanii Romei, yirurile barbare cu felul lor de Imbracitminte sau de inarmare ; ar fi putut sit treaca,' pe dinaintea ochilor noytri.,lucru pe care l'ai facut,figura comandantilor sau a personagiilor mai lnsemnate, indicand Cu cate-va tra'sä'turi semnele caracteristice ale lor ; ar fi pututIn finesit ne arate desfitynritrile de lupte pe un tinut mai larg sau mai restrans, dupa cum ele avusesera, loe In realitate. Dar yi aici era o parte conventionalit, care se cerea neaparat la ori ce exprimare mai liimurita. Mai Intai, raporturile dintre om yi natura Inconjuratoare, trebuiau Bairn- bate dupa Insemnatatea reciprocii pe care o au aceyti doi factori fatit de povestirea istorica de sculptat pe columna. Se Intelege de la sine ca, omul trebue BA ocupe In totdeauna un loe important, pe cand peisagiile naturei, In care se desfayura actiunea luiilocuintele sale trecatoare, yin. In al doilea rand. De aceiai artistul a Infatiyati figura omeneaseä In proportii cu Inuit mai mari .dO cat muntiii codrii, de cat lagarele, cetatile sau In general locuintele omeneyti. De asemeni,i acestea din urma au o Insemnatate mai mare'de cat natura peisagiile Inconjuratoare. Fireyte, aceste nepotriviri futre om i lucrurile dimprejurul lui sunt neplaeute, ele totuyi se impuneau de la sine artistului. Erau lug actiuni militare care prin firea lor sunt greu de prezentat sub o forma plasticai caracteristica, fie ea aceste actiuni uneori nu se deosibesc de altele de un gen apropiat, fie cit nu coprind In sine elemente care sit rasarit lamurit Inaintea ochilor sau mintii noastre. Aya, de pilda, cum putea artistul srt Infatiyeze faeerea unui drum sau unui val,, care prin firea lucrurilor nu pot A indicate de cat la fel ?i Inteun cazi Intealtul el trebuia, s'arate o grupa de soldati lucrAnd In acelay chip aproape. Dar sit ne Inchipuimeh',adiiogiind ceva elemente conventionale, scobitul piimAntului ori caratul pietrelor In panere, ar fi reuyit In fine sa ne Infatiyeze ideia sa. Este Intrebarea, cum ar fi fost el In stare sit ne .faca a Intelegedi un eastru e zidit din piimAnt cu vahfri ameres yi nu din piatra ? Sunt cetitti ridicate de Romani ; dar sunt altele, deyi mai putine,cladite de Daci. Cum va face artistu/ sit apara' lamurit privitoralui aceasta deosebire cte origine ? Nu era oare nevoei aici de oarecareElemne. conventionale care sà ne calauzeascii ? Dar temeiul. i rostul Intregei serii de reliefe Rtittea Indoiala In putinta de a localiza actiunile Infatiyate. FArà aceastit precizare In spatiu a fap- teloti actiunilor omeneyti, nici o povestire istorich' nu poate avea o valoare documentara ;caci faptul istorie eel mai veridic, desbracat de 1mprejuritrile de

- 15 - timpi spatiu, in care s'a petrecut, remane un simplu mit istorie fara miez fara viata. Pe de alta parte, fara o legatara stransa, care sa reiasa din Infati- sarea scenelor,evenimentul istoric devine o simplrt anecdota,care nu spune nimic din iniscarile complicate si de lung.I durata ale actiunilor rezboinice de reprezentat. Fard una si fara alta columna Ineeteaza de a mai fi un document istorie pretios. In -Tederea acestui scopesential, dupa parerea noastrrt, trebuia comentatorul st savarseascii doua acte :lntâi, st margineasca intinderea fieckei scene, asa dupd, cum, banuia cartistul columnei a indicat-o ;al doilea, sarate tura strAnsa dintre scenele care aldituesc grupe aparte. Primul act ne dit putinta sdescoperim elementele topografice care tintuesc scena in anume tinut geografic. Cel de al doilea, ne pune In stare sa precizdm nu numai legittura neeesara intre diferitele scene vecine, dar In acelq timp ne da indicii pretioase sa cunoastem directia miscarii cltre care tind actiunile infatisate. Unul ne o- rienteaza In cdmpul strimt al unei scene, ne da mijlocul de a gitsi pozitia geografica a loculuii a-i prinde individualitatea sa topografica, fata decelelalte scene invecinate, celalt, ne Indreapta ochiuli mintea catre o Intreaga desfasurare de actiuni militare, care dupa ce au evoluat se Incheie definitiv la capilt, precum o perioada' sau o fraza se tacheie printeun ()rice despartire Intre scene si In acelas timp once grupare a lor, ran facuta, atrage dupit sine si neputinta noastra de a le localiza. Si aceasta din doua motive :1) limitarea rau stabilita Intre scene vecine face sit' treaca dintr'o parte in alta elementele topografice sculptate de artist ;2) dad, trite° serie de scene nu descoperi adevarata lor legaturd, care le Impreuna, si le lumineazil,atunci firul tau conducator se rupe ;eaci uneori elementele topografice puse pentru precizarea geografica, cu toata specifica lor forma, se poate Intampla sa se regaseasca deodata In mai multe localitati reale. Asa de paid', o cetate pe varful inui munte la p3a1e1e canna se tntinde o campie strabdtuta de doua ape,se poate regasi deodata in mai Inulte tinutmi, caci oat campia ca cele dour),11- uril cat si muntele cu cetate pe \Tart nu sunt absolut specifice unui loc. Numai ,eine a precizat bine legatura seenelor In grupd, ponte sit se orienteze si in situatia unei scene particulare,desi elementeleei topografice nu sunt tocmai rësarite.i aceasta fiind-ca de obicei artistal nu procede Iilalegerea scenelor prin saltan: scenele Inveeinate de pe reliefele columnei Bunt vecinei in a,dica geograficeste se aseaza regulat unele dupa' altele.Vroeste artistul sa arate mersul armatelor romane de la Severin la Turnu rosu, niel odata nu va Infrttisa scenele altfel de cdt In ordinea lor &eased, :mai Intai Severinul, apoi Bumbesti, niai departe Ramnicul VAlceai Racovita-Copkeni etc., lar nu Racovita Intâi, apoi Bumbesti, Turnu rosu, etc. Ori cum ar fi, se pune intrebarea, cum a putut artistul columnei sa exprime lrunurit aceasta izolarei deci neatarnare a sceneloritotusi legatura lor In serie ? Cum a putut altfel, daca nu prin mijlocul unor semne. conventionale ? Unul din aceste semne conventionale, care apare din loe In loe pereliefele

- 16 - columnei, este copacul format dintr'un trunchiu lung, conic, care se terminii prift plete de frunze 1), sau prin spicuri. Acest mijloc de despartire, Imprumutat din pietura greaca oriental2), e Intrebuintat de artist aproape nurfiai pentru des- pailirea grupelor de scene, si foarte rar pentru ca sa izoleze o scena de alta. Dar aceste epizoade mai lungi sunt si ele formate, am spus-o mai sus, dintr'o suma de momente mai scurte, din actiuni rezboinicede o importan ta mai restransa.Aceste momente,asa numitele scene,trebuiau si ele individuali- zate. De aici nevoia subimpartirilor In scene aparte, nnde artistul trebuia indice pe langa actiunea militani elementele topografice de localizarcksi semnele conventionale despartitoare. Greutatile deci cu care artistul se lupta acum mint mai multe, mai mari si mai complicate ; caci sunt cazuri dad nu-i destul numai sii subImparti grupele In scene, dar trebue sa nu le izolezi nici prea mult Intre ele, fiind cit In acest caz unitatea grupei poate sa, sufere.In vederea acestor cerinte introduce artistul figura Imparatului, ca un element conventional, care grupand pe bate celelalte figini Imprejurul situ,dit scenei unitatea care trebue s'o aiba si In ucela s timp hotarele ei despartitoare fatä de celelalte scene vecine.Aceasta este cauza pentru care adeseori figurile sculptate apar Inteo multime de scene Intoarse cu fata de la cele doua margini catre centru, uncle se afla Imparatul ;-prin acest mijloc limitarea scenei este mai clarai deci individualizarea ei pug, mai bine In lumina'. Nu &vein de gaud sit trecem aici In revista toate elementele despartitoare folosite de artist.E destul sii spunem cìí artistul s'a folosit uneori Omit si de diferinta de nivel a solului, pentru ca izolezeisit desparta scenele sale. Mal ales, In al doilea rezboi, unde actiunea se desfasura cu mai patina' varietate, precum este cazul cu asediul Sarmizegetusei 3),intrebuinteazaartistul cele mai delicate nuantari In aceasta' opera de hotarnicirei izolare. In general putem spune, ca sunt semne conventionale pentru precizarea geografica a scenei, care nu-si capital' valoarea lor de cat din p'reciza limitare scenelor ; mint semne conventionale pentru determinarea raporturilor reciproce dintre figurile omenestii natura fizich' a tinutului mide se desfasura actiunea militari reprezentata ; semne conventionale In fine pentru indicarea elementelor care alcatuesc natura fizica Inconjuratoare. Asa stint, de pilda, munfii,rturile, nlaiurile mai mult sau mai putin framantate, etc. Vom lua pe rand cate-va din aceste, semne conventionale mai résArite §i. voin Incerea sa ne dam seama despre roluli semnificarea lor. muNTIT. Pentru localizarea scenelor artistul In totdeauna se Intemeiaza pe copierea identica a suprafetii solului. Mai ales muntii la 'dfinsul joacti un rol hotarator, cad ei sunt Infatisati cu forma Tor caracteristicii, adica ti prezinta cu

ReprezentArile de copad in felul acesta se vAd si pe reliofele crenelurilor trofeului din Adamclissi. Vezi O. Benndorf, Das Monument von Adantklissi,fig. 114. E. Petersen, Trajans dak. Kriege, 1, p. 6. Vezi scenele OXIIICXXVI. Cititorul poate vodea din aceasta, ci eu urmez reliefelor colnmnei,cum a lost 'Acuff]. de Cichorius in opera sa. chipimptirtirea

17 -- profilul lor real, a§a cum se proecteaza er pe zare, pe un pian vortical 1). Cd toate acestea, elemental conventional apare mai In tonto seenele. De pilda, nici o data muntii nu stint Infati§ati dupa o norma de proportii statornicita de la In- eeput. Prin urmare, 1111 poti zice vazAnd imaginea unor munti In scene diferite, unul este mai mare sau mai mic de cat celalt, asa precum este In realitate. Intr'o scenti artistul ne Infati§aza un lant de multi, care uneori nu numai ating marginen de sus a reliefului columnei, dar chiar nu pot Incape cu vArful lor In acest cadru. Alteori In scena urmatoare muntii au marimi neInsemnate. Cu toate acestea, se Intilmpla ades ea tocmai muntii din aceasta din urmil categorie, sa fie In realitate mai Inalti de cAt cei care e§eau din cadrul reliefului 2). Artistul In reproducerea muntilor nu procedeaza duptí o scara de proportie fixa : sunt munti Inalti In realitate care pe columna sunt indicati In marimi reduse 0 din contra, munti marunti care In relief sunt foarte mari. Un singar lucru Insa urmare§te artistul : 'el pastreaza relativa Inaltime a muntilor In ea- drul ace1eia0 scene. A§a dar, proportia absolutti Intro Intiltimi a fost pAstrata In aceia§i meat, nu hod 0 In lungul spiralei de reliefe. Acela§ lucru putem spuneì despre modal cum artistul a bite- les sa reproduca imaginen riurilor din drumul annatelor romane. Marimea relativa a rlurilor nu este aproape nici ()data socotita dupti aceia§i norma. Fire§te, deosebirile mari care exista lutre Duntirei afluentii stii, au fost pastrate §i tn imaginile de pe reliefele columnei :Intotdeauna albia Duntirii este cu mult mai larga de cht a riurilor care dau Intr'Insa. Nu tot astfel a facuti cucelelalto ape. A§a, de pildti, rIurile Cara§u 3), Bilrzava 4), Pogoni§ 5), WW1% Sargetia 7), Topolnita 9), Mure§ 9),Siret 10), nu sunt Inftiti§ate In mìtrimile lor reciproce. Po- goni§ul, ca§i Warzava, au mtirimi Inuit mai impunatoare de cftt Oltul §iSiretul, care In realitate Flunt §i mai largi §i mai adtmei. Dar ceea ce este 0 mai hotii- rittor, nici milcar apele aceluia§rill nu sunt Infati§ate dupti raporturile reale. A§a dar, artistul nu a avut In vedere la Infati§areariurilor de cat cla- ritateaacolo nude simtea nevoe de o mai mare precizie, nu s'a sfiit de a da riurllor proportii cu mult mai mari de cAt cele reale.Mara de asta, ori de ctIte ori artistul trebuia sa arate curentul apei, el a introdus note caracteristice de orientare, care acleBunt cu adevarat iscusite. Se §tie, cIntotdea-

Interesanto sunt fermele de munti din scenele LVIII, LAX, LXIT, LXVI. LXVIT. si mai en seaml reprezentarea imprejurimilor niuntoase ale Sarmizegetusei si Banff de ter transilvano (se. LXXVLXXVI). Asa sunt muntii din so. L, care ne reprezinta varful Oreavei de lang/t Varciorova, In raport eu cei din. se. XLVII, care nu sunt de cat imaginea mafurilor Dutiarii la Caratas, in Serbia. In primul caz, muntii ating 790 m., in colalt, undo par mai inalti (so. XLVII), de a- bea au 25 In. Vezi scena XIV, in 36. Scena XVII, In 41. 5),Scena XJX, in 44. scena LVI, in 138. Scena LXXIV, in 191. Scena CI, in 265. Scena CXXXI, 350-353, Scena CL, in 400.

- 1.8 - una apele rlurilor sunt mai adanci spre gura de cat spre izvoare.Aceste a-. dancimi diferite le-a exprimat artistul prin figura soldatilor cari trec curentul apei In puncte diferite :daca rIul Iyi are izvciarele spre stanga yi. In fa, precum este In scena XXVI, atunci imaginea soldatului din planul Intal va rasari mai mult din apa de cat a celor figurati In aceiayi aceita pe planul din fund dreapta, Incotro curentul se Indreapth'. La fluviile mai largi (Dunarea) artistul procede altfel : fiindcanvilé plu- titoare ancorate In porturi sau la malurile apelor, sunt In. totdeauna Intoarse cu piepiul In potriva apei, el g Intrebuintat acest mijloc ea sà precizeze pentru privitor mersul curentului, la vale sau la deal 1). Dar fluviul Dunarea, dupa cum se ytie, strabate tinuturile din preajma masivului Carpatinic pe o linie, care cu nelnsemnate cotituri, merge direct de la apus spre rasarit, cel putin de la Viminacium yi. pana la Durostorum.Cunoscând Incotro duce curentul apei, cunoaytem In acela§ timp nu numai rasaritul yi apusul scenelor Infatiyate pe columna In preajma fluviului, dar yi anume, care din cele doua maluri este stang sau drept. Mara de imaginea muntilori rIurilor, unul din mijloacele cele mai caracteristice pentru artist, ca sà ne determine pozitia geografica a scenelor, este Infati§area de lagare, castele, cetati sau oraye Intrtrite. Sunt cladirt de origine romana, sunt altele de origine daca. Lagarele §i cetatile romane au mai pretutindeni forma cunoscuta dreptunghiularit, fie ca artistul a Infatiyat toate cele patru laturi, fie, ca din pricina lipsei de spatiu, nu a 4chitat de cat dula sau trei din ele. Sunt cazuri' alud configuratia solului nu ,Ingiiduia Romanilor s'A dea lagarului lor forma clasica' intrebuintata 2,atunci forma stancii yi In general a solului se impunea castrului. De fapt fusa, In primul rezboi nu gasim de cat §ase cazuri de abateni de la forma obi§nuita ;i Inca din aceste yase cazuri dourt (scena XLVIII §i XLIII) nu sunt de cat repetarea altor douh' anterioare (scena IV i XXXIX). O abatere de asemeni este forma lagrtrului sau mai exact a lagarelor din prima campanie a rezboiului Intftidacic,din scenere XI yi XII.Anume, se afla aiei Infatiyate douit lagare de forma regulatrt patrulatera, avttnd fusa Ina- intea lor un val de Intarire, care spre dreapta se Incovoae In liniecurba. A- ceastä, Infatiyare, duprt cum se va vedea In comentariile de mai departe, cores- pugde exact eu forma unor lagare romane descoperite de mine la Grebenat. Se Intelege de la sine, ca artistul, copiind In toate amanuntele Infatiyarea lagarelor, a fost nevoit siI nlature elementele conventionale, cu atAt mai mult Cu cat acestea ar fi contribuit mai repede la Invalmayirea de cat la clarificarea imaginilor. Totuyi, se pune Intrebarea, elementul conventional putea el oare sà fie In- laturat cu totul ? Aya, de pildrt, priri ce mijloc putea s'arate artistul ca un lagar

Vozi figura ntivilor din sconolo II, III, IV, XXXIII, XXXV si XLVI. Hygin, De munit. castror. 56; Vega, Epit., ILI, 8 ;cf. R. Cagnat, Armée romaine d'Afrique, Paris, 1892, p. 509. Vezi scenele IV, XXVIII, XXXIX, XLIII, XLVIII si LX.XIII.

- 19 - este de piatra, pe cand In alta,' parte, din contra, e un simplu castra de pamant ? De obicei pe columna', castrele sunt Infatisate ca fiind de piatra. Sicu toate a- cestea, cate din ele n'au fost ridicate din val de pamant ! Dovada cfiltre ima- gined de pe columna realitate nu este desavarsita potrivire, ni-1 dt exem- pleld urmatoare :asa, castrele romaue din Bumbesti (scena LII), de la Ramnicul- Valeea (se. LIII)f;4i. de la Crivadia (sc. LXV),. ale carora arme s'au pastrat foarte bine, sunt de ptimant, cu toate ca pe column'd, sunt aratate ca fiind de piatra. Si ciudat, artistul cunosteafoarte bine mijlocul conventional de a reprezenta un val de pamant :o Intaritura de uluci (palisada), preeum sunt cetatile romane de-alungul Duniirii pe malul ei drept,cetti romane Inchise cu Intarituri de uluci In forma de cerc 1).De asemeni, valul, care in scena XLIX se afta In- tre cele doua ziduri de piara, ti vedem Infatisat printeun simplu gard de uluci. De ce tutean caz artistul Intrebuinteaza' mijlocul su cunoscut, adica palisada pentru val de pilmant si de ce In altul nu ? Pentru ce, In cazurile cand laga- releerau din pamant, nu Intrebuinteaza valul cu palisadti, mai ales el forma aceasta s'apropia mai mult de realitate de cat zidul de piatra ? Probabil explicarea tiebue s'o cautilm In dorinta artistului, de a fi cat mai ciar In exprimarea sa, ,si de a-si micsora ertt mai mult Barcina. In adoviir, daca lagarele romane de pamant ar fi fost Infatisate cu Intlrituri de palisada,artistul pe deoparte si-ar fi Ingreuiat farl, folos manca, iar pe de alta claritatea imaginilor ar fi suferit. De aceia a ales si el sistemul conventionalalzidirii de piatra, cu toate el multe laga're eran de pamant. Cu total altfel a urmat artistul cu constructiile dace. Aceste dliudiri, toate cate le vedem indicate pe reliefele columneii cate au putut filocalizate de noi pe teren, sunt cladiri de piar. Exceptie nu Incape.l cu toate acestea, pe columna, multe cetáti dace sunt InfAtisate ca fiind de lemn. 2 oare niel un element conventiolial adoptat de artist pentru ca sa faca mai clara' privitorului intentia sa?Sunt tns izidiri dace de piatra ;dar In cazul acesta artistul s'a grabit a adaoga un element conventional cu desavarsire special,care sa caracterizeze Indata originen cladirii; acest element consta din niste ceardace de lemu, care sunt_ adaose In totdeauna deasupra portilor de intrare la cetati, sau la colturile zidurilor de Imprejmuird 8) . Aceste galerii de lemii ne amintesc constructia de lemn, semnuI conventional ales deartist pentru reprezentarea cetatilor dace, desi In fond, o repetarn, acestea eran de piatra. Tot In aceasta' categorie intri zidirile dace, care aveau partea centran,' de obicei formata dinteun turn de pilara, pe cand spre stangai spre dreapta, erau aparate de un val cu pa1isada4). Forma aceasta s'a nascut, ponte, din nevoia de a copia aidoma realitatea, ande Intariturile [lace, ridicate la intrarea unor vi fugaste, eran alcatuite dintr'un turn de piatrii,care spre stimgai spre dreapta

Vezi seenele I si II. Vezi seenele XXV (unde in primul plan futre 63 si 64 se vede o localitate daca eareia Homanii fi dau foc), LVPI (o casuta, pus& pe taraci de lemn) LIX, LXVI In 169 sus, LXXV in 195-196, LXXVI in 200-201. Vezi scenele XIV. XVIII in 43, XXII in 50-51. L, LI, LEVI i LXXV. Vezi seenele LXVII la dreapts in primul plan si LXX In fatit.

20 era sustinut de valuri de pamAnt trase pe coasta dealurilor care formau valea. Prin adaosul aeestor valuri cu palisade, ideea uuei constructii dace reesea pentru privitof mi mai multa limpezime, de cAt daca s'ar fi folosit de aceleasi forme ea la cladirile romane. Sunt tima zidiri dace, care, prin Infatisareai Intocmirea lor externa', nu putean fi nici-odata confundate cu vre-o cladire sau ce-tate romana. In general ncestea sunt turnurile ronde din scena LXII. Aceste constructii, asupra rostului eitrora Invatatii au putut discuta, nu Insäi asupra originei lor sunt de piatra si au servit, precum vom vedea la comentarfile scenei LXII, la Inchiderea, unui pas de trecere prin muntii Carpati. Forma lor ronda, acoperisul ascatit prins sus Inteun inel, poarta de intrarei acele abagele de deasupra, sunt a- manunte care nu numai reproduc imaginea reala a luerului, dar o si caracterizeaza ca o constructie neromana. Tot asa putem spunei desprezidirea de piatra, pe care artistul o Infatisaza' In scena XXVI su g pe vArful unui deal mal pe stAnga raului, care curge din fata spre fund. Alteori artistul Ii simplifica' cu totul problema Infiitisarii cladirilor dace : un simplu turn dreptunghiular cu poarta pe fata cea ingusta si sus un fronton triunghiular, iar pe laturea cea lunga' o ferestrue mica', ti este de ajuns ea sa ne indice existenta unei cetati 2). Dar asemeni reprezentari dau nastere uneori la nedomirire ;cáci unele din ele (turnul din XXXIV), prin faptul cà sunt pe teritoriul roman, ca si cetatea Intarita, unde Imparatul descinde din nava (scena XXXV), ne-ar sili sa' credem ca sunt simple statiuni romane 3). Totusi artistul a avut grije sii ne scoata din aceasta nedomirire prin adaosul unor amrtnunte care le-a caracterizat In deajuns spre a nu fi confundate cu cladirile dace. In general, forma de turnuri dreptunghiulare a fost aleasà, poate, pentru ca sh' Infatiseze- tocmai forma pe care aceste constructii dace o aveau In realitate. In rezumat, artistul a Infatisat zidirile dace cAnd de lemn, cAnd de piatra. In acest din urma' caz, el a avut grije sil le deosebeasca de cele romane, In- fatisate In aceiasi scena, sau In scenele urmatoare, prin. adaosul unui amanunt foarte caracteristic : acele turnuri cu ceardace de lemn densupra. CAnd lima' Indoiala nu era asupra originei cliclirilor, atunci artistul InfatiSa cetatiledace, lie prin simpla forma caracteristica a lor, fie printr'un semn conventional : acel turn patrat Insdtit sau nu de valuri cu palisadh' deoparte si de alta.Adeste construetii dace, dupa .cum vom vedea mai departe, au fost, poate, calauzele noastr6 cele mai sigure la localizarea scenelor columnei Dar elementul cel mai pretios pentru localizarea actiunilor Infatisate, remane de sigur indicarea celor patru punte cardinale care le Incadreaza. Am vazut mai sus, ca rasarituli apusul se pot deduce laicenele din preajma Dunarii,

Singur Domaszewski (Philologus, 1906, p. 335) a presupus cá sunt de origine romanft ; toti oeilalti le considerA eu drept cuvant ea zicliri dace. Vozi sconele XXIX,XXI in 74, XXXIV in 86, XXXV in 88 sr'XLV CA turnul sau cAsuta de piatrA inseamnit pe columnit iinaginea unei localitAti, a- ceasta a arAtat-o Petersen prilejul eonstructiilor din scena II.

21 dupg directia cgtre care se Indreaptg valul apei. Acest mijloc Insg, nu putea ayéa, de cgt o 1ntrebuintare restrânsg. Dar cum remân celelalte scene din interiorul tgrii, departe de Dungrei unde de altminteri se desfgsoarg Intreaga actiune rezboinicg ? Aici avem prilejul su admirgm iscusinta artistului,- care cu cgteva elemento simple, a stiut sg, ne dea mijloace de cglguzire de o desgvarsitg precizie. Sunt cazuri de lustratio exercitus, cAnd comandantul suprem al armatei era dator sg aducg la Inceputul fiecgrei campanii militare, o jertfg, zisà suovetaurilia, cgtre zeul rezboaelor, jertfg' urmatg apoi de o alocutie egtre trupe 1). In primul rezboi avem doug asemeni eene de lustratie (se. VIII si LIII) si ambele cazuri, fitat laggrul, unde se petrece actiunea, cati peisagiul Inconju- rgtor, cai pozitia Imp'gratului, sunt altele, un semn, cg, nu este vorba de o reproducere tipicg a unui laggr oare-care. Deosebirile de formg vin de sigur din deosebirile de aspect ale terenului, unde aceste doug' laggre au fost Intocmite. Cum se explicg Insg directia diferitg cgtre care stg Intoarsa figura Impgratu- lui ? Pentru-ce In primul caz (se. VIII) Impgratul sgvArseste actul solemn al jertfirii privind spre stanga §i pentru ce In al doilea (se. LIII) stg ca fata tntoarsg, spre dreapta ? SA' fie o simplg IntAmplare, sau avem aci de a face cu un element conventional ales de cátre artist ca sà ne indice unul din puntele cardi- nal'e ? Respunsul ni-1 dà cunoscutul obicei roman, ca Intotdeauna sacrificatorul sg, se Intoarcg cu fata spre rgsgrit, in momentul amid jertfeste 2)". Ca o urmare a acestui fapt se impune s'admitem,cà laturea lagg'rului din fata lui Traian (scena LIII), sà fie laturea de rdsárit, pe cand cea opusd, din contra, laturea de apus. Tot asemeni Si la scena vur, , mide laturea din stanga (din fata lui Tra- ian) trebue sh fie cea din spre rgsgrit, pe cand cea din dreapta, din contra, laturea de apus.

Dar problema orientgrii scenelor are si alte fete, de aici complexitatea ei. Pentru deslegarea ei B e cere negresit sà cunoastem conditiile In care problema localizgrii se Infdtisazti. Trima conditie, pe care de altminteri artistul columnei a pdzit-oi Impli- Dit-o cu multd luare aminte, era cea urmátoare :el trebuia sà prezinte actiunile militare nu numai In mod plastic, dar In chipul cel mai realist posibil, adicd nici unul din elementele topografice mai caracteristice nu trebuia sd lipseascd, cdci numai asa imaginea de pe columnd, putea fi usor deosebita de artist si prin urmare regtisitd In natura' de privitor. Un exemplu. Inchipuiased-si cineva cà artistul columnei trebuia sti repro- ducd Iasii In seria reliefelor sale. Cum avea el sg proceadg, ca sg Infgtiseze

A. von Domaszewski, Arch. epigr. Mitth. XIV, p. 19;C. Cichorius, Trajansseittle, II, p. 48. Henzen, Acta frat. Arvalium, p. 7: cManibus lautis, velato capita sub divo culmine contra orientem, sacrificium indixita cf. Marquardt, Röm. Staatealterthilmer,Ill, 2, p. 156 si 178 ;cf. Vitruv. IV, 5 : cuti qui adierint ad aram immolarqes agt sacrAci.a.facientes, spocten¡ ad partem goeli orient4s simulaerupp,

acest oral, ltisftnd de o parte frumusetea lui pitor9scg, 0 piing de melancolie ? I se impunea mai Intl" 0 mai presus de toate, sg reproducg elementele topografice mai importante, adid : a) valea Bahluiului E0rIul care aluned, de la apus la rgsgrit, Intre cunoscutele dealuri aproape paralele care-i alcdtuesc valea ;b) strimta vale 'a, fqcolinei care, dupti ce tae pe cea dintai perpendicular, se urmeazg, cotit mai departe spre nord sub forma \TM Calcainei; c) orapl In- su0 care se desfilprti pe poalele dealurilor din nord, drept Infata intretgerii vgilor Bahluiului 0 Nicolina; d) In fine, cele doug dealuri rlpoase din dreapta 0 stänga pgrlului Nicolina, cu cettitile Galata 0 Cetätuia.FArg, reprezentarea acestor elemente topografice, imaginea Iaksilor n'ar fi fost nici clarg, nici com- plea 0 prin urmare privitorul nu ar fi recunoscut-o. Dar mai este o conditie de Implinit, conditie,care, mi se pare 0 mai importantä de cat cea dintäi :artifitul era dator, nu numai sg, reproducg pe relieful su toate elementele topografice mai importante ale tinutului, dar mai cu seamrt aceastg reproducere s'o fad In modal cel mai pregnant posibil, adicg, tinutul trebuefote vgzut din acel punt, de unde elementele lui topografice pot sg, reiasti mai clar In luming 0 sä-0 capete semnificarea lor Intreagg. Pre- cum un peisagist I0 alege vederea tinutului pe care-1 picteazg din puntul ctl mai expresiv artistic, tot alp, 0 autorul reliefului trebuia sg prinzg elementele lo cale vgzute din puntul cel mai pregnant 0 exliresiv topografic. Ca sg revenim la exemplul de adineauri, nu din once punt privit Ia0i poate sg, fie Infäti§at cu toate elementele sale topografice mai de seamg. Vtizut din spre nord, acolo unde dealurile care mgrginesc valea Bahluiului sunt mai Inalte, suntem In primejdie sti nu :putem InfAti§a nici§esul din fundul Ira Bahluiului, nici cele doug ape (Nicolina 0 Calcaina), nici Insukii orapl, care stil parer], pitit pe poalele dealului Copou. Oricat de dibaci ar fi artistul.In mitnui- rea legilor perspectivei, va fi nevoit totu0 FA jertfeascg ceva din largul vgii Bahluiului 0 din toate celelalte elemente topografice, care remän ascunse &mg pantele dealurilor nordice.Acela§ lucru ar fi, dad ar reproduce tinutul vilzut din spre apus sau din spre rgsärit : In primul caz, n'ar puteaInftiti§a,vgile Nicolinei 0 Calcainei, In al doiea caz, valea Nicolinei 0 partea de aptls a vtiii Bahluiului. Singurul punt de observare 0 InfAti§are n'ar puteaficleatdin spre sud ;cgci numai din aceastg parte s'ar putea indica 0 cämpia, care se desfgloarg Intre dealurile paralele de la vest la est 0 matca §erpuitoare a celor doug rfturi, care se varsä" In Bahlui la poalele oraplui,precum tot de ad i s'ar putea Infrtti§a conturele oraplui risipit pe dealuri 0 cele doug cetitth mitingstiri de pe Galata 0 Cetgtuia. Acest principiu, adid alegerea puntului de privire al scenelor, nici-odatg artistul columnei nu 1-a scgpat din vedere; de aceia U. vom vedea cti-0 schimbit akta de des puntul sgu de privire ;de aceia scenele sunt argtate dud väzute din nord, cänd din sud, §i uneori,dei mai rar,chiar dinapus 0 rgsgrit. La aceste doug conditii trebue§te sti mai adgoggmo a treia.Actiunile omene§ti se desfg§oarg In spatiu 0 In timp In chipul cel mai capritios; iar cele militare In special7 au un mere schimbAcios, pe care i 1-a impus natura solulqi,

23 unde ele au avut loe, sau geniul militar care le-a dat impulsul.In rezboaele dacice miscArile armatelor s'au desfasurat, aci de la sud (de la Lederata la Dure) spre nord (la Aizis), aci de la apus (Aizis) la rAsArit (Poarta de fier transilvanA), aci de la nord (Tibiscum) spre sud. (Dunare la Drobetae),aci in fine de la rAsArit (pasul Turnul rosu) spre Apus (Sarmizegetusa). Ca sa fie veridic, artistul era nevoit BA tie seam isa indiceaceste miscari de trupe, altminteri icoana rezboaelor sapata de dansul n'ar fi fost ade- vArata, nici. Intreaga. Pe de alta parte, felul de intocmire a campului de,piatra, pe care artistul avea ssape imaginile,ingreuia si mai mult datele, destul de complicate ale problemei sale. El nu, avea la Indemana de cat o fasie ingusta de relief. Cam- pul sail de sculptat nu era in fond de cat acelsul de pergament, pe care scribul copia operile literare. Pe aceasta fasie Ingusta a lungiispirale,care se desfasura de la stanga spre dreapta si de jos in sus, avea el sA sape sirul neintrerupt de peripetii rezboinice, a cArora glorificarecolumna era chematA s'o faca.Toata intrebarea sta, cum avea SA se ja artistul ca sa Infatiseze'actiunile rezboinice, tinand seama nu numai de elementele topografice ale tinutului real, unde aceste actiuni avusesera loe, dar si de continua varietate de miscari, aci spre nord sau sud, aci spre apus sau rasarit ? Cum avea de asemeni f3à proceada tinand seama si de puntul de observarecel mai bun, de unde elementele topografice puteau fi Mai pregnant precizate ?In fine, cum avea BA proceada artistul, pentru ca sa cdciMoneze si In acelas timp sA armoni- zeze diferitele miscAri cu singura miscare a columnei, care ne desfasura actiunile intr'o continua progresie de la stanga spre dreaptai de jos In sus.? lath' deci o parte din complexitatea problemei. Deslegarea ei ar pArea trece peste puterile inteligentei omenesti.Si totusi cu ce minunata iscusinta a stiut artistul s'o descopere ! Se stie, once harta astAzi ne infatisaza tinuturile geografice Intr'o anumitA orientare, care se rezuma In urmatoarele : sus este linia nordului, jos aceia a sudului, iar la stanga apusuli la dreapta rasaritul. Artistul columnei Insa nu intrebuihteaza. aceasta orientare a cartografilor nostri de cat Inteun singur caz : cand scena este vazuta dintr'un punct asezat la sud. In celelalte éazuri Insa orientarea punctelor cardinale se schimba dupa pozitia puntului de observare. Avem scene pe columna, unde linia de josreprezintalinia nordului, iar cea de sus sudul, la stanga rdsaritul si la dreapta apusul. Fireste,alte schimbari se intampla In orientare, daca puntul de privireeste apusul sau rasaritul. Toata greutateai arta In acelas timp consta in a gráSi un mod de reprezentare de asa fel, In cati privitorul, care nu poate cunoaste gandul artistului, sa-1 ghiceaseA totusi printr'un simplu rationamenti sa se calauzeascii. In general, recunoastem in lungul columnei patru cazuri diferite de orientare a scenelor, provenite din directia diferita catre care se indreaptii miscarile trupelor romane. 1).Daca .actiunea de reprezentat s'a desfasurat pe terenul real In directia de la rAs4rit la apus, artistul golumnei, pentru ca s-o prezinte in concordanp,

24 Cu mersul spiralei de la stánga spre dreapta §i totdeodatg §i pregnant, a ales In totdeauna punetul de observare din spre nord. Urmarea acestui fel de Mfg- ti§are se vede din Insá,'§i orientarea puntelor Cardinale, unja nordului este fixatit jos, iar sus a sudului ; pe de altg, parte, la stänga se aflg ritsgritul kd la dreapta apusul ;adieg absolut contrar felului de proeedare al eartografilor moderni. In aceasta eategorie intrg, cele mai multe din scenele seulptate pe eolumng. Un exempla MBA va litmuri luerul pe deplin. Primal act al Romanilor In rezboiul lor cu Dad", dupg cum '1 aratg, columna, este aprovizionarea eetittilor romane din Moesia, §i anume, a acelora care se aflau In apropierea puntelor de treeere peste Dungre. Trebuia ea baza de operatiune a armatelor romane sg, fie nu numai bine apgratg, dar §i prevgzutg eu toate cele necesare pentru campania rezboinieg. Acest prim act, care formeazg oarecum prologul sangeroasei drame, este seulptat de cgtre artistal columaei In seena TIi III din Cichorius. Treeerea pe podul (de vase s'a fgeut, precum vom vedea mai departe, pe la loealitatea zisg Carata§, un sat la jumgtate drum Intre Cladova §i Tekja, peste drum de Gura Vgii In Románia. Pe de altaparte, la Clitduksaita§iCladova, spre rgsgrit de Caratn, acolo unde se vá'di astgzi urme deeetitti romane, trebue§te sh. localizgm noi diferitele constructii reprezentate pe columng In 9, 10 §i 11 (se. IIi III) §i unde soldatii romani depua proviziife neeesare expe- diiei Tema artistului era urmgtoare : sg ne Infilti§eze pe längg actultreeerii peste Dungre, nu numai depunerea proviziunilor in localitätile romane de pe malul drept al fluviului, In Moesia, dar §i elementele topografice deosebitoare pentru peisagiul din preajma locului. Aceastà prezentare, am spas mai sus, trebuia fgeutg In acela§ timp din puntal eel mai favorabil,din care elementele topografice privite aveau sà. iasä' mai ré'sgrit §i mai 'impede la ivealg. Intrebarea este : cum trebuia Inftiatseena §i din ce punet vgzutii, ? Din nord, din sud, din apus, sau din rgsgrit ?Din aceste doug din urmg punte, lucrul era eu neputintg de Infäli§at, fiind-eg In acest caz, loealitatile romane care se twirl In linie dreaptg, §idealungul Dung'rii de la apus la rgsgrit, privite dintr'unal din aeeste doug punte, s'ar fi aeoperit unele pe allele. Este firese deei, ea vederea lor In seeng sg, fie prinsä fie din nord, fie din sud. Iar dintre aceste doug, puntal de vedere din nord era singurul mai nimerit. In adevgr, preggtirile militare romane se fae pe malul drept al Dunárii, malul roman, preeum de asemeni treeerea are loe de pe teritoriul roman pe eel nordic al Daciei. Daeg artistul ar fi ales ea punt de prezentare a seenei sudul, adieg linia de jos Infitti§änd sudul §i stänga apusul, atunei el ar fi In- ta,mpinat doug greutgti :a) malurile ,Moesiei längg Carata§ fiindinalte §iri- poase, artistul ea sit reproduca realitatea, ar fi fost nevoit sg ridiee un perete de stand, In planul din fatg, jos ;din aceastg pricing nu ar mai fiputut nu numai vasele de transport aneorate dineolo de malul fluviului,adieg mai la nord, sus, dar niei mgear o bung Parte din podul de vase ;b)Acti- uneaInrealitates'adesfg§uratde largsgrit spreapas, flotaro- mang aducea proviziunile din spre mare §i nu dinspre Viminacium, fiind-

FIG. I. VEDEREA DUNARII TNTRE SEVERIN SI ACIOROVA. IV. - .,..-- 4 . - --.... ._..._ _ , ..,-,..--...7,z .... gr, - .__, °. : . . I , P " P1 ;.' ,. . 7i-7 nP r 7. - ir , I c c 1'1 ci ' .4 '''- i .....44....-'4' r r '- 2, .CI ....zip P--- t .,(.' -,,_ 6, ., : .. - 11 1 '',1 i ,. fig, i i 1 , i , . .i.A44- -- .. I ..., ' it , ,

,..{.! -1~.e.'11' I ,0 ' ' t° .06 lk<- FY. * If u, 1 es, t ..:. z.: ...... , ...._ II'. ..t _.,...- V ,, II. r - '''. ... 4 .r 1 0 1' r .... , 1 , k.. t cit: f,,I 0 . ' fr :, U.- , $ ,v ------. -,, - , . , 1 \ 4 71, , 1-4 - :.. . t 4,-. .14 I.- ... ' - ' V, .-P , . 5 , '-r- 1 ) k- ::-; . ' " 2 vi_ .. - ' , ' 7. FIG. 2. AChiAlt vEDERE PE COLUMNA. 10. -' r'i ' '1-f, , ; f ..,-- ij, 12. .1 ..,,-1 f ' ,A -: k 13. r FIG. I. VEDEREA VARADIEI SI IMPREJURIMELE. 'V FIG. I. PLANUL tNTÄRITURILOR DE LA MARMORE. XIII. XIV. XXV. - 34. - FIG. 2. ACEIASI VEDERE PE COLUMNA. 35. 36. 63. 64. FM. 2. VEDEREA ACELORASI INTARITURI PE COLUMNA. 25 ca spre apus de Caratas era cu neputinta ori-ce comunicare pe Dunare, din pricina valtorilor de la Poarta de fier. De altminteri, lucrulacesta1l arata artistul eolumnei destul declar, Intätisand navileancorate la malul drept (In fund). al fluviului cu carma spre stanga ;adica' curentul apei venind din dreapta, unde este apusul, daca priVesti tarmul Moesiei din spre Severin. Ards- tul transportand pe relieful spiralei mersul actiunei reale de la rasarit spre apus, ar fi, fost nevoit sa Inceapa sculptarea scene' din dreapta spre stanga, pentru ca, In hir oteza aceasta, unja de jos fiind linia sudului, in dreapta se aula rasaritul si In stanga apusul. Si atunci am fi avut pe columna ciudata Infatisare: In dreapta ar fi fast scena I, apoi mai spre stanga scena II si tocmai la capatul Btang, de unde Incepe chiar spirala, scenele III si IV, cu imaginea podului de vase.Miscarea aceasta fug ar fi fost inopozitie cu mersul actiunei pe spiralá, actiune care se desfasoara de la stanga spre dreapta. De aeeia si artistul a ales celalt punt de presentare a scenei, adica nordul. In casul acesta el se afla In situatia unui om, care ar privi de pe malul nordic (dacic) al Dunarii actiunea care se destapara pe malul sudic (roman). El fiind cu fata Intoarsa spre sud, are la dreapta apusul sila stanga rasaritul. Cu mijlocul acesta el putea sa proecteze pe planuldin fund (sud)malurile ripoase ale fluvialui care Inchideau zarea spre fund, precum si cetatile romane cu vasele de transport si chiar o parte din luciul apei.In acelas timp, mis - carea de la stanga spre dreapta, care de fapt Insemna miscarea de la rasarit spre apus, era In' armonie cu miscarea spre dreapta a reliefului columnei, precum se vede din alaturata plan sa (II fig. 2). In adevar, pe aceasta plan sa ni se da icoana tarmului sudic (roman) din preajma Caratasului (vechiul Zanes) 1) si Gura VAR, la jumätate drum Intre Drobetae (T. Severin) si Tsierna (Orsova). In 8 avem imaginea localitatii Cladova, In 9 a celei din Cladusnita, precum in 11 ni se Infatisaza cetatea de la capul podului de lemn de la Caratas si In 10 canabele aceleiasi cetati. Pe planul din fa ta curge Dunarea, pe care artistul o simbolizeaza prin bustul unei divinitati barbatesti. Fluviul curge de la dreapta spre stanga 2) ; deci In dreapta este apusul si in stánga ra'saritul. Sus pe aceiasi pian (IIfig.1) avem vedereatinutuluidin preajma Dunarii la apus de Severin. Si anume, In dreapta, pe malul sarbesc, cetatea poligonala din Caratas, alaturi si mai spre stanga castelele romane din CIA- dusnita si Cladova ; iar mai spre st'anga cetaluia Pontes de lacapatul sudic al podului de piatra al lui Apollodor. Cine nu vede insa din aceasta alaturare, ca imaginea de pe columna nu este in fond de cat icoanatinutului real, cu deosebirea numai, ca linia nordului In loe sa fie sus, precum se obisnueste in hartile moderne, ea este jos? In aceasta sistema' de infatisare intra o suma de alte scene, In special seria Intreaga care Incepe ell scena LXV. si starseste cu mici intreruperi cu scena LXXV inclusiv. 2). Dar se Intampla uneori,si cazurile nu sunt tocmai rare,ca o actiune

11. Vezi comentariile noastre privitoare la scenele II, III t§i IV. 2). 0 deducemaceastadin rO,'nduirea carrnii la corftbit

- 26 - rezboinicg de rbprezentat sg se fi desNurat, nu In direqia de la rgsgrit spre apus, precum am vgzut-o In casul de mai sus, ei ' urm And mi§carea contrarg, adicg de la apus spre rä'sgrit. De fapt, Impgratul Traian, pornind cu armatele sale de apus, de la Dungre spre Tapae, era nevoit sä pätrundg mai Intai pe valea Caraplui direct spre nord 0 apoi, cam din pgrtile Bersoviei (Boga romang) sau. Aizis (Deline§ti),sg meargg drept spre rgsgrit. Este Intrébarea, cum avea sg exprime artistul In reliefele sale aceastg mi§care, vgdit contrarg celei din primal caz? A reprezenta diferitele scene, iar0 vgzute din nord, lucrul era ca neputintg ; pentru cl linia nordului fiind jos 0 a rgsgritului la stanga, orlen- tarea puntelor cardinale ar fi fost identicg cu aceia din primal sistem 0 deci actiunea Infati§atg nu ar mai fi corespuns cu mi§carea reald a armatelor, care se face acum In directia de la apus spre rgsärit 0 nu de la rgsgrit laapas. Nu-i remanea deci artistului de cat s'aleagg modal de Infäli§are al cartografilor moderni, adicg, sus Baia nordului, jos aceia a sudului, la stanga apusul 0 la dreapta rgsgritul. Ele'mentele topografice, ca §i mi§cgrile personagiilor care iau parte la actiune, trebuiau randuite dupá' normele Intrebuintate astgzi. Un exempla de acest fel de Infati§are ni-1 dg scená XXV, care ne repre- zintg Poarta de fier transilvang de la Bucova. 0 armatä', care, pornind de pe valea Bistrei, ar cauta sg, pgtrundit din valea Timi§ului In campia Sarmizegetusei (Grgdi§te) nu ar avea de cat o singurg cale de luat, cea de la Zgicani.Con- tra aävglirei Insg pe aceastg parte, apgrarea are un punt minunat de Impotrivire 0 anume,' acolo unde muntii Rasa. 0 muntii Negrii aproape se Impreang nelgsand titre ei, mai ales In puntul numit Marmore, de cat o sugrumgtura Ingustl 0 Inaltà care desparte apele Bistrei, tinzand spre apus, de acelea ale Bältii, care se Indreaptg spre rgsgrit. Acest punt a fost Intärit Incg din timpul Dador. In adevar, cum porne§ti, de la Bäutar 1) spre rgsgrit, §oseaua actual l care leagg Caransebe§ul cu Ha- tegul, trebue sä treacg pripoarele Inalte de la Marmore. Pe stanga se vede o coamä Inaltg de munti, cgreia locuitorii ti dan numele de Muchea Catanei" Aceastä culme, dapg ce face un unghiu cu varful cgtre nord, se prelunge§te pang aproape de Zgicani sub numele de dealul Marmorei. O a doua coamg de dealuri, zisl Poiana Ceardacului", se Inaltg pe dreapta. Ambele coame Inchid un spatiu a cgruia formg se aseamgná cu aceia a unui romb. La intrarea coltului din spre apus al rombului se Inaltg trei §iruri paralele de valuri 0 §aaturi (d), care sunt astfel randuite Incat valulcel mai mic (Ingltimea 1 m.) este la apus, iar cel mai Inalt (2 m.) la rasgrit.In partea °pug, adicg In coital din rgsgrit al aceluia§ romb, se aflg alte trei §iruri paralele de valuri 0 §anturi (a) randuite perpendicular peosea 0 In acela§ fel cu celelalte din apus. Pe dreapta drumului, ca 0 pe stanga, sunt iarg§i alte §iruri paralele de §anturi 0 valuri, care Incheie de jur Imprejur spatial rombului. Deosebirea este Insg eh' aceste din uring Intgriri sunt Intocmite de o parte 0 de alta a drumului cu valurile

1).Vezi pl. Ill, fig. 1.

27 mai scunde In spre drum yi cu cele mai Inalte spre fund. 0 aJtA deosebire de asemeni este, cA yanturilei valurile de pe dreapta drumului (g), cele de pe Po- iana Ceardacului, Bunt In forma de semicerc, eu capetele rezemate de culmea dealurilor, iar nu In linie dreaptA ca la celelalte trei laturi. Cu modul acesta spatiul cuprins futre valuri este IntArit In forma de romb sau de pAtrat, contra unui duyman care ar veni din apus, din spre Bdutar yi af vrea streacti Inspre ZAicani. Tot aici trebue sA mai adAogAm cA, earl de aceste IntArituri alcAtuite din yanturii valuri, se mai aflA pe dreapta drumului, ceva mai la rAsArit de valurile din d, un turn rotund de piatrA, ale cAruia temelii abia se mai zArese In N; iar pe puntul cel mai Inalt al Poienii Cear- daculuii Indá'rAtul valurilor, era un ttirn de piatrA sau mai multe, care s'au risipit acum cu totul. DacA luAm seama insA, aceastä descriere ne lAmureyte minunat scena XXV de pe columna 1).In adevAr, cele patru yiruri de yanturii valuri, care Inchid spatiul dreptunghiular sau romhoidal din preajma Marmorei ne explicl forma yi Intocmirea zidurilor Inftitiyate pe columnA. Aya, de pildA, zidul de piatrA dublu Cu poarta din mijloc, cu yantul din fatA-ii tidvele de morti Infipte pe pari,zid care Incepe din 64 de lánga' capetele Dacilor yi se Incheie sus aproape de mftnA ImpAratului,nu este altul de cát yirul de Intárituri din a pe figura de mai sus. Zidul, care se prelungeyte paralel cu linia de sus a reliefului In stánga Impára- tuluii tovarityilor sill, este yirul celor trei valuri de pe Muchea Catanei ; pe cánd ulucile In linie Incovoiatti, care imprejmuesc clAdirile de lemn incendiate de auxiliarii romani, dintre 63 yi 64, uluci care dupà sistemul conventional al columnei InseamnA valuri cu palisadA, ne InfAtiyeazA yirurile de valuri Incovo- iate de pe Poiana Ceardacului. Iar locuintele de lemn aprinse de auxiliari,un semn conventional ca sA reprezinte ideea nimicirei unor intAriri,nu stint altceva de cát acele turnuri de veghe zidit6 In piatrA, ale cAror urme le-am descoperit pe culmea Poenii Ceardacului.In fine, cel de al patruleair de valurii yan- turi, care Inchideau iocalitatea din spre apus (d), le vedem InfAtiyate pe columna prin acel gard de scanduri din spatele lui Traian (In 63 la mijloc)i asupra cAruia comentatorii columnei eran nedomiriti. Nu mai stáruim asupra celorlalte punte de asemAnare dintre elementele topografice locale de la Marmore yi cele infatiyate In scena XXV. Acest lucru II vom face cu prilejul comentArii scenei. E destul InsA BA spunem, cit artistul columnei ne a prezentat scena vAzutA din sud, adicA, linia de jos Inftitiyánd sudul, cea de sus nordul, stánga apusuli dreapta rAsAritul, Intocmai precum oblynuese fgA facA asfázii cartografii noytri. 3) Sunt cazuri tris. cánd artistul, fiedin ImprejurAri localeanumite, fie din altá pricinti, nu poate sit Inftitiyeze scena dupA sistemul de mai sus,deyi actiunea militarA se desfABoarA de la apufg spre rAstirit ;nu poate, de pildA, BA cuprindA elementele topografice pregnante dintr'un punt ayezat In sud. Cum are sA proceadti artistul ? Mai Intái, va reprezenta scena vAzutA din nord, adicA va fin, linia nordu-

1) Irozild. ILI, flip2,

- 28 - jos, pentru a In hipoteza cealalta Ii va fi cu neputintasprinz i sa arate tpate elementele- mai rasarite ale tinutului; Ins/Inloesä pue,precum cerea adevarata orientare, rasaritul la f8tanga, el II muta la dreapta. Cu modul acesta, puntele cardinale ale scenei nu vor fiasemeni nici cu cele din primul, nici Cu cele din al doilea sistem, desi va avea cu unul identitatea liniei apusului indicatä la dreapta. Un exemplu ar putea s ne clarifice mai bine ideea. Este In prima campanie a primului yezboi dacic o Kea, (XXIXXXX), In care Imparatul Traian, dupa ce primeste o ambasada daca, petrececatre tarmul Dunarei o femee, o printesa, gata de a se Imbarca lute() nava. Aceasta scena, precum se va vedea Taal departe, ne Infatisaza tinutul din preajma Se- verinului de astäzi, cu cämpia biting din marginea Dunarii, cu sirul muntilor Matoretul, care se Intind dela nord-vest spre sud-est, cu cetatea de piatra, zisa Turnul, lui Sever", din gradina orasului, cu cealalta cetate Zidina Dador", iarasi de piatrA, de pe culmea Gradetului, cu valea Topolnitei i dealurile dimprejur. Toate amanuntele topografice sunt indicate cu mullà maestrie de catre artistul columnei 1). Ca sa Infátiseze scena vazuta din sud, lucrul era cu neputintai aceasta pentru motivul cà muntele Grádetul, pe vArful caruia se aflä zidità cetatea Zi- dina pacilorn nu este vizibil din campia Severinului, acoperit precum este de dealurile Fata Bulighiii Pitulasul ; din aceasta cauza, scena trebuia neaparat reprezentatä .ca vazurá din nord. In fata acestei greutati artistul columneia a- les alta cale :a pus linia nordului jos, prin urmare, cetatea de pe muntele Gradetul (In 71 din scena loqx, se vede din ea Intre Pannonius Veredarius auxiliarul roman din stAnga numai o dung/ latai Incovoiata In jos, ca o se- dealurile Pitulasului (din 72 73 scena XXX) sunt indicate jos ;din contra, fldviul Dunarea cu ampia Severinuluiicetatea Turnul lui Sever, sunt rAnduite In sir de la stftnga spre dreapta In planul de sus, care Inseamna sudul.Ca sit n,e dam seama In acest sistem de orientarea tinutului real, n'avem de Cat sà resturnäm imaginile, ca si cum ar fi resfrante lute° oglinda:In acest caz, toata scena ar avea aceiasi Infatisare cu cea datä de artist, cu deosebire lug ea Jinja de jos ar ajunge sus si scena ar fi Infatisatä atunci dupa sistemul cartografilor moderni cu nordul sus, sudul jos, apusul la stAngai rásaritul la dreapta. 4)Dar actiunea, care trebueste Infittisata, se IntAmpla foarte adesea sà" progreseze de la sud la nord ;In cazul acesta intra seria de scene, care ne prezinta diferitele popasuri ale armatei romane de apus, Indata dupa trecerea Du- ril la Lederatai pftna la Berzovia, Mud directia se schimba spre rasarit. Armata roman/ de apus, precum se va vedea la comentariile scenelor respective a urmat calea dealungul riului Carasui afluentului sau Cer- povatul, Intarindu-se atkt pe un mal, cAti pe celalt al rturilor cu ale un la, gar, care forman capete de pod. Aceste doua lagare eran de obiceiu asezate

1).Pentru 1nte1egerea deplini a acestui sibtem de reprezentare, oste absolutb. novae de ounoaste spusele noastre cu privire la sena XXIXXXX.

- 29 - eam peacela§ paralel, unul la apus §icelalt la rasgritul vgii §i raului, Cate servea de legatura Intreele. Ca sa le reprezinte aceste popasuri ale armatei romane, artistul era nevoit sa le indice pe reliefele sale cu elementele lor caracteristice; adica trebuia sreproduca ambele lagare cu formele §i Intocmirile lor aparte §i deosebitoare. In vederea acestuiscop el nu putea sle Infa*ze de eat vgzute sau din nord, sau din sud ;altminteri, dacg le-ar fi Infati§at vazu,te din rasarit din apus, ar fi fost In primejdie sa nu poata, desfa§ura scena In mod lamurit : una din cetati sau unul din lagare fiind mai aproape de artist, ar fi Impiedicat vederea eeleilalte cetati, care In aceasta hipotezia era pe aceia§i linie.Pe de alta parte, ca sä reprezinte scenele salevazute din sud, artistul se expunea mai Intotdeauna sit nu ne arate fata laggrelor romane care era Intoarsg spre nord, unde era vra'jma§ul, ci spatele lor §i, fire§te, §i a cladirilor interioare care Cu greu putean constitui elemente topografice destul de pregnante §i de caracteristice. De aceia Il vedem cii alege de preferintg vederea lor din miaza-noapte. SA' ham un exemplu. Imparatul Traian, dupg ce parase§te statiunea, Infa'ti§ata In scenele XI §i XII (Cichorius), ajunge la Arcidava, care dupäaratarea lui Torma trebue§te pusa la Varadia de astazi1). Aceastg, statiune a armatelor romane o' prezintg artistul In scena XIII §i XIV.

Geografice§te statiunea are urmgtoarea infati§are 2): a) 11111 Cara§u, care venind din rasarit din spre Kakova, dupa ce prime§te pe dreapta Cernovatul, o ja spre sud pana la Mercina (Mercsina), de unde coteste spre sud-vest; b) un deal eu panta din spre ra'sarit abrupta, dupa ce se desfaee din dealurile din nord, se In- dreapta spre sud, despartind rlurile Cernovatul §i Cara§ul deOgasul Ilitieiu; c) pe culmea acestui deal §i In fata rtului Lisava, care vine din ra'sarit,se afig ruinile unei cetäti de origine dad, 3) ;d) In fine, pestanga Carasului §i ceva mai la sud de Lisava se Intinde o campie destul de larga,uncle se vad fsi astazi urmele unui castru roman. Toate aceste elemente topografiee u fost in dicate de catre artist a§a de bine §i a§a de pregnant, In cat localitatea o putem recunoa§te cu toata precizia §tiintificadorita.i anume, artistul ne pre- zintit scena vazuta cam piezi§ din nordest. La stanga 4),din 34 pang In 36, avem imaginea castrului roman cu portile sale §i cu cei trei legionari din fata (nord) pu§i de paza ; la dreapta, din 36 pat In 37, se !nap, stanca rIpoa8a, pe culmea careia sta cetatea daert cu cele doua porti §i cu galeriile cje lemri su, prapuse ; la poalele stancei este o apa, Cara§ul, peste care se vede o punte de lemn, pe uncle tree auxiliarii romani. Din aceasta localizare reese deci, cii aceia ce era randuit In realitate pe o linie orizontala de la rasarit la apus, A fost transformat In relieful de pe columna intr'o linie cam piezi§e eu capatul ei dinspre rgsgrit la stanga, pe cand

F. Millelrer, GescI. Stadt Verschetz, p. 18. Vezi pl. IV, fig1. Vezi comentariile la scena XIIIXIV. Vezi pl. IV, fig. 2.

30 eel. din spre apus este la dreapta. Tot asa procedeazA artistuli cu celelalte statiuni militare infAtisate In scenele urmAtoare. Ca o variantA a acestui sistem este reprezentarea urmAtoare :uneori actiunea progreseazä de la sud la nord, tusk peripetiile militare, in loe sA se des- fAsure pe o linie orizontalA cu capetele Indreptate unul la rilsArit eelalt la a- pus, ele din contra utmeaza dupA o linie vertical, ale cAreia capete unul se afla (jos) la sud,celalt (sus) la nord. Aceastit desfasurare de la sud la nord uneori se impunea artistului 0 din pricina formei particulare a tinutului, care nu ingAduia randuirea elementelor topografice unul langA altul, ci unul sub altul. Ca sA limpezim lucrul, vom lua un exemplu, InfAtisat in scena LXIL Aici artistul avea sA InfAtiseze ocuparea strimtului defileu de pe marginea Oltului dintre granita romAnA la Turnu rosui TA',1maci. Acest defileu, prin care tree apele Oltului, prins precum este intre Carpatii FAgArasuldii acei ai Sibiului 1), are directia de la nord la sud. Dela gura Lotrioarei In Olt si ORA la TAlmaci, Dacii ridicaserA de a dreapta rAuluii in puntele cele mai insemnate strategiceste,cele care inchideau mai cu seamA vAile laterale din apus,o sumA de turnuri ronde,í anume, un turn in partea uncle acum se aflA rainile Tur- nului spare, un al doilea pe locul actualului Turnu rosu de lAngA Boita, un al treilea kingA comuna TAlmaci,i asa mai departe ; In fine pe culmea dealului, zis Landskrone, au zidit o cetate de piatrA, care privind In adAncul defileului de la Boita, stApaneste de fapt intrArilei esirile din Ardeal In Ora RomAneasca pe la Olt. DupA ce Romanii au cucerit defileul cu toate aceste turnuri dace 0 prin urmare au luat in stApAnirei vaile lateralé ale Oltului, nevoiti au fost sa zi- deaseA un lagAr puternie acolo unde era cheia Intregului tinut, adicA In campia de langA Boita. Toate aceste elemente topografice trebuiau trecute In scena de pe columnA ;ceia ce 0 face artistul In scena LXIIi LXIII 2). In adevAr, ea sA InfAtiseze defileul Oltului vAzut din nord, ori din sud, precum Meuse cu atatea alte scene, era In primejdie, ori cat de iscusit ar fi fost,i ori cat de stApan pe legile perspectivei,sA u poata, Insira unul deasupra celuilalt elementele.topografice, care In naturA se aflau randuite de la sud la nord. Pen- tru ca sA-0 usureze greutatea sais'a' deslege problema, el a alergat la ur- miltorul mijloca luatlinia de jos a spiralei de pe columnit drept Hula de TrisArit, iar cea de sus, apusul ;sttmga atunci a remas se Infatipze sudul, pe cand drdapta nordul, In acest cadru, astfel orientat, a fixat diferitele elemente topografice Wit nici o greutate, Inkiirandu-le de la stanga spre dreapta In ordinea, In care ele erau In natura de la sud la nord.i anume, la stanga, printre muntii Cu vArfuri ascutite a sculptat cele 4 turnuri ronde (din 150-153), la dreapta, pe culmea unui deal a pus imaginea unei cetAti cu dour% porti turn cu galerie deasupra, Ca sA' rAspundA la forma vestitei Landskrone, iar pe planul Intai, in cAmpie, precum este 0 In realitate langA Boita,a InfAtisat un lagAr puternic roman.

Vezi pl. V, fig.1. Vezi pl. V, fig. 2.

Rfrgy 7 Ve .1

FIG. I. TiNuTuL DIN PREAJMA TuRNuLtit itou LAIL LXII. LXIII. 3

A 4 , ri. kzi u 1;, ,v R Olt ,/.. FIG. 2. ACELA.5 TINUT PE COLUMNA. R al,. .P Pfi:71,&. ?AZ," - . rn LXIV. o ° N 7.4ir r 4 ' 3 a 1 r/r 149. 150.. 151. 152. 153. 154. 155. " 'edit - 156. i r ,1---; e ,...,,,,.Illfl .. . . .rto. ____.. ,, ' eaa asJ._ au lassi ...,

II IIH11111111AIM dIIIMININIIIMIM 1111111111111111111I 11111111111111311111

IIIIIMINIIIIIIMMIKIi1111111111111111= ' NM ill111111111111M OM :%0\00? goT iyad rea s ntit 1-1-1: Mehadia

1 pragOZ.44// 11! /r7r117`;:"''.: normr;fir7w.,' el .5 Irti rani 411 FIG. I. CETATEA MEHADIA PE COLUMN.. / \ FIG. I. VEDERi\tTni4U;411 XXVI.N DINTRE o MEHAUD°V1Aa§IPIEI PLUGOVA.XXVII. r 1.1* o. ('' FIG. 2. PLANUL RUINILOR ACTUALE ALE CETÄTII MEHADIA. 66 - FIG. 2. ACELA 67. TINUT PE COLUMNA. 68. 31 Cu altecuvinte, a privit scena reala dintr'un punt de la rasarit,i cu modal acesta tot ce cadea la stanga era pentru el sudul, iar In dreapta nordul. In aceasta orientare mersul actiunei militare, care se desfasura de la sud la nord, se armoniza minunat cu mersul de la stanga la dreapta al spiralei Nu este locul saInsiram aici toate cazurile, pe care le Intalnim In reliefele columnei cu aceasta orientare curioasa, unde sudul se MIA la stanga si nordul la dreapta, cu unja de jos drept unja orientului. Este destul sa spunem ca, sistemul acesta 11 regasim ades Intrebuintati In reprezentarea unor scene din al II-lea rezboiu dacic. 5)In fine, ultima varianta de intatiOre, asupra careia se cuvine sa spunem un cuvant, este cea urmatoare Actiunea care trebuia Infatisata, se desfasura de la nord spre sud,ea Însìti intrand Inteun sir de scene, care ne arata momente diferite ale unei actiuni desvaluindu-se' de la nord spre sud. Aici, cai fu cazul contrar, cAnd qctiunea progresa de la sud spre nord, artistul avea In vedere doua momente, unul pe care l'am putea numi static si celalt dinamic. In primul caz, scena ne pune In vedere o imagine, undo actiuneaesteIn repaos.In asemenea imprejurare artistul arata scena vazuta din nord, ca linia de jos a reliefului Infatisand nordul, la stAnga rAsAritul si la dreapta apusul. In al doilea caz lima,' actiunea e In plina desfasurare ;atunci, dupa cum ea progreseaza de la rasarit spreapus, sau din contra, de la apus spre rasarit, artistul o va prezenta dupa primul sau dupa cel de al treilea sistem. SA luam cate un exemplu de fie-care din aceste cazuri.Pentru primul caz avem icena XXVI XXVII, care ne InfAtisaza,castrul roman Praetorio din sudul Plugovei 0 a cetatii dace din preajma Mehadiei de astazi. Artistul columnei, dupa ce ne a prezentat hi scena XXV Intariturile de la Poarta, de fier transilvana 2), cauta sa ne Infatiseze ultimele momente, care In- cheie prima campanie militar:A a liii Traian contra Dacilor.Scenele acestea mint alese din drumul lui Traian spre Dunare, drum care a avut loe prin valea Timisuluii apoi prin pasurile Teregovai Domasna, In valea Belarechii Cernei. Primul popas, pe care artistul ni-1 arata din aceastA cale, este trecerea unei legiuni romane prin apele raului Bolovasnita (scena XXVI) si sosirea lor In castrul Praetorio .din preajma Plugovei de astazi (scena XXVII), uncle ge afla Imparatul roman, In momentul de a primi o ambasada, de barbari. Jata cum sta, pozitia geografica a tinutului, pe carealaturata schttA o Infatisaza mai mult sau mai putin preciz 8) :spre stanga 4) In fata, se vad ramificarile Carpatilor mehedinteni, zise culmile Belibucului, de uncle izvoraste 11111 Bolovasnita, care cade tu Belareca aproape la jumatate drum Intre Plu-

Pentru o lamurire mai deplinit se va alturai spusele noastro cu privire la comentarfile scenei LXTT. Vezi comentariile asupra acestei scene. Pontrn cit imagines de pe columna, reprodusit In scena XXVIXXVII, ne &rail vcderea finutului din spro nord, care este Po linia de jos, infatisami noi schita noastra gangrafica cu unja nordului jos, iar nu pre4um se obignueste sus. Vezi pl. VI, fig. 2.

82 goVa la nordI Mehadia la sud. Astazi matca raului Bolovasuita, dura ce cO- teste dealurile Belibucului, merge direct spre rAs'a'rit pana ce a In Eldareca ; eu 70-80 de ani mai In urma 1nsrlulse varsa ceva mai la sud In dreptul Dragovatului. Acolo Insa, unde se Impreuna ambele ape, se vad urmele u nui castru roman de piatrg, de forma patrata. Mai sus de comuna Mehadia. spre ,apus pe Valea rea, se afla o calme de deal foarte abrupta' ; pe viirful ei la locul numit dupa sant" se Inalta ruinele pitoresti ale unei cetati dace, din care n'a mai remas In picioare de cat zidurile unui turn puternie. Asa dar, elemen- teletopografice pe careartistul columnei avea sa le reprezinte .erau : un munte, care avea directia est-sud-vest (dealurile Belibueului) ;2) un rIu (Bolo- vasnita),- care curgea mai la sud de aceste dealuri ;3) un deal abrupt mai spre sud, cu o eetate daca pe varf; 4) si In fine, lute Belarecai Bolovasnita An castru roman. Pe columna aceste elemente topografice sunt infatisate dupa primul sis- temi anume :linia de jos a spiralei reprezinta unja nordului 1);la stanga In 65-67 a indicat In primul plan sirul Belibucului, asa precum este In realitate, mai Inalt la stanga(rasitirit) de cat la dreapta (apus) ;In 67-68 se all castrul roman, unde Imparatul primeste pe barbarii calari ;i In fine,de partea cealalta a riulni Bolovasnita, care eurge In al doilea plan si spre arata acest lucru prin adaicimea apei mai mare spre fund de eat In fata,se Inalta o stanch' abrupta pe culmea citireia este o cetate daca. Dar daca era usor de facut transpunerea elementelor topografice .hotaratoare de pe terenul real pe campul reliefului, In cazul cand actiunea se desfasura de la rasarit la apus, cu 'a-Ma era mai greu and aceastii actiune mergea In sens contrar, de la, apus spre rasarit. In aceasta noua Imprejurare, acolo unde Beena putea ft privitai aratata din spre sud, artistul n'avea de cat s..1 reproduca tinutul cu elementele sale topografice mai Insemnate, In felul cum procedase la Poarta de fier transilvana (seena XXV), adica, linia de jos a spiralei indica sudul, cea de sus nordul, In stanga apusuli la dreapta rasaritul. Dar daca' tinutul nu putea fi vitizut din sud ? In cazul acesta artistul vrand nevrand era nevoit s'aleaga modul de reprezentare descris de noi mai sus sub puntul al treilea. Asa este cazul cu scena XXIXXXX, care ne Infatisaza trecerea Imparatului Traian din valea Cernei (pus) pe la Matoret In valea To- polniteii campia Severinului (rasarit).Cred cà lmuririle date ne ex'plicàlu deajuni cazul de fata pentru ea sil mai revin. Aruncand acum o privire generala asupra sistemului conventionalal artistului, ea sà transpun:a' pe banda Ingusta a spiralei Scenelei actiunile militare petreeute In rezboaele dacice, observitim urmatoarele : Ori de cate ori actiunea realiti se desfasura progresiv de la rasarit la a- pus de la sud la nord ,sau de la nord la sud, procedeul artistului In Infatisarea scenelor este In totdeauna acelas. Adica, pretutindeni artistul desface actiunile durata -mai lunga In parti mai mid, care Infatisaza fetele sau mai exact

1). Vezi pl. VI, fig. T.

33 momentele diferite prin care trece actiunea importanta In desfasurarea ei pro- gresiva. Aceste momente diferite aunt asa fel despartite de artist si individu- alizate miele fa ta de altele, In cat ele apar mai mult Imbinatei lipite de cat desbinatei Intrerupte. Cu atta mestesugi filete stie el sa le Ingradeasca ! Aceasta individualizare In fond nu este de cat o Ingradire Intre patru linii care formeaza un dreptunghiu ;linia de jos, care, estei unja de jos a spiralei, In marea majoritate a cazurilor este, 1Mia nordului, cea de sus sudul, precum linia din stanga ne indica' rasaritul. Elementele topografice la randul lor se Insira, aci mai spre stanga, aci mai spre dreapta, dupa cum Intamplarea a facut ca In tinutul real, uude se parece scena, sit fie mai la rasarit sau mai la apus ;alteori se randuesc unul Indaratul altuia, dupa pozitia lor mai aproape sau mai departe de unja nordului.i fiind-ca actiunea progreseaza de multe ori de la rasarit spre apus, ea se potriveste minunat cu mersul spiralei de la stanga spre dreapta. O varianta a sistemului acesta o gilsim In Inlocuirea liniei nordice de jos cu linia ritsìtritului; prin aceasta Inlocuire se produce o scbimbarei tu randuirea celorlalte punte eardivale :fiind jos linia orientului, sus trebue sá,' fie ilea- parat unja apusului, iar la stanga suduli la dreapta nordul, cad aceasta este pozitia puntelor cardinale pentru un om tutors cu fata spre apus. In uoua randuire remane miscarea de la stanga spre dreapta aceiasi, precum aceiasi remane Intoemirea celorlalte elemente topografice pe planuridiferite de sus In jos Opus spre rAsarit) sau de la stanga spre dreapta (sud la nord). Când Insa actiunea rezboinica de prezentat pe relief, progreseaza de la apus spre rìsitrit, atunei artistul ea sif-i dea, o orientare, este nevoit sau s'o Infati- seze In felul cartografilor moderni, adica jos sudul, sus nordul si la stanga a- pusul, iar la dreapta rasaritul sau, dacit dupa sistemul acesta luerul este cu neputinta, sit caute un alt mijloc conventional de exprimare, e drept,dar mai potrivit. Am aratat mai sus, ea sistemul actual nu este folosit de eat In cazul cand scena poate fi privita din sud. Iar cand lucrul acesta nu se poate, atuuci artistul se foloseste de modul de exprimare ca unja nordului jos si a apusului la stanga.Nu mai revenim Insit asupra lucrului;este destul sit spunem, ca dupa acest nou mod de rostire, imaginea reala a tinutuluise poate dobandi printeo simpla resturnare a sceniii figurilorrprezentate tu scena. In acest cadru resturnat astfel, ea Inteo oglinda, se randuesc In ordine de sus In jossise insirit de la stfinga la dreapta toate elementele topografice indicate de artist. Din aceste observari, Intelegem Indata cate Incheieri Insemnate se pot trage pentru deslegarea multora din tainele care lnvalue localizarea scenelor de pe columna'.Mai .Intai, conceptia unor reprezentari tipice", prin care artistul ar fi avut In vedere sil reprezinte, nu o portiune de teritoriu anumita, ci o serie Intreaga de localitati, aceasta conceptie, nascocita' de Cichorius i admisa rezerva de catre Petersen si Domaszewski, nu-si gaseste intarirea eiIn cercetarile noastre. Noi am dobandit alta convingerepretutindeni uude elementele topografiee sunt destul de caracteristice ca sa ne localizeze scenele, ajun-

gem la aceiasi concluzie, anume, cartistul n'a avut In vedere de cat anumite", care se pot pironi In anume spatiu. Scene simbolice, ori tipice" columna nu cunoaste, precum nu cunoaste niel actiuni tipice care Ea nu aiba o legatura stransa cu realitatea. Povestirea rea1isti istoricä a reliefului columnei nu cunoaste niel mituri, nici legende, niel simboale. Artistul n'avea timp, nici spatiu said Infrumuseteze povestirea sa istorica, plina de via ipalpi- tanta In sine, cu alte podoabe laturalnice, care, ori eat de iscusit ar fi fost repartizate printre grupele omenesti, ar fi Intunecat mersul maestos si dramatic al poemei reale. Dar .0 lncheiere si mai importanta reese din constatarile noastre asupra principiilor de orientare a scenelor :stiind cum procedeazá' artistul In orientarea scenelor sale, stiind mai ales, ca In marea majoritate a cazurilor unja de jos a reliefului reprezinta aproape 8 din 10 linia nordului, stiind de asemeni ca stanga poate Insemna rasaritul, In unele cazuri (mai rare) apusul, atunci cadrul punctelor cardinale fiind lamurit pentru noi, nu ne mai remane de cat WA studiem IntrInsul amanuntele topografice indicate cu multh' pricepereichib- zuialit de dare artist. Se lntelege de la sine, caaltfel se poate controla pe terenul real spusele columnei, de cat atunci, cand fara, luminài fa'ra busola cautam pe dibuite, sau dupti capritiul de o clipa a mintii noastre, sit localizam niste date, precize dacit lestii rostul, confuze daca nu cunosti limbagiul lor. Asa se explica, de ce cercetatori Insemnatiicunoscatori adanci ai anticitatilor romane, ca Petersen, Domaszewskii Cichorius, n'au putut ajunge la concluzii care sa ne lumineze pe noi multumeasca chiar pe

CAPITOLUL

CETATILE DACE, CARACTERUL

ROSTUL L OR

REZUMAT. Remas-au colati dace ? Dion Cassiu no spune lamurit cinginerii roman' an ridicat coati pentru Daci. Ruini de cetati do piatra, Hunt multo po pitmantul fostei Traditia le da pe seama «Uriesilorz, sau aJidovilor», sau lui eNegru-VeditD, (Stefan cal Mare», gDecebals, eDarie». Cetatilo acestea prin pozitia lor, prin forma Intocmirii lor, prin technica materialului intrebuintat, prin alcatuirea elementelor de aparare, formeazit o grupit unittut, care le deosiboste do toate celelalte cotati de pe pamantul Daeiei.Acoasta grupa do cetati are o stransa inrudire cu intaririle romano.Sasii pretind ci aceste cetati au fost cladite de catre colonistii germani vonitl in Ardeal prin al XII si al XIII veac. Faptelo se opun contra acestoi hipotose. Alti invatati au sustinut ca intaririle grupei noastre au fost ridicate de Ro- mani. Faptele so opuni contra acestoi hipotese. Cotatile sunt de origine daca. Invatatii caro au propus aceasta, parer°. Identitatea de forma intro anclo cotati din grupa noastra si cele Infatisate pe Columna traiana. Am vazut In capitolul precedent, ca unul din mijloacele noastre cele mai sigure pentru localizarea scenelor de pe columna, In afara de orientarea a- cestora ;NO de punctele cardinale,sunt fara fndoiali cladirile dace.Prin Infatisarea lor aparte si prin felurimea formelor lor, aceste zidiri,care apar din loe in loe In dramul armAtelor romane, sunt uneori singurile puncte luminoase, care ne calauzesc pasii In cercetarile noastre. Dar mai Intai, remas-au cetaii dace ? Asa pusa lntrebarea, respunsul a urmat de la sine: cetati dace, chiar cele care n'au fost darknate de Romani, au pierit. Aceasta este o dogma nu numai pentru batrAnii nostri archeologi, care de obsteau spiritul prea cumpa- tat, dar mai ales pentru cei tineri, la care pornirea spre negare tine loe ades drept metoda de cercetare. Unul singur a Indraznit. intre Invatatii nostris ad- mitai oare-care urme de dacisme In cultura noastra, e drept In limba, uncle putinta pastrarii este mai usor de admis, acesta este marele Hasdeu ; dar se stie ce zile fripte i-au facia mai In urma neIngaduitorii nostri filologi mai tined,

-36 - Ei bine, voi zice de la Inceput cu hotarare yi dogmatic :eetati dace au remas yi ruinele lor impunatoare staui astazi pe pamantul Daciei, ca o marturie neytearsa' a unor timpuri mari din trecutul nostru.Probéle vor urma mai departe, iar lor va fi o chezilyie despre -aria adevarului, pe eare-1 Inaintam. Mai Intiti, columna traiana ne aratit In mod liimurit :Dacii fyi apitra pamantul patrieilor de Inciilearilearmatelor romane, fie cu barbittie In camp deschis, opunand legiunilor romane o Inditratniert lmpotrivire, fie dinditratul u- nor cetitti, care zidite pe culmile muntilor sau In curmeziyul väilor, inchideau cane de patrundere spre mima Carpatilor yispre Sarmizegetusa, capitala regatului. Aceste cetati, Infittiyate pe columna,sunt vre-o 30-40,dupit felul lor de cladire s'arata a fi unele de lemn, altele din contra de piatr. Numarul a- cestora din urma' este cu mult mai mare.Siera firesc lucru sa fie aya, pentru eh' eetatile aveau menirea sInchidit sau o trecittoare Insemnatil sau sit a- pere un punt strategic tare.Siea atare, dacit ar fi fost de lemn, cu mijloacele de care arta militara veche era Inzestrata, ele ar fi fost aprinse din departare deci apilrarea tarii ar fi fost primejduitit. Daca dar Dacii au Ina'ltat cetitti de piatra spre aparare,yi lucrul acesta 11 spune liimurit Dion Cassiu,atunci ruinile lor macar trebue sa fie undeva In tinutul veehei Dacii ; càci nu se poate ea niyte cladiri, pe care le-au zidit architectiii inginerii romani,acest lucru ni-1 apune tot Dion Cassiu,sit fi pierit, sit se fi yters de pe fata pämântului, eland simple Intarituri de lemn cu yairturii valuri au Infruntati urea vremiii mania oamenilor yiau ajuns pima la noi. Mai greu ar fi respunsul la urmatoarea Intrebare : din multimea cetittilor de piatra cate mai sunt astitzi la noi In fiintit,care sunt de origine daca care 11U? Pe cele romane, fireyte, uyor le putem deosebi, acestea sunt In de ajuns de bine caracterizate prin forma lor dreptunghiularit, prin Intocmirea portilor yi In general a planuluii mai ales prin technica constructiei(mortarul, can't- mizile mari cij duiigi pe ele, pietrile titiate foarte regulat, etc.) pentru ea asupra lor sa mai fie vre-o umbra de Indoialit. Mai greu este sit facem deosebirea Intre cele dace yi cele medievale. Caei domnii noytri din trecut obiynuiau sí Inalte eetati pe piscul epos al unui gew,de unde vederea se desfityura netarmurita ; de asemeni, In tacerea netur- fiuratii a codrilor sau pe varfuri semete de munti eavalerii Teutoni i mai tarziu Sayii au ridicatcetitti impunatoare, a ciirora mini pline de poesie ne far- mecit ganduli astazi.Pe multe din aceste ruini au crescut copaci batrani, care lmpodobind peisagiul, ne aratiti cit viforul Vremii a lucrat Indelung asupra lor. Poporul nostru, In neytiinta lui, minunat de titriaiades de marimea a- cestor elildiri striivechi, nui le-a putut Inchipui zidite de cat de' oameni cu brate mai ,vanjoasei minte mai isteata de cat a celor de astitzi. De aci numirile de. cetatea Urieyilor" sau cetatea Jidovilor" sub care traditia mai totdeauna le cunoayte.

- 37 - Sau cand traditia nu s'a mai multumit cu aceastg vagg denumire,ea a cgutat din numile mari ale trecutului sä aleaggpe acelea care tot mai pluteau In amintirile sale si le a alipit de diferitele ruini. Aceste numiri variazg, dupg, tinuturii localitgti.In Muntenia zidirile a- cestea sunt puse pe seama legendarului Negru-Vodä' 1),mai rar a lui Tepes- Voda ;In Moldova tot ceea ce s'a creat mare si Insemnat In trecut esteopera lui Stefan cel Mare 2). Ciudat este numele lui Decebal, care ades se leagg de aceste cetgti de piatra 3). Poporul In Inchipuirea lui aprinsg vede chiar ratacind printre ruinile pustii umbrele mortilor apgratori prefacute In trupuri deaur ;alte-ori povestea adaoga cà prin tainitele ascunse ale acestor zidiri dorm In jurul uneimese de aur sub privirea Incruntata a mahnitului rege Decebal, capeteniile sale Impie- trite ca niste stane de aur 4).Si mai ciudat este faptul cà pretutindeni remg,- sitele de culturg descoperite In aceste cetgti, mai ales celecare stau In leg& tang cu numele lui .Decebal, se apropie mai mult de cultura de bronz, tn °rice caz de cea preromang 5). In aceastg, denumire de cetatea Dacilor" sau cetatea lui Decebal" s'ascunza oare ceva real ? Sg, fi pgstrat oare traditia In Intunecata ei amintire ceva din firea adevaratg a lucrurilor ?Sau In spusele acestor legende se o-. glindesc raporturii fapte care au fost nascocite pe de a Intreguldin In.chi- puirea poporului ? Inteun cuvânt, o parte din aceste zidiri de piatra" sa fi fost cu adevarat cladite din porunca regelui Decebal ? lata ceea ce vor làmuri paginile urmatoare. Incepem printeo constatare : Cetatile noastre, fie prin pozitia lor, fie prin forma Intocmirii lor, fieprin technica materialului Intrebuintati alcatuirea elementelor de apgrare, formeaza

Cetatea lui Negru-Vodit din Breaza, comitatul FttgArasului. Bielz, Die Burgenund Buinen in Siebenbiirgen, in Jahrbuch Karpathenver. XIX, n. 251.Cet. lui N. V. de la podul Dimbovicioarei la nord de itucttr, jud. Muscel. Cet. lui N. V. de la Stoenestipe malul Dim- bovitei, jud. Muscel. Cet. lui N. V. pe dealul Gruiului, jud. Buzeu, com. Saringa. Cot, depe virful dealului CtIpatâneni, jud. Argos.In Muntenia se obisnueste adesi numele de Nea- goe-Vocle, sau Mihai Viteazul. In Oltenia iitstt numele lui Tudor Vladimiresou Undoa se impune tuturor ruintior znai vecht, asupra cArora trachtia nu poate spune nimio precis.' Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 10; Ghilartnescu, Originea Ia?ilor. Cetatea lui Dane litnet Idévszamos, comit. Colos. G. von Windisch, Geographic des Grossfürstentums Siebenbargen, Pressburg, 1790, 381. L. von Treuenfeld, Siebenbitrqens geograph- topograph. etc. Lexicon, 1839, IV, 388. Zidina Dacilor pe piscul GrAdetuluiC. Bolliac. Ex- curstunea archeologzal din 1869, p. 60-61; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Romani, p. 897. G. lanescu, Oltenzai Banatul, p. 155, sustine cfl poporul o mai numestei ccetatea romanis. Aceaste, cetate e reprezentatft pe columntt in scena LI. Cetatea de pe dealul Jidovilor, chip& traditie a fost ziditä de Daci; Ackner, Die römischen Alterthilmer und Burgen, Wien, 1857, 18; Neigebaur, Dacicn, p. 181. Cetatea Devei, ziditEt de Dad din ordinul lui Decebal. Legenda mai adaogtt cit regele invins si-a ridicat viata chtar aici in cetate. Bielz, Siebenbiirg. II ed.p. 99i Ackner, op. cit.2, 3, 58. La SAsciori e un drum vechi zis cdrumul Dacilors. Amlacher, Wanderungen im Mfildbachgebirge, In Jahrbuch Karpathenv. IX, 1889, p. 37. 4) Aceasttt legend& se povesteste de attre coi btstrani la Sttsoiori, °omit. Sibiului Ardeal, unde se si alláacetatea lui Decebala. Traditia aseazA. aici resedinta de vartt a lui De- cobal. Alb. Amlacher, op. cit. IX, 1889, p. 35. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, Ibzd.p. 81. 5).Mtigura Dacilor, pl. Amaradza, com. Goesti, jud. Dolj. cAicz s'au descoperit obiecte de bronzi bucitti mari de cariimidfo.Diction. geografic al Romdniei, Exemple sunt coarte multe, mai cu seamb, la cetatile din Ardeal,

38 o grupá, unitará care le deosiberote de toate celelaltecetáti de pe pámintul Daciei. Acesta este faptul. Ca sA-1 punem in luminá lush', se cere sit luAm pe rind fie-care din elementele distinctive 0 caracteristice aleacestor cettitii &A le cercetám ceva mai de aproape. 1),De obicei mai toate aceste cetáti sunt zidite pe piscuri ripoase de munti .sau de dealuri,de unde vederea se desfápritlargAi nemásuratA Architectul cláditor nu s'a dat indárátdin fatanici unei greutáti, a zidit pe piscuri a§a, de prápástioase, In ctt mintea noastrá aproape nu pricepe, cum s'a putut cára materialul In 1nál-time. In aceastá privinta cetatealui Negru-Vodá de pe culmea Arefului,cetate care parecrescutá pe o stincá piramidalá cu pereti aproape pmendiculari, Inch* la poale .cu apele Argeplui este o ade- váratá minune. Cu toate acestea, dud era vorba sh" se InchidA intrarea unui pas sau u- nei viti, architectul nu s'a sfiit sá, se pogoare de pe ináltimi In vale 0 aici sà-0 zideascá,' turnul sau cetatea sa de apárare 2). Totu0 trebue,s6 recunoa0em cá,' o buná parte din aceste zidiri' sunt simple puncte de observareI;dca atareele au fostináltate pe, piscuri de munti 0 la impreunarea a mai multor vái, de unde ochiul putea sit imbráti§eze o zare cit mai larg/.. La asemenea cetáti rolul fiind neinsemnat 0 forma In care cata eá se intrupeze nevoia trebue sit fie simplà. 2). In adevár, cea mai simplá, formá este cea de turn pátrat sau rond. .4ezate pe culmea dealurilor, aceste turnuri au de obicei trei sau patru etaje de cite 4 m. mnàltime, cu acoperi§ul Inaltiuguiat, a§a precum le vedem In- fiatipte pe Columna traianá 4).Intrarea In turn avea loe printr'o poartá largA In primul etaj, poartá care In totdauna se incheie sus printr'o boltá cu arc ascutit ; In celelalte etaje nu sunt de cát nifAe inguste meterezuri.In etajul de sus lush' se vede ades o fereastrá largá', de obicei push' pe laturea care dedea spre drumul de trecere 5). .Aceia0 Intocmire se vede 0 la turnurile ronde 6), cu singura deosebire cá acestea, avezate fiind In punte strategice hotárátoare, Bunt prevázute cu mete-

A§a sunt cetittile din Bona rominii, Mehadia, Oreava, Grftdet, CopAceni, Stisciori, Orlea, (Jrivadia, Neamtul din etc. In acest caz sunt :Moldova'cet. din gradina Severinului ;cTurnul apart» din apropierea Oltului la Turnul ro§u ;cet. Smeredova din Gltdinti, etc. Forma plitratii o au urmatoarele turnunTurnul din Ruieni, zis FA al lui Ovid ; Turnul la apus de Suceava, In Bucovina, Romstorfer, Das alte Fiirstenschloss Suczawa, 1902, p. 4; Bucova, In dreapta drumului eind vii din spre Caransebe§ ; Ritchitova PATIO. (Jiula vales Hategului, Bielz, op. cit, XIX, n. 440, Turnul din Micani, etc. Vezi Cichorius, Trajansstiule, pl. Ji Un exemplu tipic se poate vedea la turnul lui Ovid ;cf. Iosif BAlan, Turnui Ovid (Ruieni), Caransebea, 1903, p. 10. La Boita, gTurnul sparts, Neigebaur, Dacien, p. 273; cf. C. Goos, Chronik, p. 304; Bielz, op. cit., n. 436. La Talmaci, Neigebaur, Ibid. p. 274; Goos, lb. p. 312 ; Bielz, Ibid. n. 437. La Crivadia, Neigebaur, Ibid. p. 84; C. Goos, Ibid. p. 289; Ackner, Alterthiimer, p. 8; Köveri Lasz16, Erdely regiséget, Soloszvar, 1856, p. 47; Lenk von Treuenfeld, Siebenbiirgens Topograr ?hie Lexikon, 1839? II, p. 37 ; Bielz, op. cit. n. 50T.

- 39 - reztui mai multe si mai bine Intocmite de cat cele patrate. Rolul lor Intr'un euvânt este mai Insemnat. Pretutindeni, unde solul era mai putin rapos, architectul, ea sa, mareasea taria turnului, punea sà se sape ceva mai departe de temelie, un §ant adane larg, care Incingea pe din M'ara de jur Imprejur zidirea. Alteori, nemultumit cu aceasta masura de aparare, el adaoga un zid de imprejmuire futre buza san- tuluii turnul de aparare. Acest zid de piatra avea ades forma dreptunghiu- /ara, mai mult sau mai putin neregulata' 1) ;iar cand terenul ti Ingaduia architectului sa-si impue forma sa, zidul de Imprejmuire era aci rotund, aci oval. Ajuns aci turnul era o adevarata cetate. Mi la acest zid de Imprejmuire se cladeau In puntele mai gingase, acolo pe unde dusmanul putea patrunde mai usor, cate un turn de aparare, une ori chiar mai multe 2). Cele mai complicate forme de cetate, tusa, sunt cele dreptunghiulare ; a- eestea sunt In acelas timp si cele mai puternice, atat prin marimea turnurilor grosimea ziduri/or, cati prin tntinderea locului pe care-1 ocupa.In forma lor regasim icoana lagarelor romane cu turnurile de la cele 4 colturii ades de la intrarea portilor 8).Cetatea din gradina Severinului In fond nu este de cat un castru roman, cu deosebire numai cà architectul, nesigur de thria zidurilor de pe sprinceana dealului, a mai cladit un al doilea zid si mai puternic de cat cel dintai, la poalele colinei. Cetatea are 7 turnuri, dintre care patru sunt zidite la colturile dreptunghiulare dinhuntru, iar trei pe laturi i anume, unul semirond la mijlocul laturii de rasarit a zidului din M'ara ialte doua patrate la mijlocul laturilor de apus si de rasara a zidului dinauntru. Cand tusa, cununa de sus a stancii sau cine stie ce alta Imprejurare, nu Ingaduia architectului s'A dea cladirii sale o forma regulata,fie dreptunghiu- larä, fie ovará, atunci cetatea caprtta forma terenului pe care era ziditä ;de aci neregularitatea planului la unele din aceste clàdiri, precum este forma triunghiulara a cetatii Coltea din comitatul Huniedoarei, In Ardeal ; asa este forma de gheata Mi% toe a eelei din Sasciori ;asa este In fine forma de stea a cetatii Gadinti, din preajma Romanului 4). 3). Unitatea de origine si scop a tuturor acestor cetati din grupa noastra o pune In plina lumina lusa technica de alcatuire a zidurilor. Acest fel de da-

In acest caz sunt turnurile din Crisbafu, Filtsch, Kronstadt, p. 106. Bielz, op. cit. n. 245;dr, Fr. Teutsch, Unsere Burgen In fahrbuch Karpathenv. 1II, p. 59; din Glrbova, co- mitat Sibiului; din Bona romAnA, in Banat, P. Dragalina, _Tstoria Banat. Severin, IL p 47. La Oreava, in jud. Mehedinti, lAngA VArciorova ; la GrAdet, pe rftul Topolnita, mai la nord de Severin ; la aTurnul lui DoancA., pe valea BAiesilor, in Argos; la Sibiel, in comit. Sibiului, la locul zis, VArful Zidului ; la MalAosti, cenan. Huniedoarei ;la Tilisca, comit Sibiului ; la Bologa, in nord-vestul Ardealului ; la Sibitpl, comit. Huniedoarei ; la Orles, Hateg, etc. Cetatea Neamta are forma dreptunghiularit cu cate un turn la colturi.Turnul central lipseste. Romstorfer, Schloss Neamtu, Cernttuti, 1899. Cetatea Sucevei, care are o cin- gAtoare de zid cu o sumA do turnuri din loe in loc. Romstorfer, Das alte Fiirstenschloss in Suczava, CernAuti, 1902. Cet. Negra VodA de pe culmea Arefului, aro forma trapezoidall cu turnuri aci ronde, aci pittrate la colturi; in interior sunt alte 2 turnuri de piatrA. Vezi reproducerea, de altminteri gresitA, din Architectura I, p. 42, de architectul V. (1.teffinescu, Asupra formelor .cestor cetAti vom reveni ceva mai departe,

- 40 - dire este ava de caracteristic, In cal el singar dii cetatilor noastre o Infativare aparte vi le deosibevte de toate celelalte cetati din cate cunoavtem In Dacia. Elementul de capetenie este mortarul cu care pietrele sunt legate. Zidul este facut pretutindeni din piatra ;caramida nu este Intrebuintatit de cal In unele locuri,la Incheierea arcurilor de deasupra ferestrelor sau a- tunci cand architectul tine sii dea zidirii sale o tare vi mai mare 1).Pietrele sunt de obicei colturoase vi de forme neregulate,cuvlefuirea pe care le a dat-o apele raurilor, de unde au fost culese. Alte ori,i aceasta mai des, ele au fost rupte de pe stanca ande zidirea e Inaltata. De aici felurimea molecu- lara pietrii : p'alocuri piatra simpla de var, mai des lespezi de gneis, de viste sau chiar de granit. Legatura pietrilor a fost Intocmita cu un mortar de o ta- lle nespus de mare. Elementele din care se compune -mortarul acesta sunt urmátoarele Var albi gras de o calitate foarte aleasa, In care se turna misip aspru vi anume, pentru o parte de var se adaogau doua, daca nu trei parti de nisip martmt. In acest amestec se adaoga' apoi ardmiclee pisatd, care se arata, ochilor novtri sub forma de stelute rovii. Dupa catimea de caramida pisata, mortarul vi prin urmare zidul pare aci mai rovcat, aci mai cenuviu. In pasta aceasta se amesteca §.1 buceitele mici de ceerämidet rocie,ca boaba de aluna sau de porumb, la care se aditoga vi prund4 (pietriv) de marimea boabei de mazare. In. fine se punea vi arbune pisat In catime mai mica'. In ori ce caz la toate cetatile grupei noastre cand privevti mai cu multa luare aminte, pardee- lele acestea marunte de carbune nu lipsesc din mortar. Cine nu vede de aici ci mortarul Intrebuintat de catre architectul cetatilor noastre nu este altul de cat cel roman ? CM In alcatuirea lui se &ese toate elementele zise neutrea, pe care prescriptille lui Vitruviu (II, cap. 4=6) vi Pliniu (lib. 35, 52) le cer de la ori ce mortar bun 2).. Une ori, devi mai rar, architectul introducea printre paturile de piatra vi cate o frantura de caramida, sau chiar cate o caramida Intreaga. Cand tusa' o- rizontalitatea paturilor de piatra se putea cu greu obtine numai prin bulgarii de piatra colturovi vi cu forme neregulate, atunci architectul cladea piituri In- tregi numai din caramida 8).La cetatile noastre constructia In caritimida nu lipse§te mai nici °data In urmatoarele dona Imprejurari :a) la zidirea boltilor care Incheiau pragul de sus al portilor de intrare vi a ferestrelor mai largi. ramizile In acest caz sunt de marimi neobivnuite. La turnul din Crivadia, ne

1).La cetatea lui Negru Vodtt de pe culmoa Arefului ciirAmida alcAtueste o cAptusa15, de o jumittate de metru pe din afara zidulul de piatrA, mai ales la laturea de apus a cetatii. 2),Vezi asupra cestiunii mortarului roman spusole lui O. Piper, Burgenkunde, Miinchen, 1905, p. 76 si mai alas Bliimner IL, Technol. u. Terminologie der Getverbe u.Kiinste bei Grie- chen u. Bömern, vol. III, P. 138. 3).Alcituirea zidului din pfituri de piatrá, si pe alocuri de pituri do cArrtmidit este in senut do originea rornanil, a clitdirei? zico Piper, op.cit.p. 92,

41 asigura Neigebaur, ele au Intocmai marimea caramizilor romane" 1); b) la temelia arcurilor aseutite,un fel de arc ogiv,care Incadrau portile de intrare. In acest caz, caramizile erau asezate Inteo patura foarte lata de mortar. Acest fel de construire Insa, se regaseste iari numai la cladirile romane din epoca cea buna 2). 4). Zidurile acestor cetati au grosimi care merg de la 11/2 m.-3 m., uneori si mai mutt. Când cetatea avea o Insemnatate stratRgica foarte mare sau era cladita In vale, atunci architectul Invaluia acest zid pe dinauntru, dar mai des pe din dal% cu o camase de pietre bine cioplite ifoarte regulat titiate. Asa se vede la cetatea din gradina Severinuluisi din Mehadia 8).Rosturile dintTe aceste pietre cioplitesunt foarte fine si foarte bine randuite, ceea ce este iarasi un semn de Inrudire cu elädirile romane 4). Pentru o mai bunä Intarire zidul cetatilor In toata lungimea lui era spri- jinit din distant:A In distanta cu capriorei, un fel de stllpi grosi de piatra ; unii din ei ajung pan'a la 3 m. grosime si 5-6 m. inaltime.La cetatea Neamtul fie-care colt din cele 4 estesprijinit de ate 2 capriorei 6),cate unul de fiecare lature, a carom continuare si par. Acest element architectonic este cu desavarsire roman 6), In tot cazul architectura burgurilor medievale nu 1-a !litre- buintat de eat foarte rar. Mara de asta, pentru ca sa Inclestezei mai bine legatura zidurilor cetatii intre ele, architectul s'a folosit la colturi de o anumita constructie : a Im- preunat un zid cu altul la cant printr'o tesetura de lespezi mari de piatra randuite alternativ eu laturea cea lunga and pe o parte, cand pe cea- laltá a muchfi zidurilor.Acest sistem de cladire, se stie, este iarasi roman 7). 6). Dar un element capital a1 acestor Intaririeste fara Indoiala turnul care aci se inalta din loe In loe In lungul sau In unghiurile zidurilor de Im- prejmuire, ad este pus latiga poarta de intrare sau chiar peste gangul portilor boltit mai totdeauna In ogiva 8).

1).Neigebaur, Dacien, p. 85. cAls eine Besonderheit rikaischer Mauertechnik wird man freilich die bei Ziegel- bauten nicht seltenen besonders dicken Mcirtelfugen bezeichnen können». Piper, op. cit., p. 79. La cetatea din Severin si din Mehadia so vede 0. astazi tnvelisul de pieta" oloplita. Krieg von Elochfelden, Geschiate der Militlirarehitektur in Deutschland,Stuttgardt, 1859, p.105, dovedeste cal acest amanunt la zidire este un semn de originea ei roman& Rostul acestor capriorei era vadit: s. Impiedice alunecarea zidului in spre afarli ; mai ales ca, erau ziduri de 20 ni. inaltime p'alocuri. Vezi R. Cagnat, l'Armée romaine d'Atrique, p. 576; Le P. Delattre, .Revue.del'A- frique française,1888, p. 175; Ottb Piper, op. cit. p. 96. Krieg von Hochfelden, op. cit., p. 132:aRlimisch sollen sich die genau senkroch- ten und glatt gemeisselten Borden an den Kanten des Banes und der feine kaum sichtbare Fugenschnitt ;nicht römisch die ungenau bearbeiteten Kenton». Pentru regularitatea acestor paturi la canturile cetatii Neamt, vezi Romstorfer, op. cit. p. 23. Forma ogiva a arcurilor de piatra, cu care se Incheie boltile de deasupra portlier de intrare, este de asemeni romana, dei, dupii Invatatii saeii germani, ar fi semnul col mai vadit al originei goticei deci sase a tuturor cetatilor noastre. Se ado bask cá arcul in o- giva a fost cunoscut Inca din anticitate, mai ales de catre Etrusci, de uncle apol a trecut In architecture romaniti folosit mai cu seama la portile de intraro ale cetatilor. D'e altminteri, trebueete sa nu perdem din vedere faptul, cit arcul ogival apare la burgurile medievale cu mult mai Inainte de a se fi alcatuit stilul gotic, unde arcul in forma ogivala este un element esential in constructie. Astfel poarta burgului Steinsberg (zidit In 1109) are aro ogiv deasu-

- 42 La cetatile mai mari ele se ridica pe dinauntru In cele patru colturi ale dreptunghiului (la Turnul din gradina Severinului sau la cetatea Neamtu)sau pe din afara (la cetatea Coltii din Ardeal) sau es numai de 1 m. ori 2 m. din linia zidului de Imprejmuire. Toate aceste turnuri sunt cladite dupa acelasca- lapod, adica au meterezuri s'i ferestre cu pragul de sus bo ltit cu caramizi dupa forma romana Intr'un arc semirond. De fapt, existenta acestor turnuri cladite In lungul zidurilorcetatiieste unul din elenlentele capitale care deosibesc cetatile romane de cele medievale. Mai Intai, turnurile acestea n'au fost introduse la burgurilesicetatile medievale de cat tarziu In urma cruciatelor, cand popoarele Europeiapusene . au facut cunostinta cu intäriturile din Asia mica I). Si apoi atunci and au fost introduse, repartizarea lor In lungul zidurilor era cu desavarsire neregulata', iar nu la departare egalä', unele de altele, precum se vede la cetátile noastre si la cele romane 2). 7). In fine, architectul nemultumit cu acest Intreg sistem de aparare pe care-I alcatuesc zidurile de imprejmuire cu turnurile lor, a lncinscetatea pe din afara si cu un sant adanc si larg, care aci este sapat In pamant, aci seo- bit cu multa greutate In stanca chiar. Largimea acestor santuri este de multe ori de la 10-15 m. La cetatile din campie big, care erau mai amenintate de vrajmasi, acest sant trece chiar peste 30 m..lärgime,asa e cetatea din gradina Severinului,pe c 'And adancimea remane Intre 5-7 m. Nu avem IA facem aici un studiu amanuntit asupra acestui element de Intarire ; destul este A' spunem ca nu este cetate din grupa noastra, care sa n'aiba pe langa, zidurile de Imprejmuire si o cingatoarede sant, and mai larga, cand mai Ingusta, dupa pozitia terenului. Trebue totusi sa amintim faptul urmator, care Isi are Insemnatatea sa :cetätile noastre, care se aseamaná cu cele romane, In totdeauna Incinse cu val si sant, se deosibesc In mod is- bitor lush' de toate burgurile si cetatile medievale.Se deosibesc prin faptul ca aproape nici un burg nu are sant de jur imprejurul zidurilor sale de aparare; sau daca au o asemeni cingatoare (Ringgraben), apoi profilul - acesteia este diferit :la cetatile m,edievale peretii santului snnt perpendiculari si adeseori ziditi cu piatra ; la cetatile noastre si cele romane peretii santurilor Bunt Inclinati. De asemeni s'i adancimea : la acestea din urmaea este de cel mult 5 m., pe cand la burgui trece ades de 10 si 12 m. 3). Np mai remane acum sa spunem cate-va cuvinte asupra portilor secun- pra. Krieg von Hochfelden, Militlirarehitektur, pretinde cit burgul este c de origine romang.s. Tot asa si burgul Schilteck, (zidit In al XII veac), avea deasupra portfi acelas are ogiv ca si la cetAtile noastre ; Piper, Burgenkunde, p. 188. Si acest burf este cde origine romanti», dupit Piper. 0. Piper, Burgenkunde, p. 228: cm n der That wiisste ich keine deutsche Burg zu nennen, welche nachweislich Mauertiirme iiberhaupt aus der Zeit vor der Kreuzzugen auf- zuweisen hättes. 0. Piper, Ibid. p. 96: cDie Besetzung der Ringmauer mit Tiirmen in regelmassi- gem Abstande ist den Burgenanlagen fremds. 0. Piper, op. cit., p. 264: cDer Ringgraben, einen wesentlichenBestandteil fad jeder Wasserburg bildend, koramt bei Höhenburgen nur ausnahmsweise von.,

43 dare, care se regasesc la cetatile noastre. Aceste portite sunt de obicei sau puse la baza turnurilor sau In apropierea lor chiar. Numarul lor variaza dupa marimea cetatii. La cetatea Neamtul, unde ruinile sunt mai bine pastrate, ele sunt In numA'r de patru, cate una de fie-care turn. Rolul lor era, sa Ingadue garnikoanei s'A fuga din cetate, atunci cAnd primejdia era proa mare si nadejdea de a o pastra perduta cu desavarsire. Aceste portite sunt un fel de guri ale unor tainite ascunse, care porneau din. cetate In afara. Tainitele acestea, zidite din piatrh,mergeau ades mult pe sub pamint, Oa, ce esiau departe in campie, sau inteun loe, uncle vrajmasul nu le-ar fi banuit niciodata.La cetatea Neamtul,dupa aratarile arhimandritului Chiriac Neculau, Bunt trei asemeni lagume sub-pamIntene, care pornesc din fantina din mijloeul cetatuii 1). Aceasta fantana, eu ghisduri de stejar pina In fund",avea o adancime foarte mare, atingea nivelul rtului Ozana, care curge la poalele muntelui Tifu. Din aceasta fantana porneau trei ganguri, unul spre apus, un altul spre nordest cel de al treilea cel mai lung mergea pe sub zidurileisantul cetatii, spre miaza noapte, pana sub muntele Timis, de unde se desfacea in douá, o parte spre nord-vest catre valea Dracului,iar alta spre nord-est catre baile din Oglinzi `2)". Un asemenea gang se afla si la cetatea din Gadinti, de pe malul Siretu- lui, in fata Romanului. Acest lagum de piatra subteran, descoperit In timpurile din urma, la 1872, prin shpaturi accidentale, serie episcopul Melchisedec, are o forma rotunda si o lárgime cat poate merge un om pe brand. El pornea de la Gadinti pe sub albia Siretului, pana la cetatea de pamant,situata pe povarnisul vechiului mal al Moldovei, ce este acum in gradina Episcopiei" 3). Ideea aceasta, de a lega interiorulcetatilor cu Imprejurimea printr'un gang este iarAsi. romana 4). Si in acest punct deosebirile Intre-cetatile noastre si cele medievale Bunt hotaratoare : acestea din urmá n'au niciodatá asemeni ganguri, desi traditia ne povesteste In totdeauna despre existenta lor 5). In adevtIr, din multimea cea mare de burguridin Germania si Austria, se pare &A troj fac, in aceasta privinta, exceptie (Starhemberg, Khaja i Rabs)6; 1114 dupa cercetarile lui Piper, si ele intra In ordineaobisnuita, adica, sunt lipsite de asemeni ganguri subterane 7).

C. A. Romstorfer, Schloss Neamfu, 1899, p. 11. C. Romstorfer, ibid. p, 12. Episcop. Melchisodec, Chronica Romanului, Bucure§ti, 18(4, p. 10. Asemeni ganguri se gfisesc la SAsciori (Amlacher, op. cit., IX, p. 35); la Gradet, Dicf. geogr. Rom. vol. II, p. 624; la cet lui Negru Voca de pe Arge§. A§a, de pildA, la Takricht, in Algeria, era in vremea Romanilor o cetate, care cco munica printr'o subterantt cu o cetate vecinit din Idren.Gura subteranei a fost regAsit4 la ldren. Ea are la suprafata solului 60-80 cm., dar gangul merge continuu strimtându-se cittre interior». Colonel Mercier, Bullet.du Comité des travaux historiques, 1886, p. 473.Alto exemple vezi R. Cagnat, l'Armée romaine d'Afrique, p. 622. Asupra acestui fapt vezi spusele lui O. Piper, op. cit. p. 474. . 6).Scheiger, Boman und Schliisser, p. 46. 7). 0. Piper, op. cit. p. 474. ;Wiihrend icb. (bei den ersteren beiden Burgen nach

- 44 - Dar e timpul sa tragem o Incheiere din studiulamánuntit alcetatilor noastre. Dupa intocmirea planului si a materialului din care sunt zidite cetatile acestea, dupti, pozitia si forma lor, dupa alcatuirea technicaa mortarului si a diferitelor elemente de aparare (tumuli,capriorei,. are ogival deasupra portii, santuri, kanguri subterane, etc.), ele alcatuesc, prin Infatisarea lor,o grupl, care nu numai se deosibeste cu totul de toate celelalte clädiridin tinutul Daciei, dar in acelas timp poarta caracterul unei unitatianumite de o- rigine. A doua Incheiere : cetatile noastre au o vaditä Inrudire cu intaririle romane.

II. Se pune Intrebarea lush', care sunt originile acestor cetati, al carora caracter unitar de familie 11 constataram mai sus. Respunsul, care ne infatiseaza parerea aproape general admisa astazi intre invatati, ni-1 dil cu toata limpezi- mea scriitorul sas Amlacher, ca prilejul ruinilor impunätoare ale cetatii Sasciori : Numai niste brate germane, scrie dansul, au putut dura asemeni cladiri. Fireste, se poate foarte bine ca pe varful dealului care domina valea Sebesu- lui sa fi locuit odinioara si alte popoare s'i sa fi ziditcetate ca sa apere valea contra unui dusman venit de peste munte ;descoperirile de topoare de bronz si de monete romane o dovedesc aceasta ; totusi ceea ce zaceaici In ruini nu este de cat opera bratelor germane ;asupra acestui lucru Indoiala nu Incape 1)". Pe ce se Intemeiaza insa aceasta parere ? Se stie cat de apriga a fost dorinta regilor maghiari din dinastia Arpazilor de a-si asigura in chip mai real si mai trainic stä'panirea lor peste tinuturile bogate din Carpati si mai ales din Transilvania. Tara ungureasca, serie istoricul german Otto von Freisingen, care a calatorit pe la 1147 prin Ungaria, era In interior pustie sau foarte putin populata" 2).Ca s'o populeze,regii Geisa II (1142-1161), Andrei 11 (1206) si Bela IV (1230) au adus o suma de colonist germani de la Rin si din Flandra si le au dat pamanturi, pe care aveau sa le lucreze; le-a impus insa o singura sarcina, sa apere tinutul contra navalirilor cumane.. Primele colonii au fost stabilite In partile de nordest ale Ardealului, pe la Bistrita kd Rodna, uncle s.'au intarit si au Inflorit ;apoi, In al doilea rand si ceva mai in urma, au colonizat tinuturile dintre Mures s'i Olt, de unde s'au in- gener Besichtigung, bei Raba nach zuverlässiger Mitteilung) diese angeblichen Ausnahmen liir in Wirklichkeit such nicht vorhanden halten muss». Steinbrecht, Preussen zur Zeit der Landmeister, 1888, p. 96, vorbind despre castelele medieval° zice : cUnterirdische Verbindungs- giinge lassen sich bei Ordenschlössern bisher nicht nachweisen». 1).Dr. Alb. Amlacher, Wanderungen im Mithlbachgebirge in Jahrb. Karpathenv. IX, 1889, p. 34. Aeelas lucra 11 sustin Bergner Rudolf, Siebenbargen, Leipzig, 1884, p. 351; vezi E. Sige- rus, Siebenbargisch-slichsische Burgen und Kirehenkastelle, 1901; Dr. Fr. Teutsch, Unsere Bur- gen in Jakrb. Karpathenv. III, 1883, p. 135. . 2),Vezi asupra acestui punt, Schwicker, 1.H. Die Deutschen in Ungarn Ma Sieben- biirgen, 1881, p. 78.

45 -- tors mai tarzim 0 in vane celor doua Tarnave ; In fine, cu malt mai in urma, adi.citi pe la inceputul veacului al XIII, au luat In stapInirei tara Barsei 1). Intre alte conditii cu care se face invoiala Intre regele maghiar Andrei II (1211) 0 cavalerii Mariani",adu§i sa apere tinutul Bane', se aflai cea urmatoare: li se Ingadue acestor cavaleri sell-Weasel cetati de lemu i ora§e. Dar dupit 10 ani, regele le dete dreptul srt-§i clìdeasci cetati de piatril, 0 In a- cela§ timp sit sttpâneasci tinuturile vecine din Tara Romaneasca de la Car- patii pana la Dunare 2). Dar aceastit invoiala nu tinu. mult ; dupit cati-va ani (in 1225) regele Andrei, cu toata interventia papei In favoarea cavalerilor Ma- riani, intra in Ardeali alunga pentru totdeauna pe ace§ti neastimparati, care a- poi trecura' in Prusia oriente, unde se stabilirai ridicara fainioasa cetate din Marienburg. Cum vedem dar, documentele, aduse in sprijinul origin.ei Base a cetatilor grupei noastre, ar parea hotaratoare : Cavalerii Mariani, ajutati de consangenii lor Sa§i, au ridicat in diferite puncte In tara Barsei, o suma decetati, a carora menire era sa apere tara de incalcarile Cumanilor, stabiliti In campiile Munteniei 0 pe clina Carpatilor sudorientali. ceea ce aurácut Sa§ii din tara Barsei, trebue sh' fi indepliniti cei din tinuturile de la Mure§ 0 Olt sau de pe Same§ 0 Bistrita. Contra acestei hipotese lush' se opun cu hotarare dour, fapte. 1) Cetatile noastre se afla ridicate in alte tinuturi de cat cele uncle Sa§i" s'au stabiliti prosperat. In adevar, coloniile sase au ocupat urmatoarele vrd din Ardeal :a) valea Same§uluii Bistritei, b) tara Barsei, c) viiile celor doua Tarnave, 0 In fine d) tara dintre Mure§ §i Olt. Daca cetatile, de care noi ne ocupiim, ar fi fost cladite de Sa§i, ele ar fi trebuit pe deoparte sa, se afle numai In cuprinsul vailor populate de ei, iar pe de alta, ele, fiind ridicate In scop de aparare, sa pazeasca numai hotarele sau intrarile acestor vrti din partea du§manilor, care pe la inceputul veacului al XIII nu puteau fi de cat Cumanii, stabiliti In plaiurile, Munteniei de rasariti Mol- dovei de sud. Nici una, niel alta din aceste doua conditiuni ima nu le vedem Implinite. Mai intai, cetatile care intra In grupa noastra, se MTh' respandite aproape numai In Oltenia, In coltulde sudvest al Ardealului (mai ales in comitatul Huniedoarei)i In tinutul de sudest al Banatului.In aceste trei tinuturi, dupa, cate §tim, nici odatä n'au locuit Sa§ii, nici macar nu le-au oCupat In mod vre- melnic. pentru ce Sa§ii sit fi ridicat aseMeni cetati uria§e, precum sunt Landskrone, Suíseiori, cetatea Coltii 4 altele ? Nu fusesera ei oare chemati de regii maghiari, ca sa apere tinutul Ardealului contra unei invazii venita' din spre rasarit ? Ce noima ar fi avut cununa de cetati ridicata spre apusul Transilva- niei 0 In Banat, and despre aceasta parte nu era nimic de temut In acele vremuri, cand mima regatului era spre apus, catre §esul Ungariei ?

Vezi Dr. Schwicker, op. cit. p. 81; Fr. Filippi, Die deutschen Ritter in Burzehlande ; A. Bethlen, Geschichtliche Darstellung. des deutschen Ordens in Siebenlytirgen. Vezi asupra acestei cestiunt D. Onciul, Zur Gcschichte der Bukovina, p. 21.

- 46 -

2) f;li afar/ de aceasta, Intre cetatile grupei noastreieele cu adevarat sase, pe care trecutul Ardealului ni le a pastrat, nu este nici oasemanare. Burgurile Base au un caracter ca desavarsire altul. A ceste deosebiri fundam en- tale constan in urmittoarele puncte : Burgurile sase, care in timpurile mai vechi au fost numai de lemn, sunt In fond, casi cele din Germania, adevitrate locuinte. Contin deci, un zid de 1m- prejmuire, un turn de aparare (donjon sau Berchfritì camere de locuit. Ceta- tile noastre n'au de at ziduri de Imprejmuire, donjonul In marea majoritate a cazurilor lipseste ; iar atunci and se gaseste un asemeni turn, el este o simplit cladire de aparare, nu si de locuit, Cand burgurile sase, casi cele medievale germane, se desvoltil, Incaperile de locuit (sala tronului, capela, camerile de locuit ale familiei (Kemenate), cui- ilia, )aanal,etc)capa'ta preponderen asupra celor de aparare. Din contra, la cetatile noastre elementele de aparare (turnurile de pe zidurile de Imprejmuire, santurile care hieing cetatea, portilei gangurlle de esire, etc) joaca primal rol In dauna celor de locuit, care sunt aproape cu total reduse. Mild !ma nevoile de aparare cereau absolut ca i cetatile sase sa-si desvolte elementele de Impotrivire In contra dusmanului, atunci toate adaosele (prispa bur- guluiVorburg, panza de aparareSchildmauer, titre zidurileZwinger, etc. etc) de aparare sunt puse numai pe laturea care este mai usor de atacat de catre vrajmas. La cetittile noastre elementele de aparare sunt repartizate dupit un sistem de simetrie. pe care numai Romanii 1-au folosit, adica deopotriva pe toate laturile. Aceasta deosebire futre burgurile sasei cetatile noastre se vede si In forma' :acestea din urmit swat regulate, aci dreptunghiulare, aci ronde sau ovale, celelalte insa sunt en desavarsire neregulate 1). In fine, technica zidirilorsase nu cunoaste mortarul roman, care la cetile noastre este singural folosit. E limpide dar, hipotesa Invatatilor sasii germani nu lumineaza Infra nil- mic tainat, care Invitlue originile cetatilor noastre ;ea stil In vadita contrazicere cu faptul constatat mai sus, adica, Inrudirea acestor cetati ea cladirile romane. Tocmai acest caracter roman, pe care cetatile noastre 11 poartit, a Indem- nat pe alti Invittati st bilnuiasca pentru ele o origine romana. Istoricu1 sas F. Teutsch, vorbind despre cetatea din Sasciori, o tine drept romana 2). Neigebaur, observand de aproape turnul rotund din Crivadia, gaseste cì bolta de deasupra portii de iutrare e ziditadin caramizi aproape de doua picidare lungime, asemeni celor mai mari caramizi romalle"i incheie sustinand zidirea a fost cladita de Romani 2). Tot el, studiind fandamentele cetatii din Deva pe Mures, gaseste cf beciul de sub locuinta comandantului este zidit 1111- mal din caramizi romane 4r. Goos, de asemeni observand ruinile turnului din

Asnpra acestor deosebiri se poate vedea mai pe larg scrierile lui O. Piper, Burgen- kundei Oeseerreichische Burgen, 1902. 2). Dr. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, p. 76. 8), Neigebaur, Dacien p. 84; C. Goos, Chronik, p. 289: aDie Beschaffenheit des Mörtols und der Ziegeln sichern ihm (turnului din. Crivadia) unzweifelhaft römische Abkunft". 4). Neigebaur, Ib. p. 68.

- 4 - Orlea, laugh' Strei, in valea Hategului, pretinde ci zidirea este de aceia§i ori_ gine Cu cea din Crivadia, adicit romana 1), Acela§ lucru ti spune §i despre turnul rotund de la sud de Boita, a§a numitul Turnul spart" 2). Dr. Bielz, cerce- taud ruineleturnului de pe dealul Bolii, conchide cg,' dupg, material §.1 formg, el se aseamh'ná,' cu cele din Crivadia §i Orlea", deci este de origine romang. lar In alt loe vorbind desPre cetatea Bologa In nordvestul Ardealului), admite aceia§i origine 4).i exemplele s'ar putea Inmulti, dar ne oprim aci. Aceastrt impresie pe care unele din cettitile grupei noastre au litsat-o a- supra atator buni cunosditori ai anticitritilor romane, sit fie oare o aniggire ? I- deia aceasta a unei origini roMane, s'a' fie oare o Incheiere pripitg scoasg din fapte rrtu studiate ? Eu cred a nu. In constructia acestor cetriti, In forma lor, In Intocmirea mortarului se vede prea ltimurit spiritul poporului roman, pentru ca aceasta o- rigine sg nu ni se impue. Si tot* adeviirul nevoiti suntem crtutgm ta altrt parte. In adevgr, ce scop Implineau aceste zidiri ? Dacg ne uititm cu luare aminte pe o hartit a Daciei, observgm Indatg, toate aceste cetitti nu stau singuratice,nici risipite la Intitmplare: col ce le-a ridicat a avut in gaud, un scop hotavat. Anume, o sumg, dintr'imsele aldituesc un prim cerc de apgrare imprejurul campiei Hategului. Se §tie crt Intreaga campie a Hategului, Inconjurag, precum este, de munti Inalti §i pilduro§i In parte, are forma unui triunghiu isoscel cu laturea cea mai lungh' Indreptatit de la apus spre rgsgrit, iar virful spre miazg-noapte, acolo, unde Streiul, duph' ce a primit pe toti afluentii sgi, face In preajma Hategului cotitura In unghiu drept &are nord spre Mure§ 5). Laturea cea mai lungg este fo7;nath' de clinele Inalte ale muntilor Hateg, pe cand celelalte dourt laturi aunt schit,ate de poalele frAmitntate ale muntilor Rusciti spre apus §i de pantele Intretgiate ale nodurosului masiv al Godianului spre rrtsgrit. Peisagiul acesta, steinsIntre munti Inalti, areculoare,are Caracter §i farmec, In colturile ampiei triunghiulare se deschide cate uu pas :larg spre Poarta de fier transilvang, strimti rttpos spre Orlea, deluros §i frilmAntat spre Crivadia. futre acestea se deschid In peretii llituralniciai campiei vni, cAnd mai largi §i mai vesele, cilnd mai strimte§i mai posomorate, chip felul §i mgrimea riurilor care le-au croit. Fire§te, cine vroia art apere cAmpia roditoare contra ori-crtrei ntivaliri din afarA, nevoit era sg, Inchidit gura acestor vitii pasuri, fie prin valuri§.1 van- turi fie pria ctIte un turn sau cetate, clrulitg pe piscul unei stand, care stiipinea intrarea. Acest lucru de fapt l-aui savAr§it stApAnitoriide odinioarg ai campiei

Goos, Chronik, p. 297. Goos, Chronik, p. 304; IsTeigebaur, Daeien, p. 273: Der Thurm fiir römische .grbeit gehalten wird". Dr. Bielz, Burgen und Ruinen, n. 508. Dr. Bielz, Siebenbikrgen, 1899, p. 13. Vezi harts alitturatit.

48 Hategului. La pasul din Orlea au zidit un turn de piatrA exagonal, pe care a- poi I-au Imprejmuit cu ziduri de apgrare ; la pasul din Crivadia, unde Oman- tul era Inai frtimeintat au ridicatpe culmea unei stiancipritpristioa,se un sim-. plu turn rotund, care era un adeviirat paznic la intrarea Streiuluidin pasul Meri§or spre cam*. Ceva mai complicate par Intitririle de la Poarta de fier transilvanit : ad i architectul c1íditor, dupit ce a tras de a curmezi§ulpasului, la depiirtare de 4-500 m., (IDA perechi de ate trei rfinduri de valuri ian- OA, a mai adaosi un -turn rotund, intre ambele Intrairi, turn, care slujea de pazA, pentru intrare §i In acela timp de observator al coloanelor nitviilitoare 1). Intre aceste tTei pasan i au `adaos la Ciula midi 0 laMiilitie§ticate un. turn pdtrat uria§,pe care l-au Indus pe din afara cu zid de apurare; la Se- lea au ridicat de a curmegi§ul valuri sprijinite de un turn rotund pe stanga, pe culmea Cornavelii, iar pe dreapta, ca mai multe turnuri alipite unul de altu1.2). In fine, pe laturea de sud, In afarit de turnul din Zäicani, 0 din Hobita- Varhely (acesta din urmA aproape §ters de pe fata pámIntului) au zidit uria§a cetate a Coltei, care pe un pise de munte, plecat pardi peste apele repezi ale riului .Suseni, veghiazit deprirtitrile spre sud, pitnrí In culmea nouroasit a muntelui Retezat, iar spre nord panit In valea surIzittoare a Mureplui. Dar aceastri cAmpie triunghiularii a Hategului nu stit' izolatui, precum ne. am a§tepta, Inditrittul muntilor care o Inconjoaril. Din contra, ea are bunul nepretuit de a fi legatil cu câmpia Dunitrii spre spre apusi spre sitrit ca defileuri i ATM foarte u§or de stritibatut pentru caravanele papice merciale, dar foarte anevoioase pentru coloanele armatelor du§mane. Mai ales Bunt foarte anevoioase de strilbititut,fiind-ca natura a§a fel ai Intocmit tinutul. In dit o simplit cetate pe sprineeana unui deal Titsitrit de-a curmezi§ul defile ului, este de ajuna.sii Impiedice ori 0 ce intrarei ori 0 ce e§ire. Aceste punte strategice Insemnate, de fapt au 0 fost Intitirite.Pe valea Carapluii afluentului situ Cernovritul, pe valea raurilor Biírsavai Pogoni§ul pe unde ducea marea cale de legiituit de la Dunà're spre Sarmizegetusa prin Poarta de fier transilvanti, erau douit punte: unul, la actuala VArildiei celalt la Boga romfinA, pe uncle drumul putea fi Inchis. Ei bine, In aceste douit punte au Iniiltat cetAile Arcidava,din careori ce urmii s'a §tersiBersobia, ale citreia ziduri staui astIzi In picioare pe culmea dealului,zis, Buza Turcului. De asemeni pe valea Cernei care ducea de la Tsiernape Dun'a're, prin pasul Domakmai valea Timi§ului, erau iaritidouil puncte strategice ho-Vctrit- toare: unul, la Mehadia, care Inchideaalea de la Duntire spre Caransebe§ altul, de la Caransebe§ prin Ruieni spre Sarmizegetusa, prin valea Bistrei rului. La Mehadia deci vedem puternica zidire pe care columna oInfititi§eazti In scena XXVI, iar la Ruieni este vestitul Turn al lui Ovid". In fine, la Jupa, unde se face Impreunarea Bistrei ca Timi§ul, este nodul

1) Intitririle acestea sunt identic infAtisate pe columna traiani 2).De asemeni Inatisato pe column&

49 tuturor ei1or care pleacai vin de la Dunare si Mures spre Sarmizegetusa. Aici gasim formidabila cetate Tibiscum, a careia forma si Infatisare columna traiana o arata cu deamanuntul, dar ale direia ramAsite s'au risipit de pe LO pamantului. Pe raurile Bahna, Topolnita t;ii Motru potecilede munte duceau peste plaiurile Carpatilor pana In valea Raului mare si Suseni, deci In mima campiei Hategului. Ca sa se Impiedice patrunderea vrajmasului si pe aceasta cale, s'a Inilltat la gura Bahnei cetatea Oreavei, iar langa Severin puternica zidire ale careia ruini se vad i asta'zi In gradina orasului. Spre fund, acolo unde valea raului Topolnita se Ingusteaza si ajunge salbatica, vedem cetatea Gradetul, care nu numai stapaneste campia Severinuluii observa trecerea peste Dunare, dar mai ales poate sa Impiedice o fnaintare a dusmanului spre valea Cernei catre apus si a Motrului catre rasarit. Dar sa trecem la cele douh' mari val de patrundere de la Dunare In Ar- deal spre Hateg : valea Jiuluii afluentilor si directi spre sud si valea Oltu- lui ceva mai spre sud si rasarit. Valea Jiului, desi merge mai adanc In munti,i deci se apropie de campia Hategului mai mult de cat toate celelalte vi enumerate pana aci,Insa din pricina framantarii grozave a tinutului,sunt aici doua catene de munti, care mergand paralel-Intre ele se Intrepun futre campia Oltenieii valea Hategu- lui,ne prezinta greuth'ti mari de nestrabatut. Pasul Vulcan In timpul iernii e cu desavarsire troenit; In timpul verii nu este mai putin inpracticabil 1). Cate- va santuri trase prin gatlejurile muntilori aprtrarea este facuta 2). Pe valea Jiului fusa,i anume prin defileul Lainici,intrarea peutTu un dusman era nu numai mai usor de fnlaturat, dar chiar cu neputinta. Vrajma- §ul venit din sud putea fi oprit In doua punte :la Bumbesti spre sud, la esirea Jiului din gatlejul muntilor si la dealul Bolii, unde era capatul de rasarit al defileului Merisor, care spre apus dedea prin Crivadia In campia Hategului. Ei bine, la Bumbesti, chiar la imbucatura Sadului In Jiu pe o culme de deal s'a 2idit cetatea Calina, ale careia temelii, precum spune traditia 8), au fost puse de catre Daci". Iar pe varfu,l ascutit al prapastiosuluideal alBolii s'a Inaltat cetatea cu acelas mune, care se compunea dintr'un zid de piatra un turn pe coasta unde vrajmasul putea fi mai cu izbanda lovit. Daf calea cea mai Insemnata de trecere din Romania peste muntii Car- pati In Transilvania, a fost si este fara Indoiala valea Oltului 4). Aceasta vgc, care de la Boita si pana la Ramnicul Valcea este un lung defileu, cuprins In-

Jul. Jung, Contributiunila istoria trecalorilor Transilvanici: ePasul Vulcan este una din trecktorile eele mai grelo din muntii Transilvanieis. Urmele acestoa do Intariri se g¡ii vad astazi in pa.rtile locului.La Lupeni, dupa Goos, Chronik,p. 233, sunt niste egropi rotundoi adanci, asesta° Iniruri unele indfiratul ahora». Do asemeni si la Pietrile. Totusi asupra vechimii acastor Intariri exista Indoiala invatati. Dic(ionar geogr. al Ronidnici, vol. II, p. 71. Jul. Jung., op. cit., p. 343; «Pe la Turilui rosu a fost legatura coa mai scurtaIn vremea Romanilor dintre tarilo. do la oceanul At1Kritici acelea de la marea Neagriv. 4

50 tre munti Inalti, cu pante repezi §i paduro§i, a fost Intotdeauna o poarta de trecere, prin care au patruns popoarele din §esurile Munteniei spre plaiurile Transilvaniei. Acest defileu are Insá doua sparturi : una, pe la Brezoi, pe dreapta, care se Infunda spre izvoarele Lotrului ;§i .alta, pe stanga,care pornind din fata Calimane§tilor, trece prin Poarta Pripoarelor §i dà prin valea Bae§ilor iar In Olt aproape de Racovita-Copaceni. Se Intelege de la sine ca acest pas trebuia inchis, altminteri vrajma§ul °data' ajuns la Botta ar fi putut pe valea raului Si- biu la deal s'ajunga in campia Mureplui, de uude intrarea In campia Hategului era libera. Pentru ea sa Ingreuieze aceastá intrare s'a ridicat pe de o parte la capatul sparturii laterale din stanga a Oltului, In valea Bae§ului, un turn de paza, caruia poporul fi da numele de Turnul lui Doand,'" sau cetatea Domnului de roua". Apoi In defileul Oltului chiar, mai la sud de Botta, acolo unde din dreapta §i stanga raului s'apropie mai tare unii de altii,s'aInaltat mai multe turnuri rotunde de piatra, dintre care nu ni s'a pástrat de cat cel denu- mit Turnul sputa 1).Acest turn era In legatura, cu un zid lung de piatra, care ridica panta muntelui pang unde era rapoasa. Iar pe muchea dealului din fata defileului de la Turnul ro§u, patin mai la nord de Boita,s'azidit mandra cetate Landskrone, care a avut un rol Insemnat §i In timpurile framântate ale tarii noastre de la Intemeierea Principatelor Incoace 2). De la Boita, am spus mai sus, drumul ducea prin valea Sibiului spre a- pus pana' ce ajungea In campia Mureplui din fata Albei Iulii.Se Intelege §.1 aceasta cale trebuia Inchisa. De aci rostul cetatilor de piatra cu mortar roman de la Varful Zidului 3), (laugh' Sibiel), de la Tili§ca, de la Garbova 4), de la Siisciori 5), de la Sibi§el 8), de la Ora§tioara de sus 7), §i In fine de la varful Orlii ;aceasta din urma am vazut ca' Impiedica trecerea din valea Mureplui In campia Hategului. Dar vrajma§ul ar fi putut patrunde In eampia Hategului venind §i din a- pus, de la Tisa, pe 11111 Mure§ la deal. Pentru ea sà §tavileasca §i aceasta din urmä intrare, s'a ridicat chiar langa Mure§, acolo uncle defileul este mai strimt, pe culmea unui deal izolat de toate partile, cetatea din Deva 8). Daca' ne Intoarcem acum privirile noastre Indarat §i ne punem Intrebarea pentru ce s'a Inaltat asemeni zidiri uria§e, Incheierea urmatoare se impune : Cetatile enumerate mai sus, §i a carora unitate de forma', Intocmire §i o- rigine am pus-o In lumina' mai Inainte, nu aveau alt scop de cat sa apere cam.-

Neigebaur, Dacien, p. 273; C. Goos, C'hronik, p. 304. Fireste, invatatii sasi socotesci aceasta zidire drept o opera germana. Dr. Bielz, op. cit., n. 438: (Um das Jahr 1370 von den Sachsen zum Schutze dos Reiches erbaut». H. Milner, Korrespordenzblatt fihr Siebenbiirg. Landeskunde, I, 1889, p. 39. Fr. Teutseh, op.. cit., p. 65-76; Dr. Bielz, op. cit ,n. 426. Fr. Teutsch, op. cit., p. 76;Alb. Amlacher, Von Mialbach 'fiber Petersdorf nach Szúszesor in Jahrb. Karpathenv. IX, 1889, p. 27; dr. Bielz, op. cit. 422. Fr Teutsch, op. cit ,p. 81; dr. Bielz, op. cit. n. 483. Duplt Goos, Chronik, p. 251, add s'a descoperit In 1801 o comoara cuprinzand 895 monete dace». Dr. Bielz, op. cit., n. 485. Dr. Bielz, op. cit., n. 472; Neigobaur, Dacien, p. 68.

51 pia Hategului contra ori carei navaliri, care ar fi putut patrunde de la Dunare Tisa, fie pe vale Mure§, Time q Cara§u la vest, fie pe vaile Cernei, Bah- nei, Topolnitei, Jiului qi Oltului la miaza-zi. Daca dar turnuri de veghe 0 de paza s'au zidit pe culmi de dealuri Inalte, de unde zarea se Intinde fara mar: gini ; daca cetati s'au Inaltat pe piscuri prapastioase, care stapaneau chile de patrundere de la Dunare In Ardeal ;daca, In fine, vaile zovorate au fost cu ziduri puterniceianturi adanci, aceasta nu s'a facut decat cu un singur scop 0 nu s'a avut In vedere de cat un singur gaud :sa apere campia Hate- gului contra ori carui du0nan, care ar fi Incercat sa patrunda de la Dunare. Si child zicem sit apere campia Hategului, se Intelege de la sine ca e vorba despre Sarmizegetusa, care stapanea aceasta campie.O dovada ca a- ceasta era adevArata tintt, reese din faptul ca o suma de turnuri de piatra In- chid de jur Imprejur Sarmizegetusa 1),ea Insa0 Intarita cu ziduri puternice, precum cetafle enumerate mai sus lnchideau campia Hategului. A§a dar, In vederea apararii Sarmizegetusei s'a Inaltat aceasta Intreita cingatoare de cetati uria§e ; pentru asigurarea ei contra ori carei navaliri de la Dunare, s'au istovit de munca atatea fortei s'au Inaltat atAIia munti de piatrá. SA fi cladit Romanii asemeni Intariri, lucrul e absurd, de0 techniea zidirii a lor este.SA' le fi ridicat Romanii In timpul stapanirii lor In Dacia, atunci cand Inflorea In toata frumusetea faimoasa Sarmizegetusa, ora§ul cel mai mare al Europei la nord de Dunare, lucrul este 0 mai absurd.Caci contra chili du§man, venit din spre miazarzi, ar fi putut-o face? Si apoi, cand 0-au Incins cu cetati vre-o data Romanii vre-o provincie, care era In stransa legatura cu alta provincie vecina, ea Insa0 Infloritoare, precum erau ambele Moesii fata de Dacia? Fire§te; hipotesa originei roman e este absurda. Atunci ce alta lamurire Ii poate gad Intrebarea noastra,cine a zidit a- ceste cetati, daca iiu cea urmatoare Cei ce au avut interes sa apere campia Hategului contra ori carei liri de la Dunare, n'au putut fi de cat Dacii; iar regele lor Decebal,cel mai mare vrajm4 al Romei, dupa cum spune Mommsen, avea nu numai ageri- mea mintii, ca sa poata Infiripa un gaud a§a de mare, dar 0 destula energie destule mijloace bane§ti, ca BA dea fiintaish' desavar§easca o asemeni lucrare, care astazi ne pune In uimirei ne spune, cai regele Deeebal a fost unul din cei mai mari clAditori ai lumei.

1).La sudvost e turnul de po dealul lui ; la sudest turnul de pe dealul Olo potivoi; la nord turnul do Po dealul lui Balmt.

- 52 -

Asa dar banuixla unei origini dace a cetatilor noastre nu este si nu poate fi firit temei. Traditia, care foarte arareori vorba de traditia pastrata' tu graiul mima poporului nostru,ti aminteste ca In vis de un popor al Dacilor, claditori alcatuitor de cetatii drumuri, un popor care In vremuri uitatei pa- game 1), ar fi stapanit peste plaiurile frumoase ale Daciei. Asa, dupa traditie, Decebal Invins s'ar fi retras din Sarmizegetusa sub zidurile Orlei, pe care el ins* ar fi zidit-o 2). La Deva traditia de asemeni ne povesteste despre Im- paratul Decebal, care ar fi durat pe piscul singuratic din preajma Muresului cetate de piatra", ale careia urme se regasese la temeliile actualei cetati. Aici desnadajduitul rege si-ar fi ridicat singur viata si tot aici ar fi fost Ingropat 3). La Sasciori, taranul roman cunoaste o cale pe culmea dealurilor de pe dreapta Sebesului, care din mosi i stramosi" nu s'a numit altfel de cat calea Dacilor" 4). La Grade, In judetul Mehedinti, pe raul Topolnita, poporul nostru !O. aminteste Inca despre Zidina Dacilor", o falnica cetate de piatra 6),ale careia ziduri de 5 m. grosime este o minune de tarie, desi copaci batrani de sute de ani s'au perindat i vestejit peste ruinile sale. Si ciudat lucru, unde zidul este mai vechi piscul muntelui pe care sta ruina mai rapos si mai Inalt, acolo vede poporul nostru urmele acelora pe care amintirea omeneascai istorica' de la vechii He- leni Incoace nu i-a vazut nicaeri aiurea si nu i-a numit altfel de cat cu numele - de Daci.i dreptatea traditiei apare deplinasistralucitoare cu cat o cerce- tam la raza luminei istorice. In adevar, sunt istoricii archeologi care, izbiti de neobisnuita Infatisare a ruinilor acestor cetati si de descoperirile facute In preajma lor, au pretins ele trebue sa fie de origine daca, desi recunosteau la ele caractere romane ne- Indoioase. Asa face Cesar Bolliac, vorbind de felul de alcatuire a cetatii Zi- dina Dacilor", de pe culmea Gradetului In Mehedinti 6); asa face Goos cu prilejul impunatoarelor ruini de la Muncelu Graliste, la meaza-noapte de Criva- dia, pe care le socoteste drept ramasiti dace, pe dad toti ceilalti Invatati le cred de origine romanii 7); ao face Neigebaur cu zidurile de la Meleia,la sor- gintea Jiului,a. ca'rora Infatisare romana nu o neaga, e drept, dar nici nu o

Poporul nostru numesto cetatile nele mai vechi do obicoi eu numele de ajjdove», is poporul clikditor gJidovi». Acest nume nu esto alt ceva de cat indicares sigura, ck poporul roman, caro In mare parto dupa colonizare era crestin, a gasit pe plimantul Daciei cotati si zidnri mitts° cu mull mai veal], zidite de un popor apagan».i hind cá pentru crestinii Romani ajidovs era rptiganuls pria exceiinta, au numiti eetatile apaganilor» Daci ajidoves. Lenk von Treuenfold, op. cit.,p. 48. Dr. Bielz, op. cit., n. 472. Dr. Alb. Amlacher, op. cit., p. 37. Cesar Bolliac, Excurs. archeologice din 1869, p. 60. Gr. G. Tocilescu, Dacia tnainte de Romani, 1881, p. 897. G. lanescu, Banatul si Oltenia, p. 155. cAici.... piatra este rupta din muntii vocini, asezata pria fngramadire,i fnelestata printr'un eiment ca 5i piatra». Cesar Baia°, op. cit., p. 60. C. Goes, Chronik, p. 239. Vozi Acknor M. J., Die rörnischen Allerthiliner und Burgen, Wien, 1857, 11 si 12.

- 53 - afirma Cu hotarare, cad., zice amsul, aceste ruini au un alt caracter de cat resturile romane cunoscute de aiurea din Transilvania" 1). Sunt Invatati Insil care nu se multumese cu aceste afirmgri mai mult sau mai putin vagi, dar care 4i sprijing parerile lor pe argumente solide. Torma, de pila, crede, ca ruinile de pe culmea dealului din preajma Moigradului (vechiul Porolissum), dupg positia lor pe InaItimi marii dupa felul lor de Intoc- mire, nu pot fi de at de origine dacg. Iar aceasta parere se Intemeiaza, §i pe faptul ca aici s'au descoperit daltite, topoare, sageti de bronz, bratari de aur §i un Intreg tesaur de monete dace de argint" 2). Acela§.1ucru I' spune i Jung, ale caruia vaste cuno§tinte asupra tinuturilor kfi anticitatilor de la Dungre, dau cuvintelor sale o autoritate neradoioasa, 8). A§a, dar iata, ca originea daca a u- nora din cetgtile noastre nu este tocmai o parere absurda, precum pare unora din tinerii no§tri Invgtati. Dar Bunti alte argumente care sprijinesc aceastg idee, argumente de valoareai taria cgrora nimeni nu se mai poate Indoi.Este vorba despre dentitatea de fapt ce existg Intre unele cetati dace Infati§ate pe columna traiana §i cele reale, ale carora ruini s'au pgstrat In diferite locuri pe pamantul locuit de Romani. Vom alege cate-va din ele care ni se par destul de caracteristice, ca sà pue In lumina' originea dach' a cetatilor de care ne ocupam. Primul exemplu ni-1 da cetatea din Mehadia. Si anume, artistul columnei ne Infati§azg In scena XXVI, dupa Impa'rtirea lui Cichorius 4), pe culmea unui deal stancosi cu pante repezi o cetate de piatra, ale careia elemente carac- -leristice sunt cele urmatoare: In partea stangg, cum prive§ti imaginea de pe columna 5), se vede un turn (a) mai Inalt de cat restul cetatii ; forma turnului este dreptunghiulara, mai exact In colturi, In ori-cecaz nu este ronda In partea °push' de turn este poarta de intrare (b), prima Intre doug columne ronde, (cd) care sprijinesc pe capatul de sus un prag greoiu de barne. Intre turni poarta se Intinde un zid de piatra (e) cu galerie deasupra. In apropiere de poartä se Inalta, paralel cu celelalte doua columne ronde, o a treia (f) de asemeni ronda, care sprijine§te galeria zidului. Positia cetatii, fata cu cele patru punte cardinale este cea urmatoare In fata adicg jos, avem linia nordului, sus sudul, la stanga ritsaritul i la dreapta apusul 8). A§a dar, turnul este cam la nordest pe and poarta la sudvest. Aceste elemente caracteristice pe care le vedPrnIn imaginea de pe co-

Neigobaur, Dacien, 1851, p, 203; C. Goos, Chronilc, 4..292; Dr. Biolz, op. cit. n. 609. C. Goos, Chronik, p. 273. 8).Jul. Jung, Contrzbu(iuni la istoria trecettorilor Transilvaniei, in Concorbiri literare, XXVIII, pag. 347. 0. Cichorius, Die Reliefs Traiansseiule, II, p. 129. Vezi plana. V1lI, fig. 1, 0). Se tiecti, artistul a infAtisat sconele sale privito din diferito punto.: do la nord, de la sud, de la rasarit sau de la apus, dup8, improjurari; de aci, unja nardului oste and sus, citad jos, iar aceia a rrisaritului cand la stitag.a, citad la droaptaei toala cu celelalte punte ca,rdinale,

54 lumng, le reggsimi la cetatea ruinatg' de pe culmea dealului, zis Dupg sant", de längg Mehadia. Elementele topografice care o deosebesc sunt : Pe, culmea unui deal foarte rgpos, cuprins Intre rlul Valea-reai valea Urseascg, se vede o cetate de piatrà foarte dgramatä. Ea are o formg oblungg cu axa cea mare (aproape 50 m. lungime) Indreptatg de la nordest spre sudvest pe cand cea micg de abea atinge 7 m. lgtime 1). La capItul din stänga, casi pe columng, se aflg un turn (a) exagonal, din care nu s'a mai pgstrat lntregi de cat doug laturii cate o jumgtate din laturile vecine din dreapta si din stân.ga. La celalt capàt, adicgla sudvest, trebue sit fi fost poartg ; o deducem aceasta dupg pauta muntelui, care pretutindeni ea un perete aproape drept, este de aceastä parte, adicg In n, ceva mai Inclinatg. Intre turn si poartg trebue sg se fi aflat un zid de Imprejmuire (st). Astg-zi nu se mai zgreste bine pe suprafatasolului de cat o micá parte Im- prejurul turnului, In t t. De asemeni In spre apus merge In linie ceva cam In- covoiatg un zid (s), care pare sg,fi Incins culmea dealului de la turn päng In r, unde este un sant adanc. Un al doilea zid (a), paralel cu cel dintâi, Inchide culmea dealului pe laturea de rgsgrit ;din el s'a mai pastrat pe lAngit partea din a" si o micg rgingsitg In o. Intre aceste dona' ziduri se zäreste parca un al treilea (b), care le tae perpendicular. In apropiere de presupusa poartg se vgdi astg-zi doug gropi adänci (ii1) i rotunde, egptusite pe dinguntru cu zid. Dupg' diametrul lor extern (4-5m.) ele par a fi urmele unor turnuri ronde, care serveau ori drept apárare la intrarea portii, ori drept cule de aprovizionare. In fine, dupg cum se vede Inplanul algturat, orientareacetgtii era, casi a celei de pe columng, turnul la nordest, poarta la sudvest, iar laturile, una Indreptatit spre rásgriticealaltg spre apus. Cit Intre aceste ruini trebuesc sg fie si adause medievale, aceasta este firesc lucru, odatä, ce cetatea a jucat un rol asa de 'liare In trecutul Banatului 2). Insg, turnul, zidul de Imprejmuirei temeliile culelor din i si din 1,de langg poartg, sunt hotárät romane, adicg sunt zidite cu mortar roman 3). Dacit acum compargm elementele deosebitoare, aflate la. imaginea de pe columna cu cele ale cetgtii din Mehadia, gìtsim asemenea urmgtoarele punte : asemenea le este orientarea fatg de cele patru punte carclinale, asemenea le este turnul spre stänga, precum le este asemeneai poarta spre dreapta. A- semenea le sunt cele t'ei. cule rotunde la ruini, care ne lgmuresc rostul acelor trei stälpi rotunzi din imaginea columnei. Asemenea le este zidul care Im- preung turnuli poarta. Intr'un cuvänt asemenea este raportul de oranduire ale tuturor amgnuntelor topografice pe care artistul le a Infä'tisati ruinile le inve-

Vezi plana VIII fig. 2. Cetatea Mehadiei, cunoscuta In documente sub numele de Mihald, apare Inca de Po la 1324, catad a fost cucerita, de catre loan, fiul banului Todor". Vezi, P. Dragtilina, Din istoria Banat Severin. vol. I, p. 35. P. Hunfalvy, Az olhhok története, I, p. 431. Sigur este cturnul, dupa ocupatiunea Daciei a fost reparati folosit de Romani. De aci rostul acestor caramizi romane cu pecetea onro se gAsesc printre ru¡nj,

I ,,. , ,. V ... ,_ ; '.,tt..:', . A ,.,.: 1 .. - - . .4. . ,i.,.. -11 . -F s -,i., - FIG. I. PI.ANUL CE1ATII COLTEA PE COLUMNA. ir - f ' - - -t, . et- , r 1 .7', , r'-' '' .Sti.,' ° ', .,, '-, $. 1 , ' ,,,,, ° . ....t , ,... .,-, . 'ir -' ,_ k, .,.(4,'t,..., .. fr I: ° '. -,,,,,: : r ,...08.. I .. ei it- '14 el ..., :. ., , FIG. I. RUINILE CETATII IImkCOLTEA. 'o ,e ,, ,,- r, ii .:.. BPV2 w.,,. , ' 41.,v,k) .., i ° CXI. FIG. 2. PLANUL RUINILOR DE LA COLT,EA. FIG. 2. CETATE DACA REPRESENTATA294. PE COLUMNA. 295. 296. 297.

XLVII. XLVIII. FIG. 1. VEDEREA DUNARI1INTRE GURA VAN qt XLIX. VIRCIOROVA. L. - .- : .. , - t rt ,1111411 .." 1.11 if ------: i. .- - .....-..., 7,. .917rF'allift7AF:',-;,51".:, , -.. ,i, -1 ! ,ii, I ' _I. r1 g I' i.", ,. - ,. , ; ,, .6 ; 1 ,.i 1 1...-11 A , ' ;. r , : ,4-...- P)P g 1 ' -.ki-e- . '.4. '' f44 , teli, 1lis.f.IL 1 , s 4?k,, 01:14 121. rr -*W0,2110,122 123. 124. ca N it L'n '"Pid/-44 125. 126. FIG. 2. ACEIA1 VEDERE PE COLUMNA. 55 dereaza. Fata cu aceste asemanari, nu este oare firesc sa tragem Incheierea cetatea din Mehadia nu este alta de cat cea Infatisata pe columna In scena XXVI. Un alt exemplu si mai convingator ni-1 da imaginea cetatii Infatisata pe columna traiana In scena CXI. Prin forma 1;ii Intocmire cetatea aceasta este foarte caracteristica. Cichoriusi Petersen.° tin drept imaginea Sarmizegetusei ;In realitate Insa ea ne desfasura vederea cetatuii din Coltea, In apropiere de Gra- diste, comuna romAneasca asezata pe ruinile vechii capitale a regatului dac 1). FAra a intra In amanunte, este de ajuns sa spunem deocamdata, cg, mersul armatelor romane, In al doilea razboi dacie, se Indreaptg, ea si In primul rezboi (a treia campanie), de la Drobetae prin Bumbesti, Ramie, pasul Turnu rosui valea Streiului,la Sarraizegetusa. Inainte de a ajungeaici, nevoite au fost armatele romane sa ja cetatea Coltii, pe care Dacii au parasit-o, dupg, cum arata columna, fail lupta. Imaginea acestei cetati pe care noi o reproducem in alaturata similigravura 2), contine o sumg de elemente asa de pregnanteì izbitoare, in cAt nici °data nu poate fi confundata cu o alta cetate reprodusa pe columna. Pentru usurarea In- telegerii noastre vom lasa deoparte toate figurile de Daci si Romani, care Im- plinesc spatiuli Insufletesc tabloul. Asupra acestora vom starui cu deamanuntul In comentariile asupra scenei CXI de pe columna. Elementele caracteristice Infatisate de catre artist In aeeasta, scena Bunt ur- m atoarele Cetatea este Infatisata vazuta din rasarit, adica jos este linia rasaritului si sus a apusului; la stanga se afla linia sudului si la dreapta nordul. Artistul columnei ne arata trei laturi din cetatei anume 8): a) laturea din fata, .care se Intinde din dreptul copacului din stAnga (a) §i pAng, la poarta deschisa din dreapta cu turnul de deasupra (b). Avem aici dupa orientarea noastra imaginea laturii de rasgrit. b) Laturea de nord care cuprinde partea de zid Incovoiat de la poarta desehisa (b)i pAnA' In coital din fund si dreapta (cl). c) In fine, laturea de apus, din care nu se vede de cAt un crAmpei neInsem- nat e). Aceste doua din urma laturi (de .nord si de apus) Bunt niste simple linii. Nu tot astfel putem spunei despre laturea din fata (ab). Aceasta este foarte complicatai menta sit ne oprim ceva mai mult asupra-i. Laturea din fata se compune din doug, ziduri AB, care dupa sistemul conventional adoptat de artist, formeaza In S un unghiu cu varful In afara. Inaintea portiunei din stAnga a zidului A se vede un alt zid semirond cu o poartg, In D i cu turn cu ceardac de lemn deasupra. In *coltul din stanga a aceleiasi parti din zidul A se Inalta un turn cu fronton triunghiular, acoperis plecati cu cAte o fereastra larga pe cele doul laturi vizibile.

1).Asupra acestel coati vezi studiul nostru intitulat Cetatea Sarmizegeturei", 1906, p. 30. '2). Vezi plana IX, fig. 2, 3).Vezi imaginea cetapi dupA Petersen vol. II, fig. II, pl. 11 reprodusii de ngi in plana x,

56 Deasupra portii deschise din b, se vede un al doilea turn de lemn cu fronton, cu acoperi§ plecat §i ferestre, 1argt In etajul de sus, strimte In cel de jos. Intre aceste doua turnuri, care par de aceia§i marline, se aflä In L un al treilea turn kd mai mare ;§i el are douttetajeca ferestre mari Incel de sus, mid In cel de jos. Artistul, Infati§andu-ne poarta din D cu ceardacul ei de lemn, a vroit prin aceasta sa arate ca. cetatea Insa§i este o clildire dad; cci aceasta In- seamna ceardacul de lemn In limbagiul conventional al artistului. De altminteri, faptul ca cetatea este aparata de Daci este un semn neIndoios despre o- riginea ei dacit. Ei bine, cetatea daca, Infitti§attt de catre artistul columnei In scena CXI, s'a pastrat minunat de bine :ea nu este de cat cunoscuta cetate a Coltii din preajma Sarmizegetusei. Reproducem imaginea acestei cetati, scoasttdupti un tablou pictat de talentatul pictor C. I. Stefitnescu, profesor la liceul din Bârlad, pe plana IX, fig.1. Vederea eet4ii CoItea este luata, ca§i pe columna, din 13prerasarit ; a§a dar, jos avem linia, rash'ritului, sus apusul, In stanga e sudul §i In dreapta nordul. Dar cetatea, dupti cum se poate vedea din alaturatul plan?), areurmti- toarea Intocmire : Laturea din fatit, care este laturea derasarit, are o Infati§arefoarte complicata Ea se compune, ca§i laturea de rasarit acetatii de pe columnti, din dou'a ziduri ooo, de aceia§i lungime, care se tae In unghiu piezi§In punctul C. Inaintea acestui zid pe din afard avem un alt zid de piatra B, din care Insa n'au mai ramas de cat urme slabe pe suprafata pamantului. Inainteaa- cestui zid era un §ant adanc A, care s'a astupat In parte. Zidul B trebue sti fi avut o poartit, care corespundea cu poarta N din zidul ooo. Altminteri ce rost ar fi avut aceasta din urma poarta ? Cum vedem dar, Intocmirea laturii de rasarit a cetatii Coltea corespunde cu Intocmirea cetatii de pe columna a- proape punct cu punct. In coital din staliga a zidului ooo seInalta,ca§i pe columna, un turn (E) de forma cam trapezoidala Un al doilea turn, de aceia§i formase vede §i In coltul din dreapta a aceleia§i laturi D). Ambele turnuri sunt cu mai multe etaje, cu ferestre largi sus, lnguste jos ;acestea din urma sunt simple meterezuri ;§i In aceasta privinta asemanarile cu columna sunt fòarte mari. Intre aceste dourt turnuri, pentru cel ce ar privi cetatea din sprerii- Etrtrit,se, vede, pe deasupra zidului ooo, partea de deasupra a unui al treilea turn (L), cu mult mai mare de cat celelale doua, din stanga §i din dreapta, precum se vede §i In imaginea de pe column:A. Acest turn de forma aproape patrata are ferestre largi boltite sus §i ferestrui-metereze mai jo.

1).Vczi pl. X fig, 2. Planul acesta a fost ridicat de cAtre inginerul P. Polonik, owe a studiat cu deamAnuntul aceste ruini.

57 Poarta de intrare la cetatea Coltii este la dreapta turnului D din coltul nordest, pe laturea nordica, intocmai precum oaratai artistul columnei In b, fig. 1,pl. X. Laturea de nord a cetatii are o forma aproape asemenea cu aceia, a laturii de fásárit, adica este alcatuita din doua ziduri, care se tae insa pe un unghiu cu mult mai piezis. Din aceasta pricina are mai malt Infatisarea unui zid Incovoiat. Laturea de apus este formatdin peretele de zid al celei ,de a treia camera (J) cladita In partea de apus a laturii nordice.Restul laturii de vest pana la turnul cel mare (L) a remas liber; In aceasta' parte panta muntelui era ca un perete drept ;deci nu mai era nevoe de zid. Aceasta Intocmire ne la- murete foarte bine de ce artistul columnei nu a reprezentat In imaginea cetatii sale, de cat numai un simplu crampei (de) din laturea de apus :pentru cà zidul inceta cu totul In aceasta parte. In fine, judecând dug mortarul ca care sunt Inchegate pietrile, cetatea Coltii inträ In categoria zidirilor noastre, adica' este ziditä', ca mortar roman. Totusi caramizile pe care le vedem din loe In loe In zid,sau la boltile de deasupra ferestrelor, nu sunt, dupa marimei grosime, ea desavarsire romane : sunt mai mici. Pe de alta' parte positiacetatii pe culmea unui munte raposi Intocmirea ei interna, ne arata ca' aici avem de a face cuo cetate daca si nu Tomana. Rezumand elementele comune, pe care le gasim la cetatea repre,sentata pe columná' In scena CXI i cea realt din Coltea avem : Laturile lor de rasarit sunt identic formate din doua ziduri, care se tae In unghiu; la capatul lor au cate un turn ca mai multe etaje; intre ele si mai Inditrat In curte se Inalta un al treilea turn mai mare ;poarta de intrare se afla' Jângit turnul din dreapta, la taerea laturii de rasarit cu cea de nord ; fata laturii de est se afla un alt zid,care pe columna cuprinde numai o portiune, pe cänd In realitate se Intinde de la un caph't la celalt al zidului de imprejmuire ; zidul laturiide nord este incovoiat, acel al laturii de apus !ma merge In linie dreapta si e foarte scurt. E Intrebarea, poate fi o asemanare mai desavarsita intre doua cetati, precum este cea dintre imaginea reprodusa pe columnai cea reala de la Coltea ? De sigur ca nu. Deosebiri daca sunt, acestea se lamuresc prin felul cum artistul si-a Intocmit schitele sale ; mai ales se explica prin elementele conventionale pe care artistul a trebuit sa le introduca In imaginile sale. Asa, de pilda, pe columna cele doua jumatati ale laturii de rasarit (Ai B) taunt sculptate in linii curbe, pe and In realitate sunt linii drepte. Putea oare artistul sa proce- deze altfel ? Putea el sa infatiseze altfel acel unghiu pe care-I fac cele doua jumatati de zid ale laturii de rasarit, de cat Intocmindu-le In linie curba ? De asemeni, poarta de pé laturea de nord a cetatii Coltea este dincolo de turnul din coltul de nordest ;pecolumna' este chiar sub turn.Putea oare sa' Infatiseze In acelas timpi turnuli poarta dindaratul lui,cand el privea cetatea din rasarit ? De sigur cà nu, El a Inftitisat-o totusi, asa precum a fa-

-58 - cut-o, pentru mai 'mum claritate. Asa dar, cetatea reprezentatà pe columnA In scena CXI este imaginea cetätii reare din Colea. Cea de pe columnA .fiind o etate dacA, urmeazA neapArat c i cea realeste tot de acelas fel. Aceste douà exemple le credem In deajuns de hotArAtoare ca spue in luminA ideea, cA ruinele de cetAti, care alcAtuesc grupa noasträ, nu sunt si nu pot sA fie de cAt rAmAsitele cetAtilor dace InAltate din porunca regelui Dece- bal si pe care columna traianA le InfigisazA din loe In loe In drumul de invazie al armatelor romane, Exemple de asemenea fel de alttninteri s'ar putea Inmulti 1), dar ne oprim act SA ne rezumAm. AruncAnd o privire generalasupra Intregii desfAsurA'ri deidei de pAnA aici, constatAm urmAtoarele ExistA pe pAmAntul Daciei o suma de cetAti de piatrA,ziditeades pe piscuri de munte, mai rar In vài, mai In totdeauna InsA In punte strategice In- semnate, cetriti care prin Intocmirea planuluii prin alcAtuirea materialului, formeazA o grupg foarte bine hotArAtA. Aceste cetAti, unele de mArimi impu- nAtoare, allele mai mArunte, cu toatA' aparenta lor risipire, au fost zidite dupA un plan bine chibzuit, a cAruia tintA era : sA Impiedice intrarea vAilor, care duc In Ardeal, unui dusman pornit sau din cAmpia Ungariei pe la Mures, sau din sesurile Munteniei, Oltenieii Banatului. Mai mult Inch', aceste zidiri de piaträ, care formau un lant de jur Imprejurul cAmpiei Hategului, aveau menirea sA a- pere vestita cetate a Sarmizegetusei contra ori c'Arui atac venit de la DunAre. Se Intelege de la sine, cA fatA-de akeastA grupA unitarA de cetAti, cugetul InvAtatului si-a pus Intrebarea, cine le-a ziditi prin urmare, din ce vreme Bunt? Respunsul n'au IntArziat si-1 dea invätatii sai. Fie dintr'un simtimant de iubire de neam, fie chiar dintr'o convingere adAncl, ei au crezut cA toate a- ceste ciäthri uriase nu au putut fi ridicate de cat de brate germane". Argu- mental lor de cApetenie se intemeiazA pe spusele diplomelor remase de la regii maghiari. Dar am vAzut cA aceasrá idee stä in contrazicere cu faptul, ci ce- tätile grupei noastre nu se aflA respAndite numai pe teritoriul unde s'a asezat si trait elementul sas ; din contra, foarte multe zidiri,i Ind, din cele mal caracteristice, se gAsesc pe un pAmAnt unde niel odatä, pe cAt istoria ne spune amintirea o povesteste, poporul sas nici n'a luptat, nici n'a vietuit.

1).Iatti cetAtilo daco caro aunt infatisate Po columna si ale caror ruini au un plan o formá intocmai cu acele schitate de artist pe reliefele sale : Cotatea din Bona româna, pe columna scona XVIII,consta dinteun turni ziduri de imprejmuire plitrate. Este vechea Bersovia. Cotatea din gradina Sevorinului,scena XX IX, de sigur vechea Drobetae. Cetatoa din Oreava, scena L pe columna, e alcatuitit dintr'un simplu zid oval de imprejmuire. Cetatea, din Gradet,scena LI,are forma ovala cu douft turnuri interioare. Turnul Jul Doanca"scena LVIII sus un zid oval cu un turn plitrat Inftuntru. Turnul apart", Mg& Boita (pasul Turnu rosu) este iniocmai cu cele patru turnuri rondo infatisate in scene LXII. Cetatea din Landskrone este cladirea de pe column& din scene. LX1II sus. Turnul rond din Crivadia, scena LXVI pe columna. Celatea din Malaesti, infatisata Po columna in scena LXXIII, 172. Cetatea din Selea, In scene LXXVI. Cetatea din SM. ciori, in soma CVILI. Cetatea din Gadinti, Mgt Roman, In scena CLI. Cetatea Neamtu in seena CL. S'ar mai putoa aditoga aici si alte cetati, care desi nu sunt infatisate pe columnil., nu stint totusi mai putin dace.

- 59 - afar% de aceasta, Insa§i Intocmirea technica a acegor ruini, ne pune ldmurit ca ele Bunt datorite unui popor care a cunoscut foarte bine felu). de cladire roman. Dar atunci sunt zidiri romane, au pretins alti Invatati ? Nici aceasta. Pen- tru ca planul unitar, dupa care cetatile noastre au fost Intocmite §i ,mai Cu seama faptul ca ele aveau de scop sa apere campia Hategului contra unei navaliri pornite de la Bunke, tocmai din spre partea undo erau cele mai bogate provincii din rasaritul imperiului roman, se opune cu totul la aceasta origine. Nu intra In sistemul roman Bali Imprejmuiasca provinciile cu cetati de aparare conga altor provincii lini§tite §i Infloritoare din imperil, precum eran fata de Dacia cele doua Moesii. A§a dar, nici aceasta idee nu lamure§te problema noastra. Traditia Insa pastrata In mima poporului nostru, are o vedere mai lu- minoasä asupra cestiunii -cetatile au fost zidite de Daci, sau, fiind-ca popoarele obipuesc In totdeauna BA lege faptele marete ale trecutului de anume persoane, cetatile au fost zidite, pretinde traditia, de Decebal. Aceasta idee, care pilrea ciudata la Inceput, mai ales din pricina ideilor gre§ite, pe care le avem asta-zi asupra culturii poporului dac, !metal cu Incetul se Infiripa §i capata fiinta, ca cat descoperirile archeologice se Inmulteau §i cercetarile istorice erau mai serioase. Am vazut In paginile trecute, cum un Neigebaur, un Goos, un Torma sau un Jung., oameni de §tiinta, severi fata chiar deparerilecele mai bine Intemeiate, au trebuit sit se Inchine In fata realitätii §i sa recunoasca neIndoioasa origine daca pentru miele macar din cetatile grupei noastre. Aici am gasit noi problema ;iar alaturarile ca columna ne au dat adevarata ei deslegare. Anume, am constatat ca o parte din aceste cetati se afla Infati- yate ca zidiri dace pe reliefele colurnnei. Aceasta constatare am probat-o prin cIte-va exemple, prin cetatile din Mehadia §i din Coltea, a carora forma, curioasa am descoperit-o nitre imaginele de pe columna. Cu aceasta alAturare adevarul originei dace acladirilor studiate ese definitiv Intarit. Dar °data dacismul acestor cladiri dovedit, se Intelege de la sine, ca §i toate celelalte amänunte, asupra carora cugetul nostru In hipotesa unei origin' romane nu putea gasi o lamurire Indestulatoare, capatiti o lumina' nea§teptata.In adevar, cladirile sunt zidite dupa felul roman, pentru ca, acei ce le-au Inaltat sunt maeOri romani, care, dupa Invoiala dintre Domitian §i. regele Daeilor, au trebuit sa le ridice In diferitele tinuturi ale tärii. A§a capata Intelespotrivi- rile de forma ca cladirile romane asemanatoare,a§a technica zidirii pietrelor legate cu mortarul caracteristic roman. A§a se larnure§te §i. positia lor pe culmile muntilor sau plaiurilor Inalte; aea randuirea lor In lungul \Tailor, care pornind de la Dunare, duc, fie de la apus, fie de la sud, atat din pusta larga a Ungariei, cat §i din campiile Intinse ale Munteniei, spre muntii Ardealului, a- colo unde era inima kiisufletul de Impotrivire §i deviata a poporului dac. Numai In hipoteza unei origini dace capata rost repartizarea aceasta a cetatilor pe un teritoriu ap de Intins ; preeum se 1amure0e vadita conceptie unitard,

- 60 -- care le leaga laolaltà ;tot ea lamureste in fine,de ce aceste cetati se aflA ridicate cu atata risipa aproape de jur Imprejurul campiei H4egului, aci aici era capitala regatulni, faimoasa Sarmizegetusa, a cAreia neatarnare era In acelas timp simbolul unitatii si neatarnArii neamului dac. Fireste, aceasta hipotezit sterge deodata atatea pagini glorioase pe care patriotismul sasului le scrisese In cartea pot)orului german din Ardeal ;fireste, hipoteza aceas'ta risipeste deodata' nimbul de strAlucire, cu care legenda !lieu- nunase pe unii voivozi ai neamului nostru ;fireste, tot aceastA hipotesa inlaturit deodata atatea greseli de intelegere a trecutului, pe care lenea le lasase sa se raspandeasca In stiint4 ; dar, este Intrebarea, adevitrul nu-i oare mai luminos si mai atragator de cat ori ce poveste incantrttoare ? Nu-i oare scris ca la raza soarelui sia' pilleascA lumina poetica' a lunii ?

CAPITOLUL III

ROMANII TREC DUNAREA PE PODUL de la

CARATA

RESUMAT. Descrierei primoi grupe, care cuprinde sconele T, II, III si IV. Elemen- telo topografice pentru localizarea scenelor; a) malul Inhitisat onto col roman ;b) la dreapta scenei avem susul fluviultii, adica apusul ;c) scena aro orientares urmAtoare : jos nordul, sus sudul, la stanga ritsrtiitul si la dreapta apusuld)malul roman este sos la stanga, twat rapos spre dreapta ; e) cetatea din stanga poduluii adaosele do clitdiri vecino: forma latn- rei sale nordice. Cetatea din se. XLVIII adaogit s't ea elemente topografice mug,. Capatul podului do vase din spre Romania. Cetatea localizatn la Caratas In Serbia. Corespondentn intro imaginen cetatii do pe columnA (so. IV si XLVIII) si ruinile din Caratas. Locul din Caratas minunat pentru clfidirea unei punti peste Dunitro. Selma XLIXi tinutul de la Gura VAIL Scena L localizattt la Oreava, rang& Varciorova. Cotatea din Caratas este &tees al lui Pro- col). Cetatile din se.II, 8 si 9 aunt cetatile Cladova fp Chldusnita. Grupa aceasta este ciar despArtità de cea urmatoare prin podul de vase din scena IV (din12-15)1). Avem pe planul din fatI imaginen unui fluviu larg. Artistul lush' nu ne-a Infilti§at de cat un singur mal, cel din fund, care, es spre sttmga, devine tot mai deluros spre dreapta.Pe acest mal se aratti, din loe In loe ni§te turnuri de piatrti, cu acoperi§ul cu ioarta spre apti gard de uluci Imprejur. Unelei anume cele trei din urmA (In 4, 5 0 6) au douà,' etaje; dintre care cel de sus pe limgrt o mica portitit mai are §i un cear dac de lemn de jur Imprejur 0 o faelii aprinsii aninatit In dreptul portitii. Ci- chorius a Wizut cu drept euviint In aceste turnuri imaginen a§a numitelor buryi praesidia de la hotarele imperiului roman.

1). Pentru mai lived' intelegere am adoptat tot impIrtirea In scene fitcuta do Cihcorius.

62 Mai interesante sunt cladirile din spre dreapta: una In 7, imaginea u- nei statiuni Militare romana, cu val Cu palisada Imprejmuita,i unde stau ancorate doul calce Imamate cu bagaje §si eu provizii ;si alta In 9 ell cllidiri de piatra In interior. In 10, malul este stancos si abrupt ;el poarta' de asemeni cladiri de piatra : cea din 11 are arcade In etajul de jos si ferestrehirgi In cel de susInditratul ei apar varfurile a doi plopi Inalti.In fine,acolo unde malul este mai Yuan, pe sprinceana rttpei(In 12)se vede o cetate, cu ziduri de piatra Intarita, cu creneluri deasupra, cu mai multe pull pe laturii Cu o suma de cladiri Iniluntra. Sub mal rasare cu bustul din apa'chipul batranu- lui Dantbius, care priveste la sirurile de legionari romani ce tree peste podul de vase. Se poate oare determina pozitia geografica unde s'a zidit podul de vase, peste care s'a fault trecerea armatelor romane ? Ca sil respundem la aceasta Intrebare, se cere scunoastem elementele topografice indicate de artist. Mai Inn" fluviul, Ii preajma caruia se petrece actiunea In grupa noastril, nuoate fi de cat Dunilrea; aceasta au sustinut-o mai toti comentatorii. Apoi se stie, ca tinta obisnuita a romanului a fost In totdeauna s loveasca pe dusman In inima, adica, In capitala sa. Iar capitala regatului dac era Sarmizegetusa, catre care duceau, precum spune Iornandes 2), doua drumuri unum per Bontas (adica Pontes), alteram per Tapas (adicil Tapae). Drumul pe la Pontes trecea pe valea Topolnitei, apoi pe sub Poalele Carpatilor pe la Bumbesti, Valcea, de aci pe valea Oltului In sus; intra In Ardeal pe la pasul Turnul rosu. Celalt pornea de la Lederata (Ram) laugh' Danare, o lua dealungul ritiului Carap, apoi valea Timisuluii Bistrei, detea tu pasul Bucova, care e chiar langa Sar- mizegetusa. Asa dar, puntele de trecere aveau sa fie pe la Lederata si pe la Pontes. Artistul Insil ne dh' elemente topograficei mai precise, care ne pot minunat de bine calauzi, 3). ; Malul, care se vale. Infatisat In grupa noastril, este de sigur celro- man, cad ar fi absurd sa credem, cRomanii, ca sit atace pe Daci, tree depe malul nordic al Dunarii spìè cel sudic, al Moesiei, fie superioarit, fie inferioara. Fluviul, daca privimcu luare aminte amanuntele inelicate de artist,ti rostogoleste apele sale de la dreapta spre stanga. Deducerea este fi- reascafara exceptie carma celor din lungul malurilor, câtvi celor care sustIn poduleste spre stanga.Iar din experienta se stie, ca'nvile ancorate Bunt n totdeauna Intoarse cu pieptul contra apeii carma la vale, Deci, la dreapta este susul, iar la stanga josul apei. Dunarea in tot lungul ei de la Viminacium i panit la Durostorum are, cu neinsemnate abaten? idirectia de la apus la ra'sarit. Pe columna aceasta In- seamna, ea la dreapta este Hula apusului si la stanga aceia a ra'sitritului, fiind-ca

Vezi pl. II, fig. S. Iornandes,Getica XII, 74 Vezi pl. II, fig. 2.

de la dreapta spre stanga, am spus, se indreapta curentul apei. Sus fiindma- in'roman, adica sudul, urmeazil neaparat, ea jos in p.rimul plan, trebue sa fie malul nordic. Asa dar, cadrul orientarii pentru intreaga noastra grupaeste ho- trAt : jos nordul, sus sudul, la stanga rasaritul si la dreapta apusul. d).Malul roman, asa cum l'a schitat artistul columnei ingrupa noastra, merge inaltandu-se mereu de la stanga (in 7 scena II), unde este yes, spre dreapta, uncle din 10 si pana in 12 ajunge stancos, tnalti drept ca un perete. Cu alte c-u.vinte, malul fluviului ses la stanga (rasiirit) devine rapos la dreapta (apus). Cu orientareai intocmirea solului de pe columna n'ar corespunde de cat portiunea Dunarii de la Pontes la deal pang, la Varciorova. Undeanume, ne o spune imaginea cetatii infatisata pe culmea dealului din 11 pan la 12, scena III. Cetatea este caracterizata printr'o suma' de amanunte, care-i dan o infatisare aparte intre toate celelalte cetäti de pe columna. Anume,are ziduri puternice cu creneluri de asupra ;are mai multe portii mai cu seama o suma de ciao:1M interioare, care-i dau infatisarea unei cetati vechi sinu a unui zidit in vederea apararii podului de vase. In special, laturea dinspre fluviu, athelaturea nordica, are o forma ciudata :este incovoiata, in ori-ce caz, for- math' din douà ziduri sss care se tae in unghiu. Fie-care zid,are cate o poarta:cel dindreapta (a) la mijloc, cel din stanga (b) la capat, acolo unde se tae cu laturea de rasarit (e) din care se vede foarte putin. Aceasta a doua poarta (b),asezata' in mod neobisnuit la colt, _and la cetatile romane mai in totdeauna este la mijloc, se afla ceva mai j08 ca nivel de cat cea din a.Un drum scoboara pe panta, catre tarmul fluviului, unde se In- d° talneste cu un altul care vine din spre stanga de la cladirea cu arcade jos si ferestre sus 1). Poarta boltita din dreapta, pe Sub care tree soldatii legionari, desi nu tine de cetate 2) S totusi ne adaoga si ea un element topografic pretios. Acest lucru reese mal cu seama din alaturarile cu cetatea din scena XLVIII. 121-122, care 3), dupa arata'rile lui Cichorius, este identica cu cea. din scena noastra (se. III, in 12). In adevar,i aicii dincolo malul Dunarii este stancos si abrupt. Si aicii dincolo zidul din fata incovoiat, cu doua portiboltite cu creneluri de asupra ; ialeii dincolo, o poarta mare boltita pe sub care tree legionari romani. Podul de vase In fine si aici cai dincolo, este cladit de aceiasi parte cetatii, care sta zidita pe culmea malului dunarean. Deosebiri sunt, dar numai in amanunte. Mai Intai, poarta cea mare boltig, care in scena IV parea ca tine de cetate 4), in XLVIII este viidit despa'rtita : unul din usorii ei,cel din sttinga,se coboara pang la malul apei. Asa dar, cetatea din deal si poarta boltita de la eapiital podului nu sunt la acelas nivel ;din aceasta pricina, se impune sit admitem ca din culmea malului, unde se afla

A. von Dornaszewski o tine drept un quadriviurn. Acest lucru so va vcdoa inai departe. Vezi pl. XI, fig. 2. Petersen, Trajans dakische Kriege, I, p. 15, sustino chiar aceastd, p/ircre.

Eetateai pttna Met fluviu, unde se vede puntea de vase, trebue sa fie pe undeva o panta Hat, pe 'care sscoboare soldatii. Apoi, Insasi cetatea, cu toate ca, mai sumar Infatisata acum In scena XLVIII, cuprinde noi adaose spre dreapta, sus In 122,se afla un zid cu o poarta, este a patra poarta aceasta,la capatul sau spre stAnga. Intre aceasta' poarta cea de la capatul podului de vase s'a adaogat o Intarire de uluci (palisada), care merge vadit paralel cu malul apei. In seurt, iata elementele topografice pe care le indica' artistul la cetatea sa, In ambele scene (IV si XLVIII) :a) cetatea este veche si nu un lagar de curand zidit ;ea este pusa pe un podis stancos si abrupt al Dunrtrii ; acest podis, dupit cum arata cei 2 plopi din scena III, se Intinde departe Indarat ;b) laturea de nord a cetatii, cea din spre apa, este Incovoiata, In ori-ce caz, deforma neregulata ;e) laturea aceasta are doua porti, dintre care una, eea din rasitrit, ceva mai jos ea nivel ;d) de aici porneste un drum dealungul malului fluviului ;e) spre dreapta malul rapos cade deodata ;f) legrttura dintre cetate si malul apei se face ceva mai spre dreapta, adica mai spre apus ; g) calea aceasta porneste dintr'o poartrt de susi se Indreapta spre pod, aparata cu un fel de Intarire de palisada, care merge paralel cu fluviuli perpendiculara pe axa podului de vase. Dar artistul a avut grije, nu numai sà ne schiteze forma ciudata a acestei eetati, din scena XLVIII, dar In acelas timp sit ne-o mate In legaturit cu Im- prejurimilei In special cu malul nordic (dacic) al Dunarii. In adevar, scenele XLIX i L ne adaoga urmrttoarele elemente topografice ;h) malul dac, unde se sprijina capatul podului de vase, este ses ;i) pe acest yes, Romanii, ca sa apere capatul podului de orii ce atac din partea dusmanului, au tras trei ziduri paralele, dintre care douil,, cele din margine, sunt de piatra, iar eel de la mijloc, dupa sistemul .conventional ales de artistul columnei, de pamant Intärit cu palisada ;j) aeest yes, pare a fi Ingust si se Indreaptil, fatrt de eetatea romana de pe malul sudic al Dunarii, In directia de la sudest spre nordvest.Artistul a pastrat aici In scena XLVIII si XLIX aceiasi orientare ea si cea k din scena III si IV a grupei noastre ; k) zidul din primul plan, prin fata crtruia trece cavaleria auxiliarà, dintre 123-125,se sprijineste de o cetate ronda' eu un cort militar In interior ;1) In fine, la capatul acestor trei valuri, printre care se streeoara facet lorieaii legionarii trenul, pe un pise de munte de forma piramidalit" se vede o cetate. Cetatea (In scena L,4126 127) dupii, cunoscutul element conventional, ceardacul de lemn dimprejurul turnurilor, este de origine dacrt si a fost ptirasita de aparatorii ei. In fata are o poarta, iar spre dreapta un drum In zigzag, aparat din loe In log cu gropi de lup de forma romboidala (Wolfgruben) ;drumul da' fate° poarta boltiet pe la poalele careia curge un parAias. Acestea sunt elementele topografice. Unde se envine sr, localizam scena noastra (Cu cetatea din 11-12) si printr'Insa scen.ele XLVIIIL La Pontes nu poate fi, pentru crt atftt tarmul romanese din preajma Se- verinului, cat si eel sitrbese din fata,unde se localizeaza Pontes,sunt joase

--- 65 - fese. Niel pe malul nostru, cu atat mai putin pe malul Barben din fata Sè- verinului, nu se ga'sesc acele elemeUte topografice indicate de artist.Cicho- rius, cautand sprecizeze local, unde a fost &Mita' puntea pe vase, banueste cà punctul de treceren'a pututfi prea departe de Portile de fier, fiind-ca ;,mal raposi Inalt al Dunarii pe partea sarbeasca nu se vede nicaeri de la Cladova spre rásárit" 1). Mal abrupt, stancosi Inalt pe dreapta fluviului, cu un ses larg Indara- tul lui, nu gilsim de la Portile de fier la vale de cat In doua puncte, la Sip si la Caratas 2). La Sip sunt faimoasele vartejuri ale Portilor de fier; peste a- semeni urgie lusa nimeni n'ar fi Indraznit sà cliideasca o punte 3). Cu totul altfel sta lucrul la Caratas. Aici malurilefluviului sunt Inalte, stancoasei parca retezate ca barda de apele Dunarii, care, scapata din var- tejurile Portilor de fier, izbeste drept In malul sarbese de la Caratas. Pe sprinceana acestui mal, de unde vederea se intinde departe spre apus, pana la Varciorova, iar spre rasara pana dincolo de Severin,i Inda'ratul ostrovului Ba- nul, se aflai astajziruinile unei cetati romane a carora intocmire si forma corespund pana In cele mai mici amanunte Cu aratarilecolumnei, privitoare la cetatea de lana podul de vase din 12.Aici, la Caratas, sustinem noi ca s'a cladit puntea de vase peste care a trecut armata romana' de rasara. In adevar, lagitrul, numit de catre locuitorii romani de acolo, cetatea din Caratas", F;d care ponte fi socotit, dupa Kanitz, printre cladirilecele mai fu- semnath ale limesului danubian din Moesia", are forma unui paralelogram, dintre care laturile de nord, din spre fluviu si de rasara sunt neregulate.(Vezi figura de la pag. 66). Lunghuea castrului este de 172 m., iar latimea de la rasarit la itpus numai de 100 m. Zidul de piatra gros de doi metri si mai bine avea odinioara o Ináltime deasupra solului de aproape 3 m.; astazi abea mai apare ici sicolo. Un saut larg. de 10 in.i adanc de 5-6 m. inconjura cetatea de trei parti ; In spre Dunare santul lipseste.Sapte turnuri, cate unul la fie-cure colt si la inijlocul laturilor de nord, sud si apus, sprijina zidul de Im- prejmuire ; turnurile de pe laturi par a fi ronde, pe cand cele din colturi sunt patrate. Laturea de rasarit a lagarului are o ciudata' forma si Intocmire :la mijloc zidul ei alca-tueste un ungliiu, de unde apoi pornesc spre nordest doua ziduri aproape paralele, care Inchid Intre. ele un gang" 4; aceste ziduri se In- cheie la turnul cel patrat din coltul nordest, care din pricina solului este la un nivel mai jos de cat laturea Incovoiata de nord. De la acest turn patrat scoboara spre malul apei pe o pauta foarte fina un drum l'ornan, care dá,In-

C. Cichorius, np. cit ,vol. II, scena IV. «De la Varciorovasi panala Schelea Cladovoi, la nordvost do Severin, valea Du- narii este formata, de munti Indti caro vin prin bazelo lorpanafa margines apeiv. Capital). Filip, Geogr. militara a Olteniei, Bucuresti, p. 59. aCursul fluviului aici este repode, iar cand apelo vin mari, chinr vertiginos ; albia sa esto cand un abis, cand un sorb, 0Elnd o cinglitoare do stand así:titile, caro-i disputa tro- cerca tri toata largimea luia.Col, Draghiceanu, Note asupra principalelor puncte pe Molare, 1880, p. 51. Kanitz, Römische Studien in Serbien, p. 49. 5

-- 66 Qun al doilea Indreptat de alungul fluviului pe sub laturea de nord a cetatii. Laturea de nord este foarte neregulata ;are, o poarta, se pare, In unghiul convex din mijloc. La apus de cetate terenul scade, alcatuind un fel de valcea sub forma u- nui cavea de teatTu cu laturea scenei la nivelul fluviului. La 150 m. spre sudvest de cetate se vede un zid de piatTa (ab), care formand un arc cu concavitatea spre rasiirit scoboara pe sprinceana dealului pana la200 m. departe de opa. Un drum Informa de S; sapat In piatrit (rr), duce pe un sir de trepte largi de pe Inaltimea tapsanuluf spre vadul rtmlui, unde un alt zid (nn), Indreptat de la rilsa,rit la apus, Inchide intrarea valcelii In forma de cavea din spre Dunare. Acest zid, dispare In punctul D, sub poalele dealului pe care se afla cetatea.

Cine nu vede din aceasta descriere asemanarea desavarsita elintre ruinile de la Caratai elementele topograflce 'indicate de artist la cetatea din scena IV si XLXVIII ? Caci la ruini, cai la cetatea de pe columna, gasim atitt malul rapos de Muga fiuviu cu laturea de nord lncovoiatai poarta din mijloc, cati poarta din coltul de nordest asezata pe un nivel mai jos. Gasim comun, zidul de pe muchea dealului din dreapta (apus), drumul care scoboara pe panta spre poarta din capatul podului, precumiIntarirea, care Inchide dinspre fluviu, pe columna este Infatisata cu o palisada,la ruinile din Caratas prin zidul de piatra din vale nn,intrarea sprecetatea din deal.Gasim In fine comun nu numai malul abrupt, pe care este cladita cetatea si de unde vederea se Intinde larga, dar chiari vadul de alaturi care face cu putin0 cladirea unui pod de vase ;pân i sistemul ciudat de ctii romane, care pe columna, casi In realitate, pornesc de la poarta de nordest a eetAii de alungul malului Dunarei, este asemeni.

- De altminteri, niei &A se putea ggsi aiurea un loc mai potrivit de trecere a Dunitrii ca la Caratas. Cgci aici ggsim noi doug, lucruri minunate pentru facerea unui pod :o ingustime mai mica a fluviului si ape totusifoarteputin repezi, desi adnci 1), precum si un ostrov de sprijinpentru pod, care micso- reazg si mai tare Ingustimea fluviului. In adevAr, undele fluviului, de abea scgpate din vartejurilePoftildr dO fier, Stint sfgrgmate de o serie de insule care micsoreazit tiñaiiuteala curentului ;aceste insule alcgtuesc un fel de punte naturalgtare un mal si altul. Cand era vorba de stabilirea unui pod, zice Friihner, si de trecereau- nui fluviu mare, inginerii romani alegeau de preferintg un loe, unde se afla o insulg care le usura stabilirea unei punti" 3).Rolul acesta ti avea la Caratas, insula Inaltgi stAncoasg a Banului 3). Dovadg, de aceasta sunt urmele de castru ce se vgd In insulg la capgtul ei de apus.(Vezi figura aci alrtturatg). Zidul, 'care s'a pgs- i .4,...... mauweiatifibilduirák, trat foarte bine, are o gro- ft4 4 Cela le sime de aproape 3 m.i for- 1 "4 3 g . A 15rn

meazg un dreptunghiu cu tur- Orl - - :" 1 nuri interne la cele 4 col- 411 tii turi. P'alocuri se vgd In zid E p il ti 1A-4,--______. g'''' 4,_ ""i77.".77:;Vaa.r"...... b pgturi formate din crtrilmizi ------___:.,,...,,,,o.,.rm,rnwpr..,,,,1 mari romane care alterneazg Cu un strat gros de mortar.Intocmirea aceasta, se reggseste identieg la piciorul pqdului lui Traian depe malul romanesc :un semn lamurit cg, laggrul de pe ostrovul Banului este dintimpul luiTraian4). Ori cum ar fi Insg,insula aceasta prin Ingltimea eicea mare (15-20 ni. de esupra nivelului Dungrii) prin positia ei In mijlocul fluviului,era minunat Intoemitg ca sIlege ca o punte amftndoug, malurile, cel din Caratascu cel din Gura Vgii 5). Dar aceastg localizare a podului la Caratas mai are o Insusire bulla: ea lgmureste i celelalte elemente topogragce pe care artistul le-a InfAtisat pe columnrt In scenele XLIX si L. Ne amintiin cit pe malul dacic solul era ses Inehis ca doug ziduri de piatra, care mergeau In directia de la sudest spre nord.. est; cit zidul din fatg, se sprijinea pe o cetate rotundrt cu un cort militar Ina-

La CaratGura Vail, DunArea aro numai 750 m. lArgime, pe cand li VArciorova 670 m.i la Severin 1150.Adfmcimea apei la Caratas este de N-60 m. la VArciorova do 30-35 m. la Calafat do 15-20 in. Vezi asupra acestor cestiuni, cApitan Filip, op. cit., p. 64. Fröhner, La colonne Trajane, p. 3. 8).Contelo Marsigli, trimes sA zidoascd un pod pentru trecerea armatelor imporiale austriaco, dupA co a incorcat in zadar sit-1 stabileascA pesto ruinife podului do piatrA al lui Tra,ian, a sfilrOt prin a-1 fin), in droptul Gurii-VAii pesto insula Banului. Vezi asupra acestei cotAti Gr. G. Tocilescu, Revista p. archeologie, istorie, etc. vol. T. faso. 1, p. 170. Ciudat lucru, thranii romAni din Gogeraci, pretind el, aproape do lagArul din insull spre partea malului intors spre SArbia, se vAd. urmele piciorului unui pod.

- 68 - untru ; ea in fine §i mai departe, spre apus, era un Munte de forma piramidala" pe culmea caruia se afla o cetate daca cu o singura poarta' spre nord. Asupra zidurilor paralele de pe malul -romanesc care se vad infati§ate In scena XLIX din 122-125, nu mai putem spune nimic asta-zi. Sigur este big, ctInainte de a se taia §oseaua de alungul Dunarii de la Severin la VArciorova, mai Inainte drumul ducea prin pripoare peste dealurile Matoretului §i. rail Bah- na,dar mai ales mai Inainte de a se construi unja ferata actual, care duce de la Severin la Or§ova, rama§itele de zidarie romana prin partile de la Gura Vìuii erau foarte Intinse. Capitanul Filip, care a studiat cu multa luare aminte tinutul acesta, o spune lamurit : Gura Val este renumita prin aceia c aici exista ruini romane §i urme de fortificatii antice"1). Acela§ lucruIl arata §i autorul ar- ticolului din Revista pentru Areheologie Eu Insumi, am descoperit urme de ziduri vechi romane, iar din gura taranilor am atlat ca mai la aims de satul Gura Val era un val limit de pamint, care Inchidea Ingusta vale dintre malurile Dunariii rapele dealurilor care scoboara din spre valea Slatinicului(hinga VArciorova) cutre Pietrile Babelor, In apropiere de Schelea Cladovei. Acest val musa a fost Mat cand cu facerea liniei ferate. Daca urmele acestor ziduri care legau capatul podului de vase de pe malul romfinesc cu cetatea daca de pe culmea dealului din scena L, au dispa'rut, nu tot asf-fel putem spuné despre cetate 1nsa§i. Inca de mult colonelul Draghicescu, care vizitase de aproape tinutul din preajma Varciorovei, spusese urmatoarele : In josu/ Varciorovei,cam la 3 Km,In dreptul punctului ande Incep Portile de fier, se deschide In munte Valea Slittinicului. Partea dreapta a vaii este formata de un munte de forma piramidalii," In spicul careia se afla un platou, brazdat In mai multe sensuri de §anturi §i urme de zidarii de piatra' ;aici se vede a fi fost un castel ; iar oamenii Ii zic, cetatea Oreave 3). Cu. toate greutatile urcuplui pe muntele de forma piramidala", m'am suit totu§i §i iatO' observarle culese la lata locului : Cetatea are forma ovala, eu axa, cea lunga de 70 m. iftr cea scurta de abea de 30 m. Zidul ei de piatra se poate urmari mai pretutindeni pe sub ver- deata §i printre radacinile capacilor, unii din ei seculari, crescuti peste ruini. Felul de intocmire a mortarului este cel roman.. Cu toate ca zidul are p'alocuri 2-3 m. grosime, iotu§i spre apus §i spre rAsarit, se vtid. §anturi adanci,-30 m. latgime §i 5 m. adAncime,care izoleaza Cu totul cetatea de dealurile dimprejur. Poartrt pare a fi fost numai una sin- gurai anuma apre nord, pe unde se putea fa.ce legatura Cu cararile de munte spre Oroya §i spre Severin peste dealurile Matoretului 4). Aceasta cetate corespunde cu totul aratarilor de pe columna. Se afla la nardvest de Gura-Vaii, prin urmare de podul de vase de la Carata§ ;sta pe

Cdpit. Filip, op. cit ,p. 67, Gr. Tociloscu, Revista p. archeologie etc. p. 171: aUrme do ziddrii romano do asa In- tiiriri se gdsesc si In stamp, Dundrii, la Gura Vdii, drept In fata insulei Banului». Lt.-col. DrAghiceson, Note pentru istorieul punetelor pe Durulre, p.6. Vezi asupra acestei cetali alaturfullo noastre din scena L.

- 69 - culmea unui munte de forma piramidala" ; prin pozitie, forma si Intocmire este de origine daca ;chiar si poarta se afila pe laturea de nord. Lipseste indicarea acelui drum In zig-zag care scoboarg, pe panta de nordvest a muntelui pira- midali da la o poarta boltita pe längil care trece un räusor 1).Dar aceasta indicare a artistului o vom explica pe deplin cu prilejul comentarii scenei XCI din al II rezboi, uncle aceasta poartg, boltita o regasim din nou.Atunci vom arata pe larg ca nu este vorba aici de cat despre imaginea simbolica a coloniei romane Tsierna, actuala Orsova. Asa dar, cetatea Oreava ne reproduce elementele topografice ale construe- tiei dace de pe columna din scena L. Mai malt Inca, Cu aceasta localizare se lamurestei castrul sau cetatea ronda din scena XLIX. In adevar, colonelul DrAghicescu, urmänd mai departe descrierea sa asupra cetatii din Oreava, adaoga :Din punctul, unde se aflä castelul Oreava, muntele doming In sus si In jos valea Dunarii pe o depgrtare mai mare de 10 Km; el dominai valea Slätinicului. In apropiere si pe stanga van Slatinicului se Intinde o padinä largai comoda pentru asezarea unui lagitr.Aceastg, po- sitiune se numeste asta-zi taberilei servea ea loe de lagar cänd castelul era In floarea sa" 2). Numele acesta de taberile", sinonim cu lagar", este foarte semnificativ :el ne spune lä'murit cà odinioarà aici la poalele cetatii Oreava, a fost un lagar, care nu este altul de cat cel de pe columna Infatisat In scena XLIX, In. 125. Dar localizarea podului de vase la Caratas nu ne lgmureste numai amanuntele topografice indicate de artist In scenele III-IV i similarele se. XLVIIIL, dar In acelas timp ne dà seamg, despre celelalte imagini figurate pe columna In scenele II si III din 7-11. Nu vom spune nimica nou In ce priveste rile de piatra din'scena III, In 10 sus. Un lucru e sigur : prin forma terenului rftpos spre stänga f;si. prin copacul diu 10 sus, Intregulir de cladiri zidite pe sprinceana acestui deal, formeaza un tot unitar cu cetatea din 11 de länga pod. In aceasta privinta are multa dreptate Domaszewski, child le ja drept un semn conventional de canabae al lagarului de laugh' podul de vase.De fapt, In cercetarile Intreprinse de mine pe platoul din spre rasarit din lagarul din Caratas (g pe planul cetatii Caratas reprodus mai sus) am gasit pretutindeni prin porumburi, resturi de zidariei °Ririe romana. Alai mult Inca, In partea din spre hogasul cu pari", o valcea care desparte cetatea din Caratas de acest mic platou, se vad urmele unui zid de piatra roman cu directia perpen- dicularg peste albiafluviului.Nu este deci cu neputintaea,aici pe tapan sa se fi aflat acele clädiri de piatra Infatisate pe columna In Sc. III In 10 sus. Mai norocosi suntem rasa, cänd e vorba sa limpezim rostul acelor cladiri de piatra, Incinse de jur Imprejur cu palisada, clädiri care se vad pe columna

Vezi aceste aratnunte in Cichorius, op. cit., scena L. 125 jos. Draghiceseu, op. cit., p, 7. Aeolas Wont aproapell spune i generalul raneseu, Qlecniai Banatul, ed. II, 1894, p. 61

- 70 - in scena II din 7-10. Dupa,limbagiul conventional al columnei aceste Inseamna doua localitatiintarite si In apropiere una de alta si anume, dupa orientarea genei:ala a grupei, cladirea din 8 este mai la rasarit de cat cea din 9, care la randul ei este mai la ritisarit de cetatea de länga capul podului. A- cesta este .un prim element topografic. Mara de asta, ambele localitäti asezate chiar länga malul apei, sunt fata de cetatea din scena III, In 11, lie un nivel ca mult mai jos.Adica, malurile fluviului sunt In 8 aproape la nivelul apeii foarte putin. sInaltä In 9. Al treilea element topografic 11 dobIndim din aceia, eh' ambele aceste localitati nu pot sa fie de cät In imediatä apropiere de punctul de trecere al armatelor romane. Aceasta reese din faptul ca ele servesc de locuri de depozite pentru proviziunilei armamentele armatei de trecere ;i se stie, cetatilede aprovizionare trebuesc In totdeauna sa fie pe länga baza de operatiune, care In cazul de fata, se afla la Caratas -In Serbia. In fine, un element de o importan ta hotaratoare In determinarea geografica a localitatilor noastre, este cel urmator :atät prima (In 8) clti cea de a doua imagine (In 9) se deosibesc ca totul de cunoscuta Infatisare pe columna a cetatei din Pontes. In adevar, oraul acesta apare pe columna In douit ränduri, odata In scena XXXIII (80-81), la Inceputul expeditiei rezboinice din Moesia,i alta data In scena C (261-263) din al II rezboi. Dupa cum a aratat foarte bine Petersen, In ambele rInduri icoana cetatii este cu desiivarsire aceiasi ;micile deosebiri ce Intilnim nu provin de cät din punctul de vedere diferit din care ele sunt privite. Daca artistul ar fi avut acum In scena II, intentia sit ne Infatiseze icoana cetatii din Pontes, ar fiales, fie In locul celei din scena II, In 8, fie In locul celei din 9, imaginea cunoscutä din scenele XXXIII si C. Acest Inert]. nu 1-a facut ;prin urmare niel localitatea din 8, nici cea din 9, nu na Infatiseaza Pontes. Cu aceasta incheiere sta in armoniei datele reale ale ruinelor de pe marginea Dunarii !litre Costol (Pontes)i Caratas. Cäci a-tat la Cladova, cat si la Cladusnita se afla urme evidente de castele romane, care ne lamuresc rostul, daca nu si forma cetatilor din 8i din 9 (scena II) de pe columna. Castelul din Cladova avea un val de piatra dreptunghiular de 100 m. lungime, 54 m. latime si 1112 m. grosime. Laturea de nord Ingusta se Inalta la 0,0 va pasi de malul Danä'rii. La 3 m. Indaratul acestui val se Malta un al doilea tot asa de tare, dar ale caruia laturi, unul avea 85 im, iar celalt 45 m. Acesta Inchidea un al treileaval de 73 m. lungime si 38 m. litime.Acesta era adevaratul castra cu tumuli ronde la colturi si la mijlocul laturilor mai lungi ;la mijlocul laturilor Inguste eran turnuri patrate In mijlocul acestui din urma castra era un ¡urn principal patrat.Fireste, figura castrului nu corespunde Infra nimic cu cea infatisata pe columna In 8, dar este Intrebarea, urmele lor sunt oare din epoca de cucerire a Daciei ? Nu sunt ele mai sigur din vremile posterioare ?

Kanitz, liörnische Studien iSerbien, p 48.

71 Pentru cetatea din ClAdusnita,acelas Invatat ne spune urmatoarele :la 500 m. la apus de Cladova, In fata ocalitatii romanesti Schelea Cladovei, se vad urmele unui alt castel roman, a cgruia lature nordica de 55 m. lungime este ades udatá' de undele fluviului, pe cand laturea Ingustg de 24 m. lungime urea panta malului panla 15 m. Ingnime. Colturile castelului sunt rotunjite. Zidul care are grosime de 2 m. 2 este invelit pe din afarg si pe dinauntru cu o cgmase de zid format din cargmizi pgtrate de 40 cm.despartite Intre ele printeo paturg de mortar de 5 C. m. grosime, miezul tus .estealcgtuit din zid de piatra maruntg legata cu un mortar de o tgrie grozavg" 1). Cu aceste doug castre, care lgmuresc rostul cladirilor din scena II, se Incheiei cercetarile noastre asupra primei grupe. Ele ne spun, ca in prima campanie a primului rezboi dacic, Imparatul Traian, ca sa-si tread, dnul din corpurile sale de armata (cel de rgsgrit) peste Dunare In Dacia, pune sg se cladeasca un pod de vase In partilede la Caratas. Local era bine ales din pricina insulei Banului, care micsora cu mult departarea malurilor fluviului, aici cu desavarsire Ingust. Acest pod de vase era aparat la capatul sau de pe nalulsarbesc cu cetatea puternica din Caratas 2), la mijloc cu lagarul din insula Banului, iar pe malul romanesc, la Gura VAR, cu un triplu val de piatra de pamânt si mai cu seamg cu cetatea din capgt, care se vede In se. XLVIII pe columng si ale cgreia urme trebuese cautate la local numit Taberile" de pe malurile Slgtinicului de langa Oreava. Cu aceastg localizare se lamuresc toate amanuntele topografice indicatede artist pe columna In grupa noastrg, In special forma si positia cetgtei, dar mai ales complexul de zidiri din scenele XLVIII si XLIX si cetatea daca din scena L, care se afla pe varful muntelui Oreava de langa Varciorova. La ras.árit de Caratas, peste valceaua adanca a unui rausor care da in Dungre, se aflau canabele (g) lagarului de MO' pod ; iar mai departe castrele din Cladova (i)si din Cladusnita (h),care corespund cu cladirile 8 si 9 din scena II.In fine spre rgsarit de Cladova, artistul ca BA desavarseasca peisagiul nu mai Infatiseazg de cat cunoscutele burgurii praesidia, adicg turnuri de paza, care dominand spatiurile, aveau menirea sg privigheze miscgrile barbarilor de la granna. Un ultim cuvAnt :cu ce nume s'ar putea identifica puternica cetate din Caratas ? Respunsul nostru se rezumg' In cate-va cuvinte. Inscriptiile romane nu ne spun nimic asupra acestui punct. Cea gasita, parte In biserica satuluiCIA- dusnita si parte In insula Banului, este absolut farg, Insemnatate 8). Alaturarile cu columna Insg ne. dau un indiciu, care nu trebueste despretuit. Pecolumng cetatea din capgtul podului este veche; prin constructiile interioare de piatra ni se spune cä avem a face aiei nu cu un lagar legionar, ci cu un adevarat ora§ Introit. Al doilea element este, importanta vadita a cetatii Ng de toate cele-

1),Kanitz, opcit., p. 49. Vezi pl XI, fig. 1. C. I. L. III, Suppl. n. 1.412514,

- 72 - lalte castre §i intariri care se randuesc de alungul Durairii pe malul roman de la Pontes §.1 pãnfu fata Tsiernei. Acela§ rezultat dobandim studiind ruinele actuale dintre Costol (vechiul Pontes)toiTekja (vechia Transtsierna) :nicaeri, afara doar de Drobetae de pe malul stang al fluviului, nu gasim atfttea rema§ite puternice precum se vad la Carata§.In acela§ timp lagarul din Carata§, a§ezat precum este pe sprinceana malului Inalt al Dunarii, este punctul strategic cel mai Insemnat dintre Pontes §i Transtsierna..Kanitz 1), amintinduli de o notita a lui Procop 2), care ne vorbe§te despre Zanes ca fiind un orato Insemnat Intre Pontes §i Transtsierna, a§aza aceasta Intarire la Cladova de astazi. Insruinile acelui castru din Cla- dova, cu triplul sh'u zid de Imprejmuire, precum vtizut mai sus descris de Kanitz, respunde foarte putin ideii de ora, ce o capatilm din notita lui Pro- cop. Acest lucru reese mai bine din resturile de Intarire de la Carata§ cu cetatea de pe culmea dealului, cu Intinsele ruini din dreapta §i din stanga, despre care am vorbit In paginile anterioare. Poate chiar tocmai importantei mari a oraplui Zanes, care exista cu mult mai nainte de rezboaele dacice, se da- torete faptul ca el a fost ales de catre Imparatul Traian, drept baza de operatie §i cap de punte pentru armatele care aveau sopereze pe teatral de rasarit al rezboiului. Cand mai tarziu podul de piatra al lui Apollodor, cladit In fata Severinului, a atras la sine toatit mi§carea, comerciala a Daciei §i Moe- siei, atunci a urmat de la siiie ca Zanes spiarda din Insemnatatea sa §i intre In umbra, fie ca a fost mentinut sau nu mai departe podul de lemn, care servise, In primal rezboi dacic, ca mijloc de legatura I/Are malul sArbesc i cel romftnesc.

Kanitz, op. at, p. 45. Pocking, I. o. p 502 :eBurgum Zonum in Notitia Imp.) fortasso Zancs oppidum, quod supra Trajani Pontetu fufsso Procopius refert».

(1APITOLUL IV

PRIMA CAMPANIE MILITARA

ilVIPXRATULLTI

RESUMAT. Acoasta grupa cuprindo troj. momento Insemnate : a) momontul progatitor Inaintarea Romanilor spre Tapae ; b) Lupta do la Tapae ;tie) urmarile luptoi do la Tapae. Scena XIXII-localizata la Grebonati, langá, rful Cara§u. Seena XIIIXIV ne Infati§azif Ar- cidava. Scena XVXVII este imaginea statiunei Centum Putea. Scena XVIIIXIX ne re- prezintá Berzovia, localizata la Bona romana. Scena XX este Aizis al itinerariilor romano, stabilita la De1ine0i.Scena XXI ne reproduce castrul roman din Caput Bubali, localizat pe dealul Cozlarului. Scena XXII este imaginea ora§ului Tibiscum alecliruia ruini sunt la nord de Batid. Jupa. Scena XXII]. esto vales Bistrei. Lupta de la Tapao, Infati§atá,n scena XXIV trebueqte localizatá la Zavoi filtre Bistra Márului §i Bistra. &lona XXV ne fnilt4azit Intariturile dace de la Poarta do fier transilvanti, de Muga Bucova-Marmoro. Scona XXVI-- XXVII ne reprezinta tinutul din preajmea Mehadiei. Scena XXVII cuprinde imaginea solioi Burilori aliatilor lor, despre care vorbe§te Dio'n Cassiu.Scena XXVIII estosolfa daca. Scena XXIXXXX trebue localizata In cámpia Severinului §i a tinutului Imprejmuitor. ePrintosa daca» este sora lui Decebal.

Aceasta noua grupa care cuprinde scenele VXXX, deosebite unele de altele incisiv prin varietatea lagarelor, prin directia opusa a personagiilor §i mai ales prin figura Imparatului, care se repeta din scena in scena, are de obiect ne Infati§eze mi§carile trupelor romane pe pamtuitul dumanului, din clipa carie' ele trec Dunareaipana, cand, inainte de a ierna In castrele lor, pustiesc tinutul din preajma Severinului (scena XXX). Aceasta grupa relativ foarte lunga, cuprinde trei momente Insemnate : 1) Mar§ul prin tara inamici prima atiUgere ca du§manul (scena VXXIII); 2) lupta 1nsa§i (se. XXIV) ;3) urmarile luptei de la Tapae XXV XXX). Aceste trei moraeRte forraeaza a§a dar trei subgrupe de o lungime neegala,

- 74 -

Maqul prin tara inamica.

Aceasta subgrupa cuprindeOea un fel de prolog, sau mai potrivit, un fel de moment pregatitor pentru Inaintare, care este alcatuit din scenele VXI ; acest prolog ne Infatirza treiactiuni :trecerea peste Dallare (scena V), un consiliu de rezboi (scena VI)0o lustratio exercitus (scena VIII) cu /mplinirea ei, alocutia Imparatului catre trape (scena X). Intre aceste.momente principale artistul a Introdus actiuni secundare, epizoade, care nu sunt de cat sau o urmare a actiunilor principale sau o Implinire a lor. Prima Intrebare, care ni se pune, este :unde se petrecactiunile reprezentate In scenele acestei subgrupe ? Ca elemente topografice nu avem de cat un singar lagar In scena VIII, care ne Infatipza o lustrado exercitus kli douà tribune, una, In scena consiliului de rezboi (scena VI) §i. cealalta In scena alocutiei catre trape (se. X). Tribu- nele Insa nu contin nici o indicare topografica ;0aceasta cu drept cuvant, pentru ca ele fiind arzate In interiorul lagarului, la stânga forului§i. lanza pretoriu 1), nu puteau O, aiba altasituatie geografica de cat aceia a lagarului ; prin urmare precizarea geografica a acestuia Inseamna precizarea topografica a Intregei grupe. Pe de alta parte. O, nu uitam, ca pentru orientarea noastra fragmentul Os- trat din Inemoriile Imparatului, ne da un indiciu pretios :el ne spune ca Tra- ian in primal rezboi dacic, cas'A patrunda In campia Hategului, a ales calea dealungul Carwilui pe la Bersovia fli Aizis. 2) 0 armata tusacare ar fi venit din Moesia superioara nu putea piltrunde In valea Caraplui de cat pe la Ram (vechia Lederata)§i Palanca, unde era obi§nuitul punct de trecere peste Dallare. Ca§i la Gura Vali este aici, In largul fluviului, un ostrov care putand servi drept cap de pod, ukaira foarte multstabilirea unei legaturi filtre un mal ki'l celalt.i Romanii s'au folosit de aceasta. In adevar, pe ambele maluri se vad kii astazi urmele zidurilor de piatra, care odinioara au alcatuit capetele podului. AtIt pe malul sarbesc,catflii pe cel ungar, serie Kematintiller,au fost capete de pod zidite de piatra ;cel de pe malul sarbesc avand chiar marimi impunatoare" 3). Ramaoitele celui de pe malul unguresc fusa nu apar din nisip de cat atunci cánd apele Dunarii sunt mai scazute", afirma archeologul L. Böhm, care le a vazutvistudiat In anul 1887 4).

Hygin, De munit. eastror., p. 54. Vozi R. Cagnat, L'armée romaine d'Afrique, p. 514 Priscianus, Peter, Histor. rom. fragm. p. 320: Traianus in I Dacicorumt Indo Ber- zobim, deindo Aizi processimus. Kematmiiller, Die Iiiimerstrassen im Banat,in Deutsche Rundschau fiir Geogra- phie, XIV, 1892, p, 216. Kematmi,iller, ibid., p. 217,

- 75 - Trecerea a§a dar s'a facut din Moesia In Dacia pe o punte de vase avezata peste insula Sapaja de la Ram la Palanca, aproape la mijloc intre Im- bucä'tura Caraplui la apus §i. a Nerei la rasarit (vezi figura aci alaturata). Ceva mai departe de malul nordic al Dunrtrii oi la apus de BaziN;, se afla un lagar roman, din care ,nu au mai remas de cat putine urme. pe langa canalul Nerei"1).Aici, credem noi, ca trebue§te pus castrul roman, unde au avut loe atat consiliul de rezboi, cati lustratio exercitusi alocutia catre trupe. Aici, In preajma vechei Palanca, s'a desfaprat Intreagaetiune Infatipta de scenele VXI 2). Motive In sprjinul acestei Oren nu lipsesc. Mai Intai, dup. chiar felul de Infati§are pe columna, tribunalul uncle se tine consiliul de rezboi (scena VI)nu poate fi departe de fluviu ; acest lucru 11 arata mersul pe jos al Imparatului, cad atunci cande vorba de departari mai mari de strabatut,artistulInfati§azit pe Traian mergand calare 3). Apoi, era de la sine Inteles ca Imparatul nu se putea departaprea mult de Dunare cu armatele sale, Snit ce nu desbatuse toate cazurilej .Inainte de a fi luat toate surile cerute de primejdia care-1 ameninta din parten du§manului. Dar ceiace este §.1 mai hotarator e faptul,cit In scena XI, adicrt Indata dupa parasirea lagarului, unde are loe alocutia tre trupe, Impitratul se afla la Grebenati, pe malul drept al raului Cara§u, la cati-va km. mai spre nordvest de Palanca. Data, de pilda, Traian ar fi fost tn scenele VI-X In pá'rtile de la Biserica Alba, singura localitate unde s'ar mai putea admite un prim popas pentru trupele romane venite din Le- derata (Ram), atunci pentru ce ar fi facut el In scena XI-XII un pas Indarat, ca sit ocupe Grebenati, cAnd era mai firescdin Biserica Alba sa porneasca Inainte mai spre nord ? Cad nu Incape Indoialä, In scenele XI- XII artistul ne Infati§aza ni§te castre romane, ale carora urme se aflai astazi In partile de la Grebenati. Ca ambele aceste scene merg Impreunii, aceasta au dovedit-o Petersen oi Doma- szewski 4). De fapt, cei doi auxilian i romaniputoide paza In fata In 31, puntea

1).L. Böhm apud Kematmiiller, Ibid., p216. 2) Asupra ruinilor din proajma vechei Palanca, vozi L. Balm, in Ara. ep. Mittheilung. aus Oesterr. voL II, S. Abdr. p. i. cf. F. Milleker, Gesa. Werschetz ; vol. I, p. 23. Cat priveste figurilo, vezi Cichorius, op. cit. scenele VXI i plansele alAturato la text. Asa de pildA in al II rezboi in scene LX.XXIX,i in scene CICIL Aici e vorba de spatiul percurs intro Drobotaoi Bumbesti. N. Petersen, op. cit.,scenaXIsiA. v, Domaszewski, in art, din rhitologui, 1906, p. 327,

de scanduri din dreapta lori legionarii din spatele puntii 1)(In 31 32) formeazg, leggtura, pe and figura Impäratului din 33 dä, scenii adevgrata ei unitate. Asa dar scena se intinde din 29 Ora In 34. Elementele topografice sunt : In fund se vgd douiälagäre romane pätratei paralele ;cel din stänga este mai mic si neisprtivit !neg. Cel din dreapta are poartä pe laturea din fatil si pe cea din stanga, pe and la celalt nu este Infiltisatä de cat la laturea din fa* Intro ambele lagäre pare sg, fi fost o tá'eturg, adandi, un sant sau poate o apg, mid, dar cu maluri Inalte 2). In fata ambelor lagare se AN, un zid la care lucreazg Incit legionarii romani. Zidul acesta, care se Intinde de la stänga spre dreapta din 29 pang, In 34, este Intrerupt In douá locuri, In spatiul din 31-32 )0 In dreptul legionarului din fatä, care poartä pe umärul stang un paner. Intre 33-34 zidul se Incovoae In asa fel In cat- cu capä'tul Eau se sprijinä de coltul dindin dreapta al lagärului mai mare. 0 poartä In acest zid In spatiul dintre 29 si 30,nu se vede din ea de cat usorii läturalnici i pragul de sus,o punte de lemn, care merge paralel cu zidul din 31-32, o a doua punte,Infätisatg, piezis In spatele celei dintäi si care probabil leagg, castrele pätrate, In fine cei doi auxilian i romani, care pitzesc In fata In dreptul primei punti, Implinesc e- lementele mai caractetistice ale scenei. La rändul &Au, zidul Insusi se aflá', si el apärat In fata cu un sant adäne. Unde se poate localiza aceastg sceng Cichorius o aseazg, in apropiere de Udvarszallas pe malul drept al raului Carasu, unde zice dänsul, se reggsesc impreunate toate elementele caracteristice topografice ale scenei noastre". Petersen, dupa' ce In treaditconstatil u- nele nepotriviri ale localizäriiacesteia, admite &A este vorbaaici de o Intl- rire romanä pe apa Carasului si anume, statiunea Apus flumen. Contra acestei veden i se opune faptul, cit In scena de pe columná nu se vede nidieri imaginea unui rail, In ori-ce caz a Carasului.Raul acesta apare In scena XIII,i are o lärgime mai mare, care corespunde cu adeväratele raporturi reale dintre el si Cernovätul care este Infätisat In scena XIV.Afarg, de asta, dacg, admitem pärerea lui Cichorius cit linia din fa-0,adicg, cea de jos, ne infAtisazit frontul de nord al castrului, laturea care priveste spre dusman, atunci unja din fund, de sus, ar trebui sg, fie sudul, precum la stänga ar fi räsäritul si la dreapta apusul. Este intrebarea, cum se impacä aceastá orientare cu observarea lui Cichorius,di, In punctul 31 se vede un ran care vine din fund spre in fatä, adicg,din sud spre nord", cand se stie ca raul Carasu curge de la nord spre sud? Localizarea aceasta Insä nu lämureste nici unele amiinunte Infältisate de artist. Asa, de pildg, cum se sprijineste zidul din fata castrelor la capetele sale ? Se pierde In largul unei campii, precum se vede In stänga, &lid, se deschide tocmai despre partea vra'jmasului.Dar atunci care

Vezi pl. XII, fig. 2. Totust nicAeri, atilt pe plana din editia lui Cichorius, cat si in reproducerea cea mare a columnet de cAtro Friihner, nu vedem indica0a lAnturitA a apci, dupA cum obisnueste artistul sá facit in asomenea cazuri.

NII/1;". G3cnova....6 °it v VP/pp t 11' Bogqalim .q1 \ \°42 0 'SOO'C'S00' goall 17e.iiitiri- eomWe 0/,ce FIG. I. TINUTUL o . . DIN BOW ROMANA. .. 3 V . . r ; " . r ['re . - - - r ,15 1 1,4,1 ;Al ' pt 'II a. -, --'--:----, 1 - 1. rit:rr I 'r-- '----, f -%-7-1;-,---,- , ""' s' ill"' .. , 61..o.,,,,,,N;cs: .,,,,,,,,>4', ;,",,,,:r.,;.--..!,,,,,j)...- -_... 1! '.. .14, .' FIG. 2. ACELAS TINUT PE COLUMNA. . --' c ill' 61.r r e a... Val,.':\ I -.-.------wfoiy ----.------= 7'14,01,011\\114 : //ll hilipiji.011.1 1, 11/11/11 ifirl 111'11 J4 ,11, 1\'%, \\\ FIG. I. VEDEREA CETATILOR DIN GREBENATI (DUPÀ TEGLAS). i():I T...... XVII. XVIII. XIX. XI. XII. .1.4. . , t '.. r 7 A ' . ..3 ,r.,.., i ',- h- l' 7 ' - i. - ' l' - . . 1 i I -Er-j J.-.., " . ,i, a !I '71 1 i 1,t0 \ ..1", ' - J. il.j 1i r: .-7 N - T i. v I -, F.1 \ 1 . a _,, 1 - ,. . 1 .,... L .. 1M, , \ 41. 42. 43. 44. 29. :i 30. FIG. 2. ACELEAF CETATI PE COLUMNA.-,,...., 31. j r, 32. 33. XXIV. . XXIV. ,.,,r,. _, ---.1---:,_:, - -.';?. ' 11.r- . ' - ' ,, ' - , 11,1 ' - :r --.''" - 0, r ; ' f`..ffl rF 1. 5 )1'1 1 ; .4 , . 1. G r-, , T ' 4 ^ W'' - 31*4-kn It --'-f '.. ,. 1 , ''L; ,41 -..,...... ), ', a, . .,., teif i4' 1 'i " i , ,.. ,t. .:01.01:444d2;,;:or .1:1_P-i 1 I' 4 li : / 6 , *e , . ' - t e r.-.. _ ,44', K - i 3 li \ , , . . . . 1 55 , 56. / FIG. 3. LUPTA DE LA TAPAE PE COLUMNA.57.1 ... 3 53. Atr ifrAl''''', V 59. 60. 6h ,r .____ 62. o --"TrPi$ 'se91 Cireqa 5741544 y;7/e, 1 - Zavot 4'1°1'4.1 . - 1 . . s. ry.1 FIG.- 2. 0 LATURE A CA$TRULU1 ROMAN DIN ZAVO1 (TAPAE). , 01,41,1pnr.4nt 1.1.14,F*11 FIG. I. CAmPiA ZAVOIULUI. cA r

- 77 - mai este rostul de aparare al acestei noi Intariri ? Asa dar o suma' de imposi-

Localiza,rea noastra este alta. Noi socotim ca lagarele din scenele. XIXII trebuesc asezate la Grebenati. De fapt, in toatetimpurile, drumul de patrundere Inteun tinut a fost In totdeauna de alungul fiuviilor ;In specie, calea cea mare comercialai militara, care lega Sarmizegetusa cu Dunarea, a fost, dupa cum se vede In tabla Peutingeriana, de alungul raului Carasu ;iar numirile dace de Arcidava, Bersovia, Tibiscum, Acmonia etc. ne spun, ea aceastit cale exista Inca mai Inainte de cucerirea Daciel de catre Romani. Ca o Incheiere a acestui fapt, ar urma de la sine, cai drumul de la Lederata la Apus flumen, prima statie de la Minare spre nord, sí fi fost croit de alungul Carasului, iar nu, precum 11 arata Cichorius si harta din Corpus 2), direct spre nord, prin campia din preajma Bisericei Albe. Acelas lucru ne spuni ramasitele de cetati vechi care se mai aftatu lungul vii Carasului. Asa, de pildh', privind plana publicata de Milleker, cel mai bun cunoscator al anticitatilor din Banat, In cartea sa asupra ,Anticitatilor din Ungaria de sud" 3), suntem izbiti de faptul, ca de la gura Carasuluii pana' la izvoarele raului Cernovatul, afluentul säu, Sunt o serie de cettiti, unele de pirimant,altele de piatra,romane, dace, sau chiar preistoricei medievale. La 16 km. departe de gura Carasului pd dreapta raului se vede cetatea din Grebenati, care, dupa forma si Intocmire, este Insasi cetatea reprezentata' pe columna In scena XIXII. Cetatea din Grebenati, dupti propriile noastre cercetarii dupa planul ridicat de archeologul maghiar, G. Teglas 4), are urmatoarea Infisare La nord de satul Grebenati (Grebenez), un km. la apus de raul Carasu, alaturi cu drumul care duce spre Oresat, se vede pe o palita de deal Inalt de aproape 50 m. o grupa de 5 cetati foarte strans Impreunate laolalta. Un sant, adanc de aproape 30 /11.i hit de 12-15 m. spre fund, Cu peretii ceva cam Inclinati, tae solul de la nord spre sud 5)i poarta numele de Yute cetati". Spre apusirasa'rit de sant se afla cate un lagAr dreptunghiular roman : unul (a) la stánga cu axa cea lunga (nord spre sud) de 110 m., iar cea scurta 80 In., celalt (b) la dreapta de /4114 este mai mare (130 in. ritsárit-apus si 120 nord-sud).La mijlocul laturilor de ra'stiriti apus se vad urmele portilor pp ,care sunt In aceiasilinie ca poarta p a lagarului mai mic din apus. Largimea lor e de 5 m. In fata acestor doua, lagáre spre sud se afta alte trei cetati : una, In dreptul lagarului mici celelalte doua, In l'ata celui.,mare din rasara.Forma lor este ovalai variaza In Inaltimei marime ; anume, cea Mai malta este cetatea din apus, (c), a doua cea din rasarit (e), iar cea de a treia din mijloc (d)

I).Vezi harta do la finelo vol. U, Reliefs Trajansseiule. 2) C. L L vol III suppl pl. V, 136dog Millelcer, De'linagyarország Régiqégleklei, Tompsvar, 1898. vol. II G. Téglas. A Grebenczi Varcsoport, in Archacologiai Ertesilli,1904, Decembro, p. 397. Vezi pl. XII, fig. 1.

- 78 - este cea mal seundl. Toate Bunt apArate cu un sant abrupt In spre sue'. La cetatea din rAsrtrit InsA sunt patru santuri cu patru valuri care se Incheie In coital de sudest al castrulul mare.LegAtura .intre lagArei cetAtile ovale se face prin portile care se aflA, una la mijlocul laturii sudice a lagArului mare (s') 0 alta pe laturea cetAtii mai Miei din mijloc (r). Intre lagrtrul din apusi cetatea ovalA din fatrt se aflA de asemeni o poartA. Téglas Gabor, aruncand o privire generalA asupra acestei grape de ce- trio, crede ct lagArele sunt romane, pe cand cetAtile ovale le presupune de ori- glue barbara, In specialiazigA. Recunoaste InsA cA au fost plAnuitei zidite In vederea imui scop comun, de a apAra teritoriul din apusi sud pan la Du- nAre contra unui atac vrAjmAsesc care ar fi venit din spre nordi rAsArita. Noi InsA le credem zidite a olaltA de cittre Romani.i Intemeiem pAre- rea noastrA, pe asemAnArile ce le gAsim intre ele 0 lagArele InfAtisate pe co- lumnA. In grupa cetAtilor din Grebenati, ea 0 pe columnA, gAsim douA lagAre dreptunghiulare, paralele cj desprulite printr'un sant aditnc comun. Unul din lagAre (cel din rAsArit) este mai mare de cat celalt (din apus). Asemenea sunt randuitei portile : cate una pe laturea din fatA 0 pe cea din rAsAriti apus. Asemenea este si legAtura dintre ambele lagAre, precumi dintre acestea cu cetAtile din fatit. Pe columnA aceasth' legAturA o aratA artistul prin cele douil punti, randuite una indArAtul alteia Intre 31 si 32. In realitate, legAtura atilt Intre lagAre, cat si filtre cetAtile ovale nu s'ar putea face de cat prin niste poduri aruncate peste !pinta' cel adftne care desparte cetAtile una In dreptul portilor laterale ale lagArelor ci cealaltA ceva mai la sud futre cetAtile ova'e c Cela ce le deosibeste insA In chip izbitor este : in realitate la Grebenati avem In fata lAgArilor dreptunghiulare oserie de trei cetAti ovale (c-d-e), pe cand artistul columnei ne InfAtisazA In local lor un simplu zid care spre dreapta, acolo unde se vede ImpAratul c1 tovarAsii sAi, se Incovoae. Dar davA incercAm sA e dam seama de greutAtile ca care artistul avea sA lupte pentraca sA InfAtiseze grupa cetAtilor sale, atunci se lAmureste indatit 0 se Indritueste deo- sibirea care ne-a izbit mat sus.In adevAr, cum se putea cara reprezenta In acelas timp çi cele douii lagAre, paralel asezate, ci cele trei cetAti ovale din fata lor ? DacA ar fi InfAtisat lagArele In planul din fund, iar cetAtile Mlle In fatA, mai intai n'ar fi avut spatial necesar,-1Apgimea spiralei de piatrA fiind mArginitA,--0 apoi grupa cetAtilor ovale din fatA ar fi astupat vederea lagAre- lor ci imaginea cetAtilor ar fi fost nelAmuritA. Pentru ca BA InlAture aceastA In- vAlmilsalA si In acelas timp, pentru ca sa nu se lipseascA de liste elemente topografice asa de pretioase pentru orientarea privitorului, precum erau aceste ce- tAti ovale, artistul s'a multumit pe deoparte sA InfAtiseze cele douA lagAre In piezici numai Cu cate douti latmi, lar pe de alta sA indicecetAtileovale numai prin profilul laturilorlor de sud.De aci 0 forma zidului pe co- lumnA care este Intrerupt In trei locuri, in 30, In 31 si in 33, nitre cei 2 legionari din fatA cu paneref pentru ca sA aminteaseA cele trei cetAti ovale ; de aci si profilul neregulat al zidului, cand mai sus (futre 29 0 31), and mai scA-

79 zut (lute 32 (fii 33), child cu Inaltimea !titre amandourt (la zidul dintre 33 si 34). Acest profil corespunde cu Inaltimea cetatilor ovale din realitate :cetatea din stanga (apus) este cea mai Inalta, cea din mijloc (1) cea mai scunda, pe child cea din dreapta (rasarit) are o Inaltime mijlocie Intre ele amandouit ;de aci In fine, linia tneovoiatrt a zidului din 33-34, ca sa' aminteasca forma si pro- filtil celor 5 valuri In forma' de arcuri din dreapta cetatii ovale din rasarit. Cum vedem dar si aparentele neasemanitri sunt pentru noi un element de sigurantac scena XIXII de pe columna trebueste localizata la Grebenati, undo cetrttile descrise mai sus ne reproduc elementele topografice puse de artist cu o precizie cum rar se poate gasi aiurea mai deplina.Aceasta Incheiere ne arata In acelas timp crtlagarele Infatisate pe columna au fata lor Intoarsa, spre sud, iar nu, precum s'asustinut, spre nord; cä deci la stanga, unde este lagitrul cel mic, se atlii apusul, pe cand la dreapta ra'siíritul. Cu alte cuvinte, In aceasta see* orientarea din prima grupa,nordul jos si la stanga rasaritul,a fost parasita, pentru cea cu nordul sus si la drepta rasaritul, pro babil fiindca numai ca aceasta' orientare putea artistul sprezinte toate elementele topografice absolut necesare la identificarea scenei. Singura intrebare, care ni s'ar mai pune In cale, ar fi sa vedem, dacafU grupa noastra de cetati nu trebue svedem Insttsi imaginea statiunii cunoscuta sub numele de Apus fiumen. Lucrul e cu putinta, e chiar probabil ; sigur Insit In ptarea actuala cunostintilor noastre nu putem spune nimic, de aceia nici nu ne pronuntam de o camdata. A doua scena din grupa noastra ne Infatisazrt doua cetati care ocupit spatiul dill 34 pana In 37;din ele Cichorius formase doua scene aparte XIII si XIV, pe care !Ina cu drept cuvant Petersen si Domaszewski le au Impreunat Inteuna singural). Un ses spre stanga (In 34), un deal prapastios spre dreapta (In 36-37) §i la migoc un rau. In ses este un lagar roman cu poartrt In fatit (In 35) si pe laturea din stanga (In 34) si cortan i Inauntru ; o a treia poartrt se afia pe laturea din fund, nu se vede Insa. Pe varful ,dealului este o cetate, din care artistul a Infatisat numai douil laturi, fie-care. avand o poarta cu turnuri, cu ceardac de lemn de asupra ; tumuli cu ceardac de lemn sunt si la colturi. Intrarea In cetatea de pe deal este pe stanga, uncle Etta Traian i tovarasii ; un drum cu parapet duce pe Inaltimi. O carare In zigzag coboara de pe Inal- timi pe ,dreapta spre raul din care un legionar roman scoate aprt cu galeata. Loca/izarea acestor douti cladiri a fost facuta de mult : Cichorius a vazut aici icoana Arcidaveii comentatorii urmatori i-au dat dreptate. Totusi Tapor- tul adevarat Intre aceste doua .cetati nu ni se pare In deajuns de bine limpe- zit., Acest lucru 11 vom face In randurile urmatoare. Cat priveste castrul roman din stanga (din 34-36) luqrul este foarte usor. In adevar, la sudest de comuna Varadia, zice archeologul Milleker, la 400 de pasi departe de puntea peste raid Carasu si la 70 de pasi mai la sud de drumul care duce spre Petrovati, se aflun lagar roman, care descoperit de Torma

1).Vezi pl. 1V, fig. 2.

80 In anul 1881, este cunoscutul castrum Arcidavum. Forma lagarului este drept- cu laturea cea lunga de la aPus la rasa'rit de 184 pasi, iar cea scurta de la sud la nord de 164 pasi" 1). Zidul, Invelit pe din afara ca pietre regulat titiate, are o grosime de 1.50 m. Colturile castrului sunt rondesi cu turnuri poligonale interne.Fiecare poarta a celor 4 laturi este aparata, de cate douil, turnuri patrate interioare ;la porta praetoria spre nord pastrati blocul de piatra' pe care se intorcea tapia portii. In castru, vis-a-vis de poarta de sud, se vid urmele unei cladiri de 30 pasi In lungimei numai de 15 In latime, impaqita in 4 camere si care probabil sunt resturile pretoriului" 2). Asezat ceva mai jos de impreunarea Cernovatului cu Carasul, lagarul a- cesta Implineste intre altelei conditia urnatoare ;larnureste nu numai rostul puntii de lemn din 36, dari mersul celor trei auxilian romaui, care pornesc spre dreapta. In adevar, drumul care vine din spre sud, porneste mai departe de alungul Cernovatului spre Surducul mare (Nagy Szurduk). Prin urmare, armata romana; stationata In lagarul din cfunpia Varadiei la rasiirit, ca sit poata Inainta spre nord, era nevoita sit treaca, pe dreapta Carasului ;ceiace i face artistul In 36. Cealalta cetate din dreapta, zidita pe inaltimea dealului prapastios, nu e mai putin reala. Dupa descrierea data In primul volum, serie Cichorius 4), aici la Varadia, dealul se limita In dreapta Carasu, nelasand pe Muga apit de cat spatiulabea necesar pentru drum. Partea druinului care da spre apii e prapilstioasa, pe cand spre stanga, spre sat, urcusul este Mal putin greu. Pe aceasta inaltime de o importanta strategica foarte mare, care domina si Inaide nu numai valea Intreaga a Carasului, dar si valea Cernovatuluii drumul care se Imbucit aici, zidit In anticitate, precum o dovedesc ramilsitele, o cetate romana,. Iar aceasta petate na'poate fi alta de cat statiunea romana Arcidava". Incheierea !usa este gresita, &Ad am vazut mai sus, ca Arcidava romana, trebueste localizata In campie, acolo unde se aflai astazi urmele lagarului roman. Ce rost are tusa cetatea de pe culmea dealului prapastios ?Columna, dupti cum se poate usor vedea, ne dit doult amanunte foarte interesante: 1) cetatea, desi pare zidita din piatrl, fusa, dupa Intocmirea portilor cu acele turnuri cu ceardac de lenin de asupra,turnuri repetatei la colturile laturilor, este asa de rasaritit In felul ei, In cat nici °data nu poate fisocotita, drept o cetat4 romana; 2) cetatea pare izolatil pe o calme de deal si Intru cat-va ra'sita.Legionarul roman care Isi umple galeata cu apil din rau nu este pus de cat pentru sensibilizarea ideii : cetatea nu are nici tantana, nici izvoare. Am vazut In capitolul. I ce rost are acel amanunt al turnurilor cu ceardac de lemn deasupra.El ne pune In evidenta faptul ea zidirea este de origine daca. Asa dar, aici pe Inaltime trebue sa fi fost cetatea daca Arcidava, precum lagarul din vale era statiunea romana Arcidava.

F. Millekor, Werschetz, vol. 1, p. 17. F. Milleker, op. cit., vol. I, p. 18. :I).Vozi pl. IV, fig.1. 4) C. Ciohorius, Die .Reliefs d. Trajangsdule, II, p. 75

- 81 - O dovada despre aceasta sunt cercetarile lui Milleker asupra resturflor descoperite pe varful muntelui Kilia, precum se numeste dealul de deasupra satului Varadia. Iata descrierea acestor ramilsite, descriere exacta din punct In puuct, dui% cum am avut prilejul s'o constattim noi insine la fata locului. »Un sant, care si astazi are pe alocuri o adancime de 1.20 m., tae culmea dealului Kiliei de la nord la sud si-i izoleaza varful din spre partea de rasarit, precum o vale adanca o, despartede restul dealurilor din spre nord.In spre rasarit, se pare ea a fost salasul omenesc, pe cand spre apus, In apropiere de biserica de pe deal, era cimitirul. Aici s'au descoperit vetre de foci harburi de lut de o technica primitiva. Deducand din fragmentele descoperite, vasele aveau forme si marimi foarte variate ; unele dintr'Insele au o capacitate de 30 litruri. Ca obiecte de bronz s'au descoperit pumnale si o secure (Palstab) cu ttiuI semi- circular si gatul Impodobit cu siruri paralele de puncte. Tot Biel s'a aflat si o imitatie barbara de tetradrachm (Filip II macedonic) de argint" 1). Din aceasta notita reese ca salasul omenesc de pe dealul Kiliei este din epoca de bronz", In ori ce caz mai vechi de cat venirea Romanilor In partile lccului. Acest salas a fost ocupat de Daci, pe care l'au transformat lute° cetate de piatra, ;urmele acesteicetriti de piatra ni le arata bucatile de caramizi In technica, dar nu si In milrimea carmizilor romane, care se mai gasesc printre ruinii mai cu seama mortarul alcatuit In felul ariltat In capitolul ce- tape dace". Aceasta cetate daca respunde la toate conditiilei elementele cara,cteristice ale cetatii de pe columna din 36-37 scena XIV; si anume, ea ne laanureste positia pe Inaltime a cetatii, positie care nu este cea obisnuit romana; ne lamureste oare-cum starea de parasirei izolare pe columna a cetatii, care probabil In fata Inaintarii armatelor Amalie de la sud spre nord, a fost parasita de garaizoana ei daca la voia Intamplarii ; lamureste In fine §i cararile din stanga (uncle sta Imparatul) si din dreapta, care duce de pe Inaltime In vale langa apa, precum Ii d seama de raul din fa., pe care sta puntea de lemn cu cei trei auxilian i de deasupra, rau, care nu este altul de cat Carasul. Ges- tul pe care Imparatul II face, aratand cu mana spre dreapta, este indicarea caii spre nord, care de alungul Cernovatului, duce la Centum Putea, infatisat scena urmatoare. Asa dar, In seena noastra artistul a Infatisat,vazute din nordest, cam de prin partile Cacovei,In stanga, lagarul roman din sesul care se desfasura rasa'rit de Carasu, iar pe dreapta si pe Inaltime cétatea daca Arcidava.Intre ele ar fi raul Carasu, care venind din spre nordest trece pe langa pauta rapoasa a dealului Kiliei si se Indreapta spre Mercina, dupa ce mai la nord putin a primit apele Cernovatului. Cea de a treia seena a grupei o alcatueste portiunea de pe columna ea- prinsa futre 37 0 41, din care fusa Cichorius formase trei scene aparte (XV XVI si XVIIn stanga terenul este deluros 2), pare a fi peretele drept al u-

11.B6 dog Millekor, Délmagyarorszag Régiségleletei, Temesvar 1897, Pars I, p. 119. cf. B. Milleker, Varadia Dirtinete, Temesvar,1889. 2).Asupra figurilor scenef, vezi Cichorius, op. cit.,I1, pl. XIIIXIV. 6

- 82 - nei vi care se prelungeste din stanga spre dreapta ; un rAusor, peste care in 37 se aflá" o punte, Insoteste dealul o vreme. Spre dreapta, acolo unde terenul este ses (din 39-41), se và'd douà lagare, unul terminat (In dreapta), celalt in constructie (in stAnga), lar Intre ele o apa, care pornind din 40, formeaza un arci apoi se perde In 41, probabil IndreptAndu-se In spre fund, printre cele douil, lagáre. Castrul din stfinga are vAdit forma regulata dreptunghiularh', cu porti, pe fiecare lature ; un val cu palisadä, Inchide lagarul din spre rAul din fath', iar peste apa se afta o punte In 41. Doua cliii cu fan Intre valul ca pa- lisadai lagA'r intregesc imaginea. Localizarea lui Cichorius, care vede In scena XV croirea unui drum, In scena XVI statiunea Centum Putea, iar Iii scena XVII imaginea Bersoviei, este gresitrt. Acest lucra 1-a aratat Petersen. Domaszewski din contra .Inambele castre din scena XVI .0 XVII recunoaste imaginea statiunii Centum Putea, care, cai toate celelalte statiuni din drumul Lederata-Tapae, este infatisata prin douti lagare. Parerea aceasta este cea adevarata. Castrul roman din Surduc (vechiul Centum Putea) exista si asta-zi. Are o lungime de la nord la sud de 200 m., iar de la apus la rasarit de aproape 150 m: Valul are si asta-zi 2. 50 m. inaltime si se poate urmari Cu lnlesnire pe teren. Duph' spusa locuitorului Gheorghe Dulama din Surduc, cu care am vizitat spre nord intre rAusorul care vine din rasariti la 60-70 m. departe de laturea nordiert a lagh'rului seaflh un val puternic,care ca 30 de ani In urma era mai Inalt. Urmele acestui val,care corespunde ca cel Infatisat pe columnrt futre 40i 41 sub forma de pasada, de abea se mai vild asta-zi pe teren, nimicite precum au fost de plug si aratura. Asupra celuilalt castra din dreapta din nefericire putin se poate spune.Locuitorii ne-au asigurat Insa crt spre apus de Cernovitit, pe dealul care scoboara din Poiana s'ar atla arme de valuriianturii s'ar gasi ch'ramizi marii hArburi de oale", Insa timpul Imprejurarile nu mi-au Ingaduit sà controlez aceste spuse 1). Cum vedem dar localizarea lui Domaszewski se adevereste prin ramasitele castrului din Surduc, atAt de pe dreapta cftt si de pe stAnga Cernovatului. Castrele sunt Infatisate vazute din nord; prin urmare sus e sudul Si'ld dreapta apusul. Scena urmatoare cuprinde spatiul 21 din 41 pfin'a. in 45, pe eare Cichorius gresit 11 Imparte Indoug, scene diferite (XVIII si XIX). Se compune de asemeni din douil cetAti, una romana In sano si alta de origine daca In dreapta (din 43-44); originea daca a acesteia din urma o arata artistul prin acele turnuri cu ceardac de deasupra portilor. Cetatea daca este patrulatera",cuvAn- tal e3te al lui Ciehorius,i are In interior o cladire de piatra. Ea pare a fi cladita pe InAltimea unui deal care tae scena piezis de la dreapta spre stAnga ; din contra lagarul roman este In eAmpie.

1). Do altminteri Po harta publicatif de Milleker, Délmagyarország Régiségleletei, vol. II, se vild indicato in lata lagroului din Surduc peste apa Cara,ului urmele unei cetà4i romane, 2) Vezi pl. XIII, fig. 2.

-- 83

Cichorins pretinde ca In scena aceasta artistul ar fi fnfatisat statiuneá Aizis. Petersen Insa constata, eh' nimic din ceia ce se vede pe columna In aceasta Keii. nu se potriveste cu aratarile lui Cichorius. Pe de altit parte, daca In scena trecuta am recunoscut imaginea statiunei Centum Putea, urmeaza, de la sine ca. aici nu poate fi vorba despre Aizis. De aceia,cu drept cuvant, Domaszewski vede In scena noastra imaginea Bersoviei. Lisa' greseste localizAnd-o In partile de la Jidovirni. Elementele topografice indicate de artist se reduc la urmatoarele puncte a) un castru roman In campie si o cetate daca pe Inaltime; b) un deal care vine din dreapta spre.stanga, formand o vale cu directia piezise asezarii cetatilor ;c) o punte claditif peste un rilu, care tae drumul pe unde merg armatele romane ;d) partea unde se afla dusmanul, este In spre dreapta si sus, deci In- teacolo este nordestul. Acest lucru ti deducem din fe/u1 de Infatisare a scenei prisonierului dac, care este adus Inaintea Imparatului.Artistul prin desfasurarea acestei din urma actiuni a avut In gaud nu atilt sa, ue arate Intaiul moment de atingere cu dusmanul, cat directia de uncle dusmanul este adus ;aceasta pentru localizarea scenei. Ca'ci ori cine Intelege, ea prinsul dac nu poate fi a- dus de cat din Ortile unde armatele dace se afl; cum insa dusmanul pentru armata romana, care Inainta spre nordest, nu putea fi de cat la nordest, urmeaza neaparat ea punctul din dreapta si sus sa fie In directia dare uordest. Aceste elemente ni se par In deajuns de precise pentru ca sa ne calauzeasca. Mai Intai, daca In scena trecuta Imparatal s'a aflat la Cent= Putea, urmeaza neaparat ca In scena, noastra el trebuia sä se afle la Bersovia. Lucrul acesta II stim din insusi fragrnentul memoriilor Imparatului Tratan asupra a- cestui rezboi, fragment raportat mai sus.Apoi statiunea Bersovia, dupa tarile hartii lui Castorius (Tabla Peutingeriana,), era la o departare de XII mii de pasi de statia Centum Putea ;adica, dupa masuratoarea noastra, la17.76 Km. Asa dar, lucrul se simplifica : vom cauta la distan ta de 17.76 Km. de Cen- tum Puteai In directia spre Tibiscumi Tapae, o localitate uncle nu numai sa se regaseasca elemeutele topografice Infatisate de artistul columnei, dar calea romana care lega Lederata prin Centum Putea ca Aizisi Tibiscum.' Pe harta din Corpus 1), care In aceasta privinta ne reproduce indicarile lui Cichorius, calea romana de la Lederata la Tibiscum trece plin Udvarsállas (Apus flumen), Varadia (Arcidava), Surduc (Centum Putea), Jidovimi (Bersovia), Valea mare pe Pogonis (Aizis), Russ (Caput Bubali)i ajunge la Jupa (Tibiscum). Aceasta cale Insa este ca mult mai lunga de cat ne-o arata, distantele de pe ',raffia Peutingeriana ;caci Insumánd milele din liingul call de pe tabla, dobandim ca departare intre Lederatai Tibiscum 73 de mii de pasi, adica 108.04 Km. Chiar daca am admite Indreptarea lui Domaszewski, care, In loe de III mii de pasidintre Aizis si Caput Bubali, cat e aratat pe TWA, propuna

1).C. 1. L. LII suppl. tab. V.

84 distanta de XII mil de pasi pe care o regalsimtntre, toate celelalte statiuni 1), totu§i diferinta este prea mare ; cAci drumul de la Lederata-Tibiscum pe la Jidovimi, ValOa marei pasul Russ este de 140 Km.i mai bine, ceiace nu corespunde cu cele (108.04+13.32) 121, 36 Km. ale Tablei Peutingeriane, cu adaosul de 13.32 introdus de sus numitul Invatat german. Trebue§te deci, pentru ca sA punem In armonie spusele Tablei cu distantele reale pe teren, sA cAutAm o altA cale de legá'tura' de cat cea propusA prin Jidovimi §i Russ. Solutia ne-o dA resturile drumului roman, pAstrate In pArtile Banatului. Anu- me, drunml roman, care pleacA de la Palanca, dupá ce atinge VArAdia §i Sur- duc 2), se desparte In doul ramuri : una, o ja Pe la Tirola (Königsgnat) §i pe valea Satului pAnA la Jidovimi, de unde iará§i. sebifurdA, o purte pe la Rafna spre Pogoni§, iar alta dealuniul rAului BArsava spre Boga romAnA ; cea- laltA o ja spre satul Doklini Bini§ ; de aici, porniud spre nord prin tarini trece prin Boga romAnh', prin Vasiovai Boga nemteascA, §i intrA pe valea care duce spre Ezerii Brebul 3). De la Brebul drumul duce pe sub coasta dealurilor din dreapta Pogoni§ului, urca pe la gura Matiului pe dealul Cozlarului, iar de aici urmAnd pe plaiuri scoboarA In Valea Boului 1.1 in fine se Incheie la Jupa (vechiul Tibiscum). AceastA cale roManár prin Boga, Ezeri§, Brebul §i dealul Cozlarului scur- teazA cu mult drumul de la LederataTibiscum prin Jidovimi : In loe de 140 Km. el are numai 110-115 KM., adicA numai cu cratt-va Km. mai mult de cAt distanta indicatA de Tabla PeutingerianA (108-04 Km.=73.000 pa§i). A§a dar pe aceasta cale vom cata i noi statiunea Bersovia, a cAreia imagine artistul columnei a InfAti§at-o In scenele In adevAr, la 17.76 km. (adicA XII mii de pa§i) de Surduc (vechiul Cen- tum Putea) spre nordest se allá localitatea romAnea,scA Boga; adci trebue sA fi fost statiunea romaná Bersovia. Localitatea aceasta a pAstrat foarte multe urme romane 4). Aici am descoperit eu Insumi, In curtea lui Alexandru VArdea, urinele unor ziduri romane de piatrA de 1 1/2 m. grosime. Zidul are §i astAzi 1 m. de InAltimei pare sA fi fAcut parte din clAdirile pretoriului. D'uprt spusele proprietarului §i dupä propriile ndastre observAri, de jur /mprejur cam la 100 m. se ,aflA uu zid fn formA de dreptunghiu regulat, care nu poate fi . de cat

Domaszewski, n Philologus, 1908, p. 327: d0Die kiinstliche Aniego dieses Strassen- zuges verrath die völlig gleiche Lange der Etaperm. In nota adaoga: cDies sichert die Vbr- besserung dor Distanz zwischen Azizis und Caput Bubalip. Vezi exacta descriere pe caro o face asupra acestui drum roman Kematmiiller, ,Die Römerstrassen im Banat, In Deutsche Rundschau fiirGeographie, 1892, p. 216: cdrumul format din bolovtini de piatra are o ldtime de 6 m.D. Aceastit cale romana pe la Doklin, Binii Bona o vedem reprodusa pi In harta lui B. Milloker, op. cit., para II. B. Milleker, op cit., 1898,pars II, p. 15: «La Boga, In spatele dealului zis Cra- cul de aur, s'au doscoperit urmele vechilor bai. in gangurile existente pe laturi. s'au sitpat In mod regulat cu ciocanuli ea dalta o suma, de flride, caracteristice pentru minele romane. In aceste &ida s'au descoperiti vapaite de hit romane. S'au descoperit de asemeni pi mo- note romano din timpul imperiului din vremoa lui Vespasiani panit la Trajanus Deleita»,

- 85 - al unui lagar roman. Acest lagar se aflg bine asezat, la impreunarea Moravi- tei cu Barsava 1). Ma1111 stang al Moravitei este limit si rapos;deci pozitia laggrului stapaneste tinutul foarte departe. Dar argument s'i mai convingator : In fata Bogsei romane, dincolo de Bar- saya, pe culmea dealului, zis Buza Turcului, se vgd ruinile unei cetati foarte vechi. Cetatea de pe varful dealului, izolat pe dreapta si pe stanga de celelalte dealuri cu vai adânci, are forma patrata, cu laturea de 25-30 m. lungime ; lucru pe care ni-1 arata si columna.Din laturea de nord a acestei cetati s'a pgstrat un zid puternic de 8-10 m. Inaltime si 2 m. aproape grosime. Tech- nica zidului si mortarului e cea cunoscutg de la cetatile dace. In interiorul cetatii se yid urmele unui turn pgtrat, care corespunde cu acei cladire interna, pe care columna o infatisazg in scena noastrg In cetatea patrata" din 43 sus. Tot aici la Boga in fine reggsim si celalt element topografic pe care ni-1 da columna : valea care se deschide despre dreapta si sus, precum si puntea de lemn pe care legionarii o cladesc peste un rail care merge de a curmezisul van In adevar, la nordest de Boga romang se deschide valea care se infundg spre Ezeris.La intrarea acestei vgi serpuesc venind din spre sudest apele repezi ale Barsavei. Pentru cel care pornind din Bopa ar ficgutat si pi- trunda In valea Ezerisului, era neapgrat silit si treaca Barsava pe o punte, intocmai precum artistul columnei o indica In scena XIX in 44.lata dad reunite la Boga toate elementele geografice puse de artist ; aceasta ne Ingadue sa credem eh' scena XVIIIXIX trebueste localizata neaparat In acest sat. A cincea sceng din grupa noastra cuprinde spatiul din 44-46 (scena XX la Cichorius) ;ea ne infatisaza doug laggre romane, asezate unul Infata celuilalt ; intre ele terenul pare scobit; caci aceasta inseamna actiunea soldatilor care scot 'clamant cu panerele. Domaszewski 'vede In scena noastrg imaginea statiunei Aizis.i are dreptate. Distanta dintre Aizis si Bersovia. dupg Tabla Peutingeriana, este de XII mii de pasi, adica 'de aproape 18 km., ca si!litre toate celelalte statiuni de la Lederata la Aizis. Vom cauta asa dar aceasta statiune la 18 km. departe de Boga romana, unde, dupg cum am vazut, trebueste push' Bersovia. Drumul actual de la Boga romana trece prin Ezeris,apoi pe valea Sa- tului ocoleste spre sudest prin Socean (Szoczan),de unde se Indreaptg spre Brebul. Drumul roman insä mergea drept inainte :pornea de la Boga spre Ezeris, de unde apoi tija dealurile direct spre Brebul. Urmand aceasta linie dreapta, distanta de XII mii de pasi, spatiul dintre Bersovia siAizis,se In- cheie la varsarea raului Matiul in Pogonis. Aici deci ar trebui sa fie Aizis. Lucru neasteptat, aici la gura Matiului, dupg 1ndelungate cercetgri, am descoperit ruinele a doul lagare romane; care, casi pe columna, In loe si fie asezate unul MO altul, Bunt randuite, unul In fata celuilalt.Aici la buza Cozlarului", precum numesc taranii romani localitatea, este un punct strategic de o importanta extraordinara, cad stapaneste vaile raurilor Igadaul, Pogo-

1).Vezi pl, XIII, 4...1,

86 niyuli Matiul, precum i calea care duce peste dealul Cozlarului spre Valea Boului yi Jupa (Tibiscum). Aici pe malurile rapoase de sud yi de nord ale Ma- tiului se aflg fall In fatg cele doug lagäre romane, ale cgrora ruine insa' sunt acoperite de lanurile de pgpuyoi ale tgranilor localnici. Dovadg el localizarea noasträ este bung sunt urmAtoarele amanunte pretioase pe care artistul le Infaliyazg pe columna' In scena noastra :a) terenul unde se afig zidite castrele este yes, lar spre dreapta dit/ate° vale Ingustg, cuprinsg intre doug yiruri de dealuri pe care le indicg in 46 cele doug dungi stAncoase 1), una de deasupra parilor pu coifuri yi alta deasupra scuturilor ;b) In interiorul castrului din fath' trebue sg fie o colina' pe care artistul o infatiyazá prin acea gramajue de pietre patrate randuite sub forma' de cruce 2). Aceste amdnunte tocmai se reggsesc la lagarele din buza Cozlaruluii2). In adevgr, aici se deschide spre rgsgrit stramtai adanca, vale a Matiului, care corespunde cu valea din 46-47 de pe columna', de la dreapta laggrelor.Tot aici se an'i celalt amanunt :in castrul de la sudul Matiului, cev a mai .1a, a- pus de fantana de laugh' drumul care vine de pe dealul Cozlarului, se vede astázi o movilg, *care are in circuit 40-50 de payi, iar In ingltime atinge 6-7 m. Movila aceasta, care dupg spusa fiului cneazului' (primarului) din Valea Denii este ziditg, Cu cgramidg mare" la temelie, doming pe o mare Intindere vgile raurilor care dau In acest punct. Aici, aya dar, se cuvine sg punem noi statiunea Aizis pe care impläratul a ocupat-o In mersul sgu spre Tapae. De altmipteri, aceastg localizare capgtd o noug intgrire din stabilirea statiunei urmgtoare. Scena a yasea, care corespunde in parte cu scena XXI din Cichorius, se Intinde din 47 pang In 50. Marginea spre dreapta o formeazä malurile Inalte ale apei care ße indreaptg pieziy, din fata spre fund ; lucrul acesta a fost ard- tat cu multg indemanare de cgtre artist, InfAtiyand malurile din primal plan deluroase pe cand spre fund sunt yese. Raul pare a fi neinsemnat, cäci numai aya se explica' faptul trecerii prin vad a calgretului din fund.In stanga apei se aflg un laggr roman pe careIl pgzesc de alungul raului de pe inältimi trupe legionare yi auxiliare romane. Ce localitate a vrut artistul sit InfAtiyeze ? Cichorius crede cg este vorba despre un lagar roman, zidit pe malurile Timiu1ui, In fata raului Bistra. Petersen insg, II ayeazg la Criva, langä pasul Teregova. Ambele pa'reri lush' sunt greyite Dacg in seena trecutg am avut imaginea statiunei Aizis, urmeazg de la sine, ca aici e vorba despre Caput Bubah. Dupg Tabla Peutingerianit distanta intre ambele aceste statiuni este de III mii de payi, adicg de 4.44. Km. La aceastg

Vezi Cichorius, op. cit., Sc. XX, 45-46, Atlas, pl XV. Acest mijloc de a infati§a dealu,rile este des intrebuintat pe columna; vezi scena II, in 7;Boons XXXIV, din 84-86 sus ; scena XL in 104 sus, scena XLIV din 114-115 etc. Ades vedem pe column& fa interiorul castrelor asemeni gramozi de pietro rin- duite in Vir. De Oda, in scena XXXIX in 100, sub picioarele lui Traian, in scena CIX 'In 290, sub picioarele ofiterului din castru etc. Rostul aceitor doluqoare, nu poato fi altul de cat ca sá no arate cá interiorul lagarului este deluros. 0),Vezi harta çAi reman de la Leclerata la Tibiscam,

- 87- departare deci de gura Matiului (Aizis) se cuvine sA cAutAm noi statiunea cea nouA. SA nu uitAm insA el de la Aizis la Tibiscum sunt cu total XIII mii de pasi, adicA 19.24 Km. DacA alegem calea pe la Delinesti, Russ IA Valea Bou- lui, bite gura Matiului (Aizis) si Jupa (Tibiscum) sunt 25-26 Km., aproape 6 Km. mai mult de cAt ne aratl itinerarinl roman. Prin urmare Caput Bubali nu a putut fi pe acest drum. ExistA InsA Intre valea Pogonisului si a Timisului un alt drum care este mult mai scurti odinioará foarte utnblat :este drumul pe culmea Cozlarului. In timpul Romanilor acest drum era asteraut cu piatrAi pornea din Gura Matiului, urca 0,11111 panlaugh' obarsia sa, unde atingea platoul ;de aici calea o lua spre apus panA In Valea Boului si mai departe pAnA la Tibiscum. Urmele acestui drum, care In gura poporului poartA numele de Animal Ierinei", se rega- sesci astA-zi din loe In loe; eu Insumi 1-am urmArit o bucatA lute Valea Bo- uluii Värful Cozlarului. Ei bine, tocmai la obArsia Matiului si la depártare de 4.50 Km. de Aizis, dupg, spusa tAranilor romäni, se aflá, o cetate,. care prin traditie se numeste Secetuica", adicA cetAtuica, diminutiVul din cetate. Din nefericire, nimic ma. i precis n'am putut afla asupra acestei cetAti, desi asupra exis- tentei sale nu mai Incape nici o IndoialA. CA, aici, In acest punct, trebue BA fi fost statiunea Caput Bubali, este dovadA faptul urmAtordincolo de apa Pogo- nisului, In dreptul Ohabitei, poporul roman din Banat numestei astl-zi vArful de munte Inalt de 598 m, Tälva Bobului, reprodus si In harta cea mare (115,000) a statalui major austriac.TAlva Bobuluilush' nu este alt-ceva de cAttra- ducerea romäneascA a lui Caput Bubali ;teilva In romäneste venind de la tigva, nu InseamnA alt ceva de cat cap. Aceastä localizare In ori-ce caz Ii dA seama si de depArtarea cerutA de itinerariul roman Intre Aizis si Caput Bubali de o parte si Intre aceastA din urmA statiunei Tibiscum, precum fi dA seama de forma terenului muntos si de ransorul peste care tree trup ele de cavalerie, rAu- sor care este probabil actualul Máciucas, care mergand spre nordest se varsä' In Timis ceva mai la nord de Jupa (Tibiscum). Scena a saptea (scena XXII Cichorius) formeazA un tot strans ca scena trecutA, de care totusi se desparte destul de Itimurit, precum se desparte de trupele legionare din dreapta, din 50-52 1). Ca element topografic este forma ciudatA triunghiularA a cetátii 2), eu singura ei poarta pe laturea concavA din stAnga si jos, poartA apAratá cu turnuri cu ceardac de lemn. In interior o sumit de cládiri, unele din ele ca mai multe etajei cu columne. Cichorius a pretins, cu drept cuvant, caici este vorba de un oras dac, care nu are tocmai un caracter militar si propune svedem Intr'Insul im.ginea cetAtii Tibiscum. PArerea aceasta ni se pare dreapta. In adevAr, dacA localizArile sceneior anterioare sunt adeváratei daca mai ales In scena trecutA avem imaginea statiunii Caput Bubali, nu este oare fi_

A. v. Domaszewski, Philologus, p. 327, nota 31: eIn XXII ist das befestigte Lager links in Hintergrunde völlig zu trennen von dem, duo ganz andere Scene bildenden Halte der Legionare im Waldea. Vezi imaginea seenel XXII. in Cienorius, op,cit., pl. XVII i vol, II p. 107,

88 resc sa vedem in cetatea de forma triuughiulara, din scena noastra icoana Ti- biscului, inainte de cucerirea Daciei de catre Romani ? De sigur ca da. O dovada In sprijnul acestei idei este faptul, ca, In afara de InfatisareaSar- mizegetusei (scena LXXV), cetatea din scena noastra este fara Indoiala cea mai Insemnata, nu numai ca marime, dar In acelas timp si ca vechime ; acest lucru Il arata acele cladiri de pinata In doua etaje i ca columne care nu au nimic de a face ca Intariturile celelalte dace ridicate In drumul armatelor romane.i al doilea amanunt hotarator, aceasta cetate de origine dadi este, se pare, In drumul legiunilor rornane, care dupa cum vom 'vedea mai departe, se indreapta spre Tapae.i tocmai aceasta situatie intermediara are Tibiscum. Tabla Peutingeriana ne spune ca Tibiscum seafla la o 1 y departarede X mii de pasi (14.84 km.) de Caput Bubali, iar drumul roman, care tae tnaltimile Cozlarului, dupa ce trece prin Valea Boului, a- junge In valea Timiului, ceva ere,/e mai jos de Imbucatura Bis- trei, acolo unde pe harta aus- JitZaP8 triaca se vede Insemnata lo- . calitatea moara lui Zavoi", cate-va sute de pasi de Jupa. Aici se Impreuna o suma' de drumuri romane, care vin u-

nele din sud, din spre Caran- JupaI sebes, allele de la rasarit, din spre IazsiBistra,altele In fine din apus, din spre Valea Boului 1).Ca aceste drumuri %.N sa se Impreune aici la moara din Zavoi, trebuesa, credem ca acest punct avea o Insem- natate mare nu numai militara, dar si comercial/ In a- cela § timp. Tar In acest punct rardizsehe, trebue sa fie Tibiscum. La Incheierea aceasta ne due si cercetarile lui Ortway Matte asupra terenului din preajma Jupei 2). Jata In tTaducere cuvintele proprfi ale Invatatului magbiar ca privire la Tibiscum:

Vezi harta imprejurindlor do la Jupa (chip& A. Dragalina). Dr. Ortway Tivadar, Tibiscum, Budapesta, 1876. Harta care insote§to acest stueliu 'carte serios, a fost hie= cu malt& ingrkjiro do Witco Al. Dragalina, un °titer roman do maro Tiitor, din nefericiro mod prea do timpuriu,

- 89 - Am cercetat aici la Caransebe§, campia Inconjurath de munti, campie care se estinde Intre Caransebe§ §i gurile Bistrei §icare se mArgine§te spre nord cu rani Bistra ce curge de la rhsh'rit spre apus ; spre apus cu Timi§ul ce curge de la sudest spre nordvest, paralel cu §oseaua Caransebe§-Lugo§ ;spre rhsh'rit cu §oseaua Caransebe§-Iaz, precum ne arath planul ci aldturat. Aceasth ample are forma unui trapez, a ch'ruia lature mai scurth o formeazh partea de nord a Caransebe§ului. In unghiul de nordest al trapezului, in apropiere de malul stang al Timiplui se aft' moaia de la Jupa (moara din Zhvoi pe harth). Pe drumul vechi de care dintre Iaz §i Lugo, In apropiere de Timi§, sth- panul locului a shpat In fata mea chiar o groaph cam de un stanjen (2 m.) §i a dat de o columnh de piatrh pe care panit atunci In zadars'a ostenit sh o scoath' din sanul phmantului... -Columna nu avea nici o inscriptie. Mai departe am dat de fundamente cu mult mai estinse. Despre originea romanh a acestor fundamente nu poate fi nici-o Indoialài acestea stau In leghturg cu fundamen- tele de pe thrMul stâng al Timi§ului. Terenul acesta este in mare parte par- log lutos, acoperit cu o multime de chrhinizi pätrate romane. Intru cat am putut urmari aceste ziduri, pot zice, ch ele se estind pe partea dreapth a Timi- §ului panä la canalul acela care porne§te din Bistrai revarsh' iarh§i In Bistra, dincolo de drumul Ciuta-Iaz. Trecand peste Timi§, imprejurul chruia se afiti pretutindeni multe chill- mizi romane m'am apropiat pe §oseaua principala de moara de la Jupa.In drumul lhturalnic amintit, care Impreunh §oseaua Caransebe§-Lugo§cu zisa moara, in dreapta, In grane, pe marginea drumului, am dat de un leu In mhrime naturald, sculptat In piatrh de var, dar deja mutilat. Nu pot zice, ch este vre-o cap de opera, dar totu§ie un obiect bine sculptat, care poarth tipul caracteristic al artei romane in acest tinut.Capul leului a lipsit cu total, hash trunchiul a remas intreg. Ajungand la moara de la Jupa, am aflat rhind§iti monumentale §i mai insemnate ale coloniei romane. O Intreagh mash' de chrhmizi romane am aflat aici §i dintre acestea m'au surprins mai vartos acele ctirdmizi uria§e, care le- am aflat Intregi in camera morarului. Particular este, ch bate suntftirh, inscriptii §i numai unele prezentau pecetea.lush, originea lor romanh e peste toath Indoiala.Imediat Inaintea morii se an o dalma mai timid, pe care a§a zicand se reazimh' moara. Partea spre ierugh (canal) e cam piezi§e (incovoiath) §i privind dintr'o parte se vede substructii puternice.Tufi§ul a fost aici atat de des, In cat abea am putut ajunge la substructii. lush pot afirma ch locul acesta este un punct insemnat al coloniei romane" 1). Ortway ne vorbe§te despre ni§te §anturi puternice ale castrului care sunt traversate de ieruga morii". Asupra acestui punct mi-am Indreptat eu toath a- tentia, dad in vara anului 1906, Impreunii cu profesorul I. Man, am vizitat aceste ruini.

1).Aceastlt traducere o datoresc amabilit4tiid-lui Iosif Man, profesor la liceul roman din Qaransebes.

- 90 - Imediat la miaza-noapte de moard(vezi imaginea aláturata)terenul are o Inaltime,, fata cu Inconjurimea, de 6-7 m., ceiace da locului In parte In- fä'tiyarea une! arx. De alungul canalului care pare Incovoiat aici, du$spusa tgranilori propriile mele observdri se afla un zid de piatra, legat cu mortar roman. Zidul acesta era Invelit pe din afara yi pe dinguntru cu o camaye de pi etre clreptunghiulare, dar careau fost luate de tgrani pentru trebuintele lor. Inteun singur an s'au scos 163 decare, ceiace fata cu lungimea cam redusa, In totul vre-o 120 m.ne Indeamna sA credem ea zidul a fog foarte MAR. In punctul E se vede un gang de piatra boltit, darcare s'a ndruit. Dupg traditie gangul mergea mult mai &Mile de cat astgzi.Laturea de apus a cetatii a di§parut ; sigur este Insa el spre nord ea se tilia In unghiu foarte ascutit cu cea de rasarit. Din contra, laturea de rasarit, dad, nu mg In- ala notitile culese la fata locului, era de forma neregulatg, cu concavitatea In spre sudest. Urmele valuluiInca se mai vad pe pamântul rascolit de plug. Aya dar cetatea are, cayi imaginea de pe co- lumná, forma triunghiularg, culaturea de sudest Incovoiata In forma de arc, cu concavitatea In a- farä. SA se fi pastrat care vechea cetate dad, cu forma ei curioasa yi In timpul Romanilor ?Tibis- cul roman sa fi crescut care de jur ImprejurulTi- biscului dac ? IatáIntrebari, asupra cä'rora, Af0 c2Pe? sapaturi sistematice, nu putem da nici un raspuns. r'es! 'de AtAt lush' putem afirma, ea aici la moara din Jupa, I' 01774 )2 trebueyte noi sitlocalizam scena noastrg, chiar dad, forma triunghiularg a zidurilor ruinates'ar arata mai tärziu o simplg iluzie a ochilor noytri. Tibiscum pare pe columna pustiui pardsit de populatia lui dad",; cu drept cuvant. Cad cum puteau Daciisa, apere o cetate care era amenintata din dour], parti deodata:de armatele romane din apus, care Inaintau pe valea Carayuluii Pogoniyului pe la Caput Bubaliyi de cele de rasdrit, care dupa ce trecusera valea Cemei, Belareca, pe la pasul Domaynai Teregova, ajun- seserd, In valea Timiyului? In fata primejdiei de a fi prinyi Intre doug, focuri, Dacif s'au retras spre rasarit pe valea Bistrei, lasand In voia soartei yi pus- tiu vechiul Tibiscum. Scena yapte (XXIIXXIII, 51-54 Cichorius) pare ca se desparte In doug jumatati care se Implinesc una pe alta 1). Actiunea ne Infatiyeaza mersulunor legiuni romane pe un drum pe care-1 croesc alte trupe tot legionare. Terenul pare yes In stänga, stancosi deluros la mijloc, pentru ca spre dreapta sA devie iardyi yes.Aceastd, indicare ofaceartistul nu numai prin

1). Vezi imagines scenei in Ciehorius, op. cit., vol. II, p. 109 si pl. XVII,

- 91. - mijlocul acelor stänci din 52-53, dar si prin felul copacilor care alchluese pg- durea :In stänga stejari, la mijloc brazi, simbolul tinuturilor Inalte, spre dreapta iaräsi stejari. Aceastg idee, de a argta deosebirile de Inältimi ale solului prin felul arborilor, o Intalnim ades Intrebuintatg de artist ea un element conventional usor de Inteles. Pozitia geograficá a scenei o hotgreste', localizarea scenei urmgtoare, In- fatisAnd lupta de la Tapae. Cred cä," Cichorius are dreptate cand vede aei imaginea Will Bistrei spre rgsgrit de Tibiscum ;ar trebui adgogati spre apus de eämpia cea largá din Zgvoi, unde, precum vom vedea, este faimoasa Tapae.

Lupta de la Tapae

Scena a opta (scena XXIV Cichorius) ne InfAtisazg, momentul hotgritor al intregei prime campanii militare a Imparatului, adicit lupta de la Tapae. Elemente topografice pentru precizarea locului und,e s'a dat aceastg luptg nu sunt de at doug, :a) rolul eel mare pe care cavaleria romang Ii joacii, In imaginea luptei de pe columng, precumi tnsiti lipsa unei indicgri de dealuri pe tot spatiul larg din 55-63, ne Indeamng sh," credem eg, lupta de la Tapae a trebuit sä" se dea bite° câmpie largä" ;2) castrul roman din 56-57, asezat aproape la mijlocul acestei eämpii In spre partea ei de sus, este o eálduzit care are pentru noi o valoare hotgrätoare. O asemenea chmpie largg, care sä, fie cuprinsg Intre Tibiscumi Portile de fier (imaginea acesteia o vom reggsi In scena XXV) nu descoperim In valea sugrumatg de dealuri a Bistrei, de cat Inteun singar loc :la Impreunarea Bis- trei Mgrului cu rain, Bistra. In adevgr, pornind din eämpia Timisului pe ingusta vale a Bistrei spre Poarta de fiertransilvaug,Indatä,ce treci podul de pe Bistra Mgrului 1) se desfäsurg Inaintea ochilor privelistea unei campii desfragtoare, Inchisg de jur Imprejur cu. dealuri Waitei päduroase. Aceastä" cämpie are forma triunghiularg ea basa spre miazänoapte si värful spre .sud,formg care i-a fost trasg, de dealurile dimprejur.Spre nord se prelungeste coama dealurilor MAgura Rusa, cu värfurileeirotunjite ;spreräsitrit se Incovoae sirul de dealuri, care pornind din Mggura Marga se curmg, de odatä aproape de Voislova, unde Inchid ca un perete drept atit valea Bistrei eätivalea Ruscgi, care se Infundg spre nord ;spre apuszarea e mgrginitä,' de dealurile, care desfg- dada-se din Socetul mare, sub numi deosebite de Cioaca Pietroasg, Strämbu Scoarta, umple tot spatiul dintre comuna Mgruli pänä la Cireasa. Aceastg cämpie, peste care astä-zis'asterne In lung si In larg un eräng mgrunt, este udatg, de doug rIuri : unul spre miazrmoapte Bistra,i celalt spre apus Bistra Märului.

1).Vezi pl. XIV, fig. 1.

- 92 - Ceva mai la apus de Zavoi, laugh' malul rapos al Bistrei, se vad urmele unui lagar roman uria§, de pe al caruia val de pamant se desfa§ura intreaga campie ca in palma. Castrul pare a fi patrat ; fiecare lature este de aproape 500 de pa0 1). Valul care la baza are 15-20 m. se inalta deasupra solului inconjurator cam la 3 m. 2). In acest cadru se lamuresc nu numai rarele amanunte topografice puse de artist, dar chiári peripetiilefelurite prin care a trecut aceasta cumplita lupta de la Tapae. Ofensiva, precum era 0 firesc, a fost luata de Romani.Imparatul, care domina campul de batae de pe inaltimea valului lagarului sau, inainteaza trupele sale pe doua liniiuna, formata din trupe pedestre auxiliare, porne§te pe ilancul stang de la rasaritul castrului spre sudest ;cealalta, alcatuita din trupe de cavalerie, urmand de alungul malului drept al Bistrei Márului are aceia§t tinta ;caci obiectivul acestor &RA armate era sa loveasca deodata in acelav timp 0 din doua parti trupele dace, tab'árIte In fundul vaii in cottul de miaza-zi al triunghiului format de campie. Intre aceste doua armate romane care opereaza pe flancuri se pun in mi§- care trupele legionare, ale carora signa artistul le indica. Una din aceste legiuni, de sigur cea din primul plan, face parte, daca ne luam dupa signa cu palma in cununa, din corpul de armata de rasarit, care apare acum pentru In- tala data dupa trecerea podului din scena IV. Terenul de lupta fusese ales eu o pricepere admirabila de catre Decebal Rezimata de poalele dealului Slatinei, care atinge aproape 600 m. Inaltime, a- parata In dreapta de pantele repeziale aceluia0 munte 0 de valea Bistrei, care in acest punct (la Valea mare) se stramteaza pana a forma un gatlej ingust, inchisa spre apus de dealurile Stramba i Cioaca Pietrosul, care trimet pinteni deluro0 pana linga malul Bistrei Marul, positia armatelor dace era cu atat mai formidabila cu cit ingustimea terenului in partea de la Crama, unde sunt intariti Dacii, impiedica ori 0 ce desNurare mai larka de trape. Aceasta positie tare da trupelor dace acea incredere de sine 0 acel avant salbatic pe care co lumna 11 arata,

Vezi pl. XIV, fig. 2. Castrul acesta nu are nimio de a face nici cu Agmonia, nici Cu Pons Augusti, care erau in drumul caii romane de la Tibiscum la Sarmizegetusa. In adevar, ruinelo Ag- moniei trebtlesc cautate la Voislova, undei asta-zi se vild la dreapta soselii, cum vii din Caransebes, pe un deal de 6 8in., cloua castrealipite,unul de piatrai colalt de pa- pilla Urme romano se glisesc atat in interiorul cat si de jur imprejurul castrelor. Voislova so Ent la departare dc 21 km. deatul Jupa; ceett ce corespunde minunat cu distanta iti- norardlor romar.e dintre Tibiscumi Agnavia (XIV mile romane=-20.72 km.). La 12 km. mai spre rasarit do Voislova in stanga drufaului, ceva mai la rasarit do biserica din Bautarul do jos (Also-Baucar) so ea remasi4ele unui val roman, care trece dealungid drumului pinà dincolo de moara lui Dionisie Rae& lui Martin. Sub acest val se gasesc ziduri formato din caramizi romane. Mai spre ritsarit Incà si °War META apa Bistrei,se regasesc ziduri romano, care apar cam la un metru sub solul actual. Pe unul din fragmentele gasite de mine se vad chiar litere de coh... Distanta do 11 km., care corespunde cu indicarile Tablei Poutingerisne si bogalia ramtisitelor de cultura roman& in aceasta parte, ne impun incheierea, cá aici era stntinnea roman& Pons Augusti. Prin urmare lagarul roman dia Zavoi, a caruia rnarime ox- traardinara, o constataram mai sus, nu a putut fi de cat un lagar do rezboii anume lagarul ridicat de trupele roman; fie cele de sub coaducerea proprie a lui Traiaa, fie,poato,din timpul lui Domitian.

93 In adevar, cu toate ca spre stanga trupele de cavalerie romana au cul- cat la pamánt primele siruri dace 1), Cu toate ca spre dreapta trupele auxiliare, sustinute de cohortele de arc* postate in urma, au rarit armatele dace, cu toata impotrivirea furioasa a elementelor naturii deslantuite,caci aceasta in- seamn6 imaginea lui Jupiter Tonans, care anima In contra Dacilor din inaltimile cerului sagetilefulgerilor sale,cerbicia Dacilor nu s'arata de loe a fi infrtmta. Sub impulsul regelui dac,care, ascuns printre copacii de pe clinele paduroase ale dealului din rilsarit (In 62), mána lupta, trupele dace revenin- du-si In fire se refaci reIntarites'arunca amenintatoarei salbatice contra Romanilor. Nelinistea incordatá cu care impáratul Insotit de ofiterul cel tánar din stánga-i,dupa Domaszewski prefeetul pretoriului Laberius Maximus,priveste desrásurarea luptei, ne spune cá, lupta de la Tapae, fára a fi o biruinta pentru Daci, nu este de sigur nici o Infrangere cumplita. Lupta a fost extraordinar de vie, zice foarte bine Cichorius, si pare ca Dacii au luat la un moment dat ofensiva, patrunzánd in cAmpie din padurea unde se aflau. Iar mersul luptei nu pare sil fi fost asa de favorabil Romani- lor. Dacii, fireste, au perderi mari In mortiirilniti, pe mind, ca intotdeauna pe columna, cu o singuraexceptie, mortiii ranitii romani lipsesc cu total; din contra,si aceasta In opositie :vaditá, ca numeroasele representari de lupte de. mai târziu, unde Romanii sunt biruitori,nu se vede nici un singar dac macar fugind. De asemenii faptul cit Dacii pot duca, neimpedicati de nimeni, ranitii lor intr'un loe sigur, Inca ne indeamna sit credem cit ei n'au fost In mod hotarátor" 2). Aceste cuvinte ale Invatatului german ne silesc sit ne gandim la spusele lui Dion Cassiu. Aceasta biruinta pe jumatate chstigata se potriveste oare cu descrierea pe care Dion Cassiu o face asupra aceleasi lupte de la Tapae ? In descrierea istoricului vechi ni se vorbeste despre macelul cumplit" pe care armatele romane Lau facut printre Daci ; ni se vorbeste in acelas timp despre multimea ranitilor romani"i despre sfAsierea vesmintelor imparatesti" pentru legarea ranilor celor raniti,asa de mare fusese numarul acestora ;ni se vorbeste in fine despre multimea Romanilor cazuti In batae"i despre altarul funerar inaltat in cinstea lori unde in fie care an avea sa se aduca jertfa sufletelor lor". Exista oare ceva din toate acestea In icoana de pe columna luptei de la Tapae ? Se aseamana oare descrierea facuta de Dion Cassiu asupra luptei de la Tapae In ce priveste Dacii macelariti, Romanii rilnitii trupe romane nimicite" ca ceia ce ne arata columna ? De sigur ca nu. Din aceasta nepotrivire dintre imaginea de pe columnai descrierea lui Dion Cassiu, nu al' trebui oare sá se nasca In cagetial nostra o indoiala a3upra veracitatii ori uneia ori alteia din cele doua documente istorice asupra aceluiasi eveniment ? Iar dach unul din ele trebue socotit ea adevarati celalt fal, nu s'ar cuyeni oare ca indoiala noastra sit cada mai usor asupra vtirbitelorstiri remase de la Dion

Vezi Infatisarea luptei do la Tapao pe pl. XIV, fig. 3. Cichorius, Die Reliefs d. Trajanssaule, II, p. 117,

94 Cassiu, de cat asupra, reliefelor columnei ? De sigur ca' da. Ne °prim IBA de- oeamdata aici, ramanand 'sa revenim asupra acestei cestiuni, ca prilejul marei lupte din seena XLXLI.

III

UrmArile luptei de la Tapae

Scena a noua. Un pas. mai departe- In adancul ATM Bistra spre Sarmize- getusa II face Imparatul In scena XXV, unde, dupa parerea generala, ni se In- fatisaza Intariturile de la Pasul de fier transilvan. Localizarea acestor Intarituri nu este greu de fácut. Muntii Rascal, zice generalul Ianescu, se leaga cu muntii Negrii prin sugrumatura dintre Zaicani si Bautar, In care localitatile dispar, regiunea devine paduroasa, comunicatiunea urea si scoboara pripoare repezi si obligate. Aceasta este oarecum cheia comunicatiunei In mijlocul careia muntii opusisunt legarti printr'o spinare transversal a a pasului, care desparte apele Bistrei de ale Bah tei, si uncle nu exista loe nici macar pentruosea.Aici se afla urme de fortificatiuni ce au servit pentru a intercepta comunicatitinea" 1). Asupra acestor Intarituri Inca' de malt a fost atrasa atentia Invatatilor de dare Kövdri Laszló, care le tine drept santuri de aparare dace" 2 ), Insa nimeni nu si-a dat osteneala Wit le studieze mai de aproape 3). Acest stadia fug l-a Intreprins cu o rara patrandere protoereul roman N. Mu.nteanu din Gradiste (veehia Sarmizegetusa) s'i pe ale caruia observatiuni se Intemeiaza planul schitat de dansul si reprodus de noi mai sus 4). Dar sa repetam propriile cuvinte ale protoereului Munteanu, ale crania spuse le vom Implini pe alocurea cu ob- servarile noastre facute la fata locului. In 13mictul unde trecátoarea ,dintre alicanisi Bucova este mai Ingusta, In dreptal Varful Marmorei" se afla un Intreg sistem de Intarituri, alcatuit din santuri sl valuri triple, care au impreuna, o largime de 18-20 M. kii formeaza, un d,repttmghiu. Profilul acestor valuri sisanturi, precum se poate vedeaIn schita de mai sus, este ast-fel alcatuit In cat valul cel mai scund este In totdeauna la apus, pp cand cel mai Inalt la rasarit. Frontal ac-estor triple valuri deci ff Intors In contra unui dusman care ar véni din spre Caransebes, din apus. Din contra, valurile de pe Muchia Catanei si de pe Poiana Ceardacului, ciare sunt paralele Intre ele, au frontalIntors spreosea. Asa dar toate aceste valuri formeaza un sistem unic de aparare, care Inchid un spatiu dreptunghiular !tare ele, atat pe dreapta cat si pe stanga soselii".

General Ianescu, Oltenia $i Banatal, Bucure0, 1891, ed. II, p. 81.. Kövári Lasz16, Erdéli régiségei, 1852. 0. Goos, Chronik, p. 266: clIter (Bucova) befirulon sich koantliche Reste alter Ver- schantzungen s. Vezi pl. III, fiF. 1.

95 Acest sistem de Intariri 11 vedem Infatisat si pe columna In scena XXV, precum 11 aflam la Bucova In realitate 1).i anume, In dreapta, din 63-65, sunt doua ziduri paralele care merg piezis de sus (63 1/2) pana jos (641/2),unde este o coama, de muntei Dacii care fug spre dreapta. Primul zid, precedat In tot lungUl sail de un sant adanc, are o poartä la mijloc; acestea formeaza laturea de rasariticorespund cu triplulani val din a de pe planul preotului Munteanu, reprodus de noi In pl. III, fig.1. A doua lature o alcatueste zidul care merge paralel cu marginea de sus a reliefului ;si se sfarseste sus In 631/2, acolo unde Incepe zidul cu poarta In mijloc ;el respunde triplului val de pe muchea Catanei la nord deosea. A treia lature a dreptunghiului este mai putin clara pe columna' ; o formeaza valul cu palisada care Inconjoara localitatea din primal plan din 63-64 si careia auxiliarii romani li dau foc : un semn conventional ales de artist ca sInfatiseze daramarea unei Intariri dace. Aceasta a treia lature de pe columna este identica cu valul triplu (g) de pe Poiana Ceardacului, cu care are comuni arcul convex tutors spreosea. In fine, cea de a patra lature pe columna este gardul de scândurii barne din spatele grupei lui Traian si. tovarasilor si (In 63 la mijloc), gard care nu esteiarasi de cat valul triplu (d) de apus al Intariturii dreptunghiulare de la Bucova. Tot asa artistul ne arata, cum vazurain mai sus, In primal plan (din 63 pana' in 64) si un galas dac, alcatuit din doua locuinte de lema, carora auxiliarii romani le da foc. Sàlaul acesta corespunde In realitate cu niste turnuri de piatra, din care nu ne-au mai remas de cat urme aproape sterse astazi pe culmea Poenii Ceardacului, In r. Dar asemanarea Intre imaginea de pe columná'i Intariturile de la Mar- more", nu se margineste numai In acel patrat Incins cu valurii sillasul-intaritura de pe Poiana Ceardacului, constatat mai sus : ea merge si mai departe. Pe columná' artistul ne Infatisaza, dincolo de zidul din fata lui Traian, zid cu poarta In mijloci tivgi de morti Infipte pe pari, douil constructii, una de piatra pe taraci de lemn si alta, un simplu tare rotund de uluci. In limbagiul con- Ventional al columnei o casa este seinnul unei localitati (turn sau cetate),iar un gard de uluci, nu este de cat o Intaritura aparatit al val cu palisada. Atilt unul cati celalt din aceste dourt elemente topografice se regtigese In preajma Intariturilor de la Marmore. »La pogele colinei varful Gurguiat, vecin cu Iordanelul, spune protoiereul Munteanu, se afla o vigilie In piatra legate cu acelas mortar, de care s'a folosit claditorul la toate edificiile din Ulpia Traiana. Iar Insotitoral meu, pa'rintele Pasea din Diiicani, Imi marturi- seste, ca mai Inainte copiii de scoalä si de la vite aduceaa de multe ori muni (monete) romane aflati In fata locului.Terenul fiind exploatat de pe vremuri "pentru produs de bucate,marimea si forma acestei vigilii azi numai prin sap- turi s'ar putea, poate, descoperi.Colina pe care e situatti, aceasta vigilie domineaza Intreaga vale In directia spre Hategi Bautar".Aceasta vigilie deci

1). Vezi pl. III, fig. 2.

96 este constructia de piatrA pe taracii de lemn de pe columua'. Cat prive§te ces- laltA localitate,infAti§latA pe relieful spiraleiprin tarcul rotund de uluci, nu avem sA, ne gandid de cat la rAmitile de cArAmizi romane care se gAsesc Intre Zaicanii Bucova, la locul numit Vama" k4i Captor", ramasiti probabile ale vechilor ZAicani, care mai nainte de veacul al XV se atla mai la vest de cat unde este" Rolul acestei IntAriri de la Varna". ZA'icanilorera, fire0e, de a mai pune o noua piedicA vrAjma§ului care ar fi cucerit IntAriturile de la Marmore. Din cele ce preced cred cA putem Incheia fArA temerea de a fi contrazki: scena InfAti§atA pe columnA din 63-65, poate fi transportata pe teren In pAr- tile de la Marmore", acolo uncle este pasul cel mai strimt de trecere °Mitre valea Bistreii campia Hategului,i unde IntAriturile uria§e InAltate de Daci puteau, Implini mai bine rolul lor de apArare. Aruncand acum o privire IndArAt asupra Intregului sir de scene, care se desfura pe columna din 29 (seena XI) si pana In 65 .(scena X.p), putem zice, ca pretutindeni, unde ramasitele vechilor lagarei cetati s'ail mai pAstrat, ele se aseamAnA pana' In amAnuntele cele mai neInsemnate cu imaginile schitate de artist pe reliefele sale. Din aceste asemAnAri a e0t ultra cat-va siguranta localizArilor fAcute. Iar localizrile acestea la randul lór ne-au higaduit sA urma'rim pas cu. pas momentele diferite prin care armatele romane tree din clipa cand au pus piciorul pe pamantul Dacieii pancand. Intariturile de la Pasul de fier transilvan le pune o stavila de netrecut. Cu aceasta actiune din urma lush', prima campanie rezboinica In contra Dador poate fi socotita' ea termi- nata de fapt ; caci, aceia ce ne Infatisaza scenele urmatoare nu Bunt de eat un eeou al Intamplarilor rezboinice din grupa noastrii. Cele doua solii care se prezinta Inaintea lui Traian, precumi pradaciuniletrupelor auxiliare romane din scenele XXIXXXX, sunt vadit evenimente politicei rezboinice care gasesc explicarea lor In actiunile Infatisate In scenele grupei noastredorinta deci cererea de a se Incheia pace este un rezultat al biruintei de la Tapae, pr.e- cum pradaciunile trupelor romane din scena XXIX este un efect, precum vom vedea, al interventiei Burilori alli4ilor lor In afacerile Imparatului (scena XXVII). Scena a zecea cuprinde spatiul de pe reliefe din 65 pana In 69, adica scenele si XXVII din Cichorius. Ele trebuesc lmpreunate, fiind-ca pe de' o parte Bunt fara semne despa'rtitoare Intre ele, iar pe de alta sunt legate Intre ele prin legatul legiunii din 67 aciliferul care-1 Insoteste, dar mai ales prin imaginea Imparatului care formeaza oare cum central tutulor celorlalte Actiunea InfatiatA este dablit : In stanga, (din 65-67) ni s'itratA trecerea unei legiuni romane prin matca unui râu peste care legatuli acviliferulei au trecut Inca' mai Anainte 2), iar In dreapta, (din 67-69) primirea unei solii barbare de catre ImpArat. Elementele topografice puse dé artist se rezumA In urmAtoarele puncte :un rau care vine din stanga, cote§te In 66 spre dreapta §i se pierde spre fund ; malul stang al raulut mai ales spre fund, este rapos ;

Vezi Sehematismul jubilar de Lugos, asupra Mieanilor, Vezi p. VI, fig. 2.

- 97 - pe culmea unui deal abrupt se vede in 66 sus o cetate cu turn spre stanga, poarta pe dreapta, un zid care le tmpreuni trei columne In fa. Un deal, care merge descrescand In Inaltime de la stanga spre dreapta, unde In 67 in- ceteaza, inchide scena In planul din fata. Dincolo de rail se an un castru roman, in interiorul carula sta. Imparatul pe tribunal §i .soldatii legionari de jur Imprejur ;din afarg yin din fund o suma .de barbari unii calari,altii pe jos ace0ia din urnia, par a fi, dupa Imbracaminte, armament 0 infati§are, mai ales parul Inodat pe tampla,de .origine streina, nu dad,. In fine tinutul este In stapanirea Romanilor ;cel patin aceasta reese din faptul eìlegionarii n'au coiful pe cap. Toate aceste element& topografice se regasesc reunite In apropiere de Me- hadia.i anume, Incepem cu castrul infatipt In seena XXVII. La Impreuna- rea raului Bolova§nita cu Belareca 1) este un castra roman destul de bine pastrat. El e de piatra cu .laturea lunga de la nord la sud de 120 ni. iar cea scurta de 100 m. Are trei porti, una, porta praetoria pe laturea de nordi celelalte pe laturile de apus 0 de ritsarit. Laturea de sud n'are poarta. Turnuri patrate apara de o parte 0 de alta fiecare poarai, iar la colturi aunt tumuli interne de forma trapezoida. ITT interior nu se mai zare0e nimic. Multe urme Insa de eitramizi romane, dintre care una fragmentara descoperita de noi, are pecetea cohortei a III... In spre rasarit de castra avem .dealul Belibucului, care seineovoae In arc de la rasarit spre apus, unde, ca0 pe columna, se perde, ceva mai la nord de castra. Indaratul acestui deal, adica mai spre sud, se vede rani Bolova§nita, care dupg ce strabate valea Ingusta de la poalele Belibucului, se varsii In Belareca, un afluent mai mare al Cernei.Acest ran, zis Bolova§nita, care vine din A,- sarit spre apus, ocolea odinioarg, ca0 cel de pe columna, laturea de rasarit a castruliiii .se ducea la vale spre fund, adica spre sud. In fine, lute° vale sin- guratica, zis a Valea rea" langa Mehadia, pe culmea mule deal Inalt de forma' numit Dupti §ant", se affit o cetate curioasa ca forma 0 Intocmire. Nu avem mai revenim asupra acestei cetati ruinate 2; e destul lug sa spunem cit, intoemai ca0 ipe columna, In AF ecinAtatea Mehadiei se AEA, pe culmea unui deal Inalti rapos, o cetate de piatra ca un turn pe stemga, o poarta, pe dreapta, un zid care le Impreunai dour], turnuri ronde langa. poarVa. A§a dar toate elementele topografice indicate de artist In seenele XXVI XXVII. se regasesc In preajma Mehadiei de astazi." Totu0 Intre realitate §i imaginea de pe columna -este o deesebire vadita :castrul de pe columna se "afla wzat pe malul drept al raului pe 'caie noi l'am identificat cu Bolova§nita ; in realitate Insa castrul de la Plugova (ceva mai la nord de Mehadia) sta pe stânga 0 mai la sud de rani Bolova§nita. Deosebirea este numai aparenta. De

Vezi pl. VI, fig.1. Asupra acostei cetitti dinestul Mehadiei, vezi cule serse de noi in capitolul coo- tatile dace », pag. 54. 7

98 fapt Bolova§nita, care astrtzi da In Belareca la nord delagar,cu vre-o 60-70 de ani mai In urma, facea o Cotitura de alungul laturii de rasarit a castrului, pentru ca apoi sa se verse In Belareca la cate-va sute de metri mai spre sud. Ba'tranii din localitate ti amintesc foarte bine de mersul acesta al raului, care nu §i-a schimbat matea spre. nord de cat In urma unui mare Inec. De aitmin- ten de odinioara, a raului §i astazi se poate vedea Inca prin tarini ceva mai la rasarit de lagar. Din alaturarile de .mai sus, nu numai reese adevarul localizarii scenei de pe column:1 (XXVIXXVII) In partile de la Plugova §i Mehadia, dar §i orientarea sa : artistul, dupa ce a Infati§at din scena XIX pana' In XXVI peisagiile vrtzute din sud,adica sudul jos §i apusul la stanga,acum a revenit la Infati§area cu nordul jos, rasaritul la stanga §i. apusul la dreapta. Am spus mai sus ca scena XXVII ne Infati§aza, primirea unei soliibar- bare. Greutatea Insrt se rezuma In curantul : putem noi cunoa§te de unde vine aceasta solie ? Mai Intai, /litre aceasta solie §i. cea din scena urmatoare exista oare identitate ? Petersen,§i parerea lui este astazi aproape de toti admisa,crede In aceste dourt Infati§ari este vorba de doua ambasade, scena XXVIII a- pare, zice dansul, o a doua ambasada, ai ca'reia membrii nu numai sunt altfel Imbracati, dar se Infati§aza Imparatului In alt chip §i sunt prin urmare altfel priiniti de Traian. Aceia stau tanto§ii mandrii pe caii lor §i. fiindca sunt numai comati, este o dovada, dupa cum spune Dion, de curagiul Inca, nedornolit nl lui Decebal ;ce§tilalti sunt pe jos, cu fruntea plecatit §i cu gesturi umilite. Fata de aceia Traian, Inconjurat de legionarii sti, sta pe tribunal In lagrtr, tinand cu trtrie lancea In mana; fata de Ce§tilalti, sta pe acela§ nivel,venind din Jitgar afara §i Insotit numai de cati-va ofiteri" Aceste douit ambasade Bunt, zice mai departe Invatatul german, reprezentantele celor doua partide din sanul poporului dac : una binevoitoarei alta du§mana Romanilor. Din deosebirea de dispozitie sufleteasca a partidelor dace reese §i deosebiroa de infatisare a celor doua solii. Fire§te, futre cele douit solli nu ponte fi identitate. Dar, este, oare firesc Brt fie dourt ambasade diferite Tenite 4din parteaaceldia§i popor ?.Ei oare logic ca regele Decebal, Indata dupit neigbanda primei solii,sr],trimeath" o a doua §i mai lipsita de demnitate §i mai umilita ? Se Intamplase oare ceva nou Intre prima §i cea de a doua solie?,i afara de, asta, Decebal fusese oare strivit la Tapae a§a In cat In dauna demnitatii sale §i cu ori-ce pret,sacaute Incheie- rea unei paci, ca:re lasa lucrurile mai nelimpezite, de cat mai nainte ? Lucrul acesta pare cu atat mai ndfiresp cu catlaTapae se pusese In plina lamina, nu numai disciplina de fier §i admirabila organizare a legiunilor .romane, dar mai ales neInfranta vitejie a armatelor dace §i iscusinta reala a .conducrt- torului lor.

1).E. Petersen, Trojans dak. Kriege, 1, p. 33.

99 De unde vine prima solie ? giudat s'arata feint de Infittipare al soliei : sunt barbari ertlari, sunt barbari pedeptrii ;unit cu invekunantarea daca, ceilalti streiná. Solia apare, lucru neobipnuit aiurea, Inarmata, mai ales cei doi din fat& Aceptia din urma au o Infatipare fisiea' cu totul aparte :au parul Inodat pe tampla, trupul gol de la brau In sus, pantaloni pe picioare i eu stInga in un scut oval. Petersen a spus-o : aceptia nu sunt auxilian ineregulati romani, ci nipte prieteni ai Dacilor, fara, a fi totupi vrajmapi Romanilor". Mai .adrtogrtm Insa, acepti barbari fac parte pi ei din solip. Dupii tip !ma, dupa Imbracamintei port,parul tnodat pe ttmpla, ei sunt Germanii anume, dupa cum vom avea prilejul s'o probam In 'Kelm C, din al II rezboi dacic, Bastarni de prin partile Moldovei. Cine Bunt limit barbarii, care vin calare? Invemantarea lor este hotarat dacrt ;dar, pentru ce srt fie Infittipati calare? Pe columnh' nicaeri Dacii nu sunt aratati astfel, de cat In dotra cazuri : unul, in scena XXXI, and Insa' nu ptim daca sunt baoi de ai lui Decebal, sau Bunt Dacii din partile Moldoveii Munteniei,neat:arm-Ind Inca de nimeni ; celalt, rn seena CXLIII, cand Imprejurrtrile rezboiniee ti silesc neaparat srt fie ea- lari, ca spoata scapa de urmarirea eavaleriei romane. Al doilea fapt, care reese din analisarea imaginei de pe columna, este direetia, de unde vine solia. Ne amiutim din cele spuse mai 811E1, ea linia de jos este linia nordului, lax la stanga rasaritul. Prin urmare sòlia, fiind alit-tat:it ea venind din fund spre In fata, ea trebue sa soseascrt din sud, probabil pe valea Cerneii Belarech'i,catre nord, uncle estecastrul. din Plugova. Spre sud pi spre upas se Intindea imperiul roman ; deci solia nu putea vent de cat din spre rasarit, adiert din partile Olteniei sau el-Liar ale Munteniei. Al treilea, atitudinea mandril 'pi tantope a barbarilor nu se potrivepte de loc cu solia poporului dac care de curand Incerease Oria bratului roman. Cum s'ar fi Infatipat o solie daca, aceasta ne aratrt scena XXVIII, uncle atitudinea solilor este umilita, apa cum pitrebuea sa fie.Solia din seena lagitrului XXVII nu poate veni de cat din partea unor popoare care Inca sunt pe picior de pace aproape pe picior de egalitate cu Romanii.De aeeia, Imparatul o pi primepte In chip solemn In lagar, Inconjurat de legiunile sale ;pe cand pe cea ca adevarat dad, (din sc. XXVIII) o nesocotepte aproape. In fine, solia din scena XXVII are legaturi vadite ca ambasada daca din scena urma'toare ;artistul acliitat aeeste raporturi cu multa iscusinta, prin por- tul aeelora dintre membrii soliei, care privesc ostentativ spye dreapta, uncle se desfapurrt scena cu primirea soliei de comati In resumat, solia din scena XXVII vine din partea mai multor popoare, printre ele sunt Bastarnii Daci,aceptia nu vin din regatul lui Decebal, adica din Nord,care probabil locuese prin Muntenia pi Moldova. Aceasta solie are raporturi cu ambasada comatilor daci din scena XXVIII, dar nu se confunda cu aceasta. Inca odata, din partea caror popoare vine aceasta solie ? Respunsul ar fi greu de dat, daca n'ar fi notita lui Dion Cassiu. Se ptie In ce mod fragmentari dezordonat s'a pastrat opera acestui scrittor. Nu avem

100 sa facem aici !ma procesul valorei rezumatului alcatuit de Xiphilln. Sigur este notitile scoase de aeest eopietor filmic/ de greseliiBunt rau randuite 1). Totusi ele ne vorbesc despre solia Burilori aliatilor lor, care, bite() inscriptie sapata cu litere latine pe un burete urias, au cerut Imparatului sa nu mearga mai departei sa Incheie pace cu Dacii 2). Comentatorii Insa au pus In legatura aceasta notita cu imaginea barbarului cazut de pe catarul sail din scena IX de pe columnh', fara st ja In de aproape considerare doua fapte : a) solia, despre care vorbeste Dion Cassiu, vine din partea mai multor popoare (Buriii aliatii lor") ; b) Indraznealaacestor popoare care aproape ameninta pe Imparat, de 711/. face pace eu Dacii. Este un act solemn Insemnat, care nu se potriveste de loe cusituatia comica a barbarului trantit 1pámailt 'MO asinul sau din scena IX. Eu ered ca solia, care ti transmite Insareinarea sa catre Traian prin mijlocul naivi primitiv al buretelui,i despre care vorbeste notita lui Dion Cassiu, este o solie cam nu are nimic de a face cu aceia a Burilori aliatilor lor". Prima, vine din partea unui popor incult cu totali foarte nernsemnat, care si IntImpina primirea despretuitoare aratta' de columna In scena IX; cea de a doua Insa, Indraznea i numeroasa, vine din partea Burilori sotilor lor, care, stabiliti In preajma Moesiei inferioaresi pe lana gurile Dunarii, se simteau destul de tari ea sit intervina In favoare.a Dacilor. Aceste stiri, complete In Dion Cassiu, au fost mai tirziu trunchiate si a- mestecate de catre Xiphilin, care probabil a pastrat amintirea stearsa a soliei. cu buretele, de care Insit a alipit pe nedrept numele Burilor ;despre aceasta Bone- ne povestestei scena IX de pe columna. Asupra celeilalte solii mai im- portal/tit musa, a Burilori sotilorlor, care se vede Infatisata pe columna In scena XXVII, notita trunchiata a lui Xiphilin nu ne mai spune nimic alt de eat numele. Cu aceasta Incheiere armonizeazai faptul urmator : Buril geograficeste se aflau asezati In partile Munteniei pe langa Olt, ceiace corespunde en aratarile columnei, care no Infatisaza solia din Acena XXVII itenind la eastrul din Plugova din spre sud si rasarit de Mehadia. In adeva'r, tribal Buriden.ses sau Buridavenses locuia, prin partile de la Olt 8), eaci Tabla Peutingeriana aratandu-ne localitatea Buridava MO Olt si ceva mai jos de Castra Trajana (R. Valcea de asta-zi), localitate care nu poate fi streina nici despartita de tribul Burilor, a fixat In acelas timpi hotarele In interiorul carora supositiile noastre se pot mica 4)

Vezi asupra valorii notitelor lui Xiphulin, spuselo lui Dierauer, Geschichte Trajans, Leipzig, p. 68, nota 3. Dio Casius, LXVILI, 8. Vezi comentariile asupra acestui pasagiu in Dierauor, op. cit., p. 83, nota a cf. C. Cichorius, op. cit., p. 62. , 3).Vezi Fritz Pichler, Austria Romana, In Quellen sur alten Geographic, Heft 3, p. 127 194. 4).Aceasta idee o sustine §.1 d. Olinescu D. in foarte intetesantul su studiu, RZmá- ifrtraco-dace, 1908, p. 2, care aseazit pe Buri in gMuntenia sau Moldova».

101. Cl acesti Buri sunt de origine dacg, nimeni nu se poate indoi. Se poate foarte bine ca ei sg fi format unul din acele principate neatárnate, care remg- seserg, dupg desfacerea imperiului lui Burwista i despre care ne vorbeste Strabo '), Acest principat al Burilor urmase poate si sub Decebal sg-si pgstreze neatár- narea sa. Daca ne punem intrebarea tug, cine sunt sotii Burilor", despre care vorbeste notita lui Xiphilin, respunsul vine de la sine. Notitele istorice vechi ne asigurg, caliaii firesti ai Dacilor la Dungrea de jos au fost in totdeauna Bas- tarnii din Moldova si Sarmatii din sudul Rusiei. Aceste popoare, fie din spirit de pradg, fie mai adevgrat din convingerea, cg," soarta lor era legatg de aceia a poporului dac, au fost in nesfársite certuri cu Romanii. Acum, la finele primei campanii militare a impgratului, au Incercat, IntovArgsindu-se cu Burii, sg impue lui Traian -o pace cu Daciilui Decebal, tocmai ffindci ei se simteau amenintati, casi Burii, In neatirnareaiexistenta lor. Acest act Il Infgtisazg scena XXVII de pe columng, punand sia parte la solie si pe Bastarni, acei 2 barbari cu pgrul Inodat pe tampla din 68, iar Dacii c1ri n'ar fi de cát Bu- rii notitei lui Xiphilin. Daca artistul columnei a Inflitisat pe acesti Daci venind cglare, poate cg,' el a avut In vedere doug lucran:a) BA deosebeascg pe Buri de consangenii lor de sub stgpánirea lui Decebali b) sä argte depgrtarea mai mare a Burilor din, Muntenia de laggrul din Mehadia. In scena urmgtoare (XXVIII) care se intinde din 69-70,artisttil ne In- fAtisazg solia comatilor daci, care cu fata smeritg, se inching si spun Impgra- tului scopul lor. Solia MBA nu-si ajunge tinta. Cu foatg interventia Burl- lori aliatilor lor, Impgratul nu-i ascultg. Fireste, aceasta infrangere diploma- deg' a popoarelor de la Dungrea de jos s'a resfránt asupra stgrii ion sufletesti : de unde Bastarnii,Sarmatfii Dacii Burl din pgrtile Munteniei stAtuserg In timpul primei campanil pe picior de pace cu Romanii, acum, la in.ceputul iernii anului 101, ei intrg In actiune. Triburi dace, sarmatei bastarne ngvglesc in imperiul .roman. Despre aceastg ngv.glire ne vorbesc notitele scriitorilor vechi, dar Mai ales ne dau stiri sigure scenele XXXIXXXII de pe columng.Asa dar scena XXVII cu. solemna Infatisare a soliei barbare, ne preggtestei ne introduce oare-cum in actiunea care se desfilsoarg In scenele XXXI si XXXII. Una motiveazg, pe cealaltä. Scena a unsprezecea (care cuprinde scenele XXIX si XXX Cichorius) din pricina dealurilor care tae campul reliefului, are o infgtisare foarte com- plicatg. Cichorius si Petersen au sustinut cg, scena noastra rezumä In spiritul artistului o Intreagg desfAsurare de pe-ripetii care se 'petrec pe intinsul spatiu din Banal si Oltenia.Totusi elementele topografice schitate de artist In Kea, sunt asa de pregnañti speciale, formele lor sunt astfel intocmite in cat aici, casi pretutindeni pe columng e vorba de un anume loe, o portiun.eanumitg geograficg a tinutului dac. Cheia intreguluiinut, reprezentat tu scena aceasta,

1). etrabo, VII, 3, § 11vez i I. Dierauer, op. oit., p, 67, nota 2,

102 o formeazg campia din coltul de sus 1)i dreapta a reliefului (Intre 72-73). 0 apit Intinsg, mai potrivit un fluviu larg, mgrginete campia spre dunga ei de sus. Doug viruri de dealuri nu tocmai lnalte Inchid spre stanga si jos Intreaga campie si ánume, un sir porneste din 70 s(stftnga).merge spre dreapta ise Theo- voae In jos ;celalt pleaca din mijlocul laturii de jos a scenei In 71, formeaza un arc cu scobitura in jos vi se sfarveste laugg, trunchiul de copac din 73.Intre sirul dintgi de dealuril marginea de sAs a reliefului, la capatul van, trupele Parinonii Veredarii, precum le-a identificat foarte bine Cichorius, nimicesc o cetate dacg (In 72 sus) de forma dreptunghiulara. 0 a doua cetate,si lucrul a- cesta n'a fost Inca de nimeni observat,Infiltivata printeo simplà dunga incovoiatä In jos In forma de secera, se vede pe culmea dealurilor din stanga In 70-71. In fine, titre ambele dealuri jos se afla o vale, care; dupg felul cum auxiliarii romani din primul plan due din urmg o grupa de femei dace, se perde campla cea mare, unde stg, Imparatul. Mai intai, ce apa poatefiinfatisatiiIn seena noastra ?Domaszewski vede inteinsa imaginea Murevului ; Cichorius siPetersen Ins'a'o identifica'cu Dungrea. In sprijinul acestei pareri Petersen aduce faptul, cg, Intre apele ran- lui din scena noastrai acelea ale fluviului din scena XXXI, care se stie cg este Dunarea, artistul a facut o legaturg: Inteo parte apele marginesc relieful spre dunga de sus, iar In cealaltg spre dunga de jos,färaa fiIntrerupt liniile valurilor care se prelungesc din scena XXX In cea din XXXI, pe dindaratul copacului din 73 care le desparte. Asa dar, fluviul nu poate fi de cat Dunarea. Aceastg Incheiere armonizeazg cu desfasurarea oare-cum logica a pe- ripetillor infatisateIn scena XXV, Traian se afla. la Pasul de fier transilvan, In XXVI, el este la Plugova-Mehadia (vechiul Praetorio), prin urmare ceva mai la sud, in XXX el trebue sa fie la Dunitre chiar, de unde trece In Moesia superior in castrele de lama. Campia din scena noastra se envine s'o asezam asa dar langg Dunare, pe malul el nordic, fiindcg este absurd sg, credem cà impkatul pustievte cu propriile sale trape teritoriul roman. 0 Incheierelinia de sus a reliefului ne a- ratä sudul, cea, de jos din contra nordul. Incheierea aceasta atrage dupg sine alta.Prin faptul cà Pannonii Vere- dariii ceilalti auxilian i romani pustiesc tinutul acesta, nu este oare un semn lamurit ca pe aici Romanii tree pentru prima oarg ? Prin urmare, scena noastra nu poate fi localizata nici Ii campia din fata Lederatei, unde se stabilise podul de vase din apus, niel la Gura Vail, sau Orsova ;fiindca pe aiei mai tre- cuserg, Romanii la Inceputul campaniei.i afarg de asta,campia din partile Orvovei are o forma' prelungai stramta, care nu se aseamana cu cea infati- vatä pe columng. Nu remane deci de cat valea de jos a; rftului Topolnita campia Severinulut.$i de fapt aici sunt cele dortá siruri de dealuri pe care columna ni le arata In sCena noastra, aici campia cea larga, aici cele doug cetati, una spre sud laugh' malul Dunäriii In coltul campiei, vi cealalta pe cul-

1).Vezi pl. XV, fig. 2.

46 e61:7er://lz, ¡MC D.2 Cdkida. 1 CP./ ;7121/e? 4 IL MEN II FIG. I. CAMPIA SEVERINULUI SI 1MPREJURIMILE. 1.M1l 1111011 MI MIMI MMEN1.111111 OU INIMMINI =Ms z , 44.'ijrZ,P? 'x 11'11:11V11111.1 11.71!ipa *Wig:11141104gr1U1M111111111011 0,11Z FIG. 3. CAPATUL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL ROMINESC) limos XCI X RECONSTITUIT DE DUPERREX. eos FIG. 2. ACELAS T1NUT PE COLUMNA. ---'7,17,1.e.."7-_., 10r,iir-ZIRS.lierilKr,417Ara400/dinlikr!!i01-kr3e-tge.i*Ojmr c -...... A.,...... we - - rx.,-,ar...mra.-_-zr- ....e-.....m. ,Ary,.. wnw_a...rAr :=Eumrs-vts az we ,r.._11,g, ,,-_- Il Virwr - --- Fa-7.-0-V Riii-W mw-174. ite liyaf wr .... FIG. 5. CAP./0'UL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL ROMANESC). FIG. 4. CAPATUL PODULUI LUI APOLLODOR (MALUL SARBESC). RECONSTITUIT DE DUPERREX. XXIX. XXX. 1 OIRAIE2i lkIIMPAIr-1017; MIO Xr-T .101M WNW! 103 mea dealului care inchide tinutul spre nord. Vom lua pe rand toate aceste e- lemente topografice, le vom analisai vom scoate asemAnArile care le au cu imaginile de pe relieful nostru. Dealurile Matoretului, care se desfac din Várful Bali, zice capitan Filip, merg direct spre Dunare, dirijandu-se de la nordvest catre sudest, Intre rautile Topolnitai Bahna. Ajungand la Dunare, aceastA culme se termina bruce In malul apei nelasand loe In multe pArti, de cat spatiulstrict necesar pentru treeerea liniei ferate si a soselei Severin-Varciorova" 1). Aceasta culme de dealuri, care Inchide campia Severinului spre sudi apus, nu este alta de cat acel ir de dealuri, care In scena noastra tae relieful de la stanga spre dreapta apoi Se Incovoaie In jos Intre 71 si 72. Ca si cea de pe columna, culmea MA- toretului formeazá' doul vai, una de alungul Dunarei spre sud, corespunde cu cea pe unde alearga Pannonii Veredarii, si alta spre noidest. Dar spre miaza-noapte campia Severinului este Inchisa cu dealurile Go- deanului, care se largesc In forma de evantail Intre Topolnitai Halanga- Colibas, unde dupa o sugrumatura adanca se inaltadin nou ca un perete In- chizand spre rasarit, sub numele de dealul Poroinei, lntreaga campie a Seve- rinului pana langa DunAre. Acest deal respunde la cel Infatisat jos pe relieful nostrui In partea dreapta din 72-73. Cu localizarea acestor doua dealuri se stabilesci celelalte doul puncte cardinalei anume, la stanga este unja apusului, iar la dreapta resAritul.In acest cadru putem descoperii cetatile dace pe care artistal le Infatisaza in scena noastrA. Vom lua cetatea din fund mai Intai. Aceasta cetate pare asezata In campie si nu departe de malul Dunarli, la intrarea vAii formata de sirul dealului din apus (fund). Ateasta cetate,care dupa limbagiul conventional al columnei, are forma dreptunghiulara, cu laturea cea scurta spre nord, este identica cu cea din scena XCII, sus In 243, precum cetatea cea de a doua in scena noastra este identica cu cea reprezintatA In scena LIi In scena XCII, jos la mijloc In 242 Acest lucru se va pune In evidenta ceva mai departe, cu prilejul comentariilor scenei LI. Din aceastA identitate Intre cetatea din fund (dintre 71 si 72) a scenei noastrei cea din scena XCII sus In 243, deducem pentru dansa IncA un amanunt pretios :ea avear o dubla cingatoare de zid, iar pe laturea de rAsArit avea o poarta, cu un ceardac de lemn deasupra, semnul originei sale dace. Aceste conditii le Implineste cetatea din grAdina Severinului, a cAreia plan 11 reprodueem aici. (Vezi figura de pe pagina urmatoare): Nu avem safacem acum o descriere amanuntita a acestei cetati ;alaturatul plan este deajuns de rit ca sä ne cAlAuzeasca In aceasta privinta.Cetatea este foarte veche ; este cunoscuta Inca de pe la Inceputul veacului al XIII 3.), Zidul este construit dupa

Clipitan N. Filip, Geogr. milit. a Olteniei, Bucurc§ti, 1886, p. 16. Vezi pl. XV, fig. L P. Dragalina. Din istoria Banat. Severin, t. IT, p 146: eNu se poate trage la indo- Isla, cA Banatul Severinului, care îi trago numele de la cetatea Severin, a existat pe la 1233. Intro martorii care subscriu actul, prin care Bela IV se obliga prin juramant a lino conditi- unile pactului incheiat intro dansuli tatit-sau figureaza Luca, Banul Severinuluis.

-104 felul roman, adica dintr'un sámbure de piatra mai mica legata cu mortar romani o Invelitoare pe din M'ara de piatra regulat taian, din care s'a mai pastrat o bacan de vre-o -cati-va metri lungime la laturea de rasara. A§ezata pe un tapan de deal Inalt de 6-7 m, de forma dreptunghiulara, cu axa cea lunga de la nord la sud, cetatea avea sus pe sprinceana tap- Banului o prima Incingatoare de zid de 2-3 m. grosime, care Be poate armad la suprafata solului de jur Imprejur,iar la poalele colinei,o a doua cingatoare de zid, care s'a pastrat mult mai bine,este de 3-4 m. IIIratiMe Bi de 4 m. grosime,sprijinita de cea dintai prin ziduri transversale. Sapte turnan ideplatel apara aceste douà ziduri paralele de Imprejmuirepa- . a k tru patrate Bunt puse la colturi (a, b,e, o) §idoua, de asemeni piltrata (e, d), la mij-

I N b-; local laturei de rasarit §.1 .deapus, ale zi- , dului interior.Cel de al §aptelea turn de forma' semi rotunda (g) Be aftala mijlocul , r e

, I laturii externe de rasarit. Cel mai bine Os- tTat din aceste 7 turnuri, este bel din coltul de nordest,(b) a careia lature nor-

r - dial se Inaltai. astilzi pana la 10 m, dea-

I ° supra platformeitapBanului. Poarta prin- L'i cipala de intrare Be afla pe laturea de rasara (In i) acolo, unde vazuram cA sta .turnul semirond. Aceastil cetate,una din cele mai impunatoare, din cate cunoaBtem pe Omán- tul nostru, era Intarin pe din d'ara pe la poalele colinei ca un §ant adInc de 7 m., §i larg la partea de sus de 45-50 m.antui pare Bit fi fost plin cu apA, adusà printr'un canal din Dunare. In aceastl scura cfescriere regasim zidurile duble de Imprejmuire,k3i, forma dreptunghiulara a centii de pe columna, cu 'atarea cea scurta spre nord, precum regasimi poarta de pe la- tarea de rasiirit constatan mai sus pe columna. Aceste elemente formale alaturate cu cele topografice vecine,adica positia langa Minare §i la ada'postul oare cum a dealurilor Mittoretalui,ne Intaresc In convingerea, ca identificarea Intre cetatea de pe columnaí cea din gradina Severinului este justa. Cealalia cetate, Infatipta In primal plani In stauga, de§i mai greu de localizat, nu este de asemeui alta de cat cea cunoscuta sub numele de Zidina Dacilor", a careta Intocmire in parte este cunoscuta Inca din timpul lui Ce- sar Bolliac Asupra acestei identificari !lisa vom reveni mai pe larg ca pri-

1),0, Bolliao, Eioarsiu* areheologice In 1869, p. 60,

- 105 - lejul comentariilor scenelor LI si XCII. Vom zice deocamdata, ca imaginea cetatii noastre nu este alta de cat a celei din sc. LI si XCII. In adevar, positia ge. ografica futre cetatea scenei noastrei cea din scena XCII, 242-243; este aproape aceiasi ; puntele cardinale Ian) parte si In alta sunt identice : jos nordul, la stanga apusul. Raportul Intre cetatea noastra cea incendiata de Pannonii Veredarii, este acelas cu cel din scena XCII. Intre cetatea din mijloc (din 242-243) si cea de la marginea de sus a scenei In 243 244 ;dar, am vilzut mai sus, di aceasta cetate este identica cu aceia din gradina Severinului ;adica, cetatea dreptunghiulara este, fa ta de cea din 242-243, ceva mai spre sudest.Tinutul, atat In scena XXIXXXX cat si In XCII este muntos, t;4i amanunt si mai izbitor, el se afla In preajma Dunarei Mg% Seve- rin, precum se va vedea la comentariile scenei XCII. Incheiere : scenele XXIX XXX si XCII ne Infatisaza aceiasi regiune, adica campia Severinului, eu dea- urile dimprejuri cetatilg locale. Mai hotaratoare Insa este asenfanarea Intro cetatea din scena XCII si.cea din scena LI. Ambele au aceiasi forma aicii dincolo (poligonall), ambele au acelas numar de porti (doua) pe aceleasi latan i asezate (eea de nordi ca de sud) ; amb ele au cate doua turnuri cu ceardac de lemn (semnul originei lor dace), aceleasi clathri interioare. Ambele Bunt asezate pe Inaltimi, preeum este si cea din scena XXIX; ambele swat la Intalnirea a doua drumuri strategice importante. Singura deosebire ce gasim Intre ele : una (cea din scena LI) este v5zutit din jos,de aceea zidurile petatii Inchid vederea din interior,pe cand -cealalta (scena XCII) este aratata de pe o Inaltime mare, care doming nu numai eetatea, dar care Imbratisaza Intreaga campie a Severinului. Fata de aceste alaturari, lucrul se Infatisazá In chipul urmator :cetatea din scena XCII este identica cu cea din LI ;dar In acelas timp este identicii cu cea din XXIX; urmeaza fireste, cai cele doua streine una de alta (cea din se. LI si cea din scena XXIX) IA fie identice. Precum se va vedea Insg mai departe, cetatea din scena LI 1) trebueste localizata la Gradet, pe malurile Topolnitei la nordvest de campia Severinului ;va trebui deci casieea din scena XXIX BA' fie localizata In acelas loe, odatI ce stint identice. Jata dar ca si a doua cetate de pe columna, din scena noastra, sere- gaseste In preajma campiei Severinului, precum am regasit dealurile vecine, cetatea din gradina Severinuluii fluviul Dunarea. ()data localizarea facuta, ne ramane sa spunem un cuvant asupra cu- prinsului seenei XXX. Comentatorii In genere vorbind de femeia daca cu co- pilul In brate,careia Imparatulfi face un semn cu mana, arätandu-i nava de langa malul Dunarii, o numesc printesa daca". Fröhner, amintindu-si de un pasagiu din Dion Cassiu (LXVIII, 9. 4), unde ni se povestescvitejiilelui M. Laberius Maximus, credeca, este vorba aici despre prinderea surord luiDecebali ducerea ei in robie. Petersen, ea id

1).Vezi comentarMe noastre asupra scenelor LI si OXII.

106

Dieraueri Cichorius, gase§te cg. aceastg' aláturare futre notita lui Dion Cas- sin §i imaginea de pe columng, este färg temei. Motivul cel mai puternic con:: tra aeestei identificgri estecg, dupg ace§tiInvAtati, notita lut Dion ne vor- bepe despre prinderea princesei dace tocmai cu prilejul Incheierii pgcii, mo- tivatg numai de aceastg robire a surorii lui Decebal, pe cand imaginea de pe columng ne Infati§azg o actiune asemgngtoare In parte, dar eare este abia pe la Inceputul campaniei rezboinice a Impgratului Traian. Axera a§a, dar o nepotrivire de date. Este Intrebarea, motivul acesta este el puternic? Notita din Dion Cassiu poate avea pentru noi aceia§i tärie ca imaginea de pe columna ?Cunoa§tem noi oare textul nestirbit al acestui istorie ? Dar cal' nu s au pläns de grozava dezordine In care s'a transmis noug aceastg scriere, a§a de importantá In alte privinte ?Singur Dierauer ne asigurg cg notitilelui Dion Cassiu,asa cum s'au pästrat In excerptele lui Xiphilin,sunt amestecate neIndemanatec unele Intealtele" 1).Fröhner Insg merge mai departe, cIci ori de cate ori intra in conflicttirile lui Dion mi cele date de columng, Intotdeauna el pune mai mare prer pe acestea din urmg 2). Intretiri1e veridice ale columnei i spusele eiun- titeilipsite de ränduiall ale lui Xiphilin, poate ti Indoiall ? Nu' mai departe de ea In doug grupe- urmAtoare de pe columna, vom descoperi un lntreg epi- sodi Inca unul din cele mai strAlucite ale campaniei militare a lui Traian la Dungre, färg ca relatiunea lui Xiphilin sg Re spue un euvänt macar. Poate fi oare Indoialg In alegerea noastrg ? Putem noi Inlgtura povestirea veridid a columnei pentru stirile nesigure ale lui Xiphilin ? De sigur spuselescriitorilor vechi sunt pentru cunoalterea intämplárilor din trecut un izvor nesecat istoric ;de altminteri noi Insine ori de ate ori a- ceste indican i sunt ciarei adevgrate, In totdeauna ne-am gräbit sg. le dgm as- cultare Dar In fata evidentei nu ne putem Indoi : povestirea columnei remâne pentru noi adevgratgi hotg'ratoare. Pe temeiul acestora pretindem; cá. In scena noastra este vorba cu drept cuvänt despre sora lui Decebal", care prinsä, este silitäf3ti, tread, Dunárea In Moesia, fie pentru a fi tinutg aicica ostatid, fie spre a fi trimeasg la Roma, ca sä serveasca de podoabg la triumful Impgratului. Ceiaee .este §i mai ciudat este spusa.unor legende locale din preajma Grg- detului. Cetatea din GrAdet pe care noi am identificat-o cu cea de pe columng In scena XXIX din 70-71, este numitä, In popor cetatea Fetii".Dupg traditie fecioara de domn" vgzänd pe tata si familia ei robiti, a ales acest loe retras, unde 's'a ascuns. Aici a zidit ea Impreung cu oamenii sgi, ngprasnica cetate" 3). Tot aici, la locul numit Gura Corcoaei"; traditia aseazg cetatea unde se aseunsese son,- lui Decebal In timpul rezboaelor lui Traian cu Dacii"i unde

Ñ.erauer, Beitriige z. Geschichte Trajans, Leipzig, 1868, p. 90, nota 6. Aeelas lucru flpune si in nota de la pag. 85: Auszuge des Xiphilinus sind diese Verhältnisso verwirrts. Friihner, La Colonne Trajane, p.XIT, nota 4. 3.Dictionar. geogr. al Ilomâniei, vol. II, p. 344.

- 107 - ea ar fi fost descoperitii de impiiratul Traian" 1).Sit fi pristrat oare poporul nostru, a§a de conservator In apucaturile sale, panà,' 0 amintirea unui fapt istoric de a§a Insemnatate ? In ori-ce caz, aceastAtraditie adaogA 0 ea ceva la afilturArile pe care noi le-am fitcut Intre spena de pe colUmnA §iinutul din preajma Severinului, unde noi am localizat scenele XXIXXXX.

1).Diefionar. geogr. al României, v61. II, fase. 4, la euvantul: Gura Coreoaei.

CAPITOLUL V

INVAZIA DACO-SARMATO-BASTARNA IN MOESIA INFERIOARA.

REZUMA.T. Grupa este alcittuita din .douti, scene XXXIXXXII, care no Infalisaza doult momente deosebite unei actiuni : in stanga (se XXXI) troj coloane de barbari tree Dunarea, In dreapta (so. XXXII) ele atacti un castel roman, aparat de trupe auxiliare Acest castel roman, dupit cum aratit elementele topografice puse de artist pe columna, nu poate sa Be de oat Axiopolis. Pentru dovedirea acestui punct, nevoiti sunteni sä facem istoricul cuce- ririlor romane la Dunarea de jos. Acest istoric ne aratli, cAsesul Muntoniei a fost cucerit de Romani, hid. mai nainte de Traían. In special,pules. Munteniei care se intinde intro Du- nitrei Brazda de sud,aceasta, brazdit incepe la nord de Calafat si mergo spre rasarit pantl, la nord de Giurgiu,--a fost cuoerita sub Vespasian de catre guVernatorul Moesioi, Rubrins Gallus. Sub Domitian hotarele Moesiei inferioare se largeso pana a cuprinde intreaga cámpie a Munteniei la sud de faimoasa cBrazdit a lui Novae». Acest val urias de pamânt, dupti, reyea noastrit, a fost fnaltat de citre legionarii romani din porunca Imparatului Domitian. Astfel intitrit sesul Tara Romanesti, hieing cu dolt& valuri (Brazda, lui Novaei Brazda lui Rubrius Gallus), a fost cu neputinta de strabatut de catre coloanele bastarno-daco-sarmate. Niividirea totusi s'a fitout prin partea oea mai slaba a intaririi: intro Axiopolisi Sucidava. Ruinile de la Hinog ne infatisazit tocmai cetatea de pe columna din scenele XXXII, .7s XXV XLVL Alcátuirea acestei grupe ne este impusg, de hotárata izolare,atát spre stAnga catsif3pre dreapta, a celor douii scene XXXIXXXII, care se Intind din 73Oa,In 80. Ambele scene alcátuesc un episod rezboinic neatárnat, care In desfiisurarea timpului poate ocupa o pozitie mijlocie Intre evenimentele grupei anterioaresia celei urmátoare, dar care, nici In ce priveste locul, nici In ce priveste persoanele In joc, nu au nimic de a face cu scene/e vecine atilt din dreapta cátsidin stAnga. Epizodul acesta este rezultatul acelei Infrangeri diplomatice pe care solia buro-bastarna din scena XXVII o incearca din partea Impáratului ;este, poate, chiar efectul acelei pustiiri brutale din tinutal Me- hedinOlor, pe care trupele auxiliare romane o FAIrar§ese In Kona XXIX. La,

109 rándul su aéest epizod alinvasiei barbare In tinuturile imperiului va aduce dupa sine marea expeditie militara Impa'ratului Traian, expeditie pe care columna o glorifica In seria de scene din XXXIII pana In XLVIII. Ambele scene, care compun grupa noastra, ne Infatiyaza doua momente deosebite ale unei actiuni : In stánga niyte barbari In trei coloane diferite tree Dunarea de pe malul nordic pe cel sudic 1); In dreapta aceste coloane, dintre care una a Incercat mari perderi In trecerea sa peste undelefluviului, Impre- soar i ataca un lagar aparat de auxilian iromani. Ca elemente de orientare sunt : malul roman al Dunarii este yes, castrul Impresurat se alitlângfluviu, iar forma lui este neregulatä, cel putin un pehtagon. Laturea din fa tit are o poarta boltita In fine, fiindca linia de jos este linia nordului, iar la stanga saritul, urmeazit crt trecerea barbarilor se face la rasaritul castrului roman yi In preajma unei localitati dace, pe care artistul o Infatiyazit In modal conven- tionallobiynuit printeun turn de piatra'. Este Intrebarea, ambele aceste scene pot fi ele localizate Inteun loe anumit, sau, precum sustineCichorius, avem aici imaginea colectiva a unui In- tregir de castele" pe care barbarii le ataca? Fiind-ca din studiul Intregei column°, noi n'am grtsit nicaeri asemeni imagini colective", noi sustinem ideea loealizarii:scenelor Intr'un ariume loc.Noi sustinem ca aceasta invasie nu s'a putut face de cat In preajma cetatii romane Axiopolis (Cernavoda de astazi), pentru cit numai pe aceasta' part& era cu putinta, In timpul lui Traian, sit treacit barbarii puternica linie de aparare pe care o forma Dunarea In spre Moesia. Aceasta idee. o marturisim, ne-a fost In parte sugerata de catre Doma- szewski;lcare Intemeiat pe faptul ca' lagrtrul Infatiyat In scena XXXII este a- parat de trupe auxiliare, Intemeiat de asemeni pe faptul ca. ultimul lagar legionar roman cel mai din spre rasarit,In epoca tralana,este Durostorum", conchide, ca aici este vorba despre imaginea castrului de la cotitura Dunarii de la Galati la Troesmis ;citprin urmare invaziunea barbarilor s'a facut, poate, prin nordul Dobrogii, la cotitura Dunitrii Magri, Dinogetia" 2). Ca sit punem In luminai sit motivam parerea noastra, nevoiti suntem facee un mic Inconjur yi sit aratam pe scurt popasurile diferite, pa care le-au Meat Romanii In cucerireai Intarirea hotarelor provinciei Moesia Cand se deschide pentru noi mai Intal portile luminii istorice, popoarele de la Dunarea de jos, cunoscute sub numele de daco-tracice, formeaza o maFil, Intinsai puternicit din muntii Balcanii pang In Carpatii Poloniei, de la marea Neagra'i pánit In pasta Ungariei. Tra'ind In grupuri neatarnate, aceste popoare au o culturh' semi-barbara, formata din elemente culturale grece introduse de peste mare ,Tlin sud yi Tasarit, yi din elemente culturale romane venite din apus. In prima jumatate a veacului care precede era cretina, aceste grupuri de statiyoare neatarnate au fost reunite sub stapanirea unui singur om,

Zicem «le pe malul nordic pe eel sudie., fiind-cA alimintori ar fi absurd sit credem cli barbarii trec din Moesia ca spustiascá tinuturile la nord de Dunlire. A. v. Domaszewski, in Philologus, 1906, p. 329,

110 aceI vestit Burwista, de a ca'ruia strapica piltere ne vorbesc cu ingrijorare is- voarele romane contimporaue. Dar cu moartea acestaia taria imperiului salt se risipqte qi veéhile grupuli 0 state dace reapar. Cand, dupa lungilerezboaecivile din timpurile din urma ale republicei romane, se reintoarsera paceai buna oranduiala peste aproape tot intinsul imperialui roman, August dugetspuei aici la Dunare o ordine, care fusese &lane turburata de nelncetatele navaliri ale barbarilor Dad, Bastarnii Ro- xolani, M. Licinius Crassus patrunde In 29 praná la Maitre 0 dupa ce bate In dourt campanii succesive pe navalitorii Bastarnii tovara0i lor, introduce 0 aici o stare noug de lucruri. Sfera intereselor romane a fost la'rgita pana la gurile Dunariii coastele malt Negre, teritoriul Tracieii Moesiei impartit dupa alte norme : partea de rasarit pus a sub ocrotirea regilor Odrisi, iar cea de apus lasata In stapanirea principilor lochli, care trebuirá astfel sa' intre In clientela romana'. Dar aceasta' Intocmire nu putea fi de lungit durata. Spiritul de neatarnare de care aceste popoare erau Insufletite, legatura lor de Inrudire cu elemental liber de pestd Dunare, primejdia comuna de cucerire din partea Romanilor, le faceau sä, Incerce In ori 0 ce clipa sa sentare jugul romauJ Era nevoe, In- tre cele dou5, lumi trace din Balcani 0 din Carp* sit' se Infiripeze o alcrttuire romana, care despartindu-le pe una de alta s'a' se asigure, precum spune Momm- Ben, In mod durabil dominatiunea romana la Dunarea do jos" 1). Rezultatal a- cestei nevoi este Inceputul formarei provinciel romane Moesia. Mai fatal se Intocme0e limesul Danubic, care venind din fundul Retiei se Intinde de a lungul Serbieii poate pe o mica parte a Balgariei de apus, precum arata o notita a lui Rufus Festus 2).In puntele principale de trecere s'au Intemeiat de Edgar castelei praesidia, unele mai ,mari ca scontie trape mai numeroase, altele mai mici pentru un numar mai restrans de paznici. A- eeste Intariri, aparate de trupe auxiliare sau de vexilatii legionare, eran puse sub comanda unor praefecti, a carora titulatura era ,praefectus civitatium Moe- siae et Tribaliae" 8). Sub Imprtratul Tiberiu !INA provincia lloesia este definitiv creata :are un legat, de rang pretorian, maiIntai, de rang consularic mai tarziu, sub autoritatea carula istetea nu numai tinutul celor doua MeesiL dar chiari ora§ele grece de la inalul a,pustuial mrtrii Negre. Cele dourt legiuui puse de purl la marginea hotarelor flu% stabilite, una (leg. IV Scythica) In Ratiaria i cea lalta ceva mai tarziu (leg. v. Macedonica) la .Viminacium 8).Restul Moesiei dp la Jiu Insai pana la gurile Duurtrii, a remas cai mai nainte sub autoritatea regilor Odrisi, care aveau atat In Aegyssus (Tulcea), cati In Troesmis (Macin)

1).Mommsen, B6M. Geschichte, V, p. 22. Rufus Fmk's, Breviarum, 8: cLunes inter Romanos et ac barbares ab Augusta Vindelicum per Norricum, Pannonias et Moesiam est constitutus». C. L L. V, n.-; 1838, (Dessau, n. 1349). Vezi A. y. Domaszewski, N. Jahrb. Heidelb., I, 13. 198 ; v. Prommerstein,Oesterr. Jahreshefte, I, p. 176, Mommsen. Röm. Gesch. v. p. 194, 1. y. Premmerstein, ibid, p. 147; Fr. Marx, Rheiv. Mus. N. F. XLVII, 157.

111 garnizoane puternice, sprijinite 0 de flota romana de pe Dunare cu re§iedinta In Ratiaria (classis Flavia Moesica) 1). Sub Imparatul Claudiu, framantarile popoarelor de la Dunare, In special Incalcarile Daciloi.Bastarnilori Roxolanilor, fiind din ce la ce mai amenintatoare, teritoriul Traciei este definitiv prefileut In provincie romana, Cu o ad- ministratie civilaparte 0 cu armata speciala auxiliara pima sub comanda unui procurator imperial. 0 .a treia legiune a fost stabilita, probabil In Oescus, lar teritoriu'l de la rasaritulOltuluii pana la mare aparat cu o eingatoare de eastelei praesidia.Din aceste puncte Intarite trupele romane puteau sa, observe ant miparile barbarilor din campia Munteniei cat 0 ale celor din sudul Moldoveii. Rusiei 2). Aceasta politica de expansie a lui Claudius inaugurata la Manama de jos a fost reluata ca multa energie sub Imp:Ira-till Neron de catre guvernatorul Moesiei, T. Plautius Silvanus Aelianus din Tibur, despre activitatea caruia o inscriptie romana foarte interesanta ne da o imagine completa 8). Inscriptia, dupa ce ne vorbe§te despre mi§carile Sarmatilor InabuOte Inainte de a se na§te" t¡4i despre regii bastarni iroxolani care au fost siliti sa recunoasea stapanirea Romei", adaogit doua kitiri de o Insemniltate hotaratoare. Intr'una, Aelianus ne spune, ca a transportat de pe malul stang al Du- narti pe eel drept peate 100,000 de locuitori Cu femeile, copiii, prineipiii re- gil lor unde au fost supu0 la iar In cealalta, ne asigura ca el pentru, prima eara prin transporturiie sale de grane din aceasta provincie (Moe- sift) a eftenit painea In Roma". Prin transplantarea populatiunei geto-dace, gu- vematorul urmarea de sigur scopul de a popula tinutul cam de§ert din nbrdul muntilor Haemului, In special a§sa numita ripa thracia", iar prin golirea Mun- teniei de locuitorii sitj, scopul de a apara In chip mai eficace Moesia. Mai Insemnatil Insa este cealaltátire:Moesia ajunge un granar al Ro- mei. Dintr'o nevoe militaril se náscuse apriga dorinta a Romanilor de a caceni Thraciai Moesia ; acum nevoia economica,de a efteni painea In Roma, precum spune Aelianus,va Impinge pe comandantii romani de la Dunarea de jos, sà cucereascii, pamanturile roditoare ale Tarii Romane0i. Alp dar, nu atat In pretinsul neastampar 0 spirit de prada, al poporului dac de la Dunare, precum e'a spus de seriitarii romani, stà Inceputul sangeroaselor rezboae cu Dacii, eat In neinfranta nevoe a Romanilor,de adiloga la hotarele lor un pamftnt virgin 0 de o fertilitate proverbial, precum este kiesul Munteniei. La lumina acestui adevar Intelegem acum minunat adancimea euvantului lui Dion Cassiu, ca impacarea nitre Deeebali Traian a fost zadarnicita, mai ales de Impre- jurarea, ca acesta- din urmit nu voia sa lase Dacilor libera comunicare en marea Neagra" 4). Dar a Impiediea DaciIor libera comunicare cu marea,inseamna

Vezi asupra acestor costiuni, Premmersteim, Jahreshefte, J, r145, F}i sq. Vezi Bogdan Filow, Die Legionen der Provinz 11Inesia, 1900, p. 12. 3) C. L L. XIV, n. 3008; cf. kommsen, R. O., V. 198.- 4).Vezi asupra acestui punt, J. Jung, Contribufiuni la istoria treedtorilor Transilvainiei, trad. In eConvorbirf Literare) 1894, p, 344, nota 1.

-112- ea teritoriul roman la nord de Dunáre si de malurile pontului Euxin, era Inca mai nainte de Traian sub stapanirea Romanilor. Primul pas spre cucerirea Munteniei se face probabil sub imparatul Ves- pasian, de catre guvernatorul Moesiei, Rubrius Gaihis.Acesta avea de rezbu- nat o infrangere cumplita pe care o Incercasera, In iarna anului 70, legiunile romane din partea Roxolanilori Dacilor 1); acestia trecand peste Dunarea In- ghetatil, si patrunzand tu Moesia.2), pustiira o bung parte a provinciei. Rubrius Gallus libereaza mai intai tintitul navälit de harbari,imareste apoi numa'rul legiunilor care aveau sa pazeasca provincia, zidind Iii acelas timp castrul legionar din Novae, ale eitruia ruini se viidiastazi la Steclon, in fata Zimnicei 3). Dar fapta lui cea mai insemnatil a fost, sa intocmeasca in asarchip hotarele Moesiei, in art, ea sa Intrebuintez cuvintele chiar ale lui Josephus Flavus, sit faca cu tepatinta trecerea fluviului pentru barbari" Este intrebarea, aim a putut Rubrius Gallus sa facìt en neputinta pentru barbari trecerea fluviului"?Prin zidire de noi castelei presidii ?Acest lueru facusera mal toti comandantii romani de la August incoaceimijlo- cul se dovedise In totdeauna ea nefiind eficace. Cat timp fusesera ridicate In- tariri numai de partea dreaptá a fluviului,navalirile barbarilor nici o data n'au putut fi Infranate: eaci ori de cate ori fluviul ingheta,--si nu este iarna and sa nu inghete,cetele bastarno-sarmato-dace na'valeau pe- neasteptate In imperiui pana ce trupele sase pue In miscare, ele puteau jefui o buna parte din tinuti va se retraga' In pustiurile lor spre nord. Numai un singar millqc putea fi eficaceIntai, sa se ridice castelei presidii si In panctele strategice de pe malul stang al Dunarii ;al doilea, sa se croiasca pe sesul Mun- teniei un val In felul celui ridicat de Romani Intre Rin si Danare In Germa- nia de sudest. Acest lucru l-a flicut Rubrius In adevar, de alungul teratei dunarene, care Inchide spre nord valea Du- n:114i, gasim un ir de laga're romane, care Incepe de la Cetatea, In apropiere de Calafat si se Incheie la nordest de Giurgiu. Aceste lagare se afla la Ceta- tea in Dolj, la Celei in apropiere de Corabia, la Izlas, la Turnu-Magurele,la Fliimanda, la Zimnicea, la Pietrosani si in insula Venga din fata Giurgiului 5). Cit aéeste Intaiiri au fostridicate In aceste timpuri o deducem din inscrip- romane pe ca'rarnizi cu numele legiunei a V Macedonica si a legiunel I Ita- lica. Numéle legiunei V Macedonica s'a aflat ipe earamizi romane descoperite In castrul din Celei. Acest hiera este hotaratoi pentru Leg. V. Macedonica apare in Moesia Inca dé Ia 9 p. Ch.De la ateaSta data Si pana In 62 ti are resedinta in castrul de la Oesctis, aproape de gura

Tacit, Hist, III, 46. Joseph Flavus, Bell. Jud. VII, 4, 3. Bogdan Filow, opcit., p. 31, zi sq. Joseph Flavus, Bell. Jud., VII, 4, 8. 5),Vezi &supra act:Igor laglire, Diction. Geografic al Romanzei, la cuvintele enumotate mai sus ;I, p. 341; II, p. 382; IV, p. 7T; IV, 718; V, 603; V, 729; cf. Neigebaur, Dacien,p. 117, 1.21, 122.

Oltului DupN, o lipsä de 9 MIL and la parte la rezboaele asiaticeale lui NeroniVespasian, ea revine In 71 In Oescus, de uncle apoi este trimisg, de catre Traian In lapIrul din Troesmis.Aici remAue pang, In timpul lui Marca Aurel, care o mutä In Potaissa la nordul Daciei. Cand Daciaa fost pierdutä In 275, legiunea a V Macedonia a fost readusg, In vechiul ei castra din Oescus. Duph' datele deci arätate, legiunea aceasta nu a putut ocupa lagärul din Celei,lucrul e dovedit prin inscriptiile de pe arämizile legionare aflate aici 2), de at In doug,' timpuri : sau !litre 9 si 100 d. Ch., and a fost mutatg, de Tra- ian la Troesmis, sau dupg, 275, and s'a reintors din Dacia In vechiul castra din Oescus.In acest al doilea caz, este oare cu putintä s'admitem cg, Roma- ni, In mijlocul turburitrilor generale care urmeazä' dupä pierderea definitivg,a Daciei, s'au pandit sit ocupe din non o parte din teritoriul odatä päräsit ? Daa, Aurelian disperans, dupit cum spune Vopisc, Daciam retineri,a fost nevoit sil retragit din Dacia nu numai armata ci si pe provinciali (sublato exercitu et provincialibus), este oare firese s'admitem cit totusi Impäratii urmittori au clä- dit lagiire de a stänga Dunärii ? De sigur a nu 3). Asezarea acestor lagäre din Cetateai pänä la Giurgiu nu s'a putut Intämpla de at In epoca lui Vespa- sian, and Rubrius Galias, dupà spusa lui Josephus Flavus, fAcut cu nepu- tintä pentru barbari trecerea fluviului". Tot lui Rubrius Gallus se datoreste, dupä päreren, noasträ, urzirea acelui val urias de pämänt, care poinind de la lacul Greaca, mai la nordest de Giur- giu, tae ampia Munteniei de alungul judetelor Vlasca, Teleorman, Romanati Dolj, ande se Incheie längg, Cetatea la Duuäre, aproape de Calafat 4). Fron- tul acestui val era Intors spre nordi avea Inainte-i unsant adanc de mai multi

A. v. Domaszowski, N. Heidelb. Jahrb., I, 1891, pag. 197 si Westd. Zeitschir. 1902, p. 189, Bogdan Filow, Die Legionen d. Provinz Moesia, p. 64. O. Hirschfeld, Epigr. Nachlese zum C. I. L.p. 51. si Ephemeris epigr. IL n. 460 Suppl. la C. I. L. Jil, n. 8066i Tocilescu, Arch. epigr. Mitth. XIV, p. 12 k cf. Gr. Tocilosou, Monum epigr. I, p. 331. E drept eft, ImpAratul Constantin col Mare, dupft cum aratA, notitele vechilor scrii- tori (Viet. 41. 18) a IntArit prin lagare si castele malul drept al Duntireii cA, a InAltat (Pro- cop. de edificiis, IV, 7; Ammian, XXVII, 5, 2) pe malul stang chiar o noutt IntAriturb Daphne, (la Soantov, in a.propiere de CAlArasi In fata Transmariscei, vezi Gr. Tocilescu, Monum. epi- grafice si Sculpt., 1902 P. 180), un punt strategic de o mare InsemnAtate. E drept de asemeni oft acelas ImpArat,dupii ce a batut pe Goti, a rezidit in 328 puntea de piatrAde la Coloi (cf. Rappaport, Einfdlle der Gothen, 1899, p. 113). Toate acestea ins& nu pot sit schimbe ph- rerea noastrA, oft partoa Munteniei do la rAsArit de Olt a fost vro-o data reincorporatit la im- p.oriul roman. Cel mult dacA va fi fost cuceritA Dacia dintre Timis si Olt. Cu ce groutAti a- vea sA lupte impAratul pontru mentinerea acestei provincii se poate vedea dia faptul oftIn 3'32, el este nevoit sA treacA, din um). DunArea i sA Infrunte pe Goti, care mai bine de 100,000 fie prin fie prin. sabia romanti, gAsirA moartea In acest rezboiu. (Rappaport,Ibid. p. 112), CAfoame' hotarelo imperiului roman In spro Moesia inforioarti nu se intindeau mai departe de DunAre, o dovedeste numirea do ( ripa Gothica pe care scriitorii din acest timp o dau hotarului militar roman de la DunArea de jos (Exc. »'Val. 6,35), un semn cA teritoriul Mun- teniei era sub stApanirea Gotilor. Lucrul acesta Il sustinei Hirschfeld Epigr. Nachlese, p. 62, admitand cA inscriptiile pe cArAmizi romane cu Leg. V Macedonica, gAsite la &verb'i Ce- lei, sunt din timpurile cand aceastA legiune Inca nu maese mutata., din Oescus, si mai tarziu din Troesmis, In nordul Daciei. Vezi C. L L. HI Supp. pl. IV. Aiei valul merge gresit numai Intro Giurgiu Vesposti langA Olt, Ilsand de o parte Intreaga linie a valului, care tae si Oltonia pan& nag& Calafat ; cf. Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 118. 8

114 -- metri Indaratul lagarului din distanta In distantá se aflau ceta'ti patrate sau dreptunghiulare de pamant asezate pe Inaltimi care domina' vecinatatea 2). Asa dar, Rubrius Gallus a Inaltat la Dunare, pana aproape de gura raului Arges, un Impatrit lant de aparare :unul, la sud de Dunare,format din castre, castelei presidii, un al doilea la nord de fluviu, similar cu cel dintfti, un al treilea alcatuit de valul urias de care vorbiram siIn fine un al patrulea, care consta din cetati de pamant Insirate Indaratul valului. Fireste, acest lant Impatrit de aparare era In deajuns de tare ca sa Impiedice pe barbari de a trece Dunarea filtre Severini Giurgiu. RemOnea totusi un punct slab In apararea provinciei Moesia :tot tinutul la rasara de gura Argesului era desvelit, de§i In punctele strategice importante, precum erau Durostorum, Axiopolis,Troesmis, Aegyssus si Salsovia se aflau castre puternice bine Intarite. Trebuia prin urmare Inchisasi aceasta parte a teritoriului roman contra na'valirilor barbare. Imprejurarile politice au facut ca Imparatul Domitian sa filptuiasca aceasta lucrare. Nu avem811,' cautam acum pricina rezboaelor dintre Romani si DACi, acestia condusi de Indraznetul Decebal. Sigur esteca, dupa, Infrangeri cumplite si sangeroase, Incercate de o parte si de alta, se Incheie,dupa unii In 86, dupa altii In 89, o pace durabila nitre cele dota popoare. In perioada de huiste care urmeaza dupa aceasta, pace, In ori-ce caz fa- vorabilit pentru Romani, cade, credem noi, crearea uneia din cele mai gran- dioase opere din dite ne-au lasat Romanii la Dunarea de jos, adica a brazdei lui Novac", precum numeste poporul nostru valul de pamant din Muntenia, care pleaca de la Severin si se sfarseste mai jos de Braila. Brazda lui Novacporneste de la Dallare mai jos de Hinova Muga Se- verin, strebate aproape pe la mijloc Oltenia Intreaga, tae Oltul aproape deo- pOrlita, se lnalta meren In directia spre nordest, atinge Ploestii, de unde apoi luand-o drept,spre rasara, se termina la Dunare langa comuna Viziru, In hl- detul Bruiula.Brazda este alcatuita dinteun val puternic de pamant (10-12 m. itirginie)i unant adanc (6-7 in. adancime) care se afta' spre nord 4)prt- mftntul scos din sant este aruncat spre miazazi. Largimea valului atinge cu totul 15-20 m. La mica departare spre sud de Brazda se va'd maguri mai mari sau mai mici, care maitotdeauna par sil fie urmele unor cetati de pamant 5).Aceste

Tocilescu, op. cit., p 218. Greseste deci Schuchhardt, Arch. ep. Mittheil..1X, 1885, p. 202, c5,nd sustirte cA, a santul caro itisotesto valul este sApat spro sud D. Ascmoni castelo do pamAnt so l'Ad, incepAnd de la rásArit spre apu, la Pietrile In Vlasca, la DrAgAnesti, TigAna§tii Albesti In Teleorman, si la Vespeati In Olt. Do obicei lungimea ai lárgimea acestor castele variazA Intre 50 si 60 m.Ele contin resturi do olArie vecbe si bino arsh, a otario lucratl cu elogantá si reliefuri »,i c5,rArnizi romano. Vezi Dict. geogr. al .Ronztiniei la cuvintele de mai sus. Vezi asupra acestui val AL I. Odobescu, Serien i ¿iterare, II, p. 418: cf. Schuchhardt, Walle una Chausseen, in Arch. ep. lilittheil.IX, p. 208 ;Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 117. Odobescu, op.cit., II, p. 139, pretinde eft valul avea sant si In partea do sud; ceia ce esto vAdit o groaalá. Asomeni movile-cetAti se allá la Vela, la BacovAt, la Cosovortii do sus in Dolj, la

movile-cetAti, in care de obicei se descopere obiecte din epoca romanA, au rostul unor adevArate castele romane. Cele lima care Bunt mai mici, stint simple morminte, care sApate au dat la luminA cosciuge de lemn de stejar, sau numai bolovani de piatrA. Odobescu studiindu-le fusese izbit de la Inceput »de rAndu- irea lor In lungi vire, care pare cA ar insemna directiunea unor maricrti de comunicatiune" 1).FiindcA asupra acestor mAguri Inch' nu s'au fAcut sAptituri In regulA, fireste, Mmic hotArAtor asuprA-le nu se poate spune. BAnuesc cit a- ceste mAguri au putut sA aibA acelas rol pe lanzA BrazdA, pe care l-au avut acele turnuri de lemn zidite mai IndArAt de valul de la Rin la DunAre, con- statate de InvAtatii germani 2) ;e posibil ca celelalte mAguri de pAntint mai mari sh' fie adevArate castele In care sedeau de pazA soldatii romani.Dar o repet Inch' odatA, nimic sigur nu se poate spune. CAnd a fost croitA aceastA BrazdA ? PArerile sunt ImpArtite. Un lucru InsA este sigur : Brazda lui Novae este tiiiatA la Greci (Romanati) de calea romanA care pleacA de la Celei d'alungul Oltului spre Tuniul rosu 8). Prin urmare Brazda este mai veche de cAt calea romanit. Pe de altA parte, frontul valului, Intors spre nord, ne IndeamnA EA sustinem, cA aceastA uriase IntAriturA, a cAraia scop era, precum spline Momm- sen cu privire la valul roman din Retia 4), Impiedicarea trecerii granitilor romane", a fost o opera de aph'rare a unui popor din sud, care &Au-a sl impiedice nAvAlirile unor dusmani din nord.i un popor, care sA fi fost in stare sA desAvArseascA o asemeni lucrare uriase, n'a fost la Duniirea de jos de cAt numai Romanii. CAnd ar fi putut oare folosi Romanilor aceastA BrazdA' ? DupA cucerirea Daciei de cAtre Traian, de sigurcA' nu. CAci la ce ar fi Inchis impAratii romani cAmpia Munteniei de o provincie linititìti Infloritoare, precum era Da- cia In timpul celui de al doilea veac dupA Christos ? Cu neputinta de asemeni ca Brazda sa fi fost clAditA tn timpul,rezboaelor lui Traian. Asemeni lucrAri uriase nu se pot fAptui tinand cu o mAnA mistriai cu cealaltA, palosul de apArare. De altminteri, ImpAratal Traiau a clAdit,indatA poate dupA cucerire, va- ml cel mAre de pAmAnt din Basarabia, cunoscut si de, -traditia poporalui roman si din deducerile invAtatilor.

Otimpoaia in Olt ; la Nograsi in Argos ; la Licuriciu in Tcleorman ; la Greci lii Dambovita la Orivina, la Ciuporceni, la ItiAnesti in Prahovai in fine in diferite lcicuri din Ialomita Braila, Vezt Diction. Geogr. al Rometniei, la cuvintelo do mai sus. Al. L Odoboscu, Serieri litcrare, II, p. 142. Vezi Fr. Franzis, Bayern zur Rinnerzeit, 1905, p. 187. Schuchhardt, op. cit., p. 213, pretinde cit Brazda calen lui Trojan(in gura poporului) pot stt fie c contimporane Afirmare contrazist1 de observirile inginerului Popovici, caro singur a studiat aceastti, iucrucisaro intro val st cale, mai nainte do nimicirea lor prin cala forattt facuttt in 1871. Schuchhardt sustino cit Brazda esto opera Gotilor lui Atanaric, pe care ei au ridicat-o contra Hunilor. Lucrul e cu neputintii; caci opera este proa mare ca stt fi putut Il sit- virsittt inteun timp asa do scurt, cat au stat C4otii sub amenintaroa nilvtdirei hunk° i cu un numttr de brate asa de rostrftns. Vezi Jung,Contribulii la i,storia treciltorilorTransilyaniei, In Convorbiri ¿iterare, XXVIII, p 411 si 529

116 Vain]. acesta, caruiatitranii notri,apre deosebire de toate celelalte, clan mumele de valul lui Traian" porneate de la Gherghina, la gura Sire- telui, ocoleate Galatii pe la nordi apoi dupa o mica' Intrerupere la Tuluce0i, langa Bratea, trece Prutul la Vadul lui Isac ;de aci o ia drept spre rasarit, Limand o linie aproape paralelit cu. gurile Dunariii coastele marii Negri pana' la Cetatea Alba langa Nistru, uncle se sfar§eate. 0 alta ramurit a valului pornea de la Vadul lui Isac, o lua de a lungul Prutului pana la Leova, de unde apoi se Indrepta spre Don. Pe de alta parte Invatatii care s'au ocupat cu aceste valuri, recunose o deosebire adancA de profil intre Brazdai valul lui Traian". In adevar, pe cand Brazda consta dintr'un simplu kant sapat spre nord,valul lui Traian" din Basarabia din contra este alca'tuit dintr'un val care la baza e de 24 metri largime 0 2-5 m. Inìtitime, cu o berma spre miazanoapte de 4-5 m. apoi un §ant de 14 m. largime 0 2 m. 0. 7 adancime" 2) Tocmai pe aceasta Infati§are diferita' se Intemeiazit Invatatii ca sit admita o origine diferita la ambele valuri. Pentru cel din sudul Rusiei, Jung 8), Roesler 4) 0 Schuchhardte) ad- mit originea traiana. Pentru celalt parerile Bunt Impartite. De o cam data' Insa noi putem afirma cu siguranta doua lucran: a) ca ambele valuri nu Bunt contemporane ; b) cit Brazda lui Novae este mai veche de cat valul lui Traian" din Basarabia. Iar daca Brazda" este mai veche de cat valul lui Traian"i daca existenta ei nu poate fidovedita nici pentru timpurile lui Vespasian, cu atat mai putin pentru vremuri mai vechi, n'ar ti oare cu putintit ca ea sit-ai datoreasch' originea tirnpurilor lui Domitian Aceasta banuiala 10 gaseate Intarirea ei In urmatoarele considerári : Mai Intiti, Imparatul Domitian a lasat In amintirea celor vechi imaginea unui bun organizator al granitelor imperiului. Frontinus, de pilda, ne spune lamurit ca a Intocmit hotarele imperiului roman pe o Intindere de peste 120000 de pa0 e). Marele limesdin Germania de sudvest, care Inchidea _tot tinutul dintre Rin 0 Dunitre (Intre Honningen la Rin 0 Hienheim, langil Regensburg la Dunitre), aceasta opera', poate, una din cele mai marete pe care le-au In- tocmit vre-o data Romanii, dupit parerea mai tuturor Invatatilor germani, este In parte opera Jai Domitian. i anume, valul de piimant de la Rin pana la Main s'a cladit In timpul kd din porunca lui Domitian ;restul de la Main pana la Dunare ar fi facut de Traian (limes Germaniae) 0 Hadrian (limes Retiae) 7)

Amintirea originei traianice a valului s'a pAstrat plat tarziu si la pop,oarele slavice din sudul Rusiei. Irecek, Geschichte cler Bulgaren, p.- 67; Dimitrie Cantemir, Descriptio Molda- viae, ed, Academiei, p. 23, pretinde oil e valul lui Traian a din Basarabia ar incepe la Petro- varadin in Ungaria,i dupit ce tae Valahia, s'ar termina e ad, Tanaim flumen El amestecA. latele 'Tale cu propriile salo combintiri, fait sá observe ch intro e valul lui Traian a din Ba- araij. i Brazda lui Novae nu este comun alt de cat santul tAiat spre nord, po proillu- rile aunt cu des§-varsire deosebite. Schuchhardt, Arch. epigr. Mtitheil. IX, p. 217. J. Jung, Roemer und Romanen, p 41. C. Roesler, _Roman. Studien, p. 46. b).C. Schuchhardt, asupra valului din Moldova, in Convorbiri ¿iterare, XX, p. 416. Strategemation, I, 3, 30. Zangemoister, Drei Obergermanischc Meilensteine aus dent I. Jahrh. in Westdeutsche Zeitschrift ; Momnsen, Rrm. Gzsch. V, P. 139; von Cohausen, Die rOM. Greznwall, p. 349.

- 117 - Era In spiritul timpului din epoca Flavilor sa' se Intareasca granitele imperiului eu asemeni valuri uriase de pamant, precum sub Hadrian si chiar mai tarziu, sIncinga hotarul eu zid de piatra. Era un sistem de aparare pe care atat Domitian cati Traian si Hadrian l'au Intrebuintat cu o neinfranta con- secventá fata de Inculcirile barbarilor de la Rin si Dunare. Al doilea fapt, care sta.' In armonie ea banuiala noastra, este I mpartirea provinciei Moesia In douti, una M. Superior si alta mai la rasarit, M. Inferior. Cu aceasta Impartire corespundei Inmultirea legiunilor puse de paz a In a- ceste dourt provincii; In loe de trei legiuni avem aeunr patru 1). Pentru ca fie nevoe de subimpartire la o provincie, trebue sä, presupunem doua lucrar! In aeelas timp: Inti, o extensie teritoriala mai mare a provinciei si al doilea, prime,idia unei invazii barbare din ce In ce mai amenintatoare. Greutatile timpuluiischimbareacentrului de greutate tot mereu mai spre ra'sarit, din pricina deselor navaliri ale Sarmatilor Roxolani si ale Bastar- nilor, aliaticu Dacii din Muntenia,aratasera cu prisosinta, ca un singur gu- vernator nu mai putea nici sit stapaneaseit de fapt, nici sa apere cu vigoare hotarele Moesiei.S'au largit mai ales hotarele Moesiei inferioare In direetia de nord siest, acolo unde erau campiile roditoare ale Munteniei, si din care sub Vespasian Romanii stäpaneau chiar partea de la Giurgiula, Calaf at. Aceasta lärgire a hotarelorsi deci adaosul de legiuni, ca Impartirea provinciei Moesia In douti 2), nu a fost cu putinta In nici un caz, mai inainte de Incheierea pacei cu Dacii, adica Inainte de 89; caci pana la stingerea rezbo- iuluL Dacii era absoluta nevoe de o mama energicaqii de o singura vointa, ca sa duca la bun sfarsit campania rezboinica Inceputa contra lui Decebal. Nu- mai dupa Incheierea pacii, fie chiari cumparata, cucerirea noului pilmant a putut fi consfintitai apa'rata prin uriasa Brazda a lui Novae. Dar avem un argument hotarator : anume, Itinerariul Antoninie, enume- rand de a lungul Dunärii In Dobrogea de la Macin spre Marea Neagra Noviodunum, Aegyssusi Salsovia, Inainte de a Insirai statiunile ad Stoma si Istropolis, casi In Tabla Peutingeriana si In Geograful Revenn.at, inter- caleaza Intre alleleistatiunea Valle Domitiane". Ce Inseamna oar& aceasta ? Sa fie o simpla indicare de statiune ea Sal- morns ori ad Salices, indicate de acelas izvor, sau e vorba, dupa cum arata numele, de o suma de valuri de aparare? Valle Domitiane" sunt asezate In- tre Salsovia, Mahmudia de asta-zi 3)de o parte siIstropolis (Caraorman) de alta. SA nu fie oare aici un semn de positia lor reciproca fatil, de aceste douà statiuni? Cando ne gandim ca atat Tabla Peutingeriana cati Itinerariul Antoninic

Marquardt, Rijn Staatsvertvalt, 12, p. 303; B. Filow, Die Legionen der Provinz Moe- sia,p. 3 si 47. Vezi inscriptia lui L. Funisulanus Vettonianus, C. I. L. 111, 4013. A. y. Domaszewski, Die Rangordnung des Kiln Heeres, p. 178: e Dio Voreinigung von 5 Legionen in Moosia führt zur Spaltung der Provinz in 2 Commanden, Moesia Superior und Moesia Inferior ». Vezi asupra aeestui punet V. ParVatt, Scaeovia, In Convorb Liter. XL, p, 25,

-118 - nu se mgrginesc a Insemna numai statiunile militare,darsialte note privitoare la pgduri orasei bag termale 2),de ce n'am crede odre ea aici este vorba despre niste valuri, menite sa apere Dobrogea In contra popoarelor navalitoare din nord ?Ceiace ne Intareste In aceasta banuialá,' este tocmai existenta unor váluri In partea de nord a Dobrogei. In adevár, iatg, dupit inginerul Polonic 3),care este directia acestui val : In interiorul partii de nord a Dobrogii se afla un val antic, cunoscut sub numele de valul lui Traian". Valul Incepe chiar lngä satul Nicolitel, Inconju- randu-1 inpartea de nord ;la extremitatea lui In partea de apus se atla pe varful dealului ruinele unei cetati vechi. Valul merge de la Nicolitel ea di- recia spre sudest, trece valea Morilor, de uncle apoi ocoleste spre sudvest; trecand mai multe vai coteste pe dealul Boclogea spre nordsise sfarseste pe harta In dreptul satului Geaterca rush'. Cred cit acest val continuaspre apus se Incheie la Dunare In dreptul Iglitei, unde se vad lamurit urmele valului roman. Acest valapara cetatea de la Nicolitel contra unui dusman, care ar veni de la rasarit". Alte note asupra acestui val se mai regasesc In Dictionarul Geografic al Romgniei 4), harta statului major roman 5), precumsiIn Recher- ches" al d. Gr. Tocilescu 6). Asa dar asupra acestui valnu poate Incapea In- doiala :el existai anume, Incepe la Nicolitelsisesfarseste la Iglita (vechia Troesmis). Ei bine, ne amintim cit tocmai in fata acestui punctse terminai valul cel mare din Muntenia. Prin aceasta se dovedeste cit valul dobrogeannu este de cat urmarea Brazdei lui Novae ;el este Incheierea fireasca a unei linii de aparare care pornind dela Hinova, din judetul Mehedinti, dupace taia Intreaga campie a tarii romanesti, se sfarsea tocmai In punctul unde Incepeau gurile Duna'rfi. Prin faptul, ca o parte a acestui val a pgstrat numele lui Domitian, nume raportat prin Itin. Antoninic, ni se impune s'a' credem ea opera Intreagg a fost savarsita de Lromitian.Prin acest val urias, sustinut din loe In loe cu castelei turnuri de veghe, din care nu ne-au remas astazi pe tot Intinsul campiei dunarene de cat acele tainice maguri, granita Moesiei inferioareera de fapt Inchisa ori careinavaliri venita din nord. Numai In aceasta' perioada relativ lunga de liniste,de la 89, Incheierea pitcii !litre Domitiani Decebali pana la 98, anal mortii lui Domitian,cea mai lunga din cate cunoastem la Dunarea de jos dupa formarea provinciei romane Moesiai inainte de cucerirea Daciei, s'a putut faptui o asemeni opera' mareata In toate privintelesicare a avut darul sa impresioneze asa de viu Inchipuirea poporului nostru. Revenind acum dupg acest lung Inconjur la localizarea scenei XXXI, tre-

K. Milner, Weltkarte des Kastorius, p. 101. K. Ivhiller, _Mid, p. 91. In co prive§teItin. Antonini; vezi W. Kubitschek, Eive rörnische Strassenkarte, In Oesterr Jahresh 1902. vol. V. p. 78. Intr'o scrisoare care mi-a fost adrosatfi inc6 din 1895. Dicfionar. Geoqr. voL IV, p. 500 Directia valului in hartft este identicti cu coa arAtatft de inginorul Polonio. Gr. G. Tooaesou, Fouiltes erocherches, p. 117; c Le vallum d'Iglitza jusqu'A, Nice- litzell long de 20 km 4,

119 bue srecunoastem eh granita imperiului la Dunarea de jos, In momentul card Traian se retrage in castrele de iarna din Moesia superioara, este admirabil intarita, in tot lungui ei de la Severini pana la Durostorum.Era admirabil intärita, fiindca' numai pe partea stãnga Dunarii aveau sa tread, barbarii cinci linii de aparare, adica dourt valuri paralelei trei randuri de castele, turnuri de pazi chiar lágare de cohorte ;acestea din urma mai ales in tot lungul Dunarii In punctele strategice. mai Insemnate. La aceste cinci linii de aparare se mai adaogau apele largii adanci ale fluviului si apoi castelele, presi- diilei lagarele legionare de pe malul drept. Path' cu aceasta cingatoare stras- nica de intariri puteau oare spera barbarii, de la nordul marii Negrei din Tara romaneasca, evor pa'trunde vre-o data In imperiu ? Era oare ajar cu putinta sit mai sparga dusmanul aceasta' linie ? De sigur ea nu.Sa mi uitarn. I nsa ca era un punct slab in toga' aceasta cingatoare de aparare a Moesiei : acesta era pe tot lungul Dunìtrii cuprins Intre Durostorumigurile Dunarii. Aici singura aparare o forma Brazda lui Novae si In al doilea rand Dunarea. Aceasta insa prin directia ei perpendiculara pe axa valului,caci de la Duros- torum In c6lo fluviul se Indreapta de la sud' spre nord,putea fi trecuta foarte usor In timpul ieruii, and apele fluviului erau inghetate. - Asa dar, lute Troes- mis la nordi Durostorum la sud,se putea incerca o trecere peste hotarele imperiului. Si de fapt, pe aici au si patruns Dacii, Bastarniii Sarmatii In iarna anului 101-102, lucru pe care-1 Infatisaza, artistul In scenele XXXIXXXII. Elementele topografice inta'tisate de artist in scena noastra XXXII, dupa cum ne amintim mai sus erau : malul roman al Dunarii e ves, castrul se afla nu departe de fluviu si forma lui e neregulata, cel putin pentagonalii.Pe de alta parte, artistul columnei obisnuind sä Infatiseze adeseori cetatileilocali- We dace prin simple clikliri de piatra' sau de lemn de forma dreptunghiulara, trebue sa credem, cä turnul de piatra' din scena XXXI, in 73-74, este imaginea unei cetati dace. Aceasta cetate trebue sa fie, dupa orientarea columnei, sau la rasarit de castrul roman impresurat din scena XXXII, sau la nord ; in acest din urma cas numai daca Dunarea curge de la sud la nord, ca In portiunea Durostorum-Troesmis. Aceste raporturi geografice intre cetatea daca de o parte si cea romana de alta, cu forma ei ciudata, pentagonalai se regasesc si in scena XXXV. Aici casi dincolo, avem o cetate de forma' neregulatiti cu poarta boltita. In interior insa, se vede la stänga o cladire cu fronton si columne, lar in dreapta o simpla, constructie de zid. De asemeni, In stanga castelului roman din XXXV In 86 avem acelas turn pe care 1-am intalnit si In seena XXXI; deci aici intalnim cetatea dacä. In fine, o a treia Infatisare a castelului roman si a cetatii dace o regasim In scena XLVI; aici cetatea romana, aparata cu ziduri de piatra cu creneluri, are, casi celelalte douti de mai inainte, o poarta boltitaIn fata o forma, iaräi neregulata'. Pozitiacetritei nu departe de malul apei, pe un teren carese Inalta usor spre fund, forma ei ciudata, de turn de piatra, si In generalyicelelalteelemeatetopograffee7aisilitpe CiehoriusBai

- 120 --- vac% intrInsa imaginea cetatii din XXXV. Acest Invatat conchide foarte bine, ca Traian s'a Imbarcat In scena XLVI, acum dupii isprávirea campaniei sale militare desfasurata de artist pe seria de reliefe din 88-117, tocmai acolo, unde debarcase In scena XXXVI Identitatea Intre aceste doua cetati (XXXV si XLVI) a fost admisa nu numai de Petersen dar si de Domaszewski. Din alaturarile cute, noi putem adaoga :ele sunt identice cu cea din scena XXXII. Deosebirile care Bunt, provin din faptul cinteriorul la cele doua dintAi a fost In parte reprodus ; din contra la cetatea din scena XXXII lipseste, din pricina ct artistul acum urmarea alta problemä' sa arate pe auxiliarii romani din interior sustinAnd asaltul Dacilori Sarmatilor. InfatisAnd soldatii luptAnd de a lungul parapetelor cetatii, era, fireste, cu neputinta sainfatiseze In acela§ trap si clä- dirile din interior. Pentru Implinirea alatufárilor Insu, cata sadaogam, ct cetatea romana din scena XXXV, are In dal% delocalitatea daca din stAnga, o a doua In dreapta. Acest lucru Il deducem din imaginea turnului de piatra din 88, scena XXXVI, turn ca desavArsire altul de cAt cel din scena XXXV, In 86. Ca o Incheiere din compararile de mai sus reese, c lagarul roman de trupe auxiliare se afla pe malul drept al Dunarii ;ca forma lui e neregulata, poate pentagonala,si pare a fi zidit In partea cuprinsa titre Durostorumi Troes- mis. Lagarul, prin existenta acelor elàdiri interioare de plated este o veche cetate. In fine, la stAnga casi la dreapta acestui castru, se vede cAte o cetate sau localitate daca; dar fiind-ca Dunarea pe portiunea aratata mai sus curge de la sud la nord, urmeaz clagarul roman are In vecinatate o localitate daca la nord si alta la sud. Mara de asta, pentru ca In apropierea lagarului sa fie cetati dace, tredue scredem ca In partile locului era si o populatie daca. Si lucru ciudat,din toata Moesia nu cunoastem populatie daca de cat numai In partile Dobrogei 1). Premmerstein, ale caruia concluzii le Imprumuttim, afirma cà Intre Cernavoda (Axiopolis) U Durostorum, chiar daca a fost vre-o data elemente misice raslete, ele au fost absorbite In masa populatiei gete, Inrudith' cu cea daca 2).. Aceste raporturi s'au pastrat si mai tArziu de Traian ; dovada este faptul ea Tabla Peutingeriana cunoaste ca statiuni dace pe malul drept al Dunarii, Sagadavai Sucidava (prpbabil In partile Oltinei la nordest de Si- listra de asta-zi) la sud de Axiopolisi Capidava la nord. SA' nu uitam caceste statiuni dace sunt singurile cunoscute In anticitate pe malul drept al Dunarii. Un motivi mai puternic care ne Indeamna BA' sustinem cà lagarul roman reprodus In scenele XXXII, XXXV si XLVI, trebueste localizat la Axio- polis, este identitatea de forma a lagarului de pe columna cu ruinele cetatii de lAnga Cernavoda. In adevar, In siipaturile Intreprinse de d. Tocilescu pe malul stIncos al Duntirei din fata insulei Hinog 3),s'au descoperit pe sprinceana unui deal Inalt urmele unei cetati vechi de forma poligonala, mai exact pen-

Ovid, ex Ponto, 1V, 9, 77; Strabo, VII, C. 300 ; Plinius, Hist. Nat., 1V. 41; Dio Cas- sius, LI, 22, 6, 7. Premmorstoin, Die Anfcinge der Provinz ilfoesien, In Oesterr. faltreshefte, I, p. 150, 3),Gr, G, Tooileseu, Revista p. istoriel oto, vol. IX, p. 270.

121- tagonalá (vezi litera B din planul alaturat).Zidul care Inconjoara cele 5 fete ale cetatii are 3.50 m. grosime si s'a pastrat aproape peste tot la suprafata solului. Poarta principal se afla pe laturea de nord si are 4. 70 m. largime. Ea era aparata ca un turn masiv i puternic. In fata laturei de nord era adaos o anexti de zid grog (3.50 m) de forma triunghiulara. Adaosul casi zidtil cetatii principale, este tot din epoca romana. In interiorul orasului s'au descoperit doug importante : una cam In mijlocul orasului si alta mai aproape de poarta din nord. Prima pare sa fie o basilica mare 1), cealalta de sigur un templu de mirimi neobisnuite,-1n lungime are 42 m.si ca 14 columne pe fatada principal. Din afara zidului pe laturea de apus a cetatii se atla o constructie foarte mare,care se Intinde de alungul Dunkii ;probabil navalia portului din Axiopolis,

( \ f(ra' I A \

. /ce`ic:777-1-71.0_/?'1 vocz d"

I WIele-771.1'C(3leno el 8a.j4rei dz.zik 7>

IA cex; °"'!"":

Orasul pare a fi avut si o perioada de viata ante-romana, precum a avut una medievala ; dar nu aceasta ne intereseaza pentru un moment. Ca elemente topografice comune sunt : Solul pe care se afla zidita cetatea, pe column/ casi In realitate, se inalta ca atilt mai mult cu cat ne departám de malurile apei. Forma cettitei este pentagonala, iar poarta e push' spre fluviu (nord), sustinuta de un turn masiv si mare. Orasul, care s'arata a fi vechi, are dour', clìtdiri mari de piatra, o basilica se pare si un templu urias cu columne, care au fost descoperite de d. Tocilescu In sapaturile sale din Axiopolis. De asemeni cetatea de pe columna unde debarca (XXXV) si se Imbarca Imparatul (XLVI) trebue BA fie un punt

1).Vozi asupra acestei basilici spusele archiepiscopului 11. Notzhammor, Axiopolis,In Alte upd rote Welt, 3 Heft, 1907, p. 100.

122 strategic Insemnat si o statiune importanta a flotei romane pe Dunare. Axio- polls era si una si alta. Un semn vadit de aceastä importan ta mare militara a cetatii Axiopolis este inscriptia descoperita In sapaturi, care ne vorbeste despre nautae universi Danuvii 1).Aceasta inscriptie, precumi existenta acelor navalia de langa Dunare, ne face sa credem ca Axiopolis, Impreuna cu A egeta langa Pontesi cu Ratiaria 2),formau cele trei statiuni navale mari din josul fluviului pana la gurile sale. In fine Axiopolis este singura cetate romana pe Dunare In vecinatatea careia atat spre nord cati spre sud se aft' cate o localitate dacai anume, Capidava la nordi Sucidava la sud. Incheiem. Coloanele de barbari Daci, Roxolanii poati Bastarni, nu au putut patrunde In Moesiai deci In imperiul roman de cat lntre Axiopolisi Capidava, cea dintai Infatisatä In scena XXXII, iar cea de a doua In XXXI.

Gr. O-. Tocilescu, Fouilles In Revista p istorie, etc , 1X, p. 268. Vezi Marquardt, Rant Staatsverwalt., IT, p. 607, nota 10 : praefectus classis Histricae Aegetae ; praef. classis Itatiarensis ; O L L. III, suppl. 1421434.

CAPITOLUL VI

CAMPANIA MILITARA A IMPARATULUI IN

DOBROGEA

REZUMAT.Extonsia grupci. Prima scena (XXXIII) infatisaza, imbarcaroa imparatului la Pontes. Localizarea esto impusa prin alaturarilo cu scona C. Scona a doua (XXXIV XXXV) ne arata calatoria pe Dunarei descinderea lui Traian la Axiopolis. Scona a troia (XXXVIXXXVII) cavaleria romana ataca pe Sarmatii-Roxolani. Scena a patra (XXXVIII), care no reprezinta lupta de langa, carele cu prada, trebuo localizata la Adamelissi. Scena a cincea (XXXIX) ne infatisazacastrul roman din Adamclissi, numit TropaeumTrajami. Scena a sasea (XLXLI), core se petrece tot in Imprejurimele cetatii. Tropaoum Trajani, in valoa Urluei, ne tigureaza amanuntele Po care Dion Cassiu leraportit cu priviro la lupta de la Tapae. Scena a saptea (XLIIIXLIV) no reprezinta, impartirea de donativo dare ve- teraniii trupelo auxiliare stabilite In lagArul dia Adamclissi. Scena a opta (XLVXLVII) sau relmbarcarea lui Traian la Axiopolis. Trofeul din Adamclissi ne infatisazit acelas epizod casi columna. Fajada si randuirea motopelor trofeului. Metopele formeazá sapte grupo care corespund fle-care cuscenele de pe columna, O lupla de cavalerio, alta langlt carele cu pracla, si o a treia ihai mare, intoemai casi Po columna. Altarul funerar din Adamclissi, esto altarul de care vorbeste Dion cu privire la lupta de la Tapae. El a fost riclicat in amintirea color cazuti in luptele de langa Adamelissi.Movila uriasa de pitmantdo langa trofeu oste mormantul unui praefectus castrortim. Inscriptia lui Sex. Vibius Gallus.Incheiere. Aceasta grupa este una din cele mai bogate din cate eunoastem pe columnh', bogata nu numai prin numarul scenelor care o compun dar si prin varietatea lor pitoreasca. O desfa'surare asa de fireasca si un spirit asa de unitat se simte de la un capat la celalt al grupeii prin aceasta o legatura asa de logica si de stransa le Impreuna la o laltiti In cat, sau artistul in momentul cand a compus-o a fost fericit inspirat, sau importantai frumuseta episodului l'au calauzit pe nesimtite In alegerea casi In brodarea diferItelor peripetii, din care este grupa alcatuita. Episodul istoric ne destiisoara' In liniilargi o chili- torie pe navi a lui Traian si a armatelor sale, calatorie urmata de oserie de lupte cu rezultate fericite pentru Romani. E In fond povestea unei campanii stralucite, asupra Careia notitele celor vechi sunt fragmentarii ; In schimb Inst, dupa cum vom vedea, monumentele remase, cu toata' trista Infatisare a ruinilor lor, TIO vorbese eu o rarii elocinta despre marimea Intftmpliírilor istorice petrecute.

i2 Curioasl pare tacerea absoluta pe care Dion Cassia,aproape singura noastra calauza asupra- rezboaelor dacice ale lui Traian, o pilstreaza cu privire la aceasta campanie militara a Imparatului. Din aceasta cauza provine, poate, si nesiguranta interpretárilor pe care comentatorii moderni le au dat episodului acesta, nesigurantä In felul de interpretare a scenelor, casi In reconstituirea si Intelegerea miscarilor armatelor romane. Pentru Cichorius, de pilda, aci o scena (XXXIII) ne Infltisaza pe Traian In Siscia, pe and o alta (XXXV) ni-1 aratit tocmai la Dunare la Drobetae, aci o lupta (scena XXXVII) se da In Moe- sia inferioara, aci cealalta (sc. XXXVIIIXL) In partile de la Olt, prin apropierea pasului Turnu Rosu :o suma de zigzaguri In mersul lui Traian, care este nu numai nefiresc, dar In acela§ timp In contra spiritului Insusi al celui ce a compus reliefele columnei. Singur Petersen introduce lumina si ordine In acest haos, singar ti dt seama de desvoltarea oare cum causala, a actiunilor presen- tate, cu toate el In amanunte greselile pe care el le face sunt destal de mari. Grupa aceasta se Intinde din 80 i 'Ana In 120, adica relativ cu celelalte grupe are o Intindere de doua ori mai mare. Scenele, aici casi mai Inainte, se deosibesc unele de altele prin imaginea Imparatului care le individualizeaza. Totusi nu trebue suitam cmestesugirea cu care artistul stie sa-si exprime gandurile sale uneori face aproape nefolositor ori ce semn exterior de hotár- nicire. Din aceastä cauza ne vedem siliti a face cate-va reduceri a scenelor, asa cum le a repartizat Cichorius. Sunt unele care nu pot sta singure sinu dau un Inteles de cat din alaturarea cu alte scene invecinate. Sunt altele, care rau deslipite de catre Cichorius din legatura lor cu scenele alaturate, au fost Impreunatei prin aceasta s'a putut obtine sensul adeva'rat al Intocmirii lor ; uneori aceste alipiri ne au determinat In chip neasteptat chiar situatia geogra- fled a scenelor, care mai Inainte pa',reau cu neputinta de localizat, cu toate ca artistul avusese grije sä ne indice elemente topografice destul.de hotaratoare pentru localizare. Dar sa venim la studiul amanuntit al fieca'rei scene. Prima scena (scena XXXIII) se intinde din 80 Ora In 83 1).Hotarul ei spre stanga este un copac, spre dreapta douá' arcuri de piaträ care fac parte din scena urmätoare. Pe cat este de clara Infatisarea terenului, pe atat de com- plicat este subiectul. Jos avem imaginea unui fluviu mare, care poarta pe stanga un vas de transport, lar pe dreapta o biremii. In aceasta se \Tad marinari ca mana pe lopetii gata de plecare, In acela auxiliarii romani cara corturi, scu- turii.armamentul unor trupe. Asa cum stau corabille cu cIrma spre stanga, este un semn ca undele fiuviului curg de la dreapta spre stanga ;acesta este un element topografic Insemnat.Sus ni se Infatisaza, de la stanga spre dreapta, mai Intaiu un oras cu ziduri Intarit, cu poarta la dreaptaicladiri In interior, apoi la mijloc un amfiteatru rotund, din care se vad arcadele din fata si treptele din interior, si In fine la dreapta pe un teren mai ridicat o cladire de piatra cu un adaos de zidire In fata. Terenul ses spre stanga, pare ca. se malta gradat spre dreapta ;eel putin aceasta arata sirul de dealuri care ca o linie se

1), VeZi pl. xvr, fig. 2.

125 prelungesc Intre amfiteatrui cladirea de piaträ sus 0 vasul de rezuoiu jos §i pe care mic1 figurile din jurul lui Traian. Personagiile Infati§ate sunt numeroase: la dreapta, Traian in ve§minte de calatorie vine din fund, din spre cladirea de piatra ;el este Insotit de un comandant 0 el In ve§minte de calatorie, ca§i militarii sau garda care-1 urmeazit, dintfe care unul tine scutul. In stanga Imparatului se vad o suma de soldati, care dupa signele ce lein In mama, sunt trupe pretoriene de asemeni In ve§- minte de calatorie. Aceste trupe sunt prezentate de catre personagiul aratat mai sus lui Traian care le saluta cu dreapta. Catre stanga tot spatiul dintre cetate, amfiteatru i fluviu este Implinit de catre soldatii auxilian i care due bagage 0 armament In corabia de langa mal. A§a, dar, subiectul cuprinde dourt actiuni : una, catre stanga, lmbarcarea Imparatului 0 a trupelor sale, 0.alta, mai spre dreaptai fund, prezentarea unor trupe pretoriene de curand sosite dare Imparat. Acesta este cuprinsul actiunei ; unde se petrece ea? Ca elemente de localizare este mai Intal fluviul din primul plan. Cichorius vede Intr'Insul imaginea raului Saya, Petersen Insa a fluviului Dunarea. Aceasta din urma, parere are In favoarea sa faptul, ca, apele acestui fluviu se prelungesc spre dreapta dincolo de cele doua 'arcuri care hotarasc spre stinga scena urmatoare. De altminteri, In aceasta scena toti comentatorii au vazut imaginea Dunarii. Afara de aceasta, malurile fluviului sunt In general joase, mai ales spre stanga, unde se afla cetatea Intarita ca ziduri, pe chid spre dreapta, ele se Inalta u§or. O constatare care 0 gase§te implinirea In faptul ca susul fluviului este la dreapta josul lui la stanga. In fine, daca fluviul din scena noastra este Dunarea, a- tunci urmeaza cà malul Infati§at nu poate fi de cat cel din Moesia. Se pune Intrebarea Mgt, In care parte a Moesiei ? La deal de Portile de fier, sau la vale Respunsul atirna' In prima linie de locul Incotro se Indreapta noua campanie militara. Daca se Indreapta', precum vom dovedi o mai departe, In spre Moesia inferioara, atunci se Intelege de la sine ca punctul de pornire nu poate fi de cat mai la vale de Portile de fier ;caci o trecere prin vIltorile Du- narii la Gherdapuri In anticitate era absolut cu neputinta. Sceua noastra (XXXIII) cu fluviul din fata, 0 cele trei constructii din fund, o cetate cu o singura poarta pe laturea din drepta, un amfiteatrai o cladire de piara curioasa,' ea forma 0 Intocmire,se mai regase§te reprodusa Inca °data pe columna :In al II-lea rezboi dacic. Ann.me, este scena C cuprinsa Intre 261 0 264. Subiectul fire§te .este altul, primirea unor ambasadori streini de catte Imparat, elementele topografice IDA sunt acelea§i ; deci determinand pozitia geb- grafica a uneia, am determinat In acela§ timpi pozitia celeilalte. Scena C din al doilea rezboi are elemente comune cu cea din primul : mai Intliu, cetatea din 261-263, care este Inconjuratti cu zid de piatra ca§i cea din XXXIII stanga ;apoi are cai aceasta o singura poarta pe una din laturi poarta aparata §i ea ca un turn masiv deasuprai locuin.te de piatra In interior.Al treilea,alaturi spre dreapta este un amfiteatru, din care se Arad cai dincolo arcadele din fata,i treptele din interior. In fine, Intre 263 0 264

1).Vezi pl. XVI. fig.1

126 - se afia o cladire depiatra complicata, ca forma si care casi dineolo, nu este nici cetate, nici turn de aparare, nici alta constructie, cunoscuta de aiurea pe columna'. De aceia comentatorii i-au dat numele de palatul lui Traian". Asemanarea se Intalneste si In ce priveste configuratia solului, ses In stInga, mai delurosi ridicat In dreapta. Deosebiri dacii aunt, acestea provin pe de o parte din felul de executare; altul In seena C de cat In XXXIII : probabil aici a lucrat un alt artist de at din.colo. Deosebirile provin si din mieele schimbari eare s'au facut cu timpul ;caei nu trebue sa uita'm, ct Intre .ambele scene (XXXIII si C) sunt la mijloc trei ani Intregi, cand s'au putut Intampla multe prefaceri In forma si marimea cetatii. Sunt Insa i deosebiri provenite, din punetul diferit din care taunt privite ambele scene : cea din primul rezboi este vazuta din nord, eea din a doua ceva mai piezis din nordvest. Dar scena C are bunul cpoate fi cu siguranta localizata. Ea face parte Impreuna cu scenele XCIX i XCVIII dintr'o singura grupa. care ye Infatisaza, podul de peste Duniirei lucrarile de la capete : unul (scena (XCVIII) lagarul nordic, cel de pe malul romtmesc, und.e mai tarziu s'a desvoltat orasul Dro- betaei celalt (scena C),lagarul sudic, de pe malul sarbesc, din care a esit infloritorul oras Pontes. Este Insa intrebarea, de unde stim noi, ca lagarul roman reprezeutat In seena XCVIII este eel de pe malul romanese i prin aceasta ci lagarul din scena C este cel din Serbia ? Farit a intra In amanuntele privitoare la podul de la Drobetae, totusi observatiaurmiitoare se impune: capatul podului lui Apol- lodor, singurul reprodus pe columna din 258 pina' In 261,restul a fost lásat, ne prezinta, pe lInga patru stAlpi de piatra din Dunare,i stalpul-capatftiu(la culée) de llngà mal (In 259),lar Indaratul acestuia se vad cele doug arcade de pe mal eu porticul de intrare spre pod. Aceastil Intoemire figurata pe columna corespunde minunat cu aceea ce vedem In realitate la ruinile podului lui Traian de langa, Severin. In adevar, inginerul Duperrex, reconstituind podul lui Apollodor pentru Expositia generala romana din 1906, a trebuit sa faca mai Intaiu lndelungate studii asupra ruinelor actuale. Pe temeiul acestora el ne arata cà pe malul romanese existau, ca fi pe columna, Indaratul stalpului-capatalu (la eulée) alte doua baze de pile. Din contra pe malul sarbesc Indaratul stalpului-cripataiu erau trei de asemeni pile I). Dupa aceasta Intocmire urmeaza, ea partea podului luiApollodor reprezentata' pe columna nu poate fi de cat cea din spre malul romfmesc. Dar imaginea de pe columna ne mai Infatiseaza Inca un amanunt care pentru cestiunea noastra este si mai hotarator.i anume : imaginea de pe Oo- lumna ne arata, ca cele douil boite din spatele pilei-capataiu nu simt identice : cea din spre fluviu este mai larga In diametru de cat cea din spre portalul de intrare a podului.i sà nu credem cà acest amanunt este o simpla scapare din vedere a artistului care a executat relieful ; dovada este nu numai precizia cu care lucreaza artistii columnei, dar si ruinile actuale ale podului. Tata dupa acelas inginer distantelei largimele reciproce ale aeestor trei

1).E. Duperrox, Podul lui Traian pesto DunAre, 1907, p. 15,

127 -- stgipi,(vezi figurile ad alaturate) : baza stillpului-chrttaiu impreuná, cu peretele de deasupra platformei are 9.80 In laturea cea scurt5, a dreptunghiului ;la' 15 m. 60 mai departe avem baza celei de a doua pile, care are numai:2 m. 80=10 pie. lárgime ; la 5 m. 20 mai departe este cel de al treilea stalp, a citruia, bazá, are In lárgime 5 m. 20. Asa dar, Intre primai a dona pila, bolta care le Impreuná, a- vea o razá, de 7 m. 50 lungime, sau un diametru de 15 m., pe cand Intre cea de a doua si a treia boltá Impreuntitoare nu avea In diametru de cAt 5 ni. 20. Aceastá, deosebire de lárgime la bolti a indicat-o decii artistul columnei. Pe mala' drept al Dunáxii Insá, spatiuli lárgimele reciprocefiltre cele trei pile de pe mal stAlpul-cApgtgiusunt altele. lamásitele celor trei pile

57, 0.-t- - - 072 o --y. 2-1.- --- -1 5700 -- --,f- - --P. ,-, ,-; - - '''' ------1 ',01,

C7,

_ 4 1 1-`,547/ - ; le-17t - -50p -- Ge-/-30 p.-

/VdPoin0;7 ee2.5Cc14 _ -

7.40 5 40

01,0 6,20, 8.00 . --

I 1" 4' _

,/ 61.00 ," £40 ht_ay,ar a.512p c 4r, sunt la egalii distantii, 'miele de altele, adicii la depArtare de 5 m. 60=18 pic. Aceasta Inseamnii cá, boltele care se sprijineau pe aceste pile eran cu o razá de deschidere egalá, Intre ele. Din aceastá, constatare tragem Incheierea :artistul culumnei a Infatisat In scena XCIX capItul romimesc al podului de piatra de la Severin. Prin urmare, cetatea din scena XCVIII este imaginea lagárului cap de pod din Drobetae, iar cea din C lagroul din Pontes. Fiindc:1 Intre cetatea si dlitdirile vecine din scenele C si XXXIII este absolutlt identitatei fiindcA scena C ne InfAtisazá, lagitrul din Pontes, urmeazá, cu necesitate cit scena XXXIII ne reprezintá, si ea forma cetiitii Pontes, Insá Cu 2 ani mai nainte, adica. In prinulvara anului 102.

128

Aceasta incheiere ne impune pentm scena XXXIIIì urmAtioarea orientare: unja din primal plan, adica malul apei, ne Infatisaza unja nordului, iar cea din fund sudul ; spre stanga este rasaritul, iar spre dreapta apusul ; ceiace corespundei cu aratarile columnei7 care ne indicà directia curentului Dunarii de la dreapta spre stanga, adica de la apus spre rasariti succesiva Ina"[tare a terenului ses spre stanga In rasarit si tot mai deluros cu cat mergem spre dreapta (apus), precum si este In realitate. Dad, revenim acum la scena XXXIII si studiem forma cetatii 'din stanga, Pontes, constatam ca ea se arata a fi o cetate patrata' cu colturile ronde si cu o sin gura poarta pe laturea de apus. Ei bine, rainile cetatii de la capatul podului lui Traian pe malul sarbesc au, dupa Marsigli, urmatoarea Infatisare :Pentru apararea podului, zice Mar- sigli, s'au construit doua forturi de fiecare mal al fluviului.Cel de partea Bar- beasca era perfect patrat,fiecare lature masurand 47 toises (adica 91 m. 65). Este Inconjurat de un zid (hh) foarte puternic (vezi figura alaturatal.); deun sant adanc (ii)i alaturi de poarta sunt spre apus ramasitele unui zid 12)". Dupa cum se poate vedea din imaginea aici reprodusa dupit Marsigli,singura .L7 poarta existenta la acest fort n'a putut fi, casi aratarea Malta de artistulco- lumnei, de cat pe laturea de apus. lar acel zid puternic, despre care vorbeste Marsigli, este restul unui turn care apara poarta de intrare. Acelas lucru 11 spunei Kanitz 3), numai ea masuratorile date de clausal sunt

.1 I! h i diferitei dupa cum am controlat la fata 0'1 locului, gresite In parte. Din toate cele de mai sus reese, In chip luminos, speram, ideea cil artistul a WA'- tisat In scena noastia imagines 1ocalitutii Pontes, in vecinatatea careia trebue sa,fie nuipai amfiteatrul, sipalatal cu. neputinta astazi de precizat pe term fr sapaturi Indeluniate, sistematicesi costisitoare. Aici In Pontes se pare ca a, petr,ecat Imparatul iarna anului 101-102;aici si-a preparatel campania cea nouil, militara din primavara urmatoare ;aici a primit el si trecut In revista cohortele noi pretoriene Cu care-si reimprospata perderile suferite In lupta de la Tapae ;de aici, In fine porneste el la vale pe Dunare ca sit sur- prindai said rezbune asupra hordelor navalitoare ale Dacilori. Sarmatilor, pe care i-am vazut In scena XXXIXXXII trecand Duniireai atacand un castra auxiliar roman.

Duparrex, op. cit., pl. I, fig. 19. Marsigli, Danubius etc. p. 32. Kaaitz, lantische Studien in Serbien, p. 45 :c Castolul co so aria pe platou, cam la 75 m. doparto de capul podului so Imparte fa dankPartoa cm mai veche este paralela cu axa poduluii Indreptata exact spre nord; ea are 50 m. luugimei 30 m.largimo ; iar la celo 4 colWri so all& cato un turn circular do 6 m. diametru a.

- 129 - Scena a doua se lntinde din 83, unde sunt cele doua arcuri de piaträ pank' In 86 la cladirea cu poarta, fereastra §i fronton triunghiularIn NI 1). Este Infati§area unui fluviu larg, pe luciul caruia plutesc patru vase, doua de transport spre stangai doua de rezboi spre dreapta : acestea din urma, sunt bireme, iar eel dinfata este carmuit de Insu0 Imparate Traian.Vasul de transport din primal plan cara caii trupelor de cavalerie, pe cand cel din fund bagaje 0 armament. 0 campie ,destul de larga seIntinde dealungul fluviului IndAratul navilor pana la poalele unui §ir de munti, care Incepand chiar de langa areal din fund, mergIncovoindu-sespre marginea de sus pana In 84, de uncle apoi o ja In linie dreapta 'Ana dinapoia zidirii de piatra din 86, unde dispar. Sire acesta de mil* precum a spus-o foarte bine Cichorius, pare a fi vazut din departare. Un element curios ni-1 dvasul care transporta cal: spre deosebire de toate eelelalte na'vi, el e singurul Indreptat cu carma spredreapta ; de fapt eltrebue smearga In directia opusa celorlaltevase. FAO cu grija artistului eolumnei de a-§i da seamai exprima lamurit toate mi§carile figurilor Infati§ate, acest amanunt trebue sa aiba un rost anumitCare safie acesta ? Noi nu gasim de cat o singura explicare : portiunea din fluviu pe care plute§te vasul eu eai trebue sa faca o cotitura de asemenea fel In cat apele sale, de unde pana aici mergeau Inteo anume directie, sacuret'Indirectia contrara. Este un amrmunt a§a dar pus de artist In scopul de a ne calauzi In localizarea scenei. Subiectul scenei este limpede : Traiani armatele sale calatoresc la vale pe apele unui fluviu larg. Dar ce fluviu este acesta ? Petersen recunoa§te mai Intai In areal de peatra din fund din seena noastra (XXXIII),imaginea arcului de piatra de la podul lui Apollodor din scena XCVIII. Fluvial, peste ale eitruia uncle plute§teflota lui Traian, nu este deci de cat Insrt§iDunarea. De altminteri, artistul a indicat ca multa Indemanare aceasta idee, punand Inlegaturafluvial din scena noastra cu eel din scena trecuta, wide este sigur vorba de Dunare. Ora§ul reprezentat In scena XXXV, dupa acela§Invätat, nu este de cat Novae ; prin urmare, artistul a reprezentat In scena noastra portiunea Dunarei dintre Pontes 0 Novae. Ori cat de luminoasa pare aceastrtidee; ea totu§i nu ne poatemul- tumi pe deplin.Daca ea ne precizeaza bine punctul de pornire al expeditiei lui Traian, In schimb ne lasa nedomiriti asupra acele §ir de munti, cnre se prelungesc incovoindu-se pe langa marginea de. BUS a reliefului ;cacini- meni nu poate vedea intr'In§ii Impreuna cu Petersen, imaginea malului rIpos al fluviului, precum In §uvita larga de campie dintre navii aceia§i munti nu poate vedea imaginea luciului Dunärii. Aici explicarea noastra se departeaza de cea propusa de Petersen.A-

1). Vezi Ciehorins, op. cit., seenele )XXIVXXXV. 9

- 130 - test Invatat adusese o idee foarte luminoasa' pentru Intelegerea rostuluicelor douaarcuride piatra, din 83: pentru dansul ele sunt primele Inceputuri ale marelui pod de piatra, pons Trajani, care a fost pus In executare Inca de la Inceputul rezboiuluidacic". Ambele arcuri au fostiditecu scopulsit serve drept. mirastalpilor de piatra din fluviu". Tot el Insa a mai dovedit un lucru : arcul din fund, Fiemanand cu cel din scena XCVIII de la capatul podului, trebue0e sa fie arcul de pe malul românesc. Din aceasta reese opri- ma' Incheiere :linia de sus a reliefului ne prezinta linia nordului; 0 prinde- ducere, linia de jos, sudul. Nu mai putin sigur sepot stabili 0 celelaltedoua punte cardinale. In adeviir, daca lar stanga avem Pontes 0 podullui Apollodor, daca ladreapta este .orakail Axiopolis, reprezentat de artist In scena XXXV,acest punt a fost stabilit de noi mai sus,nu tirmeaza, oare, ca la stanga este apusul 0 la dreapta rásaritul? Poate fi Indoiala asupra acestui punt ?De sigur canu. Atunci cestiunea localizarii, fata cu precizareacelor 4 punte cardinale, este ea 0 deslegata. Fluviul curge de la apus la rasarit ; de alungulmalului sau de sus,care aici Inseamna malul nordic romanesc,se intinde o campie destul de lare; In fine, chiar de langa Pontes unir de munti pornesc mai Intai spre nord, se Incovoae spre nord 0 rasarit 0 apoi mergdrept spre ra- grit. Cine nu vede aici icoana redusa, oarecum schitata, a campiei Dunarene din Tara Romilneasca' ksi kiirul prelungal Carpatilor, pana la hotarele Moldo- vei, de unde o cotesc spre nord ? Pana 0 zidirea de piatra din scena XXXIV In86, Inca este facuta, cu intentia de apreciza tinutul, cad ea este, dupit limbagiul conventional al columnei, imaginea unui ora § sau localitati dace. Care ar putea sa fie aceasta localitate daca, nimeninu mai e In stare s'o spue. Atata putem afirma, ca ea este langa Dunare 0 anume Intr'un me- ridian ceva mai larasaritde cotitura spre nord a Carpatilor din Vrancea. Cine §tie, de nu cumva artistuln'a vrut sa indice prin zidirea de piatra din 86 cetatea dela Imbucittura Siretului, ale careiaruini se vad 0 asta-zi la Barbo0 ? Acest punt avea In trecut ca 0 asta-zio importanta extraordinara, caci domina nu numai calea spre gurile Dunarii, dar 0 Intreaga valea Sire- tului. Acest punt trebue sa fi fost Intarit Inca mai nainte de patrunderea Ro- manilor prin partile locului 1), poate Inca mai nainte de expeditialui Crassus din ,29 a. Ch. Precum Intarite erau aici la gurile Dunarii, Aegyssus §i Troes- mis pe partea dreaptil a fluviului,a§a trebueEA' fifost Intitrit 0 puntul din preajma Galatului 2). Un argument In favoarea acestei idei Bunt ruinele descoperite pe platoul din Gherghina 3), care, de0 In mare parte romane, poarta In forma, In pozitia

Schuchhardt, Arch epigr, Mitth. IX,p. 228 : Der Ort (Dinogotia) an der Sereth- miindung schon in sehr friiher Zeit griechischen Import erfuhr und jedenfalls den Handel der Pontuss1lidte mit dem Binnenlande vermittelte". von Prommerstein, Die Anflinge d. Provinz Moesza, In Jahreshefte, I. Beilage,p. 152. D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, 1716, ed. din 1872, p. 18; Neigebaur, Dacien, p. 294; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Roinani, 1880, p. 456, nota 160; Dictionar. Geogr.

131

alcatuirea Ior specialg, caracterul tutulor constructiilor dace. POzitiacetatii pe Ingltime, forma curioasa ronda oval, zidul dublu care o Inconjoarg, leggtura dintre platoul pe care e cetateai malurile Siretului, ceiace ne aminteste felul de aparare al turnului rond de la Boita,In fine Insasi existenta acelui drum pe sub pgmant captusit cu piatri caramida, pentru a Intretine coma- nicatia Intre Dunarei cetate", toate acestea stint elemente oare-cum streine cetätilor romane. Sa" fie oare, aici pe columna In scena noastra, imagineace- tatii Dinogetia ? Lucrul nu este imposibil, In ori-ce caz e acceptabil;totusi probeisigure n'avemaceasta De face sa presinta'malgturarea noastrg ea o simpli hipotesa. Ca sa revenim la localizarea scenei XXXIV, vom sustine ca, In aceasta imagine trebue sa vedem schita campiei dungrene din Tara Romaneascg de la malurile fluviuluii pana la poalele Carpatilor a carora osatura este redata sub forma acelei dungi late,noduroaseiincovoiate, de care vorbeam mai sus. Cu aceastä localizare se explicai unele amanunte, care nu fuseserg Inde- ajuns lgmurite. Pentru ce aproape de arcurile de piatraale podului, nava cu carmaciul la dreapta sr'. fie Indreptata In alta directie de cat celelalte trei vase ? Respunsul nostru este simplufiind-ca aci aproape de Severin e singura data eland Dun:area, care in general are directia de la apus spre rgsgrit, din contra se Indreapta de la rasarit spre apus. Ca sa exprime aceastg idee, artistal a In- fatisat nava cea mai din apropierea podului lui Traian,mergand contrarde toate celelalte nave. Am insistat asupra scenei XXXIV poate mai mult de cat trebuia; mai ales ea' din scena XXXIXXXII lucrul se limpezise destul de bine ;am fgcut-o totusi cu gandul de a Inlatura ori si ce nedumerire asupra acestui punt. Cel de al treilea act al calatoriei pe Danare a Imprtratuluiitrupelor sale ni-1 Infatisazg scena XXXV 1). In prima scena (XXXIII) am avut reprezentarea primului moment al actiunei, adicrt Imbarcarea la Pontes ; eel de al doilea, cuprins In scena XXXIV, ne arata calatoria Impgratului pe Dungre; si in fine, cel de al treileai ultimul moment, descinderea din navi, II vedem desfasurat in scena XXXVI Local unde se Intampladescinderea este Axiopolis, un oras vechia important atat din punt de vedere militar catsi comercial. Se Intelege de 4 sine ca un punt .mai bine asezat ca Axiopolis, de unde al Romitniei, voL III, p. 507 ;C.I.L., III, No. 777i 778. Ackner und Milner, Die rat. in- schriften in Dacien, No. 852 si 855. c Gherghina era asezatA pe* un platou cu diam. de 70 m., si la vre-o 50 m., deasupra nivelului ordinar al Siretului. Ea era de forma rotundAi !neon- juratA de un impittrit zid circular. 0 esiturft, mestesugitg, in forma unei punti, mArginitA do (Lou& ziduri paralele, lega acest platou cu cel al malului apropiat, fortificati el;la nordul still un zid,ce esea din al doilea mur circular, cobora la linie dreaptA Oa& In Siret... La baza murului care o ingrAdea spre rAsArits'o, gAsit o statue a zeitei Ceres,turnatliin a- ramA, un numAr maro de lespezi de marmorli sApate in relief si reprezint&nd rezboaele Roma- nilor cu popoarele de la DunAre, un drum pe su5 pAmAnt cAptusit cu piatrAi cArAmiclii.In cetate s'au mai descoperit: o subteranA care continea morminte, o mulOcae de bani vechi de argint i de bronz, purtAnd 'Agin° trapAratilor Traian, Deocletian, Constantin, Arcadiu, etc s. Dicf ion. Geografic al lionaniei, vol. III, p. 507. 1) Vezi Cichorius, op. cit., vol. II,pl. XXVXXVL

sa se poata ta ì Inchide calea, de Intoarcere a barbarilor navalitori, niel se putea gasi. Despartiti de baza lor de operatie, barbarii puteau fi lovitii nimi- citi Cu totul ;ceiace de altminted s'a §i Intamplat. La ace asta incheiere ne va ducei analiza celorlalte scene care vin. In- cepem en scena XXXVI, care se Intinde din 87 pana in 94 (scenele XXXVI XXXVII, Cichorius). Bine marginitit la stanga §i la dreapta, scena aceasta infati§aza doua coloane de armata romana, una in mar§ de atac §ialta In pli- nit invalma§ala a luptei 1). Sunt deci doug momente deosebite ale aceleia§i actiuni unul, atacul Ins* care sedesfa§ura spre dreapta §i celalt,la stanga, momentul pregatitor. Terenul este un §es Intins §i paduros. Pentru localizarea scenei artistul n'a pus de cat un turn de piatra cu fronton triunghiular sus§i un §es tutus cu mici delutioare jos In 88. Turnul, dupa aratarea columnei, trebue &A fie in apropiere de Axiopolis, Infati§at In scena XXXV. Cel de al doilea element, dealurile putin ridicate care accidenteaza campia, trebue a, fie dealurile care despart valea Dunarei de Intinsa campie din interior, care se desfii§urit mai ales spre räsiírit. Actiunea este limpede.Traían.§i-a Impartitarmata sa maiu§oaril, In douit coloane: una, alcatuita din cavaleria romana, cealalta din trupe auxiliare regulate §i Deregulate, pornesc probabil pe doua cNi paralele spre interior (rasiirit). Este o vasta mi§care de trupe ca scopul de a prinde ca Inteun cle§te hordele barbare care ar fi putut cauta scapare spre nord, clincolo de Dunare. Pe cand In prima parte a scenei noastre (din 87 papa' in 90), se prega- te§te Invaluirea du§manului,In partea a doua (din 91-94) actiunea este In puna desfa§urare.. Imparatul calare primevte §tirea biruintei pe care i-o aduce doi bllAr eti romani ; unul din ei, dupa cum a ,aratat Ciaorius .Intemeindu-se pe simbolul scutului, face parte diu, ala civium Romanorum. Sarmatii Roxolani, acei cavaleri imbracati, ca §i caii lor zale de fier, par surprin§ii sfaramati de d av al eri a romana ; pe cand o Mina parte dintr'In§ii fie raniti,fie uci§i,. copera campal de 'Mae, restul fug spiiimantati spre dreapta. De sigur, gandul lor este sil ocoleasca pe la räsilritrirurile armatelor romane, care Inaintau de la Axiopolis spre rtisa'rit §i apoi s'o ia direct spre nord, spre gurile Dunarei pe wide ar fi gasit scaparea In pustiurile lor Intinse. Cichorius, Petersen §i Domaszewski Bustin ca lupta contra Sarmatilor Ro- xolani s'ar fi dat In Imprejurimile Nicopolei ad Haemum (asta-zi Star Nicup). Motivul? Fiind-ca, notitele celor vechi ne afirma ca ora§ul acesta a fost cladit de catre Traian in amintirea biruintei sale contra Dacilor §i Sarmatilor 2 notitele pe care-se intemeiaza inväÇaÇii germani de mai sus nu spun de cat un singur lucru :ora§ula fost &Wit de Traian pentru eternizarea bi-

Vezi pl. XVIII, fig. 1. Iordanes, Getica, XVIII; Amadanus Marcellinus, 31, 5, 15: 'Nicopolisquam indi. cium victoriae contra Dacos Traianuscondidit imperator" ;of. Teohari Antonescu, Le tro- phée d'Adamclissi, p. 18.

XXXIII.

81.FIG. I. PREZENTAREA PRETORIENILOR PE COLUMNÄ. 82. 83.

26. FIG. 2. PREZENTAREA PRETORIENILOR PE TROFELL 14. 14 b. 27. 28

XXXVI. XXXVII , 1 * L, . --. . 9 /Z ...i' -- ' , - -* :, ' , Fn ..4 , ,:,:d , ..I.,t T_Tr''''' ., ° Ze.6 ' y- .., ... *-- ' r - , k') - . . .1 1 - : . . i a --, - . r . - - ! - -4. " w . , , t 1, ,. 5" ,' - - i , -e, -Jo ., e 't "I; 1 88. 89 FIG. 1. LUPTA CAVALERIErPE COLUMNA. 90. 91. t 92 93. 94. -77-71-bz 1$0.01 , `t. \ 7 '[. FA 4 - ..., ilit. o , V -. r;<' 2. - ,.,' c...... :, --.1-Aa....,...,..,1.AIL FIG. 2. LUPTA CAVALERIEI PE3. TROFEU. 3b. ---7"-----.:71----.... 6 7. 4. 5.

ruintelor sale contra Sarmatilori Dacilor ; ele nu adaogg absolut nimic asupra locului unde s'a dat lupta insg0. Este de sigur odeductie gre0tg. sg,socotim orwle care eternizeazii obiruintg, ca fiindclAdite chiar pe terenul unde s'a dat lupta. Si doiradg de aceasta este faptul, cNicopolis ad Haemum ge MTh' apzat inteun tinut cu adevgrat muntos, unde varfurilemuntilor ating piing la 700 m.tugltime ehiar ; 0 o asemeni configuratie a solului n'ar fi trecut'o nici odath cu vederea artistul columnei, daca In scena XXXVIXXXVII ar fi avut In vedere Imprejurimile -de laStar Nicup. De altminteri asupra acestei cestiuni vom reveni ceva mai departe. Scena a patra (XXXVIII inCichorius),tare e miirginitg de doi copaci (In 95 0 98), ne infgt.43azg o nduit luptit futre Romani 0 barbari. Terenul,unde se desfaprg, lupta, este kies In primul plan0 deluros spre fund 1).Si anume, In mijloc chiar avem un tappn Malti abrupt, mgrginit sus spre dreapta In 98 ì spre stAnga in 95 cu ctite un deal. Intre aceste dealuri In fatg sedes- flpirg' un ves, unde se da lupta. Trei care Indircate cu pradg,scuturi,sgbii 0 vase diferite,se vgd pe culmea podiplui din fund; pe roataunui car spftnzurg' trupul sehingiuit al unui topil, pe cand doi barbari dormlAngg care intin0 pe pgmAnt. Pe deasupra dealului din 95 resare bustul unei divinitgtifeme- nine, care cu bratele fluturg pe deasupra capului ei un vg'l rdsucit. Aceastg,divi- nitate este imaginea Lunei, precum a spus-o foarte bine Cichorius. LuptaIn- s* se desigoirg In egmpie la poalele tg'p§anului. Trupele romane, pe carele am vgzut pornind In scena XXXVI pe doug eoloane, par afi sosit pe neakl- teptate ;ele atacg din trei pgrti pe barbarii care luptg eu euragiul despergrii. Dar nu numai trupele romane sunt cele cunoseute din scena preeedentg,dar Dacii nu sunt altii de cat cei care dedeau asalt cetittii ro mane din se.XXXII apgratg de auxilian. Aceastg idee a exprimat-o artistul prin imaginea unui fugar roman, imbrgcat In ve0n.inte dace 0 care luptg,impreung cu Dacii, fugar pe care l'am mai Intalnit ()data In scena XXXII in -puntul 78. Rezultatul lupteiti deducem din felul de reprezentareal imaginilor barbarii cu tot avantul ion sglbatic sunt InfrAnti, multi au pierit in luptg ;iar unul dintr'In0i, un pileat,ca sg nu cadg, rob in mftna RomanilorIi implantg' fieruI In inimg. Putem noi oare determina locul unde s'a dat aceastg luptg ?Elementele de precizare geograficg se reduc la urmgtoarele punte : un es saumal exact o vale, care se ingusteazg ctitre fund, uncle pe stangai pe dreapta seridicg ate un deal. In fundul vgii se inaltg un awn tare abrupt sprein fatg,incheie dealurile mtirginaoe din dreapta 0 din stanga. Apoi, loculde luptg, pe care o vom numi-o spre mai distinctgcaracterizare, lupta dc langg carele cu pima', nu poate sg,' fie tocmai departe de locul de pornire, adicg deAxiopolis. Cgei dacg trupele ar fi avut sg strgbatg un drum la o depArtare mai marede o zi, desigur el ele ar fi trebuit,dupg cum era obiceiul roman, Esg. clgdeascg

1).Vezi pl. XIX, fig. 1.

134 un laggr.Lucrul acesta nu-1 vedem de dt In scena urnigtoare. ,Prin urmare, locul de ciocnire ar putea fi cel mult la un popas de o zi de puntul de pornire de langg Dunäre. AceastA, Incheiere ne limiteazg a§a dar spatiul geografic a/ scenei noastre. Dar mai este un element important pentru egläuzirea noastrá :anume, imaginea divinitgtii pe care o vedem rAsárind pe deasupra dealului din stanga. Care este scopul prezentárii acestei imagini ? Cichorius§i -Petersen sustin *cg prin aceastg infAti§are artistul vrea sproducg In mintea privitorului ideea actiunea infätivatgIn scena noasträ' se petrece in timpul noptei. In vederea a- celeia§i intentii Bunt adaosei cele doug figuri de barbari, care dorm unul cu fata in sus §i celalt cu fata In jos MO carpi din dreapta, In 97 sus. Dad, ne amintim fug el In totdeauna artistul In schitele sale este sobru, a- proape lapidar, dacg de asemeni ne amintim eg el nu Intrebuinteazg pentru exprimarea gändului sdu de dt numai acele imagiui care puteau sg cälguzeascg mai bine, pe privitor,In vederea cgruia opera era fä'eutä,atunci Intelegem foarte bine eg aceastä repetare a aceluia§ gänd,ideea unei actiuni In mijlocul noptei,prin doug semne diferite era un pleonasm cu atat mai nefiresc eu eAtera mai neobi§nuit.Eu cred imaginen celor doi barbari, dormind l'angg care, era de ajuns ca sä exprime ideea surprinderii de noapte.Imagi- nea Lunei Insg infAti§atä"- aici, are altä semnificare. Mai Intfti, aceastg imagine o mai reggsim numai o singurg datg pe columng, in scena CL din al doilea rezboi. Aiei scena ne infAti§azg goana trupelor romane auxiliare dupg Daci, care sunt prin§i §i adu§i In localitatea dacg, in- dicatg printeun turn de lemn din aceia§i seenä'. Subiectul, dupg Petersen, ar fi prinderea barbarilor In timpul nopii. Ciudatg vángtoare de oameni, care s'ar fi fgcut In Intunerieul noptii pe munti§i in mijloculcodrilor de dtre ni§te trupe care pentru prima oarg eglcau prin acele tinuturi ! Cu mult mai adevg- ratd este pgrerea lui Cichorius care sustine, eh' introducerea Lunei, ea divini- tate a noptii, este pusg cu scopul de a ne aräta directia nordului. Eu a§ fi de pgrere, zice dänsul, cg artistul prin introducerea imaginei noptii (Nil) nu viva sä aräte aici un timp oare care al zilei, ci numai direetia puntului car- dinal al nordului".Prin urmare, ceia ce era adevärat aici, in scena CL, trebue sA fie adevgrat §i in scena XXXVIII, adicg, prin introducerea imaginei Noptii" artistul a wilt sg aräte, .cg linia nordului se afla la stängaiar prin dedueere, la dreapta este unja sudului. Pe de altä parte, noi mai §tim din scenele XXXVI §i XXXVII, cg trupele auxiliare romane pornesc de la Dungre, adicg de la apus, spre interiorul Dobrogei, spre rABArit.Deci linia pe unde vin Romanii, In scena noastrg jos, este linia apusului, iar sus In partea opusg avem linia rgsáritului. Iatg deci scena noastrg are o orientare, care se deosibe§te de Intreaga serie de scene, care Incepe chiar de lAngg cele doug arcuri de piatrg ale podului lui Traian de la Pontes (scena XXXIII). Si tocmai fiindcg se deosibe§te fundamental ea orientare a punctelor eardinale de felul de orientare a celorlalte scene, a fost nevoit artistul sg intmdueä imaginen Noptii la stänga scenei, uncle se dá lupta cTe längg care,

XXX VIII. XXXIX. r 1.7It. r, 1:61. p fr [ . , t F 2 ( k d , -4 " k 'if LJ, f 1 k FIG. 3. SIGN. SERTORIUS FIRMUS. 95. FIG. I. LUPTA DE LÂNGA. CARELE CU PRADA- PE COLUMNA. 06. 97. 98. FIG. 4. AQUIL. MUSIUS VALEIAS.

19. 33. 17. 22. FIG. 2. LUPTA DE 1..XNGA CARELE CU PRAIA PE TROFEU. 23. 30. 8 b 8 9. 35 36, 37.

XXXIX. XL. e kr A AP; ".; - r .4 ,.44' 1 't-1*4 r pop,A,,,It .). 41,94-* G' t rV I -o 1 ' , FIG. 1. ott. PRIMIREA BARBARILOR DE CATRE TRAIAN PE COLUMNA. so. too. 101. 102. .,-,-...... , . r. - .,i ---- - 4 . -' , ,. , t. ' - a- . . v re ' (II r . i - i_ ''i - 4 ,,, r'- ., k ' . iti - - _ -I o _14(. 11,, .-. 49. 49+ff 39 - 'Jr 47 ! t.. =--- ...- 45 46. FIG. 2 PRIMIREA BARBARILOR DE CATRE TRAIAN PE TROFEU

- 135 - Aceste elemente topografice ne araba cä situatia geografica a scenei noastre se afla toemai In apropiere de satul Adamclissi.In adevar, singura vale care se deschide, pornind din spre Dunare, In spre rasarit este valea Urluia care se- Infunda In pantele repezi ale dealurilor din preajnAa satului Adamclissi. Aici situatia topografica a terenului corespunde In chipul cel mai desavarsit cu aratarile columnei. Avem In a tapsanul cu panterepezi, care Inchide\ralea spre rasarit ;avem In bi In e dealurile vecine din stanga si din dreapta ; avem In fine spre apus campia Urluia, care se desfasura Intredoua, siruri de coline pana aproape de lacul Marleana. Ceea ce ne Inta'reste si mai mult In a- leger ea noastra, este depärtarea relativ mica a tinutului din Adamclissi de ma- lurileDunarii, precum corespondent& surprin- .. _, --A. ,,,,,r, zátoare lntre orientarea ,, , .- N ,! ,s, j7 scenei de pe columna' si 'AVP.,- aceia a locului din A- damclissi. Aici, casia- colo, valea se Infunda spre rassarit ;aici, casi acolo,doua.'dealuria- proape paralele, Inchid marginesc valea spre nordispre sud ;aici casi acolo, valea se deschide spre apus, de mide vin trup ele auxiliare romane, indata dupa de- barcarea lor la sud de Axiopolis.Din toate a- cestea o Incheiere se impune : lupta de ranga carele de prada se petrece, dupa' toateprobabilita- Ole In partile de la Adam- clissi. O dova'da mai mult Insprijinulacestei idei este tocmai scena urmatoare (XXXIX), care ne Infatisaza zidirea unui castra de catre legionarii romani, castru care este identic cu cel descoperit la Adamclissi. Aceasta scena (XXXIX), care se Intinde din 98 pana In 101, ne precizeaza geograficeste Intreaga actiune militara a grupei 2).Scopul artistuluie sa ne arate pe. de o parte zidirea unui castru important In regiunea unde se da' luptele, iar pe de alta ne Infätisaza supunerea unui trib dac. Asupra acestor doul puncte Intelegerea estedeplina filtre Invatati. Nu tot astfel insa, In ce priveste locul unde lagárul a fost cla-

1).Vezi figura ad alaturati, Gr. G. Todloscu, Mon. din Adamcliesi,fig. 2),Vezi pl. XX, fig.1.

-136- diti eestiunea, daca populatiacare se supune este daca din imprejurimile castrului, sau sunt barbari scapati din macelul luptei de lAnga carele Cu prada. Vom lila pe rand pe fiecare din aceste dona cestiuni. Unde se cuvine BA facem localizarea castruluicladit In scena iloastra ? Cichorius, care si-a pus mai Intai aceasta Intrebare, crede ca localiZarea trebueste faena InOltenia, pentru ca numiti aici era o populatiedaca gata sa,' ceara adapost Intre zidurile cetAtii de curand zidita. In Moesia inferioara, aceste elemente straine lipseau. lagArul zidit e In legatura cu lupta cea mare reprezentata In scena XL, care, dui-A Invatatul german, s'a dat cam pe langa Olt, prin apropiere de pasul Turnu anon. Artistul columnei a dat lagarului din scena noastra o forma asa de ciudata si caracteristica, In cat ea nu se mai regaseste la nici un alt lagar _ro- man din sirul reliefelor. Este Intrebarea, aceastA formä stranie a fost care a-

lead, de catre artist, precum s'a pretins, numai In mod conventional pentru a fi mai moor de recunoscut de catre privitor, dad s'ar fi Intamplat sa se repete Inca odatA (precum vedem In scena XLIII) ; sau este copia fidel a unei forme reale de lagar? De .obicei, lagarele romane de pe columna sunt copii dui% cele reale, care din pricina varietatii solului, au si InfAtisari felurite. In cazul nostru vom vedea ca forma lagArului provine din configuratia curioasa a terenului. Pentm a prinde mai bine caracterele esentiale deosebitoare ale acestui castru, le TOM Implini cu elementele caracteristice ale eastrului din scena XLIII In 114, care, dupa cum foarte bine a arAtat Cichorius, este identic cu cel din scena noastrA1).Singura deosebire Intre ele este faptul ca unul e In plina construire (lagarul din XXXIX), pe cAnd celalt din XLIII este definitiv isprAvit.

1). Vezi pl. XXII? fig. 1,

r.,:---.....- .,..___, , .---..- _. , ,., 11 , t ,,_.__.t, ------... - , ..--- - , Jr= -I t . C.' 1r . ,..4 -...... 4 fi. ' ,ti-A, tir,4,en -fp.I,Hf,r.1k ,;,. .1. ' , \-'-':$1 /..r1 I . ., . . Lr- , li, ''' '4 , d. , ' ii t. t /, i , .- , 1,,,,., 6 0 A 1-'3 ., ' 71' 4 4, - ,i1 .;', ' 9 .. - ; rile,s0.44 j v : -, V it XL Pv XLI. f ,'J , f '64iit' _ v,- ::---.,r , ' i. - !# :A. i, , 102. , 4,. 103. 104. 105. ;111,, 4-401 PREGATIRILE DE LUPIA. GRUPA CENTRAL-A. FIG. 1. LUPTA DIN VALEA URLUEA LINDA ADAMCL1SSI PE COLUMNA. ,' Ill ,r .= Ez4, - _LT I. 1 iT....i , 106. LUPIA 107. INSASI. 108. 109. 110. =,. F CAMPUL MORTIL SIGNANI ET ANTESIGNANI VEXILLARIL Z. '12h. 11- PREGATIRILE DE LUPIA. CORNICINES.I TUBICINES. FIG. 2. LUPIA DIN VALEA URLUEA GRUPA CENTRAI.A. LANGA ADAMCLISSI PE TROFEU. 18. LUPTA16. 20. 12. 13. 41. 50. 50 b. 41. 29 21. INSÄSI. 31. 32. 34. CAA1PUL 24. XLII. XLIII. FIG. 3. CETATEA DACA CADINTI PE COLUMNA. FIG. 5. RUINELE TROFEULUI DIN ADA MCLISSI. FIG. 1. ALOCUTIA LUI TRAIAN CATRE TRUPE PE COLUMNA. 112. 113. 114. a 1," I j r'

, 43. 38. 10 FIG. 4. CILINDRUL TROFEULUI DIN ADAMCLISSI. FIG. 2. ALOCUTIA LUI TRAIAN CATRE TRUPE PE TROFEU. 25. 40. FIG. 6. RECONST1TUIREA TROFEULUI DUPA A. FURT- WANGLER.

137 Laggrul, am spus mai sus, are o forma' foarte caracteristica. In fat/ avem o lature ingusta (bc) cu cate o poarta in stanga (vest) si In dreapta (sud) ; la dreapta o lature incovoiatg,la, mijloc si care se Incheie la fund (in d) ca o a treia poartg, (rgsárit) ;la stanga piezii chiar de langá .poarta (in b), o lature In linie dreaptg, (ab), care sus in 113 si in scena XXXIX In 991), face unghiu cu o alta lature (ad) din fund incovoiatá. (Vezi figura de la pag. 136). Cum vedem dar, nu este numai forma lagárului care ne surprinde, dar insusi numgrul portilor,care stint ca nicaeri pe columna', numai trei. Tot asa de surprin- zgtor este si repartizarea acestorporti, doug, pe o'atare CL una pe laturea !neo-aina voiatg din dreapta, O 7 asemenirepartizare - t.; neobisnuitii nu se poa- LLLi "k- te explica de cat piin Err. neobisnuita configura- Veasolului,unde castrul a fost asezat. 4."s'i"4Z3.!..,4:1,g71:;:ev/sr de fapt, in aceas- taprivintáterenul 5fr ' parevariat:In fatil, avem un sant d jar dincolo de santadanc,LEiJ o z`bi2zi /w.r/// ea' A colina', care, mai joasá, sprestanga,create A mereu in t'intime cu catInaintám spre dreapta, ocoleste dupg muchea laturei hico- voiate si se continua mereu pana dincolo de poarta din fund. - Acest amgnunt se observa,' mai bine la la- Oral din scena XLIII. Tot aici se vede de asemeui claturea ingustá din fatg, are capátul ei din 114 ceva mai ridicat de cat cel din stanga din 113. In fine de la aceastg poartg, inainte terenul este cudesgvarsire yes. Nu numai atat,dar si in interiorul lagrului solul este deluros ; acest lucra 11 aratg. artista' In mod lámurit prin acele siruri de stand, care se Arad in scena XXXIX sub picioarele lui Traiani In dreptul portii din 100. Trebue sa ne inchipuim ea laggrul pe dinguntru in loe dea fi yes, el este accidentat, terminat probabil

1). Vezi pl. XX, fig.1.

138 prin pante. Pe unja mai joasa a pantelor s'a inaltat zidul de imprejmuire cu portilei tur-nurile sale. Toate aceste elemente topografice sunt de o precizie gia de mare in cat localizarea se poate face cu cea mai mare siguranta,i anume, la localitatea numita Adamclissi, acolo unde inscriptiile descoperite ne spun ca. a fost municipium Tropaeum Traiani. Asupra acestei eetrIti s'a scris foarte mult 1). Ea poarta numele oficial de Municipium Tropaeum Traiani, sau Tropaeum Traiani, ori civitas Tropaeen- slum, sau chiar mai pe scurt, Tropaeum. Cetatea a fost ridicata de catre imparatul Traian chiar ;aceasta o spune numele ei, precumifelulcladirilor isale, mai cu seama zidurile:sale de piatri turnurile, care OA In timpul din urma fiteteau In parte Inca in picioare.Orapl cazutIn ruine, a fost recons- truit, dui:A cum arata inscriptia, de catre Constantin eel Mare 2),In anul 316. Se pare ca aceasta reconstruire a avut loe mai mult asupra interiorului °rap- lui :zidurile daparare ca§i turnurile, au remas aceia ce fuseserá In timpul lor sub Traian. Ori care ar fi adaosele cercetarilor ulterioare archeologice asupra acestui ora, forma ca0 Infatiprea externa a lui, sunt cunoscute astazi destul de bine In liniamentele lor generale. La nordvest de satul Adamclisti, la capatul de ra- !grit al vaii Urluia 3),chiar sub sprinceana dealului, peste care se Inalta' cladirea impunatoare a trofeului lui Traian, pe o colina tuguiatá care de trei parti este aproape inaccesibila,se vad foarte bine chiar la suprafata solului urmele zielurilor de Imprejmuire.Zidurile, care pe alocurea au fost desvelite aproape cu totul, dan o forma foarte ciudata care ar semána cu un fel de pen- tagon cu latmi neegalei In parte In linie Incovoiata. (Vezi figura de la pag. 137). Nu Bunt peste tot de cat numai trei porti, cate una pe fiecare lature de apusi rasariti ceea de a treia la intalnirea laturei de apus cu cea de sudest. Pe o bung, parte din laturea de ,rasarit §i de apusi Intreaga lature de nord nu se vede nici o urma de poartii. Avem deci o prima asemanare izbitoare Intre lagarul de pe columnai cetatea din Adamclissi: o lature (cea de apus) cu cateo poarta(In bi 0 la capeteleei, (de vest §3i de sud) spre dreapta o alta lature (ed) Incovoiata, cu o poarta (In d) la mijloc (poarta de est). A doua asemanare peste care nu se poate trece qor cu vederea este cea urmatoare :la capatul din stanga A laturei din fata e) pe columnii era o lature In linie dreapta (ba), care spre fund (in a) se alipea de o lature In linie curba (a d).Aceasta se observa§ila cetatea din Ada- mclissi : partea laturei de apus, care pleaca spre nord de poarta de vest, este Inlinie dreapta t3i. se tae piezik3 cu cealaltaportiunedin spre sud ;iar In- Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 56' si 89; 0. Benndorf,Das Monument von Adamclissi, p. 5; C. Cichorius, Die rdmischen Denkmdler, 1904, p. 9 ; Raymund Netzham- mer, Die christlichen Alterthiimer der Dobrogea, p. 29; (J.I. L. III. Suppl. 12461, 12470, 12473, 13734 si 14433; R. Netzhammer, Nach Adamclissi, 1906; Techan i Antonesou, Le trophée d'A- damclissi, Bucuresti, 1905. (cAd confirmandam limitis tutelam etiam Tropaeensium civitas auspicato a funda- znentis feliciter opere constructa est,. C. I L. III, 13734. Vezi figura de la pag. 135.

139 treaga lature de nord este curbi lina. Asemiinare este si In ce priveste nive- LA diferital laturilor cettitii :asa de pildä, laturea de apas (bc), cuprinsa Intre cele doua porti de vest si de sud, din pricina configuratiei solului este In panta inclinata si anume, mai ridicatä,' la ea/Atli' ei sudic In c, de cat In a- propiere de porta de apus In b. De altminteri, spre apus Intreaga stanca, pe care sta clädita cetatea se scoboara continuu In campia rluletului Urluia.0 noutt asemánare iartisi o gásim In cé priveste configuratia stancei :suprafata interioara a cetatii Tropaeum este accidentata, adica In special terenul se Inalta continau de la zidurile de Imprejmuire spre mijloc,unde In dreptul basilicei forensis s'i celei bizantine, ti atinge punctul sail cel mai limit ;aceasta alcatuire a terenului ne lamureste acel crampei de dealuri, pe care artistul l-a Infatisat sub picioarele Imparatului si In fata portii din 100 de pe .columna (se. XXXIX). Aceasta' cetate, casi cea Infatisata pe reliefele din Roma, are de jur Imprejurul sau un sant adanc, care p'alocuri este taiat cu mari greutati In stanca dura. In fine, o ultima asemtinare, care sfarseste prin a identifica In ochii nos- tricele douá,' imagini, una a orasului de pe columnä si alta a celui real, este Infatisarea dealurilor din apropiere.Cichorius In explicarea pe care o da cetatii din scenele XXXIX si XLIII, crede cit deluselele pe care le vedem pre- Jungindu-se prin fata laturei scurte din 99 pia In 101, precum s'icele care ocolesc In scena XLIII din 113, pana In fund la poarta din dreapt a, nu este de cat imaginea unui val, ,,care creste spre dreapta la o Inaltime pe care nu o mai gasien nictieri pe columna". Ef bine, acest val care vine mai departe de santul Inconjurator al cetatii, este simpla Incingatoare a dealurilor care pornind din sudest ocolesc stanca cetatii pana aproape de coltul ei de nordvest.i precum pe columna In dreptul laturii piezise care vine la dreapta celor trei pileati daei din lagarul scenei XXXIX, se an' un ses Intins, tot asa si In realitate pe laturea de apus a cetatii Tropaeum avem un ses larg si Intins, care se pierde In valea Urluei spre Dunáre. Asa dar asemanare In forma, asemanare In numarul si repartizarea portilor, asemanare In configuratia solului, asemanare In Intocmirea interioara a terenului care se Inalta spre mijloculcetatii,Infine, asemanare In ce priveste Imprejurimile deluroase pe trei parti si ses pe o parte ; toate acestea nu ne permit oare stti tragem concluzia, ca artistul columnei a Infatisat Incele doua' scene XXXIX si XLIII imaginea cetätii Trop.aeum Traiani, ale careia ruini se gasesc la Adamelissi In Dobrogea? Ce se opune la aceastá identificare ? 0 simpla lipsa : pe columna nu se vede nicaeri urma . acelui basin dreptunghiular, care este alipit de laturea sudestica a cetatii Tropaeum din realitate. Dar aeest basin dreptunghiular, precum se poate vedea din constructia zidurilor sale de Imprejmuire, este un adaos facut In urma' ;In ori ce' caz, el nu a fost Intotmit In acelas timp and s'au ridicat zidurile cetatii de catre legiona- Tii romani.Cum erasit Infatiseze artistul pe columna un amanunt, care n'a foot cladit de cat mult mai In urma la cetatea realti, ? 0 singura incheiere deci se impune :artistul a Infatisat In lagarul din scenele XXIX si *XLIII imaginea cethlii Tropaeum Traiani.

-140- Din aceasta identificare reese ca pe columna artistula Infa'tisat laggrul Cu urmátoarea orientare: jos este unja sudului, sus aceia a nordului, iar la stanga apusul si la dreapta rasaritul. Adicg, a reintrat In unja de miscare si de orientare pe care o avea grupa mai Inainte de lupta de laugh' care.; aceastg singura sceng face o exceptie la obisnuita orientare a grupei de scene si pentru acest motiv s'a vgzut artistul nevoit .sg introdueg, imaginea, noptei la stanga sus pentru a se putea da o indicare privitorului,ca la stAnga sus este linia nordului. Trecem la a doua Intrebare :populatia dacg venitg sa se supue Impgra- tului, este oare populatia daca din Imprejurimile castrului, sau e multimea celor prinsi din lupta de laugh' carele cu pradg ? Ne amintim ca unuldin motivele cele mai puternice ale lui Cichorius pentrulocalizarea castrului In O1- tenia era pi acesta : laggrul a fost zidit Inteun tinut, unde Dadii. forman fondul populatiunei. In Moesia inferioara, zice dânsul, o asemine populatie nu se afla, deci cetatea a fost cladita In pgrtile de la Olt, unde numi de orase terminate In clava ne aratá cu prisosinta care era felul populatiei pe atunci. Acest argument Insä pierde toath' taria lui, dacá ne amintim ca imprejurul Municipiului Tropaeum Traiani, In special pe MO Dunáre Intre Durosto- rum si Axiopoliss'i chiar ceva mai la nord, erau orase dace ca Sagadava, Sucidava si Capidava. Mai mult Inca, din scriitoriivechi, amintiti mai Sua In capitolul privitor la seenele XXX1XXXII, reese cu siguranta ea o bung parte din Dobrogea si in'special Iinprejurimile, cetgtii Tropaeum Traiani erau. Iocuite de elemente daco-gete. Cum vedem dar, imPosibilitiyIn aceasta privinta nu ne stau In cale. Chiar daeg am presupune C i i locuitorii daci, care vin Inaintea lui Traian si cer adápost In cetatea de curand zidita, sunt din tinuturile dimprejur si tot n'am avea nici un motiv sa Inlaturam ideea unei localizari a scenei XXXIX la Municipium Tropaeum. Dar aici este ceva mai mult. Locuitorii daci care vin sg se supung', sunt elementele remase dintre barbarii care navglisera cu Sarmatii Impreung In Moesia. Si In fond, Maul nici nu poate sg fie altfel.Mai Intgi, ce rostir fi avut Dad ii din Imprejuriini care steteau In orasele lor, sa vie la Impgrat si sa cearg adgpost lute() cetate ziditg de Romani ? Pentru ce si-ar fi pgrasit ei ea- minul lor eel vechi si de sigur redusa lor libertate, pentru ca s'gse Inchida Intre ziduri, uncle nu numai restul libertgtii Ior avea sage nimiceasca, dar si greutgtile vietii sa creaseg ? Cu totul altfelse prezintg' lucrul fatg,' ellbarbarii remasidin lupta de langa care. Bárbatii care purtaserg' armele, In parte sau pierisera In luptg, sau cg,zusera In robie. In urma lorremaseserg In cetatuia de care de pe tapsan, femeile ca copii, care navaliserg, ca dupg obiceiu, odata cu barb* lor In Mo- esia.Acestia remasi fara rost In mijlocul campfilui vin sg ceara adapost In noua cetate. Pentru dansii alta scapare nu este de cat In milas'i1ndurarea stapanitorului. Dacg Impgratul ti primeste siIiiarta, aceasta intrg In spiritul Sgu politic, care pretutindeni, ca s'i alti Impgrati, cauta dupg friimAntare sa li-

141 nisteasca lucrurile, stearga deosebirile si Intinzand hotarele imperiului sa simileze mai u§or popoarele supuse. Dar artistul a gasit mijlocul BA ne indice, ea Inteadevar acesta era gAn- dal su :Intre pileatii care sunt Infati§ati In scena XLIII sunt unii a carora figura expresiva si caracteristica am mai IntAlnit-o °data,. Anume, printre pileatii daci paziti In cetate (scena XLIII) este unul,cel mai din stAnga,care are perfect trasaturile fetii pileatului dac din scena XXXIX, In stAnga.i dacit am merge mai departe, am putea gasi asemanitri cu pileaii daci reptezentati In sceua XXXI. 0 constatare aceasta care ne limpezeste lucrurile.Traian distruge pe vrajma§ In lupte, dar tot el cauta sa-i Impace; unde mAna sa a lovit cu as- prime, acolo ea a adus si aunare &Ind cel lovit a vrut sà intre Infelul vederilor lui Traian. Si columna, care era chemata sa eternizeze faptele mari ale Imparatului In timp de rezboiu, cu gat mai mult se cuvenea sa Inalte pe cele care eran o marturie stralucita de Intelepciuneasi bunatatea aceluia§ rat. Tar municipiul Tropaeum ziditde Traian era toemai o asemeni marturie, pe care mitreata ruina a trofeului din apropierei altarul funerar aveau s'o e- ternizeze In ochii generatiilor viitoare In mod simbolic. Din acest punct de vedere privind lucrurile ne vom putea explica si mai bine rostul scenei XLIV, zisa a Impa'rtirii premiilor", care altfel ar avea- un Inteles prea restrain si In desarmonie cu o suma de amanunte indicate acolo. In scena deci, unde Dacii vin de se supun, noi trebue sa recufloastem tocmai realizarea acelui gAnd de glorificare a Imparatului de care vorbeam mai sus : Traian primeste In cetatea sa pe cei ce mai Inainte fusesera dusmanii sai, dar care odata Infranti nu mai erau primejdiosi. Scena a sasea, (scena XL Cichorius), ne Infatisaza una din cele mai cumplite lupte de pe Intreaga columna, cumplita prin Indarjirea cu care luptatorii se lovesc, dar mai ales cumplita priu multimea dusmanilor morti care acopere cAmpul de batae ').Prin Inlantuirea epizoadelor, prin repartizarea si admirabila manuire a maselor de ostasi si luptatori, aceasta imagine de lupta ne dovada cea mai vie de stralucitele Insusiri militare ale Imparatului. Lupta se compune din trei parti,care desisunt strAnslegate,se pot distinge bine intre ele : una, la stanga constituind faza pregiltitoare,alta _la mijloc, In care ni se Infa'tisaza Invalmasala luptei Insasi si In fine, cea de a treia la dreapta, catastrofai urmarile ei pentru barbari. Nu avera de gand, fireste, sa facem aici o descrier& a luptei, este destul sa punem In lamina un singar amilnunt foarte caracteristic. Lupta a fost uci: gatoarei pentru Romani; barbarii In desnadajduirea lor au luptat cu un e- roism extraordinar. Wald acesta l'a rostit artistul introducAnd In scena un numar de raniti romani, ingrijiti in ambulantil. Este prima si ultima oara cAnd ni se Infatisaza acest amanunt. pe reliefele columnei. Voin vedea Indata ce In- semnatate are acesta pentru noi.

1).Vezi pl. XXI, fi4. I.

142

Daca ne Intrebam acum asupra locului, undl s'a datlupta,elementele tOpografice din scena fara a fi pregnantei numeroase, nu sunt mai putin pre- tioas6. Lupta se desfá§ura In campie, aceasta se vede ciar ;totu§i spre stanga spre dreapta terenul este deluros ;se pare ca un §ir de coline, acolo undo se eld artileria romana, Inehide campia spre marginea de sus.Elementul cabital Insa care stabile§te geografic campul de batae, este grupa prizonierilor daci, care sunt adu§i din iuptiIndreptati sprecastrul dinScena trecutA, scena XXXIX. In aceasta privinta Cichorius are desiivAr§itti dreptate and zice. ca lupta aceasta se (la Inapropiere decastrtilzidit In scena trecata". Aceasta idee reese Inca 0 mai mult din vecinatatea care exista Intre scena adlocutiei (scena XLII) 0 castrul roman din scena XLIII. Adlocutiile Impa'rati- Ior sau In genere ale comandantilor romani prin care §eful multumea trup.elor sale pentru vitejiai izbanda lor, avea loe sau chiar pe campul de batae, sau In imediata apropiere. Acest lucru Ii indica' artistul aici, punand scena adlocutiei In apropiere de castrul din XLIII, care, dupti cum ne amintim, nu este de cat castrul di u Adamclissi, prezentat In scena XXXIX. Dar pri cum ar fi, cestiunea Jocalizarii remane cu mult mai nelnsemnata fata de cealalta' care prive§te rniii romani din aceasta luptiti. Am spus mai §us, este Intaia data and artistul ne indicä asemeni amanunt. Pretutindeni pe columna nu vedem de cat biruinte farit pierderi, zice Dierauer ;aci se e- vita cu cea mai mare grije ori 0 ce trasatura care ar putea s'arunce asupra izbanzilor Romanilor vre-o lumina nefavorabila ; numai o singura data Insit se Infati§azai raniti de partea lor", In scena XXXIX 1). Sit fie aceasta o Intionplare ? Dion Cassiu vorbind despre lupta de la Tapae ne spune lamurit, ca pierderilepe care Romanii le au In.cercat In aceas'talupta' au fost a§a de mari, In cat Imprtratul a fost nevoit BA-0 rupäve§mintele sale ca sa se faca bandajii pentru raniti 2). Cu acela§ priIej el mai adaoga 0 un alt amitinunt mai putin earacteristic :imparatul iii amintirea celor morti In lupta aceasta a zidit un altar, la care trebuia sa se aduca In fiecarean o jertfa mortilor". E ciudat Insa cä nici una nici alta din aceste actiuni ale Imparatului nu se ,vad reproduse In lupta de la Tapae, a§a precum o poveste§tecolumna 1.11 seefia, XXIV. Mai mult Inca, nu numai aceste amrinunte nu se regasesc, dar, ceia ce pare 0 mai caracteristic, biruinta Romanilor la Tapae nu s'aratrt a§a de covar§itoare; lipse§te numárul cel mare al mortilor barbari de care Dion ne vor:be§te.Intre lupta de la Tapaeì cea din scena noastra este o deosebire foarte mare':aici, campul de 'Mae este acoperit cu morti, numarul prinfoilor de rezboi relativ foarte mare, pe c"and dincolo, mortii sunt putinii cei cazuti In mana Romanilor lipsesc cu totul.Ba chiar artistul ne aratrt ciar pe Dacii raniti du§i de ai lor In lini§te 0. siguranta dind'Aratul liniei de brttae, Din acest

T. Dierauer, Geschichte Trajans, 1868, p. 88, nota 1. Dio Cassius, LXVIII, 8.

- 143 - punct de vedere dar, lupta de la Adamclissi (scena XLXLI) este cu malt mai insemnata $i mai deciziva pentru Romani. Ea are comun cu povestirea lui Dion Cassia doua amanunte :a) multimea enorma de -barbari uci§i,b) multi - mea ränitilor romani ;iar prin deductie trebuesä,fie comun §i t el de al treilea amänunt, multimea uci§ilor romani ;acesta a impins pe imparat sä,ridice altarul despre care vorbe§te scriitorul grec. Din contra, lupta de la Tapae, a§a, cum o infati§aza columna, nu are nimic comun cu povestirea lui Dion. Atunci se pune intrebarea, nu cumva povestirea lui Dion se raportä la epizodul rezboinic care se desfä§ura in partile de la Adamclissi §i nici de cum la lupta de la Tapae 2 Nu cumva cuvintele scriitorului grec aveau In vedere lupta reprezentata In scena noastra kfi numai o simpla negligenta a resuma- torului Xiphilin sa fie cauza acestei intervertiri de numi §i de locand vedem pe columna Intati§andu-se cu atta precizie nu numai amanuntul privitor la ranitii romani, dar §i cel referitor la macelärirea cumplita a barbarilor, a-

povestite de Dion manuntecu ocazia luptei de la Tapae, nu se mote oare In sufletul nostru o Indoiall asupra veracitatii uneia sau alteia din cele doua po- vestiriColumna stabile§te amanuntul ranitilor romani la lupta din Dobrogea, serlitorul antic din contra la cea de la Tapae. Care din cele doua povestiri poate fi mai veridicaPe care din aeeste doua märturii,columna sau spusele lui Dion,trebue§te noi s'o credem ? Respunsul 11 vom da mai departe, cand studiind *monumental din Adam- clissi, unde ni se poveste§te acela§ epizod din Dobrogea, pe care-1 vedem reprodus pe dolumna', vom descoperi In vecinatatea trofeului §i un altar funerar cu aceia§i destinatie ca§i eel eunoscut din textul lui Xiphilin. Dar asupra a- oestui panel vom vorbi mai departe. Scena a §aptea (se. XLII Cichorius) ne infati§aza pe un spatiu nu, tocmai larg (din 111-113) §i In chip solemn o adlocutie, care este cea dintai pe care Impa'ratul o tine catre trupelesale In urma uuei biruinte.Ea se deosibe§te prin urmare ca total de adlocutia din scena X, care a fost tinuta odata cu lustratio exercitus la inceputul eampaniei militare. Lupta de la Adamclissi prin urmare se deosibe§te §i in acest punct de cea de la Tapae ; ea ne prezinta o adlocutie pe and cealalta nu, un semn vadit el ea avusese pentru Romani un sfar§it cu mult mai glorios de cat ceaA de. la Tapae. Trupele sunt a§ezate In forma- de patrulater Imprejurul Imparatului dupa inve§mantare, insignii, stindarde §i armament soldatii fac parte din trupele auxiliare regulate §i neregulate, din alae de cavalérie §i cohorte legionl,re, pretoriene §i veterane. Trupele pretoriene sunt indicate prin acele stindarde, care se va'd la dreapta Imparatului pe planul din fund ; de altminteri Bunt singurele signa infati§ate. Nu e local sarätam aici numele §i felul fiectirei din trupele in§irate Imprejurul imparatului, de§i artistul a avut grije s-ne dea indicii in aceasta privintä. Trebue s, recunoa§tem insä,cil printre trupele legionare trebue sse afle §ivexillati ale mai multor legiuni.A§a, de pilda, In afara de

1).Vezi pl XXII, fig. 1,

144 -- legiunile Cu emblemele caracterizate prin sul impletitì prin stinghia dreaptä intre aripele fulgerilor, grtsim in scena noastritialtele- a carora emblema ne arata aci o semiluna, aci o rozet5,1). Cichorius gresit le socoteste drept Bell- turi a doua cohorte pretoriene diferite. cena a opta se intinde din 113 FOi pana in 117 ;cuprinde douit scene socotite de catre Cichorius ca absolut neatarnate una de alta. dar care se leaga si se completeaza titre ele. Aceasta idee a indicato artistul prin lipsa ori demarcatii intre cele dot& parti ale scenei noastre. E drept crt spre stanga, adicii, spiv scena adlocntiei, legatura nu lipseste :cei doi legionari de plaza, u- nui in interiorul, celalt in afara lagarului cu prizonieri barbari, privesc vadit catre stanga ; dar aceasta privire are numa,i o singura semnificarescena adlocutiei se afta in apropiere de lagarul roman din XLIII. imaginea eastrului din 113-114, casi aceia nAmita de comentatori tm- partirea, de donative", cu toata circumscrierea lor externa, care le face sit' a- para distincte, ele formeaza un tot unid. Legatura !titre ele o vedem in ituxi- liarul din Interiorul castrului, care priveste peste cap al prizonierilor dad catre cena cu donative ;o vedem de asemeni In auxiliarul din 115 sus, care dupä ce a primit de la imparat darul se Indreapta cu sacul pe spate catre lagarul cu prizonieri; o vedem In privirea Dacilor catre dreapta spre Imparat, precum o vedem In gestul ofiterului din apropierea lui Traian, ofiter care arata cu de getul in spre stanga. Aceastrt.legatura In fine rezulta si din faptul ca In ambele scene imaginea imparatului, care drt acestora o individualitate aparte, este repetatit numai o singurrt data. De altminteri sensul adevärat al ambelor scene nu se poate descoperi de cat din combinarea lor. In stanga avem castrul cunoscuti studiat Inca din scena XXXIX. Ace- iai formä neregulata, acelas numar de porti,aceleasielemente topograficd distinctive, aici casi dincoln.Singura deosebire consta In faptul cà zidurile de imprejmuire sunt aici definitiv' terminate, pe and dincolo erau de abea ince- pute. In interior de asemeni s'au adaos clàdiri noi :in stanga, o casa cu acoperis de lemni fere6strä cu zabrele de fier, in dreapta un simplu cort. Res- tul este ocupat de niste Daci care stau linistitisub privigherea unui auxiliar reman, care, dupa Cichorius, ar avea o Atitudine problematica". S'a pretins crt barbarii sunt legati cu mainele la spate ;aceasta este o simplit banuiala care este contrazisa de imaginea, singurului dac Intors ca spatele spre privitor care are mainile libere. De altminteri spuneam mai sus, ca Mire Dacii din castrul nostrui cei care se prezinta lui Traiaii in stein. XXXIX sunt asemanari izbitoare. Alrtturand aceasta observare de faptul cà imparatul admite In noun, sa cetate o populatie daca venittä sit se supue; atunci incheierea urmatoare se impune : lagarul cladit din ordinal lui Traian e menit sà adaposteasca in sitnul sau o populatie intreitga, pus ä sub paza unei garnizoane romane. Explicarea aceasta USA' capata o lumina t;4i mai deplina din alitturarea cu keno, urmatoare XLIV. Subiectul este ciar : imparatul insotit de mai multi o-

1). Vozi Cichorius, op. cit., vol. II,fig. 35 si 36,

-145 - fiteri Imparte donative dare soldatii sìi. Un auxiliar care se apropie cu mult respect de Traian Ii sarutti mtina, pe când un altul duand pe umere mi sac. se departeazii spre stanga. La poalele deaIului pe care se afla Imparatul se viid o suma de soldati In atitudini dfferite: unii fricand cu dreapta un gest, un salut, alii ImbratiOndu-se.Toti acesti ostasi fac parte din trupele auxiliare. Cichorius explica acest armament prin faptul ctrupelor legionare li se acor- dau decoratii, pe and celor auxiliare li se Imparteau donative, adica daruri In bani sau in cereale chiar. Totusi aceastii lamurire nu-si da seama de o suma de amanunte care trebue sa aibii o semnificare hotarAtit ;nu ltimureste nici gestul ofiterului din fund care arata cu mitna spre stanga, nici pentu ce auxiliarul, care poarta sacul pe umere, porneste spre cetatea din sttinga, Maud un gest cu bratul ; In fine nu-si dsearna de Imbratisarea celor doi auxilian i din stiluga jos,o atitudine care este foarte caracteristica si de sigur intentionat aleasde catre artist. Noi credem eit aici este vorba de un lucru mai lnsemnat si care are un Inteles mai adAnc. Si anume, credem ca aici este vorba despre eliberarea u- nor trupe (WO terminarea timpului lor de* serviciu, poate chiar despre incetatenirea unor peregrini, care dupa ce luptasera cu barbatiecontra barbarilor, au fost stabillti de catre Traian In cetatea de curfind zidita Acestor peregrini eliberati acum le acorda,'poate, Imparatul nu nurnai dreptul de cetatenime romanai connubium, dar in acelas timpi partea lor de pensie (praemia militiae), la care se adaogiii celelalte sume doh:Indite de ei din donative la diferite Imprejuiiiri. Se stie ea aceste sume, asa numitul castrense peculium, erau trate In casa comuna a cohortei In anumite pungi (follis) sau saci (sacci) 2). Si tocinai o asemeni punga sau sac poarta auxiliarul de sus pe umerele sale. Acesta fiind deci rostul scenei numita Impartirea de premii", atunci se lainuresc icelelalte amanunte Infatisate de artist : se lamureste mersul auxi- liarului spre castrui sacul pe care-1 duce pe umerele sale ;captitti rost gestul ofiterului care arata ca degetul spre lagar, casi cum ar fi o Instiintare pentru spectator de- stabilirea ostasului In noua lui locuinta ;se litmureste In fine de ce cei doi auxilian i se Imbratisaza :este seinnul unei lungidespartiri, poate pentru totdeauna, unul fiindca remAne sslujeasca mai departe sub stea- guri. celalt fiindca eliberat se duce Intocmeasca un camini o viata nouit In noul municipiu. Tot asa Isi capAtti rost si salutul solemn al celorlalti caci este salutul de despartire a celor ce nu se vor mai Intalni nici odatit. Aceastil scena cuprinde Insine ceva din nebiruita triste taa despartirii unor

Asemeni raporturi ni le desvillue diploma militarit descoperitd, In Municip, Tropas- nm Traianii datand din timpul lui Traian. Vezi Gr. G. Tocilesco, Fouilies et recherches, p.56. Veget II, 20:Illud voro ab antiquis divinitus institutum est, ut ex donativo, quod milites consecuntur, dimidia pars sequestraretur apud signa et ibidom ipsis militibus serva- retur... Docem folles, hoc est decom sacci, per cohortes singulas ponebantur, in quibus ham ratio condebatur. Addobatur etiam saccus undecimus, in quern tota legio particulam aliquam conferebat, sepulturao scilicet causa,ut, siquis ex contubornalibus defecisset, de illo undo- cimo sacco ad sepulturam ipsius promeretur expensa; cf. Marquardt, Staatsverwalt., p 563. 10

- 146 prietem. ctire dupil ce au trilitsisuferit Impreunri. sunt siliti sí se risipeasea pentru a nu se mai IntAlni poate nici odatit Ça aceastil scen1 am ajuns la caprital final al grupei noastre 1). Din cele spuse se vede ciar ca ce admirabilAconseeventil se desfiisurii dinscenri scenA mriretul epizodsice firesc se desvAlue povestirea eroicil a strAlucitei campanil militare a ImpAratului. Dupil localizraile propuse de noii lrimuririle aduse, povestea columnei apare simp1ìi fireascìi prin aceasta impresia care o lasil asupra spiritului l'ostru este mai veridicil, mai viesimai durabilil de clit se poate avea din cetirea notitelor scriitorilor vechi asupra acelaias fapt. Traian se afiti In scena XXXIII la Duniire pe malul drept, la Pontes, ande, dupil ce primeste cohorte noi pretoriene, porneste pe vase de rezboii ca co- rAbii de transport, la vale? spre Duniirea de jos. La Axiopolis el descinde din nave? de unde pornesc trupele sale uparesicavaleria, cu gAndal de a tAia barbarilor trecerea spre nord. Trupele crilAretilor Sarmati sunt sairAmate, risipitei ahmgate. Pe un plaiu destul de lnalt, In fandul vAii Urluia,care se Inchide spre rilsruit cam prin apropiere de Adamclissi, o bunA parte din restul barbarilor, adilpostiti 41.110 carele lor, este surprins5 In miez de.noaptesimil- celAritri. Cei remasi ca viatii, Insotiti de copiisifemeile lor vin sA se supunii ImpAratului, cerAnd adApost In lagiiral pe care Iegionarii romani Il construesc. In putrile locului. Forma acestui lag* ca numArali rAnduirea stranie a porti- lar stile, ca caracteristica sa Imprejmuire.deltiroasii, De a silit fixiiin In cetatea din Adamclissi, unde srmilturile Intreprinse de d. Gr. Tocilescu au dat la ivealìt existeuta acelui municipiu Tropaeum Traiani, despre chre mane ne vorbesc. O a (loua luptili mai cuniplitAi mai ucigritoare ne o aratil scenele armiltoare, luptil care se Incheie cu o adlocutie a Imptiratulai ciltre trupele salesicu IncetAtenirea unor trape auxiliare, care dapri ce primesc praemia militiae se stabilesc In mod definitiv In lagrtrul zidit mai Inainte. In fine, episodul se Incheie cu rehnbarcarea impiiratalui pe vasul amiral cu cave ve- nisesiIn orasul ande mal Inainte debarcase.

Trofeul din Adamclissi

Orientarea tala dei r(induirea metopelor. Aceste fapte mari, pe care columna le eternizeazli In reliefele sale cu atata bogAtie de amiinunte, au mai fost glorificatei prin alt monument. Anume, In- teo serie de sculpturi srmate In piatrit pe care, ca toatil urgia vremii ine- ghiobia omeneascA, ni le a pAstrat un inmune& impunMorsimare, faimosul t'oren din Adamclissi.

1). Asupra colorlalto scone neavand nimio nou de adiogat le trocem en ve,clerea,

147 Am zis ea trofeul e mare, este impuniltor. Putem adtioga :el este cel mai important monument din cate au zidit Romanii dará, de Roma". Si aceste cuvinte nu sunt ale noastre, ele au fost rostite de Borinann, unul din archeologii germani cei mai de frunte. Este impuniltor; aceasta o Intelegem din fin- prejurarea urmatoare : de jur Imprejurul trofeului pe o razil In circuit de 5000 km. cimitirele tatarestii tureesti din Dobrogea, de multe orii loeuintele, sunt alcatuite numai din steiurile de piatril ale zidirii noastre, care timp de veacuri a servit drept cariera de piatrii locuitorilor tinutului ;i totusi trofeuli astazi e mare, si astazi isi inaltì fruntea sa Invechita peste sesurile largi din Adam- elissi 1); La jumatate drum Intre Megidiei granita hulgaril si la o postA departare spre rilsiirit de Rasova 2),se vede o milgurrt uriase, care dominil pustiul si singuriltatile din partile loeului.Orizontuldeschisi larg nu estemilrginit de cat de cumule retezate ale muntilor bulgaresti, hularatul carora apune soa- rele In timp de vara.Satele rare, risipitei uitate prin cutele dealurilor, cu easutele lor albe, pitite dupil copaci marunti, abea daca mal anima o nota de veselie In nespusa tristete, eare apasa peste tinutul Intreg al Dobrogei sudice. Inteuna din valcelele, de care sesul e strabatut p'alocuri. pe tripsanul u- nui delusor erescut din fundul \rail, an zidit Romanii, sunt aproape 1800 de ani, o eetate mandril In timpurile ei, cu ziduri Inalte,eu portii turnuri de aparare, cilreiainseriptiile li spun municipiul Tropaeum Trajani si peste ruinele cilreia pana acum altiva ani pasteau turmele locuitorilor din Adamelissi.Iar de la sprinceana dealului care margineste vMeeaua, la vre-o 1500 de pasi, se InaItí uriasa maguril,' de piatril, rhnhíita faimosului trofeu 3). Viforul vremii maula barbarilor i-au smuls seulpturile, cutremurile de phmant l'au clatinat surpat, iar pe ruinele lui a crescut prtmantuli eopacii si-au Infipt adanc dìteiiiele lor. Cu nimieirea lui s'a stinsi amintirea oamenilor. Turciii Tatarii tu nestiinta lor i-au dat numele de biserica-omului"i Oída tot. Ciliutorii eare l'au vázut s'au mirat,unii au spus ca-i un mormant (Moltke), altii o suplí magur5 de aparare (Jules Michel),dar cei mai multi au recunoscut Intr'Insulsilueta nedeslusitil a unui trofeu de biruintri.Cel ce i-a dat o forma lusa si 1-a reIntrupat pentru a doua °ara In milrimilei parte In frumusetea sa dintai, a fost iscusitul araitect vienez, G. Niemann 5), a cil- ruin prieepere, fireste, este mal presus de ori ce lauda. Furtsviingler, Invata-

Toate cele ce urmeaa sunt un rezumat din lucrarea noastrit asupra trofoului, a- pArut6 sub titlul: Tcohari Antonescu, Le trovhée d'Adantelmsi, Jassy, 1905. Vezi harta Dobrogei, in C. I. L. III, SuppL pl. IV. Vezi pl. XXII, fig.5. von Vincke, Das Karastot-Thal. in Monatsberiehte fiEr Erd. Kunde zu Berlin, 1, 1840, p. 179 ; It von Moltke, Briefe aus den Jahren 1835-1839, Borlin, 1893, p. 173 sq ; C. W. Wit- tzor, Reise in den Orient Ettropas, Elberfold, 1860, vol.1,P. 254; J. Michel, Les &avalo, de &puse des Romains dans la Dobroudseha, In Me'moires des anliguaires de Franre, XXV, 3-me s5rio, t. V, Paris, 1862, p. 216 ; Dr. C. N'. Petera, Grtoullinien zur Geographie toul Geologie der Dobrudsrha, 1867, p. 143. 6).Otto Benndorf si G. Niemann, Das Montonent von Adamelissi, herausgegeben von Gr. Gr. Tocilescu, Viena, 1895.

148 tul profesor de la Miinchen, e drept, i-a Implinit unele lipsuri 1),dar meritul celui dintal invátat Tamane intreg. Fiindclamurirea originilor trofeului nu se poate face fara o cunoastere mai malt sau mai putin apropiatit a formei sale, nevoiti suntem sschitam In cate-va cuvinte liniamentele mai generale si e- sentiale ale acestei zidiri uriase 2). Inchipuiasca-si cineva un turn eu 6 fete regulate de 25-30 staturi de om Inaltime si de 15 pasi In diametru, care pe plat- forma sa- de sus poartun trofeu,adicun trunehiu de copac In 'Antra, Cu platose Imbracat, cu scut pe brate, cu coif pe capsi" pulp are pe poale 8); la baza trunchiului se afiau 3 prinsi daci, unul la mijloc In picioare, cu legate la spate, iar ceilalti doi sezand de o parte si de alta. Pe una din fetele turnului, ajar sub picioarele prinsului din mijloc, era inscriptia dedicatorie, a- supra careia vom- spune un cuvant mai departe ;acesta este simbural restul sunt simple adaose. Turnul era Invelit de josi pana la jumatate cu Uil cilindru de piatrii, zidit cu mortar nespus de tare ; aceist cilindra de piatrá, era si el .Invelit pe din afariti Cu sase randuri de pietre cu rosturile regulate, iar mai sus cu un brau Ingust sculptat din frunze de acant In spirale, legate futre elei Incheindu-se ccapete de lup 4; acest brau purta pe deasupra o serie de stalpi cu glafarii cu capitele corintice, stalpi care alternau eu pilastri Impodobiti cu dousa ramurele de linii In spirala si care forman Impreuna pervazul unor placi de piatra aproape patrate, sapate cu imagini felurite. Deasupra apoi iaruíi avem un fel de arhi- travii, alcatuita dinteo7serie de funii lmpletitei Incovoiate In forma de S, reunite Intre ele prin frunze stilizate de palmieri. In fine, strasina avea si ea un parapet Inalt, care purta sculpturi, 'adica in dreptul meterezurilor prizonieri barbari, cu mainile legate la spate, iar futre ele diferite podoabe sculptate din liniii corpuri geometrice. Un con trunchiat format din lespezi taiate ea niste solzi uriasi de peste, Incheia si lega In:acelas timp cilindrul de turnul eu sase fete, care se Intilta Inca, malt pe deasupra. De altminteri maestrul roman, ea mAreasdi In ochii privitoruluicladireaisa o individualizeze In chip mai lamurit si mai izbitor,i-a adhogat la baza cilindrului oseara circulara de sapte trepte de piatra, care slujeau sII izoleze monumentul de sesul campiei In acelas timp dea o Infatisare mai svelta. Dach' forma máretului trofeu era usor de recompus, nu tot astfel era si eu lamurirea originilor sale. Cine l-a Inaltat, cand si In ce scop, iata Intrebari care se. starnesc In mintea orii crtrui om pus In fata ruinilor, dar mai cu seamrt

A. Das Tropaion von Adamelissi, in. Abb. k. bayr. Akad. cl.TViss. I, Cl. XXII, III,Furtwangler' Abt ,p. 455. Vezi asnpra eestiunii si urmatoarele lnerari mai importante E Petersen, Sul mo- numento di Adamklasi, Rönt. Mitth. XI, 302; C. Ciehorins, Die Reliefs des Denkmals von dawn- klissi, Leipzig, 1897; Id., Die reim. Denkmiller in der Dnbrudseha, Berlin, 904 ;Fr. Studniezka, Tropaeum Traiani, Leipzig, 1904 ;Fr. von Duhn Berliner Phil. Wochensehr.. 1903, p. 1267; O. Bounded, Adamklissi noel& einmal, In Jahreshefie oesterr Ara. rnstituts, 1898, I, p. 122 ; E. Petersen, Ram. Mitth. 1903, p. 68 sq. Vezi pl. XXII, fig. 6. Vezi pl. XXII, fig. 4.

149 In fata unei zidiri, care in mijlocul singuratatilor de la Adamclissi pare si mai falniea si mai uriase de eta este.Pentru cei mai multi Insa originea romana, a trofeului este un adevar indiseutabil. Dar si aici ce neIntelegeri ! Furtwängler il crede zidit de catre generalul Crassus In urma biruintelor sale din anul 29 a. Ch., contra_ Misilor, Bastarnilor, Tracilori Getilor.Tocilescu a pretins eel dintAi din corilra, ca este opera marelui Traian, Inaltata ca sa eternizeze stralucitele sale victorii contra Dacilori Sarmatilor, victorii dobAndite 'MO valul lui Traian din Dobrogea. Cichorius 1), calauzindu-se de stilul rudimentar al reliefelor trofeului, socoteste cit monumentul In forma lui de astazi, nu este de eAt un produs artistic posterior,care nu poate fi mai vechi de al treilea veac d. Ch. Insa, Odobescu 2) mutil Inceputurile dlildirii tocmai In timpul Impäratu- lui Valens. Asa dar, datarea monumentului variaza dupg Imprejurarii dupa invatati, Inteun spatiu de timp de aproape 500 de ani. Nu-i locul, miei momentul sit facem aici o dare de seama a diferitelor pa- ren date la lumina, asupra otiginilor trofeului. Istoricul acesta se poate vedea amanuntiti complet In lucrarea noastra le Trophée d'Adconclissi", E destul sit spunem cit discutiile nesfarsite dintre invatati,In ce priveste originile trofeului, cai numeroasele teorii explicatoare näscute cu scopul de a limpezi a- ceasta problema complicath'i grea, Bunt semnele cele mai IT:Mite, ca deslegarea ei definitiva nu a fost gasita Inch', nici adevarul prins In formule precise clare. Una din cauzele. fundamentale Insa, care a Impins pe Invatati la asa rezultate diferite, sth' de sigur In insui felul de conservare al cladirii, care nu ne-a transmis nici un element nelndoios de datare. Inscriptia dedicatorie, sapata pe una din fetele trofeului 3), este prea stirbita ea sa ne caläuzeascaIn cereetarile noastre ; de asemeni reliefele metopelor sunt prea rudimentare de o arta' prea copilareasca, pentru ca sa punem temei pe ele In ce priveste compararile cu alte monumente mai bine cunoscute. Singura dovada, care ne-ar putea ajuta pe noi In nedomirirea noastra', ar fi rAnduirea acestor metope In ordinea In care ele au stat pe peretele din afara al trofeului. Dar negligenta usurinta cu care primii cercetatori, ai monumentului au procedat In stipaturile lor la baza trofeului au nimicit In parte si acest mijloc minunat de orientare. Noi Insa vom Incerca In rAndurile de mai la vale sit limpezim urmatoarele cestiuni :a) avea trofeul o fatada anumita i incotro era ea Indreptatil ? b) al doilea, metopele sculptate cu reprezentati de lupte, aveau ele vre-o ordine si care anume ? c) In fine, din felul lor de randuire se poate deduce timpuli numele fundatorului elädirei ? a) Asupra primei eestiuni vom starui mai putin, cad neIntelegerile Intre inviltati sunt mai nelnsemnate. Benndorf, intemeindu-se pe reconstituirea facuta de Niemann, pretindea ca monumental nostru are o filth' dubla, casi a temple- lor grece, una Intoarsa spre nord i cealalta spre sud. Furtwangler Insa In lu-

Ciehorius, Die .Reliefs des Denkmals von Adamclissi, Leipzig, 1897. AI. I. Odobeseu, Atkeneul roman qi cldirile antice cu dom circular, Bueuresti, 1888. C. I. L. 1.11, supp. n. 12467.

- 150 - crarea sa 1), tinand seama de descoperirile facate mai In urmá, precumi de proportiile architectonice cerute de legile armoniei, legi pe care architectal vienez Niemann le cam calcase In picioare, admite In loe de dourt fatade principale numai una singura, mide era kd inscriptia dedicatorie, sapata pe o placa, de 4 m. lnültinie.i tiinda e ca neputinta eainscriptia dedicatorie sa fie a- §ezatit pe o fata, iar grupa de barbari prizonieri de pe piedestal pe alta, ttr- meaza, de la sine, ea fatada a trebuit sil fie Impodobita nu numai de placa inscriptiededicatA lui Mars Ultor, dar §i cu cele trei statui uria§e de prizonieri. Noi Insit luandu-ne dupit faptur cit fragmentele de inscriptii cele mai importante au fost descoperite, unele sus pe acoperi§, altele .jos la poalele rei de Trisarit a trofeului 2), am dedus cii monumental Iiavea inscriptia sa sil- pata pe fata de rrtsiirit. Cu acéasta Incheiere respunde §i pozitia in care au fost descoperite cele trei statui de prizonieri de pe acoperiol pied.estalului exagonal al trofeului eaciele rostogolindu-se din Inaltime au remas dotia In partea de sudest, pe cand cea de a treia în partea de nordvest de la poalele monumentului. A§a dar o prima concluzie :trofettl din Adamclissi avea. fatada saIn- toarsa, spre rasarit. b) A doua cestiune era :metopele sculptate cu reprezentari de lupte a- veau In randuirea Jor vre-o ordinei eaat anume ? La aceasta intrebare respunsul a fost mai greu de dat ;e drept, di de dansul atfirnit deslegarea intregei probleme. Asupra-i deci vom starui ceva mai malt. G. Niemann, In admirabila Tecompunere a trofeului, prin masuratori cute cu Ingrijire, ajunsese la parerea ea numarul metopelor, care incununau partea de sus a eilindralui, nu putea trece peste o anumita lirnititi anume, luand de baza largimea medie a celor 49 metope, aflatoare In muzeul din Bu- cure§ti,el socotea pentru Intregspatial circular de pe peretele din afara trofeului, un numar de 54 metope. Acest calcul era exact §i a fost admis toti cei cari s'au ocupat cu monumental nostru. Benndorf, Intemeindu-se pe principiad cil rfigurile Imprtratului serveau ca punct de atractie a actimiii reprezentate", pornind de asemeni de la postulatul nu toemai demonstrat crt orientareaartisiica a reliefelor ne dit indiciul eel mai sigur de modal cum trebuesc grupate diferitele desparte Intreaga reprezentare a metopelor In dourt mari grape, una Infati§and luptele din primal rezboi dacic §i alta din contra imaginea luptelor din al doilea rezboi. Trofeul din Adamclissi prinarmare, dap, aceastrt conceptie, nu era de cat o repetarea vestitei columnedin Roma. reprezentand acelea§i peripetii

A. D. Furtwiingler, Das Tropaion von Adanteliss Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherehes, p. 83e Los deux plus grands morceaux de l'inscription dédicatoire du monumenta) IOR b)TXIII ontété trouvés sur 3a toiture mime de l'édifice ». InvAgitorul I.J DIVI V. P. P. Ionescu din Enige spune

In raportul Om, cfragmentul a) s'a glisit I RVA ITV c sus pe acoperi§, in partea de rilsfirit a subteranei». Fragmentul SV b) a fost glisit tot sus. cf, Tocilescu, Monum. din Adamclissi, p. 20. J21i25.

?LANA XXIII,

RINDU1REA METOPELOR PE TROVEU (DUPA. BENNDORF).

-151 -

fericite sau nefericite ale amatelor romane. peripetii care s'au Ineheiat Cusu- punerea Dacieii formarea unei noi provineii romane. Aceastrt orAnduire 1nsí. ori cAt de ingenioas5. avea un mare cusur :nu lua In seamrt rarele notite care ne precizau locul uncle unele metope fuseserrt deseoperite si al doilea, formA grnpe din reliefe care nu existan de cAt In fan- tazia autorului, sau se Intemeia pe date gresite sau pe brmueli nefundate, rezultatul acelor teorii pe care d. Tocileseu le tot fAurea peutru explicaren monumentului. Era deci necesar sí stabilimlii chip mai temeinicloeul metopelor pe ennuna de reliefe care Impodobea sprinceana de sus a cilindrului trofeului. Primul punct de Implinit, era stabilirea locului preciz oeupat de imaginile Imp'Aratului sau comandantului, care apare printre cele 49 de metope ajunse pArtilla noi. Na este locul srefacent aici aceia ce s'a fAcut ca greutiiti mari in lucraren noastrA. ,le Trophée d'Adamclissi". E destul sh" repetiim aid con- cluzine noastre dobAndite atunci ').Pe latureade suda trofeului s'au des- eoperit metopele 6i 27 §i anume,dupiirelatiunea publicatA In 'operalui Benndorf-Niemanni propriele noastre cerceairi, metopa 6 la riisAritul centru- lui ideal al fetei sudfce, pe cand metopa 27 la aceiasi depArtare spreapus aeelas centra. Pe laturea de nord corespunzAnd celor doun metope cu. figura ImpAratului de pe fata sud, eran de asemenialte doun metope,una (39) In parten de nordest si alta(44) la nordvest ;ambele de asemeni botilrAteprin cercetArile anterioare ale ial Tocilescui spusele lucrAtorilor romAnii streini cate au sApat la mini. Pe laturea de apus eraniaruií dourt metope en tiguraeomandantului Insn de astil datil ele nu mai stint repartizatede o parte si de alta la egalrt depArtare de centrul ideal al fetei trofeului. Pe aceastil fatA. avail metopa 32 care este aproape la mijlocul laturii, pe cAnd metopa 10 se añilIn spre ju- mAtatea de sud, adicii la mijloc intre metopa 27 de pe latureasudicti si metopa 32.Singurri laturea de riisArit era lipsitil de imaginen sefului roman ; schimb, aiei era metopa 30, care ne InfrutisazA imaginen comandantului barbar. imagine singurachlare dintre toate cele ce reprezintlitiguri de barbari. Me- topa aeeasta era pusri sA corespunzh ca metopa 3.2 de pe fata opusii de vest, care ne prezinni pe comandantul roman. In general, metopele eu reliefe pe cantina trofeului se rAnduesc pe serii, formAnd intre ele o sum5 de grnpe (VII la numAr, se pot reduce insil la V). care ne Intlitisazil de obicein o anumitrt aetitme. Dupli felul acSiunii si grupele au numi diferite.i anume, pe fata de sud avem I) Prezentarea pretorienilor, compusi din metopele .26,14, 14 b,15. 27 28, randuite de la apus spre rAsArit Lupta cavaleriei, ett metopele I, 2,:3, :3b , 6, 7, 4.5.

1).Pentru inOlegerea celor ce urmeazA se va vedea figura de pe pl. XXIII, midoBunt insemnate diferitele metope cu numerile po care lo are fiecare in lucrarea lui Benndorf,DaR MonumentVOILAdatnclissit Wien, 1895.

- 152 - Pe fata de rAsgrit avem-: Lupta de langa care, cu metopele19, 33, 17, 22, 23, 30,8, b,.9, 35, 36037. Pe fata de nord avem : Primirea barbarilor §i defilar ea prizonierilor, cu metopele 48, 49,39, 47, 45046. PregAtirile luptei mari, cu metopele 12, 13, 42, 42b, 11, 41. 50, 5013, 44, 29. In fine pe laturea de apus avem Lupta cea mare, cu metopele 21, 18, 16, 20, 31, 32, 34024. Adlocutia, cu metopele 38, 43, 10, 25040. CA In aceasta rinduire ar fi cate-va metope, care trebuesc poate schim- bate din locul indicat, lucrul nu este cu neputinta. Indoiala Insa asupra ran- duirii grupelor nu poate fi : acestea merg de la stanga din spre coltul de sudvest al trofeului §i dupa ce ocolesc fetele sudrasa'rit, nord §i apus, ajung iara§i la puntul de plecare. Rinduirea aceasta noua de metope ne ajuta la deslegarea problemei privitoare la originile trofeului, caci ea ne permite sä facem alaturari cu alte monumente romane mai cunoscute, aláturari cu desavir§ire elocvente 1).

Metopele trofeului reproduc epizodul columnei din a II cannpanie

Odatá problema rânduirii metopelor rezolvatä, ne rárnanes ne ditm seama de cea de a treia Intrebare : din felul lor de randuire se poate oare deduce timpul §i numele fundatorului cladirei ? amintim In treacat un anAnunt care pentru problema noasträ areo Insemnatate de netägaduit : fatada trofeului, am spus mai sus, este Intoarsä spre rbarit §i nu spre nord, precum sustinuse Benndorf. Pe de altä parte, de fatadä ar pitrea sit fie legata cestiunea locului de uncle Incepe sa sedesfa'§ure cununa de metope. De fapt acest punt, de unde pleaca §i revine alaiul de figuri sculptate pe metope, este fixat de scena adlocutiei, reprezentata prin metopele 38, 43, 10, 25 f;d 40. Adlocutiile de obiceiu pe columna, cänd nu Bunt Insotite In acela§ timp de o lustratio exercitus, erau a§ezate, sau In urma unei campanii militare care sfar§ise cu bine, sau Indata dupg, o biruinta strälucitä.E vadit luau ca la trofeu adlocutia Incheia Intregul epizod rezboinic, §i ca atare scena

1).Aceast11 Anduire a noastrilasiguratti prin cercettoile Scute lafata', loculufx, avut meritul sA primeascii aprobarea unuia din cei mai mari cunoscAtori ai timpului nostru, a d-lui E. Petersen, Care In darea de sama a lucrttrii noastreeLe trophée d'Ad. », socoteste rezultatele dobandite de noi drept eimportantei luminoase z(diesso wichtige wie em- louchtende Ergebniss).

- 153 -- numitg ,de. noi prezentarea pretorienilor" pi Inspecial metopa 26,din coltul de sudvest, formeazg punctul de pornire al actiunii rezboinice pe care Impg- ratul a vrut s'o eternizeze ridicAnd falnicul trofeu. Apa dar, actiunea se des- fdpurg gradat pi solemn Intr'o serie de actiuni mai mici, care se urmeaza de la stAnga spre dreapta, ocolescIntregul rond al cladirei, pance revin din lioft la punctul de pornire.

I.Incepem cu prima grupg din stAnga,cgreia noi i-am dat numele de prezentarea Pretorienilor". Grupa se compile In mod aparent numai din metopele 26, 14, 15, 27 pi 28 ;de fapt insg se cuvine sa mai adgoggm la ditnsa kiimetopa 40, care depi face parte` din grupa adlocutiei, Insä ea are un rol pi In grupa noastrg. Avail moo, dar 6 metope, adicg trei perechi1). Impgratul, In- fgtipat pe metopa 27, poartg vepmAntul de cgliitorie cu paenulai cu focale ; el privepte cgtre stAnga la niptesoldati, pe care ofiterul din dreapta Ii prezintg argtAndu-i cu mAna. Trupele Insgpi figurate pe patru metope, &lid, doug perechi (40, 26, 14 pi 15), dintre care una (metopa 15) s'a pierdut, sunt caracte rizate prin Invemantare, armament pi signele pe care le poartg signiferii de pe m-etopele 40pi 26, ca trupe pretoriene. Lucrul acesta l'a argtat foarte bine pi Benndorf 2). Metopa 28 care incheie spre dreapta Intreaga grupg, ne InfAtipazg nipte trupe romane, care poartg paenula cu glugg p't sunt inarmate cu pilum pi scut. Scutul are un umbo la Incruciparea unui fus Impletit vertical ca o stinghie orizontalg, ;din eles In susp i In jos doug pe rechi de fulgere, pe and pe amp sunt seingnate stelute. (Vezi fig. algturatg).Subiectul acesta corespunde ca cel de pe columna din scena XXXIII, unde In 82 pi pang In 83 Okra tocmai un. ofiter roman care prezintil Impgratului iargpi niptetrupe3). Felul de reprezentare la ambele monumente este identic. Si a- nume :a) Impgratul pi ofiterul, pe columna capi pe trofeu (met. 27), formeazg o grupit strAnsg ; b) ambele personagiistint Invepinitutate In haine de alto- rie ;c) ofiterul se aflg, la dreapta Impgratului ;d) prin atitudine pi gest figurile stint cu desgvArpire asemenea pe ambele inonumente ;e) pe columna, la dreapta Impgratului se afla Infgtipate nipte trape care dupit InvepmAntare, armament pi emblema scutului sunt asemenea cu cele de pe metopa 28,pi ea la dreapta Impgratului, cu deosebire numai cit pe columug sulul Impletit este apezat orizontal Intre fulgerile lnaripatei erpuitoare de susi de jos, In loe de a fi perpendiculare ca pe trofeu ;f) In fine, la stAnga Impgratuluii ofiterului se vgd pe columna ca pi pe trofeu, true pretoriene, InvemAntate Insg, In haine de cglgtorie, pe cAnd pe trofeu eran cu costumul pretorianului. Tot* artistul, ea sa nu se producg vre-o confuziune In mintea spectatorului, a adaos

Vezi pl. XVII, fig. 2. 0. Benndorf Oesterr. Jahreshefte, T, p.129. Vezi pl. XVII, fig. I.

154 imaginea signelor pretoriene, - precum t'acusei artistul trofeului pe metopele 40 si 20.

II.A dona scena, care ne Infatisaza lttpta de pe tata de sud si de rasarit, se ,poate subhuparti si ea In dotta grupe de metope : una, care se destapara pe restul fetii de sud, are drept subiect lupta unui corp de cavalerie romana' eu niste barbari ;cealalta, ocupand Intreaga tata de rasarit, ne prezinta o lupa Intre trupe pedestre romane cut barbad. Incepem cu cea (lintai. Aceasta grupa este alcatuita din metopele 1, 2, 3, b 7, 4 si5-;a cárora randuire ne este data nu numai de notitelecelor ce au sapat la desgroparea trofeului, dar si de crescanda accentuare aacti- unii rezboinice 1). In adevar, primele dona' metope (1 si 2) ne arata imaginea a doi calareti aproape identici dupa infatisarei vesminte, numai cí miscarile celui din dreapta sunt mai repezi de cat ale celui din stanga.Mal departe. coloana de atac se tngroasenumarul cavalerilor este mal mare si atitudinile lor mai vii. Pe metopa 3 vedemi doi purtatori de vexillum. Cu metopele 6 Si 7 stmtem in plina hivalmásala. Cavalerii romani calca' in picioarele cailor lor cate un vrajmas ;cel de pe metopa 7 a s't ucis pe protivnicul san,al canija cap 11 tine de pgr cu mana. In fine, principiul acesta al progresiei crescande in actiune se vadeste in mod desavarsit In ultima pereebe de metope, 4 si 5, care incheie grupa. Si a- mime, pe cea dinthi avem un cavaler roman hiptandu-se en doi barbad, dintre care unul zace Intins sub picioarele calului ; pe cealalta metopa ni se Infliti- saza iarasi un cavaler roman contra a trei barbari, a carora cerbicielusaa fost Infranta,ca'ci doi stau ucisi sub pieioarele calulni,iar cel de al treilea, dupa ce si-a aruncat scutul ipalosul, cauta scaparea in fuga. Asa dar, avem o prima luptadintre komanii barbari, reprezentata, iii diferitelesale momente : elipa cand porneste ataculi pana can(l biruinta se desemneaza lamurit In folosul Romanilor. Elementele deosebitoare care hotarasc imaginea luptei stutt Corpul de cavalerie, duprt cum arata vexilele,estefoarteInsemnat. Imaginea Impuratului,prin atitu(linea sa, prin invesmantarea sa, prin mantia fluturand pe umere, prin parten cea vie pe care o in in lupta, muretei mai mult insenmatatea acesteia. Lupta sfarseste prin biruinta botarittoare a Romanilor. Barbarii, striviti de cavaleria romana', (Ittprt invesmantarei port, (o a- dula sau coif format din suvite alipite orizontal, pantaloni largi legati ea un Iván pe mijloc, pe trupul gol o mantie despinta la piept), sunt Sarmati Ro- xolani 2). Cea de a doua grupa, am spus, ne infatisaza iarasi o lupta, care se des- frisara pe 12 metope (19, 33, 17, 22, 23, 30, 8, 8 b, 9, 35, 36,37).Destasu-

1).Vezi pl. XVIII, fig. 2. Vezi Teohari Antoneseu, Trophée d'Adamclissi, p. 166,

155 rarea aceasta sé face pe baza aceluiasi principiu cunoscut : complexitatea cres- audit a actitmei.Adicii metopele de la inceput aratii pornirea actiunei, cele de pe la mijloc fazele de desvoltare, iar restul ne momentul final. Ceea ce caracterizeazti aceastil luptii de pe tata de rtistirit a monumentului stint urnilitoarele elemente Pe cand in lupta trecutti dintre cavaleria romantii barbari, atacul era dat numai dinstfmga, In lupta de pe fata de rtistirit, Romanii lovesc pe ats- mani din douti ptirti in acelas timp :din stitinga si din dreapta. A.cest amtinunt are o importantti cu atiit mai semniticativii, ca citit niet In lupta cavaleriei din prima grupti, niciIiilupta cea mare, care se desfAsurti parte pe fata de nord si parte pe cea de apus, nu-1 mai regrisim. Dintre cele sase grupe care alcittuese cununa de reliefe de pe trofeu, aceasta singurrt nu ne inftitisazti imaginea Imptiratului. In scbimb, In locul unde ne am asteptasit fie imptiratul, gsim imaginea unui rezboinic, care singur dintre toti barbarii este etilare". Prin portal si InvesmAntarea sa, dupiti lutist expresiunea lui Benndorf,aces.tbarbar, reprezentat pe metopa 30, nu poate fi de at seful sau regele" celor en care se luptti Romanii. Aceastbluptìt, precum se poate usor constata din metopele 9,:35,:36 0 37, se dit In apropierea sau Imprejurul unor care Incarcate de pradit si conduse de barbari. In special metopa 37 ne inftitisazti in ce constti aceste pritzi : o sable curbil, scut oval cu umbo, tolbti ca stigeti si sable eu milnerul tutors cu teaca ascutitti la Wirt'.Sub roata din dreapta pe oridicitturit vade.tutors spre dreapta, un om ca capa! plecat ;el tine o sabie curbti reazimit mitina stiingil pe marginea unui scut oval cu umbo. Sub roata din stiinga, ea- davrul unni copil, al ctirtria cap i picioare ti atitrat In jos 1)-.Aceastiti idee de pradti o mai pune In relief artistul trofeuluii prin imaginea turmelor de oii berbeci de pe metopole 8, 8 b, Catiprin acea ladrt ferecatti pe margini cu dungi-, care se vede foarte bine pe metopa 9. Dacti privim ea luare aminte felul de reprezentare ai celor patru care en profit( conduse, pare, de o familie de barbing, compusit dinteun tatti, o maintii un copil,descoperim eh'primele dowl care(9 si 35) sunt sculptate In partea de jos a metopei ; din contra, pe celelalte douri din urna artistul a infiltisat In planul 'de jos un teren ridicat"i frrimiintat- 2) ; semnul cel mai neindoios cit tinutul nu mai este ses ea pe metopele anterioare,ci formeazit un plain deluros. Un element pretios, mai ales pentru alitturtirile 'cele vom face Intre columntii troten, este si felul trupelor romane cure bin partelalupta de litingti care. Stint douti metope (17 si 19) care printre alte amilnunte ne scuturile celor doi soldati romani In luptit cu barbarii. Pe' unul din scu-

Gr. G. Tocilescu, Monumentul din Adate dissi, met. 37. Teoliari Antonescu, Le Tropliíe d'Adamelissi, p, 117. AceastA observalie a facut-o Bonndorf cu prEejul descrierii metopei 37,

- 156 - turi emblema consta dintr'un umbo si o coroana' de jur Imprejur, iar la colturi sunt ornamente In forma de carlige(vezi figuraalaturata) ;pe celalt avem Insa, umbonele Ingradit Intr'un camp dreptunghiular, pus la mijlocul scutului, la Incrucisarea sulului Impletit vertical ca o stinghie orizontala dreapta. In spa- tiulliberse vad urmele unui manunchi de fulgere In zigzag (vezi figura de mai jos). Aceste doug embleme diferite ne arata ca In lupta de MO care au luat parte .doug legiuni deosebite, sau vexillatii a doug, legiuni. Dar mai este Inca o observatie de facut. Trupele Infatisate pe reliefele trofeului din grupa noastra fac parte dintre cohortele auxiliare. Nu este acum momenta' sa punem In relief deplin aceasta idee 1). In teacat observam urmatoarele : Sold* romani de pe metopele 17 si .33 au ca e- lemente caracteristice In armamentul lor, forma scutului cilindric, cu colturile drepte, platosa In solzi de peste, coiful aacutit,balteus pe umere si In finebraccae (pantaloniiscurti), semnul cel mai ciar ca sunt trupe auxiliare 2). Cu prilejul studiului nostrila- supra trofeului, am dovedit atunci 3),cit ambii soldati fac parte dintre cohortele scutatae Hispanorum Cyrenaicae, care, dupa cum se stie, au luat parte larez- boaele dacice 4), De asemenii soldatii de pe metopele 19, 23 si 35, care compun prima parte a luptei de langa carele cu prada, sunt tot trupe auxiliare anume, din cauza intrebuintarii lancii, bratarului, platosei cu lanturi sia scutului Semicilindric dar cu, colturile ronde, sunt trupe din cohors civium Roma- norum 6). In fine, sold* care lupta pe metopa 36, din pricina coifului rond, a platosei cu lantusuri, a scutului de forma rondai cu umbo la mijloc,a sabiei lungii drepte care o poarta legata de balteus, pe coapsa din dreapta 0 nu pe cea din stanga, trebuesc socotiti drept calareti pretorieni (turmae equitum 6). De altminteri statura lor Inaltaa silit pe Beun- dorf sa-i. pue printre trupele pretoriene 7). In rezumat, toti soldatii romani care, iau parte la lupta de langa carele

Vezi Toohari Antonescu, Le Tropligey ch. II, p. 175, Les roprésontatione dessol- dats romains. Lam prid., Alex. Sever, 40. Pauli. la Alex. Sever trupelo auxiliaro purtau spre deose- biro de celo legionare panta/oni scurti. Vezi Teobari Antonoscu, op. cit., p. 194. Cichorius, op. cit., II, scene XXXIX. 6).Teohari Antonescu, ibid. p. 185.- Polibiu, 6, 33, 6, ne spune clew cit trupele de cavalerie purtau in totdeauna sabia lor atarnatit pe coapsa dreaptit ei nu pe cea stangli.Pe columna de asemeni trupele de cavalerie poartit sabia pe dreapta; .cf. Marquardt, .Rdvt. Staatsverw. II, p. 33g. Teohari Antonescu, op. cit. p. 178.

- 157 - cu prada, sunt trupe auxiliare, care, socotind dupa emblemele scuturilor, fac parte din doua legiuni diferite. 7) Barbarii care lupta cu Romanii, prin portuli Infatisarea lor, potfi foarte bineidentificati. In special pe metopele .care alcatuesc grupa noastra distingem trei tipuri diferite. Primul tip sedeosibesteprin nuditatea trupului de la bran.In sus, prin pantalonii lungi, prin colanul de la gat, prin parul Inodat pe tampla, prin bata cu care sunt Inarmati. Infatisarea lor este impunatoare ca a ori citrei rase bine desvoltate fiziceste. Uneori acesti barbari sunt lnarmati i cu lance si ca scut. Acest tip a fost mai Intai identificat de catre E. Petersen') ca Bastarnii ; identificarea lui a fost adoptata de mai toti. invatatii 2). Celalt tip. care se distinge prin vesmftntul in forma de caftan, o scur- teica lunga, ta'iatil din filth' In lung,si prin tiehia sau mai exact prin coiful conic trunchiat, am vitzut ca prilejul luptei de cavalerie, ea se identifica en Sarmatii -Roxolani. e) Restul barbarilor alcatuese eel de al treilea tip si se caracterizeaza nu numai. prin Infatisarea lorfizica,dar prin Invesmantarea lor daca, prin sabia lor recurbata la varf 2),i prin tichia care o poartil pe cap,cei mai multi lasa sunt simpli comati,de unclei numele de pileati ;acestia sunt Daci. Asa dar In lupta de liAnga earelecu prada iau parte pe langa Daci, nu numai Bastarnii Germani, dari Sarmatii Roxolani.Cu aceste elemente ed- racteristice pe care le-am descoperit In cele douil lupte de pe metopele trofeului, Infatisata una pe fata de sud, iar cealalta pe fata de rasarit,alaturitrile cu columna devin cu desavarsire elocvente si conclusive. adevar, dupa cum ne amintim foarte bine din deserierile noastre asa- pm scenelor XXXVIIi XXXVIII de pe columna, am gasit si acolo, precum este si pe trofeu, imaginea unei lupte dintre Romani k3i. barbari, lupta care se desparte si ea In doua, epizoduri diferite : In primUl, este Infatisarea un.ei biruinte a cavaleriei romane asupra unor trupe de cavalerie sarmato-roxolana eelalt; victoria unor trape auxiliare romane asupra barbarilor popasiti la poalele tapan Malt, pe care se afia carele de prada cunoscute. FeIul cum se desfasura aceste doua lupte dintre Romani si barbari ne a- rata ca intentia artistului columnei era sa ne Infiltiseze nu numai unul kda- celas eveniment istoric important, dar si forma de Intrupare sil fie analogil eu cea sculptata pe reliefele trofeului. In liniamentele cele generale asemanarea este indiscutabila. Pe reliefele columnei, casi pe trofeu, lupta cavaleriei roinane cu barbarii se caracterizeaza prin aceleasi elemente distinctiVe, pe care le am Intalnit mai sus pe metope. Adica eorpul de cavalerie romana este foarte Insemnat,poate este unul din

E. Petersen, Röm. Mitthcil, XI, 303:insigne gentis obliquare crinem nodoque sub- stringere. Sic Suebi a caeteris Germanis separantura.Tacit, Germ., 38. Teohari Antonesou, op. cit., p 162. Ciohorius, Rel, Trajanssaule, Bild. C ; A. Furtwitugler, Das Tropaion von Addmklissi, pag. 497. T. A.ntonescu, op. cit.,p. 163.

158 cele mai importante din cate se afirt inftitisate pe colutmtti, afarti de trupele de cavalerie mauretantí din scena LXIV,--cel putin acest lucra Il deducem din multimea calitretilor. Casi pe trofeu corpul de eavalerie pare despartit in douit coloane, din eare unaeste intrattt in plintiInvillmtisealii,(din 92 95 scena XXXVII), pe cand cea1a1t4 ne arattt momentul pregtititor (din 88 92scena XXXVI). Pe columnit, ea si pe trofeu. , figura Imptiratalui apare la mijloc Intre cele coloane ; mal mult tiicu1, felul de Infiltisare a Impiiratului este identie pe ambele monumente :adieit Onvesmantat eu zalei eu mantia fluturand pe spate, aleargii eillare scut si eu capul gol spre dreapte. Pe columnrt, casi pe trofeu, biruinta desi sigurtt pentru Romani, nu se sfárseste ca strivirea totalii dusmanului, cilci o parte din barbari scapil cut fuga. In fine pe columna, casi Pe trofeu, vriljmasii cu care Romanii luptrt sunt Sarmatii-Roxolani. Totusi nu trebue sil trecem cu vederea si o deosebire care ar piirea ca- pitalii filtre cele douii monumente ;deosebirea, stilIn felul de Infiitisare a figurilor : pe columna barbarii sunt cillare, pe cand pe reliefele trofeului din contra ei luptil ea pedestri.Cauza care ar putea si ne expliee aceastil deosebire noi o grtsim In greutiltile eu care neindemtinaticulartist al trofeului avea sil lupte ; ea consta, si In eerintele diferite ale celor douil feluri de reliefe,care neImprinite ar fi dat nastere unei confuziuni In felul de intelegere a actiunei. Cilei, pe cand columnil artistul putea sil desftisure,filrila produce niei o nedomirire, Inteo singurti scenti, pe catafractarii Sarmati fugind inaintea unui corp de cavalerie romana, pe ,trofeu din contra, era nevoit, din lipsa de spa. tiu mai larg, sil Impartil actiunea in campul restrans al mai multor metope, unde fieeare eilliiret roman sil fie infatisat laptand In contra lumia san mai multor barbari. Altminteri, daeti infuíiai pe barbari calare, precum Infiltisase pe Romani. s'ar fi nilscut nedomirirea inspiritulspeetatorului ;mal ales. fiindett artistul metopelor nu eradestul de Indemanatic, ca sticaracterizeze prin cate-va trtistituri deciziVe pe cei doi protivniei. Era deci nevoit sil aleagrt acest mod de reprezentare, adica barbarii luptand pedestriii nu calare, mijloc mai putin subtil, e drept, dar prin aceasta mai izbitor.Prin minare, din toate cele spuse, reese In chip neindoioscil lupta cavaleriei romane eu pedestrimeabarbartt!sigilseste, corespondentaei in lupta similarti de pe columnil. Aceiasi incheiere se ,desprinde si din compararen imaginilor de luptil de langrt carele eu pradil pe cele douil monumente. In adeviír, ne amintim eti In- datrt duprt Infiltisarea luptei de cavalerie romana care urmilreste pe Sarmatii- Roxolani, se desfitsuril In scena XXXVIII o lupa pe care noi am numit-o spre caracterizare, lupta de langil carele cu pradil. Felul eum se desftisuril aceastil luptrt pe columnit nu se deosibeste Intru nimic de eel iudicat pe reliefele trofeului. Si anume, lupta de pe colma', este, poate, unica Iielui ei unde figura Imptiratului nu apare, cu toate ea trupele care iau parte la 1,ìvìllmulalii sunt incontestabil cele din scenele XXXVI si XXXVII In fruntea ettrora stetea Tra- hm. Acesta este un prim punct de asemiinare Intre cele dourt imagini de luptti. Casi pe trofeu, pe columnii, trupele romane atacil din douti prtrti deodatti, mai

159 exact din trei prati. Atacul lor pare hotilrator, cilci hi zadar hicearcrt barbaril, prinsi la poalele npsanului din fund,sil spargilsirurile Romanilor o parte dintrInsii zae morti pe pilmant, cei mai multi Insri lupn eu virtute, dar lupta este Inadarifrtril spot. Casi pe metopele trofeului, si pe columnri, seful har- barilor, un pileat, ca sil scape de rusinea robiei fi da singar moartea, ceiace corespunde minunat cu figura sefului barbar de pe metopa 30,cave se luptil cu moartea. Dar elementul eel mai izbitor de asemilnare nitre cele doin imagini de sunt carele de pilan, care pe trofeu le vedem In capritul din dreapta sirului de *metope, pe and pe columin sunt In fund pe o 111u1-time. Asemilna- rea lor In miele puncte este foarte sugestiv5.Asa, de pi1di. ne amintim de armele, scuturile si obiectele de pratili, reprezentate pe metope. Aceste lucruri le regAsimsipe columnii, adici vase, arme de diferitesoiuri, care fuse- seril furatedin pustiirilebarbarilor prin Moesia inferioarti.Aceastil asenn.- nave merge pAin la identitate ;cel putin aeest hiera reese din imaginea a- celui cadavru de eopil care trunehiat anima pe roataunuia din carele de pradil pe columnil, Intoemai casi pe metopa trofeului (37). lar hiela acelui deal pe calmeacutruia stau desjugate earele cu loma pe columin, am intillnit-o expriman si pe reliefele metopelor,desi mai putin bine reusia Casi pe trofeu, pe columat artistul ne aran eh' trupele romane sunt, funexceptie, cohorte auxiliare. Aceasta a spus-o Cichorius :Intre trupele. romane, ziee acest Inviltat, daert ne luilmdupiluniformele soldatilori dupiiemblernele seuturilor,distingem mai multe alae din eavalerie, preeum si cohorte auxiliare regulatesi neregulate. Mai mult Imicit, printre lupntorii romani auxiliari este unul, care In loe de a avea seutul rond sau ovalal trupelor auxiliare, tine In mitin un scut semicilindrie. De aci deduce Ciehorius cit imaginea aceasta ne reproduce un soldat din cohors Hispanorum scutata Cyrenaica. In- tocmai precum o t'Acuse si artistul trofeului. Analogia aceasta se Intilreste cu ant mai mult, eu cAt emblemele care Impodobesc seutul pe columat sunt iden- tiee cu cele de pe metopa 17,adicil avem un seut semicilindric cu colturile drepte, lar Imprejurul umbonelui o cununrt de fiori pe cand la colturi sunt podoabe In unghiuri drepte. (Vezi figura tinturan). Asennnarea Intre cele douil imagini de luptiise mentinesi In felul de atac al trupelor romane :pedestrimea usoarrt auxiliarrt izbeste pe vrrtjmas din stanga, pe cand eavaleria atacul din sine dreapta. Se mentine asemilnarea si In ce priveste felul vMjniasilor, care pe columai, casi pe trofeu, luptìl contra Romanilor :unul dintre .Daci se luptil eu un 't'el de liûtul cu milciucii", o ceiace eorespunde cu imaginen acelui barbar de pe metopa 17 ii trofeului.Punctele de asemrmare filtre columna itrofeu le-am putea tumulti scoborlindu-ne din ce ta ce Mai mult In amrmunte. Ineheierea urnntoare ni se pare, el se impune In mod. hotiirfttor : imaginea de luptrt reprodusl pe

160 columna si pe trófeu, nu este de cat unai aceiasi. Inteun caz facuta cu ma- estriei indemanare, In celalt ca stangacie si nepricepere. Pentru moment' i- dentitatea de fond si chiar de forma Intre cele douit imagini de lupta ne ajunge.

III. A trela scena, .formata, din metopele 48, 49, 39, 471 45i 46,are *drept centru metopa 39, care ne prezintrt imaginea Imparatuluii a tovarasu- srui, un ofiter superior. Imaginea Imparatului, spune Benndorf,este pusa In eVidenta prin marimea staturei7 gestul bratuluii diferinta de executiune. Mantatta lui este mai lunga si la spate iarasi ridican ca poalele unei rochii; rqngatoarea are margini, tunica este mai fina, solul este mai mare ; capul cum se vede din partile conservate, a fost tratat cu deosebitrtingrijire, mai cu seama la par" Asa dar Imparatul e tutors spre stanga, de uncle vin patru personagii (metopele 48 si 49),, catre care Traian, in Benin de buna primire, ridica dreapta. Pe inetopa 48 se vede un barbar cu portuli Invesmantarea daca, apucand cu stanga mana dreapn a unei femei dace. Ambii barbarf, ne fac impresia cvin din fund spre privitor.Pe metopa 49, care ne infatisaza doua femei barbare, scena pare grupata aproape identic cu cea de pe metopa anterioarrt, cu deosebirea numai ca figurile, conform principiului de a varia tema reprezentata, desi vin din fund spre In fan, sunt totusi Intoarse mai mult calm dreapta, catre metopa .cu figurd Imparatului. Lucrul acesta se vede chiar ia femeea barbara care tine un copil In brate. Spre stanga metopei centrale(39) sunt doua metope, spre dreapta filet se afla trei (47, 45 si 46), dintre care una (met. 47) formeafza, pereche cu cea din Mijloc. Subiectul reprezentat pe aceste metope cuprinde imagini de prizonieri barbari, care stint dusi cu mainile legate la spate In lanturi de solda,tiromani. Invesmantarea barbarilor se compune dintr'o camasa lunga despican putin pe latan i jos, din pantaloni Incutati care cad pang la glezne ; peste mijloc o curea strange camasuta. Unii din barbar poarta acel Íes sau pileus pe cap, care disting pe nobilii daci. Care Hilt elementele caracteristice ale acestei scene '? Grupa Intreaga se Imparte In doua, una alcatuitit din metopele 49, 48 si 39 spre stanga, si alta din met. 47, 45 si 46 spre dreapta. Fiecare parte exprima o tema unica cu un subiect special ea baza. Pa'rtile nu au alte raporturi !litre ele de cat legatura idea% pe care o au ea figura Imparatului. Spre stanga avem Infatisarea unor 'barbari femei, barbatii copii, care se Indreaptit, venind din fund, spre Imparat. Spre dreapta sunt o serie de barbari ferecati In lanturi, care vin adusi de La spate din spre dreapta. Imparatul Intors spre stanga, face un gest de buna primirebarbari- lor care se Indreapta spre dansul. Lamurirea acestei sceneo gasim tocinai pe columna. In adevar rndata dupa lupta sangeroasa de langa carele cu prada, autorul reliefelor de pe columna, a sculptato scena (XXXIX Cichorius), care se aseamanil punt cu punt

161 eea infatisata pe metopele grupei noastre. Desi scena de pe columna este cu mult mai desvoltata de cat cea de pe metopele trofeului, asemanarea inert nu poate fi negata :ea priveste nu numai liniamentele generale, dar Chiar amanuntele: Ne amintim mai sus, ea' In seena XXXIX de pe columna artistulne Ill- fritip eonstruirea unui lagar de o forma foarte curioasa. Aceasta forma ne a permis sa identificam lagarul cu cetatea de la Adamelissi, ale careia urme s'au pastrat minunat de bine In singuratatile Dobrogei.In interiorul si In a- fara lagarului artistul a mai sculptatialte figuri, care alcatuesc In general Mai multe grupei anume Mai Intaiu, spre stanga i spre dreapta sunt grupe de figuri al carora rost este absolut neatarnat unul de altul. Intre grupa din stanga (din 98-99) cea din dreapta (101-102) nu exista absolut nici un raport altul de eat i- maginea Imparatului, care se vede In interiorul castrului pe un tribunal (In 100 sus). Spre stanga v,edem o suma de barbari, femei, barbatii copii, care se Indreapta, venind din fund si stanga spre interiorul lagarului, unde treipi- leati cu mina rugatoare spun eeva Imparatului. Spre dreapta sunt trei ostasi romani care aduc fiecare a parte cate un barbar legat cu mainile la spate ;- acesti barbari care sunt adusi din dreapta ali aceiasi Invesmantarei acelasport, cai cei ce vin din stanga. In fine, imparatul, Insotit de ofiterii sUi Intors cu fata spre stanga. face, cai cel de pe metopa 39, un gest de buna prbnire barbarilorcare se Indreapta spre dansul. Ce poate sa Insemne aceasta scena pe columna, ne-o spune foarte bine Cichorius..Scena sculptata pe relieful columnei, ne Infatiseaza supunerea de buna voe a unui trib dac. Hotarator In aceasta privinta este sosirea Inlaga- rul roman a unui trib barbar, infatisat de catre artist In chip plastic pria imaginea femeilori barbatilor de toate varstele. Copii, bileti, fete, flacai, femei batrani, Bunt totiIntatisati. Barbatii nu au arme si piloforii, atitt din interiorul cat si din afara lagarului, au portal unor rugatori care fusa sunt demni chiar constienti de puterea lor 1)".Aceste cuvinte,care explica asa de bine rostul acesteiscene de pe columna, lamurese In acelas timpi gandul artistului care a sculptat metopele trofeului (49, 4 i 89).De altminteri, din e- numerarea elementelor caracteristiee ale seenei de pe columna, am vAzut ca asemanarea este hota'ratoare ;ea .merge pana In ama'nuntele cele mai neIn- semnate, pang, a ne prezenta grupe de figuri nu numai Inaeeleasi vesminte, dar In atitudini aproape identice. Asa este grupa barbatului si a femeiicare se tin de mana, asa este grupa femeii care sine nu' copal in brate,asaeste insasi atitudinea Imparatului, care, Intors spre stanga, face eu dreapta cunos- eutul gest de buna primire a barbarilor, grapei atitudini identice pe ambele monumente.

1).C. Cichorius, Reliefs Trajanssiiule, II, p. 194. 11,

Dar asemanarea estetot asa de mare siin ce priveste grupa prizo- ni erilor : Mai Intai,prizonierii adusi spre[agar (pe reliefele columnei), sau spre Imparat (pe metopele trofeului), nu au Wei un raport cu luptele de cavalerie si de langa care din scenele anterioare ;argumentul cel mai hotarator este romani, care aduc pe prizonieri, au absolut alt port si alta invesmantare, de cat cei ce au luat parte la cele doua lupte, mai ales la cea de langa care. lntentia artistului a fost sa ni-i arate ca vin din lupta cea mare, despre care vom vorbi Pe reliefelecolumnei, lucrul esteexpriinat -cu mai multa claritate :aici se vede cum grupa auxiliarilor romani, care aduc cu dânii prizonierii daci, se - alipeste in acela§ timp de grupa urmiltoare, unde se desfasura lupta cea mare futre Romani §i barbari.i anume, artistul reliefelor pentru ca sa, arate ca prizonierii barbari, adusi In lanturi spre lagarul roman din scena XXXIX, sunt prinsi din lupta cea mare, infatisata In scena XL, ne arata ceva mai departe In 104 (aceiasi scena XL) o grupa formata dinteun prizonier dac si un auxiliar roman, trecand spre stanga, adica spre scena XXXIX unde sta Imparatul in castrul sàui uncle de mult se afia cele trei grupe de auxilian cu 'prizonierii despre care vorbiram mai sus. Asemanarea in amanunte merge asa de departe In cat imagineaauxilia- rilor romani de pe columna, ca tunica lor lunga, cu platosa, ca fularul *(focale) la gati cu pelerina pe umere, ne aminteste §i ne explica in acela§ thnp uniforma soldatului roman de pe metolJele (47, 45 si 46) trofeului. Curios, panaiexpresiunea figurei data barbarilor e reprodusa In acelas fel, ant pe metopele trofeului cat si pe relief ele columnei. ,Expresiunea fetei barbarului al caruia cap s'a pastrat mai bine (met. 45) ne face impresia unui portret", zice Benndorf ; iar Furtwangler cu privire la metopa 46 adaoga, : barbarul din stanga are sprinceneleridicate si o cutilorizontala pe frunte, cel din dreapta insa are sprincenele incretite sio dunga,' verticalia' .la baza nasu- lui. Irisul ochilor este reprezentat printr'un cerc rond 1)".Aceste amanunte dan prizonierilor o infatisare necajitai mania Este prima Incercare pe care o face artistul metopelor de a exprima prin trasiiturilefetii pasiunile su- fletului. Ei bine, analoglile ca columnasiasupra acestui punct sunt izbitoare. Capetele prizonierilor adusi Inaintea imparatului, zice Cichorius, au fost sculptate cu maestrie. Privirea piloforului este necajitai. mahnita, lar a comatu- lui care vine in urmil-i este salbatica si stupida 2)". Ca sunt deosebiri futre cele dour', scene, de pe trofeu si de pe columna, cine le poate nega? In primul rand este imaginea lagarului Infatisata pecolumna si lasata de ò parte pe metopele trofeului. Este Irish' intrebarea: putea oare artistul trofeuiui sà prezinte pe campul metopelor §i scena dllidirii lag&

A. Fortwiingler, Das Tropaion,rnot. 46. C. Cichorius, Traianssikule, 1I, p. 202.

rului, asa precum o face artistul columnei pe reliefele sale ? Spatial de care dispu- nea unul era oare in deajuns de mare sa sculpteze atateafigurii amanunte cate se cerea la reprezentarea unui lagar? De .sigur ca nu. De aceia artistul metopelor a si lasat-o de o parte. SA inlaturam asa dar reprezentarea lagarului roman de pe relieful columnei, reprezentare cu neputinta de facut pe campul cel stramt almetopelori atunci ce lemai deosebeste pe ambele imagini ? Sä scoboram de pe planul din fund (de sus), grupa Imparatuluii tovarasilor sai, in planul din fa, la nivelul Dacilor, care vor sintre In lagar a prizonierilor din 101-162, si atunci asemanarea, sau mai potrivit, identitatea Cu imaginelei grupitrile de pe trofeu mai poate fi pusa In discutie ? Nu avem oare si pe columna, casi pe trofeu,la mijloc grupa impilratului, la stanga femeile, barbatiii copii daci, care yin de cerasil, iarla dreapta auxiliarii romani care aduc prizonieri ?Atitudinile nu sunt aceleasi, Invesmantarea nu este identica, panai expresiunea fetii nu se aseamana ?Prin urmare, ce incheiere alta se poate scoate, de cat eh' trofeul din Adamclissi simonumental din Roma sunt nascute nu numai dinteun gaud, serbatorirea unei mari biruinte a Imparatului Traian, oari schitate poate de aceiasi mana. IV. A patra scena, care se Intinde pe o buna parte a laturilor de nord si de vest, se compune din 18 metope cu Intatisarea unei lupte dintre infanteria romana' cu barbarii. Scena se Imparte In douit pa'rti : una, compusa din metopele 12, 13, 42, 42 b,11, 41, 50 0 50 b, ne arata momentul pregatitor al luptei, iar cealalta, formata din metopele 44, 29, 21;1'8,16, 22, 31, 32, 34 0 24, Insi-isi Invalmasala dintre antagonisti. Vom lua pe rand pe fiecare din a- ceste doua grupe, Incepand ell prima parte. a) Momentul pregatitor al luptei. Celepatru prime metope (12, 13,42, 42 b),ne Infatisaza signa (legionare, manipulare) si vexilla legiunilor care iau parte la lupta.i aflame, cele doua din stanga, ne arata' cate 6 figuri, dintre care trei din fath', atat pe una (12)cat si pe cealalta metopa (13) sunt antesignani, iar ceilalti trei din fund sunt signani.Singura deosebire intro ambele metope sta In forma signelor si in felul de randuire al antesignanilor : pe metopa 13 unul din antesignani,cel din mijloc,In loe säfie la rand, precum este pe metopa 12, este scos ceva mai in fata, parca ar comanda. Signa pe metopa 12 ne Sufi-4*g In mijloc pe un piedestal trapezoidal o acvila Cu aripele prinse fate° cununa', iar Ja gat un celan. Signele laturalnice (signe manipulare), Intru cat reese din urmele cam sterse de pe piatra, sunt alcatuite de jos in sus :o cununa, un corn de luna poate, trei tiller*, o speteaza oriZontala cu bande. atarnand de la capete In jos, iar sus o cununit cu urme de dungi ininterior, poate urmele unui scutisor. Pe metopa 13 la mijloc avem un signum legionar, adica, o acvila cu aripile destinse, fara colan la gat si Oland In &are un manunchi de fulgere. Celelalte douit signe manipulare contin o cununa, mai multe talerute ronde, o speteag orizontala cu bande atarnand de la capete Injos, un vexillum, al caraia rectangul este format din speteze care se intretae, iar sus de tot o mana cu 5 degete.

164

Celelalte doug metope din dreapta (42i 42 b), dintre care una (42 b)a, dispgrut Cu total, ne prezinta doi vexillari, care poartg cate un vexillum. Ve- xilele, dupg, descriereafä'cutg, de Benndorf, consta' dintr'ostofg patrata cu ciucuri, avänd la colturi podoabe In forme unghiularei deasupra un ornament anume, pe eel dindreapta o pasare; pe cel din stanga o figura omeneasca -vazutg din fatit ; aceasta figura s'a perdut cu prilejul transportárii metopii la Bucuresti, dar se vede totu§i urmele picioarelori bratului drept care era In- tins Inainte"'1). Celelalte patru metope, care Implinesc grupa noastrg, ne Infati§aza dona (11 §i. 41) la stanga imaginea a trei cornicines, iar celelalte doua din dreapta (50 qi 50 b),--una s'a pierdut,trei tubicines 2). b) Invalma§eala luptei Insasi se compune, am spus mai sus,din alte metope. In realitate Mg, filtre prima grupa,momentul pregatitor la stänga, cea de a doua,lupta Insasi la dreapta,se afla douä', metope (44 §i 29) care aleatuesc oarecum eentrul despartitor sau Impreunator Intre ambele grupe. Pe prima metopg (44) vedem pe Imparat §i. tovarg§ul san, care privesc spre dreapta cum se desfa§ura lupta. Stanga Imparatului -ca§i dreapta locotenentului, poalele mantiei lor, ceiace este Infatipt ca stanga'cie dar destal de limpede, prin stofa Infasurata sub forma de con; motivul ne surprinde dar este Intot- deauna Intrebuintat In artaca sil exprime o emofune oarecare.Acest fa,pt este sigur caci nu putem admite ca ei lineau un rol In maná" 3). Iar Furtwiin- gler adaoga' : aceastg atitudine nu mi se pare Ea fie a unei adlocutii ; comandantul pare mai exact sil, fie In asteptarea emotionantg a unui eveniment;el pare ea Inainteaza fiind foarte agitat" 4). Pereche cu aceasta metopg este cea vecina din dreapta (29), care ne prezinta un legionar roman In momentul cand ataca un barbar pornit spre fuga. Legionarul roman pe langa colelalte arme poarta §i un scut semicilindric, al cgruia simbol se compune dintr'un umbo la mijloc, o speteaza Ingusta orizon- talai urme de fulgere care serpuesc In sus si In jos (vezi fig. de jos de la pag. 156 mide este reprodus scutul de pe ,metop. a 19). Aceasta, grupa centrala' Impreunata' cu cea din stänga, descrisa mal -sus, ne da forma clasica a reprezentarif unui atac roman. tim dealtminteri din scriitorii vechi ca Romanii aveau obiceiul s'A intre In 'apta bite° anumita ordine :cornistii pi trompetigtif sunau din goarna'i trambite, iar comandantul (In cazul de fata Impgratul) rnergea Inainte In fruntea trupelor, .urmat de pur- tatorii 'de stindarde (signiferii) §i. de vexilii (vexillarii). Restul metopelor ne prezinta, Insasi lupta filtre Romanii ba,rbari.In totalitate privit epizodul, biruinta Imparatului asupra barbarilor este hotaratoare. Aceasta idee din urmg Insa este pusa aici. In lamina deosebita prin ima-

Tocileseu, Monumental din Adamclissi, p. 84, met 42. Este deel gresita reeonstituirea metopei 50, din pl. XXI, fig. 2. Toeileseu, op. cit. p. 85, mot 44. Furtwangler, Das Tropaion, met. 41. Vegetius, II, 22.

165 ginile de pe doua mdtope (34 si 24). Pe prima din ele vedeni un ostas roman In lupta cu trei barbari. Unul dintre acestia zace ucis pe o Inaltime ;cel de al doilea ridica cu ambele maini o sabie Incovoiata, cu care vrea sizbeasca pe roman ;In fine eel de al treilea cauta Sa fuga spre dreapta. Pe cea de a doua metopa (24) nu se an' de cat barbarii aflame :In primal plan unul semiculcat sta lovit de moarte,In al doilea plan ceva mai la mijlue se vede cadavrul gol al altui barbar,i In fine, In stanga sus avem un al treilea barbar cu capul taiat, cazand si el de pe o Inaltime, casi cel de al doilea.Este deci o biruinta stralucita pe care o sarbatoreste artistul trofeului aici, precum este o grozava catastrofa pentru barbari. Alte elemente care sa caracterizeze aceasta parte a luptei nu avem de cht pe cele urmatoare Terenul, dupa cat se arata pe metopele 32 1), 34 2)i 24 3)este fara Indoiala deluros, ceia ce desteapta, precum spune Benndorf, ideea unei In munti". Dupil randuirea pe care metopele acestea le ocupa In Infatisarea luptei, se pare eh' terenul este eu atat mai deluros cu cat mergem spre dreapta. Terenul acesta' pe care se da' lupta cea mare este incontestabil si priduros ; acest lucru reese din imaginea celor cloud metope 31 si 32, unde pe cea dintai (31) ni se Infatisaza un barbar sagetand din copac, iar pe cea de a doua (32) Impa'ratul stand la marginea pädurei Impreuna cu doi tovarasi ai sal". Tocmai pe aceasta particularitate se feazima Furtwangler ca sà sustie nimicirea Bastarnilor de catre L. Crassus la marginea unei paduri, unde barbarii fusesera atrasi. e) Daca privim mai de aproape figurile soldatilor romani reprezentati pe metopele acestei grape, constatam Indatä ea ele au un caracter unic, scos In lumina mai ales prin. felul Invesinantarii si armamentului. Acest armament se compune dinteo zale de fier cu mânici scurte 4), dinteun bratar la mana dreapta, dintr'o casca conica mai mult sau mai putin ascutita; toti soldatii acestei grape au drept arma de atae caracteristicul pilum, a caruia imagine este foarte bine reprodusii mai ales la metopele 12 si 13. Ei au scutul semicilindric cu muchile drepte. In fine, ca Invesmantare ei nu poarta pantaloni scurti (braeae), pe care li gasim la toate celelalte trape auxiliare.Acest din urma amanunt, ne chiar o indicare sigura pentru numele soldatilor. Se stie cà acest element de Invesmantare nu s'a introdus In armata legionara romana de cat foarte tarziu, In timpul lui Alexandra Sever. Pana atunci aceste bracae serveau ea Ed dis- tinga peauxiliar 5) (Bracatus miles) de legionarul roman. Pe columna acest vesmant nu-1 gasim de cat la trupele auxiliare si la gyadele superioare. Asa dar, ea element distinctiv al grupei noastre, urmeaza' ca trupele care iau parte

0. Benndorf, op. cit., met. 32 :c ImpAratul stA pe o inAltime ». 0. Bonndorf, ibid., met 84: cAtlaroa cadavrului pe un deal mai sus de scena luptei, destoaptit ideea unei bAtAlii In munti :I). O. Bennd.orf, ibid., mot 24: cBarbarul din mijloc cado do pe o inAltimes. Uneori aceastA. za are pe poale douA randuri do suvito do piele ;alteori, mai in totdeauna, la grade (centurioni), platosa este fAcutA in forma do solzi de polio (met, 12, 13, 29). Propert. III, 4, 17; cf. Teohari Antonescu, Le Trophée, p. 190.

- 166 - la lupta cea mare de pe fatada de nord §i cea de apus a trofeului, spre deosebire de lupta de langa carele cu prada, sunt trupe legionare. Am 'vazut mai sus, cu prilejul studierii insigniilor militare, ea atat acvilele legionare, cat §i hisignii1manipulare, ne arata lamurit existenta a doua legiuni diferite, care iau parte la lupta cea mare Infatisata pe metopele trofeului. Acela§ lucru ne spun §i emblemele scuturilor :saint doua feluri de embleme. Unele care au la mijloc un umbo§i o speteaza Ingusta' laterala, din crestatura careia pornesc In sus §i in jos fulgere §erpuitoare sau In forma' de meandru 1) ;altele, din contra compuse dinteun umbo la mijloc §i un fus Im- pletit care tae In dour, scutul ;spre colturi Insus kd In jos pornesc fulgere §erpuitoare sau In linie de meandru (met. 21). A§a dar, legiunile care iau parte la lupta cea mare de pe metope sunt aproape acelea§i ca cele ce iau parte In lupta de laugh' carele cu prada. Numai o singura deosebire este Intre cele doua reprezentari :In lupta de MO care sunt trupeauxiliare, pe cand In lupta eea mare aunt trape legionare. d) Dar pe langa aceste trape legionare artistul ne infliti§aza pe metopele luptei mari §i alte txupe, care dupa port, armament §i Inve§mantare sunt de alta natura. Avem trei metope (14, 32 §1 34) care ne infati§aza o anumita clasade soldati, caracterizata, prin urmatoafele amanunte :toti soldatii sunt inarmati cu zale de fier simplfitra §uvite de curea pe poale, cu casca' de forma regulata ronda, cu scut oval §i umbo (In mijloc), cu sabie lunga §i dreapta, atarnatit uneori de un balteus §i in fine mai rar cu o lance mal mult sau mai putin lunga (met. 36).Statura lor,acest caracter a fost foarte 13ine pus In lumina de catre Benn- dorf, este mai Inalta de cat a celorlalti soldati.Sculpturile noastre, in nai- vitatea care le caracterizeazit, scot tocmai In evidenta, zice dansul, ca un fapt esential kvi importantaceastilinaltime de tale, cu mai multa vigoare de cat era permis In reprezentarile mai fine de arta". Aceasta Inaltime a taliei, ceruta de Imparatii romani pentru soldatii din garda lor, precum §i scutul oval, 11 silesc pe Invatatul vienez sa van, In imaginile acestor 4 metope infati§area soldatilor pretorieni.Aceasta observatie a lui Benndorf in fond este dreapta §.1 dovada de aceasta este analogia cu columna traiana §i cea antoninica, precum §i drapelele care insotesc In lupta aceste trupe. Analogiile sunt evidente, mai cu seama eu columna antoninica, unde pretutindeni soldatii In lorica hamatit, coiful rond, sabia lungä §i dreapta §i scutul oval, sunt pretorieni §i alcatuesc garda Imparatului 2).Pe de alta parte, drapelele pretoriene de pe meter ele 40 §i 26, care ne Infati§aza scena adlocutiei, unde soldatii I§i primesc resplata vitejiei lor, ne arata foarte clan felul trupelor care au luptat In lupta cea mare. Aceste elemente, care ne caracterizeaza In modul cel mai precis imagi-

Pl. XNI, fig. 2, met 17 si 20. E. Petersen, Marcusseitilei in TaArbuch,Anzeig.XT, p. 2cf, Teoliaii Antoneseu, Try- phée? p. 178,

- 167 - nea luptei celei mari de.ipe trofen, sunt, vom vedea mai departe, destul de in- cizive ea sà ne Ingadue o comparare cu o lupta similara reprodusa pe reliefele columnei, (scena XXXIX Cichorius)1). Aceasta scena desvoltata de catre artistul columnei In lunghne, se Qom- pune, ca 0 pe trofeu, din (Iona grupe mari despartitei ele prin imaginea hn- paratului 0 a tovaraplui siiu, In fata carora un soldat roman aduce un prizonier dac (104-105). Prin numarul, 'inve§mantarea, atitudineai chiar prin exprimarea framanta'rii suflete§ti,grupa centralpe columna, ea 0 pe trofeu sunt cu desavar0re asemenea. La stangai la dreapta acestei grupe centrale, pe columna. intocmai ca0 pe trofeu, se an cate o grupa, dintre care una ne Infati§eazit pregatirile momentiil de a intra In lupta,iar cealalta he desfa§ura Ins* drama cumpli- tei Incaerari. Urmand diva Impartireai descrierea lui Cichorius Matta asupra primei grupe, constatam urmatoarele 4 parti :1) trei prizonieri daci, Intre care §i un pileat, legati ca mainile la spate, sunt supraveghiati de 3 soldati romani ;2) pe o Inaltime merg doi catari tinuti de sgarda de cutre doi legionari romani care vin In urmiti ;3) douiti coloane de legionari romani cu scutul in man/ i coiful pe cap merg spre dreapta. ,In fruntea lor pa§esc vexillarii,cornicinesi tubicines ;4) ambulanta, ande se vad §ezand pe un teren stancos doi räniti romani pe care-i bandajaza ni0e doctori. Dintre aceste patru grupe, ambulanta §i legionarii care due catarii de sgarda nu se afla pe trofeul de la Adamclissi ; din contra restul se desfa§ura pe columna, Intoemai ca0 pe metope.Mai intai, grupa prizonierilor, am regasit-o In scena trecuta perfect asemenea intre cele doua monumente. Asupra ei nu mai e nevoe sà ne mai reIntoarcem. Grupa le- gionarflor romani, avand In frunte pe signiferii cornicines.daca pe columna se desfapra In amanunte altfel de cat pe reliefele trofeului, in linii generale Infatiprea este analoagiti.Analogia sta In In0rarea legionarilor, In scoaterea In relief a gradelor conducatoare, a a§a numitilor centurioni, care mergeau intotdeauna inaintea frontului ; analogia sta de asemeni In directia catre care se mica, precum sta In prezentarea Bignelor, vexilelori corni0ilor.Ar parea sa fie o deosebire fundamentala In felul signelor Infativate :pe trofeu avem stindarde manipulare 0.1egionare, pe columna insa numai signa praetoriene. Dar aceasta deosebire este numai aparenta, nu 0 reala. Asupra acestui punct sà ne fie permis a repeta aci observatiile Monte Ii. lucrarea noastra asupra trofeului 2) :Daca exista deosebiri in reprezentarea drapelelor, aceasta se datore0e de sigur felului deosebit al arthotilor de a In- telege subiectul sau. In adevar, artistul columnei cauta pretutindeni sa pue in evidenta rolul stralucit pe care cohortele pretoriene l'au avut probabil In a- cest episod din primul rezboi dacic.i cu atat mai mult aceasta, ca cat el mai reprezentase o parte din trupele legionare cu drapelelei simbolul scuturilor

Vezi pl. XXI, fig. 1. Teohari Antonescu, Le Tropliée d'Adamclissi, p. 136 sq.

168 lor, In momentul and soldatii tree (scena IV) pe puntea devase de pe malul drept pe cel stang al .Dunäri apoi, artistul columnei, ori de cate ori e nevoie sä reprezinte intr'o lupta trape diferite, el nu obisnueste sa le indice pe toatea parte ca stindardele lor, ci alege pentru unele 'drapelele, pentru aJtele simbolul scuturilor,sau and trupele puteau fi caracterizate prin armament, le india, prin armamentul lor, sau chiar prin imaginea legatului 6ri cornandantului trupelor. Asa este, de pilda in admirabilul tablou, unde cu prilejul supunerii regelui Decebal 1), artistul n'a Infatisat alte stindarde, de eatsase signe praetoriene, adica signa celor sage cohorte pretoriene, eu toate cla revista au luat parte de siguri trupele legionare. Dar aci legiunile Bunt indicate prin imaginea, legatilor lor.i cu drept euvänt, daca artistul ar fi Infatisat toate drapelele,ar fi trebuit s'a indice car 15 drapele, adia pentru cele 5 legiuni cate trei signa. Tot asa procedeazg, artistul si acumeu prilejul luptei din Adamclissi :el pune signa trupelor pretoriene, apoi adaoga un vexillum pentru vexillarii, pe and trupele legionare, a arora vitejie apare pretutindeni In acest epizod al reliefului, sunt indicate numai prin armament si prin embleMele scuturilor". O dovada mai mult ca trupele legionare iau parte, siInca parte Insem- nata la lupta cea mare de pe columna,ne-o dá, grupa din dreapta imaginei Imparatului, cea care ocupa portiunea depe relief din 1.05 pana In 111, 0 unde am spus mai sus, ea se desfasura lupta In toatä furia ei. Ei bine,pe acea- stä parte a reliefului Intre celelalte trupe carp lupta,ocupa' un rol de frunte trupele legionare. Cazul Mesta, precum afirmg, Cichorius, este extrem de rar pe columna', caci Jegionarii romani nu4 mai gasim pe columna luptand de cat In al doilea rezboii atunci numai In trei randuri" 2). Asa dar, acest amanunt, reprezentarea legionarilor lulnd parte la lupta, este un element- caracte- rizator de o importanta extraordinail.i In acest punt asemánarea cu lupta Intatisata pe trofeu este izbitoare. Terenul pe care se dg, lupta, ses 0 plan spre stanga,devine tot mai accidentati framäntat spre dreapta, Ong, ce In scena XLI, care de altminteri este o implinire a scenei ca lupta cea mare, este cu desh'varsire muntos. Pe acest amanunt toemai se Intemeia Cichorius, ea sa localizeze lupta In tinuturile muntoase. ale Carpatilor din preajma Oltului. Acest Omit nu este numai deluros, el esteIn acelas timp acoperit pgduri uriase. Artistul ne indica aceasta prin eopacii cu trunchiuri puternic.e, care se Inalta de la o margine la alta a reliefului, mai ales Inscena XLI. In fine, cel mai caracteristie element, care da luptei noastreo Infati- pre aparte, nu numai tu epizodul din Moesia, dar In general, In toate imaginile de lupta de pe columna, este reprezentarea acelui camp al mortii (scena XLI), unde pamantul este pretutindeni acoperit de cadavrele barbarilor; Ina- ceasta parte finala a luptei a stiut artistul sä intrupeze In mod desavarsit ideea

C. Oichori us, Trajansseiule, scon a LXX V. C,Cichorius, Tra an ssäule, II, p. 205.

- 169 - unei stralucite biruinti romane, alaturi de Infrangerea cumplitil a barbarului. ctaceasta biruinta costat foarte multtOpe Romani, aceasta se vede ciar din Ingrijirea ranitilor In ambulanta rni1itarInfati§ata, In 103. urmam oare mai departe cu In§irarea tutulor elementelor care caracterizeaza lupta cea mare ? Dar cine nu vede din cele aratate cata asemanare, daca nu identitate, exista Intre cele cloud imagini de lupta, cea de pe columna §i cea de pe trofeu ? Terenul este acela§ päduros §i framantat spre dreapta, §es msa spre stanga, pe ambele monumente ;felul de desfa§urare a luptei a- cela§, precum acelea§i sunt §i trupele care iau parte la lupia;In fine, rezultatul insu§i este acela§. Incheierea deei nu. poate fi de cat cea urmatoare : ambele monumente, trofeul §i columna, nu ne Infati§aza de cat uuul§i acela§ moment importantl ciocnirii Intre cei doi du§mani, romanul §i barbarul, moment desfdáurat In realitate dupa normele aratate de cele doua reprezentari. La aceia§i Incheiere ne duce §i analiza ultimei scenei care Incheie pe trofeh epizodul rezboinic din Moesia inferioara. V. A cincea scena 1), alcatuita din metopele 38, 43, 10, 25 §i 40,la care trebue sa mai adaogam §i metopele 26, 14 foi 14 b, de§i ele fac parte din prima scenkne Infati*aza-o adlocutie a Imparatului catre trupele biruitoare. Central grupei .11 formeaza figura Impa'ratului de pe metopa 10, care de§i cam §tearsa ne da' tot* elementele esentiale ale unei atitudini de adlocutiegestul mainii ridicatd deasupra pieptului, ve§mantul de parada, sulita pe care Imparatul o tine In mar* cei doj ofiteri din dreapta §i din stanga, elemente care se regasesc la ori ce adlo*cutie pe columna. Aceasta scena de adlocutie se regase§te Iadata dupa lhpta cea Mare §i pe colamna (scena XLII) 9 Ceiace ni se pare mai convingator mai presus de toate, este analogia §i asemanarile dintre cele douà monumente, In ce prive§te randuirea, Intocmirea §i Infati§area proprie a figurilor care compun scena. Im- paratul, atat pe columna cat §i pe trofeu, se afla la mijlocul trupelor pe care el le sarbatore§te. Apoi signele care iau parte la adlocutie sunt acelea§isigne pretoriene pe relieful trofeului, ca§i pe acela al columnei. Ceva mai mult, aceste signe sunt figurate In dreapta Imparatului pe ambele monumente, precum privirile soldatilor signiferi sunt indreptate spre stanga. Incheiereambele scene, pe trofeu ca§i pe columna, ne Inta'rese §i mai mult In convingerea noastra, ca Intre cele doua monumente, aáa de departe unul de alt.'',este nu numai o inrudire, dar In acela§ timp §i o comunitate de origine. Dar sit rezumam In scurt principalele puncte de asemanare care pun in lumina' aceasta origine comuna' dintre trofeu §i columna. Mai Intai, randuirea scenelor pe trofeu este identica cu cea de pe columna. Sunt cinci mari grupe, eare Infliti§aza anume scene speciale, bine lainurite Intre ele.Avem o scena, zisa prezentarea pretorienilor", care deschidsecampania militara rezboinick urmata de o prima lupta compusa din doua epizoade identice pe ambele mo-

Vezi pl. XXII, fig. 2. Vezi pl. XXII. fig. 1.

170 numente :unul, care ne desfikurg peripetiile unei lupte dintre cavaleria ro mangi infanteria barbará,i celalt, o batalie data Imprejurul sau In apropierea unor care de prada. A treia sceng sau grupg ne infatkazg primirea unor barbari"care vin sit se supung, Impgratului,i defilarea unor prin§i de rä'z- boi", aduksi cu mäinile legate la spate de cutre soldatii auxilian romani. O a doua luptg mai sängeroasg 0 mai insemnatg prin urmgrile sale, formeazg.subiectul celei de a patra scene,care 0 ea se incheie cu o ultimg 0 a cincea seeng, zisg a adlocutiei. In al doilea ränd, dael aceste asenignari Bunt ilbitoare In ce prive§te randuirea seenelor la cele doug monumente, cu eat mai izbitoare sunt ele in a- mgnunte. A§a, de pildg, central diferitelor grupe este format de aceia§i figurg pe metope ca§i pe trofeu, adica de imaginea imparatului.Iar aceastg figurg se infatkazg Intfoatitudine anumita, nascuta dintr'un motiv psichologic, care pe ambele monumente este In totdeauna acela. In scena prezentgrii pretorienilor, Impgratul in ve§mant de eglatorie, trece In revista ni§te trape, care dupg armament 0 dupg stindarde sunt trape pretoriene. Apoi, in lupta cavaleriei a- cela§ comandant, in fruntea unei armate, urmare§te un seop pe care artktii exprimg pe metope, ca§i pe reliefe, destul de lgmurit prin ataeul nea§teptat al unei infanterii du§mane 0 a carelor imamate eu pradä. Mai departe, impitratul, avand langg sine pe tovara§ul sau necle3partit, prive§te la un act; care pe columng este mai bine Infatkat de cat pe trofeu construirea unui lagar, uude yina ceara adapost nkte barbarii unde stint adu§i ferecati nkte prin§i barbari. Lagrtrul roman, am vilzut mai sus, atat forma', cat 0 ca pozitie,este tot una cu laggrul de piatra de la Arlameli§si. Asemä'marea aci steiea In felul kruparii figurilor §i In atitudinea lor. Aceia§i a- semanare o regh'sim 0 In scena luptei celei mari cu grupa centrala Impara- tuluii cele doua aripi din stänga 0 din dreapta, ca atitudinile lor acelea§i, eu mi§cgrile lor acelea§i, cu forma terenului care se schimba in Mod analog pe trofeui pe columng. Artistul trofeului a ga'sit aproape acelea§i forme, a- celea§i amanunte, pe care le-a intrebuintati artistul columnei. Costumele militare acolea§i ne aratg ctrupelefo/osite In luptele acestui Insemnat epizod Bunt acelea§i ; idee pusg in relief 0 prin identitatea emblemelor de pe scuturi, Mu), de pildg, acea cohors scutata Hispana, care apare in lupta de langa care pe columng, o descoperim in acela§ loe 0 pe metopele trofeului. Iar daca din intamplare terenul unde s'a dat lupta a avut o infatkare aparte, artktii ambelor monumente II vor aminti, unul mai cu Indemanare, eelalt mai cu stangacie, In imaginile lor ;caci un spirit veridic §i realist sufla In Intreaga compo- zitie ;acestui spirit .se datore§te reprezentarea carelor pe culmea unui plaiu, sau desfa§urarea aci in eampie, aci pe dealuri pgduroase a unei lupte crancene nimicitoare pentru barbari. Asemgnarea aeeasta une ori merge a§a de departe, In eat ades ne Intre- bam, sg fie ea oare rezultatul modului de a exprima In acela§ fel unul 0 a- cela§ subiect, sau mai bine trebue§te sg credem, ca una 0 aceia§i persoang a conceputi realizat In acela§ timp pentru ambele monumente forma anumita

171 a acestui subiect real, forma pe care diferitii sculptori au tradus-o apoi Inpia- ? Aceasta supozitie din urma ni se pare totusi mai adevarata, desi deosebiri intre cele dour], monumente sunt destule. Caci nu trebue sascundem, In afara' de asemanari Bunti deosebiri vizibile. Mai Intai, autorul reliefelor columnei aste mai complet, In acelas timp mai prolix si parca lu compunerea scenelor sale mai logic ; de aceia povestirea sa ne face impresia de a fi inai veridica ;autorul ei Ii Infatisaza gandurile sale luAnd-o de la Inceput, desvoltandu-lei amplificandu-le In scene din ce In ce mai felurite, ca un istoric narativ, care povesteste faptele WA a lasa ceva de o partei filra a le prescurta. Scenele povestirii sale se leagit si se Impreuna futre ele ca inelele unui lant, dintre care nici unul nu poate fi rupt fara a nimici th'ria legkurii, care le tine strftns laolalta. Artistul metopelor din contra, Lisa deoliarte amanuntelei rezumil tot ceia ce i se pare ca nu conlucreazit la scopul totului, sau tot ceiace trece peste tinta finala,adica, reprezentarea u- nei victorii stralucite a Imparatului In contra barbarilor navalitori. De altminteri,destinatia celordour', monumente, columna din Roma ksi trofeul din Adamclissi era deosebita: columna era o constructie care avea slujeasca drept sprijin unei spirale de marmura, pe care erau sculptate rezboaele Romanilor contra Dacilor ;prin urmare, aici partea architectonica, era supusa partii sculpturale, pe cand la trofeu interesul principal stetea In milrimea constructiei, care trebuea sä Intrupeze ideea puterii romane ; deci, partea sculptu- rala nu era de cät simpla podoaba lamuritoare. Si se Intelege, Intru cat scopul final catre care artistul aspira era diferit, diferit trebuia sa fie 'de, asemeni felul de reprezentare. Afara de aceasta, scenele ftind supuse legilor spatiului, In care ele se des- fasurau, trebuiau sa se supuna unor anumite conditii, pe care artistul era neaparat obligat sa le ja In considerare. Alta trebue sa fie imaginea infatisata pe spatiul patrat al unei metope izolata de toate pa'rtile si alta a unui relief, care se desfasurá sub forma unei bande fugaste, darfoartelunga. De asemeni, altul este raportul Intre imaginile reliefelor columnei 1;4 i altul pe metopele trofeului. De o parte, reprezentarile trebue sit fie condensate.i Intru catva nea- tärnate, de alta, din contra mai prolixeiprin aceasta mai legate futre ele. Nu trebue sä pierdem nici odata din vedere aceste principii divergente care domina manifestä'rile artistice a acestor doua monumente, daca vrem ne dam seama pe deplin despre asemanarile ideosebirile care exista futre reliefele columneii metopele trofeului din Adamelissi...

172

IV.

Altarui funerar din Adamclissi este aitarul din Tapae

Curios cum fiecare concluzie atrage dupa sine alte concluzii !Daca ora- sulTropaeum Traiani din Adamclissi este identic,--si lucrul acesta a fost pus In evidenta," mai sus,eu lagarul de pe columna din scena XXXIX; daca a- cest oras, ale caruia ruini falnice le vedem astazi In Adamclissi, a fost zidit de catre imparatul Traian,faptul aeesta ni-1 spune. columnasinumele chiar de Tropaeum Traiani,--si daca.' acest lagar a fost cladit de armatele Imparatalui ehiar pe locul unde s'au dat cumplitele lupte, nu urmeaza oare ea, In afara de maretul trofeu inatat pentru eternizarea stralucitelor biruinte, sa se afle In raport cu aceleasi luptesicelelalte monumente din preajma trofeului ? Nu-i oare firesc lucru, ea altarul funerar, care poarta pe fatada sa prin- cipalnumele unor rezboinici cazati pe camp' de ba'tae, sa fi fostsiel ridicat de acelas Imparatsipus astfel In raport cu luptele de la Adamclissi? Sit nu-0 datoreasca oare altarul existenta sa aceluias eveniment mare,din care au `rasa'rit cetateasitrofeul impunator din .Adamclissi ? Ca Infatisare altarul funerar, este de toti bine cunoscut. Situat mai la rasarit putin de trofeul cel mare, el avea infatisarea unui turn patrat,cu laturea de 12 m. lungime, pe ale earuia fete eran sapate inseriptii. Turnul Ins.usi, dupa' reconstriiirea facuta da G. Niemann I), avea la baza' o scara circulara' de 7 trepte, care 11 izolasi11 Inalta In acelas timp de suprafata solului. Inscrip- tiile sapate pe peretii exteriori ai*.elaclirei 2), ne fac cunoscut mai Intai numele sititulatura unui Imparat roman, probabil fundatoral monumentului, apoi seopul pentru care zidireaafost Inaltata, (in memoriam fortissimorum virorum qui pro republica morte occubuerunt), mai jos,siInlitere mai marunte, nu- melesititulatura trunchiate a unui ofitersiIn fine numele soldatilor morti pe campul de batae, numi randuite dupa felul trupelor la care apartinusera :adica' mai sus pretorienii, apoi legionarii romani,siIn fine mai jos, trupele auxiliare siIntre acestea soldatii cohortei II Batavorum. Scopul ridicarii acestui altar a fost recunoscut Inca de la inceput de catre Bormann. El a pus In legatura acest monument cu pasagiul lui Dion Cassiu (LXVIII, 8), unde ni se spune ea Imparatul Traian, dupa lupta de la Tapae (in 101) pune Wit', se inalte In amintirea celor cazuti in luptit un altar funerar, pe care avea &A se aduca jertfe odata pe fiecaFe an.Deeisirostul altarului din Adamclissi a trebuit sa fie identic ca al celui din Tapae. Totusi se pune intrebarea, in vederea card. Intamplari rezboiniee s'a zidit altarul din Adamclissi ? Respufisul a variat dupa comentatori. Noi Insa credem, cafutre felul de

G. Niel/loon, Neues iiber Adamclissi, In Jahreshefte, VI, 2, p. 247 ; Tocilescu, Fetal- les et Recherches, p. 76. C. I. L. 111, 14214; cf. C. Cichorius, Die römisellen Denkmlaer, p. 20.

178 constructie al trofeuluii acela al altarului funerar sunt asa de multe analogii, In cat o singurg concluzie ni se impunecine a ridicat trofeul, a ridicat altgrul. Tar motivul carea Impins pe Impgrat stiInalte trofeul, cu atat mai mult l'a Impinsi la clgdirea altarului ; numai ca unul avea menirea seter- nizeze stralucita biruintg a Romani/or, pe cand cela/tera un mausoleu, unde aveau sa se pastreze pentru vesnicie numele ostasilor care luptaserg, sipie- riserg pentru Republica". Aceastg, pgrere lsi va ggsi mai departe Intgrirea sa ;pentru un moment fug s'o primim ca o simplg ipotea Mai mult Inca, noi pretindem. eh' altarul funerar de la Adamclissi In fond nu este altul de cat altarul despre care Dion Cassiu ne spune,ca fost ridicat de catre Traian la Tapae ; numai cg, rezumatorul lui Dion, Xiphilin, con- fundand lucrurile a povestit asupra luptei de la Tapae lucruri care nu se potrivesc de cat numai cu lupta de la Adamclissi. In adevgr, notita lui Dion spune urmatoarele :Traian dete lupta (de la Tapae)i avu o multime de raniti printre soldatii sai ; vrgjmasii big au fost mgeelgriti In mod Ingrozitor,i fiindcg lipseau bandagii pentru paratul nu crup propriile lui vesmintei porunci sg le tae In fii, iar tu o- noarea celor cgzuti In luptg ridiciti el un altar, pe care hotgra sa s'aducti jertfe In fiecare an 1)". Care Bunt In aceastg povestire elementele caracteristice ale Inptei de la Tapas? Ele slot trei :a) mai Intg'i, Traian castigg o biruintg, strglucitg asupra Dacilor, printre care a Meat un mgcel Ingrozitor ;b)al doilea, aceastg, biruintit a postat si pe Impgrat foarte mult, caci numgrul rgnitilor romani" a fost enorm de mare ; c) siIn fine, In al treilearand, In onoarea soldatilor morti finparatul a ridicat un altar funerar". Este Intiebarea, se potTiveste oare aceastg mgrturis a lui Dion, cu argtgrile colUmnei asupra luptei de la Tapae ? Lupta de la Tapae, asa precum Infiltisazit columna In scena. XXIV, nu poatesocotitg, s'a zis de comentatori, drept o biruintg strAlucitg a Romanilor. Mai mult Inca,Cichorius, urmat In a- cest pun& si de Petersen, considerg aceastg luptg ea un 'epizod, care pune In lamina vie mai mult vitejia poporului dac de cat biruinta legiunilor romanb. In ori ce caz, nicgeri In imaginea luptei de la Tapae de pe columng lui ggsim nici mgcelul cumplit printre Daci.4, nici rgnitii romani" despre care vorbeste hotita lui Dion,elemente In siicare sunt indicate In lupta de la Adamclissi (scena XLXLI). Evident ca. Intre mgrturia lui Dion si argtarea columnei privitoare la lupta de la Tapae, este, dacg nu o contrazicere, desigur o nepotrivire, i atunci se pune Intrebarea, pe cine sg, credem mai curand,pe artistul column.ei, sau pe Dion, al cgruia textni s'a pgstrat trunchiati Intr'un reztunatfault cu

- 11 Dion Cassiu, Hist., LXVIII, 8.

-174--- Inuit mai tarziu de catre Xiphilinus, al curuja spirit eonfus ì usuratic de multe ori a fost pus In evidenta de catre criticii moderni. Cu total altfel stit lucrul Insa' Indatit ce raportam notita lui Dion .la lupta °ea tnare din Moesia (XL), de langrt Ada.mclissi. Aid artistul columnei ne a- ran,' o biruinta Toman, precum arareori mai IntalnimIn lungul reliefelor de pe columna; ne amintini cexista chiaro scena Intreaga (XLI), unde c(tm- Pill aeoperit In lung silar de cadavrele barbarilor, reprezentare care se arata a fi ca drept cuvant o ilustrare a spuselor lui Dion si Imprtratul a frtcut un macel Ingrozitor printre Daci". Mai departe, columna ne aratil pentru primai ultima oara o lupta, unde rìniii romani sunt cercetati In ambulanta romana Infatisata chiar la spatele Imprtratului Traian. Srt fie acest lucru o simpla curioasa potrivire? Noi nu credem. Aici artistul a tradus In forme aceia ce notita lui Dion a povestit In cuvinte. Dar argument hotrtrator. este Insasi descoperirea aceluialtar funerar din preajma trofeului din Adamclissi. Acest altar ne graeste mai mult asupra ve- racitatiii valorii pretioase a columnei, de cat toate combinatille cele mai fe- licite, pe care un Invatat ar puteasit' le plasmuiascrt asupra acestui punct. Printr'Insul se complecteazrt si se lumineaza notita lui Dion, care din aceasta alaturare cu columna capata o consfintire neInchipuit de Malta'. Caci era firesc lucru, ca acolo unde lupta fusese mai aprigrti mai diseutat i uncle biruinta sfarsise prin a fi mai desavarsita, sa se fi claditi altarul sacra pe treptele ,citruia avea sit se aduca' jertfaIn cinstea mortilor, iar pe pereti sa se sape spre nemurire numele soldatilor cazuti pe carnpul de onoare. Logica argumentarii este deci cea urmatoare Pe columna artistul a Infatisat dona imagini de lupte :una In scena XXIV, cea de la Tapae si alta In scena XL--XLI, cea localizatit de noi la Adamclissi. Pe de altit parte notita pastrata de Xiphilin ne vorbeste de lupta de la Tapae ca despre o biruinta foarte stralucita romana', uncle Dacii au fost macelariti cumplit; desi cu mar? pierden i pentru Romani In mortii rituiti. Ra- nitii au fost bandajati ca propriile vesminte ale Imparatului,i mortii Ingro- pati pe campul de brttae ;, dar In cinstea lor s'a ridicat un altar funerar.Cu aceasta descriere a lui Dion Cassia nu corespunde In nici un caz imaginea luptei .de la Tapae (scena XXIV); In schimb lupta de la Adamclissi ne Infrttisaza bandajati In ambulantA,lucru unic pe columna,si campul mortilor daci. lar lngìt trofeul ridicat pentru eternizarea biruintii se afla un altar f6,- nerar,pe care BO serie numele Romanilor crtzuti In bate. Nu trebueste oare sh' conchidem, eh' notita lui Dion din gresala se raporfa la lupta de la Tapae, care In fond n'a fost o biraintrt romana, ci trebueste 4ibit in vedere lupta de la Adamelissi ? Dar Incheierea aceasta este sprifinita prin noi fapte. Anume, pe columna gasim cit iau parte la lupta din Adannlissi tocmai trupele legionare, ale crt- rora numi de morti sunt sapate pe altarul funerar din Dobrogea. Ne amintim mai sus ca dupit felulstindardelor legionare i manipulare

175 dupit fehil simbolului scuturilor, trupele care au luat parte la lupta cea mare din Adamelissi, fac parte din douA legiuni diferite. Prima legiune se caracte- rizeazA prin urrarttoarele stindardei embleme : Deasupra steagurilorfdrd capitel, pentru ca sIntrebuintez Insi cuvintele lui Tocilescu, se vede a acvild" cu aripele destinse 0 care sine un mrtnunchi de fulgere tu ghiare". Signele manipulare Insit se caracterizeazO printr'o cununit, mai multe tAlerute ronde, o speteazil orizontalil ca benzi atgrnAnd la capete, un vexillum, al cOrui rectangul este format din speteze care se Intre- tae, iar sus de tot o =Ina cu 5*degete 1). Cealaltrt legiune ne InfAti§azA o acvilrt Cu aripile prinse lute° cunund §i care tine de asemeni In ghiare un mgnunchi de fulgere. lar signele manipulare contin :o cununil, un corn de lund poate, trei tillerute, o speteazd ori- zontalrt cu benzi atOrnAnd de la capete in jos, 0 sus o miming cu urme de dungi, paate semnul unui scuti§or. In ce prive§te emblemele scuturilor constatilin dotud tipuri, pe care le re- gìlsim pe columnO cat 0 pe trofeu :unul, aleuttuit dintr'un ,umbo In pi-itrat mic, o speteazil orizontalO la mijloci fulgere §erpuitoare 0 In zigzag spre colturi sus 0 jos ;celalt, un umbo, cu un sul /mpletit orizontal la mijloci fulgere §erpuitoare 0 In zigzag spre colturi sus 0 jos. Toatg, Intrebarea stO, ce numi se pot da acestor legiuni ?Problema este grea, totu§i indicii conducdtoare nu ne lipsese. Printre reliefele descoperite In hotarele imperialui roman sunt multe, care ne Infitti§azrt imagini de signiferi §i vexillari. Iar inscriptia adaosrt mai jos ne indicii In acela§ timp iIntreaga titulaturg, a mortului cu numele legiunii din care el Meuse parte 2). Ma de pila, printre reliefele descoperiteIii Maienta cu imagini de acviliferi, sunt dourt cari au multA asemgnare cu signa legiunilorInfilti§ate pe metopele trofeului. Unul este relieful lui Cn. Musius Valeias, aquilifer leg. XIV Geminae §- celalt al lui Lucius Faustus, signifer al aceleia0 legiuni 3). Acviliferul Cu. Musius Valeiastine In mdrirt un toiag,In cre§tetul cgruia se vede o acvilrt cu aripile prinse lute° cunund, lar In ghlare Oland uu mrtnunchi de fulgere. Pe scutul de forma ovalg, se aflito emblemA compusd dintr'un umbo intern' pOtrat mic cu o speteazd lath'la mijloc §ifulgere puitoare In sus §i In jos. Signiferul Lucius Faustas 4),In afarrt de scutul oval tine In dreapta un signum manipulare compus din 2 coroane jos, un corn de lund, un cap de ber- bec, §ase 'talerate ronde, un vexillum, pe care se aflrt o cununrt.

Tocilescu, 6p. cit , met. 13: aSigna legiunii an forma do zabrols. La col din stan,ga stA fIxat un dreptunghiu impartit prin doult, vergele transversals, la colturilosuperioare ale acestuia atftrna doutt cordele miscate ca de vant ; in mijlocul lui sunt cicala coroanei nn ornament la chip de coroantt, putin deslusit, in caro so presupune a 11 fost o acvilit ;'deasupra este o rut:1'1A simbolizatit prin 5 dungi divergente». Vezi Paul Steiner, Die donna militaria, In Bonner Jahrbiicher, Heft 114-115. 8).L. Lindenschmit, Tracht und Bewaffnung d. röm. Hceres, Taf. II, 1 si III, 1; aqui- liferul Musius Valeias e reprodus pe pl. XIX, fig. 4. 4).Lindenschmit, op. cit., Tat III, I.

-17e

bine din aceasta identitate de forma Intre acvilele reprezentatepe metopele trofeumii relieful lui Valeias, precum si din asemanarea emblemelor de seuturi f;ii signa, nu putem scoate de cat o singura Incheiere: legiunea despre care ne vorbesc inscriptiile reliefelor din Maienta, este aceiasi pe care artistul trofeului o reprezinta, pe relieful metopeit adicit legio XIV Gemina Mar- tia Victrix. O dovada si mai mult ca aceasta legiunea luat parte de sigur larez- boaele lui Traian In Moesia este 11100 inscriptia altarului funerar din Adam- clissi, inscriptie despre care vorbiram mai sus. Mommsen, studiind numele leg,io- narilor crizuti In lupt i Inscrisi pe peretelealtarului,constatase ca multi soldati sunt de origine din parple de la Rin; de unde conchidea, clegiunea din tare ei faceau parte n'a putut sa fie de cftt leg. XIVgem. Martia Victrix 1). Pe de alta parte, printre trupele auxiliarecare au luat parte la lupta din A- damclissii din sanul carora a. cazut o suma de soldati, trecutii ei pe lista sapata' pe altar, sunt si cele douti cohorte batavice; In ori ce caz a cohortei

II batavica. Vitejia acestor trupea fost recunoscuta de toti scriitorii vechirnei , Aceste, cohorte, se stie, au facut intotdeauna parte din legiunea XTVGemina 8). Asa dar relietele trofeului din 'Adamelissi, columna, reliefele din Maienta In fine inscriptia altarului funerar ne impun In mod evident Incheierea, ca legiunea XIV Gemina este una din celecare au luat parte, fie Intreaga, fie printr'o vexilatie mare, la lupta de la Adamelissi. Nu rnai putin hotarfttor poate sa fie riispunsul nostru si Ince prive$e numele celeilalte legiuni.Caracterele deosebitoare ale acvileii emblemei tului, pe care le-am Intalnit la metopele trofeuluise regasesc si pe alte reliefe. ,Anume pe piatra mortuara, descoperita In Verona,i privitoare la un purtator de avilut, zis L. Sertorius Firmus, signifer aquilifer legiones XI Claudiae piae fidelis 4),toiagul drapelului tine pe varfal .sa'tio acvila cu aripile destinse libere, si cu un manunchi de fulgere In ghiare.Acvila, Intocmai casi pe metopa trofeului, nu are nici eolan la gat, niel cununa Imprejurul aripelor sale. Cu aceasta identificare corespunde §i palma cu cinci degete,care pe me- t9pa vede In caPatul de sus al signului manipular;citci, sesti6, numai legiunile piae fideles, aveau aceat amanunt indicatpe stindardele br 5). De alt minteri legiunea aceasta era indicata sa faca aceasta' expeditiémihtarit,tocmai prin rolul pe care ea l'a mai jucat Inca mai Inainte de' TraianInrezboaele contra Dacilor i8armaVoi; de aceia chiar se pare ca fusese adusa, din Ger- mania. Fara a intraIn miezul diseutiei, daca aceasta leginfie (XI Claudia) a fost mai Intai permutatit In Pannonia,precum s'a sustfnut de &are Filow

C. L L. III, Suppl. 14214(Logic, potest fuisse XIV, quam constat intorfuisse ex- peditioni Dacicae et habuisse milites plures AgrippinonSes (Eph.cp. 5. p. 171)». cf: W. Pfitzner) .ROM. Kaiscrlegionen, p. 238. C. (Jichorius. Cohors Batavorum, la Pa,uly's Realencielcuy. Colinrs. L. Lindenschmit, op.cit., Tat II, 2, reprodusit de noi la pl. XIX, pg. 3. C. Cichorius, Trajanssetule, If, p. 34. Pfitzner, op.cit., P. 252. 7),BogdanBlow,»je Legionen der 13rovinz Moesia,p. 66.

- 177 - sau a fost adusti, direct la Dunitre. Sigur este un lucrtz, eit la101 -ea ti avea stiustabil la Durostorum. In aceastrt situatie legiuneaXI Claudia p. f. era menitti, sconlucreze Impreunti cu leg. XIV Gemina la campaniacontra Sarmatilorj Dacilor ;lucru pe care'l pune mai presus de ori-ce Indoialti, atilt trofeul eitt si columna. Pe lAngaceste trupe legionare, columna ea kd trofeulne arata ca piirtasi la lupta de la Adamclissii cohorte pretoriene. Dovadrt despre aceastastunt stindardele pretoriene, care pe columnit se vtidnu uumai in scena adlocutiei, dar si tuscena pregtitirii atacului", iar pe metopele trofeului apar numai lii scena adlocutiei. In schimb îiist, armamentul, Inftitisareai Imbrtictimintea unor trupe ue spun cu prisosintrtcti cohortele pretoriene au jucat iaici un rol foarte important. Acelas lucru Il iiidiciti inscriptia de pe altarul funerar: numele soldatilor pretorieni sunt stipate chiar In frantea tutaror eelorlalte numi, Indatti subnu- mole trunchiat al aeelui ofiter cunoscut numal prin titulatarasa de praefeetus. CAte aniline cohorte vor fi luat parte la luptti, aceasta n'o putem botrtrit; poate trei cohorte, poate si mai multe. Sigur este, cit toate cele trei monumente,,trofeul, columna si altarul funerar, ne povestesc Inteun glas ifarrt soviiire, despre rolul pe care pretorienii 1-au avut In lupta cea mare de la Adamclissi. Duprt toate aceste potriviri Intre spusele reliefelor columnei f;4i ale metopelor trofeului Cu artittirile inscriptiei de pe altarul funerar, din .Adamclissi,se pune Intrebarea, sit fie oare aceste asemtintiri rezultatal unor simple Intamplrtri? Satz altarul funerar a fost ridicat in amintirea acelor viteji, care au luptat pe ampul de brttae de la Adamelissi, de'spre care si trofeuli columna ne vorbese eu asa bogiitie de amtinunte ?i dacti aceastit din urmit prtrere este cea adevrtratti, nu urmeazti, oare, crt altarul funerar vecin cu trofeul este tocmai ce!, despre care ne vorbeste notita trunchiatti a lui Dion Cassiu ? Dar In legtiturrt cu aceastil problemrt se atirt si movila,uriasii, de ptimant din apropierea trofeului si altarului funerar. Si astitzi chiar se vedeceva mai la nord de trofeu o mtigurti conicti, despre a ctireia vechime archeologii Inch nu sunt pe deplin Tocileseu, fticiind sitptituri In aceastti movilti, a descoperit la bazit chiar o constructie rondit, aletituitti din trei ziduri concentrice, dintre care cel,din afarrt este zidit din piatrti, regulat trtiatti, ; acest zid are douil, intrrtri acoperitesi ele cu lespezi uriase de piatrrt. Cel de al treilea zid circular, format si el din,blo- 'euri trtiate regulat, Inchide o groapil, uncle s'au grtsit oseminte animale i omenesti, precumi mai multe obiecte de argint In forma cuuoscutelor Ringgeld" galice. Rostul acestei clutdiri este usor de ghicit :este mormiintul unui barbar", caro a pierit sau In timpul luptei de la Adamclissi, sau chiar ceva nmi tûrziu,si a ettrui memorie a fost glorificatti de ctitre Imparatul Traian. ,Cicho- rius punfuld Iii legtiturti 1) altarul funerar de langti trofeu, eu movila cu ziduri

1). C. Cichorius, Die rötn. Dettionliler its der Dobrudecha, p.. 37. 12

178 ronde credo cä aceasta trebue sa fie mormtmtul lui Cornelius Puscus. cunoseu- tul prdef. prdetorio de sub Domitian. Hipotesa insti este gresitil. Sigur este raportul descoperit Intre altar si mormAnt. MormAntul circular ti datoreste existenta sa acelorasi Imprejurilri care au produsi monumentul din Adamclissi. Ideducem faptul din identitatea de material /ntrebuintat, mai eu seamit din identitatea de lucrare Iutre constructia circularti altarul funerar. Parerea lui Cichorius avea MBA, si un bun : ea punea In import monumentul circular ca personagiul al carui nume se vede s5pat pe fatada altarului In capul listei celor cilzuti pe ctimpul de britaei onorati de Impilrat. Dacti, studiem inscriptiade pe fatada altarului, partea privitoare la personagiul necunoscut si din care nu ni s'a ptistrat mai lamurit de cilt titulatura (praet,)i aceasta lncompletìt, deducem urmittoarele : Ofiterul, dupit pozitia pe care numele situ II ocupti, pe inscriptie, chiar sub titulatura Imparatului,éare a ridicat altarul, nu poate fi de art un praefectus castrorum. Cilei este cu neputhAti silfi fost un praefectus alae sau un praefectus cohortis, precum propune Mommseni Tocileseu 1). Cichorius aratti cit In acest caz ar trebui sit cituttim numele ofiterului In fruntea listei propriei sale cohorte sau ala, iar nu Inteun loe asa de important 2). Ca sti, fi fost un praefectus praetorio iarasi nu se poate :singurul praefectus praetorio cunoscut In timpul lui Traian, este Claudius Livianus, care a tilrziu sub Hadrian. Asa dar singura posibilitate este sil credem eri personagiul din fruntea listei mortilor pe altar a fost un praefectus castrorum. In a(levilr, numai uit asemenea prefect putea sit comande una sau mai multe legiuni concentrate Intr'un lagtir 3) si prin urmare sit fie trecut In capul listei Inaintea tutulor prefectilor de cohorte si de cavalerie. Acest ofiter superior, cast ceilalti soldati romani, a cilzut In lupta contra acelorasi barbari, Daci, Sarmatii Bastarni, despre care ne vorbesc reliefele columneii, metopele trofeului. Acest ofiter, a ctiruia titulatura n'o cunoastem, pare a fi fost de origine asiatica si anume, din vre-un oras din Pont, care se termina dupticum aratii inscriptia 4) cu POL ;deci poate sitfi fost sau din Nicopoli Pont sau din Pom- peiopoli Ponti, sau din ori-ce oras cu aceasta terminare In POL. Pe de altil parte,fiindeti mormfmtul din magurii este In raport cu personagiul din fruntea listei, prin descoperirea acelei brattiri de aur in interiorul celui de al treileti, zid circular al mormiintului din Adamclissi, urmeazti caper- sonagiul nostru trebue sa fie In fond de origine strtiina, poate gullet din partile din Pont, mai Inainte de a fi captitat cetatenia romanti. Wit deci o suma de elemente,care ne servesc de minunesit d5m un 1111111e chiar acestui personagiu misterios. In adevar, futre monumentele (leseo-

1), (ir. G. Tociloscu, FottilleR et reelterehes, pag. 70; Monunsen, C. I. L. III, 14214. 0. Cichorius, Die rii»t. Denkmaler, p. 30. Marquardt, Rant. Staaisverwalt., vol. 112, p. 458. C. I. L. III, 14214.

179 perite In Asia midi si aduse la museul din Constantinopolse aflA si o piatiii Cu inseriptia unui oare-eare Sex. Vibius Gallus din Amastris, praefectus kas- trorum leg. XIII Geminae, care a fost -ditruit de ciare Imparatii .Domitian Traian cu damni onoruri 1). Aeest Sex. Vibius Gallus pare a fioriginardin pilrtile Patlagoniei din Pont ;cel putin o aratii aceasta monumentele dedicate In onoarea sa, descoperite 11Ulnai In Asia mica. Acest prefect al castrelor, dacrt ne lurtm duprt mar- ginile 8Apate pe fetele monumentului din Amastris, aluptat n contra unor barbing, care prin. armament, Invesminitare si port se aseamilart cu Daciii Sar- matii de la Dungrea de jos. Fiindeti singurul loe de atingere cu acesti barbari lii timpul lui Domitiani Traian, n'a putut fi de eat In Moesia inferioarA, este posibil ea S. Vibius Gallus BA,' fi luat parte ea prefect al castrelorleg. XIII Gemina, tocmai in lupta de la Adamelissi, eAnd vi-o fi 0.sit moartea. Presupun deci cii Vibius Gallus. intrat In trupele auxiliare romane prin bravura si meritele sale a ajuns la treapta de primpilar ; mai titrziu deveni co mandantul lagiirului din Adamclissi, un(le pe liingA cele douii legiuni, XIV Gem. si XI Claudia, se alit sio puternicrt vexilatie a leg. XIII Gemina 2).In calitate de prefect al castr. leg. XIII Gemina a hat parte de sigur la marea de la Adamclissi, wide probabil si-a Osit sfiirsitul srtu. Imprtratul, recunoseilnd meritele sale, a pus srt-i se Inalte un mormant impuntitor,unclesitse °dill- neasa de veci osemintele acestui bun ostas, a diruia importantrt nitre In ie- rarchia militarrt romanrt se vede din locul, pe eare-I ocuprt numele situ 111) titulatura Impriratului Traia,n, In inscriptia altarului funerar. Incheiem. Imphatul Traian, scoborand la vale pe Dunrtre cu flota sa, avea interes sit prindrt si sit tae retragerea barbarilor care nriAliserii pe teritoriul roman dinMoesia. Tinta ace:Asta era en Mitt mai usor de atins cu efit barbarii trunzfind lii Moesia cu familiile Ion, tarau Cu (Mush In care prada luatil, de la locuitorii tinutului. A tilia acestor hoarde retragerea, a le sfiírilmiti nimici ia0 care era tenia pe care imprtratul avea s'o implineaSert.i aeest lucru tre buiasit-1 execute cu repeziciune si pe neasteptate, mai ales fiindert hotarele imperiului erau aproapei barbarii odatit Intorsi Ininuturile lor pustii puteau sit se risipeasert si prin Aceasta srt fie la adripostul urmrtriri Sall rez- buniiri. Aceastrt temil reese limpede din reliefele columnei, mide sforttirile 11110- ratului de a prinde pe dusmani stint admirabil Infigisate. Traian, odatit ajuns la Axiopolis, Ii Imparte armata In dourt coloane deosebite : una, aldituitti din trupe

U. I. L. III, 13648 ;cf. Kalinka, Denkotal des S. ;bins tn, Festschrift ftir Beitudorf, p. 215. C. Cichoriu*I, Die ruin. Denkinaler, p, 1t, not& ;Cichorius aci aratil eh monumental ponte fi da.tat din timpul impnratalui Traian. Bull. Corr. hellinique, 1902, p. 287. Pant Steiner, Die donna utilitaria, in Bonner Jahrbitcher, heft 114, p. 69, n.140' si 1401.Steiner care data greit inscriptia ca liind din timpal lui Septimia Sever, revino (p. 77) mai dopaite la ideia cil ea esto din vremea lui 'rraian. Tocilescu a sustinut aceimi parere trite° comunicatie Mena in Mai, 1909 la Aca- demia romlinn.

-180- auxiliare upare, regulate §i neregulate, iar cealalta din trupe de cavalerie, se Indreapta spre rasrtrit. 0 prima ciocnire 'cu cavaleria Inzelata a Sarmatilor Ro- xolanii apoi o a doua mai crunta tu preajma localitatii din Adamclissi, unde barbariipop4iti noaptea Inditratul carelor lor de pradrt, sunt sfarrtmati eu total. Implinesc prima parte a programului: adica taerea drumului de Intoarcere a hoardelor navalitoare. Dupa ce Imparatul cladete o nouit cetate, a citreia forma identiert pe co- lunina cu cea de la Adamclissi ne impune sil le identificam, atunci el trece la Implinirea celei de a doua parti a programului srm :sfitramareavrajmaplui robirea cefor rema0 In viatii.Silupta cea mare, care pe columna ca0 pe trofeu, are o desfrtprare similara, ne pune In lumina aceastit realizare fericita. Barbarii sunt Infranti, campul este plin de cadavre, iar restul celor vii. parte fug, parte sunt adutti In lanturi In cetatea Tropaeum Traiani. La aceastil lupta, spre deosebire de cea de langa carele Cu pradit, uncle aufost numai trupe auxiliare, iau parte elita trupelor romane, faimoasa legiune XIV Gemina,§i probabil vexilatii ale altor legiuni, dar mai ales cohortele pretorienei viga- roasele cohorte auxiliare I §i II Batavoruin. Lupta afo.st Instiucigatoare pentru Romanimulti au ertzut pe campul de bittae, multi au fost rìtniti. Pen- tru cei dintai a ridicat Imparatul au altar funerar, pe fetele crtruia a pus sa se sape numele color cazuti pe campul de onoare. lar pra,efectului castruluidin Adamclissi, ca srt-i slaveascit amintirea, a Inaltat mareata magurrt cu zidurile sale circulare. Mai remanea un singar lucru eternizarea unei biruinte care Intrecuse toate akiteptitrile. Aceasta o Indepline§te Iraparatal punand sit se Waite pe locul de biruintii acel trofeu uria§, care, astazi, Cu toata restri§tea vremilor lle da o dovadit vie de puterea extraordinara a poporului roman.

CAPITOLUL VII

A TREIA CAMPANIL MILITARA a

INII);kEt ATULUI

REZUMAT.Dupa stivArgirea eampaniei militare din Dobrova, Impttratul se reintoarce la Zanes, undo troce Duntirea eu arnaatele salo In Dacia. Grupa cuprindo scenelo XLVIII- LXIV, tuna, diforilele popasuri ale artnatelor romano do la Zanos (Caratag)prin Bumbegti, Rtunnicul Válcea, Pasul Turnu rogu, panft la Crivadia langA Strei, In Transilvania.Satina ne Inftitigeadi Cartita*, cetatoa Oreava. Scona a dona (LI)sau cetatea Seena a treia (LII) no aratA lagArtil roman din Porceni-Bumbegti. Scena a patra (LIII) localizatti la Rtunnicul VAleea, vechiul Castra Traiana. Scena a °incoa (LV) no Infatipazit trecoroa Oltului prin partile de la Jibleai croirea drumului spre RitclAcinegti. Scona a gasea (LVII) ne transporta. In patine de la Pripoare. Scena a gaptoa (LVIII) ne aratA tracoma lui Traian pe dreapta Oltului pe la Racovita-CopAceni.Scona, a opta (LXi LXI) trobuegte localizatá la Caineni. In scena a nona (LXIILX1V) ne alltima Boita In fata Turnului rogu. Aceasta grupa, care se Intinde din 120 panaIn 160,-cuprinde scenele XLVIII LXIV. Marginita spre dreapta ca copacul din 160, semnul conventional despartitor, pe care ades l'am mai Intalnit pe columna, grupa aceasta ne ;Taza miScarilestrategice ale unor trupe legionare romane, pe pamantul dusmanului ;abia daca In ultima scena (LXIV) ni se desfasura, nu atat icoana unei lupte, cat imaginea unei naviiliri a cavaleriei manretane Intr'un tinut ses paduros,de mide Dacii sunt izgoniti. Asa dar aceasta Intreaga serie de scene s'ar putea denumi, seria miscarilor strategice ale armatelor romane, pentru ca spatrunda In Ardeal. Imparatul avea Inaintea sa greaua problema, de a duce legiunile romane de la Minare prin Olteniai pasul Turnului TO§U, pana In inima Transilvaniei, unde avea sa se petreaca drama cea sangeroasa, adica mai Intai lovirea Intre cele doua armate, romana si daca,i apoi supunerea vrajmasului. De altminteri, peripetille acestei a treia campanilmilitare a Imparatului au fost Infatisate cu o adevarata maestrie. Intocmai ca si In trar

182 gediile antice, grupele se leaga lntre ele, desfrisurandu-se in chip logic 0 firesc la Inceput, Infatisarea caracterelor sub toate fetele lor, alcatuirea nodului actiunii,la mijloc, ciocnirea caracterelor manate de pasiuni violente, si In fine catastrofa, care Incheie actiunea dramaticil. Aici, grupa noastril ne prezintascenele premergatoare destrisurarii actiunii, grupa urmatoare ne pune sub ochii nostrii cumplitele ciocniri intre Romani paci,i In fine grupa cea din urn* care Incepe cu scena LXXIV, ne arata catastrofa, care nimiceste oare-cum mandria lui Decebal si neatarnarea regatului sau. In ce priveste elementele de localizare trebue s'o recunoastem de la In- ceput, ca ele stint cam rare, desi nu eu mult mai 'rare de cat In grupele studiate pima acum. Totusi,fruit a fi confuz aratate, seenele grupei noastre eu- prind o suma de elementeoare cum streine deIntelegerea noastra,fie ca lipsa de claritate se datoreste necunoasterii noastre in ce priveste topografia terenului, fie, poate, din neputinta artistului coiumnii aq a deseoperi elemente mai amanuntite 0 mai expresive pentru localizarile sale. Aceste doua pricini ni se par de ajuns, ea sti explice neIntelegerile ivite Intre Invatati, asupra modului de a recompune drunml urmat de Imparat, In a- ceasta a III campanie. Aya, de pilda, pentru ca sit' nu ne Intoareem prea mult Ihdarat in istoricul parerilor propuEe, vom recunoaste ca atat Cichorius si Petersen, cat0 Do- maszewski, nu cad la Invoiala asupra pozitiei geografice, pe care, trebueste s'o dam fiecarei scene din grupa. Cichorius, vede In grupa noastra localitatile care se afla Intre Pontesi Vaineni, prin Oltenia, Petersen din contra, credo ca ni se Infatisaza drumul de la Drobetae spre Sarmizegetusa, prin valea Jiuluii pasul Vulcan, pe cand Domaszewski socoteste ca ,trebue rectinoastem In seria scenelor noastre localitatile dintre Oescus si Tapae, prin dimpia Olteniei, valea Cernei si a Timisului.Din aceasta pricina,ceiace la unul este Bumbesti, la celalt din contra este Drobetae, sau ori ce alta localitate langa Dui-tarei fireste daca punctul de pornire se deosibeste de la until la altul, au sa se deosibeascacu ant mai mult In punctele mijlocii dintre por- nirei atingerea tintei. Prima scena foarte ciar Infatisata, este trecerea armatei romane pe puntea de lemn cladita peste Dunare. Ea In realitate cuprinde tot spatiul insemnat de Cichorius cu numerile 121 pang In 127; adica este formata din scenele XLVIIIL. scene care dupa parerea lui Ciehorius stint cu desavarsire neatarnate un ele de altele 1). Unitatea scene' frig reese din dourt motive :a) din figura Imparatu- lui, care intors spre stanga priveste oarecum la Intreaga desfasurare a trupelor romane, care, pornite de pe malul Dunarei, se Indreapta catre cetatea de pe culmea dealului din 126; b) reese de asemeni din atitudinea figurilor care se aflA In scena LI, figuri Intoarse eu spatele catre cele din scena noastrii.

1).Vezi pl. 1X, fig. 2.

- 183 - De altminteri sirul intreg de soldati, care trec pe sub poarta din capatul podului (in 121), nu-si gaseste adevarata sa 1ncheiere de cid In 126, unde imparatul asezat pe o inaltime face gestul de buna primire. Este o legatura logica si fireasca foarte strAnsa futre toate imaginile Infatisate in aceste trei scene (XLVIIIL), pe care gresit Cichorins le a despartit. In ce priveste localizarea scenei, motivele desfasurate mai sus. la capitolul al IV, le credem in deajuns de temeinice, ea sa mal revenim asupra lor. Am recunosent atunci incetatea de pe culmeadealului rapos de lana Mi- nare, in 120-121, forma lagarului roman din Caratas,care,dupil aratarile noastre, este identic cu orasul Zanes, ennoscut din inseriptiii scriitorii vechi, grecii romani, De asemeni in campia de la capatul nordic al podului de peste Dunare, am recunoscut imaginea fasiei de campie de pe malul rotnanese de la Gura Val Cele douit ziduri de piatra, precumi valul de pamant ca palisada, nu sunt alt ceva de catintariturileridicate de Romani. ca sa apere capatul podului de pe pamantul Daciei, de un atac al arrnatelor dace. Am mai recunoscut iari ct intre aceastil infatisarei podului de peste Dunárei cea din scena a IV, este o asemanare neindoioasa ;cdeosebiri daca sunt, acestea s'un ndscut din felul de infatisare : podul din scena IV este vazut ceva mai din spre nordest de cat cel din scena noastra. Deosebiri sunt i micile adaose, pe care leregasim in scena XLVIII intre 122i123, de sigur intaririridietrite mai spre apus de cetatea Zanes, intariri care aveau de seopsa aperei apatul sudic al podului, preeum aparan pe cel nordic. Asupra alaturarilor facute in capitolul anterior insa, nu mai revenim, e destul sa spunem ea din identifickile Riente atunci orientarea seenei noastre era urmatoare :linia de jos infatisaza linia uordului, deci cea din fund, de sus linia sudului ;iar la staliga avern rásaritul si la dreapta apusul. Elementele topografice din seena L, care face parte, precum am spus, din scena noastra, ne adaoga la elementele noastre, urmatoarele noi punte topografice. In cate-va el-Mute, scena aceasta, care cuprinde spatiul din 126-127, ne InfatiSaza un munte de forma piramidala.`, rapos spre dreapta, casi spre s tanga. In varful muntelui se ala o cetate cu ziduri de piatra, eu poarta spre nordvest si ceardae de lemn spre dreapta portii. Cetatea pare parasita de aparatorii De pe calmen' muntelui coboara dona drumuri, unul pe palita. din stanga, larg ca polimar de lemn ca aparatoare din spre prapastie,icelalt pe dreapta, mult mai Ingust, mai intortochiati aparat din loe in loe ca gropi de lup (Wolfsgruben). precum se numesc in limbagiul technic .acele gropi patrate pate in primant. Poteca duce In zigzag spre apus (dreapta) catre o poartit boltita. unde se zareste la paale un paran nelnsemnat. La jumatatea, drumului pe palita din stanga sta in picioare Imparatul intre doi ofiteri ;el saluta ea mana corpul de loricati, care se urca pe drumul de la capiitul podului de lemn. Cichorius sustine ea in aceasta scena trebue sit vedem imaginea castra- lui roman din Bumbesti ;localizaren aceasta sta In legatura en 1ntreaga sa constructie, care-1 face sit vaza in scena urmatoare (LII) localitatea Ramnicul- VAlcea din Olt.Petersen insa Inlatura aceasta presupunere, dupa el gresita

184 del cetatea de pe muntele in forma piramidalre nu este de cAt o cladire ro- ruana din preajma Turnului Severin. Paredle acestea !net sunt gresite.Noi vom cauta sa dam alt respuns. Si mai Inthi, vom Incerca srespundem la urmittoarele dotta Intrebari :a) In cotro se afla, in raport cu puntea de vase din scena XLVIII, muntele In forma piramidalre ;i b) cetatea dp pe piscul muntelui este ea care romana sau daca ? La prima Intrebare respunsul nostru poate fi hotarator :duprt orientarea scenelor XLVIIIXLIX, muntele de forma piramidala"se afla pe primantul Daciei, ceva mai la apus de cal:la-till podului de lemn de la Gura Vail.Priu urmare, mttntele acesta trebueste cautat cam prin preajma Varciorovei, mai mult sau mai putin aproape de Gura Val Acest munte are pe culmea sa o cetate. Este intrebarea, se afla oare in apropierea Guru Villi sau Varciorovei un asemenea munte de forma piramidalii, care sil poarte pe sprinceana sqo cetate ?Respunsul la aceasta intrebareni-1 da' colonelul Draghicescu In josul VArciorovei (cam la 3 km.) cam in dreptal punctului unde incep portile de fier, se deschidein munte valen Slittinicului.Partea dreapta a villi e formata de un munte de forma piramidala`c, In spicul crtruia se afia platou de o suprafatii cam de 200 stanjeni. Pe acest loe, brrtzdat In mai multe sensuri de santurii urme de zidrtrii in piatra, se vede a fi fost odini- oat%ucastel. In lacalitate are diferite numiri :unii Ii zie cetatea Oreava" 1), Din ch.uza anevointii urcusului, adaoga acelas distins °liter hl armatei noasti e, aceastrt localitate este foarte putin cunoscuta chiar in vecinatate. Din punc- unde se afla castelul, muntele domina in sus si in jos valea Dunrtrii pe o departare mai mare de 10 km. ;el domingi valen Slatinicului.In apropiere si pe stanga Villi Slatinicului se intinde o padinil largai comoda pentru asezarea unui lagar. Aceasta pozitiune se numeste astazi Taberile"i servea ea Ice de lagar cand castelul era In floarea sa" 2). Asa dar, dupa ariitarile colonelului Draghicescu i ale generalului Ianescu, pe malul drept al Slatinicului, nu departe de VOrciorova, exista pe varful nui munte in forma piramidala' o cetate de piatra, pe care locuitorii o nu- mesei astazi cetatea din Oreava". Cu toate greutatile unui urcus anevoios pe panta rapoasrt, p'alocuri prapastioasa chiar, a muntelui piramidal", ne-am 'treat pe calme si am vazuti studiat tainica cetate.Iatä observrtrile Mute la fata locului, precumi rezultatele dobOndite. Cetatea se afla pe culmea muntelui si are o forma ovala, cu axa cea mare de 70 m. lungime, pe cOnd cea mica abea atinge 30 m. Zidul de piatrrt al cetatii, se ponte urmrtri mai pretutindeni pe sub radacinilecopacilor,unii din ei seculari, care au crescut printre si peste mini. El este vechii chip, felul de alcatuire este roman; se aseamana cu acela al tutulor cetiitilor dace studiate in capitolul II.Grosimea zidului atinge p'alocuri 4 m; din pricina in- temperiilor atmosferice, care au macinat mortarul, poate si din pricina maniei

Lt.-col. DrAghicescu, Note pentru istorieul piinrtelor pc Dunare, p.6. General G. Ianceru, Oltenia 0 Banatul, ed. II, 1894, p. 63.

185 omenesti, care se Intrevede in felul de daramare, zidul in mare parte s'a pra- valit de alungul pantelor muntelui si in prapastia dimprejur. Trebue sa, fi fost aceasta o Intarire grozavri In timpul ei. De altminteri, casi cum Araitectul n'ar fi fost multumit cu intarirea pe care coasta rapoasa a munteluii aria zidurilor i-o dedeau,el a mai tras doua santuri adanci, unul spre apusi altui spre rasrtrit de cetate, crestand seaua muntelui pana la 5 ni. adancime si 3Q

In aceasta scurtri descriere a ruinilor de pe muntele Oreava giisim pe de o parte elementele figurate pe columna, iar pe de alta nota deosebitoare, care dau cetatii earacterele sale dace. Elementele figurate pe columna (In scena L) sunta) forma piramidala" muntelui, b) infatisarea cetatii pe culmea muntelui, e) existenta portii, care nu a putut fi,casi pe columna, de cat In spre nordvest, icl) situatia geo- grafter', a muntelui Inapropiere de Varciorovai .spre apus de capatul nord al podului, cladit la Gura Vaii. Dar mai este un amanunt, care n'a sea- pat lui Cichorius, desi acest Invatat n'a dat lamuririle Indestulatoare :este a- eea poarta boltita din 127 jos. Cichorius srtstine cpoarta boltita, care se afla legatriu cetatea de pe culmea muntelui, este la marginea unei ape Inguste. Ce rost are aceasta poarta ? Dupa Cichorius, ea se afla la capatul unei Inebisa de o parte si de alta cu Intariri de palisada, sprijinite si ele cu gropi de lup. Dupa invatatul german, localitatea din culmea muntelui fiind lagiirul roman din Bumbesti, poarta din vale n'ar fi de cat niste simple intarituri ridicate In scopul de a apara izvorul-, care servea pentru garnizoana cetatii romane. Intocmirea aceasta Insa, are un rost cu mult mai insemnat.Pentru ca sa, lamurim acest punct suntem nevoiti sa atragem in campul cercetarilor noastre o scena din al II-lea rezboi dacic, anume scena XCI. In aceasta scena, asnpra careia vom starui mai mult cu prilejul celui de al II-lea rezboidacic, regrisim iariisi o cladire in forma unei porti ca doi stalpi laterali, pe care se reazima sus arcul unei bolti;Indartitul acestei porti, casi In scena noastrrt in 127, se vede o a doua, care, casi cea dintai, are stalpi si arc boltit pe deasupra.' Aceastrt scena ne reprezinta un moment solemn din viata poporului roman de la Dunitire ;crici, precum vom dovedi-o In alII-lea rezboi, in scena XCI este imaginen coloniei romane Tsierna sau Dierna, a direia intemeiare trebueste pusil la finele primei campanil militare a lui Traian, atunci cand se intampla trecerea printesei dace' de pe malul stang pe cel drept al Dunarii. tiu bine crt In.vatatul Cichorius tine icena XCI drept imaginen serbato- ririi mortilor de pe campul de britae de la Tapae, dar aceasta, idee a fost pa- rasitri de comentatori. In desfasurarea figurilor din al II-lea rezboi, scena XCI incheie seria Intreagd de statiuni, care Incepe cu Ancona (scena LXXIX), dar in acelas timp ea Incepe o mug serie, care se sfarseste In 257 din scena XCVII. Aceasta nouit serie de scene, precum vom veden In comentariile privitoare la al II-lea rezboi, ne Infatisaza luptele care se clan futre Romani si Daci podul de piatra de la Drobetae. Dar artistul, pentru cá sit ne calauzeasca in Jocalizitrile noastre, desflisura scenele Inteo serie de imagini, care se leaga In-

186 - tre ele in sr atiu In med foarie strans si logic In acelas timp. El nu numai la actiunea din mom entul cand incepe sit- se producii, adicii In evolutia ei gene- tic, -dar mai ales o pi ezintg In evolutia ei ,oare cum geograficil ; adicg incepe inflitisarea actiunii de la un capritsi o desvoltii In scene felurite,care stint mai algturate In spatiu pang la destivarsita istovire a seriei Intregi.Asa, de pilda, In sepia de scene XCIX,CV1II, artistul ne înfítiazìsolemnitatea fun- unei colonii romane (scena XCI)care nu este alta de cat Dierna, apoi trece Ja prezentarea cetiitii din Grildet (scena XCII)i a Turnului lui Sever" (XCII, in 244 sus) si in fine a castrului roman de la capatal podului de piatrii din Drobetae (scena XCIV), randuind scenele dupii pozitia lor geografica : Dierna la apus, Griidet la mijloc, iar Drobetae la riisgrit. Acest fel de prezentare 11 ptistreazii artistul pretutindeni pe columnii. Asa este si In seria de scene, care alciituese grupa pe care o studiem anal.In scena XLVIII artistul,ne infritisazg, cetatea Zanes, de la capiftul podului de lemn ; apoi in scena L cetatea din. Oreava, cu adaosul acelui portic pus sit' reprezinte Orsova sau Dierna, In LI cetatea din Grildet, In LII cea de la Bumbesti si tot asa mai departe. Dar ne oprim aci, fiindca nu vroirn sdepim cadrul, care ne este impus de scenele primului rezboi dacic. Ne mgrginim deci a sustine, ca in scena L avem imaginea cetatii Oreava. In porticul boltit din 127,forma simbolicit a coloniei romane Intemeiatil de Traian, Dierna, Thngìt râul Curia de astgzi, a ciiruia indicare o vedem in acel paraias, pe care artistul infatisat In scena L In punctul 127 jos.Si foarte firesc Meru, precum In seria de scene din al II-lea rezboidacic, Indatil dupg pierna (scena ,XCI) vine infitiarecetii Griidetului (XCII),toasasiIn grupa de care ne ocupgm, scena care reprezintii Dierna este imediat la stanga alaturi de cetatea .Gradetului {seena LI). Iatii deci respunsul nostru la prima intrebare :cetatea de pe culmea Limn- telui piramidal" din scena L, nu poate it de cat cetatea Oreava, la nordvest de Gura VAIL Ne rainane a doua intrebare : cetatea aceasta din Oreava este ea romanii sau dacii? Mai Intai ca sne Indrumeze mai bine, artistul a avut grh s'adaoge un amtinuntacel turn cu ceardac de lemn. Din cele spuse In capitolul al. II, noi stim ct aceastii forma de turn este un semn conventional ales de artist ca ne indice ct zidirea Infatisatii este de origine dadi, Dar, In afara de acest a- milnunt, sun ialte mijloace, care ne pot liimuri gandul nostru. Forma cetritii Oreava este cea ovalil, pe care Romanii foarterar au Intrebuintat-o la construirea lagarelori cetatilor lor. Forma ovall 'ma ne amintim, este forma co- mttng a mai tutulor cetatilor dace, care ae gasese astii-zi pe culmile muntilor dealurilor intarite de Daci. Apoi Insài po4t-tia acestei cetati pe culmea unui deal Inalt este un semn ciar cà zidirea ei s'a fiicut de catre Daci, lar nu de chtre Romani, care mai In totdeauna si-au zidit cetatilei lagarile lor In cam*, sau prin dealurile strategice mai joase. In fine, dad, cetatea din Oreava n'ar ti fost cladita de Daci, ci de Romani,se pune Intrebarea,chid s'arfiputut ace aceasta ? In.ainte de cucerirea Daeiei? bar aceasta ar fi fost ab-

187 -- fiind-cA teritoriul Severinului n'a fost nici-odata cucerit mai Inainte de Traian. Dupa cucerirea Daciei ? k5i.aceasta este absurd, eaci contra cui sA fi fost Mita ? Contra Romanilor din Moesia ? Daca ar fifost zidita de Traian liare primai a treia campanie a rezboiului Intat dacie, pentru ce arfi parasit-o, precum se vede din imaginea de pe columna. Nu remalle deci de cat pa- revea cit cetatea din Oreava a fost zidita de Daci, dar parasita °data ca retragerea lor in fata armatelor romane. De altminteri cetatea Oreava este veche :Localitatea Oreava de langa Varciorova, dupa cum m'A asigura d. D. Onciul,se gaseste mentionata mai Intai In chrisovul lui Dan I din 1385, pentru manastirea Tismana1),In forma Oreachovapadina" la Dallare, tradusA condica manastirei :Oreava". Fireste daca cetatea era In 1385, atunci avem siguranta ca a fost cu 1000 de ani mai inainte, fiind-ca lnainte de al XIV veac nici un domn roman, iniel un rege veda n'avea ¡l'iteres sa Inalte la Dallare o asemeni Zidire. Asa dar; pentru ca s'A dam o Incheiere celor spuse pana acum, legiunile romane trec Dunh'rea In acelas loe, adica pe la CaratasGura Vaii, pe unde trecuserAì In prima campanie, Imparatul a trebuit s'aleagai de asta data tot acel pula de trecere, pe care fi alesese In prima campanie, iiindca pe aci se putea trece Dallare& cu mai multa siguranta.lusa, dupA' cum am vAzut Inca din capitolul IV, puntal de la Caratas fuses'e ,acum In aceasta a III campanie, Intarit prin adaoseprin acele ziduri de pe malul drept la apus de capatul podului, precum a fost Intariti prin acele valuri, unele de piatra, altele de pamant, de pe malul stang. °data trecerea Dunárii silvar§ita, drama! de mers mai departe era de la sine indica t: sau mergea spre apus pana ce dedea In valea Cernei si de aici drept spre nord prin valea Belarec'áii Timisului peste poarta Domasnei,aceasta a fost calea urmata de comandantul trupelorro- mane, care In prima campanie trebuia sa opereze pe teatral de rasarit al reZ- boiului, pe cand Traian lnainta pe valen Carasului sipeste Pogonis,sau,o lua pe culmea dealului Matoreti apoi taind valen Topolnitei se Indrepta spre nord, spre Baia de -AramAi apoi cAtre rasara, la ilumbe0i de langa Jiu, la nord de Targul Jiului, precum o face acum Traian in aceastii nouti. campanie. Se Intelege, Oreava, care este cetate daca, a trebuitsrt fie parasita, de Daci. sau altminteri garnizoana ei, lasata aici de paza, ar fi fost In primejdie sa caza In mana Romanilor. Cu aceasta incheiere se potrivesci stpusele columnei din scena (scena LI, dupa Cichorius2). Ea cuprinde spatiul din 127 In 129: Aici ni se Infatisaza o cetate puternica cu ziduri Inalte de piatra, eu poarta In frita, turnuri de lemil ca ceardac deasupra si In interior cu doua cladiri, asezate de o parte si de alta a portii. In lata cetatii, venind din spre stanga, Imparatul, Insotit de trape ca signiferii vexilari, saluta éu dreapta trupele legionare,care-i es Inainte Cu stindardele pretorienei acvila legionarA.

Vezi Al. Stefulesou,McInilstirea Tismana, ed. II, p, 148, Vezi pl. XXII, fig. 3,

- 188 - Unde trebueste localizata scena aceasta ?Cichorius- o pune la Ramnicul Viticea, under (WO dánsul, elementele topografice aratate de artist se regasese aidoma. Petersen, dupit ce pune in lumina .contrazicerile dintre imaginea de pe co1umn i aratarile lui Cichorius, !tiding pentru o localitatedin preajma Jiului sau a pasului Vulcan. SA analizam totusi mai intai elementele caracteristice, pe care scenaa- ceasta le are. Ele se rezumil in urmiitoarele : Cetatea, dupá cum foarte bine observat Cichorius, se aflit pe un munte sau pe o inaltime. De altminteri intreaga aetiune se desfasura inteun tinut muntos", b) din spre stanga avem o vale, care se inalta mereu spre dreapta, c) cetatea, (tacit ne luit'm dupit forma turnttrilor de lemn cu ceardac deasupra, trebueste sí fie de origine daca ;in ori ce caz, asa precum se vede pe columna, pare a fi paritsitit ! garnizoana ei lipseste, iar trupele legionare se aflit In vale la poalele cethtii, d)cetatea are In interior dourt cladiri, care diva limbagiul conventional al eolumnei, par a fi dotta turnurt. Acelas lueru l'am mai intálnit si in scena XVIII, cu prilejul cetatii din Boga rornti. cetatea este asezatii intr'un punct strategic foarte insemnat, care stiipimeste caile militare ale tinutului, f) aevila, pe care o poartii acviliferul din fata lui Traian, fiind cu aripi destinsei cu colanul la gat, este identica cu cea din scena XLVIII in 122 sus ;adica, dupa aratarea artistului, trupele care, apar aiei au trecut Dunitrea tot pe la Gura \Tall, pe unde au trecut si celelalte legiuni ; numai di ele sosind in fata cetatii -dace din LI mai inainte de Traian,ele au trebuit s'a" ja o dime mai scurta t:d in acelas timp mai putin anevoioasa. Acestea sunt elementele.Dar stinti alte motive, care ne calituzese in localizarea* scenei noastre. Este mai intiti unul de ordine generalili apoi un altul de ordine speciala. De ordine generala este faptul cit imparatul Traian, ea sit patrunda in valea Hategului, este nevoit s'aleaga calea pe la Olt ;citel calea nrmatä in prima campanie trebuia neapitrat pitritsita. t$i aceasta din pri- impitratul, cu toatitbirttinta de la Tapae, se vrtzuse nevoit sit se in- tOarcit indarat, calea pe 14 Portile de tier transilvane fiind eu neputinta de trecut. Dar argumentul de ordine speciala este si mai hotarator. Daca admitem ca in scena L imparatul Traian se aflit In apropiere de cetatea Oreavei, atunci pentru ca sit ja calea spre Olt si Turnul rosu, calea de urmat era urmatoare : de la cetatea Oreavei se film, peste plaiuri, atund casi astazi, doua drumuri, unul pornea spre apus prin Ilovitai patrundea in valea Cernei, de unde putea o armatit sit se indrepte direct spre nord sit pit- trunda in valea Timiu1uii Bistreii celaltiarasi prin Ilovita, trecea valea râului Bahna, se ridiCa peste culmile Mittomtului, cotea spre rasarit, cadea in valea Topolnitei, tocmai in punctul unde astazi se afla maniistirea Topolnitei1). Aici drumul se indreapta spre nord cutre Baia de Aramiti apoi spite ritsrit in valea Jiului. Pentru o armata insa care trecea Dunarea la Gura Vaii mai

1).Vezi pl.. XV, fig. 1.

-189 era o cale, anume, trecea prin. Jido§tita, apoi peste plaiuri, &Idea In valea Po- polnitei cam pe la Schinteekiti, ceva mai la sud de milnristirea Topolnita.A- cest al doilea drum pe la Jido§tita era cu mult mai scurt de cAt cel peste Mritoret. latri dar care era calea de urmat pentru Traiau ajuns la Oreava sau pornea pe plaiuriiti ecAnd Miltoretul &Idea In valea Topolnitei chiar In fata initnristirei, sau trecea prin Jidostitai ajungea la Schintee§ti, de unde (1rumul ducea spre fundul vuii Topolnita,iar de aiciprin Baia de aramd la TArgu- Jiu._ De altminteri, drumul cel vechi care lega Severinul cu Oisova era peste Mritoret. PAMI Iii timpurile din urmil calen de alungul DunArei de la Severiu la Oroya nu exista, fiindert stAncile rfipoaseale dealurilor din vecinAtate ed- deau pana In Dunrire.oseaila actual:1 este opera lui M. Cogillniceanu. Se lntelege, dadi Imprtratal, ca srti patrunzil tu Ardeal prin pasul Turnul rosu, trebuia srt treacrt neapetrat pe *la mrinAstirea Topolnita, se impunea ca a- cest punct srt fie Intrtrit de drítre Daci ; cAci aici, la Topolnita, se Ineruci§au toate drumurile :atfit cel ce vènea peste MAtoret, cuti cel prin Jido§tita mai ales cel ce poniea de la Drobetae. Dacii, care toemai cdtau sit Impiedice prttrunderea armatelor romane de la Dundre prin pasurile din Carpati tu Ar- deal, puteau ei oare irisa neocupat ineIntArit un asemenea punct Insemnat strategic ? De sigur cri nu. Filtre mrinristirea Topolnita §i comuna Balote§ti, In marginea drumului pe culmea muntelui GrAdetul, se vildi astAzi, -spline cdpitan Filip, unuele u- nor fortificatiuni de piatra hl t'orla de elipsd. Intinderea acestor fortificatiuni pozitia topograficri ce ele ocuprt ne fac credem, cit aceastii fortrtreatil a servit In timp de pace ca puuct de pazti. Vechimea sa nu se cimoakite dar locuitorii spun cd se numea Zidina Dacilor", cetate romand",, cetatea lui Mateiar. Muntele din apropiere se nume§te Godeantil,lar local, pe care se afta ruinile, GrAdetul" 1). Tot In apropiere de Orridet. filtre comunele Balote§ti Schinteesti, se vrid urtne de zidrtrii romanea.i morminte", pe care locui- "toril le numesc mormintele uriaktilor sau ale jidovilor de la Martalogi" Asupra acestei cetrtti avem descrierea entusiastd a luiCesar Bolliac, descriere, pe care am reprodus-o In parte mai sus In capitolul III,privitor la cetritile dace 3).Fire0e, asemeni §tiri trebuiau controlate. Lucrul acesta §i fricut. Dealul GrAdetul, a crirnia coanirt se Indreaptrt dela nordvest spre sudest, se aflrt la hrtfilnirea Topolnitei ea rftwrul Stibita c,are vine din sprerri- srtrit. Ceva mai spre miazii-noapte se varsd rau§orul ClicevAtul, care vine din spre apus. Urcupl, dei pauta muntelui este tare dreaptd, nu este anevoios, drumul fiind buni Cu cotituri numeroase pfind aproape de vfirf. Ruinile akd-zi wat puíruísite, zidurile spartei acoperite de o pridure brarttnri care a crescut

N. Filip, Geogr. naif. a Olieniei, 1886, p. 96. N. Filip, ibid., p. 97 ;cf. Goneral G. Ianeseu, Banal f i Oltenia, p 91; Gr. G. Toci- leseu, Rey. p. Isiorie, Arch., an. I, fase. I,p.108. C. Bolliae, Excurs. archeologice din 1899, p. 6O-6L

190 peste pietrei darAmaturi. Cetatea are forma ovala, casi muntele pe care sta cu axa cea lunga aproape de 100 m., pe cand cea scurta abea atinge 35 m. Zidul, care s'a pastrat p'alocuri bine; 'are aproape 3 m. grosime. Portile de intrare, dupit cum spun locuitorii, pare safifost douti, una spre nord 0 alta spre sud. La 25 m. mai jos de zid se Arad, spre nordi spre sud, cAte un §ant adAnc de 10 m.i larg de 15-20 m.auturile acestea izolau viirfulde partea inai Inclinata a muntelui. Loeuitorii mai fratrani aiinutului vorbese despre niste blocuri mari de piatra, care s'ar fi &it chiar In dreptul portilor ;una din ele, care a fost luatti de dare un general_austriac, purtai slove pe dansa". Celalt bloc de piatra albai lucioasti, ca de manual* se afltii aeuin In eurtea mantistirei Topolnita. Piatra este bine fatuitti si are un chenar de jur Imprejur. In interiorul cetatii sunt douti maguri, una mai mare spre rasarit 0 alta mai mica spre apus, iar futre ele un sant larg de 15 m. Aceste intiguri sunt alcatuite din dartunaturi de ziduri mari, peste care s'a depus pamAnt 0 au crescut copaci. AmAndocia acestes maguri sunt, dupti o cereetare mai amanuntita, simple turnuri ronde zidite din piatra necioplitai ea mortar trainic legate. P'alocuri aceste turnuri sunt acoperite etc un Invel4 de piatra taiatit Ill drept- unghiurii eu rosturi regulate. Turnul de rasarit, care 0 astazi e Malt de 5 m., are un diametra de JO m. Taranii mai batrani Insti ne asigura ca peste zidul de piatra,grosimea lui e de 2112 m.,era odinioarai un altul decartimida, care s'a surpat. Spusa lor este Intarita de faptul cit printre ruini se afla multe cartimizi. Turnul din apus este ceva mai mic, adica are 5 m. In diametru §i 4 InAntiltimei El era alipit cu o 'atare a sa dé zidul de Imprejmuire. Se paro cak.cetatea a fost supusti la reeladiri posterioare. Din aceasta descriere scurtit a ruinilor reese limpedeinetadoioasti ase- intinareas dintre cetatea Infatisatit pe columna, In scena LI si cea de pe culmea Gradetului. Comuna le este situatia lor pe o calme de munte; comuna le este valen din stanga, care vine din spre Matoret ; comana le este forma si Intoc- mirile turnurilor interioare, In numar de doua ;comuntt le este pozitia stra- tegicii ; precumi faptul cil alcatuirea zidului ne aminteste constractia cetati- Ior _dace, precum turnurile scu ceardac de lemn de pe columna ne aminteau lamurit cit cetatea este daca. _Ay mai avea In fine comani faptul eh' forma lof este eliptica sau ovala. In realitate, am vazut ea, zidurile cetatii alcatuese un oval mai malt sau mai putin regulat. Pe columna Insa, cetatea noastrti ar parea st fie ptitrata. Totusi o allíturare ca cetatea din scena XCII, care este imaginen aceleiasi cetati 1),ne aratit cti asemanarea exista si In acest pullet Intre cele douti cettiti. In rezumat, seena LI ne Inftitisaza cetatea din Gradet, carea fost ridi- catti de Dad, In scopul de a Inchide calen cea mare de legatura intre Durare valea Jiului.Calen aceasta atunci trecea prin valen Topolnitei pe la Pula de Araina, de uncle apoi o lua direct spre rastirit pAnti aproape de Bumbegi. Se pare cbiar ca Imparatul, ca sit poata mai usor alunga pe Daci din cetatea

11. A cost lucre se va dovedi fa vol. It al luerarii noastre.

1.91. lor de peGradet, a trimis un corp de armata pe la Jidostitaì Schinteesti, pe cand el Insusi cu alte trupe a luat ealea pe pripoarele!imite de unde apoi In t'ata Gradetului, la poalele stancei, pe eareale."Mtoretului, era cetatea daca, vi-a facut Impreunarea Cu celelalte trupe mai Inainte trimise. Semi a treia (dupa Ciehorius scena LII), care se Intinde din 129131. ne Infatisaza, douil aetiuni deosebite :una, primirea unei solii dace de catre'lm- parat, cealalta, cladirea unui lagar 1). sitne lamurim mai Intaiasupra a,cestei a douaactiuni. Este oare aiei vorba despre cladirea unui lagar, precum pretindem noi,sau mai bine artistul a avut In gand srt ne Infatiseze facerea unui drum, precum sustine Cicho- rins ? Mai lutAi, pretutindeni mide pe columna ni se uratil asternereit unui drum artistul are grije pue pe legionari ea sa luereze In linie dreaptil ;de altminteri, aeesta erasiprincipiul inginerilor romani, ea sil nu coteasea unja drumului de cat In Imprejurari foarte raresianume, numai atunci cand vre-o piedicit fireasea Îi sileau sil faca altfel.In seena noastril Insa, legionarii care luereaza, tae padurea, sapa pilmantul sau cara darapul cu cosurile, stint oran- duiti In hule frfurui, de trei piírti Imprejurul lui Traiansia soliei dace. Avem o linie sus paralela Cu unja fundului, avem o a doua jos paralela eu Bula din t'ata, In fine cea de a treia, care le tae pe amandourt fu stanga. Daca linia de a patra, eare ar Incheia dreptunghiul spre dreapta lipseste,aceasta vine de acolo ea artistul a trebuit sit Infiltiseze imaginea soliei dace. Cu inulta luare aminte artistul ne-a aratat pe legionari In deosebitele cupe ale activitatii lor unii tae copacii, altiiti cara, cativa sapil pilmantul,fileand un sant,pe citad restul cara eu cosul darapul scos. La asternerea unui drum nu se cara copacii dinteun loe In altul, nici nu se scoate pamant. Un exemplu de asa fel se poate vedea mai departe In seena LVI. Si Atril de asta, curioasa primire trebue sa faca Traian ambasadorilor daci, daca Ii asculta Iii mijlocul eitmpului ! Totdea- una Imparatul obisnueste sit primeaseil soliilepopoarelor, In fata portii cipale a lagarului. Este deci firesc lueru sit admitem citsiIn aceasta artistul a fost ealauzit de acelas gand : ne a prezentat pe legionari cladind lagarul, lana, a caruia poartil primeste Imparatul solia trimeasil de Deeebal. ik§fl, dar. in soena noastra ni se Infiltisaza cladirea unui lagar. Dar se pune Intrebarea, mide trebueste localizad, .seena ? Elementele topografice sunt In scena foarte putin numeroasesinu toemai hotaratoare.Ti- nutul pare a fi muntos ;In fund pe o muelle de deal rapos, spre dreapta In fata, seafta o cetateeu dona porti.Cu toateìt elementele turnurilor eu ceardacuri de lemn deasupra lipsesc, totusi dupil Infatisarea portilorsice- tatea aceasta tot de origine daca este ; caraeteristie In aceasta Privintìl sunt portile cu pragul (irepti eare nu ajung pana la muehea de sus a zidului de Imprejmuire. De obiceiu, portile la lagilrele romane sunt ftrt prag sus, 'sau, de se Intamplilsa alba pragul de sus, el este de forma boltita.Un alt ele-

1).Vezi Ciehorius, op.cit., II, p. 245, Atlas, pl. 37-38.

ment este eastrul roman, care se afla In apropiere de cetatea de piatra cu dul p.orti de pe mucliia dealului rapos. Toate aceste elemente Insa nu pot srt hotitrasert local geografic, unde se petrece actiunea din scena noastra. Mai bine pentru calauzirea noastrit este urmittoarea judecata.Scena ne Infittisazal am vi-tzut. mai sus, si primirea unei solii dace. De unde venea so- liaDe la sine se Intelege.cit vine din partea lui Decebal, adica din capitala regatului dac, .din Sarmizegetusa.Daca dar Traian pornind din Gradet, de pe valea rüui Topolnita, se indreapta spre pasul Tunal rosu,scena LXII ne va urda acest lucra en prisosintit,--si daca tocmai In scena urmatoare (LIII) a- junge in valen Oltului, se pune Intrebarea, unde trebuia sa ajunga pe Roinani tolla lui Decebal ? Ce cale trebuia sI ja aceastii solie, pentru ea sajungrt pe imparat In mersul sau de la Gradet spre Olt ?Aceastia cale nu puteasil fie de cAt stiu prin pasul Vulcan pe pripoarele limite ale Carpatilor Gorjului, sau pe valea Jiului prin trecittoarea de la Lainici.Daca solía ar fi luat calea pe la Bistra, Thnis, pasul Domasneii valea Cernei, ar fi. fost amenintata sa nu mai poata ajunge pe imparat plecat de la Gura Val Prin valea Oltului en a- tat mai putin nu putea veni, pentru cit In acest caz solia pornita din Sarmize- getusa, ea srt intidneasca pe Imparat, ar fi facut un Ineonjur prea mare.lar ea sit izbuteasert In seopul ei,se cerea ea Trillan sil fie Induplecat spre pace Inca mai Inainte de a-si fi pus In miscare armatele sale, lnainte de a-si fi des- fitsurat toate puterile sale. Deei solia trebuia sil-vi aleaga drumul situ neaparat prin pasul Vulcan. Aceastrt Incheiere se potriveste minunat cu ceiace stim noi asta-zi asupra tinutului de la Bumbesti, de Ifingit trecatoarea Lainici- In empia Gorjului. Lo- calitatea aceasta este una din cele mai strategice ale Olteniei ;ea are si asta-zi Insemnatul rol de odinioarrt, de a apara. Ardealul contra unei navaliri din 01- tenia saui contrarul. Inchipueascali cine-va o vale salbatecil, tiliata In sirul muntilor Carpati, ale citrora varfuri aici In Gorj ating cele mai mari Inaltimi ale lor. Aceasta vale este prinsa futre doi pereti uriasi de piatrrt, pe lungime de 30 km, de la fruntaria Ungariei pira in campia Targut Adrtogati fa aceasta apele repezi ale Jiului, care umple aproape toatrt valea din perete In peretei atunci se va Intelege ce greutateInfiatiseazil trecatoarea Lainici pentru o arman', care ar naval de la sud spre nord pe coama Carpa- tilor. Celalt drum pe. pripoarele inalte ale muntilor estesi mai anevoios. La capatul acestei Inguste treciitori,acolo unde Jiul se resfirit .in eilinpia de la sudul Bumbestilor, vine din spre rasara râul Sadului, al eitruia mal riipos inalt formeazit ea un fel de cheie a defileului. Pe la poalele acestei coline duce asta-zi, precum ducea In vechime, drumul de la Baia de Anima spre Ram- nicul Vtdcea. Prin urmareiTraian, In mersul san spreOlt,a trebuit sa treaca pe aici, pe la Bumbesti. Decii Dacii au fost siliti sit Inchiza cut o cetate puternica intrarea in defileul Jiului de la Lainici ;precum, Imparatul randul sau era dator srt-si cladeasca un lagar, care sit Impiedice ori ce niiva'- lire a Dacilor din Ardeal, care ar fi putut tae legatura sa cu baza de o- peratie, adica ea Moesia.

-193 Ei bine, atat lagarul roman, cati eetatea daca exista. La Bumbepti de fapt sunt trei lagare romane, doua pe nutlul stAngal Jiuluii unul pe malul drept. Dintre aceste castre, singurul care pare a fi fost ridicat de legionarii romani, In aceasta a III campanie, este cel de pe dreapta Jiului, din apropiere de satul Porceni pi nu Porcepti, precum grepitaratil harta din Corpus 1).Lagarul din Porceni este apezat tuteo pozitie Incauta- toarei totdeodata foarte strategica. Este unul din lagarele cele mai mari din ate cunoaptem In Dacia, este identic cu cel din Zavoi, despre care am vorbit In scena XXIV cu prilejul luptei de la Tapae. Castrul in- supi se afla zidit pe un mic tapan pi are o forma dreptunghiulara. ,11,111 Valul de im- miau, prejmuire are ekt., SVIIBE TI astazi 2.50 m. InAltime pieste Inconjurat de un J Ir, ro ,17 a /I pant de 5-6 m. largime.Laturile 14.; -toyl e mai lungi ale castrului sunt indrep - tate de la apus spre rasarit pi au fiecare cate dona porti, pe cand cele scurte nu au de cat o singura poarta (Vezi figura aci alaturata). In interior .egii ;729,56- se gasesc, dupa spusa locuitorilor, ca- rAmizi mari romanei banuti vechi. Daca am staruit mai mult asupra acestui lagar, nu este numai importanta lui,cii faptul ca el ne limpezepte problema localizarii scenei noastre. CA de pe coama valului acestui lagar se desfapura o privelipte incantatoare o zare larga, lucrul este upor de Inteles, casipentru toatA regiunea deluroasa a Gorjului.De aci se vede deschizatura celor doua val; a Jiuluii Sadului, care se Infunda spre nordi rasarit precumicostipele repeziale muntilor Carpati, pe mide se lasa drumul ce vine din Ardeal. Tot de aici se poate vedea locul unde se afta cetatea daca din NO gurii Sadului. Aceasta cetate, o- dinioara puternica, pare ca a dispArut. In adevar, iata ce ni se spune cupri- virela Bumbepti, In Dictionarul Geografic al_Ronzaniei :»Pe dreapta raului Jiul, in sus de comuna la 2 km., se &ese ruinele cetatii,numite Catina, fa-

1). C. I. Lat JII, Supul. pl. V. De altminteri grinita este maleares, calagarul se al% la Impreunarea Sadului cu Jiul,deci pe sango, acestui din urma rau. In accasta privintit harta lui Cichorius, Trajanssiiule, II,este cu inult mai exacta. 13

-194- nth% se zice, din timpul Dacilor. Iar »la confluenta Sadului cu Jiul pe milli drept se vad niste ziduri In ruina" 1). Vom vedea noi cai aceste ziduri In ruine au fost infätisate pe columna In al II-lea rezboiu. De o cam data Insa remane sigur documentata existenta cetatii dace de la gura Sadului, cetate care corespunde cu aratarea de pe columna din scena LII. Din cele desvoltate pang, aici, urmeaza deci,ca In preajma Bumbestilor trebueste stabilita scena LII de pe columna, caci aici gasim reunite toate elementele topografice, pe care artistul le-a Infatisat pe relieful sau tu acest loe, si anume castrul roman 0 eetatea daca din fata-i. Scena IV (dupti Cichorius scena LIII) a grupei noastre cuprinde spatiul din 131 pana In 135 0 ne Infati§aza unul din cele dourt mari momente, cu care Incepea ori ce eampanie militara romana, adica o lustratioexereltus.Actul solemn al lustratiei se desfa§ura Imprejurul unui castra de forma patrata cu laturile aratate piezi§. Lagarul Insusi slujeste drept cadru la o multime de figuri, care sunt Inghesuite atiltinauntrul cat si In afara.Mai Intai Inauntru, Traian, Invesmäntat ca costumul preotesci valul pe cap, jertfeste,Intors cu fata spre dreapta, la un altar Incununat. Inaintea lui stau flauti§tii§ipurta- tórii oclajdiilor sfinte, precumi signiferiii acviliferii.Apoi pe din afarrt, de jur Imprejurul lagarului se mica de la stänga spre dreapta alaiul religios, care plimba In sunete de trämbitei coarne, animalele de jertfe, adica suovetaurilia. Dar nustitruim asupra amanuntelor, fiindca toata aceasta parte se poate vedea In lucrarea lui Cichorius 2). Ceiace ne intereseaza pe noi este determinarea geografica a castrului. A§a dar, unde se petreceactiunea Infati§ata In scena LIII ? 'Elementele topografice pe care ni le da' columna se rezuma' in urmatoarele :a) lagarul se MIA asezat Intr'un tinut yes. Numai spre partea din dreapta 0 jos se vad urmele unui delusel mic ;b) Imparatul Traian sacrifica la altar, Intors fiind cu fata catre dreapta, mai exact catre dreapta si jos. Fiindca' dupa ritualul stravechi roman, pontificile trebuea sit sacrifice velato capite sub divo culmine contra orientem" 3), urmeaza neaparat cä laturea de jos §i dreapta a lagartilui este laturea de rasarit, lar cea de jos si stänga este cea de Miaza-zi ; e) Acest lagar trelme§te sa', fie eladit undeva pe malul drept al Oltului. Motivul aeestei Incheieri II gasim in scena LVI, unde legionarii romani tree de pe malul drept al Oltului pe cel stang ; daca ei ar fi fost pe malul stäng, la ce l'ar mai fi trecut In scena LVI Inca °data tot In acest sens ? Aceste elemente topografice desi putine la numar, sunt de ajuns Insti ca

Diction. Geografic al Romtinici,p. 71, la cuvIntul Bumbosti de Jiu. Marturisesc dosi am cercetat cu deamMuntul prin pArtile locului, pin& astAzi nici o urmil, de ziduli nu m'au pus pe calo sA, descopAr eetatea Catina. O Cichoritis, opcit.,II, p. 248 ; figura de pe pl. XXXVIIIXXXIX. Henzen, Acta frat. Arvalium, p. 7;cf. Marquardt, Ram. Staatsaltert., III, p.178, ed. arae spectent ad orientom D.

195 sa ne c1uzeascin cereetarea noastri In adevar, pentru un corp de armatA. care s'ar afta In Imprejurimea Bumbestilor, ca sa ajungq la Olt, nu are de ales LIM SALVTANVS Ro,../c,hat/ olya'

CPvT STCN*RVtA

Mr/zit/...rfial-IL -.401.1071romc9/1 - - - -A.Seieint4. pin new e - - 111/ 721/77 al rots- - -arm& - - CiS/P11 /rd. 1=1- - - - 3 A1.1.2...rni>7 -- -r;.. tia/P...pPr'/J rapic,f PONS VErvs Ciiileni La .7;ern it e de cat un singur drum : amine calea care se face pe sub plaiurile Carpatilor Gorjuluii Val_

PRAET. oRivm), cei. Drumul acesta porneste mai °/7ar"ifj" 77/"/1. '54,,,,t... il DX la nord de TArgu-Jiu, trece prin -6,1XIN 0 _ Cop a'rci e- G ruin, Reel, Po enari,Ciuper- ' r ..* - 0) ceui In jud.Gorj, prin Fome- \\ Af.C.,z1,71. 67,,,, testi, Horezu si Ocna In Valcea tf sesulOltului, MARVTEL '.'5;1-1'./r."' si da tocmai In j=f fe,icaci,r, uncle Be an astilzi orapl Ram- \'. !I Is) S ea.( /PAY nicul Valcea. Aici ltinga Olt gasim noi sin- \cAs T Ft A Tfl A 1 ANA' gurul ses mai Intins, wide putea .(47,7/lbirli stabileasca lagarul ;cad 'sit-si)) tot tinutul de la Targu-Jiu pana RIMN.IIC . *\.° .F:r...,an I aci este fritmantat si deluros. Al ' x doilea, aici la Ramie gasim noi sesul care este inchis spre sud 51711,,CP,I 1 est, precum arata pe columna', )1 VR MAYA cu deluselele mai rapoase din dreptul Troianului. (Vezi harta /,/ aci alaturata, copiata dupa Li- mes atutaints de Gr. G. Tocilescu). Acest lagar nu a putut fi asezat de cat pe dreapta Oltului,fiindca pe stanga si In fata Ramnicului nu este nicaeri un ses mai deschis.Cela ce ne face ea credem ca aici In sesul Raninicului trebueste pus lagarul de pe columna din scena LIII, este pe deoparte existenta a multor ruini romane ce

196 se descopera in aceastá parte 1).Autorul notitelor geografice din Dictionarul geografic al Romaniei, vorbind despre dealul Capela", care inconjoara' orasul Ramnicul Válcea in partea de apus" ne spune ca' aci se vád resturile unor temple pentru cultul zeilor, ridicate de Romani In unire cu 'Jac& 2). Iar pe de alta, InsuSi numele de Traian" pe care locuitorii 11 dau mtinastireiì locului din partea de sudest a orasului Ramnicul Valcea, nume ce ne aminteste pe Tra- ian, ne intareste si mai mult In eredinta noastra. In adevrtr, numirile pastrate in poporul roman au totdeauna un rost ho- tárat. lar aceastil indaratnica pastrare a numelui Traian, eare este dat unei a- hume localitìi4i, ne face sa banuim, 'ea el este o amintire Intunecata a acelui Castra Traiana", despre care ne vorbesc itinerariile romane si tu special tabla lui Peutinger. In principiu, s'ar cuveni ca intre statiunile itinerariilor romane popasurile armatelor romane, popasuri indicate prin lagare:sa fie o des:Iv:1,1.- 0th' potrivire. Doar statiunile itinerariilor, ajunse mai tarziu orase mai mult sau mai putin insemnate, de fapt nu au putut fi de cat lagare roman.e,care cu vremea s'au desvoltat si au dat nastere oraselor. Acelas lucru trebue sa se fi petrecuti cu Castra Traiana". Lagárul roman din sesul Rttmnicului Valcea, desvoltandu-se a dat cu timpul nastere o- rasului, din care amintirea poporului a pastrat numai numele cel mai izbitor de Traiana", perzand cu totul pe celalt mai comun de castra". Cu aceasta banuiala a noastra corespundi distantele date de itinerariile romane. Intre Castra Traianai Arutela, itinerariul luiCastorius ne ddis- tanta de 9000 de pasi,adica 13,32 km., care este tocmai departarea Jiblei (vechia Arutela) de Ramnicul Valcea (Castra Traiana). Incheierea ar fi deci a- ceastadrumul de la Bumbesti pe sub poalele Carpa'vilor duce la lt.-Valcea ; la Mimic exista un E;s es larg care s'ar potrivi cu cel de pe columna, unde se petrece lustratia armatei ; tot la R.-Valcea exista localitatea numita Trojan", care ne aminteste pe vechiul Castra Traiana ; intre Jiblea (Arutela)i Rainnicul- Valcea sunt 13.32 km., care se potrivesc cu cele 9 mile romane clintre Aru- tela si Castra Traiana, deei la Rtminicul-Valcea trebue sa punem noistatiu- nea Castra Traiana, uncle artistul ne desfasurit pompa lustratiei. Scena V (Cichorius LV) ne Infatisaza pe de o parte (stanga) o suma de legionari romani care, eu pilum in dreaptaiscutul Instanga, asteapta treaca o apa ; pe de alta partealtilegionari Intoemesc o punte si astern un drum. Aceasta dubla actiune a Meat pe Cichorius sh' desparta ambele actiuni In doua, formal-id din fiecare cate oscena aparte, cand in realitateele alai- tuesc un singur tot. In aceasta privinta Petersen a vazut mult mai bine, and a spus ca legionarii romani asteapta sa vazti poduli calea filcuta, pentru ca sa porneasca mal departe. Tinutul este stancos, deluros f;iacoperit cu priduri.In spre stanga sus, printre ramurileifrunzele copacilor se zaresc Incovoeturile unei apecare

CArAmizi romane, subterano boltite, etc. Din nefericire, n'am putut FA le studiez. Diction. Geografic a/ Rotnaniei, cuvintul (Capela», p. 165.

197 merge din fund spre in fa-VA pang ce se pierde mai jos printre stancile, peste care legionarii asaza puntea. La dreapta raului ostasii romani croesc un drum pe partea deluroasaa tinutului :unii taecopacii, cativa cioplesc stancile cei mai multi niveleaza terenul. Drumul seridica meren panIn140, unde se afla un laggr roman cu corturi Inauntru. In fata portii laggrului sunt pari infipti In pamant, pari, care poarta In varf capete taiate de Daci. Trebue BA fie acest drum grozav de Insemnat pentru desfitsurarea campaniei rezboinice, pentru ca artistul sh' starueasca asa de multisa-1Infati- seze cu atata dragoste ! Se poate el caro localiza acest drum ? Pentru o armatá de invazie, care, pornita pe valea Oltului de la Minnie la deal, ar cauta sa pátrunda In Ardeal, avea Inaintea ei doug cgi :una, de a- lungul Oltului pe la Lotru si Cornet ;ieealaltg, cu mult mai sigurg, pe la Radacinesti. Prima, daca este apgrata, e de nestrabatut. Tocmai de aceea a a- les Traian pe cea de a doua. Tinutul acesta :ne explicg toate elementele topografice argtate de artist pe columná' :avem Oltul, peste care treelegionarii, avem drumul roman de la Jiblea la Radacinesti, drum carese urea meren pe coastg, cu cat ne de- partam spre rgsarit de Olt, avem In fine chiar eastrul din Rädacinesti.In a- devár, la stanga drumului cum viidinspre Jiblea, seafla, pe proprietatea locuitorului Florea Vládescu din Rgdacinesti, urmele zidului de lagar roman. Pozitia acestuia, din punct de vedere strategic, este minunat Edema :stapii- neste vederea In tot lungul satului Radacinesti pana dincolo de Titesti E;i iCo- zia (muntele) ;iar spre apus ochiul poate observa misca'rile unui vrajm as care ar porni din Jiblea, chiar laugh' Olt. Scena VI (Cichorius scena LVII) cuprinde spatiuldin 140 In 142.Tere- nul din stancosi paduros, precum era In scena trecuta,esteicum cu de- sgvarsire muntos. Un munte Inalt la stanga, un altulmai scund la dreapta, si o vale Ingusta Intre ele.Iar lamijloculacestei vai se Mfg o locuinta pe pari, sustinutg de o partesi de altaprintr'un val cu palisadg,caci aceasta Inseamng in limbagiul conventional al columnei, acele uluci de scanduri, care Inchid valea. Locuinta este de sigur de origine dacg ;altminteri auxiliarii romani nu i-ar da foc. Drumul mai Intgiurcgpe panta muntelui din stanga, apoi scoboa7rg spre fund, dovadg de aceasta este felul de Infatisare a calgre- tilor : cei doi din stanga urea meren, cel de al treilea Insa scoboara ;daca acesta ar fi urcat clina muntelui, precum pretinde Cichorius,atunei calul calgretut arfi trebuitsg se vazg in Intregime, ir' nu numai Cu partea de sus. Ca sa localizgm scena nu ne remane de cat sg ne reamintim felul de al- catuife al terenului de la Radacinesti Inainte.Pentru cine a strabgtut aceste locuri, va constata Indatg, cg a merge mai departe de Radgeinesti spre miazg- noapte este aproape cu neputinta : drumul se inchide, rapele sunt adanci, dealurile frgmantate, In cht abea Cu piciorul se mai ponte trece inainte. Pentru o armata, care ar fi voit sa treacg din Rgdacinesti spre poarta Pripoarelor, nu era de cat un singur drum : pe la Suici, dupg ce a ureat mai Intfti pantele repezi

- 198 - ale Clocoticiului, care desparte valea Topologulai de a Sglgtrucelului. Tocmai aceastg parte o aratg, artista' prin urcu§ul greu al celor trei &M'Are-ti auxiliani ro m ani . La Pripoare insg ggsim §i celalt amiinupt, pe care columna 11Infati§azá' sub formq, acelei localitgti dace datg pradg focului de catre auxiliarii romani. Defileul de la Pripoare, zice generalul Ianeseu,este o poarth' strimtgal c'0,'- ruia perete din stanga este format de un picior stancos al muntelui Cozia, Inalt peste 120 m., iar cel din dreapta de muntele Mgmgrilu, ale ch'raia pante foarte repezi §i aproape inaccesibile ating curAnd ÌniJimi superioare peretelui sthng. Lgrgimea acestei parti la fund nu trece peste 100 m. §.1 este ocupatg In parte de parhul Bge§ti 1), care curge spre nordest In aceasta parte. Drama' Chineni- M'Atrae trece prin aceastä strAmtoare, ce Inchide atht de bine ori ce comuni- .catie lateralg, In cht satul Pripoarele era alta data punct vamal. Pe pantele de nord. din fala defileului exista urmele unei redute vechi cu frontal spre defileu" 2). Aceastg redutg Insg, cercetatg mai de aproape, nu este aliceva de cht un ocol rotand, sustinut de valuri cu profil roman de pe o pantg pe alta a vgii. Se vede lgmurit, ca este o Intgriturg ridicatg de un popor care locuia In Tran- silvania §i cauta sg apere strAmtoarea contra unui ngválitor,care ar fi venit din spre miazgzi, de la Dungre. Prin localizarea acestei scene la Pripoare, artista' ne ara-a ch' orientarea scenelor, care de la Oreava inainte era fäcutg In sensul, linia de jos Infgti§ând -sudul, iar cea din dreapta apusul, acum s'a schimbat : jos e nordul, la stanga rgsgritul, ca mai totdeauna cand actiunea se desfikurg de la sud la nord, sau de la rgsgrit spre apus. Cu prilejul acestei scene §i In special a cgsuteizidith' pe taraci, suntem nevoiti sg, spunern chteva cuvinte asupra unei probleme, care intr'un timp a frgmhntat mult pe istoricii §i archeo. logii no§tri. Ace§tia, Intemeindu-se pe a- rätgrile columnei, care In unele pgrti Infhti§azh' locuinte dace zidite pe pari, au pretins, eh' vechiul sistem de locuinte lacustre din epoca de bronz, s'a pgstrat aici In Dacia mai thrziu §i mai bine de cht ori unde aiurea In Europa. Hasdeu, marele istoric §i linguist, a adus Insprijinireq, acestei ideitot felul de argumente 8). Dupg dhnsul, asemeni locuinte lacustre au fostodinioarh' In pgrtile din Timkiana, unde bältile sunt francamente dulce" §i prin urmare bune de locuit. N'ah' §i cumpgtatul Odobeseu a sustinut in congresal archeologic de la Copenhaga, din 1870, cg aceste constructiuni de pe columna ar lasa a se bg- nui §i In Dacia antich' existenta palafitelor sau locuintelor lacustre" 4). La aceste afirman i s'a rh'spuns cam Inggimat prin simple neggri §.1 anume, cg, filtre reprezenth'rile de pe columna §i adeväratele palafite aleElvetiei, nu este nici o asemgnare ;cg la acestea nu se vedea niel odatg parii, pe care se

1).Autorul vrea sá zictt c Bidesilor >>. S).Generalul G. Ianescu, Gcografia militara a RoMdnici, p. 76. 3).B. P. Hascion. Istoria critica a R,omeinilor, ed 11, p. 230. 4),Cazalice do. Fondouto, Congres d'arclkbl. pratistorique, In Rivtce dos cours 6cientifiques, 1879, p. 16'9,

= in . .-..f:.>: i' LVIII. LIX. --.-^ 73, ROL, .' 7" = r (1-44eil ' ;1/4 _ Lg' r . e - F.1 ;# I t74: IA', ,., ' .i',1';,' ..A, ,. ' ;'% , o k4/-'y - ;', r, .4 \ '. .,1 _7".- n '21,-..-.---- . - -.L...------il -iet, FIG. 4. DEFILEUL OLTULUI LA RiUL VADULUI. ' , a 142. FIG. 1..ACEIA. 1 143. LOCALIT ATE PE COLUMNA.141.

rr, F I ' - A e* s , , s , , -- 00 . 't. v .., . ,.. .= - 4Z'Ns 4.7.4 4 4 . .10,:r!es -- FIG. 3. PLANUL LOCALITATII' CAINENI DE N. FILIP. .imeL !Sm. FIG. 2. LOCALITATEA PACOVITA-COPACENI. .; 7 , . , = I 1 tA -° A I .4rpo _ 1=1.3 .1,1 ';"": _ . - _ . , -.--- or" , . 4, . r - - - ' , - - I - -S-^*- 1 FIG. I. VEDEREA TURNULU1 SPART SI A ZIDULUI DE APARARE. -. t- . 11,1!C..

-1 aflau locuintele, fiindca abea de ajungeau acestia la nivelul apei (Désor), pe and pe columná' din contra cladirile stau pe taraci Inalti ;ct In fine nicaeri nu vedem pe columna lacurile purtatoare de palafite 1). Dar la aceste intampinaris'ar putea respunde usor, ct artistul columnei n'a gasit de cuviinta st Infatiseze Intotdeauna lacurile, precum foarte ades nu reprezinta' raurile, desi podurile cladite peste ele sunt cu ingrijire aratate ; a, daca pe columnä, artistul indica pana la exagerare taracii locuintelor,aceasta o face tocmai cu scopul, ea satraga luarea aminte a privitorului asupra lor. Dar noi credem cà lamurirea trebueste autata In altil parte.Aici este vorba de un semn conventional, pe care artistul l-a ales cu un scop anumit. Imagini de locuinte pe pari se mai gasesc pe columna, In afara de 'scena noas- tea', In mai multe locuri :a) In scena XXV (Cichorius) in 63 jos, b) In aceiasi scena In 65 sus, c) In fine In scena LXXVI. Toate aceste trei cazuriInsà, sunt localizate In creerii muntilor, unde nu ponte fi vorba de tinuturi mlitstinoase : primele doua ne Infatisazaorase,unul dincoace,celalt dincolo de Poarta de fier transilvana, iar cel de al treilea ne duce In preajma Sarmizegetusei, acolo, unde sirul Carpatilor ating cele mai mari Inàltimi. Cazul al patrulea, am va'zut mai sus, trebueste localizat In apropiere de muntele Cozia, si el unul din muntii cei mari ai tarii. Daca dar astfel sta lucrul, atunci nici vorba nu ponte fi, a imaginen locuintelor pe taraci nu are nimic de a face cu palafitele. Ea trebue sa aiba o valoare conventionala eu totul diferita Scena VII (Cichorius LVIII) este una din cele mai interesante din Intreaga serie ;ea, precumi cea localizata de Cichorius la Ad Aquas (scena LXXIV), au fost singurile raze de lumina', care l-au condus pe Invatatul german la ideea, cà druaml ales de catre Impa'rat pentra a patrunde In Transilvania, a fost cel de pe valen Oltuluii Turnul Rosu. Scena are urmatoarea Infatisare 2: In fund se Inalta un munte cu pante repezi, mai ales spre dreapta ; pe culmea lui se vede o cetate de piatra cu crenelurii cu o poarta boltita spre stanga. Paralel cu muntele este un pod de lemn, care leaga malurile opuse ale unui ran cu o dabla matca ; raid pare a avea o directie perpendiculara pe fata muntelui. Pe punte trece imparatul &Aare urmat de alti calareti.In fatil terenul este yes, iar spre coital din stanga, jos, trei auxilian i pedestri stau de pa Podul are polimar ant la capetele celor doua maluri, cati In lunul ostrovului dintre cele dowa brate ale raului. Cichorius sustine cit scena. aceasta trebueste localizata' In clreptul satului RAWL acolo unde astazise afla un ostrov stancos in raul Olt.Deci, dupa' dansul, apa cu doug brate este Oltul, ostrovul din mijloc este cel numit Ro- besti, puntea leaga malul stang al apei,iar cetatea din varful muntelui trg- bueste autata pe culmea muntelui din spatele satului Robesti. Cetatea, crede Cichorius, a fost chadita de Romani ca sa apere podul si trecerea peste apa. Dar contra parerii sale, a scena noastra trebueste localizatti la Robesti, se o-

Joseph Haupt, Die dacische Königs-und Tempelburg auf der Columna Traiana, 18701 \Vim; Goos, Archiv fiir Siebenbiirg. N. F. XIV, 1, p. 94, Vezi pl. XXIV, fig'. 1,

- 200 - pune urmatorul fapt :In hipotesa lui Cichorius, Oltuli muntele cu cetatea de deasupra ar trebui sa fie paralele, pe child podul din contra perpendicular pe amAndoug ; pe columna insa muntele cu cetateipodul de lemn merg Intr'a directie, iar rani dill contra. cade perpendicular pe amAndoua. Daca admitem, de pildä, cmuntele are directia de la nord la sud, atunci rhul ar trebui se indrepte de la räsarit spre apus ;sau dach' admitem contrariul, atuncl rAul ar putea merge, precumi este In realitate, de la nord la sud ; dar in cazul a- cesta, muntele din fata Robestilor ar trebuisit jadirectia de la est lavest, ceiace nu se vede In realitate. Parerea noastra Insa este alta. Trecerea de pe malul stang pe cel drept al Oltului nu s'a putut face de at mai la vale de Robesti, adicä prin Rartile de la Racovita-Copaceni.i iata de ce. Täranii din partea locului, mai ales cei din Copaceni, vorbesc despre o punte din vechi" pe care odinioara craiul de routi", venit de la MiaZAZi, ar fi cladit-o la Copaceni In fata statiei de cale feratil de la Cornet. Matca rhului era pe atunci altf el croitä :Oltul In In de a curge printeo singura albie, pe atunci" se resfira prin douà brateunul, mai pe la rasarit, mai pe lAnga dealul de sub Copaceni,i 'altul prin matca actualä. So- lul Insusi de pe sub poalele dealului a pastrat urme vä'dite despre aceste raporturi vechi. De altminteri, taranii stiu sä spue, unde era capatul de rasa'rit al podului ; ha Inca sa arate si doua camere zidite care se aflau pe sprinceana dealului din Copaceni langa pod. Ciudat, in aceasta' hipotesa' se lamureste rostul asezarii de paz. auxiliarilor romani din 142. Auxiliarii romani, dupa orientarea pe care o are acum scena, jos nordul,i In stAnga ra'saritul, sunt pusi de paza ca sà. observe miscarile dusmanului, care ar cauta sa patrunda de la nord prin Boisoarai Ti- test In cämpia Racovita-Copliceni. Aici, locul era pentru Romani de o insemnatate capitala ; cad, tinand gura vaii Boisoara In mäna lor, Ii asigurau unja de legatura, cu Castra Traianai cu intreaga baza de operatie. O asemeni vale insa la Robesti lipseste. Dar hipotesa noastra ii mai da seama si de douia alte amanunte, pe care artistul totusi le-a insemnat cu intentie pe relieful : a) forma curioasa a munteluii b) cetatea de pe culmea lui. Primul element este hotarator :privind din nord,din spre Racovita in spre sud, cu fata flatcars:a spre Copaceni, vedem ridichndu-se siluetaciudata impunatoare a muntelui Magura i), care desparte valea Clocoticiului, unde sunt castrele de la Racovita, de aceia a araului Baesilor.Profilul In forma de piramida trunchiata cu pauta scobita sus si rasarita jos, pe child crestetul este trunchiat, este absolut asemenea cu acela pe care artistal1-ainfatisat pe relief. 0 singura privirei asemanarea reese cu o putere hotaratoare. A- sulara acestui punt imaginea de pe pl. XXIV ne spune mai mult de cht ori ce alta descriere. Dincolo, In spre valea Briesilor, pe ocalme de munte, care e Min mai limit de cht muntele Magura, ea care face trup din acelas lant, se afla o

1).Vozi pl. XXIV, fig.2,

201 cetate simpla ca forma, interesanta ca intocmire §i ctireia locuitorii ti dau numele de Turnul lui Doanca". Aceasta cetate respunde la forma celei scena noastra de pe columna. Asupra acestei ruini nimic nu se §tie, niel cine, niei cand a fost zidita. Legenda ne spune despre un oare-care Craiu de rou", care ar fi zidit Ina, celatimp §i podul de lemn de peste Olt.Urcu§ul laruiniestecumplit de greu. Inchipuiascali cine-va o prisma uria0 de piatra de granit, care se lnalta deodata de lânga malul rAului Biai, panti la 300 m. Mama spre varf e strimt§i se agatti, de stanci macinate de ploi §i de soare. Pe culme seafiti un -Liman neted de forma ovala, cu axa cea lungti de 40 m., iar cea scurta de 15 m. De jur Imprejurul tap§anului se aflti un zid In grosime de 2 m.,care s'a pastrat numai pe un arc de 15 m. Poarta de intrare n'a putut fi de cat pe laturea de nord, adica intocmai ca§i pe columna.La; dreapta portii de intrare se afla baza rotunda a unui turn de 4 m. In diametru. De pe culmea acestei cetati ptizitorii putean observa cararile muntilor in 3 directii ;valea Baie§ilor spre sud, intrarea In strimtorile Pripoarelor §i spre Tite§ti-Boi§oara, In fine o buna parte din valea Oltului pana dincolo de Robe§ti, pana aproape de Caineni. acum se mai ponte cineva, Indoi de adevarul loealiàrii noastre ? In rezumat, traditia ne vorbe§te despre o punte veche peste apa Oltului, care pe atunci" curgea In doua brate deosebite. Muntele Mpigura cu forma lui ciudata e asemeni cu cel infati§at pe columna, avand aceia§i directie de larasarit spre apus, pe care o arata relieful ; avem cursul raului perpendicular pe fata muntelui ; avem cetatea de pe varful dealului cu forma eironda, cu poarta Wand spre nord, avem malul mai Inalt pe stanga de cat pe dreapta avem deschiderea spre nordest a -OH, unde pazesc trupele auxiliare din 142; In fine Intr'un cuvant, regasim aici la Racovita-Copaceni toate elementele topografice, care in hipotesa lui Cichorius nu-§i. &eau nicaeri explicaren. Scena a VIII (Ciehorius, scenele LX §i LXI) 1),In contra parerii lui Ci- chorius, se Intinde din 145 pima in 148, cuprizAnd astfel doua scene, care erau socotite ea neatarnate una de alta. Subiectul scenei este u§or deInteles :In stiinga, legionarii ridica un lagar, care are douti porti numai, una pe laturea din fata §i cealalta pe cea din dreapta.In spre fund §i mai la dreapta este un alt lagar,acesta este ispravit pe deplin, are §i cortuii.intiuntru.In fata portii sta Traian §i cei doi tovarti§i ai sAi. Un pileat dac ingenuchiat, pe care imptiratul 11 prime§te In fata trupelor sale legionare,indicate prin acvila§i signele lor manipularice,Intinde bratele dare Traian roaga cu ctildura. Scena se Incheie In fine sus, In 145, prin figura atrei osta§i romani ;care par pu§i de paza indartitul muntelui din fund. Unitatea scenei o formeaza figura Imparatului, imprejurul cdruia se grupeaza toate celelalte persoane ; dar aceasta unitate §i In acela§ timp legatura stransa Intre scene o mai formeazii §icele douti figuride legionari, una in

1).Trecom asupra scenei LIX din Cichorius, pentru cA elementele topografice indicate de artist sunt neindestulAtoare ca sA. poatAfi localizatA. Totueinoi credem cA trebuo puse. la SArAcinolti,

- 202 - dreapta, in 147 si cealaltg In interidrul laggrului, In 145, figuri care privesc c A- trei nileatul ingenuchiat. Pentru localizarea sceneielementele topografice,desi nu Indeajuns de precize,stint totusi destul de numeroase. Tinutul, judecand dupgIngl- timile muntelui care formeaza fondul scenei din 145-147, este foarte mun- to;este de -sigur unul din cele mai muntoase din cate cunoastem pe reliefele columnei din Intreaga serie studiatg pan acum. Acest amtinunt Insg, nu-i de ajuns pentru noi. Punctul, unde au fostzidite. aceste douä laggre, trebue sä fie unul din cele mai Insemnate din punct de vedere strategic. Numai rare ori artistul obisnueste EA ne InfAtiseze doug laggre aläturate, unul Inconstru- ire si celalt cu desgvärsire gata. Acest lucru nu 1-am mai In-Mina de cat In prima campanie,. atunci and armata de apus de sub comanda Impgratului, lu- tise calea dealungul raului Carasu.De asemeni tot atunci ne amintim el de obiceiu, Romanii zideau mai Inn" laggrul de partea mai amenintatg de vráj- mas s't tocmai pe urmg cel de pe partea mai putin primejduitg.Asa dar, laggrul din spre dreapta In scena noastrg este mai aproape de vrgjmas de cat cel din stanga, Ind, neterminat. Aceastg idee o ggsim Intrupatil de artist si prin venirea pileatului dac trimes In solie de cgtre regele Decebal. In adevgr, pentru o armatg de ngvg- lire, care venea de a lungul Oltului spre Ardeal, pe unde trebuia trimeasg, solia ? De sigur tot de a lungul Oltului la vale, si anume pe la pasul Turnul rosu. Altg cale de luat nu era. Asa dar, laturea laggrului unde vedem pe dac In- genuchiat, trebue sä fie Indreptatg spre nord, In ori ce caz spre nordvest. Cti alte cuvinte, scena noastrg intrg In categoria acelora, care sunt orientate cu partea de jos spre nord si deci partea din stänga spre rgsgrit. Dar mai este Incg un amAnunt : numgrul si felul de avezare al portilor. Lagg'rul din stanga, adicg dupg orientarea de mai sus, laggrul din nord sau din nordest, are numai doug porti ; una, pe laturea de sud si cealaltg pe laturea de apus. Deci, terenul trebue sg fie de asa fel, In cat spre rgsgrit si nord de castra, nu era cu putintg nici o comunicare, probabil din pricina muntelui care fiind cu pante prea repezi nu putea da loe la nici o leggturg. Dacg ar fi fost cu pntinth'o asemeni leggturg, atunci artistul ar fi adaos, ca la mai toate l aggrile romane, cele 4 porti obisnuite. De asemeni, laggrul din dreapta, fiind cu trei porti, dad, nu si patru,cea de a 4 lature nu se vede,urmeazg di leggturi de comunicare aveau loe de toate aceste trei pArti. Aceste elemente topografice ne Indeamng sti localizgm scena noastrg la Caineni. Ca pozitie strategicä', acest punt este unul din cele mai importante din Intreaga vale a Oltului. lath' In aceastä privintg, ce ne spline cgpitanul Filip, ale cgruia pgreri stint Intgrite prin studiile generalului G. Ianescu. Muntii Pa- ringului vin prin ramurile lor, pang In apa Oltului. Una din aceste ramuri, numitg culmea Robestilor, porneste din muntele Murgasi sisedirijeazgdrept cgtre Caineni, situati la 7 km. de la frontierg si forteazg, Oltul sädescrie un mare arc de cerc egal cu aproape o jumAtate de circomferentg. Pe partea cea mai de jos a acestei culini, se aflit un platou limit de 50 m.,. mgrginit de trei pArti de talazuri foarte repezi. Acest platou de o suprafatg

203 de 4 km. este limitat la nord de raul Caineni, la esti la sud de 04, iar la vest de.munti inaltií foarte esearpati. Pe dansul se MU Inckurmele a doua forturi bastionate, construite in felul incintei de la Targoviste, de catre Austriaci Turci pe la anii 1710. Pozitia de la Caineni are o importa* strategica capitalla 1). de fapt, la Caineni se ggsesc urme romane In mai multe locuri. Mai Intai jos in ,dreptul podului de fier, ceva mai spre nord, chiar sub podir, a- proape de satul Cainenii din Valcea, in punctul Insemnat cu litera a,se vad Inteo groapg adânca pe langa o fantana, resturi de stalpi de *tit de zidarie romang. Aiei padina este destul de larga', asa In cat pang In malul Oltului se fi putut zidi un castru roman. In aceasta parte, dupg cate am aflat de la locuitori, s'au gasit ca'ramizi mari pátrate (0.40X0.40) romane ; unele dintetn- sele au fost folosite de catre Nicolae Fänut la pardoseala tindei sale, unde le- arn vazuti eu. Tot In Caineni, lush' de cealalta parte a Oltului, In punctul b, chiar peste drum de ruinile de mai sus, se afla ruini de zidarie veche romana. Acestea formeazg douii ziduri paralele, care cad perpendicular peste albia 01- tului. Depgrtarea intre aceste ziduri, cgrora taranii le zie turnulete", din pricina Inaltimii lor,este de 150 m. Zidurile au o grosime de 1%-2 m., iar ea inaltime vre-o 3 m. .Aici, d. G-r. Tocileseu, In luerarea sa Limes alutanus", admite, cu drept euvant existenta unui castru roman 2)(Vezi harta reprodusg la pag. 195). Din nefericire, despadurirea muntilor aducand caderea peretelui stancos, tozidul de rasarit al castrului roman a disparut sub dara'maturi ; de asemeni, albia Oltului, schimbftndu-se cu timpul, a nimicit si ea laturea din apus. Ian dar unul din castrele de pe columnä', cum ti gaseste corespondenta sa In realitate. Cu aceastg localizare avem explicareai celorlalte amanunte topografice de pe relieful nostru.i anume, castrul din rasarit nu putea avea de cat douh'porti, una pe laturea din vest si alta pe cea din sud, cad spre rasariti nord muntele Plesea Invglue ea un perete de stanci rapoase castrul de doug, parti. Din contra, lagarul de pe malul drept al Oltului, fiind asezat cu laturea lui de sud de peretele platoului care vine din dealul Gorgan,este liber In comunicatiile sale de trei päri, adica spre rasarit, spre nord i spre apus. Intre aceste douil castre trebue sa fi fost podul de trecere Intre cele doug maluri ale Oltulm ; de undei numirea de Pons Vetus pe care o gasim data In Itinera- rifle vechi localitatii de la Caineni. Aceastg amintire de punte", pe care a a- vut-o odinioara Cainenii, s'a pgstrat pang, astazi In gura poporului nostru din partea locului. Taranfii azi numesc podisul Inalt din spatele Cainenilordin VMcea, la pod". Dacg Insa asupra bocalizàrii scenei nu mai este nevoe de adaos nimic, trebue totusi sà spunem un cuvant asupra solului dac, pe care-1 vedem Ingenu- chiat la picioarele Imparatului.In aceasta scena pentru prima oarg vedem o

N. Filip,Geogr. militara' a Olteniei, p. 33; vezi pl. XXIV, lig. 3, care ne repro- duco planul cApit. N. Filip. Goos, Chronilc, p. 30t, sustine, tntemoindu-se pe mitrtnria lui Ackner, caceste ziduri eran puso sb, inchizzi trooiltoarea spre Ardotil. De altmintcri i Goes erode clt sunt ziduri romane, Asupra acestui punct nu incape indoialtt.

- 204 - solie daca alcatuita' din pilofori. Rana aici toate aceste solii (prima este Ina- tisata In scena XXVIII, iar cea de a doua In scena LII) erau alcatuite din comati daci, care aveau o atitudine rugatoare, fireste, dar oare cum mai demna. Acum,--este a treia solie,ambasadorul dac este unpileat,care, Intocmai precum spune notita lui Xiphilin 1), ajungand in fata Imparatului cade rugator In genuchi, dupa ce mai intai a Intins armele sale la picioareleluiTraian. Fireste, cat timp armatele romane capatasera succese in afara de granita transilvana, primejdia nationala era Inca departe ; de aceia atat In prima (scena XXVIII), catsiinadoua scend soliele dace sunt formate din oameni dc rand ; dad bash' Decebal a vazut cä Romanii au patruns adanc In valea Oita- luii ea au ocupat puternica pozitie de la Caineni, dispretul sä'u pentru puterea romana s'a schimbat In ingrijorare adanca ; de aci trimiterea soliei de pileati care se Infatisaza imparatului In genuchi in fata castrului din Caineni si in ochii legiunii adunate. Cä aceasta solie tot asa de putin si-a ajuns scopul precum l'au ajuns celelalte doua de mai inainte alcatuite din comati daci, aceasta se poatel vedea din desfasurarea mai departe a rezboiului pe reliefele urmatoare. Scena a IX (Ciehorius LXIILXIV) cuprinde pe columna un spatiu foarte larg, care se Intinde din 148 pang In 160. Este infatisarea inieia din actiunile militare cele mai interesante ale armatei romane din intregul prim rezboiu ;de aceiai artistul a desfasurat-o cu atáta solemnitate pe reliefele sale. Este In- fa'tisarea actiunii rezboinice a cavaleriei mauretane de sub conducerea lui Lu- sius Quietus, care, dupa cum mitt' notita luiDion Cassiu,s'aacoperit cu glorie, Implinind fapte mari, adica, navalind prin alta' parte,de cat pe unde mergea Traian spre Sarmizegetusa, a ucis multi Daci si a dus In roble si mai multi". 2). Scena In fond se compune din doua partiuna spre stanga (148-155), unde artistul pe langh' olte actiuni ne indicai elementele topografice pentru localizareo sceuei, iar cealalta' spre dreapta (155-160), In care ni se desfasura insOsi actiunea care trebuia eternizata. Vom Indrepta cercetarile noastre mai Intai asupra acestei parti a scenei. Imparatul Traian stand pe culmea unui deal, urmareste cu interes foarte viu miscarile cavaleriei mauretane, care ataca cu multa' violenta peitiste Daci surprinsi de aceasta navalire. Terenul, pe care cavaleria mauretaila se mica, este In stanga mai mult sau mai putin framantat, spre dreapta 111.4 acolo unde Dacii se lupta,i dupa lupta fug, este hotarat sesi pa'duros. De sigur spatiul In care ,cavaleria lui Lusius Quietus se raised, nu poate fi tocmai larg ; altminteri, ar mapa de sub privirea imparatului, care Impreuna ca cei doi tovarasi, ai urmareste, precum am spus, peripetiile actiunii rezboinice 8).Trupele legionare ale Imparatului aratate prin acvilelei signele manipularice,adasta chiarla spatele lui Traian, momentul cand s'a intre In actiune,In ce priveste terenul

Vezi Dion Cassiu, (LXVID", 9). Dion Cassiu, Hist. LXVIII, 5, 3. 3),Vezi pl. V, fig.2.

205 unde cavaleria mauretana se mica observara, ch' departe de a crede cast ceilalti comentatori, ca fnaintea fmparatului se deschide un sistem de vai care pornese din diferite locuri, pentru ca sa se piarda toate lute() campie" (Cicho- rius), noi socotim din contra, ca dealurile din stanga Bunt infatisate ca gandul sa ne tntrupeze ideea, càinutul este deluros spre stangai es spre dreapta. Cugetul artistului nu poate srt fi fost InfAtisarea exacta a unui sistem de vai, fiindca de fapt era cu neputinta sa existe un asemenea teritoriu,care desfa- candu-se In mai multe vai paralele, sit poatafi vAzute dinteun singur punt ; mai ales, precum este cazul In scena noastra, dealul pe caresta Traian este mai scund de cat cele care Inchid vaile !titre ele. Asa dar, terenul, precum II arata artistul, este deluros spre stanga si se pleAca neIncetat catre dreapta Inteo campieeasa paduroasa. Acestea zise, sa revenim la problema localizarii scenei. Efumentele topografice ni le da, am spus mai sus, prima parte a scenei, cea din stanga. Terenul este mantos, suntem Intr'o regiune framantata. Un lant de munti cu culmi dintate desparte in latime scena In doua. In primul plani aproape la mijloc Intre 150 si 152 se desfásura .un lagar roman, a caruia lature principala sta Intoarsa spre dreapta. Trei laturi au cate o poartit pAzita de legionari. La dreapta lagarului suut dona grupe de auxilian, formatA fiecare din cate doi ostasi, intorsi cu fata unul spre altul. De sigur Bunt pusi de paza Intr'un punt insemnat strategic, pe unde ar putea patrunde b,arbarii. De partea opusA' a grupei de auxilian i vin din spre stanga doua care cu provizii, unul: mai jos tras de boj,i celalt mai sus de catari. Pe planul al doilea, IncepAnd de la stanga spre dreapta, avem mal Intai un zid lung care Inchide BUB scena cu legionarii din relieful trecut, apoi iarasi un car cu provizii, din care nu se vede de cat o parte numai din boj. Printre curmaturile dintre varfurile muntilor se Insira de la stanga spre dreapta patru turnuri ronde, cu poartA In fata, acoperis ascutit deasupra i doua abagele. Trupele legionare romane cerceteazA vane dintre aceste turnuri ronde, vai care se Inalth spre fund. In fine, pe Inaltimea unui deal, care se Intinde din 153 panA In 154, se zareste zidul unei cetati cu doua porti, intoarse una spre dreapta sialta sue stanga. Elementele caracteristice puse de artist In aceasta scena se pot insuma In urmittoarele rubrice ;a) Tinutul este foarte muntos, poate chiar ceva mai muntos de cat cel de la Caineni din scena trecuta ;b) Formele muntilor, spre deosebire de toate cele viizute pana aici, Bunt coulee,stancoase,cu varfuri plesuve si pante abrupte ;c) Acesti munti conici se randuesc Inteo linie care merge de la stanga spre dreapta,formand pe cat se Pare o vale lungit, din care spre fund se desfac din loe In loe vai laterale cu atat mai Inalte, cu cat se departeaza spre fund; d) In primul plan si chiar la' mijlocul scenei, aproape In campieeasa, se vede un lagitir roman, pe care U. pazesc trupe legionare auxiliare romane ;e) Castrul acesta comunicA spre stanga printr'un drum, pe unde se aduc proviziuuile necesare armatei ; din aceastA pricing' trebue BA admitem ca teritoriul roman, sau mai exact tinutul roman, se afirt la stAnga. Fiind- cA linia romana de legatura vine pe valen Oltului, a careia directie este de la

206 sud spre nord, urmeaig, cg In stanga se afIg suduli deci spre dreapta nordul. Ca o urmare a acestei orientgri, unja rilsitritu/ui trebue sg, fie jos si a apusului sus ;f) Laggrul este asezat Intenu punct strategic foarte Insemnat. Faptul cg auxiliarii romani privesc Ingrijati spre dreapta, este un semn ca de aceastit parte ar putea svie un atac ;g) Privind Insirarea muntilor conicii mersul carelor cu provizie, tinutul pare a fi o vale lungit care Incepe la stanga si se sfarseste la dreapta, adiert valea se Indreaptrt de la sud la nord ; h) In stAnga, In 149 se vede un zid ridicat de a curmezisul viii care are de scop sa In- chidg intrarea vgii din spre stanga ; i) Printre vaile mulitilor conici se vgd niste turnuri ronde cu acoperis ascutiti poartg In spre fa-VA. Scopul acestor turnuri ronde este sInchidg intrarea vìii principale pentru ori care dusman care ar fi pAtruns pe la capittul vgilor laterale. Toate aceste turnuri ronde deci au fost zidite de Daci ;j) In fine In dreapta castrului, adicg mai spre nord, pe oimuche de deal rgpos se an o cetate de asemeni dacg, cu doug porti) una pe laturea de rgsgrit si alta pe cea de sud.Ceiace ne sileste sit credem cg aceasta cetate e de origine dacg, nu este numai faptul prtrgsirei In care se aflg, dar mai ales existenta acelui ceardac de lemn pus deasupra portei din dreapta. Farg a stgruii asupra celorlalte elemente caracteristice, pe care artistul le a Infgtisat In scena aceasta, noi vom pretinde, eh' aici e reprezentarea tinutului de la Turnu rosu, din preajma comunei Boita. Aici ggsim noi reunite toate elementele topografice, pe care artistul columnei le-a indicatIn scena noastrit. Le vom lua deci pe rand, asa cum au fost observate pe columng. Tinutul este foarte muntos, citci aici la Bata, muntii care IngrAdesc valea Oltului au nil-110mile lar cele mai mari. Formele muntilor, care alcrttuesc defileulrâulai, sunt, dupii cum se powte vedea din schita publicatrt 1), conice, stancoase, cu vitrfuri plesuve si pante abrupte. Valea are directia de la sud la nord, mgrginitrt de o parte si de alta eu peretele muntilor Carpati ;In aceasth' vale dan mai multe rttusoare,care formeazg si ele viti laterale str'amte ;\riffle acestea, fireste, se Ingusteaza spre fund, crttre apus. Avem, de pildg, valea Megiesului, valea raului Pleasa,in care dit valea râului Boicioara, valea rauluiTginirteelul, care se Impreunrt cu valea Rausorului mai sus de satul Vilmrteelul si In fine la nord, valea riiului Sadul, care drt In rAul Sibiului tocmai In dreptul Spre rilsgrit de satul Boita, pe malul drept al Oltului, nu departe de vgrsarea Sibiului, se vgdi astitzi urmele unui castra roman de piatril,de formrt dreptunghiularg, cu fata tutors spre rgsgrit. Zidul de imprejmuire a la- ggrulul se afig pe loeul numit Rudele", ceva mai la rgsrtrit de fabrica de cg- rAmidg a lui loan Cloajrt. Acest zid, acoperit cu verdeatrt peste tot,era format din bolovani de piatrg legati cu mortar roman foarte tare. Ingltimea lui, mai ales spre albia Oltului, atinge 2 m., pe cAnd grosimea abia 1 m.20.

1).Capitan N. Filip, Geografia 011eniei, Bueure§fi, 1886, p. 32: a Vederea In perspec- tivti a defileului Oltulvi. Jvama Vezi pl XXIV, fig. 4.

Alci, dupg, d. Tocilescui altii, a fost localitatea cunoscutg, din Tabla Pell.- tingerianti sub nurnele de Caput Stenarum. Cu aceastg, localizare corespunde foarte bine si distanta argtatg pe itinerariul lui Castorius :Caput Stenarum fiind la 15 mii de pasi departe de Pons Vetus, adicg la 22 km. de Caineni. Pozitia strategicg a acestui laga'r era extraordinar de mare, cgci stitpanea nu numai intrareai esirea din pasul Turnul rosu, dar In acelas timpi cgile care duceau, una prin valea Oltului spre rgsgriti tara Barsei, alta spre meazg- noapte In vale raurilor ambelor Tiunave,i cea .de a treia spre apus prin. valea Sibiului i Muresului. Laggrul acesta de fapt nu' poate fi de cat cel Inftitisat de artistul columnei In scena noastrg. Cu aceastà localizare se potrivestei celalt amitnunt privitor la drumul pe uncle vin carele cu provizii. Drumul care leagg castrul din Boita cu valea Oltuluii decii cu Moesia, venea dealungul Oltului de la Pons Vetas piltrundea In Transilvania pe la Turnul rosu, vechiul porta Traiana. Valea aceasta Intocmai ca si pe columng, este Incadrata spre apus cu varfuri cu atat mai inalte, cu cat stint mai spre miazg-zi. In acest defileu al Oltului, pe partea dreaptg a raului,sunt o sumg de ruini de ziduri vechi, care Incep chiar de la rain Vadului. Cel mai caracteristic Insg, este cel din dreptul vàii Megiesului (dupg altii Modisului), asa numitul Turnul spart". Acest turn, dupit cum am mai spus mai Inainte (vezi pag. 50), asezat la imbucgtura Megiesului InOlt, chiar langg, malul apei,care-i scaldg poalele, are o formg rotunda, de aproape 40 m. la bazg 1). Turnul are astg-zi aproape 15 m. ; sus se vild foarte bine iunele creneluri de apgrare cu gvardia. de jur imprejur. Are trei etaje, cu ferestrele cele mari de sus Incheiate cu bolti arcuite, formate din cartimizi mari romane 2). Cu toate citi acest turn nu ni s'a pgstrat de cat pe junilitate,restul din spre uscat a fost luat de ape In 1533, cu prilejul unui Imo totusi Se pare &A poartit de intrare n'a avut.Intrarea se fácea printr'o punte defringhii, eare ducea la fereastra boltitg din al II etaj. Aceastg fereastrtt se potriveste,minunat ca por- tita care se ggseste la turnurile ronde de printre vane muntilor din scena de pe columnit Asupra rostului acestor clAdiri ronde de pe columng, multe s'au spas de cittre comentatori. Polleni Petersen 4), le drept temple. Domaszewski Insg, le in dreit altarele funerare ridicate din porunca lui Traian pe campul de bittae de li Tapae, despre care ne vorbeste cunoscuta notitg, a lui Dion 5). Dar cel care a vgzut mai clar de cat toti a fostCichorius ;el a sustinut din primul moment eh' sunt simple tumuli de pazg. Algturgrile de mai sus cu turnul spart"

Vezi pl. XXV, fig. 1. Neigebaur, Dacien, p. 273: tEin ohm 30 Fuss höher sehr dicker rundor Thurm von Bruchsteinen, der fiir römische Arbeit gehalten wird». C. Goos, Chronik, p. 304: cEin runder Thurm, von römischen Mauerwork, dossen Mörtel mit don bekannten Ziogolbrocken gemischt 1st und welcher seiner ganzon Gestalt nach dom. von Crivadia im Schylpasso gleicht » I Neigebaur, ibid. p. 174; C. Goos, ibid. p. 312; Dr. Bielz, op. cit., n. 437. E. Petersen, Trajans Dak. Kriege, I, p. 68. A. von Domaszewski, Philologus, N. F. V. XIX, H. 3, p. 335.

-208 dau deplina dreptate : rostu1 acestor turnuri ronde nu a putut fi de catsa apere si sinchiza intrarea In Transilvania, gat pentru cei ce ar fi Incercat s patrunza pe dreapta sau pe stanga Oltului, cati pentru cei care ar fi pätruns fie prin vaile laterale din apusul defileului, fie prin plaiurile limite ale Carpa- tilor, plaiuri strabatutei atunci In anticitate, precum Bunt si àstazi, de cai foarte umblate. Dar ceiace ne Intareste si mai adane In aceasta credinta,c turnurile ronde de pe columna din scena noastra aveau un scop fortificatoric, este si a- cel zid lung de piatra, pe care-1 vedem urcandu-se de la turn pe panta munte- luipana acolo unde ea era rapoasti. Acest zid,care Inchidedefiteul pang In munte, este identic cu acel zid, pe Care noi Il vedem Infatisat pe columna sus In148, Indaratul legiunii romane, care priveste la pileatul dac Ingenu- chiat din scena de la Caineni. Dar asemartarile Intre realitatei aratarile columnei merg si mai departe. Pe columna, am vazut,stint patru asemeni tumuli. ronde.Ei bine,cast pe columna, In afara de Turnul spart"se mai afiau odinioarai alte tumuli ronde. La Talmaci, o comuna ceva mai la nord de castrul din Boita, era un alt turn rotund, care dupa descrierea facuta de Neigebaur 2), era la fel cu cel dintai. La 1840 Insit, In urma unui foc care a mistuit comuna, turnul acesta a disparut cu totul. In fine, pe locul unde astazi se afia faimosul Turnul rosu", la cotitura Oltului ca sa intre In defileu, se pare ca a fost un al treilea turn rond:; musa a disparuti acesta, iar ceva mai pe deal s'a zidit cam pe la finele veacului al XVIII, actualul turn patrat, Inconjurat eu 6 bastioane" 8). Unde sit fi fost eel de al patrulea turn rond, astazi nimeni nu o mai poate spune, ca'ci navalirile salbatice ale barbarilor prin lungul defileu al Oltului, au nimicit once urmiti. Dar despre existenta lui cine s'ar mai putea indoi ? 6) In fine, un ultim argument care sprijinaideea loealizìtrìi seenei noastre la Boita, este si urmatorul : pe columna Intre 153 si 154 se afla, pe culmea unui munte rapos, o eetate parasita, din care nu se vad de cat trei laturi doua, porti ; aceste porti dupa orientarea scenei noastre se gasesc una, cea din dreapta, pe laturea de rasà'rit, si cealalta, cea dinstanga, pe laturea de Cetatea eai muutele se afia in raport cu castrul ceva mai la nord. S'a zis, a pe várful dealului rápos este un simplu zid cudouii, porti si nu o cetate-: Tot* nu vedem ce rost ar fi putut sa aiba acest zid pe eulmea mtunte ? Aceasta cetate pe care columna o indica In chip sumar nu este alta de cat cea cunoscUta sub numele de Landskrone, la nord de Boita.Fireste, sunt foarte multi astazi, care pretind ca vestita cetate este opera Sasilor. Mai mult Inca, unii chiar cunosc data preciza a zidirii cetatii. Gaud voivodul Va- lahiei patrunse In Ardeal In 1369i dete prada flacarilor manastirea sfantului

Vezi pl. XXV, fig. 2. Neigebaur, bacien, p. 274: c Ein diesem nicht unähnlicher Thurm stand nur noch vor 10 Jahren aach mitten in Talmatsch und zwar in einem Bauernhof von Wirtschaftsge- bäuden umgeben». cf. C. Goos, Chronik, p. 812; Dr. Bielz, op. cit., no. 437. Dr. Bielz, op. cit., no. 441.

- 209 - Neculai din Talmaci, serie inviitatul istoric sas, Teutsch, cetatuia Inca, nu avea fiinta. Ca sit inlature aceastit priinejdie, precumi cealalta mai amenintatoare din partea Turcilor, Incepu regele Ludovic cel Mare o lima cladire ;Saii 11 sustinura cu bani §i cu brate cu atta vigoare In cat cetatea era gata in 1370" 1). Aceasta zidire, care, dupil cum vom yedea Indata, este una dincele mai uri- a§e cettiti din cate cunoa§tern In Ardeal, nu a pututfi nici odata cladita In- tr'un singur an. Niei regii Chaldei, care adeseori au Meat minuni inaceasta privinta, n'ar fi putut savar§i o asemeni lucrare marea ta; cum ar fi putut sii- var§i acest lucru Sa§ii, a carora mijloace, puteri §i brate,eran ea adevarat modeste. Si afara de aceasta, o simpla privire aruncata asupra, technicei zidirii §i ne-ar fi facut sit ne-ferim de eroare. Cetatea Landskrone este opera regelui Decebal. Acest lucra ni-1 spun ru- mie prin felul lor de zidire, ni-1 spune forma §i Intoemirea ei, care este asemeni cu cea, Infati§atil pe columna. In adevar, pe varful muntelui care domina intregul defileu de la Turnul ro§u, s'au pastrat p'alocuri In buna stare ruinile zidului de Inconjurare al cetatii §i al unor turnuri de aparare. Forma lui este impusa de marginea de sus a muntelui; p'alocuri, unde panta este mai u§or Inclinatii,architectul a pus sil se sape un §ant adane, de 7-8 ni.i larg de 15 in., .eum este de pilda, pe parten din spre nordi sud. De obiceiu forma pare ovala-lungareata, Cu axa cea lungrt de 120 m. aproape, pe and cea scurta de 60-70 m. Zidul p'alocuri gros de 3 m. este alcatuit din bolovani de piatra legati !litre ei cu mortar roman foarte tare.S'a pastrat pana acum In bunt"' stare turnul de pe laturea de rasarit, unde se aflai poarta principala de intrare. 0 a doua poarta se afla a§ezata cam la sudvest ieste aparata §i ea ca un turn masiv, care in spre curte este proptit de trei capriorei. Farit a mai starui asupra celorlalte amanunte, vom sustine cit scena noastril trebue§te localizata in panne de la Boita. Caci aici gasim noi reunite toate elementele topografice indicate de artist. Pita, §i existenta acelui ves, unde ca- -valeria mauretana I§i Indepline§te stralueita sa aetiune rezboinica, despre care ne vorbe§te notita din Dion.In adevar, laugh' Boita, la stanga se vede deli- leul Turnului ro§u, ca. §irul sau de munti Inalti, conici, rap* §.1 ple§uvi,iar In dreapta se desfil§oaril larga vale a Oltului, care poate fi viizuta ea, In palma de pe culmea unui deal, precum este cel de la Impreunarea Sibiului cu Oltul, a§a numitul Landskrone. Cu stralucita actiune a cavaleriei mauretane se incheie Intreaga serie de scene, care era menitit sit ne arate mi§carile trupelor romane, din clipa cand tree puntea de lemn de la Gura Vaii §i pima cand Patrund prin defileul Tur- nului ro §uIii Arden!. Cladiri de castre §ide punti, treceri Zn revista a legi- imilor In mar, cueeriri §i nimiciri de localitati dace, mi§cari dibace de trape, care aveau darul B11 prinda §i sit surprinda pe du§man, toate acestea Incheiate

1).Fr. Toutsch, Unsere Burgen, in Jahemeh Siebeabiírg.,1883, p. 128; cl Dr. Bielz, Die Burger in Siebenbiirgen, ibid. 1899, no. 438. 14

- 210 - la urmii, Cu o biruintii hotgratoare, care avea drept rezultat s asiguredru- mul de legAturg en baza de operatie de la Dunare, iat, Ìmplinitt cu mrtestrie chiar, prima parte a programului de invaziei cucerire. Ne remane sit vedem acum cel de al doilea punct: eiocnirea cu dusmanuli deci preggtirea eatas- trofei, care formeaza ultimul punct al aefunii Imprtratului.

CAPITOLUL VIII

LUPTELE DIN VALEA STREIULUI Intro

ROMANI I DACI REZUMAT. Intindorea grupei. Cum trece Traian de la Boita in valea Streiului ? Conflguratia solului din Oltenia F}1 sudvestul Ardealului.Traian n'a, putut porni de la()It urmttnd valea Muresului, Streiului de jos si Hategului, pentru ca sa ajunga la Sarmizegeiusa. El alege calea pe plaiurile Salte; patrunde pe valea Sebosului prinSasciori, apoi pe cartirile muntilorjunge in ralea Streiului prin Crivadia.Urinele de lagar roman si de cotate dad' Sasciori. CAW)i lagarele romane de la Ausel, Vtlrful lui Petru,Poenilo Thui Jigorul mare.Scena LXVLXVII ne infatisoazipeisagiul din ralea Streiului de sus. La apus do Crivadia, 'undo este turnul rotund infatisat in LXVI sus, aro loo atacul impetuos al Da- cilor contra Romanilor. A doua lupta de la &awl do sus osto infatisatil, in scona Lxvni- LXX. A treia lupta dintre Romani si Daci (SO. LXXILX XII) so da probabil la Ostrovnl mare. Adlocutia lui Traían catre trupe In castrul roman din Balint Aceastii, noun grupti se Intinde din 160-190 si cuprinde scenele LXV- LXXIV, dupA Impiirtirea lui Cichorius.Elementele de precizare geografidi a tinuturilor unde se dau luptele Intre Dacii Romani, cu toate esunt numeroase, Ing din pricina nedesprirtirii precize a scenelor, nu au putut fi Intelese pe deplin de comentatori,i prin aceasta niel In deajuns de binelocalizate. Cichorius crede et Impgratul cu armatele sale, ca sí ajunei la Sarmizegetusa., n'a putut lua de cht calea prin. valea Sibiului, a Muresului si In fine a Streiu- lui, de uncle apoi a piltruns in larga campie de la poalele muirtilor Hateg. Un singur adaos Tiisit admite :o abatere lilturalnicit prin valea Cugirului, pentru cucerirea orasului Muncelu Grildiste. Dar Petersen aratii pas cu pas, cit nimic nu stti In picioaredin toatii aceastil mestesugita aldituire, indatri ce o anali- zezi cu deamitnuntul. Mai mult tncí,etersen nu se invoeste niel cu felul de 1mpnlire a scenelor, asa preeum a facut-o Cichorius. Dupii dânsul,i In aceastà privintii are mare dreptate,uneori o scenri trebueste tmplinitcu

212 adaos de alaturi, cu care formeaza un tot, alteori din contra, ni se impune sa desfacem doua scene, care fusesera Impreunate Un amanunt ne izbeste Insa :mai toate scenele au marimi neobisnuite, provenite fie din pricina cartistul pentru rostirea gandului situ, avea nevoe sa Insire cat mai multe figuri, fie ca natura In sanul careia se petrec luptele, are nevoe, pentru a fi mai bine determinata geografieeste, de un adaos de e- lemente caracteristice, care In scenele de pat aiciale acestei campanii fusesera folosite. Dupii constatarile de pima aici, Traian se afla cu armatele sale In castrul din Boita, la vechiu'l Caput Stenarum. Este Intrebarea, cum ajunge Impa- ratul streacil de aci de langa Olt tocmai in valea Streiului,unde, precum vom vedea mai departe, se vor da ucigatoarele lupte ? Ca sa raspundem mai usor la aceasta Intrebare, suntem siliti s'aruncam o scurtil ochire asupra con- figuratiunii soluluidin partea de sudvest a Transilvaniei, teatrul viitoarelor rezboae. Muntii Caxpati dintre Ardeal si Oltenia, ti au nodul lor orografic in masivul impunator al Paringului, ale caruia varfuri mai lnalte, Mandrul (2529 m.) si Calla (2406 m.), aleatuesc oare cum miezul, de uncle pornesc toate celelalte siruri de munti.i anume, Intre Jiu, si Olt se desfae, Indreptandu-se dare lit- trei coame principale :1) ceva mai spre sudest este coama muntilor, care poarta numele de Paringul, casi nodul central. Acesti munti cu yarfuri ple- suvei conice se Indreapta care Olt, formand ea un perete retezat spre miaza-zi de valea Lotrului. Cele mai multe din varfurile sale tree peste 2000 m. time ;2) ceva mai spre nordvest avem cama muntilor Platanesti, care se sfarseste iarasi la Olt, dupa ce a alcatuit si ea peretele de nord al 'vaii Lotrului 3) In fine, din Weal Ciudrelului (2248 m.)se desface o noua 'coamrt,zisa Sibiului, care se Indreapta spre nordest si are lualtimi mai mici.Si precum din culmea Paringului se desfae o suma de dealuri paralele care se Indreapta In linie generala catre miazazi, tot asa se desfac altele cu directia catre nord din culmea Sibiului. Din acelas nod al Mandrel se desprind, pornind Insa catre apus, ale douti siruri de munti, care pare ea continua liniile coamelor Paringului i Platanesti- lor. Acestia Bunt :a) mai spre sud coama muntelui Vulcan, care se prelungeste pang, In jude-tul Mehediuti, läsând spre miazh'zi o soma de coame de dea- iuri paralele ; by cev& mai la nord, muntii Hategului, Care Ii gasesc In varful, Retezat (2477 m.) Inaltimea lor cea, mai mare.In fine, cam tot din locul de unde se desface culmea Sibiului, se desprindei culmea Sebesului,care Inclina spre nordvest, (land nastere spre nord mai ales la o serie de alte dealuri paralele. Din varful lui Petru si al Surianului, care leaga masivul Sebe- sului Cu Paringul se lasa, o sea care duce spre pasul Merisor, unde se face Impreunarea cu muntii Hategului. In mijlocul acestei naturi framantate, se Intelege de la sine, ca nu mai putea ayea loe nici o campie ; din contra Insa In spre apus de masivul Sebe- sului si la nord de muntii Hateg, se deschide larga campie a Hategului, care

213 cuprindé tot spatiul dintre Crivadia la rasarit, Orlea la nord §i Portile de fer transilvane la apus. In coltul de sudvest alacestei campii seafla faimoasa Sarmizegetusá, actuala GrOdi§te, tinta catre care se indrepta Un fapt nu mai putin ciudat al acestei regiuni framântate dintre Olt§i. campia Hategului, este forma §1.alcatuirea muntilor. A§a, de pilda, privind din spre Sibiu, §irurile muntilor, care se Indreapta de la apus la ritisarit, sunt In ava fel randuite, In cat ne fac impresia unor trepte largi cu atat mai Inalte, Cu cat sunt mai spre sud. Nu mai putin ciudate sunt formele colturoase pe care le au varfurile mai rashriteale muntilor priviti din departare. Alai ales culmile mai inalte din coama Platáne§tilor, se arata sub forma unor capätani uria§e de zahar, legate nitreele cam pe la mijloc' cu un fel de podi§ sau o §ea larga. Din aceasta cauza culmile nu sunt izolate, cu toata Infati§area tor impunatoarei selbatica din departare. Din pricina acestor podi§uri de legatu- rA, cararile prin munti sunt neintrerupte §i se tese atat de la capatul de est spre vest al coamelor, cat §i din sud spre nord, adica din Oltenia spre Ardeal. Acestea zise,' sa trecem la comentarea §i localizarea scenelor. Prima problema Irma, care ne ese Inainte, este cea privitoare la drumul, pe care l-a ales Imparatul pentru trecerea armatelor sale din valea Oltului In valea Streirdmi. Am vazut mai sus cate carä'ri se deschideau Inaintea Imparatului, pentru ca fig treach' din valea Oltului in a Streiului, unde se aflacapilala regatului dac. Tot* ele se pot reduce la doua drumuri :unul, prin valea Sibiului, a Mureplui §i apoi In campia Hategului §i celalt pe plaiurile lnalte ale muntilor Carpati. Cichorius, intemeindu-se pe o pretinsa asemanare a bailor termale din Calanul cel mic cu imaginea de pe columna din scena LXXIV, sustine Imparatul a ales calea pe Mirei Streiu..is'ar parea ca aceasta parere ar fi singura mai adevarata. Si cu toate acestea trebue sh' ne declarrim contra ei.i iata motivele : a)E lucru ciudat, dar, dupa cercetarea amanuntita a tutulor cailor pe care imparatul Traian le-a luat atat in primul,cat§iIn al doilea rezboi. reese pang laevidenta,ca armatele romane, cu toata covar§itoarea lor putere, pe care le-n dedeau organizatia §imultimea legiunildr, au cautat In mersul lor de patrundere spre Sarmizegetusa, intotdeauna tinuturile muntoase, cararile prin regiuni lnalte.Si din contra, ori de cate oris'a infatipt Im- prejurarea, regele Decebal a dat luptá In camp larg §i deschis. Este un con- trast a§a de viu Intre felul de procedure al imparatului roman §i acela al regelui dac, cum nu se poate mai izbitor §i mai hotarat: unul I§i alege caile de strabatere prin podi§urile muntilor, celalt a§teapta lntotdeauna eu o neinfranta barbatie sä dea lupta In camp deschis. Este ava de adevarat aceasta,In cat din cele 12 lupte mai marl, In care se ciocnesc Romanii cu Dacii, (scenele XXIV, XXXIX, XL, LXIV, LXVI, LXX, LXXII, XCIIIXCVII, CXXXIV §i CLI), nici una nu se da. In munte, toate se desfa§ura in campie. Si nu trebue uitat un lucru, eli aceste lupte, In marea majoritate a cazurilor, sunt oferite Romani- lor de catre Daci. Pe and impáratul Traian Incearca sa fuel, parch', de lupte,din contra

214 Decebal le cautii si le doreste. Unul straluceste prin geniul su strategic, toate mischile trupelor sale aunt combinate strategiceste In vederea sfaramarii vra'j- masului aproape f4ra Jupt5, eelalt, regele dae, ii pune toata nadejdea In vitejia selbatica a ostasilor Ai, care Ii facea ades A Infrunte moartea cu nepa- sare. ,Acest dispret de moarte al Dacilor, pe care li-1 dedeau Bag creclinta In nemurirea sufletelor, sau patriotismul lor adanc, a adus nu arare ori pierden i cumplite legiunilor romane. Doari istoricii romani, cu toata tacerea lor semnifi- cativa, ne au transmis stirea, ca In. aceste lupte cu Dacii multe legiuni romane sau au pierit cu totul (leg. V Alanda, XXI Rapax) pe campul de batae, sau au fost zeciuitei mäcelirite. Acest lucru 11 cunostea bine Imparatuli experienta Matta de alti comandanti rornani In trecut a folosit-o, ferindu-se A mai repete gresalele altora. De ad., acda neincetatá goana de a nu se milsura in camp deschis cu dusmanul ; de aci, continua strecurare a armatelor sale printre stramtorile rnuntilor si pe ca'rarile plaiurilor Pe la Murei Strei, campia e larga, sesul destins siera minunat pentru desfasurarea vitejiei dace. Pe aiei, Decebal i-ar fi disputat pas cu pas terenul ;i chiar daca biruinta ar fi fost de partea Romanilor, pierderile acestora ar fi fost asa de mari, In eat ar fi insemnat In definitiv tot una eu o In- frangere ; cad, pe and Decebal si-ar fi reImprospatat necontenit trupele sale Cu noi osteni, imparatul ar fi trebuit s'astepte Indelung sosirea altor legiuni. Si In rezboi o intarziere Insearnna pentru biruitor o Infrangerei pentru cel Invins o victorie. In cazul de fata deci se impunea imparatului A se fereasca de calea pe la Mures. b) Dar mai esteialt motiv. Acesta este de ordine locala, special:a. Cam- pia Hategului eu forma ei triunghiularilare numai trei porti de intrare, cate una la cele trei colturi ale triunghirdui. Dintre aceste trei porti de patrundere. cea din spre nord insil este fail Indoiala cea mai greu de strabatut pentru dusman. Streiul, care Ii aduna apele pale de pe pantele muntilor Hateg si Go- deanul, dupa ce ,merge un timp catre apus, se indreaptit deodata spre nord, trecand printeun gatlej InguSti selbatic, care poatefiInchis cu desavarsire de o simpla cetate pe varful Orlei. Aeeasta cetate de aparareDacii n'au uitat s'o ridice.i taria ei ne-o rostesc zidurile ei groase,santurile adanci de imprejmuire, dar mai ales coastele rapoase ale muntelui. Cu mijloacele technice de care armatele erau pe atunci lnzestrate, cetatea se poate socoti, si de sigur di a fost, cu neputinta de luat. De peretii muntelui Orleai a celor vo- vreme prea Indelungata s'ar fi spart Indkatniciai organizarea de fier a, legiunilor romane. pentru ea Imparatul sa mai aleaga aceasta cale. ,Acest lucru. probabil Imparatul Iltia prin fugarii romani de la curtea lui Decebalfugani care nu putean inn* in sufletul lor dragostea pentru Roma si pentru marirea nearnolui lor. e) Dar In fine eel mai puternie motiv pentru sprijinirea parerii noastre sunt ramasitele de lagare romane, pe care le gasim priu plainnile muntilor Car- pati, raimasite, care ne ealatizese pas cu pas pe urmele Romanilor. Sianume. dupg, birtlinta eavaleriei mauretane de la Bo4a, impAratul apare mai Intal toe=

215 mai la Crivadia, In coltul de rasarit al campiei Hategului. Acest lucru ni-1 povestese castrul roman din scena LXV, cetatea dad, din LXVIi Intreaga desfasurare a luptei de la Crivadia. Lucrul acesta Il vom pune In pling ceva mai departe. Dar se punei aici Intrebarea, pentru ea Imparatul s'ajunga la Crivadia pe unde a venit ? Caci am vazut cdrumurile pe munti se Incru- ciseaza In toate felurile. Respunsul ni-1 WA o scena (CVII) din aldoilea rezboi. Trig pentru lamurirea cititorului, suntem nevoiti sa facem un mie !neon- jur. Multa vreme s'a discutati Inca respunsul hotgrator nu s'a gasit,asupra drumului pe care Imparatuli armatele romane l'au urmat In al doilea rezboi dacic. Cichorius a pretins, ca Indatä',dupil scena solemng, de lftngg podul de piatra al lui Apollodor (scena C), Traian intra In campanie ;ca drumul ales In acest rezboi Incepe la Drobetaei ca dupa ce trece prin pasul Turnul rosu prin ambele vai ale Varnavelor, akinge la o cetate tainica din valea Homoro- duluii a rausorului Vargyas, afluenti ai Oltului ;ea la Alma s trebueste noi sa punem acea puternica cetate pe care columna o Infatisaza cu atata strglu- cire In sirul de reliefe, care se Intinde din CXIII pang, In CXXVI. Aceasta parere Insa este cu totul gresith'. Credinta noastra este; ea drumul strilbatut de Impgratul Traian in al II rezboi este acelas cu acel, pe care merge el acum In a III campanie a primului rezboi dacic. Ca sg pue In lumina aceasta idee, artistul nu s'asfiit pe deoparte de a schematiza Infatisarea scenelor sale, iar pe de alta de a reproduce acele statiuni din primul rezboi, care fuseserg mai insemnatei mai bine caracterizate. Anume, inalII-lea rezboi dacic, artistul reproduce ceva cam sche- matic" 11,cuvantu1 este al lui Petersen,scenele care ne Infatisau in primul rezboi, statiunile Bumbestii (scena LII, In al II-lea rezboi scena CII), Ramni- cul-Valcea (scena Lill, In al II-lea scena CIII), Cftinenii (scena LX i LXI, al II-lea scena CV) si Crivadia (scena LXV i LXVI, In al II-lea scena CIX). Pe cAnd In campania a III a primului rezboi artistul Infatisazd pe langg aceste statiuni principale si o suma de altele mai neInsemnate cuprinse la mijloc, a- cum In al II-lea rezboiu el se mgrgineste numai la acele cateva scene care eran mai Insemnate, si care puteau calauzi pe privitor In mod sigur. Dar lucru ciudat, pe cand In primul rezboi futre Caineni (LXi LXI) Crivadia (scena LXVI) artistul nu mai introduce de cat statiunea de la Boita (scena LXVLXII) din valea Oltului, lasfindu-ne cu totul In Intuneric asupra cal urmate de la Olt la Crivadia, acum In al II-lea rezboi, dupa ce ne Infatisaza statiunea din Caineni (scena CV), lag deoparte imaginea laggruluii intregului tinut de la Boil], i lnainte de a ne reproduce lagiirul din Crivadia (scena CIX) ne adaoga o scena la mijloc (scena CVII); care cuprinde imaginea unui lagar roman si a unei cetati dace.

1).Petersen Inteuri alt pasagiu adaogi si mai laxnurit, cu privire la aceasti repro, ducere a unor scene din primul rezboi : cartistul se margineste numai la infatisarea a ceiaCe este absolut necesar, casi cum ar repent lucruri trio& °data reprezentates. Tra). Dak.Kriege, II, p. 15.

216 Prin urmare respunsul la intrebarea de mai sus, pe unde a trecut 11130- ratul ca sìajunga de la Boita la Crivadia, ni-1 dt scena CVII, care ne Infa- tivaza statiunea intermediarrt Intre Cainenii Crivadia. Ava dar, unde se cuvine slocalizam noi scena CVII, la care cu drept cuvant, Petersen adaoga v.1 cetatea din 286-287 din scena CVIII? Elementele topografice indicate de artist sunt : 1) Tinutul pare muntosi anume se desfavurti de la stanga spre dreapta sub forma, unei coame de munti ;2) pe culmea acestei coame este un lagar. roman cu doua porti pe laturea din fatai .cate una pe cele doua laterale. Un semn ea lagarul este pus pe o inaltime mare, este indicarea acelui auxiliar din fatti In 285, care-vi umple urciorul cu aprt ; probabil spre a-1 duce sus In lagar ; 3.,) la poalele dealului pe care se afla, lagarul, curge un rau, la malulcaruia duce o scara de lemn ; locul unde este puntea pare a fi un punct strategic Insemnat ;uumai ava se explica de ce pazevte auxiliarul In picioare din fata puntii de lemni a lagarului roman. Aceasta paza de obicei nu se pune de cat In punctele, unde piguranta trupelor ar fi fost amenintata de duvman. pare a primejdia ar veni din fatai dreapta ;5) peste rauvorul din primul pioni ceva mai spre dreapta, Intre 286 vi 287, se vede o cetate de zid de o forma (walla' ; 6) aceasta eetate prin. Intocmirea ei este de origine dad, precum a spus foarte bine Cichorius 2). De altminteri, acel ceardac de lemn de deasupra portii din dreapta este un semn conv.entionaldestul de caracteristic, pentru ca mai fie vre-o Indoiala' asupra acestui punt ;7) cetatea are douii porti, una in stanga In spre auxiliarul care Ii umple urciorul din rau ialta tocmai in partea opusa. In interior sunt mai multe casute dace, un semn eh' era locuita ; 8) cetatea daca, avezata chiar in fata lagarului rdman peste al:a,este pe o inaltime mai mica de cat a muntelui din fata cu laga'rul roman ;9) afara de aceasta, daca ne luam dupa faptul cit sold,* din coloana de sus, care au evit probabil din Tagarul roman, nu au coital pe cap, pe cand cei din coloana de jos Ii poarta din contra coiful, urmeagt ca partea din cotroar putea sa vie duvmanul este cea din fatai dreapta ;10) In fine, atat lagarul roman, cat vi cetatea dad., se MIA In drumul armatei romane pornita din Caineniiajunsil la Crivadia (scena CIXiCX). Ei bine, toate aceste elemente topografice se regasesc la localitatea Sasciori din sudul oravului Sebevul sasesc (Miihlbach). Raul Sebevul, care sub numele de rani Frumoasa, apare din poalele muntelui Cindrelu, dupa ce formeaza un timp granita Intre Romania vi Austria, cotevte direct ipre nord. Valea raulni, Inchisa spredreaptai spre stanga cu viruri Inalte de dealuri, este strimtai frilmantata. Totuvi are o cale minunata, care duce,de la granita noastra SO, la Sasciori, unde art lute° regiune mai deschisa vi mai easa. Este important faptul tust, cit atat pe dreapta vaii Sebevului, cat vi pe stanga, pe muchea dealurilor exista aista-zi ne luam dui% rri-

11. Vezi pl. XXVI, fig.1. 2).Cichorius, Trajansseiulc, fI, p. 191 :«Ihre Hauser, vorbind desprc caatea acoasta, sind unvotkenribar von dakischer Bauart, und wir haben demnach keinesfalls ein römisches Lager eder eine riimische Festung vor uns, sondern bestimmt eine dakische Ansiedlung

V . . - Clia lea de ri,z ri .... S S C ...... ti FIG. 1. CETATEA DIN LAZ SI CETATEA DIN SASCIORI. CV I. CV II. CVIII. -,- ^ .4-i ...,..t'' 1 i1,,, ell . , / - d . , T ilkdi ' I.. . , , , I} IN ' 110-IA4 . / ,CER,T e ". 11.0 ,.__ 711 d. r '0 , \, 17 11-k'it 292. 283. 234. FIG. 2. ACELEAI CETATI PE 285. COLUMNA.296. 287. 288. 299.

FIG. I. VEDEREA TURNULUI DIN CRIVAD1A. FIG. 4. LATUREA DE VEST A SARMIZEGETUSEI.

FIG 2. RUINILE TURNULUI DIN IWALAETI. FIG. 3. CAMPIA SARMIZEGETUSEI.

217 miele de drumuri vechi,existai In vechirne eai foarte bune de strahatut munti. Acolo Irisa', unde rául Sebe, scapat de strAmtorile muntilor, pittrunde In regiunea deschisa din Sasciori, atat pe mime& dealurilor din räsarit, cAt si a celor din spre apus de rau se afla cae ocetate :cea din spre rgsarit,din dreptul comunei Lazu, este 1.11)lagar Toman, iar eea de pe dealul din fata comunei Sasciori, o cetatd de piatra, de origine daca. Voi lua mai %di In cercetare lagárul r6man din dreptul comunei Lazu. Asupra acestor ramasite de cultura veche, iatil ce ne spuue un Invatat sas, Dr. Amlacher 1) : pe Várful tocit aproape cu total al muntelui Gargalitu,ga- sirilm un sant ad:111c .tras In forma de cerc 2). In spre apus, spre valea Sebe § se afta' o:trecere peste sant unde sau santul nu a fost sapat, sau a fost iaruíi umplut eu pamant. De aci scoboara In pauta, Una de pe munte ocale destul de larga. Traditia n.e spune, crt a fost odinioara aici o cetate de lemn. Na Se vede Intr'Insa nici urma macar de piatra sau de zid. De unde provine Intiíritura este greu de hotarál. D'ara' Indoiala' lusa, ca origina ei se eufunda In vechimea cea mai departata". Asupra acestei cetati tusa, multumita bunavointei preotului Moga din S'as- ciori, avem planul ridicat de catre architectul Benedek ,Lajos din Sgsciori 8). Din aceasta schita reese citcetatea de lemn" are forma unui oval, acil- ruia axil mai lunga, Indreptata de la nord la sud, are aproape 60 m,. pe cAnd axa cea scurta numai 46 m.antul are o largime de aproape 6 m., iar pa- mIntul scos de aci este turnat spre interiorul cetatii, asa Incat solul castrului este mai inalt de cgt Inconjurimea. Ciudatil este forma lagärului, caci mai ales cele 2 latan i de est si vest sunt convexe. Probabil ca de jur Imprejurul saiitului era palisadti ca pari de lemn, de unde i numele de cetate de lemn", ce i se da cetatii. In fata acesteia pe o o muche de deal, rasarind ca un dinte din muntele Lomanului, se afla cetatea din Sasciori. Tata' aici planul 4)idescrierea acestei cetati. Planut se datoreste aeeluiasi architect B. Lajos, despre care am vorbit mai sus. Descrierea o iau dupa Inviltatul istoric sas, Dr. Fr. Teutsch, introdu- cAnd p'alocuri observárile atat ale parintelui Ilie Moga, cát si ale noastre proprii fitcute asupra ruinilor chiar. Pe o ramura a muntilor Bebes, care se desface din muntele Loman spre nordest, si la apus de comuna Sasciori, pe malul stAng al ráului Sebe, se Inaltil ruinile cetatii Sasciori pe un deal izolat,care cade prapastios mai de toate partile. Cetatea, Intocmai cai cea din Grarbova (Urbig), are forma unui dreptunghiu 6) prelungit. Zidurile sunt dinteun fel de gresie cenusiu Inchisit, din pie-

Dr. Albert Amlaclu.r, Wanderungett int .11141bachgebirge, fn JalerbualtSichettbarg. liarpatlt-Vereins, IX, 1889, p. 36. Vom vedea ca forma adeva,rat(t a §anului o cea de dreptunghiu. Vezi p). XXVI, fig. 2. Vezi pl. XXVI, fig. 2, dreapta. Forma se asearnant mai mult cu a unui oval neregulaf, precum observa parintele Die Moga.

-218 - tre colosale, ránduite in §iruri regulate, legate cu mortar, care de mult s'a Im- pietrit. Diametrul este In lungime de 220 pa§i §i In lätime de 40 1).0 idee despre márimea totului ne-o dturnul din nordest,care s'a mai pástrat In parte Ina, a cáruia mare* poartá cu arc ascutit ne face sd presimtim ce vijelii a trebuit sà Infrunte. Poarta din fatä a turnului are 3 m. Ináltime, 2.75 bolta 1.11 m. grosime ;poartadin dos Insit are 5 m. Ináltime, 3.2lá- time, bolta 2.4 m. grosime. La laturea de sud se aflit d'e asemeni ruinile unui turn 2). Zidurile,care imprejmuesc largul spatiu, nu au tocmai 2 m. grosime ;borte rotunde 2) se observá ici §i colo, de sigur hotáráte pentru Impuráturi. In interiorul cettitii rárnä§itele ne aratá lámurit ea mai Inainte erau diferite Intocmiri pentru locuinte. Pe laturea de ritsárit se vede un aldoilea zid de imprejmuire, care in parte s'a práválit pe panta muntelui 4).Pe partea din apus se vede o firida In zid, care duce din cetate afarit" 6). Dacà ne intrebAm asupra originei acestei admirabile cetáti,ráspunsul e mai greu de dat. Totu§i atát Amlacher, câti Teutsch recunosc descoperirile de topoare de bronz §i de monete romane Mcute aici la Sitsciori, dan o dovadä neIndoioasl" cà cetatea are o origine strAveche6). Teutsch chiar este §i mai liimurit :Sásciori a fost o cetate romanA", serie dansul 7). Forma acestei cetAti lush', Intoemirea zidurilor, §i mai cu seamA pozitiu- nea ei pe várful unui deal, ne amintesc originea ei dad,. O simplà compara- tie Intre elementele topografice indicate de artistul columnei §i cele pe care ni le dá' realitatea asupra celor doua cetäti din Silsciori, este mai mult de cát convingátoare. Pânài traditia pitstratä In gura poporului dinpártilelocului ne spune acela§ lucru.In timpuri strAvechitritiau prin preajma SAsciorilor ni§te oameni care se chemau Dad. Unii din ei lucran pálnántul,pescarul I§i arunca In rau undita §i niivodul dupä pofta inimei, iar vánAtorul strábatea pà- durile. Sus pe dealul din SAsciori oamenii cei buni" zidirii,o cetate mândrá, unde trAirá cei ce au clildit-o. Dar sosirit Inteo zi blestematá din yes, din spre räsärit ni§te streini,care avea,u Imbrácáminte de fier, iar pe capul lor strä-

A supra adevAratelor mArimi M. se vazA planul cetAtii. Era si aici o a dottapoartft, pe care invAtatul german a uitat s'o pile ; numai ca poarta e pe partea de apus, Bortele au forme pAtrate si nu pAtrund zidul. Ele sunt simple capete alegrinzi- lor de stejar, care sprijineau podisul pe care umblau apArAtorii cotAtii.In unele locuri s'a pAstrat chiar parapetuli crenelurile. Calen gvardiei are o lArgime de 1 in.,a parapetului de 0.80. Crenelurile sunt la distantb, de 1 m. Zidul cetAtii este si elImprejmuit cu un sant de 4-5 m. adincimei lArgime. 4).CAnd am vizitat ruinele din SAsciori, eu nu observasem existenta acestui al doilea zid de imprejmuire ;creclearn atunci cA zidul de jos nu este de cAt partea de deasupra a dului de sus. FatA cu descrieroa lui Teutschi in nedomirirea mea, am intrebat pe pArintele Moga, care-mi respunde urmAtoarele asupra acestui punct: Zidul de la stAnga intrArii principale a cetAtii din Shsciori este zidul ditramat din im- prejmuirea do sus si care s'a rostogolit ceva mai ¡os pe coastA. A.cest lucru se poate dovedi ii prin faptul at acolo undo zidul do sus nu s'a dArAmat, el esto mai isnalt ;iar sub acesta nu so vede nici o urmA de un al doilea zid". Asa dar observatia lui Toutscli este gre§itit. 6).Dr. Fr. Teutsch, Unsere Burgen, in Jahrbud Karpath-Ycreins, 1889, p. 76. Dr. Al. Amlacher, op. cit, p. 34. Dr. Fr. Teutsch, op. cit., P. 77.

219 I uceau coifuri de oteli erau inspäimantátori. Acestia izgonirä pe cei buni" din intinsul vaji, arserg bordeile lor, le luarg, turmele sipe cei remasi atfi duserd In robie. Ei 1uari cetatea de sus din Sgsciori ; iar restul celor buni" fugirg In päduri cu vitele, femeilei copii lor. Dar se Indurä. D-zett de dausii si le dete iar puterea lor de odinioarii" Dar si mai ciudat pare faptul cg, pretutindeni traditiaa piistrat pang, astgzi amintirea numelui Dacilor. La apUs de cetatea de lemn"de pe varful Lazului este un drum, crtruia poporul ti zicecalea Dacilor. De altminteri nu- 'mele acesta tinde sä se piardit din amintirea oamenilor;cei tineri din sat nu cunosc de cat numele de calea caprelor". Sigur !ma" este, cg, cetatea din Sgscioria fost ziditg, nu ca scopul de a apära valea Muresului contra unei invazii din sud,precum Bustin mai ales In- vätatii sasi, ci numai ca srt Inchizä drumul de pätrundere prinvalea Sebesu- lui, unui dusman venit dinspre Olt. icei strgini mgruntii negri, finbracati In fer"i acoperiti cu coifuri de otel", despre care traditia ne vorbeste, fond nu sunt de cat acei legionari romani,pe care columna ni-i aratä pätrun- zand de laOlt In doug, sirurilungi pe valea Sebesuluii cgrgrile muntilor spre Crivadia. In rezumat, ce ne dit realitateaiIntl' cat aceasta respunde la spusele columnei ? Mai Intgi avem o vale strategieä insemnatä,care duce din sesul Muresu- lui pang, in mima muntilor din preajma vä'ii Hategului. Valeae Inchisä cu un perete de munti inalti, atilt pe dreapta, cat si pe stanga.Un rem strgbate a- ceasta vale.Pe culmea dealului din Laz, la intrarea yitii, se aflä unlaggr roman dreptunghiular, casi pe colunuigAcest lagär nuare nicgeri izvor de apg. In fata acestei Intärituriromane, pe dealul din Sgsciori, peste apa Sebe-, avem o cetate dacii, forma ei este ovalg,i, Intopmaicasipe columng, are douit porti, una In spre räsärit spre rtiu, si alta spre apus. In interior vedem o sumä de ruini, care ne dau dovadä cit aici erau locuinte,precum aratri si columna. Asenignarea deci este hotrtratoare.Pozitia ambelor cetrtti pe dourt dealuri opuse,dintre ele,cel pe care se aflä chidirea de piatrg, din Sgsciori. este mai scund,--de asemeni este aceiasi. In fine, localizarea noasträne murestei celelalte amiinunte. Auxiliarul care prtzeste langI puntea ds lemn, aláturi de cel ce-si umple urciorul ell apà, estepus sä apere intrarea vitii contra inamicului, care ar fi putut veni din spre nordest, adicg, din spre Oltsi nima Ardealului. Cele doug,' coloane de soldati romani, Aupä aceiasi localizare, mergeau, una de alungul raului pe malul lui stang, pe cand ceilalti pe malul opussi anume, nu pe vale, ci pe coamele muntilor.Pe dealtä parte, armata de pe malul stang era mai aproape de vrAjmas,puterea Da- cilor In acest al 11-lea rezboi, casi In primal,se concentrase spre campia Ha- tegului,urmeazg neapgrat ca ea sä fie Infritisatg in plin armament,cu coiful

1). Dr. Amlachor, op. cit., p. 37.

220 pe cap, pe nand cealalta coloanä mai adapostitá, este reprezentatä fáracoif pe cap. Asa dar, iata' uil punct luminos In cercetarea noasträ. Traian, ca trunda de la Olt In valea Streiului, a fost nevoit, din motive de ordinestra- tegici de siguranta pentru armatele sale, sa la drumul prin valea -Sebesu- lui, drum care duce pe culmile muntilor direct spre Merisori Crivadia. Cu aceasta Incheiere se potriveste de minune i existenta acelor urme de drumurii de lagrire romane, care se afla de a lungul acestei val. In adeviir. lat.-a ce gasim In calatoria amintita' mai sus a Invatatului sas Amlacher ( Do pe plaiul Lamanului, mergänd contiuuu spre sud si numai pe culmile muntilor, la stänga vàii Sebesului se vede un drum comercial, care se confunda mai pretutindeni cu o retea de drumuri romane, din care multe urme s'au pastrat 'pe varful lui Patrui Slimoiul.Cu acest drum stilIn legatura si o suma de Intariri Cu siguranta (zweifellos) romane" 1).Ceva mai departe acelas Invatat adaog i alte amänuute si mai precise. ,Coborand de pe varful muntelui Can- ciul mare, la 30 de pasi departe de raid Cugir, unde drumul serpueste printre brazi batrani, In lungul vàii, ne izbesc urmele unei cài, caTe nu se mai adänceste ca In alte parti printre stanci,ci se arata tu Villa lumina de asupra Oman- tului, ca o cladire artificialá omeneasca. Cercetänd am constatat ca drumul este alcAtuit din pietre lathrete asternute regulat ; odinioara el era mult` mai malt ; dar a suferit din pricina ineoului räului din apropiere. Cine a putut oare zideasca aceste drumuri bine asternute cu piatrai tocmai In asemeni tinuturi selbatice ? De sigur nici unul din popoarele actuale aleTransilvaniei. Banuiala Insa. ca ne aflara In fata unei cal clilditä de Romani, luänd In seamil taria faptelor, se preface In sigurantä absolutä. Caci tot pe malul stâng al Se- besului, pe costise Mahe, se vad urme evidente romane, precum sunt rämäsi- tele drumului roman de la sud de Ivanici, care respunde cu acest drum din preajma muntelui Varful lui Palm Tot. asemeni corespunde cu urmele de lagar roman, care se vede pe seaua muntelui dintre Vârful lui Piltrui Ause- lul" 2). Asupra acestui drum Inca de mult ne a atras luarea aminte, Invatatul Goos, fara Insit a se pronunta asa de hotarat asupra originii romane a caii. El spune numai ca drumul este zidit ,,Intocmai dupa felul roman" 3). Dar asupra santurilor In forma dreptunghiulara a lagärului roman, Amlacher adaoga de a- semeni urmatoarele : Pe seaua muntelui gintre Värful lui Pattii Auselul se vede un ses Inclinat spre nordest. Aici sunt niste santuri patrate,care formeaza un dreptunghiu regulat, In lungime de aproape 200 m., iar In 'Mime numai de 80 m. El este intocmit ca. acele deschizaturi de porti pe latuTi,care stint cerute ori cärui lagar roman" 4).Invätatul sas banueste ca este un lagar pentru trupe auxiliare, care au oeupat aceste tiuuturi numai In chip tre-

Dr. A. Arnlacher, op. cit.,. p. 67. Dr. A. Arnlacher, op.cit., p. 56. C. Goos, Chronik, p. 327. De. A. Amlacher, op. cit., p. 70. Despre most lagAr vorbeste gi Coos, Çhronik, p. 327, numai nit el adaoglii amaauntul cis ia fata lagArului mai era un val' si un sant.

- 221. cator Cu prilejul cuceririi Ardealului". Prin aceasta supozitie, autorul se apropie foarte mult de adevarata ltimurire, care trebueste data acestor lagare romane cladite In singurattitile muntilor. Tot aceleiasi origini se datorestei lagtirul roman de pe culmea Jigoru- lui mare. In adevar, la 40 km. spre miazanoaptei rasarit de turnul de piatra, din Crivadia, se aflii, urmele unui laga'r roman de o marime groaznica", precum Imi serie ptirintele Izidor Saturn din Merisor, care 1-a vizitati studiat de aproape. Lagarul are forma unui dreptunghiu neregulat,cu eke doutt laturi de rrtsariti apus de marime egala (370 pasi),.pe and laturea de nord are numai 300, iar cea de sud din contra, 390 de pastanturile valurilor au IAA, la 1 1/2 m. adancime. Ciudatii, este Insti repartizarea portilor :laturile de rtistirit de nord au eate o poarta, pe cand cea de apusniei una; singura cea de miazilzi are 3 porti. Asemeni lagrtre se mai gasesc si maideparte,spre nordest de Jigorul mare, la Poienile Ttiii, care se afla oarecum la mijlocul drumului Ilitre lagtirul de pe Varful lui Prttrui eel de pe Jigorul mare. In rezumat, iatti Incheierea care ni se impune : Traian pornind de la Boil-a, ea srt ajunga In campia Streiului, a fost nevoit sia calea de alungul raului Sebe, de uncle apoi pe coamele muntilor a patruns In campia de la Crivadia tocmai In punctul unde se sfarseste lunga stramtoare a Merisorului, care leagti valea Jiului 'ea aceia a Streiului.O dovada mai mult este scena urmatoare : Scena Intai (Cichorius LXVLXVII) euprinde tot spatiul din 160 putt In 173, marginit la dreapta, casi la stAnga, prin copaci drepti ca coroana de frunze ca spicul,de grail deasupra. Prin aceasta, parerea lui Petersen, de a forma o singura scena din cele doua ale lui Cichorius (LXVILXVII),la carenoi am adttogat seena LXV,este singura bunti, did Se intemeiaznu numai pe legatura stransa Intre figuri, dar si pe unitatea peisagiului cu complexul de vtii, de dealurii eetati, care o caracterizeaza. Un rnotiv si mai malt In sprijinnl aeestei idei este faptul, ca ambele scene LXVi LXVI apar Impreuna in CIX CX din al doilea rezboi dacic, adieti un lagar roman In stfinga si o catate dacti In dreapta. Dacrt dar privirn lntreaga seenti, care se desfasura, precum am mai spas. din 160 Oat In 173, ea ne art urmatoarele elemente topografice 1). Spre snap, tinutuleste mantos pe eand spre dreapta este yes, ea fondul Insa,Inchis de un lant Utah de muntii ca alte siruri mai scunde tu fata lor.Dar a lutitu pe rand :din 160 panti In 165 avem imaginea a dmiti, cetati ;cea din stanga este un castra roman Infatisat cam piezis, cu o poarta pe laturea,din stanga si jos si alta pe laturea cea lung din dreapta.Terenul Inauntrulcastrului este foarte framantat. Cealaltti cetate este astzata lu fund pe un deal ; zidul ei are forma rotunda, cu o poartii, eu canaturile Inchise spre In fata si turn cu

1).Ciao doresto soama po deplirt dospro rostul acestei scone, trebuosto sti stadioz3 ea do arniattatal O. Cieb.orms,Trajalssaule,If, se. LXVLXVIEiplansoleres.. peetive.

222 ----

ceardac de lemn deasupra.Inauntru se vad coituri ideasupra parapetelor baliste. Intre ele si In primul plan se vedeun deal, care spre stanga se tnelina usor, dar cade bruse spre dreapta. Pe podis sta In picioare Iinparatul,Insotit de cei doi ofiteriai stii. El primeste supunerea a doi Daci,dintre care unal Iisaruta mana cu multa smerenie. Spre dreapta terenuleste yes, dar spre fund fuchs N munti, care alcatuese mai multe siruri paralele.Pentru ea sti bite- legem mai usor rostul acestui peisagiuse cuvine slasam pentru un moment descrierea figurilori actiunilori sit ne m.arginim numai la eonturile muntilor si In general Infatisarea peisagiului. In dreapta, campiasedesfasoara In tot lungul scenei pe plauul din fata,i anume, din 163-167 sesul este ocupat de intariturile romane, formate din stive de }Arne,un fel de valuri care acopere balistele ;din 167 fnainte Irish' se vede o padure batrana de stejari:Aceastif cam* se inchide spre fund cu un lant Inalt de munti, dincare resar mai ales d.oaa yarfuri, anul ascutit, care ocupa locul din 167 pana In169si altul din 169-170, ea varful cam retezat, cu panta cazand brusc spre dreapta. In tata acestui sir de munti Be prelungeste coama unor dealuricu muchii ascutite, care bleep In 168 si se sfarsesc In 173. Dindaratul munteluicu varful retezat din 170, pare ca ese un rausor, care vine In spre primul plan, unde in 170se si pierde. Acest rausor, e drept, este astfel Tntatisat In cata trecut neobservat de nimeni. La capatul celui de al doilea sir de munti, In punctul169, se vede o cetate daca,fiindca acei ce o apara sunt Daci,de pamanti Intarita de sigur cu value eu palisada. Fara Indoialti ea este asezata Inteun punct strategic insemnat, caci pare ca apara nu numai intrarea In largul eampiei, dar si ca/eamili- tara dintre sirurile de munti din fund si inai din fart,pe unde se zoresc vie corpul de Dad i cu draconele In frunte. In fine, tocmai departe'spredreapta futre 171 si 173, In largul unei vai, se afla o cladire de piatra, din carenu se vede de cat o lature In fata eu poarta la mijloc,iar din laturea din stanga numai o dunga, si o a doua poarta ;ceva mai josi mai spre dreapta, se zareste o notat constructie daca foarte ciudata, formata probabil dinteocladire cu ziduri patratei valuri cu palisada de o parte si de alta.

Ca sa, localizam aceasta scena trebue sa pornim de la dorta fapte: mai mutai,tinutul In care se desfasura lupta, cuprinde pentru prima oara siyes, de la scena LIII incoace ;si al doilea, in coltul din stanga sus (din163 - 165) se afla o cetate daca. Pornim de la aceasta cetate. Cichorius pretinde ca aicinu este de cat icoana Iagarului din. scena LXV, cu deosebire numai ca acoloera Inca In =- mental cand se eluden, pe cand acum este cu totul gata.Si cu toate acestea lucrul se Infatisaza alt-fel. Mai Intai, pare ciudat ea lagaral BA' fieasa de pa,- rasa: balistele randuite pe Inaltifnele parapetelor n'au slujitorii lor, portile tatii stau Inchisei nimeni Inauntru. Dar cladirea poarta cate-vasemne conventionale, care au limbagiul lor :zidul are o forma ronda, In oncecazpo- ligonala, poarta are prag drept deasupra, candse stie ca lagarele romane n'au de. loe asemeni prnguri, lar turnul de deasupra poartacaracteristicul ceardae de lemn, care este oare-cum pecetea sigura a originei sale dace,

223 Ei bine, aceasta cetate ronda de origine daca o cunoa§tem ; ea exista §i asta-zi, se afla destul de bine pastrata In Iocalitatea Crivadia, care domina intrarea-strhmtorii:Meri§orului In campia Streiului. Turnul este zidit pe varful unui deal rApos /de trei parti, care se Inalta chiar In mijlocul intrarii defileu- lui1). Zidul, alcatuit de piatra alba ea de marmura, are o grosime de 2.10 m. ajunge ptma la 10 m. Inaltime. Forma cetatiieste rotunda'. cu diametrul intern de 14-15 m. Acest turn, care se aseamana foarte bine cu moles Ha- driani din Roma, are 180' in circuit pe din afara, 0 se mic§oreaza In sus 'Ana ce capititil forma unui con trunchiat ; laturea din spre prapastie este fara fereastra, cealalta Insa are 5, de cate 1112 picior latime 0 2 Inaltime, puse toate 1a12 picioare deasupra solului" 2).Este de observat ert aceste ferestre suntadevara.te meterezuri, care pe din afara peretului de piatra par ca o dunga. Turnul are doua u§i, una spre sud 0 alta catre nord. U§ile par a fi avut bolti, careInsit s'au surpat.Pragul de sus al boltilor era alcatuit dincaramizi de aproape 2 picioare lungime, asemeni cu cele mai mari ca'ramizi romane"(Neigebaur). Sus de tot, aproape de eoronament, zidul este mai Ingust, lasand loe pentru gvardie de jur Imprejurul turnului. Goos gase§te ea dupa Intocmirea mortarului 0 a carä'mizilot" turnul este de origine romana" 3). In realitate Insa, dupti acel ceardac de lemn care sta deasupra portii, el este de origine daca.El fit- cea parte din Intregul sistem de intariri, care aveade scop sa,apere campia Streiului contra unui du§man venit prin strlmtoarea Meri§orului. Alaturi de aceasta cetate dach', artistul a Infati§at 0 un lagar roman, care cu mici schimbari apare 0 In scena CIX dinal doilea rezboi, formand de a- semeni o grupa cu cetatea cea ronda. Singura deosebire nitreeleeste ca aceasta din urma reprezentare artistul a fost mai negligent §i ceva mai sumar : a simplificati redus din amanunte. Lagarul acesta roman exista ;din nefericire !ma, nimeni nu 1-a studiat mai de aproape. G-oos 4)tine valurile salein- conjuriltoare drept simple valuri de pamitint", fitrit sa'-0dea parerea asupra rostului lor. Dar columna ne mai aratit Inca un elementtopografic :o eampie destul de larga Linde se desfavarit lupta din 164-170. Siaceasta campie se regase§te de asemeni in apropiere de Crivadia. In adevar, In fata turnului rond de§cris mai sus, spre apus, seIntinde §e- sul din preajma Streiului, §es care vine piezi din Barul mare spre comunaPul (Puj). Aceasta campie este Inchisa spre miazazi cuni§te §iruri de muati, care reprodue pas cu pas imaginile sculptate In scenanoastra de pe columna. Pen- tru o mai Roara Intelegere a lucrului, sit sevada schita de pe pag. 224. In stAnga se vede Wald conic al muntelui Sec(1549 m. Inaltime), pe and In dreapta se ridica masa impunatoare eu culmea retezatit amuntelui Bait (1759 m.), Intoc- mai ca§i cele doua culmi de munti din seenaLXVI. ,Mai mult Incit, viirful Bail, are ca§i In imaginea de pecolumna, pauta din spre apus taiata, rapos.Pe la

Vezi pl. XXVII, fig.1. Neigebaur, Darien, p. 84 C. Goos, Chronik, p. 289. Goos, op, cit., p. 289.

-224- poalele aeestei pante pittrund apele repezi alerilului Mare sau Bitrbat, pe care artistul l'a Intiltiat In 170 jos'1).

In fata acestui lant de munti., care se Intinde departe spre apus, se pro- ecteazii un al doilea ceva mai scund 1;3i tot asa de clintat, ca9i pe columnA. La

1).Vezi pentru amrmuutele geografleo ale tinutuItil, harta stalului major austriae privitoare la valea de sus a Streiuluii Oliva(lia.

225 poalele acestui al doilea sir de munti se desfasu.ra un plaiu foartelung, dar Ingust, ale cA'ruia paute márginesc spre lord cAmpia Streiului. Aceasta cAmpie este brAzdata transversal de raul Mare, care, nascut din fundul muntilor Si Mare, dupa ce se strecoara prin adanca vale la apus de várful Ball, dupll coteste plaiul deluros din fata,se pierde in apele Streiului,care curge de la rasaritspre apus, urmánd aproapepe margineade miazii- noapte a campiei. Dar artistul, ca sinrgineasci spre apus cadrul scenei sale, pre.um o marginise spre rasariti miazazi,a adiiogat si cele dota cetati dace din 172. Dintre aceste dona cetati, cea de jos,pare,dupa sistemul conventional ales de artist, sh' fi fost o simpla Intarire de plImant cu valuri de palisada ridicate de a curmezisul vrtii pe o palita si pe alta, cetate In felul celei de la Pripoare, reprezentata in scena LVII. Ziditìt, precum a fost din val de paintint, urmele ei s'au sters cu totul ; In once caz, ca toate cercetarile mele prin partile locului, Inca Vam putut descoperi nimic In aceasta Din contra tusa, cetatea cea mare ca doua latan i douá poni, Infatisata In 172 sus a remas Inca In picioare,i anume, ea se afIrr asezata pe culmea unui deal lila% ceva mai la sud de comuna Malliesti. Dealul acesta, destul de rarpos (are 30 m. fnaltime), este cuprins filtre douá parae, care curg unul pe la rásariti celalt pe la apus, formand o tntaritura' strasnicri de aparare 1).Spre miazazii miazanoapte se vild dona valuri ca santuri In fata, a carora hirgime adfincime, izolau ca totul dealul si de aceste Cetatea Insasi este alcatuita dintfun turn aproape patrat, cu zidul gros de 1 m. 70. Acest turn are trei etaje cu ferestre mici i mari pe latan, ferestre- meterezuri puse mai ales pe peretele de sud si de nord al turnului. O fereastra lunga de 1 m. 40 si huata de 2 m. 50 se vede In etajul al II-lea pe peretele din spre nord; In etajul de jos turnul are douá ponii anume, una pe laturea de apus si alta pe cea de rasara, poni in largime de 1.30.Architectul fn.sa nemultumit cu aceasta tire, pe care natura rapoasá a stanciii valurile din sud si nord, precumi grosimea zidurilor i-o dedeau turnului, a mai adáogatsi un zid rotund, care Inconjoara .de trei parti (din spre nord, est si sud) cetatea. Din toate aceste asemánari Intre elementele 'topografice Insemnate de artist in bcena noastra si cele pe care ni le da realitatea,. nu remane deci de cat o singará Incheiere cu putinta : scena LXVLXVII trebueste localizata In pártile de la upas de Crivadia. Scena a doua cuprinde cele trei scene din Cichorius (LXVIIILXX) este marginita spre stangai spre dreapta prin cbpaci. Legatura futreele o alcatueste figura imparatului, care de pe culmea unui deal (in174) priveste cum se desfasoara lupta dintre trupele auxiliare neregulate romanei Dacii. Legatura o mai fac acei auxilian i romani cari Inainteaza spre dreapta pe ca- rarea dindarátul muntelui din 176: unul dintre ei tusa Ii Intoarceprivirile spre seena lagarului ca Imparatul ;acesta este in totdeauna un. seinn conven-

1). Vezi pl. XXVII, fig.2. 15

226 tional, folosit de catre artist, Cft srt de§tepte In mintea privitorului ideea Im- preunarii a mai multor grupe de figuri. Scena aceasta ne infati§eaza un moment mai departe spre apus .din mersul armatelor romane spre Sarmizegetusa. Si anume, spre stanga avem, imaginea unui castru roman Inca nu pe deplin ispràviti a unei punti_In construe- tie peste un curs de apa ; spre dreapta ni se desfa§ura' icoana unei lupte, la care Imparatul pare ca se intereseaza foarte viu. La picioarele lui Traian un corp de legionari tae copacii anei pàduri mari din campie ; de sigur pregatesc un drum, pe care trupele vor avea strabata. Insemnatä trebue sa tie §i grupa de auxilian icare stau de ipazii In 174, unii privind spre dreapta,altii spre stanga sau Inainte. Aici pare sit fi fost un pullet strategic Insemnat, pentru ca artistul, contra obiceiului silu, sa preziute o grupit a§a de mare de soldati de Acesta este subiectul In liniamentelesale generale. Elementele de localizare de§i putin numeroase, ni sunt lush' mai putin caracteristice. Mai Intid, castrul fara a fi zidit In campie, precum a sustinut Ci- chorius, nu este a§ezat nici pe o Inaltime mare. In. fata lui, ceva mai spre a- pus, adica spre dreapta,orientarea din scena trecuta o pastreazil artistul §i aici,curge o apa destul de maricia, pentru ea si se simta nevoea cladirei unei punti. In dreapta lagarului spre fund, Jantul muntilor din scenatrecutit se continua, de§i ceva mai mici. Dar mai ales caracteristica este pozitia auxiliarilor din 174 In fata. Doi dintr'In§ii privesc spre dreapta, alti doi spre stanga. Aceasta pozitie nu o da artistul trupelor de paza, de cat eilnd punctul strategic aparat este la Impreunarea a douit val., mai exact la Incruci§area lor. Prin urmare, Romanii, din pozitia unde se afia, pot fi atacati din 2 parti :din spre nordest §i din spre nordvest sau din filth' (nord). Mara' de asta, nu trebuie ultam ca : a) Imparatul roman mergea, precum spune Dion Cassia (LXVIII, 8, 3), direct spre Sarmizegetusa ; b) punctul de sosire acum trebuia neaparat fie ceva mai la apus de cat cel de la Crivadia, unde s'a desfil§urat actiunea din scena trecutii. Aceste elemente Impreunale laobaltit ne pot determina oarecum locul geografic al scenei. In adevar, localizarea scenei o facem In punctul zis Sala§ul de sus. Motivele sunt urmatoarelePentru cine porne§te din Crivadia spre Sarmizegetusa se deschide Inaintea lui douä citi: una, pe plaiul care se deschide pe la poalele dealurilor nascute din §irulmuntilor Hategi duce prin Valea Lupului, Hobita, Vaidei §i Map' de sus, dreptspre Osfro- vul mare §i. Clopotiva ; iar alta, de a lungul raului Strei spn Hateg §i de aci direct spre .Sarmizegetusa. Dintre aceste douti drumuri, celpe la nord prin Hateg este mai lung §i In acela§ trap pentru Imprejurarile militare de atunci, loarte primejdios pentru Romani, care erau nevoiti sit meargä prin camp des- chisi deci sa fie amenintati sit gaseasca' mereupe Daci In drumul lor. Ro- manii au ales negre§it pe cel dintai ; de altrninteri muntele din 176ne o spune lamurit. Dar cel mai, puternic argument este existenta castruluiroman, ale caruia ruini se vadi astazi In satul &dapl de sus. Zidurile lagilrului,care pe alocuri se pot urmari foarte bine deasupra solului,pe laturea de miazituoapte

- 227 - ajunge tn miele locuri liana la 2 112 in.Inaltiule,sub sol aunt Inca a m. cel putin,sunt cladite In sistemul roman din piatra cu mortar impietrit ;p'alocuri se gasesc srearamizi mari romane de 0.40 m. lungime ; zidurile formeaza un dreptunghiu cu laturea cea lunga, de 100 ni. Indreptata de la rasarit la apus, pe cand cea scurta,numai de 70 in.,de la nord /a sud. Spre co/tul de sudvest, langa apa Salasului, care trece pe la sud si vest de lagar, departare de 50 in., este un turn extern de paz, de forma pentagonala, din care n'a mai ramas de cat foarte putin la suprafata. Spre miazanoapte castrul era apa'rat de un'sant larg cam de 7-8 m., sant care trebue sti fost si de celelalte trei parti, Visa, se pare, ca s'a astupat ea timpul. In interior sunt luerari facute tarziu, priu al XVII veac. Cu aceasta pozitie se potriveste minunat toata,caracteristica topogratica Infatisata de artist. Mai ales situatia strategica a lagarului, care stitipaneste spre rastiriti nord vailei Marne Streiului i Hategului, unul care se deschide spre nord, dupa, ce a mers un timp de la rasarit spre apus,i celalt de la sud la nord, unde In fata eomunei Hateg se Indreapth' spre nord catre Mures. Un atac din aceasta parte era un Inert' foarte firesc ; cad In definitiv puterea Da- cilor se afla In parte si spre Mures si central Transilvaniei. In ce priveste cetatea, daca dintre 179 si 180 trebuie sa observa'm ea pe nedrept, atat Cichorius cat si Petersen, o socotese identica ca cea Infatisata In seena trecuta In 172 jos. Mai Intai, Cichorius singar recunoaste deosebirile dintre ele, cand sustine ca In scena LXVII zidirea daca de piatra este Inchisa, pe cand In LXX din contra este de lemn i sta deschisa". Dar deosebirile acestea sunt si mai adanci. Pozitia, ea si forma Ion, Intocmirea lor, casi felul de Impo- dobire, panai nurartral portilor este altul. Mai greu este MBA localizarea Atat putem apune ca notitile archeologilor germanii sasi din Ardeal ne vorbesc despre niste ruini din apropiere de Ciopea, o localitate la nordvest de Salasul de sus.Goos 1), casi ceilalti, ne asigura despre existenta unor ruini vechi", mil a ne da amanunte mai precise. Posibil a fost, ea aici la Ciopea, fi cladit Dacii ocetate de aparare ;caei local acesta, unde tocmai Streiul schimbil directia lui de la rasarit spre apus, In cea catre nord, era minunat ca sit Inchiza patrunderea unui vrajmas, care venind de pe Mures, ar.fi cautat intre In campia Streiului de sus. Cetatea a putut sa fie un simplu turn de piatra, iar de o parte si de alta o serie de valuri cu palisada,care Inchideau gura vaii Streiului pentru eel ce ar fi venit din spre Hateg. Dar urniele ruinilor s'au risipit. In rezumat, scena a doua, chip, elementele topografice pe care ea le con-- sine, trebueste neaparat sa fie localizatiti la Salasul de sus si In Imprejurimile sale, unde castrul, casi raid, campia In care se da lupta, casi cetatea dadi, se regasese In realitate In ordineai pozitia aratata, de artistul columnei. Scena a treia se Intinde din 180 pana In 188sicuprinde doua scene LXXI.i LXXII, care, dapa Ciehorius 2), alcatuese grape de imagini deosebite.

C. Goos, Chronik, p. 270. Vezi C. Cichorius, op, cit., II, se. LXKE LXXII, precumi plansele respective,

228 Ceiace ner Indeamna insa al le mpreunam laolaltg, nu estenurnai imaginea Impa'ratului, care se vede o sing ura' data In 183, dar §i. lipsa unei linii despár- titoare intre ele. De altminterf, ambele aceste scene le regasim in al II-lea rezboi dacic, adicg, peisagiul, in care se petrece lupta din scena noastra, revine cu foarte patine schimbari In al II-lea rezboi,In scenele CXI §i. CXII. Anume, In scena CXI avem icoana unei cetati dace, cuprinsg Intre doua vár- furi mai inalte de munti conici §i o vale alcatuitit de doua §iruri paralele de munti, care se indreaptg de la stanga spre dreapta. Valea pe unde fug Dacii scapati din lupta din primul plan, se deschide spre fund §i stanga, In am.bele cazuri In acela§chip aproape. De sigur campia care se desfa§ura, la poalele dealurilor din scena LXXII avea o Insemnatate strategica foarte mare pentru capitala regatului, Sarmizegetusa, pentru ca ea sa fi servit §i In al II-lea rezboi, In scena CXII, drept camp de batae. Vom vedea Indata ca locul acesta trebue§te localizat In pá'rtile de la Ostrovul mare. Care Bunt elementele noastre topografice ? Daca In scena LXIXLXX, Traian se aflil, la Sala§ul de sus, precum am aratat In scena trecutil,i daca In seen& LXXIII, din ordinul Imparatului se ridica un lagar, precum o vom dovedi-o mai departe, pe dealul lui Baliut, la nordest de Sarmizegetusa, atuuci de la sine urmeaza, ca in sce.na noastra, Traian este la Ostrovul mare, fiindca aici gasim noi In realitate nu numai elementele topografice de pe columna, dar §i situatia intermediara dintre Salai dealul lui Balint. Scena noastra ne indica':a) o cetate daca bine Intgrita pe varful unui deal, care spre stanga §i spre dreapta este dominat de cate un munte foarte inalt §i cu varful conic ;b) cetatea dacit are opoarth' In stanga, iar laturea din fata este vadit cam incovoiatiti ;c) la dreapta cetatii, muntii dau na§tere unei serii de dealuri, care.seprelungesc spre dreapta ;d) infata acestor dealuri pe primul planse desfa§ura o ample, unde se da lupta ; e) la spatele dealurilor se deschide o vale adanca, pe unde fug Dacii din luptg ; aceasta vale, ca§i campia din &tit', sunt In apropiere de cetatea de pe culmea dealului, pe care o ataca legionarii romani a§ezati In ordinea de bgtae, zisa testudo. Dar ceiace mgre§te §i mai mult valoarea acestor elemente topografice, snnt alaturtirile ce se pot face Intre scena noastrg (scenele LXXI §i LXXII Cichorius) §i o sceng similar% din al II-lea rezboi dacic (scenele CXI §i CXII Cichorius). Scenele CXI §i CXII ne Infati§aza de asemeni o lupta Intre Romani §i Daci, data inteun peisagiu identic cu acela, in care se desfa§oara lupta din cona LXXII. Anume, §i aici avem aceia§i eetate Intre doug varfuri mai inalte §i conice, acelea§i dealuricare se prelungesc spre dreapta, aceia§i campie In fata §i vale spre fund, care duce spre cetatea daca ; Inteun cuvant este aici, in scenele CXI §i CXII din al II-lea rezboi dacic,aceia§i repetare schema- tica" a until epizod §i mai ales a unui popas al armatei romane, pe care-I mai aratase artistul In primul rezboi. Ne aducem aminte lima ca, atata deosebire era !litre aceste scene similare dintre cele doua campanii militare ca, in primul rezboi scenele erau mai ananuntit InfAi§ate, pe cand In al II-lea din contra, ceva mai sumar ; e in al doilea rand, pe and In campania primului rezboi

229 dacic artistul Infatisasebatepopasurile anuatei romane poinita din la Zancs (scena XLVIII) si ajunsti la dealul lui Balint (sulfa LXXIII), In cea din al II rezboi alesese nurnai anumite statiuni, adic, Zanes (scena CI), Bumbesti (CH), Rftmnicul-VAlcea (CIII),Cftineni (CIV), Stisciori (CVII), Crivadia (CIX CX). Scena noastra (LXXI-4XXII) a fost si ea reprodusti In al II-lea rezboi (scena CXICXII), cu deosebire numai, ca' de asta data In loe sa se mai reduca din elementele topografice continute In sceua primului rezboi, acum din contra se adaoga elemente caracteristice noi. Se introduce imaginea Intreaga a cetatei dace, (scena CXI), care In primul rezboi (scena LXXI) era Infatisata numai cu o singurti, lature Incovoiata si o singura poarta spre stanga. Aceasta, identitate Intre scena noastra (LXXILXXII) i cele din al II-lea rezboi (CXICXII) ne duce la adevarata localizare ;ctici cetatea daca, repre- zentatti In scena CXI, dupa,alliturarile Mcrae In capitolulII, la pagina 55, nu este alta de cat cetateadin Coltea, ale careiaruini stauiastazi In picioare. Fireste, Intre eetatea din seena CXI i eea din scena LXXI sunt deosebiri de forma, Insa aceste deosebiri provin din modul de unde sunt privite de catre artist : In scena CXI artistul a reprodus vederea din spre rasarit a cettitii din Coltea, pe cAnd In scena LXXI din contra, ni se da vederea laturii din spre nord, lature Incovoiatil In realitatei cu o singura poarta spre stanga, adica spre Thstirit. Asa dar scena LXXILXXII trebueste pusa In Imprejurimile de la Coltea, ceva mai la nord putin.i anume, In cei doi munti Inalti si ascutiti care domina cetatea daca, noi trebue sà vedem culmile muntilor Aseu- titu (1249 m.), acesta spre rasarit,si al Licurelei (1314 m.) spre apus ;futre ele se afla pe o sea de munte suspendata deasupra vaii raului Suseni, cetatea Coltei ;de la poalele muntelui Licurelei se desface sirul de dealuri, care pornese spre nordest, formilnd de o parte campia de la Ostrovu mare, unde probabil s'a dat lupta Infatisata pe columna, iar pe de alta, valea care se a- danceste spre sud, valea raului Mare. CAt priveste Intariturile dace din 187-188 sus, asupra lor nimic nu se mai poate spune. De sigur s'au risipit din pricina multor prefaceri prin care a trecut Omani din preajma Sarmizegetusei. Scena a patra (LXXIII Cichorius), foarte bine marginita prin cAte un copac spre stangai spre dreapta de ambele scene vecine, .ne Infatisaza un lagar rond cu poarta boltita, Intiuntrul ctiruia Imparatul tine o adloeutie trupelor sale victorioase ; In afarti legionari romani se straduesc sà sape unant un val, care ar Incepe chiar din dreptul portii boltite. Aceasta actiune o Mfg,- tisaza artistul foarte ciar :legionarul din dreapta (In 190) tae copaci,cel de al doilea si al treilea (intre 189 si 190) Inititura copaa sau scobesc ptimAntul, pe cAnd cel de al patrulea fatueste cu grije peretii valului 1). Am spus cà artistul ne Infatisazh' un lagar xond eu o poarta boltita.Ci- chorius insa pretinde cà aici e vorba despre un zid de imprejmuire mult mai lnalt de eat se obisnueste la un castru", caci aceasta Inseamna poarta boltita". Tot acest lnvatat adaoga, ea aici nu poate fi un lagar, fiind-ca, dupa Hygin,

1).Pentru a intelege mai bine rostul acestei scene, este absolutit nevoie do a urmki in atiasul lui Oichorius, op. cit., II, siena LXXIIIi similara ei din III, so. CXIII, cu pie respective,

230 - locurile accidentate trebuese cu once chip Maturate de la constinetia eastre- lori nici vre-un munte oare care sa, domine eastrul, pentru ea nu cumva inamicul spoata vedea ce se petreee Inauntre 1). Din forma portii -boltite, nu se poate trage nici o incheiere, aeest lucru I-a spus Inca de multPetersen. Iar In ce priveste dealul care dominä' castrul, deal Infatisat tn scena noastra In 190 sus, trebueste sa amintim, eä prin acel agger de deasupra luii prin faptul cit ostasi romani stau pe dansul, avem o dovada sigura ca el era In interior si nu In afarrt de lagar. Asa dar, zidul eel rond este o parte dintr'un lagarroman% care se caracterizeaza prin urmatoarele semne a) eastrul e asezat In yes, care spre dreapta Insa se Inalta form and un deal nu tocmai Inalt ; b) lagarul nu are de cat o poarta ;c) forma acestui lagar este ronda;d) pozitia lui trebue sa fie futreSarmizegetusa, care apare In scena urmatoareiOstrovul mare, uncle am Intalnit pe Imparat pentru ultima oara. Dar alaturarile dintre castrul nostrui eel din al II-lea rezboi, seena CXIII, ne mai dau Inca un amanunt. Mai HAM, futre aeeste dourt lagarestintmulte asemanariambele sunt ronde, ambele au o singura poarta, ambele se reazima de un deal, care in scena CXIII e indicat la mijloci In fata, futre 300 0 301 si ambele stint in imediata apropiere de Sarmizegetusa.Deci sunt ambele imaginen unujai aceluias lagar. Insa lagarul din CXIII ne Infatisaza amanunt, care In scena LXXIII era aratat nu tocmai dar: anume, aici vedeam pe legionari lucrand la un val, care In scena CXIIL,estedefinitivalcatuit ; cad aici el este Infatisat Intreg din punctul de ande incepe, de langa' poarta si pana unde se reazima de dealul celrapos futre 300i 301. Din aceasta pricina lagarul eapata' o foarte caracteristica' forma: e compus dintr'o parte interioara de forma ronda si oalta pedinafara, de forma patrata sau dreptunghiulara', care ingradeste pe eel dintai cu valuri.Castrulcel rond estealipit parea la unul din colturileeastrului dreptunghiular.In fine, a- ceasta identitate Intrelagarele din scena LXXIIIi CXIII ne mai &A un pretios amanuntlaga'rul, unde Imparatul Iiiue adlocutia sa catre trape, este In apropiere de Sarmizegetusa. Lucrul acesta searata mai putin lamurit In scena noastra, de cat In scena CXIII. Aici artistul ne Infrttiseaza In scena vecin$1 (CXIV) Insasi 'capitala regatului, Sarmizegetusa,lucrul acesta va fi dovedit cu prilejul eomentarii celui deal II rezboiu,careia trupele romane dau 4salt. In scopul acesta legionarii romani Ii aduc cu dansii din lagarul lor Kari de lemn, pentru ca sh' se urce pe zidurile Inalte ale cetatii dace. i,fireste, pentru ca Romanii sa aduca scari eu dansii din lagár, trebue s'admitem cà locul, de uncle ei pornese, nu era departe de Sarmizegetusa. tiu foarte bine crt Invatatul german. Ciehorius, eonseeinte eu parerea sa, vede In lagarul din scena LXXIII, imaginen unui zid rond, care Inchide valen Streiului in *tile de la Calanul eel mic (Kis-Kalan). Dar se pune Intrebarea, era eu putinta sa fi ridicat Traian un asemeni zid de imprejmuire la sus nu-

1).Hygin, 57. cIniqul loca orani modo vitari debent; no mons castris immineat, per quern suporvenire lotos s,ut porspicere possint, quid in castris agatur

-- 231 -

mita localitate ? Si pentru ce arfiridicat acest zid ?Pentru caä Inchiza Sarmizegetusa de legaturlle sale cu nordal. Dar care prin acest zidera capitala daca cu adevarat Inchisa ? Nu remaneau oarecomunicatiile sale libere prin valea Streiului, spre rtisarit,i prin valea din preajma Huniedoarei, spre nord ? Scena noastra se localizeaza la dealul lui Balint, care se 'an' laun km. spre nordest de Sarmizegetusa. Aceasta' localizare are In sprijinul sau urmele remase pe teren In preajma dealului lui Balint. In adevar, Inca mai nainte de a vizita tinutul dinHateg, la Intrebarile pe care i lefacusem prin scrisoare protoiereului N. Munteanu din Gradiste, eu primisem urmatorulrespuns, care este si categoric_si lumillos. Dealul lui Balint se afla, din jos de Gradiste. Intre drumul lui Traian si cel care actual vine din nord, din spre Hateg ; departare de Gradiste, respective de Ulpia Trajana, circa J. km., e un delut foarte neinsenmat. Valurile de care vorbiti, dupa cum m'am informat de la un batran la tata localui, au cuprins afirmative Intreg dealul lui Balint. In partea de catre Gradiste spre sudvest) pe lungime de 400 de pasi, precumiin partea de catre sudest pe distanta de 216 pasi,se vad bine urmele valuluii acum ;spre nordi spre vest lug, poate sfi fost valuri, dar au fost nimicite de oameni prin aratura. In imediatä apropiere de dealul amintit se afla o rotunda In diametru de 40 pasi, din fundamentul careia s'a scos, dupa cum se spune, nu de mult, pietre de marmura cioplitài cu inscriptii ; posibil sa fi fost acolo edificat vre-un turn de pazá, care sa fi corespuns cu cel de la Sf. Maria de langa Hateg. In partea sudica' a rotundei Inca se spune a fi fost ceva mur. Deci, dupii cele auzite, intreg dealul lui Balint pare a fi o antifortareatita Ulpiei Trajane, resp. a Sarmizegetusei. De la dealul lui Balint inclinand Trojanul" (adica drumul lui Traian) spre Ostrov trece peste canalul Odovasnitei ;iar paraleI cu acest drum, distanta, circa 500 m. se spune a fi fost un alt mur, ale carui urine abia se mai enlose. Deci valurile de care vorbiti,la Ostrov nu poate fide cat acesta al doilea, care n'a putut fi de cat paraleli dealungul drumului lui Traian. Va- lurile de la dealul lui Balint au forma de unghi drept, daca aievea a fost ceva fortäreata acolo ; de sigur forma de paralelogram. Cat de groase au fost acele valurii cat de afunde santurile, nu pot sti, dap, ce a ramas foarte putin din acelea, Rind nimicite de mana vitrega a timpului,iar pomenirea lor o pastreaza abia cativa maracini crescuti pe o muche ce se seridica" nitel peste plamil comun". Desi aceste notite erau precise, totusi a trebuit sà le controlez. Din studiul meu fa cut la dealul lui Balint am constatat urmatoarele lucruri : -La 1 km. departare de nordest de Sarmizegetusa se ridica In sesul In- tins al campiei un delusel, care are abea 5-6 m. Inaltime :acesta este dealul lui Balint. Pe culmea lui cea mai Inalta, se vede lamurit urmele unui val, care forma un unghiu drept. Valul acesta coboara spre rasarit aproape 360 de past unde se perde. In acest loe se vede pe suprafata solului un mic sant aproape ca desavarsire rond, cu diametral de 30 m. lungime ; de aici, dupa spusa oamenilor Intrebati de mine, s'au scos In timpuri pietre cioplite si fatuite regulat,

- 232 - Despre partea de Asiirit valul iard§i apare, lima, mergand spre sud. ; in finela- turea de miazgzi se poate urmari ceva mai bine ;dar spre coltul din sudvest dispare, precum a disparut In parte §i laturea Intreaga de apus. A§a dar,aici langa dealul lui Balint a fost odinioara un castru dreptungbiular, care se re- zima cu coltul sau de nordvest de aceastaltime. Sprecoltulde nordest Insä se afia Inauntru,alipit de laturea nordicit a castrului dreptunghiular un fel de lagar rotund, din care Insa nu ne a mai remas nimic alt, de cAt urmele §antului, de unde th'ranii au scos pietrelefatuite §i bine cioplite, despre care am vorbit mai sus. lata dar reunite, elementele topografice indicate de artist In scena de pe columnh' :castrul patrat ori dreptunghiular, lagarul rond intern §i in fine dealul, pe care se reazima valul lagarului. Ne lipse§te poarta boltita,dar aceasta nu este o piedica pentru localizarea scen.ei LXXIII la dealul lui Balint Aceasta localizare se arata, cu atat mai buna, cu cat prin pozitia sa Impline§te o conditie importanta ceruta de imaginea castrului din scena CXIII, adica, de a fi In apropiere de capitala regatului dac §i in acela§ timp la jumätate drum de Ostrovul mare, unde fusese Imparatul In scena trecuta, §i Sarmizegetusa, uncle are loe scena urmatoare. Prin stabilirea 8cenei la dealul lui Balint, se Incheie Inchip firesc, marea mi§care strategicä a armatelor romane pornite dela Boita. Prin pasuri grele §i prin cilrilri .oare cum laturalnice, izbutise Imparatul sa-§i aduca armatele sale In preajma capitalei regatului dac. Dupa, cumplite lupte, futrecare cea din urma, din imprejurimileOstrovului mare, fusese crAncena§isange- roasa §i pentru Romani, puntele Intarite §i liniile deaparare ale Dacilor cazusera ränd pe rand In mainile Romanilor ; acum, prin Intocmirea lagärului de la dealul lui Balint, nu numai puterea Dacilor fusese definitiv Infränta, dar legaturile che comunicare ale Sarmizegetusei cu interiorul regatului fusesera, cu totul Intrerupte. In adevar, pe la Poarta de fier transilvana, pe valea Bistrei, ori ce legatura fusese de mult taiata §i aceasta 'ponte chiar de la finele primei campanii rezboinice. Tot a§a prin ocuparea Olteniei §i prin cucerirea campiei Streiului, legaturile Sarmizegetusei cu sudul §i cu rasaritul Daciei,fusesera rupte. In fine, prin stabilirea laggrului roman de pe dealul lui Balint, se sfaramasera ultimele raporturi cu nordul Ardealului, deci cu iMma regatului. Izolati Inchis Intre zidurile capitalei sale, ce mai putea Intreprinde regele De- cebal ? Nimic. De aceia, In desnadajduita lui situatie nu-i remane de cat Bali plece capul §i sa se Inchine Maintea puterii romane.i tocmai aceasta ne o arata artistul in scena urmatoare, care este incheierea fireascil a primului rezboi dacic.

1).Vezi pl. XXVIII,

CAPITOLUL IX

SUPUNEREA DACILOR

REZUMAT. Grupa din urrnA este aleätuità din putine scene ;ea cuprinde o parto principal& si alta secundará. Scenele LXXIVLXXVI ne infiltisazá cámpia Sarmizegetusei imprejurimile ei muntoase. Muntii do pe columná cu formele lor caracteristice nu sunt de cat munIii reali din partes locului. Sarmizegetusa aro forma dreptunghiularii. Turnul rond canalul serpuitor cu apt, din scena LXXIV. Cetatea dad. din 192-196. CAsutele din 199 --201. Aceasta grupa' se compune dinteun numar foarte redus de scene, desi ea spatiu pe columna ea este destul de Intinsa. De altminteri una din ele (scena LXXVIII) numai In mod arbitrar se poate socoti ca factInd partedin grupa. eaci In realitate scena cu Victoria sitrofeele are In vedere nuatftt grupa noastra,cftt seria Intreaga de reliefe care aleatuese primal rezboi dacic.Ea este Incheierea fireasca a celor trei campanil militare ale Imparatului Traian. Seena prima care cuprinde scenele LXXIVLXXVI, dupa Cichorius, este pe de o parte izolata de scenele littuialnice, vecine prin acei copaci care sunt unul la stAnga, In 190 si eelalt la dreapta, In 202, iar pe de alta individuali- zata prin imaginea Imparatului Traian, Imprejurul citreia se grupeaza toate celelalte figuri. De altminteri unitateastransit a Intregei grupe a fost pus a In lumina foarte ciar de catre Invittatul Petersen, care a aratat cum se leaga stritns intre ele toate acele parti socotite de Ciehorius ea scene a parte. Vom vedea ceva mai departe,crt unitatea *scenei se impune si prin unitatea peisagiului unde actifinea se desfasoarii. Prima Intrebare este :aun se pot determina ..pe teren elementele topografice pe care scena noastra leeontine ? Mai IntAi, elementele topografice aratate de artistul columnei sunt numeroase. pregnantei pentru determinarea geografica a tinutului de o precisie rarit. IncepAnd de la stAnga spre dreapta ele formeaza mai multe grupe :

1).Vezi C. Cichorius, op. cit., If, so. LXXIVLXXVI i plansele referitoare ; vezi pl. XXIX, fig. 1 si 2, unde figurile personagiilor au fost 'ásate de o parte.

234

Tinutul este delurox spre stanga si sus. Dealurile acestea, dupá felul conventional de Infatisare a artistului, sunt nelnseranate ca inaltime.Pe varful, sau mai lámurit pe, culmea dealului din fund, se vede un turn rotund de piatra, care nu a putut sa aiba de cat un rol de observare. De la poalele acestui deal isvoräste o apa, care se largeste cu atat mai tare, cu cat se departeaza de puntul de izvorare. Dar ceiace pare mai ciudat si prin urmare mai caracteristic, sunt malurile acestui rausor:ele au forma unei muchii retez ate, pe care niciodata natura nu le-a putut produce astfel.Nicheri, de altminteri, lungul relief elor tolumnei nu mai Intalnim noi acest fel de Infatisare a malurilor raului. In intentia artistului a trebuit deci sit fie un gaud auumit, cand a ales o imagine asa de speciala pentru Infatisarea rausorului sh'u.i o dovada si mai hotaratoare tu acest sens ne o da scena CXXIV, unde, dap/ cum a a- ratat foarte bine E. Petersen, este vorba tot de Sarmizegetusa 1). Anume, In scena care urmeaza, dupa aprinderea (scena CXXIV) capitalei dace de catre Daci, artistul ne arata Insusi orasul cazut In puterea Romani- lor 2).Se Intelege, n'avem sä staruim acum asupra identitatii de amanunte Inrátisate In ambele reprezentari. Vom atinge lush' cate-va puncte.Ca si In scena LXXIV, gasim aici In scena CXXIV un turn rotund,care se Inalta pe culmea unor dealuri.Singura deosebire sta In faptul cä acum artistul a mai adaogat la clildirea ronda din scena LXXIV o cupola ronda, In loe de crenelurile de alta data. Se poate foarte bine, precum spune Petersen,a Ro- mani/ sa fi adaos cupola aceasta In timpul stapanirii lor peste Sarmizegetusa, fie ca turnul era de origine romana, fie ca era de origine daca". De sub poalele dealuluii turnului rond, casi In scena LXXIV, se 'vede o dunga, In forma unghiulara, care In miutea artistului, casi a noastril, ne redesteapta forma cam In zigzag a paraului nostru din punctul 191.Aici lush' imaginea a pastrat numai conturile malurilor raului, nu si a apelor sale.Prin urmare In gandul artistului reproducand rausorul nu a fost tocmai ideea apei,cat a malurilor sale. Acest amanunt ne face sa ne ganelim la ipotesa luiCichorius, care In scena LXXIV vede un canal care cade Intr'un basin si nu un simplu ráusor. Retinem dar din scena LXXIV urmatoarele patru elemente topograficea) terenul e ceva cam deluros ;b) pe culmea dealului din fund se afla un turn rond; c) de la poalele acestuia izvoraste o apa, care curge din fund spre In fatá; deci terenui este Inclinat din planul de sus spre cel de jos ;d) apa curge printr'un canal artificial. La dreapta de turnul cel rondi canalul scenei trectite se Intinde un IS es luting, care este ceva mai Inalt spre fund: Lucrul se vede din figura legionarilor din 192-193, care in mod vadit urea panta spre fund, dupa ce au trecut pe poarta din col din 192. Pe intinsul sesului se vede o cetate, a direia forma este desigur dreptunghiulara 8).Artistul ne-a figurat trei laturiIn

Vezi asupra acestor alàturAri, Teohari Autonescu, Cet. Sarmizegetusa, 1906, Vezi pl. XXIX; fig. 1. Vezi pl. XXIX 0 fig. 2.

235 mod normal, adicg, laturea din fatil (din ab), care are o poartg In colt, In 192 alte doug, in dreapta, in 194 §i 195, iar cea de a patra din 193. pare neisprg- vitg. Cealaltä lature porneste dincoltul de jos sprestänga Ong, In dreptul spärturii ovale din 192 sus (adicit din aa') ; In fine cea de a treia lature, pa- ralelg cu prima, porneste din spArtura ovalil de sus spre dreapta, pgna deasupra, portii din 192 (din cob), unde dispare cu desiivársire. Dar care este a patra lature a dreptunghiului ? Firesc ar fi fost ca artistul s'oinflitiseze paralel (b b) cu cea din stänga (a"a) ;In cazul acesta insit claritatea tabloului situ ar fi suferit : mai Intäi zidul din fatg, (a b) ar fi acoperit o bung parte din zidul patrulea al dreptunghiului,apoi, in- fätisarea laturei a patra ar fi ocupat o parte din interiorul laggruluii prin urmare artistul n'ar mai fi putut s'arate si pe soldatii romani, care cu baga- giile pe spate pornesc din castru spre turnul din stänga.De aceia, nevoit a fost sa lndrepte laturea piezis spre dreapta si nu spre stanga, din b' In A'. Dar artistul, ca si .distingä si mai bine laturea aceasta de laturea ab' , a introdus un amgnunt, care are valoarea sa :pe eänd toatecelelalte latan i stint Imprejmuite cu ziduri de piaträ, aceasta singurg,(b'A')este Inchisg cu va- Iuriianturi trase pe un tereni el stancos si abrupt. Mara de aceasta, laturea b'A' nu este regulatil, ea nu merge in linie dreaptä,ca celelalte laturi, ci pare neregulatii. In fine, un ultim amtinunt : laturea aceasta cu cAt ne depgrtgm din stänga spre dreapta, cu atta este mai Inaltä si mai stancoasg. Deci o a doua concluzie :laturea cea de a patra a lagiirului este neregulatii, accidentatil,i asezatii pe un teren stâncos, care se lnaltmereu spre dreapta ; dreapta aici Insg, inseaning In realitate, fund. Pe längä aceste elemente. care caracterizeazil cetatea, artistul a.mai adä'o- gat Inert unul cu desävärsire capital :este acel turn cu ceardac de lemn de deasupra portii din 192, ceardac eare se mal repetg, Inca odatg deasupra portii din 194. Acest element, dupg graiul simbolic al columnei ne spune cit zidirea dreptunghiularg de piatrit este de origine dacä. 3) Sesul, uncle cetatea de mai sus se aflg construitä, este Inconjurat de un intreg sistem de munti. In priinul ränd; artistul a Infltisat Intre 196 si 197 doi munti,asezati astfel In cilt,precum a observat-o foarte bine Cichorius, unul apare Indärgtul celuilalt ca o adevgratg, culisä.Prima sta In faptul eh' muntele din dreapta nu numai cg este mai lnalt, dar In acelas timp se prelungeste mai departe spre linia de jos, de eät celalt mai din stänga. Spre dreapta de acesti doi munti In culisä se afIg un alt munte limit, de formg, piramidalä, ca värfal trunchiat. El pare cä se Inaltg, deodatg, din, sesul cämpiei, formând atät`spre stänga sa, cáti spre dreapta eke un pas sau trecgtoare.Cea din dreapta, care este cu mult mai Ingustg, o formeazg Impreung cu muntele In formá' de mAgurg ronda' sau 6valg, dintre 198 si 199. Acest munte, de asemeni foarte Inalt, cade deodatg In pantg, aproape perpendicular spre dreapta.In fina, a treia vale Inchisg cut un zid, Indirätal cgrula se vgd douä tumuli de lemn Incit neisprgvite. Muntele cáre mgrgineste valea spre dreapta In 200-201 este raps, lnalti främäntat ;din el se lasg, spre stängai In fatg o coamg,

- 236 - din care se desfac sirmi paralele de dealuri, a carora directiel este perpendiculara pe coama principala. Pe culmea acestor dealuri se afla niste casute In- Orate la rAnd. Este imaginea unui sat, ai caruia locuitori parrisindu-1, coboara In campie. Acestea sunt elementele topografice puse pentru localizarea scenei noastre. Ele sunt asa de pregnante si de binealese,In cat de mult Cichorius a stabilit pozitia lor pe teren. Dupti Invittatul german, aici este imaginea tinutului din preajma vechei Sarmizegetusa. Aceasta localizareInsa are nevoie de mai multi precizie, cu atAt mai mult, cu cat noi nu Impartitsim In total vederile lui Cichoriuscaci daca In liniile sale generale cadrul gasit de acest Invatat este cel adevarat, In amanunte totusi el s'arata gresit. Campia, In care se desfasoara mitre* Kenà a supunerii Dacilor, este Mil Indoiala campia Sarmizegetusei, actuala Gradiste. Cu aceasta localizare armo- nizeaza toate elementele topografice, pe care noi le-am constatat mai sus. Vorbeam mai sus despre acei doi munti In forma de culise, care se pro- fileaa unul Indaratul altuia. Acesti munti nu sunt de cat culmile Iorditnelului Tapaliga, din apropierea satului Zaicani. Precum .se poate vedea din imaginea cAmpiei Sarmizegetusa 1), acesti doi munti se prelungese continuu spre fund, unde lash' loe pasului spre valea Bistrei, pas cunoscut sub numele de Poarta de fier transilvanti. La dreapta pasului vedem ridicandu-se o parte din muntele Mare, a caruia forma de piramida trunchiata o reproduce minunat imaginea de pe columna din 197--198.Aceiasi panta repede o Intalnim si la ceIalt capat al muntelui Mare. In fine; o ultimit vale adancaiiatit framantatul varf de munte, numit al Selii", care se ridica rapos si Yuan din valea formatit de pasul Selii ; acest munte este Intocmit, Intocmai casi pe columnii,dintr'o suma de dealuri, care se desfac din coama principala a Selii si se prelungesc printr'o serie de terase 'Ana' In campia Sarmizegetusei. Asa dar,.asemanare aproape pana' la identitate Intre realitatei columna. °data limpezita problema cadrului In care era prinsit actiunea,sit ne In- toarcem privirile noastre asupra urmittoarelor trei elemente topografice Infit- tisate de artist :a) turnul rondi canalul serpuitor cu apa din scena LXXIV ; b) cetatea daca ale crtreia ziduri se vad Indaratul personagiilor din 192-196 ziduli cäsutele din 199-201. a) Turnul rondi canalul serpuitor cuapit. Fireste,este cu desavarsire greu sit Incercam o localizare pe teren a unor cladiri care de mult au disparut de pe fata pamAntului. In cazul acesta intra de siguri turnul de piatra Infatisat In scena LXXIV. Totusi pentru calauzirea noastra nu ne lipsesc miele aratäri. Dion Cassiu, ale crtruia stiri sunt aproape singurile noastre izvoare istorice pentru luptele dintre Daci si Romani In timpul lui Traian, vorbind despre co- morile lui Decebal, ne spune urmatoarele cuvinte : Decebal, pentru ca averile sale sa nu cada In mainile Romanilor, pune robii sai intr'o noapte sit abata a- pele rausorului Sargetia, care trece pe langa palatele salei, dupit ce lace sa'

1).Vezi pl. XXVII, fig. 3.

237 se facao groapa' adanca in albia rauletului, fi ascunde ad tot aurulì bogrt- tiile sale, le acopere apoi cu pietre marii reduceIn fine apele la =tea,. Tot atunci ascunde el' covoarelei stofele mai scumpe til niste pesteri din a- propierea palatului.i pentru ca nimenisa, nu cunoasca ascunzatoarea- puue ail se ucida robii" 1). Aceasta povestire, precum foarte bine a observat Cicho- rius, nu poate fi o legend:a fara adevar, caci epizodul a fost trecut Intre imaginile de pe columna, In scena CXXXVIII. Din aceasta' povestire mnsà, reese limpede, cà In apropiere de palatele lui Decebal, deci de Sarmizegetusa, era un rausor Sargetia, care putea fi abatut trite° noapte de cati-va oameni, si al doilea, ca tot prin apropiere de palate erau niste pesteri faimoase. Asupra acestor spelunci" existai asta-zi In gura taranilor romanidin Gradiste, o poVeste foarte interesanta din punctul nostru de vedere. Anume, ei ne vorbesc despre niste pesteri care odinioara se aflau la stangade cornul" (adica coltul) din sudest al lagarului roman din Gradiste, ceva mai spre sud. Din aceste pesteri eseau odinioara izvoare bogate de apa, care curgeau spre nord formand un rausor. Aceste pesteri au fost astupate, din ce vremuri nu se stie, In ori ce caz din vremuri batrane", cu un zid de piatra. De atunci apa a izvorat din alta' parte si numai putin mai ese din spelunci". Aceasta legenda are pentru noi ca atat mai multa Inseinnatate, cu cat, din cercetarile facute de Petersen, complectate prin propriile noastre observari, acele pesteri" stint aratate de legenda populara ca Rind In spre cornul" de sudest al lagrirului roman si tocmai In aceasta parte a fost dada palatal lui Decebal 2). Nu vom starui asupra acestor lucran,asupra carora vom reveni In al II-lea rezboi dacic mai pe larg ; totusi, daca, ne Mani dupa indicatiileculese de dare baronul de Hohenhausen, asupra castruluii orasului roman Sarmize- getusa 3),i dupa imaginea pe care el o da ruinilor din jaral fosteicapitale dace, teese di In spre acelas colt de sudest al lagarului roman erau odinioara nu numai niste ruini, dar si o apa care cotea aproape In acelasfel, casi In- fatisarea de pe columna. Asupra ramasitelor de ziduri In general ne vorbeste Neigebaur, care a vizitat tinutul din Sarmizegetusa, cu 65 de ani mai In urina de Holienhausen. La rasarit de castru, zice dansul, pe o Inaltime se vede un spatiu larg acoperit cu ruini ale unor zidiri vechi" 4).Aceste urme de vechi cladiri de piatra se regasesc ceva mai departe spre sudvest de lagarul roman din Gradiste, In directia Clopotivei 5). Fireste, din aceste ruini nimeni nu poate deduce forma ronda a turnului de piatra, pe care -artistul columnei l-a Infatisat in scena LXXIV, sus.Insa, este un element esential pentra cercetarile noastre : acel canal prin care curge

Dion Cassiu, Hist, LXVIII, 14, 3. Asupra acestei cestiuni vezi Teollari Antonescu, Cetatea Sarmizegetusa , p. 20. Baronul Hohenhausen, Die Alterthstimer Dacicns in den heatigen Siebenbargen, 1775, 4),Neigebaur, Dacien, 1851, p. 17. 5).Neigebaur, ibid,, p. 69.

238--. un izvor curat de apa, din care beau auxiliai.fi romani din aceia0 scena. Asupra acestui punct notitile noastre Bunt cu adevarat pretioase.. »Din Clopotiva spre Varhely (Gr1tdi0e),zice Neigebaur, se vad urmele unui canal" 1).La aceste cuvinte, Goos adaoga Urmatoarele alte amanunte : Din Clopotiva &ice spre Varhely (Gradi0e) un canal alecaruia urme au putut fi irazute Inca de catre Ackner ;pe acest canal se aducea apa de izvor clara de la poalele Retezatului" 2) Existenta acestui canal ava dar, este un rapt pe bare nimeni nu-1 poate pune la indoiall De altminteri, noi In0ne, cand am vizitat ruinile lagaruluii oraplui roman Sarmizegetusa, am mal gasit Inca urniele acestui canal. Largimea lui este aproape de 6 m., lar adancimea lui abea de 80 cm. pana la 1 m. CanaluI este sapat cu maluri drepte In pamant0,pare a nu fi avut nici o alta intocmire : este o simplit crestatura pe pamAnt in lititimeai adancimea pe care o amintiram mat sus. Astitizi a crescut iarba, pe deasupra canalului, care, probabil a perdut din adAncimea de o- dinioara. 0 prima Incheiere :lasudest de Sarmizegetusa era odinioara un turn rotund pe milmea unui deal, de la poalele citiruia izvora o apa care printr'un canal §erpuitor, prectim aratili columna, era adus'a' pana In apropierea ora§u- lui capitala reptului dac. b) Cetatea daca din seem LXXV. Am vazut mai sus care sunt motivele noastre spre a socoti cetatea aceasta drept cetate daca. Elementele topografice, pe care artistul le-a insemnat îfl imaginea de pe columna, se rezuma In urmatoarele 5 pilncte :1) Cetatea are o forma dreptungbiulará ;2) laturea cea mai lunga are directia de la stanga spre dreapta ;3) terenul pe care a fost ziditit cetatea este de sigur un §es inclinat din fund spre In fata ;4) spre dreapta Jima, terenul este stAncos, raposi neregulat, din aceasta pricina laturea din dreapta nu mai este In linie dreaptiti cavi celelalte, ci merge sinuos 2).Pe de alta parte, terenul abrupt a ingitiduit architectului srt nu mai cladeasca zid de piatriti, ci simple aggeresi vinea ;5) in fine, laturea din fata a cetatii avea mai multe porti. Prin urmare, fata cetatii era spre linia de jos, pe Mild fundul catre Iinia de sus. Mara de asta, se poate foarte bine ca o particuIara alcatuire a terenului sa fi impus architectului claditor nevoia apara'rii intrarilor e0rilor cetatii prinpo4i,sprijinite cu turnuri. In acest caz, albia unui ran ar putea sà explice minunat nevoia forma'rii portilor. Toate aceste elemente topografice le gasim la castrul roman din Sarmi- zegetusa. In adevar, WA' care este Infati§area ruinilor remase Inca in localitatea actuala de la Gradi0e. Cetatea avea forma dreptunghiulara (vezi plana XXVIII), cu laturea cea lungiti (laturea de la. sud la nord are o lungime de 563 m., iar cea dela apus la rasarit 623 m.), Incireptatiti de la rasarit spre apus. Zidurile de imprejmuireaveau o

Neigebaur, ibid., p. 70, C. Goos, Chronik, p. 287. Vezi pl. XXVII, fig. 4.

, z 'IN 04,r .tta *alp, -# gt14 f.e . y.7 o t . 'in \\\ . ,t. -:;1 1 ,. t < q-z . SARI4iZE GE T 6) 6) 4,vtlet.- VSA " .1:0 ;. 1;'' d, . C4/ CAMPIA SA/TAME CE TVSE I e 3 ..,3f *1/40 vvXie,te" 4 milze/e e/..z Illy01711,7/7? ' vim 1-0/nrl e aefyl,;ilra: 4°' ee 7tiantitio .rv. .0 /,'t4 g.i/ I 4 cj c1.7 r e (4://2/eil,e7j o c.

- 240 - grosime de 2-21/2 m. si se compuneau dintr'un miez,aleatuit din pietre de toate formele, bine legate cu mortar tare si. din doua Invelisuri de piatra regulat taiata, unul pe dinauntrui altul pe din afma. Acest zid Inconjurator s'a pastrat mai bine pe laturea de rasarit 1). Un sant larg de aproape 30 in. Iucingea pe din d'ara, zidul, sant sapat In pamant de jur imprejur, afma poate, de laturea de vest, unde texenul este mai stancosi abrupt. Solul pe care se afta asezatg cetatea esteInclinat, casivalea Intreaga, care se pleacti continua pe o pantk' nesimtita de la miazázi spre miazanoapte, pana' ce chi, In albia Hategelului, un rau care curge pla marginea de nord a Pe de alta parte4 din pricina raului Clopotiva, care descinzand din partile Furcatura Clopotivei, tae cetatea romana In dona parti neegale, terenul prezinta si o alta partieularitateare forma unei albii care se pleaca de la rasariti apus spre matca raului; Din 'aceastit pricing, profilul laturilor de nord 4 de sud se pleaca, de la margini ,spre interior, unde este albia raului, pe cand acel al laturilor de ra'sariti apus scoboara neincetat 'de la coltul de sud spre cel de nord, unde atinge ptinetele cele mai joase. In M'ara de cetate, cam pe la jumatatea laturii de nord, la 170 pasi mai departe, se' afig ruinile unui amfiteatru, care a fost desgropat de catre direc- toral museuluf din DeV. futre aeest amfiteatrai laturea nordica a castrului se viid, urmele' unui drum roman, pe care taranii 11 numesc drumul lui Traian"i care duce spre rasarit. De asemeni spre sudvest pe culmea dealului lui Danila s Ad resturi de zidarie* romana, de ande taranii au scos pietrei egramizi vechi cu stampile de cohorte. In descrierea aceasta a ruinilor din Sarmizegetusa, noi regasim reunite toate elementele, topografice de pe columna. Deci o a dona Incheiere ni se impune: laga'rul roman, cu toate prefacerile numeroase, pe care el le-a Incercat In decursul vremilor de Inflorire ale imperiului, a pastrat totusi in emita forma primitiva a capitalei dace, fiindeil la Inceput lagarul roman n'a fost de cgt cetatea de odinioara daca putin transformata. De altminteri, pozitia locului si al- eatuirea terenului impuneau claclitorului o anumitii forma externa ;asa in cat adaose puteau fi, precum s'a si Intamplat cu prilejul reintáririi Sarmizegetusei din al II-lea rezboi, dar prefaceri adanci, çare sil faca cetatea de nerecunoscut, era cu neputinta de introdus. Cu aceastii localizare a noastra respundi ahitara- rile pe care le vom face Intre m'infle din Selea"i zidirile Infatisate pe columna nitre 199i 201. c) Ziduli casutele din 199-201 (se. LXXVI) nu Infatisazg altcevade cat Intariturile de la pasul Selii,pas asezat la nordvest de campia Sarmize- getusei 2). In adevar, seena LXXVI (Cichorius 199-202), ne Infatisaza un tinut muntos, mai ales spre dreapta. In fund, In puntul 200-201, se malta un munte

Din nefericire, de la data primei noastre vizitAri a ruinilori pá'nft in anul 1907, o buná parte din zid a dispftrut ; sparg zidurilei IntrebuinIeazA, pietrele la clAdirea caselor lor. Vezi pl. XXIX, fig. 2.

CXX1V CXXV CXXVI 337 338 FIG. 1. VEDEREA SARMIZEGETUSEI IN AL DOILEA REZBOI DACIC. 339 340 341 342 343 LXXIV LXXV LXXV LXXVI \ ".,0). - 191 192 FIG. 2. 193 VEDEBEA. SARMIZEGETUSEI SI IMPREJURINIILE EI IN PRIMUL REZBOI DACIC. 194 195 196 197 198 199 200 201

241 abrupt spre stringai frilmiintat spre dreapta. De ad se lasìl, spre sthngì In fatA, o coamii din ce In ce mai Benita, cu crit ne apropiem de marginea scenei anterioare (LXXV) ;lar din aceastl eoam;ti se desfac siruri paralele si secundare, a ertrora directiune este perpendicularri pe coama principalii. Un zid de piatrii, cu rosturi regulate Incepe de jos din 199, merge cotindpe laspa- tele lui Deeebal, apoi de la jumiitatea reliefului o ja drept spre coltul de sus din dreapta, unde nitre 200 si 201 se reazimrt de muntele 'Tipos de care vorbeam mai sus. Asa dar, avem llimurit o vale pe care zidul (16 piatriti o Inchide. In 199 jos, zidul este In parte sfiiribnat de doi Daci, eare izbesc eu cazmalele In pietre si le risipesc, pe etind un comat dac sopteste ceva la urechea utrui pileat, eare stla spatele lui Decebal. Douii turnuri, din eme nu se vede de crit scheletul lor de lemn, cu ferestrele, portilei frontoanele lor triunghiulare, sunt indicate Inclirrttul zidului.In fine, In200,pe eulmea dealurilor se afirt niste asirte cu fronton si Cu ferestre insirate la rrtnd una lAngil alta. Este imaginea unui sat neinsemnat, ai diruia locuitori l-au pru:rtsit ;citci de pe coboarii barbati,femeii copii, care truiisc eu diïiiii turmele lor de boi,de capre si de oi. In expresiuneafigurilor, in atitudinii gesturi se vede cA a- cesti oameni li insucitiminul lor en durerea In sufiet si In contra vointei lor. Ei bine, imaginen seenei de pe colma, nu este alt-ceva decitt imaginen terenului real de la pasul Selii. La capMul muntelui Mare spre nordest se all4I o vale foarte Ingustrt, dineolo de care se inaltit coama unui munte In formA de cioean, casi cel Infrttisat pe columnii In 19A-199, care are aproape Inrdtimea muntelui vecin din strmgai cave poreelit de popor cu numele de dealul Cor- navelii, este Insemnat pe harta austriacii Cu denumirea de vrtrful Mrtrului. Din- colo, mai spre dreapta de acest munte, se afirt o nouii curmrtturA, mult mai adAncil si mal largil si care se reazimrt de elina abruptrt a vArfului Selii. constituit, In- tocmai easi pe columnri. dintr'o sumrt de dealuri, care mraginese mai multe viti. Dar nu numai pozitia terenului corespunde cu arraiirile columnei Iii scena noastrrt, ci irrunrwitele de ziarie veche din prutilelocului. In primalrrind exisM un val, cave probabil Incepea jos,ponte ehiar langut malul apei, care vine dinspre Zuticaiii, urcii panta dealului spre nordestitse terminala panta rripoasti de apus a vilrfului Selii. La marginea de apus pe culmea Cornavelii se afirt, dupiI spusa loeuitorilor, un turn de piatrii, din eare n'au mai reinas de crit temeliile ;In jurul acestui turn ceva mai josera un sant adruic si lung. Sub vilrful Selii Insil pe enlute:1 dealului, care se piettcrt spre crunpia Grildis- tei,se can o sumrt de resturi de zidiirie veche.,Iatrt In privinta aceasta, ce ne spune protoereul Nicolae Multe:mil, a crtrai culturrt literari istoricrt observatiilor sale o valoare pretioasit Cereetitnd mitin duprt serbrttori locurile de care amintiti in pretuita-vrt serisoare, mie mai In urmrt trimisrt, in ineritulcelor exprimate Imi permit a vii comunica urintitoarele In partea nordvesticrt a Sarmizegetusei, sau pe culmea dealulUi, azi numit Selea.`,pe oare l'am eercetat cu deamrtnuntul,se afM urmele alor vre-o patra pimnii vechi. Zidul acelora e de calibra zidarilor vechi din lrtuntrul ce- 16

devi trebue sa fie contimporane. Marimea acelora e de circa 12-13 metri patrati la una. Distan ta de 20 m., de la pimniti spre vest,-dupA cum mi-a a- rittat insuvi proprietarul locului, se vAd deabea urmele unei case. Proprietarul mi-a spusi masurat spatiulcAt a cuprins acea casa, circa 10 m. lunga vi 8 m. larga. Grosimea zidului apare circa la 80 c. m. ;se vede a fi fost o casa puternicA. Tu locul unde se afla aceste e o poianA' frumoasa, IncAntiltoare, cinc- tatil de oate partile cu delutei stretitiata de drumul ce duce la Poieni. In apropiere de pivnitii casa mi-a ariltat locul unde a fost o fAntAnit vi In care traditia poporalA sustine cau fost ascunvi tesaurii lui Decebal, transportati In decurs de vapte zile pre noua camile. In local acesta se afirma a se fi facut siipaturi de nescari Germani,dar ce au gasit nu se vtie. De fapt cärä- midit au aflatialtii. Parerea mea modesta e ca aici a fost o vigilia,dupa ce aceasta pozitie din punt strategic domineaza mai bine lntreaga vale pana la Poarta defier. Mi s'a spus ca de catre ZAicani, In directia sudvest de la Selea, pe coama dealului Iordanel, a fost alt turn de vigiliä. ConsiderAnd Inaltimea dealului acestuia, acela domina departe peste Poarta de fier panii pe la Boutare. Deci pentru apararea Ulpiei Traiane de surprinderi neprevazute, se vede ea stramovii au avut telegraf mai admirabil ca al lui Marconi,fitrA sArma,anunta semnalul prin focuri vi da vi alarmul la timp garnizoanei, pentru a putea lua defen- siva la timp". 1900, Gradivte, 25 Ianuar. Din aceste observatii o conclusie importanta ni- se impune ; In scena LXXVI, artistul columnei ne Infätivaza Intariturile de la pasul Selea, precum vi localitatea daca la rasarit de pas, sub chiar vArful munteltil Selea. Concluzia aceasta MBA ne liimureste In acelav timp vispuselelui Dion Cassius, privitoare la conditiile de pace impuse de Imparatul Traian regelui Invins Decebal. Intre conditii erau vi acestea, ca regele dac sit Inapoieze pe inginerii roinani trimesi lui de cittre Domitian, sit predea pe fugan, sit darAme

Intitriturilei sit paraseasca tinutul ocupat". _ ; 1.1.TaGSVO7C0 !OIL;'7.txpi6oilv2( Tel;aircop.6).ouçetraao5vatt,Tic 45[4272xx15.7.XF.Tv-47.1711; xciyx; TT];i2Vmsu(x; ec=silvat). Dion Cassius, LXVVI, 9. ToatA discutia era :impus-a oare Traian lui Decebal sit darAme zidurile de aparare ale Sarmizegetusei, chiar vi ale celorlalte cetati dace de pe teritoriul ocupat de Romani, precum sustine Cichorius, sau prin aceste Intitrituri" noi trebue sA' Intelegem anume ziduri de aparare? In sine privit lucrul, s'ar parea foarte curios, cum Imparatul roman sA' cearit distrugerea zidurilor San- mizegetusei, cAnd el ocupit chiar capitala daca vi lash' Intr'Insao garnizoanii. Cassius ne spune lamurit ca dupit ce Traian a pus In ordine total, lasAnd o garnizoana In Sarmizegetusa vi In restul tárii, se Intoarse In Italia". (Tata atv- 190.Evo;Y.21.CiTpx.r6raiov Zapp.t2zy0c57.0v.ce72X07.6v, Ti¡v TsOar; kbpav ppoupal:; BtocXaPv i; ItaX(xvavExoi.dcari.).Dion Cassius, LXVIII, 9. In cazul acesta, este oare de admis ca Traian sa fi cerut ditrAmarea u- nei cetati, In care tocmai avea sit riimile o garnizoanit romana? Cererea ar fi fost nechibzuitil.

243 Columna Insa ne lamureste acum pe deplin rostul cererii lui Traian. Caci, dacì In scena LXXVI noi trebuesvedem imaginea Intariturilor din Selea atunci cererea lui Traian a avut de scop, ca Dacii sìnimiceasca Intariturile care ar fi putut sí Impiedice Intr'un chip sau altul miscarile armatelor romane; nimiceasca acele cetatui care aveau o importantrt strategica mare.In a- ceasta categorie intrau de sigur tntariturile de la Poarta de fier transilvana, precumi cele de la pasul Selii, pentru ca miele ar fi Impienicat comunicatiile Romanilor din Sarmizegetusa ca provinciile de peste Dunare, Moesia primul rAnd, iar allele, cele de la Selea, fiindca, dominau trecereacea importanta din ciimpia Hategului spre Banat prin Poieni. Aceste Intarituri trebuiau pentru siguranta Romanilor distrusei tocmai aceasta fac Dacii din primul plan In scena LXXVI. °data cu nimicirea Intariturilor Traian a mai impusi parasirea tinutului ocupat de Romani". Este Intrebarea, care tinut trebuiau locuitorii Daci sa-1 paraseasca ? Tot teritoriul crtzut in mitna lor ?Nu, caci ar fifost absurd a- ceasta, sa ceara Dacilor prtrisirea Banatului intreg si a Olteniei de astilzi, care prin Incheierea pacii ckusera In mAna Romanilor. Aceasta n'a putut-ocere Imparatul. Din contra, o datorie elementara Ii impunea sit izgoneasca populatia daca de pe teritoriul punctelor strategice mai importante. Asa trebue sa fi fost cu locuitorii asezati la poaleleSelii,langrt pasul cel Intarit, de care am vorbit mai sus. Era pentru Romani o elementara datorie sit pue mfina pea- cest pas, precum si pe cel de la Poarta de fier ;deci, din aceste locuri Dacii trebuiau sa se retragrt.i tocmai acest moment 11 Infatisaza artistul columnei In jumatatea din dreapta a Ecenei LXXVI. Cu aceasta solutie se lrtmureste ultima Intunecime care 1nvaluia scena cea mare, zisa a supunerii Dacilor. Ajunsi la capatul cercetArilor noastre privitoare la scena supunerfi Da- cilor", o recapitulare poate fi de folos In stabilirea deosebitelor puncte atinse In mersul progresiv al explicarilor noastre. Din gruparea laolalta, a scenelor LXXIVLXXVI, reese crt scena LXXIV nu are nimic de a face ca localitatea Calanul cel mic (Kis-Kalan), precum de asemeni scena LXXVI nu are nimic comun cu Sarmizegetusa. Alai ales aceasta din urma alaturare pare ell tota ciudatri.Oki, cum este oare cu putinta creaza cineva,cit In niste ziduri Inguste cu doua mizerabile tumuli de lemn (dindarat de 199) se invedereaza imaginea acelui oras vestit, a citruia mrtrime o slaveste artistul In imagini impunatoare In al II-lea rezboi dacic ? E oare cu pub* ca artistul, care pe colummi mai sus (in scena XXII) a reprezentat in proportii mari un oras cu mult mai mic, Tibiscum, sit dea Sarmizegetusei o infatisare asa de neInsemnatai mesaina ? .Fireste crt nu. Pe de altrt parte, Intreaga grupa ne pune In lumina, ca o ilustrare prin forme, diversele conditii de pace impuse de Imparatul Traban regelui Decebal, asa precum le raporta Dion Cassiu. Am aratat mai sus, ea In ce priveste conditiile srt darlime Dacii intitriturileisit priraseasca tinutul ocupat de Romani", artistul a vrut sa Inteleaga numai intrtriturile din preajma puuctelor strategice mai insemnate, precum eran de pilda, cel de la Poarta de fier transilvana, sau

244 din Selea" infittisat Inscena LXXVI In 199, unde era pasul din Poieni, care lega dimpia Sarmizegetusei cu tinutul Banatuluii restul Transilvaniei.Prin urmare Intiiririle pe care Dacii le diirtImil nu au nici o legriturAcu capitala Daciei. Trecilnd la localizarea geograficri a cettitii Infiitisatil in scena LXXV, mide Impitratul primeste supunerea Dacilor si a regelui lor Decebal, spreorienta- rea noastril artistul a adiiogat elemente topogratice, miele eu un caracter mai general, jar altele ceva mai local. Prin cele dintai el ne face cunoscut sirul de munti, care, la apus de campia Grildistei. se hicovoae tu jumiitate de arc Im- prejurul pasului de la Roarta de tier transilvanit. Acestor munti el le chi, formele pe care le au In realitatei astilzii prin aceasta ne pune pe cale recunoastem real tinutul. Prin celelalte elemente de precizare mai locale, columna ne Infuíiazii Insusi solul, pe care stil cetatea cea mare dacit. Topogra- ila locali ne di asa caracteristice elemente, In dit, In contra tutulor piirerilor sustinute de Invutatii Cichorius, Petersen si alii, suntem nevoiti sii sustinem cit supranumitul ,lagrur roman" nu este de cilt veehea Sarmizegetusri, din care mai titrziu. dupil ocupatiunea dintre primul si al doilea rezboi dacic, Ronnuni au format lagiirul lor militar. Cu aceastii Incheiere armonizeazili aseminarea dintre forma cetittii de pe columnit (scena LXXV)i resturile remase de la vechea Sarmizegetusit romanii. Forma acestei cetitti este forma regulatiti a unui patrulater, ale diruia laturi mai lungi se Indreaptil de la stilnga spre dreapta, sau dupil orientarea seenei, de la riísitrit la apus. Dar pentru ea In mintea privitoruluisil nu se nascit vre-o nedomirire din aceastil potrivire a formei cetittii dace si aceia a lagitrului roman, artistul a avut grije s'adauge de asupra portilor In douit locuri, acele ceardacuri de lenm, care este senmul conventional pentru exprimarea originei dace a cliidirilor.Asa InfAtisat lucrul, Intelegemi mai bine rostul miscitrilor acelor legionari romani din lifuntrul cetittii dace, care se pre- gittesc sil ja In primire Sarmizegetusa, si totasir tntelegemi rostul cuvintelor ,lui Dion Cassia privitoare la ditrilmarea Intitriturilor" si pitrilsirea tinutului ocupat de Daci'.

CAPITOLUL X.

INCHEIERE

Am sfitivit cu cele trei campanii militare ale primului rezboi contra Da- cilor. Am urmarit pas cu pas mi§carile armatelor romane, din clipa cAnd §esc pe pilmAntul Dacieii pAna cAnd legiunile biruitoare In crimpille Hat.egului, iau In stapanire Sarmizegetusa, capitala regatului, iar Imparatul. luAndu-§i remas bun de la trupele sale, se Intoarce la Roma. Scenele stipate In piatra se leaga strans intre ele0se destapara solemn0maestos pe campul reliefului columnei, povestindu-ne In graiul lor a parte una din cele mai marete drame pe care istoria veche ne a transmis:o :drama nimicirii unui popor, puternic piin vitejia §i virtutile sale suflete§ti0mai ales puternicprin iubirea sa de patriei prin geniul militar al celai ce-1 conduce. Povestea e simpla ; totu§i mrtrimea faptelor savar§itei Indemanarea artistului au transformat-o Inteo adevarata epopee, luminoasii pentru unii, trista posomorata pentru altii, epopee care ne sgudue sufletul en atAt mai adanc, ea cat ea ne poveste§te eroismul parintilor no§tri. Inceputul ei Insil este o idila fermecatoare.Artistul ne transporta deodata, pe teatral rezboiului In Moesia, la Dunare. Vedem In primele scene, valurile framantate ale fluviului cu *muffle sale joase, monotone0turnurile de piatra Cu ciardacul lor de lemn, pe care sta sprijinita, Melia aprinsa ca semnal ; vedem navile Imamate, aici cu butoae cercuite, dincolo CLI corturi infii§urate, pe care trupele auxiliare le descarcIn preajma unor cetati Intruite cu gard de uluci ;in interior sunt case cu acopeiituaiti stra§ina plecata, temple cu columnei frontoane ;alteori aflam Intre imagini.adevarate apeducte cu arcade jos, ferestre sus. Nimic nu lipse§te,nicistogurile de fan, nici gramezile de lemne taiate scurt §i randuite cruci§, nici macar acei plopi 1114 §i subtiratici. care apar Indaratul cladirilor ea scopul de a preciza §inuanta caracterul peisagiului. Totul a fost sapat cu grijei ca dragoste ; poesia §i oarecum melan- colia, care ne. IncAnta In ncest tablou sculptat.

246 -- Dar lata cetatea Zanes cu zidurile, cu turnurile, cu portile boltite, eu cladirile sale romane. Orasul e vechi si este asezat pe sprinceana unui deal Inalt, pe malul apeiIn dreapta dupti povárnisul dealului, care se pleaca brusc spre tarm, se destinde podul de vase ca polimar de lemn pe ambele margini ;peste dansul trec coloanele de legionaii, eare poarta scutul pe brate ipilum pe umere. Tree legatul legiunii tu frunte, apoi trambitasiii cornistii, vexillarii steagurile lor in forma, de prapore, signiferii cu stindardele manipulare si acviliferii cu acvilele sacre ale legiunilor, acestia avánd, precum cerea obiceiul, pielea de leu pe cap ca o gluga si sub bratul stáng pavtiza rotunda'. Sirul co- loanei, care ese de sub poarta boitita de pe mal, pare nesfarsitä. Aici avem trecerea armatei de rtisarit menita sa opereze pe valea Cer- neii pasa! Domasna spre Tibiscum. In scena urmatoare lata, tinutul de la Bazias, unde, pe un pod aproape identic Cu cel de la Caratas-Gura Vaii, se vad trecasd trupele, care aveau sit inainteze prin valen Carasuluii Cernovii- tul. Ultima coloana scoboara de pe podul de vase pe malul Dunarii la vechea Palanca, unde lagarul este zidit campie. Un consiliu de rezboi, In care imparatuli generalii siti isi stabilesc planul de inaintarei apoi reprezentarea celor dota' acte solemne, ea care se incepea ori si ce campanie militara, o lustratio exercitusi adloeutia catre trupe, formeaza oarecum preliminarile rezboiului. In scena lustratiei preotuli ajutoarele sale, Incununati ca mirt pe frunte, plimba In jurul lagtirului in sunete de trambiti animalele de jertfa Impodobite, asa zisele suovetaurilia, pe cand imparatul Insusi cu marama pe cap si vest- mintele de pontifice toarnii privind spre rasara, din tipsia de aur licuarea sfanta peste para focului aprins pe altar 'aula pretoriu. In fine adloeutia catre trupe, in care impratul aminteste legiunilor gloria trecutti a armiilor romane, ne pre- vesteste cit momentul Inaintarii contra dusmanului a sosit. Si acum artiztul ne introduce in miezul povestirii sale.Tinta Imparatu- lui o cimoastern, iar mijloacele sale de a o realiza le deducem: tinta e s'ajunga prin Poarta de fier transilvana,la Sarmizegetusai s'A striveasca vulturul In propriul sau cuib. Mijloacele fusa' ne dau o rntirturie vadita de genial militar Impáratului. Traian Isi Imparte armata In filma', una, avea sit patrulla,' prin valen Cerneii pasul Domasnei In campia, ;cealalta, sub propria lui conducerei avea sil treaca prin valle Carasului, Cernovtitului, Barzavei si Po- gonisului, ca sit' scoboare de asemeni In campia Timiului. Obiectivul imediat al ambelor armate era puternica cetate Tibiscum,care ziditti la Impreunarea Bistrei ea Timistd, era un punct strategic de o neinchipuita insemnatate, caci Inehidea calen spre Poarta de fier transilvanti, deci spre Sarmizegetusa. Planul Imparatului era simplu, dar fiottirator.Vrajmasul amenintat din douti ptirti deodata' nu se putea Impotrivi nictieri Inainte de Tibiscum;caci nu se putea folosi niel de admirabila Intarire facuta de natura din vadea Cernei, nici de pasul de trecere din strainta vale a Pogonisului, Iraa se veden a- menintati lovit de la spate de unul din cele dona corpuriromane. Fara voe el era nevoit sit se retraga neincetat din l'ata Romanilori sa

-47 - caute un punct de reazim In valea Bistrei. De aceia prima partea plandlui intoemit de Traian se Implineste dupa cum a fost intocmit. Romanulinainteaza In mima tarii, iar barbarul se retrage pas cu pasmeren spre punctul gin de concentrare, ea apoi prinzand pe Traian In stramtorile muntilor sa-i dea lovi- tura hotaratoare.

In adevar, de la Tibuscum Inainte terenul ti schimba fata: valeaBis- trei, singura deschidere in munti,care duce din campia Timisului spre Sar- mizegetusa, este o vale Ingusta, paduroasa si framantata. Eaera, parea, chi- dita de naturä sa fie ca un gang prelung si desehis de trecereintre doua siruri de munti si un adapost contra Mtivalitorilor veniti dinapus. De aceia vedem pe columna eu cata grije Traian pune pe legionari sa rareasca, codrii, sa, croiasca cararile, sa care copacii, si sa astearna drumuri, ca sa-si adunearma- tele. Aceasta vale, Inchisa precum este de dealuri prapastioase,nu are o campie mai deschisa de cat in pártile de la Zavoi si Cireasa,acolo ande Bistra Marului,scá'pata din gâtlejulmuntilor,Isi Impreuna apele sale cu raid mai mare al Bistrei. Aici e Tapae, vestita Tapae, pe care invatatii moderni au cautat-opre- tutindeni si n'au gapsit-o, aici multe batalii s'au incins lute Romani si Daci si mult sange si multe cadavre omenesti au Ingrasat pamantul; aici aveau sase ciocneasca acum legiunile bine organizate romane, cu trupele pline de vitejie ale Dacilor ;cáci parca arfi fost sortit de susea, aici la Tapae,sa se mai ciocneasca Inca odatLeele doua lumi, cea romana, cultivata, dar bätrana si istovita In izvoarele sale de reIntinerire, si lumea cea nouiti, plina de dorul vietii si de Incredere in sine, dar barbara s'i Inca neajunsa la deplina maturitate. N'avem ea repetam aici cuvintele serse cu prilejuldesfasurarii luptei ; e destul sit spunem :ca toad'," multimea legionarilor romani, cu toata vitejia agerilor cohorte auxiliare, mai alesa acestei faimoase garde pretoriene, cu toata organizarea stralueita a trupelor romane, organizare. precum lumea nu mai vazuse de la Asirieni incoace, cu tot ajutorul neasteptat pe care natura deslantuita, reprezintata pe columna prin imaginea acelui Jupiter Tonans, care din inaltimile cerului trasneste pe Daci cu fulgerile sale, si in fine ca tot geniul militar al Imparatului vi adanca pricepere a generalilor sai, biruinta de si este de partea Romanilor, eanu-i, dupa parerea generala, covarsitoare. Lucrul reese limpededin felul de infatisare a luptei pe columna; reese din avantul salbatic cu care trupele dace sparg sirulc9hortelor auxiliare romane si din micsorimea numarului de morti, pe care Dacii II lasa pe campul de batae; reese de asemeni din figura turburataa imparatului si din linistea cu care Decebal, acea figurá senina din marginea padurei indaratul arcasilor, conduce apriga, luptá. Ori cum ar fi Insa,biruinta este a imparatului, care inainteaza' mai departe spre rasdritsi patrunde spre fundul van care duce spre Poarta de fier transilvaná, dar Intariturile dace cu triplul lor val de pámant care tae culmile Marmurei si Ingustul drum de la Bucova, inta'rituri indaTatul carora flutura de

248 v6nt balaurul dac çitau Infipte pe pari ascutiti, eapetele prinsilor romani, ne arata pana la evidenta ea pe aceasta parte caleaeste Inchisai stavila de netrecut. In seend urmatoare imparatul se allá,'laPraetorium, Iii lagarul de Litiga Plugova, unde artistulne desfasura primirea solemna a dona solii barbare. Una este alcatuita din Daci, care Insa in mod neobisnuit apar calitiri, din Bas- tarni,caracterizati prin pantalonii cei lungiistramti, printrupul gol de la brítu In sus, prin parul lnodat pe tâmp1ì iprin manta prinsA In paftale pe uniere ;i probabil din Sarmati-Roxolani ; ia cealalta numai din eomati daci. Cea dintjui prin portuli gustul sau e manchai darza, mai ales s'arata trufas da- cul calare din fata, Care ridicnuMa In semn de salut ;imparatul pe tribuna, Inconjurat de comandantii si legiunile cu acvilele lor, respunde linititi demn Cu dreapta, pe and cu stanga se reazima pe lancea sprijinita de parnant. Soliile Ii cer pace, una mai trufas, cealalta mai umil, pacea fusil na se incheie. Caci de fapt, ce conditii de pace putean s'aducti Dacii? Fusese Decebal strivit la Tapae, asa Indrt, In dauna demnitatii sale si intereselor statului, Incbeie cii once pret o pace, care nu putea fi durabila? De altminteri, lucrul pare cu atat mai ciudat, cu cat la Tapae se pusese In puna luminit nu numai disciplina de fieri admirabila organizare a legiunilor romane, dar mai ales neinfrantd vitejiei nepasarea de moarte a armatelor dacesi iscusinta neta- gaduitaa conducatorului lor.Era firesc lucra deci sa se intoarca solii faya niel o isprava. Prima campaniemilitara contra Dacilor se sfiirseste pe de oparte cu pustiirea eampiei Severinului, mide Pimnonii veredarii, pe calselbatieii eu faclii aptinse In mana, dau foci risij3esc o eetate Muga tarmul Dunarii, cetate, care. nu este alta de eat cunoscuta ruina din gradina Severinului,lar pe de alta, cu ducerea In robie a unei printese" dace, catre care niste femei dace. eazute si ele In robie, Inaltit eopii, casi cum le ar m'ata o minune. Printesa- este propriasorà" a lui Decebal, duprt cum ne incredinteaza notita lui Dioh Cassiu. Se Intelege. o aseineni printesa din familia regala era un ostatic pretios pentru Romani. In iarna &Mili 101-102 se petrece lusa un fapt de o insemnatate deo- sebitti pentru desfasurarea evellimentelor militare la Dunrtrea de jos. Anume. popoarele barbare de la rilsaritul Daciei, Sarmatii Roxolani, Bastarniii Dacii, fie din propriul lor imbold, fie din indemnul regelui Decebal, care voia, flanculi spatele armatelor romane din Moesia, sa-si aiba jocul miscarilor sale mai slobod pe teatrul principal al rezboiului, navalesc lii Moesiape neasteptate ;ele ataca si iau cu asalt castelelei intaririleromane de la granita imperiului, mai slab aparate ;piadai pustiesc cu foci sable tot ce le esa lnainte. Acest lucra ni-1 arata artistul columnei. tinile trunchiate ale "scriitorilor vechi ne aboga In acelas timpi numele lui Suzagus, conducatorul acestor borde barbare. Lumina adevarata Insanu se face de eitt din alaturarea aeestor notite eu imaginile depe columna. Se pare di trupele barbare mai t'Alti au incercatocatastrofii,cumplita

- 249 - In tTecerea lor peste fiuviu. Catastrofa b Infiitisazii columna In chip plastic desilvArsit f pe Intinsul apei nu se vhd de da cali oameni rostogoliti de un- delerepezi, care duc de a valma stindarde, scuturiicadavrede cai si de oameni ;unii Intind brate rughtoare cutre tfirmuri,altii se Inclesteazh de gft- tul caluluiie] aproape sh se Innece ; foarteputini mai norocosi,sunt scosi din valuri de catre cei de pe mal. De aici disperarea Valí seamilna pileatuldi dac, careii duce mAna la frunte. Grosul hoardelor barbare Insh indouh' cete mari pornese pe malul fluviului spre clreapta,unii pe jos cu stindardele lor,balauri dad fluturati vant,altii et1ri, Imbthcatii eii caii lor In zale de fer. Calhretii Sarmati, chci acestia sunt acei cu1ìri cu zale de fi.er dincrestet pfuili In tfilpi,casi Da- cii atad, cu furie cetatea Axiopolis. De pe Infíltimea zidurilor cethtii trnpele auxiliareromane respund. lovind Cu sillitai cupietroae pedusmanii care ti Impresoaril si-i atach.In zadar barbarii sUgeteazili lovesc In portile Inchise ale Intfiririi,In zadar bat murii de piatril ai lagqruluicu berbecul de aramti, chcitot avantul lor se sparge de neInfrAnta vitejiea garnizoanei romane si de Mria zidurilor cetfitii.Dar mánia Imptiratului, care 1i preghteste rtízbunarecontra acestei Inchichri,li so- seste de pe urmlí. In adevhr, artistul se Teintoarcecu povestirea sa spre Pontes. Un fluviu larg In preajma unei cetfiti puternice,cu un teatruspre dreapta ;o navá, pe care trupele, auxiliare romane o inearch ca scuturi,u arme.i cu corturi im- pachetate ; o biremh cu cal.= spre stCmga i cu lophtarii gata de plecare;pe mal impgratul Insusi In vestmant de chlritorie,Insotit de ganta si ofiterii priveste spre stilnga chtre niste trape,care duph stindardele lor sunt cohortele pretoriene, floarea armatei romaneinrtdejdea din urmh a Imphratilor In clipe grele :este tabloul Imbfirchrii Impfiratuluii trupelor sale. Pe *Intinsul apei plutesc la vale biremelecu trapei nhvile inchrcate munitii, provizii, bagaje si cai. Tinta Imptiratuluieste válith:s tae retragerea barbarilor, prindhi sh-i striveasert. La Axiopolis, pe care-Irecunoas- tem dupil Infiitisarea sa, Traian dPbarch si fUrha pierde vreme, In fruntea coloanelor sale, alciltuite din trupeusoare auxiliare si dintr'un corp de cavalerie. Inainteazil spreritsfirit,dela Rfisuatainainte.CfilfiretiiSarmati sunt surprinsi, Infrantii pusi pe fugri ; cap au mairemas cautá schparea spre rtisgrit. Asa dar, ceata Sarmatii chlAreatfi îi primisepedeapsa. Mai remfmeau Insh celelalte douth cete, pe care rezbunarea trebuiasil le ajungá. In adevilr, cohortele auxilicre pedestre pornite din Sucidava,Oltina de asthzi, lufmd pe valea Urloaei, surprind a donaceathbarbará'.In pArtile de la Adamclissi, ciliar In fundul vhii, acolo mide se Inaltii astflzi tfipsanulCu maluri abrupte, pe care e zidit satul Adamclissi. Barbarii, earenu bfinuiseril nimic, socotindu-se la ad5- post de ori ce urmilrire, au desjugat vitele delacarele lorsi dorm linistiti, sub raza lunei care s'aratii pe .011U-tatepe deasupra dealurilor pietroase sub forma unei diviiiituíjfemeesti. Barbarii surprinsi, abia desmeticiti disoma, iau armele, U1l Cu kiabia In

250 fel de secere la varf, altii cu palosul, multi cu s'ágetilesi cati-va chiar cu bata ghintuita, izbese cu futie In Romani, cautand said faca drum prin sirurile dusmane. Dar e In zadar. Campul e plin de cadavrele barbarilor.Insusi seful lor ti da singur moartea. Dar urgia maniei romane loveste si pe cel de al treilea corp de barbari :nimicirea lui o Infatisaza lupta cea mare, care pe columna, casi pe trofeu, se desrasura cu o bogatie uimitoare de amanunte. Este, Mt Inctoiala cea mai cruntit, cea mai sangeroasa si mai Insemnata lupta din cate cunoastem pe Intreaga columna. Insemnata prin felulfid multimea trupelor ; cad sunt aici cohortele vestite batavice si alecetatenilor romani (Cohors civium Romanorum, cunoseute dupa lupoaica cu Romus si Remus, sculptata pe scuturile soldatilor), cohortele pretoriene si ale veteranilor romani ; dar mai presus de toate se vad trupele legionare, care foarte rar iau parte la lupta pe columna ; futre acestea sd distinge legiunea a XIV Gemina Martia Vietrix, mandria legiunilor Romei si groaza dusmanilor ; avem In fine aicis'i artileria greoae, ale careia catapulte si baliste trase de catari, iau pozitie pe muchea dealurilor din fundul scenei Infatisate. Desfasurarea luptei se face In chipul clasic cunoscut. lath' In frunte tram- bitasii si cornistii, care swirl semnalul atacului ; dupd ei vin vexillarii eu steagurile lor patrate In forma de prapuri, cu ciucuri de matase jos, iar sus avand fixata ori o victorie de aur Inaripatti, ori vre-o pasare legendara ; mai departe pese solemn signiferii cu stindardul format din talerute de aur, cu pangtici fluturate de vant si sus cu cate un scutisor prins Intr'o cununa, sau palma cu 5 degete, simbolul legiunilor piae fideles ;s'i In fine, se mica si acviliferii cu toiagul purtator al acvilelor deaur, acviliferii paziti de antesignani, o pun, de ofiteri centurioni, care poarta platose de fier In solzi de peste, brafari de otel la maini si pulpare la picioare, coif rotund pe cap cu aparatoare la falci si la ceafit. Cu stanga ei tin scutul urias de arama s'i cu dreapta faimosul pilum, arma care a dat Romei sta'panirea lumii. Apoi In urma lor Inainteaza masurat si greoi legiunile Imbracate In zale de fier. De jur Imprejur roesc cohortele usoare pedestre si calari.. Invrilmaseala a fost Infioratoare. Romanii din porunca Imparatului au In- valuit de trei parti pe barbari, care lupta cu desperarea mortii,Multi dintre -ei zac In tarana, morti sau raniti, o parte prinsi si ferecati cu mainile la spate, stint manati spre stanga catre lagarul cu forma celui din Adamclissi.Cali au mai remas Isi cauta scrtparea In fuga spre nistedealuri framantate si acoperite cu pitduri de fagi,care dau tristetii peisagiului onota pitoreaseä.In- semnatatea acestei lupte se mai vede Inca sidin urmatoarele 2 fapte :un camp Intreg se lntinde inaintea noastra, campul mmiii, asa sunt de multe cadavrele celor cazuti dintre barbari ;siapoi, pentra Intaia siultima oara pe columna, Intalnim si raniti romani, carom ea un realizm admirabil, doctorii le leaga ranile si-i Ingrijese. Aceasta biruintrt,care pune writ fericit celei de a doua campanii militare a Imparatului, nu a remas Ora rasunet In lumea romana. Vorbeam mai sus despre notita scriitorului vechi, care pretindea el Imparatul a biruit trupele

251 barbare de Dacii Sarmati ;acestia, dupa aceiasi notita, sub conducerea lui Suzngus navälisera tu Moesia inferioara. Nu avem sì refacem aici drumul pe care l'am facut °data% E destul spunem cmonumentul din Roma, ne Infatiseaza aceste raporturi cu asa ade- precizie, in cat Indoialiti asupra acestui punct nu mai incape. Dar amintirea acestor lupte sangeroase s'a pastrat sì In fundul Dobro- gei, in partile de la Adamelissi. Aici se afla cetatea de piatra Tropaeum Tra- jani, Cu slavitele-i ruini, care ne povestesc stralucirea de a/0, data ;aici uriasul trofeu, ale citrula marimi impunatoare nicí timpul níci urgía omeneasca nu í le a putut nimici ;aici altarul funerari aici In fine si movila de pamant. Fie-care din acestea au rostuli menirea lor. Cetatea a cladit-o Traian, pentru ca In interíorul zidurilor sale sa se adaposteasca trupele romane inainte de lupta.Dar a mai zidit-o Traian, fiindea aici dupkeliberare, v'eteraniii soldatii peregrini, carora imparatul drept ras- plata le ;daduse cetatenimea, aveau stabileasca Penatii lori sa-si cladeasca vatr ifamilie. Troteul l-a ináltat imparatul pentru ca printeansul s'arate viitorimii marimea faptelor sale, iar barbarilor de la hotarele imperiului urgia bratului roman, care stia sa loveasca pe toti cap calca cu gaud vrajmasesc hotarul puterii romaneiIi pustiesc ogoarele.Pe de alta parte pe peretii trofeului trebuia sa se sape cu imagini de piatra stralucita epopee a biyuintelor dobandite contra barbarilor. Altarul funerar de asemeni isi avea rostul sthi: dintr'un simtimant adanc de pietate pentru cenusa dcelor viteji, care luptasera cu credintai murisera pentru republica", Imparatul pusese sa se, cladeasea altarul, la poalele etiruia trebuia sil se aduca In fie-care an jertfa funeral* pentrulinistea sufletelor ce/or ce adormisera somnul de veci In umbrele Stixalai. lar pe peretii cladirei sit se sape numelecelor ce cazusera luptand, pentru ca amintirea lor sa mae pururea nestearsaì sit slujeasca' drept pilda generatiilor viitoare. Asa dar pentru morti, monumentei jertte de pioasa amintire:; pentru cei vii laudei daruri. Laudele ce Imparte Traian trupelor sale In acea solemna adlocutie, care Incheie rezboiul ; daruri le da acelor peregrini sau vetereni, care dupiti ce au sarutat cu adanca smerenie mana imparatului, pornesc spre lagar, uncle 1i due cu dânsii In saci resplata capa'tata In banii micile lor economii stranse cu .atata truditi. Odatil aceste lucruri Intocmitei puse In ordine, imparatul se Intoarce din nou la,Axiopolis, unde, scoborand in nava amirala cu care venise, Ii ja calea spre Pontes, urmat de biremele Cu trupe si de navile incarcate cu arme i ba, gajii. Si astfel se Incheie o Intreprindere militara, care de n'ar fi izbutit, ar fi insemnat nu numai nimieirea puterii romane la Dunare, dar pontei peirea ei- vilizatiei vechi i inceputul noei lumi. Dar ceasul din urind al Romei nu sosise Seena urtnatoare ne readuce ianìii In preajina ceth'tii Zanes, ale eareia ziduri si porti, case si turnuri de piatra, le vedem pe muchea dealului care se Inalta raps langa malul Dunarii. Podul de vase se Intinde de a curmezisul

- 252 - apei ea si In prima camp anie mi1itarí,eu deosebire numai cit de asta data atiltmalul drept, Cat si malul stang al iluviului sunt intarite Cu noi adaose, ziduri de piatra sau valuri cu palisada. Pe malul romAnesc, unde primejdia din partea Dacilor era mai amenintatoare, capatul podului de lema estesprijiniti intarit cu valuri de piatra, dota ziduri paralele, care se Incheie cu o cetate rotunda de asemeni de piatra. Printre aceste zidttripasesc solemn In primul plan trupele de cavalerie, apoi la mijloc armata legionara, si In fine sus in fund, Indaratul valului cu palisada, artileria greoae. Toate aceste coloane se Indreapta spre Imparatul Traian, care pe coasta unui deal Inalt priveste cii taiditit multumire &data ea mana. Ca sti localizeze scenai mai bine, artistul a adaos pe culmea dealului, unde imparatuli tovarasii sui primese defilarea trupelor romane, o cetate ale careia ruini noi le-am descoperit In apropiere de Varciorova ;aici a fost o- dinioara vestita cetate a Oreavei, care a jucat un rol mare si In trecutul mai nou al tarii noastre. De pe dealul Oreavei IDA drumul, pe atuncii Oita mai incoace In timpurile domniei lui Caza, ducea in doua directii :unul se cobora in valea râuluj Cerna, iar celalt trecea prinvalen raului Topolniteii ducea de alungul Carpatilor spre rastirit, piiIn valeaOltului. Pe acest din urma drum porni acum imparatuli calea era lung si obositoare. La Grtidet artistal ne arata primal popas al armatelor romane, popas, care este In acelas timp si o prima concentrare a legiunilor. La Bumbesti imparatul primeste o solie dacii, In vesminte pompoase imbriicata, dar a careia cerere o respinge. La Ramnicul Valcea, acolo unde noi am localizat pe vechiul Castra Traiana, avem In fine cele doua, acte solemne, cu care se incepea ori-ce campanie rezboinicà, lustratio exercitusi adlocutia ciare trape. Cu scenele .artistul columnei ne transporta In partile de la Calimanesti, uncle are loe trecerea Oltuitti pe pod si croirea drumului spre Radacinesti. Tinutul e prea man- to s si padurile de nestrabatut, stancile amenintau sà caza peste navalitori, asa de strirfite emu cararile, ele insasi Inchise cu valurii tumuri de catre Daci. Totusi imparatul a ales aceasta cale pe la Pripoare, ca mai putin primejdioasa, de ciit cea de alungul Oltului de la Cillimanesti in sus. La Pripoare trupele auxiliare dau toe Intariturilor dace parasite ;la Ra- covita-Copaceni, pe un pod de lemn cladit pe sub poalele muntelui piramidal a/ Magurei, se face trecerea acum de pe malul stang pe cel drept al Oltalui ; la Saracinesti cetatuia vrajmasului este risipita chiar sub ochii garnizonei dace, care se retrage In liniste pe valea pftritului Saracinesti. In fine, iata-1 pe Tra- ian ajuns la Ctlineni. Aici, unde se afla until din punctele strategice cele mai Insemnate de pe intreaga vale a Oltului, ni se desfasura o priveliste impunatoare, asupra careia Dion Cassia ne a lasat oare care stiri. In fata unui lagar puternic, in fata legionarilor care zidesc un al doilea castru, ceva mai la stanga, In fata legiunilor cu legatulistindardelesale, ingenuche un pileat dac. Cu scutul aruncat Inainte-i, cu bratele rugatoare, pileatul cere cu staruinta, in numele regelui dae incetarea rezboiului.Pentru intaia oarrt regele Decebal tri- mite asemeni solie Iusemnatii, aleasà nit dintre comati ca mai Inainte, ci

253 tre nobilii trtrii ;semn et. sau armatele romane pAtrunseserA prea adAnc In mima tArii, pentru ea sit le mai poatrt pune o stavilii In mersul lor, san ct pre- gAtirile de rezboi ale regelui Decebal nu fuseserA, din nefericire pentru dAnsul, In deajuns de Inaintate. O gresaai pe care avea s'o piliteascii regele (lac nu numai cu jertfa mAndrieisi mai airziu a vietii sale, dar chiar cu neatArnarea neamului BAIL Scena, privitA din pullet de vedere formal. nu este de cat o ilustrare para a cuvintelor lui Dion Cassiu Inainte de luptrt regele Decebal trimise o .solie. nu dintre comati ea mai nainte, ci dintre pileatii cei mai nobili.Acestia, as- vArlind armele lor la pieioarele Imprtratuluii crizAnd In genuchi, eerurrt o In- tAlnire Intre Traiani regele Decebal. fAgAduind sitImplineascii tot ce li se va eere". Se vede InsA ert nici ceastA solie n'a fost mai norocoasA. In scena urnilitoare ne ataim In defileul eel strimt al Oltului, in pArtile clintre rim]. Vaduluii Boita. Munti ea vArfuri conicei plesuve se InsirA unul duprt altul, formAnd perete pe dreapta si pe sainga Oltului ;iar printre vAile laterale care se desehid Intre dAnsii,se InaltA niste zidiri ronde de piatrA eu ferestre sau poarta de intrare In fatA, ea acoperis ascutit deasuprai abagea pe laturi, 2idiri al cArora rost de tnairire nu a fost aimurit de cAt prin acel turn spart" de la jumAtatea drumului dintre Boitai granita roniluili, despre care s'a vorbit mai sus. Un lagAr puternic prizit de trupele auxiliare romane Incheie aceastA parte a scenei, pe cAnd spre dreapta pe culmea unui munte trunchiat se resfatA zidurile unei cetAti dace de piatrA, precum o aratii tumid cut ceardac de lemn de deasupra porii. Printre vrti scohoar i tidier!, dealurile pAlcuri, pAlcuri de legionari romani, care de sigur curritrt cArrtrile muntilor multimea vrAjmasilor. Asa de realA este scenai asa de precis a lucrat ar tistul colunmei, In cAt autorul acestor rAnduri a putut descoperii turnurile ronde si eastrul roman si mai .ales mrtreata cetate dacti de pe culmea muntelui. Scena InfAtisatil Cu multrt artA si In chipul eel mai plastic1'0grtseste ai- murirea ei In cuvintele aceluiti§ istoric amintit mai sus, care urnilind mai de- 'mrte cu povestirea sa, adaogrt : Tar ImpAratul Traian cacen i rand pe rAnd muntii Intrtriti cu ziduri, unde el descoperi armele, masinele, robiii stindardul legiunei, care crtzuse In mitnele Dacilor en prilejul mortii lui Fuscus", Cealaltuí junilitatea scenei ne. infritisazii o fapainilireatrt a cavaleriei mauretane. In adevrtr, Lucius Quietus, comandantul acestni corp de cavalerie, nAvAlind pe alai caleill tinutul loeuit de Daei, pe multi i-a ucis si Inert si mai multi i-a dus Iii robie", asa stuill notita lui Dion ,Cassiu. Tinutul pare muntos spre stiinga, sesi priduros spre dreapta, lar ImpAratul, Insotit de tovarrisii srti obisnuiti, priveste de pe o Inrtltime cum se desfasurrt lupta, care a dat ne- =tire comandantului mauretan. Mauretanii, invesmAntati ea o simpai ertmase pring la mijloc cu o chi- gAtoaresi pe unilir Cu un nod, cu lancea Intr'o nilmrt si scutul rond (asa numitul cetra) Intealta, aleargA spre dreapta pe cai mrtrunti ifAriisea.In a- vAntul miscrtrii lor ei restoarnA toatrtditrja Impotrivire a Dacilor, care sprti- nilmtati fug sA s'ascumal In sitnul codrilor de stejari, care cuprind o bunrt parte

--- 254 din seen& Cu o mgestrie rara artistul a ytiut sg pue nu numai viatai miyeare tu tabloul sau, dar a reprodus cu un shut real pana yi cele mai nelnsemnate amgnunte, care caracterizeaza peisagiul vi-Ifae atragator. Caii sunt márunti, vioi, Cu coamai coada lungg, aya precum Strabon (XVII, 828)ni-idescrie. Mauretanii cu fata costeliva, spani unii, pgroyi altii, cu cioe In barba i mustati cazute In jos, cu Oral lung pe capi lneolticit in bucle, dan navalli salbatica In contra Daeilor, care de asemeni ne apar en inveymantarea lor, cu stindardul lor in forma' de balaur, cu seuturile lor ovale Impodobite ea fel de fel de imperecheri de liniii dreptei Incovoiate. Inteun cuvant, cel ce a sapat in piatrg imagrinea a fost nu numai un maestra artistdesavaryit, eitei a ytiut dea epizodului rezboinic,unul din cele mai frumoase din cate cunoaytem primal rezboi,toata marimeai stralueirea, pe care probabil a avut-o lupta yi in realitate, dar yi un eunoscator adane al vietii de eampanie a legionarului roman. Prin aceasta biruinta, imparatuli armatele sale s'au facut sta'pane pe unul din puntele strategice cele mai Insemnate din valea Oltuluii pasul Tur- nul royu. Calea spre mima Ardealului era acurn In mana Romanilor, cad a- eeytia stapanind pasul aveau cheia intrgrii In regatul dac. De aici, de la Boita, drumul spre Sarmizegetusa olua spre apus prin valea Sibiului yi a Mureyului. Pe aceasta cale a porniti Traian cu legiunile sale.Insa., eu cat drumul ducea tu spreyes, cu ant primejdia unui atac din partea clUymanului era mai mare.Dacii eran obiynuiti sitlupte in campie, unde barbatia lor selbaticai dispretul lor de moarte, se putean desfayura In pliait voe ;aid, in largal campiéi, lupta, putea sitireluceapg, la fie-cecol- padure, la fie-cetrecere de apa, la fie-ce muche de deal mai inalta, iar linia de legatura a armatelor romane ea valea Oltului amenintata in fie-ce tocmai acest lucru nu le venea la socoteala Romanilor, ale caror miy- eari tactice nu aveau de scop de cat srt surprinda pe barbar yis'ajunga cat mai pe nesimtite In preajma capitalei dace, unde intreaga putere romana ne- ytirbitai neistovitit de maryurii oboseala, sit dea o singura batalie, care fie yi o biruinta hotgratoare In aeelay timp. De aceia,din dreptul orayului Se- be, imparatul in loe &a' se scoboare spre yesulMureyului, ea de acolo BA se Indrepte spre Sarmizegetum, a luat din non eitrareamuntilori anume, de alungul vaii Sebeyului, In sus de Sasciori, pe eulmile muntilor, care inchid a- ceasta vale spre apus, a patruns pana' la Crivadia, adevarata poarta, de intrare, In campia Streialui. Am vazut mai sus pe ce se Intemeiaza aceasta parere a noastra. Ea se Intemeiaza' pe acele lagare romane, care se gasesei astazi In lungul drumului de la Sasciori la Crivadia, la Capalna, apoi pe yeaua, muntelui din preajma Varfului lui Piltru, la Poiana Tafi, la Jigorul mare, Jigorelul, etc. Se pare ca piltrunderea In valen Streiului s'a facut nu numai prin sur- prindere, dar yi prin tradarea unui yef dae, comandautul cetatii din Crivadia, acel pileat care sanita, ca atata umilinta mana imparatului. Fapta lui de sigur trebue sa fi turburat mane mintile Dacilor. De aci fierberea care se vede danyii, In marea luptil, ce se da la poalele dealului Crivadiei, In cAmpia Baru-

lui. Pe child unii tae phdurile si lascopacii asvhrliti pe chrari, pentru ca sh, lmpiedice Inaintarea armatelor romane, pe cand altii Cu stindardele lor, acele caracteristice prapurii legendarii balauri, suflati de vant, se grAbesc s'ajungh In Inválmhsalh, cei mai multi dintre Daci, dau piept vitejeste cu dusmanul, fie lovind eu sbii1e lor Incovoiate ca secerea, fie arunchnd shgeti isulite din balistele asezate In Inthriri la intrarea chiar a chmpiei. Romanii Ingrijati de acest atac vijelios, pe de o parte se Inthrese cu valuri formate din stive de lemn puse crucii curmezis, Indhrhtul chrora fsi duesc catapultelei balistele lor, iar pe de alta asvarle In lupth cohortele auxiliare. lath Sarmatii Bosporani cu coiful conic si zalea lor de fer In felul solzi- lor de 'peste ;lath' arcasii Baleari cu picioarele goale siosimplh tunich pe trup, purthnd In mana dreapth o prastie, iar Inftisurath,' pe cap si sub barbie o a doua, pe chnd cu stangain In poalh o grImAjue de pietre de prastie ; Lath cohortele usoare neregulate ale Germanilor, care cu trupul gol de la brhu In sus, lupth avánd scut oval urias In stftnga ;In dreapta ei scuturh o nth ghintuith sau o lance. In urma lor se pun In miscare sirurile greoae ale trupelor legionare, care poarth platosa de fier pe piept, coiful de otel pe cap ; cu stanga eitin scutul semicilindrici In dreapta Iì cumpenesc greoiul pilum. Toate aceste armate merg mhsurati hothritt spre tinta statornicith de Imprt- rat, care priveste de pe InAltimi cum se desfasuril lupta. Toate aceste figuri numeroase se misch Inteun cadru foarte variat, pe care la stanga 11 formeazh laghrul roman phtrat §si cetatea rondh dach, iar spre dreapta douh alte cetrtti dace, una mai sus Intre vhile muntilori alta mai jos Ind:Ali-11u' unei simple vAlcele. Iar peste Intregul chmp se inalth la fund varful trunchiati cu pang oablh, a muntelui Ch biruinta este iarasi a Imptiratului, o aratii cadavrele Dacilor, care acopere pilmhutul, o arath' de asemeni frAmAntarea adhnch, In care se sbat Im- prhstiatele cete de Daci, o aratit mai ales acea grabh nepotolith, cu care Dacii din dreapta taei prhvalesc copacii peste crahri. semn ch vorsrt-siacopere apropiata lor retragere. In scena urmhtoare peisagiul este altul, nu lush rezultgul luptei. In locul muntilor sthncosii ascutiti din scena trecuth, aici avem o gegiune mai unde muntii au forme mai' regulate si Intiltimi mai mici; phduri de stejari acopere o bunh parte a scend Legionarii zidiserh, un lagar de piatrii, pe care noi 1-am stabilit la Masai de sus, iar ceva mai Ill fath,o punte de lemn peste o aph Ingusth. Spre dreapta aceiasiprhstiesij si cohorte sarmate-bosporanice, pe care le-am mai vazut In scena trecutrt, sprijinite de trupe legionare, atach sfarAmil un Intreg corp de Daci, care dupri, ce au lasat o multime de cadavre pe chmpul de bAtae, fug Inghemuindu-se unii pe altii Indhrtitul unei vrti, pe care o cetrttue dach o Inchide. Aceasth lupth, duph, localizarea fricuth de noi, ne Infrttisaza un non moment de biruinth al armatelor romane ;cercul de fier care Incinge de jur prejur chmpia Hategului se restrAnge tot mai tare; de la Crivadia Romanii au ajuns aproape de Hateg la localitatea Ceopea, unde am vrtzut ch are loe lupta

256 cea de a doua contra Dacilor ;pe de altit parte cele douit eat, care due, dealungul Streiului, de la Crivadia spre Hategi cea peste plaiuri pe la Va- deeii Par* spre Ostrovul mare sunt ocupate de Romani, Ce mai remane Dacilor ? Singura canipie a Sarmizegetusei, ale citireia ziduri de aparare, precum am vazut mai sus, sunt Inca neispravite. Indaratul acestora poate fi Impo- trivire Indelungata? í ca toate aceste nadejdea lor Inca nu s'a risipit. sufletul lor Inca nu s'a stins credinta, cit noroeul Ware sit le surazil macar o- datai sa le dea biruinta. Dovada este eea de a treia luptif, apriga si sangeroasa pentru ambele arma.te, /upta localizata de noi la Ostrovul mare. Ciimpia e larga, destinsii, o vale se deschide spre dreapta, inthin la capatal ei despre ctunpie cu valuri si palisade, iar spre fund, acolo unde piscurile muntilor sunt mal aseutite si prapitstioase, se Malta, o mandra cetate de piatra', ale careia forme ni le Infiltiseaza mai bine scena CXI din al II rezboi. Impiiratul stil pe Inaltime si cu figura Ingrijatit priveste'cum se desfasuril la picioarele sale peripetiile sangeroase ale luptei. Dacii lupta eu o vitejie selbatica, primesei dau lovituri de moarte. Mai cu seamil acel comat din 18G, de sigur imaginea simbolicit a unei Intregi falange dace, comat, care, ea o vi- jelie se asvarle asupra priistiesulni Balearic din fatit-i,acestai fuge de grottza,-7, mi se pare pus numai cu un singur gaud :sit Intrupeze mai Iiimurit pentra sim- tal vazului, eat de mare a fost pritnejdia pentru Romani si cat de disputatit biruinta. Afaril de aeeasta, pentru a doua oariti pe columna, cand trupele legionare sunt nevoite sit intre In invalmasealii.i amanunt foarte interesant: acesti legionari, preeum a dedus foartebine Cichorius din imaginea acelui legionar, care pare cit fuge,aceste trive Inviitate sa birue, an dat Indarat. Fireste aceastil huttuulie Dacii au laptat cu virtutea, pe care le o duden desnadejdea; doar stieau ei bine crt o Invingere pentru (Musa era tot una eu robia si peirea neamalui lor. Artistul, printeo Indemanatica, Infuítiare, ne-a arrant lamurit care a fost sfarsital luptei : de oparte spre dreapta, Dacii, dupit ce au lasat pe campul de biitae o sumit de cadavre, au luat-o la fugit spre adancul vitii, a careia intrare spre ses este Inebisit eu o Intarire.In groaza lor si In neoranduiala fugii lor stit Intiparita ma'rimea biruintii romane. Pe cand Iusit legiunilei eohortele auxiliare romanecastigau stralucita victorie, spre stfingai oare cum In spatele_ lui Traian, alte trupe legionare rCtu- duite sub forma de testudo, cucereau cetatea Coltii. Cine a viizut aceasta cetate de piatra ziditii pe un pise de //mute, marginita eu abisuri adanci de trei par', cine canoaste greutatea urcusuluii taria grozava a zidarilori turntk- rilor acestei cetatui, numai acela ponte pricepe toatit adancimea cuvantalui lui Dion Cassia, care zice, ciitntre motivele care au silit pe Decebal sit fneheie pace cu. Rotuma este luarea unei puterniee eetiiti dace" de catre Labe- rius Maximus.i tocmai marea aeestei cetati cade eeva, mai naintede scena cea mare a supunerii Dacilor". Cu aceastit ultima biruintit Imparatul si-a ajuns tinta sa :ttufia regelui De- cebal fusese cumplit Infrantit.lar capitala regatului dac stetea la picioarele

257

sale. De asta datil acvila Romei tinea n ghiarele sale balaurul dac.Pentru Inthia data Mima regatului era calcata In picioare de armatele romane ; pentru Intaia data dud acei ce navalisera de attitea ori peste hotarele imperiului roman §i InfrAnsesera at'atea legiuni romne, steteau tTemurAnd In genuche Inain- tea biruitorului, cu atttt mai neIndurat, cu cAt umilirea Romei In trecut fusese mai amara. Fire§te, acesta stapAn la randul situ trebuia impue hotitrarile, iar cel Invins s'asculte. Si tocmai acest lucru ni-1 Infitti§aza cu o pompa In a- devar Imparateasea artistul In scena urmittoare. Este un tablou care, dupit fe- luI Intocmirei sale, duprt felul de repartizare a figurilor, nu numai capita o valoare deosebita Intre toate celelalte tablouri sculptate Inlungul columnei, dar care poate fi socotit ca o opera de arta de cea mai Walla frumusete. Cate-va liniii atat §irurile muntilor In forma de culisit, precum sunt §i Pimp1iga, ant Incovoietura ginga§rt care alcatue§tepasul Portii de fier Transilvane, câti masa piramidala a muntelui Mare cu varful su retezat, cu valea vecina a Selei, rasar din campul de piatra al scenei, precum a- ce§tia rasar §.1 Incadreaza de jur lmprejur campia Sarmizegetusei. Zidurile capitalei dace, cu portile lor deschise, cu turnurile cu ceardac de lemn, ca valurile §i palisadele lor, se !twirl In lung de la stAnga spre dreapta, imaginea unui ora§ph"rasit, pe care armatele legionare II ocuprt. La sttmga se Walla turnul rond pe culmea unui deal, la poalele crtruia izvorti§te o aprt, pe care un canal sinuos o duce din fund spre In fatrt, parcit Intr'un soiu de basin. La dreapta, Daci care daritma un zid, iar pe culmea uniti deal frrtman- tat ni§te casute, unele de piatra, altele de lemn, pe care stapitnii lor le Ora- sesc, iata cadrul variat §i plin de poesie, In care se mi§eil personagiile scenei numita supunerea Dador". Armata romana sta In§irat' pe douit randuri, paralele ca zidul cel lung al Sarmizegetusei. De o parte sunt trupele de infanterie legionare,cohortele auxiliare pretoriene, Infati§ate prin stindardele lor caracteristice, legatiiitri- bunii legiunilori de sigur celelalte cohorte auxiliare ; de cealaltrt, de asemeni legatiii tribunii legiunilor cu restul infanteriei care, spre capatul din stanga se Incheie cu trupele de cavalerie, dintre soldatii carora unii I§i astitmparit setea din apa izvorului, care vine din poalele dealului cu turnul rond. La mijloc futre osta§iisill, stit pe un tribunal zidit de piatra, Imparatul ; cu fata Intoarsit spre dreapta, el prive§te cu lini§tespre multimea Dacilor, care In §iruri lungi, aci In genuchi, aci In picioare, Intind bratele rugatoare catre ansul. Este meritul lui Cichorius de a fi dat o semnificare tuturoracestorfi- gmi grupate de Daci, alaturtindu-le ca notitele pastrate din Dion Cassiu; Mai Intiti vin doi pileati daci, care, dupa ce au aruncat scuturile §i armele lor la picioarele Impitratului, cer In genuchi mila biruitorului.EiInfitti§aza prima enditie a pacii : Dacii sa predee armele lor. A doua gruprt, alcatuita dinbrtrbati Inve§mAntati cu costume dace, ea mitinele legate la spate, a§teptttud indurarea Imparatului sit'se piece asupra lor, ar Infati§a, dupa acela§ Invatat german, Implinirea celei de a doua con- 17

258 ditii, care mina : sa redea regele Decebal pe ingineriii fugarii romaniu, car6 unii, cei dintti, fusesera trimesi de catre Imparatul roman Domitian, iar ceilalti venisera atrasi de dorinta castigului. Apoi mai departe, spre dreaptae desfasura lungulir1 Dacilor pileati comati, eare In genuchi sauIfipicioare cer iertare imparatului, precum o cere si figura impunatoarei nobilit a acelui pileat dac, care dominand pe toti de pe o birdlime, 10 Indreapta si el rugittor mainele crave imparat.Acesta este Insusi regele Decebal. Notitele istorice ne spun cit regele Dacilor veuind Inaintea Imparatului ar ficazut In genuchii ar fi cerut pace. Pe columnit !ma artistul, de sigur din porunca Imprtratului, a InMurat acest gest de umilinta, Infittisand pe Decebal din contra mandrui impunittor pânitiin clipa de restriste cea mai dureroasit. Era destul sitarate pe celce Meuse atiita timp BA tremure Roma, Intinzand si el bratele rugatoare crttre a tot puternicul biruitor. Spre dreapta regelui Decebal, artistul ne-a Infatisat printr'o imagine speciala Implinirea celorlalte doua conditii. Pe cea dintâii anume :sa darame Dacii Intrtriturile", o invedereaza artistul prin doi Daci. Acestia ca casmalele izbesc zidul de pill* care, urmand panta unui deal, se Indreapth' piezis Intre douit culmi de munti. Cealalta conditie, adica:sit paraseasca Dacii ocupat de Romani,acesta, fireste In sensul aratat de noi mai sus, adica numai tinutul din preajma puntelor strategice mai Insemnate, o arata'artistul prin acea jalnica retragere a Dacilor, care coboara de pe Inaltimele muntelui Selea Impreuna cu copfii, turmele si tot avutul lor. Aceiasi idee o invedereaza artistul de asemenii prin acei legionari romani, care ca bagagiul pe umere iau In stapanire pitrasita capitala a Dacilor. Cu implinirea acestei din urma conditii Insa se pecetlueste pentru totdeauna soarta poporului (lac, care Inceteazit de a mai lua parte hotaratoare in viata politica a lumii de atunci ;iar steaua marelui rege Decebal a apus odata Cu robia neamului seu. De altminteri rezboiul Incepuse In imprejurari nepriel- nice pentru Daci :Decebal nu-si avea macar ispravitit reteaua cetatilor sale de aparare. Zidurile Sarmizegetusei, dupa cum arata columna, nu erau gata nici macar la sfarsitul primului rezboi. In acelas timp Oat*, cu celelalte popoare barbare de la Dunare nu fusese Inca bine Inchiegatit ;ele n'au format din prima cliprt un singur bloc, de care s'ar .fi putut spargeenergia poporului roman.Caci dacrt acest bloc de popoare s'ar fi pus In miscare de la Inceput, dadi ar fi pornit cu rezboi deodata cu Dacii, dacit Inteun cuvant la Tapae armatele romane s'ar fi aflat In fata tuturor barbarilor care aveau un interesobstesc de aparare la Dunarea de jos, ponte cà cumprtna nu s'ar fi plecat asa de tare de parten lui Traian. Dar, fiindcit ele au intrat tu luptit tarziusirand pe rand, n'au ajuns la nici o izbanditalta,de cat a fistrivite una cate una ideci pentru multa' vreme.i, fireste, cand aceste popoare au fost scoase din lupta, usor i-a fost Imparatului apoi sh' cadà cu toata greutatea armatelor sale numai asupra Dacilor, sa-i sfitrame aduca la supunere.

259 Aceasta supunere a Dacilor o consfinte§te columna prin acea fecioara frumoasa,Victoria inaripata intre douh' trofee,care serie pe un scut de arama biruintele ca§tigate ;§i o roste§te Dion Cassiu cu cuvintele :Imparatul Traian WA o garnizona romanh' In Sarmizegetusa§i in restul tarii",cuvintecare serbatorind pe Imparat §i armatele sale, simbolizeaza in acela§ timp §iideea ca poporul dac,care parea menit sa joace rolul elementului german de mai tarziu, a intrat §i el in clientela romana, adica a ineetat de a maiavea un ideal al sail politic§i o vointa neatarnata fata de Roma §i de 1nvechita ei cultura.

A PENDICE

Intre hArtiile lui Antonescu s'a gAsiti urmAtoarea precuvintare, pe care el o Belli- tase pentru cartea lui, dar de care nefiind pe depliu multumit, nu o prescrisese pentru tipar, Credem totusi a-i da loo tn acest apendice, pentru cri ea poartA au toatii neisprfwirea ei pa- cetea mintii cumpenitoare si iubitoare de frumos ce a alcAtuit-o.

PRECUONTARE

Aceasta opera, cuprinde numai prima parte a Columnei traiane, adic, In- täiul rezboi dacic. Ea ne lamure§te rostul. unuiir Intreg de scene sculptate In lungul spiralei de reliefe care,. dupa foartemulti Invatati, n'ar fifost de cAt produsul Inchipuirei omene§ti§i nici de cum copierea amanuntita a faptelor reale istorice §i militare, petrecute Intre Daci §i Romani sub divul Traian. Gandul acesta al privirii oare-cum ideale a scendor fara, legatura cu realitatea a trebuit sa piara Incele din urma In fata luminii adevarului :niel o scenä pe columnä, care sa n'aiba Inacela§ timp pe teren icoana ei adevh- rata'.A.§a de pilda, cunosc reliefe, prime Intr'un cadru patrulater, unde pe linia de jos se Infati§eaza, un rail larg, Inda'ratul acesteia un §es intins, stra- Mat de o apit, care venind din fund se varsa In rani cel mare ;in centru §e- sului, acolo unde un pailia§ care vine din spre stAnga se impreuna cu râul cel mic, se vàd de o parte si de alta a parAiaplui, doua stânci abruptecea din spre nord poarta pe värf o cetate triunghiulara daca, cea din spre sud din contra un ciudat lagar roman de forma, pentagonala. In fine spre fund de tot, un §ir de munti, dintre care unul are o forma ciudata, Inchide cadrul cel patrulater. Ei bine, aceste elemente topografice a§a de rasarite, se aflit reunite numai In anumit loe §i nu ori unde. Iar toata priceperea §.1 §tiinta archeologului sta tocmai In a descoperi localitatea realä, unde se regasesc Impreunate toate aceste indicari topografice de mai sus, cu randuirea§i raporturile lor laolalta. Numai cu pretul acesta columna poate fi, precum§i este, un izvor istoric de cea mai Inalta Insem- natate.

262 Asa dar, prima grije pentru un archeolog, dupg studierea anticyaricg a figurilor,lucrul acesta de altminteri de mult fusese sgvarsit,este :s'a'localizeze scenele pe teren. Prin aceastg localizare se hotg'rgsc In acelas timp diferitele popasuri, pe care armatele romane le-au fgcut din ziva trecerii peste Dungrei Ong cand Sarmizegetusai trufasul rege Decebal cad la picioarele Impgratului. Acest principiu a tot stgpanitor al localizgrii, care 11e-a dus la rezultatele cele mai fericite, este primul punt nu numai original, dar si luminos al acestei opere ;desi InvAtatii Cichorius, Petersen i Domaszewski,opera acestuia din urmg aph'rutg, Intimptilcercethilor noastre, ciilcaserg cu stgruintg pe acelas drum. Dar ori-ce localizare, ca srt fie bung, cere Implinirea unor anumite con- ditli :archeologul trebuesitcunoascg cu deamánuntul sistemul conventional folosit de artist la InfAtisarea reliefelor sale. Fgrii aceastg cunostintg el e menit sau sá,' se multumeascg numai cu bgnueli, sau sit rAtticeascg neIncetat pe marea Intinsg a erorilor. Un asemeni sistem conventional ar fi, de pildg, BA' stim, dacg fie ce sceng Inchisa In patrulaterul situ are vre-o orientare anumitg, precum are o hang geografich" astg-zi, sail. este lipsitg, de ori ce raport fatg de punctele cardinale ? Aceastg a doua pgrere ni sp pare cu neputintg de 'admis, mai ales dacg ne amintim cu ce stgruintg artistul inseamng Ongicel mai mic amtinunt, casit fixeze In anume spatiuo anume sceng.Problema a- ceasta, care timp de 5 ani ni s'a pgrut de nedeslegat. a fost In fine limpezitg si din lumina ei resfrántit s'au lgmurit deodp,tri, si o sumg de alte probleme mai mici, dar care atArnau totusi de dtmsa. Rezultatele dobgndite se pot vedea In primul capitol al lucrgrii noastre. Aceastg, deslegare formeazg de altminteri al doilea punt original al operei de fata. Un al treilea punt original, dar cu urmgri mai hotitratoare nu numai pentru Intelegetea columnei, dar pentru cunoasterea unei arte strilvechi pe pg- mAntul Daciei, este urmittorul Urmfa'rind pas cu pas elementele conventionale, folosite de artist In lungul spiralei de reliefe, am deosibit nitre altele o sumg de ceati, care sau izolate pe várfurile muntilor, sau pArg'siteIn vgi, alte ori apgrate cu Indgrjire contra Romanilor de &Are Daci, au a infatisare foarte ciudatg : zidite din pia- tit ele poartit deasupra portilor de intrare,i Mes de jur Imprejurul turnurilor spre varf, niste ceardace de lema cu polimar, care sunt o copie dupg realitate. Acest anignunt, precumi faptal cg asemeni cetitti stint In totdeauna a- Orate de ostasii daci, m'au fAcutsit cred cg, ele au fost clgdite de Daci. de fapt ele au fost clitidite toate sub Decebal. Inarmat cu acest adevgr, eu a- jungeam de o datit descoperitorul unui Intreg sistem de architecturg, pe care nimeni mai 1nainte, nici nu-1 cunoscuse, nici nu-1 bgnuise Dar o incheiere atrage mai In totdeauna dupg sine o alta noel,. Putem afirma cg, o architecturg dacgs'a desvoltat cand-va in tinuturile noastre; urmele ei Insg, trebuiau descoperite :cici ele singure puteau sg ne dea proba cea temeinicg. In diutarea lor am Intrebuintat vacantele mele, timp de sapte ani neIntrerupti. N'a fost culm.e de deal, uneorii pise de stanch' mai

263

eolturoas i rupt, n'a fost strImtoare mai Ingusta de vale,e vorba de vaile raurilor care putean duce de la Dunare spre Sarmizegetusa,pe care sA nu le fi observat cu multa luare aminte, sí nu le fi ridicat planulì sa nu le fi rascolit chiar. La Inceput multe amagiri; mai tarziu :MEd, ceiace plutise ca icoane aproape sterse itirbite In mintea mea, a capatat flinta si s'a Intrupat aievea pe pamant, cu forme deslusite Inaintea ochilor mei, Socotesc ea numil- rul cetatilor dace, care se Inaltä pe pamantul Daciei, trece peste 100, iar 3040 din ele se afla Infatisate si pe columna. Fireste, unii dintre junii nostri archeo- 1ogi vor card, poate, vor ridica glasul cu manie contra acestei Incheicri.Dar intru cat aceasta IntImpinare a lor va putea schimba fata adevarului ?Oare suflul negarii poate Intuneca indelung lumina sclipitoare a adevarului ? Spuneam mai sus, di o Incheiere atrage mai In totdeauna dupa sine o alta noua.De sigur,dacii este adevarat ca pe pamantul Daciei se afla ce- tutti dace, en atilt mai mult trebue sa tie adevarat, cai celelalte cladiri, a- ratate pe columna ca fiind romane, trebue sit se afle unde-va, dad, nu Intregi, cel putin urmele lor ruinate.Si de' fapt, cu cat Inaintam mai adanc lu bite- legereaí localizarea geografica a scenelor de pe columna, cu atilt ideea a- ceasta se desvelea tot mai limpede si mai luminoasa din multimea faptelor studiate.Cu vremea am fost silit sut ridie aceasta idee la InAltimea unui principiu de cercetare : nu este cladire, nu este lagar roman, ori cat de ciudatil i-ar fi fost forma, care sa nu se gaseasca si In realitate.Folosirea acestor ruini la intelegerea columnei este, asa dar, cel de al treilea punct original al lucrarii de fata. Principiul, e drept, Il presimtise Cichorius si-1 admisese Peter- sen ; Domaszewski 11 aplicase In parte, dar nimeni nu 1-a urmarit cu energie pretutindenii niel n'a facut dintr'Insul o calauza sigurasi un mijloc de In- drumare spre localizarea actiunilor militare ale imparatului Traian.Si numai cu pretul acesta problema, care framantase mai bine de 400 de anispiritul archeologilor apuseni, putea fi deslegata. Inainte de a sfarsi, sa-mi fie Ingaduit de a mai adaoga cate-va cuviute. In lungul timp,aproape opt ani,al cercetarilor mele, multe Indatoriri sufletesti mi-am luat catre unii altii, pentru ca grt nu-mi rostesc aici multumirile inele cele mai vii.E vorba de preotiii Inetittorii romAni din Transilvania 0 Ba- nat, preotii Invätiltori care nu numai cu dragg, inimit m'au dilAuzit printre bogatelei falnicele ruini lAsatede Romani sau de Daci prin partile locului, dar care dupà" o simplit scrisoare a mea, s'au trudit 0 au cercetat cu nuntul tinutul, pânìt ce mi-au dat elemental hotrultorde fixare a scenelor columnei. Acesta este un semn vildit cit In sufletul lor arde Ina nestins simtiman- tul iubirii de neami interesul nemarginit pentru tot ceia ce aleatueste stralucirea si gloria trecutului nostril. Printre acestia nu pot trece cu vederea numele protoereului Nicolae Munteanu din Grildi§te, al lui Ilie Moga din Siisciori, al prtrintelui Saturn din Merior, al phrintelui RadaiInvAtiitorului Popovici din VAriidia,l Doctorului Stefan Erdelyi din Orastie, caruiafidatoresc o suma de traducen i rezumate de pe lucrarile 11104410r maghiari, privitoare la

- 264 - columna, al profesorilor P. P. Dragalina s'i losif BA'lan din Caransebes,al lui Corneliu Diaconovici, fostul director al Encielopediei romiine si al attttor alti buni prieteni td cunoscatori ai trecutului nostru. De asemeniin sa aduc in special viile mele multumiri d-lui Spiru Haret, Ministrul Instructiei Publice, care in florina-i aleas it dea incuraja stiinta, mi-a dat banii necesari pentru publicarea cartiisi d-luiD. Onciul, bunului meu prieten, ce in-a inlesnit mult in cercetarile mele.

LISTA FIGURILOR IN TEXT

Vederea castrului roman din Caratas .66Pag. Cetatea de piatra din insula Banului . 67 Dung,rea la Palanca Intre Carasu si Nera . 75 Tinutul dintre Timis si Bistra hl apropiere de Jupa 88 Ruinele de la moara din Ztivoi . .. 90 Planul ruinilor cethlii din grAdina Severinului 104 Planul ruinilor ceth'tii AxiopoliS ...... 121 Planul orizontal si In profil al pilelor podului lui Traiau de pe malul .. romftnesc . - ...... 127 Cetatea de la capátul podului de pe malul sirbesc 128 Cetatea Tropaeum Traiani si hnprejurimile ei 135 Cetatea Tropaeum Traiani pe columnA . . 136 Planul ruinilor actuale ale cetatii Tropaeum Traiani 137 Scutul de pe metopa 28 153 . Scutul de pe metopa 17 156 Scutul de pe metopa 19 . . . . . 156 Scutul unui soldat din cohors Hispanorum scutata Cyrenaiea 159 Imprejurimile de la Bumbesti . . . 193 Limes alutanus, partea dintre RAmnic si Boita, dupA, Gr. G. Tocilescu 195 Vederea tinutului din valea Streiului de sus . 224

LISTA PLANELOR

Plano I . . . 4 Vederea Columnei Traiane din Roma. Plana II ...... 25 Vederea Dunitrii intre Severin si VIrciorova. Aceiasi vedere pe columnA. 18

266

Pag.

Planya III . . . . , . 25 Planul Intariturilor de 1a3 Marmore. Vederea acelorasi Intarituri pe columna. Plan p IV ...... 25 Vederea Varadiei si Imprejurimile Aceiasi vedere pe columna. Plana V . . . . . , 30 Tinutul din preajma Turnulai Rosa. Acelas tinut pe columna. Flama VI...... 31 Vederea tinutului dintre Mehadia si Plugova. Acelas tinut pe columna. Flan fa VII . 46 Harta cetatilor dace si cailor romane. Flan fa VIII . . . 31 Cetatea Mehadia pe columna. - Planul ruinilor actuale ale ce-10i Mehadia. Plana IX . . . 54 Ruinile cetatii Colea. Cetate daca reprezentata pe columna. Plana X ...... 54 Planul cetatii Colea pe columna. Planul ruinilor de la -Colea. .Plana XI . . . . . 55 Vederea Dunärii futre Gura Vaii si VIrciorova. Aceiasi vedere pe columna. Plana XII . 76 1). Vederea cetatilor din Grebenati (dupg, Teglas). 2)..Aceleasi cetati pe columna.

Plan m XIII . . .. 76 Tinutul din Boga romana. Acelas tinut pe columna. Plana XIV . . . , 77 CImpia Zavoiului. 0 lature a castrului roman din Závoi (Tapae). Lupta de la Tapae pe columna. Plartqa XV ...... 102 CImpia Severinului fOi. Imprejurimile. Acelas tinut pe columna. Capatul podului lui Apollodor (malul romanesc), reconstituit de Duperrex. Capatul podului lui Apollodor (malul sarbesc) reconstituit de Duperrex.

267

Pag. 5). Capatul podului lui Apollodor (malul romAnesc). Plana XVI . . . . Podul lui ApollodorE;ii primirea unor delegaVunistreine la Pontes. Barbarii de la nordul Dunarii ataca cetatea Axiopolia. Traian porneste de la Poutes. Plana XVII ...... 132 Prezentarea pretorienilor pe columna. Prezentarea pretorienilor pe trofeu. Plana XVIII . . . . 133 Lupia cavaleriei pe columna. Thrpta cavaleriei pe trofeu. Plana. .XIX.. .. .134 Lupta de linga carele cu prada pe columna. Lupta de lInga carele cu prada pe trofeu. Sign. Sertorius Firmus. Aquil. Musius Valeias. Plana XX . . . 135 Primirea barbarilor de catre Traian pe columna. Primirea barbarilor de entre Traian pe trofeu. Plana XXI...... Lupta din valea Urluea Miga Adamclissi pe columna. Lupia din valea Urluea liga Adamclissi pe trofeu. Plana XXII . . 137 Aloc4ia lui Traian catre trupe pe col umna. Alocu#a lui Traian catre trupe pe trofeu. Cetatea daca Gadin# pe columna. Cilindrul trofeului din Adamclissi. Ruinile trofeului din Adamclissi. Reconstituirea trofeului dupa, A. Furtwiingler. Plana XXIII ...... 151 Rinduirea metopelor pe trofeu (dupa Benndorf). Plana XXIV . . .. 198 1). Aceiasi localitate pe columna. 2). Localitatea Racovita-Copaceni. 3). Planul localitatii Caineni de N. Filip. 4). Defileul Oltului la rlul Vadului. Plana XXV . . .. . 199 1). Vederea Turnului spart si a zidului de aparare. - Planfa XXVI ...... 216 Cetatea din Laz si cetatea din Sasciori. Aceleasi cet4i pe columna'. Plana XXVII 217

268

Pag. Vederea turnului din Crivadia. Ruinile turnului din Málrtesti. Cimpia Sarmizegetusei. Laturea de vest a Sarmizegetusei. _Mama XXVIII. . . . 239 Cimpia Sarmizegetusei. Plan qa XXIX ...... 240 Vederea Sarmizegetusei in al doilea rezboi dacic. Vederea Sarmizegetusei si Imprejurimile. ei In primul rezboi dacic.

* TABLA DE MATERII

PaT Precuvintare Introducere 1 CAPITOLUL I

Elementele convenponale pitore0i . . . 13 Orientarea scenelor fatá de Punctele cardinale . 23 CAPITOLUL II Cetatile dace, technica zidirii lor, comparari cu cetalile romane0 medievale . . 35 Originea acestor cet4i, teoria originei. sage 44 Teoria originei romane 47 Tdoria originei dace 52 CAPITOLUL III Ro.manii tree Dunarea pe podul de la Carata§, (vechiul Zanes) 61 CAPITOLUL IV Momentul pregatitor0inaintarea Romanilor spre Tapae . 73 Lupta de la Tapae 91 C. Urmarile luptei de la Tapae . . 94 CAPITOLUL V Invazia daco-sarmato-bastarna, In Moesia inferioara ; atacarea unei cetati romane ...... 108 Cuceririle romane la Dunare din timpul lui August0pina in e- poca lui Traian . . . . . 110 r,Cetatea ataca ta de barbari este Axiopolis , , 118

270

Pag. CAPITOLUL VI Campania militarg a Impgratului In Dobrogea. Dupá' ce Traian scoboarg din ngvi la Axiopolis, sfgrling pe ngvglitori in trei lupte prin apropiere de Adamclissi . . . .. 123 Trofeul din Adamclissi. Orientarea faladei §i rInduirea metopelor 146 c,Metopele trofeului reproduc epizodul columnei din a II-a campanie 152 d.Altarul funerar din Adamclissi este altarul din Tapae, despre care vorbe§te Dion Cassiu . 172 CAPITOLUL VII A treia campanie militará a impgratuluí cuprinsg Intre Zanes §i. pasul Turnu rop . . 181 CAPITOLUL VIII Luptele din valea Streiului §i. anume :

Trecerea lui Traian de la Boita prin Sásciori la Crivadia . 211 . Lupta de lingg Crivadia ., 221 Lupta de la Sálaqul de sus . . 225 Lupta de la Ostrovul mare . . . . . 227 Alocu$ia cgtre trupe strinse in laggrul romafi de pe de.alul luí Balínt 229 CAPITOLUL IX ampia Sarmizegetusei §i imprejurimile ei muntoase . 233 Sarmizegetusa este localitatea unde se face supunerea Dacilor . 236 CAPITOLUL X Incheiere 245 Apendice . 261 . Lista figurilor In. text 265

Lista plainelor . . 265

q 71

ERATA

Pag. 31, nota 4,In loc de fig. 2, se va ceti fig. 1.

- 32, nota 1,.,. 1, X V 0 fig. 2.

- 153, rIndul 9, » ,, met. 15, , 91 11 met. 14 b.

- 153, rindu1154 " ,, met. 15, n 31 7 O metopa 14 1).

- 166, nota 1, " , 17,, 11 1) ). 16. - 182, nota 1,,, " pl IX, . » pl. XI. - 208, nota 1, " » fig. 2, , fig.1. - 216, nota 1, » , fig. 1, " fig. 2.

- 217, nota 3, n 7) fig. 2, " - 217, nota 4, .,fig. 2, dreapta,se va ceti fig. 1, dreapta. - 238, rinda]. 27, . " sinuos 2), , sinuos 8).