DOCSLIB.ORG

25 Reţeaua Rutieră Din Dacia Meridională

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
25 Reţeaua Rutieră Din Dacia Meridională Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010 REŢEAUA RUTIERĂ DIN DACIA LE RÉSEAU ROUTIER DE LA DACIE MERIDIONALĂ MÉRIDIONALE (SEC. II-III d. Hr.) ( les IIe - le IIIe siècles après J.C.) Dr. Livian RĂDOESCU, Dr. Livian RĂDOESCU Universitatea ”Constantin Brâncuşi” din l’Université „Constantin Brâncuşi” de Târgu-Jiu Târgu Jiu Dr. Dumitru HORTOPAN Dr. Dumitru HORTOPAN Muzeul Judeţean Gorj “Alexandu le Musée „Alexandu Ştefulescu” du département Ştefulescu” de Gorj Rezumat Résumé Încă din perioada războaielor de cucerire a Dès l’époque des guerres menées pour conquérir la Daciei, construirea drumurilor a reprezentat o Dacie, la construction des routes a représentée une priorité prioritate pentru armata romană. Cu timpul, acestea pour l’armée romaine. Au fil du temps, celles-ci ont été au fost racordate la sitemul de circulaţie al reliées au système de circulation de l’Empire et, outre leur Imperiului, pe lângă rolul lor militar au căpătat şi o rôle militaire, elles ont gagné une fonctionnalité plus funcţionalitate mult mai diversă: economică, diversifiée: économique, culturelle etc. Pour ce qui est de la culturală etc. În Dacia meridională se disting trei Dacie méridionale, on y distingue trois catégories de categorii de drumuri: viae terrenae (amenajări routes: viae terrenae (des aménagements simples simple care constau dintr-un strat de pământ tasat şi consistant d’une couche de terre tassée et nivelée), viae nivelat), viae glarea stratae (drumuri realizate din glarea stratae (des routes réalisées de gravier) et viae silice pietriş) şi viae silice stratae (drumuri pavate cu dale stratae (des routes pavées de pierre) qui ont été aménagées de piatră) care au fost amenajate în funcţie de en fonction des conditions géologiques, condiţiile geologice, geomorfologice şi géomorphologiques et topoclimatiques locales. topoclimatice locale. Cuvinte cheie: reţea rutieră, Dacia Mots-clés: réseau routier, La Dacie méridionale, meridională, Tabula Peutingeriana, viae terrenae, Tabula Peutingeriana, viae terrenae, viae glarea stratae, viae glarea stratae, viae silice stratae. viae silice stratae Păstrate încă în universul mental al Conservé même dans l’univers mental epocii noastre sub denumirile de calea lui de notre temps comme le chemin de Trajan, la Traian, drumul lui Traian, Troianul, route de Trajan, le Trojan, la route de pierre ou drumul de piatră sau calea pietroasă le chemin pierreux, le réseau routier est l’un des reţeaua rutieră reprezintă unul dintre éléments essentiels et durables de la civilisation elementele definitorii şi durabile ale romaine. civilizaţiei romane. Initié dès les premiers siècles de Iniţiat încă din primele secole de l’existence de la République, au fur et à mesure existenţă ale Republicii, pe măsură ce se que la Rome établissait son autorité sur les autres stabilea autoritatea Romei asupra celorlalte régions de Péninsule Italienne et ayant, en regiuni ale Peninsulei Italice şi având în premier lieu, une destination essentiellement primul rând o destinaţie predominant militaire, le système routier a été étendu, lors de militară, sistemul rutier a fost extins în l’époque de l’Empire, sur les vastes espaces epoca Imperiului asupra vastelor spaţii appartenant à l’État romain. înglobate în statul roman. Le réseau routier romain a eu une Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010 25 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010 Reţeaua rutieră romană a avut o fonctionnalité diverse (Chevalier 1972: 233-242; funcţionalitate diversă (Chevalier 1972: Lascu 1986: 154-206; Gudea 1996:101): la 233-242; Lascu 1986: 154-206; Gudea circulation rapide et efficace des militaires vers 1996:101): circulaţia rapidă şi eficientă a les zones de conflit, l’approvisionnement des militarilor spre zonele de conflict, villes, des voyages de commerce, militaires et aprovizionarea oraşelor, călătorii în scopuri administratifs, des voyages touristiques, comerciale, militare şi administrative, d’affaires, de traitement et de guérison, le călătorii turistice, de afaceri, pentru mouvement des ambassadeurs étrangers, tratament şi cură, deplasarea ambasadorilor provinciaux et des services de courrier, la străini, provinciali şi a serviciilor de poştă, diffusion des idées, de la culture et de la propagarea ideilor, culturii şi civilizaţiei civilisation romaine. romane. Une recherche approfondie du réseau Cercetarea reţelei rutiere din routier des provinces daces montre que les provinciile dacice demonstrează că ingénieurs romains (gromatici, mensores, inginerii romani (gromatici, mensores, agrimensores) ont entièrement exploité les agrimensores) au exploatat la maximum conditions géologiques, géomorphologiques et condiţiile geologice, geomorfologice şi topoclimatiques de l’environnement local. La topoclimatice ale mediului înconjurător route est une construction de surface, réalisée local. Drumul este o construcţie de selon des règles précises et sur laquelle le suprafaţă realizată după reguli precise, mauvais temps actionne en permanence (Eminet asupra căreia acţionează permanent 1973; Blăjan, Theiss, Preda 1994:169; Fodorean intemperiile atmosferice (Eminet 1973; 2000: 60.). En général, les routes romaines Blăjan, Theiss, Preda 1994:169; Fodorean avaient des alignements rectilignes ou 2000: 60). În general, drumurile romane s’accommodaient au relief alors que les aveau aliniamente rectilinii, iar atunci când obstacles naturels ne permettaient pas ces obstacolele naturale nu permiteau acest alignements. Elles étaient réalisées de couches lucru se acomodau reliefului. Erau realizate successives de gravier et de sable et étaient din straturi succesive de pietriş şi nisip şi courbées au milieu pour le drainage des eaux bombate la mijloc pentru drenarea apelor pluviales. meteorice. En observant plusieurs scènes de la După cum reiese din mai multe Colonne de Trajan, on peut constater que les scene ale Columnei lui Traian, romanii au Romains ont commencé à construire, dès început să construiască drumuri şi poduri l’époque des guerres menées en vue de încă din perioada războaielor de cucerire a conquérir la Dacie, des routes et des ponts qu’ils Daciei pe care, ulterior, le-au dezvoltat pe ont ensuite largement développés (Florescu scară largă (Florescu 1985: 51-58). I. 1985: 51-58). I. Glodariu estime que les grands Glodariu consideră că traseele principalelor axes routiers partant de la Péninsule des Balkans căi rutiere din Peninsula Balcanică spre vers l’espace carpatique-danubien – qui reliaient spaţiul carpato-dunărean – care realizau le nord de la Mer Égée, le nord de la Péninsule legătura cu nordul Mării Egee, nordul Italienne et la côte orientale de la Mer Adriatique Peninsulei Italice şi litoralul estic al Mării – et de la Dacie ont été tracés dès la période Adriatice – şi din Dacia au fost jalonate préromaine (Glodariu 1974:110-118; Gherghe încă din perioada preromană 1997: 120-126; Gherghe 1999: 33-40). Ces (Glodariu1974:110-118; Gherghe 1997: routes étaient naturelles, ne présentant pas 120-126; Gherghe 1999: 33-40). Aceste d’aménagements spéciaux et poursuivaient les drumuri erau naturale, fără amenajări cours des vallées des grandes rivières; leur speciale şi urmau văile marilor râuri, iar parcours pourrait être saisi en raison des traseul lor poate fi sesizat pe baza découvertes monétaires et des produits Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010 26 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010 descoperirilor monetare şi de produse céramiques, métalliques et de verre, ceramice, metalice şi de sticlă elenistice şi hellénistiques et romains. En connaissant les romane. Cunoscând traseele, cuceritorilor itinéraires, les conquérants romains n’avaient romani nu le-a rămas decât să le qu’à construire ces routes. construiască. Une fois la Dacie conquise par les O dată cu cucerirea romană în Dacia Romains, un réseau de routes qui va être relié au începe să se dezvolte o reţea de drumuri grand engrenage des systèmes de circulation de care va fi racordată la marele angrenaj al l’Empire commence à s’y développer. Ainsi, sistemelor de circulaţie ale Imperiului. Aurelius Victor mentionne que les routes Astfel, Aurelius Victor menţionează că construites par l’empéreur Trajan ont relié pour drumurile construite de împăratul Traian au la première fois l’Océan Atlantique et la Mer legat pentru prima dată Oceanul Atlantic de Noire (Aurelius Victor FHDR, II: 23-24). Le Marea Neagră (Aurelius Victor FHDR, II: réseau routier de la Dacie méridionale était 23-24). Reţeaua rutieră din Dacia directement relié à celui de la Dacie meridională era în directă legătură cu cea intercarpatique, mais il était relié aussi aux din Dacia intracarpatică, însă era conectată provinces voisines. C’est par les points şi la provinciile vecine. Cu Moesia Drobeta-Pontes et Sucidava-Oescus qu’on Superior şi Moesia Inferior se realiza réalisait la liaison avec Mésie Supérieure et avec legătura prin punctele Drobeta-Pontes şi Mésie Inférieure. En partant de Drobeta, les Sucidava-Oescus. De la Drobeta căile de voies de communication allaient vers Naissus ou comunicaţie mergeau spre Naissus sau spre vers Singidunum et de là, en suivant le Danube Singidunum şi de aici pe Dunăre în amonte, en amont, vers la Pannonie, Noricum jusqu’aux în Pannonia, Noricum până în provinciile provinces
Load more

Recommended publications
  • Reflections of Roman Imperialisms
    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
    [Show full text]
  • Heritage for Sale!
    Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu Iulian Ganciu Address: Langebrug 40, 2311TM, Leiden Email: [email protected] Mobile: +40755279259 2 Heritage for sale! The role of museums in promoting metal detecting and looting in Romania Iulian Ganciu: s1586262 Supervisor: Profesor J.C.A. Kolen and Professor I. Lilley Research Master’s Thesis Specialization: Archaeological Heritage Management in a Globalizing World Course code:ARCH 1046WTY University of Leiden, Faculty of Archaeology Leiden, 13.06.2016, Final Version 3 How can we live without our lives? How will we know it's us without our past? John Steinbeck, Grapes of Wrath 4 Table of Content 1. Chapter: Introduction ....................................................................................... 9 1.1. Problem statement .................................................................................................... 10 1.2. Opinion of the author and research question ........................................................... 13 1.3. Methods of collecting data ........................................................................................ 14 1.4. Theoretical framework .............................................................................................. 15 1.5. Thesis structure ......................................................................................................... 16 2. Chapter: Analysis of crucial documents ........................................................... 18
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Consideraţii Asupra Unor Articole De Podoabă Descoperite La Capidava
    CONSIDERAŢII ASUPRA UNOR ARTICOLE DE PODOABĂ DESCOPERITE LA CAPIDAVA Zaharia COVACEF Cuvinte cheie: Capidava, necropolă, cercei, inele, medalioane, camee. Keywords: Capidava, necropolis, earrings, fingerrings, medallions, cameos. Jewelry categories made of gold, silver and bronze are discussed, discovered in Capidava graveyard tombs as well as in excavations inside the fortress or coming from fortunate discoveries. The pair of earrings with pierced work discus, having a mounted green gemstone in its centre (Pl. I, Fig. 1, 1a) stands out among the pieces in this category. The other earrings are either not completely preserved (Pl. I, Fig. 2) or unpaired: the golden earring (Pl. I, Fig. 3) and the bronze earring (Pl. I, Fig. 4). The three fingerings (two of gold and one of silver – Pl. II) are interesting both from handicraft point of view and regarding their message, as in case of the silver ring with the Ioannou monogram (Pl. II, 3). Necklaces (Pl. III, Fig. 1 and detail in Fig. 1a), little chains (Pl. III, Fig. 2) and medallions (Pl. IV) are then presented. At these latter ones, a very good analogy can be noticed for the medallion with female portrait (pl. IV, Fig. 1) at a piece discovered in Durostorum, on the limes also. The larger part of the presented jewelry pieces are dated to the 3 rd cent. A.D. The ring with the red gemstone is from the 2nd cent. A.D. (Pl. II, Fig. 1); the unpaired earrings are from the 2nd – 3rd cent. A.D. (Pl. I, Fig. 3 and Fig. 4) and the silver ring with monogram (Pl.
    [Show full text]
  • Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str
    Lista unitati afiliate: Ticket Vacanta Card Nr. Crt. Denumire Judet Localitate Adresa 1 PENSIUNE TURISTIA FILONUL DE AUR Alba Abrud Str. BLAGA LUCIAN 5, 515100 2 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Alba Abrud Str. TRAIAN 2 , 515100 3 PAUL TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Aiud Str. Cuza Voda nr.7, 515200 4 ALTIA TRAVEL AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. 1 Decembrie 1918 nr.14, 510207 5 PENSIUNEA AVE, ALBA Alba Alba Iulia Bd. Horea nr.27, 510127 6 ELANA TOUR AGENTIE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.CF 8, ap.2, 510217 7 ARI TOUR AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.3AB, Parter, Ap.81/C/3, 510073 8 APULUM TRAVEL AGENTIE DE TURISM Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 bl.A7, ap.20 B, 510039 9 COLIBRI TOUR AGENTIA DE TURISM 2 Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 CF 11, 510077 10 EXIMTUR AGENTIE DE TURISM ALBA IULIA Alba Alba Iulia Bd. Revoluţiei 1989 nr.14, Bl.B4, ap.44, 510077 11 AGENTIA DE TURISM SIND ROMANIA - ALBA Alba Alba Iulia Piata Eroilor nr.11 12 P45 - ALBA IULIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu NR P1, 510094 13 HOTEL RESTAURANT TRANSILVANIA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu nr.11, 510094 14 PARALELA 45 AGENTIE ALBA Alba Alba Iulia Piaţa Maniu Iuliu Piata Iuliu Maniu, Bl. P1, Parter; 000 15 PRESTIGE CAMERE DE INCHIRIAT Alba Alba Iulia Str. Alecsandri Vasile nr.60, 510165 16 CASA BINU Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR .17 , 510178 17 PENSIUNEA CASA TRAIANA Alba Alba Iulia Str. Arieşului NR.49 A, 510178 18 PENISUNEA MA PENSIUNE TURISTICA Alba Alba Iulia Str.
    [Show full text]
  • Praetorium and the Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno Road in the Ancient Geographical and Epigraphic Sources
    Arheološki vestnik 68, 2017, str. 337–348 337 Praetorium and the Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno road in the ancient geographical and epigraphic sources Praetorium in cesta Emona–Siscia–Sirmium–Tauruno v antičnih geografskih in epigrafskih virih Florin-Gheorghe FODOREAN Izvleček V prispevku avtor navaja nekatere nove ugotovitve o rimski cesti in cestnih postajah ob cesti Siscia–Sirmium vzdolž reke Save, izpričani na Tabuli Peutingeriani in Antoninskem itinerariju. Rezultat primerjave razdalj med naselbinama, omenjenima v obeh itinerarijih, je poskus nove datacije obeh antičnih kartografskih virov. V diskusiji je izpostavljen problem toponima “Incero sed mansio augusti in pretorio est” na Antoninskem itinerariju, primerljiv s cestno postajo Ad Praetorium/Praetorium na Tabuli Peutingeriani. Po mnenju avtorja obstajajo trdni argumenti, da se traso vzdolž reke Save uvrsti med eno najzgodnejših cestnih povezav v Panoniji. Cesta je bila osnovana kot vojaška komunikacija, a je kmalu postala ena najpomembnejših povezav Italije z Balkanom. Brez dvoma je pomenila močno prometnico in cestne postaje vzdolž nje so v poznejšem obdobju ponujale potrebno oskrbo za javni transportni sistem. To se jasno izraža na Antoninovem itinerariju. Ključne besede: rimska doba, Tabula Peutingeriana, Antoninski itinerarij, Praetorium, cesta Emona–Siscia–Sirmium– Tauruno, antična geografija, rimski itinerariji Abstract Our contribution considers some data from the Peutinger map and the Antonine itinerary, regarding the mentioning of the Roman road and the stations along this road between the settlements Siscia and Sirmium, along the River Sava. To obtain new results regarding the dating of these two important ancient cartographic sources, I have compared the values of the distances between the settlements recorded in both these itineraries.
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • Frontiera Romană Din Dacia Inferior. O Trecere În Revistă Și O Actualizare. 1
    Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 1. OVIDIU ȚENTEA, FLORIAN MATEI-POPESCU, VLAD CĂLINA Rezumat: Această lucrare este un raport preliminar al celor mai recente rezultate ale cercetărilor pluridisciplinare efectuate în castrele de pe cursul mijlociu și inferior al Oltului, cuprinse între Hoghiz și Dunăre, așa-numitul limes Alutanus. Scopul acestei treceri în revistă este actualizarea informațiilor referitoare la aceste fortificații într-o manieră asemănătoare rapoartelor dedicate anumitor zone ale Imperiului Roman, publicate periodic în volumele congreselor internaționale dedicate studiului frontierelor romane. Cele mai recente rapoarte de sinteză pentru acest sector de frontieră romană au fost publicate în urmă cu peste două decenii în volumul Congresului Internațional al Frontierelor Romane de la Zalău, în 1997. Intenția autorilor este ca prin acest raport să fie prezentate cele mai noi date obținute în cadrul Programului Național LIMES. Potrivit planului de acțiune al programului, identificarea monumentelor a fost realizată prin colectarea datelor pe teren prin periegheze, măsurători topografice și înregistrări prin zboruri cu drona (fotografii ortografice, oblice și filmări), coroborate apoi de informațiile disponibile în arhive la momentul respectiv. Cercetările s-au concentrat asupra fortificațiilor și a zonelor adiacente. Studiul efectuat încearcă să arate valorea acestor situri în vederea protejării și valorificării lor durabile prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Abstract: Roman frontier of Dacia Inferior. A review and an update. 1. This paper is a preliminary report of the most recent results of multidisciplinary research carried out in the mid and lower Olt river forts between Hoghiz and the Danube, on the so-called limes Alutanus.
    [Show full text]
  • A KÁRPÁT-MEDENCE a RÓMAIAK IDEJÉN Pannónia Provincia Légiós Tábor (II
    16o 18o 20o 22o V A N D A L I Provinciahatár Colonia, municipium A KÁRPÁT-MEDENCE A RÓMAIAK IDEJÉN Pannónia Provincia Légiós tábor (II. SZÁZAD) Aquincum Provinciaszékhely Erőd, segédcsapat tábora Óbuda Településnév ma Egyéb település 0 100 km a ch Római sánc Szentély Au us ar Fürdő M Laugantinum S I Trencsén O C Népek: Híd A R R C O M A N N I P Kelta Kikötő M A I Illir Aranybánya Q a U u Ezüstbánya Lentia Da n Szarmata Linz nuvius Cannabiaca A a Klosterneuburg D r B Kőbánya Lauriacum G O C I Trák Lorch I C O S T O B A Vindobona T I N I Vasércbánya Ovilava Cetium Bécs Carnuntum r lu O Germán S á a C Wels Sankt Pölten Németóvár v jf Pons Isis t y ú za n s o s á e Tisia Egyéb T o u e g y 48 Ala Nova Gerulata p L r n 48 s e m Solva á Schwechat Oroszvár a y o d A m V s ia N g g c t r o Á te b Parndorf s n m z a a a s e n R s u E c u u e r ő Ad Flexum t r m e r D a u la a e i N Mosonmagyaróvár Quadrata t m v V u S M e l p Sam Lébény C u o ir us I d r d C S C A A ia A Scarbantia I m Contra Constantiam Tis Arrabona e a Dunakeszi ius Sopron l t us Győr Brigetio a u a E An c O r c Ulcisia Castra Szentendre Szőny t r v B s e a Aquincum Óbuda S D s a H N u A C I m Mursella Z A L I d e Sa a n i Mórichida Mór o Contra Aquincum C s FlorianaP Campona Nagytétény ru Crispiana T Porolissum A u A M Bakonyszentlászló Matrica Mojgrád-Zsákfalva r Savaria E A r Szombathely Velence Százhalombata Triphulum R r a Mogentianae Samum b r Certlae o R Casei P Gorsium- Vetus Salina Crisia Largiana I ARABIATES r Herculia Adony I o Maestriana Caesariana Tác o Optatiana
    [Show full text]
  • Epigraficeiscylptyral1
    MONVMENTELE EPIGRAFICEISCYLPTYRAL1 ALE -AryzEviNT NATIONAL DE ANTICHITATI DIN BVCVRETI PVBLICATE SVI3 AVSPICIILE ACADEMIEI ROMANE DE GR.G. TOCILESCV Membru al Academiei Romano, al Institutelor archeologice din Roma si Viena, al Sccietiltilor archeologice din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa gi Moscova, al Societatii geografice, numismaticei istorice din Bucuresti, al Societatii istorice din Moscova, al Societatii de etnograflesiantropologie din Paris, etc., Vice-preseclinte al Ateneului Roman, Prof..la Universitatea din Bucuresti, Director al Muzeului national de antichitati, etc. 1 PARTEA II COLECTIVNEA SCVLPTVRALA. A MVZEVLVI PA.N.A. IN ANVL 1881. IBUCURETI NOIJA TIPOGRAFIE PROFESIONALA DIM. C. IONESCIT io.-STRADA SELARE. Jo. r 1908 a ..NicoLAe BALCESCU" PARTEA II MONVMENTELE SCVLPTVRALI I RELIEFURI ANTICE N.. 1 Capul in relief al unui rege al Assyriei, (pate Aur- nasir-pal), sail al until resbornic assyrian. Relieful oblu neinfatiseza,intr'omarime superiors Desoriptinnea. naturel, capul until rege al Assyriel, pate al lul Aur- nasir- pal, sail al unui resboinic assyrian. Perul capulul este acoperit pang la frunte§icefa de o legatura fa'cuta in chip de tichie §i fixata cu o curea latti pe dupa, urechY. Barba cea lungs, ca ipletele lasate pe spate, sunt frisate in carliontl. Monumentul provine din ruinele anticuluY ora§ Niniveh,Proveninta unde a fost gasit de d. Cocio Cohen impreuna cu fragmentul din inscriptiunea analelor lul A§ur-nasir-pal, regale Assyriel, publicat inacesta opera sub nr. 97 (pag. 479)§i avand aceia§1 proveninta 1). Faptul acesta al unel proveninteco- 1) Proveninta dela Niniveh a ambelor monumente se atesti prin raportul nr. 13 din 12 Maiti 1869 adresat Ministerukil instructiunki publice de clitre con- servatorul Musgulul de AntichitAtI.
    [Show full text]
  • Dacia Superior West
    Durham E-Theses The evolution of roman frontier defence systems and fortications the lower danube provinces in the rst and second centuries AD Karavas, John How to cite: Karavas, John (2001) The evolution of roman frontier defence systems and fortications the lower danube provinces in the rst and second centuries AD, Durham theses, Durham University. Available at Durham E-Theses Online: http://etheses.dur.ac.uk/3957/ Use policy The full-text may be used and/or reproduced, and given to third parties in any format or medium, without prior permission or charge, for personal research or study, educational, or not-for-prot purposes provided that: • a full bibliographic reference is made to the original source • a link is made to the metadata record in Durham E-Theses • the full-text is not changed in any way The full-text must not be sold in any format or medium without the formal permission of the copyright holders. Please consult the full Durham E-Theses policy for further details. Academic Support Oce, Durham University, University Oce, Old Elvet, Durham DH1 3HP e-mail: [email protected] Tel: +44 0191 334 6107 http://etheses.dur.ac.uk 2 THE EVOLUTION OF ROMAN FRONTIER DEFENCE SYSTEMS AND FORTIFICATIONS IN THE LO\VER DANUBE PROVINCES IN THE FIRST AND SECOND CENTURIES AD Volume II JOHN KARA VAS UNIVERSITY COLLEGE The copyright of this thesis rests with the author. No quotation from it should be published in any form, including Electronic and the Internet, without the author's prior written consent. All information derived from this thesis must be acknowledged appropriately.
    [Show full text]
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]