Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010 REŢEAUA RUTIERĂ DIN DACIA LE RÉSEAU ROUTIER DE LA DACIE MERIDIONALĂ MÉRIDIONALE (SEC. II-III d. Hr.) ( les IIe - le IIIe siècles après J.C.) Dr. Livian RĂDOESCU, Dr. Livian RĂDOESCU Universitatea ”Constantin Brâncuşi” din l’Université „Constantin Brâncuşi” de Târgu-Jiu Târgu Jiu Dr. Dumitru HORTOPAN Dr. Dumitru HORTOPAN Muzeul Judeţean Gorj “Alexandu le Musée „Alexandu Ştefulescu” du département Ştefulescu” de Gorj Rezumat Résumé Încă din perioada războaielor de cucerire a Dès l’époque des guerres menées pour conquérir la Daciei, construirea drumurilor a reprezentat o Dacie, la construction des routes a représentée une priorité prioritate pentru armata romană. Cu timpul, acestea pour l’armée romaine. Au fil du temps, celles-ci ont été au fost racordate la sitemul de circulaţie al reliées au système de circulation de l’Empire et, outre leur Imperiului, pe lângă rolul lor militar au căpătat şi o rôle militaire, elles ont gagné une fonctionnalité plus funcţionalitate mult mai diversă: economică, diversifiée: économique, culturelle etc. Pour ce qui est de la culturală etc. În Dacia meridională se disting trei Dacie méridionale, on y distingue trois catégories de categorii de drumuri: viae terrenae (amenajări routes: viae terrenae (des aménagements simples simple care constau dintr-un strat de pământ tasat şi consistant d’une couche de terre tassée et nivelée), viae nivelat), viae glarea stratae (drumuri realizate din glarea stratae (des routes réalisées de gravier) et viae silice pietriş) şi viae silice stratae (drumuri pavate cu dale stratae (des routes pavées de pierre) qui ont été aménagées de piatră) care au fost amenajate în funcţie de en fonction des conditions géologiques, condiţiile geologice, geomorfologice şi géomorphologiques et topoclimatiques locales. topoclimatice locale. Cuvinte cheie: reţea rutieră, Dacia Mots-clés: réseau routier, La Dacie méridionale, meridională, Tabula Peutingeriana, viae terrenae, Tabula Peutingeriana, viae terrenae, viae glarea stratae, viae glarea stratae, viae silice stratae. viae silice stratae Păstrate încă în universul mental al Conservé même dans l’univers mental epocii noastre sub denumirile de calea lui de notre temps comme le chemin de Trajan, la Traian, drumul lui Traian, Troianul, route de Trajan, le Trojan, la route de pierre ou drumul de piatră sau calea pietroasă le chemin pierreux, le réseau routier est l’un des reţeaua rutieră reprezintă unul dintre éléments essentiels et durables de la civilisation elementele definitorii şi durabile ale romaine. civilizaţiei romane. Initié dès les premiers siècles de Iniţiat încă din primele secole de l’existence de la République, au fur et à mesure existenţă ale Republicii, pe măsură ce se que la Rome établissait son autorité sur les autres stabilea autoritatea Romei asupra celorlalte régions de Péninsule Italienne et ayant, en regiuni ale Peninsulei Italice şi având în premier lieu, une destination essentiellement primul rând o destinaţie predominant militaire, le système routier a été étendu, lors de militară, sistemul rutier a fost extins în l’époque de l’Empire, sur les vastes espaces epoca Imperiului asupra vastelor spaţii appartenant à l’État romain. înglobate în statul roman. Le réseau routier romain a eu une Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010 25 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010 Reţeaua rutieră romană a avut o fonctionnalité diverse (Chevalier 1972: 233-242; funcţionalitate diversă (Chevalier 1972: Lascu 1986: 154-206; Gudea 1996:101): la 233-242; Lascu 1986: 154-206; Gudea circulation rapide et efficace des militaires vers 1996:101): circulaţia rapidă şi eficientă a les zones de conflit, l’approvisionnement des militarilor spre zonele de conflict, villes, des voyages de commerce, militaires et aprovizionarea oraşelor, călătorii în scopuri administratifs, des voyages touristiques, comerciale, militare şi administrative, d’affaires, de traitement et de guérison, le călătorii turistice, de afaceri, pentru mouvement des ambassadeurs étrangers, tratament şi cură, deplasarea ambasadorilor provinciaux et des services de courrier, la străini, provinciali şi a serviciilor de poştă, diffusion des idées, de la culture et de la propagarea ideilor, culturii şi civilizaţiei civilisation romaine. romane. Une recherche approfondie du réseau Cercetarea reţelei rutiere din routier des provinces daces montre que les provinciile dacice demonstrează că ingénieurs romains (gromatici, mensores, inginerii romani (gromatici, mensores, agrimensores) ont entièrement exploité les agrimensores) au exploatat la maximum conditions géologiques, géomorphologiques et condiţiile geologice, geomorfologice şi topoclimatiques de l’environnement local. La topoclimatice ale mediului înconjurător route est une construction de surface, réalisée local. Drumul este o construcţie de selon des règles précises et sur laquelle le suprafaţă realizată după reguli precise, mauvais temps actionne en permanence (Eminet asupra căreia acţionează permanent 1973; Blăjan, Theiss, Preda 1994:169; Fodorean intemperiile atmosferice (Eminet 1973; 2000: 60.). En général, les routes romaines Blăjan, Theiss, Preda 1994:169; Fodorean avaient des alignements rectilignes ou 2000: 60). În general, drumurile romane s’accommodaient au relief alors que les aveau aliniamente rectilinii, iar atunci când obstacles naturels ne permettaient pas ces obstacolele naturale nu permiteau acest alignements. Elles étaient réalisées de couches lucru se acomodau reliefului. Erau realizate successives de gravier et de sable et étaient din straturi succesive de pietriş şi nisip şi courbées au milieu pour le drainage des eaux bombate la mijloc pentru drenarea apelor pluviales. meteorice. En observant plusieurs scènes de la După cum reiese din mai multe Colonne de Trajan, on peut constater que les scene ale Columnei lui Traian, romanii au Romains ont commencé à construire, dès început să construiască drumuri şi poduri l’époque des guerres menées en vue de încă din perioada războaielor de cucerire a conquérir la Dacie, des routes et des ponts qu’ils Daciei pe care, ulterior, le-au dezvoltat pe ont ensuite largement développés (Florescu scară largă (Florescu 1985: 51-58). I. 1985: 51-58). I. Glodariu estime que les grands Glodariu consideră că traseele principalelor axes routiers partant de la Péninsule des Balkans căi rutiere din Peninsula Balcanică spre vers l’espace carpatique-danubien – qui reliaient spaţiul carpato-dunărean – care realizau le nord de la Mer Égée, le nord de la Péninsule legătura cu nordul Mării Egee, nordul Italienne et la côte orientale de la Mer Adriatique Peninsulei Italice şi litoralul estic al Mării – et de la Dacie ont été tracés dès la période Adriatice – şi din Dacia au fost jalonate préromaine (Glodariu 1974:110-118; Gherghe încă din perioada preromană 1997: 120-126; Gherghe 1999: 33-40). Ces (Glodariu1974:110-118; Gherghe 1997: routes étaient naturelles, ne présentant pas 120-126; Gherghe 1999: 33-40). Aceste d’aménagements spéciaux et poursuivaient les drumuri erau naturale, fără amenajări cours des vallées des grandes rivières; leur speciale şi urmau văile marilor râuri, iar parcours pourrait être saisi en raison des traseul lor poate fi sesizat pe baza découvertes monétaires et des produits Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 1/2010 26 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 1/2010 descoperirilor monetare şi de produse céramiques, métalliques et de verre, ceramice, metalice şi de sticlă elenistice şi hellénistiques et romains. En connaissant les romane. Cunoscând traseele, cuceritorilor itinéraires, les conquérants romains n’avaient romani nu le-a rămas decât să le qu’à construire ces routes. construiască. Une fois la Dacie conquise par les O dată cu cucerirea romană în Dacia Romains, un réseau de routes qui va être relié au începe să se dezvolte o reţea de drumuri grand engrenage des systèmes de circulation de care va fi racordată la marele angrenaj al l’Empire commence à s’y développer. Ainsi, sistemelor de circulaţie ale Imperiului. Aurelius Victor mentionne que les routes Astfel, Aurelius Victor menţionează că construites par l’empéreur Trajan ont relié pour drumurile construite de împăratul Traian au la première fois l’Océan Atlantique et la Mer legat pentru prima dată Oceanul Atlantic de Noire (Aurelius Victor FHDR, II: 23-24). Le Marea Neagră (Aurelius Victor FHDR, II: réseau routier de la Dacie méridionale était 23-24). Reţeaua rutieră din Dacia directement relié à celui de la Dacie meridională era în directă legătură cu cea intercarpatique, mais il était relié aussi aux din Dacia intracarpatică, însă era conectată provinces voisines. C’est par les points şi la provinciile vecine. Cu Moesia Drobeta-Pontes et Sucidava-Oescus qu’on Superior şi Moesia Inferior se realiza réalisait la liaison avec Mésie Supérieure et avec legătura prin punctele Drobeta-Pontes şi Mésie Inférieure. En partant de Drobeta, les Sucidava-Oescus. De la Drobeta căile de voies de communication allaient vers Naissus ou comunicaţie mergeau spre Naissus sau spre vers Singidunum et de là, en suivant le Danube Singidunum şi de aici pe Dunăre în amonte, en amont, vers la Pannonie, Noricum jusqu’aux în Pannonia, Noricum până în provinciile provinces