wrYJ.irrwNn\DSTq;4,

(sror-oveD I InurnIoA fYNrunf oJfwcYo fluocruo GTGoRE GrrENCu JunxAL

Volumul 1 (te40-1e43)

Editori, note ;i indici de Ion Calafeteanu,

I-aurenfiu C onstantiniu

edigia a II-a

Nt)ITl'RA CETdTTA nr SCAUN CupRrNs

Noti asupra edipei / 7

Partea I - Bucuregti, r iunie ag4o - Moscova, 3l august 1941, note gi comentarii de laurenflu Constantiniu / 9 CuvAnt inainte la prima edilie de acad. in Constantini Itt Noti asupra primei edi;ii de Laurenfiu Constantinfu I ry (r Jurnal. iunie tg4o - Moscova, 3r august tg4l I zr

Partea II - , ianuarie rg+-tjmartie rg,re, note gi comentarii de Ion Calafeteanu / z6r CuvAnt inainte la prima ediqie de acad. Noti asupra primei edi;ii de Ion Calafeteanu / 266 t9+z I z6Z 1943 I 432

Partea III - Geneva, r4martie - r7iulier9.B, note gi comentarii de Ion Calafeteanu / 487

Indice de nume gi locuri / 575

-"* Partea I

note gi comentarii de Laurenfiu Constantiniu

Bucuregti, r iunie rg4o - Moscova, 3r august r94r IunNer

Bucureqti, r iunie tg4o - Moscova, 31 august ag+

runie ag4o - La r iunie, Titirescu m-a inqtiinlat ci Regele a aprobat retrage- trID rnea de la Externe'. La 3 iunie am predat Ministerul lui Gigurtu. in scurta mea cnv$nhre de rimas bun am mulpmit colaboratorilor mei care mi-au inlesnit si- ri in&plinesc datoria ,,cu sarguingi gi onoare". Gigurtu, pe care Ministerul l-a pueclit jnginerul", a pus accentul asupra nevoii de a ,,adapta" politica jirii im- p$uririlor. TEtirescu mi-a oferit ambasada dinAnkara, daci ,,mi mulgumesc cu atit'. Nu m rcfuzat. Am inleles ins5, cateva zile mai tarziu, ci ,,pohtica de adaptare- nu p[tea ingidui unui om atAt de primejdios ca mine si meargi tocmai in Tlscia, ef,nd implinirea Pactului Tripartit3 era pusi in cauzd. Regele m-a poftit la dejun ca si-mi vorbeasci de Moscona. Amirqde$ dn l# mririle pe care mi le-a dat mai tarziu Urdireanu, ci nu se gdrd€on h r4oFr rfin Morova - pe care nu as fi dispus s-o primesc -, ci la o misirme ryecftrEfin Rnsia, pentru a,,limpezi situagia". Nu am respins nici aceastipropuncrc,pcfiua m vidi nici cea mai mici opozitrie, in aceste imprejuriri atit de grele ponffi rcgale- Eregte, insi, ci nu-mi ascund cat de ingrati este o :rsemen€a mfrsirre cary chiar in cazul cel mai bun, nu poate decAt si puni la cale un compr,omisin chestia Basarabiei. $i, de aceea, attept, frri nici un fel de neribdare, cir proplne- rea Regelui si se implineasci sau nu. Plecarea mea a pricinuit surprindere gi neplicere in !ari. Reprezentam, pentru cd mai mulli romani, linia de mijloc, cu care tofi se obignuiserd. Reprezentam, de asemenea, o atitudine de demnitate liniqtiti gi de neatarrure pe care toti o

'Despre demisia lui Grigore Gafencu, regele C-arol al Il-lea not4 in jurnalul siu, la 3r mai: ,,Cu Ga- ftn1u nu m9rBe, el are _mai sentimentul ci ng poate si se adapteze noi(i) stiri de lucruri, inc6t m- aq hoeret si il las si plece". Carol al Il-lea, inire datorie gi pisiune. irsemd.i zilnice (r9g9-r9r4o), vol. II, ed. de Marcel-Dumitru Ciuc5 gi Narcis-Dorin Ion, Bucurqti, Casa de edituri gi pr"ri,,lnN- SA"SRL, r996,p.r79. " in privi4a motivului care s-a aflat la baza demisiei sale, Gr. Gafencu afirmi ci nu s-a putut ,3dap- ta'' la noua orientare a politicii externe promovati de rege (reorientarea acesteia sp.e C"t-anlu). fentru aminunte despre plecarea sa din fiuntea diplomagiei romAne, v. Gregoire Gafencu, Priliminaires de la guene c /?st, Fribourg Egloff, ry44, pp. 33o-Jj5. 3 Pactul Tripartit a fost semnat la Berlirl la z7 septembri"iq+q i"ttu Germani4 Japonia, Italia. Ro- mAnia a semnat documentul la z3 noiembrie r9r4o. .# 221 Grigore Gaf encu. ]urnal prefuiau. in afari de unii germanofili insufleflfl qi interesafi speta acestora e, de - BalcaniT, gi o scrisoar altfel, qi ca numir gi, mai ales, ce priveqte ca in calitatea, mult mai redusi in tim- nicele mele striduin;r pul rizboiului trecut md tofi gi-au dat s'eama, cu pirere de riu, plecarea -, ci E drept ci nu am, mea insemna supunerea, precipitati sau necesarS, unei forle superioare striine. ropean gi si impiedic Mirturiile de simpatie pe care le-am primit acele zile mi-au chiar in aritat ci, gie a unui viitor politir in negtirea cauzelor adevirate, toati lumea simfea, cu inima strAnsi, insemnita- Nu am dorit o aser tea acestei schimbiri. de reazem gi rezistent Printre aceste mirturii m-au miqcat, indeosebi, un scurt articol al profesorului firi mai mici. Iorga, care urmiregte in,,Neamul RomAnesc"a, cu atAt de pulin sim! de oportu- Nu am dorit o vict< nism politic, dar cu o generozitate gi o noblele de gAndire atAt de aleasS, un gir de fi dat seama de uriaqe qi de romAnegti, gi lung foarte elogios publicat insemnlri amintiri un articol in prefuit prea mult pute toate ziarele maghiare din Ardeal de senatorul Elem6r Gyiirf,is. Politica pe care am in ce priveqte tdlmdcirea plecirii mele, era de previzut ci va fi pusi pe searna dorinfi qi a finut seam pretinsei fireqte, mai gregit. fost mele ,,germanofobii". Nimic, Nu am niciodati rul statornic ci, orice gemanofob. intreaga mea politici reprezinti un qir de striduinfe pentru a intiri victoriei, suntem legar raporturile economice gi politice cu Reichul. Am venit la Minister cAnd aceste dunirean. De aceea, r raporturi pireau compromise in urma misurilor la care nu am participat qi pe - fapt5, prin nici un ar care luate impotriva Fier. Cele mai nu le-am aprobat - fruntagilor Girzii de pri- Fran;a8, pe c;re le-am mejdioase ameninfiri nu veneau atunci de la Berlin. Eram in ajunul invaziei in presupun din partea n Cehoslovacia. CuvAntirilor gi acfiunii mele se datoreaz5, in buni parte, ci am tarea lor corespunde p izbutit si incepem negocieri economice cu Reichul qi si le ducem la bun sfhrqit5. dati dorinp noastri dt Raporturile mele personale cu Wohlthat erau excelente. Tot astfel gi raporturile fia guvernului la prirni mele cu Clodius. pe care nu o dati l-am ajutat si incheie cu bine negocierile lui. convorbirile mele cu dr in nmpui rjziter mele la Berlin6, cred ci mi-a fost dat si cAgtig stima qi simpatia griji ca simfimintele fi fruntasilor regimului - chiar Hitler s-a rostit ?n cuvinte foarte bune despre mine. Iar cind am fost mai departe, la Londra, ca gi la , in misura puterilor mele, ' La r-z februarie 1939, min m-am striduit si pun in lumini putinfele de ingelegere europeani, si inlitur Belgrad, unde a awt intrere prima viziti oficiali in striin pricinile de cearti. Aceeagi politici de destindere am urmat-o in cilitoria mea in Str;ine. 8 Pe fondul zvonurilor referit aprilie 1939, guvernele Frant detalii privind acordarea gar ( t g8-t 94o ), Bucuregti, Ediru r a N. Iorga, ,,un bun soldat aI Romhniei",,,Neamul RomAnesc", an X)O(/, sAmbiti, 8 iunie tg4o, nt. " La 14 aprilie r9jg, Armand ( 125. publici, guvernelor Marii Brir 5 CrezAnd ci o buni relalie economici cu Germania va aduce un plus de securitate pentru , 'o Probabil este vorba despre autorit5lile rom6ne au inceput negocierile economice cu guvernul german, Ia g februarie 1939. Ele terni pe care ar fi trebuit s_o s-au incheiat la z3 martie 1939, odati cu semnarea Tratatului ;lsupftr promovdrii raporturilor eco- consilierilor regali, la r5 aprili nomice intre RomAnia gi Germania. El a fost completat prin semnarea, Ia z7 mai r94o, aAcordului european. Pentru informatii Petrol-arme (Olwaffen Pakt), prin care RomAnia se angaja si liweze petrol Germaniei, iar aceast4 la mand Cilines cu, insemndr:i p, rAndul ei, si ofere in schimb arfiEment. 6 PP. 415-4rT; Carcl aI ll-lea, ini in calitate de ministru de Erterne, Grigore Gafencu a efectuat, in perioada t7 aprilie - 5 mai 1939, Dumitru Ciuci" Narcis Dorin un turneu european. Cu acel prilej, intre r8-zo aprilie, el s-a aflat in vizitd in Germania, unde a awt " V. nota 6, p. za. intrevederi cu Joachim von Ribbentrop (r8 aprilie), Hitler pi Goring (r9 aprilie). Pentru detalii pri- '" Parte a aceluiapi turneu eur( vind disculiile avute cu demnitarul romAn, v. Ion Calafeteanu, Romdni la Hitler, Bucuregti, Ed. 3 mai 1939, prilej cu care derr Univers Enciclopedic, ryqg, pp. 2.536. Exteme al Italiei, contele Gale Grigore Gaf encu. Iurnal l2g p acestora e, de BalcaniT, gi o scrisoare pe care von Papen mi-a trimis-o in acele zile videgte pag- redusi ca in tim- nicele mele striduinfe. riu, ci plecarea E drept ci. nu am dorit o victorie a Germaniei care s5. ristoarne echilibrul eu- ioare striine. ropean 9i si impiedice dezvoltarea sistemului nostru de alianfe balcanice, chezi- aritat ci, chiar gie a unui viitor politic neatArnat. insemnita- Nu am dorit o asemenea victorie fiindci ne punea in primejdie toate punctele de reazem gi rezistenp pe care se intemeiaseri pagnica gi libera existenfi a unei al profesorului firi mai mici. simf de oportu- Nu am dorit o victorie a Germaniei qi nu am crezut in ea - nu fiindci nu mi-ag aleasi, un qir de fi dat seama de uriaqa putere materiali gi morali a Reich-ului -, dar fiindci am ios publicat in prefuit prea mult puterile de rezistenli ale Apusului. Politica pe care am urmat-o ins5, pentru RomAnia, nu a fost inrAuriti de nici o fi pusi pe seama dorinli qi a finut seama de toate posibiliti;ile, dupi cum a;inut seama de adevi- niciodati fost rul statornic ci, orice s-ar petrece la Apus, gi ori de care parte s-ar inclina sorgii pentru a intdri victoriei, suntem legafi, prin pozigia noastri geografici, de interesele bazinului ster cAnd aceste dunirean. De aceea, nu am impovirat viitorul prin nici o atitud.ine. prin nici o participat gi pe fapti, prin nici un angajament. [Garan;iile unilaterale oferite de -{rglia si de r. Cele mai pri- Franla8, pe care le-am acceptat in deplini infelegere cu toqi condrritoni ririi" rr.r nul invaziei in Presupun din partea noastri nici un angajament fati de o Frtere *aina- -rr,ccmr- parte, am ni ci tarea lor coreqpunde politicii noastre generale de siguranF" \u arn asrrlx]s rsiso- la bun sfhrgit5. dati dorinqa noastri de a primi asemenea garanfu ti din ahe pani tRef,: Dechr-*- gi raporturile gia guvernului la primirea garangiilore; memoriul meu din martie aprifie rgg*i negocierile lui. convorbirile mele cu domnii Hitler, Goring", Mussolinio]. S tot de aceea anr aftf stima qi simpatia griji ca sim;imintele fireqti faqi de apuseni, pe care niciodati nu le-am tigi&t ne despre mine.

puterilor mele, Ita l-z februarie 1939, ministrul de Externe al RomAniei, Grigore Gafencu, a efectuat o rizira Ia si inlitur Belgrad, unde a alut intrevederi cu regentul Paul gi premierul Iugoslaviei, M. Stoixtino\i-i- A fd prima viziti oficiald in striinitate efectuati de Grigore Gafencu in calitate de minhtm al A6cerilcr cilitoria mea in Striine. I Pe fondul zvonurilor referitoare la intenfia Germaniei de a ataca RomAnia (,,incidentul Tilea"), la r3 aprilie 1939, guvernele Franfei qi Marii Britanii au acorrdat garanfii de securitate Romaniei pentru detalii privind acordarea garanfiilor, v. David B. Fundertud Politica MariiBritaniifasd de Rom;nia f2S8-tO+o), Bucuregti, Editura gtiinfifici qi Enciclopedic4 1983, pp. u-r45. , 8 iunie r94o, nr. e La r4 aprilie 1939 Armand Cilinescu, primul minist* noria"i"l, a -itp*lt , printr-o declara;ie publici, guvernelor Marii Britanii gi Franfei. "t pentru RomAni4 '" Probabil este vorba despre un memoriu intocmit, de citre Grigore Gafencu, privind politica ex- g februarie 1939. Ele terni pe care ar fi trebuit s-o urmeze Rominia. Acest memoriu a iost adus la cunogtinga Regelui gi a rii raporturilor eco- corsilierilor regali, la 15 aprilie r9g9, de citre Gr. Gafencu, in ajunul plecirii acestuia in turneul siu mai r94o, a Acordului euroPean. Pentru informalii privind intrevederea dintre Carol al IIJea gi consilierii regali, v. Ar- iei, iar aceasta, la mand cilinescu, insemndri politice, ryt6-t9j9, ed. Al. Gh. Saw, Bucureqti, Editura Humaiitas, r99q pp. 4r5-4rz; carcI aI II-Iea, intre datorie qi pasiune. insemndri zitnice ego4-t99), vol. r, ilu.""t- r7 aprilie - 5 mai 1939, Dumitru Ciuc5, Narcis "a. Dorin Ion, Bucuregti, Ed. Silex, 1995, pp. 33r_333. unde a avut 'V. nota 6,p.u. ilie). Pentru detalii pri- " Parte a aceluiagi turneu european, vizita in Italia a lui Grigore Gafencu a awt loc intre 3o aprilie gi Hirler, Bucureqti, Ed. mai 1939, 3 prilej cu care demnitarul romAn a avut tntrevederi cu Benito Mussolini qi minisirul de Exteme al ltaliei, contele Galeazzo Ciano. 241 Grigore Gafencu. Jurnal gi nu le-am nesocotit, si nu ingrideascl putinfa de a dezvolta raporturi pagnice misiuni necesare, da tot atat de fireqti cu Germania. Snagov. Cici va fi ne E ugor de inleles cd azi, in urma uimitoarelor lor succese, germanii si doreasci Mica noastri agez si stea de vorbi, pretutindeni, nu cu b5rbafl gi cinstili nepirtinitori, ci cu admira- re. Aici am infruntat tori firi rezerve qi firi misuri cu toate ci Europa de mAine nu se poate face - ceas asupra lumii. Dr prin supunere oarbi, ci numai printr-o infeleapti colaborare gi de aceea se - li gasit, in cisufa gi grj pot pune la dispozilie, deocamdatS., asemenea admiratori... Nu trebuie insi ca nuite de resemnare tj epitete grepite, de ,,germanofob", si impiedice striduinfele celor care au contri- Ce au fost pentru buit si statorniceasci o politici de neatArnare care, orice s-ar intAmpla, trebuie rue ale Fran;ei, cAnd, dusi inainte. rnani pdnl in inima 1 Trebuie sd recunosc cd ziarele germane s-au ferit sI mi atace, ba unele au re- Cerea la Rouen, zdro cunoscut chiar ,,meritul meu de a fi finut RomAnia in afari de rizboi". Ele au ari- apoi ciderea parisulu tat totusi multumirea lor pentru numirea noului titular, care nu e cunoscut decAt apelul disperat al lui ::r ri. ;.reren incercat al Germaniei. Aceasti din urmi noti a fost qi mai accentu- pacii pi al capitulirii. ati de ziareie itaLiene, cu obignuita lor lipsi de tact qi de misuri qi cu o desivArgi- je intre Franp gi Ang ti. nerecunoattere a sfo4Srii mele, incununati, de altfel, cu un deplin succes, de a ,:si drag in aceastd lr apropia RomAnia de ltalia. Ziarele franceze, greu tulburate prin evenimentele din :-:i fie pentru noi ace Franfa, nu au reacfionat defel. in schimb, ziarele engleze au publicat un comuni- :: aiit de dureroasele cat oficios foarte elogios pentru mine gi cu o noti de nedumerire fa;a de,,necesi- Deocamdati, ne dr tatea acestei schimbdri". ..lst, prins intre doud Diplomagii striini mi-au aritat in mod migcitor simpatia qi pdrerea lor de riu. ::a caldd gi strilucito Foarte prietenogi balcanicii Collas gi Tanrioer. De asemenea apusenii, Sir colq --: pierdut, unde s Reginald Hoare, indeosebi, surprins gi foarte sincer afectat. Thierry, atAt de co- plegit de nenorocirile personale (...un sale qi de cele ale firii sale malheur n'arrive \ineri, z8 iunie. \l jamais seulls) privind, cum era pi firesc, plecarea mea ca un episod al unei pribu- S:urdza'i degi palatul < qiri generale. Fabricius foarte corect gi simpatic. Ghighi, spre mea, surprinderea -.=r' iciile. Eram stipAr corect cu multi intArziere. in schimb, Bdrdossy, de care mi leagi simfaminte de :ecAt unor prieteni: sa simpatie personal5, afectuos gi sincer. .1 carmuim'8 o RomAn Dintre scrisorile de rimas burl refin un adio migcitor din partea lui lady in clipa in care d. G Hoare. :iadire monumentali ; Printre vizitele primite in acele imprejuriri imi amintesc indeosebi aceea a lui :are Davidescu transm Hofman, tanirul qi valorosul gef al propagandei germane: ,,vi felicit pentru felul cum afi plecat. N-afi putut ribda presiunea noastrl pi v-afi retras. E foarte abil. ' Este vorba despre palatul Noi gdm ci nu a fost nici o presiune. Important este insi . Lumea -.':ctoriei. j gtie acum ci suntefi '4 E foarte bine. Acum Palatul cel nou,, este actui ::st construitd de insi nu vd migcafi de la Snagov. Nu mergefi la Ankara; de ce i-afi speria degeaba - citre arhit, Suprascris ,,Mi muncea un pe italieni. Nu merge;i la Moscova. O cilitorie in Rusia scump gi costi de ce si ' Suprascris ,,Si avem de c.<; pldtip dumneavoastri ' Suprascris,,agezat,,. aceste speze? Pistrafi numele dv. intact gi nu indeplini;i ' :t.te vorba despre telegrar - :nrpotentiar la Moscova, '3 ...o nenorocire nu vine niciodati singuri (fr.). : 1 :nAniei, privind retragerea '4 ,,un romAn suti la sut5" (germ.). s:b red. Costin Ionescu, Br

* . :rrllt,dlq Grigore Gaf encu. Iurnal l25 un patruce rnisiuni hecesare, dar ingrate. Deocamdati un singur program: cu barca pe lacul $rngov. Cici va fi nevoie, in curAnd, de romAni suti la ruti". nii doreasci si \{ica noastri agezare la Snagov a fost pentru noi, in aceste zrle, obinecuvAnta- rri, ci cu admira- rc- Aici am infruntat, Nupeta gi cu mine, grozavele vegti care se abiteau ceas de nu se poate frce ceis asupra lumii. Dupi nopfi de insomnie gi zile lungi de chin gi frimantare, am qi de aceea li se gnsit in cisufa gi gridina noastri. cu trandafiri de pe malul lacului, puteri nebi- trebuie insi ca nuite de resemnare gi de mAngAiere, r care au contri- ce au fost pentru noi doi - ca pentru ata;ia romani - acere s1g llagice de ago- intAmpla, trebuie nie ale Franfei, cAnd, nedezlipili de aparatul de radio, urmiream inaintarea ger- mana p5ni in inima l5rii atAt de mult iubitS, zdrobirea flancului stAng gi pitrun- ba au re- , unele derea la Rouen, zdrobirea frontului din Champagne qi cucerirea oragului Reims, boi". Ele au ari- apoi ciderea Parisului qi invadarea oragului, in sffirgit pribugirea intregului front, e cunoscut decAt ap€lul fisperat al lui Reynaud citre Statele Unite, venirea lui Petain, maregalul mai accentu- F Facii si al capitulSrii, armisti;iul gi condi;iile lui, in sfargit, pripastia ce se deschi- gi cu o desivArqi- de inue Franp gi Anglia, adancS, dureroasi. gi in care se poate pribugi tot ce ne-a lin succes, de a *o cr"s in aceasti lume: omenia, libertatea, neatarnarea. Ce au fost, ce au si evenimentele din rr'ai fie Pentru noi aceste ceasuti, numai tArziu, cAnd vor incepe si se timiduias- licat un comuni- ce aret de dureroasele rini sufleteqti, o vom putea spune. fap de ,,necesi- DeocamdatS, ne ducem viafa cu privirea pierduti de-a lungul unui drurn in- gust- prins intre doui rAnduri de trandafiri, care, din pridrorul casti. dgce ry.re rerea lor de riu. apa caldi gi strilucitoare. Linia neagri a codrului din frti inchide prir-esg6, g Sir apusenii, ::n colt pierdu! unde se poate simfi durerea lumii firi a dezrndaidui- , atAt de co- malheur n'arrive \tneri, z8 iunie. M-am ferig cdt am fost la Externe, si parasesc rechiul pah pribu- al unei stwdza" deEi palatul cel nou'6, construit in dos, era gata gi ocupat de mai to* rinderea mea, seniciile. Eram stipanit de un gandT (pe care il indreptilea un ris) imparta5it simliminte de decit unor prieteni: si nu se intampla cumva ca, intrand intr-un palat rnai marq si cArmuim'8 o RomAnie mai mici. n partea lui Lady in clipa in care d. Gigurtu s-a instalat'e in noul qi frumosul siu birou din noua didire monumentali a afacerilor noastre striine, i s-a prezentat telegrama prin aceea a lui care Davidescu transmitea ultimatum-ul lui Molotov'o. $i cAteva ceasuri mai tAr- felicit pentru felul as. E foarte abil. 5-Este vorba despre Palatul Sturdza, care s-a aflat in fala actualei clidiri a guvemului, din piala se crede>. Lumea tr'ktoriei. t' cel nou" foarte bine. Acum -Palatul este actuala clSdire din Piafa Victoriei, unde se afli sediul guvemului. Clidirea a rost construiti de citre arhitectul Duiliu i speria degeaba - Marcu, la mijlocul anilor io. fuprascris ,,Mi muncea un gAnd superstilios,,. grprascris scump pi de ce si -' ,,Sd avem de c.'i i ' Sup rascris,,agezat". qi nu indeplini;i - Este vorba despre telegrama z7 . din iunie t94o, a lui Gheorghe Davidescu, trimis extraordinar gi :-enipotenfiar la Moscova, prin care a fost transmis ultimatumul adresat de Uniunea Sovietici ;i+i?$i r :mAniei, privind retragerea din Basarabia, v. Relafiile rcmdno-sovietice. Documente, rc25-tg4t, vol. .ub red. Costin lonescu, Bucuregti, Ed. Fundaliei Culturale RomAne, 2oo3, p. 332335. 26 I Grigore Gaf encu. Jurnal ziu, Consiliul de Coroani hotira si se plece in fala poruncii ruseqti, jertfind doui se duqminesc. Victorij provincii: Basarabia qi Bucovina de Nord". e inci atAt de istoviti Fireqte, nenorocirea care lovegte neamul romAnesc nu se datoreqte numai lip- mai poate intoarce sp a sei de supersti;ie d-lui inginer Gigurtu. Fatalitatea ne pAndea de mult. Din ziua timp de pierdut pentr: cea dintAi a marelui rizboi, rugii erau hotirA;i profite de inlelegerea lor cu si intdrite numaidecAt. E germanii", care le dideau mAni liberi inspre Apus, pentru a redobAndi teritoriile Se va putea deslusi pierdute qi a cAqtiga noi pozilii de apirare gi de rezistenlS. Pitrunderea lor in liedica implinirea ace Polonia, pAni in Carpap'3, pactele impuse statelor baltice'a, rizboiul lor impotri- Gogat8, care, in mai pu va Finlandei erau atAtea dovezi ci qtiu si se foloseasci's de rdgazul pe care ni l-a ird a le inlocui prin dat rizboiul european- Eroica rezisten|5 a Finlandei'6 a intArziat inaintarea lor nijloacele si stabileasr spre sud. Atitudinea lor insi fap de noi, refuzul brutal opus tuturor propunerilor :ndeosebi prin cuvinte noastre de inlelegere, discursul lui Molotov la sfhrgitul lui maltie anul trecut'7 nu :ii fa{i de statul vecin s ne ingiduiau nici o iluzie cu privire la intenfiile lor adevirate fa$ de noi. De alt- s- un bloc balcanic put fel, confidenfii qi, pAni la un anumit punct, complicii lor, germanii, nu ne-au Lusia. Cu tofii ne-am ascuns niciodati ci ruqii rAvnesc vechile lor hotare ;i ci germanii nu se pot opu- -nlocuirea lui Litvinor- ne. =nruiri de fapte care tl AtAta vreme cAt am putut sprijini rezistenla noastri pe echilibrul de fo4e eu- :ara noastrS, cu polinc ropean, folosindu-ne in politica noastri fie de fhgiduielile italiene, fie de priete- iieutate. la nia turci, sprijiniti rAndul ei pe for;ele flanco-engleze din Orient, puteam si Nu e mai pufin ader ne sustragem presiunii rusegti. Nici Rusia, nici Germania nu aveau un interes s5. -..novat e totupi acela c inlesneasci gi constituirea unui front oriental in Balcani in Marea Neagri. in ziua ,ligurtu a fost un asem( insa cand Franta s-a prabu;it, putin;a unui asemenea front s-a niruit gi ea. Italie- .a Palatul Sturdza. $i 1 joace n,, :. :,:a:aire. intrati in rizboi, trebuie si hora pAni la capit. Rugii qi :apitulSri gribite gi ino :a:rlas -E;--l: :* singuri, fali in fagi, aliali cu interese opuse qi cu suflete care .. laolalti rofi barbatii : :nunii noastre politict - P.r::.i c,.c.itiile din cadrul Consiliului de Coroani, pe marginea notei ultimative sovietice, v. Ion --meni, N{amina, Consllir de Coroand, Bucureqti, Ed. Enciclopedic6,t997,pp. r89-2o9. nu ne-a cAptig, r,pus, " Autorul are in vedere Pactul Molotov-Ribbentrop. unde joaci carte; '3 Intrarea trupelor sovietice in Polonia a alrrt loc li r7 septembr.ie 1939. -,-,fate s; ne fie numaide 'a in perioada septembrie-octombrie 1939, URSS a incheiat cu statele baltice tratate de ajutor reci- nentul suprem al desdr proc, dupi cum urmeazi: zB septemblre ry39, Tratatul de ajutor reciproc dintre L,R.SS gi Estonia; 5 octombrie 1939, Tratatul de ajutor reciproc dintre URSS gi Letonia; ro octombrie 1939, Tratatul de :r:ti vecinii", qi le-am da ajutor reciproc dintre URSS gi Lituania. '5 Suprascris,,fapte care alitau hotirArea lor de a se folosi". '6 Conflictul sovieto-finlandez cunoscut sub numele de din a a!'ut loc intre - ,,r5zboiul iarnf' - 3o " Este vorba despre guvernul noiembrie TgBg-r2 martie r94o. - a Predecesorul lui Molotor, la Lazg martie r94o, la gedinla Sovietului Suprem, V.M. Molotov, pre;edintele Consiliului Con-risari- l.laksimovici Litvinov, a fost i lor Poporului qi comisar al Alhcerilor Strdine, a prezentat un raport privind politica extemi a URSS. -.ntru cd ,,nu a asigurat p:-on- Dupi ce a ficut o trecere in revisti a situaliei internalionale gi a raporturilor Uniunii Sovietice cu :. la baza inllturirii sale s_a Franf4 Marea Britanie, Germani4 Finlanda, Turcia pi Iran, Molotorl prezentind stadiul relaliilor :az, Li&inov nu era omul por romAno-sovietice, a subliniat ci lipsa unui pact de neagresiune cu RomAnia se explici p.i" ,,[...] ..at cu politica de securirare existenfa unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cdrei anexiune de citre RomA- iomantiki i Ernil

tEste_vorba din iarnt' - a avut loc intre 3o despre guvernul Goga-Cuza din z8 decembrie tg37-rofebruarie thredeceorul r93g. lui Molotov la conducerea Comisariatului Pop-orului pentru A-dceri Streine, Maksim pregedintele Consiliului Comisari- Hrsimovici Liwinov, a fost inlocuit din func$e la data de 3-mai 1939. Oficial" LiMnova fost demis privind politica extemi a URSS. ffiu ci,nu a asigurat promovarea liniei partidului pi Comitetului Central in Comisariat". Neofici- a raporturilor Sovietice cu Uniunii { h baza inleturirii sale s-a aflat dorinla-lui Stalin de a ini;ia negocieri cu Germania. Or, in acest rela;iilor m, prezent6nd stadiul Litvinw nu era omul potrivit pentru aceasta din cel pulin doui motive: a) numele s5u era pri" ni* aso- cu RomAnia se explici ,,[...] or politica de securitate colectivi; b) era evreu. V., Leonid Mlecin, Ministfi inostrannth ilel i a cirei anexiunede citre RomA- .?orrrrrki i piniki, Moskov4 fentropoligraf, zoor, pp. ug-r56. pus niciodatd chestiunea inapoierii s Trdatul de neagresiune g"tmuno-sorrietic sau Pactul Molotov-Ribbentrop a fost semnat la z3 [] p. ,Sr; Oglaqeniiu podleiit' SSSR- : _i-'.;t r9B9. Moskovskii Rabocii, 1991 fr, Moscova, -r :z iunie r94q Partidul Na;iunii - partid totalirar a inlocuit Frontul Renagterii Nagionale, -:-::iune - politicd creati prin Corstituqia din z7 februarie t93g. 28 I Grigore Gaf encu. ]urnal pe care nici o forfi nazisti nu o apira. Pentru a face o politici exclusiv germano- Criza a scuturat g1 fili e nevoie qi de germani. A face politici germanofili, cu ostentafie gi cu un zel zut Gigurtu, dupl dor de neofif, avAnd pe rugi in faF cu gAndul la Basarabia qi pe nemli departe, cu BitrAnul Argetoi; gandul la canalul MAnecii, didea sorfi primejdiei, care ne ameninp de atata rinfa lui3". vreme, si se implineasci. Cu atAt mai mult cu cAt nici o putere nu mai era ispititi si ne apere, nici chiar cu cuvinte de prietenie. Atitudinea noastri fa15 de Anglia zg qi3o iunie. Zile in luna din urmi a fost aproape duqminoasS. La faptele gi misurile administrati- Rupii pitrund in B ve supiritoare, luate la indemnul sau numai pentru a face plicere nemqilor, se ciutdnd si-gi salveze e adiugau pamfletele veninoase din,,Curentul" gi din,,Porunca Vremii", ingiduite, geroase. Rugii sunt gr daci nu chiar incurajate, de cenzuri. Sir Reginald Hoare mi-a mirturisit nu o populafiei romAnepti - dati, in aceasti privin!5, uimirea gi indurerarea lui. Politica urmati fa;i de Tur- farS-eanevoioasi.ir cia, de alti parte, nu a contribuit si intireasci legiturile de solidaritate dintre mai mare parte, care r turci gi noi, legituri aqezate nu atAt pe angajamente precise, cAt pe sim{Sminte de menea excese, dar, du1 incredere gi de lealitate. Astfel, la intrarea Italiei in rizboi, Gigurtu a transmis lui ciuitor33. Stoica instrucfii telefonice, ascultate de toati Direcfia Cifrului gi, fireqte, de tofi Problema e: se vor r intermediarii bulgari, ca si impiedice guvernul turc de a indeplini angajamentele vor face ungurii? Ce r-c fali de aliafi: ,,Vrem pace qi linipte in Balcani mi auzi -, liniqte qi pace, pace gi - rea intrebare: Ce facerr liniqte in Balcani. AtAta tot!" (Convorbirea a avut loc la Direc;ia Cifrului, in pre- contact politic cu ei? ( zenfa tuturor funcEionarilor: cuvintele, accentul gi toate nuanfele gAndirii politice blema ungureasci? ale ministrului auinveselit tot Ministerul). in ce privegte pe un OricAt de mare ar fi fost interesul nostru ca pacea balcanici si nu fie tulbura- tru a opri o acfiune mil ti, nu aYeam dreptul si ne amestecim in felul acesta in treburile turceqti, pentru cereale a Germaniei gi a nu ne expune in cazul unui atac rusesc, cAnd numai de la turci puteam primi Neubachersa gi politica un sprijin, ca Ankara si ne rispundi qi ea: liniqte gi pace in Balcani!" (Artt- ,,vrem ranf5"). in schimb, nin basadorul turc nu mi-a ascuns surprinderea lui fafi de o asemenea atitudine). treazi in aceasti privin Faptul ci guvernul nu a indriznit numeasci. si mi laAnkar4 unde aq fi putut implineqte garanfia. fi de folos, pentru a nu displace nem;ilor, cu toate ci relaqiile mele cu Lega;ia Pireri auzite: germani au rimas excelente qi ci von Papen mi-a transmis prin Stoica, la Anka- Lugo;ianu e ingrijo ra, regretele sale ci am pirisit guvernul gi asigurarea prieteniei sale (von der rabiei. Se intreabi daci Schulenburg mi-a transmis la Moscova, printr-un prieten comur\ un mesaj ase- preveni demersul rusesc minitor), ca gi faptul ci Titirescu nu s-a hotirAt si mi trimiti in misiune la Ghigi (sear4la possj Moscova - misiune pe care o acceptasem, cAnd mi-a fost propusi de Rege au -, vorbirea avuti cu el, a d contribuit si ne lase in aceste zile critice, cAnd politica noastri igi dezviluia tot Ghigi, a sfituit si se accr mai mult tendinfele germanofile, fHri nici o contrapondere in Orient. in zilele de crizi care au urmat dupi ultimatum-ul rusesc, nu am fost infor- mat nici consultat de nimeni, nici de Titirescu, nici de Gigurtu, nici de P a der Urdireanu. Nu am qtiut nimic despre ce s-a petrecut Consiliile qi in de Coroani " Pentru detalii privind retra Florin de Miniqtri, unde au fost chemagi si-qi spuni cuvAntul pe larg atAfia consilieri Ei Dobrin es,cu, Bdtdlia y miniqtri care habar n-au despre problemele noastre externe. Scurtu, Constantin Hlihor, Ar Academiei de inalte Srudii M r944, Chipiniu, Ed.,,LYCEUM. 3+ V. nota 5,p.22.