Grigore Gafencu Jurnal Vol.1
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
wrYJ.irrwNn\DSTq;4, (sror-oveD I InurnIoA fYNrunf oJfwcYo fluocruo GTGoRE GrrENCu JunxAL Volumul 1 (te40-1e43) Editori, note ;i indici de Ion Calafeteanu, I-aurenfiu C onstantiniu edigia a II-a Nt)ITl'RA CETdTTA nr SCAUN CupRrNs Noti asupra edipei / 7 Partea I - Bucuregti, r iunie ag4o - Moscova, 3l august 1941, note gi comentarii de laurenflu Constantiniu / 9 CuvAnt inainte la prima edilie de acad. in Constantini Itt Noti asupra primei edi;ii de Laurenfiu Constantinfu I ry (r Jurnal. iunie tg4o - Moscova, 3r august tg4l I zr Partea II - Geneva, ianuarie rg+-tjmartie rg,re, note gi comentarii de Ion Calafeteanu / z6r CuvAnt inainte la prima ediqie de acad. Noti asupra primei edi;ii de Ion Calafeteanu / 266 t9+z I z6Z 1943 I 432 Partea III - Geneva, r4martie - r7iulier9.B, note gi comentarii de Ion Calafeteanu / 487 Indice de nume gi locuri / 575 -"* Partea I note gi comentarii de Laurenfiu Constantiniu Bucuregti, r iunie rg4o - Moscova, 3r august r94r IunNer Bucureqti, r iunie tg4o - Moscova, 31 august ag+ runie ag4o - La r iunie, Titirescu m-a inqtiinlat ci Regele a aprobat retrage- trID rnea de la Externe'. La 3 iunie am predat Ministerul lui Gigurtu. in scurta mea cnv$nhre de rimas bun am mulpmit colaboratorilor mei care mi-au inlesnit si- ri in&plinesc datoria ,,cu sarguingi gi onoare". Gigurtu, pe care Ministerul l-a pueclit jnginerul", a pus accentul asupra nevoii de a ,,adapta" politica jirii im- p$uririlor. TEtirescu mi-a oferit ambasada dinAnkara, daci ,,mi mulgumesc cu atit'. Nu m rcfuzat. Am inleles ins5, cateva zile mai tarziu, ci ,,pohtica de adaptare- nu p[tea ingidui unui om atAt de primejdios ca mine si meargi tocmai in Tlscia, ef,nd implinirea Pactului Tripartit3 era pusi in cauzd. Regele m-a poftit la dejun ca si-mi vorbeasci de Moscona. Amirqde$ dn l# mririle pe care mi le-a dat mai tarziu Urdireanu, ci nu se gdrd€on h r4oFr rfin Morova - pe care nu as fi dispus s-o primesc -, ci la o misirme ryecftrEfin Rnsia, pentru a,,limpezi situagia". Nu am respins nici aceastipropuncrc,pcfiua m vidi nici cea mai mici opozitrie, in aceste imprejuriri atit de grele ponffi rcgale- Eregte, insi, ci nu-mi ascund cat de ingrati este o :rsemen€a mfrsirre cary chiar in cazul cel mai bun, nu poate decAt si puni la cale un compr,omisin chestia Basarabiei. $i, de aceea, attept, frri nici un fel de neribdare, cir proplne- rea Regelui si se implineasci sau nu. Plecarea mea a pricinuit surprindere gi neplicere in !ari. Reprezentam, pentru cd mai mulli romani, linia de mijloc, cu care tofi se obignuiserd. Reprezentam, de asemenea, o atitudine de demnitate liniqtiti gi de neatarrure pe care toti o 'Despre demisia lui Grigore Gafencu, regele C-arol al Il-lea not4 in jurnalul siu, la 3r mai: ,,Cu Ga- ftn1u nu m9rBe, el are _mai sentimentul ci ng poate si se adapteze noi(i) stiri de lucruri, inc6t m- aq hoeret si il las si plece". Carol al Il-lea, inire datorie gi pisiune. irsemd.i zilnice (r9g9-r9r4o), vol. II, ed. de Marcel-Dumitru Ciuc5 gi Narcis-Dorin Ion, Bucurqti, Casa de edituri gi pr"ri,,lnN- SA"SRL, r996,p.r79. " in privi4a motivului care s-a aflat la baza demisiei sale, Gr. Gafencu afirmi ci nu s-a putut ,3dap- ta'' la noua orientare a politicii externe promovati de rege (reorientarea acesteia sp.e C"t-anlu). fentru aminunte despre plecarea sa din fiuntea diplomagiei romAne, v. Gregoire Gafencu, Priliminaires de la guene c /?st, Fribourg Egloff, ry44, pp. 33o-Jj5. 3 Pactul Tripartit a fost semnat la Berlirl la z7 septembri"iq+q i"ttu Germani4 Japonia, Italia. Ro- mAnia a semnat documentul la z3 noiembrie r9r4o. .# 221 Grigore Gaf encu. ]urnal prefuiau. in afari de unii germanofili insufleflfl qi interesafi speta acestora e, de - BalcaniT, gi o scrisoar altfel, qi ca numir gi, mai ales, ce priveqte ca in calitatea, mult mai redusi in tim- nicele mele striduin;r pul rizboiului trecut md tofi gi-au dat s'eama, cu pirere de riu, plecarea -, ci E drept ci nu am, mea insemna supunerea, precipitati sau necesarS, unei forle superioare striine. ropean gi si impiedic Mirturiile de simpatie pe care le-am primit acele zile mi-au chiar in aritat ci, gie a unui viitor politir in negtirea cauzelor adevirate, toati lumea simfea, cu inima strAnsi, insemnita- Nu am dorit o aser tea acestei schimbiri. de reazem gi rezistent Printre aceste mirturii m-au miqcat, indeosebi, un scurt articol al profesorului firi mai mici. Iorga, care urmiregte in,,Neamul RomAnesc"a, cu atAt de pulin sim! de oportu- Nu am dorit o vict< nism politic, dar cu o generozitate gi o noblele de gAndire atAt de aleasS, un gir de fi dat seama de uriaqe qi de romAnegti, gi lung foarte elogios publicat insemnlri amintiri un articol in prefuit prea mult pute toate ziarele maghiare din Ardeal de senatorul Elem6r Gyiirf,is. Politica pe care am in ce priveqte tdlmdcirea plecirii mele, era de previzut ci va fi pusi pe searna dorinfi qi a finut seam pretinsei fireqte, mai gregit. fost mele ,,germanofobii". Nimic, Nu am niciodati rul statornic ci, orice gemanofob. intreaga mea politici reprezinti un qir de striduinfe pentru a intiri victoriei, suntem legar raporturile economice gi politice cu Reichul. Am venit la Minister cAnd aceste dunirean. De aceea, r raporturi pireau compromise in urma misurilor la care nu am participat qi pe - fapt5, prin nici un ar care luate impotriva Fier. Cele mai nu le-am aprobat - fruntagilor Girzii de pri- Fran;a8, pe c;re le-am mejdioase ameninfiri nu veneau atunci de la Berlin. Eram in ajunul invaziei in presupun din partea n Cehoslovacia. CuvAntirilor gi acfiunii mele se datoreaz5, in buni parte, ci am tarea lor corespunde p izbutit si incepem negocieri economice cu Reichul qi si le ducem la bun sfhrqit5. dati dorinp noastri dt Raporturile mele personale cu Wohlthat erau excelente. Tot astfel gi raporturile fia guvernului la prirni mele cu Clodius. pe care nu o dati l-am ajutat si incheie cu bine negocierile lui. convorbirile mele cu dr in nmpui rjziter mele la Berlin6, cred ci mi-a fost dat si cAgtig stima qi simpatia griji ca simfimintele fi fruntasilor regimului - chiar Hitler s-a rostit ?n cuvinte foarte bune despre mine. Iar cind am fost mai departe, la Londra, ca gi la Paris, in misura puterilor mele, ' La r-z februarie 1939, min m-am striduit si pun in lumini putinfele de ingelegere europeani, si inlitur Belgrad, unde a awt intrere prima viziti oficiali in striin pricinile de cearti. Aceeagi politici de destindere am urmat-o in cilitoria mea in Str;ine. 8 Pe fondul zvonurilor referit aprilie 1939, guvernele Frant detalii privind acordarea gar ( t g8-t 94o ), Bucuregti, Ediru r a N. Iorga, ,,un bun soldat aI Romhniei",,,Neamul RomAnesc", an X)O(/, sAmbiti, 8 iunie tg4o, nt. " La 14 aprilie r9jg, Armand ( 125. publici, guvernelor Marii Brir 5 CrezAnd ci o buni relalie economici cu Germania va aduce un plus de securitate pentru RomAnia, 'o Probabil este vorba despre autorit5lile rom6ne au inceput negocierile economice cu guvernul german, Ia g februarie 1939. Ele terni pe care ar fi trebuit s_o s-au incheiat la z3 martie 1939, odati cu semnarea Tratatului ;lsupftr promovdrii raporturilor eco- consilierilor regali, la r5 aprili nomice intre RomAnia gi Germania. El a fost completat prin semnarea, Ia z7 mai r94o, aAcordului european. Pentru informatii Petrol-arme (Olwaffen Pakt), prin care RomAnia se angaja si liweze petrol Germaniei, iar aceast4 la mand Cilines cu, insemndr:i p, rAndul ei, si ofere in schimb arfiEment. 6 PP. 415-4rT; Carcl aI ll-lea, ini in calitate de ministru de Erterne, Grigore Gafencu a efectuat, in perioada t7 aprilie - 5 mai 1939, Dumitru Ciuci" Narcis Dorin un turneu european. Cu acel prilej, intre r8-zo aprilie, el s-a aflat in vizitd in Germania, unde a awt " V. nota 6, p. za. intrevederi cu Joachim von Ribbentrop (r8 aprilie), Hitler pi Goring (r9 aprilie). Pentru detalii pri- '" Parte a aceluiapi turneu eur( vind disculiile avute cu demnitarul romAn, v. Ion Calafeteanu, Romdni la Hitler, Bucuregti, Ed. 3 mai 1939, prilej cu care derr Univers Enciclopedic, ryqg, pp. 2.536. Exteme al Italiei, contele Gale Grigore Gaf encu. Iurnal l2g p acestora e, de BalcaniT, gi o scrisoare pe care von Papen mi-a trimis-o in acele zile videgte pag- redusi ca in tim- nicele mele striduinfe. riu, ci plecarea E drept ci. nu am dorit o victorie a Germaniei care s5. ristoarne echilibrul eu- ioare striine. ropean 9i si impiedice dezvoltarea sistemului nostru de alianfe balcanice, chezi- aritat ci, chiar gie a unui viitor politic neatArnat. insemnita- Nu am dorit o asemenea victorie fiindci ne punea in primejdie toate punctele de reazem gi rezistenp pe care se intemeiaseri pagnica gi libera existenfi a unei al profesorului firi mai mici. simf de oportu- Nu am dorit o victorie a Germaniei qi nu am crezut in ea - nu fiindci nu mi-ag aleasi, un qir de fi dat seama de uriaqa putere materiali gi morali a Reich-ului -, dar fiindci am ios publicat in prefuit prea mult puterile de rezistenli ale Apusului. Politica pe care am urmat-o ins5, pentru RomAnia, nu a fost inrAuriti de nici o fi pusi pe seama dorinli qi a finut seama de toate posibiliti;ile, dupi cum a;inut seama de adevi- niciodati fost rul statornic ci, orice s-ar petrece la Apus, gi ori de care parte s-ar inclina sorgii pentru a intdri victoriei, suntem legafi, prin pozigia noastri geografici, de interesele bazinului ster cAnd aceste dunirean.