Serie nouã mai5 2013 Am (CXLII) ACTUALITATEA 36 pagini MUZICAL~ 9,9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Saptamâna Internaţională a Muzicii Noi (I) Centenar Constantin Silvestri Cluj Modern 2013 Medalion Carmen Petra-Basacopol Eurovision 2013 Portret componistic Viorel Covaci Swans la Bucureşti În imagine: Andreea Bălan Musical-ul “Maria” Editorial opusurile impresioniste sau cele enesciene); c) partituri Partitura care învăluie dezvăluind (vezi cele baroce ori între conspirare şi romantice, precum şi muzicile notate deconspirare proporţional, aparţinătoare şcolii poloneze a anilor ‘60- Liviu DĂNCEANU ’70); d) partituri care dezvăluie învăluind (vezi Partitura muzicală e ca un inel de logodnă. muzicile hiperdense ale Logodna compozitorului cu restitutorul. Ea oferă unui Ferneyhough sau răspunsurile celui dintâi la întrebările celui din urmă. Xenakis); e) partituri care Răspunsuri pe cât posibil prompte şi pertinente. Dar nici nu dezvăluie, nici nu partitura nu este întotdeauna un text ştiinţific, o învăluie (cum ar fi, simplă fişă tehnică. Ea poate avea uneori veleităţi bunăoară, cele redevabile eseistice sau chiar de parabolă. De aceea variilor forme de aleatorism răspunsurile pot fi nu numai operative şi potrivite, ci unde totul e doar sugestie şi suprarealiste şi chiar fanteziste. sau acusmatizare. Există situaţii în care partitura nu poate da De multe ori, prin nici un răspuns adecvat: este cazul marilor întrebări, desluşirea cheii unei deopotrivă grave şi ultimative. Întrebările mari sunt partituri, nu se ajunge la o îndeobşte lotul improvizaţiei. Ele suspendă, de şaradă banală, pentru că regulă, răspunsul de frică să nu fie dizolvate de către acesta. partiturile (cel puţin, acelea notorii) incumbă Pe de altă parte răspunsurile sunt exacte sau ambigue. Când alternanţa ascundere (voal, perdea, confuzie) – răspunde exact, partitura tinde să fie lesne de decriptat - chiar dacă dezvăluire (lumină, evidenţă, adresare directă) în mai greu de epuizat. Când răspunde ambiguu reprezintă ceva „greu”, exerciţiul comunicării muzicale. De aici până la a complex, ceva ce elaborează sofisticat pe marginea unui flux muzical înţelege semnificaţiile unui text sonor nu mai este de o brutală evidenţă – cu toate că se consumă relativ repede. decât un pas ce se sprijină pe interiorizarea unei stări, Din această perspectivă există: 1) partituri argumentative ceea ce înseamnă mai mult decât aplicarea unui set (relatând situaţii sonore bazate pe explicite intenţii demonstrative) şi 2) de prescripţii semiografice. Iată de ce partitura partituri indicative (ce înfăţişează o realitate de fapt, fără un pronunţat reprezintă pentru unii muzicieni semnale revelatoare, descriptivism analitic). iar pentru alţii doar un camuflaj prudent. Ea seamănă Pe de o parte dorinţa de a explica prin livrarea de răspunsuri cu un decor anume gândit pentru a conspira şi cu un mare coeficient de certitudine, iar de partea cealaltă stimularea deconspira în acelaşi timp o comoară ascunsă. căutării răspunsurilor prin intenţia de a arăta în loc de a elucida. Asta nu înseamnă că partiturile argumentative pot fi mai explicite în timp ce partiturile indicative pot fi mai cuprinzătoare. Ambele implică totuşi o DIN SUMAR improprietate funciară de natură să excludă uneori comentariul unilateral şi să încurajeze instalarea subtextelor şi a conotaţiilor. Ceea ce face ca într-o partitură argumentativă, pe măsură ce te apropii de Cluj Modern 2013 2 adevăr, notaţia să devină tot mai aproximativă, şi invers, într-o partitură indicativă, luarea în posesie a adevărului să impună sporirea preciziei EMC Forum on Music 3 semiografice. Bineînţeles, admiţând că adevărul în muzică nu se Săptamâna Internaţională a exprimă (doar?) prin reguli mecanice şi legi inflexibile, prin rigoarea scriiturii şi „sacralizarea” convenţiilor ortografice. Muzicii Noi 2013 (I) 4-8 În principal muzica savantă a inventat partitura cu scopul de a Medalion C. Petra-Basacopol 10 clarifica şi calibra o idee muzicală printr-un text care devine, astfel, o 11 procedură simplificatoare ce reduce cât se poate de drastic Centenar Ion Dumitrescu obscuritatea sau subtilitatea greu absorbabile ale unui pasaj sonor. Un Centenar C-tin Silvestri 12-13 pasaj, evident, de sorginte narativă. 14 Iar dacă, ţinând cont de taza lui Frank Kermode, după care Adio, Constantin Catrina! „orice tip de narativitate implică o anumită componentă de opacitate” Aniversare Valentin Gheorghiu 15 (The Genesis of Secrecy, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1989, p. 25), considerăm că o partitură emană în doze Punctul pe j... azz 16 diferite atât transparenţă cât şi echivoc, atunci există, iată, mai multe Eurovision 2013 18-21 tipologii ale partiturii muzicale: a) partituri dezvăluitoare (cele care semnalează atât cât este necesar pentru o restituire corectă, aflată în Portret Viorel Covaci 22-23 legalitatea intenţiilor componistice, de pildă, partiturile clasice: Retro la “Ovidius” 28 Beethoven, Mozart, Haydn); Platforme culturale 30-31 b) partituri învăluitoare (care ascund esenţialul în ciuda exploziei de acribie cu care sunt consemnate detaliile, cum ar fi CD-uri 34-35 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 5 Mai 2013 În ţară publicul este cu adevărat interesat de Corneliu Dan Georgescu, Octavian muzica modernă, aşa cum o dovedeşte, Nemescu, Horaţiu Rădulescu, Costin CLUJ de fiecare dată, Festivalul clujean, ajuns Miereanu, Ulpiu Vlad – , s-a adăugat la a zecea ediţie – celebrat cu săli pline. promovarea unor compozitori români din MODERN Introducerile făcute de pianista Adriana generaţiile de maturitate. Dintre aceştia: Bera, muzicolog Bianca Temeş, Violeta Dinescu, Doina Rotaru, Cristian compozitorii Adrian Borza, Adrian Pop şi Misievici, Laura Manolache, Dan Dediu, 2013 Cornel Ţăranu, respectiv, directorul George Balint, Iulia Cibişescu-Duran, Filarmonicii „Transilvania”, Marius mai tinerii Gabriel Mălăncioiu, Cristian Elena-Maria ŞORBAN Tabacu dovedesc eficienţa artistică a Bence-Muk, Şerban Marcu, Răzvan unor asemenea demersuri. Metea şi cei mai tinerii Dan Variu, Tiberiu Bienala Cluj Modern a însumat Muzica modernă are interpreţii Herdlicska, Darie Nemeş-Bota. în ediţia 2013: un spectacol de operă şi ei dedicaţi şi competenţi. Dintre cei pe Aici, acum, am avut parte şi de balet, patru concerte camerale, un care i-am reascultat în săptămâna 7-12 muzica viitorului: cea electroacustică. Cu simfonic, două cursuri de măiestrie aprilie 2013, menţionez studenţii şi sau fără interacţiune live, cu sau fără componistică – susţinute de Violeta absolvenţii clasei de operă a Academiei Dinescu (Germania) şi Fabio de Sanctis „Gheorghe Dima”, instruiţi de pianistul de Benedictis (Italia) –, un simpozion de Francisc Fuchs, precum şi pe cei aflaţi Cornel Ţăranu muzicologie, pe tema „Capcane şi riscuri pe culmile maturităţii: Ansamblul „Ars ale comunicării intramuzicale: Nova” condus de acad. dr. Cornel terminologie, notaţie, interpretare”, Ţăranu, Trio „Contraste” din Timişoara cursuri speciale în cadrul şcolii doctorale (aniversând 30 de ani de fructuoasă a instituţiei organizatoare: Academia de activitate), duo pianistic „ConSens”, Muzică „G. Dima”. dirijorul francez Alain Pâris, violonistul Programul fiecărei seri a fost Alexandru Gavrilovici, chitaristul amplu şi consistent – peste două ore Constantin Andrei. Muzicieni care fiecare, fiindcă, desigur, echipa formată îndeobşte cântă muzică veche se din compozitorii Cornel Ţăranu (director regăsesc şi în opusuri moderne: fondator) şi Adrian Pop (director artistic) Ansamblul „Flauto dolce” condus de a avut de făcut o selecţie dificilă. Au fost Zoltán Majó, soprana Mihaela Maxim. programe dense şi echilibrate, care au Prezenţe solistice de neuitat ale cuprins mulţi autori semnificativi din ţară Festivalului, pe care ne dorim să le surse vocale şi instrumentale supuse şi nume de referinţă ale componisticii reascultăm frecvent la noi, sunt unor multiple tehnici de prelucrare, la europene: Henze, Brouwer, Britten, chitaristul Costin Soare (cu un deosebit actuala ediţie, ars digitalis românească a Takemitsu, Jolivet, Zimmermann, repertoriu reflexiv) şi violonistul Ilian fost reprezentată de Călin Ioachimescu, Halffter, Smooke, Azguime, Dutilleux. Gârneţ (relevat acum ca fenomenal Adrian Borza, Ciprian Pop, Tudor Feraru. interpret al Concertului nr. 1 de Ne putem întreba, oedipian: „Omul, omul Adrian Pop Prokofiev). Muzicieni tineri care confirmă – e mai tare decât calculatorul?!” – Ansamblul „AdHOC” condus de dirijorul Au fost premiaţi laureaţii Matei Pop, soprana Daniela Păcurar, Concursului de compoziţie „Liviu Comes” pianistul-acompaniator Horea Haplea – 2013, care a avut ca temă piese sau care se lansează – cvartetul feminin didactice pentru vioară (cu sau fără „Zefiro” – se pun în slujba unui domeniu pian), menţiuni având Sonia Vulturar, al normalităţii: fiindcă pe parcursul Alexandru Mihalcea, Paul Pintilie, iar istoriei, de obicei, s-a cântat nu muzica premii (în ordine crescătoare): Mihai trecutului, ci a zilei. Traistă, András Lokodi, Alexandru Ştefan Oameni de teatru şi balet – Murariu – studenţi ai învăţământului regizorul Octavian Jighirgiu de la Iaşi, muzical din Bucureşti, Cluj, Iaşi –, cărora scenografa Liliana Moraru şi coregrafa le dorim să se facă auziţi în următoarele Melinda Jakab – au impulsionat arta ediţii ale bienalei „Cluj Modern”. scenică prin competenţele lor creative Fonoteca Academiei de Muzică deosebite, în realizarea premierelor Muzica modernă pare mai „G. Dima” păstrează înregistrările video absolute Monsieur Antipyrine,