CERCETAREA PRIMEªTE SUPORTUL NECESAR PENTRU Continuous Evolution

Atracþia Cloud Computing • Atracþia Cloud Computing • Atracþia Cloud Comp

Nr. 132 / 15 februarie - 15 martie 2011 www.marketwatch.ro

Semiconductors World by

Comunicaþii powered by CERCETAREA PRIMEªTE SUPORTUL NECESAR PENTRU Continuous evolution

Care Center OBÞINEREA PERFORMANÞEI prin paginile 6-10

Pledoarie pro Document Management Managed Services „Decalogul“ relansãrii IMM-urilor ng Editorial SUMAR

COMPANY FOCUS Romsys devine Cisco Silver Partner în România

17 GABRIEL VASILE

Romsys, principal integrator de soluþii ºi sisteme informatice pe piaþa din România, membru al Ce garanþie are norul? concernului austriac New Frontier Holding, a obþinut certificarea Silver Partner din partea companiei Cisco Systems. Am participat în ultimul an la foarte multe evenimente (conferinþe, webcast- uri, workshop-uri ) pe tema cloud computing. Subiectul a fost diseminat la nivelul ENTERPRISE APPLICATIONS tuturor aspectelor: Paas, IaaS, SaaS etc., concluzia generalã fiind cã, în era Cloud, Call Center in house, orice funcþionalitate IT poate fi livratã ca serviciu. Mai mult, discursul pro Cloud o inþiativã rentabilã? poate fi întâlnit în comunicarea oricãrei companii care conteazã în piaþã, într-o manierã mult mai intensã decât s-a comunicat în ultimii zece ani pe subiecte la fel de trendy: sistem integrat, grid, servicii web, SOA etc. Beneficiile adoptãrii Cloud sunt indiscutabile pentru oricine face o micã ana- lizã de costuri ºi eficienþã, iar vendorii s-au focalizat cu precãdere pe aceastã di- recþie. O discuþie complementarã este „securitatea ºi confidenþialitatea“ în Cloud, 24 falsã în esenþa ei, însã realã ca preocupare a clienþilor. Cred, însã, cã un alt subiect, poate mai important, este în general neglijat de specialiºti, acela al SLA (Service Level Agreement), singura cale prin care se poate menþine ºi garanta calitatea serviciilor livrate in the Cloud ºi de care va depinde structural succesul noii ere IT. Opþiunea in-house nu poate fi respinsã din start în favoarea externalizãrii serviciilor de Call Cen- Tind sã cred cã discuþiile în jurul SLA-ului se vor intensifica pe mãsurã ce tot ter, dar trebuie analizatã cu mare atenþie. mai multe proiecte reale de cloud computing vor fi livrate, evoluþia fiind similarã celei întâlnite în outsourcing. Topicuri precum: stabilirea, negocierea ºi monito- INDUSTRY WATCH rizarea SLA-ului vor deveni majore, iar instrumentele dedicate administrãrii aces- Banca Transilvania tor aspecte, vor fi tot mai cãutate. Mai mult, vor apãrea, probabil, ºi poziþii specia- vrea sã creascã prin IT lizate pe aceastã activitate în cadrul marilor companii sau printre consultanþi. Fundamentarea unor norme în ceea ce priveºte SLA-ul va aduce beneficii pentru ambele pãrþi, pe de o parte clienþii vor câºtiga un plus de încredere ºi vor plãti servicii pe mãsura nevoilor, iar pe de altã parte vendorii vor depãºi prejudecãþile clienþilor cu privire la securitate ºi disponibilitate. Pânã la urmã, în sfera SLA, trebuie înþeles cã un furnizor care oferã disponi- 56 bilitate 99,9% înseamnã cã îºi poate permite cca 9 ore pe an de nefuncþionare a serviciului, fãrã însã ca aceasta sã-i impunã ºi un timp de intervenþie de 1-2 ore, care ar fi probabil la fel de performant.

Banca Transilvania (BT) a anunþat în luna ianuarie cã a ales Oracle Flexcube Universal Banking pentru sistemul sãu de core-banking. Leontin Toderici, Director Executiv Operaþiuni Banca Transilvania, a vorbit revistei Market Watch despre soluþia aleasã, Exadata ºi strategia IT a BT pentru urmãtorii ani.

3 SUMAR

COVER STORY 46 Virtualizarea rãmâne pe lista prioritãþilor în 2011 6 Cercetarea primeºte suportul necesar pentru obþinerea performanþei SERVICII

MANAGERIAL TOOLS CARE CENTER 12 De la biologie ºi epi-geneticã 39 Garanþia telefonului mobil Nokia la project management 40 Managed services, 13 Externalizarea, cum când ºi de ce? extensia Departamentului IT 15 Top 10 tendinþe în project management LUMEA GEOSPAÞIALÃ 42 Administraþiile publice, invitate COMPANY FOCUS sã lucreze la realizarea 16 Brandul Evolio trece la design standardelor geospaþiale proprietar 17 Romsys devine Cisco Silver Partner INDUSTRY WATCH în Romania COMUNICAÞII Editor: Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3 ENTERPRISE APPLICATIONS Evoluþia telecom continuã via AdNet parter, 030775, sector 3, Bucureºti 48 Tel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30; 18 Piaþa ERP în 2010 50 Telefonia fixã internaþionalã, FIN [email protected] în creºtere www.marketwatch.ro 20 BI peste ERP: 1+1=3? WATCH 52 Concurenþã „sângeroasã” pe piaþa P.O. Box 4-124, 030775 23 Rolul unui ERP în integrarea globalã de smartphone Director General FIN WATCH: canalelor de vânzare Cãlin.Mãrcuº[email protected] cu activitatea de producþie IMM PUBLISHER MARKET WATCH: Call Center in house, [email protected] 24 „Decalogul” relansãrii IMM-urilor o inþiativã rentabilã? 54 Redacþia: Redactor-ºef: Radu.Ghiþ[email protected] De ce are o bancã nevoie de CRM? FINANCIAR-BANCAR 26 Redactori: [email protected] 28 Pledoarie pentru 56 Banca Transilvania vrea sã Teodor.Niþ[email protected] Document Management creascã prin IT Consultanþi: Valentina.Neacº[email protected] TEHNOLOGIE MW REVIEW 44 Pe ce se bazeazã puterea de Colaboratori: [email protected] atracþie a Cloud Computing-ului 58 Canon G12 Marketing: [email protected]

CERCETARE Publicitate: Director: [email protected] EVENIMENT NANOTEHNOLOGII Alexandru.Pã[email protected]

30 Românul care 34 Un impuls pentru continuarea Desktop Publishing: a relansat cercetãrii în Nanotehnologie [email protected] ºtiinþa lucru- Foto: Septimiu ªlicaru ([email protected]) rilor foarte TRANSFER TEHNOLOGIC Abonamente: [email protected] mici, sprijinã Distribuþie: proiectul 35 Importanþa relaþiei dintre brevetare Director: [email protected] ºanselor ºi transferul tehnologic Elena Corneanu Sorin Pârvu foarte mari. MATERIALE AVANSATE Tipar: Interviu cu MONITORUL OFICIAL dr. Mihail 36 Microscop electronic analitic cu re- Roco. zoluþie atomicã la INCDFM Data închiderii ediþiei: 14 februarie 2010 SEMICONDUCTORS WORLD PROIECTE NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor 32 Infineon ancoreazã România 38 Dezvoltarea unui sistem integrat de sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã în conceptul More than More acceleratoare de particule, direcþie numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch prioritarã pentru ICPE-CA nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualele modificãri ulterioare apariþiei revistei.

Fin Watch SRL este membru al Biroului Român pentru Auditarea Tirajelor – BRAT. Market Watch este o publicaþie auditatã BRAT. NOVENSYS, FINALIST LA PREMIILE FOCUSUL „EUROPEAN IT EXCELLENCE AWARDS 2011” VODAFONE ROMÂNIA: SMARTPHONE ªI Novensys Corporation a fost nominalizat Anul acesta câºtigãtorii competiþiei vor la premiile „European IT Excellence fi anunþaþi în cadrul Galei Premiilor de DATELE MOBILE Awards 2011“, printre cele mai presti- Excelenþã IT Europa, care va avea loc pe Inaki Berroeta, noul CEO Vodafone gioase premii ale industriei IT europene. 10 februarie, la Hotel Marriott România, a prezentat presei IT&C din Novensys a intrat în lista nominalizãrilor Grosvenor Square. România planurile viitoare ale com- pentru un premiu din primul an de partici- În competiþie s-au înscris participanþi paniei pe care o conduce. pare la categoria Communications & Mo- din 32 de þãri, demonstrând talentul co- În urmãtorii 5 ani, Vodafone România bility, cu soluþia eRovinieta, proiect dez- munitãþii IT din toatã Europa prin cali- va investi 500 de milioane de euro în voltat pentru Compania Naþionalã de Au- tatea înscrierilor. Dintre toþi cei inscriºi, principal în capabilitãþile reþelei ºi în tostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România. au fost selectate 62 de companii din 23 reþeaua de retail. Berroeta a mai „Este prima datã când participãm la un de þãri europene. spus cã vrea sã îmbunãtãþeascã ex- eveniment de o asemenea anvergurã. „Juriul a fost impresionat de calitatea perienþa clienþilor din magazinele Faptul cã am fost nominalizaþi ne face tuturor aplicaþiilor, îndeosebi de efor- Vodafone ºi cã se vor vedea schim- sã fim mândri de munca ºi eforturile de- turile depuse pentru prezentarea aces- bãri de imagine a magazinelor în ur- puse în proiectul Rovinieta, confirmând tora. Am remarcat un mare entuziasm mãtoarele luni. încã o datã valoarea echipei ºi calitatea din partea industriei pentru aceste pre- Piaþa româneascã este extrem de serviciilor oferite beneficiarilor noºtri mii“, a comentat John Chapman, Editor- sensibilã la preþ, aºa cã oficialul prin soluþiile inovative implementate. ial Director la IT Europa, care a adãugat: Vodafone a declarat cã în oferta com- Sperãm ca viitoarele participãri ale „Soluþia pentru CNADNR înregistratã de paniei se vor regãsi smartphone-uri la proiectelor noastre sã ne califice ca fi- Novensys demonstreazã ingeniozitate ºi cele mai bune preþuri de pe piaþã. De naliºti la cât mai multe categorii ºi, mai un real talent în a aborda ºi rezolva asemenea, oferta de tablete pentru mult decât atât, prin premiile obþinute problemele clienþilor. Membrii juriului au public va fi îmbunãtãþitã. sã ridicam gradul de conºtientizare la fost foarte impresionaþi ºi au nominal- „Ne vom concentra pe smartphone ºi nivel naþional ºi regional al calitãþii in- izat compania Novensys drept finalist la datele mobile, de aici va veni ºi dustriei IT din România“, a declarat categoria «Communications & Mobility» creºterea pentru noi. De asemenea, Cezar Golumbeanu, CEO & President of la premiile europene de excelenþã în IT vrem sã avem cea mai puternicã the Board, Novensys. (European IT Excellence Awards)“. tabletã, însã nu avem un plan în mod special de a brandui o tabletã”, a adãugat Inaki Berroeta.

TRANSART ÎªI RECERTIFICÃ COMPETENÞELE S-A LANSAT MICROSOFT: ISV ªI BUSINESS INTELLIGENCE ASOCIAÞIA

Transart anunþã finalizarea YELLOW HAT procesului de recertificare a Yellow Hat este prima asociaþie competenþelor Microsoft: Inde- profesionalã de securitate IT din pendent Software Vendor (ISV) România, reunind companii cu un ºi Business Intelligence ºi nivel ridicat de expertizã în acest devine primul partener din domeniu din România ºi Europa. România care îºi recertificã Printre companiile care fac parte cel mai înalt nivel de compe- din Yellow Hat se numãrã: Romsym tenþã, Gold pe zona de ISV, Data, IT Smart Systems, Certlab, satisfãcând cerinþele noului Sym Turk, KTB InfoNet. sistem de parteneriat orientat „Este o asociere de firme care oferã pe competenþe, adoptat de Mi- soluþii de securitate. M-am gândit cã crosoft la nivel global în- e nevoie de aºa ceva pe piaþa cepând cu luna noiembrie româneascã, pentru ca orice nevoie 2010. Transart demonstreazã astfel „Programul de parteneriat cu de securitate a unei companii sã hotãrârea de a continua sã dezvolte Microsoft ºi mai ales atingerea unui primeascã un rãspuns. Am încercat produse ºi proiecte pe cea mai nivel Gold pentru o competenþã anume sã nu introduc în asociaþie firme rãspânditã platformã software în înseamnã nu numai o bunã cunoaºtere care sã concureze între ele”, spune mediul de afaceri - Microsoft Windows, a tehnologiei dar ºi un angajament Rãzvan Balint, preºedinte Yellow Hat. asigurându-ºi în acelaºi timp acces la faþã de standardele ridicate în dez- Asociaþia oferã, prin intermediul cele mai noi resurse, tehnologii ºi in- voltarea de aplicaþii software.” declarã membrilor sãi, servicii de securitate, strumente de dezvoltare în cadrul Florian Ivan, Partner Strategy & Pro- consultanþã în vederea auditãrii parteneriatului strategic cu Microsoft. grams Manager - Microsoft România. ºi certificãrii. CERCETAREACERCETAREA PRIMEªTEPRIMEªTE SUPORTULSUPORTUL NECESARNECESAR PENTRUPENTRU OBÞINEREAOBÞINEREA PERFORMANÞEIPERFORMANÞEI

Dragoº Ciuparu, preºedinte ANCS RESURSE FINANCIARE COVER STORY

Un buget cu peste 40% mai mare decât în 2010 ºi la nivelul Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã (ANCS) este in- celui din 2007. O nouã Lege a Cercetãrii, orientatã spre fi- stituþia care coordoneazã acest proces strategic de reconstrucþie, nanþarea prioritarã a entitãþilor performante, valorificarea infra- avându-l în fruntea sa pe Dragoº Ciuparu, profesor, cercetãtor ºi structurilor ºi eliminarea barierelor birocratice. Parteneriate bila- manager cu rezultate deosebite, atât în SUA, unde a predat ºi a terale cu þãri puternice ºtiinþific, capabile sã antreneze în co- condus proiecte la Universitatea Yale, cât ºi în România, în cali- laborãri internaþionale cât mai multe echipe de cercetare valo- tate de prorector al Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti. Întors roase din România. Toate aceste acumulãri pozitive, venite la în- în þarã ºi-a propus sã construiascã un sistem de cercetare compe- ceputul anului cu forþa extraordinarã pe care o poartã întotdeuna titiv la nivel mondial, iar acþiunile instituþionale pe care le-a pus schimbãrile importante, anunþã o nouã dinamicã în sistemul de în miºcare, într-un timp foarte scurt, susþin aceastã viziune, pe cât cercetare-dezvoltare-inovare românesc, ºi vorbesc despre ºansele de frumoasã, pe atât de dificil de realizat. Dar nu imposibilã, relansãrii unui domeniu al cãrui potenþial enorm poate face dife- într-o comunitate care ºtie cel mai bine cum sã transforme incer- renþa dintre un viitor comun, mediocru ºi un viitor cu sens. titudinea în inovaþie ºi necunoscutul în cunoaºtere.

Prognoza bugetarã pe care aþi rea- tatele pe care le vom obþine prin aceastã care þara noastrã participã sunt de interes lizat-o la începutul mandatului dum- creºtere de peste 40% a bugetului sã fie strategic pentru dezvoltarea cercetãrii ºti- neavoastrã s-a împlinit. Spre deose- unele cu adevãrat relevante. inþifice din România ºi vor fi considerate bire de ultimii doi ani, când fondurile prioritãþi. De asemenea, vom continua sã alocate domeniului au scãzut dra- Cãtre ce zone vor fi direcþionate sprijinim investiþiile importante fãcute în matic, în 2011 bugetul cercetãrii a resursele financiare suplimentare ultimii cinci-ºase ani în infrastructura de crescut ºi este cu 40% mai mare pentru a consolida sistemul CDI? cercetare româneascã, pentru a fi utilizatã faþã de anul precedent. Care au optim ºi a produce rezultate pe mãsurã. fost principalele argumente prin Alocarea fondurilor publice de cerce- care aþi reuºit sã convingeþi colegii tare se va face, în primul rând, dupã cri- În vederea eficientizãrii alocãrii ºi din Guvern cã cercetarea meritã un teriile performanþei. Realizãrile deosebite folosirii banilor publici, aþi solicitat astfel de capital de încredere? vor fi validate fie de cãtre comunitatea ºti- la sfârºitul lui 2010 realizarea unui inþificã internaþionalã - care va aprecia raport care sã ofere o imagine clarã a O naþiune care nu investeºte în cer- contribuþia cercetãtorilor noºtri la patri- modului în care sunt cheltuiþi banii de cetare ºi inovare nu are niciun viitor. În moniul de cunoaºtere mondial prin publi- cãtre institutele de cercetare. Care rândul colegilor din Guvern exista carea studiilor acestora în reviste impor- sunt rezultatele acestei analize? aceastã viziune ºi, deîndatã ce structura tante din fluxul principal de informaþie bugetarã a permis o creºtere importantã ºtiinþificã - fie de cãtre mediul economic, Nu este neapãrat vorba de un raport a bugetului, s-a revenit la nivelul anului prin implementarea de soluþii, tehnologii per se. Am cerut o investigare a modului 2007, reluându-se astfel investiþia pu- ºi produse, care vor produce în România în care sunt utilizaþi banii pe care Au- blicã în cercetare, atât de necesarã dupã locuri de muncã, valoare, dezvoltare eco- toritatea îi investeºte în infrastructurile, o perioadã destul de lungã de subfi- nomicã ºi socialã. În aceastã idee, vom instalaþiile de cercetare de interes nanþare cronicã a sistemului de cerce- încerca sã elaborãm mai curând meca- naþional. Aceste instalaþii sunt niºte in- tare. Aceastã creºtere de buget sporeºte nisme care sã permitã orientarea in- frastructuri care au un statut aparte, a totodatã ºi responsabilitatea Autoritãþii, vestiþiei publice de cercetare cãtre entitãþi cãror funcþionare este susþinutã în în- care s-a angajat, prin memorandumul care au performanþe confirmate de cãtre tregime de cãtre stat. Am solicitat sã se încheiat cu FMI ºi Comisia Europeanã, comunitatea internaþionalã sau care pro- facã o analizã a modului în care aceºti sã creascã eficienþa utilizãrii banilor duc deja efecte în economie. În mod cert bani sunt cheltuiþi în aceste zone, pentru publici investiþi în sistemul de cercetare, vom sprijini echipele de cercetare care se a mã asigura cã existã eficienþã ºi spirit astfel încât aceºtia sã producã efecte în orienteazã sã utilizeze marile infrastruc- gospodãresc în cheltuirea banilor. planul dezvoltãrii activitãþii de cerc- turi de cercetare la care România a aderat Mai mult decât atât, acest demers etare, în planul dezvoltãrii economice ºi prin tratate internaþionale: CERN, FAIR, este un exerciþiu pilot pe baza cãruia ne sociale a României. Astfel, împreunã cu DUBNA, proiectul ELI º.a.m.d. Acestea ºi dorim sã stabilim standardele de cost acest angajament, ne aºteptãm ca rezul- reþelele de cercetare internaþionale la care stau la baza mecanismului de fi-

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 7 LEGISLAÞIE COVER STORY

nanþare instituþionalã a institutelor de cercetare considerate performante vor fi capabile sã valorifice cât mai bine cercetare, începând cu 1 ianuarie 2012, cele validate de factori externi: studiile potenþialul de cercetare din România, în conformitate cu modificãrile aduse la publicate în jurnale importante, rezul- vom elimina barierele birocratice din OG 57 care reglementeazã activitatea de tatele brevetate ºi aplicate în economie calea accesului la finanþare: atestarea ºi cercetare din România. În acest sens, se sau cele aplicate în economie fãrã acreditarea. Aceasta este o modificare va face o analizã detaliatã a tuturor cos- brevetare. Cu alte cuvinte, se va urmãri legislativã importantã, care va stopa per- turilor necesare operabilitãþii acestor in- ce fonduri au fost atrase din mediul eco- petuarea unor efecte ciudate, de felul stalaþii ºi a modului în care infrastruc- nomic pentru rezolvarea unor teme de celor în care entitãþi din România care tura este folositã. Utilizarea acestor in- cercetare propuse atât de mediul social, erau eligibile sã fie finanþate prin PC7 nu frastructuri în proiectele de cercetare va cât ºi de cel economic. Concentrând puteau fi finanþate de cãtre statul român trebui sã fie susþinutã de proiectele de resursele cãtre entitãþile performante, ne pentru cã nu treceau de procesul biro- cercetare desfãºurate acolo, astfel încât sã aºteptãm ca acestea sã se dezvolte, sã cratic de atestare, fie pentru cã nu vroiau existe o corelare între banii investiþi ºi creeze un mediu ºi mai prielnic acti- sã aplice la acest proces, fie pentru cã nu proiectele deservite. Deocamdatã avem vitãþii de cercetare, astfel încât perfor- ar fi fost normal sã aplice. De exemplu, rezultate preliminare, dar mã aºtept ca manþa lor sã creascã continuu. Aceastã fi- nu avea niciun sens ca o primãrie sã fie la începutul lunii martie sã încheiem nanþare acordatã pe baza rezultatelor lor nevoitã sã vinã sã se atesteze pentru cer- acest proces, urmând sã-l extindem la deosebite, le va permite sã-ºi consolideze cetare, în condiþiile în care scopul ei nu nivelul întregului sistem de cercetare propriile strategii pe termen mediu ºi este sã facã cercetare, ci eventual sã existent în institutele româneºti ºi pe lung, legate de probleme de personal, transfere niºte rezultate ale unor baza acestuia sã punem la punct meca- orientarea cercetãrii ºtiinþifice, aborda- cercetãri în practica economicã ºi socialã. nismul de finanþare instituþionalã de rea unor tematici noi, participarea la S-au mai clarificat ºi aspecte impor- bazã prevãzut de noua lege a cercetãrii. proiecte internaþionale sau achiziþia de tante legate de proprietatea intelectualã echipamente performante necesare ac- asupra rezultatelor cercetãrii, care este În prezent, activitatea de cercetare tivitãþii de cercetare. Vor fi niºte fonduri în întregime oferitã executanþilor ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã lãsate la dispoziþia celor buni! proiectelor de cercetare. De asemenea, este reglementatã de OG nr. 57/2002 Cel de-al treilea nivel de finanþare s-au clarificat elemente legate de riscul privind cercetarea ºtiinþificã ºi dez- vizeazã competiþiile deschise, pe compo- de piaþã al activitãþii de cercetare ºi s-a voltarea tehnologicã. Lucraþi la o nentele PNC, tuturor actorilor interesaþi activat ceea ce se numeºte Consiliul propunere legislativã de modificare de cercetare. Pentru a consolida proce- Naþional pentru Politica ªtiinþei ºi a acestei Ordonanþe. Care sunt princi- sul de evaluare care sã ne permitã se- Tehnologiei, care urmeazã sã aducã cel palele schimbãri avute în vedere ºi ce lectarea exclusivã a unor proiecte viabile, puþin o datã pe an pe agenda Guvernului impact vor avea asupra funcþionãrii sistemului CDI din România?

ANCS a propus prin noul proiect de lege - OG 57 - o modificare a sistemului de finanþare pe trei niveluri. Am vorbit deja despre finanþarea instituþionalã de bazã, cea care ar trebui sã asigure menþi- nerea în stare de funcþionare a infrastructurii de cercetare. Un al doilea nivel de finanþare este cel bazat pe perfor- manþa instituþionalã. Acesta se va derula prin Programul de susþinere a perfor- manþei instituþionale din cadrul Planu- lui Naþional de Cercetare (PNC) ºi se adreseazã instituþiilor care trec printr-un proces de certificare a activitãþii de cercetare. Entitãþile de cercetare certificate vor fi evaluate anual în funcþie de per- formanþele lor instituþionale ºi, pe baza rezultatelor evaluãrilor, se vor aloca fi- Machetã ELI NUCLEAR PHYSICS - Mãgurele, cea mai mare infrastructurã de cercetare din România nanþãri complementare. Rezultatele de

8 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 PROIECTE COVER STORY

subiectul cercetare ºtiinþificã ºi dez- tivã funcþionau trei agenþii de finanþare, cineva. Pe de altã parte, aº vrea ca în- voltare tehnologicã, subiect care ar tre- fiecare agenþie a decis propria modali- treaga comunitate sã înþeleagã cã aces- bui cuplat la motorul economiei, utilizat tate de alocare a resurselor bugetare. tea nu sunt vremuri normale, iar situaþi- astfel încât cercetarea sã fie un bun pu- Unii au tãiat uniform de la toatã lumea ile extreme solicitã mãsuri extreme. blic valorificat cum se cuvine de Gu- acelaºi procent al finanþãrii, alþii au fãcut Personal, mã aºtept ca dintre pro- vern, de economia naþionalã. evaluãri ºi, în funcþie de performanþele iectele începute în 2008 sã scoatem cât În agenda noastrã, în aceastã pe- realizate de cãtre echipele de cercetare, mai mult cu putinþã prin aceastã proce- rioadã, avem încã douã proiecte de acte s-au alocat fonduri mai multe sau mai durã de evaluare midterm. De asemenea, normative pe care le dorim promovate puþine proiectelor respective. Mai mult, îi sfãtuiesc pe cei ale cãror proiecte nu în foarte scurt timp prin HG. Este vorba unele proiecte nu au fost deloc finanþate, s-au mai putut încadra într-o filosofie despe un proiect care modificã PNC2 ºi au fost îngheþate. Directorii respec- apropiatã de cea iniþialã sã reconstruiascã un proiect care restructureazã ºi simpli- tivelor proiecte au fost sfãtuiþi sã încerce idei de proiect pe care sã le depunã la ur- ficã categoriile de cheltuieli în activi- sã dezvolte cât pot din cercetare, fãrã a mãtoarea competiþie, care va fi deschisã tatea de cercetare. Mai avem în vedere primi, însã, niciun fel de finanþare. în perioada urmãtoare, astfel încât, be- ºi alte proiecte de acte normative, orien- La sfârºitul anului trecut, în condiþi- neficiind de un început nou sã poatã fi fi- tate, în principal, în direcþia simplificãrii ile în care mulþi bani contractaþi în 2009 nanþate consistent ºi fãrã incidente de ºi eficientizãrii activitãþii din domeniul ºi 2010 au fost amânaþi pentru 2011, am parcurs, de felul celor pe care tocmai cercetãrii ºtiinþifice, prin deschiderea ajuns în situaþia de a fi avut alocate pen- le-am depãºit. Probabil cã o atenþie spe- accesului în sistem pentru tinerii cu tru anul 2011 sume foarte mari. Practic, cialã voi acorda proiectelor care au fost resurse ºi potenþial. tot bugetul Planului Naþional din acest îngheþate ºi nu au primit deloc finanþare. Alte modificãri pe care le-am fãcut la an devenea insuficient pentru finanþarea Aici au existat, însã, douã abordãri OG 57 se referã la crearea de metodologii proiectelor de la programul Parteneri- diferite. Au existat proiecte îngheþate, de stabilire a standardelor de costuri pen- ate. În consecinþã, am luat decizia de a dar pe care instituþiile le-au finanþat din tru finanþarea instituþionalã de bazã, pe cere consiliilor ºtiinþifice coordonatoare surse proprii, unele având deja rezultate, de o parte, ºi pentru evaluarea ºi fi- ale programelor din Planul Naþional, inclusiv rezultate publicate în reviste se- nanþarea complementarã a performanþei CNCSIS ºi Colegiul Consultativ, sã eva- rioase. ªi au existat proiecte îngheþate pe instituþionale, pe de altã parte. Acestea lueze toate proiectele care ar trebui sã care instituþiile le-au abandonat, deºi se sunt doar câteva dintre actele normative primeascã finanþare sau care ar putea puteau face progrese. Þinînd cont de pe care urmeazã sã le elaborãm alãturi de legal sã primeascã finanþare în 2011, sã abordarea diferitã a acestor proiecte de comunitatea de cercetare ºi sã le pro- compare obiectivele pe care aceºtia le- cãtre diferitele instituþii ºi grupuri de movãm pentru creºterea eficienþei in- au atins pânã la momentul actual, sã cercetare, va fi normal sã fie alese vestiþiei publice în cercetare. analizeze ceea ce mai poate fi atins proiectele îngheþate unde s-au fãcut printr-o planificare justã în anul 2011 ºi eforturi pentru a continua ºi a obþine Aþi cerut o evaluare a proiectelor în sã finanþeze acele proiecte care efectiv rezultate, indiferent de obstacolele derulare, cele contractate în 2008. ar putea sã conducã la niºte rezultate apãrute la un moment dat. Existã voci care au dezaprobat palpabile, cât mai apropiate de cele pre- aceastã procedurã. Care au fost mo- vãzute iniþial. Am dorit ca aceste eva- Valorificarea optimã a rezultatelor tivele pentru care aþi cerut aceastã luãri sã fie cât se poate de transparente, cercetãrii depinde de existenþa unei evaluare ºi care sunt consecinþele ei? sã fie publice, în aºa fel încât oricine sã legislaþii inteligente ºi suportive în poatã vedea ce s-a întâmplat în fiecare ceea ce priveºte brevetarea invenþi- Perioada 2009-2010 a fost una total proiect, iar în final fondurile repartizate ilor, protecþia proprietãþii intelec- neobiºnuitã, care a presupus acþiuni ex- proiectelor sã nu mai fie distribuite pur tuale. Ce veþi face pentru creºterea treme: o reducere semnificativã de buget, ºi simplu aleatoriu, în funcþie de un calitãþii legii proprietãþii intelec- survenitã în 2009, a fãcut ca bugetele con- buget planificat în urmã cu patru ani de tuale, care, prin modul în care este tractate pentru proiectele în derulare sã zile ºi nereprezentativ pentru stadiul ac- construitã acum, blocheazã iniþiativa nu poatã fi acoperite de bugetul alocat tual de derulare a proiectelor. ºi creativitatea, atât în mediul public ANCS-ului ºi a a condus implicit la im- Consiliile ºtiinþifice au definit pro- cât ºi în cel privat? posibilitatea structurãrii corespunzãtoare, priile proceduri ºi au stabilit modalitãþi a dimensionarii corecte a bugetelor con- sau algoritmi de alocare a fondurilor Existã un proiect de lege al invenþi- tractate, precum ºi onorarea parþialã a pentru aceste proiecte, având obiectivul ilor de serviciu, pe care Autoritatea l-a contractelor pentru proiectele în derulare. de a obþine maximum din ceea ce se discutat împreunã cu partenerii noºtri de În acel moment au existat mai multe poate obþine. Evident, orice fel de tãiere la OSIM. Apare, într-adevãr, necesitatea tipuri de decizii. Cum la vremea respec- de finanþare nu poate mulþumi pe unei reglementãri în aceastã zonã, pen-

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 9 PARTENERIATE COVER STORY

tru a ne asigura cã ne punem în acord cu România nu a reuºit sã o acceseze sufi- sunt selectate proiecte ºi fiecare îºi fi- legislaþia europeanã legatã de drepturile cient, sã o atragã în ultimii ani ºi încer- nanþeazã partea de cercetare, pe teme de de proprietate intelectualã. Ne dorim ca cãm sã întãrim aceastã componentã a interes comun. De exemplu, în domeniul aceastã legislaþie sã stabileascã principi- strategiei noastre ºi, în plus, sã aducem fizicii, în pregãtirea proiectului ELI, sau ile ºi cadrul general, lãsând la latitudinea cât mai mulþi tineri valoroºi sã lucreze în în proiecte de biodiversitate, biologie, sis- actorilor implicaþi modalitatea practicã sistemul de cercetare românesc. teme ecologice, ce vor putea fi puse în de punere în aplicare a acestor norme ºi practicã prin proiectul Centrului pentru prevederi. Ne aºteptãm ca proiectul sã La începutul lunii ianuarie aþi semnat Studii Avansate Dunãre - Deltã - Marea ajungã în Parlamentul României într-o un Memorandum cu Franþa, orientat Neagrã. Aceste parteneriate sunt modele perioadã foarte scurtã de timp. spre finanþarea unor proiecte comune pe care le dorim dezvoltate cu þãri puter- de cercetare ºi dezvoltare. Aþi iniþiat nice, capabile sã antreneze în colaborãri Performanþa înseamnã, în primul o serie de colaborãri cu organizaþiile internaþionale cât mai multe echipe per- rând, o investiþie constantã ºi coe- naþionale de cercetare ale unor þãri formante din România. rentã în oameni, în programe de for- avansate tehnologic. Care sunt mare profesionalã. Prin ce modalitãþi obiectivele majore pe care vã pro- Cu alte cuvinte, cercetarea veþi atrage tinerii spre activitatea de puneþi sã le atingeþi prin realizarea româneascã nu poate supravieþui cercetare? Cum veþi pune în valoare, unor astfel de parteneriate? într-o paradigmã localã. Cum gândiþi cum veþi stimula resursele umane procesul de internaþionalizare, deja existente în sistemul CDI? Colaborãrile bilaterale sunt instru- de creºtere a vizibilitãþii rezultatelor mente pe care dorim sã le folosim pentru interne, de racordare la Un rol central în cadrul pre- racordarea sistemului de cercetare româ- problematicile majore, globale? ocupãrilor ANCS îl ocupã componenta nesc la cel internaþional. Ne intereseazã care urmãreºte dezvoltarea resurselor sã încheiem acorduri bilaterale cu þãri În ultima vreme vorbim din ce în ce umane. Dupã cum se ºtie, existã în dezvoltate, precum Franþa, Germania, mai mult despre o economie globalã. Planul Naþional un program amplu, Dez- þãrile nordice – Finlanda, Norvegia, Sue- Economie globalã nu înseamnã numai o voltarea Resurselor Umane, dedicat aces- dia -, Marea Britanie, Olanda, pentru cã, piaþã comunã a produselor ºi serviciilor. tui obiectiv, ºi importante resurse finan- prin crearea acestor punþi de legãturã ne Înseamnã ºi o piaþã comunã a forþei de ciare sunt alocate acestui program. Mai aºteptãm sã dezvoltãm reþele ºi partene- muncã, a serviciilor de educaþie, o piaþã mult, în perioada de crizã economicã, pe riate cu entitãþi de cercetare puternice, comunã a cercetãrii ºi inovãrii. Dacã o care România a traversat-o în anii 2009- care sã implice instituþiile de cercetare economie, un sistem de educaþie, un sis- 2010, proiectele de la Programul Resurse din România în proiecte internaþionale, tem de cercetare este decuplat de la aceastã Umane au fost cele care au primit fi- în proiecte finanþate din Programul piaþã globalã, are foarte puþine ºanse sã nanþare cu prioritate ºi a fost, de fapt, Cadru European. supravieþuiascã. Asta o dovedeºte practica singurul program care a organizat com- Mai mult, aceste colaborãri înseamnã, economicã internaþionalã ºi este clar cã ea petiþii. Aceastã prioritate se menþine în de regulã, ºi o validare a grupurilor de se referã nu numai la economie, ci ºi la continuare ºi ne dorim sã creºtem in- cercetare româneºti, întrucât partenerii celelalte sisteme pe care le-am menþionat. vestiþia în acele instrumente dedicate noºtri importanþi, precum cei din þãrile A rãmâne în practica ultimilor ani, într-un atragerii din diaspora a cercetãtorilor menþionate, selecteazã din peisajul sistem relativ închis de cercetare, de cir- români deja formaþi, spre a le oferi posi- autohton doar partenerii valizi, cu putere culaþie a informaþiei ºtiinþifice, înseamnã bilitatea de a-ºi dezvolta grupuri de cer- de cercetare, cu resurse ºi potenþial care o izolare a cercetãrii ºi ºtiinþei româneºti, cetare în România, fie prin stabilirea aici meritã sã fie valorificate. care nu poate face bine în nicio situaþie. pe durata derulãrii programelor, fie prin Vom continua sã dezvoltãm aceste Am trãit o perioadã istoricã în care am coordonarea de la distanþã. Ne aºteptãm parteneriate bilaterale, în special cu þãrile avut o izolare ermeticã, care a produs de- ca eficienþa acestor programe sã creascã ale cãror sisteme de cercetare sunt foarte cuplaje ºi rãmâneri în urmã importante ale ºi ne dorim foarte mult ca mediul de performante ºi intrã în plutonul mondial sistemului de cercetare românesc, ale cercetare din România sã se schimbe de fruntaº. Avem un parteneriat bilateral cu nivelului tehnic ºi de dezvoltare socialã. În o asemenea manierã, încât sã devinã cu China, pe care l-am dori mai intens, deºi prezent, promovãm intens angajarea adevãrat atractiv pentru cercetãtorii va- existã ºi acum un numãr important de României la circuitul internaþional de in- loroºi din afarã, permiþându-le sã-ºi dez- proiecte finanþate. În general sunt, însã, formaþie ºtiinþificã, de creaþie ºtiinþificã ºi volte o carierã comparabilã cu cea pe mai utile programele care implicã fi- dezvoltare tehnicã. O evoluþie sustenabilã care o parcurg în momentul acesta în nanþarea comunã a proiectelor de cer- a ºtiinþei româneºti poate avea loc doar în laboratoare din Europa de Vest, SUA, cetare, aºa cum se întâmplã în cadrul cadrul european ºi internaþional modern Canada sau Japonia. Diaspora ºtiinþificã parteneriatului cu Agenþia Naþionalã de de creaþie ºtiinþificã ºi tehnologicã. este o resursã foarte importantã pe care Cercetare din Franþa. Prin competiþie ALEXANDRU BATALI

10 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice” „Investiþii pentru viitorul dumneavoastrã” “Proiect cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã”

COMUNICAT DE PRESÃ

Bucureºti, 28.02.2011

Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI, cu sediul în B-dul Iuliu Maniu nr. 220D, sector 6, Bucureºti, a derulat, începând cu data de 04.06.2010 proiectul ”Studii de marketing ºi plan de promovare a produselor ºi serviciilor I.N.C.D.Turbomotoare COMOTI”, cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, în baza contractului de finanþare încheiat cu Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã în calitate de Organism Intermediar (OI), în numele ºi pentru Ministerul Economiei Comerþului ºi Mediului de Afaceri în calitate de Autori- tate de Management (AM) pentru Programul Operaþional „Creºterea Competitivitãþii Economice” (POS-CCE), Axa Prioritara 2 (Competivitate prin Cercetare, Dezvoltare tehnologica si Inovare) - O.2.2.4 „Întãrirea capacitãþii admin- istrative”. Valoarea totalã a proiectului a fost de 475.893 lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de 399.910 lei (din care 331.925,30 lei – valoare eligibilã nerambursabilã din FEDR si 67.984,70 lei – valoare eligibilã neram- bursabilã din bugetul naþional). Proiectul s-a implementat în Bucureºti, la sediul I.N.C.D. Turbomotoare COMOTI, pe o duratã de 9 luni, ºi au fost atinºi toþi indicatorii de realizare vizaþi. Obiectivele principale ale proiectului au fost îmbunãtãþirea managementului instituþional, valorizarea rezultatelor din cercetare, accesul la instrumentele financiare, crearea unei imagini instituþionale, promovarea produselor ºi serviciilor aflate în portofoliul I.N.C.D. Turbomotoare COMOTI în baza unor studii de marketing aprofundate în scopul valorificãrii acestora în economia realã. Ca ºi obiectiv secundar realizat menþionãm creºterea vizibilitãþii în sfera eco- nomicã internã ºi internaþionalã, vizibilitate atinsã prin planurile de promovare pentru produse ºi servicii. Obiec- tivele menþionate s-a obþinut prin servicii de consultanþã achizitionate conform legislaþiei în vigoare privind achiziþi- ile publice, respectându-se principiul concurenþei. De asemenea, datoritã implementãrii acestui proiect pe perioada mai sus menþionatã institutul a fost capabil sã menþinã într-o perioadã de crizã un numãr de 10 locuri de muncã în cercetare – dezvoltare.

Detalii suplimentare puteþi obþine de la: Ing. Emil ªtefan COJOCARU – I.N.C.D. Turbomotoare COMOTI Director de proiect Tel. 021/ 434. 01.98/475 Fax: 021/434.02.41 e-mail: [email protected]

Autoritatea Contractantã: Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã – Direcþia Generalã Organism Intermediar pentru Cercetare

Adresa: str. Mendeleev nr. 21 - 25, sector 1, Bucureºti Tel. /fax: 021/318.30.60 E-mail: [email protected] OPINIA CONSULTANTULUI

De la biologie ºi epi-geneticã la project management. Ce îmbolnãveºte un proiect cu „gene” bune? Cãtãlin Hristea, Director general PMSolutions

m ascultat azi un interviu cu celula STEM din experimentul dr. Lipton, tului este unul dintre principalele ingredi- Bruce Lipton – doctor în biolo- specificaþiile tehnice ale soluþiei IT sunt car- ente ale unui proiect ratat. Indiferent de gia celulelor. Bruce Lipton este acteristicile genetice ale celulei, iar imple- potenþialul tehnic al unei soluþii IT, efi- autorul unor teorii cu privire la mentãri ale aceleiaºi soluþii tehnice (clone cienþa investiþiei în IT va depinde întot- Alegãtura strânsã care existã între ale celulei STEM) au fost realizate anterior deauna de modul în care clientul va mintea umanã ºi biologia corpului, mai cu succes, atunci care este motivul pentru înþelege sã utilizeze avantajele pe care exact cu privire la modul în care gândurile care unele celule-proiecte se îmbolnãvesc? tehnologia i le pune la dispoziþie. (pozitive ºi negative) pot afecta starea bio- La fel ca în concluziile dr. Lipton, metodo- 3. Furnizor neexperimentat logicã a corpului. Punctul de plecare al logiile de project management identificã La fel ca o unealtã bunã în mâna unui teoriei dr. Lipton se gãseºte în observaþiile contextul/mediul proiectului (“the project meºter nepriceput, o soluþie tehnicã bunã fãcute de acesta în timpul unor studii de environment”) ca fiind unul dintre factorii nu garanteazã un proiect de succes dacã clonare a celulelor STEM în anii ’70. Con- determinanþi pentru succes. furnizorul nu cunoaºte caracteristicile trar teoriei general acceptate la acel mo- soluþiei, dacã nu are experienþã în implement (ºi chiar ºi acum) care spune cã toate Ce poate îmbolnãvi un proiect? mentarea respectivei soluþii sau dacã nu caracteristicile ºi, implicit, evoluþia unei înþelege legãtura dintre caracteristicile celule sunt determinate de caracteristicile 1. Proces defectuos de demarare soluþiei tehnice ºi beneficiile pe care soluþia genetice ale respectivei celule, dr. Lipton a Un proiect lansat în lipsa unui “busines le poate crea la nivelul proceselor de lucru observat faptul cã exemplare identice din case” (justificare) coerent argumentat ºi ºi a obiectivelor de business ale clientului. punct de vedere genetic (clonate) ale unei documentat este aproape în toate situaþiile 4. Managementul defectuos al proiectului celule STEM evolueazã diferit în funcþie de o reþetã sigurã pentru eºec. Un proiect care Existenþa unei nevoi reale ºi a unei mediul în care sunt plasate. Astfel, am- nu se justificã din punct de vedere al util- soluþii tehnice potrivite nu sunt suficiente plasate într-un anumit mediu celulele itãþii practice, care nu rezultã în urma unui pentru obþinerea unui proiect de succes, la STEM se transformã în þesut osos, în alt proces de analizã dar care este totuºi lansat fel cum existenþa unei maºini ºi nevoia de a mediu se transformã în þesut muscular iar din motive oportunistice (oportunitatea parcurge distanþa între douã oraºe nu sunt alt mediu determinã evoluþia celulelor unei finanþãri nerambursabile?) sau datoritã suficiente pentru a garanta ajungerea în sig- STEM în þesut gras. Aceastã teorie schimbã influenþei temporare a unui stakeholder uranþã la destinaþie în lipsa unui ºofer care complet paradigma fatalistã conform cãreia (agendã politicã?) va fi un proiect eºuat, fie sã cunoascã codul rutier ºi sã conducã cu genele controleazã viaþa (iar imposibilitatea datoritã lipsei unei utilitãþi evidente (lipsa atenþie maºina. Similar, lipsa unei strate- de a-þi controla genele înseamnã implicit utilizatorilor), fie datoritã unei rezistenþe la gii/metodologii coerente de project man- “condamnarea” la o viaþã biologicã prede- schimbare care nu este gestionatã eficient, agement ºi a unui manager de proiect ex- terminatã), într-o alternativã mult mai gen- fie datoritã faptului cã rezultatele proiectu- perimentat pot compromite un proiect. eroasã în care mediul controleazã viaþa ºi în lui nu sunt sustenabile în timp. Plecând de la analiza influenþei mediu- care, controlând mediul , îþi poþi influenþa 2. Client nepregãtit lui asupra evoluþiei celulelor, dr. Lipton implicit ºi viaþa (biologicã ºi nu numai). Una dintre principalele caracteristici de concluziona cã fiecare dintre noi îºi poate Fãrã sã vreau, am fãcut o legãturã cu mediu (context) ale unui proiect este orga- influenþa pozitiv evoluþia biologicã prin situaþiile cu care m-am confruntat ca man- nizaþia-client. Cultura organizaþionalã, maximizarea gândirii conºtiente pozitive, ager de proiect sau consultant atunci când, pregãtirea pentru schimbare, eficienþa co- adicã prin filtrarea gândurilor negative care analizând situaþia unor proiecte ajunse în municãrii – toate pot influenþa decisiv predominã în subconºtient. Nu ºtiu dacã impas, încercam sã determin factorii care modul în care se deruleazã un proiect. Lipsa aceastã concluzie este corectã, dar vã pot au dus proiectul cãtre o evoluþie negativã. unui “sponsor” al proiectului, adicã a unui garanta cã, pãstrând paralela, un manager Ce face ca implementarea cu succes a unei reprezentant cu funcþie de conducere care de proiect cu gândire pozitivã ºi o gestiune soluþii ERP, de exemplu, într-o anumitã or- sã poatã antrena resursele organizaþiei în eficientã a mediului de derulare a unui ganizaþie sã fie un eºec într-o alta? Dacã sprijinul proiectului ºi care sã poatã urmãri proiect vor mãri considerabil ºansele de soluþia IT pe care o implementãm este atingerea obiectivelor strategice ale proiec- succes ale acestuia.

12 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 OPINIA CONSULTANTULUI ExternalizareaExternalizarea – când, cum ºi de ce?

Externalizarea este o soluþie eficientã atât astfel serviciile de testare a satisfacþiei semnarea persoanelor responsabile pentru firmele mari, care nu trebuie sã angajaþilor, greu de asumat de un depar- de ambele pãrþi); tament de resurse umane intern. • O relaþie contractualã fermã, care piardã focusul afacerii proprii apelând ast- sã garanteze obþinerea rezultatelor Ce externalizezi? scontate ºi confidenþialitatea infor- fel la alte soluþii pentru a acoperi activitãþi maþiilor sensibile; adiacente, cât ºi pentru firmele mici, care Conform exemplelor de mai sus, este • Un set de standarde de performanþã pot bugeta astfel optim ºi extrem de pre- clar cã, în general, se externalizeazã ac- realiste ºi mãsurabile; tivitãþi ºi nu departamente. Poþi exter- • Un feedback constant, asumat de vizibil anumite procese sau acþiuni. naliza salarizarea, recrutarea ºi selecþia, ambele pãrþi ale baricadei. dar nu întreg departamentul de HR, toc- Când reprezintã o soluþie optimã? mai pentru a avea pe cineva care sã rea- Care sunt impedimentele lizeze managementul relaþiei cu furni- care pot apãrea? În primul rând când activitatea re- zorii de servicii. Excepþie fac firmele spectivã este temporarã, limitatã într-un pentru care ar fi costisitor sã existe am- În general, activitãþile care nu sunt anumit interval de timp, indiferent dacã bele variante. procedurizate corespunzãtor sunt mai este sau nu repetitivã. În HR avem greu de asumat de cãtre un furnizor de exemplul proceselor de recrutare ºi se- Care sunt avantajele externalizãrii? servicii, decât de cãtre un departament lecþie, care nu au un flux constant. intern. Fiecare are capacitatea de a se Un alt motiv de externalizare este • Posibilitatea bugetãrii cu acurateþe, descurca mai bine în haosul propriu reprezentat, aºa cum spuneam mai sus, datoritã costurilor fixe ºi eliminãrii decât ar putea-o face altcineva. De de activitãþile care nu þin de core-busi- costurilor ascunse; aceea, nu este optim sã externalizãm ac- ness-ul companiei respective. În resurse • Valoarea crescutã a serviciilor ex- tivitãþi sau procese înainte de a le clari- umane, salarizarea este supusã externa- ternalizate (furnizorii sunt cei care fica, a stabili care este optimum în cazul lizãrii tocmai din acest motiv: consumã au o experienþã mai bogatã, au la lor, ce este considerat rezultat bun ºi ce mult timp, este extrem de birocraticã ºi activ mai multe proiecte finalizate, este considerat eºec. se raporteazã la o legislaþie mult prea deci au know-how ºi, de cele mai Este motivul pentru care, cel puþin în variabilã, astfel încât este mai înþelept multe ori, angajaþi mai motivaþi); zona de HR, externalizarea rãmâne fa- sã-þi declini riscul ei unei companii spe- • Posibilitatea de a dezvolta mai bine vorita companiilor multinaþionale, fiind cializate. În plus, partea efectivã de ad- activitãþile cu importanþã strate- astfel încã neglijatã de firmele mici ºi ministrare nu are un impact strategic la gicã, de a flexibiliza ºi optimiza medii. Imaturitatea acestora din urmã ºi nivel organizaþional. structura afacerii. lipsa unei viziuni strategice duc la ex- Alt caz este reprezentat de nevoia cluderea din sfera lor de interes a unui input mare de know-how. ªi când Ce trebuie avut în vedere resurselor umane ºi la ignorarea exter- nu-þi permiþi sã cumperi vaca, alegi sã înaintea externalizãrii? nalizãrii ca soluþie. achiziþionezi producþia ei. În resurse De asemenea, uneori apare efectul de umane, designul organizaþional sau cel Externalizarea nu este o soluþie care canibalizare, adicã, datoritã stabilitãþii ºi al proceselor de management al perfor- sã funcþioneze pur ºi simplu, fãrã efort ºi rutinei aparute în cadrul relaþiei client – manþei sunt cel mai adesea induse prin fãrã implicare. Înainte de a apela la furnizor, cel din urmã ajunge sã se com- externalizare. aceasta trebuie sã ai în vedere urmã- porte asemeni unui departament intern În aceeaºi zonã se înscrie ºi nevoia toarele: al clientului sãu, lucru care nu este în- unor opinii neutre, externe, nealterate • Un management optim al relaþiei totdeauna benefic. de lentila culturii organizaþionale. În cu furnizorul (definirea cãilor de VALENTINA NEACºU HR, cel mai frecvent se externalizeazã comunicare, a livrabilelor, de- WWW.ITEX.RO

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 13 TOP 1010 TENDINÞETENDINÞE ÎN PROJECT MANAGEMENT

Anul 2011 aduce noutãþi în ceea ce priveºte modul în care profesioniºtii din project manage- iecte complexe ºi utilizarea tot mai mare a ment vor alege sã gestioneze un proiect ºi modul în care abilitãþile de leadership ale fiecãruia echipelor virtuale –, încadrarea în timpul ºi bugetul alocate proiectului va necesita o îºi vor pune amprenta asupra succesului sau insuccesului unui proiect. Conform unui studiu mai mare concentrare nu numai asupra recent, acest an aduce o altã viziune asupra leadershipului în project management. constrângerilor care par întreite, ci ºi asupra abilitãþilor de leadership necesare pentru a asigura succesul unui project mana- ai mulþi consultanþi ºi di- niu, grupul de lucru a mai subliniat cã ger. Pentru organizaþii, provocarea va con- rectori executivi, dintre demitizarea rãzboiului talentelor ºi opor- sta în definirea foarte clarã a noþiunii de care unii lucreazã cu tunitãþile internaþionale din acest domeniu „leadership” în contextul managementului clienþi din industria asi- pot avea impact nu numai asupra profe- de proiect ºi de program. M gurãrilor, spun cã sporirea sioniºtilor în project management din in- 2. Nici o industrie nu e cruþatã de influenþei managerului de proiect, ac- dustria asigurãrilor, ci ºi din alte industrii. rãzboiul pentru specialiºtii din Pro- centuarea unor abilitãþi noi de leader- ject Management ship ºi comunicare ºi folosirea unor Top 10 tendinþe în Strategiile inteligente de gestionare a metode de învãþare informalã, precum Project Management talentelor ºi de pãstrare a acestora în cadrul social media ºi instruirea bazatã pe ex- organizaþiilor se vor dovedi esenþiale pen- perienþã, sunt printre principalele teme 1. Abilitãþile de leadership reprezintã tru evitarea „braconajului” în acest dome- de discuþie pe lista profesioniºtilor din factorul critic de succes în Project niu în 2011. Deºi la nivel mondial refacerea project management în 2011. Management economicã nu are loc în acelaºi ritm, ma- Grupul de experþi care a stabilit aceste Abilitãþile de leadership, precum gân- nagerii de proiect care au mobilitate ºi ex- teme a fost alcãtuit de ESI International, o direa criticã, comunicarea ºi gestionarea perienþã foarte mare vor avea cele mai subsidiarã a Informa plc, care furnizeazã schimbãrilor organizaþionale, vor deveni bune oportunitãþi pentru o promovare în servicii de consultanþã ºi training, pentru a competenþe imperative ºi strategice pe care carierã, prin intermediul slujbelor „peste identifica principalele tendinþe în Project profesioniºtii în project management vor hotare”. India ºi China în mod special vor Management în 2011. Pe lângã chestiunile trebui sã le stãpâneascã ºi sã ºi le însuºeascã. continua sã se confrunte cu o lipsã de pro- legate de leadership considerate a fi critice În peisajul Managementului de Proiect al ject manageri competenþi ºi cu experienþã pentru factorii de decizie din acest dome- anului 2011 – care include mai multe pro- care sã gestioneze proiecte mari ºi com-

14 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 MANAGERIAL TOOLS

plexe de infrastructurã ºi IT. În plus, pe Dezvoltarea profesionalã a project tanþã în Asia de Sud, în special în India ºi mãsurã ce mega proiectele de la nord de managerilor se va focaliza pe învãþarea din Bangladesh, pe mãsurã ce organizaþiile Jidda ºi de la periferia oraºului Riyad intrã realitate ºi training la locul de muncã, o încearcã sã-ºi modifice abordarea struc- în linie dreaptã, cum ar fi de exemplu Dis- abordare pe care anumite organizaþii din turatã pentru project management. trictul Financiar Regele Abdullah ºi Oraºul Asia au îmbrãþiºat-o de mulþi ani. Com- 8. Outsourcing-ul rãmâne o afacere Economic Regele Abdullah, vor apãrea tot paniile de training vor trebui sã trimitã riscantã mai multe oportunitãþi de lucru în Orien- project managerii înapoi în câmpul muncii Creºterea continuã a outsourcing-ului tul Mijlociu. de la sesiunile de instruire, astfel încât va forþa organizaþiile sã dea mai multã 3. Metodologia vãzutã pentru tot ceea aceºtia sã fie capabili sã aplice imediat în atenþie riscurilor asociate acestuia. Ca ur- ce este… ºi ce nu este cadrul proiectelor curente ceea ce au în- mare, organizaþiile îºi vor întãri cultura de Organizaþiile de PM care adoptã meto- vãþat. Chiar ºi universitãþile care oferã risk management. Mai mult decât un eu- dologii de dezvoltare software ºi dezvoltare diplome în project management vor trebui femism, cuvântul „sourcing” va înlocui de produse vor continua sã creascã, pe mã- sã depunã un efort mai mare pentru a-ºi termenul outsourcing deoarece descrie cu surã ce vor fi puse faþã în faþã cu provocarea face cursurile ºi programele relevante, o mai mare acurateþe abordarea alocãrii justificãrii ROI. În plus, vor trebui sã le de- practice ºi pragmatice, bazate pe proiectele de resurse atât intern, cât ºi extern pentru schidã ochii acþionarilor ºi directorilor lor reale ale participanþilor. Sistemul tip foarte multe organizaþii. în privinþa aºteptãrilor fixate de consultan- prelegere e mort, iar companiile de trai- 9. Proiectelor le vor fi alocaþi experþi þii IT, de media ºi comunitatea vendorilor ning ºi universitãþile care nu þin cont de în managementul schimbãrii cum cã Agile ar fi urmãtorul „glonþ de ar- acest lucru o fac pe propria rãspundere. Proiectele predispun la schimbare, iar gint”. Organizaþiile care fac acest lucru 6. Instruirea informalã pentru Project managerii de proiect sunt agenþi ai corect – inclusiv alegerea proiectelor potri- manageri ia avânt schimbãrii. Cu toate acestea nu au baga- vite pentru Agile – vor culege roade sem- Organizaþiile vor continua sã dezvolte jul potrivit de cunoºtinþe ºi experienþã nificative. ºi sã exploateze abordãri legate de învãþarea pentru a facilita tipul de schimbare cerut 4. Competenþele pentru gestionarea informalã, precum grupele de studiu (com- pentru adoptarea produsului sau servici- dezvoltãrii profesionale ºi a pro- munities of practice), diverse tipuri de so- ului pe care îl livreazã un proiect. În movãrilor pentru managerii de cial media, coaching ºi mentoring. Vom 2011, vom vedea mai multe organizaþii proiect - vitale asista la o utilizare mai eficientã a care vor aloca proiectelor experþi în man- Pe mãsurã ce managementul de proiect tehnologiilor de învãþare socialã, precum agementul schimbãrii, pentru a supraveg- câºtigã ca disciplinã o tot mai mare recu- wiki, bloguri, video, fiºiere multimedia ºi hea acest proces. Mai mult decât atât, noaºtere, angajarea, repartizarea sarcinilor, alte metode de comunicare. echipele de proiect îºi vor creºte încet, promovãrile ºi dezvoltarea profesionalã a 7. Sponsorizarea proiectelor – sector de dar constant gradul de utilizare al project managerilor se vor baza pe modele mare interes în Asia de Sud metodelor de management al schimbãrii, de competenþe complete. Pentru ca aceste Rolurile ºi responsabilitãþile sponsoru- care vor fi împachetate ca metodologii. modele sã fie eficiente, trebuie sã se armo- lui de proiect vor deveni de mare impor- 10. Certificarea PMP îºi continuã domi- nizeze cu cerinþele companiei. Mo- naþia mondialã delele de competenþe fac luminã Având mai mult de 400.000 asupra comportamentului pe care de deþinãtori, certificarea PMP trebuie sã-l aibã project managerii va continua sã fie cea mai po- pentru ca sã fie de succes ºi sã-ºi pularã certificare în project asume proiecte mai mari ºi mai management la nivel mondial, complexe. Prin urmare, CLO depãºindu-le pe rivalele sale (Chief Learning Officer) sau direc- printre profesioniºtii din torii HR, ºefii de departamente ºi domeniu. În timp ce majori- departamentul pentru manage- tatea organizaþiilor vor con- mentul proiectelor trebuie sã lu- tinua sã-ºi sprijine managerii creze cot la cot pentru a identifica de proiect în vederea obþinerii ºi sistematiza competenþele speci- certificãrii, experienþa dove- fice organizaþiei, în acest mod con- ditã ºi competenþele demon- struind un cadru care sã contribuie strate vor dobândi o relevanþã la succesul gestionãrii talentelor. ºi mai mare faþã de certificarea 5. Învãþarea din experienþã, propriu-zisã. mai mult normã decât LUIZA SANDU excepþie

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 15 BrandulBrandul EvolioEvolio vava trecetrece lala designdesign proprietarproprietar

urmãtorii ani. „Pentru tabletã ne propu- nem o îmbunãtãþire la nivel tehnologic prin inserarea unui procesor mai puternic, gen Cortex, care sã aibã ultima versiune stabilã de Android. Trebuie sã avem, însã, în vedere ºi pãstrarea unei greutãþi minime, a unor dimensiuni ºi a unui cost justificat Dupã succesul înregistrat pe piaþa naviga- Evobook 2 va avea performanþe îmbunã- etc. Pregãtim, de asemenea, ºi o tabletã cu toarelor cu GPS, compania Televoice, deþinã- tãþite ºi va aduce un plus în experienþa de Win 7, gânditã pe o platformã mult mai utilizare, prin adãugarea conectivitãþii wifi puternicã”, afirmã Liviu Nistoran. toarea brandului Evolio, a abordat douã noi ºi a unui ecran tactil. Evobook 2 va permite Un pas important pentru Evobook va fi linii de business: eReadere ºi tablet PC. Ast- adnotãri la textele citite ºi va putea fi uti- intrarea în sistemul de distribuþie al ope- lizat ca agendã personalã. Dispozitivul se ratorilor telecom ºi împachetarea cu ser- fel, compania a lansat în decembrie 2010 aflã într-o etapã avansatã de testare, însã nu vicii mobile de date. „Am avut discuþii cu Evobook, iar în ianuarie 2011 Evotab, intrând a fost comunicatã o datã oficialã pentru mai mulþi operatori, iar feedback-ul primit lansare. aratã cã este nevoie de 3G încorporat ºi cã în concurenþã cu jucãtori globali precum Ama- O direcþie mai importantã este, însã, preþul trebuie sã fie cât mai mic. Trebuie zon, Sony, Samsung etc. crearea unui ecosistem în jurul Evobook, comprimate atât costurile de producþie cât prin lansarea unui portal dedicat cãrþilor ºi marginile cu care operãm, însã reduce- eºi pare o luptã inegalã, Tele- digitale. „Cu acest portal, gândim o com- rile de costuri se pot compensa printr-un voice ar putea obþine rezultate pletare a ecosistemului Evobook, deoarece volum foarte mare. Acest volum ar putea deosebite dacã va replica expe- nu este importantã doar vânzarea dispozi- fi de zeci de mii de unitãþi, dacã putem livra rienþa câºtigatã cu GPS-urile tivului. Am semnat contracte de colabo- un dispozitiv cu un preþ apropiat de cel al D Evolio, unde brandul are o cotã rare cu Nemira, Humanitas, Art ºi suntem telefoanelor mobile vândute astãzi”, con- de piaþã de cca 45%. Mai mult, Televoice, în negocieri cu alte edituri. Avem deja siderã Liviu Nistoran. o companie micã, are agilitatea necesarã peste 100 de ebook-uri convertite în for- abordãrii pieþei locale într-o manierã mult mat epub, un format inteligent, care per- Din 2011, design proprietar mai personalizatã. „Adoptarea acestor noi mite zoom, cãutare etc. Alãturi de aceste linii de business are douã explicaþii: pe de o titluri, în general best sellere, vor fi ºi alte Tot la nivel de diferenþiere în piaþã, pla- parte am o pasiune pentru tehnologie, încã titluri accesibile gratuit. În viitor, vom dez- nurile Televoice prevãd trecerea la un de- din clasa a II-a când am fãcut primul radio volta o comunitate în jurul acestui portal sign proprietar pentru noua generaþie de cu tranzistori, iar pe de altã parte încerc sã pentru a promova exclusiv cãrþi digitale. echipamente. „Alegerea componentelor identific pieþe pentru noi afaceri. Din acest Consider cã, în cinci ani, veniturile din este limitatã de tehnologiile form factor, punct de vedere, zona gadgeturilor permite vânzarea de carte digitalã vor fi mai mari care condiþioneazã procesorul ºi memoria prin viteza mare de schimbare, un business decât cele din vânzarea dispozitivelor”, utilizatã, dar sunt restricþii pe care le au toþi profitabil. Concurenþa este mare, dar afirmã Liviu Nistoran. producãtorii. Ca design însã, vom schimba multinaþionalelor le este greu sã se adapte- abordarea ºi urmãtorul Evobook va avea ze la specificul local”, a declarat pentru Evotab, un business de volum un design 100% original. Design-ul costã Market Watch, Liviu Nistoran, Director foarte mult, atât la nivel de concepþie, cât ºi General Televoice. Evotab intrã pe un segment care, în Ro- matriþe etc., însã meritã prin diferenþierea mânia, este foarte la început. Lansat la ju- pe care o oferã”, considerã Liviu Nistoran. Evobook 2 în teste mãtatea lunii februarie, Evotab are doar Televoice lucreazã deja cu un furnizor ex- 360 gr, display de 7 inci, ruleazã Android ºi tern, însã doar pentru ambalaje, logo-uri La doar câteva luni de la lansarea pri- permite conectivitate 3G printr-un modem etc., iar design-ul de produs va marca o mului eReader românesc, Televoice pregã- USB, totul pentru 750 RON. ªi pentru etapã nouã de colaborare. teºte deja a doua versiune a produsului. Evotab, Televoice are un plan coerent pe GABRIEL VASILE

16 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | COMPANY FOCUS

ROMSYSROMSYS DEVINE CISCO SILVER PARTNER ÎN ROMÂNIA Compania îl numeºte pe Radu Voicu în poziþia de Chief Sales Officer

Romsys, principal integrator de soluþii ºi vânzãri prin participarea la licitaþii sisteme informatice pe piaþa din România, unde clienþii solicitã un anumit nivel de expertizã. membru al concernului austriac New Fron- Un alt factor care a contribuit la tier Holding, a obþinut certificarea Silver obþinerea certificatului Cisco Silver Partner este echipa de specialiºti Rom- Partner din partea companiei Cisco Sys- sys. Fiecare membru al echipei este cer- tems. Procesul de certificare este unul din- tificat pentru aria de expertizã pe care o acoperã în cadrul proiectelor. De tre cele mai riguroase, reprezentând, prac- asemenea, pe lângã echipele de experþi, tic, o garanþie a calitãþii din punct de compania utilizeazã echipe de suport dedicate ce sunt pregãtite în detaliu vedere al serviciilor de networking (reþelis- pentru a putea rãspunde în timp real ticã), al suportului oferit ºi al gradului de Radu Voicu, solicitãrilor clienþilor, cu maximum de Chief Sales Officer Romsys eficienþã ºi la cel mai ridicat nivel de satisfacþie a clienþilor. calitate. Deoarece gradul de satisfacþie de distribuþie – Cisco Resale Channel. al clienþilor reprezintã una dintre ce- bþinerea certificatului de Sil- În funcþie de nivelul de parteneriat, în rinþele majore pentru cele mai multe ver Parner din partea Cisco cadrul iniþiativei este oferit acces la dintre certificãrile deþinute de Romsys, System a implicat demon- programe de training cu privire la cele de-a lungul timpului compania a in- strarea însuºirii unor abilitãþi mai noi tehnologii dezvoltate de pro- vestit numeroase resurse în aceastã di- O excepþionale în ceea ce pri- ducãtorul de echipamente de comuni- recþie, constituind ºi o divizie de busi- veºte utilizarea echipamentelor Cisco caþii, training pentru dezvoltarea abi- ness centratã pe acest tip de servicii. din familia routere-lor ºi switch-urilor. litãþilor de vânzãri, precum ºi infor- De asemenea, începând cu 1 ia- Printre ariile de specializare în care maþii de detaliu de naturã tehnicã nece- nuarie 2011, Romsys l-a promovat pe dl Romsys ºi-a demonstrat cu succes com- sare în utilizarea echipamentelor sau în Radu Voicu din actuala poziþie de petenþa se numãrã Unified Communi- activitãþile de suport clienþi. Nivelul de Executive Sales Director Enterprise în cation – capacitatea de integrare a asistenþã oferit partenerilor creºte cu cea de Chief Sales Officer. Noua poziþie soluþiilor de trasfer date, voce ºi semnal fiecare nivel de certificare. presupune responsabilitatea pentru video - ºi zona de management al secu- De asemenea, programul Cisco Sil- strategia de vânzãri a companiei pentru ritãþii informaþiilor. Un aspect impor- ver Parnet oferã acces la un sistem de toate verticalele industriale. tant l-a constituit, de asemenea, buna stimulente – precum acordarea unor Strategia Romsys pentru viitor in- desfãºurare a procedurilor interne discount-uri semnificative la achi- clude un accent important pus pe con- privind serviciile Cisco Lifecycle, în- ziþionarea unui anumit tip de echipa- solidarea portofoliului de clienþi actu- cepând de la pregãtirea ºi planificarea mente ºi posibilitatea accesãrii unui ali ºi pe extinderea sa în verticale de in- funcþionãrii echipamentelor, trecând fond comun de activitãþi de marketing dustrie, de la finanþe ºi telecom la sec- prin proiectarea, implementarea ºi ope- ºi promovare. Beneficiile parteneriatu- torul public ºi transporturi. Materi- rarea soluþiilor, pânã la faza de opti- lui se concretizeazã în timp, prin efi- alizarea oportunitãþilor care vin din mizare ºi testare. cienþa proiectelor implementate, prin zona fondurilor europene ºi a pro- Certificatul Cisco Silver Partner se creºterea nivelului de satisfacþie a iectelor care sunt finanþate din aceste acordã în cadrul programului dezvoltat clienþilor ºi, nu în ultimul rând, prin surse sunt o componentã importantã a de Cisco pentru partenerii de pe canalul creºterea numãrului de lead-uri de strategiei companiei.

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 17 PiaþaPiaþa înîn 2010:2010: costuri ºi timp de implementare scãzute, dar ºi mai puþine beneficii de business

Unul dintre segmentele pieþei IT influ- peste 1.600 de implementãri ERP din Comparând informaþii acumulate în toate regiunile globului, în 2010, la nivel perioada 2005-2010, studiul Panorama a enþate serios de criza economicã din ul- mediu, o implementare ERP s-a fãcut arãtat urmãtoarele: timii ani îl reprezinta sistemele ERP (En- într-un timp mai scurt decât pânã în • Derularea proiectelor ERP a cerut 2009 (inclusiv) ºi a costat mai puþin. Pe mai puþin timp. Timpul mediu de terprise Resource Planning). Dincolo de de altã parte însã, în 2010 proiectele implementare a fost de 18 luni cifrele privind evoluþia pieþei, analize efec- ERP au livrat mai puþine beneficii de • TCO în scãdere: La nivelul anului business, rezultatele fiind sub nivelul 2009, TCO a reprezentat, în medie, tuate la nivel global au arãtat cã în 2010 aºteptãrilor clienþilor. 6,9% din veniturile anuale, pentru implementãrile soluþiilor ERP s-au fãcut mai rapid ºi au costat mai puþin, însã beneficiile livrate au fost sub aºteptãri.

entru piaþa localã, studiile realizate în 2010 de Pierre Au- doin Consulting (strict pe ERP) ºi IDC (pe o categorie P mai extinsã: Enterprise Appli- cations Suite) au arãtat aceeaºi tendinþã: piaþa aplicaþiilor de business a scãzut constant în ultimii doi ani, iar rezultatele celor douã studii sunt în concordanþã cu tendinþele globale ale pieþei de profil. Prin urmare, reducerea veniturilor pentru majoritatea vendorilor (globali sau locali) a determinat o schimbare de abordare, atât la nivel de vânzare, cât ºi de implementare a soluþiilor ERP. De asemenea, situaþia a avut un impact direct asupra serviciilor de mentenanþã. Studiul ERP Report 2010 realizat de compania de consultanþã Panorama sur- prinde aceste schimbãri pe care, fãrã un efort de imaginaþie prea mare, le putem aplica ºi pieþei locale. Conform analizelor Panorama, care au luat în calcul

18 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 ERP ENTERPRISE APPLICATIONS

2010 acest indicator a scãzut la procesele de afaceri sunt departe de SIVECO APPLICATIONS 4,1% aceastã viziune. Aceasta duce la 2011 PENTRU COMPANII • Majoritatea implementãrilor nu necesitatea unor schimbãri majore, DE UTILITÃÞI reuºeºte sã livreze beneficiile de care nu întotdeauna pot fi adoptate business promise: doar 59% din sau induc un stres ridicat în orga- Potrivit analiºtilor, sectorul de utilitãþi companii reuºesc sã obþinã peste nizaþiile clienþilor. va fi ºi în 2011 printre industriile cu cel jumãtate din beneficiile aºteptate • Nimeni nu poate spune cã o imple- mai mare potenþial de asimilare al • Implementãrile ERP în regim SaaS mentare ERP este un lucru facil ºi soluþiilor informatice, tendinþã datoratã dureazã mult mai puþin, însã uºor de previzionat. Dincolo de necesitãþii de aliniere la regulamentele livreazã sub 50% din beneficiile complexitatea unui astfel de proiect, Uniunii Europene, ca urmare a dez- voltãrii de noi proiecte sau pentru unei implementãri on premises atât prin implicarea unui volum creºterea eficienþei ºi minimizarea • Majoritatea companiilor nu reusesc ridicat de resurse, cât ºi prin im- pierderilor. În România sunt aproximativ sã gestioneze schimbãrile organiza- pactul asupra organizaþiei, mediul 2.000 de companii de utilitãþi, dintre þionale induse de implementarea economic din ultimii ani a fost atât care 261 utilizeazã în mod curent facil- unui ERP. Studiul aratã cã organi- de dinamic încât pentru multe com- itãþile soluþiei de management al afac- zaþiile sunt conºtiente de impactul panii a fost dificil sã poatã mãsura erilor (EAS). „SIVECO Romania a proiec- implementãrii ERP, genereazã o beneficiile unui ERP sau sã obþinã o tat ºi dezvoltat o serie de soluþii oper- strategie de schimbare, însã nu au rentabilizare facilã a investiþiei. aþionale adaptate fiecãrui tip de furnizor abilitãþile necesare gestionãrii efi- • Implicarea decidenþilor de business de servicii: apã-canal, gaze naturale, ciente a acestei schimbãri. ai clientului ºi selectarea soluþiei apã caldã ºi agent termic, energie elec- În legãturã cu aceste informaþii, am potrivite devin elemente-cheie în tricã, salubrizare, reciclare etc. Oferta companiei pentru sectorul utilitãþi este solicitat opiniile unor specialiºti impli- asigurarea unei rate cât mai mari de reprezentatã de pachetul integrat caþi în piaþa ERP localã, iar concluziile succes a acestor proiecte. SIVECO Applications 2011 ºi de mod- lor fi regãsite mai jos: În linii mari, rezultatele studiului ulele sale specializate - Managementul • Nu este o coincidenþã cã durata im- Panorama se aplicã ºi în România, deºi Facturãrii de Utilitãþi, Managementul plementãrilor ºi bugetele proiec- valorile medii menþionate sunt intangi- Contractelor, Managementul Financiar- telor ERP au scãzut, în tandem cu bile pentru piaþa localã. Dupã un 2010 Contabil, Managementul Mentenanþei beneficiile livrate. Cauza o repre- marcat de un uºor regres, este de aºtep- ºi alte aplicaþii configurate pentru pro- zintã reducerea bugetelor ºi, prin tat ca piaþa sã intre pe un trend ascen- filul de activitate al furnizorilor de util- urmare, eliminarea din cadrul pro- dent marcat atât de o stabilitate eco- itãþi“, a declarat Ghenadie Gandrabura, iectelor a unor activitãþi consider- nomicã anunþatã discret de autoritãþi, Cluster Manager, SIVECO România. ate fãrã impact major asupra activ- cât ºi de unele proiecte cu finanþare eu- Beneficii: 1. Crearea unei structuri arborescente itãþii. Pe de o parte, au fost „sãrite“ ropeanã. Este de aºteptat ºi o schimbare de evidenþã a clienþilor pe locaþii su- unele etape în derularea imple- de strategie din partea vendorilor prin perioare ºi pe zone stabilite de mentãrii, iar pe de alta au fost im- adoptarea unor elemente de cloud com- cãtre organizaþie; plementate mai puþine module. puting, livrãri de soluþii în regim de pri- 2. Generarea automatã a unui numãr Complementar, nivelul customizã- vate-hosting, vânzare în rate/leasing etc. foarte mare de facturi (de ordinul rilor, servicii cu impact mare asu- Pe de altã parte, nemulþumirile legate de zecilor ºi sutelor de mii) ºi tipãrirea pra costurilor, a fost redus. Aceste scãderea beneficiilor de business obþi- rapidã a acestora; decizii au dus la proiecte mai puþin nute sau atingerea parþialã a obiectivelor 3. Încasarea rapidã a facturilor, prin mulate pe nevoile reale ale clien- nu trebuie neglijate, atât de clienþi, cât unul sau mai multe puncte de þilor, la funcþionalitãþi mai puþin ºi de vendori. Mai mult, procese precum lucru; pentru încasãri multiple ale personalizate ºi, implicit, la redu- cel intentat de UTI companiei Oracle aceluiaºi client, aplicaþia permite evidenþa distinctã pentru fiecare cerea beneficiilor de business. România (pentru livrarea unor funþion- dintre acestea; • Multe companii au aºteptãri nere- alitãþi sub aºteptãri în cadrul unui 4. Evidenþa creanþelor individuale sau aliste în ceea ce priveºte imple- proiect ERP evaluat la 7 milioane EUR) pe zone ale clienþilor: creanþele se mentãrile soluþiilor din categoria pot arunca o luminã nefavorabilã asupra pot urmãri pe tipuri de clienþi ºi în ERP. Aplicaþiile au fost dezvoltate întregii pieþe. Prin urmare, vendorii tre- funcþie de intervalul de timp dorit; pentru un mediu de business cu buie sã echilibreze raportul promisiuni- 5. Posibilitatea de a efectua pe teren procese optimizate la nivelul celor livrabile ºi sã comunice cât mai corect ºi operaþii de înregistrare a con- mai bune practici din industriile intens beneficiile reale obþinute de pro- sumurilor (citire index afiºat de con- vizate, în timp ce situaþiile reale de prii clienþi. tor) ºi de încasare cu echipamente de calcul independente (palmtop). la clienþi, cultura organizaþionalã ºi GABRIEL VASILE

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 19 BI peste ERP: 11++11==33 Integrarea unei aplicaþii de BI peste o Pe scurt, adevãrul este undeva la mijloc, neputându-se da un rãspuns universal Strict Pro-ERP soluþie ERP a devenit o opþiune din ce în ce valabil, fiecare situaþie necesitând o analizã mai interesantã pentru multe companii de specificã, care sã permitã decelarea vari- „Din punct de antei optime. De exemplu, în cazul unei vedere al inves- pe piaþa localã. Motivele, prezentate pe larg companii dinamice, de dimensiune medie tiþiei, este mai la în numãrul anterior al revistei Market ºi/sau micã, în care ERP-ul este principalul îndemânã clienþi- instrument informatic cu care lucreazã, lor sã apeleze la in- Watch, cu ajutorul interlocutorilor noºtri – efortul implementãrii unei soluþii dedicate strumentele oferite vendori de soluþii ERP cu module de BI inte- de raportare ºi analizã poate fi insur- de vendorul de montabil. Pe când, în cazul unei companii ERP, dat fiindcã grate ºi „pure players“ din zona de aplicaþii mari, care trebuie sã integreze volume con- acesta furnizeazã de raportare ºi analizã – sunt numeroase. sistente de date provenite din mai multe un pachet compact Maria Cîrlan surse ºi/sau aplicaþii (ERP, CRM, SCM, de funcþionalitãþi, Lista argumentelor pro-integrare menþionate aplicaþii dedicate de facturare etc.), încer- iar efortul de construire a instrumentelor în articolul citat nu lãmureºte însã un aspect carea de a extinde capabilitãþile modulului este minimal. Evident, existã mai multe de analizã ºi raportare inclus în ERP, astfel opþiuni pornind de la aceasta, în funcþie delicat: cine este furnizorul soluþiei de BI? încât sã „acopere“ toate fluxurile de date, de evoluþia nevoilor beneficiarului. Spre Vendorul soluþiei ERP – în cazul în care poate fi un demers inutil ºi, mai ales, inefi- exemplu, se poate începe cu un modul de cient. Însã, nici generalizãrile date drept tip BI adiacent sistemului ERP ºi apoi se acesta deþine un modul/add-on dedicat cu exemplu nu îndreptãþesc concluzii pripite poate extinde cu instrumente mai sofisti- funcþionalitãþi de analizã ºi raportare – sau precum: add-on-urile sunt pentru SMB- cate. Decizia trebuie sã fie luatã în funcþie uri, în timp ce soluþiile stand-alone de BI de volumul, natura ºi multitudinea un provider din zona de BI? sunt pentru mediul enterprise. surselor datelor ce necesitã analizã, dar ºi Pentru a încerca sã schiþãm un rãspuns de disponibilitatea bugetului ºi termenul aleierea rapidã a opiniilor spe- pertinent am adresat întrebarea „Cine este în care se doreºte obþinerea de rezultate.“ cialiºtilor pe acest subiect nu furnizorul indicat sã implementeze o apli- Maria Cîrlan, oferã un rãspuns edificator. caþie de analizã ºi raportare «peste» un ERP Marketing Manager Ager Solutions Apelarea la serviciile ven- – vendorul ERP sau un furnizor dedicat B dorului soluþiei ERP (crono- din zona de BI?“ interlocutorilor Market „Având în ve- logic implementatã înaintea celei de BI) Watch care au participat la micro-ancheta dere experienþa, este beneficã în multe cazuri, dar pre- prezentatã în numãrul anterior. Dupã cum susþinem cã cea mai zintã câteva limitãri importante. Ex- era de aºteptat, opiniile sunt diferite, avantajoasã colabo- cepþiile de la aceastã „regulã“ se pot neputându-se vorbi de o unanimitate ab- rare este cea de ti- numãra pe degetele de la o mânã: Ora- solutã. Argumentaþiile diferite oferã, însã, o pul client-vendor. cle, SAP, Microsoft. Pe de altã parte, ºi imagine clarã asupra avantajelor ºi li- Principalul avantaj jucãtorii dedicaþi din zona de aplicaþii de mitãrilor caracteristice fiecãrei variante. rezidã tocmai în raportare ºi analizã au atuurile lor, dar Interesant este, însã, faptul cã, în afarã de faptul cã vendorul care, privite prin prisma efortului de in- una-douã excepþii, interlocutorii noºtri re- posedã absolut toate Laurenþiu Diaconu tegrare ºi al costurilor, ar putea fi con- cunosc pertinenþa argumentelor „taberei cunoºtinþele tehno- testate. adverse“. logice atât ale ERP-ului, cât ºi ale BI-ului.

20 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 BUSINESS INTELLIGENCE ENTERPRISE APPLICATIONS

Acest fapt duce la o vitezã de reacþie preluate în în- „Atunci când clientul utilizeazã sis- sporitã în favoarea clientului atunci când tregime de com- teme informatice de tip ERP de la un se pune problema personalizãrii sau dez- panie. Aici apare singur producãtor, cu o singurã bazã de voltãrii soluþiei furnizate. Evident, cos- rolul unui singur date, este mai avantajos sã utilizeze o turile aferente acestor intervenþii sunt mai furnizor-integrator, soluþie BI furnizatã de acelaºi producã- reduse în cazul acestui tip de colaborare, de a explica etapele tor, datoritã faptului cã acesta poate re- ceea ce nu este deloc de neglijat.“ naturale ale imple- aliza implementarea într-un timp mai Laurenþiu Diaconu, mentãrii, de a re- scurt, cunoscând deja sursele datelor. În Analist DistribNET Junior Soft duce riscurile ºi de a cazurile, din ce în ce mai frecvente de

doza corespunzãtor Lori haiducescu altfel, în care clientul are sisteme infor- „Depinde” aºteptãrile manage- matice cu baze de date diferite, de la mentului. În cazul Senior Software, producãtori diferiþi, un furnizor specia- „Singurul rãspuns corect la aceastã în- fiecare companie beneficiazã de o analizat de BI poate fi mai avantajos din trebare este: Depinde. Poate vendorul de lizã de business gratuitã, înainte de punct de vedere al timpului necesar re- ERP nu are soluþie de BI sau are una puþin semnarea unui contract, prin care aflã alizãrii proiectului.“ performantã. Existã soluþii de BI care cum fiecare sistem poate rãspunde Andreas Fruth, funcþioneazã independent de soluþia ERP, nevoilor actuale ºi viitoare ale com- Marketing Manager Softeh Plus bazã de date, sistem de operare etc. Poate paniei ºi care sunt etapele naturale ale fi un avantaj sã iei soluþia de BI de la fiecãrei implementãri. Un alt factor „Existã, deopotrivã, avantaje ºi deza- acelaºi vendor de ERP, dacã soluþia este menit sã contribuie la gradul de succes vantaje. În general, este mai eficient ceea ce îþi trebuie ºi, mai ales, dacã al proiectului este discuþia cu ceilalþi pentru o companie sã aleagã sã imple- partenerul care a realizat implementarea clienþi Senior Software, beneficiind de menteze, peste ERP-ul pe care îl uti- de ERP ºi-a fãcut treaba. Totodatã, con- experienþa practicã a acestora.“ lizeazã, o soluþie de BI furnizatã de ven- teazã foarte mult sã ai oameni cu expe- Lori Haiducescu, dorul/producãtorul acestuia, din consi- rienþã care ºtiu sã realizeze implementãri. Director de Operaþiuni Senior Software derente evidente: costuri, timp, eficienþã Ideal este sã iei o soluþie maturã. O soluþie care ºi-a dovedit succesul de-a lungul timpului. Dar, evident, totul se rezumã la bugetul pe care companiile sunt dispuse sã-l aloce acestor soluþii.“ Florin Marinache, Sales Director Romsym Data

„În cazul companiilor mari, existã, de obicei, douã tendinþe majore. Prima este cea de integrare într-o platformã BI standardizatã la nivel de companie. Aici existã o mare rigiditate ºi costul imple- mentãrilor este foarte ridicat. De aceea, mai nou, a apãrut cea de BI operativ la nivel departamental. Aici existã o mai mare flexibilitate, sistemele BI sunt mai flexibile, intuitive ºi sunt accesibile din punct de vedere al costurilor. Noi putem oferi o soluþie perfectã la acest nivel, pe care se poate face ulterior roll-out la nivel de companie. Calitatea informaþiei din BI este strâns legatã de corecti- tudinea datelor din ERP, CRM sau alt sistem. În lipsa unui furnizor comun pentru aceste aplicaþii, este foarte probabil sã se producã o rupturã între cele douã tipuri de sisteme, implicaþiile fiind

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 21 BUSINESS INTELLIGENCE ENTERPRISE APPLICATIONS

ºi expertizã, suport formantã ºi nici dezvoltatori/programatori þionarea asociativã induc o infrastructurã integrat. Avanta- suficienþi pentru aceasta. Pe de altã parte, de preprocesare a datelor pentru BI simpli- jul vine din cu- alegerea unui terþ, a unui expert în soluþii ficatã ºi, de aici, procese de implementare noaºterea structu- BI, vine cu avantajul experienþei vaste, a ºi mai ales întreþinere mult scurtate. Reco- rii bazei de date de soluþiei mult mai performante, a consul- mandarea noastrã rãmâne o îngemãnare a cãtre furnizorul de tanþilor bine pregãtiþi ºi a focalizãrii pe celor douã, acolo unde ea este posibilã: va- software, a proce- obiectivele clientului.“ lorificarea unei platforme dedicate de BI selor de business Ionuþ Toader, (de preferat una asociativã) în conjuncþie din compania res- Managing Partner Relevance cu experienþa implementatorilor pe acelaºi pectivã, care au Bogdan Grigorescu ERP sau mãcar în aceeaºi industrie, expe- fost rafinate ºi validate odatã cu imple- „Fiecare abor- rienþã care poate salva timpi semnificativi mentarea soluþiei ERP. Toate acestea dare are plusuri ºi în înþelegerea nevoilor, dar ºi în execuþia duc la furnizarea unei soluþii conform minusuri. La prima propriu-zisã. Iar la asta aº adãuga ca reco- aºteptãrilor ºi nevoilor reale ale clientu- vedere, o soluþie in- mandare crearea unui parteneriat strâns lui. În cazul implicãrii unei terþe pãrþi, tegratã ERP+BI pa- între providerii de ERP ºi cei de BI, abor- apare nevoia unui Data Staging (bazã re sã fie mai efi- dare care poate economisi pentru toate tampon între Data Warehouse ºi baza cientã pentru cã nu pãrþile implicate (beneficiar, provider de ERP), ceea ce implicã un efort suplimen- mai trebuie «redes- ERP ºi de BI) energie, timp ºi bani. Un alt tar pentru ambele echipe. De asemenea, coperitã roata». Eºti aspect ce cred cã meritã pus în discuþie este clientul îºi poate urmãri gestiunea com- tentat sã spui: Cotiso Hanganu legat de decizia de a implementa BI-ul paniei pe o infrastructurã eterogenã, for- «Dacã vin la pachet, cele douã compo- înainte de schimbarea ERP-ului cu scopul matã din multiple sisteme ºi platforme nente sunt gata conectate, o bag pe a doua de a pãstra în acelaºi loc, aliniate, datele informatice. În acest caz, cel mai impor- în priza primeia ºi, gata!, am BI-ul, cu toate venite din ambele sisteme, oferind ma- tant este ca soluþia de BI sã fie furnizatã beneficiile rezultate, gata funcþional». Re- nagementului, în perioada destul de ºi implementatã de o echipã cu expertizã alitatea, însã, a demonstrat cã, de cele mai zdruncinatã a migrãrii între ERP-uri, con- de business, care înþelege nevoia clien- multe ori, bazându-se pe faptul cã vin gata stanþa ºi stabilitatea care, uneori, pot face tului, dar ºi piaþa acestuia, în general, ºi pregãtite pentru un anumit ERP, soluþiile diferenþa dintre câºtig ºi pierdere.“ care îi poate furniza soluþia cea mai de BI aduse la pachet (uneori oferite chiar Cotiso Hanganu, potrivitã pentru tipul de activitate a gratuit!) sunt mult mai neprietenoase ºi Managing Partner Q&Q Info Consult clientului. Integrarea corectã a unei mai inflexibile, generând pe termen lung soluþii ERP cu una de BI nu depinde de un cost total mai mare ºi/sau un nivel de mãrimea companiei, ci mai degrabã de satisfacþie semnificativ mai redus. Pe de Concluzia? cum este structuratã compania din punct altã parte, prin natura captivã a surselor de de vedere informatic ºi operaþional.“ date cu care lucreazã de obicei, soluþiile in- Este dificil de formulat o concluzie Bogdan Grigorescu, tegrate sunt extrem de limitate în inte- care sã reuneascã toate punctele de Director Charisma grarea altor surse de date, non-ERP (CRM, vedere menþionate mai sus. Totuºi, o Business Applications TotalSoft SFA, WMS, loguri, cercetãri de piaþã, idee principalã poate fi extrasã ºi anume fiºiere XLS diverse etc.). O datã înþelese cã identificarea ºi implementarea unei Pro-BI, dar nu chiar strict... aceste nevoi, trebuie avut în vedere ºi fap- aplicaþii de analizã ºi raportare peste o tul cã, în multe situaþii, nivelul de adaptare soluþie ERP este un proces delicat, care „Existã argu- a ERP-ului la nevoile clientului poate de- impune analizarea cu atenþie a ce- mente ºi pro ºi con- termina schimbãri majore în configurarea rinþelor reale de business, dar ºi luarea tra legate de imple- acestuia, fapt ce induce nevoi crescute de în calcul a potenþialelor direcþii de dez- mentarea unei so- reconfigurare ºi în proiectul de imple- voltare ulterioarã, sub presiunea li- luþii BI furnizate mentare a BI-ului venit la pachet, pierzân- mitãrilor bugetare – extrem de acute la de vendorul soluþiei du-se astfel o bunã parte din avantajul «te- momentul actual. Un demers dificil, mai ERP. Vendorul ERP renului propriu». Totodatã, soluþiile dedi- ales dacã trebuie justificat din punct de are avantajul cu- cate de BI, fiind în mod nativ construite vedere financiar, calculele de randament noaºterii bazelor de pentru a oferi conectivitate extinsã, flexi- al investiþiei în proiectele BI fiind, în date ºi a proceselor Ionuþ Toader bilitate ºi eficienþã dusã la maxim, pot oferi marea majoritate a cazurilor, „evazive“ din companie. În schimb, de cele mai pe termen mediu ºi lung un ROI semni- ºi greu de realizat. Din toate aceste con- multe ori, vendorul ERP nu are tehnologia ficativ mãrit. În mod particular, soluþiile siderente, concluzia vã aparþine... potrivitã pentru a furniza o soluþie BI per- dedicate de BI care înglobeazã func- RADU GHIÞULESCU

22 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011

CallCall CenterCenter inin house,house, o inþiativã rentabilãrentabilã?

Multe companii se confruntã, mai ales în ac- micuþã axatã strict pe servicii de telesales. care“, care sã reducã solicitãrile de contact tualul context economic, cu problema transfor- Sau o companie care efectueazã, la cerere, direct cu respectivii angajaþi, reducând ºi sondaje de opinie. Desigur, contraxemplele costurile adiacente. mãrii Call Center-ului intern dintr-un centru de date se regãsesc în oferta clasicã de servicii Dar, aºa cum aminteam, nici astfel de costuri într-unul de profit. Manevra este deli- a unui Call Center, însã nu sunt doar raþionamente nu sunt imbatabile, prin ur- apanajul acestor furnizori de servicii. ªi, de mare se pot dovedi eronate într-o largã va- catã, impune investiþii de timp ºi bani, dar mai fapt, în acest context, ele au rolul de a evi- rietate de situaþii ºi condiþii. ales o strategie de dezvoltare. Prin urmare, denþia un element esenþial care trebuie luat Identificarea variantei optime – in- în calcul când se analizeazã varianta in- house sau outsourcing – nu este un demers deloc uºor. Cu toate acestea, opþiunea in- hous: cât de „apropiate“ de core business chiar facil. Asta ºi pentru cã oferta venitã house nu poate fi respinsã din start în sunt serviciile de Call/Contact Center pen- dinspre zona purã de consultanþã este tru o companie. Dacã sunt învecinate ºi/sau cvasi-inexistentã. (Furnizorii de servicii de favoarea externalizãrii serviciilor de Call Cen- reprezintã o direcþie principalã de business, Call Center oferã, într-adevãr, un anumit ter, dar trebuie analizatã cu mare atenþie. investiþia in-house se justificã, dacã nu, gen de consultanþã, dar nu în direcþia unei varianta externalizãrii meritã mãcar luatã dezvoltãri in-house, ci în cea a definirii tip- în calcul. ului de servicii adecvate fiecãrui client.) Iar ât de rentabil este pentru o Sã luãm un alt exemplu: o companie evaluarea efortului investiþional ºi identi- companie sã dezvolte ºi opereze care comercializeazã produse complexe, a ficarea unor strategii de rentabilizare a in- un Call Center in house, în loc cãror utilizare necesitã frecvent oferirea de vestiþiei într-un Call Center in house nece- sã apeleze la serviciile unui consultanþã la distanþã ºi un nivel ridicat de sitã competenþe specifice. Respectiv, expe- C furnizor extern din aceastã competenþe. Într-un asemenea caz, in- rienþã realã ºi consistentã într-un Call Cen- zonã? Rãspunsul nu poate fi decât unul sin- dicele de satisfacþie al clienþilor este direct ter, la toate nivelurile acestuia. Compe- gur: Depinde! ªi aceasta pentru cã, în eval- proporþional cu calitatea interacþiunii ven- tenþe care, în pofida disponibilitãþii cres- uarea rentabilitãþii unei asemenea iniþia- dor-client. Este evident cã, pentru o astfel cute survenite pe piaþa muncii în ultimii tive, existã numeroºi factori care trebuie de organizaþie, Call Center-ul in house este doi ani, nu sunt uºor de gãsit. analizaþi cu atenþie atunci când se de- o necesitate realã. ªi cã, în acest caz, exter- mareazã un astfel de proiect. nalizarea serviciilor cãtre o companie terþã Avantaje ºi dezavantaje nu reprezintã în majoritatea cazurilor Verdicte ºi exemple alegerea optimã (mãcar din perspectiva Pentru cã furnizorii de servicii de Call faptului cã transferul de know-how cãtre Center duc o campanie constantã de me- În primul rând, trebuie depãºite o serie agenþii unui centru este dificil de realizat). diatizare a ofertei proprii, argumentele de „verdicte“ vehiculate intens, a cãror per- Situaþia se schimbã însã sensibil, dacã pro-outsourcing sunt prezentate in ex- tinenþã este relativã. Cum ar fi: un Call este vorba de un centru de suport, axat tenso, în timp ce „literatura“ pro-in-house Center in house face sens doar în cazul doar pe apeluri in-bound, frecvente este sensibil mai redusã. Primul ºi cel mai marilor organizaþii (gen instituþii financiar- ce-i drept, dar care nu necesitã competenþe consistent argument pro-externalizare este bancare, companii din zona de utilitãþi, tehnice deosebite, majoritatea solicitãrilor cã atunci când o companie apeleazã la ser- telecom etc.). Cu corolarul evident: com- primite fiind uºor de soluþionat. Într-un viciile unui Call Center beneficiazã de paniile de dimensiuni mici ºi medii nu au asemenea caz, investiþia în dezvoltarea in competenþele ºi know-how-ul unui furni- de ce sã-ºi batã capul cu astfel de proiecte, house este mai dificil de valorificat ºi se zor specializat strict în acest domeniu. În pentru acestea fiind mai utilã apelarea la poate dovedi mai rentabilã apelarea la un cazul României, acest argument este real, serviciile unui furnizor extern. furnizor de servicii de Call Center (care, în furnizorii locali de servicii de Call Center Enunþurile de mai sus sunt corecte în cazurile mai speciale, poate ruta apelul au experienþa lucrului cu clienþi strãini, la unele cazuri, dar în niciun caz unanim val- cãtre un angajat al companiei client, de- nivelul de standarde impuse de aceºtia (re- abile. Contraexemple: o companie de di- semnat special pentru rezolvarea acestui spectiv de pieþe cu o vastã experienþã în mensiuni medii, specializatã în servicii de tip de probleme). Asta în paralel cu dez- acest domeniu). La acesta, se adaugã avan- recuperare a creanþelor. Sau o companie voltarea unei strategii on-line de tipul „self- tajul lucrului într-un cadru bine definit

24 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 CALL CENTER ENTERPRISE APPLICATIONS

prin intermediul nivelului agreat de ser- denþialitatea datelor pe care compania cu cât impune monitorizarea constantã, în vicii (SLA – Service Level Agreement). client trebuie sã le punã la dispoziþia furni- faza iniþialã, a interacþiunilor din Call Cen- Este adevãrat, însã, cã definirea unui con- zorului de servicii de Call Center. Puþine ter. De asemenea, nici mecanismele de tract de externalizare, pentru o companie companii acceptã „din prima“ sã furnizeze feed-back nu sunt la fel de eficiente ca în care nu are experienþã în domeniul respec- baza de date cu clienþi, indiferent de sis- cazul unui Call Center realizat in-house. tiv, reprezintã un demers dificil, în care temele de securitate pe care furnizorul de Dar, ca sã fim corecþi, nici transfor- aportul unui consultant este mai mult servicii le are implementate. Iar zvonurile marea peste noapte a angajaþilor din cen- decât binevenit. despre vânzãrile de baze de date clienþi nu trul de suport ºi/sau service al unei com- În panoplia de avantaje intrinseci ex- fac decât sã înrãutãþeascã situaþia. panii în agenþi de Call Center cu experienþã ternalizãrii mai pot fi amintite: Un alt argument invocat frecvent în nu este posibilã. ªi aici este nevoie de train- • eliminarea cheltuielilor aferente spa- pledoaria pro-internalizare este implicarea ing, de monitorizare a activitãþii acestora, þiului care gãzduieºte Call Center-ul; agenþilor din Call Center, care, chiar dacã de înregistrarea ºi analiza feedback-ului din • eliminarea cheltuielilor aferente per- activeazã într-un cadru reglementat ºi con- partea clienþilor. sonalului (salarii, training etc.); form unor proceduri eficiente (în cazul ex- ªi, pentru ca varianta in-house sã fie re- • posibilitatea previzionãrii cheltu- ternalizãrii), sunt mai greu de motivat. Spe- ntabilã, la lista de „trebuie“ de mai sus e ielilor; cialiºtii susþin cã, în varianta externalizãrii, musai sã fie adãugate proceduri, metodolo- • reacþii rapide la creºterile sau scãder- calitatea interacþiunii cu clienþii este gii, strategii ºi o continuã cãutare a unei so- ile sezoniere de volum etc. scãzutã, cel puþin într-o primã fazã, fiind luþii de a transforma Call Center-ul dintr- Sunt avantaje incontestabile, dar existã, necesar un training intens pânã când un centru de cost într-unul de profit. Prin inerent, ºi dezavantaje. Primul dintre ele ºi agenþii acþioneazã în conformitate cu urmare, bãtaie multã de cap, care dã apã la cel mai frecvent întâlnit (deºi, poate, nu cel strategia de Customer Service a companiei. moarã furnizorilor externi de servicii. mai important) este cel legat de confi- Aceastã problemã este cu atât mai delicatã, RADU GHIÞULESCU Pledoarie pentru DOCUMENTDOCUMENT MANAMANAGEMENTGEMENT

hivãrii documentelor în formã electronicã (Legea nr. 135/ 15.05.2007) ºi normele teh- Cât te costã dacã pierzi un nice ºi metodologice aferente emise document critic? Puþine companii au cuantifi- de MCSI, ar însemna pentru o companie puþine companii, asumarea unor costuri considerabile. A cã- cat valoarea realã a unui astfel de eveniment indiferent de aria de activitate ror ratã de recuperare ar fi extrem de lentã, neplãcut, însã majoritatea s-au confruntat cu ºi/sau de mãrime, îºi pun problema realã a randamentul investiþiei (RoI) rãmânând un gestionãrii eficiente a documentelor. Igno- deziderat greu de atins. Or, în acest caz, tre- el. Fenomenul este unul curent ºi inerent lu- rarea continuã a problemei menþionate nu buind sã rãspundã concret cerinþelor orga- crului cu documentele fizice. Dar poate fi eli- afecteazã, însã, doar eficienþa angajaþilor ºi nismelor de control ºi audit ale statului, randamentul întregii companii, ci ºi ima- companiile preferã sã-ºi pãstreze documen- minat cu ajutorul soluþiilor de Document Ma- ginea acesteia în faþa partenerilor ºi tele în clasica arhivã fizicã. Pe de altã parte, nagement, ale cãror beneficii nu se rezumã clienþilor sãi. Iar la acest nivel pagubele pot schimbul de documente dintre respectiva fi ireparabile, pentru cã un client nemulþu- companie ºi firmele partenere, dar ºi cu in- doar la stoparea pierderii documentelor, ci pot mit tinde sã-ºi împãrtãºeascã experienþa stituþiile statului nu se poate realiza doar în contribui esenþial la creºterea eficienþei com- neplãcutã la cel puþin alte 5-6 persoane. Iar format electronic, acest mod nefiind una- dacã respectivul client este ºi un utilizator nim adoptat. Demersurile oficiale de a im- paniilor, dar ºi la asigurarea unui nivel superior de reþele sociale, imaginea respectivei com- pune acest model în mediul public dateazã de satisfacþie a clienþilor acestora. panii riscã sã se degradeze extrem de rapid. de aproape un deceniu, însã mai sunt de fãcut numeroase eforturi ºi etape de parcurs tatisticile spun cã, anual, o com- Fãrã hârtie nu se poate! Încã... pânã când se va putea obþine un rezultat panie pierde, în medie, între 3 ºi vizibil la nivel naþional, aºa cum se doreºte. 8% din documentele fizice cu Soluþii pentru a preveni astfel de situaþii care lucreazã. Iar pierderile de ºi pentru a reduce pierderile existã, ºi din ce Soluþia mixtã S documente reprezintã 40-60% în ce mai multe companii sunt interesate din timpul de lucru al angajaþilor, 20-45% sã adopte un sistem de management al doc- Deºi problemele menþionate sunt cât se din costurile cu salariile ºi între 12 ºi 15% umentelor ºi o arhivã electronicã. poate de reale, numeroase companii locale din totalul cifrei de afaceri, conform cabi- Din pãcate, însã, la momentul actual, în au ales deja sã adopte soluþia mixtã, respec- netului de analizã Gartner. România, dar nu numai, renunþarea defi- tiv dublarea arhivei fizice clasice cu una Datele de mai sus sunt reale ºi pot fi nitivã la arhiva fizicã este un lucru imposi- digitalã, alimentatã de un sistem informatic probate practic în majoritatea organizaþi- bil, cauzele fiind multiple. Un prim aspect de management al documentelor. De ce ilor din întreaga lume. Însã, pânã când nu este cel al costurilor: crearea unei arhive aceastã investiþie în plus? Doar pentru a se întâmplã un incident major, care sã im- digitale, care sã înlocuiascã total arhiva fi- avea siguranþa cã nu se pierde niciun docu- punã luarea unor mãsuri radicale, foarte zicã ºi care sã respecte prevederile Legii ar- ment?

26 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 DOCUMENT MANAGEMENT ENTERPRISE APPLICATIONS

Aºa cum am arãtat în debutul acestui de business, crescând eficienþa angajaþilor de date, formulare, rapoarte etc. (conform articol, eliminarea riscului pierderii docu- ºi reducând sensibil riscul erorilor umane. studiului „How Much Information“, reali- mentelor este un aspect extrem de impor- Practic, prin intermediul unui astfel de zat în 2003 de School of Information Ma- tant, însã a rezuma doar la atât motivaþia sistem, o companie cu mai multe filiale pe nagement and Systems de la Universitatea implementãrii unui sistem de Document plan naþional poate beneficia de o arhivã Berkley.) Probabil cã rezultatele statistice Management ºi crearea unei arhive digitale unicã, care poate fi accesatã rapid, indife- citate mai sus nu par îngrijorãtoare pentru este o eroare gravã. Beneficiile adoptãrii rent de locaþie. În plus, prin metodele un manager care îºi pune problema astfel: unui sistem informatic de DM sunt mult specifice de indexare a documentelor (se atât timp cât nu este vorba de „documente mai numeroase. creeazã un sistem de clasificare pe bazã de oficiale“ (respectiv, documente fizice digi- Sã pornim de la un fapt concret: con- metadate) se reduce considerabil timpul de tizate) nu are importanþã. O abordare ero- form Gartner, doar 1% din documentele cãutare ºi identificare a documentelor. ªi, natã pe termen lung, dacã þinem cont de arhivate de o companie într-o arhivã fizicã nu în ultimul rând, trebuie evidenþiat fap- faptul cã, de exemplu, e-mail-ul a devenit sunt consultate frecvent, restul fiind acce- tul cã o arhivã digitalã ºi o soluþie de DM principalul mijloc de comunicare în me- sate cu o frecvenþã redusã. Ce înseamnã corect implementatã pot constitui baza diul business. Prin urmare, este firesc ca aceasta pentru o companie care are, de creãrii unui sistem de lucru colaborativ efi- din ce în ce mai multe companii sã aibã ne- exemplu, mai multe filiale, sedii, puncte de cient, ceea ce, în condiþiile creºterii rapide voie de soluþii informatice dedicate man- lucru, fiecare cu o arhivã proprie? Cã acce- a gradului de mobilitate al angajaþilor, agementului ºi arhivãrii e-mail-urilor, care sul la respectivul procent de 1% docu- reprezintã un argument important. sã permitã regãsirea cât mai rapidã a infor- mente este limitat, iar riscul deteriorãrii, maþiilor relevante. Pe de o parte, pentru a dar ºi al pierderii acestora este foarte cres- Mail-urile, o problemã delicatã face respectiva informaþie cât mai rapid ac- cut. Desigur, existã soluþia multiplicãrii, cesibilã pentru business, iar pe de alta pen- însã aceasta înseamnã timp pierdut ºi cos- Totodatã, mai existã un aspect impor- tru a rãspunde nevoilor de conformitate cu turi suplimentare implicite (printare/foto- tant care trebuie luat în calcul ºi anume cã reglementãrile ºi cerinþele legislative speci- copiere, expediere ºi, posibil, din nou, cos- 93% din totalul informaþiei vehiculate în fice, din ce în ce mai numeroase ºi mai im- turi de arhivare). Iar accesarea restului de cadrul unei companii este în format elec- perative. La acestea se adaugã ºi nevoia 99% de documente din arhiva unei filiale tronic ºi provine din alte surse decât docu- eliminãrii riscurilor de securitate, inerente din teritoriu de cãtre un utilizator din mente în format fizic digitizate. 70% din oricãrui tip de comunicare electronicã. sediul central rãmâne o problemã realã. aceastã informaþie nu este niciodatã prin- În cazul arhivãrii digitale, toate aceste tatã, iar 80% din informaþiile care circulã Evoluþia spre ECM probleme dispar – un document electronic în cadrul unei organizaþii sunt informaþii poate fi partajat cu uºurinþã între diverºi nestructurate, care nu se pot regãsi în baze Problematica e-mail managementului utilizatori, prin intermediul Internetului, depãºeºte aria de acoperire a soluþiilor de în funcþie de drepturile de acces ale aces- BENEFICIILE GENERICE Document Management ºi reprezintã in- tora. Atingem, astfel, un al doilea aspect ALE UNEI SOLUÞII DM trarea în sfera aplicaþiilor mult mai com- sensibil – cel al securitãþii accesãrii infor- plexe de Enterprise Content Management • Reducerea riscului de pierdere ºi maþiei. Un sistem de DM corect imple- deteriorare a documentelor (care sub-includ soluþiile de Document mentar reduce considerabil riscul scurger- • Economii de timp la crearea ºi Management, Content Mangement, Web ilor de informaþii critice pentru o com- regãsirea documentelor Content Management etc.). Aparent, poate panie, prin crearea unui sistem de accesare • Mãrirea productivitãþii angajaþilor pãrea o extindere forþatã însã dezvoltarea a documentelor clar configurat pe roluri/ • Posibilitatea dezvoltãrii de strategii explozivã a comunicãrii on-line – ºi aici ne profiluri de utilizator. Sistemul poate fi ast- de lucru colaborativ referim nu numai la interacþiunea busi- fel configurat încât sã permitã un numãr • Economii în gestionarea docu- ness-to-business (B2B), ci ºi la cea business- limitat de operaþiuni per utilizator (citire, mentelor to-consumer (B2C) – face necesarã luarea modificare, editare, publicare etc.), sã mo- • Micºorarea timpului ciclurilor de lucru în calcul a acestei potenþiale extinderi din nitorizeze exact persoanele care acceseazã • Reducerea consumului de hârtie ºi start. Un prim pas în aceastã direcþie este consumabile aferente printãrii/ anumite documente cu regim special, sã implementarea unei soluþii de DM ºi arhi- copierii previnã ºi sã blocheze accesarea acestora de • Economii de spaþiu în birouri vare digitalã, care constituie o bazã solidã cãtre persoanele neautorizate, sã semnaleze • Scãderea costurilor generate de închi- pentru dezvoltãrile ulterioare. Dezvoltãri tentativele repetate ale acestora etc. Pe de rierea/extinderea spaþiilor necesare care, ca urmare a creºterii gradului de com- altã parte, un sistem de DM conþine ele- arhivãrii documentelor în format fizic petitivitate ºi dinamism al pieþei locale, de- mente de automatizare incluse în work- • Creºterea gradului de securitate al vin imperios necesare constituindu-se în flow-uri, care pot fi desenate ºi configurate accesului la informaþie avantaje competitive reale. astfel încât sã rãspundã optim necesitãþilor • Mãrirea satisfacþiei clientului RADU GHIÞULESCU

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 27 ENTERPRISE APPLICATIONS

Are nevoie o bancã de CRM?

CRM-ul este un instrument a cãrui vizibili- Unde sunt pierderile? tate în mecanismul unei bãnci este destul de redusã. Lipsa lui este, însã, evidentã Poate cã, pentru unii, termenul de contraproductiv pentru majoritatea clienþilor, chiar dacã sunã a exagerare. Dar sã nominalizarea acronimului nu le spune luãm în calcul o serie de as- nimic acestora. ªi este resimþitã direct de cãtre bancã în sine.

ât de des v-aþi auzit cunos- cuþii, prietenii, rudele, colegii pecte precum: costul apelului tele- relatându-vã o povestioarã de fonic, costul timpului pierdut de an- genul: „M-au sunat de la gajatul bãncii ºi, mai ales, nivelul scãzut Chiar conteazã? C bancã iar ca sã-mi propunã de satisfacþie al interlocutorului. Care serviciul X. Le-am spus cã nu vreau, este posibil ca, atunci când se va simþi Urmeazã o altã întrebare, retoricã ºi ea, pentru cã: excedat de bunele intenþii ale bãncii, sã dar pertinentã: „Este atât de grav faptul cã, 1) am deja de la ei (sau de la banca Z) punã mâna pe tastaturã ºi sã-ºi exprime undeva pe Net, un grupuscul oarecare de un serviciu similar; on-line (pe un forum, un blog, un grup foºti ºi actuali clienþi criticã o bancã?“. 2) nu mã intereseazã un astfel de ser- de discuþii etc.) pãrerea despre cum in- Dacã am fi adresat întrebarea în urmã viciu; teracþioneazã el cu respectiva instituþie cu 2-3 ani, probabil cã rãspunsul – dacã ar 3) eu mi-am desfiinþat contul la ei de financiarã. „Scripta manent, verba fi fost sincer ºi onest – ar fi fost unul sin- Y luni. volant“ ºi o asemenea iniþiativã nu poate gur: „Deloc!“. (Desigur, nu în formularea Este pentru a N-a oarã când mã sunã avea un efect pozitiv asupra imaginii aceasta laconicã.) Dar perioada de glorie sã-mi spunã chestia asta, deºi le-am bãncii, mai ales cã, de obicei, o astfel de din 2007-2008, când bãncile deschideau repetat de fiecare datã cã...“? „mãrturisire“ on-line genereazã un efect filiale într-un ritm accelerat, a apus. Exemplul dat este real ºi orice asemã- de cascadã. Adicã reuºeºte sã reuneascã Numãrul clienþilor nu a mai crescut cu nare cu realitatea nu este deloc ºi alþi foºti sau actuali clienþi cu expe- aceeaºi vitezã în 2009 ºi 2010, în pofida întâmplãtoare. Iar întrebarea nu are rienþe neplãcute care þin sã-ºi „verse nã- faptului cã piaþa bancarã ºi-a diversificat doar un rol introductiv-retoric, ci de a duful“ pe Internet. oferta. La momentul actual, creºterea evidenþia faptul cã frecvenþa unor Poate pãrea un scenariu vãdit nega- competiþiei între instituþiile financiare, asemenea episoade este ridicatã. Fapt tivist, dar este demonstrat statistic cã un saturarea ºi maturizarea pieþei, standar- care ar trebui sã fie îngrijorãtor pentru client care a avut o experienþã neplãcutã dizarea ofertelor ºi serviciilor, toate con- ambele „pãrþi“: clientul inoportunat cu o anumitã companie sau instituþie þine verg în a-i conferi clientului statutul de telefonic ºi banca al cãrui demers este nu sã-ºi împãrtãºeascã experienþa negativã „cel mai valoros capital“. Prin urmare, doar inutil, ci, mai rãu, contraproductiv unui numãr mai mare de persoane decât rãspunsul în 2011 ar trebui sã fie, cel mai de-a dreptul. dacã ar fi avut o experienþã pozitivã. probabil, ceva de genul: „Este grav!“.

28 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 CRM ENTERPRISE APPLICATIONS

Din culise office, care realizeazã prin analytical-CRM nagementul riscului de creditare. Dupã o analize pe Datamart-urile bãncii pentru a asemenea enumerare exhaustivã, puþine Este grav, pentru cã un fenomen pre- identifica strategiile care trebuie urmate compartimente ale unei bãnci par a fi cum cel exemplificat anterior dezvãluie o pentru creºterea gradului de fidelizare a rãmas neatinse de influenþa CRM-ului. serie de aspecte neplãcute din interiorul clienþilor. Fapt care ºi explicã de ce, în numeroase bãncii. Decelarea riscului de „dezertare“ a cazuri, iniþiativele CRM într-o bancã au Primul ar fi acela cã respectiva bancã clienþilor, identificarea strategiilor de abor- un caracter insular. Iar a încerca sã faci nu are un istoric centralizat al interacþiu- dare a acestora, a ofertelor adecvate sunt un calcul RoI (Return on Investment) nii cu clientul. O evidenþã a contactãrii imperative concrete cu care o bancã se care sã includã toatã enumerarea de mai clienþilor existenþi sau potenþiali trebuie sã confruntã în mod continuu. Iar pentru o sus este un demers cu finalitate foarte în- existe într-o bancã, dar, cel mai probabil, asemenea cerinþã, vendorii de soluþii CRM depãratatã. existã mai multe versiuni ale acestei inteau pregãtitã o „formulã magicã“: creºterea ªi, atunci, cu rentabilitatea cum racþiuni, neunificate, la nivelul fiecãrui de- cu 5% a gradului de retenþie a clienþilor rãmâne? partament. poate genera o creºtere între 25 ºi 100% a Ei bine, pentru a argumenta/justifica Apoi, principiul lui Pareto spune cã cifrei de afaceri (Frederick F. Reichheld – necesitatea CRM-ului într-o bancã este 80% din profituri sunt aduse de 20% din „The Loyalty Effect: How Today’s Leaders mai simplu sã apelezi la o comparaþie din clienþi. Aceasta ar însemna cã una dintre Build Lasting Relationships“). domeniul bancar. De exemplu, sã com- prioritãþile oricãrei bãnci este de a-ºi pari CRM-ul cu ATM-ul. În anii ’80, cunoaºte clienþii valoroºi. Este evident cã E rentabil CRM-ul? atunci când bãncile au început sã in- nu toþi clienþii au aceeaºi valoare ºi cã vesteascã masiv în dezvoltarea de reþele marea masã a acestora trebuie împãrþitã pe Valabilitatea „formulei“ citate ante- proprii de ATM-uri, unul dintre cele mai categorii de profitabilitate, nu doar dupã rior este greu de probat concret. De fapt, puternice argumente era cã un ATM per- vechimea lor. Nu doar durata de viaþã a problema probãrii eficienþei CRM-ului mite reducerea costurilor la ghiºeurile su- unui client este importantã, ci profitul ge- este unul dintre punctele nevralgice, care cursalelor. În timp, însã, s-a observat cã nerat de client este cel care aduce valoare au fãcut ca astfel de soluþii sã pãtrundã beneficiul financiar al introducerii ATM- pe termen îndelungat companiei. În func- destul de greu în bãnci. urilor a fost minor (o creºtere marginalã a þie de aceastã estimare a profitabilitãþii (cal- Este greu de cuantificat exact randa- veniturilor bãncii în urma taxelor perce- cul care se bazeazã ºi pe istoricul interacþi- mentul unui CRM pentru cã, pe de o pute pentru tranzacþiile efectuate de unilor cu respectivul client) se poate stabili parte, implementarea unei astfel de so- clienþi la ATM-uri). Rezultatul major valoarea cheltuielilor de marketing pentru luþii într-o instituþie financiarã porneºte obþinut a fost, însã, creºterea satisfacþiei fiecare segment de clienþi (o compa- cu obiectiv delicat: de a schimba focusul clienþilor. nie/bancã/organizaþie nu îºi poate permite de pe ciclul de viaþã al produsului cãtre Similar s-a întâmplat în ani ’90, când sã cheltuiascã pentru fidelizarea unui client ciclul de viaþã al clientului. Prelungirea Internet Banking-ul a început sã se dez- mai mult decât profitul potenþial). Or, în cât mai mult posibil a relaþiei unui client volte, iar bãncile au considerat mediul exemplul dat, efortul de marketing nu este cu banca nu se poate face, însã, decât on-line drept un canal de comunicare ºi acoperit. creând oferte ºi servicii care sã extindã re- interacþiune cu cost scãzut, care le va laþia cu clientul dincolo de aspectele tran- creºte vânzãrile. Studiile au demonstrat Care sunt soluþiile? zacþionale curente. Ori, potrivit lui Cãlin însã cã principalul beneficiu furnizat de Rangu, CEO ºi Managing Partner la E- Internet Banking a constat în creºterea Soluþii pentru eliminarea unor aseme- Sourcing Know-How and Services (ex- gradului de fidelizare a clienþilor ºi a ratei nea probleme sunt ºi se regãsesc, de obicei, CEE Business Development Vice-presi- de retenþie a categoriilor de clienþi cu un grupate generic sub acronimul CRM – dent Raiffeisen Informatik Vienna), pen- înalt grad de rentabilitate pentru bancã. Customer Relationship Management. tru a realiza acest deziderat, o strategie CRM-ul nu este nici ATM, nici Inter- Este adevãrat cã managementul CRM trece dincolo de activitãþile de net Banking, dar are ca obiectiv final clienþilor face parte din core-business-ul vânzãri ºi trebuie sã acopere zonele de: acelaºi lucru: producerea unui beneficiu sistemului IT al unei bãnci, însã CRM-ul • Marketing; • Achiziþie clienþi; • Vânzãri; intangibil, care cu greu poate fi cuantifi- are rolul sãu specific în acest mecanism • Management canale de distribuþie; • Su- cat financiar. Lucru pe care nicio bancã complex. Fie cã este vorba doar de front- port/service pentru clienþi; • Livrarea pro- nu îl agreeazã. Dar orice bancã din lume office, care interacþioneazã direct cu clien- duse/procesarea tranzacþiilor; • Retenþia înþelege cã are nevoie de un instrument tul, cum este cazul departamentelor de Call ºi managementul plângerilor clienþilor; cu ajutorul cãruia sã poatã îmbunãtãþi Center pentru care CRM-ul operaþional • Dezvoltare produse • Facturare clienþi; rapid ºi durabil interacþiunea cu clienþii. reprezintã o necesitate vitalã, fie cã este • Managementul restanþelor; • Complian- ªi cam cu asta se ocupã CRM-ul. vorba de „eºaloanele superioare“ din back- ce ºi comportamente neadecvate; • Ma- RADU GHIÞULESCU

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 29 EVENIMENT CERCETARE

ROMÂNULROMÂNUL CARE A RELANSAT ªªTIINÞATIINÞA LLUCRURILUCRURILOROR FOFOARTEARTE MICIMICI SPRIJINÃ PROIECTUL ªANSELOR FOARTE MARI

Se spune cã dacã nu ai un viitor trebuie sã-l numai cu industriile tradiþionale ºi cu agri- cultura. În România existã potenþial pen- inventezi. Aºa a fãcut profesorul român tru îmbunãtãþirea domeniului, dacã se cre- Mihail Roco. În America, este supranumit eazã un plan strategic ºi diferite platforme care sã utilizeze capacitatea existentã ºi re- Dr. Nano, fiind „arhitectul” programului ame- sursele naturale dintr-un domeniu sau rican de nanotehnologie, lansat, la sugestia altul. sa, de preºedintele Clinton în anul 2000. Prin În România, bugetul destinat cercetãrii contribuþia pe care a adus-o domeniului, în este cel mai mic din Europa. În schimb, nanotehnologiile necesitã o investiþie prezent este considerat personalitatea mon- pe termen lung ºi o investiþie constantã dialã numãrul 1 în nanotehnologie. Îmbucurã- ºi consistentã. Cum credeþi cã poate fi rezolvat acest paradox? tor este faptul cã Dr. Mihail Roco nu ºi-a uitat Mihail Roco rãdãcinile ºi doreºte sã sprijine programul În primul rând, nanotehnologia oferã o metodã mai bunã de folosire a resurselor Aveþi o experienþã deosebitã în românesc de nanotehnologie, care a început pentru cã intersecteazã multe domenii ºi, dezvoltarea de programe strategice, sã prindã contur din 2010. Domnia sa a odatã dezvoltatã, se poate aplica în multe fiind binecunoscut faptul cã aþi creat altele. Dezvoltarea nanotehnologiei nu programul naþional de nanotehnologie vizitat România la sfârºitul lunii ianuarie, cere în mod necesar o investiþie mare de din SUA. Cum veþi ajuta colegii din pentru a vedea care este stadiul de dezvoltare capital. Infrastructura existentã se poate România pentru a reuºi sã fundamenteze îmbunãtãþi prin adãugarea unor instru- aici un program de succes? al nanotehnologiilor în þara noastrã, ocazie mente sau grupuri de oameni care sã lu- cu care am reuºit sã-i luãm un interviu, la creze ca experþi, fãrã sã fie necesarã o in- Deja am început sã mã implic în aceastã vestiþie foarte mare. Desigur, aceste acu- direcþie. Am dezvoltat un plan internaþio- scurt timp dupã ce a primit Meritul Academic mulãri trebuie evaluate de la caz la caz. nal de dezvoltare a nanotehnologiilor pen- din partea Academiei Române. • Nãscut în 1947, este cetãþean american de origine românã. Diploma de inginer (1970) ºi doctoratul (1976) le-a obþinut la Universitatea Politehnicã din Bucureºti, care, pe 19 ianuarie 2011, i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Supranumit Dr. Nano, Stimate Prof. Dr. Mihail Roco, care lucreazã la National Science Foundation (NSF) ca Senior Advisor pentru nanotehnologie. sunt argumentele care recomandã Este preºedinte fondator al subcomitetului de nanoºtiinþã, inginerie ºi tehnologie (NSET) transformarea nanotehnologiei din din cadrul Consiliului Naþional de ªtiinþã ºi Tehnologie al SUA (US NSTC) de la Casa Albã, unde coordoneazã ºi pregãteºte bugetul programului american de nanotehnologie (NNI). România într-un domeniu puternic? Conduce grupul de nanoºtiinþã ºi inginerie din cadrul NSF. • Timp de 8 ani (2000-2008) a coordonat programul privind marile oportunitãþi de Prof. Dr. Mihail Roco: România este o colaborare între domeniile academic ºi industrie. Profesor, director ºi coordonator de þarã ce dispune de o importantã putere in- programe NSF. A predat la diverse universitãþi ºi institute de prestigiu din Olanda, SUA, telectualã. Are tradiþii culturale ºi o ten- Canada, Japonia ºi Germania. dinþã spre analizã si cercetare. Dupã cum • Redactor-ºef al Journal of Nanoparticle Research (1998-2010), editor asociat la Journal of ºtiþi, mai toate societãþile actuale evolueazã Measurement Science and Technology (2001-2010) ºi membru în consiliul editorial al spre societatea cunoaºterii ºi, în acelaºi publicaþiei Nanotechnology Law and Business (2003-2010). timp, nu existã alternativã: dacã nu avan- De 10 ani, profesorul Mihail Roco semneazã anual, ca autor principal sau editor, rapoarte sezi cu învãþãmântul ºi cu cercetarea rãmâi •

30 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 EVENIMENT CERCETARE

tru urmãtorii 10 ani, în care România a fost proiect, dezvolþi poate un program sau Cred cã în viitor, pe termen lung, în- inclusã ºi ea. Important este ca România sã ceva care este folosit de câþiva oameni. În vãþãmântul o sã renunþe la multe discipline dezvolte sistemul educaþional, resursa situaþia cuprinzãtoare, conceptele sunt fo- care se ocupã de un domeniu limitat al ºti- umanã înalt calificatã, ºi sã construiascã un losite deja de sute de mii de oameni. Dupã inþei ºi ingineriei ºi o sã le abordeze inter- plan potrivit condiþiilor interne. În plus, ce programul pe care l-am propus a fost în- conectat sau în ansamblu. Nanotehnologia, am vorbit cu diferite persoane cheie despre ceput în SUA, a fost ulterior folosit ca un nanoºtiinþa ºi nanoingineria oferã metode folosirea de la distanþã a reþelelor existente model, într-o formã sau alta, cam în 60 de ºi un domeniu pentru atingerea unui astfel din America, dar decizia ºi lucrul efectiv alte þãri, devenind, de fapt, un program inde obiectiv. În cercetare, lucrãrile sunt deja trebuie sã fie fãcute de oamenii respon- ternaþional, cu definiþii ºi obiective co- interdisciplinare. În învãþãmânt, lucrurile sabili din fiecare domeniu. mune. A fost un efort sã pãrãsesc universi- merg mai încet ºi sunt încercãri în anumite tatea, pentru cã este un loc plãcut, unde instituþii. Unele ºcoli au creat colegii numai Personal, veþi oferi consultanþã? faci tot timpul cercetare ºi educaþie, dar pentru nanoºtiinþã, construite din start pe prin ce am realizat am avut un impact mai ideea potrivit cãreia nu avem multe disci- O sã ofer consultanþã, dar decizia apar- substanþial asupra unei comunitãþi mult pline pentru a împãrþi ºtiinþa. þine celor responsabili de dezvoltarea do- mai mari. meniului în Romînia. Care sunt perspectivele nanotehnologiei Este nanotehnologia în România, þinând cont ºi de faptul De unde a izvorât pasiunea o ºtiinþã interdisciplinarã? cã în aceastã perioadã se deruleazã dumneavoastrã pentru nanotehnologie? un studiu (NANOPROSPECT, coordonat Nanotehnologia, prin natura ei, este inde IMT Bucureºti) de evaluare a Am avut diferite proiecte de cercetare, terdisciplinarã pentru cã lucreazã direct cu potenþialului sãu ºi de identificare a unde totdeauna trebuia sã folosesc coefi- atomii, moleculele ºi diferite componente celor mai bune domenii de creºtere? cienþi empirici ºi sã explic ce se întâmplã în ale materialelor. La nivelul acesta, fenome- acest domeniu. Am pregãtit propuneri de nele electrice, fizice, biologice coexistã ºi nu În România existã perspective de îm- cercetare ºi am avut succes, dar succesul era se pot studia individual. Aºa cã este o ne- bunãtãþire ºi dezvoltare a nanotehnologiei limitat la un singur proiect ºi atunci m-am cesitate, în primul rând, în nanotehnologie, pentru cã, în ultimii ani, s-a creat o reþea a gândit cã cel mai bine e sã schimb sistemul. sã fii interdisciplinar. Din alt punct de ve- domeniului, existã o colaborare bunã cu La început, am propus un program la Na- dere, toate dezvoltãrile se pot aplica în di- Comunitatea Europeanã, care ajutã dez- tional Science Foundation ºi apoi un pro- ferite domenii ºi în diferite discipline. Spre voltarea proiectelor de anvergurã, ºi existã gram naþional la Casa Albã. A fost o încer- exemplu, dacã dezvolþi o nouã metodã de ºi interes intern pentru schimbarea sis- care de a avea rezultate generale ºi de a face asamblare a moleculelor, se poate aplica la temului educaþional. Iar industria se poate legãtura între ºtiinþã ºi aplicaþiile ºtiinþei metale, la polimeri. Aplicaþiile nu sunt li- dezvolta întotdeauna, dacã se dezvoltã si- într-un mod mai cuprinzãtor. A fost cãuta- mitate numai la o singurã linie de produse. multan cercetarea ºi educaþia. rea unei modalitãþi de a construi ceva care are aplicaþii pe un domeniu mai larg. De Este o ºtiinþã interdisciplinarã, dar nu Unde credeþi cã se vor afla exemplu, dacã lucrezi ca profesor într-un numai. Poate ºi un alt fel de ºtiinþã... nanotehnologiile peste 10 ani? Care va fi impactul lor în societate? sau documente emise de Consiliul Naþional de ªtiinþã ºi Tehnologie de la Casa Albã („Re- gional, State, & Local Initiatives in Nanotechnology”, NSTC – 2010, „NNI Supplemental Budget to FY 2009-2010 Presidential Budget Request”-2008, „NNI Strategic Plan”-2007, În producþia de materiale, nanotehno- „Nanotechnology – Shaping the world atom by atom”-2000, „Nanostructure Science and logiile vor intra în aproape toate industri- Technology”-2000, „Nanotechnology Research Directions”-2000). ile. Am fãcut ºi o estimare: nanotehnologiile vor contribui la produse de 3 trilioane • În 20 de ani de activitate, ca profesor, cercetãtor ºi inventator a primit aproape 60 de dis- tincþii ºi premii internaþionale, dintre care amintim: Carl Duisberg Award (1979, Germania), de dolari anual în lume pânã în 2020, când „US Engineer of the Year” (1998, 2004), „J. Robert Oppenheimer Award“ (2000), Distin- o sã terminãm faza a doua de creare a plat- guished Service Award of the National Science Foundation (2001), „Best of Small Tech formelor de integrare a diferitelor rezultate Awards: Advocate of the Year” (2001), World Technology Leader – „Scientific American ºtiinþifice. Faza I, corespunzãtoare perioa- Top 50 in 2004”, „2005 NASA Innovator Award”, Nanotechnology Hall of Fame (2006), dei 2000-2010, a fost, mai degrabã, una de „Medal of Excellence for Outstanding Contributions in Science, Engineering and Technol- creare a bazei ºi a componentelor. Acum ogy Management” (2007) – medalie primitã la International Annual Meeting of Society for avansãm în direcþia construcþiei de plat- Science and Technology Management, in Portland, Oregon), „The Adams Distinguished forme noi, iar cele mai bune aplicaþii vor fi Award - 2007” („Possibilities for Future Nanotechnology Development”, Purdue University), destinate creºterii productivitãþii, îmbu- „National Materials Advancement Award - 2007” – premiu acordat de Federation of Mate- nãtãþirii sãnãtãþii ºi dezvoltãrii durabile. rials Societies, Washington). CÃTALIN MOSOIA & ALEXANDRU BATALI

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 31 SEMICONDUCTORS WORLD CERCETARE

InfineonInfineon ancoreazã România în conceptul MoreMore thanthan MoreMore

În ultimii ani, Infineon Technologies, unul dintre jucãtorii de top ai pieþei R&D private adusã sectorului auto prin electronicã. Cer- erea de protejare a mediului ºi de eficienti- ºi lider global al industriei semiconductorilor pentru sectorul automotive, a oferit zare energeticã va creºte, iar nanotehnolo- României un nou model legat de felul în care business-ul high-tech trebuie sã funcþioneze giile vor juca un rol important în cadrul acestei tendinþe. Pentru a concura la nivel în industrie, punând accentul pe multiplicarea parteneriatelor între principalii actori din global, industria localã are nevoie de acces sistem: institutele de cercetare, universitãþi ºi companii. Urmând aceastã direcþie, la cele mai înalte nivele de dezvoltare tehnologicã, iar Infineon Technologies este Infineon Technologies a creat în România ºi un lanþ complet de valoare în ceea ce bine poziþionatã în acest sens.” priveºte dezvoltarea semiconductorilor, dând ºansa oamenilor de ºtiinþã angrenaþi în dez- La sfârºitul vizitei dr. Mihail Roco în România, am reuºit sã aflãm care este voltare sã lucreze în diverse arii ale cunoaºterii, oferind un mediu propice performanþei. opinia domniei sale faþã de potenþialul na- Mai mult, în viziunea Infineon, consolidarea industriei semiconductorilor ºi a electro- noelectronicii ºi al industriei locale de semiconductori, precum ºi faþã de efor- nicii nu poate avea loc fãrã sprijinul unor persoane providenþiale. turile fãcute de Infineon ºi partenerii sãi pentru consolidarea acestor domenii. n aceastã idee, Infineon Technolo- conºtient de importanþa pe care Infineon gies l-a invitat pe dr. Mihail Roco, Technologies o are în cadrul industriei de Care credeþi cã este viitorul personalitatea nr. 1 pe plan mondial semiconductori din România. „În plus, nanoelectronicii ºi al industriei de în nanotehnologie, sã viziteze Cen- vizita dr. Roco ajutã Infineon Technologies semiconductori din România? Î trul din România, conºtientizând sã sublinieze importanþa industriei de faptul cã domnia sa poate influenþa luarea semiconductori, ca domeniu cheie pentru România are o tradiþie ºtiinþificã ºi cul- unor decizii pe plan local, menite sã susþinã viitoarea dezvoltare a centrelor noastre ºi turalã de valoare care poate suporta dez- relansarea industriei româneºti de semi- a pieþei locale R&D. România are azi o in- voltarea nanoelectonicii, dupã cum a dove- conductori, dupã o lungã perioadã de de- dustrie auto puternicã ºi un trend clar dit-o ºi în trecut. Un domeniu promiþãtor clin. vizeazã creºterea ponderii electronicii la de creºtere este integrarea electronicii în Cu ocazia întâlnirii, dr. Roco a subliniat bordul vehiculelor. Noua generaþie de aplicaþii diverse, de la optimizarea func- faptul cã, în orice societate modernã, uti- maºini hibride ºi electrice va spori valoarea þionãrii automobilelor ºi monitorizarea pro- lizarea semiconductorilor reprezintã pâr- ghii principale de dezvoltare a pieþei locale. Dr. Roco a explicat Infineon Technologies România cum funcþioneazã conceptul de inovaþie în California, unde universitãþile ºi industriile locale colaboreazã foarte strâns, ºi s-a constatat cã acest model este foarte apropiat de acela pe care Infineon încearcã sã-l implementeze în România. Una dintre concluziile care s-au desprins a fost aceea cã o reþea colaborativã între industrie, universitãþi ºi autoritãþile locale reprezintã o modalitate eficientã de implementare în societate a tehnologiilor high- tech. La rândul sãu, dr. ing. Michael Neu- haeuser, general manager Infineon Tech- nologies România, a aflat cã dr. Roco este Dr. Mihail Roco Dr. ing. Michael Neuhaeuser

32 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 SEMICONDUCTORS WORLD CERCETARE

duselor alimentare, pânã la crearea de echi- Centrul Infineon din Bucureºti poate Centrul Infineon din Bucureºti are o pament nou biomedical ºi implanturi me- sã contribuie la crearea de sisteme in- misiune orientatã spre dezvoltarea de sis- dicale. Cercetarea româneascã s-ar putea teligente pentru control, comunicare, teme avansate de electronicã, control, concentra, spre exemplu, asupra unor tran- producþie ºi protecþie, bazate pe tranzis- senzori, securitate ºi alte domenii bazate zistori specializaþi, instrumentaþie medicalã, tori, elemente de memorizare ºi conec- pe folosirea semiconductorilor, de la senzori, sisteme de automatizare & teleco- tare. Modul integrativ de organizare a concept pânã la fabricare ºi comer- mandã a proceselor industriale. Infineon cercetãrii ºi producþiei, promovat de cializare. Centrul creeazã sisteme elec- este ancorat în ceea ce numim “More than Michael Neuhaeuser, este o asigurare tronice pentru automobilele de pe piaþa More” sau, cu alte cuvinte, în includerea pentru succesul companiei. Contribuþiile localã ºi mondialã. Infineon este bine semiconductorilor specializaþi ºi a ele- Infineon þin nu numai de aspectele plasatã în competiþia internaþionalã ºi are mentelor de memorizare în sisteme ºi apli- tehnice, dar ºi de modul de organizare, nevoie de personal cu înaltã cali- caþii cât mai diverse. În acest domeniu IMT plecând de la realitatea cã ºtiinþa ºi in- ficare. Infineon contribuie la îm- Bucureºti este un partener bun pentru Cen- gineria sunt mai apropiate, iar co- bunãtãþirea laboratoarelor ºi a cursurilor trul Infineon. Succesul va fi posibil dacã va laborãrile esenþiale. Un semn al calitãþii din universitãþile din România ºi face exista un proces continuu de inovaþie pen- este dat ºi de faptul ca Infineon a avut eforturi pentru integrarea lor în proiecte tru a rãmâne competitivi, dacã va fi consol- succes în obþinerea de fonduri pentru de cercetare. Printre colaboratorii Cen- idat un mediu profesional, capabil sã creeze cercetare ºi dezvoltare din partea Comu- trului Infineon se aflã institute de cer- specialiºti ºi idei noi, dacã se va reuºi menþi- nitãþii Europene. cetare, universitãþi ºi alte întreprinderi, nerea unei mase critice de activitate în þarã. legate de linia lor de produse. Este un fel Care sunt aspectele pe care le apreciaþi nou de a face afaceri, având legãturi mul- Ce ºtiþi despre compania Infineon în mod deosebit legat de ceea ce a tiple, multidisciplinare ºi colaborative, de Technologies ºi cum credeþi cã construit Infineon în România, la dezvoltarea conceptelor pânã la vân- poate ajuta suplimentar dezvoltarea legat de ceea ce aþi descoperit în zarea produselor. nanotehnologiilor pe plan mondial? Centrul Infineon din Bucureºti? ALEXANDRU BATALI NANOTEHNOLOGII CERCETARE

Un impuls pentru continuarea cercetãrii în Nanotehnologie Vizita Dr. Mihail Roco (NSF, USA) în laboratoarele IMT-Bucureºti

Pe fondul interesului pentru nanoteh- micro-nano-biotehnologii; nologii ºi al derulãrii proiectului “Nano- • “Centrul CD pentru nanotehnologii ºi tehnologii în România: studiu prospectiv“ nanomateriale bazate pe carbon” (NANOPROSPECT), finanþat de ANCS, a (nou, finanþat printr-un proiect POS avut loc în intervalul 19-21 ianuarie 2011 Competitivitate). vizita în România a Dr. Mihail Roco, con- Din cele de mai sus, rezultã ponderea sultant principal al NSF (National Science importantã a nanotehnologiilor: IMT ar Foundation, U.S.A.). Principalele mo- trebui sã poarte de fapt numele de “institut mente ale vizitei au fost (a se vedea ºi de micro- ºi nanotehnologie”. www.imt.ro/NANOPROSPECT): Un al doilea moment al vizitei l-a con- • Primirea la Preºedintele Academiei stituit inspecþia noii camere albe (de cca. Române, Acad. Ionel Haiduc (19 ia- 100 m2), facilitate aflatã în probe înainte de nuarie), la Preºedintele ANCS, Prof. punerea efectivã în funcþiune: aici vor Dr. Dragoº Ciuparu, ºi întâlnirea cu funcþiona, pentru început, echipamente Prof. Dr. Adrian Curaj, director ge- LPCVD, PECVD, RTP, RIE, DRIE etc. neral al UEFISCDI (20 ianuarie). În final, dr. Roco a vizitat o parte din • Prezentarea unei lucrãri invitate la zona de caracterizare ºi a discutat cu Simpozionul “Perspectivele nano- cercetãtorii din laboratoarele de “nanotehnologiei pânã în 2020”, în Aula structurare ºi nanocaracterizare” ºi de Academiei Române (eveniment la întâlnire cu cercetãtori din Labora- “nanobiotehnologie”. care au participat 125 de specialiºti torul de senzori al companiei Honey- O particularitate a IMT este existenþa din 42 de institute) ºi conferinþa de well România. unui mod de interacþiune cu educaþia ºi in- pres[ care a urmat (19 ianuarie). Simpozionul de la Academia Românã dustria prin centrul IMT-MINAFAB, o • Acordarea titlului de Doctor Honoris a fost organizat cu colaborarea consorþiului premierã în România, pe model occidental Causa al Universitãþii “Politehnica” NANOPROSPECT ºi o serie de concluzii (în SUA existau în 2007 peste 70 de centre din Bucureºti (19 ianuarie 2011). ale interacþiunii cu dr. Roco vor fi folosite “deschise” de nanotehnologie). • Vizitarea unor laboratoare de cer- în studiul prospectiv dedicat nanoteh- Vizitele în laboratoarele CD din Româ- cetare din patru instituþii bucureºtene nologiilor. nia au fost semnificative pentru creºterea (19-21 ianuarie) care au ºi cele mai Vizita la INCD-Microtehnologie (re- considerabilã a nivelului de dotare cu numeroase proiecte de nanotehnolo- flectatã ºi de imaginile alãturate) a cuprins echipamente ºi aparaturã la nivel mondial, gie finanþate din programele naþio- urmãtoarele momente principale. A fost dar dr. Mihail Roco s-a arãtat deosebit de nale, începând din anul 2005. Acestea prezentatã mai întâi noua organizare. interesat de noutatea ºi competitivitatea sunt Universitatea “Politehnica” din Departamentul de cercetare-dezvoltare (în tematicii de cercetare. În cazul IMT, au Bucureºti, ºi trei institute naþionale de vigoare de la 1 decembrie 2010). Cele patru atras atenþia rezultate obþinute în partene- cercetare-dezvoltare coordonate de “centre” au regrupat laboratoarele deja riate europene în domeniul componen- cãtre ANCS: INCD-Microtehnologie, existente. Aceste compartimente sunt: telor electro-mecanice care lucreazã la INCD-Fizica Materialelor ºi INCD- • Centrul de excelenþã “Micro- ºi frecvenþe înalte (Parteneriatul Public Pri- Fizica Laserilor Plasmei ºi Radiaþiilor. nanosisteme pentru radiofrecvenþã ºi vat în Nanoelectronicã, ENIAC-JU) ºi în • Vizitarea companiei Infineon Tech- fotonicã”; PC7 (noi tehnici de interconexiune în na- nologies România, care lucreazã în • “Centrul de nanotehnologii”, sub noelectronicã). nanoelectronicã (21 ianuarie 2011). egida Academiei Române; ACAD. DAN DASCÃLU, În ziua de 20 ianuarie a avut loc (în “Centrul de cercetare pentru inte- DIRECTOR GENERAL AL IMT-BUCUREºTI, • COORDONATORUL PROIECTULUI parcul MINATECH-RO) ºi o scurtã grarea tehnologiilor”, este vorba de NANOPROSPECT

34 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 TRANSFER TEHNOLOGIC CERCETARE

Importanþa relaþiei dintre brevetare ºi transferul tehnologic

• Licenþa drepturilor de PI - modalitatea optimã de realizare a transferului de tehnologie În funcþie de existenþa unei înþelegeri inter- considerat nou sau îmbunãtãþit încalcã din Altã opþiune este vânzarea completã a necunoaºtere drepturile de PI deþinute de drepturilor de PI pentru o anumitã tehno- venite între titularul unor drepturi de propri- altã companie. În aceastã situaþie, prima logie. Totuºi, de multe ori, aceasta nu poate etate intelectualã ºi terþi, activele de propri- companie va fi nevoitã, pentru a evita o fi practicã, pentru cã simpla achiziþionare acþiune în contrafacere pentru drepturile nu este atractivã fãrã capital uman, un pro- etate intelectualã pot fi exploatate comercial încãlcate, sã solicite celei de-a doua, prin- dus, o piaþã dezvoltatã ºi/sau o afacere pusã atât de cãtre proprietar, cât ºi de cãtre terþi, cu tr-un contract de licenþã, un drept de uti- la punct. lizare în condiþii specificate. Tehnologia este vândutã sau cumpãratã permisiunea proprietarului. Cuvântul „licenþã“ Nu în ultimul rând, sunt situaþii în care pe bazã de contract, ceea ce implicã doar desemneazã permisiunea acordatã altora de o companie, care din diverse motive nu câteva obligaþii permanente în relaþia din- reuºeºte sã se menþinã satisfãcãtor pe piaþã, tre cedent ºi cesionar. Astfel de tranzacþii cãtre proprietarul drepturilor de PI de a le uti- solicitã o licenþã de tehnologie. Deºi pentru implicã un singur transfer de fonduri, care liza în termenii ºi condiþiile convenite. Li- aceastã achiziþie compania trebuie sã ar putea fi considerat compensatoriu pen- plãteascã o sumã importantã, pe baza ex- tru efortul depus în dezvoltarea tehnolo- cenþierea este conceputã în trei categorii, ºi perienþei dobândite va reintra în com- giei oferite ºi stimulativ pentru a dezvolta o anume: licenþe de tehnologie (licenþe de petiþia de piaþã. altã tehnologie, care sã o înlocuiascã pe cea oferitã. Sunt ºi situaþii în care un proprietar brevet ºi licenþe de know-how, alte tipuri de de tehnologie poate considera cã soluþia proprietate industrialã), licenþe de publicare ºi idealã este de a gãsi un cumpãrãtor pentru tehnologie ºi de a finaliza întreaga tran- divertisment (licenþele de drept de autor) ºi li- zacþie la un moment dat. Un acord de li- cenþe de comerþ (licenþe de mãrci de comerþ). cenþiere transferã de la licenþiator la li- cenþiat dreptul de a utiliza PI inclusã în tehnologia oferitã ºi de a face, utiliza ºi vinde produse care încorporeazã tehnolo- Licenþierea ºi competitivitatea gia, într-o anumitã perioadã de timp ºi companiilor Este licenþierea strategia corectã? regiune. Emitentul licenþei continuã sã aibã drepturi de proprietate asupra tehno- Numai companiile capabile sã ofere Înainte de licenþierea unei tehnologii, logiei ºi a permis doar un anumit drept de produse ºi servicii mai bune pot fi compe- este important pentru compania furnizoare utilizare a acelei tehnologii. titive ºi îºi pot menþine avantajul într-o de tehnologie sã aibã rãspunsul la între- Prin licenþiere, acesta va avea posibili- economie de piaþã globalizatã. Mijloacele barea preliminarã dacã licenþierea este tatea de a primi un venit suplimentar. În tradiþionale de creºtere economicã nu mai strategia corectã care trebuie adoptatã. plus, un acord de licenþã presupune o con- sunt suficiente pentru a garanta un avantaj Opþiunea iniþialã pentru un proprietar tinuã interacþiune între licenþiator ºi li- competitiv, care face diferenþa între com- al drepturilor de PI este de a fabrica ºi cenþiat, în scopul realizãrii obiectivului lor paniile similare. Rãspunsul constã în vinde produsul. Din aceastã exploatare in- comun, care este de a utiliza în mod efi- tehnologii noi sau îmbunãtãþite, dezvoltate dividualã a tehnologiei dezvoltate, propri- cient tehnologia pentru beneficiul reci- de companiile inovatoare. etarul va avea beneficiul exclusivitãþii pro- proc. O licenþã poate fi necesarã în situaþia în ducþiei, dar ºi posibilul dezavantaj al limi- LAURA-GABRIELA OLTEANU care un produs dezvoltat de o companie ºi telor producþiei, pieþelor de desfacere etc. IPA CIFATT CRAIOVA

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 35 FIZICA MATERIALELOR CERCETARE

MicroscopMicroscop electronicelectronic analiticanalitic cu rezoluþie atomicã la INCDFM - Platforma de Fizicã Mãgurele

Proprietãþile fizice (mecanice, electrice, optice, magnetice) ale materialelor avansate Prezenþa corectorului aberaþiei de sfericitate permite obþinerea unei re- studiate în zilele noastre sunt dramatic influenþate atât de structura lor intrinsecã, cât zoluþii spaþiale de 0.08 nm în modul de ºi, poate mai ales, de modificãrile structurale aduse, de exemplu, prin doparea mate- funcþionare STEM (Scanning Trans- mission Electron Microscopy). Aceastã rialelor pure sau prin „alãturarea” unor materiale cu proprietãþi diferite (depuneri mul- valoare a rezoluþiei, situatã dincolo de tistrat în microelectronicã, aliaje etc.). Punctul de plecare în explicarea ºi caracteri- bariera psihologicã de 1 Angstrom (0.1 nm), face din acest microscop cel mai zarea acestor proprietãþi este întotdeauna structura materialului respectiv. În cazul puternic instrument de acest gen din materialelor avansate, subtilitãþile de ordin structural care influenþeazã proprietãþile fi- Europa de Est. Performanþa ºi complexitatea instrumentului sunt întregite zice pot fi puse în evidenþã numai folosind instrumente ºi echipamente ºtiinþifice com- de echiparea cu unitãþi analitice EDS plexe, care înglobeazã cuceriri de ultima orã în domeniul ºtiinþei ºi tehnologiei. (Energy Dispersive X-ray Spectro- scopy) ºi EELS (Electron Energy Loss rin proiectele de cercetare creazã la o tensiune maximã de accele- Spectroscopy) de ultimã generaþie, care derulate, Institutul Naþional rare a fasciculului electronic de 200 kV permit determinãri compoziþionale de de Cercetare-Dezvoltare pen- ºi este echipat în configuraþie standard înaltã precizie, atât din punct de tru Fizica Materialelor (IN- cu sursã de electroni cu efect de câmp vedere cantitativ, cât ºi spaþial, P CDFM) abordeazã clase de (Field Emission Gun, FEG) ºi corector al mergând pânã la rezoluþie spaþialã materiale din diferite domenii de vârf aberaþiei de sfericitate. atomicã. Instrumentul poate fi operat ale ºtiinþei ºi tehnologiei actuale, cum ar în cel puþin 10 moduri de lucru fi nanotehnologia, micro- ºi nanoelec- diferite, cum ar fi: TEM/HRTEM, tronica, optoelectronica, spintronica etc. difracþie de electroni pe arie selectatã În vederea caracterizãrii structurale a (SAED) sau în fascicul convergent acestor tipuri de materiale, INCDFM a (CBED), nanodifracþie de electroni, achiziþionat din fonduri structurale eu- STEM, EDS în mod spot, profil liniar ropene, în cadrul proiectului POS-CCE sau cartografie 2D (rezoluþie spaþialã 1 intitulat Centru Euro-Regional de Studii nm), EELS în regim de spectrometrie al Materialelor Avansate, al Suprafeþelor sau de imagisticã filtratã în energie ºi Interfeþelor, contract de finanþare Nr. (spectrum image, EFTEM) cu rezoluþie 16/01.03.2009, un microscop electronic spaþialã la nivel atomic (!). Pilotarea analitic de înaltã rezoluþie JEM ARM echipamentului, precum ºi achiziþia ºi 200F, însoþit de o suitã de echipamente procesarea datelor se fac cu ajutorul ºi accesorii pentru prepararea probelor unor programe complexe dedicate, in- pentru microscopia electronicã. stalate pe computerele care deservesc Performanþele acestui echipament microscopul. complex sunt la cel mai înalt nivel mon- Atingerea parametrilor de perfor- dial în momentul actual, fiind unice în manþã maximali impune însã condiþii Europa de Est în momentul de faþã. Mi- Fig.1 - Microscopul electronic de instalare foarte severe în ceea ce croscopul electronic JEM ARM 200F lu- JEM ARM 200F instalat la INCDFM priveºte nivelul vibraþiilor mecanice,

36 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 FIZICA MATERIALELOR CERCETARE

al zgomotului, al câmpului magnetic Pentru operarea acestor echipa- domeniul microscopiei electronice ºi parazit ºi al variaþiilor de temperaturã mente complexe, în INCDFM existã o ºtiinþei materialelor din Europa ºi din ºi presiune. În acest sens, INCDFM a echipã de cercetãtori cu o vastã expe- þarã. Evenimentul va fi organizat în amenajat un spaþiu special destinat rienþã în domeniu, acumulatã în urma scopul prezentãrii uriaºului potenþial amplasãrii microscopului, care asigurã unei bogate activitãþi în laboratorul de oferit de acest echipament complex în un nivel extrem de redus al vibraþiilor microscopie electronicã al INCDFM ºi caracterizarea microstructuralã a ma- mecanice, cu o amplitudine verticalã în laboratoare de microscopie elec- terialelor, vizând stabilirea de co- mai micã decât 0.2 µm. Variaþiile de tronicã din Belgia, Franþa ºi Germania. laborãri cu unitãþi de cercetare/dez- temperaturã sunt limitate la mai puþin Rezultatele publicate de aceºti cercetã- voltare sau economice din þarã ºi de 0.2oC/h (fluctuaþii sub 0.05oC/min) tori în sute de articole în jurnale co- strãinãtate. cu ajutorul unui sistem de climatizare tate ISI demonstreazã valoarea profe- unic în România, bazat pe panouri sionalã incontestabilã a grupului, prac- rãcite, în locul instalaþiilor de clima- tic cel mai puternic grup de micro- tizare convenþionale, eliminând astfel scopie electronicã în domeniul mate- curenþii de aer din încãperea micro- rialelor din România. Grupul de mi- scopului. Câmpul magnetic parazit croscopie electronicã al INCDFM in- este anulat cu ajutorul unui sistem de clude, pe lângã cercetãtori cu expe- compensare activ controlat cu aju- rienþã, ºi tineri cercetãtori (doctoranzi, torul unui computer. post-doc) ºi urmãreºte recrutarea de În afara accesoriilor care echipeazã absolvenþi de valoare din domeniul coloana microscopului (EDS, EELS, fizicii ºi ºtiinþei materialelor, în scopul camere CCD), a fost achiziþionatã o formãrii de noi specialiºti în micro- serie de dispozitive ºi instalaþii de ul- scopia electronicã analiticã de înaltã timã generaþie pentru prepararea pro- rezoluþie. belor de microscopie electronicã, cea Microscopul electronic, împreunã mai complexã instalaþie fiind sistemul cu întreaga suitã de accesorii pentru dual SEM-FIB Tescan Lyra III XMU. preparãri de probe, va fi implicat în Fig. 3 - Instalaþie de subþiere ionicã Sistemul SEM-FIB este, la rândul lui, proiectele de cercetare aflate deja în Gatan PIPS folositã la INCDFM pentru accesorizat cu echipamente supli- derulare în INCDFM sau finanþate în prepararea probelor TEM mentare, care permit efectuarea de in- cadrul competiþiilor viitoare. Aceste vestigaþii structurale (unitate de echipamente vor fi utilizate în inves- difracþie de electroni retroîmprãºtiaþi, tigarea materialelor avansate care sus- Performanþele tehnice ale pache- EBSD) ºi compoziþionale (unitate citã interesul întregii comunitãþi ºti- tului de echipamente ºi competenþa EDS). inþifice mondiale, cum ar fi semicon- cercetãtorilor care le vor opera în ductorii, oxizi ºi compuºi complecºi cu cadrul proiectelor de cercetare vor proprietãþi speciale (multiferoici, permite obþinerea de rezultate ºtiinþi- supraconductori, compuºi magneto- fice de cea mai înaltã valoare la nivel rezistivi etc.), nanostructuri, ceramici, mondial, având ca efect contribuþia la aliaje speciale. Caracteristicile tehnice creºterea vizibilitãþii cercetãrii ro- de vârf ale echipamentelor vor per- mâneºti ºi implicarea mai activã a mite determinãri structurale cu o pre- acesteia în proiecte de cercetare eu- cizie de ordinul miimilor de nm (!) pe ropene. De asemenea, aceste echipa- imagini cu o rezoluþie spaþialã sub 0.1 mente performante deschid posibi- nm. Acest aspect este de o importanþã litãþi noi de colaborare între INCDFM crucialã în analiza interfeþelor ºi de- ºi mediul economic prin unitãþi din fectelor structurale în materialele diverse domenii industriale avansate, avansate studiate în INCDFM. atât din þarã, cât ºi din Europa. Microscopul electronic JEM ARM 200F va fi operaþional la începutul Fig. 2 - Sistemul dual SEM-FIB lunii martie 2011. INCDFM va orga- DR. CORNELIU GHICA, Tescan Lyra III XMU, instalat la INCDFM niza un workshop festiv de inaugurare CSI, INSTITUTUL NAÞIONAL pentru prepararea de probe TEM ºi investigaþii în cursul lunii mai 2011, ocazie cu care DE C-D PENTRU FIZICA MATERIALELOR, structurale ºi compoziþionale de suprafaþã vor fi invitaþi cercetãtori de marcã în BUCUREºTI

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 37 PROIECTE CERCETARE

Dezvoltarea unui sistemsistem integratintegrat dede acceleratoareacceleratoare dede particuleparticule, direcþie prioritarã pentru ICPE-CA

omânia, ca membru fondator Pe 4 octombrie 2010, nouã þãri, printre Electromagnet al FAIR GmbH, va suporta sextupol care ºi România, au semnat documentele 1% din costurile proiectului de înfiinþare a FAIR GmbH, societate care FAIR, ceea ce reprezintã se va ocupa de coordonarea activitãþilor în R aproximativ 13 milioane de EURO. O parte din aceasta sumã repre- cadrul proiectului FAIR (Facility for Antipro- zintã contribuþie in kind, constând în echipamente care vor fi instalate în ton and Ion Research). Proiectul FAIR cadrul sistemului de acceleratoare de vizeazã realizarea, lângã Darmstadt, Ger- particule. În cadrul acestei contribuþii in kind, mania, a unui sistem integrat de accelera- Institutul Naþional de Cercetare-Dez- toare de particule, capabil sã furnizeze fas- voltare pentru Inginerie Electricã ICPE- CA, institut cu o mare deschidere cãtre cicule de protoni ºi antiprotoni cu energii cercetare-dezvoltare-inovare ºi, în spe- înalte. FAIR va oferi oamenilor de ºtiinþã cial, cãtre ceea ce înseamnã cercetare aplicativã, va contribui la realizarea din Europa ºi din întreaga lume posibili- proiectului FAIR prin execuþia unui tatea de a efectua cercetãri la un nivel numãr de 136 electromagneþi normal- conductori ºi 96 surse de alimentare Punând accent pe dezvoltarea în înalt în domenii ca fizica structurii nucle- pentru aceºti electromagneþi. Echipa- domeniul ingineriei electrice a progre- elor, fizica antimateriei, fizica materiei nu- mentele menþionate se vor instala în sului bazat pe cunoaºtere, institutul se cadrul HESR (High Energy Storage regãseºte printre cele mai active ºi per- cleare în condiþii extreme, fizica plasmei, Ring), parte componentã a proiectului formante unitãþi de cercetare, bu- aplicaþii conexe. FAIR. Valoarea totalã a contribuþiei IN- curându-se de un continuu progres ºti- CDIE ICPE-CA se ridicã la aproximativ inþific, tehnologic, economic ºi social. 4,5 milioane de EURO. Toate abordãrile institutului în ceea Pânã în prezent, INCDIE ICPE-CA a ce priveºte dezvoltarea cunoaºterii au realizat proiectul prototipului electro- condus cãtre o largã implicare în pro- magnetului de tip sextupol ºi se aflã în iecte naþionale ºi internaþionale, cãtre stadiu de finalizare a acestuia, lucrând în un mare numãr de articole ºtiinþifice, colaborare cu doi parteneri industriali: studii ºi omologãri, numeroase transfe- SC ELECTROMAGNETICA SA Bu- ruri industriale importante ºi, nu în ul- cureºti ºi SC AAGES SRL Tg. Mureº. timul rând, cãtre certificãrile primite din Prototipul amintit va fi livrat desti- partea ANCS în 2008 ºi AGIR în 2010, natarului în primul trimestru al acestui prin acordarea Premiului de excelenþã an. pentru cea mai eficientã promovare a Recent, au fost demarate activitãþile rezultatelor cercetãrii ºi a Premiului necesare în vederea realizãrii unui nou pentru asimilarea în fabricaþie industri- prototip, cel al unui electromagnet alã a unei serii de generatoare electrice Electromagnet steerer vertical, 2 mrad, prototip care va sincrone pentru micro-turbine eoliene. steerer fi, de asemenea, livrat în acest an. BIROUL DE PRESÃ ICPE-CA

38 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 CARE CENTER SERVICII

Garanþia telefonului mobil Nokia

Certificatul de garanþie oferit de cãtre pro- Condiþiile de garanþie sunt acordate aceste condiþii sunt prevãzute în în conformitate cu legislaþia din Româ- documentele ce însoþesc fiecare ducãtor, ataºat pachetului comercial, ºi fac- nia. Perioada de garanþie este de 24 de produs la achiziþionare. tura de achiziþie a produsului sunt docu- luni de la data cumpãrãrii produsului. • Deteriorãri termice, mecanice, plas- Prin semnarea certificatului de tice datorate incendiilor, acciden- mentele în baza cãrora defectele acoperite garanþie la achiziþia produsului, clientul telor de orice fel, vibraþiilor, intem- de condiþiile de garanþie sunt remediate în confirmã cã produsul i-a fost verificat ºi periilor sau neglijenþei în utilizare. este funcþional, cã i s-a explicat modul Produsele nu trebuie supuse unor centrul service Nokia Care. de utilizare, cã s-a verificat conþinutul schimbãri de temperaturã majore, pachetului comercial, inclusiv existenþa ºocurilor mecanice ºi deteriorãrilor a achiziþia telefonului, certifi- manualului de utilizare în limba românã plastice. Ca orice produs care con- catul de garanþie este comple- ºi integritatea ºuruburilor ºi sigiliilor þine componente electronice, tre- tat de vânzãtor cu datele ge- produsului. buie ferit de surse de cãldurã, nu nerale ºi specifice de identifi- trebuie trântit, lovit, aruncat etc. L care ale produsului: data Scoaterea produsului din garanþie • Folosirea de baterii, surse de ali- achiziþiei, model telefon, IMEI, model mentare sau alte accesorii decât încãrcãtor, serie încãrcãtor, model ba- În certificat sunt menþionate situaþi- cele aprobate de producãtor. terie, serie baterie. De asemenea, se ile care duc la scoaterea produsului din Utilizarea oricãrui alt accesoriu, în regãsesc ºi informaþiile de identificare garanþie: afara celui original ºi compatibil, poate ale vânzãtorului ºi cumpãrãtorului. • Intervenþii sau reparaþii executate duce la distrugeri hardware sau soft- Certificatele Nokia, pentru siguranþã, de persoane neautorizate de cãtre ware, iremediabile. au holograma care atestã originalitatea producãtor. Înainte de a apela la • În cazul în care produsul prezintã documentului. serviciile unui centru service se re- urme de contact cu lichide. În cazul unei defecþiuni, dacã clien- comandã clienþilor ca aceºtia sã • Intervenþii software neautorizate tul se prezintã în centrul service Nokia verifice dacã este autorizat de cãtre • Neconcordanþã între IMEI-ul men- Care, dupã remediere, informaþiile producãtor. De asemenea, indife- þionat pe certificat, cel de pe produs referitoare la reparaþie sunt menþionate rent de defect, clientul trebuie sã ºi cel din software-ul produsului. în certificat la secþiunea special creatã. nu intervinã în nici un fel asupra • Schimbarea stãrii originale a apa- Datele care se menþioneazã sunt: data produsului cu scopul de a-l reme- ratului. recepþiei în service, data predãrii cãtre dia. În afara faptului cã se va anula • Pierderea certificatului de garanþie. client a telefonului reparat, defectul garanþia, prin aceastã intervenþie se Nu fac obiectul garanþiei defectele reclamat, reparaþia efectuatã, prelun- pot produce ºi alte defecþiuni care care pot apãrea în urma instalãrii sau girea garanþiei, numãrul fiºei în baza pot fi iremediabile. folosirii unor programe care nu au fost cãreia s-a efectuat reparaþia, numele • Nerespectarea condiþiilor de ma- livrate de cãtre producãtor ºi defectele centrului service, ºtampila unitãþii ºi nipulare, transport, pãstrare, pu- care pot apãrea ca urmare a uzurii în semnãtura reprezentantului service care nere în funcþiune, exploatare ºi în- limitele normale, în urma folosirii pro- a remediat defectul. treþinere. Recomandãrile pentru dusului în condiþii normale.

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 39 MANAMANAGEDGED SERVICESSERVICES, EXTENSIA DEPARTAMENTULUI IT

Ce opþiuni are o companie care nu deþine lizarea acestora, toate pe fondul specifice la nivel de infrastructurã, apli- intern anumite competenþe tehnice ºi nici menþinerii unor costuri operaþionale caþii, securitate etc. În ultimii ani, ma- minime. Aceste provocãri sunt cu atât naged services devin o direcþie tot mai nu are bugetul/dorinþa de a le dezvolta mai mari cu cât companiilor le lipsesc atractivã faþã de „mai“ tradiþionala exter- intern? Apeleazã la Managed Services, competenþele interne sau resursele finalizare. nanciare pentru a þine pasul cu dez- Multã lume se întreaba care sunt adicã încredinþeazã unui terþ responsabili- voltarea industriei IT ºi a menþine sis- diferenþele între managed services ºi tatea derulãrii unor operaþiuni IT pentru temele proprii la un nivel competitiv. outsourcing. Rãspunsul nu este simplu, Mai mult, în cadrul companiilor mici ºi însã în esenþã, managed services este o care nu poate asigura prin forþe proprii un medii se înregistreazã o fluctuaþie de formã de oursourcing însã fãrã prelu- nivel satisfãcãtor de performanþã. Contrac- personal mult mai mare decât în seg- area/transferul infrastructurii sau a per- mentul enterprise prin lipsa unui mediu sonalului clientului de cãtre furnizor. De tul acoperã doar nivelul operaþional ºi, spre profesional competitiv ºi a unor perspec- asemenea, managed services abordeazã deosebire de externalizare, clientul tive în ceea ce priveºte cariera. Astfel, sistemele IT la un nivel mult mai gra- prin discontinuitatea competenþelor IT, nular. Din multe alte puncte de vedere: pãstreazã proprietatea ºi controlul asupra multe companii devin vulnerabile în platã, managementul riscului, SLA etc sistemului informatic. faþa unor defecþiuni ale sistemelor infor- cele douã concepte sunt semãnãtoare ºi matice, ameninþãri de securitate etc. oferã beneficiarilor rezultate similare. Din punct de vedere al furnizorului, sep- e mãsurã ce tehnologia infor- Managed Services ararea se pãstreazã ºi chiar dacã existã maþiei (aplicaþii, echipamen- versus outsourcing abordãri mixte, orientarea cãtre mate, reþele) devine tot mai so- naged services sau outsourcing este evi- fisticatã, administrarea aces- Pentru a compensa lipsa de resurse dentã. P teia devine o activitate în interne sau ineficienþa acestora existã egalã masurã de complicatã ºi costisi- douã opþiuni principale: externalizarea Ce înseamnã pânã la urmã toare. Mai multe studii globale considerã Departamentului IT cãtre un furnizor Managed Services cã, în medie, companiile cheltuie cca dedicat sau contractarea unor furnizori 80% din bugetul IT doar pentru a pãstra de servicii (managed services) pentru re- Managed Services este o activitate sistemele operaþionale. Pentru majori- zolvarea/gestionarea unor probleme prin care anumite operaþiuni de rutinã tatea companiilor, cu precãdere din segmentul SMB, devine o provocare sã pãstreze sistemele IT funcþionale, sã obþinã un maxim de beneficii din uti-

40 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MANAGED SERVICES SERVICII

din sfera IT-ului sunt încredinþate unui managed services se face un audit al sis- zorului ºi pe care le va gestiona singur. contractor extern, denumit Managed temului informatic, atât din punct de Mai mult, se pãstreazã vizibilitatea de- Services Provider. Acest provider îºi vedere al infrastructurii cât ºi al ce- plinã asupra proceselor, controlul în- asumã printr-un contract de servicii res- rinþelor, pe baza cãruia se ia decizia cu tregului sistemul informatic ºi un grad ponsabilitatea administrarii, monito- privire la nivelul de servicii necesar. ridicat de predictibilitate a cheltuielilor. rizãrii ºi funcþionãrii în condiþiile con- tractuale a operaþiunilor/sistemelor în- Beneficiile Managed Services De reþinut credinþate, acestea rãmânând pe toatã perioada contractului în proprietatea O companie care apeleazã la un Conceptul de managed services clientului. Într-o oarecare mãsurã se furnizor de managed services poate în- poate acoperi o gamã largã de operaþiuni poate spune cã Managed Services aco- registra beneficii din multiple surse: re- IT ºi puþini furnizori pot acoperi între perã mentenanþa sistemelor IT dar ter- ducerea costurilor operaþionale, creºte- spectrul. Multe astfel de companii s-au menul mentenanþã limiteazã totuºi focalizat pe anumite sectoare sau gradul de acoperire al conceputului. BENEFICII: funcþionalitãþi: servicii adiacente stocã- Furnizorul de managed services nu · Reducerea costurilor cu rii, securitate, desktop management, este responsabil de schimbarea sau administrarea infrastructurii IT help desk etc sau anumite echipamen- upgradarea echipamentelor, aspect · Acces la competenþe superioare te/aplicaþii. De asemenea, existã dife- obiºnuit în contractele de externalizare. · Asistenþã tehnicã 24/7 renþieri legate de capacitatea de a oferi În categoria Managed Services intrã: se- · Imbunãtãâirea serviciilor din cadrul suport onsite sau acoperire regionalã. curitate, alerte, managementului up- companiei În România, termenii de managed grade-urilor sau al path-urilor, back-up, · Focalizare pe activitãþi cu valoare services ºi outsourcing se suprapun în data recovery etc pentru toate tipurile adãugatã mai mare ofertele multor furnizori dar existã fãrã de sisteme ºi dispozitive: servere, laptop- dubii ºi companii dedicate. În mod uri, stocare, reþele, aplicaþii etc. Ideea de rea performanþei sistemului informatic, tradiþional, activitãþile de mentenanþã bazã este ca prin încredinþarea acestor direcþionarea bugetului disponibilizat reveneau vendorului de tehnologie însã operaþiuni unor terþi, pe de o parte sã se catre alte activitãþi productive etc. tendinþele sunt de contractare a unor poatã accesa resurse cu un nivel ridicat Furnizorul de managed services ac- furnizori specializaþi. Oferta este destul de competenþã ºi sã se poate reduce cos- tiveazã ca o extensie a Departamentului de bogatã, de la nume grele din indus- turile, iar pe de alta, compania sã se IT, eliberând personalul propriu de trie precum IBM ºi Romtelecom pânã la poate concentra pe activitãþi mai rele- rutina unor operaþiuni sau acordând companii mici, cvasinecunoscute. vante pentru business-ul desfãºurat. asistenþã pentru probleme care necesitã Pentru un prospect, mai importantã Plata Managed Services se face în un nivel ridicat de competenþã. Moni- decât alegerea furnizorului, este defi- general pe baza unui abonament, în torizarea ºi mentenanþa sistemului in- nirea cerinþelor ºi a nivelului de mulþu- funcþie de natura serviciilor contractate, formatic se va face proactiv, la un nivel mire faþã de starea curentã a serviciilor a gradului de competenþã, numãr de mai profesional, având ca efect elimi- livrate de propriul Departament IT. O echipamente, utilizatori etc. Un aspect narea unor probleme de naturã tehno- analizã atentã a plusurilor ºi minusurilor important la nivel de costuri este ºi logicã, iar dacã acestea apar vor fi rezol- precum ºi a impactului pe care acestea le furnizarea de suport onsite, la sediul vate de un personal calificat ºi mai ales au asupra afacerii este, de asemenea, im- clientului. experimentat. Un furnizor de managed portantã în cadrul discuþiilor cu un Nivelul de bazã îl reprezintã moni- services acumuleazã experienþa lucrului potenþial furnizor ºi al identificãrii torizarea, serviciu prin care clientul este cu mai multe companii, incidenþa pro- nivelului optim de suport. notificat la apariþia unor probleme de blemelor tehnologice fiind în general Aceasta este prima parte a unei serii naturã criticã dar pe care ºi le rezolvã asemãnãtoare. Spre deosebire de out- de zece articole dedicate Managed Ser- singur. La un nivel superior se aflã con- sourcing, unde furnizorul are control vices prin care ne-am propus o infor- tractele full-service care acoperã toate deplin asupra departamentului IT, iar marea genericã asupra conceptului, sub- aspectele funcþionale, de la monitorizare dependenþa de acesta este maximã, în linierea abordãrii optime a unui astfel de la rezolvarea problemelor. În mod cazul managed services clientul poate contract, semnalarea beneficiilor ºi a obiºnuit, la iniþierea unui contract de decide ce activitãþi cad în sarcina furni- riscurilor asociate precum ºi identificarea celor mai cunoscuþi furnizori activi pe piaþa localã. Toate informaþiile vor fi disponibile ºi în versiunea online www.marketwatch.ro. GABRIEL VASILE

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 41 LUMEA GEOSPAÞIALÃ

ADMINISTRAÞIILEADMINISTRAÞIILE PUBLICEPUBLICE, INVITATE SÃ LUCREZE LA REALIZAREA STSTANDANDARDELARDELOROR GEOSPGEOSPAÞIALEAÞIALE Open Geospatial Consortium (OGC), organis- mul care propune standarde în domeniul geospaþial, a anunþat recent o nouã opþiune revizuitã pentru agenþiile locale, naþionale ºi regionale de stat pentru a deveni membru asociat. Mai precis, administraþiile publice pot colabora la realizarea standardelor geospaþia- le internaþionale, în aºa fel încât acestea sã fie mai aproape de nevoile lor.

rin urmare, la OGC pot adera ºi administraþii publice din Româ- nia, care au acum importanta ºansã de a veni cu propria con- tribuþie la realizarea standarde- TAXELE ANUALE DE P MEMBRU OGC GOVFUTURE: lor geospaþiale. Pânã la publicarea acestui anunþ, doar furnizorii de tehnologie geo- GovFuture pentru Administraþii spaþialã lucrau la stabilirea acestor standarde. publice locale: 200 USD De ce e nevoie de standardizare? Noua categorie propusã de OGC se numeºte GovFuture pentru Administraþii OGC GovFuture ºi se aplicã administraþiilor sub-naþionale: 500 USD Aproape cã nu existã activitate din ziua locale ºi sub-naþionale (pentru mai multe inde astãzi care sã nu aibã tangenþã cu sau formaþii accesaþi http://www.opengeospa- GPS, GIS, modele 3D ale oraºelor ºi alte chiar sã depindã critic de informaþia geo- tial.org/ogc/join/levels#associate). tehnologii de localizare, o parte integrantã spaþialã. Administraþia publicã, serviciile GovFuture oferã organizaþiilor guver- a World Wide Web. Programul OGC Gov- de urgenþã ºi companiile de utilitãþi fac namentale din întreaga lume oportunitatea Future îºi propune sã creeze o bazã de cu- parte din categoria celor care depind critic de a putea discuta probleme comune legate noºtinþe internaþionale relevante pentru de informaþia geospaþialã. Administraþiile de noul nivel de interoperabilitate oferit de toate nivelele de administraþii publice din publice din România ºtiu cã nu se poate standardele deschise ºi pune la dispoziþie o toate þãrile. Majoritatea eforturilor de stan- vorbi de o comunicare eficientã fãrã a avea platformã pentru transferul peer-to-peer de dardizare în acest domeniu se ocupã de for- la bazã un protocol comun. Un pas mult cunoºtinþe în rândul autoritãþilor locale ºi matele de date. Standarde ca DIGEST, ISO, aºteptat a fost fãcut anul trecut, odatã cu sub-naþionale pentru a promova utilizarea Open GIS furnizeazã înlãnþuiri de înregis- adoptarea Ordonanþei 4/2010 a Guvernu- la scarã largã a standardelor. Membrii Gov- trãri, scheme de codificare etc. Încã nu exis- lui României, care reglementeazã Direc- Future au posibilitatea sã þinã legãtura cu tã un standard de modele de date care ar tiva INSPIRE. administraþii publice de alte nivele, cu fur- putea furniza modalitãþi standard de repre- Directiva INSPIRE prevede obligativi- nizorii ºi universitãþile prin intermediul în- zentare a fenomenelor geografice. De ase- tatea conturãrii la nivel naþional a unor ba- tâlnirilor ºi canalelor de comunicare OGC. menea, încã lipsesc standarde pentru acu- ze de date care sã conþinã un numãr mini- Standardele internaþionale deschise ale rateþea datelor în GIS, standardele de acu- mal de straturi de informaþii geospaþiale, OGC ajutã la crearea de hãrþi digitale, ser- rateþe a hãrþilor ocupându-se cu entitãþile date care vor trebui sã fie accesibile prin vicii de localizare pe telefoanele mobile, cartografice. utilizarea unor tehnologii geospaþiale ba-

42 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 LUMEA GEOSPAÞIALÃ

zate pe standarde internaþionale. Astfel, Standardele reprezintã specificaþii sau etc. Obiectivele urmãrite în cadrul acestui odatã conturatã baza de date geospaþialã stiluri de lucru care sunt acceptate la proiect au constat în unificarea într-o bazã care va descrie teritoriul de interes, vor fi scarã largã de cãtre utilizatori ºi adop- de date comunã a tuturor datelor geospa- disponibile interfaþãri cãtre exterior, prin tate de mai mulþi furnizori. þiale gestionate în Primãria municipiului care sã se expunã informaþiile geospaþiale Sibiu, care se referã la teritoriul sau la en- conform cerinþelor legale. dardizat în vederea constituirii unui fond titãþi poziþionate pe teritoriul municipiului Directiva INSPIRE ºi transpunerea ei de date comun – aceastã activitate presu- Sibiu. Restructurarea Poliþiei Comunitare în legislaþia naþionalã reprezintã un pas impune ºi stabilirea unor protocoale de prin preluarea a tot mai multor atribuþii de portant pe care România îl face în crearea schimb de baze de date vectoriale, dar ºi la Poliþia Naþionalã este una dintre schim- infrastructurii naþionale de informaþii spa- agregarea ºi actualizarea periodicã a hãrþi- bãrile majore prin care trece administraþia þiale. Anul trecut s-au pus bazele creãrii lor de risc la inundaþii, în vederea inclu- publicã localã din România. La nivel prac- geoportalului unic la nivel naþional, geo- derii acestora în planurile de urbanism tic, acest proces implicã un transfer intern portalul INSPIRE, prin intermediul cãruia generale, elaborate la nivelul unitãþilor ad- de know-how între cele trei instituþii im- se asigurã accesul la informaþia spaþialã din ministrativ teritoriale din judeþul Con- plicate: Poliþii Comunitare, Poliþia Naþio- România. Infrastructura Naþionalã de Date stanþa ºi municipalitatea Dobrich. nalã ºi Primãrii. Existenþa unor sisteme in- Spaþiale (INDS) presupune acorduri între Proiectul Consorþiului GIS nu este un formatice interoperabile între cele trei in- instituþii, standarde tehnologice ºi resurse proiect cu termen de finalizare, ci este un stituþii, care sã permitã transferul perma- umane dedicate colectãrii ºi gestionãrii in- cadru de colaborare inter-instituþionalã, nent al datelor, implicã existenþa unor stan- formaþiei. Existã exemple de bune practici care presupune o colaborare continuã. darde privind interconectarea, precum ºi printre administraþiile locale din Româ- ºi modele comune pentru structurarea nia, care au înþeles cã a lucra fãrã a respecta Consorþiul GIS de la Oradea datelor. standarde este un nonsens, costurile ulterioare de aliniere la standardele europene În 2002, pentru a administra mai efi- Standardele – ºi/sau internaþionale fiind mult mai mari. cient teritoriul oraºului ºi împrejurimile, cheia interoperabilitãþii Este cazul unor proiecte precum Con- municipalitatea din Oradea a înfiinþat Con- sorþiul GIS de la Constanþa sau Consorþiul sorþiul Local de GIS, organizaþie ce a cu- Standardele sunt cheia interoperabi- GIS de la Oradea. prins iniþial primãria, operatorii de apã, litãþii ºi utilizãrii pe scarã largã a informaþi- gaze, energie termicã ºi electricã ºi câteva ilor geospaþiale ºi a tehnologiilor asociate. Consorþiul GIS de la Constanþa filiale locale ale unor agenþii naþionale. Pentru a permite combinarea continuã Iniþiativa a fost o soluþie activã atât la pro- a surselor eterogene de date, trebuie sã se Ideea înfiinþãrii unui Consorþiu GIS în blema ridicatã de administrarea centra- convinã asupra unor specificaþii de date regiune a pornit de la experienþa dobânditã lizatã a unui oraº în plinã dezvoltare, cât ºi spaþiale comune ºi armonizate, dezvoltate în cadrul proiectului transfrontalier de pre- la necesitatea de a integra în managemen- potrivit unor metodologii standard. Prac- venire a riscurilor la inundaþii în judeþul tul localitãþii ºi zonele limitrofe, puternic tic, fãrã standarde, realizarea unei baze de Constanþa ºi zona gestionatã de Municipa- neglijate anterior. Una dintre etapele aces- date unitare este imposibilã. Odatã cu litatea Dobrich din Bulgaria, unde s-a creat tui proiect a constat în standardizarea in- anunþul OGC, administraþiile publice din un cadru în care mai multe companii co- formaþiei ºi a comunicãrii geospaþiale la ni- România pot face mult mai uºor pasul cãtre municã între ele informaþii geospaþiale. velul membrilor Consorþiului Geospaþial. „visul” de a avea sisteme interoperabile, Din nevoia de a asigura acelaºi fundament O datã definite, standardele au fost supuse necesare unei comunicãri eficiente cu geografic de raportare, a fost demarat avizãrii corpului tehnic din Oradea, Con- cetãþenii ºi alte instituþii publice. proiectul Consorþiului GIS. siliului Local al municipiului Oradea ºi LUIZA SANDU Instituþiile fondatoare ale acestui con- asociaþiilor ANIAP ºi CASM. sorþiu sunt: Consiliul Judeþean Constanþa, Inspectoratul Judeþean pentru Situaþii de Primãria Sibiu, Open Geospatial Consortium (OGC) este Urgenþã Constanþa, Regia Autonomã Jude- preocupatã de standardizare un consorþiu internaþional care include mai mult de 400 de companii, agenþii guverna- þeanã Drumuri ºi Poduri Constanþa, Regia mentale, organizaþii de cercetare ºi univer- Autonomã Judeþeanã de Apã Constanþa, Primãria din Sibiu are o preocupare sitãþi ce participã într-un efort unitar de Municipalitatea Dobrich. Zona geograficã constantã pentru standardizare, o condiþie dezvoltare a unor standarde geospaþiale vizatã de Consorþiul GIS este teritoriul esenþialã pentru a avea un sistem eficient. disponibile publicului larg. Standardele Constanþa - Dobrich. Conºtienþi cã standardizarea este cu adevã- OGC oferã posibilitatea dezvoltatorilor de Principalele activitãþi pe care ºi le-au rat obligatorie, dacã vor sã dea coerenþã ºi tehnologie de a face informaþiile ºi serviciile propus membrii Consorþiului GIS au inclus consistenþã muncii depuse, au început prin geospaþiale accesibile ºi utilizabile cu orice ºi crearea unui mecanism de integrare a a implementa nomenclatoare de artere, de aplicaþie ce are componenta geospaþialã. datelor geospaþiale într-un format stan- numere poºtale, de localitãþi, de persoane

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 43 VIRTUALIZAREAVIRTUALIZAREA rãmâne pe lista prioritãþilor în 2011

Implementarea ºi extinderea tehnologiilor de companii care au demarat proiecte de vir- virtualizare a serverelor. Conform unui tualizare a serverelor se confruntã cu pro- studiu citat de Steve Morton, vicepreºe- virtualizare rãmân ºi în 2011 printre princi- bleme generate de capacitatea limitatã de dinte Symantec, 48% din departamentele palele prioritãþi în domeniul IT ale compani- planificare ºi optimizare. Efectele acestei IT care gestioneazã parcuri mari de maºini limitãri sunt vizibile în repartizarea inadec- virtuale se aºteaptã sã se confrunte cu ata- ilor, indiferent de dimensiunea acestora, vatã a maºinilor virtuale pe servere fizice ºi curi informatice în 2011, iar 80% considerã obiectul sau aria lor de activitate. provizionarea ineficientã, respectiv alo- cã frecvenþa unor asemenea atacuri va carea incorectã a resurselor. creºte în cursul acestui an. Specialiºtii considerã, de altfel, pro- onform studiilor ºi analizelor blemele de management al maºinilor vir- Piaþa VDI creºte ajutatã de piaþã, anul acesta companiile tuale drept principala barierã în scalarea ºi de tablete se vor focaliza în continuare pe proiectelor de virtualizare deja startate în tehnologiile de virtualizare a cadrul companiilor. Conform studiilor, Consideratã de cãtre specialiºti a fi încã C serverelor, care au atins un gestionarea maºinilor virtuale în acelaºi în perioada „copilãriei“, VDI (Virtual nivel de penetrare ridicat în piaþã, fapt care mod în care se face managementul serve- Desktop Infrastructure) câºtigã din ce în ce va genera o cerere în creºtere de instru- relor fizice reprezintã o greºealã frecvent mai mulþi adepþi în rândul companiilor din mente de management ºi control al medi- întâlnitã în etapele post-go-live ale unui lumea întreagã, fiind consideratã a doua di- ilor virtuale ºi o abordare mult mai atentã proiect-pilot de virtualizare a serverelor. recþie principalã de focus pe tehnologiile a problemelor legate de securitate. Or, perpetuarea acestei erori erodeazã de virtualizare în acest an. Conform son- O a doua direcþie de interes manifest în rapid potenþialele beneficii ale virtualizãrii, dajului anual realizat cu ocazia TEC – The 2011 va fi reprezentatã de tehnologiile de economiile de costuri ºi creºterile de efi- Experts Conference, care reuneºte spe- Virtual Desktop Infrastructure, ca urmare cienþã nemaiputând fi cele scontate fãrã cialiºti IT din zona large enterprise – extin- a creºterii exponenþiale a gradului de mo- adoptarea unor soluþii adecvate. derea ºi/sau demararea proiectelor de vir- bilitate al angajaþilor. Dar ºi al asimilãrii Un alt element care, paradoxal, com- tualizare a serverelor ocupã primul loc în rapide în mediul enterprise a noilor gene- plicã situaþia este creºterea constantã a pu- topul prioritãþilor pe 2011 pentru 94% din- raþii de device-uri mobile, respectiv a terii noilor generaþii de servere. Fapt care tre respondenþi, în timp ce proiectele VDI smartphone-urilor ºi tabletelor. face posibil ca un server sã poatã fi capabil se plaseazã pe locul doi ca importanþã, fiind sã suporte o densitate mai mare de maºini prioritare pentru 46% dintre participanþii Virtualizarea serverelor, virtuale. Ceea ce se traduce concret prin- la evenimentul TEC (în comparaþie cu provocãri conexe tr-un cost mai mic per maºinã virtualã, un proiectele de virtualizare a stocãrii care au avantaj incontestabil. Dar, prin aceastã adunat doar 24% voturi). Potrivit unui studiu realizat recent de aglomerare, serverul respectiv devine din Locul doi în sondajul TEC este explicat cabinetul de analizã Gartner, proiectele de ce în ce mai critic în ecuaþia disponibilitãþii de specialiºti prin faptul cã, în pofida diver- virtualizare a serverelor reprezintã o in- aplicaþiilor/maºinilor virtuale pe care le sificãrii ºi „liberalizãrii“ ofertei pe piaþa vestiþie prioritarã pentru peste 67% dintre gãzduieºte. Acest lucru evidenþiazã încã o VDI, proiectele de tipul Virtual Desktop respondenþii cercetãrii. datã nevoia de soluþii de automatizare în rãmân încã apanajul marilor companii, cu Dar, conform estimãrilor specialiºtilor, timp real ºi de management al perfor- parcuri mari de calculatoare, minim de or- în 2011 departamentele IT ale companiilor manþei, care sã poatã rãspunde prompt prin dinul sutelor. Pentru astfel de clienþi, care au dezvoltat deja proiecte de virtu- alocarea de resurse suplimentare ºi/sau în economiile de costuri ºi câºtigurile de pro- alizare a serverelor vor începe sã resimtã cazul unui incident prin mutarea respec- ductivitate obþinute prin virtualizarea in- din ce în ce mai acut nevoia unor instru- tivelor aplicaþii pe un alt server. Specialiºtii frastructurii desktop sunt uºor de demon- mente dedicate de monitorizare ºi manage- avertizeazã cã soluþiile de tip „live migra- strat, pe lista de argumente pro-VDI adãu- ment al platformelor virtuale. Pe de o parte tion“ pot fi un rãspuns în asemenea situaþii, gându-se încã un element important: cel al pentru a analiza ºi identifica noile direcþii însã doar corelate cu o aplicaþie de ma- complianþei cu normele, reglementãrile în de extindere a proiectului care pot aduce o nagement al performanþelor. vigoare ºi politicile interne ale respectivei valoare realã business-ului. Iar pe de alta Un alt aspect care nu va mai putea fi companii. Pentru restul companiilor, ana- pentru a gestiona cât mai corect o serie de neglijat anul acesta este cel al provocãrilor, liºtii considerã cã oferta în Cloud este sen- probleme concrete. Un exemplu citat frec- riscurilor ºi ameninþãrilor la care se expun sibil mai rentabilã, atât din punct de vedere vent în acest sens este faptul cã numeroase companiile care au demarat proiecte de al costurilor de licenþiere ºi utilizare, cât ºi

44 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 din perpsectiva efortului de migrare ºi dezvoltare a proiectului. Estimãrile generale sunt cã, sub presiunea noilor oferte lansate de VMware, Windows, Citrix ºi ceilalþi jucãtori din aceastã piaþã, numãrul de proiecte de virtualizare a infrastructurii desktop va creºte vizibil în 2011. Conform studiilor Gartner, piaþa soluþiilor de Virtual Desktop Client îºi va accelera dezvoltarea anul acesta, analiºtii estimând atingerea unei valori de 65,7 miliarde de dolari (aproape 49 de miliarde de euro) în 2013. Potrivit analiºtilor citaþi, aceastã evoluþie va modifica ºi abordarea producãtorilor tradiþionali de PC-uri, care îºi vor modifica strategiile de vânzare, în condi- þiile în care Gartner prevede cã, pânã în 2014, 15% din staþiile de lucru (PC-uri în principal) vor utiliza tehnologii Virtual Desktop Client. Dar principala cerere cu care se vor confrunta furnizorii de soluþii VDI din partea clienþilor va consta, ºi în acest an, în oferirea unor soluþii sta- bile ºi mai ales sigure, care sã asigure o migrare rapidã ºi facilã de la infrastructura clasicã la cea virtualã. În paralel cu o scãdere sen- sibilã a costurilor de implementare ºi, mai ales, al preþului licenþelor. O altã so- licitare care va deveni foarte frecventã anul acesta va fi aceea de integrare în infrastructurile de tip Virtual Desktop a dispozitivelor mobile. În mod special a dispozitivelor tip tabletã, care pãtrund tot mai rapid în mediul enterprise. Conform unui studiu realizat de compania Deloitte, circa 25% din tabletele vândute anul acesta (aproximativ 10 milioane de unitãþi) vor fi destinate mediului enterprise, reuºind astfel sã ajungã din urmã smartphone- urile. Numeroase companii au optat deja pentru dotarea angajaþilor mobili cu acest nou tip de device-uri, cel mai frecvent membrii echipelor de vânzãri ºi ai departamentelor de marketing. Un interes deosebit vizavi de tablete manifestã ºi sectorul medical, dar ºi zona de retail ºi distribuþie, ergonomia ºi funcþionalitãþile device-urilor rãspunzând optim cerinþelor specifice acestor douã zone. RADU GHIÞULESCU CLOUD COMPUTING TEHNOLOGIE

PePe cece sese bazeazãbazeazã putereaputerea dede atracþieatracþie aa CloudCloud ComputingComputing-ului-ului

Cloud Computing a depãºit rapid stadiul unanim acceptat. În acest context, ex- este înlocuitã prin plata incrementalã, plozia ofertei Coud Computing este ex- bazatã pe principiul „Pay for what you de „buzz word“ transformându-se rapid plicabilã, dacã þinem cont de princi- use“. într-o ofertã concretã, din ce în ce mai palele beneficii pe care acest nou model Concret: în mod normal, o companie economic de livrare a IT-ului îl oferã. are nevoie sã acceseze o aplicaþie – cri- atractivã pentru multe companii. Iatã care Înainte, însã, de a prezenta respec- ticã sau nu – timp de câteva ore pe zi. sunt, succint, principalele „puncte de tivele beneficii, trebuie fãcutã o pre- Însã, pentru a putea face acest lucru, tre- cizare esenþialã: Cloud-ul reprezintã o buie sã-ºi cumpere un server pe care sã atracþie“ ale acestei tehnologii, care a în- schimbare radicalã a modelului de busi- hosteze respectiva aplicaþie, sã o in- ceput deja sã schimbe sensibil modelul de ness în industria IT, aproape totul fiind staleze, sã o ruleze 24 de ore din 24, 7 furnizat ca serviciu. „Anything as a ser- zile pe sãptãmânã, 365 de zile pe an. ªi, business în industria IT. vice“ (XaaS) nu este doar o formulare evident, sã asigure mentenanþa necesarã paradoxalã, ci o realitate, în condiþiile în ºi sã facã upgrade-urile care se impun. erviciile de Cloud Computing care existã deja oferte consistente în di- Însã, prin accesarea aceleiaºi aplicaþii ar putea însemna economii de recþia Software as a Service (SaaS), Plat- prin intermediul unui furnizor de Cloud 760 de miliarde de euro în ur- form as a Service (PaaS) ºi Infrastructure Computing, o organizaþie poate plãti ac- mãtorii cinci ani, pentru cele as a Service (IaaS). cesul la respectiva aplicaþie doar atunci S mai mari cinci economii din când are nevoie ºi îºi poate scala cererea Europa, se aratã într-un raport al Centre Înainte de economii, optimizare în funcþie de nevoile pe care le are în for Economics and Business Research mod real (putere de calcul, spaþiu de sto- dat publicitãþii la începutul anului tre- Lista de beneficii pe care le oferã mi- care etc.). Astfel, se poate vorbi nu cut. Concluzia citatã anterior evidenþi- grarea spre Cloud Computing trebuie numai de reducerea cheltuielilor hard- azã, din start, o trãsãturã specificã ma- deschisã cu o precizare: înainte de a ware, ci chiar de o eliminare concretã a joritãþii pledoariilor pro-Cloud Compu- vorbi de economii, primul pas este opti- acestora în unele cazuri. O propunere ting: primul argument adus în favoarea mizarea costurilor. Majoritatea compa- care, mai ales la momentul actual, sunã acestei noi tehnologii este cel financiar. niilor care au adoptat tehnologiile Cloud extrem de plãcut pentru orice CFO. O abordare fireascã, dacã o privim a semnalat o schimbare fundamentalã a din perspectiva actualului climat eco- modului în care sunt cheltuiþi banii, rad- Puncte nevralgice? nomic, marcat profund de criza eco- ical diferitã de modelul anterior. Schim- nomicã mondialã. În care IT-ul ºi-a pier- barea este evidentã: sumele alocate în Inevitabil, existã ºi o serie de avertis- dut imaginea de centru de profit ºi este mod obiºnuit investiþiilor în hardware mente. Unele reale, altele doar... exage- din ce în ce mai des considerat drept o (ºi software, dar nu în aceeaºi mãsurã) rate. sursã de costuri. Prin urmare, trebuie sã sunt înlocuite acum de costurile ope- Un prim exemplu: deºi migrarea la se supunã imperativelor dictate de noul raþionale rezultate în urma utilizãrii Cloud Computing eliminã o serie de cos- climat – realizarea de economii ºi efective a resurselor de calcul furnizate turi hardware, implicã alte cheltuieli creºterea eficienþei. Poatã pãrea contra- de providerul de servicii Cloud. Prin mi- adiacente pentru instrumente dedicate dictoriu, dar sloganul „Do More With grarea la modelul Cloud, delicata pro- de management, care sã permitã con- Less“ a devenit un principiu de business blemã a achiziþiei resurselor de calcul trolul costurilor în „Nor“. Apoi, un alt

46 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 CLOUD COMPUTING TEHNOLOGIE

avertisment foarte frecvent face referire • sã poatã satisface nevoile clienþilor, prim avantaj vizibil în schimbãrile din la problema securitãþii datelor ºi a dispo- fãrã a fi nevoie sã implice clienþii în activitatea departamentului IT pe care le nibilitãþii serviciilor – experþii susþin cã gestionarea efectivã a serviciului. genereazã apelarea la serviciile unui un furnizor de Cloud Computing este, Totodatã, orice contract cu un furni- furnizor de servicii în Cloud. Practic, teoretic, la fel de expus ca un Data Cen- zor de servicii implicã definirea unui personalul IT este degrevat de activi- ter riscului la cãderi/întreruperi, bottle- ansamblu de SLA-uri (Service Level tãþile de rutinã (upgrade, menetenanþã, neck-uri, atacuri informatice etc. Agreements). Evident, tiparul acestora backup etc.), putându-se focaliza pe Când vine vorba de securitate ºi diferã de cel tradiþional (utilizat în out- inovarea ºi îmbunãtãþirea proceselor de disponibilitate mulþi se îndoiesc de teh- sourcing sau în externalizarea clasicã de business. nologia Cloud Computing, dar, sub anu- servicii IT), dar aceasta nu înseamnã cã Un alt element vizibil câºtigat prin mite aspecte, „Norii“ tind sã fie mai si- nu pot fi definite ºi agreate o serie de Cloud Computing este independenþa guri decât modelele de business tradiþio- condiþii. Care nu au cum sã elimine total clientului faþã de ecosistemul unui anu- nale. În primul rând, Cloud Computing- orice tip de risc, ci sã-l menþinã la un mit vendor. Clientul nu mai trebuie ul oferã avantajul backup-ului în timp nivel cât mai scãzut posibil. sã-ºi batã capul pentru a gãsi rezolvarea real, ceea ce reduce considerabil riscul problemei compatibilitãþii aplicaþiilor cu pierderilor de date. În caz de întrerupere, Beneficii extinse infrastructura hardware, pasând acest clienþii pot utiliza cvasi-instantaneu ser- delicat aspect furnizorului. ªi, pentru cã vere de backup sincronizate cu cele prin- Lista beneficiilor oferite de tehno- tot am atins razant aria de argumente cipale, pânã ce acestea sunt din nou logiile Cloud Computing nu se reduce tehnice, platformele de Cloud Compu- disponibile, fãrã nici o pierdere de date doar la reducerea/eliminarea investiþi- ting diferã de cele uzual utilizate în Data în timpul tranziþiilor. Pe de altã parte, ilor hardware (ceea ce, pentru un start- Centere printr-un element-cheie: stan- furnizorii de servicii Cloud sunt mai up poate reprezenta un element vital), dardizare. Care oferã avantajul major al puþin expuºi la atacurile hackerilor ºi la optimizarea cheltuielilor ºi elastici- reducerii drastice a costurilor prin atacuri DDoS, iar faptul cã utilizarea ser- tate/scalabilitate în alocarea resurselor „management automation“. viciilor în Cloud se face prin logare re- (provizionarea clientului în funcþie de În pledoaria pro-Cloud un alt argu- duce considerabil riscul accesului per- necesitãþile în timp real ale acestuia, nu ment important este cel al mobilitãþii soanelor neautorizate la date confi- pe baza unei estimãri iniþiale). extinse. Furnizarea IT-ului ca serviciu denþiale/critice pentru business. Înainte de a enumera succint câteva care poate fi accesat într-o arhitecturã Evident, niciun sistem informatic dintre avantaje se impune, din nou, o Cloud înseamnã un avantaj real pentru nu este 100% sigur, dar orice furnizor precizare ºi anume cã apelarea la servici- companiile care dispun de un numãr competitiv de servicii în Cloud trebuie ile unui furnizor de Cloud Computing considerabil de angajaþi/utilizatori mo- sã rãspundã unui minim de cerinþe, nu impune mutarea în Nor a întregului bili, în condiþiile creºterii gradului de cum ar fi: sistem informatic dintr-o com- penetrare în mediul enterprise a smart- • sã fie în mãsurã sã aloce rapid ºi ori panie, a tuturor aplicaþiilor pe phone-urilor, tabletelor ºi calcula- de câte ori este nevoie resursele care aceasta le foloseºte. Se toarelor portabile. (Un exemplu concret: cerute de clienþi; pot migra în Nor doar apli- ignorarea avantajului oferit de mobili- • sã aibã soluþii de backup caþiile non-critice, care nu tate echipelor de agenþi de vânzãri se în timp real, pentru a servesc zona de core-business a transpune direct în pierderi de eficienþã oferi maximum de respectivei companii, similar ex- ºi productivitate.) Conex creºterii gradu- disponibilitate ternalizãrii de servicii IT (unii spe- lui de mobilitate al angajaþilor, dar ºi ex- clienþilor; cialiºti considerã tinderii geografice a companiilor, un alt Cloud-ul ca pe un aspect important este cel al lucrului co- nou model de ex- laborativ. ªi în acest caz Cloud Compu- ternalizare), pãs- ting-ul reprezintã un suport util, oferind trându-se astfel infrastructura optimã de lucru. focusul pe efici- Sunt doar câteva argumente dintr-o entizarea activi- listã mai amplã, care sunt din ce în ce tãþilor principale ºi mai cunoscute în contextul extinderii a soluþiilor infor- explozive a ofertei furnizorilor de ser- matice care le de- vicii în Cloud. Lucru care devine vizibil servesc. Din aceastã ºi pe piaþa localã. abordare decurge un RADU GHIÞULESCU

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 47 COMUNICAÞII | INTERVIU INDUSTRY WATCH

EvoluþiaEvoluþia telecomtelecom continuã via AdNetAdNet · IP Next Generation ºi televiziunea digitalã, cele mai noi proiecte de revoluþionare a comunicaþiilor

AdNet Telecom este o companie cu o Care sunt valorile fundamentale, viziunea, misiunea asumatã, dar mai evoluþie spectaculoasã, care, la doar 4 ani ales modelul de business care au de la înfiinþare, a devenit unul dintre cei transformat AdNet într-un leader al pieþei telecom? mai activi, inovativi ºi profitabili jucãtori din piaþa localã de telecomunicaþii. O serie Încã de la început, am avut foarte bine conturatã calea pe care doream s-o de clasamente ºi distincþii certificã aceastã urmãm: AdNet trebuie sã fie un „leader”, poziþionare în zona excelenþei private: nu un „follower”. AdNet creeazã ten- dinþe, nu stã în expectativã pentru a locul 2 în „Topul naþional al companiilor urma doar niºte trenduri. Bineînþeles, private din România 2008”, realizat de ºtim însã sã învãþãm lecþiile rezultate din greºelile inerente competiþiei. Consiliul Naþional al Întreprinderilor Private Misiunea AdNet Telecom vizeazã Mici ºi Mijlocii din România, locul întâi, în evoluþia continuã pentru a deveni cel mai bun furnizor de telecomunicaþii 2009, în “Top profit România - Domeniul pentru clienþii noºtri. Dorim sã le oferim Liviu Tãnase, Telecomunicaþii”; locul 4, în 2010, în cele mai bune servicii de telecomunicaþii Associate Manager AdNet Telecom din punct de vedere calitativ – în ter- „Topul Firmelor din Municipiul Bucureºti“, meni de fiabilitate, performanþã ºi cus- împãrtãºim ºi sã exploatãm cu succes realizat de Camera de Comerþ ºi Industrie tomer service –, în condiþiile celui mai toate resursele de care dispunem ºi sã avantajos raport calitate – preþ. promovãm soluþii simple ºi durabile, a Municipiului Bucureºti. Am aflat de la În ceea ce priveºte viziunea - care sã aducã valoare adãugatã clienþilor domnul Liviu Tãnase, Associate Manager menþinerea în topul operatorilor de tele- noºtri. comunicaþii prin inovaþie continuã, O altã valoare care ne guverneazã ac- AdNet Telecom, care sunt proiectele care crearea de valoare ºi stabilirea unor tivitatea este respectul, faþã de parteneri, dau viaþã motto-ului companiei, „Evoluþie parteneriate bazate pe încredere –, nu client ºi faþã de noi înºine, ceea ce poate fi însã pusã în practicã fãrã sã se genereazã încredere, curaj ºi integritate. continuã!“, ºi cum adoptarea unor prin- bazeze pe un set de valori bine definite, Cunoºtinþele angajaþilor noºtri sunt ex- cipii moderne de management poate pe deplin înþelese ºi acceptate de toþi cei trem de apreciate ºi suntem cu toþii re- care fac parte din companie. sponsabili de crearea unui climat bun de „scrie” un success story. Cheia constã în a fi orientaþi cãtre lucru. Îi tratãm pe cei din jurul nostru clienþi ºi cãtre business. A fi inovativi ºi aºa cum ne dorim sã fim trataþi, într-un a acþiona ca niºte pionieri în domeniu mod profesionist ºi corect. Siguranþa ºi ocupã un loc important în filozofia noas- integritatea clientului ºi reþelei sunt trã de business. De aceea, ne strãduim sã atent protejate ºi acþionãm întotdeauna

48 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 INTERVIU | COMUNICAÞII INDUSTRY WATCH

în interesul clienþilor ºi al companiei. jine substituirea cât mai rapidã a IPv4 cu tehnice de a monitoriza încãrcarea pe Dar ceea ce aduce cea mai mare forþã tu- IPv6, substituire ce devine imperios legãturi ºi a asigura latenþe minime spre turor iniþiativelor noastre este cã punem necesarã. Creºterea neprevãzutã a soli- toate destinaþiile naþionale. mare preþ pe acþiune ºi dinamism: noi citãrilor de conectare la Internet a impus În plus, încã de anul trecut, AdNet facem lucrurile sã se întâmple! Luãm de- cãutarea unor noi soluþii pentru standar- Telecom a devenit membrã a eco – Aso- cizii care conduc cãtre dezvoltare ºi dul de protocoale IPv4, în primul rând ciaþia Industriei Internetului din Germa- schimbare ºi gãzduim un climat de busi- pentru lãrgirea capacitãþii alocate pen- nia, membru fondator al celei mai mari ness foarte activ, în care fiecare îºi poate tru adrese ºi a creºterii nivelului de se- asociaþii de ISP din lume (EuroISPA) ºi aduce contribuþia, competenþele anga- curizare a datelor vehiculate. Cu IPv6, una dintre cele mai mari asociaþii de In- jaþilor noºtri fiind valorificate la maxim. problemele cheie ale managementului ternet din Europa. Primirea titulaturii de Sprijinindu-ne pe toate aceste valori, pentru adrese ºi suportului pentru co- membru eco nu face decât sã confirme clienþii care fac afaceri cu noi constatã municaþii multimedia ar fi rezolvate. standardele la care activeazã AdNet Tele- cã este uºor ºi profitabil. com, deoarece regulile ce trebuie respec- Ce avantaje oferã trecerea la IPv6? tate ca membru eco sunt destul de stricte. Care sunt elementele de unicitate Acest lucru certificã practic faptul cã sun- care diferenþiazã AdNet de ceilalþi Principalele inovaþii de care benefi- tem pe drumul cel bun în a îndeplini mi- provideri de telecomunicaþii? ciazã pachetul de protocoale IPv6 ºi, im- siunea pe care ne-am concentrat încã de plicit, clienþii AdNet Telecom sunt: ex- la început – Evoluþie continuã în benefi- În primul rând Evoluãm continuu, tinderea spaþiului alocat pentru adrese; ciul clienþilor noºtri. nu ne bazãm doar pe realizãrile din tre- posibilitatea de autoconfigurare a unui cut, suntem deschiºi la schimbãri ºi avem host TCP/IP cu setãrile IP; suport pen- Care sunt noile proiecte pe care în mod constant iniþiative care conduc tru multimedia ºi aplicaþii în timp real; AdNet le aduce pe piaþã pentru a cãtre progres. În al doilea rând, oferim creºterea gradului de securizare a da- atrage ºi satisface noi clienþi, pentru cea mai mare eficienþã a costurilor ºi telor, toate acestea conducând la creº- a diversifica oferta ºi a creºte stan- asigurãm maximizarea calitãþii serviciilor terea performanþei globale a reþelei. dardele serviciilor furnizate de oferite. Clientul este pe primul loc, sun- firmele de telecomunicaþii? tem flexibili ºi rãspundem rapid aºtep- Ce parteneriate ºi acþiuni inovative tãrilor din partea sa, iar satisfacerea aþi realizat în ultimul timp pentru Unul dintre proiectele pe care AdNet nevoilor sale reprezintã prioritatea noas- a consolida poziþia AdNet ºi a aduce Telecom le va lansa în cel mai scurt timp trã. Îi oferim exact ceea ce are nevoie, nu o nouã energie, o nouã dinamicã este AdNet TV – IPTV cu acoperire ce ne-am dori noi sã vindem. De aseme- pe piaþa telecom? naþionalã, un serviciu de televiziune digi- nea, suntem proactivi, înþelegem nevoile talã, transmis direct cãtre TV prin inter- clienþilor ºi dezvoltãm serviciile ºi pro- Aºa cum am mai menþionat, suntem mediul conexiunii de Internet de mare dusele de care au nevoie. Nu în ultimul foarte atenþi la nevoile clienþilor noºtri. vitezã. Calitatea video digitalã ºi audio este rând, suntem profesioniºti ºi ne bazãm pe În acest sens, AdNet Telecom a fost mult mai bunã în comparaþie cu televi- potenþialul unei echipe clãdite pe respect prezent în calitate de partener strategic la ziunea clasicã, iar interactivitatea este o ºi încredere, care, prin puterea sinergiei, Future Hosting, eveniment la care au par- caracteristicã revoluþionarã a acestui pa- duce întotdeauna la sporirea efectelor ticipat companiile de hosting ºi partenerii chet de servicii. Set-top-box-ul ºi interfaþa oricãror eforturi. lor, scopul fiind crearea unei coeziuni AdNet TV vor fi în totalitate personalizate. puternice a pieþei ºi obþinerea unui cadru Personalizarea este cheia IPTV ºi dorim sã Am observat cã AdNet susþine o concurenþial pentru dezvoltarea indus- oferim clienþilor noºtri un echipament serie de acþiuni importante din triei de hosting din România. performant ºi uºor de folosit. Investiþia în piaþa telecom. Momentan, compania Un succes real l-a constituit ºi impli- acest proiect este foarte mare ºi implicã sprijinã trecerea la IP Next Generation carea, împreunã cu partenerii noºtri, în cea multe resurse financiare ºi tehnologice, -IPv6, fiind singurul ISP care a avut mai mare transmisie video online realizatã dar AdNet TV este un proiect în care avem iniþiativa de a oferi gratuit Internet în România. Reþeaua operatã de Adnet mare încredere ºi considerãm cã trebuie sã prin acest protocol. De ce este Telecom a permis utilizatorilor conectaþi susþinem ritmul alert al activitãþilor ino- vitalã o astfel de acþiune de la toþi providerii importanþi din România vative si evoluþia continuã pe care am ge- modernizare a comunicaþiilor? vizionarea transmisiei în condiþii exce- nerat-o pânã în prezent. lente. Acest lucru a fost posibil datoritã ca- AdNet TV va revoluþiona piaþa TV în Într-adevãr, AdNet Telecom oferã pacitãþilor mari de interconectare metro- foarte scurt timp ºi... nu ne vom opri gratuit Internet prin IPv6 în toate politanã disponibile (peste 80 Gbps agre- aici! Evoluþia continuã! punctele sale de prezenþã, dorind sã spri- gat) ºi preocupãrii constante a echipei ALEXANDRU BATALI

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 49 COMUNICAÞII | TELEFONIE FIXÃ INDUSTRY WATCH

TELEFONIA FIXÃ INTERNAÞIONALÃ, ÎN CREªTERE

Liberalizarea pieþei de telecomunicaþii în anul apel. Astfel, numãrul de abonaþi a ajuns la reþeaua Orange se numãrã: Austria, Franþa, 2003 a oferit ºansa multor companii care 4,04 milioane (-0,4%), iar liniile de acces la Germania, Grecia, Italia, Moldova, Spania, 4,68 milioane (-1%), scãderi ce au atras SUA, Turcia, Ungaria. Cele mai apelate operau în sectorul comunicaþiilor sã încerce sã dupã sine ºi scãderea ratelor de penetrare la destinaþii din reþeaua Eurovoice (serviciu devinã un concurent redutabil pentru Rom- 100 de locuitori (21,8%) ºi la 100 de oferit cu precãdere clienþilor corporate de gospodãrii (52,8%). cãtre Euroweb) sunt Italia, Spania, Belgia, telecom. Nume precum FX, Globtel, PCNet, Traficul înregistreazã o creºtere de Franþa, Germania, Anglia ºi Austria. RDC&RCS, Astral (azi UPC), Easy Comm sau 0,4% faþã de semestrul al II-lea al anului 2009, românii vorbind 3,75 miliarde de În ce oferte se bat operatorii? Euroweb þinteau un loc fruntaº, oferind tarife minute la telefonul fix pe parcursul primei cu mult mai mici decât principalul lor con- pãrþi a anului 2010. Cei mai mulþi utiliza- Actualul portofoliu de servicii de Voce tori folosesc telefonul fix pentru a suna în Romtelecom conþine abonamente cu pânã curent, Romtelecom, prin intermediul tehnolo- propria reþea (traficul de voce originat cãtre la 400 de minute, inclusiv cãtre cele mai giei VoIP ºi a cartelelor preplãtite. reþeaua proprie reprezintã aproximativ populare destinaþii internaþionale (desti- 62% din totalul traficului), în timp ce 14% naþii fixe din UE ºi fixe/mobile SUA ºi din trafic are ca destinaþie reþelele mobile. Canada). ntre timp, piaþa româneascã de tele- Durata medie a unui apel originat în „Pentru aceste abonamente, dupã ter- fonie fixã a evoluat considerabil ºi… reþelele de telefonie fixã a crescut cu 6 se- minarea minutelor incluse în abonament, neaºteptat am putea spune. Dintre cunde, pânã la 3 minute ºi 2 secunde. tariful unei convorbiri cãtre UE, SUA ºi numele grele de atunci, azi au mai Canada este de 4 eurocenþi/minut, unul Î rãmas doar câteva, iar printre con- Europa - destinaþia dintre cele mai mici de pe piaþã. Având în curenþii Romtelecom pe segmentul tele- internaþionalã favoritã vedere ofertele atractive, un numãr con- foniei fixe se numãrã de câþiva ani ºi ope- siderabil de utilizatori realizeazã apeluri in- ratorii de telefonie mobilã. Cartelele pre- Aºa cum era de aºteptat, cele mai ternaþionale lunar. Þinând cont de oferta plãtite pentru convorbiri internaþionale nu apelate þãri sunt þãrile europene în care se actualã de voce ºi de viitoarele promoþii, mai sunt oferite de companiile mai sus gãsesc cele mai mari comunitãþi de români. estimãm o creºtere a traficului de voce in- menþionate, iar ofertele actuale sunt ex- În topul celor mai apelate destinaþii inter- ternaþional atât pentru destinaþii fixe, cât ºi trem de diverse. În prezent, fiecare com- naþionale de cãtre clienþii Romtelecom se mobile”, precizeazã Radu Tudorache, Di- panie face eforturi de a-ºi pãstra clienþii aflã Italia, Germania, Spania, SUA ºi rector Managementul Produsului, segment existenþi, odatã cu intrarea în vigoare a Canada. Printre cele mai apelate þãri din rezidenþial, Romtelecom. portabilitãþii numerelor, în anul 2008. Sin- gurul lucru care a rãmas aproape neschim- bat este bãtãlia pe tarife.

Piaþa de telefonie fixã – în creºtere

Conform raportului semestrial privind piaþa de comunicaþii electronice din Româ- nia pentru prima jumãtate a anului 2010, publicat de Autoritatea Naþionalã pentru Administrare ºi Reglementare în Comuni- caþii, numãrul de abonaþi la serviciile de telefonie fixã a înregistrat scãderi. S-au în- Dinamica numãrului de linii acces/abonaþi la serviciile de telefonie fixã registrat scãderi uºoare ºi ale numãrului de în perioada 30.06.2008 – 30.06.2010. linii de acces, concomitent cu creºteri Ratele de penetrare a serviciilor de telefonie fixã la nivel de populaþie/gospodãrii Sursa: ANCOM uºoare ale traficului ºi duratei medii a unui

50 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 TELEFONIE FIXÃ | COMUNICAÞII INDUSTRY WATCH

Durata medie a unei convorbiri inter- mobile din SUA ºi Canada. Dupã epuizarea adaugã o taxã de conectare pe fiecare apel naþionale în reþeaua Romtelecom este de minutelor incluse se aplicã un tarif fix de - 0,35 EUR pentru Europa, SUA, Canada, aproximativ 6 minute. 0,3 lei/minut; ALO Panonia – extra-opþi- Hawaii ºi Israel ºi 0,65 EUR pentru restul Prin serviciul Eurovoice, Euroweb Ro- une de telefonie pentru convorbiri în Un- lumii. mânia se concentreazã cu prioritate pe seg- garia, dedicatã comunitãþilor maghiare din Tariful Orange standard cu TVA pen- mentul corporate ºi nu pe persoane fizice. România, precum ºi oricãrui alt client din tru o convorbire internaþionalã într-o reþea „Pentru companii, oferim toatã gama România. fixã este 0,372 euro, însã clienþii care ape- de servicii, de la posturi telefonice analo- „Extra-opþiunea «ALO Panonia» inclu- leazã frecvent reþele fixe internaþionale pot gice, ISDN, la servicii VoIP, cu toate tehno- de 100 de minute lunar, pentru 10 activa una din opþiunile oferite de com- logiile incluse, inclusiv TRUNCK. În func- Ron/lunã (fãrã TVA) din care 75 de minute panie: þie de pachete ºi de volumul de minute, sunt destinate exclusiv apelurilor cãtre Opþiunea apeluri internaþionale (va- oferim diferite tipuri de abonamente, de la reþele fixe din Ungaria ºi 25 de minute sunt labilã pentru persoane fizice ºi persoane cele cu valoare 0 pânã la abonamentele cu destinate exclusiv apelurilor cãtre reþele juridice) minute incluse, ofertele fiind flexibile, în mobile din Ungaria. Dupã consumarea • taxa lunarã: 1,5 EUR (fãrã TVA) funcþie de cerinþele ºi necesitãþile clienþilor minutelor incluse, se aplicã tariful standard • oferã 40% reducere faþã de tarifele noºtri. Ca ºi particularitate a ofertelor Eu- pentru apeluri cãtre reþele fixe ºi respectiv standard, cu excepþia destinaþiilor rovoice, meritã menþionat faptul cã, în cãtre reþele mobile (0,3 ºi 0,9 RON fãrã speciale (sateliþi) cazul abonamentelor cu minute incluse, TVA/minut)”, spune Dragoº Militaru, 100 minute cãtre fix (valabilã pentru acestea pot fi consumate pentru orice des- Director Comercial UPC România. persoane fizice ºi persoane juridice) tinaþie”, spune Cãtãlin Scarlat, Director Oferta Vodafone România include mai • taxa lunarã: 4,03 EUR (fãrã TVA); Comercial la Euroweb. multe servicii de convorbiri inter- minutele pot fi folosite în destinaþii Lunar, aproximativ 10.000 de utiliza- naþionale, atât pentru persoane fizice, cât din Uniunea Europeanã; dupã ter- tori unici persoane fizice ºi peste 500 de ºi pentru clienþii de business: opþiunea minarea minutelor se aplicã tarife persoane juridice apeleazã numere inter- Þara Favoritã oferã utilizatorilor tarife standard naþionale din reþeaua Euroweb. „Tariful avantajoase cãtre una din destinaþiile 30 minute internaþionale (valabilã pen- unei convorbiri este puternic influenþat Italia, Germania, Spania sau Ungaria. Pen- tru persoane fizice) atât de volumul de minute, cât ºi de nivelul tru apelurile cãtre reþelele fixe din aceste • taxa lunarã: 4,03 EUR (fãrã TVA); de calitate al serviciului solicitat de cãtre destinaþii, tariful este de 0,7 EUR/min, iar minutele sunt valabile în UE, SUA, client. În ceea ce priveºte ponderea veni- costul extraopþiunii este de 1 EUR/lunã; Canada ºi Turcia, destinaþii fixe ºi mo- turilor provenite din traficul internaþional Europa Fix oferã preþuri avantajoase cãtre bile; dupã terminarea minutelor se de voce în veniturile totale ale companiei, reþelele fixe din Europa: 30 de minute cu 2 aplicã un tarif unic de 0,15 EUR (fãrã o comparaþie mai concludentã ar fi între EUR/lunã sau 60 de minute cu 3 TVA) pentru destinaþiile de mai sus veniturile provenite din traficul de voce in- EUR/lunã; opþiunea Vodafone Europa 70 minute internaþionale (valabilã pen- ternaþional ºi venitul total generat de ser- oferã clienþilor posibilitatea de a beneficia tru persoane juridice) viciile de voce. Astfel, raportat la veniturile de tarifele naþionale pentru apeluri cãtre • taxa lunarã: 8 EUR (fãrã TVA); din voce, traficul de voce internaþional reþelele fixe ºi mobile din Europa; opþi- minutele sunt valabile în UE, SUA, reprezintã aproximativ 20-25%. Estimãm unea Convorbiri internaþionale oferã uti- Canada ºi Turcia, destinaþii fixe ºi mo- cã în decursul anului 2011 traficul de voce lizatorilor persoane fizice tarife între 0,30 bile; dupã terminarea minutelor se internaþional va creºte cu aproximativ EUR/min ºi 0,80 EUR/min, iar pentru aplicã un tarif unic de 0,12 EUR (fãrã 10%, urmând trendul ascendent din anii clienþii de business, tarife între 0,30 TVA) pentru destinaþiile de mai sus. trecuþi”, adaugã Cãtãlin Scarlat. EUR/min ºi 0,65 EUR/min; opþiunea In- Oficialii Orange se aºteaptã ca traficul Din luna septembrie 2010, odatã cu re- ternaþional Intensiv oferã tarife reduse în 2011 sã fie cel puþin la nivelul anului lansarea întregului portofoliu de produse pentru apeluri cãtre destinaþii inter- 2010. UPC, oferta de servicii de telefonie fixã dig- naþionale din orice parte a lumii pentru o Chiar dacã telefonia mobilã a înregis- italã este extrem de variatã. Pe lângã pa- taxã lunarã de 1,5 Euro: 0,20 EUR/min trat în ultimii ani creºteri foarte mari ºi nu chetele clasice, compania oferã ºi douã pentru apeluri cãtre reþelele fixe ºi mobile numai în România ºi a depãºit numãrul extra-opþiuni: UPC Internaþional 60 – 60 din SUA, Canada, Hawaii ºi Israel, 0,30 abonaþilor de telefonie fixã, aceasta din de minute de convorbiri internaþionale EUR/min pentru apeluri cãtre reþelele fixe urmã pãrând sã fie de domeniul trecutului, pentru 5 lei/lunã fãrã TVA, cãtre reþele fixe ºi mobile din Europa ºi 0,50 EUR/min existã, încã, un segment mare de clienþi din Austria, Belgia, Danemarca, Franþa, pentru apeluri cãtre reþelele fixe ºi mobile pentru care serviciile de telefonie fixã Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, din restul lumii; opþiunea Internaþional reprezintã mai puþin tradiþie ºi conserva- Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Extensiv cu tariful unic per minut de 0,25 torism, ºi mai mult necesitate. Elveþia, Marea Britanie ºi cãtre reþele fixe ºi EUR, indiferent de destinaþie, la care se LUIZA SANDU

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 51 COMPETIÞIECOMPETIÞIE „SÂNGERO„SÂNGEROASÃ“ASÃ“ PE PIAÞA SMARTPHONE

Conform rezultatelor din 2010, sistemul de oper- Android, cea mai utilizatã platformã are Google Android a devenit lider de piaþã ca Conform unui studiu realizat de Canalys, platformã pentru smartphone, însã concurenþa din punct de vedere al platformei, 2010 a în- pare sã se intensifice în 2011. Pe de o parte. registrat ºi o schimbare de lider, Android de la Google depãºind, în premierã, sistemul de op- Apple are ambiþii deosebite la nivel de servicii, erare Symbian al celor de la Nokia. În Q4 2010 iar pe de alta noua alianþã Microsoft-Nokia va livrãrile de telefoane cu Android au depãºit 32,9 milioane unitãþi, în timp ce Nokia a vân- schimba raportul de forþe. dut 31 de milioane de telefoane cu Symbian. Trebuie spus totuºi în acest context cã piaþa de Androind cumuleazã vânzãrile a mai multor iaþa telefoanelor inteligente tinde vendori: LG, Samsung, HTC, Acer etc. În sã devinã una dintre componentele trimestrul 4 din 2010 creºterea înregistratã de foarte importante ale industriei telefoanele bazate pe sistemul de operare ITC prin tripul aspect pe care Google (Android, OMS, Tapas) s-a datorat ac- P aceasta îl acoperã: dispozitive, apli- tivitãþii performante a unor vendori precum caþii ºi servicii. 2010 a stabilit noi recorduri HTC ºi Acer, ale cãror volume de vânzãri au în ceea ce priveºte vânzãrile de telefoane cu crescut cu procente de 371% ºi 709% faþã de peste 1,37 miliarde de unitãþi livrate, cifrã anul precedent. Pe piaþa Android, actorii spectaculoasã dacã avem în vedere cã, la nivel reprezentativi rãmân HTC ºi Samsung, care global, existã cca 1,2 miliarde de computere ºi împreunã cumuleazã 45% din vânzãri. puþin peste 1,6 miliarde de televizoare. 25% din cele 1,37 miliarde de terminale vândute Nokia, cotã de piaþã majoritarã au fost smarphone-uri: 33% produse de Nokia, 16% de cãtre RIM, 16% de cãtre La capitolul vendori, Nokia ºi-a menþinut Apple ºi 8% de cãtre HTC ºi Samsung, restul poziþia de lider de piaþã la nivelul vendorilor, cu procentelor fiind alocate: Motorola, SonyEr- un marketshare de 28%. Un alt element impor- icsson, ZTE, Sharp etc. Pentru 2011, procen- tant al analizei Canalys este cã vânzãrile gen- tul de telefoane inteligente se preconizeazã erale de telefoane inteligente au crescut în cã va ajunge la 30% (450 milioane de unitãþi) trimestrul 4 al anului 2010 cu 89%. Din punct ºi va creºte constant. de vedere geografic, EMEA (Europa, Orientul

PERSPECTIVE ÎN 2011 Aceastã stare de fapt va face ca 2011 sã fie un an extrem de competitiv, deoarece niciun vendor nu va dori sã piardã cotã de piaþã, ci dimpotrivã. Astfel, vom vedea noi tehnologii abordate (pro- cesoare dual core pe telefoane, display-uri 3D etc.) dar ºi o varietate de noi servicii ºi canale de livrare prin care vendorii vor încerca sã se diferenþieze. Alianþa Microsoft-Nokia este un exemplu de abordare a pieþei pentru a face faþã competiþiei. Nokia va adopta Windows Phone 7 pe termi- nalele proprii, Bing va deveni motor de cãutare standard etc. Competiþia intensã va stimula atât de mult producãtorii, încât surprizele vor fi numeroase. SMARTPHONE | COMUNICAÞII INDUSTRY WATCH

Apropiat ºi Africa) rãmâne cea mai mare piaþã de desfacere, cu 38,8 milioane de unitãþi vândute în trimestrul 4. Nokia Evoluþia vânzãrilor rãmâne lider pe aceastã piaþã, precum ºi în regiunea Asia-Pacific, însã pierde poz- iþia dominantã în America Latinã, unde de mobile în 2011 RIM a livrat cu peste 1 milion de terminale mai mult decat Nokia. SUA rãmâne Piaþa globalã a telefoanelor mobile a ioane de telefoane (faþã de 9,5 în Q4 09) ºi cea mai mare piaþã naþionalã în termeni cunoscut o creºtere de 17,9% în ultimul crescându-ºi cota de piaþã de la 2,8% la de unitãþi livrate, cu cifre de douã ori mai trimestru al lui 2010, atingându-se un 4,2%. Ultimii în top sunt cei de la Apple, mari decât China. Pe piaþa americanã, volum de 401,4 milioane de terminale care au comercializat 16,2 milioane de RIM îºi recâstigã primul loc de la Apple, vândute în Q4 2010, faþã de 340,5 mil- iPhone-uri în Q4 2010 (faþã de 8,7), ma- unde HTC ocupã locul trei dupã lansarea ioane de unitãþi în trimestrul similar al lui jorându-ºi cota de piaþã la 4%, de la 2,6%. mai multor modele cu ultimele versiuni 2009, conform IDC. Volumul total esti- Clasamentul IDC al vânzãrilor de de Android ºi lansarea relativ târzie a mat de IDC pe anul 2010 este 1,39 mil- telefoane mobile pe întregul an nu diferã Windows Phone 7. iarde de terminale vândute, cu 18,5% mai radical faþã de cel din ultimul trimestru al mult decât cele 1,17 miliarde de unitãþi lui 2010, însã evoluþiile generale sunt mai Aplicaþii ºi servicii comercializate anul trecut. bune. Astfel, Nokia ocupã prima poziþie, Analiºtii estimeazã cã piaþa telefoa- cu 453 de milioane de unitãþi vândute, în Lupta pe aceastã piaþã nu se limiteazã nelor mobile continuã sã aibã un poten- creºtere faþã de 2009 (431,8 milioane), dar doar la dispozitive ºi sisteme de operare. þial real de creºtere, dovadã fiind evoluþia cu o cotã de piaþã diminuatã: 32,6% faþã ªi la nivel de servicii concurenþa a fost din 2010, a cãrui creºtere nu a fost susþin- de 36,9% în 2009. Pe locul 2 se aflã Sam- un subiect atractiv. Apple a celebrat 10 utã doar de sectorul smartphone-urilor. sung, care a valorificat la maximum suc- miliarde download-uri pe AppStore De exemplu, ZTE, o companie care com- cesul repurtat de modelul Galaxy S, vân- (aplicaþii, cãrþi digitale etc.), dintre care ercializeazã telefoane low-cost pe pieþe zând 10 milioane de smartphone-uri din 7 miliarde numai în 2010. Astfel, App- emergente ca America Latinã sau Africa aceastã serie, dintr-un total de 280,2 mi- Store a devenit de la distanþã cel mai (în afara þãrii de origine a companiei, lioane, în creºtere faþã de 2009 (227,2 mi- mare magazin online de aplicaþii, restul China), dar care se extinde rapid spre lioane), lucru vizibil ºi în majorarea cotei furnizorilor cumulând împreunã o va- Japonia, SUA ºi Europa, a reuºit sã ocupe de piaþã de la 19,4% la 20,2%. LG Elec- loare similarã. Din aceastã linie de busi- în ultimul trimestru din 2010 poziþia a tronics reuºeºte sã se menþinã pe locul 3, ness, Apple a obþinut peste 1,5 miliarde patra în topul primilor 5 vendori realizat în pofida scãderii generale: 116,7 mil- USD, pe o piaþã ce valoreazã, dupã opini- de IDC. Ierarhie din care au lipsit nume ioane de terminale vândute (faþã de 117,9 ile specialiºtilor, aproape dublu. La importante, precum Motorola sau Sony milioane în 2009) ºi o cotã de piaþã de aceasta se adaugã veniturile obþinute în Ericsson, cu un focus puternic pe zona de 8,4% (faþã de 10,1). ZTE se menþine pe segmentul enterprise, la nivelul aplicaþi- smartphone, dar care se aflã la distanþã poziþia a patra, având cea mai mare creº- ilor de business portate pe smarthone de mare faþã de ultimul clasat în top 5. tere: 51,8 de milioane de unitãþi vândute cãtre diverºi integratori, piaþã evaluatã la Primul clasat în top 5 IDC este Nokia, în 2010 (faþã de 26,7 în 2009), extinzân- încã 3 miliarde USD în 2010. care, în Q4 2010, a vândut 123,7 milioane du-ºi cota de piaþã de la 2,3 la 3,7%. Pe ul- Dincolo de aplicaþii, mai existã un de unitãþi (în scãdere faþã de Q4 2009). De timul loc, RIM ia locul Apple, canadienii segment interesant asociat telefoanelor altfel, ºi cota de piaþã a finlandezilor a reuºind o clasare mult mai bunã pe par- inteligente: serviciile. Valoarea globalã scãzut de la 37,2% în trimestrul 4 2009 la cursul întregului an, cu 48,8 milioane de a pieþei de mesagerie multimedia 30,8% în perioada similarã a anului tre- Blackberry-uri vândute (faþã de 34,5), (MMS) prin care se livreazã un conþinut cut. Al doilea clasat este Samsung, cu 80,7 reuºind a doua creºtere ca valoare din diversificat: imagine, video, reclame, milioane de unitãþi vândute (faþã de 68,8 clasamentul IDC, care le asigurã o cotã de cupoane etc. a atins în 2010 valoarea de în Q4 09), înregistrând ºi el o scãdere a 3,5% (faþã de 2,9% în 2009). 32 miliarde USD. Mai mult, întreaga cotei de piaþã (20,1% faþã de 20,2%). Pe Estimãrile pe termen lung al analiºti- piaþã de servicii dedicate telefoanelor locul trei se situeazã LG Electronics ºi el lor IDC evidenþiazã faptul cã niºa smart- inteligente (date mobile) depãºeºte cifra în scãdere faþã de Q4 2009: 30,6 milioane phone-urilor va fi principalul motor al de 300 miliarde USD, adicã de 100 de ori de terminale vândute (faþã de 33,9) ºi cotã creºterii pieþei globale de telefoane mo- mai mult decât valoarea produsã de de piaþã de 7,6% (faþã de 10%). Noul in- bile pânã în 2014, pentru 2011 pro- magazinele online de aplicaþii. trat, ZTE, a reuºit o creºtere consistentã gonoza de creºtere pe acest sector fiind GABRIEL VASILE în ultimul trimestru, vânzând 16,8 mil- de 43,7%. (R.G.)

53 IMM INDUSTRY WATCH

„Decalogul” relansãrii IMM-urilor

• Interoperabilitatea electronicã ºi profesionalizarea managementului, direcþii importante de dezvoltare

În 2008, UE adopta documentul strategic Small Businees Act (SBA), prin care se puneau bazele unei strategii de relansare a sectorului Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii, gân- ditã ca element-cheie de accelerare a dez- voltãrii economice a Europei. La doi ani dupã lansarea acestei iniþiative, Comitetul Economic ºi Social European a constatat cã obstacolele din calea dezvoltãrii acestui sector nu au fost eliminate, efectul acestei legi fiind limitat. În ce priveºte þara noastrã, Consiliul Naþional al Mugur Isãrescu Mihai Tãnãsescu Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România (CNIPMMR) a raportat progrese într-o conferinþã recentã, afirma: “Dacã sume suplimentare, întrucât cea mai mare vor sã performeze, nu doar sã supra- parte a resurselor este grevatã deja de zero pe plan intern în direcþia implementãrii vieþuiascã, bãncile din România ar trebui garanþii. SBA. Reuniþi la Bruxelles, reprezentanþii medi- sã-ºi actualizeze urgent strategiile ºi sã 3) Dezvoltarea surselor alternative de acorde mai multã importanþã IMM- finanþare pentru IMM-uri, precum crearea ului de afaceri au stabilit 10 recomandãri pen- urilor. Pentru o dezvoltare durabilã, de fonduri de risc, cu finanþare de la stat, tru 3 domenii prioritare de acþiune, menite sã România nu are nevoie de IMM-uri doar pentru întreprinderile inovative, repre- în calitate de supravieþuitori ai crizei, ci zintã o altã recomandare europeanã. relanseze sectorul IMM-urilor: accesul la fi- mai ales ca vectori de relansare ºi pro- 4) Nu în ultimul rând, UE recomandã nanþare, mediul de reglementare ºi accesul movare a progresului economic.“ La rân- îmbunãtãþirea sistemelor publice de fi- dul sãu, Mihai Tãnãsescu, reprezentantul nanþare ºi adaptarea lor la necesitãþile pe piaþã. Recomandarile sunt valabile ºi Romaniei la FMI, considerã cã între sis- IMM-urilor, în termeni de praguri de ca- pentru România, care are obligaþia sã le temul bancar ºi economia realã s-a creat pital, nivel de dobânzi ºi alte obligaþii. o prãpastie, o serie de cifre susþinând transpunã în documente oficiale. aceastã afirmaþie: în UE ponderea IMM- Un mediu de reglementare propice urilor sprijinite de bãnci este de 60%, în timp ce în România ponderea este de 5) În premierã, se recomandã realizarea doar 15%. La fel de îngrijorãtor este ºi de analize independente ale impactului Îmbunãtãþirea accesului la finanþare faptul cã, din cele 40 de bãnci care ope- (cost-beneficiu) tuturor propunerilor de reazã în România, doar 4 (10%) au o politici asupra IMM-urilor. 1) Principala mãsurã vizeazã o reformã strategie dedicatã IMM-urilor. 6) Introducerea sistematicã ºi aplicarea financiarã a bãncilor, menitã sã asigure 2) În al doilea rând este necesarã principiului “doar o singurã datã” este creºterea viabilitãþii sistemului financiar, creºterea disponibilitãþii sistemului finan- esenþialã pentru a elimina costuri de timp, finanþarea IMM-urilor la costuri rezon- ciar pentru creditare, folosindu-se ca costuri de bani, costuri informatice. Con- abile. pârghie principalã fondurile de garantare. cret, orice firmã ar trebui sã furnizeze Aceastã schimbare este susþinutã ºi de România are un fond de garantare bun, dar acelaºi tip de informaþie o singurã datã au- guvernatorul BNR Mugur Isãrescu, care, se impune capitalizarea lui, alocarea de toritãþilor publice, iar acest lucru trebuie

54 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 IMM INDUSTRY WATCH

aplicat la toate nivelurile: european, naþionalizare trebuie sã fie o prioritate. 2012 toate statele vor fi obligate sã-ºi naþional, regional, local. Deja UE a deschis în acest sens birouri pen- plãteascã datoriile în termen de 30 de zile. 7) Elaborarea politicilor ºi strategiilor tru a ajuta IMM-urile pe piaþa indianã ºi În acest moment, aceastã aplicare este pen- va trebui sã se facã prin aplicarea principi- chinezã. tru România cu atât mai importantã cu cât ului “gândiþi, mai întâi, la scarã micã!”. 10) De asemenea, adoptarea brevetului a ajuns sa aibã arierate în valoare de peste Pânã acum, în practica judiciarã ºi legisla- UE este o mãsurã esenþialã pentru a creºte 2 miliarde de euro. tivã se fãceau prevederi þinând cont de competivitatea companiilor europene. • În premierã, s-a abordat serios la nivel caracteristicile întreprinderilor mari, iar european problema legatã de profesio- anumite articole specificau cã se aplicã sau Recomandãri specifice nalizarea managementului din IMM-uri. nu pentru IMM-uri. Acum, la nivelul UE “O cauzã pentru care IMM-urile au supor- se propune o nouã concepþie, pornind de Pe lângã recomandãrile generale, UE a tat atât de greu criza a fost aceea cã în acest la realitatea cã UE are 21 de milioane de facut recomandãri care vizeazã fiecare stat sector managementul nu este profesionist. IMM-uri ºi numai 48.000 de întreprinderi membru, câteva dintre acestea fiind de UE recomandã ca managerii sã primeascã o mari. Legislaþia va fi gânditã pornind de la mare actualitate pentru România. pregãtire corespunzãtoare în management IMM-uri, iar pentru întreprinderile mari • Introducerea de stimulente fiscale pen- pentru a avea capacitate, competenþe spo- se vor institui prevederi suplimentare. tru creºterea gradului de colaborare dintre rite pentru rezolvarea problemelor econo- companii ºi a deveni mai competitive ºi mice, ecologice, tehnice ºi sociale. Nu Îmbunãtãþirea accesului mai profitabile pe piaþa europeanã. putem fi competitivi dacã nu avem între- pe piaþa europeanã •Introducerea Mediatorului de Credit sub prinzãtori bine pregãtiþi. În acest context egida Preºedintelui sau a Primului Ministru. CNIPMMR, împreunã cu ASE ºi Anglia 8) Principala recomandare se referã la Acest organism urmeazã sã ajute IMM-urile Ruskin University Cambridge va înfiinþa în interoperabilitatea electronicã. În UE se cu planurile bune de afaceri sã fie finanþate, România, în cadrul programului ANTRE- doreºte ca, pânã la sfârºitul lui 2011, orice atunci când bãncile le resping din motive de MAN, o ªcolã de Studii Antreprenoriale ºi document electronic dintr-o þarã sã fie va- birocraþie sau prudenþã excesivã. Acest con- Manageriale dupã cel mai bun model din labil în toate celelalte þãri europene. Acest cept a fost introdus pentru prima datã în Marea Britanie. Proiectul are în vedere lucru va simplifica foarte mult relaþiile Franþa, unde zeci de mii de firme care au adaptarea celor mai bune practici de la bancare, relaþiile dintre partenerii de afa- avut proiecte respinse de bãnci au avut suc- Cambridge la specificul economiei româ- ceri ºi va facilita accesul IMM-urilor pe ces dupa intervenþia acestui organism. neºti. 150 de întreprinzãtori români vor fi piaþa unicã europeanã. • Aplicarea urgentã a directivei privind pregãtiþi de specialiºti englezi, iar la sfârºit 9) Sprijinirea IMM-urilor pentru inter- plãþile întârziate. La nivelul UE, pânã în estimãm cã 85% din aceºtia vor face ºi firme”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu TINERII, SPRIJINIÞI PENTRU Nicolescu, preºedintele CNIPMMR. • Promovarea de practici prin care sub- ÎNFIINÞAREA DE MICROÎNTREPRINDERI contractanþii sã fie plãtiþi în mod direct de Sprijinirea mediului de afaceri ºi a întreprinzãtorilor este un demers care a început sã pre- autoritãþile publice, în condiþiile în care ocupe ºi Executivul. Concret, la începutul lunii februarie a fost adoptatã o Ordonanþã de Ur- majoritatea marilor proiecte de investiþii genþã pentru stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãrii a cel puþin 1100 de microîntreprinderi de din România este luat de cãtre strãini ºi cãtre tinerii întreprinzatori. Agenþia pentru Implementarea Proiectelor ºi Programelor pentru subcontractatã firmelor din România, care, IMM-uri va începe acordarea de alocaþii financiare nerambursabile reprezentand cel mult în numeroase situaþii, ajung sã nu-ºi mai 50% din valoarea proiectului de investiþii, dar nu mai mult de10.000 euro. Prin intermediul primeascã cota corespunzãtoare. Fondului de Garantare se vor acorda garanþii de stat pânã la cel mult 80% din valoarea Aplicate rapid ºi corect, recomandãrile creditului solicitat, dar nu mai mult de 80.000 euro. mediului de afaceri european, de sprijinire O alta facilitate de sprijinire a tânãrului întreprinzãtor este cea potrivit cãreia cheltuielile de a IMM-urilor ºi a întreprinzãtorilor, ar asigurãri sociale datorate de angajatori sunt scutite pentru veniturile a cel mult 4 salariaþi, dar nu mai mult de echivalentul salariului mediu brut pe economie din anul anterior pentru putea oferi Românei o cale de ieºire din fiecare salariat.Facilitãþile se aplicã pentru tinerii debutanþi în afaceri, de pânã la 35 de ani, criza financiarã. În plus, IMM-urile puter- care nu au mai deþinut calitatea de acþionar sau asociat în vreo firma ºi au un plan bun de nice pot ajuta la atenuarea problemelor so- afaceri cu care sã obþinã un punctaj cât mai mare la aplicaþia online. Microîntreprinderea ciale ºi de mediu. Din orice unghi ai privi, poate fi înfiinþatã de un întreprinzãtor debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 întreprin- importanþa acordatã IMM-urilor ar trebui zãtori debutanþi asociaþi. Microintreprinderea trebuie sã aibã în obiectul de activitate cel mult sã fie una de prim rang, mai ales cã cea mai 5 grupe de activitãþi CAEN. De asemenea, tânãrul întreprinzãtor trebuie sã angajeze cel putin mare parte a cifrei de afaceri a României ºi 2 salariaþi în momentul obtþnerii facilitãþilor de finanþare ºi sã reinvesteascã cel puþin 50% 60% din numãrul total al locurilor de din profitul realizat în anul precedent. Aceste facilitãþi nu se mai acordã din momentul în care muncã sunt generate de acest sector. cifra de afaceri pentru anul în curs depãºeºte echivalentul in lei a 500.000 euro. ALEXANDRU BATALI

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 55 FINANCIAR-BANCAR INDUSTRY WATCH

Banca Transilvania vrea sã creascã prin IT

Banca Transilvania (BT) a anunþat în luna Care au fost motivele pentru care BT pania englezã Misys, furnizor de soluþii IT ianuarie cã a ales Oracle Flexcube Univer- a achiziþionat o altã soluþie pentru pentru industria bancarã. Dar am explorat sistemul sãu de core-banking? alternative. Decizia de a colabora cu Oracle sal Banking pentru sistemul sãu de core- pentru cel mai important proiect al Bãncii banking. Firma localã Trend Import-Export Rãspunsul este simplu: creºterea Bãncii Transilvania pentru 2011, adicã imple- Transilvania. Noul sistem de core-banking, mentarea sistemului nostru de core-ban- a avut un rol important în colaborarea Oracle Flexcube, de la Oracle, a fost achi- king, a avut la bazã parteneriatul pe care Oracle cu Banca Transilvania pentru se- ziþionat pentru cã avem un numãr tot mai noi îl aveam deja cu Oracle. În 2010 am mare de clienþi, de conturi ºi operaþiuni. achiziþionat, tot de la aceastã companie, sis- lectarea Flexcube, pornind ºi de la relaþiile Toate acestea au generat nevoia de a avea o temul integrat Exadata Database Machine de succes anterioare, în procesul de platformã de core-banking integratã ºi efi- Versiunea 2, Banca Transilvania devenind cientã, bazatã pe tehnologii de ultimã ge- astfel prima bancã din lume care benefici- implementare a Oracle Exadata Machine neraþie. Iar Oracle, liderul mondial în fur- azã de cel mai rapid server privind stocarea V2. Leontin Toderici, Director Executiv nizarea de servicii ºi produse pentru indus- ºi consolidarea bazelor de date, respectiv tria serviciilor finanicare, a venit cu soluþia procesarea de tranzacþii online. Operaþiuni Banca Transilvania, a vorbit cea mai potrivitã pentru noi, ca bancã, revistei Market Watch despre soluþia rãspunzând foarte bine cerinþelor noastre. Cum va ajuta noul sistem banca Oracle a venit, de asemenea, cu inovaþie, sã se menþinã printre aleasã, Exadata ºi strategia IT a BT pentru deschidere, expertizã ºi experienþã. primele bãnci din România? urmãtorii ani. Care a fost soluþia înlocuitã? Pentru Banca Transilvania, achi- ziþionarea sistemului Oracle Flexcube În prezent, Banca Transilvania folo- este, cu siguranþã, o investiþie în calitate, seºte o soluþie informaticã performantã, re- care va susþine creºterea noastrã, pe cunoscutã internaþional, furnizatã de com- toate palierele. Este un nou know–how, un nou model de a face business, ambele aduse de noua tehnologie. Operaþional, noul sistem va putea susþine pentru Banca Transilvania o creºtere operaþio- nalã de douã cifre pe an, ne permite sã creºtem ºi mai rapid oferta de servicii ºi produse, printr-o simplã parametrizare, dar ºi diversificare a operaþiunilor prin canale electronice. În mod evident, avantajele Bãncii Transilvania, folosind Oracle Flexcube, þin, de asemenea, de rapiditate, mãrirea bazei de clienþi ºi, foarte important, susþinerea inovaþiei.

Care sunt etapele de implementare ale sistemului de core-banking?

Startul implementãrii a fost dat în Leontin Toderici, Director Executiv Operaþiuni Banca Transilvania luna ianuarie a acestui an. Avem o

56 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 FINANCIAR-BANCAR INDUSTRY WATCH

echipã dedicatã, formatã atât din anga- Cele douã sunt independente, deci Care sunt actualele soluþii IT&C jaþi ai bãncii noastre, cât ºi de la Oracle, nu au legãturã, dar prezintã avantajul cã implementate de BT? care lucreazã împreunã. A fost par- noua soluþie de core-banking este certi- cursã deja etapa de pregãtire prelimi- ficatã pentru a putea rula pe o maºinã Pe lângã soluþiile deja descrise, în narã, pentru familiarizarea echipei de Exadata. cursul anului 2010 am schimbat ºi apli- implementare cu noile concepte ºi caþia de gestiune a cardurilor. În noile facilitãþi ale aplicaþiei. Aceasta Care au fost motivele prezent, folosim soluþia SmartVista, este urmatã de etapa de pregãtire a pentru care BT a decis furnizatã de BPC, care este una perfor- specificaþiilor pentru produse ºi servicii sã achiziþioneze Exadata? mantã ºi care a schimbat radical inter- existente în portofoliul Bãncii Transil- faþa cu clienþii. Aceasta este mult mai vania, în care vom identifica ºi nevoile Exadata Database Machine Versi- prietenoasã ºi mai accesibilã. Cu de customizare. Urmãtorul pas este unea 2 este, aºa cum spuneam, cel mai SmartVista, avem performanþe ridicate etapa de pregãtire în detaliu a echipei rapid server pe plan mondial. Vorbim în zona de procesare, dar ºi facilitãþi noi de implementare, în care vom avea, în aici atât de stocarea de date, procesarea pentru clienþii noºtri. Aºa ar fi sistemul paralel, trei task-uri în desfãºurare: de tranzacþii online, cât ºi de consoli- SMS Alert, Loyalty sau prevenþia tim- customizarea de cãtre Oracle, în cen- darea bazelor de date. Prin urmare, purie a fraudelor. În plus, la finalul anu- trul propriu de dezvoltare, conversia aceastã infrastructurã îi permite bãncii lui trecut, tot datoritã acestui furnizor, datelor în cadrul BT ºi parametrizarea sã-ºi serveascã într-un timp mai scurt am reuºit o altã premierã mondialã, ºi produselor bãncii noastre conform clienþii, sã susþinã constant inovaþia ºi anume lansarea serviciului de trazacþii specificaþiilor. O altã etapã, la fel de sã asigure servicii performante. Exadata Western Union prin bancomat. importantã, este acceptanþa de cãtre ne permite un acces de 30 de ori mai useri, pregãtirea angajaþilor pentru mi- rapid la informaþiile de business, ceea Care este strategia IT a BT grarea live ºi, în final, migrarea proce înseamnã decizii ºi mai rapide, pre- pentru urmãtorii ani? priu-zisã. cum ºi o segmentare mai detaliatã a bazei de date. Pentru 2011 avem ºi alte proiecte Cum vor fi alocate responsabilitãþile majore pe agenda noastrã, cum ar fi partenerilor implicaþi în proiect? Cat a durat migrarea pe Exadata? adãugarea de noi facilitãþi platformei de carduri: module de gestiune a limitelor, Þinând cont de experienþa Bãncii Am reuºit sã migrãm pe Exadata re- pregãtirea pentru emiterea de carduri Transilvania, mai exact a echipei de lativ repede, în câteva luni, la începutul virtuale, disponibile prin interconectare proiect, care a fost implicatã ºi în imple- anului trecut. Prin trecerea pe Exadata la Internet Banking. Alte proiecte sunt mentarea soluþiei pe care o avem în a prelucrãrilor specifice de Data Ware- legate de Internet ºi Mobile Banking. prezent, dar ºi a proiectelor din ultimii house, a fost creatã posibilitatea de a ªtim cã investiþiile în tehnologie în- ani, trecerea la soluþia Oracle Flexcube obþine mult mai repede rapoartele so- seamnã investiþie în viitor, dar ºi soluþii se va face atât de cãtre echipa BT, cât ºi licitate de management, dar ºi extin- care au efecte directe, benefice faþã de de cea de la Oracle. derea acestora. În a doua parte a anului clienþii noºtri, care sunt în numãr tot 2010, am migrat pe Exadata mai multe mai mare. Când estimaþi cã noul sistem de aplicaþii ale bãncii noastre, cum ar fi Efectul pozitiv al tehnologiilor pe core-banking va fi gata sã intre în procesarea tranzacþiilor din zona de care le folosim, deja menþionate, influ- funcþiune la capacitatea maximã? creditare sau cea de anti-money laun- enþeazã în mod pozitiv profitabilitatea. dering. Vorbim de costuri mai mici de ex- Estimarea noastrã este cã întregul ploatare, reducerea consumului ener- proces de implementare va dura aproxi- Care au fost principalele probleme getic de alimentare ºi a celui folosit pen- mativ 18 luni, deci vorbim de o perioadã apãrute pe parcursul derulãrii acestui tru optimizarea temperaturii de optimã, având în vedere complexitatea proiect? funcþionare a serverelor, timpi reduºi de proiectului. Un termen mai sigur îl vom procesare. cunoaºte dupã ce sunt identificate Nu au fost probleme, le-aº numi Prin umare, noile tehnologii sunt noi nevoile de customizare, în etapa afe- provocãri pentru echipa noastrã. Aºa ar soluþii care contribuie la posibilitatea de rentã. fi faptul cã aplicaþiile migrate au trebuit a procesa mai mult business, susþin ino- revizuite pentru cã performanþele foarte vaþia ºi o interfaþare simplã ºi sigurã, Achiziþia Exadata de acum doi ridicate ale Exadata se pot obþine dacã între toate soluþiile folosite 24/7, cu o ani avea nevoie de o schimbare numãrul de indecºi folosiþi pe o tabelã conectare 360°. a sistemului de core-banking? este mai mic. LUIZA SANDU

15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011 | MARKET WATCH 57 MARKET REVIEW

1100D ªI 600D, OFERTA DSLR NOUA GAMÃ COOLPIX ÎNVAÞÃ ROMÂNA DE PRIMÃVARÃ DE LA CANON SKIN, importa- Canon România a lansat, pentru prima bilitatea de a con- torul Nikon în Ro- oarã simultant cu lansarea internaþionalã, trola/sincroniza mânia, a anunþat douã noi DSLR-uri dedicate amatorilor, re- blitz-urile wireless lansarea a 9 apa- spectiv modelele 1100D si 600D, care vor • filmare full-HD rate din gama fi disponibile pe piaþa localã din luna mar- (1920x 1080p) ºi Nikon COOLPIX tie. HD (1280x 720p), care oferã meniu în limba românã: P500, 1100D, modelul entry-level din aceastã oferind control ma- P300, S9100, S6100, S4100, S3100, clasã, vine cu: • un senzor de 12 Megapix- nual al expunerii ºi S2500, L120 ºi L23. Noua gamã eli • noul procesor Digic 4 • sistem de auto- zoom digital 3-10X COOLPIX introduce numeroase îm- focus în 9 puncte • tehnologie iFCL de mã- (full HD). Noul bunãtãþiri majore, precum zoom optic de surare a expunerii în 63 de zone • sensibi- model mai include 36X, senzori CMOS cu iluminare din litate ISO 100-6.400 • filmare în format HD tehnologia EOS spate, obiectiv cu diafragma maximã de (720p). 1100D beneficiazã, pe lângã Scene Detection care, împreunã cu Scene f/1.8, mod de fotografiere HDR. Introdus setãrile standard, de o serie de funcþiona- Intelligent Auto, permite aparatului sã sta- ca o nouã categorie în gama Perfor- litãþi „prietenoase“, precum modurile bileascã automat cele mai bune setãri pen- mance, COOLPIX P300 oferã control Basic+ ºi Creative Auto, la care se adaugã tru capturarea unei anumite imagini. manual complet, obiectivul are diafragma „On-screen Feature Guide“, menitã sã elim- La capitolul moduri creative, în afarã de cea mai deschisã din gama COOLPIX, ine orice confuzii legate de termenii tehnici. Basic+, 600D mai oferã ºi o serie de filtre f/1.8, este dotat cu un senzor CMOS de Noutãþile incluse în 600D, poziþionat ca (Fish-eye, Grainy B/W, Soft focus, Toy cam- 12,2MP cu iluminare din ºi un sistem de model High-End în clasa amator a DSLR- era ºi Miniature) ºi funcþionalitatea de procesare EXPEED C2 (care oferã viteze urilor Canon, sunt: • procesor Digic 4 (vitezã înregistrare video Video Snapshot (care de 8 fps) ºi filmeazã în format Full HD. de 3,7 fps) • sistemul iFCL • AF în 9 puncte permite realizarea de secvenþe video de Noua gamã COOLPIX va fi disponibilã în- • senzor de 18 Megapixeli • sensibilitate ISO 2, 4 sau 8 secunde ce pot fi „lipite“ în cepând cu finalul lunii februarie. 100-6.400 (extensibilã pânã la 12.800) Video Snapshot Album, creând o secvenþã • display rabatabil de 3” (1,040k-dot) • posi- dinamicã). CYBER-SHOT HX FILMEAZÃ FULL HD G12, UN DSLR ÎN CORP DE COMPACTÃ Sony a lansat modelele Cyber-shot HX100V ºi HX9V care oferã filmare Full Prima impresie când iei contact cu un care permite reglajul diafragmei ºi al timpului HD, la 50 de cadre progresive pe se- Canon din seria G este cã nu are nicio legãturã de expunere („DSLR like“). Cã existã rotiþe de cundã (1920x1080 50p). Cyber-shot cu modelele din gama PowerShot. În primul control care permit selectarea rapidã a ISO- HX100V beneficiazã de un obiectiv Vario- rând cã look-ul retro, sobru nu aduce deloc cu ului ºi ajustarea expunerii. Cã are display ra- Sonnar de la Carl Zeiss cu tratament T (T tiparul clasic al aparatelor din clasa batabil. Cã acumulatorul oferã o autonomie star), care oferã un zoom optic 30x. Mod- Point&Shoot. Apoi, producãtorii japonezii par a mai mult decât satisfãcãtoare. Cã ºtie sã facã elul HX9V dispune de un obiectiv de fi avut ca obiectiv principal sã înghesuie pe o bracketing ºi se descurcã cu HDR-ul. Cã înaltã perormanþã G, cu zoom 16x ºi carcasã de „compactã“ tot ce oferã un aparat filmeazã HD. Iar la nivelul meu de amator ca- unghi de 24mm. din gama DSLR. ªi chiar au reuºit! Ce-i drept, litatea imaginilor este excelentã (în limita unui Ambele modele rezultatul este uºor derutant pentru un amator IDO decent). oferã o varietate obiºnuit cu design-ul clasic al compactelor de Ce mi-a plãcut mai puþine þine, inerent, de de opþiuni de fo- la Canon. Motiv pentru care luarea în folosinþã ergonomia aparatului. Cã vizorul este prea tografiere 3D, a unui aparat precum Canon G12 (cel mai re- mic, comenzile – prea înghesuite, rotiþa de prin funcþiile: 3D cent model din aceastã serie) necesitã ceva zoom – liliputanã etc. (Ce-i drept, la nomi- Sweep antrenament. Dar odatã depãºit acest impas, nalizarea acestor „minusuri“ pur subiective au Panorama, imagine staticã 3D ºi Sweep greu sã-i mai dai drumul din mânã! contribuit semnificativ temperaturile sub -50 Multi Angle. O altã premierã pentru seria Dupã câteva zile de tras cu Canon Celsius din dimineþile când l-am luat Cyber-shot, senzorul CMOS Exmor R de G12 mi-e greu sã spun ce mi- la teste „outdoor“.) Cred însã cã e 16,2 megapixeli efectivi de care a plãcut cel mai mult la ca ºi cum aº avea pretenþii de beneficiazã ambele camere suportã aparatul acesta. Pen- limuzinã de la un automobil de noul mod Intelligent Sweep Panorama tru cã sunt prea multe. talia unui Matiz. Tentaþia com- HR (High Resolution), la rezoluþie de Încerc totuºi, într-o or- paraþiei persistã pentru cã G12 10480x4096. Ambele modele dispun de dine aleatorie: Faptul are dotãri de DSLR (dar ºi preþ de funcþiile îmbunãtãþite de GPS/Busolã, ce cã trage RAW. Cã, în DSLR entry level), într-un body de captureazã locul în care utilizatorul se plus faþã de G11, au PowerShot. Un PowerShot High aflã, precum ºi direcþia de fotografiere. adãugat frontal o rotiþã End însã! (R.G.)

58 MARKET WATCH | 15 FEBRUARIE - 15 MARTIE 2011