A Short Historiography on the Concept and the Importance of the Separation of Powers in the Modern Period
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017 ș A short historiography on the concept and the importance of the separation of powers in the Modern Period Roxana DOBRITOIU Faculty of Education Sciences and Public Management Universityă“ConstantinăBrancusi”ăTg-Jiu ABSTRACT BOTH HISTORIANS AND LAWYERS-HISTORIANS HAVE SPOTLIGHTED THE MAGNITUDE OF CHANGES IN THE FIRST HALF OF THE NINETEENTH CENTURY, ALWAYS MEASURED BETWEEN REFORM AND REVOLUTION, MODERNIZATION, PEACEFUL AND VIOLENT. MODERNăNATIONALISMăFROMăNICOLAEăBLCESCUăANDăMIHAILăKOGLNICEANUăANDă TO THIS DAY, DOES NOT INCLUDE SPECIAL PAPERS ON THE SUBJECT OF SEPARATION OF POWERS IN THE STATE. INSTEAD, MANY ARE TANGENTIAL REFERENCES OF HISTORIANS WHO HAD IN MIND THE MODERN ERA. KEY-WORDS: A SHORT HISTORIOGRAPHY, SEPARATION OF POWERS, MODERN PERIOD. Istoriografiaăromâneascămodern,ădeălaăNicolaeăBlcescuăşiăMihailăKoglniceanuăşiăpânăînăzileleă noastre,ă nuă cuprindeă lucrriă specialeă peă temaă separaieiă puterilor înă stat.ă Înă schimb,ă numeroaseă suntă referineleătangenialeăaleăistoricilorăcareăauăavutăînăvedereăepocaămodernăînăgenere,ăevenimenteleădeseădină secolul al XIX-leaăcareăauădesctuşatăorânduielileămedievaleăşiăauăpropulsatăsocietateaăromâneascăpeăoă ascendenărectilinieăpânălaădesvârşireaăunitiiănaionaleăstataleădină1918,ăsauătematicaăorganizriiădeăstat.ă Multămaiăconsistentăeste,ăîns,ăbibliografiaăjuridicăprivindăistoriaăactelorăconstituionale,ăproiectelorădeă constituiiăşiăconstituiilorăanterioareăanuluiă1866,ăundeăunălocăaparte,ădarăcontextual,ăaparineăconceptuluiă separaieiăputerilorăînăstat. Astzi,ăjuriştiiă consideră că principiulă separaieiă puterilorăînă stată reprezintă unulă dină principiileă fundamentaleăaleădreptuluiăconstituionalăşiăunaădinăpremiseleăstatuluiădeădrept.ăAcestaăesteăstrânsălegatădeă ideeaăunuiăregimăreprezentativăînăcareăesteăeliminatăpericolulătiranieiăşiăalăîngrdiriiăşiăînclcriiăabuziveăaă drepturilorăşiălibertilorăindividuale.ăElăs-aăconturatăînăviaaăstatuluiăînămsuraăînăcareăs-aăsimitănevoiaă instaurriiăregimuluiăconstituional.[1] Separaiaăputerilorăstatuluiăpresupuneăîncredinareaăşiăexercitareaă diferitelorăăfunciiăaleăstatuluiăunorăorganeădistincteăşiăindependenteăunulăfaădeăaltul [2] .ăAcestăconinutăală noiuniiădeăă„separaieăaăputerilor”ăs-aăconturatădupăunălungăprocesăistoric. Înă araă noastră principiulă separaieiă puteriloră înă stată aă fostă consacrată pentruă primaă dată înă Regulamenteleă Organice.ă Regulamentulă Organică aă fostă oă legeă fundamentală careă aă modernizat unele instituiiăaleăMoldoveiăşiăriiăRomâneşti. RegulamenteleăOrganiceăauăînzestratăPrincipateleăRomâneăcuăoăserieădeăinstituiiăsusceptibileădeăaă favorizaă dezvoltareaă capitalismului,ă aă pregtită unireaă loră într-ună stată modernă şiă centralizat.ă Eleă auă fost considerateăcaăoăexpresieăaălupteiădintreăvechiăşiănouăfcândătrecereaădeălaăfeudalismălaăcapitalism. Regulamenteleă Organiceă erauă chemateă să deaă viaă programuluiă deă transformareă aă structuriloră interneăînăraportăcuăspiritulăveacului,ădeămodernizareăaăsocietiiăromâneşti,ădeăcreareăaăcondiiilorăcapabileă săaccelerezeăprogresul.ă[3] ValeriuăŞotropaă[4]ăafirmaăcăseăînfiina,ăprinăRegulamenteleăOrganice,ăAdunareaăObşteascăună organă pseundoreprezentativ,ă alesă numaiă deă ctreă boieriă şiă dintreă boieri(mitropolitulă şiă episcopiiă erauă membriiădeădreptă).ăAtribuiaăprincipalăaăAdunrii,ăaleseăpeăcinciăani,ăeraăvotareaălegilor,ăcareăseăefectuaă cuămajoritateăabsolut.ăDomnulăaveaădreptulădeădizolvareăaăadunriiăşiăcelădeăprelungireăaăsesiuniiăei,ăaveaă iniiativaă şiă puteaă refuzaă sancionareaă legilor.ă Eraă obligată îns,ăsă convoaceă adunareaă anual,ăînăsesiuneă ordinar,ăşiălaănevoieăşiăînăsesiuneăextraordinar.ăAdunareaăObşteascăeraăunăorganăcolegialăcuăoăorganizareă „ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER 131 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017 ș şiăfuncionareămaiăbineăşiămaiăprecisăreglementateădecâtăvechiulăorganăcolegialăfeudal(Sfatulădomnesc),ă constituindăunăpasăînainteăspreăformareaăunuiăparlamentămodern,ăoătreaptădeămijlocăîntreăparlamentulădeă maiătârziuăşiăvechiulăorganăfeudalăcolegialăînlocuit. Putereaăexecutivăeraăacordatădomnuluiăşiăminiştrilor.ăDinăcadrulăacestoraădinăurmăseăconstituiaă Sfatulăadministrativ,ăaleăcruiăhotrâri,ăpentruăaăfiăexecutorii,ătrebuiauăaprobateădeădomn.ă Instaneleăjudectoreştiădeveneauăautonome,ăfiindăseparateădeăAdunareaăObşteascăşiădeăorganeleă administraiei. Putereaă domnuluiă eraă limitată prină instituireaă Adunriiă Obşteşti,ă careă puteaă să votezeă contraă propunerilorălegislativeăformulateădeăctreăacesta;ătotuşiăeaărmâneaăconsiderabil,ădateăfiindăatribuiileăluiă atâtăînădomeniulălegiferrii,ăcâtăşiăînăcadrulăputeriiăexecutive,ăprecumăşi,ăîntr-oăanumitămsur,ăînămaterieă judectoreasc(confirmareaă înă anumiteă condiiiă aă hotrâriloră Înaltuluiă Divan,ă şiă chiară participareaă caă preşedinteă- înăMoldovaă- laăjudecileăDivanuluiăDomnesc,ăreducereaăpedepseiăcondamnailor,ădreptulădeă graiere).ă ÎnăopiniaăluiăValeriuăŞotropaăseparaiaăputerilorăeraăimperfect. Regulamenteleă Organice,ăafirmă acestaă înăcarteaăsa,ă deşiăauăformatăunăpasăînainteă peă caleaă dezvoltriiă organizriiăpolitico-administrative a statului nostru, nuăauăsatisfcutăintegralănecesitileăsocietiiănoastreă dină aceaă etapă istoric,ă nuă auă introdusă toateă prefacerileă progresisteă ceruteă deă maseleă productoareă şiă sprijiniteăprinăceleămaiăavansateăideiăaleătimpuluiălor,ăciăauăconstituitănumaiăoăjumtateădeămsur;ănuăauă formatăoărsturnare,ăciădoarăoăsimplăîmbuntireăaăunuiăsistemăexistent.ă[5] SeparaiaăputerilorăînăstatăseăregseşteăînăproiectulădeăconstituieăalăluiăIonăCâmpineanuădin perioada de pânălaărevoluiaădină1848. Astfel, potrivit acestui proiect,ă seă delimitează drepturileă şiă obligaiileă conductoruluiă statului,ă precizându-seăcăpersoanaăacestuiaăesteăinviolabil,ăcăluiăîiăaparineăputereaăexecutiv,ăcăelăesteăşefulă supremăalăstatului,ăelăcomandăarmata,ădeclarărzboiul,ăîncheieăpacea,ăîncheieătratateleădeăalianăşiădeă comer,ă numeşteă înă toateă funciileă deă administraieă public,ă elaborează regulamenteleă şiă ordonaneleă necesareăpentruăexecutareaălegilor.ăDespreămodulădeădobândireăaătronuluiănuăseăfaceăreferireăînăproiectăelă fiindăprecizatăîn Actulădeănumireăaăsuveranuluiărumânilor. Putereaă legislativă aparineă cumulativă suveranuluiă şiă Reprezentaneiă Naionale.ă Şefulă statuluiă sancioneazăşiăpromulgălegile. Proiectulăprevedeăresponsabilitateaăminiştrilorăşiăaătuturorăfuncionarilor. ÎnăceeaăceăpriveşteăatribuiileăReprezentaneiăNaionaleăproiectulăprecizeaz:ăaprobareaăimpoziteloră laăcerereaăsuveranului,ăvotareaăanualăaăbugetului,ăcontrolulătuturorăactelorădeăadministraieăaleăminiştriloră întocmireaădeărapoarteăctreăşefulăstatului, primireaădeăpetiii.ăMembriiăAdunriiăsuntăinamovibiliăşiăeiănuă potăfiătrimişiăînăjudecatădecâtădupăceăAdunareaăautorizeazăarestareaălor.ă Înăceeaăceăpriveşteăputereaăjudectoreasc,ăseăprevedeăcăeaăemanădeălaăsuveran,ădreptateaădându- seăînănumeleăsuădeăctreămagistrai.ăSeăpreconizeazăinamovibilitateaămagistrailor.ă[6] NicolaeăIorgaăafirmaăînălucrareaăsaă[7]ăăcăîntocmireaăRegulamentuluiăOrganicătrebuiaăsăînltureă grijileăconstituionale.ă„AcestăReglement organique seădezvoltăîncet,ădarămetodic; trebuiaăsăcuprindănuă numaiăConstituia,ă ciăşiătotăceăeraă necesarăpentruăadministraie.ă Deă aceeaăîntr-însulăeraă vorbaă peă lângă alegereaădomnilorăşiădeămsurileădeăcarantinăşiădeăformareaăunuiăcorpădeăjandarmerieănaionalăînăloculă gardeiă turceştiă desfiinate”.ă „Domnulă eraă alesă deă oă reprezintană aă rii,ă deă oă extraordinară Adunareă Obşteascădinărândulăcelorămaiămariăboieri;ăaceastaăseăcompuneaădinăoăsutăcincizeciădeămembrii,ădintreă cariănumaiădouzeciăşiăşapteăerauăreprezentaniăaiăclaseiăindustrialeăşi comerciale. Domnul avea drepturi întinse,ălaăexercitareaăcroraăînsătrebuiaăfoarteăadeseaăsăintreăînăconflictăcuăaceleaăaleăunuiăzgomotosă Parlament,ăstpânitădeăintrigi,ăalăunuiăpoporăîncănedeprinsăcuăviaaăconstituional.ăAdunareaăobişnuită consta dinăclerulăînalt,ădinădouzeciădeămembriiăaleşiădeăboieriiădinăclasaăîntâiaăşiădinănousprezeceăboieriă sauăfiiădeăboieriătrecuiăpesteătreizeciădeăaniăşiăcariăerauăaleşiăprinăvotăsecretădeăboieriiăşiăfiiiădeăboieriădină judee.ăÎntâiăalegeauăboieriiămariădinăBucureştiăşiăapoiănumiiiăprivilegiaiămaiămiciădinăjudee;ăeiănuăputeauă numiă decâtă boieriă caă membriiă aiă Adunriiă obişnuite,ă şiă anume,ă singură mareleă corpă dină capitală peă ceiă douzeciădeăboieriămari,ăiarăcomiteteleăjudeeneălaolaltănumaiăpeăceiănousprezeceădinăclasaăîntâia,ăaădouaă sauăaătreia.”ă „ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER 132 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017 ș „Această Constituieă impusă înă ceaă maiă mareă parteă deă Rusiaă eă oă copieă armonică şiă practică aă dispoziiiloră careă seă înceteniseră înă toată Europaă înă noulă veac,ă după modelulă francez.ă Aşa-numitele pouvoirsăfurăşiăaiciăbineădesprite”,ăafirmăN.Iorgaăînălucrareaăsa.ă[8] IoanăLupaşăînălucrareaăsaă„Istoriaăuniriiăromânilor” afirmăc,ăprinăprevederileăRegulamentuluiă Organic,ăpusăînăaplicareăpentruăMunteniaălaăjumtateaăanuluiă1831,ăiarăpentruăMoldovaălaăînceputulăanului urmtor,ăs-aăînceputăînăviaaăpoliticăaărilorăRomâneăregimulăconstituional-reprezentativ.ăAcestăîncepută deăregimăparlamentar,ăcuăcaracterăaristocratic,ăsusineăLupaş,ăs-aăfcutăsubăînrâurireaăcovârşitoareăaăpoliticiiă ruseştiăcareăprinăizbânzileărzboiuluiăcuăturciiăşiăprinăpaceaădeălaăAdrianopolăizbutiseăa-şiăîntindeădreptulădeă