Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017
ș
A short historiography on the concept and the importance of the separation of powers in the Modern Period
Roxana DOBRITOIU Faculty of Education Sciences and Public Management Universityă“ConstantinăBrancusi”ăTg-Jiu
ABSTRACT BOTH HISTORIANS AND LAWYERS-HISTORIANS HAVE SPOTLIGHTED THE MAGNITUDE OF CHANGES IN THE FIRST HALF OF THE NINETEENTH CENTURY, ALWAYS MEASURED BETWEEN REFORM AND REVOLUTION, MODERNIZATION, PEACEFUL AND VIOLENT. MODERNăNATIONALISMăFROMăNICOLAEăB LCESCUăANDăMIHAILăKOG LNICEANUăANDă TO THIS DAY, DOES NOT INCLUDE SPECIAL PAPERS ON THE SUBJECT OF SEPARATION OF POWERS IN THE STATE. INSTEAD, MANY ARE TANGENTIAL REFERENCES OF HISTORIANS WHO HAD IN MIND THE MODERN ERA. KEY-WORDS: A SHORT HISTORIOGRAPHY, SEPARATION OF POWERS, MODERN PERIOD.
Istoriografiaăromâneasc ămodern ,ădeălaăNicolaeăB lcescuăşiăMihailăKog lniceanuăşiăpân ăînăzileleă noastre,ă nuă cuprindeă lucr riă specialeă peă temaă separa ieiă puterilor înă stat.ă Înă schimb,ă numeroaseă suntă referin eleătangen ialeăaleăistoricilorăcareăauăavutăînăvedereăepocaămodern ăînăgenere,ăevenimenteleădeseădină secolul al XIX-leaăcareăauădesc tuşatăorânduielileămedievaleăşiăauăpropulsatăsocietateaăromâneasc ăpeăoă ascenden ărectilinieăpân ălaădes vârşireaăunit iiăna ionaleăstataleădină1918,ăsauătematicaăorganiz riiădeăstat.ă Multămaiăconsistent ăeste,ăîns ,ăbibliografiaăjuridic ăprivindăistoriaăactelorăconstitu ionale,ăproiectelorădeă constitu iiăşiăconstitu iilorăanterioareăanuluiă1866,ăundeăunălocăaparte,ădarăcontextual,ăapar ineăconceptuluiă separa ieiăputerilorăînăstat. Ast zi,ăjuriştiiă consider ă c ă principiulă separa ieiă puterilorăînă stată reprezint ă unulă dină principiileă fundamentaleăaleădreptuluiăconstitu ionalăşiăunaădinăpremiseleăstatuluiădeădrept.ăAcestaăesteăstrânsălegatădeă ideeaăunuiăregimăreprezentativăînăcareăesteăeliminatăpericolulătiranieiăşiăalăîngr diriiăşiăînc lc riiăabuziveăaă drepturilorăşiălibert ilorăindividuale.ăElăs-aăconturatăînăvia aăstatuluiăînăm suraăînăcareăs-aăsim itănevoiaă instaur riiăregimuluiăconstitu ional.[1] Separa iaăputerilorăstatuluiăpresupuneăîncredin areaăşiăexercitareaă diferitelorăăfunc iiăaleăstatuluiăunorăorganeădistincteăşiăindependenteăunulăfa ădeăaltul [2] .ăAcestăcon inutăală no iuniiădeăă„separa ieăaăputerilor”ăs-aăconturatădup ăunălungăprocesăistoric. Înă araă noastr ă principiulă separa ieiă puteriloră înă stată aă fostă consacrată pentruă primaă dat ă înă Regulamenteleă Organice.ă Regulamentulă Organică aă fostă oă legeă fundamental ă careă aă modernizat unele institu iiăaleăMoldoveiăşiă riiăRomâneşti. RegulamenteleăOrganiceăauăînzestratăPrincipateleăRomâneăcuăoăserieădeăinstitu iiăsusceptibileădeăaă favorizaă dezvoltareaă capitalismului,ă aă preg tită unireaă loră într-ună stată modernă şiă centralizat.ă Eleă auă fost considerateăcaăoăexpresieăaălupteiădintreăvechiăşiănouăf cândătrecereaădeălaăfeudalismălaăcapitalism. Regulamenteleă Organiceă erauă chemateă s ă deaă via ă programuluiă deă transformareă aă structuriloră interneăînăraportăcuăspiritulăveacului,ădeămodernizareăaăsociet iiăromâneşti,ădeăcreareăaăcondi iilorăcapabileă s ăaccelerezeăprogresul.ă[3] ValeriuăŞotropaă[4]ăafirmaăc ăseăînfiin a,ăprinăRegulamenteleăOrganice,ăAdunareaăObşteasc ăună organă pseundoreprezentativ,ă alesă numaiă deă c treă boieriă şiă dintreă boieri(mitropolitulă şiă episcopiiă erauă membriiădeădreptă).ăAtribu iaăprincipal ăaăAdun rii,ăaleseăpeăcinciăani,ăeraăvotareaălegilor,ăcareăseăefectuaă cuămajoritateăabsolut .ăDomnulăaveaădreptulădeădizolvareăaăadun riiăşiăcelădeăprelungireăaăsesiuniiăei,ăaveaă ini iativaă şiă puteaă refuzaă sanc ionareaă legilor.ă Eraă obligată îns ,ăs ă convoaceă adunareaă anual,ăînăsesiuneă ordinar ,ăşiălaănevoieăşiăînăsesiuneăextraordinar .ăAdunareaăObşteasc ăeraăunăorganăcolegialăcuăoăorganizareă „ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
131 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017
ș şiăfunc ionareămaiăbineăşiămaiăprecisăreglementateădecâtăvechiulăorganăcolegialăfeudal(Sfatulădomnesc),ă constituindăunăpasăînainteăspreăformareaăunuiăparlamentămodern,ăoătreapt ădeămijlocăîntreăparlamentulădeă maiătârziuăşiăvechiulăorganăfeudalăcolegialăînlocuit. Putereaăexecutiv ăeraăacordat ădomnuluiăşiăminiştrilor.ăDinăcadrulăacestoraădinăurm ăseăconstituiaă Sfatulăadministrativ,ăaleăc ruiăhot râri,ăpentruăaăfiăexecutorii,ătrebuiauăaprobateădeădomn.ă Instan eleăjudec toreştiădeveneauăautonome,ăfiindăseparateădeăAdunareaăObşteasc ăşiădeăorganeleă administra iei. Putereaă domnuluiă eraă limitat ă prină instituireaă Adun riiă Obşteşti,ă careă puteaă s ă votezeă contraă propunerilorălegislativeăformulateădeăc treăacesta;ătotuşiăeaăr mâneaăconsiderabil ,ădateăfiindăatribu iileăluiă atâtăînădomeniulălegifer rii,ăcâtăşiăînăcadrulăputeriiăexecutive,ăprecumăşi,ăîntr-oăanumit ăm sur ,ăînămaterieă judec toreasc (confirmareaă înă anumiteă condi iiă aă hot râriloră Înaltuluiă Divan,ă şiă chiară participareaă caă preşedinteă- înăMoldovaă- laăjudec ileăDivanuluiăDomnesc,ăreducereaăpedepseiăcondamna ilor,ădreptulădeă gra iere).ă ÎnăopiniaăluiăValeriuăŞotropaăsepara iaăputerilorăeraăimperfect . Regulamenteleă Organice,ăafirm ă acestaă înăcarteaăsa,ă deşiăauăformatăunăpasăînainteă peă caleaă dezvolt riiă organiz riiăpolitico-administrative a statului nostru, nuăauăsatisf cutăintegralănecesit ileăsociet iiănoastreă dină aceaă etap ă istoric ,ă nuă auă introdusă toateă prefacerileă progresisteă ceruteă deă maseleă produc toareă şiă sprijiniteăprinăceleămaiăavansateăideiăaleătimpuluiălor,ăciăauăconstituitănumaiăoăjum tateădeăm sur ;ănuăauă formatăoăr sturnare,ăciădoarăoăsimpl ăîmbun t ireăaăunuiăsistemăexistent.ă[5] Separa iaăputerilorăînăstatăseăreg seşteăînăproiectulădeăconstitu ieăalăluiăIonăCâmpineanuădin perioada de pân ălaărevolu iaădină1848. Astfel, potrivit acestui proiect,ă seă delimiteaz ă drepturileă şiă obliga iileă conduc toruluiă statului,ă precizându-seăc ăpersoanaăacestuiaăesteăinviolabil ,ăc ăluiăîiăapar ineăputereaăexecutiv ,ăc ăelăesteăşefulă supremăalăstatului,ăelăcomand ăarmata,ădeclar ăr zboiul,ăîncheieăpacea,ăîncheieătratateleădeăalian ăşiădeă comer ,ă numeşteă înă toateă func iileă deă administra ieă public ,ă elaboreaz ă regulamenteleă şiă ordonan eleă necesareăpentruăexecutareaălegilor.ăDespreămodulădeădobândireăaătronuluiănuăseăfaceăreferireăînăproiectăelă fiindăprecizatăîn Actulădeănumireăaăsuveranuluiărumânilor. Putereaă legislativ ă apar ineă cumulativă suveranuluiă şiă Reprezentan eiă Na ionale.ă Şefulă statuluiă sanc ioneaz ăşiăpromulg ălegile. Proiectulăprevedeăresponsabilitateaăminiştrilorăşiăaătuturorăfunc ionarilor. Înăceeaăceăpriveşteăatribu iileăReprezentan eiăNa ionaleăproiectulăprecizeaz :ăaprobareaăimpoziteloră laăcerereaăsuveranului,ăvotareaăanual ăaăbugetului,ăcontrolulătuturorăactelorădeăadministra ieăaleăminiştriloră întocmireaădeărapoarteăc treăşefulăstatului, primireaădeăpeti ii.ăMembriiăAdun riiăsuntăinamovibiliăşiăeiănuă potăfiătrimişiăînăjudecat ădecâtădup ăceăAdunareaăautorizeaz ăarestareaălor.ă Înăceeaăceăpriveşteăputereaăjudec toreasc ,ăseăprevedeăc ăeaăeman ădeălaăsuveran,ădreptateaădându- seăînănumeleăs uădeăc treămagistra i.ăSeăpreconizeaz ăinamovibilitateaămagistra ilor.ă[6] NicolaeăIorgaăafirmaăînălucrareaăsaă[7]ăăc ăîntocmireaăRegulamentuluiăOrganicătrebuiaăs ăînl tureă grijileăconstitu ionale.ă„AcestăReglement organique seădezvolt ăîncet,ădarămetodic; trebuiaăs ăcuprind ănuă numaiăConstitu ia,ă ciăşiătotăceăeraă necesarăpentruăadministra ie.ă Deă aceeaăîntr-însulăeraă vorbaă peă lâng ă alegereaădomnilorăşiădeăm surileădeăcarantin ăşiădeăformareaăunuiăcorpădeăjandarmerieăna ional ăînăloculă gardeiă turceştiă desfiin ate”.ă „Domnulă eraă alesă deă oă reprezintan ă aă rii,ă deă oă extraordinar ă Adunareă Obşteasc ădinărândulăcelorămaiămariăboieri;ăaceastaăseăcompuneaădinăoăsut ăcincizeciădeămembrii,ădintreă cariănumaiădou zeciăşiăşapteăerauăreprezentan iăaiăclaseiăindustrialeăşi comerciale. Domnul avea drepturi întinse,ălaăexercitareaăc roraăîns ătrebuiaăfoarteăadeseaăs ăintreăînăconflictăcuăaceleaăaleăunuiăzgomotosă Parlament,ăst pânitădeăintrigi,ăalăunuiăpoporăînc ănedeprinsăcuăvia aăconstitu ional .ăAdunareaăobişnuit ă consta dinăclerulăînalt,ădinădou zeciădeămembriiăaleşiădeăboieriiădinăclasaăîntâiaăşiădinănou sprezeceăboieriă sauăfiiădeăboieriătrecu iăpesteătreizeciădeăaniăşiăcariăerauăaleşiăprinăvotăsecretădeăboieriiăşiăfiiiădeăboieriădină jude e.ăÎntâiăalegeauăboieriiămariădinăBucureştiăşiăapoiănumi iiăprivilegia iămaiămiciădinăjude e;ăeiănuăputeauă numiă decâtă boieriă caă membriiă aiă Adun riiă obişnuite,ă şiă anume,ă singură mareleă corpă dină capital ă peă ceiă dou zeciădeăboieriămari,ăiarăcomiteteleăjude eneălaolalt ănumaiăpeăceiănou sprezeceădinăclasaăîntâia,ăaădouaă sauăaătreia.”ă „ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
132 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017
ș „Aceast ă Constitu ieă impus ă înă ceaă maiă mareă parteă deă Rusiaă eă oă copieă armonic ă şiă practic ă aă dispozi iiloră careă seă încet eniser ă înă toat ă Europaă înă noulă veac,ă dup ă modelulă francez.ă Aşa-numitele pouvoirsăfur ăşiăaiciăbineădesp r ite”,ăafirm ăN.Iorgaăînălucrareaăsa.ă[8] IoanăLupaşăînălucrareaăsaă„Istoriaăuniriiăromânilor” afirm ăc ,ăprinăprevederileăRegulamentuluiă Organic,ăpusăînăaplicareăpentruăMunteniaălaăjum tateaăanuluiă1831,ăiarăpentruăMoldovaălaăînceputulăanului urm tor,ăs-aăînceputăînăvia aăpolitic ăaă rilorăRomâneăregimulăconstitu ional-reprezentativ.ăAcestăîncepută deăregimăparlamentar,ăcuăcaracterăaristocratic,ăsus ineăLupaş,ăs-aăf cutăsubăînrâurireaăcovârşitoareăaăpoliticiiă ruseştiăcareăprinăizbânzileăr zboiuluiăcuăturciiăşiăprinăpaceaădeălaăAdrianopolăizbutiseăa-şiăîntindeădreptulădeă ocrotireăasupraăpopoarelorăcreştineădinăr s ritulăEuropei.ă[9] Un alt autor care face referire la ceea ce a adus nou Regulamentul organic din punct de vedere institu ionalăaă fost Dan Berindei cu lucrarea sa „Diploma iaăromâneasc ămodern ,ă deălaăînceputuriălaă proclamareaăindependen eiădeăstat(1821-1877)” Înăplanăinstitu ional,ăRegulamentulăOrganicăaăavutăimportanteăelementeămodernizatoare.ăElăaăfost,ă înăacelaşiătimp,ăînălarg ăm sur ărezultatulăunorăcontribu iiăromâneşti,ădeşiănecontenitulăcontrolăalăputeriiă protectoareăaăf cutăcaăreceptareaăsaădeăc treăna iuneăs ăseăfac ăcaăaăunuiăelaboratăstr inăimpusădinăafar . Prin art. 42 respectiv, art. 44 din Regulamentul Moldovei se stabileaăc ăalegereaăunuiănouădomnitorădeăc treă Adunareaăobşteasc ăextraordinar ătrebuiaăcomunicat ăpor iiăprintr-unăarzmahzar,ăsemnatădeăto iădeputa ii,ă dup ărândulăranguluiălor,ăpentruăaăseăsolicitaăînt rirea,ăşiăc ătotăeiătrebuiauăs ăsemnezeăoănot ăoficial ăadresat ă Cur iiăocrotitoareădeălaăPetersburg.ăPrinăart.ă52,53,54ărespectivăart.ă55,56ă577ăaleăRegulamentuluiăMoldoveiă – hot rârileăAdun riiăobşteştiăerauăsubsumateătratatelorăşiăhatişerifurilorăexistenteăşiărespect riiădrepturiloră Cur iiăsuzeraneăşiăaleă Cur iiăap r toare.ă Înăraporturileăcuă Adunarea,ăDomnulăseă puteaă adresaă înăcazădeă r scoal ăsauăvreoămareătulburareăşiăneorânduial ăcelorădou ăputeri.ăLaărândulăeiăAdunareaăobşteasc ăeraă autorizat ăs ăseăplâng ăcur ilorăsuzeran ăşiăprotectoare.[10] Vlad Georgescuăînălucrareaăsaă„Istoriaăromânilorădeălaăoriginiăpân ăînăzileleănoastre” afirm ăc ă RegulamenteleăOrganiceăreprezint ă„oăcurioas ăşiăeclectic ăprim ăconstitu ieăromâneasc ”. Regulamentele Organice au reprezentat acte fundamentale cu caracter constitu ională cumă nuă existauăînăniciăunulădinămarileăimperiiăautocrateăvecine.ăTotuşiăacesteăacte,ăprimeleăconstitu iiămoderneă româneşti,ănuăauărezolvatădecâtăînăparteăproblemaăputerii.ăDinăpunctădeăvedereăalăadministra ieiădeăstat,ăeleă au avut un rol modernizator,ădarădinăpunctădeăvedereăalăexercit riiăputerii,ăeleănuăauăf cutădecâtăs ăînlocuiasc ă vechiulăabsolutismădomnescăcuăunăregimăoligarhicăcareăconcentraătoat ăputereaăînămânaăcâtorvaăfamiliiădeă mariăboieri,ăaceleaşiăcareăîiăr sturnaser ăpeăfanario iăşiăai c rorăreprezentan iăredactaser ăRegulamenteleă Organice.ăAtribu iileălegislativeăşiădeăcontrolăfinanciarăaleăAdun rilorăobşteştiăerauăastfelăalc tuiteăîncâtă domnul,ăaăc ruiăputereăeraăteoreticăsuveran ,ănuăputeaăcârmuiăf r ăconcursulămariiăboierimiăcareădomina adun rile.ă Deă aiciă aă rezultată ună neîncetatăconflictăîntreă putereaă central ă şiă boierime,ă ună conflictăcareă aă dominată întreagaă epoc ă regulamentar ă atâtă înă Moldovaă câtă şiă înă araă Româneasc .ă Totuşiă acesteă acteă constitu ionaleăauăaduseăşiălucruriănoiăpentruăaceeaăperioad :ăresponsabilitateaăpar ial ăaăputeriiăcentraleăfa ă deăAdunare,ărealizareaăuneiăsepara iiăaăputerilorăcareănuăexistaseăpân ăatunci,ăaăcreatăunăsfatăalăminiştriloră compus din 6-8ăpersoaneănumiteăşiăresponsabileăînăfa aădomnului.ă[11] Aspecteăprivitoareălaăseparareaăputerilorăînăstatăşiămodulădeăatribuireăaăputerilorăaparăşiăînă„Istoriaă României” – MironăConstantinescu,ăConstantinăDaicoviciu,ăŞtefanăPascu. RegulamentulăOrganicăaăfostălegiuireaămenit ăs ătranspun ăînăpractic ăprevederileăTratatului de la Adrianopol,ă careă aveauă înă vedereă creareaă institu iiloră moderne,ă favorabileă dezvolt riiă capitalismuluiă înă Principate. Regulamentulă Organică aă stabilită înă primulă rândă c ă putereaă legislativ ă apar ineaă uneiă Adun riă obşteşti,ăcareăsupuneaădomnului cererileăşiădeziderateleă rii.ăDomnulăeraăşefulăputeriiăexecutive,ăsanc ionaă şiăpromulgaălegileăsauăputeaăs ăseăopun ăproiectelorăadoptateădeăadunare.ăElăeraăcomandantulăsupremăală mili ieiăşiăsupravegheaămen inereaăordiniiăpublice.ăDomnulăeraăajutatădeămaiămul iăminiştri(interne,ăfinan e,ă secretariatulădeăstat,ăjusti ie,ăculteăşiăr zboi).ăÎnăfelulăacestaăseăinstituiaăînăPrincipateăguvernulădeătipămodern. Conformă principiuluiă separ riiă puterilor,ă înscrisă înă Regulament,ă justi iaă eraă desp r it ă deă administra ie,ăprimindăoăorganizareăaparte.ăSeăcreauăînăfiecareăjude ătribunaleădeăprim ăinstan ,ădivanuriă judec toreştiădeăapelălaăBucureşti,ăCraiovaăşiăIaşiăşiăoăsuprem ăinstan ,ăÎnaltulăDivan.ă[12] „ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
133 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017
ș RegulamentulăOrganicăaăîntemeiatăorganizareaăstatuluiăpeăprincipiulăsepar riiăputerilor.ăAtribu iileă înăstatăerauăastfelăîmp r ite:putereaălegislativ ăaăfostăîncredin at ăuneiăAdun riăobşteşti,ăcareăvotaălegileăşiă îngr deaăputereaăexecutiv .ăEaăaveaădreptulăs ăarateădomnului,ăprinăadrese,ăplângerileăşiădorin eleă rii,ăşi,ă înăcazădeănevoie,ăs ăleăfac ăcunoscuteăPor iiăşiăputeriiăprotectoare.ăŞefulăputeriiăexecutiveăeraădomnul,ăalesă peăvia ădintreămariiăboieriăcareăîmpliniser ăvârstaădeă40ădeăani.ăElănumeaăşiăărevocaăminiştriiăşiăfunc ionariiă publiciăşiăparticipaăîmpreun ăcuăAdunareaălaăîntocmireaălegilor.ăElăaveaăini iativ ăînămaterieădeălegiferareă şiăelăsanc ionaălegile.ăPutereaăjudec toreasc ăeraăexercitat ădeătribunale,ăindependenteădeăAdunareăşiădeă domn. Regulamentulăaăconcentratăputereaăpolitic ăînămâinileămariiăboierimi,ăcareăeraăst pân ăpeăAdunareă şiăadministra ie.ăDomnulăînsuşi,ăalesădinăsânulăei,ăeraăreprezentantulăintereselorăsale.ăRegulamentulăOrganică eraăoălegiuireăoligarhic ăşiăaveaăs ăseădovedeasc ăunăinstrumentădeădomina ieăaămariiăboierimi. Înăexercitareaăputeriiăexecutive,ădomnulăeraăajutatădeăşaseăminiştri(interne,ăfinan e,ăexterne,ăjusti ie,ă culte,ăarmat )ăcareăformauăSfatulăadministrativăextraordinar.ăSfatulăadministrativăeraăformatădinămareleă vornic sau ministrul de externe, marele vistier - ministrulădeăfinan e,ăşiăsecretarulădeăstat- ministrul de externe,ăacestăSfatărezolvândăafacerileăimportanteăşiăurgente.[13] DespreăParlament,ăcaăputereălegislativ ăînăstatulăromânăs-aăscrisăşiăînă„EnciclopediaădeăistorieăaăRomâniei”,ă aiăc reiăautoriăauăfostăIoan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina. Potrivit scrierilor acestor autori, [14]ăParlamentulăapareăînăPrincipateleăRomâneăînădeceniulăalăIV- lea al sec. al XIX-leaă într-oă perioad ă deă profundeă transform riă social-economiceă şiă politice.ă Prină RegulamenteleăOrganiceăaleă riiăRomâneştiăşiăMoldovei,ăprimeleălegiuiriăcuăcaracterăconstitu ionalăap ruteă laănoi,ăseăinstituiaăînăceleădou ăPrincipateăcâteăoăAdunareăObşteasc ,ăcuămenireaădeăaăelaboraăpropuneriăşiă proiecteădeălegi,ădeăaăîngr diăîntr-o oarecareăm sur ăputereaăexecutiv ăşiădeăaăfaceăcunoscuteădomnitoruluiă dorin eleăşiănevoileă rii.ăAdun rileăObşteştiănuăaveauăputereaădeălegiferareăcaracteristic ăparlamenteloră moderne.ăHot rârileălorăc p tauăfor ăobligatorieănumaiădac ăerauăaprobateădeădomnitor,ăcareăde ineaăună dreptădeăvetoăabsolut,ăf r ăaăfiăobligatăs ăjustificeărefuzulădeăaăaprobaăchibzuirileăînaintateădeăAdunare.ă Înfiin areaăacestorăinstitu iiăparlamentareăincipienteăreprezint ătotuşiăoăprim ăconcretizareăaăprincipiuluiă modernăalăsepar riiăputerilorăînăstat,ăputeriăconcentrateăpân ăatunciăexclusivăînămâinileăşefuluiăstatului,ăcareă leăexercitaăînăchipăabsolutăcuăfavori iiăs i.ă PaulăNegulescuăînă„Cursădeădreptăconstitu ionalăromân” afirmaă„c ăRegulamentulăOrganicăprezint ă oăimportan ădeosebit ,ămaiăalesădinăpunctădeăvedereăadministrativ.ăDinăpunctădeăvedereăpolitic,ădinăpunctă deăvedereăalăorganiz riiăstatuluiăşiăputerilorăînăstat,ăRegulamentulăOrganicăseăconduceădeăprincipiiăpreaă aristocratice, prea feudale. Prin acest Regulament Organic, seăînfiin eaz ăoăAdunareăObşteasc ăOrdinar ,ă adic ăunăparlament.ăPutereaălegiuitoareăesteăîncredin at ăacestuiăparlamentăşiădomnitoruluiă rii.”ă[15]ăăAcelaă careăaveaăexerci iulăputeriiăexecutiveăeraădomnitorul.ăÎnăParlament,ăînăceeaăceăpriveşteăputereaălegislativ ,ă Domnitorulăaveaăunăvetoădefinitiv,ăunăvetoăabsolutăcuăcareăputeaăs ăopreasc ăînf ptuireaăuneiălegi.ăÎnăafar ă deăaceast ăObşteasc ăAdunare,ămaiăg simăînăRegulamentulăOrganic,ăAdunareaăObşteasc ăExtraordinar ,ă chemat ăs ăaleag ăpeăDomnitor.ăŞiăînăcompunereaăacestuiăorganăvedemăc ăseăd ăunădreptăexcesivăboierilor,ă c ciă aceast ă Obşteasc ă Adunareă Extraordinar ,ă careă seă compuneaă dină 190ă deă persoane,ă aveaă 163ă deă reprezentan iăaiăboierimii,ănegustorimeaăaveaă27ădeăreprezentan iăiară r nimeaăniciăunul.ăDomnitorul-ne spune Regulamentul Organic - trebuiaă s ă aib ă 40ă deă ani,ă s ă fieă descendentă ală unuiă mareă boier.ă Cuă RegulamentulăOrganicăseăfaceăunămareăprogresăfa ădeăceeaăceădispuneaăConven iaădeălaăAkkermanădină 1826: domnul nu mai este ales numai pe 7 ani, el esteăalesăpeăvia .ăPrinăurmare,ăconcluzioneaz ăPaulă Negulescu,ăRegulamentulăOrganicăstabileşteăoădomnieăelectiv ăşiăviager .ă[16]ăă Unăaltăautorăcareăaăelaboratăoălucrareăreferitoareălaăsepara iaăputerilorăaăfostăGheorgheăT naseăGheorgheă– „Separa iaăputerilorăînăstat”. Situa iaăpolitic ăaă rilorăRomâneăpân ălaăRegulamenteleăOrganiceănuăneăpermiteăs ăvorbimădespreă existen aăunuiăregimăalăsepara ieiăputerilor.ăDomnulăconcentraăînămâinileăsaleăîntreagaăputereăşiăuzaăînămodă nelimitat de ea, afirma acesta. [17] PotrivităRegulamentelorăOrganiceăputereaălegislativ ăaăfostădesp r it ădeăputereaăjudec toreasc ,ă stabilindu-seă c ă Obicinuitaă Obşteasc ă Adunareă nuă vaă fiă îns rcinat ă deă acumă înainteă şiă cuă cuviin eă
„ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
134 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017
ș judec toreşti,ăfiindc ăacesteaăpentruăvremeaăviitoare se vor da asupra unui osebit divan sau asupra unei ÎnalteăCur i. Deăasemeneaăaăavutălocăoăseparareăaăputeriiălegislativeădeăceaăexecutiv . Domnulăeraăcelăcareăexercitaăputereaăexecutiv .ăÎnăinten iaădeăa-l ajuta pe domn Regulamentul Organic a instituit ună consiliuă administrativ,ă compusă dină Ministrulă deă Interne,ă Ministrulă deă Finan eă şiă Mareleă Postelnic.ăAcestăconsiliuăseăîntruneaădeădou ăoriăpeăs pt mân ,ăafar ădeăcazurileăurgenteăcândăseăîntruneaă mai des. Domnul comunica cu celelalte departamente prin intermediulă Mareluiă Postelnic.ă Înă sistemulă Regulamentelor,ăDomnulănumeaăşiărevocaăpeăcolaboratoriiăs i,ăf r ăaă ineăseamaădeăalteăconsidera iiădecâtă aceleaăcareăîlăinteresauăpeăel.ăMiniştriiănuăputeauăurm riăoăalt ăpolitic ădecâtăaceeaăaădomnitorului.ăMiniştrii, întruni iă subă preşedin iaă Domnului,ă formauă Sfatulă Miniştrilor,ă careă seă convocaă pentruă examinareaă problemelor importante. Potrivit Regulamentului, domnul nu mai avea un drept absolut de legiferare, acesta fiind exercitat împreun ăcuăObicinuitaăObşteasc ăAdunare.ăAşadar,ădomnulăexercit ăşiăputereaălegislativ ădarăînăcomunăcuă Adunarea,ăRegulamentulăhot rândăc ănumaiăacordulădeăvoin ăalăDomnuluiăşiăalăAdun riiăfaceălegile. Putereaă judec toreasc ă eraă exercitat ă deă tribunale.ă Înă virtuteaă aceluiaşiă principiuă ală separa ieiă puteriloră şiă înă conformitateă cuă Regulamenteleă ă Organice,ă Obicinuitaă Obşteasc ă Adunareă nuă maiă aveaă atribu iiăjudec toreşti,ăacesteaăfiindăîncredin ateăunuiăÎnaltăDivanăceăseăocupaănumaiăcuărezolvareaălitigiiloră înăultim ăinstan . Înăconcep iaăluiăGh.ăT nase,ăprincipiulăsepara ieiăputerilorănuăseăpoateăconcepeădecâtăîntr-un regim parlamentar.[18] IonăRusuăînăcarteaăsaă„Formaădeăguvern mânt” afirm ădespreăRegulamenteleăOrganiceăc ăacesteaă nuăauăreprezentatăprimaăconstitu ieăscris ăîntrucât nuăreprezentauăvoin aăpoporuluiă- AdunareaăObşteasc ă Extraordinar ănefiindăunăorganăreprezentativ,ăniciăsubăformaădeleg riiăsale.ăImportan aălorăconst ăînăaceeaă c ăs-aăînlocuităînăparteăsistemulăorganiz riiăfeudale,ăstabilindu-seăoăorganizareăbazat ,ăformal, pe principiul separa ieiă puterilor,ă dup ă modelulă Constitu iiloră burgheze.ă Deă asemeneaă s-auă prev zută reglement riă privitoareă laă alegereaă domnuluiă şiă limitareaă puteriloră acestuia,ă reglement riă referitoareă laă Adunareaă obşteasc ,ăorganizareaăadministrativ şiăjudec toreasc .ă[19]ăăAstfel,ăconformăRegulamentelorăOrganiceă existauă urm toareleă autorit iă statale:ă domnul,ă Obicinuitaă Obşteasc ă Adunare,ă sfatulă administrativ,ă ministerele,ăinstan eleăjudec toreşti. Înăconcep iaăacademicianuluiăAndreiăO eteaă„Regulamentulăorganic,ăvotatădeăAdun rileăobşteştiăînă 1831,ă aă fostă oă adev rat ă constitu ieă careă aă înzestratăPrincipateleă cuă institu iiă susceptibileă deă aă favorizaă dezvoltareaăcapitalismului.ăDar,ăpentruărezonan aăluiărevolu ionar ,ătermenulădeăconstitu ieăaăfostăînlocuit cuăacelaădeăRegulament”.ă[20]ăă Întreagaă organizareaăaă statuluiăaă fostăbazat ăînăconcep iaă acestuiăscriitorăpeă principiulăsepar riiă puterilor.ă Astfel,ă putereaă executiv ă apar ineaă domnului,ă alesă peă via ă dintreă mariiă boieriă deă oă Adunareă obşteasc ă extraordinar .ă Domnulă eraă ajutată înă exercitareaă puteriiă executiveă deă şaseă miniştri.ă Putereaă legislativ ăaăfostăîncredin at ăuneiăAdun riăobşteşti.ăPutereaăjudec toreasc ăeraăexercitat ădeătribunale,ăcâteă unulădeăfiecareăjude .ăDou ădivaneăjudec toreştiăînă araăRomâneasc ăşiăunulălaăIaşiăconstituiauăCur iădeă apel.ăEleăerauăindependenteă[21]ăăădeădomnăşiădeăAdunare. Înăconcep iaăluiăN.ăIorgaăunărolăimportantăînămodulădeăorganizareăaăputerilorăînăstatăl-aăavutăşiă Conven iaă deă laă Paris7/19ă augustă 1858.ă Acestaă afirm ă c ,ă „totuşi,ă cuă oarecareă schimb ri,ă seă primiă propunereaăfrancez ,ăşiăconformăacesteiaăPrincipateleăUniteătrebuiauăs ăfieăcîrmuiteădeădoiădomniăpeăvia ,ă aleşiănuănumi i,ădeădou ăministereăşiădou ăcorpuriălegiuitoare,ăcareăs ăseăformezeăprinăalegeriăseparate. Un elementădeăleg tur ăîntreăambeleă riăseăprevedeaătotuşiăprinăcomisiaădeă18ămembri,ăcareăeraăs ăsteaăînăoraşulă deăhotarăFocşani,ăaşezatăjum tateăpeăp mântămuntenesc,ăjum tateăpeămoldovenesc,ăoraşăcuăadev ratămoldo- vlah,ăşiătrebuiaăs ăalc tuiasc ălegileăcomune,ăaăc rorăpublicareăeraărezervat ănumaiădomnilor.ăApoi,ăpeăviitoră trebuiaăs ăexisteăoăsingur ăCurteădeăCasa ie…”.ă[22]ăă ÎnăcapitolulăVăalăc r iiăI.ăLupaşă[23]ăăvorbeşteădespreăTratatulădeălaăParis- 30 martie 1856, modul cumăauăcerutăînăDivanurile ad-hocăalăMoldoveiăşiă riiăRomâneştiăconstituireaăputerilorăînăstat.ăÎnăMoldovaă Kog lniceanuăcereaăînăşedin aădină7ăoctombrieă1857ăaădivanuluiăad-hoc:ăprin ăstr inăcuămoştenireaătronului,ă ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, puterea legiuitoareăîncredin at ăuneiăobşteştiăAdun ri,ăînăcareăs ă „ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
135 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017
ș fieăreprezentateătoateăintereseleăna iei.ăÎnăMunteniaăIoanăBr tianuăcerea:ăprin ăstr inăcuămoştenireaătronului,ă guvernăconstitu ionalăreprezentativ,ăoăsingur ăAdunareăObşteasc ,ăcareăvaăfiăîntocmit ăpeăbaz ăelectoral ă larg .ă Dorin eleă na ionaleă rostiteă prină hot rârileă divanuriloră ad-hocă urmauă s ă fieă cercetateă deă c treă reprezentan iiăPuterilorăgarante.ăLaă7-19ăaugustă1858ăaăfostăadoptat ăConven iaădeălaăParisăcareăprevedeaă anumiteăreglement riăreferitoareăla cumăsuntăorganizateăputerileăînăstat. TratatulădeălaăParisădinămartieă1856ăaăhot râtăconvocareaăunorăadun riăad-hoc, care s-auăîntrunităînă octombrieă 1857,ă conformă prevederiloră deă laă Paris,ă pentruă aă faceă cunoscuteă dorin eleă poporuluiă român.ă Amândou ăauăvotatăunăprogramăînăpatruăpuncte,ăcerândădomnăstr inădintr-oădinastieădomnitoareăeuropean ,ă guvernăconstitu ionalăşiăreprezentativ. Aă urmată apoiă Conven iaă deă laă Parisă dină 1858,ă actă fundamentală cuă caracteră deă constitu ieă careă înlocuiaă Regulamenteleă Organice.ă Aceast ă conven ieă men ineaă „domnă p mânteană nuă str in,ă precumă şiă guverneăseparate”.ă[24]ăă GheorgheăI.ăBr tianuăafirm ă„Conven iaădeălaăParisădină19ăaugustă1858ăaăelaboratăunăstatutădinăceleă maiăcomplicate,ămen inândădoiădomni,ădou ăAdun ri,ădarăinstituindăşiăoăComisiuneăCentral ,ăalc tuit ădină reprezentan iăaiăambeloră ri…”[25] PrinăConven iaădeălaăParisădină1858ăs-auăîncredin atăputerileăpubliceăaleăfiec ruiăprincipatăunuiă domnăautohtonăşiăAdun riiăElectiveărespective,ăprecumăşiăuneiăinstitu iiăcomune,ăComisiaăCentral ădeălaă Focşani,ăalăc reiărolăprincipalăeraăacelaădeăaăelaboraăproiecteădeălegiădeăinteresăcomunăambelorăPrincipate.ă Cuă excep iaă dreptuluiă deă ini iativ ă legislativ - rezervată domnitoruluiă şiă Comisieiă Centraleă ă - Adun rileă Elective se bucurau deă toateă prerogativeleă propriiă unuiă regimă parlamentar.ă Dac ă potrivită Conven iei,ă mitropolitulă riiăeraădeădreptăpreşedinteleăAdun rii,ărestulăbiroului(vicepreşedin i,ăsecretari,ăchestori)ăerauă aleşiădeădeputa i,ăiar,ăînăcazădeădivergen ăcuăputereaăexecutiv ,ăadun rileăputeauădaăvotădeăblamăguvernului,ă careăeraăobligatăs ădemisioneze.ă[26] PrinăConven iaădeălaăParisădină1858,ăafirm ăNegulescuăseăstabileşteă„unăregimăconstitu ionalăînăcareă g simăformulatăprincipiulăsepara iuniiăputerilor”.ă„Putereaăexecutiv ăînăfiecareăprincipatăeraăexercitat ădeă c treădomnitorulărespectiv,ăputereaălegiuitoareăeraăexercitat ăcolectivădeădomnitorăşiăAdunareaăelectiv ,ăprină urmareădeăunăparlamentăunicameral.ăPutereaăjudec toreasc ăeraăexercitat ăînănumeleăHospodarului,ădeăc tre magistra iănumi iădeăc treăputereaăexecutiv ”.ă[27]ăă„Hospodarul,ăspuneaăConven iunea,ăguverneaz ăcuă ajutorulă miniştriloră numi iă deă dânsul.ă Elă areă dreptulă s ă înt reasc ,ă s ă promulgeă legile,ă poateă refuzaă sanc ionarea,ăareădreptulădeăgra iereăşiădeăreducereăaăpedepselorăînămaterieăcriminal ,ăpreg teşteălegileădeă interesăsocial,ănumeşteăînăfunc iiăpublice,ăfaceăregulamente”.ă[28]ăăUnăprincipiuănouăpeăcare-lăstabileşteă Conven iuneaădeălaăParisăesteăc ăoriceăactăalăsuveranuluiătrebuieăs ăfieăcontrasemnatădeăministrul competent. MembriiăAdun riiăelectiveăerauăaleşiăpeă7ăani,ăiarăAdunareaăeraăconvocat ădeăhospodar.ăUnărolăimportantăîlă aveaăcomisiuneaăCentral ădeălaăFocşaniăformat ădină8ămunteniăşiă8ămoldoveni.ăÎnăceeaăceăpriveşteăinstan aă judec toreasc ăConven iaăstabileşteăc ăseăvaăînfiin aălaăFocşaniăoăÎnalt ăCurteădeăCasa ieăşiăJusti ieăcomun ă ambeloră principate.ă Negulescuă afirm ă „prină urmareă dac ă Conven iuneaă nuă înf ptuiaă unireaă înă ceeaă ceă priveşteăputereaăexecutiv ăşiălegislativ ,ăeaăoăărealizaăînăceeaăceăpriveşteăputereaăjudec toreasc ăc ciăorganizaă oăsingur ăinstan ăsuprem ăjudec toreasc ”.ă[29] UnăaltămomentăimportantăînăistoriaăRomânieiăaăfostăperioadaădomnieiăluiăAlexandruăIoanăCuza,ă perioad ăînăcareăauăfostăadoptateăacteăcuăunăprofundăcaracterăconstitu ionalăşiăaleăc rorăprevederiăurm rescă şiăprincipiulăsepara ieiăputerilor. N.Iorga,ăînăleg tur ăcuămodulădeăorganizareăaăputerilorăînăstatăînăbazaăproiectuluiădeăconstitu ieă adoptatăînăperioadaăluiăCuzaăăafirm ă„pân ăînăanulă1861ăelăguvern ăcuădou ăcamere, dou ăministeriiăşiăpeă lâng ăacesteaăcuăbalastulăComisiuniiăcomune,ăobservândăînăacelaşiătimpăcuăstricte ătratatulădeălaăParisăşiă Conven iaădeălaăParis”.ă[30]ăăApoiăCuzaăaăadoptatădinănouăoălegeăfundamental ăaăstatului,ăcareădup ăună exemplu italian a fost botezat ă„Statut”ăşiăaăc reiălegitimitateătrebuiaăs ăfieăconfirmat ădeăvotulăpoporuluiă chemată laă ună plebiscit.ă Conformă Statutului,ă domnulă aveaă dreptulă s ă deaă decreteă cuă putereă legal ,ă s ă prelungeasc ă bugeteleă pesteă termenulă lor,ă s ă deaă ună preşedinteă Camereiă şiă s ă numeasc ă maiă multă dină jum tateaămembrilorănouluiăSenat,ăceăeraăs ăseăînfiin eze.ăAcestăSenatăprimiseăşiăelădrepturiăîntinse:ăelăaveaă s ăpreg teasc ăşiăs ăverificeălegile,ăs ăprimeasc ăpeti ii,ăs ăp zeasc ăasupraăConstitu ieiăetc.ă[31]
„ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
136 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017
ș Prin Statutulădezvolt torăalăConven ieiădeălaăParis,ănouaălegeăfundamental ăadoptat ădeăCuzaăînă timpulă domnieiă sale,ă seă instituiaă ună regimă politică autoritar,ă înă careă puterileă parlamentuluiă erauă multă diminuateăînăraportăcuăaceleaăaleăputeriiăexecutive.ăAstfel,ădomnulăaveaăsingurăini iativaălegilor,ăelaborareaă lorăfiindăîncredin at ăunuiăorganismăspecial,ăConsiliulădeăStat.ăElăputeaăs ărefuzeăsanc ionareaăproiecteloră votateă deă Adunareaă Legislativ ,ă şiă înă plus,ă ob ineaă şiă dreptulă deă aă legiferaă singur,ă f r ă consultulă Parlamentului,ăprinădecreteăcuăputereădeălege.ăPrincipalaăinova ieăaăStatutuluiăaăconstituit-o introducerea pentruăprimaădat ăînăorganizareaăstatal ăaăRomânieiăaăsistemuluiăbicameral,ăprinăînfiin areaăuneiăcamereă superioare - CorpulăPonderator,ădenumireăînlocuit ăulteriorăcuăaceeaădeăSenat.ăă[32] PrinăStatut,ăputereaăexecutiv ăcaut ăs ăîşiăstabileasc ăpreponderen ăasupraăputeriiălegiuitoare,ădeă aceeaă transform ă parlamentulă dină unicamerală înă bicameral,ă dândă posibilitateaă puteriiă executiveă deă aă desemna pe membrii senatului. [33]ăăPreşedinteleăadun riiădeputa ilorăeraădesemnatădeăDomnitorădintreă deputa i.ăPrinăStatut,ăParlamentulădevineăbicameral,ăpentruăc ăăal turiădeăAdunareaăelectiv ,ăavemăşiăSenatulă sauăCorpulăponderator.ăPaulăNegulescuăspuneăc ă„prinăstatutătrebuieăs ăîn elegemăoăconstitu iuneăacordat ă poporuluiădeăşefulăstatului”.ă[34] Gh.ăT naseăafirm ăc ăceeaăceăcaracterizeaz ăProiectulădeăConstitu ieădeălaă1863ăadoptatădeăCuzaă esteă „sporireaă excesiv ă aă competen eiă puteriiă executive.ă Domnulă singură aveaă ini iativa legilor, era comandantul suprem al armatei, convoca Parlamentul, proroga sesiunea, putea dizolva Camera dar cu obliga iaădeăaăconvocaăînătermenădeă4ăluniăoănou ăAdunare.”ă[35]ăăPrimaăinova ieăaăProiectuluiădeăConstitu ieă esteăînfiin areaăunuiăSenat.ăÎns ăacestăProiectăalăluiăCuzaănuăaăfostădezb tutădeămarileăputeriăşiăastfelăelăaă r masăf r ăaplicabilitate. PrinăStatutulădezvolt tor,ăafirm ăGh.ăT nase,ăs-auăpropusăimportanteămuta iiăînăraporturileădintreă putereaălegislativ ăşiăexecutiv .ăDeşiăprincipiulăsepara ieiăputerilorăr mâneăcaătemeiăalăorganiz riiăstatului,ă prinăStatutulădezvolt torăseăajungeălaăoăcreştereăaăatribu iilorăputeriiăexecutive.ă[36] Domnul era singurul careă aveaă dreptulă deă ini iativ ă legislativ .ă Statutulă înfiin eaz ă Consiliulă deă Stată careă preg teaă şiă studiaă proiecteleădeălegiăpeăcareădomnulăurmaăs ăleăprezinteăadun riiăElective. Importan aăStatutuluiăşiăaălegisla ieiăîmplinitoareăaăacestuiaărezid ăînăaceeaăc ăauăconstituităsuportulă pentruă organizareaă modern ă aă statuluiă român,ă afirmareaă Românieiă înă ceeaă ceă priveşteă pozi iaă saă interna ional ,ăînf ptuireaăunit iiăna ionaleădeplineăşiăcâştigareaăuneiăindependen eăreale.[37] CristianăIonescuăînălucrareaăsaă„Tratatădeădreptăconstitu ionalăcontemporan”ă[38]ăprecizeaz ăc ădină punct de vedere alăcon inutulăs uămaterial,ăRegulamentulăOrganicăreprezint ,ădup ăuniiăautori,ăoăconstitu ie,ă apreciereămen ionat ădeăaltfel,ăchiarăînăTratatulădeălaăPetersburgădeinăianuarieă1834,ăprinăcareăs-au aprobat formalăceleădou ăregulamente.ă Unul dintre principiileăconstitu ionaleăfundamentaleăintroduseădeăRegulamenteăesteăcelăalăsepara ieiă celoră treiă puteri.ă Putereaă legiuitoareă seă încredin eaz ă Obşteşteiă Adun ri(parlamentul)ă şiă domnitorului,ă putereaăexecutiv ărevineădomnitorului,ăiarăputereaăjudec toreasc ăinstan elorădeăjudecat ăcuărecunoaştereaă unorăprerogativeăDomnului,ăleg turaădintreăacestaăşiăorganeleăjudec toreştiăfiindăintermediat ădeăLogof tulă Drept ii(ministrulăjusti iei). Parlamentulă eraă unicameral.ă Membriiă s iă erauă recruta iă dină categoriaă proprietariloră funciari.ă Înă Muntenia,ăAdunareaăeraăprezidat ădeăMitropolităşiăcompus ădină42ămembrii,ăiarăînăMoldovaă35ădeămembrii. Deşiăaveauăunăcaracterăreprezentativ,ăceleădou ăAdun riănuăexprimauăşiăintereseleă r nimii,ăîntrucâtă aceast ăcategorieăsocial ănuăparticipaălaăalegeriădatorit ăcensuluiăridicat.ăMandatulăreprezentativăalăceloră dou ăAdun riăeraădeă5ăani.ăDup ăadoptare,ălegileăerauăsupuseăDomnitoruluiăspreăsanc ionare.ăAcestaăaveaă îns ăunădreptădeăveto,ăputândăs ărefuzeăadoptareaăuneiălegi.ăDeăasemenea, el avea dreptul de a dizolva Adunareaăcuăaprobareaăprealabil ăaăputeriiăprotectoare(Rusia)ăşiăaăputeriiăsuzerane(Turcia). Înă afaraă celoră dou ă Adun ri,ă Regulamenteleă prevedeauă constituireaă înă fiecareă Principată aă uneiă Adun riăObşteştiăExtraordinareăînvestit ăcuădreptulădeăa-lăalegeăpeădomnitor.ăDomnitorulăeraăşefulăputeriiă executive. CristianăIonescuăfaceăreferireăînăcarteaăsaăşiălaăproiecteleăconstitu ionaleăaleăanuluiărevolu ionară 1848.ăAstfel,ăelăvorbeşteădespreăproiectulădeăconstitu ieăelaboratădeăMihailăKog lniceanuăînăaugustă1848ălaă Cern u iăprinăcareăproclamaăMoldovaă„statăconstitu ional”.ăPotrivităproiectuluiăputereaălegiuitoareăurmaăs ă seă exerciteă deă adunareaă obşteasc ,ă iară putereaă executiv ă eraă încredin at ă domnuluiă careă beneficiaă deă „ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
137 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017
ș neresponsabilitateăpolitic ăpentruăacteleăsale.ăPersoanaădomnuluiăeraăinviolabil .ăPutereaăjudec toreasc ăeraă încredin at ăinstan elorăjudec toreşti,ăjudec toriiăfiindăindependen i. Proclama iaă şiă Programulă revolu ionariloră dină araă Româneasc ă dină 9/21ă iunieă 1848ă auă fost considerateă înă epoc ă oă constitu ie.ă Actulă constitu ională prevedeaă introducereaă înă organizareaă deă stată aă principiuluiăreprezentativ,ăpeăbazaăc ruiaăurmaăs ăseăconstituieăoăAdunareăGeneral ,ăalegereaăpentruă5ăaniă aăunuiădomn,ăcandidaturaănefiindăcondi ionat ădeăoăorigineăsocial-aristocratic . Dup ăvalulărevolu ionarădină1848,ădinăpunctădeăvedereăconstitu ional,ăauăfostăadoptateăacteleăcareă auăavutăînăvedereămodulădeăorganizareăaăputerilorăînăstat.ăAutorulăprecizeaz ăc ăunărolădeosebitădeăimportantă pentruă araănoastr ăl-aăavutăConven iaădeălaăParis.ăElăafirm :ă„PotrivităConven ieiădeălaăParis,ăPrincipateleă Româneă beneficiauă deă ună statută deă deplin ă autonomieă intern .ă Organizareaă deă stată aă Principateloră eraă stabilit ăpotrivităprincipiuluiăsepara ieiăputerilor:ăputereaălegislativ ăeraăîncredin at ădomnului,ăuneiăAdun riă Electiveă şiă Comisieiă Centraleă deă laă Focşani,ă putereaă executiv ă seă exercitaă deă c treă domn,ă putereaă judec toreasc ăeraăexercitat ăînănumeleădomnuluiădeăc treămagistra iănumi iădeăacesta”. Aăurmatăapoi,ăafirm ăCristianăIonescu,ăStatutulădezvolt torăalăConven ieiădeălaăParis,ăapreciatădeă uniiăautoriăcaăfiindăprimaăConstitu ieăaă rii.ăPrinăStatutăseăopereaz ăoăschimbareăesen ial ăînăcon inutulă puteriiălegislativeăşiăînămodalitateaădeăexercitareăaăacesteia.ăSeăopteaz ăpentruăoăorganizareăbicameral ăaă parlamentului,ă înfiin ându-se Senatul. Puterea legiuitoare se exercita colectiv de domn, Adunarea PonderatoareăşiăAdunareaăElectiv .ăAcestaăfaceăoăprezentareăaăatribu iilorăorganelorădeăconducereăa statului înăcarteaăsaă„Tratatădeădreptăconstitu ionalăcontemporan”. Oăcontribu ieădeosebit ălaăcunoaştereaăizvoarelorădemocra ieiăăconstitu ionaleăromâneştiăprecumăşiă acteloră şiă aşez minteloră constitu ionaleă înă epocaă modern ă oă areă M.ă T.ă Oroveanu.ă Înă lucrarea Istoria dreptuluiăromânescăşiăevolu iaăinstitu iilorăconstitu ionale,ătrateaz ăevolu iaăaşez mintelorăconstitu ionaleă înăcontextulăunorăevenimenteăistorice:ărevolu iaădină1821,ărevolu iaădină1848,ăaducereaăprin uluiăstr in,ă independen a,ă primulă r zboi mondial,ă mareaă Unire.ă Dină aceast ă perspectiv ă seă clasific ă maiă bineă semnifica iileăactivit iiălegiuitoare,ăcaăefortădeăpunereăînăpractic ăaăunorăprograme,ăcaăşiădeăadaptareălaă anumiteăconjuncturiăinterneăşiăinterna ionale.ăEsteăunăinstrumentădeălucruăprinăbog iaăinforma iei,ăaăanalizeiă judicioase,ădarămaiăalesăprinăvaloareaăeiăincontestabil .ă[39] TudorăDr ganu,ăînălucrareaăsaăÎnceputurileăşiădezvoltareaăregimuluiăparlamentarăînăRomâniaăpân ă înă 1918,ă ap rut ă laă Clujă înă anulă 1991,ă consider ă c ă Regulamenteleă Organiceă auă dobândită ună caracteră constitu ionalăşiădinăpunctădeăvedereăformalăpeăparcursulăaplic riiălorăînă araăRomâneasc ăşiăMoldova.[40] LucrareaăluiăEleodorăFocşeneanu,ăIstoriaăconstitu ional ăaăRomânieiă1859-1991, ap rut ăînăanulă 1992, a fost realizat ădinădorin aădeăaărestabiliătrecutulănostruăconstitu ionalăşiădeăaăîncercaărestaurareaăunuiă modădeăgândireălogicăînădomeniulăjuridic.ăUrm reşteăunădubluăscop:ăînăprimulărândădeăaăpuneălaădispozi iaă cititoruluiăfapteleăreale,ăînămajoritateăatunci,ăsauăcunoscuteăeronat,ăaleăistoriografieiăconstitu ionaleăaăstatuluiă unitară română şi,ă înă ală doileaă rând,ă ă deă aă delimitaă sensulă exactă ală no iuniloră constitu ionale.ă Eleodoră Focşeneanuăesteădeăp rereăc ,ăprimaăconstitu ieăaăfostăConven iaădeălaăParis,ănemen ionând Regulamentele Organiceăînăanalizaăpeăcareăoăfaceădezvolt riiăconstitu ionaleăaăRomâniei.ă[41] Necesitateaăacestuiăprincipiuăalăsepara ieiăputerilorăînăstatăcaăfundamentăalăorganiz riiăinstitu ional- politice s-aă conturată înă societateaă româneasc ă înă condi iileă procesuluiă deă profundeă transform ri,ă deă modernizareăaăîntregiiăvie iăsocial-economice[42],ăpoliticeăşiăculturale.ăToateăacesteăacteămen ionateăauăavută ună rolă importantă şiă hot râtoră înă modulă deă organizareă aă puteriloră înă stată peă bazaă principiuluiă separa ieiă puterilor,ăînăacestăarticolăăprezentândădoarăoăăparteăaăautorilorădeăreferin ăcareăauăscrisăînălucr rileălorădespreă acesteăorganeăcentraleăaleăstatuluiăşiămodulăcumăauăfostăeleăconceputeăînăbazaăprincipiuluiăsepar riiăputerilor.
References: [1] Victor Duculescu, Dreptă constitu ională comparat,ă Edi iaă aă II-a,ă vol.ă II,ă Bucureşti,ă Edituraă Lumina Lex, 1999, p. 938. [2]ă Tudoră Dr ganu,ă Dreptă constitu ională şiă institu iiă politiceă – tratat elementar,ă vol.ă I,ă ă Târguă Mureş,ă1993,ăp.ă253. [3]ăIstoriaăromânilor,ăvol.VII,ăEdituraăAcademieiăRomâne,ăBucureşti,ăp.ă85
„ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
138 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017
ș [4]ăValeriuăŞotropa,ăProiecteleădeăconstitu ie,ăprogrameleădeăreformeăşiăpeti iileădeădrepturiădină rileăRomâneăînăsecolulăalăXVIII-leaăşiăprimaăjum tateăaăsecoluluiăalăXIX-lea, Editura Academiei RepubliciiăSocialisteăRomânia,ăBucureşti,ă1976,ăp.ă89-90 [5]ăValeriuăŞotropa,ăop.cit.,ăp.ă91 [6]ăValeriuăŞotropa,ăop.cit.,ăp.102-103 [7] Nicolae Iorga, Istoriaă poporuluiă românesc,ă Edituraă Ştiin ific ă şiă Enciclopedic ,ă Bucureşti,ă 1985, p. 580-581 [8] Nicolae Iorga, op.cit., p. 581 [9]ăIoanăLupaş,ăIstoriaăuniriiăromânilor,ăedi iaăaăII-a,ăEdituraăScripta,ăBucureşti,ă1993,ăp.ă174 [10] Dan Berindei„Diploma iaă româneasc ă modern ,ă deă laă începuturiă laă proclamareaă independen eiădeăstat(1821-1877)”, Editura Albatros, Bucureşti,ă1995,ăp.ă44 [11] Vlad Georgescu, Istoriaăromânilorădeălaăoriginiăpân ăînăzileleănoastre, Editura Humanitas, Bucureşti,ă1995,ăp.ă149-150 [12]ă Mironă Constantinescu,ă Constantină Daicoviciu,ă Ştefană Pascu,ă „Istoriaă României”, Editura Didactic ăşiăpedagogic ,ăBucureşti,ă1969,ăp.286 [13]ăIstoriaăRomîniei,ăvol.III,ăEdituraăAcademieiăRepubliciiăPopulareăRomîne,ăBucureşti,ă1964,ă p.942-943 [14] Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, „Enciclopediaă deă istorieă aă României”,EdituraăMeronia,ăBucureşti, 2002 p.51 [15] Paul Negulescu, Cursă deă dreptă constitu ională român, editat de Alex. Th. Doicescu, Tipografiileăromâneăunite,ăBucureşti,ă1927p.ă181 [16] Paul Negulescu, op.cit., p. 182 [17]ăGheorgheăT naseăGheorghe,ăSepara iaăputerilorăînăstat, Editura Ştiin ific ,ăBucureşti,ă1994.,ă p. 211 [18] Ibidem [19] Ion Rusu, Formaădeăguvern mânt,ăEdituraăLuminaăLex,ăBucureşti,ă1997,ăp.ă57 [20]ăAndreiăO etea,ăIstoriaăpoporuluiăromân,ăEdituraăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1970,ăp.ă232 [21]ăAndreiăO etea,ăop.cit.,ăp.ă233 [22] N. Iorga, op.cit., p. 628-629 [23]ăI.Lupaş,ăop.cit.,ăp.ă193-194 [24] Vlad Georgescu, op.cit., p. 165 [25]ăGheorgheăI.ăBr tianu,ăSfatulădomnescăşiăadunareaăst rilorăînăPrincipateleăRomâne, Editura Enciclopedic ,ăBucureşti,ă1995p.ă293 [26] Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, op.cit., p. 52 [27] Paul Negulescu, op.cit., p. 193 [28] Ibidem, p. 198 [29] Ibidem, p. 201 [30] Nicolae Iorga, op.cit., p. 641 [31] N. Iorga, op.cit., p. 646 [32] Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, op.cit., p. 53 [33] Paul Negulescu, op.cit., p. 210 [34] Paul Negulescu, op.cit., p. 209 [35]ăGheorgheăT naseăGheoghe,ăop.cit.,ăp.ă229 [36]ăGheorgheăT naseăGheoghe,ăop.cit.,ăp.ă234 [37] Ion Rusu, op.cit., p. 83
„ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
139 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017
ș [38] Ionescu, Cristian, Tratat de drept constitu ionalăcontemporan,ăEdituraăAllăBeck,ăBucureşti,ă 2003 [39] M.T. Oroveanu, Istoriaădreptuluiăromânescăşiăevolu iaăinstitu iilorăconstitu ionale,ăBucureşti,ă Editura Cerma, 1992. [40]ăTudorăDr ganu,ăÎnceputurileăşiădezvoltareaăregimuluiăparlamentarăînăRomânia,ăpân ăînă1916, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1991. [41]ăEleodorăFocş neanu, Istoriaăconstitu ional ăaăRomâniei,ă1859-1991,ăBucureşti,ăHumanitas,ă 1992. [42] Olivia Roxana Popescu, Quality management and organizational change, Annals of the Constantin Brancusi University of Targu Jiu-Letters & Social Sciences Series, supliment 1/2016.
„ACADEMICA BRÂNCU I”PUBLISHER
140