Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017

ș

A short historiography on the concept and the importance of the in the Modern Period

Roxana DOBRITOIU Faculty of Education Sciences and Public Management Universityă“ConstantinăBrancusi”ăTg-Jiu

ABSTRACT BOTH HISTORIANS AND LAWYERS-HISTORIANS HAVE SPOTLIGHTED THE MAGNITUDE OF CHANGES IN THE FIRST HALF OF THE NINETEENTH CENTURY, ALWAYS MEASURED BETWEEN REFORM AND REVOLUTION, MODERNIZATION, PEACEFUL AND VIOLENT. MODERNăNATIONALISMăFROMăNICOLAEăBLCESCUăANDăMIHAILăKOGLNICEANUăANDă TO THIS DAY, DOES NOT INCLUDE SPECIAL PAPERS ON THE SUBJECT OF SEPARATION OF POWERS IN THE STATE. INSTEAD, MANY ARE TANGENTIAL REFERENCES OF HISTORIANS WHO HAD IN MIND THE MODERN ERA. KEY-WORDS: A SHORT HISTORIOGRAPHY, SEPARATION OF POWERS, MODERN PERIOD.

Istoriografiaăromâneascămodern,ădeălaăNicolaeăBlcescuăşiăMihailăKoglniceanuăşiăpânăînăzileleă noastre,ă nuă cuprindeă lucrriă specialeă peă temaă separaieiă puterilor înă stat.ă Înă schimb,ă numeroaseă suntă referineleătangenialeăaleăistoricilorăcareăauăavutăînăvedereăepocaămodernăînăgenere,ăevenimenteleădeseădină secolul al XIX-leaăcareăauădesctuşatăorânduielileămedievaleăşiăauăpropulsatăsocietateaăromâneascăpeăoă ascendenărectilinieăpânălaădesvârşireaăunitiiănaionaleăstataleădină1918,ăsauătematicaăorganizriiădeăstat.ă Multămaiăconsistentăeste,ăîns,ăbibliografiaăjuridicăprivindăistoriaăactelorăconstituionale,ăproiectelorădeă constituiiăşiăconstituiilorăanterioareăanuluiă1866,ăundeăunălocăaparte,ădarăcontextual,ăaparineăconceptuluiă separaieiăputerilorăînăstat. Astzi,ăjuriştiiă consideră că principiulă separaieiă puterilorăînă stată reprezintă unulă dină principiileă fundamentaleăaleădreptuluiăconstituionalăşiăunaădinăpremiseleăstatuluiădeădrept.ăAcestaăesteăstrânsălegatădeă ideeaăunuiăregimăreprezentativăînăcareăesteăeliminatăpericolulătiranieiăşiăalăîngrdiriiăşiăînclcriiăabuziveăaă drepturilorăşiălibertilorăindividuale.ăElăs-aăconturatăînăviaaăstatuluiăînămsuraăînăcareăs-aăsimitănevoiaă instaurriiăregimuluiăconstituional.[1] Separaiaăputerilorăstatuluiăpresupuneăîncredinareaăşiăexercitareaă diferitelorăăfunciiăaleăstatuluiăunorăorganeădistincteăşiăindependenteăunulăfaădeăaltul [2] .ăAcestăconinutăală noiuniiădeăă„separaieăaăputerilor”ăs-aăconturatădupăunălungăprocesăistoric. Înă araă noastră principiulă separaieiă puteriloră înă stată aă fostă consacrată pentruă primaă dată înă Regulamenteleă Organice.ă Regulamentulă Organică aă fostă oă legeă fundamentală careă aă modernizat unele instituiiăaleăMoldoveiăşiăriiăRomâneşti. RegulamenteleăOrganiceăauăînzestratăPrincipateleăRomâneăcuăoăserieădeăinstituiiăsusceptibileădeăaă favorizaă dezvoltareaă capitalismului,ă aă pregtită unireaă loră într-ună stată modernă şiă centralizat.ă Eleă auă fost considerateăcaăoăexpresieăaălupteiădintreăvechiăşiănouăfcândătrecereaădeălaăfeudalismălaăcapitalism. Regulamenteleă Organiceă erauă chemateă să deaă viaă programuluiă deă transformareă aă structuriloră interneăînăraportăcuăspiritulăveacului,ădeămodernizareăaăsocietiiăromâneşti,ădeăcreareăaăcondiiilorăcapabileă săaccelerezeăprogresul.ă[3] ValeriuăŞotropaă[4]ăafirmaăcăseăînfiina,ăprinăRegulamenteleăOrganice,ăAdunareaăObşteascăună organă pseundoreprezentativ,ă alesă numaiă deă ctreă boieriă şiă dintreă boieri(mitropolitulă şiă episcopiiă erauă membriiădeădreptă).ăAtribuiaăprincipalăaăAdunrii,ăaleseăpeăcinciăani,ăeraăvotareaălegilor,ăcareăseăefectuaă cuămajoritateăabsolut.ăDomnulăaveaădreptulădeădizolvareăaăadunriiăşiăcelădeăprelungireăaăsesiuniiăei,ăaveaă iniiativaă şiă puteaă refuzaă sancionareaă legilor.ă Eraă obligată îns,ăsă convoaceă adunareaă anual,ăînăsesiuneă ordinar,ăşiălaănevoieăşiăînăsesiuneăextraordinar.ăAdunareaăObşteascăeraăunăorganăcolegialăcuăoăorganizareă „ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

131 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017

ș şiăfuncionareămaiăbineăşiămaiăprecisăreglementateădecâtăvechiulăorganăcolegialăfeudal(Sfatulădomnesc),ă constituindăunăpasăînainteăspreăformareaăunuiăparlamentămodern,ăoătreaptădeămijlocăîntreăparlamentulădeă maiătârziuăşiăvechiulăorganăfeudalăcolegialăînlocuit. Putereaăexecutivăeraăacordatădomnuluiăşiăminiştrilor.ăDinăcadrulăacestoraădinăurmăseăconstituiaă Sfatulăadministrativ,ăaleăcruiăhotrâri,ăpentruăaăfiăexecutorii,ătrebuiauăaprobateădeădomn.ă Instaneleăjudectoreştiădeveneauăautonome,ăfiindăseparateădeăAdunareaăObşteascăşiădeăorganeleă administraiei. Putereaă domnuluiă eraă limitată prină instituireaă Adunriiă Obşteşti,ă careă puteaă să votezeă contraă propunerilorălegislativeăformulateădeăctreăacesta;ătotuşiăeaărmâneaăconsiderabil,ădateăfiindăatribuiileăluiă atâtăînădomeniulălegiferrii,ăcâtăşiăînăcadrulăputeriiăexecutive,ăprecumăşi,ăîntr-oăanumitămsur,ăînămaterieă judectoreasc(confirmareaă înă anumiteă condiiiă aă hotrâriloră Înaltuluiă Divan,ă şiă chiară participareaă caă preşedinteă- înăMoldovaă- laăjudecileăDivanuluiăDomnesc,ăreducereaăpedepseiăcondamnailor,ădreptulădeă graiere).ă ÎnăopiniaăluiăValeriuăŞotropaăseparaiaăputerilorăeraăimperfect. Regulamenteleă Organice,ăafirmă acestaă înăcarteaăsa,ă deşiăauăformatăunăpasăînainteă peă caleaă dezvoltriiă organizriiăpolitico-administrative a statului nostru, nuăauăsatisfcutăintegralănecesitileăsocietiiănoastreă dină aceaă etapă istoric,ă nuă auă introdusă toateă prefacerileă progresisteă ceruteă deă maseleă productoareă şiă sprijiniteăprinăceleămaiăavansateăideiăaleătimpuluiălor,ăciăauăconstituitănumaiăoăjumtateădeămsur;ănuăauă formatăoărsturnare,ăciădoarăoăsimplăîmbuntireăaăunuiăsistemăexistent.ă[5] SeparaiaăputerilorăînăstatăseăregseşteăînăproiectulădeăconstituieăalăluiăIonăCâmpineanuădin perioada de pânălaărevoluiaădină1848. Astfel, potrivit acestui proiect,ă seă delimitează drepturileă şiă obligaiileă conductoruluiă statului,ă precizându-seăcăpersoanaăacestuiaăesteăinviolabil,ăcăluiăîiăaparineăputereaăexecutiv,ăcăelăesteăşefulă supremăalăstatului,ăelăcomandăarmata,ădeclarărzboiul,ăîncheieăpacea,ăîncheieătratateleădeăalianăşiădeă comer,ă numeşteă înă toateă funciileă deă administraieă public,ă elaborează regulamenteleă şiă ordonaneleă necesareăpentruăexecutareaălegilor.ăDespreămodulădeădobândireăaătronuluiănuăseăfaceăreferireăînăproiectăelă fiindăprecizatăîn Actulădeănumireăaăsuveranuluiărumânilor. Putereaă legislativă aparineă cumulativă suveranuluiă şiă Reprezentaneiă Naionale.ă Şefulă statuluiă sancioneazăşiăpromulgălegile. Proiectulăprevedeăresponsabilitateaăminiştrilorăşiăaătuturorăfuncionarilor. ÎnăceeaăceăpriveşteăatribuiileăReprezentaneiăNaionaleăproiectulăprecizeaz:ăaprobareaăimpoziteloră laăcerereaăsuveranului,ăvotareaăanualăaăbugetului,ăcontrolulătuturorăactelorădeăadministraieăaleăminiştriloră întocmireaădeărapoarteăctreăşefulăstatului, primireaădeăpetiii.ăMembriiăAdunriiăsuntăinamovibiliăşiăeiănuă potăfiătrimişiăînăjudecatădecâtădupăceăAdunareaăautorizeazăarestareaălor.ă Înăceeaăceăpriveşteăputereaăjudectoreasc,ăseăprevedeăcăeaăemanădeălaăsuveran,ădreptateaădându- seăînănumeleăsuădeăctreămagistrai.ăSeăpreconizeazăinamovibilitateaămagistrailor.ă[6] NicolaeăIorgaăafirmaăînălucrareaăsaă[7]ăăcăîntocmireaăRegulamentuluiăOrganicătrebuiaăsăînltureă grijileăconstituionale.ă„AcestăReglement organique seădezvoltăîncet,ădarămetodic; trebuiaăsăcuprindănuă numaiăConstituia,ă ciăşiătotăceăeraă necesarăpentruăadministraie.ă Deă aceeaăîntr-însulăeraă vorbaă peă lângă alegereaădomnilorăşiădeămsurileădeăcarantinăşiădeăformareaăunuiăcorpădeăjandarmerieănaionalăînăloculă gardeiă turceştiă desfiinate”.ă „Domnulă eraă alesă deă oă reprezintană aă rii,ă deă oă extraordinară Adunareă Obşteascădinărândulăcelorămaiămariăboieri;ăaceastaăseăcompuneaădinăoăsutăcincizeciădeămembrii,ădintreă cariănumaiădouzeciăşiăşapteăerauăreprezentaniăaiăclaseiăindustrialeăşi comerciale. Domnul avea drepturi întinse,ălaăexercitareaăcroraăînsătrebuiaăfoarteăadeseaăsăintreăînăconflictăcuăaceleaăaleăunuiăzgomotosă Parlament,ăstpânitădeăintrigi,ăalăunuiăpoporăîncănedeprinsăcuăviaaăconstituional.ăAdunareaăobişnuită consta dinăclerulăînalt,ădinădouzeciădeămembriiăaleşiădeăboieriiădinăclasaăîntâiaăşiădinănousprezeceăboieriă sauăfiiădeăboieriătrecuiăpesteătreizeciădeăaniăşiăcariăerauăaleşiăprinăvotăsecretădeăboieriiăşiăfiiiădeăboieriădină judee.ăÎntâiăalegeauăboieriiămariădinăBucureştiăşiăapoiănumiiiăprivilegiaiămaiămiciădinăjudee;ăeiănuăputeauă numiă decâtă boieriă caă membriiă aiă Adunriiă obişnuite,ă şiă anume,ă singură mareleă corpă dină capitală peă ceiă douzeciădeăboieriămari,ăiarăcomiteteleăjudeeneălaolaltănumaiăpeăceiănousprezeceădinăclasaăîntâia,ăaădouaă sauăaătreia.”ă „ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

132 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017

ș „Această Constituieă impusă înă ceaă maiă mareă parteă deă Rusiaă eă oă copieă armonică şiă practică aă dispoziiiloră careă seă înceteniseră înă toată Europaă înă noulă veac,ă după modelulă francez.ă Aşa-numitele pouvoirsăfurăşiăaiciăbineădesprite”,ăafirmăN.Iorgaăînălucrareaăsa.ă[8] IoanăLupaşăînălucrareaăsaă„Istoriaăuniriiăromânilor” afirmăc,ăprinăprevederileăRegulamentuluiă Organic,ăpusăînăaplicareăpentruăMunteniaălaăjumtateaăanuluiă1831,ăiarăpentruăMoldovaălaăînceputulăanului urmtor,ăs-aăînceputăînăviaaăpoliticăaărilorăRomâneăregimulăconstituional-reprezentativ.ăAcestăîncepută deăregimăparlamentar,ăcuăcaracterăaristocratic,ăsusineăLupaş,ăs-aăfcutăsubăînrâurireaăcovârşitoareăaăpoliticiiă ruseştiăcareăprinăizbânzileărzboiuluiăcuăturciiăşiăprinăpaceaădeălaăAdrianopolăizbutiseăa-şiăîntindeădreptulădeă ocrotireăasupraăpopoarelorăcreştineădinărsritulăEuropei.ă[9] Un alt autor care face referire la ceea ce a adus nou Regulamentul organic din punct de vedere instituionalăaă fost Dan Berindei cu lucrarea sa „Diplomaiaăromâneascămodern,ă deălaăînceputuriălaă proclamareaăindependeneiădeăstat(1821-1877)” Înăplanăinstituional,ăRegulamentulăOrganicăaăavutăimportanteăelementeămodernizatoare.ăElăaăfost,ă înăacelaşiătimp,ăînălargămsurărezultatulăunorăcontribuiiăromâneşti,ădeşiănecontenitulăcontrolăalăputeriiă protectoareăaăfcutăcaăreceptareaăsaădeăctreănaiuneăsăseăfacăcaăaăunuiăelaboratăstrinăimpusădinăafar. Prin art. 42 respectiv, art. 44 din Regulamentul Moldovei se stabileaăcăalegereaăunuiănouădomnitorădeăctreă Adunareaăobşteascăextraordinarătrebuiaăcomunicatăporiiăprintr-unăarzmahzar,ăsemnatădeătoiădeputaii,ă dupărândulăranguluiălor,ăpentruăaăseăsolicitaăîntrirea,ăşiăcătotăeiătrebuiauăsăsemnezeăoănotăoficialăadresată CuriiăocrotitoareădeălaăPetersburg.ăPrinăart.ă52,53,54ărespectivăart.ă55,56ă577ăaleăRegulamentuluiăMoldoveiă – hotrârileăAdunriiăobşteştiăerauăsubsumateătratatelorăşiăhatişerifurilorăexistenteăşiărespectriiădrepturiloră Curiiăsuzeraneăşiăaleă Curiiăaprtoare.ă Înăraporturileăcuă Adunarea,ăDomnulăseă puteaă adresaă înăcazădeă rscoalăsauăvreoămareătulburareăşiăneorânduialăcelorădouăputeri.ăLaărândulăeiăAdunareaăobşteascăeraă autorizatăsăseăplângăcurilorăsuzeranăşiăprotectoare.[10] Vlad Georgescuăînălucrareaăsaă„Istoriaăromânilorădeălaăoriginiăpânăînăzileleănoastre” afirmăcă RegulamenteleăOrganiceăreprezintă„oăcurioasăşiăeclecticăprimăconstituieăromâneasc”. Regulamentele Organice au reprezentat acte fundamentale cu caracter constituională cumă nuă existauăînăniciăunulădinămarileăimperiiăautocrateăvecine.ăTotuşiăacesteăacte,ăprimeleăconstituiiămoderneă româneşti,ănuăauărezolvatădecâtăînăparteăproblemaăputerii.ăDinăpunctădeăvedereăalăadministraieiădeăstat,ăeleă au avut un rol modernizator,ădarădinăpunctădeăvedereăalăexercitriiăputerii,ăeleănuăauăfcutădecâtăsăînlocuiască vechiulăabsolutismădomnescăcuăunăregimăoligarhicăcareăconcentraătoatăputereaăînămânaăcâtorvaăfamiliiădeă mariăboieri,ăaceleaşiăcareăîiărsturnaserăpeăfanarioiăşiăai crorăreprezentaniăredactaserăRegulamenteleă Organice.ăAtribuiileălegislativeăşiădeăcontrolăfinanciarăaleăAdunrilorăobşteştiăerauăastfelăalctuiteăîncâtă domnul,ăaăcruiăputereăeraăteoreticăsuveran,ănuăputeaăcârmuiăfrăconcursulămariiăboierimiăcareădomina adunrile.ă Deă aiciă aă rezultată ună neîncetatăconflictăîntreă putereaă centrală şiă boierime,ă ună conflictăcareă aă dominată întreagaă epocă regulamentară atâtă înă Moldovaă câtă şiă înă araă Româneasc.ă Totuşiă acesteă acteă constituionaleăauăaduseăşiălucruriănoiăpentruăaceeaăperioad:ăresponsabilitateaăparialăaăputeriiăcentraleăfaă deăAdunare,ărealizareaăuneiăseparaiiăaăputerilorăcareănuăexistaseăpânăatunci,ăaăcreatăunăsfatăalăminiştriloră compus din 6-8ăpersoaneănumiteăşiăresponsabileăînăfaaădomnului.ă[11] Aspecteăprivitoareălaăseparareaăputerilorăînăstatăşiămodulădeăatribuireăaăputerilorăaparăşiăînă„Istoriaă României” – MironăConstantinescu,ăConstantinăDaicoviciu,ăŞtefanăPascu. RegulamentulăOrganicăaăfostălegiuireaămenităsătranspunăînăpracticăprevederileăTratatului de la Adrianopol,ă careă aveauă înă vedereă creareaă instituiiloră moderne,ă favorabileă dezvoltriiă capitalismuluiă înă Principate. Regulamentulă Organică aă stabilită înă primulă rândă că putereaă legislativă aparineaă uneiă Adunriă obşteşti,ăcareăsupuneaădomnului cererileăşiădeziderateleării.ăDomnulăeraăşefulăputeriiăexecutive,ăsancionaă şiăpromulgaălegileăsauăputeaăsăseăopunăproiectelorăadoptateădeăadunare.ăElăeraăcomandantulăsupremăală miliieiăşiăsupravegheaămeninereaăordiniiăpublice.ăDomnulăeraăajutatădeămaiămuliăminiştri(interne,ăfinane,ă secretariatulădeăstat,ăjustiie,ăculteăşiărzboi).ăÎnăfelulăacestaăseăinstituiaăînăPrincipateăguvernulădeătipămodern. Conformă principiuluiă separriiă puterilor,ă înscrisă înă Regulament,ă justiiaă eraă desprită deă administraie,ăprimindăoăorganizareăaparte.ăSeăcreauăînăfiecareăjudeătribunaleădeăprimăinstan,ădivanuriă judectoreştiădeăapelălaăBucureşti,ăCraiovaăşiăIaşiăşiăoăsupremăinstan,ăÎnaltulăDivan.ă[12] „ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

133 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017

ș RegulamentulăOrganicăaăîntemeiatăorganizareaăstatuluiăpeăprincipiulăseparriiăputerilor.ăAtribuiileă înăstatăerauăastfelăîmprite:putereaălegislativăaăfostăîncredinatăuneiăAdunriăobşteşti,ăcareăvotaălegileăşiă îngrdeaăputereaăexecutiv.ăEaăaveaădreptulăsăarateădomnului,ăprinăadrese,ăplângerileăşiădorineleării,ăşi,ă înăcazădeănevoie,ăsăleăfacăcunoscuteăPoriiăşiăputeriiăprotectoare.ăŞefulăputeriiăexecutiveăeraădomnul,ăalesă peăviaădintreămariiăboieriăcareăîmpliniserăvârstaădeă40ădeăani.ăElănumeaăşiăărevocaăminiştriiăşiăfuncionariiă publiciăşiăparticipaăîmpreunăcuăAdunareaălaăîntocmireaălegilor.ăElăaveaăiniiativăînămaterieădeălegiferareă şiăelăsancionaălegile.ăPutereaăjudectoreascăeraăexercitatădeătribunale,ăindependenteădeăAdunareăşiădeă domn. Regulamentulăaăconcentratăputereaăpoliticăînămâinileămariiăboierimi,ăcareăeraăstpânăpeăAdunareă şiăadministraie.ăDomnulăînsuşi,ăalesădinăsânulăei,ăeraăreprezentantulăintereselorăsale.ăRegulamentulăOrganică eraăoălegiuireăoligarhicăşiăaveaăsăseădovedeascăunăinstrumentădeădominaieăaămariiăboierimi. Înăexercitareaăputeriiăexecutive,ădomnulăeraăajutatădeăşaseăminiştri(interne,ăfinane,ăexterne,ăjustiie,ă culte,ăarmat)ăcareăformauăSfatulăadministrativăextraordinar.ăSfatulăadministrativăeraăformatădinămareleă vornic sau ministrul de externe, marele vistier - ministrulădeăfinane,ăşiăsecretarulădeăstat- ministrul de externe,ăacestăSfatărezolvândăafacerileăimportanteăşiăurgente.[13] DespreăParlament,ăcaăputereălegislativăînăstatulăromânăs-aăscrisăşiăînă„EnciclopediaădeăistorieăaăRomâniei”,ă aiăcreiăautoriăauăfostăIoan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina. Potrivit scrierilor acestor autori, [14]ăParlamentulăapareăînăPrincipateleăRomâneăînădeceniulăalăIV- lea al sec. al XIX-leaă într-oă perioadă deă profundeă transformriă social-economiceă şiă politice.ă Prină RegulamenteleăOrganiceăaleăriiăRomâneştiăşiăMoldovei,ăprimeleălegiuiriăcuăcaracterăconstituionalăapruteă laănoi,ăseăinstituiaăînăceleădouăPrincipateăcâteăoăAdunareăObşteasc,ăcuămenireaădeăaăelaboraăpropuneriăşiă proiecteădeălegi,ădeăaăîngrdiăîntr-o oarecareămsurăputereaăexecutivăşiădeăaăfaceăcunoscuteădomnitoruluiă dorineleăşiănevoileării.ăAdunrileăObşteştiănuăaveauăputereaădeălegiferareăcaracteristicăparlamenteloră moderne.ăHotrârileălorăcptauăforăobligatorieănumaiădacăerauăaprobateădeădomnitor,ăcareădeineaăună dreptădeăvetoăabsolut,ăfrăaăfiăobligatăsăjustificeărefuzulădeăaăaprobaăchibzuirileăînaintateădeăAdunare.ă Înfiinareaăacestorăinstituiiăparlamentareăincipienteăreprezintătotuşiăoăprimăconcretizareăaăprincipiuluiă modernăalăseparriiăputerilorăînăstat,ăputeriăconcentrateăpânăatunciăexclusivăînămâinileăşefuluiăstatului,ăcareă leăexercitaăînăchipăabsolutăcuăfavoriiiăsi.ă PaulăNegulescuăînă„Cursădeădreptăconstituionalăromân” afirmaă„căRegulamentulăOrganicăprezintă oăimportanădeosebit,ămaiăalesădinăpunctădeăvedereăadministrativ.ăDinăpunctădeăvedereăpolitic,ădinăpunctă deăvedereăalăorganizriiăstatuluiăşiăputerilorăînăstat,ăRegulamentulăOrganicăseăconduceădeăprincipiiăpreaă aristocratice, prea feudale. Prin acest Regulament Organic, seăînfiineazăoăAdunareăObşteascăOrdinar,ă adicăunăparlament.ăPutereaălegiuitoareăesteăîncredinatăacestuiăparlamentăşiădomnitoruluiării.”ă[15]ăăAcelaă careăaveaăexerciiulăputeriiăexecutiveăeraădomnitorul.ăÎnăParlament,ăînăceeaăceăpriveşteăputereaălegislativ,ă Domnitorulăaveaăunăvetoădefinitiv,ăunăvetoăabsolutăcuăcareăputeaăsăopreascăînfptuireaăuneiălegi.ăÎnăafară deăaceastăObşteascăAdunare,ămaiăgsimăînăRegulamentulăOrganic,ăAdunareaăObşteascăExtraordinar,ă chematăsăaleagăpeăDomnitor.ăŞiăînăcompunereaăacestuiăorganăvedemăcăseădăunădreptăexcesivăboierilor,ă cciă această Obştească Adunareă Extraordinar,ă careă seă compuneaă dină 190ă deă persoane,ă aveaă 163ă deă reprezentaniăaiăboierimii,ănegustorimeaăaveaă27ădeăreprezentaniăiarărnimeaăniciăunul.ăDomnitorul-ne spune Regulamentul Organic - trebuiaă să aibă 40ă deă ani,ă să fieă descendentă ală unuiă mareă boier.ă Cuă RegulamentulăOrganicăseăfaceăunămareăprogresăfaădeăceeaăceădispuneaăConveniaădeălaăAkkermanădină 1826: domnul nu mai este ales numai pe 7 ani, el esteăalesăpeăvia.ăPrinăurmare,ăconcluzioneazăPaulă Negulescu,ăRegulamentulăOrganicăstabileşteăoădomnieăelectivăşiăviager.ă[16]ăă UnăaltăautorăcareăaăelaboratăoălucrareăreferitoareălaăseparaiaăputerilorăaăfostăGheorgheăTnaseăGheorgheă– „Separaiaăputerilorăînăstat”. SituaiaăpoliticăaărilorăRomâneăpânălaăRegulamenteleăOrganiceănuăneăpermiteăsăvorbimădespreă existenaăunuiăregimăalăseparaieiăputerilor.ăDomnulăconcentraăînămâinileăsaleăîntreagaăputereăşiăuzaăînămodă nelimitat de ea, afirma acesta. [17] PotrivităRegulamentelorăOrganiceăputereaălegislativăaăfostădespritădeăputereaăjudectoreasc,ă stabilindu-seă că Obicinuitaă Obştească Adunareă nuă vaă fiă însrcinată deă acumă înainteă şiă cuă cuviineă

„ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

134 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017

ș judectoreşti,ăfiindcăacesteaăpentruăvremeaăviitoare se vor da asupra unui osebit divan sau asupra unei ÎnalteăCuri. Deăasemeneaăaăavutălocăoăseparareăaăputeriiălegislativeădeăceaăexecutiv. Domnulăeraăcelăcareăexercitaăputereaăexecutiv.ăÎnăinteniaădeăa-l ajuta pe domn Regulamentul Organic a instituit ună consiliuă administrativ,ă compusă dină Ministrulă deă Interne,ă Ministrulă deă Finaneă şiă Mareleă Postelnic.ăAcestăconsiliuăseăîntruneaădeădouăoriăpeăsptmân,ăafarădeăcazurileăurgenteăcândăseăîntruneaă mai des. Domnul comunica cu celelalte departamente prin intermediulă Mareluiă Postelnic.ă Înă sistemulă Regulamentelor,ăDomnulănumeaăşiărevocaăpeăcolaboratoriiăsi,ăfrăaăineăseamaădeăalteăconsideraiiădecâtă aceleaăcareăîlăinteresauăpeăel.ăMiniştriiănuăputeauăurmriăoăaltăpoliticădecâtăaceeaăaădomnitorului.ăMiniştrii, întruniiă subă preşediniaă Domnului,ă formauă Sfatulă Miniştrilor,ă careă seă convocaă pentruă examinareaă problemelor importante. Potrivit Regulamentului, domnul nu mai avea un drept absolut de legiferare, acesta fiind exercitat împreunăcuăObicinuitaăObşteascăAdunare.ăAşadar,ădomnulăexercităşiăputereaălegislativădarăînăcomunăcuă Adunarea,ăRegulamentulăhotrândăcănumaiăacordulădeăvoinăalăDomnuluiăşiăalăAdunriiăfaceălegile. Putereaă judectorească eraă exercitată deă tribunale.ă Înă virtuteaă aceluiaşiă principiuă ală separaieiă puteriloră şiă înă conformitateă cuă Regulamenteleă ă Organice,ă Obicinuitaă Obştească Adunareă nuă maiă aveaă atribuiiăjudectoreşti,ăacesteaăfiindăîncredinateăunuiăÎnaltăDivanăceăseăocupaănumaiăcuărezolvareaălitigiiloră înăultimăinstan. ÎnăconcepiaăluiăGh.ăTnase,ăprincipiulăseparaieiăputerilorănuăseăpoateăconcepeădecâtăîntr-un regim parlamentar.[18] IonăRusuăînăcarteaăsaă„Formaădeăguvernmânt” afirmădespreăRegulamenteleăOrganiceăcăacesteaă nuăauăreprezentatăprimaăconstituieăscrisăîntrucât nuăreprezentauăvoinaăpoporuluiă- AdunareaăObştească Extraordinarănefiindăunăorganăreprezentativ,ăniciăsubăformaădelegriiăsale.ăImportanaălorăconstăînăaceeaă căs-aăînlocuităînăparteăsistemulăorganizriiăfeudale,ăstabilindu-seăoăorganizareăbazat,ăformal, pe principiul separaieiă puterilor,ă după modelulă Constituiiloră burgheze.ă Deă asemeneaă s-auă prevzută reglementriă privitoareă laă alegereaă domnuluiă şiă limitareaă puteriloră acestuia,ă reglementriă referitoareă laă Adunareaă obşteasc,ăorganizareaăadministrativ şiăjudectoreasc.ă[19]ăăAstfel,ăconformăRegulamentelorăOrganiceă existauă urmtoareleă autoritiă statale:ă domnul,ă Obicinuitaă Obştească Adunare,ă sfatulă administrativ,ă ministerele,ăinstaneleăjudectoreşti. ÎnăconcepiaăacademicianuluiăAndreiăOeteaă„Regulamentulăorganic,ăvotatădeăAdunrileăobşteştiăînă 1831,ă aă fostă oă adevrată constituieă careă aă înzestratăPrincipateleă cuă instituiiă susceptibileă deă aă favorizaă dezvoltareaăcapitalismului.ăDar,ăpentruărezonanaăluiărevoluionar,ătermenulădeăconstituieăaăfostăînlocuit cuăacelaădeăRegulament”.ă[20]ăă Întreagaă organizareaăaă statuluiăaă fostăbazatăînăconcepiaă acestuiăscriitorăpeă principiulăseparriiă puterilor.ă Astfel,ă putereaă executivă aparineaă domnului,ă alesă peă viaă dintreă mariiă boieriă deă oă Adunareă obştească extraordinar.ă Domnulă eraă ajutată înă exercitareaă puteriiă executiveă deă şaseă miniştri.ă Putereaă legislativăaăfostăîncredinatăuneiăAdunriăobşteşti.ăPutereaăjudectoreascăeraăexercitatădeătribunale,ăcâteă unulădeăfiecareăjude.ăDouădivaneăjudectoreştiăînăaraăRomâneascăşiăunulălaăIaşiăconstituiauăCuriădeă apel.ăEleăerauăindependenteă[21]ăăădeădomnăşiădeăAdunare. ÎnăconcepiaăluiăN.ăIorgaăunărolăimportantăînămodulădeăorganizareăaăputerilorăînăstatăl-aăavutăşiă Conveniaă deă laă Paris7/19ă augustă 1858.ă Acestaă afirmă c,ă „totuşi,ă cuă oarecareă schimbri,ă seă primiă propunereaăfrancez,ăşiăconformăacesteiaăPrincipateleăUniteătrebuiauăsăfieăcîrmuiteădeădoiădomniăpeăvia,ă aleşiănuănumii,ădeădouăministereăşiădouăcorpuriălegiuitoare,ăcareăsăseăformezeăprinăalegeriăseparate. Un elementădeălegturăîntreăambeleăriăseăprevedeaătotuşiăprinăcomisiaădeă18ămembri,ăcareăeraăsăsteaăînăoraşulă deăhotarăFocşani,ăaşezatăjumtateăpeăpmântămuntenesc,ăjumtateăpeămoldovenesc,ăoraşăcuăadevratămoldo- vlah,ăşiătrebuiaăsăalctuiascălegileăcomune,ăaăcrorăpublicareăeraărezervatănumaiădomnilor.ăApoi,ăpeăviitoră trebuiaăsăexisteăoăsingurăCurteădeăCasaie…”.ă[22]ăă ÎnăcapitolulăVăalăcriiăI.ăLupaşă[23]ăăvorbeşteădespreăTratatulădeălaăParis- 30 martie 1856, modul cumăauăcerutăînăDivanurile ad-hocăalăMoldoveiăşiăriiăRomâneştiăconstituireaăputerilorăînăstat.ăÎnăMoldovaă Koglniceanuăcereaăînăşedinaădină7ăoctombrieă1857ăaădivanuluiăad-hoc:ăprinăstrinăcuămoştenireaătronului,ă ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, puterea legiuitoareăîncredinatăuneiăobşteştiăAdunri,ăînăcareăsă „ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

135 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017

ș fieăreprezentateătoateăintereseleănaiei.ăÎnăMunteniaăIoanăBrtianuăcerea:ăprinăstrinăcuămoştenireaătronului,ă guvernăconstituionalăreprezentativ,ăoăsingurăAdunareăObşteasc,ăcareăvaăfiăîntocmităpeăbazăelectorală larg.ă Dorineleă naionaleă rostiteă prină hotrârileă divanuriloră ad-hocă urmauă să fieă cercetateă deă ctreă reprezentaniiăPuterilorăgarante.ăLaă7-19ăaugustă1858ăaăfostăadoptatăConveniaădeălaăParisăcareăprevedeaă anumiteăreglementriăreferitoareăla cumăsuntăorganizateăputerileăînăstat. TratatulădeălaăParisădinămartieă1856ăaăhotrâtăconvocareaăunorăadunriăad-hoc, care s-auăîntrunităînă octombrieă 1857,ă conformă prevederiloră deă laă ,ă pentruă aă faceă cunoscuteă dorineleă poporuluiă român.ă Amândouăauăvotatăunăprogramăînăpatruăpuncte,ăcerândădomnăstrinădintr-oădinastieădomnitoareăeuropean,ă guvernăconstituionalăşiăreprezentativ. Aă urmată apoiă Conveniaă deă laă Parisă dină 1858,ă actă fundamentală cuă caracteră deă constituieă careă înlocuiaă Regulamenteleă Organice.ă Această convenieă menineaă „domnă pmânteană nuă strin,ă precumă şiă guverneăseparate”.ă[24]ăă GheorgheăI.ăBrtianuăafirmă„ConveniaădeălaăParisădină19ăaugustă1858ăaăelaboratăunăstatutădinăceleă maiăcomplicate,ămeninândădoiădomni,ădouăAdunri,ădarăinstituindăşiăoăComisiuneăCentral,ăalctuitădină reprezentaniăaiăambelorări…”[25] PrinăConveniaădeălaăParisădină1858ăs-auăîncredinatăputerileăpubliceăaleăfiecruiăprincipatăunuiă domnăautohtonăşiăAdunriiăElectiveărespective,ăprecumăşiăuneiăinstituiiăcomune,ăComisiaăCentralădeălaă Focşani,ăalăcreiărolăprincipalăeraăacelaădeăaăelaboraăproiecteădeălegiădeăinteresăcomunăambelorăPrincipate.ă Cuă excepiaă dreptuluiă deă iniiativă legislativ- rezervată domnitoruluiă şiă Comisieiă Centraleă ă - Adunrileă Elective se bucurau deă toateă prerogativeleă propriiă unuiă regimă parlamentar.ă Dacă potrivită Conveniei,ă mitropolitulăriiăeraădeădreptăpreşedinteleăAdunrii,ărestulăbiroului(vicepreşedini,ăsecretari,ăchestori)ăerauă aleşiădeădeputai,ăiar,ăînăcazădeădivergenăcuăputereaăexecutiv,ăadunrileăputeauădaăvotădeăblamăguvernului,ă careăeraăobligatăsădemisioneze.ă[26] PrinăConveniaădeălaăParisădină1858,ăafirmăNegulescuăseăstabileşteă„unăregimăconstituionalăînăcareă gsimăformulatăprincipiulăseparaiuniiăputerilor”.ă„Putereaăexecutivăînăfiecareăprincipatăeraăexercitatădeă ctreădomnitorulărespectiv,ăputereaălegiuitoareăeraăexercitatăcolectivădeădomnitorăşiăAdunareaăelectiv,ăprină urmareădeăunăparlamentăunicameral.ăPutereaăjudectoreascăeraăexercitatăînănumeleăHospodarului,ădeăctre magistraiănumiiădeăctreăputereaăexecutiv”.ă[27]ăă„Hospodarul,ăspuneaăConveniunea,ăguverneazăcuă ajutorulă miniştriloră numiiă deă dânsul.ă Elă areă dreptulă să întreasc,ă să promulgeă legile,ă poateă refuzaă sancionarea,ăareădreptulădeăgraiereăşiădeăreducereăaăpedepselorăînămaterieăcriminal,ăpregteşteălegileădeă interesăsocial,ănumeşteăînăfunciiăpublice,ăfaceăregulamente”.ă[28]ăăUnăprincipiuănouăpeăcare-lăstabileşteă ConveniuneaădeălaăParisăesteăcăoriceăactăalăsuveranuluiătrebuieăsăfieăcontrasemnatădeăministrul competent. MembriiăAdunriiăelectiveăerauăaleşiăpeă7ăani,ăiarăAdunareaăeraăconvocatădeăhospodar.ăUnărolăimportantăîlă aveaăcomisiuneaăCentralădeălaăFocşaniăformatădină8ămunteniăşiă8ămoldoveni.ăÎnăceeaăceăpriveşteăinstanaă judectoreascăConveniaăstabileşteăcăseăvaăînfiinaălaăFocşaniăoăÎnaltăCurteădeăCasaieăşiăJustiieăcomună ambeloră principate.ă Negulescuă afirmă „prină urmareă dacă Conveniuneaă nuă înfptuiaă unireaă înă ceeaă ceă priveşteăputereaăexecutivăşiălegislativ,ăeaăoăărealizaăînăceeaăceăpriveşteăputereaăjudectoreascăcciăorganizaă oăsingurăinstanăsupremăjudectoreasc”.ă[29] UnăaltămomentăimportantăînăistoriaăRomânieiăaăfostăperioadaădomnieiăluiăAlexandruăIoanăCuza,ă perioadăînăcareăauăfostăadoptateăacteăcuăunăprofundăcaracterăconstituionalăşiăaleăcrorăprevederiăurmrescă şiăprincipiulăseparaieiăputerilor. N.Iorga,ăînălegturăcuămodulădeăorganizareăaăputerilorăînăstatăînăbazaăproiectuluiădeăconstituieă adoptatăînăperioadaăluiăCuzaăăafirmă„pânăînăanulă1861ăelăguvernăcuădouăcamere, douăministeriiăşiăpeă lângăacesteaăcuăbalastulăComisiuniiăcomune,ăobservândăînăacelaşiătimpăcuăstricteătratatulădeălaăParisăşiă ConveniaădeălaăParis”.ă[30]ăăApoiăCuzaăaăadoptatădinănouăoălegeăfundamentalăaăstatului,ăcareădupăună exemplu italian a fost botezată„Statut”ăşiăaăcreiălegitimitateătrebuiaăsăfieăconfirmatădeăvotulăpoporuluiă chemată laă ună plebiscit.ă Conformă Statutului,ă domnulă aveaă dreptulă să deaă decreteă cuă putereă legal,ă să prelungească bugeteleă pesteă termenulă lor,ă să deaă ună preşedinteă Camereiă şiă să numească maiă multă dină jumtateaămembrilorănouluiăSenat,ăceăeraăsăseăînfiineze.ăAcestăSenatăprimiseăşiăelădrepturiăîntinse:ăelăaveaă săpregteascăşiăsăverificeălegile,ăsăprimeascăpetiii,ăsăpzeascăasupraăConstituieiăetc.ă[31]

„ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

136 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017

ș Prin StatutulădezvolttorăalăConvenieiădeălaăParis,ănouaălegeăfundamentalăadoptatădeăCuzaăînă timpulă domnieiă sale,ă seă instituiaă ună regimă politică autoritar,ă înă careă puterileă parlamentuluiă erauă multă diminuateăînăraportăcuăaceleaăaleăputeriiăexecutive.ăAstfel,ădomnulăaveaăsingurăiniiativaălegilor,ăelaborareaă lorăfiindăîncredinatăunuiăorganismăspecial,ăConsiliulădeăStat.ăElăputeaăsărefuzeăsancionareaăproiecteloră votateă deă Adunareaă Legislativ,ă şiă înă plus,ă obineaă şiă dreptulă deă aă legiferaă singur,ă fră consultulă Parlamentului,ăprinădecreteăcuăputereădeălege.ăPrincipalaăinovaieăaăStatutuluiăaăconstituit-o introducerea pentruăprimaădatăînăorganizareaăstatalăaăRomânieiăaăsistemuluiăbicameral,ăprinăînfiinareaăuneiăcamereă superioare - CorpulăPonderator,ădenumireăînlocuităulteriorăcuăaceeaădeăSenat.ăă[32] PrinăStatut,ăputereaăexecutivăcautăsăîşiăstabileascăpreponderenăasupraăputeriiălegiuitoare,ădeă aceeaă transformă parlamentulă dină unicamerală înă bicameral,ă dândă posibilitateaă puteriiă executiveă deă aă desemna pe membrii senatului. [33]ăăPreşedinteleăadunriiădeputailorăeraădesemnatădeăDomnitorădintreă deputai.ăPrinăStatut,ăParlamentulădevineăbicameral,ăpentruăcăăalturiădeăAdunareaăelectiv,ăavemăşiăSenatulă sauăCorpulăponderator.ăPaulăNegulescuăspuneăcă„prinăstatutătrebuieăsăînelegemăoăconstituiuneăacordată poporuluiădeăşefulăstatului”.ă[34] Gh.ăTnaseăafirmăcăceeaăceăcaracterizeazăProiectulădeăConstituieădeălaă1863ăadoptatădeăCuzaă esteă „sporireaă excesivă aă competeneiă puteriiă .ă Domnulă singură aveaă iniiativa legilor, era comandantul suprem al armatei, convoca Parlamentul, proroga sesiunea, putea dizolva Camera dar cu obligaiaădeăaăconvocaăînătermenădeă4ăluniăoănouăAdunare.”ă[35]ăăPrimaăinovaieăaăProiectuluiădeăConstituieă esteăînfiinareaăunuiăSenat.ăÎnsăacestăProiectăalăluiăCuzaănuăaăfostădezbtutădeămarileăputeriăşiăastfelăelăaă rmasăfrăaplicabilitate. PrinăStatutulădezvolttor,ăafirmăGh.ăTnase,ăs-auăpropusăimportanteămutaiiăînăraporturileădintreă putereaălegislativăşiăexecutiv.ăDeşiăprincipiulăseparaieiăputerilorărmâneăcaătemeiăalăorganizriiăstatului,ă prinăStatutulădezvolttorăseăajungeălaăoăcreştereăaăatribuiilorăputeriiăexecutive.ă[36] Domnul era singurul careă aveaă dreptulă deă iniiativă legislativ.ă Statutulă înfiinează Consiliulă deă Stată careă pregteaă şiă studiaă proiecteleădeălegiăpeăcareădomnulăurmaăsăleăprezinteăadunriiăElective. ImportanaăStatutuluiăşiăaălegislaieiăîmplinitoareăaăacestuiaărezidăînăaceeaăcăauăconstituităsuportulă pentruă organizareaă modernă aă statuluiă român,ă afirmareaă Românieiă înă ceeaă ceă priveşteă poziiaă saă internaional,ăînfptuireaăunitiiănaionaleădeplineăşiăcâştigareaăuneiăindependeneăreale.[37] CristianăIonescuăînălucrareaăsaă„Tratatădeădreptăconstituionalăcontemporan”ă[38]ăprecizeazăcădină punct de vedere alăconinutulăsuămaterial,ăRegulamentulăOrganicăreprezint,ădupăuniiăautori,ăoăconstituie,ă apreciereămenionatădeăaltfel,ăchiarăînăTratatulădeălaăPetersburgădeinăianuarieă1834,ăprinăcareăs-au aprobat formalăceleădouăregulamente.ă Unul dintre principiileăconstituionaleăfundamentaleăintroduseădeăRegulamenteăesteăcelăalăseparaieiă celoră treiă puteri.ă Putereaă legiuitoareă seă încredinează Obşteşteiă Adunri(parlamentul)ă şiă domnitorului,ă putereaăexecutivărevineădomnitorului,ăiarăputereaăjudectoreascăinstanelorădeăjudecatăcuărecunoaştereaă unorăprerogativeăDomnului,ălegturaădintreăacestaăşiăorganeleăjudectoreştiăfiindăintermediatădeăLogoftulă Dreptii(ministrulăjustiiei). Parlamentulă eraă unicameral.ă Membriiă siă erauă recrutaiă dină categoriaă proprietariloră funciari.ă Înă ,ăAdunareaăeraăprezidatădeăMitropolităşiăcompusădină42ămembrii,ăiarăînăMoldovaă35ădeămembrii. Deşiăaveauăunăcaracterăreprezentativ,ăceleădouăAdunriănuăexprimauăşiăintereseleărnimii,ăîntrucâtă aceastăcategorieăsocialănuăparticipaălaăalegeriădatorităcensuluiăridicat.ăMandatulăreprezentativăalăceloră douăAdunriăeraădeă5ăani.ăDupăadoptare,ălegileăerauăsupuseăDomnitoruluiăspreăsancionare.ăAcestaăaveaă însăunădreptădeăveto,ăputândăsărefuzeăadoptareaăuneiălegi.ăDeăasemenea, el avea dreptul de a dizolva Adunareaăcuăaprobareaăprealabilăaăputeriiăprotectoare(Rusia)ăşiăaăputeriiăsuzerane(Turcia). Înă afaraă celoră două Adunri,ă Regulamenteleă prevedeauă constituireaă înă fiecareă Principată aă uneiă AdunriăObşteştiăExtraordinareăînvestităcuădreptulădeăa-lăalegeăpeădomnitor.ăDomnitorulăeraăşefulăputeriiă executive. CristianăIonescuăfaceăreferireăînăcarteaăsaăşiălaăproiecteleăconstituionaleăaleăanuluiărevoluionară 1848.ăAstfel,ăelăvorbeşteădespreăproiectulădeăconstituieăelaboratădeăMihailăKoglniceanuăînăaugustă1848ălaă CernuiăprinăcareăproclamaăMoldovaă„statăconstituional”.ăPotrivităproiectuluiăputereaălegiuitoareăurmaăsă seă exerciteă deă adunareaă obşteasc,ă iară putereaă executivă eraă încredinată domnuluiă careă beneficiaă deă „ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

137 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017

ș neresponsabilitateăpoliticăpentruăacteleăsale.ăPersoanaădomnuluiăeraăinviolabil.ăPutereaăjudectoreascăeraă încredinatăinstanelorăjudectoreşti,ăjudectoriiăfiindăindependeni. Proclamaiaă şiă Programulă revoluionariloră dină araă Românească dină 9/21ă iunieă 1848ă auă fost considerateă înă epocă oă constituie.ă Actulă constituională prevedeaă introducereaă înă organizareaă deă stată aă principiuluiăreprezentativ,ăpeăbazaăcruiaăurmaăsăseăconstituieăoăAdunareăGeneral,ăalegereaăpentruă5ăaniă aăunuiădomn,ăcandidaturaănefiindăcondiionatădeăoăorigineăsocial-aristocratic. Dupăvalulărevoluionarădină1848,ădinăpunctădeăvedereăconstituional,ăauăfostăadoptateăacteleăcareă auăavutăînăvedereămodulădeăorganizareăaăputerilorăînăstat.ăAutorulăprecizeazăcăunărolădeosebitădeăimportantă pentruăaraănoastrăl-aăavutăConveniaădeălaăParis.ăElăafirm:ă„PotrivităConvenieiădeălaăParis,ăPrincipateleă Româneă beneficiauă deă ună statută deă deplină autonomieă intern.ă Organizareaă deă stată aă Principateloră eraă stabilităpotrivităprincipiuluiăseparaieiăputerilor:ăputereaălegislativăeraăîncredinatădomnului,ăuneiăAdunriă Electiveă şiă Comisieiă Centraleă deă laă Focşani,ă putereaă executivă seă exercitaă deă ctreă domn,ă putereaă judectoreascăeraăexercitatăînănumeleădomnuluiădeăctreămagistraiănumiiădeăacesta”. Aăurmatăapoi,ăafirmăCristianăIonescu,ăStatutulădezvolttorăalăConvenieiădeălaăParis,ăapreciatădeă uniiăautoriăcaăfiindăprimaăConstituieăaării.ăPrinăStatutăseăopereazăoăschimbareăesenialăînăconinutulă puteriiălegislativeăşiăînămodalitateaădeăexercitareăaăacesteia.ăSeăopteazăpentruăoăorganizareăbicameralăaă parlamentului,ă înfiinându-se Senatul. Puterea legiuitoare se exercita colectiv de domn, Adunarea PonderatoareăşiăAdunareaăElectiv.ăAcestaăfaceăoăprezentareăaăatribuiilorăorganelorădeăconducereăa statului înăcarteaăsaă„Tratatădeădreptăconstituionalăcontemporan”. Oăcontribuieădeosebitălaăcunoaştereaăizvoarelorădemocraieiăăconstituionaleăromâneştiăprecumăşiă acteloră şiă aşezminteloră constituionaleă înă epocaă modernă oă areă M.ă T.ă Oroveanu.ă Înă lucrarea Istoria dreptuluiăromânescăşiăevoluiaăinstituiilorăconstituionale,ătrateazăevoluiaăaşezmintelorăconstituionaleă înăcontextulăunorăevenimenteăistorice:ărevoluiaădină1821,ărevoluiaădină1848,ăaducereaăprinuluiăstrin,ă independena,ă primulă rzboi mondial,ă mareaă Unire.ă Dină această perspectivă seă clasifică maiă bineă semnificaiileăactivitiiălegiuitoare,ăcaăefortădeăpunereăînăpracticăaăunorăprograme,ăcaăşiădeăadaptareălaă anumiteăconjuncturiăinterneăşiăinternaionale.ăEsteăunăinstrumentădeălucruăprinăbogiaăinformaiei,ăaăanalizeiă judicioase,ădarămaiăalesăprinăvaloareaăeiăincontestabil.ă[39] TudorăDrganu,ăînălucrareaăsaăÎnceputurileăşiădezvoltareaăregimuluiăparlamentarăînăRomâniaăpână înă 1918,ă aprută laă Clujă înă anulă 1991,ă consideră că Regulamenteleă Organiceă auă dobândită ună caracteră constituionalăşiădinăpunctădeăvedereăformalăpeăparcursulăaplicriiălorăînăaraăRomâneascăşiăMoldova.[40] LucrareaăluiăEleodorăFocşeneanu,ăIstoriaăconstituionalăaăRomânieiă1859-1991, aprutăînăanulă 1992, a fost realizatădinădorinaădeăaărestabiliătrecutulănostruăconstituionalăşiădeăaăîncercaărestaurareaăunuiă modădeăgândireălogicăînădomeniulăjuridic.ăUrmreşteăunădubluăscop:ăînăprimulărândădeăaăpuneălaădispoziiaă cititoruluiăfapteleăreale,ăînămajoritateăatunci,ăsauăcunoscuteăeronat,ăaleăistoriografieiăconstituionaleăaăstatuluiă unitară română şi,ă înă ală doileaă rând,ă ă deă aă delimitaă sensulă exactă ală noiuniloră constituionale.ă Eleodoră Focşeneanuăesteădeăprereăc,ăprimaăconstituieăaăfostăConveniaădeălaăParis,ănemenionând Regulamentele OrganiceăînăanalizaăpeăcareăoăfaceădezvoltriiăconstituionaleăaăRomâniei.ă[41] Necesitateaăacestuiăprincipiuăalăseparaieiăputerilorăînăstatăcaăfundamentăalăorganizriiăinstituional- politice s-aă conturată înă societateaă românească înă condiiileă procesuluiă deă profundeă transformri,ă deă modernizareăaăîntregiiăvieiăsocial-economice[42],ăpoliticeăşiăculturale.ăToateăacesteăacteămenionateăauăavută ună rolă importantă şiă hotrâtoră înă modulă deă organizareă aă puteriloră înă stată peă bazaă principiuluiă separaieiă puterilor,ăînăacestăarticolăăprezentândădoarăoăăparteăaăautorilorădeăreferinăcareăauăscrisăînălucrrileălorădespreă acesteăorganeăcentraleăaleăstatuluiăşiămodulăcumăauăfostăeleăconceputeăînăbazaăprincipiuluiăseparriiăputerilor.

References: [1] Victor Duculescu, Dreptă constituională comparat,ă Ediiaă aă II-a,ă vol.ă II,ă Bucureşti,ă Edituraă Lumina Lex, 1999, p. 938. [2]ă Tudoră Drganu,ă Dreptă constituională şiă instituiiă politiceă – tratat elementar,ă vol.ă I,ă ă Târguă Mureş,ă1993,ăp.ă253. [3]ăIstoriaăromânilor,ăvol.VII,ăEdituraăAcademieiăRomâne,ăBucureşti,ăp.ă85

„ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

138 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăand Social Science Series, Supplement 1/2017

ș [4]ăValeriuăŞotropa,ăProiecteleădeăconstituie,ăprogrameleădeăreformeăşiăpetiiileădeădrepturiădină rileăRomâneăînăsecolulăalăXVIII-leaăşiăprimaăjumtateăaăsecoluluiăalăXIX-lea, Editura Academiei RepubliciiăSocialisteăRomânia,ăBucureşti,ă1976,ăp.ă89-90 [5]ăValeriuăŞotropa,ăop.cit.,ăp.ă91 [6]ăValeriuăŞotropa,ăop.cit.,ăp.102-103 [7] , Istoriaă poporuluiă românesc,ă Edituraă Ştiinifică şiă Enciclopedic,ă Bucureşti,ă 1985, p. 580-581 [8] Nicolae Iorga, op.cit., p. 581 [9]ăIoanăLupaş,ăIstoriaăuniriiăromânilor,ăediiaăaăII-a,ăEdituraăScripta,ăBucureşti,ă1993,ăp.ă174 [10] Dan Berindei„Diplomaiaă românească modern,ă deă laă începuturiă laă proclamareaă independeneiădeăstat(1821-1877)”, Editura Albatros, Bucureşti,ă1995,ăp.ă44 [11] Vlad Georgescu, Istoriaăromânilorădeălaăoriginiăpânăînăzileleănoastre, Editura Humanitas, Bucureşti,ă1995,ăp.ă149-150 [12]ă Mironă Constantinescu,ă Constantină Daicoviciu,ă Ştefană Pascu,ă „Istoriaă României”, Editura Didacticăşiăpedagogic,ăBucureşti,ă1969,ăp.286 [13]ăIstoriaăRomîniei,ăvol.III,ăEdituraăAcademieiăRepubliciiăPopulareăRomîne,ăBucureşti,ă1964,ă p.942-943 [14] Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, „Enciclopediaă deă istorieă aă României”,EdituraăMeronia,ăBucureşti, 2002 p.51 [15] Paul Negulescu, Cursă deă dreptă constituională român, editat de Alex. Th. Doicescu, Tipografiileăromâneăunite,ăBucureşti,ă1927p.ă181 [16] Paul Negulescu, op.cit., p. 182 [17]ăGheorgheăTnaseăGheorghe,ăSeparaiaăputerilorăînăstat, Editura Ştiinific,ăBucureşti,ă1994.,ă p. 211 [18] Ibidem [19] Ion Rusu, Formaădeăguvernmânt,ăEdituraăLuminaăLex,ăBucureşti,ă1997,ăp.ă57 [20]ăAndreiăOetea,ăIstoriaăpoporuluiăromân,ăEdituraăŞtiinific,ăBucureşti,ă1970,ăp.ă232 [21]ăAndreiăOetea,ăop.cit.,ăp.ă233 [22] N. Iorga, op.cit., p. 628-629 [23]ăI.Lupaş,ăop.cit.,ăp.ă193-194 [24] Vlad Georgescu, op.cit., p. 165 [25]ăGheorgheăI.ăBrtianu,ăSfatulădomnescăşiăadunareaăstrilorăînăPrincipateleăRomâne, Editura Enciclopedic,ăBucureşti,ă1995p.ă293 [26] Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, op.cit., p. 52 [27] Paul Negulescu, op.cit., p. 193 [28] Ibidem, p. 198 [29] Ibidem, p. 201 [30] Nicolae Iorga, op.cit., p. 641 [31] N. Iorga, op.cit., p. 646 [32] Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, op.cit., p. 53 [33] Paul Negulescu, op.cit., p. 210 [34] Paul Negulescu, op.cit., p. 209 [35]ăGheorgheăTnaseăGheoghe,ăop.cit.,ăp.ă229 [36]ăGheorgheăTnaseăGheoghe,ăop.cit.,ăp.ă234 [37] Ion Rusu, op.cit., p. 83

„ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

139 Annalsăofătheă„ConstantinăBrâncu i”ăUniversityăofăTârguăJiu,ăLetterăandăSocialăScienceăSeries, Supplement 1/2017

ș [38] Ionescu, Cristian, Tratat de drept constituionalăcontemporan,ăEdituraăAllăBeck,ăBucureşti,ă 2003 [39] M.T. Oroveanu, Istoriaădreptuluiăromânescăşiăevoluiaăinstituiilorăconstituionale,ăBucureşti,ă Editura Cerma, 1992. [40]ăTudorăDrganu,ăÎnceputurileăşiădezvoltareaăregimuluiăparlamentarăînăRomânia,ăpânăînă1916, Cluj Napoca, Editura , 1991. [41]ăEleodorăFocşneanu, IstoriaăconstituionalăaăRomâniei,ă1859-1991,ăBucureşti,ăHumanitas,ă 1992. [42] Olivia Roxana Popescu, Quality management and organizational change, Annals of the Constantin Brancusi University of Targu Jiu-Letters & Social Sciences Series, supliment 1/2016.

„ACADEMICA BRÂNCUI”PUBLISHER

140