Revolutia De La 1848 in Oltenia

PAUL-EMANOIL BARBU

REVOLUTTA DE LA 1848 .,\ IN OLTENIA Edifla a ll-a, rev5zuti gi adiugiti

- -- --::ri qtiintifice la o larg5. pro- de interes . -. - -::ri CU PRI NS (revolugia de la de independengi, a avut in atentie TNTRODUCERE ...... 7 : r illl haiduciei , -. . -. tost aceea I. OLTEN IA iru PENIONDA PREM ERGATOARE ' ' Craiova, REVOLUTTET DE LA 1 848...... 17 judecltoresc - -- ,-. \cademiei 1 . Sistemul politico-administrativ, ti militar...... 19 ,'.:,tiei. Serie 2. Situalia demografic5 ...... 31 ...:,-Plopsor" : -- ,,/ t'elor, 3. Situalia economicA gi socialS ...... :...... 39 4. FrEmdntlri sociale, acliuni ideologice gi po1itice...... ,.... 108 : . .:iti )i de II. ADUNAREA INSURECTIONALA DE LA ISLAZ 5t MARSUL Et SPRE CnniOVn...... 123

-: ::l-L1fa 5L III. EXTINDEREA REVOLUTIEIiN OLTENIA ,...175 - - . .-.llova, rv. REVOLUTTAiN OrrErrilnirurnr iruCrpuruL LUNil ruLrE t ::iuta 5r MULOCUL LUNil SEPTEMBRTE 1848 ...... 201 v. oLTENtA - BAZA ORGANIZARIT REZTSTENTET ARMATE - . : iitura A REVOLUTTETiN TARA ROMANEASCA. ,: -::0iltl1'' MENTTNEREA REGTMULUT REVOLUTTONAR...... 257 ).lr4i11 5l vr. iNABUSTREA Sr URMARTLE REVoLUTTETiN oLTENTA. . - :ttL/( REZISTENTA TARANIMII FATA DE RESTAURAREA - : -aLllln- REGIMULUI REGULAMENTAR. OCUPATIA STRAINA .,..,307 ;ditie, - -- irucrrrrRr ...... 421 . : .1-:-ne O - :-.-l- rOr. CU SUMMARY ...... 425 INDICE DE NUME ..,,...431 tNDtcE DE 1OCUR|...... 455

;

Uilu-- r. oLTENTA iru prRroADA pREM rncAroARE REVOLUTIEI DE LA 1848

Revolugia de la 1 848 a fost precedati de revolulia din 182124, ambele incadrAndu-se intr-un amplu proces revolutionar caracteristic secolului al XIX-lea, nu numai Jirilor RomAne, ci si intregii Europe. Desi a fost reprimatS" prin intervenfa armatei otomane, revolutia condusl de Tudor Madimirescu a a\ut urmiri benefice pentru dezvoltarea ulterioard. a Princi- patelor RomAne, deoarece, printre altele, a pus capit domniilor fanariote, revenindu-se la domniile pimantene, Sin instalarea pe tronul lirii RomAne;ti a lui Grigorie Ghica 9i pe cel al Moldovei, a lui Ioan Sandu Stur&a25. Domnia lor n-a durat insi prea mult, fiindci. a fost intrerupti de izbucnirea rizboiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin pacea de la Adrianopol (1829), care a dus la ocuparea Principatelor RomAne;i Ia tre- cerea lor sub administrafia autoritigilor militare gariste26. in anul 1834, odatl. cu retragerea administratiei ruse, domnia Jirii Romanqti a revenit lui Alexandru Ghica, iar ceaa Moldovei, Iui Mihail Stutdza. in timpul ocupatiei, autorititile ruse au initiat elaborarea a doui legi organice, cAte una pentru fiecare principat, cu un conginut similar, numite Regulamente organice, redactarea lor revenind cAte unei comisii alcituite din mari boieri, sub presedintia consulului general rus L. M. Minciaki.

I Vezi despre aceasta: Mircea T. Radu, Tudor Vladimirescu pi reuolutia din lara Romi- treasca, Cratova, Editura Scrisul RomAnesc, 1978; Dan Berindei, Reuoluyia romina din 1821, Bucu.regti, Editura Academiei, 1991; G. D. Iscru, Reuoluyia romina din 1821 condusa de Tudor Vladimiresur, ed. a II-a revizuti. gi adiugiti, Bucuresti, Editura ,,Nicolae Balcescu",1996. 5 Despre aceste domnii yezi: Istoria romi)nilor, vol. VII, tom l, Constituirea Rominiei moderne (1821-1877), coordonator Acad. Dan Berindei, Bucuresti, Editura Enciclopedi- ci,2003, p. 55-76. :5 Yezi: Ibidem, p. 77 -98

\m ;.\' (1 arua%oa 2r1 2,t%uaa?lfi d '6g-€g 'd 'ruaplgl:rza,,r arirdn:o qns ra ra:erqdr: rS r:rnr8al ratsal? ?arrroqrla ardsrq - ?:: QS - I atfi1t1s!327'\iau7ruoY :d zfu awlua\u"l.od aPlauv 6r , t^/runq7 erc1 rct'erierlslunupr l5 lrgunpe ayr6arSqo Bunuop aJec rrJeu ut? aplruoA'[NV sz 'ruJrlelog elrurgru ug gcnryod zararnd ]EJtueruor " pJutuaru"p8ar ea8al 'greporoa 'auJatxe eleiald ad qyrzru-aprJaf, ep Ir?ru rcur ef, ul ef, urp rolaiulra) 1nl r Eridrlxe nJ '62(lnzaroH -xaluof, u1 aurdsgug lde8rlqo 'areralrdo:d al1f, rollrlrorrpul tarrurldapug ulo'.Fiallo'Bura3) ISEId BI IS?IEIJ royuerpi e araundns ap lualunJtsur cruratnd un Jollraloq ,p r( (EU"usrJ rS "ugru Inuolr9 ul tmlnsuof, B Elsef,e 'plutodutg 'mpurslPPna3 e eprSarul EerBJnrylul Psul J un rS (p1ocA rS pdug3 sndord e-15 nu 'aruJoJ elaqure ug 'crue8ro pruaurepSaA ?1sn6 'areolcatord )tr\ '(lndurg3 rS puopS ruamd rrf,urlod r r$ uruueroq IIJBTu JolasaJaru aserdxa puIIC 'mprusrptrdec piarlg r$ prlg 'lndurgJ eapc ad auVruog rolaredl:uu4 erinlo,ra ul rps un t?rJeru ? ?l ?IUJIJz 'I€8I rrTnr urP ^netlpf, { P^r}Er}sru eleod as 'f,rurouoJa Dedse gns 'rlinlot 'Far{8Jnq B3f 'elelerJos enou o nJrued rlE)r[EA rS,.uua,tag';a arerald ap pund ?f, Jtso nu ?JeluerrrEpSar ea8al rSaq '3I "tzJaplsuoo tr\ 'nl[ rl eiurpaSar n: 'ueuroro rnplod urpa6ar nc 'deueuog :r1g -ouoru BaJEJnIEIUI urrd 'mlniraluor ?aleuaql ep Iqasoapq 'lodouerrpy e1 :luE EpEorJed u1 l5 prnisou ap mlnlBl?rr alrrapa,rard 3P alrJaJo alafrrrierre ep Erf,Saueq E ep EalBlrTrgrsod lu r-rS Eruarlo 'Jeluaru royatrdlcuud tEaJf, ?-s rT 3la urJd 'lEzr[EJtuao uJaporu tels un-Jtul Jol EaJrun LinLLr rEru (elunru ap alal lrp8ard nE '?f,nuapl edtorde pLUroJ o-rlul al-npugzluz8ro 'rS rnpursrl ';e:aua8 u1 'rrnpyd rS r6pld -etdet reJello^zap l,ZttoÊJ E ap atrueu llinursul ap erJes o nf, EôplolN ,,-E rEI ug grrirpdrul 'aiapnI rS gcseeuguroA rrej teJtsazur ne a:rur8ro eletuoru?F8ag 'p aunds lElflral eptor-rad u1 'zaq8rnq arrod as 'eturrrnf, atle nJ dn ap alerarrdord ul [EpneJ Inrueuop rettllul rs EruJoJsu"Jt e ep eiurpuar erelrJel, nf, terurJdxa z-s BJeluaru"ln8ar ter -rnr8a1 urr4 'lSeoplc rS rrtterrdord arrurp rollrnrrodzr r areluauralSeJ Enou -o)tlllod !nualsrs 'L o trlrqeN e r$ gieyr ad eluruop snpoJtul e 'a,uttlsr8al rJuunpe raun eeJrntetrp r:TELLTJU? ul IosBlsqo solJss rlllqets e 'roydcury eal?rlpual rrToqe E 'rollrnlluel rS roytamrlaql Ilrprq ndur as Eur?Jts erizururop -ryr{:a r gpuorier arida:uoc o ad 1-npugzr,g'te\)ueuu 1nruarrs leJnlf,nrlser ?:rEZrpaU'rnprusrptrdrr B 'touEUEJ purr8ar ap areiulgsap apuorieu rrrrlSo earriulgular lenlels E rl :JrEterfos EruEs InJPEI 'aleuolsuad l5 arezreps 'aJnunu ap aluilpuof, lrlrqets e 'rreuori:ury ap luau irs rnun EeJr.;zt1r.;eJ nnuad -eurrad droc rnun elezeq snd e 'rou eletle l?3r] e l5 acnqnd rrrrl.res el1r{la r:luE JJ?f '33l1r1od l5 acr3 teaueBtoat e eg ',,erintnsuor" pteJpâp? o upi gnop alac nnued letuazatdat mrrp ne-s'r:rtuarurln8a.t ? ?reluaureln?et ea?al ' ,r(Z€gt arrunrrEr e I lI el) Eôplory ug rode I$ (I ES I ? TuJPUJIS? InSJeu nruori ,ilnl Etlt e) mseaugruog erej ul Iglul reru 'areo8rrr ul terlur ne arec pdnp iiiirerul ari:npord ap Jol 53lasry Ie^Bd Inpraua8 ap ateprzatd erzrlag ep Irpunpv roun lalin:srp :i:u1 prerot:alo:d 16 ueru asndns lsoJ n" 'grei ul pururâg 'etslrci EatrtrJotne ap areqorde rso; ne r8al r ? \oplory r$ grseaugruog ilou ep elxel ?nop JIaf, 'BpJtueJ arsrurof, o Jp etelnruuep $oJ ne ec gdnq

NBUVB IIONVIA]-INVd . 8L REVOLUTTA DE LA 1848 iN OLTENTA . 19

-:-: l.l*.1 rerte a1e noii Romineasci gi Moldova erau menlinute sub suzeranitatea Imperiului oto- : .-:-. au fost supuse man gi protectoratul Imperiului tarist. ir, ,cest. conditii, dezvoltarea forge- t--:,: * Par-el Kiseleff, lor de produqie intAmpina rezistenta structurilor feudale care obsffuc- -::--.---.:a (la 1/13 iulie Eionau mersul ascendent aI economiei Principatelor. De aceea, in perioada - --,. i-qulamentari a regulamentari, s-au derulat notabile acgiuni gi frimAntiri sociale, ideolo- :- - flareorganizar gice ;i politice, care anticipat Reuoluy'.a de la 1848 ca o necesitate vitali l:---: *:Jt COrP Perma- pentru realizarea unui stat unitar democratic, modern si independent, in i: :- J- si pensionare, cadrul ciruia societatea romAneasci si se poati dezvolta in voie pe calea : aa aji:rul fanariot, a capitalismului. Realizarea unirii gi eliberirii tuturor romA.nilor de sub :.::: - :.:ionala a echili- dominagia striini se impunea cu atat mai mult cu cAt aceasta devenise un serios obstacol in afirmarea poporului romAn ca entitate distincti.. .:=. -:.::iilor, a stabilit :.-. :: .',:: ii a srabilit o 1 . Sistem u I pol itico-ad mi n istrativ, j i : -- -::si. Prin legiui- udecltoresc --:.. -: :. a transforma ;i militar , lnte, Se - - =,:- -', Poate in perioada cercetati, ca 9i in cea pr'ecedenti., Tara RomAneasci era si -- .:. F.omaneasca impirgiti in judege, iar acestea, in unitS.ti administrative mai mici, numite .'lrarca capita- -:.-- --- pla;i gi plaiuri. in general, judegele de cAmpie inglobau mai multe plI;i, iar -:..,--1. l: au pregatit cele de munte, mai multe pligi gi plaiuri. in timpul regimului regula- : .- :-. ..-.i Principatelor mentar, Oltenia ;i-a menginut impirgirea administrativ-teritoriali cu- de ::: ::--:.: ffafatUlUi noscuti si in perioada anterioari, cuprinzAnd cele cinci judete de la vest de mono- t : :r-=:urarea Olt: Romanafl, cu regedinga la Caracal, Dolj, cu rqedinga la Craiova, Gorj, cu regedinga la Tg. Jiu, Mehedinti, cu resedinta la CerneEi, iar din 1841,la de plecare :=-= :. :-r.r Tr. Severin2s;i VAlcea, cu regedin;a la Rm. VAlcea. Dupi reforma admi- :::.: _ :-rrlTliCr Se poate - :: -- nistrativi din iulie 1831, Romanatii cuprindeau cinci plisi (Balta, Mijlocul, rt=-: : i,.::ane pe calea Cdmpul, Oltul ;i Oltegul), Doljul gase (Amaradia, Balta, Dumbrava, Jiul, puterii .:-:--, . :olticii Gilortul gi CAmpul), Mehedintii gase plfui (Baia, Blahniga, Dumbrava, <-: I :lJ Sl-a pTOPUS ---: Cimpul gi Ocolul) ;i un plai (Clo;ani), Gorjul patru pl59i (Amaradia, Jiul, l'. . .--::i: : Constituit in Gilonul 9i Tismana) gi douf plaiuri VAlcanul gi Novaci) si VAlcea cinci --::. . -. ::1:ior clacasi Ia pla;i (Cerna, Oltegul, Oltul, Rimnicul gi Otisiul) ;i doui plaiuri (Cozia;i contex- :=- -.,::Lie in Horezul)2e. Cu excepgia unor modificiri survenite ulterior, indeosebi in ---i. -. :i-tele externe. :: :. - ::;i in mAinile i .:::trtia. iatlara 18 ANB, Vomicia din Liuntru, dos.2644l 11840, f.42-43 =-- )'Analde parlnmentare ale Romhniei, tom. II, Obicinuita Obyteasc,l Adunare a ferei Rominelti. Legislatura I - Sesiunea 1, Bucure;ti, 1891, p. 475-438 (in continuare: Analele i . : -.. ,. p. 83-89. pdrlamenttlre ale Rominiei). Vezi ;i: ANB, Microflme Rusia, rola 4, c. 395, 787 , 806, 808,

lilt :1t1 tL\uzd rqqaA lqruaLiutr(I EI ap ralrulôrd p csarotrcapn( rS arre:rqunupe przrede ug rdcury alueuodrur nrauriap '-.py 'pn[ lo7 atnualatrl '\oq 'lgtp ep 'rn6acr ioa'tweane^7 aqf,?lsoJ Inrrulors ep E or?rJ p3ero.rel ';ilaoceg 'r3 rS I esrld) nu"rEqens Inrtrrpuo3 nrolllJg'5 pcrureged'nzau) arrtrrurcl InJ"PJes'nue6r1atal6 rr?ol Inr"urr[Ec 'nuea3oio3 -d r uezeoor3 aqr"pqlry'GÊrq 'qD Irua)np :aurnu? rS 'lrjlog IiIE ap areruazerdar rsoJ rc 'rriurpegayq rS ptroS .l:llrllrnq 1n;t:laS'(errg tseyd) 'lnftoO te]p1 'llirueruoA ,rpcedse.r 'raruatlo apiepnf 'ru? rf,urf, arsa4 '(riulpeqeyrg) =r1d; n:sa:gppl J aqrtrrrunC nf,selnrrl4l ue3er$ prrpras rS (fuog) nuraroSrrl nqreg Inrrulols '((roq) nwSrlararg :iprlouary'(puecpl preld) n)u?I H?ôqr[ uEoI nuearo6rrl Inf,rulo$ '("a1rc/J Inf,rulo]s Ia ^lq '@ewruog) 5 :lro3 ul :(rôrcr3 rnpir:o nqrEg rnlnf,Iulersod pg 'nwaro6rr1 giruol '(er.orer3) mseqlg n8rol prtururpc :rierndop :3 rseld) ngpeur;t3 ueq-ra$ rrrorprrlrn or?unpv uI rcrlur ?Iuarlo up 'IE8I arrQrualou uI '90I-70I 'd 'V961 'p1at - :st1d; ruEurod uepg ?ruIC -ntng'uuaSto d ptwasn"r aliadwg 'r€gI SZ7I rt au?utoy a7aud1cu1t4 Truuauqn8ay E "p :!r:J N lncru,toclod '(ndrug3 ::rsnrE-r glruol '(lniaqg esqd) '(ttg-1'd '666I '.solreH Ernrlpg 'eôr.er) 'Iggl ar-:1d1 n:sado4 e:ra4 p:rulatsod u1y yiauVu.toy !y?j p ptwaiqo a{vr8wp)'earoqorJ Ef,rurc 'nroled uol '{reuoq uo1) eecpl r,'rrrr-f oqns nruori:ury EIuellO q 'rerzo3 rS mpzaroll aprnreld 'so[ ap pllg rS sng ap pulg 'so[ ep piarlg 'sns ap FirrlO :;i l:o3 rl'nf,selnrrN rqstlso] 'so[ ap rura3 'sns ap eura3 'so[ rp Inspspto '.sns ap FIsETO ap6eld :6og u1 l:2,r.o51 rS :DsJIorrN ilPElsoJ ]ru?rPds rnlnuelle1 aprnpld 'sof ap tuerusra 16 sng ep Err?rusrl 'so[ ap rrzgrlury 'sns ap rzIryurv :._.'!rEI Iruarnlf :uolTmuJ?fo IIJ 'sns ap FuolrS 'so[ ap puo1l5 'so[ ap FIf 'sns ap pll alrspld :riumaqalaq uI rue6o13 -l E,\orcrJ rnlnse:o rseld q lop preyd rS ?reg 'rutotrAl 'so[ ap nlo]O '.sns ep nloro 'so[ ap pipf 'sng ep fullf 'so[ ep rTlslld el,tD:adsa: 'nu?rurrg E Brqrunq ap 'so[ ap pdrugJ ep pdurg] a1rfo1d :(roq q rnlntrolrD ll '.sns "^rgrunq 'sns 'nropoEJ alls'E1 'nrsrl rS sng ap ap erpg '{sns ap erpg 'so[ ep rp r,rerqrunq ap -;-loSo1 lzpryurv 'so[ ",r.rgrunc 'sns 'sof .::'frsur rso] nr auaftop ]ollsp]d rnprf.sng ep ppr[.Flndurgf, agspld :ritueruog ur mlnf,olfiyq ri mpdurg3 ,rn1sa1 .sof ap pareowrurn lorru TV ]nlernlf, llunu lsoJ FrlO '

'or(ro1 ppugr ulp o/oeg'O) ferndep 6I ep reop lietuaz r:przard EUB as JSauJSEJo -aJdal nera Eren E rS Enop E BtdEaJl ep rreroq ap 000'€ pugl ed '(la arrurp iprrde3 uIP Inlar trida:xa o/oO9'gZ) felndap ep OZ nBeBa[E rreru rraroq )p Ol'?tsaf,E [nlal uI 'liel (elorEr3 ' ui JUe6Ero ellJnteJtslq8etu -ndap ep Zy ptor u; puru p$ero nlued Fun rS eiepn( ep rrrarog rrrsrurruPe nJlued anurp r$ap derndap 6I 'lgtq Etdmn ep rrarog ep OZ urp '(SeBrV 16 nezng (ldarp r :rirzodsp el Ee,t" 'punfas 'crurugg ap) rdocsrda ren rao urp ap re (eptupeSerd) Intu3przard ' ..uotrrJls") Irruori:un3 BJa aJBf, 'trlodortllu ulp Baundurof, es rS rrrB rf,urf, ad eaSop es 3JEUnpV ns:LrrES EUE eS IIJInUIJEfO elmusrqo 'e:seaueuloa Erci q 'ErotsarB, JolasaJalu FtrrBl "3sEetSqO (rJeroq rrinqrne rEurnu - \ndez -uazerdeJ EJa JollJ?ur Fpupr urp sap 'r5nsug puuroq 'ari?Jrsrururpe lqlnls ur elflulorseP nEsP ad ri a.leunpy Elseet$qo ad eugdgrs lua.r.ap e EtsEof,E 'lruuaroq urEr.u rllu -li]Uolrr u E eP BelBllnltJ -Ivru u[ pf,rlrlod BeJalnd l?Jlue3uof B ?JElueruepSar earmlSel urn] n:Jf aJEf 'r:olrnuugcogns 'rruu8ro mlnluarrreln8ag rapeoued psrnrred lot :rurrupe as alaiepnf ad rnuduaru E-s auntzrlrp gtsea3e 'ueru nurl ug 'rieueurog tS [oO eleiepnf

nBUVE'IONVIAI-tnvd . 0Z REVOLUTTA DE LA 1848 iN OLTENTA . 21

-,.-.--:- s-a mentinut pe Judegele se administrau de ocArmuitori, iar pla;ile sau plaiurile de subocirmuitori, care erau numiti dintre boieri pe termen de trei ani, cu I ::.:: :olirici in mai- facultatea de a fi reconfirmagi pentru noi perioade, in cazul in care dove- - - :.: ,i-i. ldunare si pe deau destoinicie in slujbi, avAnd - spre deosebire de fogtii ispravnici ;i -=-, l .-il. era reprezen- zapcii - numai atribugii de ordin administrativ. in fruntea cancelariei ': ,--' ::.:luira Ob;teasca oclrmuirii se afla samesul (secretarul), care avea in subordine mai multi r-: :--:::opolit, care era funcgionari (,,scriitori"). Fiecare subocArmuitor, ajutat in lucriri de un '.. ::.:..-pi (de Ri.mnic, secund, avea la dispozigie cete un funcEionar (,,scriitor")31. j - :.: lrari alesi dintre Pentru administrarea cenffelor urbane s-au creat sfaturile sau -..: :. .-.:al i2 de depu- maghistraturile oragene;ti. Acestea erau alcituite din cAte patru membri, cu I -. :-:urai (28,600/o exceptia celui din Capitall" care avea cu unul mai mult. in fruntea unui sfat .: -: i : ::-la efau fepfe- orifenesc se afla prezidentul (presedintele). in rindul celorlalgi membri

vest Olt. (Analele parlamentare ale Romi)niei, tom. II, p. 201-210; Almanah al Curyii ;i al :ratului Prinyipatului Valahii pentru anul I 838, an:1r a1 3-lea, Bucuresti, p. 34-36). :-- - ,-'if, sunrinscrise )1 Regulamentul organic, Bucuresti,l832, p.85; I. C. Filitti, op. cit., p. 118; SJAN Dolj, Prefectura jud. Dotj. Ad-tiu, dos. 611842, f. 19-20. in a.r,rl 1831, in fruntea judegului Dolj a - = -: , .r :-rl de Sus, Oltul fbst numit clucerul A1. Racovigi, iar ca secretar al ocirmuirii, N. Chintescu; in fruntea -, ------'. r-ii de Sus, Jiului plisilor doljene au fost instalaEi: Matei Portirescu, Ionigi Licusteanu, clucerul Nitu Sandu- r --:-,Jr.un de )us sl lescu, Vasile Teodoru, logofhtul Manolache Piriianu, Serban Caramanliu si Dumitrache -, ..:-Sus.Dumbrava Berneanu, respectiv Ia pli;ile Cimpul, Jiul, Dumbrava, Balta, Amaradia, Gilorul, iar ultimii .- :-.. Baia;i plaiul doi la plasa orasului Craiova. in anr.,l 1838, in judeEele oltene se giseau 1a conducere urmito- -: ... -- -: Gilortul de Sus, rii ocirmuitori: clucerul Iancu Bibescu, fratele viitorului domn Gh. Bibescu, Ia Romar-rati; --. -, : --lrile Vdlcanului spitarul Costache Nicolescu, la VAlcea; maiorul Costache Falcoianu, la Dolj; stolnicul -:' - -: :-. Cerna de Jos, Costache Niculescu, la Gorj 9i comisul Costache Glogovearu, la Mehedinqi. in acela;i an, in | -,- . :.:lui ;i Coziei, in Olrenia functionau subocirmuitorii urmitori: in Romanati: Ionigi Miulescu (plasa Balta), .,': :. : : -.:,:i Rottineytidin postelnicul Petre Popescu (plasa Mijlocul), Toma Britianu (plasa OlruI), setrarul Iancu Jianu plasa Oltetul), Ionigi Licusteanu (plasa Cimpul); in Dolj: postelnicul Gh. Popescu (plasa : '=l: I. C. Filitti, Campul), polcovnicul N. Gioroceanu (plasa Balta), Iancu Licusteanu (plasa Dumbrava), : .r. *: ..,:::!l oi'gtulic, B[cLt- Dinci B5-lan Poenaru (plasa Jiul), vel logofttul Manolache Piriiarru (plasa Amaradia), \erban Caramanliu (plasa Gilortul), Hristodor Nesliu gi Dumitrache Berneanu (plasa t -.--- - ::sielnicului Barbu ..rasului Craiova); in Gorj: Riducan Busuiocearu (plaiul Novaci), Costache Montescu 'L -::: stolnicul Iancu rlaiul VAlcanul), Manolache Lascar (plasa Jiul), setrarul Gr. Siftoiu (plasa Tismana), . :: -. - Sretin Miculescu )urnitrache Maldirescu (plasa Gilortul); in Mehedinqi: vel vistierul Stanciu Bobiiceanu , : --..-.. \'alcea, Doljul, rlasa Baia), setrarul Dumitrache Izvoranu (plasa Motrul), Ioniti Caramanliu (plasa Dum- (plasa :r : --. -r'L3r clucerul Gh. :rava), Mihalache Ciocazan CAmpul), postelnicul C. Bojogescu (plasa BlahniEa), Petre :-.. - :-^.-nicul N. Briiloiu Condicarul Strehiianu (plasa Ocolul), polcovnicul Ghiti. Burileanu (plaiul Clo;ani). (SJAN -:: :-- - - ::: acesria, de aitfel, )olj, Prefectura jud. Dolj. Ad-tiu, dos. 3311831, f.78, 85; Almanah al Curyii ;i al statului -::-- .., :1 provinciei de la ',tnti?atului Valahii penna anul 18i8, p. 106-110).

'{rF I 'L9I-991 'd '(81 'dliarawoy grgt tl ap uiryo,uy'nqrcg 'waq'!11 se lniapn{u1 :SI 'd Erntrpg '[ErErEJ 'tzruw ap tuaruud t1 'itp,t!' l/q'd'ruaqru Le Irouerug-ln?d '9rc2'uEruJoH Uuyd q y|nivto g9l'ZL'd'uayql oe ry - pran) !!.toi?iltpuo)'nrselouBl/{ Iavro):LLe-r/€'d'926I'LZ'ru'trlualo tatuaunry lt7nuv purud aluaqo atdvy uiarutolul'[n:saun]r:og t ntn g'uuaZ.to lruuaruttln8ay rn ryanlqtvq'G7SD p ry "T.ZI 'd 'do'trrflC 'I :qt 'd nuuad "'qauauqv :t8 ''t1t '] u, t'O'Cl rS [rh]rr.>t t'f'Cl t 'eegf Tnua '81'J 'ItBIrce

nBUVB IONVhll-tnvd . ZZ REVOLUTTA DE LA 1848 iN OLTENTA . 23

Administratia la sate se exercita de sfaturile si.testi, formate alegii -.. --1;.-rr nic. Membrii din -: --:-onbrie de citre satelor, proveniti din rAndul birnicilor, dar aI celor mai instiriti, desemnati - :: -:.:;a OraSenilOr pe cu gtirea 9i aprobarea ocirmuitorilor de jude;e ;i a proprietarilor de mosii34. .l J : j- ..1e ge crestina", Deci, autoritigile sitegti urmau si ele si reprezinte si si. apere regimul ,- :..:- ::robile, evaluate regulamentar. ,-.: . - 1.000 de lei in IntroducXnd principiul separirii puterilor in stat, Regulamentul or- :., -::- :liteau o chirie ganic a agezat justilia pebaze noi. Fiecare judeg dispunea de un tribunal, ca :>r:-,i'. Je cel putin doi for de prim5. instangi. in Craiova funcgiona si un tribunal de comerg35. .^r =-: s:rrs prin care se impotriva sentinlelor tribunalelor judegene din provincia din dreapta .. :.', -:r.au iocuitorilor Oltului, se putea face apel la Divanul judecS.toresc din Craiova36, singurul r-::,-:rsi alege decAt drept de altidati care a mai r5-mas acestei provincii. Divanul judecitoresc . i -.'-au locuinta in craiovean avea doui sec,tii: civili. si criminal5., prima cu cinci membri, cea :- -ei in oragele de de-a doua cu trei. JudecS.torii erau numiti pe trei ani, putAnd fi recon- = --.-,-= -i si Briila, daci firmagi. Cu excepgia celor ai tribunalelor comerciale, alegi de cei mai mari --.:: ,. puteau alege negustori, judecatorii se numeau de catre dg-, si judecau in numele lui. : .-,: .:-.J-plineau con- De asemenea, Regulamentul organic a creat corpul avocallor pentru r. -.,... s.rJini in ,,cite apirarea persoanelor implicate intr-un proces si institutia procurorilor, :-.- :rcar sfaturi ora- pentru pazalegii 9i a ordinii publice, reprezentend statul. De;i n-a stabilit - = - .- O:nele Mari33. inamovibilitatea magistraturii, Regulamentul a declarat-o de dorit gi de realizat, dupi zece ani de la punerea sa in aplicare3T. '. - : :' .; -;,':j. (f.a., f.l.), p. Daci in mediul urban s-au lnfiingat tribunde, in cel rural, deci 9i in satele Olteniei, penuu aplanarea micilor conflicte ivite in sate, s-au creat r-- : - -'.:.alostalesca ,judecitorii de impiciuire", compuse din preoli si din trei juragi ale;i de '.- ,.:--r-t. chir Nicolae .. citre siteni din randul lor, cite unul din fiecare categorie de birnici (frunta;i, --- -, aprilie -::::iria31 mijloca;i;i coda;i), pe un an, putand fi reconfirmaEi gi dupi aceea, dac5. satul j I'arLcu = ,-- - --i:-rc Jianu), :r : .-., :.leni (membri)' ,,era multumit" de purtarea 1ot'8. La judecarea pricinilor cauzate de stricS.- --,._ . - .:,. In anul 1838, ciunile produse de vite participa gi stipanul mo;iei sau un reprezentant al .:.: s;:darul Dimitrie -.- . ,. siu. $edingele de judecati se gineau siptS.mAnal, duminica sau in zilele de ' . : cei din 1842: -. r. sirbitori religioase, dupi slujba de la biserica satului, in casa parohiaH.. in . -,rr.rl in rezervi L. --:. - cazul in care litigiile sau conflictele dintre locuitorii satelor nu se pureau : -' .- -. : I 8+8 I-a gasir ca rezolva printr-o impicare, cauza se inainta judecitoriei de prima instangi. '-!-: ) : ,.,;. Do/j. Ad-tiu, dos. :- - . .{=:a'djal ;i [C.D.] I. C. Filitti, op. cit., p.122... :' L" t: i:t -8i2), in Arhiueb Regulamentul orgaruic, Bucuresti, 1832, p. 73-74, 68-69, 161 :-':: "-.: -'::,-.:ri Caracal - d, k ' Ibidem, p.72, 168 - - -: l>rPaul-Emanoil ' Ibidem, p. 154. :' Ibidem, p. 166-167. rrunz rng '3 r.3 )vEZ'J 'yil'd'lodourruersuoJ'9g9l arrgruarou rdcas u!'tp,tn1 "uelg 1 '1 'l'ru1ruoparasuoJ 7i 'N l2rus 'l'a.tad6 'ntsatleg qr aryftuoY il%,tollu?tilor la uqnd m|uda"y atdnsv amracul'lnuBelsnro'I 'g '1q] ossng '1q ,, '(ttg 'd 'grSt'pSarncng 'grgl pu" it4uad 'nzs 'r$ ,a raiplso ruarut1n8ay ,, ad Tn1wals 7a qauau,qV) protnfe 'nf,sar?pptr { rS ..rairuruar prou(r€u1" 'rf,rlof,uad ,-ralit 2P a$lnaa nt'8r81-t18I roporl :nuuoricury rrE]AJ aleulo urp tituurat t1 :.,lnprotcedsur p rolrrrf,s" 'nrsetseuv ..2 d t6/6I 'r,\or?r] 'fsruEurox urol rS nps prornfe 'Aof,u?]S eEIof,rN prsldoiuor ',.lairuurat prorrfrr8ug" 'uewez arlrrtsoJ

NBUVB IIONVIA]-INVd . 'Z REVOLUTTA DE LA 1848iN OLTENTA . 2s

--:.. :. [.uni mana mai La sfl4itul deceniului al treilea aI secolului al XD(-lea, in urma inche- , =- r-.:r-lns si elemente ierii Tratatului de la Adrianopol, au apirut condilii favorabile renasterii --.-- .SjS, N. Carada ogtirii nalionale in Principatele RomXneaa. Reguli precise in aceasti pri- J.'. -.--- rudecatoresc din vin15. s-au inscris in Regularnentul osta;esc, parte integranti a Regulamen- r=...:: rid. grefier, Ioan tului organic, formAnd capitolul D( gi cel din urmi ;i cuprinzi.nd articolele :: . -,: -. I.r secria crimi- 379-444,legiferAndu-se astfel restaurarea ostirii pimAntesti, desfiingati. in . :... : . -mente ale noii timpul fanariotilor. -- -^':r:. L-nii dintre ei, Conform prevederilor Regulamentului ostlsesc, ogtirea era formati -:,=:r = -S+8. din trei regimente (numite polcuri), fiecare regiment cuprinzAnd doui 1- : l-. :::::rJri oraSenesti Si batalioane de pedestrime (infanterie) gi doui. de cavalerie, cu un efectiv ..- ..:.:- care un gef de total de 4.673 de oameni. O;tirea avea urmitoarele funcEii: l. ,,pazagrani- ,.--:- -- : ::lLri localao. Pe gelor pe cAt se atinge de negog gi de carantine" gi 2. ,,paza bunei orinduieli r: .. ,'j;inile politiilor si a ob;tqtii linisti in Pringipat"a5. : :: - Criova si Ocnele in condigiile impuse de legea regulamentarl., carc a constituit in mAna boierimii un instrument de impunere a voingei sale in relagiile cu lirini- --.: - =::- :risrrativ, jude- mea dependente gi a concentrat in favoarea acesteia si puterea politicS., iar ::. .,-, boierimii, abu- cele doui principate erau men,tinute sub suzeranitatea Po4ii si protectoratul ,-. .:: :osrenire de la Rusiei, ogdrea nationali era, asadar, destinati si apere frontierele si ordinea _: , ::--i reyolutionari, interni. in pofida acestei stiri de lucruri, pentru poporul roman, o$tirea .-.- -. -. runcgionare al urma si reprezinte fo4a armati capabili si susgini. efortul general de : - . .., .Requlamentul emancipare sociali gi nagionali. intreprins de forgele progresiste ale societi,tii. . - ::.:: : -rr anr condica in 1844, Nicolae Bilcescu, pe buni dreptate, igi exprima ferma convingere .-:-.. ,- r:ai multa ratie ci. ,,Eeara romAnilor de isi va lua vreodati. rangul ce i se cuvine intre popoa- rele Europei, aceasta va fi ea datoare mai mult regeneratiei vechilor ei instituEii ostigqti"a6.

j -- ,. :- polirie: Gavrili -' Despre organizarea for;elor armate nationale vezi: Ioan Anastasi\ Oastea romina de-a -'-.-. ..-ri:rLl. la Craiova, Ittngul ueacuri/ar, Bucuresti, 1933; Maior D. I. Georgescu, Istoria armatei romine si a . 18j8, p.196). razboaielor poporului rominesc ed. I-a, Bucuresti, 1930; Colonel V. Nidejde, Centenarul t€ntlsterii armatei romine (1830-L930),Ia;i, 1930; N. Iorga, Istoria armatei romineyti,vol. - - ' .: rirsoane angajate: II, ed. a II-a, Bucuresti, 1930: Apostol Stan, Renasterea oytirii nayionalr, Editura Scrisul i: r . : :torul siu ;i Ioan RomAnesc, Craiova, 1979; Paul-Emanoil Barbu, Foryele armate ale Tarii rominesti in anii ':- - -::tionau:Teodor 1 831-1848, in Reuista de istorie, nr.8, 1987. ,r :, .. -' (Anexa - :r..ilt al statului pe Regulament ostdsesc pentru miliyia pdmdnteascd a Prinyipatului Vakhii, p. 5 la Regulamentul organic, Btcure;ti, 1 832). '.,: ,:..,::!or sau Rominia -'N. Balcescu, Opere, I, Scrieri istorice, politice fi economice, 1844-1847, Edide critici de -- - . r:ol, p. 144. G. Zane;i Elena G. Zane, Bucuresti, Editura Academiei,1974, p. 46.

I] ililfl