id13982656 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

– Ã A PROGRESULUI CADRUL JURIDIC REGULAMENTAR PREMIS ÎN PREPAªOPTISTÃ MATERIAL

Liviu Irimia

ériode qui a suivi cella de la institutions du règnes terriens nommé la période RESUME: La p èglement Organique a été fructifier de roumains avec du R le scope du modernisation du cadre politique ès qui va étaient préparé la réalisation du rêve commune: l’était national. Cet et institutionnelle, proc était du fait a été favoriser de un série du circonstances extérieures souvenir ici la politique promo vé ’ a égion, politique qui a permis la Russie assumer Autriche et Grand Bretagne, maintenir statu quo dans la r ôle des Principaux, mais et quelques intérieures, exactement la révolution du . le contr ères manifestations de indépenda éalise au fond de politique de la balance Les premi nce si ont r éalise vu l’influence de la entre les grands pouvoir, qui ont suivi la anticipation du Principaux, objectif r ériode des règnes terriens a été une agité, riche en projets, mais mois fertile e éalisations. Russie. La p n r ’internes du petits boyards avec grand boyards, sur base du principe de l’égalité a Le conflit entre l é le fondement du toutes actions du novateurs qui ils ont réalise la du constitu Charbonniers. ’étape a été marqué éter dans le Traitait La fin de l de la victoire diplomatique de la Russie, refl ’Akkermann équent, la Russie a utilisé pleinement cette situation qui a été definitiver par de l . Par cons élaborer Règlement Organique, un pour La Moldavie et un pour l Valachie, qui tout presque identique. é aux boyards roumains d’écrire les Règlement Organique, mais au fond Formellement la Russie a confi ’éliminer, pénétrer les influences français dans la conceptions des article, l’intention vaincu sa desier d était retrouvé dans l qui se es instructions parvenir de St. Peters burg pour la Commission de reforme. ’approbation du l’assemblé extraordinaire du révision, le texte du Règlement a été Soumis l ’ janvier 1832 et a représenté un compromis, résulté l’arbitrage fait applique dans Moldavie a partir de l de Pavel Kiseleff, les confrontations des internes entre petits et grands boyards. La chemin du été ouvrir, Règlement Organique avoir nombreuse prévoyances dans cet direction. Ainsi, modernisation a été introdu été ce la séparation des pouvoir dans état. Le domaine un principe fondamental qui a ire a été profond restructure été remplaçant avec un impôt fiscaux a : tout impacts directs et indirect ont é restaient disposés de payement des impôts. unique: capitation. La noblesse et le clerg été annuler, s’accordé la liberté du commerce. Dans production de Les douanes internes ont été annuler le monopole de corporations s’encourager créer des manufacturer et marchandise a èges, dans le contexte l’aggra fabriques.Les boyards sont maintenus les privil vation des obligations en travaille des paysans. é entre anachronique et modern, Règlement Organique a signifié appliquer les prévoyance Situ ère bénéfique pour un société trouve jusqu'à être a la discrétion du règnes phanariote. avec un caract

ã celei a instituirii domniilor pãmântene, cunoscutã ºi sub Perioada care urmeaz ã în opinia majoritãþii denumirea de perioada Regulamentului Organic, reprezint ã de hotar în istoria modernã a celor douã Principate Româneºti. istoricilor o piatr Înlãturarea sistemului ã fie urmatã ºi legitimatã de o nouã structurare fanariot trebuia s ã, socialã, administrativã ºi politicã a sistemului, pentru a crea cadrul necesar economic împlinirii visului românilor: statul naþional. Beneficiind de avantajele pe care le câºtigase, ãcut cei dintâi paºi în acest sens1 þia adoptatã de Austria ºi Rusia a f . Ea a profitat de pozi þinere a statu quo în Marea Britanie, care, fiind promotoarele unei politici de men -ului ã i ºarea unui Europa sud-estic -au acordat unele concesii pentru a evita declan nou conflict þat puterea ºi integritatea Sublimei Porþi. ã stare de lucruri a fost ce ar fi amenin Aceast ã ºi de Convenþia de la Akkerman din 18262 consacrat .

„Codrul Cosminului”, nr. 11, 2005, p. 47 -56 48 Liviu Irimia în preocuparea exclusivã a Rusiei care ºi Problema Principatelor a revenit -a ºi a Þãrii Româneºti3 în contextul împãrþirii sferelor sporit ascendentul asupra Moldovei þã ã de separarea problemei greceºti de cea a românilor, în funcþie de de influen , consacrat interesele mediteraneene sau balcanice ale marilor puteri. þiei de la âni, care beneficind Momentul revolu 1821 a fost bine speculat de rom ãmântene au deplasat centrul de greutate al efortului politic de instaurarea domniilor p þional spre ã a celor douã Principate. ânesc trebuia ã fie na organizarea intern Statul rom s în raport cu opþiunile n þionale. þiunile politice determinate de organizat a Din nefericire, ra þe pe plan intern ºi situarea în sfera de influenþã politicã a Rusiei nu au în raportul de for - ãduit, nici de aceastã datã, ca opþiunile româneºti sã poatã fi sancþionate în practica g þii politi ã fie fãcutã în limitele obiectivelor politice ale vie ce. Modernizarea urma s 4 þele politice din Moldova, cât ºi din Þara Româneascã, rãmânea Rusiei , care, pentru for ã esenþialã. alternativa politic ã agitatã, cea a domniilor pãmântene, ã în proiec þin Perioad bogat te, a fost mai pu ã în realizãri. Rãmâne importantã, totuºi, prin faptul cã disputa dintre nou ºi vechi a fertil în relief necesitatea de a proteja ºi de a dezvolta formele ºi instituþiile scos mai limpede ã întinder în Moldova noi, de a moderniza societatea pe toat ea sa . Promotorii progresului ândurile clasei privilegiate, ºi anume din categoriile inferioare ale proveneau din r ãrit, propriu acesteia. Ei n-au urm -zis, transformarea regimului dintr-unul despotic într în mod direct, oriental -unul democratic ci prin intermediul absolutismului luminat, acceptabil clasei dominante. Principiul de egalitate al micilor boieri cu cei mari a þiunilor novatorilor care au alcãtuit ºi o Constituþie5 constituit fundamentul tuturor ac , ã a “cãrvunarilor” þ întrucât lipseau din ea denumit , cu pronun at caracter aristocratic, ã disputã politicã, ce a oscilat mereu între majoritatea principiilor democratice. Aceast ã poziþii : cea conservatoare, elaboratã ºi susþinutã de boierii mari, aflaþi în afara cele dou þãrii pânã î ºi cea radicalã îmbrãþiºatã de marea masã a boierilor, nu hotarelor n 1826, înþeleasã în sensu ã âneascã, în poate fi l modern, prin simplu motiv c societatea rom ã feudalã6 în care, prin apartenenþã ºi mentalitate, boierimea ansamblul ei, avea o structur , ã ºi mijlo ã suplineascã lipsa clasei de mijloc, sã ºi asume mic cie nu a putut s - încât mentalitãþile ºi opþiunile de transformare au evoluat responsabilitatea acesteia, astfel în limite restrânse.

ârºitul ã a Rusiei, r ã în Sf acestei etape a fost marcat de victoria diplomatic eflectat þia de la Akkerman, încheiatã la 25 septembrie / 7 octombrie 1826. Convenþia Conven þa Rusiei, dar totodatã actul internaþional consacra cele mai importante reflecta biruin þe naþionale ale românilor, care nu au fost acceptate de Poartã în ºi care au cerin 1821 þie a faptului cã Principatele, au fost ocupate pe un interval destul de venit ca o compensa lung de trupele otomane7. Astfel, un punct foarte important al tratatului l-a reprezentat ºi Þara Româneascã” ãzut ca domnul sã fie ales ,,Actul separat privind Moldova . S-a prev ãtre Divan pe timp de ºapte ani dintre boierii pãmânteni, fixarea tributului ºi a de c þiilor faþã de Poartã în conformitate cu dispoziþiile hatiºerifului din 1802, libertatea obliga þului condiþionatã de satisfacerea neces ãþilor anuale de grâu ale Porþii, întoarcerea comer it în þarã a boierilor refugiaþi, cãrora li se garantau drepturile ºi bunurile. Aceste prevederi ã separatã ce stipula întocmirea unui ,,Regulament general”8 au fost completate de o clauz ã amelioreze ºi situaþia Principatelor române. menit s organizarea Pentru executarea în anul urmãtor douã comisii, câte una acestei clauze s-au constituit pentru fiecare Începerea lucrãrilor a fost însã amânatã de declanºarea rãzboiului ruso în Principat. -turc ã în timpul acestuia ºi finalizatã în anii urmãtori. aprilie 1828, dar a fost reluat – ã a progresului material în Moldova prepaºoptistã Cadrul juridic regulamentar premis 49 însemnat un nou moment de Tratatul de la Adrianopol (2/14 septembrie) a ã în raporturile ruso þii directe ºi asupra Principatelor. Acesta cotitur -otomane, cu implica ºi un ºi consolida cuprindea un articol act separat relativ la Principate, care reafirma ã ºti de pe malul stâng al Dunãrii ºi autonomia lor administrativ , lichida raialele turce âne, oi, lemne ºi alte produse, ceea ce s prevedea abolirea regimului de furnituri de gr -a þã pentru obþinerea libertãþii comerþului. Înlãturarea dovedit a fi de foarte mare importan þului Principatelor a deschis calea pentru pãtrunderea monopolului otoman asupra comer în marele circuit economic european, ceea ce a avut drept urmare integrarea în lor ºi, pe aceastã cale, accelerarea ritmului de dezvoltare a sistemul capitalist mondial ânesc precum ºi a formãrii burgheziei româneºti. capitalismului rom ânã la achitarea despãgubirilor de rãzboi ce urmau sã fie Potrivit tratatului, p ãtite de Imperiul Otoman, Princi ã rãmânã drept gaj, sub ocupaþie rusã. pl patele urmau s ã menþinã un Imperiu Otoman slab Rusia a preferat, de altfel, s , ce putea fi controlat mult ºor în noile condiþii, decât sã permitã formarea unor state noi, care cu siguranþã ar fi mai u þã. consituit o concuren ºi economic avea sã dezmorþeascã spiritele în Noul context politic, dar în consecinþã o chestiune fireascã. Principate. Reformarea regimului politic a devenit ºkov a fost însãrcinat, în 1828, sã întreprindã o anchetã în þ ã Consilierul de stat D. B. Da ar ºi, pe baza informaþiilor culese, au fost întocmite în iarna urmãtoare instrucþiunile care ã cãlãuzeascã comisia de redactare a proiectului de Regulament. aveau s Comisia de ã ã în iunie 1829 de generalul Jeltuhin, compusã în egalã mãsurã din patru reform , instituit ºi patru munteni9 þi de Prezidentul Plenipotenþiar ºi de Înaltele boieri moldoveni , desemna ºedinþia consulului general rus M. L. Minciaky, ce s Divane, a lucrat sub pre -a conformat întocmai instrucþiunilor primite de la St. Petersburg.

încredinþat boierilor români redactarea celor douã Regulamente Formal, Rusia a în fond, a prevalat voinþa ºi dorinþa acestei mari despoþii orientale, care nu organice, dar, îngãdui pãtrunderea, câtuºi de puþin, a influenþei franceze în conceperea a putut articolelor10. þiunile cuprindeau principiile generale în acord cu care a fost alcãtuitã Instruc ã ºi au fost formulate în baza memoriilor ºi proiectelor adresate Rusiei în legiuirea nou ã perioadã11 ãruia ãugat aceast . Comisiile de redactare au sintetizat acest material, c i-au ad þii ºi cele extrase din imensul materialul informativ cules în primii trei propriile observa þiei ruse, referitor la întregul complex al vieþii româneºti. ani ai ocupa Din cuprinsul þiunilor care au fost pregãtite de Ioan Capodistria, mi instruc nistrul de externe al Rusiei, ºi de Alexandru Sturdza12 âteva directive ale Rusiei de consilierul Minciaky , se desprind c ã atât de ce vizau un control sporit al Principatelor. Problema alegerii domnului era socotit ât ºi de boieri, una din cele mai i þiunile guvernului rus au Rusia c mportante. Instruc ã fie ales de o Adunare extraordinarã,, calificatã sã exprime dorinþa prescris ca domnul s þiunii”13 na . În materie fiscalã, documentul fãcea referire la necesitatea efectuãrii unui ãmânt al contribuabililo în vederea repartizãrii echitabile a sarcinilor publice, fiind recens r ã înscrisã ºi restricþia conform cãreia nu se putea nici o modificare de ordin totodat ãrã avizul celor douã puteri tutelare financiar f . ând asupra Tratatului de la Adrianopol, I þiunile au prevãzut Anticip nstruc þiilor din calea comerþului prin desfiinþarea vãmilor interne, suprimarea tuturor restric În încheiere se lucru cu care marii boieri erau de acord, fiind primii ce puteau profita. þiile care urmau sã fie organiz în cele douã Principate sã fie recomanda ca institu ate 50 Liviu Irimia “ ã noroade, al cãror nume, de lege, de începutul neamului, similare, pentru a apropia dou þine strâns legate”14 de starea locului se cuvine a se . ã competentã a instrucþiunilor certificã faptul cã Rusia a sprijini O analiz t opera ãdea expresie unor necesitãþi ale societãþii, fiind preocuparea reformatoare - care d ã a forþelor interne ãcut în scopuri propagandistice. Statutul de putere principal - dar a f -o întãrit de autoritatea forþelor militare de ocupaþie, i ã protectoare, -a permis Rusiei s în practicã a legiuirii redactatã de boierii români, în care erau înscrise patroneze aplicarea þiunile româneºti care priveau organizarea societãþii moderne. Din pãcate, multe din op în instrucþiuni, nu au pu ã aibã corespondent în practicã, principiile liberale reproduse tut s þie determinatã de obiectivele politice ale Rusiei, care aveau în vedere menþinerea situa ºi a influenþei sale, reprimarea ideilor liberale naþionale ºi pregãtirea unei controlului în viitor15 ºi nemulþumirea a fost generalã, manifestându posibile anexiuni . De altfel, -se îngrijoratã de consecinþele schimbãrii, invoca drepturile deschis: marea boierime, în favoarea micii boierimi, în timp ce aceasta considera cã avea prea numeroase acordate þine16 pu . Începute în timpul g ãrii generalului Jeltuhin, lucrãrile comitetului de uvern ãpãtat o nouã dimensiune sub succesorul acestuia, redactare a Regulamentelor au c ã la activarea celor douã comisii, grãbind generalul Pavel Kiseleff, care procedeaz în condiþiile punerii în practicã a elaborarea acestora. Noua guvernare s-a produs ã puteri, Rusia ºi Turcia, la 2 septembrie tratatului de la Adrianopol, semnat de cele dou ând un compromis, rezultat al arbitrajului fãcut de Pavel Kiseleff, al 1829. Reprezent înfruntãrilor de interese între ºi marea boierime, proiectul Regulamentului organic a mica ãrii Adunãrii extraordinare de revizie, ale cãrei lucrãri au fost deschise în fost supus aprob ãtre N. Canta17 Moldova la 8 mai 1831, prin citirea discursului lui Pavel Kiseleff, de c . întâmpinat însã o opoziþie puternicã, atât din partea Adoptarea Regulamentului Organic a ât ºi a þãrãnimii. Intransigenþa boierilor în pãstrarea privilegiilor lor, marilor boieri c ºi intangibilitatea drepturilor lor de proprietate, a sfidat pe precum neplata impozitelor însuºi Kiseleff, care, constrâns de situaþie, a sugerat realizarea unor concesii: ,, În spiritul þara este avutul lor ºi prin þarã lor, - scria Pompiliu Eliade - proprietatea numai a lor înþeleg ºi þãranul. Dacã ei doresc o lege agrarã, aceasta este de fo ã, ºi pentru ca þãranii rm ã ºi cunoascã mai bine pe viitor obligaþiile lor faþã de stãpânii pãmântului. ºtia din s - Ace ã n þa lor fiind de ajuns, cãci proprietatea este a lor ºi ei urm -au nevoie de nici o lege, voin ã lase a fi ignorat orice þãran”18 Într pot, la rigoare, s text de lege pentru . -o scrisoare din 26 19 ãtre însãrcinatul cu afaceri al Prusiei la Constantinopol, consulul Margotti aprilie 1831 c ãrturisea cã evenimentele din Moldova atrag atenþia puterilor europene prin amploarea m ºi intensitatea lor. Î ãrile Adunãrii au continuat anevoios. n acest climat tensionat, lucr ãrii extraordinare de revizie s încheiat la 20 octombrie 1831, Dezbaterile Adun -au ã 64 de ºedinþe. ºi s dup La 3 noiembrie era semnat -au trimis þumire cãt þar, cancelarul Nesselrode, Pavel Kiseleff ºi M. L. Minciaky. adrese de mul re ã exemplare au fost trimise ºi celor douã puteri, protectoare ºi suzeranã, iar unul, Dou împreunã cu cele 61 de jurnale ale ºedinþelor Adunãrii, a rãmas în arhivele Mitropoliei. În ãcute cunoscute opiniei publice unele prevederi ale decembrie 1831, au fost f þarul Rusiei scria lui Kiseleff despre primirea Regulamentului. La 21 decembrie, ã fie aprobate de Poartã, Regulamentului adoptat. Ambele Regulamente urmau s ând pânã în 183420 negocierile urm . în Moldova de la 1 ianuarie 1832, Regulamentul poate fi considerat Aplicat ã româneascã, redactat de comisii alcãtuite din marii boieri, aparent, deci formal, o oper ãsând impresia cã Rusia consimþea la concesii în urma numeroaselor memorii de l – ã a progresului material în Moldova prepaºoptistã Cadrul juridic regulamentar premis 51 ã 182121 În fapt Curtea nu avea de ce sã respingã aºa reforme adresate dup . - numitele þi, cãci ele consolidau regimul absolutist. reforme propuse de marii privilegia ã analizã a principalelor mãsuri ºi aspecte ale actului Se impune o succint ât din spirit de ponderaþie ºi spre a evita termenul fundamental - denumit Regulament -, at þionar de constituþie22 ât ºi pentru faptu cã în realitate conþine mai largi considerat revolu , c ãri ºi reglementeazã mai multe aspecte ale organizãrii de stat decât o constituþie preocup ã. ºte cã el nu a fost conceput în spiritul care a prezidat propriu-zis Acest fapt dovede þiilor occidentale de la sfârºitul secolului al XVIII ºi de la elaborarea constitu -lea începutul secolului al XIX ã în Apus constituþiile au urmãrit în primul rând -lea. Dac ºi înlãturarea racilor economice, sociale ºi politice impuse de limitarea puterii monarhului în primul rând expresia nevoii de a înlãtura abuzurile sistemul feudal, Regulamentul era þiei, care, în lipsa oricãrei legislaþii scrise în materie administra - constituiau un obstacol în dezvoltarea societãþii româneºti. Pentru a mãsura realizãrile deosebit de periculos în primul rând, sã se ºtie cât de departe putea sã meargã epocii regulamentare, trebuie, þa de transformare a societãþii ºi care erau instrumente ºi dirijau voin le ce impulsionau ãrui progresul, modernizarea. Regulamentul Organic asigura un cadru general, legal, ale c ãsuri sau dispoziþii, de naturã sã prevederi trebuiau dezvoltate prin legi, m -i asigure þionalitatea. Lupta dintre nou ºi vechi în toat þii formeazã astfel func e domeniile vie þinutul principal al epocii regulamentare în Principate. Ea este în esenþa sa o luptã con þionalã, principalul o þia strãinã23 na bstacol fiind domina . în acest Regulamentul Organic nu este lipsit de principii favorabile progresului, ând dovadã mãsurile în domeniul administrativ, printre altele ându sens st pun -se bazele ºi la noi. þia rusã a introdus un regulament municipal la Galaþi24 urbanismului Administra ºi a luat mãsuri pentru pavarea, iluminarea ºi sistematizare oraºelor. ºi lucrãrile La Ia pentru asiguraea pavajului au fost conduse de Petrache Mavrogheni25. Au fost impuse þii, curãþenie, comerþul stradal, regularizarea cursului reguli stricte pentru construc ºi a pâraielor Cacaina ºi Nicolina, asanându ºtin Bahluiului -se mla ile. Prin Regulament, s- ã eficienþã sistemului fiscal, oferindu a conferit o nou -se posibilitatea ca fiecare Principat ã ºi formuleze, chiar dacã nu sã aplice deplin, propria politicã fiscalã26 s - . Simplificarea ãrii fiscale, a însemnat o mãsurã de pro organiz gres, care, cu toate limitele impuse de þinerea rãspunderii solidare în încasarea dãrilor ºi a scutirilor în favoarea boierilor, a men în mare mãsurã, la consolidarea statului. Mãsurile ce au vizat acest domeniu: contribuit, þarea tuturor categoriilo desfiin r privilegiate de cotribuabili, fixarea unui impozit unic, þiunilor perceput semestrial, introducerea unei stricte reguli statistice, prin realizarea opera ãmânt, nu au fost simple operaþii fiscale, ci mãsuri cu profunde semnificaþii de recens ºi pol ã cea mai importantã inovaþie în materie de fiscalitate a fost sociale itice. Poate c ã adoptarea unor proceduri moderne de formare a bugetului statului, care, din aceast ã, nu se mai confundã cu bugetul personal al domnului. perioad ãsuri ce au vizat domeniul Alte m administrativ au fost: reglementarea dreptului învãþãmânt public; serviciu medical, la pensie; organizarea seviciului caselor publice; ºi a unui comitet al sãnãtãþii pentru a supraveghea carantinele ºi starea prin instituirea la Ia ã a întregii popul þii, pentru a se îngriji de vaccinarea copiilor ºi a controla sanitar a ºi farmaciile; norme pentru reglementarea organizãrii peni 27 spitalele tenciarelor etc. þiei naþionale, a cãrei organizare a fost pe larg dezbãtutã în capitolul Crearea mili 28 învãþã VII a constituit un factor de impulsionare a patriotismului, dublat de dezvoltarea - ântului. ãtre . m Acesta a fost pus pe baze noi, moderne, de c ã dimensiune ºcolii româneºti, prin introducerea Regulamentul a dat, astfel, o nou ãþii ºi a limbii âne, ca limbã de studiu. ât ºcoli de stat, cât ºi obligativit rom S-au creat at 52 Liviu Irimia ã fiind puse sub controlul Epitropiei. A fost stimulatã o particulare, acestea din urm þã intelectualã, tot mai mulþi tineri frecventând ºcolile secundare din efervescen Principat29. În egalã mãsurã, un rol pozitiv au avut desfiinþarea vãmilor interne, asigurarea ãrii ºi valorificãrii bogãþiilor naturale, între care sarea a unor noi perspective exploat ã deþinã primul loc30 continuat s . începutul regimului de leg Regulamentul a inaugurat alitate necesar constituirii ãþii moderne, prin înfiinþarea procuraturii ºi avocaturii, îmbunãtãþindu so-ciet -se, astfel, ã. þia a fost reorganizatã, de altfel, pe nivel vertical, de la cel procedura de judecat Justi ãtesc pânã la Divanul domnesc. Condiþiile ãtorilor, care continuau sã s de numire ale judec ãspunzãtori faþã de erau stricte, numirea fãcându însã, doar fie r -se pe trei ani, ã pueau fi reconfirmaþi. Acest tip de organizare a instanþelor cei cu o activitate apreciat ãtoreºti ºi judec a permis, prin instituirea principiului cu privire la autoritatea lucrului ºi a asigurat, în acelaºi timp, o diminuare a judecat, o mai mare corectitudine a proceselor ãrului proceselor nerezolvate. Noul procedeu era o binefacere pentru activitatea num ã, în ât stabiliza relaþiile de proprietate ºi asigura valabilitatea contractelor economic truc ºi financiare. Actul justiþiei a fost îmbunãtãþit ºi prin alte mãsuri, mai comerciale þarea pedepselor prin cazne, mutilarea sau confiscarea averii; importante fiind: desfiin þarea pedepsei cu moartea; obligativitatea trimiterii în judecatã în termen de 24 desfiin de þilor preventiv31 ore a aresta . ãsuri, Regulamentul Organic a conferit o mai mare stabilitate Prin aceste m ã a societãþii. S ãugat ºi altele, cum împãrþirea administra organizatoric -au mai ad au fost: - ã, prin care se stabilea în noul context, ca ispravnicii sã fie nimiþi de domn, iar în tiv þ urma sã fie numit un unic conducãtor cu atribuþii strict administrative ºi fiecare jude ã fixã; organizarea regisraturii ºi arhiv ã, Regulamentul organic, a leaf elor, astfel c þã de haosul dominant înainte de 1821. Apare pentru prima constituit un real progres fa ã ideea de interes public, pus pe un plan superior faþã de cel particular. Aºadar ideea dat ã în ac þiunea ei modernã, adicã a unei comuniuni de de stat apare pentru prima dat cep întemeiatã de norme de convieþuire, adicã pe legi. ,,Într ânt, interese generale, -un cuv ãutase sã prindã viaþa româneascã, ºovãindã ºi plutitoare în voia Regulamentul Organic c întâmplãrei, în regulile precise ºi nestrãmutate ale unor prevederi formulate în chip , fixe þei legale acelei arbitrare de pânã atunci”32 general; era substituirea vie . ºi þa ei în Principate erau din cele Mijloacele prin care Rusia -a asigurat influen ºi mai dibace. Într þional, puterile cele mai mari ale statului mai simple -un sistem costitu în luptã una cu alta ºi una din greutãþile cele mai mari ale acestui regim este sunt adeseori în armonie. Curtea din Petersburg a gãsit mijlocul potrivit de a tocmai de a le pune înlãtura o astfel de pr ând ca aceastã conciliere sã depindã de arbitrajul imejdie, determin ãu [articolele 54/57]33 ânt, cã principiul separãrii puterilor s . Se poate spune, pe drept cuv în stat, fãrã de care regimul parlamentar nu putea fi conceput, era firav, precar, efemer, abia conturat34. ãrã îndoialã, textul Regulamentului lãsa sã se întrevadã perspectiva instituirii a F ºef al statului, ajutat în trei categorii distincte de organe; pe deoparte domnul, ca îndeplinirea atibuþiilor lui administrative de cãtre miniºtrii; pe de al ã parte, obiºnuitele t ãri obºteºti, având anumite atribuþii în domeniul legislativ ºi, în sfârºit, instanþele adun ãtoreºti. Dar existenþa acestor trei categorii de organe se contura doar pe plan judec ãci din punct de vedere funcþional, obiºnui ãri obºteºti nu participau structural; c tele adun ãºurarea activitãþii legislative prin hotãrâri producãtoare prin ele însele de efecte la desf juridice. – ã a progresului material în Moldova prepaºoptistã Cadrul juridic regulamentar premis 53 În virtutea acestui principiu, domnul avea puteri depline în administraþia de stat ºi þinerea ordinii interne, dec ã35 men i puterea executiv . Conform prevederilor regulamentare, þie electivã, viagerã ºi aristocraticã” domnul reprezenta o ,,institu fiind de fapt ,,organul întregii structuri statale”36 În Regulament lipseºte un capitol referitor la central al . þia domn þiile acesteia fiind menþionate numai indirect, în capitole institu iei, atribu ºi numai în mãsura în care era vorba de participarea lui la privitoare la alte organe, þei acestora. exercitarea competen ºef al puterii , rãmânând pe mai departe figura chei în sistemul Ca e þiona ºi promulga legile, numea ºi revoca miniºtrii ºi alþi dregãtori, politic, domnul sanc ãspunzãtori faþã de el ºi nu faþã de Obºteasca Adunare. Rezervând un rol care erau astfel r þiei domniei, Regulamentul Organic a sch þat instituþii care au preponderent institu i în limitele intereselor puterii protectoare. Astfel, domnul prevestit regimul parlamentar, ºtrilor, alcãtuit din miniºtrii de Interne, Finanþe, era ajutat de un sfat al mini Secretariatul þie, Culte ºi Rãzboi, însã, ace de Stat, Justi sta era departe de a se profila ca un al doilea ºi aceasta, pentru cã, Regulamentul, prin articolul 138, element al unui executiv pluralist ã, în condiþiile unor divegenþe de opinie apãrute în cadrul sfatului stabilea doar c îl va sesi ã37 administrativ, acesta za pe domn, care va lua decizia final . ã pentru prima datã De la Regulamentul organic, puterea domnului a fost limitat în drept prin instutuirea ãrii obºteºti, pe care domnul trebuia sã o convoace în Adun 38 ºi aºa, în noile condiþii, pute ãmânea foarte mare, date fiecare an . Dar rea domnului r þiile lui, atât în domeniul legislativ, cât ºi în cadrul puterii executive, precum ºi fiind atribu într ã mãsurã , în materie judecãtoreascã. Obiºnuita Adunare obºteascã, aleasã -o anumit ã cu au ã, aprobarea prelabilã a acesteia fiind pe 5 ani, a fost investit toritatea legislativ ã înainte ca un proiect sã fie legiferat. Chiar dacã Adunarea nu avea puterea sã necesar þieze legi, ea putea sã prezinte observaþiile sale domnului, cel puþin în ultimã instanþã, ini ºi sã aducã plângerile þãrii în atenþia suzeranului ºi a puterii protectoare39 þia ºi . Compozi þiile ei ºi mai precis definite decât în cazul predecesoarelor lor din secolul al func erau totu ºi, într þie între Divanul domnesc al vechi XVIII-lea -un fel, reprezentau o tranzi ului regim ºi Parlamentul de la sfârºitul secolului al XIX ãreia i se adãugau ºi -lea. Marea boierime, c înalþii prelaþi, a reprezentat astfel, majoritatea în Adunare, acolo unde miniºtrii în þiune nu aveau dreptul de a fi aleºi. Ei participau, însã, la ºedinþele Adunãrii, pentru a func ãspuns ºi a relata domnului, fiind intermediari ai acestuia în relaþia cu Adunarea. da un r început sã se schiþeze o activitate parlamentarã ºi o viaþã politicã organizatã, Astfel a ã, în continuare interesele boierimii ºi conserva privilegiile în detrimentul chiar dac de a- þãrãnimii au þinut încã departe instaurarea unui regim parlamentar reprezentativ40 . þii politice, aflat la îndemâna puterii protectoare, l Un alt mijloc de control al vie -a þiile alegerii domnului erau prevãzute în constituit denaturarea principiului electiv. Condi 41 ârsta de 40 de ani, funcþia sau rangul de ministru, fiul cel mai mare al primul capitol : v înlocuit, fiu sau nepot de mare boier de naþionalitate românã sau domnului decedat sau împãmântenit. între marii boieri. Fiind de Prevederile limitau dreptul de a candida chiar þa exclusivã, alegerea domnului urma sã fie fãcutã de cãtre Obºteasca Adunare competen ã, pentru componenþa cãreia, Regulamentul stabilea criterii ce permiteau o Extraordinar ã reprezent ã, nemulþumind profound marea boierime. larg are social ºi masca adevãratul scop, Curtea din Petersburg a conceput aceastã reþea Pentru a- þii politice, toate însã în acord cu voinþa sa, numai pentru a ascunde Europei o de institu ã a Principatelor. înclina spre o astfel de anexare, cãci una fãþiºã nu era anexare tacit Totul ã datoritã opoziþiei Austriei. De aceea, guvernul þarist cãuta sã dea de înþeles cã posibil þia armatã a Principatelor îi producea mai multe pagube decât avantaje, ºi asta ocupa 54 Liviu Irimia ã eventua ã acopere cheltuielile de administraþie. pentru c lele venituri nu puteau s þiile de epocã susþin cã þarul nu dorea sã îºi extindã hotarele pânã la Dunãre, spre Informa ºi neliniºte aliaþilor, acesta din urmã a nu provoca atacuri din partea adversarilor º ãratul motiv. Soluþiile lui Pavel Kiseleff în problema anexãrii constituind i adev îndeosebi datoritã opoziþiei Principatelor au fost respinse tocmai din acest motiv, Austriei, stat aliat42. ãutat în mod deliberat sã câºtige în favoa Cu abilitate, Curtea protectoare a c rea sa întreaga clasã boiereascã, în detrimentul þãrãnimii, care nu în scopurile -i putea fi de folos ãrite. ã, într ºte de stãpâni ºie, ci urm Pentru prima dat -un act oficial, nu se mai vorbe de mo Þãrãnimea ã prin înãspr þi de proprietari. a primit o grea lovitur irea condi ilor muncii ãrirea numãrului zilei de clacã) ºi þiilor de strãmutare care contrasta (m impunerea restric îi puteau îndepãrta pe cei care puternic cu drepturile de care dispuneau proprietarii, care ând pãmânt de muncã, cu condiþia d þa cu un an înainte. Þãranii prisoseau, neav e a-i anun ã, astfel cã dreptul de strãmutare, îngrãdit fiind, se aplica se puteau muta la 7 ani o dat însã condiþionat, numai de achitarea datoriilor contractate. Aceastã libertate (deºi îngrãditã mereu de variatele ºi numeroase ângere de care dispuneau le mijloace de constr ã eficient de cãtre þãrani, strãmutarea devenind astfel, în proprietarii) a fost folosit ã un fenomen de masã, fiind totodatã un factor ce a întreþinut ºi perioada regulamentar ã. În noul þia þãranului stimulat tensiunea social context creat, era greu de stabilit condi ãcaº dupã prevederile Regulamentul Organic: ,,Este om liber, cãci este stãpân pe cl ºi averea sa ºi se poate muta; nu este liber, cãci datoreazã lucru prsonal, persoana ã n þi moºtenitori, îl moºteneºte acesta. Este ºerb, perpetuu proprietarului, iar dac -are al ãci este vândut cu proprietatea, ºi restricþii sunt puse la dreptul lui de strãmutare; nu este c ºerb, cãci are raporturi directe cu statul”43 . În consecinþã, Regulamentul Organic a sporit obligaþii þãrãnimii dependente. În le îmbunãtãþire a situaþiei þãrãnimii era imposibilã, cadrul sistemului regulamentar, orice ã de abolirea acestui sistem. Susþinute de puterea protectoare, interesele boierimii au afar în cadrul noului regim politic stabili prevalat t. ãrii, preconizatã în Regulament, se pregãtea Sub masca binefacerilor moderniz þie ruseascã, cu consecinþe foarte grave pentru conºtiinþa intrarea Principatelor sub domina þionalã abia înfiripatã. Naþionalitatea românã însãºi era în primejdie, ºtiindu ã, în na -se c ã Principate ce erau vasale Porþii otomane, nici o altã provincie afara celor dou âneascã nu se mai bucura de autonomie, ele fiind sub dominaþia directã a imperiilor rom în exprimarea ºi vecine, care le-au anexat. Regulamentul Organic a fost inegal ãtate de mãsurã. El a corespuns gândirii promovarea progresului, fiind doar numai o jum ºi aspiraþiei numai anumitor categorii ale societãþii, a celor ponderat reformiste, astfel încât aplicarea sa. a întâmpinat o puternicã ºi generalã opoziþie. Era firesc, ca o astfel de þie, prin care s încercat o modificare a structurilor societãþii, chiar dacã aceastã nu situa -a þiilor sociale, sã determine nemulþumiri. Pe de atingea baza rela -o parte, boierimea mare þumitã pentru cã se acordau prea multe drepturi ându era nemul micii boierimi, care, la r -i, ã nu i se acordau destule44 þi boierii laolaltã erau nemulþumiþi de protesta pentru c , iar to ã se aduceau prea mari atingeri privilegiilor clasei. Însã dorinþa lor de pãstrare a faptul c ã le asigure toate privilegiile, pe fondul dominãrii monopolului conducerii statului care s îndemnat sã se desprindã de interesele majore ale lor de o ideologie conservatoare, i-a þiunii ºi sã ajungã la compromisuri cu Curtea din Petersburg. În lipsa unui control al na þie în car puterii, situa e nu putea respecta legea, Rusia a acceptat pentru Principate doar ãratele sale intenþii: limitarea dreptului acele elemente care-i conveneau, dovedind adev ºi instituirea suzeranitãþii, apoi a suveranitãþii asupra Principatelor. de autonomie Pe de – ã a progresului material în Moldova prepaºoptistã Cadrul juridic regulamentar premis 55 ã par ã în Moldova. alt te, Regulamentul Organic a deschis calea spre o shimbare profund între anacronic ºi modern, Regulamentul a însemnat aplicarea unor prevederi cu Situat ã pânã atunci la cheremul domnilor fanarioþi. caracter benefic pentru o societate aflat În ep ãrgit, îndepãrtându oca Unirii, cadrul legislativ a fost l -se piedicile care þionau dezvoltarea, menþinute de interesele strãine, de clasã sau de grup. obstruc Calea ãrii fusese însã deschisã de Regulamentul Organic. Unele din principiile ºi moderniz þ ºi le ºi prin a cãror funcþionare a fost institu iile moderne pe care le-a impus -a creat ãþii au rãmas, fiind amendate prin actele accelerat procesul de dezvoltare a societ ºi costituþionale din timpul domniei lui ºi, apoi, în administrative þionale, prin constituþia din 1866. perioada monarhiei costitu ã poate fi comparatã cu cea a domniilor fanariote. Perioada regulamentar Ambele în favoarea unei autoritãþi externe, cea otomanã, au presupus reforme promovate ã. þi a în timp ce respectiv cea rus Domnii fanario u impus boierimii, setul de reforme în elaborarea Regulamentelor. þele Curtea din Petersburg a solicitat sprijinul acesteia For în aceastã perioadã au considerat Regulamentele, prin progresiste care s-au conturat ã piedicã în calea progresului, astfel încât, spiritul lor conservator, drept o important ºti, în timpul revoluþiei a venit ca un gest firesc. arderea Regulamentului la Bucure

NOTE ânilor ã de acad. Dan Berindei, vol.VII, tom I, ºti, 1. Istoria Rom , ed. coordonat Bucure ã, Editura Enciclopedic 2003, p.83 ã în evoluþia crizei orientale 2. Marian Stroia, De la Akkerman la Adrianopole o etap în “ ã” (1826-1829), Revista Istoric , nr. 7-8, 1995, p.665 âne 1774 ºti, 3. Apostol Stan, Protectoratul Rusiei asupra Principatelor Rom -1856, Bucure Editura Saeculum I. O., 1999, p. 45 âneascã între medieval ºi modern în vol. înfãptuit 4. Gh. Platon, Societatea rom , Cum s-a ânia modernã ºi, „ ” Rom , Ia Editura Univ. Al. I. Cuza , 1993, p. 16 5. Vlad Georgescu, Istoria ideilor politice, Munchen, 1987 þi ã 6. Gh. Platon, De la constituirea na unii la Marea Unire. Studii de istorie modern , vol. ºi, ãþii „Al. I. Cuza”, III, Ia Editura Universit 2000, p.35 ânilor 7. Istoria Rom , p.72 þetea ºi studiu introductiv de ºi 8. Andrei O , Scrieri istorice alese, Ed. Fl. Constantiniu ªerban Papacostea, Cluj-Napoca, Editura , 1980, p.229 ã în comisie de vornicul , vistiernicii Iordache 9. Moldova era reprezentat ºi Constantin Cantacuzino ºcanu ºi vornicul Costache Conachi, având ca secretar pe Catargiu -Pa Gh. Asachi. ã ãrii Principatelor 10. Anastasie Iordache, Dominare politic sub imperativul moderniz âne. Caracterul ºi scopul Regulamentului Organic în „ ã” Rom , Revista Istoric , tomVII, nr. 9- 10,1995, p.667 11. Pompiliu Eliade, La Roumanie au XIXesiecle, II, , 1914, p.106 âne de þia rusã ºi 12. Ioan C. Filitti, Principatele Rom la 1828 la 1834. Ocupa ºti, 1934, p.30 Regulamentul Organic, Bucure þetea 13. Andrei O , op. cit., p.233 14. Ioan C. Filitti, op. cit., p.38 15. Gh. Platon, op. cit., p.38 16. Ioan C. Filitti, op. cit.,p.54 âne în epoca modernã ºti, 17. Anastasie Iordache, Principatele Rom , vol. I, Bucure Editura Albatros, 1996, p.227 56 Liviu Irimia 18. Pompiliu Eliade, op. cit., p.201 19. Anastasie Iordache, op. cit., p.228 ã manuscrise ale Regulamentului Organic 20. Constantin C. Angelescu, Despre dou în „ ºi ãri ªtiinþifice. ”, Iaº moldovean, Studii Cercet Istorie i, fasc. 2, 1956; Ioan C. Filitti, op. cit., p.97-98 21. Vlad Geogescu, Memoires et projets de reforme dans la Principautes Roumaines ºti, (1769-1830), Bucure Editura Academiei, 1970 ãganu Începuturile ºi dezvoltarea regimului parlamentar în România pâ ã în 22. Tudor Dr , n 1916, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1991, p.39 23. Gh. Platon, op. cit., p.39 þetea 24. Andrei O , op. cit., p.239 25. Anastasie Iordache, op. cit., p.239 ânii(1774 ºti, 26. Keith Hitchins, Rom -1856), Bucure Editura Humanitas,1998, p.204 ªotropa þie, programele de reforme ºi petiþiile de drepturi 27. Valeriu , Proiecte de Constitu Þãrile Române ºti, din , Bucure Editura Academiei, 1976, p.90 28. Ioan C. Filitti, op. cit., p.123-124 29. Pompiliu Eliade, op. cit., p.290-300 þetea 30. Andrei O , op. cit. , p.238 ªotropa 31. Valeriu , op. cit., p.90 ânilor din Dacia Traianã ºti, 1930, p.110 32. A. D. Xenopol, Istoria rom , vol. XI, Bucure 33. Ioan C. Filitti, op.cit., p.110 ãganu 34. Tudor Dr , op. cit., p.48-49 ªotropa 35. Valeriu , op. cit., p.90 36. Anastasie Iordache, op. cit., p.677 ãganu 37. Tudor Dr , op. cit., p.51 38. Ioan C. Filitti, op. cit., p.102 39. Keith Hitchins, op. cit., p.204 ãganu, ºi 40. Ioan C. Filitti, op. cit., p.104-105; Tudor Dr op. cit., p.43-44; Valeriu Stan ã istorie a parlamentarismului românesc în „ Sever Mircea Catalan, Despre o recent , Revista ã” ã, tom Istoric , serie nou III, nr 9-10, 1992, p.1028 âne... 41. Anastasie Iordache, Principatele Rom , p.233 42. A. D. Xenopol, op. cit., p.105 þie îngrijitã de G. Penelea Filitti), ºti, 43. Ioan C. Filitti, Opere alese (edi Bucure Editura Eminescu, 1995, p.190-191 ªtiri noi despre a þã de Regulamentul 44. C. Istrati, titudinea micii boierimi moldovene fa în „ SCSI ”, Iaºi, Organic, ist., 9, fasc. 1-2, 1958, p.142-149