CUPRINS

akademos A fost lansat Programul Cadru „Orizont 2020” pentru Parteneriatul Estic ...... 3 Dr. L. Romanciuc. De la Programul Cadru 7 la Programul Orizont 2020 ...... 4 Revistă de ştiinţă, Primul Forum moldo-român în domeniul ştiinţei şi educaţiei ...... 6 inovare, cultură şi artă Rezoluţie ...... 9 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Monumentul limbii române ...... 10 Acad. Gr. Belostecinic, prof. univ., dr.hab. B. Chistruga, prof. univ., dr.hab. Gh. Iliadi, conf. 25.05.2005, nr. 189. cercet., dr. C. Guţu, conf. univ., dr. I. Movilă, conf. univ., dr. Gr. Baltag. Competitivitatea Categoria B şi creşterea economică în contextul economiei bazate pe cunoaştere, integrării regionale şi europene ...... 11 Acad. I.Bostan, dr. hab., prof. univ. V. Dulgheru, dr., conf. univ. V. Bostan, dr., conf. univ. A. Sochirean, drd. R. Crudu, drd. M. Guţu, drd. G. Porcescu. Sisteme pentru valorifi carea energiilor regenerabile ...... 17 Acad. I. Bostan, dr.hab., prof. univ. V. Dulgheru, dr., conf. univ. N.Secrieru, dr., conf. univ. V. Bostan, dr., conf. univ. A. Sochirean, drd. S. Candraman, drd. S. Gangan, drd. A. Margarint, drd. S. Griţcov. Dispozitive mecatronice, tehnologii industriale şi satelitare ...... 21 Dr. hab., prof. univ. Gh. Ciocanu, dr. hab., conf. univ. F. Damian. Cercetări fundamentale şi aplicative în matematică ...... 26 Dr. V. Varzari. Conectarea diasporei ştiinţifi ce moldoveneşti la sectorul de cercetare- dezvoltare ...... 32 Dr. A. Port, A. Revenco, dr. S. Clapco. Clusterul educaţional-ştiinţifi c – structură efi cientă în asigurarea calităţii instruirii prin cercetare ...... 38 Prof., dr. hab., A. Stratan. Impactul opţiunilor de integrare asupra comerţului agroalimentar ..42 Dr. E. Naval. Modelarea impactului corupţiei avansate asupra creşterii economice ...... 47 S. Cârlig, dr. hab. Mihai A. Macovei. Interferenţa luminii împrăştiate de două puncte cuantice ...... 51 Masterand A. Sanduţa, dr. S.S. Rusu, dr.hab. V.Z.Tronciu. Comunicarea optică bazată pe Fondator: haos cu ajutorul laserelor semiconductoare cu cavitate de aer ...... 54 Academia de Ştiinţe a Moldovei Dr. E.Boian, dr. C. Ciubotaru, dr.hab. S.Cojocaru, dr. A.Colesnicov, L.Malahov. Digitizarea, recunoaşterea şi conservarea patrimoniului cultural-istoric ...... 61 Dr. hab. L. Voloşciuc. Cu privire la securitatea mediului ambiant ...... 69 Colegiu de redacţie: Dr. hab. Gh. Savin. Fondul genetic al viţei de vie – precondiţie strategică a vitiviniculturii Acad. Gheorghe Duca, preşedinte sustenabile ...... 74 Acad. Ion Bostan Acad. V. Rudic, cerc. şt. S. Djur, dr., conf. cercet. L. Cepoi, dr., conf. cercet. T. Chiriac, dr., Acad. Valeriu Canţer conf. cercet. L. Rudi, dr., conf. univ. S. Şova. Cianobacteria Spirulina platensis – matrice pentru producerea compuşilor organici selenocomponenţi ...... 83 Acad. Leonid Culiuc Dr. hab. F. Macaev, dr. V. Boldescu, acad. Gh. Duca. Noi oportunităţi în dezvoltarea remediilor Dr. hab. Aurelian Dănilă antituberculoase ...... 89 Acad. Teodor Furdui M. cor. V. Prisacari, drd. I. Berdeu. Problema antibioticorezistenţei microbiene ...... 92 Acad. Boris Gaina Acad. Ioan Aurel Pop. Lecţia de românism a românilor de la răsărit (sau cum am devenit Acad. Stanislav Groppa moldovean…) ...... 101 M. cor. Ion Guceac Acad.V. Pasat. De la Basarabia la Republica Moldova. Frământări personale în contextul Dr. hab. Victor Moraru evenimentelor istorice ...... 109 Dr. L. Dergaciova. Monede medievale moldoveneşti din Ţara de Jos bătute la mijlocul secolului Dr. Svetlana Munteanu al XV-lea ...... 123 Acad. Gheorghe Rusnac Dr. hab. V.Ghilaş. Refl ecţii explicative cu privire la originea doinei ca stil melodic şi specie Acad. Ion Tighineanu melopeică ...... 126 M. cor. Mariana Şlapac Dr. I.Filip. Colindatul de ceată bărbătească în integritatea complexă solstiţială ...... 133 Redactor-şef: Д-р В. Сырф. Гагаузская народная несказочная проза ...... 136 Dr. hab. Al. Burlacu. Ars poetica lui Dumitru Matcovschi ...... 140 Viorica Cucereanu Dr. hab. T. Stavilă. Pictorii basarabeni şi Şcoala de la Paris...... 146 Fotografi i: M. cor. A. Palii. Academicianul Anatol Kovarski, ctitor al şcolii naţionale de geneticieni şi Eugenia Tofan amelioratori ...... 153 Dr. S. Corlăteanu-Granciuc. O reconstrucţie integratorie a universalităţii româneşti ...... 155 *** M. cor. D. Dragnev. Istoria relaţiilor externe ale Ţării Moldovei în documente şi materiale 158 Acest număr este ilustrat cu lucrări Dr. S. Bacalov: O frumoasă realizare a universitarilor bălţeni ...... 161 ale pictorilor basarabeni din sec XX, M. c. D. Dragnev, dr. I. Xenofontov. Constituţia – subiect de cercetare ştiinţifi că ...... 164 reprezentanţi ai Şcolii de la Paris Acad. Gh. Duca. Managementul ecologic: un nou mecanizm de administrare a relaţiilor mediu- societate ...... 166 Adresa Redacţiei: Acad. B. Gaina. O monografi e remarcată de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului ....169 MD 2001 Acad. B. Gaina. Un potenţial genetic insufi cient explorat, pus în valoare de ampelografi e ...171 mun. Chişinău, Dr. S. Pană. Parcurile boiereşti – bijuterii peisajere ...... 172 bd. Ştefan cel Mare 1 Dr. Elena Nagacevschi. Un studiu analitic despre un artist complex ...... 174 et. 4, birou 432 Dr. T. Cartaleanu. O carte despre infi nitul textului virtual ...... 175 Tel.: (+373 22) 212381 Prof. univ., dr. hab. M. Palistrant la 80 de ani ...... 177 www.akademos.asm.md Acad. Gh. Mişcoi la 70 de ani...... 178 e-mail: [email protected] Dr. Gr. Botezatu la 85 de ani ...... 179 [email protected] Acad. I. Ababii la 70 de ani ...... 181 Acad. Gh. Ţîbîrnă la 70 de ani ...... 182 ISSN 1857-0461 Dr. hab. D. Şerban la 75 de ani ...... 185 Editat la Tipografi a AŞM Dr. C. Cemârtan la 60 de ani ...... 187 Dr. hab. V. Celac la 75 de ani...... 189 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Prof. univ., dr. hab. P. Hadji la 75 de ani ...... 190 opiniile exprimate de autori Distribuire gratuită nr. 1 (32), martie 2014 - 1 Akademos

DESCHIDERE DE ORIZONT

Chişinău, 17 martie 2014

2 - nr. 1 (32), martie 2014 Eveniment

A FOST LANSAT de cooperare în cadrul Spaţiului European de Cer- cetare, fortifi carea aspectului inovaţional, antrena- PROGRAMUL CADRU rea diasporei ştiinţifi ce în activităţile de expertiză „ORIZONT 2020” ştiinţifi că la nivel naţional, precum şi în disemina- rea oportunităţilor oferite de „Orizont 2020”. Acad. PENTRU Gheorghe Duca şi-a încheiat discursul citându-l pe PARTENERIATUL ESTIC Comisarul European pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, care a adresat un mesaj participanţilor la Forumul moldo-român pen- La 17 martie 2014, AŞM a fost gazda eveni- tru ştiinţă şi educaţie, desfăşurat recent la Chişinău: mentului de lansare regională a Programului Cadru „Timpul pentru acţiune este acum!”. pentru Cercetare şi Inovare al Uniunii Europene „Inovaţiile şi ştiinţa reprezintă viitorul Euro- „Orizont 2020” pentru ţările Parteneriatului Estic. pei”, a declarat Robert-Jan Smits, Director gene- Cel mai mare nu doar în Europa, ci şi în întreaga ral al Directoratului Comisiei Europene pentru lume, Programul dispune de un buget de 80 de mili- Cercetare şi Inovare. „Orizont 2020” va contribui arde de euro, eşalonat pe 7 ani. la crearea în Europa a unei poziţii de lider în sec- În deschiderea evenimentului, preşedintele in- torul industrial. Va stimula, de asemenea, excelenţa terimar al AŞM, acad. Ion Tighineanu, a subliniat bazei ştiinţifi ce, esenţială pentru durabilitatea, pros- că „Orizont 2020”, fi ind cel mai important proiect de peritatea şi bunăstarea pe termen lung a Europei. cercetare şi inovare a Uniunii Europene, constituie Robert-Jan Smits a reafi rmat angajamentul UE de instrumentul principal de implementare a Strategiei a continua cooperarea cu statele din Parteneriatul Europa 2020, axat pe creşterea inteligentă, sustena- Estic, mai mult – se vor căuta soluţii pentru a in- bilă şi inclusivă. Datorită acestui program, care ur- tensifi ca şi consolida această cooperare. Relevanţa măreşte implementarea ideilor şi transformarea lor Parteneriatului Estic pentru UE constă şi în faptul în produse, promovarea conexiunilor între centre de că există o agendă comună, care include securitatea cercetare şi mediul de afaceri, consideră acad. Ion energetică, transportul, sănătatea şi mediul, a spus Tighineanu, Republica Moldova şi alte ţări ale Par- înaltul oaspete. teneriatului Estic pot să devină parteneri competitivi La deschiderea evenimentului a fost prezent în cadrul comunităţii ştiinţifi ce europene. Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parla- Acad. Gheorghe Duca, preşedintele Comite- mentare pentru cultură, educaţie, cercetare, ti- tului Naţional de asociere la Programul Cadru neret, sport şi mass-media. În mesajul său de salut „Orizont 2020”, a declarat, la conferinţa de presă, că el a menţionat că autorităţile Republicii Moldova Repub lica Moldova este prima şi unica ţară din Par- susţin procesul de integrare europeană în domeniul teneriatul Estic care a deţinut statutul de ţară asociată cercetării şi educaţiei. Drept exemplu de coopera- la programul precedent, Programul Cadru 7 (PC7). re de succes dintre Parlament şi AŞM, în opinia sa, În PC7 Moldova a demonstrat o dinamică pozitivă este aprobarea priorităţilor strategice din domeniul de participare: cercetătorii au câştigat 53 de proiecte, ştiinţifi c al ţării până în 2020, care cadrează cu prio- contribuţia fi nanciară a UE pentru participanţii din rităţile „Orizont 2020”. Moldova fi ind de 70 de milioane de lei. „Un statut si- Programul „Orizont 2020” se centrează pe trei milar ni-l propunem şi pentru „Orizont 2020” şi con- piloni: excelenţa ştiinţifi că, poziţia de lider în indus- stat cu satisfacţie caracterul avansat al negocierilor. trie şi provocările societale. Cercetătorii vor depune Prin această asociere dorim să consolidăm integ rarea propuneri de proiecte cu soluţii originale în domenii comunităţii ştiinţifi ce în Spaţiul European de Cerce- precum tehnologiile viitoare şi emergente, sistemele tare şi, într-un fi nal, să contribuim la integrarea Repu- avansate de fabricaţie şi prelucrare, inovaţiile în în- blicii Moldova în UE”, a spus Gheorghe Duca. treprinderile mici şi mijlocii, în sănătate, securitate În cadrul sesiunii plenare a evenimentului de alimentară, agricultura durabilă, ştiinţe sociouma- lansare regională, preşedintele Comitetului Naţi- nistice şi altele. onal de asociere a prezentat viziunea strategică şi La evenimentul de lansare a Programului „Ori- priorităţile comunităţii ştiinţifi ce autohtone pentru zont 2020” la Chişinău au participat delegaţiile „Orizont 2020”. Obiectivul strategic este asocie- statelor din Parteneriatul Estic, reprezentanţi ai mi- rea cât mai rapidă şi în condiţii cât mai favorabile nisterelor de educaţie şi cercetare, a fondurilor de pentru Moldova, la „Orizont 2020”. Iar priorităţi- cercetare, Academiilor de Ştiinţe. le rezidă în dezvoltarea platformei instituţionale de Eugenia Tofan cooperare internaţională, consolidarea capacităţilor Centrul Media al AŞM

nr. 1 (32), martie 2014 - 3 Akademos

DE LA an, după semnarea Memorandumului de Asociere în 2012 s-au acceptat pentru fi nanţare 10 proiecte, PROGRAMUL CADRU 7 în 2013 – 18 proiecte. În cadrul apelurilor anunţate LA PROGRAMUL în PC7 au fost depuse peste 300 de propuneri de proiecte cu participarea grupurilor de cercetare din ORIZONT 2020 Republica Moldova, dintre care 53 de proiecte au fost susţinute de către CE, cu un volum de fi nanţare Dr. Lidia ROMANCIUC în sumă de 3,746 mil. euro. Prin implicarea activă a Centrul Proiecte Internaţionale al AŞM comunităţii ştiinţifi ce în programele PC7, contribu- ţia fi nanciară achitată de către AŞM la bugetul Uni- Începând cu 1 ianuarie 2012, Republica Mol- unii Europene în conformitate cu Memorandumul dova deţine statutul de ţară asociată la Programul de Înţelegere a fost recuperată de trei ori, datorită Cadru 7 al Uniunii Europene pentru cercetare, fi nanţării atrase prin proiectele câştigate. dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative Luând în consideraţie că din 2014 Uniunea Eu- 2007-2013 (PC7), care este principalul mijloc de ropeană a lansat un nou Program Cadru de cerce- fi nanţare şi antrenare a investiţiilor în investigaţia tare-inovare, Orizont 2020 (H2020), este impor- ştiinţifi că din Europa. tant ca Republica Moldova să asigure continuitatea Ca urmare a semnării, la 11 octombrie 2011, a integrării în Spaţiul European de Cercetare pentru Memorandumului de Înţelegere între Uniunea Eu- obţinerea statutului de ţara asociată la programul ropeană şi Republica Moldova privind asocierea la res pectiv, aceasta fi ind, pe moment, cea mai avan- PC7, ţara noastră a devenit prima din cadrul Parte- sată formă de cooperare în cadrul UE în domeniul neriatului Estic şi a doua inclusă în cadrul Politicii tehnico-ştiinţifi c. Astfel, pornind de la dinamica po- Europene de Vecinătate, care obţine statutul de ţară zitivă a participării comunităţii ştiinţifi ce în cadrul asociată la PC7. Pornind de la statutul său nou, co- PC7, Academia de Ştiinţe a Moldovei, de comun cu munitatea ştiinţifi că autohtonă a dispus de dreptul de Directoratul CE pentru Cercetare-Inovare, a iniţi- a iniţia proiecte de cercetare şi de a crea consorţii at procesul de negocieri în vederea obţinerii pentru europene, de a participă la toate ofertele de fi nanţare, Republica Moldova a statutului de ţară asociată la de a delega reprezentanţi în comitetele de program Programul Orizont 2020. şi grupurile de lucru ale PC7 şi Spaţiului European De asemenea, pe plan intern, la iniţiativa AŞM, de Cercetare, de a benefi cia de suport în consolida- prin dispoziţia prim-ministrului Republicii Moldo- rea reţelei de Puncte Naţionale de Contact PC7, de a va, a fost creat Comitetul naţional pentru pregăti- participa la Iniţiativele Tehnologice Comune ce pro- rea asocierii la Programul Orizont 2020, la nivel movează parteneriatele public-privat, dispunând de de viceminiştri, care va asigura: aceleaşi drepturi şi obligaţii în materie de proprietate - implicarea plenară a tuturor autorităţilor pub- intelectuală ca şi statele membre participante etc. lice care sunt vizate direct sau tangenţial de către AŞM şi-a asumat responsabilitatea implementă- apelurile lansate în cadrul H2020; rii prevederilor Memorandumului de Înţelegere între - informarea privind ultimele evoluţii în proce- Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind sul de negocieri, dar şi alte aspecte ce ţin de Spaţiul asocierea la PC 7. Una din structurile sale, Centrul European de Cercetare; Proiecte Internaţionale (CPI), gestionează un şir de - participarea instituţiilor delegatare în cadrul activităţi importante în acest sens, precum promo- apelurilor H2020 pentru anii 2014-2015, fapt ce va varea şi implementarea programelor bilaterale de contribui la atragerea surselor fi nanciare europene granturi, activitatea Punctelor Naţionale de Contact, suplimentare pentru domeniile sectoriale. reprezentanţilor ofi ciali ai comunităţii ştiinţifi ce şi Drept premisă pentru obţinerea statutului de experţilor naţionali în comitetele de program ale ţară asociată la H2020 pot fi invocate un şir de acţi- PC 7, a Ofi ciului Republicii Moldova pentru Ştiinţă uni organizate de către AŞM. Astfel, în scopul spo- şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană. ririi participării comunităţii ştiinţifi ce în programele Datorită activităţilor de informare şi stimula- cad ru europene, AŞM a creat Reţeaua Punctelor re a participării în proiecte, desfăşurate de AŞM Naţionale de Contact (NCP), care a fost reorgani- pentru valorifi carea statutului de ţară asociată la zată în 2011 în conformitate cu prevederile Progra- PC7, s-a constatat un trend pozitiv de participare la mului Cadru 7 al UE. În 2013 a fost extinsă reţeaua programele europene în ultimii trei ani. Daca până NCP în conformitate cu structura stabilită de către la asocierea la PC7 au fost obţinute 5-6 proiecte pe CE pentru Programul Orizont 2020, fi ind, de aseme-

4 - nr. 1 (32), martie 2014 Eveniment nea, nominalizate Puncte Regionale de Informare Anterior, la 1 decembrie 2012, prin aprobarea în Comrat, Cahul, Taraclia şi Bălţi. Se prevede hotărârii CSŞDT al AŞM, comunitatea ştiinţifi că a nominalizarea Punctului regional de informare Republicii Moldova a aderat la Carta Europeană şi la Tiraspol. Pe parcursul anului 2013, AŞM, de a Cercetătorului şi Codul de Conduită pentru comun acord cu Consiliul Estonian de Cercetare, a Recrutarea Cercetătorului, care prevăd un set de implementat un program de consolidare a capacită- principii şi condiţii generale ce specifi că responsa- ţilor punctelor naţionale de contact H2020 în RM. bilităţile şi drepturile atât ale cercetătorilor, cât şi Doar pe parcursul anului 2013 au fost organiza- ale angajatorilor. Implementarea principiilor Cartei te peste 300 de consultaţii, 80 de zile de informare şi Codului a fost iniţiată în câteva universităţi şi in- şi evenimente promoţionale, peste 20 de seminare stituţii de cercetare. practice pentru perfectarea cererilor de proiect, cău- În contextul valorifi cării active a oportunităţi- tarea partenerilor, crearea consorţiilor, înregistrarea lor de cercetare şi dezvoltare de către comunitatea organizaţiilor la Comisia Europeană etc. Au fost or- ştiinţifi că naţională, materializate prin intermediul ganizate seminare practice de scriere a proiectelor proiectelor europene, necesitatea implementării şi cu grupele-ţintă de cercetători din diferite instituţii gestionării efi ciente a acestora a devenit una impera- de cercetare ale AŞM, dar şi traininguri regionale tivă, fi ind unul din factorii primordiali în asigurarea la Bălţi, Cahul şi Comrat, iar în anul curent – peste viabilităţii rezultatelor obţinute, ca urmare a colabo- 40 de zile de informare şi peste 150 de consultaţii rării cu elita ştiinţifi că pan-europeană. În acest sens, în grup şi individuale pentru promovarea apeluri- a fost organizat Atelierul de lucru „Managementul lor deschise în instituţiile de cercetare, universităţi, proiectelor Europene – Programul Cadru 7”, prin ministere, agenţii şi companii comerciale la care au intermediul instrumentului TAIEX al Comisiei Eu- participat peste o mie de persoane. ropene. Evenimentul s-a desfăşurat în perioada 7-8 În scopul consolidării eforturilor de promovare noiembrie 2013 şi a întrunit în jur de 120 de partici- şi participare la programul Orizont 2020, de către panţi: experţi europeni în domeniu, coordonatori na- AŞM a fost elaborat Planul de Acţiuni „Moldova în ţionali ai proiectelor europene în derulare, asistenţi Orizont 2020”, care a fost discutat şi coordonat cu experţi străini şi comunitatea ştiinţifi că autohtonă. de proiect, responsabili fi nanciari etc. Drept urma- În octombrie 2012, prin Hotărârea Guvernului re, au fost promovate cele mai bune practici privind Republicii Moldova nr. 790, la propunerea AŞM a gestionarea proiectelor de cercetare, prin ilustrarea fost creat Ofi ciul Republicii Moldova pentru Şti- în mod detaliat a aspectelor teoretice şi practice. inţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană Diversifi carea şi extinderea cooperării la nivel (MOST), care oferă asistenţă informaţională şi or- naţional cu organizaţii strategice va contribui la ca- ganizatorică, consultanţă şi activităţi de promovare pitalizarea perspectivelor considerabile de cercetare atât instituţiilor din sfera de cercetare-inovare (pub- şi inovare disponibile în cadrul Programului „Ori- lice şi private), cât şi celor din domeniile conexe. zont 2020”. În acest sens, au fost depuse eforturi Ofi ciul MOST contribuie esenţial la dezvoltarea în vederea stabilirii şi valorifi cării parteneriatelor cu cooperării sectoriale moldo-comunitare, fi ind un organizaţii, precum: Agenţia de Stat pentru Prop- angajament ferm al ţării noastre pentru avansarea rietatea Intelectuală (AGEPI), Organizaţia pentru integrării în Spaţiul European de Cercetare, facili- Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM), Reţeaua tând accesul la cea de-a cincea libertate europeană – de Transfer Tehnologic a Moldovei (RTTM). libertatea circulaţiei cunoştinţelor. În martie 2013, În afară de aceasta, sunt dezvoltate diferite acti- Ofi ciul MOST a fost acceptat în reţeaua ofi ciilor vităţi pentru schimb de experienţă cu ţările membre tehnico-ştiinţifi ce cu sediul în Bruxelles (IGLO). ale UE şi cele asociate, printre cele mai efi ciente Începând cu 1 ianuarie 2012, Republica Moldo- fi ind colaborarea cu experţii Consiliului Estonian va, în urma demersurilor întreprinse de către AŞM, de Cercetare în cadrul proiectului moldo-estonian a fost inclusă în reţeaua pan-europeană „EURA- „Moldova-Research Horizon”, fi nanţat de Minis- XESS - Researchers in Motion”, eveniment care terul Afacerilor Externe al Estoniei. reprezintă de facto o conectare a ţării noastre la pia- Astfel, eforturile AŞM depuse până în pre- ţa europeană a muncii pentru personalul din cerceta- zent pentru obţinerea statutului de ţară asociata la re. Portalul naţional www.euraxess.md a fost lansat programele comunitare ale Uniunii Europene sunt la evenimentul pentru promovare a imaginii ştiinţei considerabile şi trebuie să fi e continuate în comun în societate „Noaptea Cercetătorului”, organizat în cu Comitetul Naţional pentru asocierea la Progra- premieră la Chişinău pe data de 27 septembrie 2013, mul Orizont 2020, care include reprezentanţi ai en- concomitent cu 300 de oraşe din spaţiul UE. tităţilor din spaţiul public şi privat.

nr. 1 (32), martie 2014 - 5 Akademos

PRIMUL FORUM MOLDO- ROMÂN ÎN DOMENIUL ŞTIINŢEI ŞI EDUCAŢIEI

În ziua de 21 februarie 2014, Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost gazda Forumului moldo-român „Promovarea participării comune la programele europene în domeniul ştiinţei şi educaţiei”, orga- nizat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei al Repu- la Chişinău, în Casa Mare a Ştiinţei, Educaţiei, Cul- blicii Moldova, Ministerul Educaţiei Naţionale din turii şi Spiritualităţii din Republica Moldova. „Sun- România şi Academia Română: tem în Casa elitei intelectuale de la Chişinău, care, În premieră pentru Republica Moldova, dar şi de-a lungul deceniilor, a deşteptat, a luminat şi a pentru România, Forumul a întrunit elita ştiinţifi că călăuzit poporul său pe drumul lung, plin de spini şi pedagogică – directori ai instituţiilor de cercetare, şi pătimiri spre Libertate, spre victoriile de ordin rectori ai instituţiilor de învăţământ superior, precum lingvistic şi istoric din 1989, spre Independenţa din şi importanţi factori decizionali, reprezentanţi ai Le- 1991, spre familia popoarelor europene, de unde a gislativului, membri ai Guvernului, de pe ambele fost răpit şi ţinut ostatic mai bine de jumătate de se- maluri ale Prutului. În total, circa 200 de participanţi col”, a declarat preşedintele AŞM. El a subliniat că au avut posibilitatea să se expună asupra consolidării în această Casă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei capacităţilor comune de accesare a fondurilor euro- s-a făcut istorie, menţionând cele mai relevante eve- pene din domeniul cercetării-dezvoltării. nimente desfăşurate în incinta AŞM. Acum 20 de La reuniune au participat: Victor Ponta, prim- ani, aici, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, a fost ministrul României; Iurie Leancă, prim-ministrul adoptată Hotărârea prin care savanţii au reamintit Republicii Moldova; Maia Sandu, ministrul Educa- clasei politice că „denumirea corectă a limbii vorbite ţiei din Republica Moldova; Remus Pricopie, mi- în Republica Moldova este LIMBA ROMÂNĂ”. nistrul Educaţiei Naţionale din România; Mihnea Aici şi-au prezentat public testamentele spiri- Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ Supe- tuale privind limba română şi identitatea rior, Cercetare Ştiinţifi că şi Dezvoltare Tehnologică; românească a moldovenilor marii poeţi ai nea- Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru mului: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi şi învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului Ro- Adrian Păunescu. Tot aici, anul trecut, la Congre- mâniei; acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei sul mondial al eminiscologilor consacrat acade- Române, alte persoane ofi ciale. micianului Mihai Cimpoi, a fost lansată iniţiativa Evenimentul a fost deschis de preşedintele Aca- de înălţare, în premieră, a unui Monument al demiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Limbii Române în scuarul Academiei de Ştiinţe. Duca, care a adresat oaspeţilor un mesaj cordial de Preşedintele AŞM a subliniat că toate aceste eve- salut frăţesc, spunând un „Bun Venit şi REVENIT!” nimente istorice impun continuarea drumului spre

Academia de Ştiinţe a Moldovei, Sala Azurie, 21 februarie, 2014

6 - nr. 1 (32), martie 2014 Eveniment reîntoarcerea în spaţiul valorilor europene, a mun- talier al Inovării – propunere abordată în cadrul cii înaintaşilor noştri, care urmează să fi e dusă la concursului de asistenţă ofi cială pentru dezvoltare bun sfârşit. (ODA) din 2013. „Pentru fapte concrete! – ne-am adunat astăzi În cuvântul său de salut, prim-ministrul mol- aici, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldo- dovean, Iurie Leancă, şi-a exprimat convingerea vei, la Forumul „Promovarea participării comune la că Forumul moldo-român va facilita stabilirea parte- Programele Europene în domeniul ştiinţei şi educaţi- neriatelor între echipele de cercetători din Republica ei” – ca să ne conjugăm eforturile, să ne consolidăm Moldova şi România. Totodată, premierul moldo- capitalul intelectual comun, să valorifi căm capacită- vean a exprimat certitudinea că experienţa României ţile comune pentru educaţie, cercetare, dezvoltare şi privind integrarea plenară în Uniunea Europeană va să găsim soluţii inteligente pentru problemele social- fi un suport important pentru ca procesul de aderare economice cu care ne confruntăm, dar şi pentru noile a Republicii Moldova la standardele europene să fi e provocări ale timpului”, a subliniat acad. Gheorghe cât mai facil pentru ţara noastră. Ofi cialul a afi rmat Duca. El a specifi cat că reuniunea este prima acţiune că Republica Moldova are şcoli ştiinţifi ce poate mai de anvergură europeană a cercetătorilor moldoveni, puţin impresionante ca şi număr de cercetători, dar este evenimentul care prefaţează anul 2014, expri- avansate la nivelul unor cercetări de nişă şi specia- mând speranţa că acesta va da tonul tuturor victorii- lizări. Şeful Executivului şi-a exprimat speranţa că lor pe care le râvnim anul curent. Preşedintele AŞM proiectele de cercetare comună se vor bucura de fi - a reiterat faptul că în prezent, obiectivul strategic al nanţare din partea structurilor europene specializate oamenilor de ştiinţă din instituţiile de cercetare şi şi vor demonstra înalte efecte de sinergie. „În acest universităţile Republicii Moldova este sprijinirea sens, contăm şi în continuare pe sprijinul României reformelor Guvernului în vederea accelerării proce- în accesarea fondurilor disponibile pentru Republi- sului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea ca Moldova în domeniul cercetării. Consider că for- Europeană, comunitate din care România face parte marea consorţiilor comune care să atace principalele deja şi ne ajută frăţeşte să urcăm scările performanţei preocupări comune pentru toţi europenii vor fi în be- în toate domeniile. nefi ciul ambelor ţări, dar şi al întregii UE”, a declarat Profi tând de această oportunitate, acad. Gheor- premierul Iurie Leancă. ghe Duca a formulat şi prezentat prim-miniştrilor La rândul său, prim-ministrul român, Victor ambelor ţări un set de propuneri care vizează: cre- Ponta, a mulţumit pentru invitaţia de a participa area unui fond de fi nanţare a activităţilor de pregă- la deschiderea acestui eveniment extraordinar, dar tire pentru depunerea comună a proiectelor H2020; nu înainte de a se întreba de ce a trebuit să treacă elaborarea platformei comune de evaluare a insti- un sfert de secol ca să aibă loc această întâlnire. tuţiilor de cercetare din Republica Moldova şi de El a sugerat că o reuniune similară ar urma să se expertiză a proiectelor ştiinţifi ce; constituirea şi desfăşoare, cât mai rapid posibil, şi la Bucureşti, exploatarea infrastructurii de cercetare comună, stăruind asupra stabilirii unui program de întâlniri cum ar fi , de exemplu, Clusterul Regional Inovativ constante, acesta fi ind un lucru esenţial care trebu- de Imagistică Moleculară şi Structurală Nord-Est ie făcut în urma evenimentului respectiv. „Astăzi, (IMAGO-MOL); înfi inţarea Consiliului Transfron- dumneavoastră, reprezentanţii celui mai înalt for

Prim-ministrul României Victor Ponta şi prim-ministrul Forumul moldo-român Republicii Moldova Iurie Leancă, la AŞM în domeniul ştiinţei şi educaţiei

nr. 1 (32), martie 2014 - 7 Akademos academic şi universitar din România şi Moldova, Refl ectând asupra faptului care ar fi cuvintele- puteţi să daţi un semnal că mediul academic, uni- cheie cu care va pleca de la acest Forum, ministrul versitar şi de cercetare din Moldova se poate inte- Educaţiei Naţionale din România, Remus Pri- gra în Uniunea Europeană înainte chiar ca Repu- copie şi-a notat trei – Viitor, Provocări şi Oportu- blica Moldova să fi e integrată. Şi cred că dacă veţi nităţi. Argumentând succint fi ecare dintre acestea, fi aceşti antemergători ai integrării europene pen- ofi cialul român a remarcat că viitorul nu poate fi tru Moldova, va fi lucrul cel mai bun. Pentru că, conceput fără cercetare şi educaţie, provocarea într-adevăr, o ţară se integrează într-un nou tip de este UE, iar cea mai mare oportunitate constituie societate, în primul rând, prin elite şi dumneavoas- faptul că suntem împreună. tră reprezentaţi această elită academică şi univer- Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, sitară”, a subliniat premierul român. Victor Ponta Maia Sandu, a remarcat în alocuţiunea sa că acest a menţionat că dincolo de afi rmarea unor principii eveniment este o oportunitate excelentă de stabi- şi valori esenţiale, România are dorinţa şi obligaţia lire a parteneriatelor mutual benefi ce între mediul de a sprijini drumul european al Republicii Moldo- educaţional, ştiinţifi c şi cel economic din Republica va, de a respecta decizia ei de a merge în această Moldova şi România, ţara care are deja o experi- direcţie europeană, România are, în plus, dorinţa enţă pe această coordonată şi rezultate pe măsură. şi obligaţia de a face chiar mai mult decât reuşeşte „Această platformă de consolidare a parteneriatelor Uniunea Europeană. De a face totul cât mai repede dintre noi sperăm să o explorăm şi să o extindem în cu putinţă, pentru că Moldova are nevoie de sprijin, benefi ciul cetăţenilor şi societăţii din ambele ţări”, a are nevoie de experienţe comune, mai mult şi mai menţionat ministrul. repede decât se întâmplă astăzi. Maia Sandu şi omologul său, Remus Pricopie, „A crede în viitorul colaborării dintre România au semnat, în cadrul Forumului, Programul guver- şi Moldova înseamnă a înţelege ideea că două na- namental de cooperare şi asistenţă între Ministe- ţiuni cu istorie, limbă şi cultură comună pot genera rul Educaţiei Republicii Moldova şi Ministerul mai mult decât acel tip de sinergie pe care şi UE Educaţiei Naţionale din România. Documentul încearcă să-l inspire statelor membre”, a menţionat prevede cadrul bilateral pentru acordarea de burse, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, organizarea unor stagii de formare pentru cadrele Cercetare Ştiinţifi că şi Dezvoltare Tehnologi- didactice, susţinerea mobilităţilor studenţeşti, pro- că, Mihnea Costoiu, iar prin faptul că Moldova movarea colaborării directe între instituţiile de învă- este plasată acum pe traiectoria certă a UE, acest ţământ superior, şcolile şi inspectoratele şcolare din Forum oferă oportunitatea extraordinară de a de- cele două state, schimb de locuri în tabere şcolare mara iniţiative cu impact fără precedent în cadrul etc. Acţiunile Programului vor fi realizate timp de colaborării dintre România şi Republica Moldova trei ani. în materie de ştiinţă şi tehnologie. Avem plăcerea După sesiunea în plen a Forumului, au urmat ca o dată în plus, astăzi, la Chişinău, să dăm un alte trei sesiuni paralele, organizate în conformitate nou impuls proiectului nostru comun de susţine- cu pilonii principali ai Programului Orizont 2020: re a drumului european al Republicii Moldova, a Excelenţă ştiinţifi că, moderată de dr. Mihai Şleah- declarat el, exprimând certitudinea că tot ce se va tiţchi, consilier pentru cultură, învăţământ şi ştiinţă dezbate şi decide în cadrul Forumului la Chişinău, al preşedintelui Republicii Moldova şi acad. Păun va fi continuat în toamnă, în cadrul ediţiei a II-a a Ion Otiman, secretar general al Academiei Româ- Forumului, la Bucureşti. ne; Leadership industrial, moderată de acad. Ion Comisarul European pentru Cercetare, Ino- Tighineanu, prim-vicepreşedinte al AŞM şi Ecate- vare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, a adre- rina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru în- sat un mesaj video de salut participanţilor la Forum văţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Senatul României; în care a menţionat că Republica Moldova este pri- Provocări societale, moderată de Tatiana Potâng, ma tara din Parteneriatul Estic, asociata la PC7, iar viceprim-ministru al Republicii Moldova şi Gigel Romania a fost primul stat membru care a lansat Paraschiv, secretar de stat, Ministerul Educaţiei Na- ofi cial Programul Orizont 2020. Totodată, Máire ţionale din România. Geoghegan-Quinn a specifi cat că pentru Academia Evenimentul s-a încheiat cu adoptarea unei Re- de Ştiinţe a Moldovei este important să valorifi ce zoluţii a Forumului moldo-român. oportunităţile oferite de Forumul dat pentru a dez- Eugenia Tofan volta sectorul ştiinţei şi educaţiei din Moldova. Centrul Media al AŞM

8 - nr. 1 (32), martie 2014 Eveniment

REZOLUŢIE Forumul moldo-român care şi-a desfăşurat lucrările la 21 februarie 2014 a avut drept scop „Promo- varea participării comune la programele europene în domeniul ştiinţei şi educaţiei”. Evenimentul s-a produs în contextul primelor apeluri Orizont 2020, care oferă oportunităţi extinse pentru avansarea colaborării tehnico-ştiinţifi ce bilaterale la un nivel net superior. Astfel, au fost stabilite următoarele obiective: - Analiza stadiului actual al cooperării moldo-române în domeniul ştiinţei şi educaţiei, evidenţierea bunelor practici şi a progreselor înregistrate. - Identifi carea oportunităţilor pentru consolidarea colaborării în domeniul formării capitalului uman în condiţiile unei societăţi bazate pe cunoaştere. - Integrarea Republicii Moldova în spaţiul european de cercetare utilizând experienţa românească. - Elaborarea unei strategii naţionale comune pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului. - Elaborarea unei foi de parcurs pentru crearea capacităţilor comune în vederea participării echipelor moldo-române în cadrul programelor europene. - Identifi carea apelurilor lansate în cadrul programului european Orizont 2020 ce urmează a fi valo- rifi cate de echipele de cercetare moldoveneşti şi româneşti. Forumul constată că scopul urmărit a fost atins. S-au realizat discuţii şi schimburi de informaţii, s-a produs fortifi carea relaţiilor de colaborare în domeniul cercetării şi educaţiei. Sub aspectul consolidării capacităţilor comune pentru cercetare, dezvoltare şi educaţie, precum şi în planul elucidării experienţei şi perspectivelor de participare în programele comune, s-au expus miniştri, preşedinţi ai academiilor, secretari de stat, ambasadori, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ supe- rior şi de cercetare din ambele ţări, personalităţi care sunt antrenate în procesul de cooperare ştiinţifi că şi educaţională, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile. Subliniind importanţa majoră pentru asigurarea cooperării ştiinţifi ce şi educaţionale strânse şi recip- roc avantajoase dintre Republica Moldova şi România în programele europene, inclusiv în programul pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, Forumul înaintează următoarele recomandări: 1. Evenimentul se va desfăşura bianual, fi ind invitate ţările terţe. 2. Materialele lucrărilor Forumului vor fi editate sub formă de broşură pentru a putea fi utilizate de comunităţi. 3. În intervalul de timp dintre Forumuri reţelele Punctelor Naţionale de Contact H2020 din ambele ţări vor acorda ajutor practic în identifi carea partenerilor şi derularea proiectelor. 4. Comitetul de informare va elabora, pe parcurs, pliante /buletine cu informaţii la zi referitoare la chestiunile abordate în cadrul Forumului precedent. 5. Forumul va întreţine un site propriu ca platformă de comunicare şi diseminare a informaţiilor referitoare la proiectele comune câştigate, precum şi la noile oportunităţi privind lansarea programelor regionale şi europene. 6. Părţile vor crea consilii de coordonare pe domenii de cercetare şi educaţie pentru stabilirea priori- tăţilor de acţiune comune şi a unui program de colaborare moldo-română pe o perioadă de 4 ani. 7. Părţile vor crea centre comune de cercetare pe probleme de interes strategic pentru ambele ţări, insistând pe cercetările aplicative. Centrele vor include activităţi de dezvoltare a şcolilor doctorale şi postdoctorale comune cu teze în cotutelă. 8. Părţile vor crea un fond comun de brevetare pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi vor încu- raja transferul de tehnologii între România şi Republica Moldova. 9. Părţile vor intensifi ca şi vor facilita schimbul de informaţie ştiinţifi că prin intermediul schimbului de publicaţii print şi on-line. 10. Forumul moldo-român, cu denumirea redactată „Forumul Republica Moldova-România în do- meniul educaţiei şi cercetării”, ca organ de lucru permanent urmează să fi e instituţionalizat printr-un acord comun la nivel de guverne / ministere de resort/academii. Chişinău, Academia de Ştiinţe a Moldovei 21 februarie 2014

nr. 1 (32), martie 2014 - 9 Akademos

MONUMENTUL anunţat: „Monumentul subteran”, autor Andrei Mărgulescu, „Sculptură în formă de nai stilizat”, LIMBII ROMÂNE autor Andrei Dohotaru şi „Sculptură în formă de Arc de Triumf”, autori Alexei Gărgăun, Alexandru Lucrarea „Monument în formă de carte deschi- Butnaru, Vladimir Vâsoţchi, Roman Starodub şi să în plan circular” a fost desemnată câştigătoare Sergiu Ursu, acestea urmând, ca şi celelalte pro- a Concursului Internaţional Monumentul Limbii iecte, să fi e propuse unor localităţi care doresc să Române, desfăşurat în premieră absolută. Prezenta- edifi ce statui. rea şi susţinerea publică a proiectelor a avut loc la Academicianul Gheorghe Duca, căruia îi aparţi- Academia de Ştiinţe a Moldove în ziua de 11 martie ne ideea înălţării unui Monument al Limbii Române 2014. la Chişinău, le-a mulţumit tuturor concurenţilor pen- În competiţie s-au afl at 14 concurenţi din Ro- tru participare, pentru lucrările inedite prezentate şi mânia, Canada şi Republica Moldova, autori a pentru implicarea fi ecăruia. El a declarat că majori- 21 de lucrări. Potrivit membrilor Comisiei de juri- tatea proiectelor prezentate la concurs subscriu unui zare, proiectele urmau să oglindească istoria lup- conţinut simbolistic naţional. Proiectul câştigător tei pentru instalarea în drepturi a limbii române în incifrează însă, pe lângă acesta, prin forma sa de spaţiul basarabean, să se constituie într-un omagiu carte deschisă, simbolul cunoaşterii, simbolul ştiin- adus marilor săi ctitori – Mihai Eminescu, făuritorul ţei, fi ind astfel cel mai adecvat pentru a fi instalat în limbii literare moderne, Alexei Mateevici, autorul perimetrul Academiei. El şi-a exprimat speranţa că celui mai frumos poem dedicat limbii române, tutu- monumentul va fi instalat până la 31 august, Sărbă- ror creatorilor de valori spirituale care intră astăzi în toarea Naţională a Limbii Române. dialogul valoric european şi universal. Unul dintre autorii proiectului câştigător, Vlad Juriul a optat în unanimitate în favoarea lucră- Basarab, a spus că monumentul realizat constituie rii „Monument în formă de carte deschisă în plan pentru el un demers esenţial şi o responsabilitate circular”, realizată de doi sculptori din România – enormă. Arheologia Memoriei, care este tema prin- Vlad Basarab şi Andrei Cibotaru. „Am desemnat cipală a creaţiilor sale, se regăseşte în lucrarea res- acest monument, pentru că el este chiar simbolul pectivă, autorul subliniind că, de fapt, aceasta nu cărţii şi simbolul limbii”, a declarat academicianul este numai meritul lui, ci meritul poporului care a Mihai Cimpoi, preşedintele juriului. Proiectul con- creat limba română. stă din 20 de plăci din cupru în formă de fi le, pe Andrei Cibotaru a adăugat la afi rmaţiile cole- care vor fi gravate cu laser fragmente din cele mai gului său că în această carte-monument transcende frumoase şi sugestive opere ale literaturii române. istoria spaţiului românesc şi al limbii române, pre- Înălţimea cărţii-monument va fi de aproximativ cizând că printr-un asemenea monument se face o 6 m, cu diametrul de 20 m. dreptate istorică limbii române şi că se bucură să fi e Au fost menţionate, de asemenea, trei proiecte, părtaş al acestei dreptăţi istorice. care, în opinia comisiei, au întrunit toate condiţi- Eugenia Tofan ile concursului şi au refl ectat conceptual mesajul Centrul Media al AŞM

Monumentul Limbii Române şi autorii săi: Vlad Basarab şi Andrei Cibotaru

10 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat

COMPETITIVITATEA Dinamismul dezvoltării sociale, intensifi carea proceselor concurenţiale pe toate planurile, nevo- ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ ia producerii unor mărfuri care ar face faţă atât pe ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională, induc necesitatea cercetărilor în domeniul creşterii com- BAZATE PE CUNOAŞTERE, petitivităţii drept o sarcină primordială a politicilor INTEGRĂRII REGIONALE economice contemporane, aceasta fi ind o misiune importantă a civilizaţiei secolului al XXI-lea. ŞI EUROPENE Asigurarea şi menţinerea competitivităţii pe plan regional, naţional şi mondial, cuantifi carea mo- Acad. Grigore BELOSTECINIC dalităţilor efi ciente de sporire a avantajelor compe- Prof. univ., dr.hab. Boris CHISTRUGA titive ale economiei naţionale reprezintă o prioritate Prof. univ., dr.hab. Gheorghe ILIADI a strategiei de dezvoltare socioeconomică a statelor lumii. Pentru economiile emergente, caracterizate Conf. cercet., dr. Corneliu GUŢU prin strategii de dezvoltare contradictorii şi obiecti- Conf. univ., dr. Irina MOVILĂ ve de mare volatilitate, care se confruntă cu procese Conf. univ., dr. Grigore BALTAG complexe de deschidere a sistemelor economice na- ţionale şi de integrare în circuitul economic mondi- al, chestiunea asigurării competitivităţii economice DEVELOPMENT OF COMPETITIVENESS devine deosebit de acută şi vitală. AND SUSTAINABLE ECONOMIC GROWTH IN CONTEXT WITH KNOWLEDGE BASED ECO- Analiza competitivităţii oferă businessului şi NOMY, DEVELOPMENT, REGIONAL AND EURO- politicienilor un instrument de evaluare obiectivă PEAN INTEGRATION. a punctelor slabe şi tari ale economiei naţionale Summary. The present paper discusses some în raport cu alte state. Anume soluţionarea acestor problems of the national economy in the context probleme au urmărit cercetările efectuate în cadrul of globalization and European integration process, Programului de Stat „Dezvoltarea competitivită- namely the proposal of some models of evaluation ţii şi creşterea economică durabilă în contextul and development of the competitiveness of the Re- economiei bazate pe cunoaştere, dezvoltării şi in- public of Moldova; the design of the local enterpri- tegrării regionale şi europene”, iar direcţiile prin- ses in global value chains of production, distribu- cipale ale cercetării s-au referit la: tion and services based on the functional speciali- zation under the new globalization conditions; the propunerea unor modele de evaluare şi dez- improvement of the management of the strategic voltare a competitivităţii Republicii Moldova în competitiveness of human capital in the labor mar- contextul proceselor de globalizare şi integrare ket in terms of regional development; the develo- europeană; pment of the optimization model of the impact of proiectarea întreprinderilor autohtone în the infl ation factors based on the inter-disciplinary lanţuri valorice globale de producţie, distribuţie knowledge as an initial premise to stabilize the fi - şi servicii bazate pe specializarea funcţională în nancial system; determining the infl uence volume condiţiile noii globalizări; of the factors on the effi ciency of breeding pigs for managementul competitivităţii strategice pork meat in terms of liberalization of the internal a capitalului uman pe piaţa muncii din Republica market. The conducted research has identifi ed the factors with a negative impact on business perfor- Moldova în condiţiile dezvoltării regionale; mance at national level in 2010-2013. A set of pro- elaborarea în baza cunoştinţelor interdisci- posals are submitted, their implementation would plinare a modelului de optimizare a impactului fac- ensure the medium-term increase of the competiti- torilor infl aţionişti ca premisă iniţială a stabilizării veness of the Republic of Moldova and its attrac- sistemului fi nanciar; tiveness as an „offshore” services destination, the determinarea mărimilor de infl uenţă a facto- practical application of models based on non-line- rilor asupra modifi cării efi cienţei creşterii suinelor ar programming to assess the degree of infl uence pentru carne în condiţiile de liberalizare a pieţei in- of various factors on the infl ation process. terne. Keywords: globalization, competitiveness, eu- De menţionat că primele modele teoretice ale ropean integration, global value chain of produc- tion, infl ation process, infl ation factors, effi cient competitivităţii şi specializării internaţionale au fost swine growth, competitiveness of human capital. propuse încă în faza iniţială de constituire a econo- miei ca ştiinţă. După Adam Smith, „părintele ştiinţei

nr. 1 (32), martie 2014 - 11 Akademos economice”, o naţiune trebuie să dezvolte domeniile industriile sprijinite şi interconectate. Prin urmare, productive în care benefi ciază de avantaje absolute, abordarea actuală a competitivităţii unei naţiuni adică este mai competitiva decât alte naţiuni. În ul- pune accentul deliberat pe valorifi carea aspectelor timele decenii, în contextul unei economii globale, care contribuie la crearea avantajelor competitive evoluţia teoriei comerţului internaţional – de la teo- într-un anumit domeniu: dotarea cu factori, condiţi- ria avantajelor absolute a lui Smith şi teoria avanta- ile de piaţă (cererea), caracteristicile fi rmelor com- jelor comparative a lui Ricardo, la „diamantul” lui petitoare (strategie, structura, concurenţa), domeni- Porter – reprezintă evoluţia de la paradigma forţei ile economice conexe. competitive, bazate pe dotarea cu resurse şi factori În acest context, s-a efectuat un amplu studiu de producere, la competitivitatea bazată pe inovaţii de evaluare a competitivităţii Republicii Moldova, şi resurse create. Aceasta arată că în prezent, con- aplicându-se metodologia şi concepţia modernă cepţia despre competitivitate exprimă o nouă orien- fundamentată în lucrările lui M. Porter şi dezvolta- tare în gândirea economică. tă, ulterior, de prestigioasa instituţie internaţională În conformitate cu teoriile economice moderne, World Economic Forum (WEF). În esenţă, cerce- avantajele competitive ale unui stat nu mai pot fi tarea s-a bazat pe un volum reprezentativ de date menţinute în bază de protecţionism, cote şi acces statistice din anii 2011-2013, dar şi pe sondajele preferenţial pe pieţe. Experienţa mondială ne de- complexe efectuate în această perioadă. Ţinând monstrează că în realitate aceste măsuri au un efect cont de aspectele metodologice expuse şi de natu- negativ asupra performanţelor economice ale unei ra fenomenului studiat, pentru Republica Moldo- economii naţionale în urma scăderii motivaţiei în- va cercetarea s-a efectuat pe principiul de selec- treprinderilor autohtone pentru efi cienţă, calitate ţie nerepetată, care exclude înregistrările repetate şi inovare. În prezent, avantajele competitive ale ale companiilor. În acest sens, companiile supuse unui stat sunt marcate de noile teorii ale comerţu- chestionării au fost selectate aleatoriu din registrul lui exterior, care atribuie un rol mai mare factorului întreprinderilor din Republica Moldova, conform guvernamental în crearea şi menţinerea avantajelor unor criterii prestabilite. comparative ale unei economii naţionale. De remarcat că, potrivit metodologiei WEF, po- În ultimele decenii baza metodologică a teoriei ziţia unui stat după Indicele Global al Competitivi- avantajelor competitive şi competitivităţii unei naţi- tăţii este calculată în baza a 110 indicatori, grupaţi uni este reprezentată de „modelul de diamant” al lui în 12 „piloni” ai competitivităţii, patru dintre care M. Porter, potrivit căruia competitivitatea are patru constituie factori de bază, şase – factori de creşte- factori determinanţi: înzestrarea cu factori; compe- re a efi cienţei şi doi – factori inovaţionali. Aceştia tiţia, structura şi strategia fi rmei; condiţiile cererii; sunt: instituţiile, infrastructura, stabilitatea macro-

Des. 1. Incidenţa factorilor cu impact negativ în derularea afacerilor în anii 2010-2013

12 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat economică, sănătatea şi educaţia primară, educaţia ţionale au generat o tendinţă pronunţată de globali- superioară şi trainingul, efi cienţa pieţei muncii, pre- zare a activităţii întreprinderilor. Companiile caută gătirea tehnologică, efi cienţa pieţei bunurilor, gra- în permanenţă informaţii referitoare la furnizori, în dul de sofi sticare a pieţei fi nanciare, mărimea pieţei, încercarea de a achiziţiona materii prime mai iefti- sofi sticarea afacerilor şi inovaţiile. ne şi mai calitative, caută angajaţi mai buni, resurse Cercetarea efectuată ne permite evidenţierea fi nanciare mai ieftine, pieţe de desfacere mai pro- factorilor ce contribuie la atingerea unui nivel sporit miţătoare, informaţii privind cele mai bune practici de competitivitate, fapt ce oferă factorilor de decizie în domeniu etc. Internaţionalizarea pieţei de servi- (la nivel micro şi macroeconomic) căi şi instrumen- cii de programare a schimbat considerabil modul în te de identifi care a obstacolelor ce stau în faţa îmbu- care activează companiile. nătăţirii competitivităţii interne şi externe şi elabo- Potrivit estimărilor Asociaţiei de Subcontracta- rarea unor strategii şi politici de depăşire a acestora. re, în Europa Centrală şi de Est se observă o tendin- Au fost identifi caţi factorii cu impact negativ sem- ţă de creştere a pieţei de subcontractare a servicii- nifi cativ asupra derulării afacerilor la nivel naţional lor. Piaţa respectivă presupune proiecte mici pentru în anii 2012-2013. companii mici şi medii, reprezentând o oportunitate Astfel, în anul 2013, 84,6 % din managerii celor promiţătoare şi pentru Republica Moldova. Pen- mai reprezentative întreprinderi au indicat corupţia tru a fi atractivă ca destinaţie offshore, Republica drept cea mai mare piedică în derularea afacerilor Moldova ar trebui să întrunească unele cerinţe ce faţă de 79,6 % în anul 2012; respectiv, instabilitatea ţin de domeniile, precum: costurile forţei de muncă, politică – 75% şi 58,4 %, birocraţia guvernamenta- proximitatea faţă de piaţa de desfacere, califi carea lă – 45,8 % şi 48,7 %, legislaţia fi scală – 45,8 % şi forţei de muncă etc. (des. 2). 45,1 % , acces la fi nanţare – 36,7% şi 41,6 %, calita- În comparaţiile cu ţările Asiei, Moldova este tea forţei de muncă – 38,3 şi 29,6 %, nivelul taxelor mai aproape de Europa nu doar geografi c, ci şi cul- – 38,3% şi 35,4% , infrastructura inadecvată – 36,7 tural. Forţa de muncă este considerată ca fi ind de şi 32,7 % (des. 1). calitate bună şi nu foarte scumpă. Multe companii Astfel, succesul creării şi implementării unor străine examinează posibilitatea plasării ofi ciilor în politici efi ciente de creştere a competitivităţii de- imediata apropiere a Uniunii Europene. Companii- pinde de înţelegerea esenţei şi complexităţii inter- le de software din Uniunea Europeană şi America dependenţei multiplilor factori şi de capacitatea de de Nord privesc Europa Centrală şi de Est ca pe o a identifi ca şi dezvolta pe cei, care sunt cruciali într- opţiune mult mai convenabilă decât Asia, datorită un anumit stadiu de dezvoltare a unei ţări. personalului mult mai cooperant şi orientat spre re- Pe parcursul ultimilor ani tehnologiile informa- zultate. Un alt avantaj pentru companiile europene

Costurile forĠei de muncă 74%

Proximitatea faĠă de piaĠa de desfacere … 67%

Calificarea forĠe de muncă% 61%

Impozitele 46%

Costurile de transport 44%

Reglementările regionale 37%

AbilităĠile unice ale furnizorilor regionali 31%

Stimulentele guvernamentale 24%

Ratele de schimb 12%

AlĠi factori 6%  Des. 2. Cei mai importanţi factori determinanţi în alegerea destinaţiei de offshoring

nr. 1 (32), martie 2014 - 13 Akademos este diferenţa mică de fus orar, ceea ce facilitează nu se implică în practicile comune, precum dezvol- considerabil comunicarea. tarea afacerii, marketing şi management strategic. Din acest punct de vedere, vorbind despre fac- Aceste activităţi sunt îndeplinite în cadrul com- torii competitivi care infl uenţează în mare măsură paniei centrale. decizia companiilor străine de a folosi Republica 7. Instruire. Republica Moldova are o Moldova drept destinaţie offshore în domeniul ser- lungă istorie a învăţământului superior tehnic. viciilor IT, putem menţiona: Universităţile dau o mare importanţă instruirii 1. Capitalul uman. Sectorul de prestare a ser- studenţilor în domeniul ştiinţelor fundamentale şi viciilor IT (elaborare software, deservire calculatoare principiilor generale de inginerie, practici preluate etc.) este un sector cu consum înalt de capital uman. de la sistemul sovietic. Astăzi, vechile tradiţii sunt 2. Povara fi scală . Rata de impozitare în îmbunătăţite prin idei şi abordări noi care rezultă din Republica Moldova este comparativă cu media adoptarea de către Republica Moldova a principiilor europeană. Drept rezultat, în perioada 2005-2011 pieţei libere (des. 3). exporturile de servicii software înregistrate au cres- Potrivit Central & Eastern Europe IT Outsour- cut de 13 ori. cing Review 2010, numărul de astfel de companii a 3. Infrastructura. Serviciul de internet şi crescut cu 16 - 17% în Slovenia, Bulgaria, Slovacia transport de date este asigurat în proporţie de 90 la şi România, 10 - 12% în Serbia, Ucraina, Croaţia, sută de trei operatori: Moldtelecom, Starnet şi Or- Belarus şi Ungaria, cu 3 - 6% în restul ţărilor din ange. Competiţia înaltă a făcut ca tarifele să scadă regiune. considerabil în ultimii ani. În urma cercetărilor efectuate, sunt înaintate un 4. Finanţare. Sursele de fi nanţare se rezumă şir de propuneri, implementarea cărora ar duce la la creditarea bancară şi investiţiile din partea pro- sporirea pe viitor a atractivităţii Republicii Moldo- prietarului. În general, pentru sector este relativ va ca destinaţie offshore pentru serviciile IT. Printre difi cil de a apela la creditarea bancară din cau- acestea putem menţiona: adaptarea programelor de za lipsei gajului ce ar garanta creditul obţinut. studii existente la necesităţile pieţei; identifi carea şi Problema este mai acută în cazul companiilor implementarea mecanismelor de stimulare a secto- producătoare de software, care investesc mijlo- rului privat să participe mai activ în procesul de in- ace băneşti pentru a crea programe, însă nu deţin struire; preluarea practicilor ţărilor vecine care ţin mijloace fi xe sau circulante pentru a le putea oferi de atragerea investiţiilor pentru crearea unui centru în calitate de gaj. de excelenţă şi formare continuă în domeniul IT; 5. Protejarea drepturilor de autor. Conform crearea unui fond şi a unui plan de acţiuni în vede- studiului prezentat de INSEAD, Moldova a coborât rea promovării industriei IT; atragerea investiţiilor în clasament la acest capitol. Datele prezentate în în sector prin programe de susţinere a antreprenori- studiu denotă rate ale pirateriei în domeniul soft- atului şi fonduri de risc pentru proiecte în domeniul ware de circa 90 la sută. IT; stimularea inovaţiei şi excelenţei prin atragerea 6. Practici manageriale. Există diferenţe programelor europene şi o strategie clar defi nită de semnifi cative între companiile locale şi sucursalele implicare a sectorului privat. fi rmelor străine în ceea ce priveşte practicile mana- Un alt sector care are nevoie de moderniza- geriale. Majoritatea sucursalelor companiilor străine re este cel al industriei vestimentare. În Republica

940

670 560 480 470 390 320 240 170 90 80 75 70 55 40 15 ia Ġ Cehia Serbia Croa Estonia Belarus Letonia Polonia Albania Ucraina Ungaria Lituania Slovacia Bulgaria Slovenia România Moldova

Des. 3. Numărul companiilor

14 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat

Moldova sunt înregistrate 257 de întreprinderi pro- Comisiei pentru Reglementarea Optimizării Facto- ducătoare de articole vestimentare, 15 dintre ele fi - rilor Infl aţionişti (CROFI), care, fi ind asigurată cu ind întreprinderi mari. În ţară activează două cate- instrumente informaţional-analitice corespunzătoare, gorii de fi rme vestimentare: va monitoriza şi corecta procesul infl aţiei, va prezen- 1. Companii care funcţionează în baza schemei ta soluţii şi recomandări de decizii pentru Guvern. CM/CMT (croit şi cusut / croit, cusut şi garnisit). Sunt recomandate spre aplicare practică mode- Aceste întreprinderi lucrează pentru clienţi străini, le bazate pe metode de programare neliniară, care preponderent din ţări europene precum Germania, permit cu o precizie înaltă evaluarea gradului de Italia, Belgia, Franţa, Regatul Unit, Olanda. Acestea infl uenţă a diferitor factori asupra procesului infl a- produc o gamă variată de articole vestimentare. Sto- ţionist. Totodată, rezultatele argumentate din punct fa, accesoriile şi documentaţia tehnică sunt furnizate de vedere al intereselor naţionale, dar nu cele de- de clienţii străini. 2. Companiile care produc bunuri partamentale şi corporative, deschid posibilităţi de folosind mărci proprii. Ele constituie circa 8 la sută a implementa măsuri necesare pentru a reglementa din numărul total, aproximativ 90 la sută din activi- volumul masei monetare ca o condiţie obligatorie tatea acestora reprezintă serviciile CM / CMT pen- pentru asigurarea unei creşteri economice stabile şi tru clienţii străini, iar 10 la sută constitue servicii ce durabile. ţin de design. Ţările membre ale Uniunii Europene Vorbind despre un sector concret al economiei constituie principala destinaţie a articolelor vesti- naţionale, au fost determinate mărimile de infl uen- mentare moldoveneşti. ţă a factorilor asupra modifi cării efi cienţei creşterii Putem considera că Republica Moldova are suinelor pentru carne în condiţiile de liberalizare a mari rezerve în ceea ce priveşte diversifi carea par- pieţei interne. tenerilor comerciali pentru a micşora dependenţa de Producţia cărnii de porc în Republica Moldo- anumite pieţe. Totodată, sub presiunea rivalilor asi- va reprezintă un sistem complex de activităţi care atici, poziţia Republicii Moldova în cadrul lanţurilor sunt în mare parte infl uenţate de un şir de factori valorice devine instabilă. Astfel, pentru a face faţă cu caracter exogen şi endogen. Aceste particulari- concurenţei, producătorii locali trebuie să se confor- tăţi determină nivelul de competitivitate a sectorului meze noilor cerinţe din această industrie, precum: respectiv în raport cu producţia importată. În acest • menţinerea unui portofoliu diversifi cat de- scop au fost identifi cate unele probleme şi aspecte ce furnizori din diferite regiuni; ţin de competitivitatea sectorului, în special nivelul • evitarea situaţiilor de deţinere a controlului rentabilităţii producţiei de carne şi posibilităţile de asupra furnizorilor; creştere a acestuia. S-a utilizat materialul factologic • raţionalizarea numărului de furnizori; a circa 140 întreprinderi din Republica Moldova cu • renunţarea treptată la schemele CM/CMT specializare în creşterea suinelor, creşterea suinelor (croit şi cusut / croit, cusut şi garnisit). ca activitate secundară. Pentru determinarea mări- În Moldova există peste 440 de întreprinderi ce milor de infl uenţă a factorilor s-a aplicat modelul activează în industria uşoară. Doar 20 la sută din econometric liniar multifactorial şi metoda mono- produsele fabricate de acestea se vând cu marca grafi că, inducţia şi deducţia. proprie, celelalte, fi ind livrate către clienţii din Eu- Nivelul rentabilităţii medii obţinute pe întregul ropa, cu nume de marcă ale acestora. eşantion s-a dovedit a fi de 10,6 la sută. De menţi- Nivelul dezvoltării unei economii echilibrate onat, că acest nivel al rentabilităţii nu este sufi cient este determinat şi de coraportul dintre măsurile de pentru asigurarea unei activităţi efi ciente de produ- infl uenţă directă a mijloacelor bugetare şi bancare cere în domeniul suinelor la carne, nu poate deter- din partea statului şi autoreglementare indirectă a mina o reproducţie lărgită şi nu este competitiv în pieţei. În acest context, politica economică a statu- raport cu producţia importată. lui, orientată spre asigurarea menţinerii infl aţiei la Pornind de la tendinţele actuale ale activităţii de un nivel normativ – condiţie principală a creşterii creştere a suinelor la carne, a cerinţelor tehnologi- economice – trebuie să fi e bazată pe evidenţa parti- ce de comercializare a cărnii şi particularităţile de cularităţilor specifi ce ale procesului de circulaţie a producere, se propune un model economic care ar masei monetare. permite obţinerea unei rentabilităţi de 25 la sută. Un Analiza efectuată a stării economiei naţionale asemenea nivel ar asigura o competitivitate spori- justifi că necesitatea coordonării intereselor naţionale tă a producţiei cărnii de suine autohtone în raport prin nivelarea dezechilibrului corelaţiei marfă-bani, cu producţia importată, ar permite producătorilor o organizarea monitorizării şi optimizării factorilor in- reproducţie lărgită, îmbunătăţirea utilajului tehnolo- fl aţionişti. În aceste condiţii, devine necesară crearea gic (Tabelul 1).

nr. 1 (32), martie 2014 - 15 Akademos

Tabelul 1 4. Porter, M. E., Kramer, M.R. (2002), The Competiti- Indicatorii prognozaţi ai nivelului rentabilităţii ve Advantage of Corporate Philanthropy, Harvard Business producerii cărnii de suine pentru întreprinderi- Review, Decembre. 5. The Global Competitiveness Report 2013-2014, le din Republica Moldova World Economic Forum, Geneva, Switzerland, 2013. Indicatorul Valoarea 6. Building competitive industries in Moldova, Moldo- va CEED Final Report, USAID, 2010. 1. Sporul mediu zilnic, gr 320 7. EU textiles and clothing sector: Location decisions, 2. Numărul mediu de zile – hrană 337 European Foundation for the Improvement of Living and 3. Greutatea medie a unei porcine Working Conditions, 2008. 108 la sacrifi care, kg 8. Textile and apparel sector Moldova, The Dutch Mol- dovan Business Council, 2012. 4. Costul 1q producţie, lei 2444 9. Raportul Central & Eastern Europe IT Outsourcing 5. Ponderea consumurilor de furaje Review 2010. 80 în preţul de cost al producţiei, % 10. The Global Information Technology Report 2013. 6. Ponderea consumurilor de uz veterinar 11.World Bank Doing Business Report 2014. 5 12. Dinu I. et al. Suinicultură. Monografi e. Bucureşti: în preţul de cost al producţiei, % Coral Sanivet, 2002, 942 p. 7. Profi tul brut în calcul la 1 q, lei 620 13. Timofte E. Statistica. Manual. UASM, Chişinău: 8. Nivelul rentabilităţii, % 25 Centrul editorial al UASM, 2010, 283 p. 14. Organizarea reproducţiei la creşterea suinelor. În- Datele prezentate în tabel sunt relevante pentru drumări metodice UASM. Chişinău, 2001, 56 p. toate tipurile de gospodării autohtone orientate spre 15. Programul de Revitalizare şi ameliorare a resur- obţinerea unei rentabilităţi competitive la creşterea selor genetice de suine. În: „Monitorul Ofi cial” nr.200 din 19.09.03, Hotărârea Guvernului RM nr. 1095 din 08.09.03. suinelor la carne. 16. Belostecinic, G., Guţu, C. Competitivitatea Bibliografi e economică în contextul dezvoltării durabile a Republicii 1. Krugman, P. (1994), Competitiveness a Dangerous Moldova. În: „Economica”. 2008, nr.2 (62), p.73-87. Obsession, Foreign Affairs, 73/2, pp. 28-44. 17. Cotelnic, A., Asigurarea competitivităţii fi rmei prin 2. Porter, M.E. (1990), The Competitive Advantage of educaţia antreprenorială. În „Analele Academiei de Studii Nations, Basingstoke: Macmillan. Economice din Moldova”, Ed. a 9-a / Ch.: ASEM, 2011, 3. Porter, E.M. (1998), Clusters and the New Econo- 259 p. mics of Competition, Harvard Business Review, Novembre 18. Global Competitiveness Report 2013-2014. World - Decembre. Economic Forum, Geneva, 2012.

Antoin Irisse. Atelierul pictorului II, 1952, u/p,114×146 cm

16 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat

SISTEME PENTRU ce, conform Comisiei ONU, înseamnă o dezvoltare care satisface necesităţile prezentului, fără a com- VALORIFICAREA promite capacităţile viitoarelor generaţii să îşi sa- ENERGIILOR tisfacă propriile necesităţi [1]. Dat fi ind faptul că producerea energiei din surse fosile provoacă polu- REGENERABILE area mediului, creşterea pericolului pentru sănăta- te, schimbarea climei etc., identifi carea unor surse Acad. Ion BOSTAN noi alternative de energie, inventarea unor sisteme Dr. hab., prof. univ. Valeriu DULGHERU performante de conversie a energiilor regenerabile Dr., conf. univ. Viorel BOSTAN reprezintă o preocupare esenţială a inventatorilor în acest început de mileniu trei. Republica Moldo- Dr., conf.univ. Anatolie SOCHIREAN va, care şi-a declarat tranşant opţiunea de integrare Drd. Radu CRUDU europeană, este obligată să creeze comunităţii ştiin- Drd. Marin GUŢU ţifi ce condiţii optime de implicare plenară în acest Drd. Gavril PORCESCU domeniu prioritar pentru Uniunea Europeană. Universitatea Tehnică a Moldovei Astăzi este imposibil să ne imaginăm viaţa fără televizor, fără automobil sau computer, fără posi- bilitatea de aţi pregăti zilnic hrana, fără iluminare SYSTEMS FOR RENEWABLE ENERGY în casă, fără încălzire în timpul rece al anului etc. RECOVERY, Toate aceste însemne ale civilizaţiei sunt rezultatul Summary. As a results of this State Program activităţii creative a savanţilor şi inventatorilor pre- there were revealed many unknown materials up nowadays in the areas of wind energy exploitation. ponderent din ultimii o sută de ani, care însă pot les- Wind energy exploitation: elaboration of the new ne dispare în mai puţin de cincizeci de ani, în urma (patented) constructive concept of vertical axis wind epuizării drastice a rezervelor naturale de combus- turbine (VAWT) with helical blades, which transform tibili fosili. the kinetic energy of the air-masses into mechani- Pornind de la oportunităţile lumii moderne, a cal work, having as a basis the forces of interaction şi fost defi nit obiectul de cercetare al Programului among the active elements of the rotor and the air de Stat „Sisteme pentru valorifi carea energiilor fl ow, which attack it with a certain speed; the numeri- regenerabile, dispozitive mecatronice, tehnologii cal simulation of the aerodynamic blades with NACA industriale şi satelitare” coordonat de acad. Ion 0015-0021 profi le; wind tunnel testing of the aerody- Bostan, parte al acestuia fi ind proiectul Cercetarea namic sample of blades. Keywords: Vertical Aeolian Wind Turbine, ae- şi elaborarea turbinei de vânt cu ax vertical şi rodynamic profi le. pale elicoidale. Director proiect: dr. hab., prof.univ. Valeriu Dulgheru. Rezumat. Programul de Stat s-a soldat cu ob- La realizarea proiectului au participat şase cer- ţinerea mai multor informaţii necunoscute până cetători ştiinţifi ci, specialişti din domeniul maşino- în zilele noastre în domeniul exploatării energiei logiei şi energeticii, inclusiv doi tineri cercetători eoliene. Au fost elaborate noi concepte construc- cu vârsta sub 35 de ani. Rezultatele principale au tive (brevetate) de turbine eoliene cu ax vertical fost publicate într-o monografi e editată la Editu- (VAWT) cu pale elicoidale, care transformă energia ra Springer (Bostan I., Gheorghe A., Dulgheru V., cinetică a maselor de aer în lucru mecanic având ca Sobor I., Bostan V., Sochirean A. Resilient Energy bază forţele de interacţiune dintre elementele acti- ve ale rotorului şi fl uxul de aer care le atacă cu o Systems. Renewables: Wind, Solar, Hydro. Springer, anumită viteză. S-a realizat simularea numerică a VIII, 507 p. 2013) şi în culegeri internaţionale. palelor aerodinamice cu profi l NACA 0015-0021; Elaborările fuseseră demonstrate la diverse ex- testarea în tunelul aerodinamic a mostrelor aerodi- poziţii internaţionale de invenţii şi transfer tehnolo- namice ale palelor. gic (Eureka, Bruxelles, Geneva; Arhimed, Mosco- Cuvinte-cheie: turbină eoliana cu ax vertical, va; Inova, Zagreb, Croaţia; EuroInvent şi Inventica, profi l aerodinamic. Iaşi; ProInvent, Cluj-Napoca; InfoInvent, Chişi- nău), unde au fost apreciate cu: Premiul OMPI pen- 1. Introducere tru cel mai bun inventator (Geneva); Marele Pre- Una dintre cele mai mari provocări ale secolu- miu AGEPI „Invenţia Anului”; 5 medalii de aur şi lui XXI este asigurarea accesului fi ecărui cetăţean 1 de argint. Noutatea elaborărilor este confi rmată de al Planetei la energia nonpoluantă, durabilă, ceea 5 brevete de invenţie.

nr. 1 (32), martie 2014 - 17 Akademos

care să asigure necesităţile energetice ale consuma- torilor individuali; c) efectuată simularea computaţională a regimu- lui de curgere a fl uidului şi identifi cate soluţiile tehni- ce de sporire a efi cientei conversiei; efectuată simula- rea şi cercetate zonele de turbulenţă pală-fl uid; d) descrise ecuaţiile parametrice ale profi lurilor palelor aerodinamice; proiectate şi fabricate mostre- le palelor care au fost testate în tunelul aerodinamic; proiectată construcţia turbinei eoliene combinată cu ax vertical. Turbina de vânt cu ax vertical combinată (fi g. 1 [2,3,5]) include un arbore central fi x 1, po- ziţionat vertical, pe care sunt instalate coaxial două rotoare: în exterior – un rotor Darrieus 3; în interior – un rotor Savonius 2, care are funcţia de demarator. Pentru acest concept a fost elaborat modelul aerodi- namic al rotorului elicoidal combinat, în baza căruia au fost argumentaţi teoretic parametrii geometrici ai rotorului elicoidal prin: descrierea analitică a pa- rametrilor geometrici de bază; modelarea CFD a interacţiunii palelor cu aerul. Din analiza efectuată a multitudinii profi lelor Fig. 1.Vederea generală a turbinei eoliene combinate aerodinamice destinate turbinelor eoliene au fost cu ax vertical simulate în mediul smooth fi nish 4 profi le alese: Scopul proiectului a fost realizarea unui salt ca- Eppler E168, NACA0015, NACA0017, S8025. litativ nou în valorifi carea energiei eoliene prin ela- Analiza comparativă a profi lelor simulate a arătat borarea turbinei eoliene cu ax vertical cu efi cienţă că cele mai bune performanţe au profi lele Eppler sporită de conversie a energiei eoliene. E168 şi NACA 0017. Restricţiile constructive pri- Conform planului calendaristic al Proiectului, vind cercetarea performanţei profi lului ales a con- au fost executate următoarele lucrări: dus la cercetarea ulterioară a profi lului NACA 0017, a) creată schema conceptuală a turbinei eolie- care a fost supus cercetării în mediul fl uid privind ne combinată (Darrieus şi Savonius în calitate de elaborarea unui model numeric performant adaptat demarator) cu ax vertical în baza soluţiei brevetate condiţiilor impuse (fi g. 2, 3). de autori; În continuare, a fost efectuată simularea in- b) fundamentată teoretic şi numeric ipoteza uti- teracţiunii fl uxului de aer cu pala cu profi lul ales lizării pentru zone cu potenţial eolian scăzut (3,5…8 NACA0017 (fi g. 4). m/s) a turbinelor eoliene elicoidale cu ax vertical, Calculul CFD a fost următorul pas în vederea

Fig. 2. Coordonatele profi lului Fig. 3. Distribuţia presiunii pentru unghiul de atac Eppler E168 de 6 grade

18 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat

Fig. 4. Liniile de curent ale fl uxului de aer (a) şi forţele (b) care acţionează asupra rotorului (CFX–Post 12.1): unghiul de rotire ψ= 60o stabilirii parametrilor constructivi şi funcţionali ai Pentru a utiliza plenar efectul înălţimii de am- rotorului eolian elicoidal vertical. Pentru cerceta- plasare a organului de lucru, a fost luată decizia cre- rea interacţiunii rotorului elicoidal cu mediul fl uid ării unui laborator în cadrul Centrului de Elaborare au fost discretizate palele rotorului într-o reţea din a Sistemelor de Conversie a Energiilor Regenerabi- circa 1,2 mil. elemente fi nite tetraedre Mesh, pro- le (CESCER) al Universităţii Tehnice a Moldovei iectată regiunea de lucru, discretizată şi ea şi ul- pe acoperişul blocului de studii nr. 6 (sectorul Râş- terior transmisă în mediul ANSYS CFX 12,1. În cani). Factorii importanţi, de care s-a ţinut seama la continuare au fost proiectate, fabricate şi testate în alegerea locului respectiv, au fost: tunelul aerodinamic mostrele profi lului aerodinamic - zonă deschisă cu potenţial eolian sporit; NACA0017 argumentate teoretic. În baza cercetări- - siguranţa instalaţiilor şi a utilajului de cercetare; lor teoretice şi numerice efectuate a fost elaborată - comoditatea deservirii şi efectuării măsurători- construcţia turbinei eoliene combinate cu ax verti- lor. cal, care va fi fabricată şi testată în condiţii reale. Problema amplasării unei turbine eoliene pe Rezultatele teoretice obţinute pentru diferite co- acoperişul unei clădiri impune anumite restricţii. rapoarte ale parametrilor constructivi şi funcţionali În primul rând, este vorba de turbulenţa creată de au permis stabilirea raportului de soliditate σ = 0,4 masele de aer care se ciocnesc cu pereţii clădirii. care, drept rezultat, constituie un compromis între Acest fapt reclamă determinarea înălţimii minime performanţă şi stabilitatea rotorului pentru viteza de amplasare a rotorului turbinei eoliene, care con- nominală a vântului Vnom = 8 m/s, pentru care coe- stituie circa 6,5 m pentru viteza vântului de 14 m/s, fi cientul de utilizare a energiei eoliene atinge valoa- valoare obţinută în urma efectuării calculului nume- rea maximă Cp = 0,3. ric în mediul ANSYS CFX–10.

Fig. 5. Tunel aerodinamic subsonic GUNT

nr. 1 (32), martie 2014 - 19 Akademos

În vederea poziţionării rotorului eolian vertical Bibliografi e la altitudinea calculată, în cadrul CESCER-ului a 1. Boyle G., Renewable Energy: power for a sustai- fost realizat un turn universal de cercetări. Avanta- nable future, Oxford University Press, 2004, 452 p. jul acestui turn constă în universalitatea lui în ceea 2. Bostan I., Gheorghe A., Dulgheru V., Sobor I., ce priveşte reglarea înălţimii (3...15 m), stabilitatea Bostan V., Sochirean A., Resilient Energy Systems. Rene- sporită, montarea turbinei eoliene atât cu ax verti- wables: Wind, Solar, Hydro, Springer, VIII, 507 p. 2013. cal, cât şi cu ax orizontal cu capacitatea de până la 3. Bostan I., Dulgheru V., Bostan V., Ciupercă R., 5 kW. Antologia invenţiilor. Sisteme de conversie a energiilor Suplimentar, în anul curent în clusterul nomina- regenerabile: fundamente teoretice, concepte constructi- lizat au fost efectuate: ve, aspecte tehnologice, descrieri de invenţii,Vol.3. Ch.: - instalarea unei turbine eoliene de 10 kW în Ed. BONS Offi ces. 2009, 458 p. Grădina Botanică a AŞM, care va fi integrată în sis- 4. Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochi- temul de irigaţie al Grădinii Botanice (fi g. 6); rean A., Sisteme de conversie a energiilor regenerabile. - instalarea turbinei eoliene cu orientare meca- Univ.Tehn. a Moldovei, Chişinău, Editura „Tehnica-Info” nică la direcţia vântului în Parcul-Muzeu al Tehni- SRL, (Tipografi a BONS Offi ces), 2007, 592 p. cii, sect. Râşcani, mun. Chişinău, destinată pentru 5. Bostan I., Vişa I., Dulgheru V., Ciupercă R. Tur- încălzirea spaţiilor infrastructurii terestre a monito- bină de vânt cu ax vertical combinată. Brevet de invenţie rizării zborului microsatelitului. nr. 3817 (MD). Publ. BOPI – 2009, - Nr. 1.

Fig.6. Turbină eoliană cu puterea de 10 kW instalată în Grădina Botanică a AŞM

20 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat

DISPOZITIVE 1. Introducere Un aspect indispensabil al existenţei zilnice MECATRONICE, umane devin tehnologiile spaţiale. Acestui domeniu TEHNOLOGII i se acordă o atenţie deosebită în strategia europeană de dezvoltare până în anul 2020. INDUSTRIALE „Sectorul spaţial reprezintă un element-cheie al Strategiei Europa 2020 şi al iniţiativelor em- ŞI SATELITARE blematice ale acesteia – „O Uniune a inovării” şi politica sa industrială. Tehnologia spaţială are o Acad. Ion BOSTAN însemnătate deosebită pentru economia bazată pe Dr.hab., prof. univ. Valeriu DULGHERU cunoaştere, infl uenţând competitivitatea economi- Dr., conf. univ. Nicolae SECRIERU că în viitor şi asigurând instrumentele pentru solu- Dr., conf. univ. Viorel BOSTAN ţionarea altor probleme terestre urgente” (Comite- Dr., conf. univ. Anatolie SOCHIREAN tul Regiunilor, „Politica industrială spaţială a UE: valorifi carea potenţialului de creştere economică Drd. Sergiu CANDRAMAN în sectorul spaţial”). Comitetul Regiunilor menţio- Drd. Sergiu GANGAN nează că aspectele relevante care trebuie reglemen- Drd. Andrei MARGARINT tate în contextul politicii spaţiale emergente a UE Drd. Sergiu GRIŢCOV vor fi standardele industriale, operaţiunile tehnice şi exploatarea comercială a infrastructurii de co- Universitatea Tehnică a Moldovei municare prin sateliţi. Comitetul solicită stabilirea criteriilor privind utilitatea publică a serviciilor, în MECHATRONICS DEVICES, INDUSTRIAL lumina competenţelor şi nevoilor autorităţilor pu- AND SATELLITE TECHNOLOGIES blice, care vor fi aplicate în evaluarea cererii uti- Summary. As a results of this State Program lizatorilor. Se sugerează ca serviciile şi aplicaţii- there were revealed many unknown materials up no- le dezvoltate pe baza tehnologiilor spaţiale să fi e wadays in the areas of space technologies: the deter- cofi nanţate din fondurile structurale, în măsura în mination of gyroscopic moments, testing of the sof- care există un grad sufi cient de voinţă politică şi tware and handling interface for the satellite attitude de sensibilizare a celor care gestionează fondurile. control systems; the overall experimental research of Se arată că, în marea majoritate a cazurilor, servi- the interaction between the land control system with ciile Copernicus/GMES deservesc nevoile politicii the board computer and operational system for sa- publice şi şi-au demonstrat utilitatea pentru obiec- tellite attitude control and stabilization systems; the tivele publice, iar faza operaţională a programului general testing of the attitude control software of the Copernicus este esenţială pentru succesul econo- satellite installed in the gyroscopic simulator that as- mic al noilor evoluţii tehnologice. Totuşi, va fi ne- sures three degrees of freedom. Keywords: satellite, spatial technologies, atti- cesară asistenţa fi nanciară pentru a acoperi chel- tude. tuielile de constituire legate de adoptarea unei noi tehnologii de către diferiţi utilizatori. Rezumat. Ca rezultat al acestui program de stat Republica Moldova, prin asocierea sa la priori- s-au descoperit mai multe materiale necunoscute tăţile Uniunii Europene în domeniul ştiinţei şi inovă- până în zilele noastre în domeniul tehnologiilor spa- rii, se angajează să asigure buna activitate a savanţi- ţiale: determinarea momentelor giroscopice, testarea lor în problemele prioritare ale ştiinţei şi tehnicii, un software-ului şi a interfeţei de manipulare pentru sis- exemplu în acest sens fi ind Programul de Stat „Sis- temele de control al atitudinii satelitului; cercetarea teme pentru valorifi carea energiilor regenerabile, experimentală generală a interacţiunii dintre sistemul dispozitive mecatronice, tehnologii industriale şi de control pe teren cu computerul de bord şi sisteme- satelitare”, coordonat de acad. Ion Bostan. le operaţionale pentru controlul atitudinii prin satelit În cadrul Clusterului „Tehnologii satelitare” al şi de stabilizare; testarea generală a software-ului de acestui pprogram s-au derulat două proiecte de cer- control a atitudinii satelitului instalat în simulatorul cetare: giroscopic, care asigura trei grade de libertate. 1. Proiectul „Cercetarea cinematicii şi dina- Cuvinte-cheie: satelit, tehnologii spaţiale, atitu- micii sistemelor de control, orientare şi stabiliza- dine. re a satelitului în simulator cu identifi carea legă- turilor feed back cu staţia terestră de comandă”. Director de proiect: acad. Ion Bostan.

nr. 1 (32), martie 2014 - 21 Akademos

2. Proiectul „Cercetarea metodelor şi proce- c) proiectarea construcţiei antenei telemetrice şi durilor de comunicare a microsateliţilor cu sta- staţiei terestre pentru recepţia imaginilor de pe sa- ţiile terestre pentru captarea şi transmisiunea telit; imaginilor în timp real”. Director de proiect: dr., d) dezvoltarea metodelor şi procedurilor de co- conf. univ. Nicolae Secrieru. municare a microsateliţilor cu staţiile terestre pentru Scopul major al Clusterului: crearea primului recepţia imaginilor în timp real. microsatelit în Republica Moldova şi a infrastructurii În conformitate cu planul calendaristic al pro- terestre de monitorizare a zborului microsatelitului. iectelor Clusterului, a fost creată staţia terestră de La realizarea proiectelor în cauză au participat comunicare telemetrică. Staţia terestră de comuni- 16 cercetători ştiinţifi ci, specialişti din domeniul care telemetrică reprezintă o structură de elemente maşinologiei, electronicii, tehnologiilor informaţi- cu funcţii specializate necesare pentru efectuarea onale, inclusiv 8 tineri cercetători cu vârsta sub 35 controlului modulelor satelitului, precum şi urmă- de ani. Rezultatele de bază au fost publicate într-o rirea traiectoriei de deplasare şi captarea datelor de monografi e editată la Editura „Springer” (Bostan I., la microsatelit. Gheorghe A., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., So- Controlul atitudinii microsatelitului. Asupra chirean A. Resilient Energy Systems. Renewables: satelitului în zbor pe orbită infl uenţează o serie de Wind, Solar, Hydro. Springer, VIII, 507 p. 2013), în perturbaţii care modifi că poziţionarea lui în spaţiu. articole inserate în culegeri internaţionale. Elaboră- Imediat după lansarea în spaţiu (până la intrarea rile realizate au fost demonstrate la diverse expozi- pe orbită) în funcţie de necoincidenţa punctului de ţii internaţionale de invenţii şi transfer tehnologic aplicare a forţei lansatoare cu centrul de greutate al (Eureka, Bruxel, Geneva; Arhimed, Moscova; Ino- satelitului, acesta poate efectua, în cel mai complex va, Zagreb, Croaţia; EuroInvent şi Inventica, Iaşi; caz, o mişcare de deplasare cu rotire (rostogolire) în ProInvent, Cluj-Napoca; InfoInvent, Chişinău) unde jurul a 3 axe, X0, Y0, Z0 (fi g. 1). Stabilizarea sateli- au fost apreciate cu 4 medalii de aur şi 1 de argint. tului în această fază este foarte complicată din punct În cadrul Clusterului au fost atinse câteva obiec- de vedere operaţional şi dinamic, deoarece impune tive importante: operaţiuni succesive de „stingere” a rotirii satelitu- a) proiectarea staţiei terestre de monitorizare a lui în jurul axelor sale, astfel ca satelitul să intre pe zborului microsatelitului; orbita de zbor calculată deja stabilizat pe toate 3 axe b) elaborarea si fabricarea sistemului de deter- de coordonate. minare şi control al atitudinii în baza giroscopului În realitate, după lansare, stabilizarea sateliţilor precesional cu schimbarea momentului giroscopic durează o anumită perioadă de timp, ei afl ându-se pe 3 axe; deja pe orbită. Această perioadă depinde de pertur-

Fig. 1. Atitudinea satelitului în prima fază de la lansare Fig. 2. Schema de calcul al diametrului efi cient şi după intrarea pe orbită de radiaţie

22 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat baţiile cosmice ce infl uenţează asupra satelitului, de H – înălţimea orbitei satelitului. dinamica mişcărilor impuse imediat după aruncare Astfel s-a obţinut că la înălţimea de 600 km în spaţiu, cât şi de operativitatea stingerii de către exactitatea poziţionării antenei parabolice este de mecanismele de acţionare a mişcărilor de rotaţie 13,44 m, ceea ce permite ghidarea sateliţilor de ori- proprii ale satelitului. În acest scop, un rol important ce dimensiuni şi cu orice viteze. îl are staţia terestră de stabilizare la etapa iniţială şi Structura generală a staţiei terestre de co- de monitorizare a microsatelitului pe tot parcursul municare telemetrică (fi g. 3). Structura generală a existenţei sale pe orbită. sistemului de interacţiune cu satelitul reprezintă o Calculul preciziei poziţionării antenei. Pentru staţie terestră de comunicare telemetrică cu elemen- ghidarea satelitului, care se afl ă pe orbita joasă, este tele ei principale: antenele de uplink şi downlink; nevoie de un sistem de poziţionare a antenei para- reductorul care roteşte elementele antenei; controle- bolice foarte exact şi mobil. Ghidarea cu o precizie rul de bază pentru efectuarea prelucrării semnalelor înaltă oferă posibilităţi enorme în ceea ce priveşte de comandă necesare pentru efectuarea mişcărilor comunicaţia cu satelitul, având antena de fi ecare de rotaţie a satelitului; transceiverul; calculatorul de dată orientată spre satelit (fi g. 2). Au fost efectuate prelucrare a datelor. Poziţia antenei este determinată calcule pentru determinarea diametrului efi cient de de mişcarea de rotaţie a reductorului. Semnalele de radiaţie pe orbita satelitului (fi g.2). Lăţimea petalei comandă, care controlează reductorul, sunt generate principale a diagramei de radiaţie este de 1,5 grade, de către un procesor care comunică cu sistemul prin iar lăţimea efi cientă de radiere pe orbita satelitului a intermediul driverelor. Ele sunt prelucrate la calcu- fost calculată din relaţia: latorul de procesare a datelor. Frecvenţa de obţinere a semnalelor este de ordinul milisecundelor. Astfel, ⎛⎞α d tg ⎜⎟= 2 calculatorul de prelucrare a datelor este capabil să ⎝⎠2H execute aceste funcţii fără apariţia erorilor. unde: α este lăţimea petalei principale a diagramei Pentru a asigura fi abilitatea înaltă a centrului de radiaţie; de comandă şi pentru a direcţiona antenele de tele d – diametrul efi cient de radiaţie pe orbita sate- metrie şi de descărcare a imaginilor de pe satelit, a litului; fost cercetată varianta de urmărire vizuală a sateli-

Fig. 3. Staţia terestră de monitorizare a zborului microsatelitului şi recepţie a semnalelor

nr. 1 (32), martie 2014 - 23 Akademos

abc Fig. 4. Staţia terestră pentru monitorizarea zborului microsatelitului şi telescopul Celeron CGE PRO 1400 pentru studierea corpurilor cereşti tului cu ajutorul unui telescop (fi g. 4,b). Telescopul curricula liceală. Profesorii de fi zică de la Univer- poate fi condus în mod digital şi fi xa optic satelitul, sitatea Tehnică a Moldovei vor ţine conferinţe on- apoi să-l urmărească pe bolta cerească, transmiţând line la acest subiect pentru elevi în cadrul orelor de în acelaşi timp ambelor antene coordonatele reale astronomie găzduite de parcul-Muzeu al Tehnicii, ale satelitului spre a obţine un link ridicat pentru sectorul Râşcani. ambele antene. Potrivit planului calendaristic al Proiectelor În fi gurile 4,a,b,c sunt prezentate localurile Clusterului, au fost efectuate, de asemenea: pro- infrastructurii terestre pentru comanda şi monito- iectarea echipamentului necesar şi platformei de rizarea zborului Microsatelitului „Republica Mol- amplasare a antenei parabolice; perfecţionarea dova” şi, respectiv, al Telescopului Celeron CGE modelului controlului atitudinii microsatelitului şi PRO 1400 pentru monitorizarea zborului micro- sistemului de comandă, orientare şi stabilizare; re- satelitului şi pentru studierea a peste 150 000 de proiectarea şi fabricarea subsistemului de captare a corpuri cereşti în cadrul orelor de astronomie din imaginii (fi g.5); cercetarea şi proiectarea canalului

Fig. 5. Captorul de imagini, transceiverul şi sursa de alimentare

24 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat

Fără fi ltrarea datelor Cu fi ltrarea datelor Semnalul accelerometrului iniţial. Semnalul accelerometrului – zgomot de 10 ori mai mic

Controlul atitudinii (Roll & Pitch) calculat Controlul atitudinii (Roll & Pitch) calculat

Fig. 6. Semnale cu şi fără fi ltrarea datelor radio pentru monitorizarea staţiei terestre. În urma două antene telemetrice: de emisie VHF 2MCP22 şi cercetărilor efectuate, s-a găsit soluţia pentru citirea de recepţie YAGI UHF 436CP42 (fi g. 3), prin care imaginilor înscrise pe cartelă SD. A fost elaborată se asigură comanda zborului microsatelitului, men- cartela SD care va fi utilizată doar pentru transfe- ţinerea lui pe orbita stabilită, corectarea traiectoriei rarea datelor de la staţia terestră la calculator, fără a microsatelitului în caz de apariţie a unor abateri de fi necesară înscrierea lor în timp real. Cartelele au la cea stabilită, preluarea informaţiilor. un volum sporit (până la 64 Gbyte), fapt ce face po- Bibliografi e sibilă stocarea a aproximativ 12 000 de imagini cu 1. Wertz, James R. ed. Spacecraft Attitude Determi- volum de 4 Mbyte fi ecare. nation and Control. Dordrecht, The Netherlands: D. Rei- Sistemul elaborat de îmbunătăţire a imaginilor del Publishing Company, 1978. (reglare a clarităţii) va fi aplicat la etapa iniţială de 2. Ovchinikov M. Yu. Sistemy orientaczii sputnikov: prelucrare a imaginilor recepţionate de la satelit, ot Lagranja do Koroleva, Soro-sovskij obrazovatel’nyj problema principală la prelucrarea imaginilor fi ind zhurnal, 1999, nr. 12. timpul necesar pentru procesare. Astfel, timpul mi- 3. Оpýt rаzrаbоtki, sоzdаniya i èkspluatаczii nim de prelucrare pentru o imagine standard (2000 mаgnitnýh sistem оrientaczii malýh sputnikov, М.Yu. x 2000 pixel) este de 30 minute şi poate ajunge la Ovchinnikov, V.I. Pen’kov, I.I. Кiryushkin, R.B. Nеmuchinskij, А.А. Il’in, Е.Е. Nохrinа. Prеprint IPМ câteva ore la aplicarea unui fi ltru concret. O soluţie im. М.V. Кеldýshа RАN, Моskvа, 32 p. pentru accelerarea procesului de prelucrare a ima- 4. Karpenko S.O. Algoritmy upravleniya orient ciej ginilor este transferul funcţiilor de prelucrare pe un mikrosputnikov. Trudy Soveshhanuya „Upravlenie dvi- accelerator hardware. Ca o soluţie, poate fi utilizat jheniem malogabaritnyh sputnikov, IPM im. M.V. Kel- sistemul de recepţie, prelucrare şi stocare a imagi- dysha RAN. Moskva, 2006. nilor în baza KIT-ului DE2-115, fapt ce va permite 5. Miele A., Frediani A., Advanced Design Problems reducerea timpului de prelucrare a imaginilor de in Aerospace Engineering. Volume 1: Advanced Aero- sute de ori. S-a stabilit că o imagine cu volum de space Systems, Texas Rice University Houston and Uni- 4 Mbyte va fi înscrisă aproximativ în 4 secunde. versity of Pisa, Italy, Kluwer Academic Publishers New Această viteză de înscriere este acceptabilă. În fi g. 6 York, Boston, Dordrecht, London, Moscow, 2007. 6. Elbert, Bruce R,, The satellite communication ap- se prezintă o analiză comparativă a semnalelor cu şi plications handbook, Boston, MA: Artech House, 1997. fără fi ltrarea datelor. 7. Chandrasekaran A., Gutshall James E., The De- Conceptul constructiv-cinematic al antenei sign of the Communication and Telemetry System Used telemetrice pentru comanda şi monitorizarea by the Ionospheric Observation Nanosatellite Formation zborului satelitului pe orbită, elaborat în cadrul Mission, Utah State University, Logan, UT 84322-4120, proiectelor. Conceptul se bazează pe utilizarea a USA. p. 11.

nr. 1 (32), martie 2014 - 25 Akademos

CERCETĂRI Un grup de matematicieni din Moldova a de- monstrat că investiţiile minime, reuşit direcţionate, FUNDAMENTALE pot conduce la o creştere substanţială a vizibilităţii ŞI APLICATIVE internaţionale a cercetărilor fundamentale. De ace- ea, nu vom stărui în acest articol asupra fondurilor ÎN MATEMATICĂ necesare relansării unei sfere de investigaţii ştiinţifi - ce de real succes precum a fost matematica teoretică Dr. hab., prof. univ. Gheorghe CIOCANU şi cea aplicată în anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut. Dr., conf. univ. Florin DAMIAN Vom preciza doar că numai proiectele europene, probabil, vor crea premise pentru revenirea în forţă Universitatea de Stat din Moldova a acestui domeniu. Ţinem să menţionăm că cel puţin o parte din Summary. 12 projects have been fi nanced by potenţialul ştiinţifi c de altădată a fost păstrat la Uni- the Research State Program FUNDAMENTAL AND versitatea de Stat din Moldova şi la Academia de APPLIED RESEARCH IN MATHEMATICS during Ştiinţe din Moldova, precum şi la Universitatea de 2010 - 2013. The following achievements within Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău), singurele these projects should be mentioned: the publication of instituţii cu fi nanţare instituţională, cu profi luri acre- a considerable number of ISI articles - 21 (including ditate în matematică şi deci cu doctorat. Mai avem the most prestigious mathematical journals such as câteva echipe de matematicieni, concentrate la ca- Journal of Differential Equations, Optimization, tedrele Universităţii Tehnice a Moldovei, la ASEM, Topology and its Applications and others), 60 articles la alte câteva universităţi, care însă pe moment nu have been published abroad, 5 monographs have been sunt implicate în proiecte sau granturi de cercetare published – including one at prestigious publishers în domeniul matematicii. (and other 2 monographs are in work), more than 10 Recent, o importantă sursă internaţională de plenary lectures and over 20 invited lectures were presented at important international forums, two date scientometrice, oferită de grupul SCImago doctor habilitat theses and 5 PhD theses were defended (Spania) în parteneriat cu SCOPUS, constată că vo- by the researchers involved in the projects. Total lumul articolelor în domeniul matematicii cu autori number of publications during four years exceeds din Moldova în 2012 s-a dublat faţă de 2010, anul 300. And more important, Scopus attested the years 2010 reprezentând o medie a pubicaţiilor din peri- 2011 - 2012 as the most fruitful period in which the oada 1996-2012. Printre lucrările anilor 2011-2012, visibility of research in mathematics increased more incluse în SCOPUS, peste jumătate le regăsim în than 2 times to the average of the last decade. More dările de seamă anuale din cadrul Programului de than half of the publications listed by Scopus refers Stat la matematică. to the projects of the present program. Mai trebuie remarcată atestarea aceluiaşi feno- Keywords: mathematics, fundamental and men pe parcursul ultimilor opt ani şi în fi zică, răs- applied research, ISI articles, Scopus, monographs, timp în care au derulat consecutiv câteva Programe plenary lectures, research projects. de Stat în domeniul fi zicii. Aceste două domenii au fost susţinute, desigur, şi de prezenţa propriilor revis- Rezumat. În cadrul Programului de Stat „Cer- cetări fundamentale şi aplicative în matematica”, te ştiinţifi ce, recunoscute de importante baze de date în anii 2010 - 2013 au fost fi nanţate 12 proiecte, internaţionale şi de comisiile sau consiliile de atesta- care s-au soldat cu publicarea a 21 de articole ISI; re sau acreditare ale unor ţări avansate ştiinţifi c. peste 60 de articole în străinătate; 5 monografi i la În cele ce urmează, vom vorbi despre rezultatele edituri de prestigiu; 10 referate plenare şi 20 de strict ştiinţifi ce, obţinute pe parcursul anilor 2010- referate la invitaţie prezentate la importante foruri 2013 în cadrul Programului de Stat „Cercetări internaţionale; susţinerea a 2 teze de doctor habi- fundamentale şi aplicative în matematică”, dar şi litat şi 5 teze de doctor etc. Numărul total de pu- vom împărtăşi din experienţa conjugării eforturilor blicaţii în 4 ani a depăşit cifra de 300. Dar, mai pe varii direcţii care au contribuit la obţinerea unor important, este că Scopus atestă anii 2011 şi 2012 rezultate marcante şi vizibile pe plan internaţional. ca perioadă în care vizibilitatea cercetărilor în do- Către momentul elaborării conceptului Programului meniul matematicii a crescut de peste 2 ori faţă de de Stat în domeniul matematicii, la Universitatea de media ultimelor decade. Stat din Moldova a fost realizat cu succes un am- Cuvinte-cheie: Matematică, cercetări funda- mentale, cercetări aplicative, articole ISI, Scopus, plu proiect MRDA-CRDF de creare a Centrului de monografi i, rapoarte plenare, proiecte. Educaţie şi Cercetare în Matematică şi Informatică (CECMI USM) cu un buget de 300 mii dolari şi 60

26 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat mii dolari cofi nanţare a universităţii gazdă. Proiec- sov”, de valorifi care a calculului paralel (şi perfor- tul CERIM-1006-06 (conducător prof. Gh. Ciocanu, mant) pentru necesităţile ştiinţei contemporane prin la acel moment decan al Facultăţii de Matematică crearea modelelor matematice care permit previzi- şi Informatică) a fost câştigat în decembrie 2005 şi uni clare şi sufi cient de exacte în cercetare. Prima a derulat din aprilie 2006 până în decembrie 2009. denumire de lucru a programului matematicienilor Elementul-cheie pe care îl înglobase a constituit noştri a fost „Modelarea matematică şi strategia procurarea unui prim supercalculator de tip cluster dezvoltării calculului performant în cercetările şti- pentru Moldova la Facultatea de Matematică şi In- inţifi ce şi în învăţământul inovaţional”, implicaţi formatică a USM (în bază de servere HP cu un total în elaborare fi ind subsemnaţii, prof. D. Lozovanu de 56 procesoare). şi acad. Gh. Mişcoi. Nu vom intra în detalii, doar Au fost ţinute cursuri avansate pentru studenţi, promitem că vom reveni cu un studiu mai complet masteranzi, doctoranzi şi tineri cercetători. S-au or- asupra stării cercetărilor matematice în Moldova şi ganizat conferinţe ştiinţifi ce, inclusiv o conferinţă interconectării acestui domeniu la cel mondial. satelit al Congresului Internaţional al Matematicie- În 2008 şi apoi în 2009, conceptul unui program nilor (ICM – 2006), precum şi câteva şcoli de vară de stat în domeniul matematicii însuma experienţa (una în colaborare cu DAAD – Germania). S-au realizării proiectelor internaţionale pe parcursul a 5 editat monografi i şi manuale, ulterior incluse ca se- ani precedenţi, în care partenerii au avut un cuvânt rie în registrul Societăţii Americane de Matematică greu de spus la alegerea câştigătorilor (tab. 1, 2). (AMS). Şi, în premieră după colapsul URSS, s-a Sufi cient motivaţi şi încurajaţi de notele exper- reuşit abonarea la baza de date Mathematical Re- ţilor din străinătate, comunitatea matematică şi-a views (achitându-se la acel moment doar 10 la sută propus susţinerea cercetărilor fundamentale ca bază din costul real). A fost masiv fi nanţată cercetarea esenţială şi durabilă în dezvoltarea cercetărilor cu tinerilor (de la toate universităţile cu specialităţi de caracter aplicativ, elaborarea unor modele efi ciente profi l şi de la AŞM) şi participările acestor tineri la şi metode matematice noi pentru diverse domenii ale conferinţe internaţionale. Datorită unei experienţe cercetării ştiinţifi ce şi economiei naţionale, inclusiv cumulate, prin eforturile echipei manageriale şi ale pentru domeniul tehnologiei informaţiei prin imple- celei de cercetare, s-a contribuit la apariţia concep- mentarea calculului performant (paralel) la supracal- tului Programului de Stat din domeniul matematicii. culatoare. În conceptul CECMI, un rol semnifi cativ l-au jucat, Matematicienii au câştigat concursul de concep- din start, şi redactorii (şef, adjunct şi executiv) re- te ale Programelor de Stat şi au realizat în decurs vistei „Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republicii de 4 ani în cadrul proiectelor: publicarea unui nu- Moldova. Matematica”, revistă deja consacrată în măr mare de articole ISI – 21 (inclusiv în cele mai plan internaţional. Cheia succesului, după cum am prestigioase reviste matematice, aşa ca Journal of arătat deja, a fost conjugarea eforturilor şi stringent Differential Equations, Optimization, Topology and aveam nevoie de „acoperirea spatelui” cu publicaţii, its Applications ş. a.), peste 60 de articole în stră- cu relaţii internaţionale şi credibilitate a seriozităţii inătate, 5 monografi i – una la o editură de presti- intenţiilor declarate. giu, peste 10 referate plenare şi 20 referate la invi- Să menţionăm câţiva factori care au determi- taţie. Au fost susţinute 2 teze de doctor habilitat şi nat elaborarea unui program de stat în domeniul 5 teze de doctor de către executorii proiectelor. matematicii. În 2009, academicianul V.A. Sadov- Numărul total de publicaţii în 4 ani a depăşit nicii, rectorul Universităţii de Stat din Moscova cifra de 300, un număr considerabil pentru mate- „M. V. Lomonosov”, a vizitat USM. Cele 10 minu- matică. Au fost organizate conferinţe internaţionale te din program destinate CECMI s-au transformat anuale la cele trei centre (USM, IMI AŞM şi UST) într-o oră şi jumătate de discuţii despre matema- cu profi luri reacreditate cu succes, conferinţe la tică şi rolul ei în ştiinţa contemporană. Între timp, care au fost audiate şi rezultatele intermediare din ne-am ales şi cu o „pierdere”: acad. V.A.Sadovnicii cadrul proiectelor Programului de Stat la Matema- l-a invitat la Universitatea din Moscova pe unul dintre tică. Aparte menţionam seria de conferinţe MITRE colegii noştri, pionier în domeniul calculului paralel. organizate la USM, a căror ediţii ordinare întrunesc Mai mult: a transpus în fapt visul nostru de a crea un întreaga comunitate matematică. laborator interdepartamental academic-universitar. Autorii articolului vor aduce în continuare doar Protagonistul cazului a fost prof. Boris Rîbakin de la câteva crâmpeie din argumentările conducătorilor IMI AŞM şi cercetător-cheie la CECMI USM. de proiecte despre reuşitele sub aspect ştiinţifi c. În consecinţă, ne-am intersectat cu un amplu Formulările sunt matematice şi cititorii puţin fami- Program, existent la Universitatea „M. V. Lomono- liarizaţi cu termenii de specialitate le pot omite.

nr. 1 (32), martie 2014 - 27 Akademos

Tabelul 1 CRDF-MRDA CERIM-1006-06, Centrul de educaţie şi cercetare în matematică şi informatică al USM Ciocanu Gh. CRDF/MRDA MM2-3018 Algoritmi de soluţionare a problemelor de optimizare pe reţele Lozovanu D. MRDA-BGP-I MOM2-3049-CS-03 Algoritmi de proiectare a sistemelor dinamice şi optimizare a reţelelor de co- Lozovanu D. MRDA-008-BGP-III municaţii MM2-3041 Modelarea matematică a proceselor de formare a biogazelor: prognozare, mo- Rîbakin B. MRDA-BGP-II nitorizare şi management MM2-3017 Sisteme de control digital pe baza qusigrupurilor Izbaş V MRDA-BGP-I MM1-3040 Noi coduri şi cifruri pe bază de qusigrupuri Izbaş V MRDA-BGP-II Tabelul 2 AŞM- RFBR (РФФИ) 06.01 CRF Sisteme multidimensionale integrabile nelineare şi proprietăţile lor geometrice Driuma V. Analiza şi elaborarea modelelor de aşteptare cu priorităţi şi ciclice cu staţii ne- 06.44 CRF omogene şi utilizarea lor în proiectarea reţelelor regionale fără fi r pentru trans- Mişcoi Gh. portul datelor, vocii şi a informaţiei video Studiul teoretic şi modelare numerică a instabilităţilor şi proceselor disipative în 06.02 CRF Secrieru Gr. colapsul stelar şi curenţilor nestaţionari în cîmpul gravitaţional 06.34 CRF Geometria spaţiilor de curbură constantă şi a varietăţilor Damian F. Dezvoltarea procedurilor simbolice, anali ti ce şi numerice în problemele de mo- 06.33 CRF Glavan V. delare matematică, control optimal şi sisteme dinamice Методы и алгоритмы решения задач управления сложными динамически- 08.820.08.05 RF Лозовану Д. ми системами Аналитические, символьные и численные процедуры для сильно возму- 08.820.08.04 RF щенных динамических систем, задач математического моделирования и Главан В. оптимального управления Многомерные интегрируемые нелинейные уравнения, динамические си- 08.820.08.07 RF Дрюма В. стемы и их геометрические свойства Новые алгоритмы аутентификации электронной информации и криптогра- 08.820.08.08 RF Щербаков В. фические схемы с разделением секрета Разработка методов и алгоритмов исследования протоколов передачи 08.820.08.09 RF мультимедийной информации в широкополосных беспроводных сетях с Мишкой Г. централизованным управлением 08.820.08.12 RF Топологическая и дифференциальная алгебра Арнаутов В. Численное моделирование астрофизических задач нестационарной много- 08.820.08.40 RF Рыбакин Б. мерной гравитационной магнитной газовой динамики 08.820.08.06 RF Многогранники, разбиения и гиперболические многообразия Дамиан Ф. Proiectul Structuri continue şi aplicaţiile lor principii de factorizare a aplicaţiilor multivoce; (12.839.08.01F, cond. acad. Mitrofan Ciobanu, Uni- – a fost rezolvată problema deosebirii centrului versitatea de Stat din Tiraspol): de focar pentru sistemul cubic cu patru drepte inva- „ ... au fost obţinute următoarele rezultate ştiin- riante; sistemele cubice cu infi nitul degenerat care ţifi ce relevante: au cinci sau şase drepte invariante au fost divizate în – a fost rezolvată problema Frink despre compac- 35 de clase afi ne şi s-a efectuat cercetarea calitativă tifi cări de tipul Wallman-Shanin pentru T0-spaţii; pe discul Poincare. ... ”. – au fost construite exemple de spaţii cu distanţa E de menţionat faptul că articolul semnat de de tip Frechet; s-au construit trei serii de compac- A.V.Arhangel’skii, M.M.Choban „Spaces with sharp tifi cări (de tipul Wallman, fi ne, dure) ale spaţiului bases and with other special bases of countable or- de funcţii continue cu valori în spaţiul standard; s-a der” din revista „Topology and its Applications” (IF stabilit că clasa de compactifi cări fi ne formează o 0,562), 2012, 159, p.1578-1590, a fost desemnat în mulţime cu un unic element maximal, pe care pot topul celor mai bune articole ale anului 2012. Un alt fi extinse aplicaţiile continue; au fost stabilite noi articol al acad. Mitrofan Ciobanu „Compactly me-

28 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat trizable spaces and a theorem on generalized strong Au fost studiate jocurile informaţional extinse Sigma-spaces”, din revista nominalizată s-a bucurat în baza următoarelor fl uxuri de informaţii: a) ori- recent de o felicitare din partea ESEVIER, pentru entate într-o singură direcţie, adică jucătorul i va faptul că au fost înregistrate 112 accesări până în cunoaşte ce valoare a strategiei va alege jucăto- 31 ianuarie 2013. Sunt criterii la care cercetarea din rul j; b) orientate în două direcţii, adică atât jucătorul Republica Moldova în scurt timp va fi obligată să i cât şi jucătorul j vor cunoaşte ce strategii infor- se adapteze. maţional neextinse va alege fi ecare. ... Au fost ela- Proiectul Modelarea sistemelor dinamice sto- boraţi algoritmi pentru determinarea situaţiilor de chastice şi soluţionarea problemelor decizionale echilibru în baza teoriei extinderii informaţionale de tip Markov (12.839.08.02F, cond. prof. Lozova- pentru implementarea lui pe sisteme paralele de cal- nu Dumitru, IMI AŞM): cul cu memorie partajată şi distribuită.” „Cercetările efectuate pe parcursul anilor 2012- Proiectul Modelarea matematică a evoluţiei pro- 2013 au permis elaborarea şi argumentarea teoretică ceselor de degradare a proprietăţilor mecanice la a noi metode şi algoritmi numerici de afl are a strate- solicitări ciclice ale materialelor cu microstructură giilor optime staţionare pentru problemele decizio- (12.839.08.04F, cond. prof. Marina Vasile, UTM): nale de tip Markov şi pentru problemele stochastice „…În proiect s-a reuşit modelarea evoluţiei de- de control optimal discret pe intervale fi nite şi infi ni- formaţiilor ireversibile şi de fi surare a materialelor te de timp. De asemenea, s-au obţinut noi rezultate de construcţie cu ajutorul modelului structural. Fe- ce ţin de elaborarea procedurilor efi ciente de afl are a nomenul de deformare şi rupere a materialelor a fost caracteristicilor probabilistice de bază pentru siste- examinat la trei niveluri de structură: macroscopic mele de aşteptare generalizate cu priorităţi. Metode- (conglomerat), element de structură (pentru materi- le şi algoritmii elaboraţi au fost realizaţi în formă de ale policristaline – cristal), microscopic (reţea cris- soft şi au fost testate pe diverse clase de probleme. talină). Au fost formulate condiţiile de trecere din Testările efectuate au arătat avantajul noilor metode starea reversibilă în starea ireversibilă şi fi surare la asupra unor metode existente. Participanţii proiec- cele trei niveluri de structură. Rezultatele enumerate tului au efectuat unele cercetări comune cu Prof. se referă la solicitări izoterme şi proporţionale.” S. Pickl de la Universitatea din Munchen (Germa- nia) şi cu Prof. A. Atohiri de la Universitatea din Probleme de studiu local şi global al sin- Monitoba (Canada).” gularităţilor câmpurilor vectoriale polinomia- le (12.839.08.05F, cond. m.c. Vulpe Nicolae, IMI Proiectul Modele şi metode matematice, bazate AŞM): „ … au fost abordate următoarele probleme: pe calcul performant la soluţionarea problemelor aplicative (12.839.08.03F, cond. acad. Soltan Petru, determinarea confi guraţiilor posibile de singularitaţi USM): fi nite şi infi nite ale câmpurilor vectoriale bidimen- „… printre rezultatele mai importante pot fi sionale, generate de sisteme pătratice de ecuaţii di- menţionate următoarele: ferenţiale; deosebirea centrului şi a focarului pentru Cu ajutorul complexului de relaţii multi-are au sistemele bidimensionale pătratice de ecuaţii diferen- fost caracterizate varietăţile abstracte n-dimensio- ţiale cu infi nitul degenerat perturbate cu nelinearităţi nale, atât pentru cazul ce corespunde complexelor cubice; integrabilitatea unor sisteme diferenţiale po- simple de relaţii cât şi pentru complexele generali- linomiale, ce admit factor integrant invers polinomi- zate, cu bucle. Utilizând complexul cubic abstract, al Lie pe varietăţi invariante nesingulare; construirea au fost studiate condiţiile de existenţă a conturului seriei Hilbert a algebrei comitanţilor unimodulari cu Euler, chestiune importantă la construirea şi studiul coefi cienţi egali cu pseudo-mărimile focale şi deter- unor dispozitive speciale cu acţiune discretă. ... S-a minarea aproximaţiei de sus a numărului maximal examinat impactul rezultatelor teoretice asupra so- de mărimi focale algebric independente, ce participă luţionării problemelor ce ţin de recepţionarea şi sto- la rezolvarea problemei centrului şi focarului pentru carea informaţiei. sistemul diferenţial cu neliniarităţi de gradul patru; A fost elaborat modelul matematic al proceselor cercetarea calitativă a câmpurilor vectoriale bidi- fi zice în dispozitive semiconductoare electronice. mensionale, determinate de sisteme cubice de ecuaţii ... Metodele dezvoltate au fost implementate în for- diferenţiale ordinare cu drepte invariante; cercetarea mă de algoritmi şi programe. Software-ul dezvoltat proprietăţilor sistemelor bidimensionale pătratice şi poate fi utilizat pentru calculul parametrilor de dis- cubice de ecuaţii diferenţiale care descriu fl uxurile pozitive semiconductoare în proiectarea de circuite Ricci patrudimensionale şi 6-dimensionale; cerce- integrate (microcipuri), dispozitive optoelectronice, tarea proprietăţilor funcţiilor olomorfe meromorfe tranzistoare şi diode. şi ale aplicaţiilor olomorfe ale varietăţilor spaţiilor

nr. 1 (32), martie 2014 - 29 Akademos

Banach complexe şi ale proprietăţilor aplicaţiilor Rezultatele referitoare la operatorii de închide- olomorfe în puncte de frontieră.” re în categorii de module completează teoria radica- Proiectul Studiul asimptotic al sistemelor dina- lilor în module ce se referă la descrierea anumitor mice de evoluţie (12.839.08.06F, cond. prof. Perjan tipuri de preradicali cu ajutorul claselor de module Andrei, USM): „… Au fost stabilite estimaţii de radicale sau semisimple ”. convergenţă a soluţiilor problemei Cauchy singu- Incontestabil, impulsionarea cercetărilor în do- lar perturbată pentru ecuaţii diferenţiale abstracte meniul matematicii teoretice şi aplicative a permis neliniare de ordinul al doilea cu neliniarităţi Lips- menţinerea nivelului ştiinţifi c atins în baza unui chitiene şi monotone. A fost obţinută reprezentarea efort permanent pe parcursul a peste patru decenii integrală a soluţiilor singulare ale ecuaţiilor model şi susţinut constant de diverse centre matematice de tip elliptic şi parabolic în vecinătatea varietăţilor internaţionale, a creat premise reale pentru inclu- de mici dimensiuni. S-a demonstrat că, dacă un sis- derea instituţiilor naţionale de cercetare şi învăţă- tem dinamic este slab convergent, atunci atractorul mânt superior în sistemul internaţional de cercetare, global al sistemului aproape periodic conţine cel inclusiv prin proiecte PC7 şi, sperăm, ORIZONT puţin o mişcare aproape periodică. Au fost stabilite 2020. În acelaşi timp, Societatea de Matematică unele condiţii sufi ciente de echivalenţă în raport cu din Republica Moldova a devenit în 2010 membru atractorul unui SFI cu condensaţie cu un Sistem hi- deplin al Societăţii Europene de Matematică, pre- perbolic de Funcţii Iterate şi elaborat algoritmul de cum şi membru asociat al Uniunii Internaţionale a construcţie a SFI hiperbolic echivalent cu un SFI cu Matematicienilor, la propunerea acad. V.A. Vasiliev, condensaţie dat.” actualul preşedinte al Societăţii de Matematică din Proiectul Sisteme algebrice şi geometrie discre- Moscova (a se vedea în revista „Bulletin of the In- tă, aspecte teoretice şi aplicative (12.839.08.07F, ternational Mathematical Union”, No. 58, July 2010, cond. prof. Ciocanu Gheorghe, USM): „… În cadrul p. 44-49 sau pe site-ul IMU: http://www.mathunion. proiectului dat au fost obţinute rezultate teoretice în org/Publications/Bulletins/58/July2010.pdf). domeniul geometriei discrete şi algebrei, cu posibi- Prelungirea acestui program, până la demara- lităţi de implementare în cristalografi a matematică, rea unui nou concurs, rămâne de o stringentă ne- fi zică (structuri quasicristalice, nano-structurilor), cesitate pentru matematicieni. Vom da iarăşi curs teoria codurilor şi criptografi e: argumentărilor conducătorilor de proiecte: „... în – a fost soluţionată complet problema caracte- colaborare cu colegii din Montreal şi Barcelona vor rizării simetriilor punctuale 5-dimensionale cu un fi continuate cercetările ce ţin de clasifi carea com- plan 2-dimensional invariant şi un punct staţionar pletă a singularităţilor câmpului vectorial pătratic pe el; au fost deduse şi descrise 149 grupuri mij- (rezultatele obţinute servesc drept bază pentru o locii, semimajore şi semiminore ale 3-simetriei şi, monografi e editarea căreia este planifi cată). Sunt respectiv, 222 grupuri ale 4-simetriei cu grupurile construite toate confi guraţiile posibile de singula- cristalografi ce de tablete în calitate de grupuri ge- rităţi fi nite şi infi nite pentru câmpurile vectoriale neratoare; ce posedă singularităţi de multiplicitate totală 7, în – au fost determinate ciclurile de valenţă a vâr- partea fi nită fi ind singularităţi de multiplicitate to- furilor, fi ind generate simbolurile de adiacenţă, pen- tală 0, 1, 2, 3 – rezultate obţinute în cadrul a câtor- tru descompunerile izoedrice ce corespund grupului va proiecte, inclusiv în cadrul actualului Program hiperbolic de translaţii de gen 2; au fost construite de Stat. Pentru a fi naliza acest proiect urmează să 2 serii numărabile de 3-varietati hiperbolice ce au fi e soluţionat cazul cu singularităţi fi nite de multi- scufundate total geodezice suprafeţele de orice gen plicitate totală 4. p>2, cu 2 tipuri de metrică hiperbolică; Cum proiectul e destul de amplu, nu va fi su- – au fost caracterizate pseudoautomorfi smele fi cientă fi nanţarea numai din acest grant. Totuşi, medii în bucle arbitrare şi au fost obţinute rezultate contribuţia din partea Republicii Moldova este una ce ţin de structura buclelor medii Bol; au fost date importantă politic şi o altă modalitate decât prelun- caracterizări ale derivabilităţii recursive a quasigru- girea programului pentru 2014 pe moment nu este purilor binare şi determinaţi invarianţi la derivarea ...” (m.c. N.Vulpe). „… Se preconizează elaborarea recursivă (quasigrupurile recursiv derivabile se uti- softului necesar pentru soluţionarea problemelor lizează la construirea codurilor complete recursive decizionale de tip Markov şi a problemelor teori- ce ating marginea Singleton); ei aşteptării cu priorităţi. La prestigioasa editură – au fost caracterizaţi operatorii de închidere în Springer se aşteaptă ieşirea de sub tipar în 2014 a categorii de module. monografi ei prof. D.Lozovanu şi prof. S.Pickl Op-

30 - nr. 1 (32), martie 2014 Program de Stat timization of Stochastic Discrete Systems and Con- august curent cea de-a III-a Conferinţă a Societăţii trol on Complex Networks, cu un volum de peste 400 de Matematică din Republica Moldova, prilej pentru pagini ...” (prof. D.Lozovanu). La proiectele acad. membrii proiectelor Programului să-şi invite partene- M.Ciobanu şi acad. P.Soltan sunt preconizate 2 sus- rii din străinătate. Acum 5 ani, argumentând concep- ţineri de teze de doctor habilitat, la proiectele prof. tul Programului de Stat „Cercetări fundamentale Gh.Ciocanu, prof. A.Perjan şi m.c. N.Vulpe cinci şi aplicative în matematică”, autorii acestui articol cercetători au obţinut granturi pentru participare la şi-au încheiat prezentarea la şedinţa CSŞDT din iulie Congresul Mondial al Matematicienilor (ICM-2014, 2009 cu un citat relevant din interviul proaspătului Seoul). Tot în aceste proiecte sunt antrenaţi cei mai pe atunci laureat al Premiului Abel, Mihail Gromov, mulţi doctoranzi din cadrul Programului de Stat. De profesor IHES (Institut des Hautes Études Scienti- asemenea, sunt de menţionat şi publicaţiile depuse fi ques, Paris), subscriem şi acum: sau deja acceptate la reviste ISI ale prof. D.Ceban, „... Matematica este incorporată în structura acad. M.Ciobanu, m.c. N.Vulpe, prof. A.Palistrant şi culturii generale şi a educaţiei. Şi dacă ea va dispa- a altor cercetători implicaţi în proiectele Programu- re, la primul moment nimic nu se va schimba. Prima lui de Stat. Etapele precedente ale Programului au generaţie nu va observa acest fapt. Iar următoarele contribuit la organizarea conferinţei MITRE 2011, generaţii vor coborî în declin, vor coborî şi se vor dedicată aniversării a 60-a a USM. Apropiata aniver- prăbuşi ...” (integral a se vedea pe adresa http:// sare a 50-a de la întemeierea IMI AŞM va întruni în www.vesti.ru/doc.html?id=287491&m=2).

Idel Ianchelevici. Copilă, 1961, 45×23×22 cm

nr. 1 (32), martie 2014 - 31 Akademos

CONECTAREA Introducere Instituţiile locale sunt cei mai importanţi piloni DIASPOREI ŞTIINŢIFICE în procesul de transfer al cunoştinţelor şi competen- LA SECTORUL ţelor de la diaspora califi cată spre ţările de origine. În acest sens, transnaţionalismul reprezintă concep- DE CERCETARE- tul de bază al studiului de faţă şi este folosit pentru a sublinia importanţa sporită a abilităţilor profesio- DEZVOLTARE nale, a cunoştinţelor şi a circulaţiei competenţelor între exponenţii diasporei ştiinţifi ce şi colegii lor Dr. Vitalie VARZARI din patrie. Încurajaţi de tehnologiile moderne de Direcţia Relaţii Externe, AŞM comunicaţie şi de ideea că prin cooperare trans- naţională se poate contribui la dezvoltarea social- economică, migranţii de înaltă califi care stabilesc CONNECTING THE SCIENTIFIC DIASPORA legături cu instituţiile din ţara de origine. Potrivit lui OF THE RESEARCH AND DEVELOPMENT SEC- Thomas Faist [1], în timp ce primele lucrări dedica- TOR te transnaţionalismului au neglijat în mare măsură Summary. The past few decades have seen an rolul actorilor naţionali în această problemă, studiile intensifi cation of international migration fl ows, par- ulterioare au recunoscut importanţa lor crucială în ticularly those involving highly skilled labour. The procesul de reglementare a migraţiei internaţionale, exodus of scientifi c elites from developing countries ca şi pe cel al fl uxurilor în interiorul formaţiilor so- as they search for better personal and professional op- ciale transnaţionale [1]. portunities abroad has been a major global concern. This was traditionally seen as a net loss for the coun- Practica unor ţări arată că, pentru a produce un tries of origin and as a gain only for the richer indus- impact pozitiv asupra dezvoltării socioeconomice a trialized countries of destination. However, debates ţării de origine, experienţa şi tehnologiile transferate on the subject in more recent times have highlighted de la persoanele cu înaltă califi cate din străinătate, that migration can contribute to the socioeconomic mai întâi de toate, trebuie să corespundă necesită- development of the home countries. This chapter dis- ţilor locale. Activităţile transnaţionale realizate cu cusses how transnational links and the mechanisms implicarea membrilor diasporei şi a colegilor lor din for interaction established between highly skilled ţara de origine urmează să fi e conforme cu priorită- migrants and their country of origin can effectively ţile strategice ale ţării şi să aibă o abordare clară ba- leverage the transfer of expertise, knowledge and zată pe cerere [2, p. 177]. Din această perspectivă, managerial skills for the benefi t of home country de- unul din rolurile care îi revin ţării de origine constă velopment. We show how the transnational activities în stabilirea sectoarelor strategice de dezvoltare, of the scientifi c diaspora can help to advance the de- precum şi în identifi carea necesităţilor şi neajunsu- velopment of the specifi c sectors that require external rilor specifi ce care pot fi suplinite prin transferul de expertise if institutional support is available. Keywords: Moldovan scientifi c community, cunoştinţe şi competenţe ce urmează să fi e realizate Moldovan scientifi c diaspora, transnational coopera- în cooperarea cu diaspora. tion, knowledge transfer, development. În plus, ţara de origine trebuie să ofere condiţii propice pentru interacţiune, cum ar fi reţelele bine Rezumat: Pe parcursul ultimelor decenii, fl u- stabilite pentru transferul cunoştinţelor şi echipa- xul migraţiei internaţionale şi, în special, al forţei de mentul corespunzător, facilităţi adecvate pentru muncă califi cate, s-a intensifi cat. Ridică semne de implementarea lor, un personal în ţara de reşedinţă întrebare, în acest context, exodul elitelor ştiinţifi - cu competenţe corespunzătoare de implementare şi ce din ţările în curs de dezvoltare în căutarea unor oportunităţi personale şi profesionale mai bune. diseminare a cunoştinţelor, metodelor şi tehnologi- Acest fenomen este perceput, în mod tradiţional, ca o ilor noi. Pentru a asigura sustenabilitatea acţiunilor pierdere netă a ţărilor de origine şi ca un câştig doar de dezvoltare, implementate prin intermediul acti- pentru ţările de destinaţie puternic industrializate. vităţilor transnaţionale, se cere ca ţara de origine să Totuşi, dezbaterile recente au relevat că, în cazul în aloce resurse fi nanciare ce ar mobiliza diaspora de care migraţia este gestionată corect, ea poate contri- înaltă califi care şi colectivităţii locale, antrenându- bui la dezvoltarea social-economică atât a ţărilor de le în activităţi comune. În acest caz, autorităţilor origine, cât şi a ţărilor de destinaţie a migranţilor. naţionale le revine rolul de agent intermediar între Cuvinte-cheie: comunitatea ştiinţifi că moldove- diasporă şi actorii din ţara de origine care pot exa- nească, diaspora ştiinţifi că moldovenească, coopera- mina împreună diferite abordări şi perspective de re transnaţională, transfer de cunoştinţe, dezvoltare. cooperare.

32 - nr. 1 (32), martie 2014 Diaspora ştiinţifi că

După cum constată John Salt, migraţia poate fi propunem unele recomandări cu privire la cele mai conceptualizată ca o afacere (activitate) în care sunt oportune politici şi sugestii privind cercetările ulte- implicaţi mai mulţi actori, fi ecare având o anumită rioare. infl uenţă asupra procesului respectiv [3, p. 22]. Cele După cum reliefează un studiu recent efectu- mai relevante personaje implicate în această „afa- at de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie cere transnaţională” sunt înşişi migranţii, familiile (OIM) şi Institutul de Politici Migraţionale (IPM), lor, guvernele, institutele angajatoare, organizaţiile competitivitatea economică globală a unei ţări, pro- internaţionale, ONG-urile şi intermediarii, precum ductivitatea şi creşterea ei depind de forţa de mun- agenţiile de consultanţă, avocaţii etc. Acelaşi lucru că care deţine competenţe şi cunoştinţe permanent este valabil şi pentru diaspora de înaltă califi care. actualizate. Însă multe ţări îşi văd muncitorii înalt Actorii naţionali interesaţi dispun de resurse califi caţi emigrând spre centre moderne de inovare, importante ca să abordeze chestiunea migraţiei din unde practicienii, inginerii, cercetătorii şi inventa- perspectiva progresului. Pentru a identifi ca oportu- torii lucrează în mod colaborativ şi competitiv [2, nităţile existente de integrare a migraţiei în procesul p. 159]. Ţinând cont de această situaţie structurală, de dezvoltare, este important să fi e identifi caţi toţi emigrarea celor mai talentaţi şi mai ambiţioşi cerce- actanţii cu un potenţial de implicare şi să se deter- tători din Republica Moldova nu poate fi oprită în mine aşteptările, necesităţile şi resursele disponibi- scurt timp. Una dintre alternative însă ar fi conec- le, precum şi necesare pentru implicarea diasporei tarea ori reconectarea, virtuală sau fi zică, a cerce- ştiinţifi ce şi de înaltă califi care în procesele de dez- tătorilor emigranţi la activităţile de dezvoltare din voltare. Moldova. Potrivirea competenţelor diasporei cu necesită- ţile actorilor locali reprezintă, în acest caz, o pro- Metodologia de cercetare şi descrierea eşan- vocare pe care trebuie să şi-o asume autorităţile tionului naţionale responsabile de coordonarea şi susţine- Informaţia din prima sursă cu privire la mem- rea activităţilor transnaţionale ce implică membrii brii comunităţii ştiinţifi ce care activează în Repu- diasporei înalt califi cate. Paşii menţionaţi mai sus blica Moldova a fost colectată în perioada ianuarie – identifi carea şi potrivirea necesităţilor, oferirea 2011 – februarie 2012, prin intermediul unui chesti- condiţiilor corespunzătoare pentru transferul de onar online. Chestionarul a inclus întrebări cu mul- cunoştinţe – ar trebui să fi e motivaţi de faptul că tiple opţiuni de răspuns şi câteva întrebări deschise activităţile transnaţionale pot contribui la depăşirea cu privire la aspecte privind profi lul respondenţilor, lacunelor care încetinesc dezvoltarea sectoarelor angajarea în câmpul muncii în Moldova, experienţa strategice ale cercetării, inovării, educaţiei şi sănă- de mobilitate, planurile legate de emigrare, legături- tăţii din ţara de reşedinţă. le şi cooperarea cu colegii din diasporă, oportunităţi Pornind de la aceste refl ecţii, scopul central al şi provocări de cooperare şi participarea în progra- cercetării de faţă constă în determinarea nivelului mele destinate diasporei. În total, 101 membri ai co- de implicare a membrilor comunităţii ştiinţifi ce, a munităţii ştiinţifi ce din Republica Moldova au par- instituţiilor din Republica Moldova şi a colegilor ticipat la sondaj. Studiul de faţă foloseşte conceptul din diaspora de înaltă califi care în activităţile trans- de „comunitate ştiinţifi că a Republicii Moldova” cu naţionale de dezvoltare. Studiul se mai focusează pe referinţă la toate persoanele care au fost, din punct principalii factori determinanţi care i-ar motiva şi de vedere profesional, implicate în activităţi de cer- le-ar oferi cercetătorilor autohtoni posibilitatea de a cetare, inovare şi dezvoltare în cadrul diferitor dis- lansa sau extinde cooperarea cu colegii lor din străi- cipline şi sectoare din Republica Moldova, inclusiv nătate. Studiul analizează din prima sursă informaţii studenţi la studii postuniversitare (masteranzi şi empirice, acumulate în perioada 2011–2012, oferite doctoranzi). de membrii comunităţii ştiinţifi ce a Republicii Mol- Majoritatea respondenţilor chestionaţi au o vâr- dova. Este adusă în discuţie activitatea profesională stă sub 50 de ani, majoritatea sunt femei (55%), că- actuală, experienţa şi planurile de mobilitate, dar şi sătorite (71,3%) şi au copii (57,4%). Marea parte legăturile existente de cooperare cu partenerii din a respondenţilor deţin gradul ştiinţifi c de doctor, diaspora ştiinţifi că moldovenească, perceperea ba- sunt cercetători califi caţi, realizează activităţi tehni- rierelor şi mecanismelor de susţinere pentru lansa- co-ştiinţifi ce şi activează în Republica Moldova în rea unei cooperări sustenabile în domeniul ştiinţei domeniile lor de specializare (98%). Cei mai mulţi şi tehnologiei, menite să contribuie la dezvoltare. activează în domeniul ştiinţelor socioeconomice şi De asemenea, analiza realizată ne va permite să umanitare (47%), cei din sferele sănătăţii, alimenta-

nr. 1 (32), martie 2014 - 33 Akademos

ţiei, agriculturii, pisciculturii, biotehnologiilor, TIC, tivităţii lor ştiinţifi ce, deoarece contactele şi reţelele nanotehnologiilor, mediului şi energiei fi ind repre- stabilite i-au conectat la mediul ştiinţifi c internaţio- zentaţi mai puţin. nal şi le-au deschis oportunităţi de cooperare de care pot profi ta atât ei, cât şi colegii lor din Moldova. Situaţia cu privire la angajare, experienţe de România, Rusia, Germania, SUA şi Italia sunt ţările mobilitate şi planuri de emigrare principale de pe lista ţărilor în care cercetătorii din Din răspunsurile la sondajul nostru, putem ob- Moldova au efectuat activităţi de cercetare. Ţinând serva că, deşi majoritatea cercetătorilor din Moldo- cont de faptul că majoritatea a mers peste hotare în va sunt satisfăcuţi de activitatea ştiinţifi că pe care o cadrul unor proiecte de cercetare concrete, scopul efectuează în ţară (49% sunt destul de satisfăcuţi, 7% cu care a plecat din Moldova a fost unul specifi c sunt foarte satisfăcuţi), venitul lunar al cercetătorilor – de a efectua activităţi planifi cate din timp şi de a reprezintă, totuşi, un motiv puternic de nemulţumire reveni acasă pentru a implementa, în institutele de pentru cei mai mulţi dintre ei. Astfel, putem identifi - cercetare din Moldova în care activează permanent, ca un număr considerabil de respondenţi care expri- noi tehnici, metodologii şi competenţe. mă un grad diferit de nemulţumire vizavi de nivelul Decizia cercetătorilor moldoveni de a părăsi salariului lunar pentru activităţile din domeniul ştiin- temporar ţara se bazează pe câţiva factori. Cel mai ţei şi inovării (41,6% de persoane sunt nesatisfăcute, important este, fără îndoială, dorinţa de a obţine, iar 17,8% sunt foarte nesatisfăcute). În acelaşi timp, peste hotare, posibilităţi mai bune pentru instruire doar 10,9% dintre respondenţi sunt satisfăcuţi, iar şi creştere profesională, care în cele din urmă vor 2% sunt foarte satisfăcuţi de salariile lor. avea un impact pozitiv asupra calităţii vieţii lor şi Din acest punct de vedere, tinerii cercetători sunt a familiilor lor. Majoritatea respondenţilor a plecat cei mai nemulţumiţi, ceea ce pare să fi e evident dacă peste hotare pentru a efectua activităţi de cercetare luăm în calcul că salariul lor lunar acoperă cu greu în cadrul diferitelor proiecte, în timp ce cercetătorii cheltuielile curente. Atare circumstanţe îi motivează care se afl au la început de carieră au plecat din ţară pe mulţi să abandoneze ştiinţa şi să se angajeze în atât pentru a-şi continua studiile în universităţile cu domenii care oferă mai multe oportunităţi fi nancia- prestigiu din străinătate, precum şi pentru a căuta re. Această categorie a populaţiei este mult mai des- oportunităţi mai bune de angajare. chisă pentru informaţii cu privire la oportunităţile Alţi factori ce au infl uenţat emigrarea lor sunt: de angajare peste hotare, deoarece este mai fl exibilă perspective mai bune pentru cercetare, activitate şi cunoaşte una sau mai multe limbi de circulaţie ştiinţifi că şi remunerare, lipsa în Moldova a infra- internaţională. Pentru mulţi tineri, perspectiva emi- structurii corespunzătoare şi a echipamentului de grării este o cale de a depăşi problemele de ordin cercetare adecvat. Putem vedea că scopul emigră- economic, social şi cultural cu care se confruntă în rii din Moldova nu constă în edifi carea unei vieţi ţara de origine. noi peste hotare, dar mai degrabă în compensarea Mulţi dintre cei care au emigrat nu sunt angajaţi provizorie a difi cultăţilor şi defectelor sistemului conform specialităţii lor de bază. Lucrătorii medi- economic şi social. Emigrarea, în cazul dat, repre- cali şi profesorii sunt nevoiţi să activeze în calitate zintă o strategie de combatere a efectelor stagnă- de constructori şi lucrători casnici. Astfel, potrivit rii economice, a lipsei unor standarde adecvate de datelor statistice naţionale, 32% dintre studenţii în- viaţă şi oportunităţilor profesionale şi de cerceta- matriculaţi în universităţile din Moldova la specia- re. Majoritatea respondenţilor a indicat faptul că lităţi precum economie, management şi afaceri au emigrarea reprezintă o posibilitate de a acumula o indicat că planifi că sa emigreze din Moldova „cât experienţă preţioasă care ulterior ar putea fi înalt mai curând posibil” [4]. apreciată în Moldova. Potrivit studiului nostru, fi ecare al treilea res- Referitor la planurile de mobilitate pe viitor, da- pondent a fost implicat în procesul de mobilitate tele noastre arată că 30% din cercetătorii moldoveni academică şi a plecat din Moldova pentru o perioa- care au participat la studiu şi au o experienţă interna- dă de timp cu scopul de a efectua activităţi de cer- ţională se gândesc să emigreze din nou, iar unii din cetare. Persoanele respective au revenit în ţară cu ei au şi planuri concrete în această privinţă. Cauzele cunoştinţe şi metodologii noi, cu noi parteneriate in- intenţiei lor de a emigra sunt similare cu cele care stituţionale de cercetare, cu rezultate ştiinţifi ce recu- au fost prezentate mai sus: dorinţa de a avea acces noscute pe plan internaţional şi cu oportunităţi bune la oportunităţi mai bune profesionale şi de instruire, de a continua proiectele lor ştiinţifi ce în Moldova. salariu mai mare care le va permite să-şi îmbunătă- Acest fapt a infl uenţat caracterul transnaţional al ac- ţească condiţiile de viaţă. SUA, Germania, Canada,

34 - nr. 1 (32), martie 2014 Diaspora ştiinţifi că

Belgia, Franţa şi România sunt cele mai solicitate legăturilor. În acest context, subliniem că, la gene- destinaţii pentru cei care intenţionează să emigre- ral, un cercetător sau o persoană înalt califi cată din ze folosind diferite posibilităţi disponibile precum Moldova nu este interesată de menţinerea contac- bursele, granturile, proiectele comune de cercetare telor sustenabile cu vreun cercetător originar din şi sarcinile de scurtă durată în cadrul institutelor de Moldova care locuieşte peste hotare, cu excepţia dezvoltare şi cercetare de peste hotare. celor care sunt activi în acelaşi domeniu ştiinţifi c sau profesional, a cercetătorilor cu idei concrete de Conexiunile şi cooperarea cu diaspora ştiin- colaborare şi care dispun de fonduri corespunzătoa- ţifi că re pentru a menţine o potenţială colaborare. În caz Prezintă interes nivelul pe care l-a atins coo- contrar, pentru ei contactele stabilite ar reprezenta perarea dintre membrii comunităţii ştiinţifi ce şi un pur convenţionalism, fără un impact asupra acti- diaspora Republicii Moldova, precum şi căile prin vităţii lor ştiinţifi ce. care această cooperare ar putea fi dezvoltată în con- Unii respondenţi au indicat că, în cooperare cu tinuare în benefi ciul ambelor părţi. Putem afi rma că colegii din diasporă, au participat la programul co- există relaţii, formale şi neformale, de cooperare în- mun al AŞM şi OIM care a fi nanţat, în baza prin- tre cercetătorii moldoveni din străinătate şi cei din cipiului competitivităţii, vizitele de lucru de scurtă Republica Moldova. Totodată, după cum se obser- durată ale cercetătorilor emigraţi originari din Mol- vă, cooperarea şi interacţiunea au, mai degrabă, un dova la institutele de cercetare din ţara de origine. caracter sporadic, se produc ocazional, fără un su- Aceasta este o iniţiativă instituţională care a fost port instituţional şi un mecanism clar care ar asigura lansată în anul 2010 şi a avut drept scop valorifi ca- acestor relaţii o sustenabilitate pe viitor. rea migraţiei în calitate de factor al dezvoltării. În Aproape toţi cercetătorii moldoveni (afl aţi în cadrul iniţiativei, cercetătorii tineri şi cei experimen- ţara de origine) care au participat la studiul nostru taţi din diasporă au fost implicaţi pentru o perioadă au recunoscut că diaspora ştiinţifi că poate să joace scurtă de timp în activităţile de cercetare-dezvoltare un rol important în procesul de dezvoltare a Re- din instituţiile din Moldova. Institutele de cercetare publicii Moldova. Ei consideră că membrii diaspo- din Moldova s-au oferit să găzduiască cercetătorii rei pot să-şi împărtăşească cunoştinţele şi experien- moldoveni afl aţi peste hotare care au avut idei con- ţa cu colegii lor din Moldova prin implementarea crete de cooperarea, pentru o perioadă de până la proiectelor internaţionale de cercetare, participarea 11 zile, cu scopul de a iniţia şi efectua activităţi de în comun la evenimentele ştiinţifi ce organizate în cercetare sustenabile şi cu impact asupra dezvoltării Moldova, participarea la evaluarea proiectelor naţi- social-economice a Republicii Moldova [5]. onale de cercetare, prin intermediul unui portal web destinat interacţiunii online, participând la vizite de Oportunităţi şi provocări: perceperea obsta- lucru de scurtă durată la institutele din sistemul de colelor şi a condiţiilor stimulatoare cercetare-dezvoltare din Moldova, precum şi parti- Majoritatea respondenţilor cred că membrii di- cipând, în comun, la atelierele ştiinţifi ce şi semina- asporei ştiinţifi ce trebuie să fi e încurajaţi prin dife- rele tematice anuale. Potrivit respondenţilor noştri, rite metode ca să iniţieze activităţi transnaţionale formele specifi ce ale impactului aşteptat de pe urma în favoarea ţării de origine. Acestea, printre altele, acestor activităţi includ: schimbul de cunoştinţe, includ recunoaşterea rezultatelor ştiinţifi ce obţinute consiliere cu privire la politicile publice, transferul de ei, dotarea laboratoarelor din Moldova cu infra- de tehnologii, investiţiile, activităţile antreprenoria- structură de cercetare modernă, asigurarea unor sa- le şi fi lantropice. larii mai mari pentru munca depusă, lansarea apelu- În ciuda prezumţiilor pozitive cu privire la im- rilor deschise pentru propunerile de proiecte şi alte pactul activităţilor transnaţionale ale diasporei mol- mecanisme fi nanciare menite să susţină proiectele doveneşti, constatăm că majoritatea cercetătorilor lor. Alţii consideră că simţul fi resc al datoriei faţă de din Republica Moldova, antrenaţi în studiul nostru, ţara de origine, nostalgia, intenţia de a coopera cu nu întreţin legături şi, în consecinţă, nu realizează foştii colegi din institutele de cercetare din Moldo- activităţi comune cu cercetătorii moldoveni şi spe- va, dorinţa de a contribui la dezvoltarea ţării, unde cialiştii înalt califi caţi afl aţi peste hotare. Aceasta mai au încă prieteni, rude şi părinţi, interesul lor şti- pentru că ei nu-şi cunosc compatrioţii înalt califi - inţifi c şi profesional, satisfacţia pe care o au de la caţi care locuiesc peste hotare, pentru că au pierdut ideea de a fi utili sunt principalele cauze care îi mo- legăturile cu ei sau pentru că nu dispun de resurse tivează pe membrii diasporei să iniţieze colaborări sufi ciente de timp pentru stabilirea şi menţinerea în domeniul cercetării şi dezvoltării.

nr. 1 (32), martie 2014 - 35 Akademos

Totodată, unii dintre respondenţi au menţionat că lideri pentru iniţiativele constructive. Studiul relevă toate intenţiile bune vor fi inconsistente dacă autorită- faptul că în ceea ce priveşte comunitatea ştiinţifi că ţile competente din Republica Moldova nu vor oferi din Moldova aceasta are cu adevărat idei concrete condiţii socioeconomice corespunzătoare. Mai mult privind colaborarea cu colegii săi din diasporă. decât atât, după cum sugerează un studiu efectuat de OIM, există diferite impedimente care, luate laolaltă, Concluzii limitează contribuţia migranţilor înalt califi caţi, iar Cercetările noastre confi rmă faptul că dacă ţara impactul transferului de cunoştinţe asupra dezvoltării de origine doreşte să implice diaspora ştiinţifi că în ţării de origine poate fi unul redus din cauza lipsei activităţi şi proiecte de dezvoltare – virtuale sau fi - instrumentelor corespunzătoare care ar asigura reali- zice – ea trebuie să asigure un complex întreg de zarea unei activităţi profesionale calitative [6]. instrumente stimulatoare care ar motiva, încuraja şi Un număr mai mic de respondenţi a indicat că, susţine ideile, iniţiativele şi proiectele propuse de în termeni generali, ei nu simt că ar exista obstaco- membrii diasporei. le în calea colaborării. În acest sens, un cercetător Dovezile empirice ale prezentului studiu de- din Moldova a declarat că dacă cineva doreşte cu monstrează că mecanismele de susţinere oferite de adevărat să contribuie cu experienţa şi cunoştinţele instituţiile de la Chişinău nu sunt diseminate în mod sale la dezvoltarea ţării, atunci niciun obstacol nu-l corespunzător printre membrii comunităţii ştiinţifi - poate împiedica să o facă. ce, de aceea oportunităţile existente nu sunt utilizate O parte din respondenţi consideră că se impune de către toţi cei care ar putea fi implicaţi în activi- aplicarea unei serii de instrumente care ar stimula tăţile comune orientate spre dezvoltarea Republicii stabilirea relaţiilor de colaborare. Ei consideră că, Moldova. pentru a motiva cercetătorii din diasporă să con- Lucrarea arată că unii cercetători autohtoni tribuie mai activ la dezvoltarea ţării lor de origine, menţin relaţii permanente cu colegii lor din diaspo- membrii diasporei ştiinţifi ce ar trebui să fi e implicaţi ră şi participă împreună cu ei la realizarea diferite- atât în procesul de scriere şi implementare a proiec- lor proiecte şi activităţi de dezvoltare. Aceştia sunt telor naţionale, cât şi în cel de elaborare a politici- cercetători care au experienţa mobilităţii academice lor publice şi a diverselor strategii de dezvoltare. În internaţionale şi o viziune clară cu privire la instru- acelaşi timp, unii cred că oferirea titlurilor onorifi ce mentele şi oportunităţile existente ce ar putea spori membrilor diasporei ştiinţifi ce poate să-i motiveze excelenţa lor ştiinţifi că. Ei participă la evenimente să acorde mai mult timp transferului de cunoştinţe şi ştiinţifi ce internaţionale, în proiecte comune de cer- competenţe. Organizarea meselor rotunde, a confe- cetare şi dezvoltare, îşi publică rezultatele ştiinţifi - rinţelor comune, identifi carea domeniilor strategice ce în reviste internaţionale cu renume, instruiesc şi de cooperare ar fi un alt instrument care poate fi uti- supraveghează împreună tinerii cercetători din Mol- lizat în procesul de iniţiere a unor astfel de activităţi dova şi implementează noi metodologii de cerceta- transnaţionale. re în ţara de origine. Însă chiar şi cercetătorii activ Unii cercetători autohtoni au menţionat că pen- implicaţi în activităţi de cooperare susţin că lucrul tru a obţine un impact mai mare asupra procesului lor în comun ar putea fi mult mai productiv dacă ar de dezvoltare a ţării de origine, persoanele înalt ca- exista un suport instituţional coerent. lifi cate şi membrii diasporei ştiinţifi ce trebuie să fi e Pentru a stimula activităţile comune de dezvol- organizaţi, mobilizaţi şi vizibili în interiorul ţării, tare şi a garanta un impact pozitiv produs de transfe- iar aceasta trebuie să constituie responsabilitatea lor rul de cunoştinţe, în afară de stabilirea unor canale personală. Mai mult, cu scopul de a crea condiţiile informale de comunicare, urmează să se îmbună- respective pentru stabilirea unei colaborări fructu- tăţească situaţia structurală din Republica Moldo- oase şi de durată cu membrii diasporei ştiinţifi ce, va. Aceasta necesită o politică strategică trilatera- respondenţii noştri au menţionat că autorităţile mol- lă care ar încuraja rămânerea în ţară, reintegrarea doveneşti şi instituţiile respective din ţară trebuie, migranţilor şi recuperarea de la distanţă a capitalu- printre altele, să atragă specialiştii instruiţi peste lui uman înalt califi cat. Guvernul e nevoie să susţină hotare şi să le ofere locuri de muncă în Moldova, şi să investească sistematic în domeniile ştiinţei şi să fi nanţeze revenirea şi implicarea lor virtuală, să educaţiei pentru a asigura dezvoltarea lor sustena- elaboreze politici de susţinere care ar atrage diaspo- bilă. Trebuie să fi e oferite oportunităţi de angajare ra ştiinţifi că în procesul de cercetare şi inovare, să în domeniul cercetare şi inovare şi în sferele tehno- subscrie la iniţiativele deja lansate şi focusate pe di- logiilor avansate, în special pentru generaţia tânără asporă, să coordoneze şi să activeze în calitate de de cercetători. Totodată, urmează să fi e asigurată o

36 - nr. 1 (32), martie 2014 Diaspora ştiinţifi că coerenţă mai bună între programele de învăţământ trebuie să depună eforturi susţinute pentru a înţelege superior şi necesităţile pieţei muncii. competenţele care le lipsesc. Să furnizeze informaţii Studiul relevă că, deşi aşteptările privind con- accesibile membrii diasporei cu privire la sectoarele tribuţia diasporei la dezvoltarea ţării de origine sunt în care ei ar putea fi implicaţi pentru a suplini de la mari, membrii comunităţii ştiinţifi ce de la Chişinău distanţă aceste necesităţi. consideră că diaspora ştiinţifi că şi cea de înaltă cali- Munca de susţinere a schemelor de transfer de fi care încă nu este destul de vizibilă şi mobilizată, iar cunoştinţe trebuie să fi e divizată în egală măsură în- cunoştinţele şi competenţele membrilor ei sunt ne- tre toţi benefi ciarii implicaţi în procesele de migra- cunoscute pentru comunitatea locală. Îmbunătăţirea ţie şi dezvoltare. Instituţiile din Moldova şi societa- accesului la informaţia cu privire la competenţele tea moldovenească nu întotdeauna înţeleg valoarea membrilor diasporei moldoveneşti şi potrivirea lor adăugată produsă de participarea diasporei (fi zică cu necesităţile comunităţii din Republica Moldova sau de la distanţă) la implementarea proiectelor de reprezintă scopul principal al etapei de pregătire în dezvoltare. Iată de ce instituţiile locale de cercetare procesul de implicare a diasporei înalt califi cate în şi dezvoltare trebuie să fi e informate despre rolul pe dezvoltarea ţării de origine. care activităţile transnaţionale îl pot juca în proce- Diaspora de înaltă califi care trebuie acceptată sul de dezvoltare a sectoarelor specifi ce. Ele trebuie de către factorii de decizie naţionali în calitate de să fi e ajutate să identifi ce parteneri externi potriviţi partener de dezvoltare ce poate suplini cunoştinţele din rândul membrilor diasporei cu scopul de a ini- şi competenţele care lipsesc în ţara de baştină, fi ind ţia o colaborare. Totodată, instituţiile trebuie să fi e implicată, fi zic sau virtual (de la distanţă, cu ajutorul asigurate cu informaţii cuprinzătoare privind posi- tehnologiilor moderne de informare şi comunicare), bilităţile de canalizare a experienţei de care dispune în activităţile de dezvoltare din ţara de origine. În diaspora şi de utilizare a ei în procesul de dezvoltare acest scop, ar fi necesar să se creeze, în viitor, un strategică. fond multianual pentru cunoştinţe şi inovare fi nan- Bibliografi e ţat din bani publici şi cofi nanţat de organizaţiile in- 1. Faist Th. (2010), Diaspora şi transnaţionalismul: teresate. Fondul ar acorda suport fi nanciar activităţi- Ce fel de modele de dans? În: Baubock R. şi. Faist Th. lor comune, iniţiativelor de transfer al cunoştinţelor (coord.), Diaspora şi transnaţionalismul. Concepte, implementate de către diaspora ştiinţifi că şi înalt teorii şi metode, Editura Universităţii din Amsterdam: califi cată a Moldovei. 9-34. [în engleză]. Ţinând cont de diferenţa dintre salariile oferite 2. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Insti- în ţara de origine şi ţara gazdă, de infrastructura de tutul de Politici Migraţionale (2012), Elaborarea unei foi cercetare slab dezvoltată din Republica Moldova şi de parcurs pentru implicarea diasporelor în procesele de dezvoltare, Manual pentru factorii de decizie şi practicie- de situaţia politico-economică instabilă, revenirea nii din ţările gazdă şi de origine. [în engleză]. defi nitivă a membrilor diasporei şi implicarea lor în 3. Salt J. (2008), Administrarea noii migraţii în procesul de dezvoltare a Moldovei pare a fi o idee Europa: Conceptul şi starea reală a lucrurilor din sec- prea optimistă. De aceea, stabilirea unei platforme torul TIC,în: Bonifazi C., Oklski M., Schoorl J., Simon şi crearea reţelei web pentru membrii diasporei, re- P. (coord.), Migraţia Internaţională în Europa, Editura întoarcerea temporară cu scopul angajării de scurtă Universităţii din Amsterdam. [în engleză]. durată şi cu sarcini concrete, implicarea în activităţi 4. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Mol- comune de la distanţă pot fi considerate drept posi- dovan (2012), Indicatorii principali ai forţei de muncă bilităţi reale de utilizare efi cientă a cunoştinţelor şi pentru anul 2011. competenţelor membrilor diasporei. 5. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (Ofi - ciul din Moldova) (2012), Istorii de succes: Reveni- Contribuţia membrilor diasporei ştiinţifi ce şi de rea temporară a reprezentanţilor diasporei ştiinţifi ce înaltă califi care la dezvoltarea ţării de origine este moldoveneşti. condiţionată de oportunităţile existente pentru tran- 6. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (2010), sferul şi absorbţia cunoştinţelor şi competenţelor Integrarea migraţiei în planifi carea dezvoltării. Manual lor. Iată de ce instituţiile din Republica Moldova pentru factorii de decizie şi practicieni. [în engleză].

nr. 1 (32), martie 2014 - 37 Akademos

CLUSTERUL Resursa umană califi cată, inovarea şi valorifi ca- rea la scară largă a cunoştinţelor constituie elemen- EDUCAŢIONAL-ŞTIINŢIFIC, tele-cheie ale unei economii bazate pe cunoaştere. STRUCTURĂ EFICIENTĂ În acest context, o contribuţie semnifi cativă la dez- voltarea durabilă a ţării revine universităţilor – prin- ÎN ASIGURAREA cipalii formatori de potenţial uman şi comunităţii CALITĂŢII INSTRUIRII ştiinţifi ce – mediu de creare, diseminare şi aplicare a cunoştinţelor. PRIN CERCETARE În ultimele decenii se resimte defi citul de interes al tineretului pentru ştiinţele exacte (fi zică, chimie, Dr. Angela PORT matematică etc.). Această tendinţă este evidentă la Adelina REVENCO toate treptele de învăţământ, exprimată atât prin in- Dr. Steliana CLAPCO sufi cienţa cadrelor didactice la nivel preuniversitar, universitar, cât şi a resurselor umane implicate în Universitatea AŞM cercetare. Practica a dovedit însă că relansarea eco- nomică este imposibilă fără fi zicieni, matematicieni, EDUCATIONAL SCIENTIFIC CLUSTER, informaticieni, chimişti, biologi, ecologi, geografi EFFECTIVE STRUCTURE FOR ENSURING etc. capabili să genereze cunoştinţe şi să presteze HIGH QUALITY IN EDUCATION THROUGH servicii de calitate în întreprinderi, agenţii, societăţi RESEARCH comerciale, instituţii fi nanciare, medicale ş.a. Summary. In the context of the Universe SCI- Mai mult decât atât, acest imperativ este justi- ENCE cluster organization concept and University of fi cat şi de accentuarea globalizării, mobilitatea in- Academy of Sciences of Moldova mission, the mem- tensă a resurselor umane şi constrângerile fi nanciare bers of the scientifi c community are actively involved care afectează întregul sistem bugetar. Atractivita- in the development and adaptation of the academic tea redusă a carierei în cercetare a sporit exodul cer- curriculum to the most recent scientifi c discoveries, in the teaching and evaluation of students at all levels cetătorilor performanţi şi a făcut extrem de difi cilă of study. Quality of education through research is en- atragerea tinerilor dotaţi în ştiinţă, cauzând creşte- sured by the interaction of scientists, as knowledge rea mediei de vârstă a cadrelor din domeniu. providers and potential employers with students. As a Sporirea atractivităţii, competitivităţii ştiinţelor result, the rapid feedback can be obtained and timely fundamentale în vederea obţinerii rezultatelor de interventions to increasing student interest and mo- anvergură, recunoaşterii naţionale şi internaţionale tivation towards science, effectiveness of theoretical este posibilă prin consolidarea eforturilor instituţiei and practical training of future specialists and to de- de învăţământ şi a comunităţii ştiinţifi ce. Parteneri- velopment of professional skills can be operated. atele instituţiilor de învăţământ preuniversitar, uni- Keywords: educational scientifi c cluster, educa- versitar cu organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării tion through research, professional skills. şi mediul economic sunt o practică obişnuită în ţă- Rezumat. În contextul conceptului de orga- rile puternic dezvoltate. Acestea pot fi diferite după nizare a clusterului UnivER SCIENCE şi misiunii modul de organizare şi partenerii implicaţi, dar au UnAŞM, reprezentanţii sferei ştiinţei şi inovării sunt ca obiectiv prioritar promovarea culturii, cunoştin- activ implicaţi în elaborarea curriculumului universi- ţelor şi cercetării ştiinţifi ce în rândul elevilor şi stu- tar, adaptarea acestuia la cele mai recente descoperiri ştiinţifi ce, pregătirea şi evaluarea studenţilor la toa- denţilor şi recrutarea tinerilor talentaţi. te ciclurile de studii. Calitatea instruirii prin cerce- Pornind de la situaţia naţională şi contextul in- tare este asigurată, în mare parte, prin interacţiunea ternaţional, în anul 2008, prin asocierea Liceului, oamenilor de ştiinţă, concomitent prestatori de cu- Universităţii, Bibliotecii Ştiinţifi ce „A. Lupan” şi noştinţe şi potenţiali/actuali angajatori, cu studenţii. institutelor de cercetare ale Academiei de Ştiinţe a Drept rezultat, este obţinut un feedback rapid ce per- Moldovei a fost creat Clusterul educaţional-ştiinţi- mite intervenţii oportune centrate pe creşterea intere- fi c UnivER SCIENCE reuşindu-se, astfel, concen- sului şi motivaţiei studenţilor faţă de ştiinţă, efi cienţa trarea potenţialului uman califi cat şi a bazei tehni- pregătirii teoretico-practice a viitorilor specialişti şi co-materiale, în scopul asigurării unui cadru potrivit dezvoltarea competenţelor profesionale. pregătirii specialiştilor competitivi. Benefi ciul esen- Cuvinte-cheie: cluster educaţional-ştiinţifi c, in- struire prin cercetare, competenţe profesionale. ţial pe care îl oferă activitatea Clusterului constă în asigurarea principiilor de bază în organizarea proce- sului didactic: continuitatea şi consecutivitatea ca-

38 - nr. 1 (32), martie 2014 Educaţie

35% 71%

ùtiinĠe Exacte

ùtiinĠe ale Naturii

ùtiinĠe Socioumanistice

65% Figura 1. Ponderea angajaţilor institutelor AŞM implicaţi în procesul de instruire la UnAŞM racterului ştiinţifi c, accesibilitatea legăturii teoriei ocupate de specialişti califi caţi, cu experienţă şi sta- cu practica etc. tut profesional recunoscut, angajaţi ai institutelor de Studenţilor Universităţii Academiei de Ştiinţe cercetare ale AŞM, ponderea acestora constituind a Moldovei (UnAŞM) le sunt oferite oportunităţi 35% în cadrul Facultăţii Ştiinţe Socioumanistice; curriculare de a însuşi ştiinţele şi tehnologiile prin 65% – Facultăţii Ştiinţe ale Naturii şi, respectiv, implicarea directă în activitatea de cercetare, aceas- 71% în cadrul Facultăţii Ştiinţe Exacte (Fig.1). ta constituind o metodă efi cientă de instruire, poate În procesul de instruire la UnAŞM sunt antre- chiar cea mai completă cale de formare a viitorilor naţi şi savanţi din diaspora ştiinţifi că a Republicii oameni de ştiinţă, persoane deschise inovaţiilor, ca- Moldova. Pe parcursul a patru ani au fost organizate pabile să promoveze noutăţile tehnico-ştiinţifi ce în lecţii publice, traininguri şi conferinţe ştiinţifi ce cu viaţa socială şi activitatea profesională. aportul a 35 personalităţi notorii din SUA, Franţa, În contextul conceptului de organizare a clus- Ucraina, România, Rusia, Germania, Austria, Bela- terului UnivER SCIENCE şi misiunii UnAŞM, rus, Lituania, Italia, Elveţia, Cehia, Suedia etc. reprezentanţii sferei ştiinţei şi inovării sunt părţile Implicarea cercetătorilor ştiinţifi ci în procesul interesate şi activ implicate în elaborarea şi adap- de predare asigură un şir de obiective ale instruirii tarea curriculumului universitar la cele mai recente prin cercetare: descoperi ştiinţifi ce, pregătirea şi evaluarea studen- – transmiterea cunoştinţelor şi experienţei de ţilor la toate ciclurile de studii (licenţă, masterat şi cercetare necesară formării deprinderilor de activi- doctorat). Astfel, în cadrul Clusterului educaţional- tate ştiinţifi că; ştiinţifi c UnivER SCIENCE, calitatea instruirii prin – informarea studenţilor privind realizările şti- cercetare şi a resursei umane formate este asigurată, inţifi ce de ultimă oră din domeniul specialităţii; în mare parte, prin interacţiunea directă şi continuă – implicarea nemijlocită a studenţilor şi maste- a oamenilor de ştiinţă, concomitent prestatori de cu- ranzilor în procesul de cercetare prin angajarea în noştinţe şi potenţiali/actuali angajatori, cu studen- activitatea laboratoarelor de cercetare. ţii. Drept rezultat, este obţinut un feedback rapid ce O modalitate excelentă de informare şi fami- permite intervenţii oportune centrate pe creşterea liarizare a studenţilor cu direcţiile de cercetare ale interesului şi motivaţiei studenţilor faţă de ştiinţă, institutelor academice într-un mod relevant, deo- efi cienţa pregătirii teoretico-practice a viitorilor sebit, care ar putea contribui la facilitarea modului specialişti şi dezvoltarea competenţelor necesare de orientare în selectarea adecvată a domeniului de ocupării locurilor de muncă. cercetare şi specialităţii ştiinţifi ce o constituie intro- Majoritatea posturilor didactice din UnAŞM sunt ducerea cursului de lecţii „Cercetare şi dezvoltare

7 % 31 % 17 %

gt. Exacte

7 % gt. ale naturii gt. Socioumanistice Alte instituìii Neangajaìi

38 % Figura 2. Ponderea masteranzilor angajaţi în laboratoarele institutelor AŞM

nr. 1 (32), martie 2014 - 39 Akademos

Tabelul 1 Ponderea activităţilor de instruire realizate în centrele şi laboratoarele AŞM Institut Laborator/Centru DOMENIUL ŞTIINŢE ALE NATURII (Biologie, Biologie moleculară, Ecologie, Geografi e ) Ficobiotehnologie; Fitobiotehnologie; Enzimologie; Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie Oleobiotehnologie Genetică moleculară; Genetică şi fi ziologia rezistenţei Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a plantelor la boli; Biotehnologie Vegetală; Biotehnologia Plantelor producerii mijloacelor biologice Sistematică şi Filogenie moleculară; Parazitologie Institutul de Zoologie şi Helmintologie; Hidrobiologie şi Ecotoxicologie; Ornitologie; Teriologie, Herpetologie şi Paleozoologie Grădina Botanică (Institut) Resurse vegetale; Embriologie şi biotehnologie Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie Fiziologia Stresului şi Adaptării fi ziologice Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Agrochimia Solului şi Nutriţia Plantelor Solului Climatologie; Ecosisteme naturale şi antropizate; Geografi a peisajelor; Impact ecologic şi reglementări Institutul de Ecologie şi Geografi e de mediu; Ecobioindicaţie şi Radioecologie; Biocenologie; Standarde şi Normative de mediu; Geomorfologie Dinamică Institutul de Geologie şi Seismologie Hidrogeologie şi Geologie Inginerească DOMENIUL ŞTIINŢE EXACTE (Matematică, Informatică, Chimie, Fizică) Sisteme de Programare; Sisteme informatice; Ecuaţii Institutul de Matematică şi Informatică Diferenţiale Institutul de Energetică Echipamente electroenergetice şi electronică de putere Chimie ecologică; Spectroscopie atomică; Chimia Institutul de Chimie terpenoidelor; Chimie Coordinativă; Sinteza Organică; Centrul Chimie fi zică şi Nanocompozite Nanotehnologii; Electronica structurilor de Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii dimensionalitate redusă; Structuri cu corp Fizica Compuşilor Ternari şi Multinari; Proprietăţi Institutul de Fizică Aplicată Mecanice ale Cristalelor; Prelucrarea Materialelor prin Electroeroziune şi Protecţia Anticorosivă Institutul de Ecologie şi Geografi e Calitatea Mediului DOMENIUL ŞTIINŢE SOCIOUMANISTICE (Limbi şi literaturi, Filosofi e) Institutul de Filologie Lingvistică; Cultură şi Folclor; Terminologie tehnologică”, predat de personalităţi remarcabile Fizică – 22%, Chimie – 52%, la specialităţile Limbi din diverse domenii ştiinţifi ce. şi literaturi şi Filosofi e – circa 20%. Programele de învăţământ din cadrul UnAŞM Aproximativ 30% dintre masteranzii de la prog- prin conţinutul cursurilor asigură un volum vast de ramele de masterat Biologie, Biologie moleculară, informaţie ştiinţifi că, aceste cunoştinţe fi ind dezvol- Matematică şi Informatică, Chimie sunt angajaţi, tate şi aprofundate în cadrul lucrărilor de laborator, prin cumul, în Institutele AŞM, participând activ stagiilor de practică (la ciclul I şi II) şi activităţii în în diferite proiecte de cercetare (Fig. 2). Ponderea diferite proiecte, teme de cercetare ale laboratoare- maximă (17%) a masteranzilor angajaţi în cadrul in- lor UnAŞM şi institutelor AŞM (Tab.1). Astfel, la stitutelor de cercetare este înregistrată la Facultatea specialităţile Biologie şi Biologie moleculară, din Ştiinţe ale Naturii. totalul orelor auditoriale circa 40% sunt realizate în Integrarea studenţilor în echipele de cercetare institutele AŞM, la specialităţile Ecologie şi Geo- cu vastă experienţă contribuie la dezvoltarea gân- grafi e – 30% , Matematică şi Informatică – 20 %, dirii analitice, capacităţii de observaţie, abilităţii

40 - nr. 1 (32), martie 2014 Educaţie

26 % 51%

gt. Exacte gt. ale Naturii gt. Socioumanistice

45% Figura 3. Ponderea cadrelor didactice cu abilitate de conducător de doctorat de a munci independent şi în echipă, de a formula torat din cadrul Clusterului educaţional-ştiinţifi c şi probleme şi de a găsi idei şi soluţii noi, de a anali- a Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În za/sintetiza informaţia şi a scrie rapoarte, proiecte, cadrul Şcolii Doctorale, doctoranzii au posibilitatea lucrări ştiinţifi ce etc. Ţinând cont de faptul că suc- de a realiza studiile la circa 60 de specialităţi oferite cesul absolvenţilor pe piaţa muncii depinde în bună de către instituţiile de cercetare ale AŞM şi Univer- măsură de gradul în care aceştia se familiarizează cu sitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. standardele pe care le presupune practicarea profe- Graţie faptului că în medie 40% din numărul to- siei, este evident că şansele de angajare sporesc. tal al cadrelor universitare au abilitatea de conducă- Absolvenţii Programelor de masterat îşi pot tori de doctorat, este asigurată o continuitate şi coe- continua studiile universitare de doctorat, care au ca renţă între programele de licenţă, masterat şi docto- fi nalitate obţinerea competenţelor şi abilităţilor cog- rat pentru fi ecare specializare în parte (Fig. 3). nitive în domeniul ştiinţifi c specializat şi dezvolta- O astfel de corelare a ciclurilor de studii univer- rea cunoaşterii prin cercetare ştiinţifi că originală. sitare determină conexiunea reală între ciclul de licen- Programele de studii doctorale sunt gestionate de ţă, masterat şi doctorat din punct de vedere metodolo- către Şcoala Doctorală, fondată în baza instituţiilor gic, dar şi sporirea motivaţiei studentului de a deveni de cercetare abilitate cu dreptul de activitate de doc- doctorand încă din primii ani de facultate (Fig. 4).

Ponderea doctoranzilor Ponderea absolvenĠilor, care nu au continuat studiile la doctorat 25% 15% 37% 75% 2009 19% 2010 2011 2012

29%

15% 24% înmatriculaĠi în primul forma de an după absolvire invăĠămînt - zi înmatriculaĠi peste doi frecvenĠă úi mai mulĠi ani după redusă absolvire 85% 76%  Figura 4. Ponderea absolvenţilor UnAŞM înmatriculaţi la doctorat

În efortul de a rezolva problema resurselor uma- Prin promovarea unei culturi autentice a calităţii, ne, Universitatea promovează strategia de recrutare crearea, diseminarea şi valorifi carea cunoştinţelor de a tinerilor cu aptitudini pedagogice şi de cercetare ultimă oră, multidisciplinaritate, mobilitate acade- care, ulterior, să fi e integraţi într-un sistem de per- mică, implicarea potenţialilor angajatori în defi nirea fecţionare (doctorat, stagii în străinătate, activitate competenţelor profesionale ale absolvenţilor, Uni- didactică). Susţinerea tinerilor cercetători cu per- versitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei tinde să formanţe în domeniile de profi l este şi o prioritate se alinieze la standardele sistemului de învăţământ a politicii de întinerire a contigentului ştiinţifi c din european – deziderat realizabil graţie consolidării Institutele de cercetare ale AŞM. Clusterului educaţional-ştiinţifi c UnivER SCIENCE.

nr. 1 (32), martie 2014 - 41 Akademos

IMPACTUL OPŢIUNILOR DE INTEGRARE ASUPRA COMERŢULUI AGROALIMENTAR

Prof., dr. hab. Alexandru STRATAN Institutul Naţional de Cercetări Economice Figura 1. Ponderea sectorului agricol în PIB şi valoarea al AŞM adăugată creată în sector pe cap de locuitor, 2011 Sursa: Conform datelor UNCTAD IMPACT OF INTEGRATION OPPORTUNITIES regiune, contribuţia sectorului agricol la creşterea ON AGRIFOOD TRADE PIB-ului este una semnifi cativă. Conform datelor Summary. During the period 2010-2013, Repu- Biroului Naţional de Statistică, în anul 20111, pon- blic of Moldova launched a number of initiatives to derea agriculturii (valoarea adăugată) depăşea ni- develop the trade policy in order to ensure a more facilitating legal framework for the implementation velul de 12% din PIB, iar industria alimentară şi a of economic and trade relations with the key external băuturilor constituia circa 4,5% din PIB şi mai mult partners. This article aims to assess the main effects de un sfert din valoarea adăugată creată în industrie. of signing the Association Agreement for the Moldo- Valoarea adăugată în industrie a fost inferioară celei van agricultural sector, while examining its reaction, din sectorul agricol – circa 11,4% din PIB. if Moldova would have opted for integration within Contribuţia sectorului agricol la creşterea Pro- the Customs Union - Russian Federation, Belarus, dusului Intern Brut în Republica Moldova este Kazahstan. semnifi cativă, deşi în scădere în ultimii ani. La fel, Keywords: free trade agreement, trade balance, după cum arată şi datele din Figura 1, în pofi da pon- agrifood trade, export, import, gross domestic pro- derii înalte în PIB, comparativ cu statele din Europa duct, agricultural sector. Centrală şi de Est, valoarea adăugată creată în acest Rezumat. În perioada anilor 2010-2013, Re- sector raportată la un locuitor în Republica Moldo- publica Moldova a lansat o serie de iniţiative de dez- va este net inferioară.

voltare a politicii comerciale în vederea asigurării unui cadru juridic mai lesnicios pentru desfăşura- Competitivitatea comerţului exterior moldo- rea relaţiilor economice şi comerciale cu principalii venesc cu produse agroalimentare pe piaţa Uni- parteneri externi. Acest articol are ca scop evaluarea unii Europene şi a Uniunii Vamale – Federaţia principalelor efecte pe care le-ar putea avea semnarea Rusă, Kazahstan, Belarus Acordului de Asociere cu UE asupra sectorului agri- Cum Republica Moldova se pregăteşte să for- col moldovenesc, examinând totodată reacţia acestu- meze o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprin- ia, în cazul în care Republica Moldova ar fi optat pen- zătoare cu ţările UE, a fost analizată competitivita- tru integrarea sa în cadrul Uniunii Vamale – Federaţia tea externă a sectorului agroalimentar moldovenesc Rusă, Belarus, Kazahstan. în vederea evaluării potenţialului impact al libera- Cuvinte-cheie: acord de liber schimb, balanţă lizării comerţului exterior asupra acestuia. La fel, a comercială, comerţ agroalimentar, export, import, produs intern brut, sector agricol. fost inclusă şi o analiză comparativă cu ţările Uni- unii Vamale – Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan, în scopul obţinerii unei viziuni asupra efectelor care Introducere le-ar fi putut genera o decizie alternativă de aderare Sectorul agroalimentar ocupă, tradiţional, un rol la această structură. aparte în negocierea acordurilor preferenţiale de co- Conform datelor anului 2012, deşi nu este cel merţ. Acest fapt se poate explica prin preocupările mai relevant indicator, având în vedere fl uctuaţia autorităţilor publice pentru securitatea alimentară mare a producţiei agricole ca urmare a secetei în a ţării, bunăstarea populaţiei în mediul rural şi, în anul corespunzător, valoarea producţiei agroalimen- special, în ţările dezvoltate, impactul pe care impor- tul anumitor produse agroalimentare l-ar putea avea 1 A fost luat în consideraţie ultimul an pentru care sunt asupra securităţii consumatorilor. disponibile datele anuale privind resursele de formare a În Republica Moldova, situaţia este una des- PIB, iar sectorul agricol nu a fost afectat de calamităţi tul de provocatoare. Comparativ cu alte state din naturale.

42 - nr. 1 (32), martie 2014 Economie tare a constituit circa 875,3 mil. USD, reprezentând 40% din exporturile totale. Mărimea cotei este im- punătoare comparativ cu alte ţări din regiune, ceea ce poate servi drept un indicator al specializării in- ternaţionale a ţării în sectorul respectiv (Figura 2). În Uniunea Vamală, Uniunea Europeană şi Tur- cia, în anul 2012 au fost exportate 78,4% din total ex- portul produselor agroalimentare, ceea ce corespunde 688,9 mil. USD. Separat, 37,9% din exportul acestei categorii de produse au fost livrate spre piaţa Uniunii Vamale, 38,6% către UE şi 1,8% către Turcia. Figura 2. Comerţul exterior cu produse agroalimentare Mai întâi de toate, trebuie spus că valoarea ex- în profi l teritorial portului este distribuită, mai mult sau mai puţin în Sursa: Conform datelor Biroului Naţional de Statistică mărime egală între Est şi Vest. Totodată, în timp ce al Republicii Moldova în Uniunea Vamală din cele trei ţări membre, apro- mentare exportate care au reprezentat circa 84,1% ximativ 71% din produsele agroalimentare merg din total au fost nucile, seminţele de fl oarea soarelui, spre Federaţia Rusă, în Uniunea Europeană, în anul orzul, seminţele de rapiţă, grâul şi meslinul. 2012, pe principalele trei pieţe de desfacere – Ro- Rezumând principalele performanţe ale exportu- mânia, Italia, Polonia erau livrate jumătate din ex- lui de produse agroalimentare către aceste trei desti- porturile către această destinaţie (Figura 3). naţii, ar putea fi reliefate câteva tendinţe generale. Printre principalele categorii de produse expor- Uniunea Vamală este piaţa tradiţională, care tate spre piaţa Uniunii Vamale se numără: vinul de permite desfacerea a mai mult de o treime din ex- struguri; merele; distilatele de vin; caisele, cireşe- portul moldovenesc de produse agroalimentare, iar le şi piersicii; strugurii; tomatele; carnea de vită importurile reduse dinspre această destinaţie permit proaspătă sau refrigerată, unele dintre acestea fi ind menţinerea unei balanţe comerciale pozitive, a cărei exportate în mărime de 90% sau chiar 100% către valoare în anii 2010-2012 a depăşit 200 mil. USD. această destinaţie [2]. În jur de 66% şi, corespunză- Totodată, comerţul bilateral cu aceste state a cunos- tor, 61% din exportul către Belarus şi Kazahstan au cut o temperare vizibilă în ultimii ani, ritmul mediu fost reprezentate de vinuri şi distilatele din vin. anual de creştere în perioada 2006-2012 plasându- Gradul de concentrare a produselor exportate în se cu mult sub nivelul mediu general. La fel şi con- Uniunea Europeană indică valori relativ mai mari centrarea geografi că înaltă determină un grad sporit comparativ cu situaţia atestată în Uniunea Vamală. de volatilitate a exporturilor către Uniunea Vamală. În anul precedent, circa 43,5% din produsele agro- Exporturile cu produse agroalimentare au înre- alimentare exportate pe această piaţă erau formate gistrat o dinamică relativ înaltă în această perioadă. din livrările de uleiuri din seminţe de fl oarea soare- Este relevant faptul că Republica Moldova exportă lui şi nuci. În acelaşi timp, per ansamblu, gama pro- în ţările occidentale şi produse cu o valoare adău- duselor exportate spre această destinaţie este puţin gată mai înaltă. Totodată, exporturile rămân a fi mai diversifi cată faţă de cea orientată spre pieţele concentrate, unele produse fi ind chiar restricţiona- estice. Alte produse livrate spre piaţa europeană în te pe această piaţă din cauza nerespectării de către cantităţi mai mari se regăsesc: seminţele de fl oarea soarelui; sucul din fructe; zahăr din trestie sau din sfeclă de zahăr şi zaharoza pură din punct de vede- re chimic, în stare solidă; vinul; boabele de soia şi uleiuri din soia; produse de brutărie, de patiserie şi biscuiţi chiar cu cacao; porumbul ş.a. Cât priveşte Turcia, deşi în anul 2013 aceasta a intrat în topul principalelor 5 pieţe de desfacere, exportul produselor agroalimentare indică un grad de concentrare care se plasează între moderat şi înalt, iar gama acestora a fost una foarte îngustă – 15 denumiri din clasifi catorul SA dezagregat la nivel de Figura 3. Repartizarea geografi că a exporturilor de pro- 4 cifre, reprezentate, în fond, de produse exportate duse agroalimentare (2012) în formă brută. Printre primele 5 produse agroali- Sursa: Calculele autorului conform datelor WITS

nr. 1 (32), martie 2014 - 43 Akademos producătorii autohtoni a cerinţelor de calitate euro- înseamnă tarife „0” pentru produsele agroalimentare pene. Se resimte o presiune din partea importurilor exportate spre această destinaţie, cu anumite excepţii: care au fost, la fel, în creştere, gradul de acoperire - produsele de origine animalieră, cerealele, a importurilor prin exporturi fi ind totodată superior zahărul alb şi vinul din struguri, care pot fi exportate nivelului de 100%. în limita cotelor tarifare stabilite; Cât priveşte Turcia, Republica Moldova pare a - fructele şi legumele care sunt scutite de taxa fi dezavantajată pe piaţa produselor agroalimentare ad-valorem la import. În acelaşi timp, o mare parte în competiţia cu acest partener, atestându-se un de- din aceste produse sunt supuse unui preţ minim de fi cit comercial negativ în comerţul bilateral. Expor- intrare la import [3]. turile sunt relativ mici, concentrarea moderată, dar Uniunea Europeană va menţine anumite bariere slab diversifi cată, fi ind formată, preponderent, din tarifare şi netarifare pentru anumite produse: produse agricole neprelucrate (Figura 4). a) cote tarifare – tomate, usturoi, struguri de Principalii indicatori de dezvoltare a sectorului, masă, mere, prune, suc de struguri; în ansamblu, arată existenţa unei serii de constrân- b) taxe vamale cu excluderea taxei ad-valorem geri de fond care limitează oferta internă de produse – anghinare, castraveţi, dovlecei, portocale, cleman- agroalimentare, în paralel cu alţi factori care reduc tine, mandarine, pere, caise, cireşe, nectarine, pier- din capacitatea concurenţială a producătorilor agri- sici, must de struguri ş.a. coli autohtoni. Aici ar putea fi menţionate: nivelul Republica Moldova îşi va rezerva dreptul de a slab dezvoltat al infrastructurii calităţii, infrastructu- liberaliza treptat importul de produse conform unor ra agricolă slab dezvoltată, fragmentarea excesivă a scheme predefi nite, în diferite termene, în funcţie de terenurilor agricole, cultura de afaceri redusă şi lipsa sensibilitatea sectorului. Astfel, pot fi distinse câte- de cooperare între producători ş.a. va instrumente în acest sens: 1. Reducerea tarifelor în 3 etape anuale, înce- Bilanţul riscurilor şi oportunităţilor opţi- pând cu 1 ianuarie a anului imediat următor intrării unilor integraţioniste ale Republicii Moldova în vigoare a Acordului – brânzeturi topite, altele de- asupra sectorului agricol cât rase sau pudra ş.a.; În noiembrie 2013, Republica Moldova a pa- 2. Reducerea tarifelor în 5 etape anuale, începând rafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană cu 1 ianuarie a anului imediat următor intrării în vi- care prevede crearea unei Zone de Liber Schimb goare a Acordului – brânzeturi proaspete (inclusiv din Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) între părţi, iar zer) nefermentate şi caşuri, tomate, ceapă, dovlecei, în continuare se va încerca evaluarea principalelor morcovi, castraveţi, ardei dulci, nectarine, căpşuni, oportunităţi, dar şi riscuri, pentru sectorul agroali- vinuri efervescente şi must din struguri ş.a.; mentar autohton. Tot în acest context vor fi aprecia- 3. Reducerea tarifelor în 10 etape anuale, înce- te şi potenţialele efecte pe care le-ar putea produce pând cu 1 ianuarie a anului imediat următor intrării aprofundarea procesului de integrare economică în în vigoare a Acordului – lapte şi smântână din lapte, spaţiul CSI – aderarea la Uniunea Vamală – Rusia, concentrate sau cu adaos de zahar sau alţi îndulci- Belarus, Kazahstan. tori, cireşe, conserve şi preparate din carne, organe Astăzi, comerţul exterior între Republica Mol- de curcan, de bovine nefi artă ş.a.; dova şi Uniunea Europeană se desfăşoară în cadrul 4. Reducerea tarifelor, începând cu 1 ianuarie din regimului preferenţial asimetric de comerţ, ceea ce al cincilea an după intrarea în vigoare a Acordului –

Figura 4. Evoluţia defi citului balanţei comerciale cu produse agricole al Republicii Moldova (2012) Sursa: Calculele autorului conform datelor WITS

44 - nr. 1 (32), martie 2014 Economie organe comestibile de porc proaspete, refrigerate sau 3. Reducerea barierelor tehnice şi diversifi carea congelate, struguri, mere, piersici, prune [1]. gamei de produse exportate spre piaţa dată; Pe lângă aceste aspecte particulare, prin prezen- 4. Sporirea activităţii de export a antreprenorilor tul Acord „Părţile îşi vor asuma angajamentul de a autohtoni, consolidată de un cadru de reglementare a intensifi ca cooperarea şi bunele relaţii de vecinăta- relaţiilor comerciale previzibil pe termen lung; te, inclusiv cooperarea în vederea dezvoltării pro- 5. Dezvoltarea culturii antreprenoriale ca urma- iectelor de interes comun, în special cele ce vizează re a intensifi cării relaţiilor comerciale cu parteneri prevenirea şi combaterea corupţiei şi activităţilor economici afl aţi la un stadiu mai avansat de dez- criminale. Aceste angajamente reprezintă un fac- voltare. tor-cheie în dezvoltarea relaţiilor şi cooperării între Ca o alternativă pentru crearea ZLSAC cu Uni- Părţi şi contribuie la asigurarea stabilităţii şi păcii unea Europeană, am considerat oportună evaluarea regionale” [1]. efectelor pe care le-ar fi putut genera aderarea Re- De fapt, acest Acord reprezintă pentru Repub- publicii Moldova la Uniunea Vamală – Rusia, Kaza- lica Moldova o agendă complexă de reforme în hstan, Belarus. Or, chiar şi în prezent, acest subiect domenii fundamentale pentru a asigura funcţiona- este unul care provoacă multiple discuţii. rea economiei conform principiilor economiei de Regimul comercial cu membrii actuali ai Uniu- piaţă. În cazul în care reformele respective nu vor nii Vamale s-a bucurat de un tratament preferenţial fi promovate de către autorităţi, mediul de afaceri în cadrul CSI, chiar de la obţinerea independenţei şi societatea în ansamblu, Acordul ar putea avea un ţării. Începând cu anul 2013, relaţiile comerciale cu impact profund negativ asupra sectorului agroali- aceste state se desfăşoară în cadrul Acordului multi- mentar care va produce efecte în lanţ şi asupra altor lateral privind crearea Zonei de liber schimb în spa- domenii – ocuparea forţei de muncă, nivelul de trai ţiul CSI, care a fost semnat în 2011. al populaţiei, fi nanţe publice ş.a. Spre deosebire de relaţiile comerciale cu parte- Liberalizarea importurilor de produse agroali- nerii din Occident, regimul comercial preferenţial mentare din Uniunea Europeană şi Turcia ar însem- cu ţările membre ale Uniunii Vamale este unul si- na eliminarea tarifelor vamale la import, ceea ce ar metric, ceea ce subînţelege acces liber pe pieţele corespunde unei reduceri a preţurilor produselor reciproce. importate cu aproximativ 10% în cel mult 10 ani. Pe piaţa Uniunii Vamale sunt exportate circa Conform datelor OMC, în anul 2012, media sim- 38% din produsele agroalimentare tranzacţionate în plă a tarifului MFN în Republica Moldova pentru exterior de către Republica Moldova. Aceasta este această categorie de produse a constituit 10,5%. Pe piaţa exclusivă de desfacere pentru unele produse categorii aparte, tariful mediu simplu a constituit: vegetale şi din carne. Iar aderarea la Uniunea Vama- 14,7% pentru produsele animaliere, 12,8% – pen- lă, care implică, nemijlocit, eliminarea controalelor tru fructe şi legume, 10,2% – pentru cereale şi pro- la frontierele interne, ar putea contribui la facilitarea dusele din acestea, 13% – pentru băuturi şi tutun. comerţului cu aceste categorii de produse. La fel, În particular, în ce priveşte vinurile, pentru un litru eliminarea taxelor de export ale ţărilor membre pen- importat se percepe o taxă vamală de 0,5 euro ş.a. tru diverşi combustibili, cu precădere pentru gazul Deşi presiunea concurenţială va aduce avantaje consumatorilor locali, tot ea ar putea infl uenţa ni- natural rusesc, ar putea reduce din costurile produ- velul veniturilor acestora, ţinând seama de nivelul cătorilor agricoli. înalt de ocupare a populaţiei în sectorul agricol. Eli- Totodată, în cazul în care Republica Moldova ar minarea oricăror instrumente de protecţie a sectoru- fi aderat la Uniunea Vamală, ar trebui luate în con- lui, fără a spori imunitatea acestuia, ar putea cauza sideraţie anumite costuri pe care le-ar genera acest creşterea şomajului, iar califi carea relativ slabă şi proces. pregătirea profesională redusă a muncitorilor dispo- 1. Mai întâi de toate, ţinând cont de faptul că nibilizaţi ar putea crea probleme în reorientarea lor aderarea la Uniunea Vamală ar însemna un tarif spre alte sectoare. vamal şi regim comercial comun, titlul de mem- În acelaşi timp, promovarea corectă şi responsa- bru al UV este incompatibil cu ALSAC, pe care bilă a programului de reforme ar putea genera mul- Republica Moldova intenţionează să-l semneze cu tiple oportunităţi pentru sector: Uniunea Europeană. La fel, aceasta ar putea avea 1. Crearea unui mediu de afaceri echitabil şi a unei cel mai probabil ca efect neprelungirea preferinţe- pieţe funcţionale, cu reguli concurenţiale corecte; lor comerciale autonome acordate de către aceasta, 2. Creşterea investiţiilor străine în sector şi mo- ceea ce ar afecta considerabil exporturile de produ- dernizarea acestuia; se agroalimentare pe piaţa vestică. Astfel, dacă în

nr. 1 (32), martie 2014 - 45 Akademos

Tabelul 1 Aspecte comparative privind nivelul tarifului MFN în profi l regional, % Produsele Ţara Toate produsele Produsele industriale, neagricole agroindustriale Republica Moldova 4,6% 10,5% 3,7% Belarus 9,7% 13,4% 9,1% Kazahstan 9,5% 13,4% 8,8% Federaţia Rusă 10,0% 13,3% 9,4% Uniunea Europeană 5,5% 13,2% 4,2%

Sursa: Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului prezent, cu anumite excepţii, în cadrul preferinţe- Agricultura este unul dintre sectoarele care asi- lor comerciale autonome, exporturile de produse gură o contribuţie încă majoră pentru asigurarea agroalimentare benefi ciază de acces liber pe piaţa creşterii economiei naţionale. În acelaşi timp, în ul- UE, anularea preferinţelor comerciale autonome ar timii ani evoluţia sa indică o volatilitate relativ înal- însemna impunerea pentru produsele moldoveneşti tă, care determină şi oscilaţiile mari în ritmurile de la intrarea pe piaţa UE a unui tarif mediu de circa creştere economică. 13,2% (Tabelul 1). Regenerarea sectorului şi sporirea competitivi- 2. Exporturile de produse agroalimentare în UV tăţii acestuia pe plan extern necesită măsuri radi- refl ectă un grad înalt de concentrare geografi că, cale ce ar produce modifi cări de fond în structura acest fapt sporind volatilitatea exportului, dar şi ex- lui. Semnarea Acordului de Asociere cu UE ar re- punerea activităţii sectorului la diverse şocuri par- prezenta un instrument de stimulare a acestui pro- venite din exterior. Iar după cum arată şi experienţa ces, însă crearea ZLSAC ar aduce cu sine anumite anului 2006, astfel de şocuri pot avea uneori conse- provocări pentru sector, care urmează a fi abordate cinţe fatale asupra unor subramuri ale agriculturii şi corect, pentru a nu se transforma în riscuri. ale industriei alimentare. Bibliografi e 3. Reducerea productivităţii în sector, ca urmare 1. Association Agreement between the European a majorării tarifului vamal pentru produsele industri- Union and the European Atomic Energy Community and ale, inclusiv capitalul importat din ţările terţe, atât de their Member States, of the one part, and the Republic of necesar pentru dotarea tehnică a ramurii. Este vor- Moldova, of the other part (http://eeas.europa.eu/moldova/ ba şi despre cultura antreprenorială redusă, precum assoagreement/assoagreement-2013_en.htm). şi cultura organizării producţiei, a dotării tehnice a 2. Clipa, V. Republic of Moldova: challenges întreprinderilor agricole şi a gospodăriilor ţărăneşti and prospects on the accession to the Customs Union care se refl ectă în productivitatea joasă obţinută. Russia - Kazakhstan - Belarus vs. concluding the Deep 4. Riscul tergiversării promovării unor reforme and Comprehensive Free Trade Agreement with the Euro- pean Union. INCE, 2013 (http://iefs.md/ro/activitatea-ince/ necesare pentru dezvoltarea mediului de afaceri în publicacii/356-republic-of-moldova-challenges-and-pro- ansamblu. spects-on-the-accession-to-the-customs-union-russia-kaza- khstan-belarus-vs-concluding-the-deep-and-comprehensi- Concluzii ve-free-trade-agreement-with-the-european-union.html). Dilema dintre Est şi Vest pentru Republica Mol- 3. Council Regulation (EC) No 55/2008 of 21 Janu- dova este un subiect care a cunoscut multiple dezba- ary 2008 introducing autonomous trade preferences for teri în ultimii ani. În curând urmează semnarea Acor- the Republic of Moldova and amending Regulation (EC) dului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu No 980/2005 and Commission Decision 2005/924/EC . Uniunea Europeană, care va pune pe picior de ega- 4. Stratan A., Moroz V., Lucasenco E. Diagnosis of litate doi parteneri economici importanţi. Astfel, Re- the agri-food value chains in the Republic of Moldova. Proceedings of the International Symposium on Agrari- publica Moldova va avea posibilitatea să valorifi ce an Economy &;2012, p302 (http://connection.ebscohost. oportunităţile oferite de regimurile preferenţiale de com/c/articles/83007715/diagnosis-agri-food-value-cha- comerţ şi de o cooperare strânsă cu ambii. ins-republic-moldova).

46 - nr. 1 (32), martie 2014 Economie

MODELAREA în infrastructură şi educaţie conduc la sporirea pro- ductivităţii sectorului privat, prin aceasta impulsio- IMPACTULUI CORUPŢIEI nându-i creşterea. AVANSATE ASUPRA Cercetările empirice [8-12] existente demon- strează că nivelul înalt de corupţie este extrem de CREŞTERII ECONOMICE persistent şi strâns legat de creşterea economică lentă şi instabilitatea politică. Însă, în pofi da recu- Dr. Elvira NAVAL noaşterii impactului negativ substanţial asupra creş- Institutul de Matematică şi Informatică terii economice, se creează impresia că guvernele al AŞM nu sunt în stare să rupă acest cerc vicios. O posibilă explicaţie [2] ar fi că, atunci când corupţia este pe larg răspândită, indivizii nu manifestă iniţiativa de MODELING OF THE ADVANCED CORRUP- a o combate chiar dacă fi ecare se va simţi mai bine TION IMPACT ON ECONOMIC GROWTH în lipsa ei. Alt aspect al modelării se referă la in- Summary. It is recognized that corruption has stabilitatea politică şi interacţiunea dintre politicieni substantial, adverse effects on economic growth, prin prisma infl uenţei unui politician corupt asupra especially in developing countries. In prezent article celuilalt politician corupt în vederea probabilităţii intercorrelaition between slow economic growth and corruption will be discussed. Some applications re- realegerii guvernului. fered to the Republic of Moldova economic growth Primul gen de modele se axează pe rolul delapi- will be examined. dărilor individuale de la stat şi poate fi interpretat ca Keywords: economic growth, corruption, ma- admiterea corupţiei mici (spre exemplu, mita pentru thematical modeling. obţinerea unei licenţe) sau corupţiei mari (mituirea construcţiei unui drum cu materiale nonstandard). Rezumat. După cum se ştie, corupţia are un efect Al doilea gen de modele pune accentul pe rolul negativ semnifi cativ asupra creşterii economice, în membrilor de guvern în parte în procesul delapidă- special în ţările în curs de dezvoltare. În prezentul articol se pune în discuţie corelarea dintre creşterea rilor publice şi poate fi interpretat drept corupţie la economică lentă şi corupţie. Se examinează unele nivel înalt. Ambele aspecte ale corupţiei prezentate aplicaţii privind creşterea economică în Republica de aceste modele par a fi relevante, consistente şi Moldova. complimentare. Cuvinte-cheie: creştere economică, corupţie, În continuare vom prezenta unele din modelele modelare matematică. descrise şi vom aplica aceste modele la examinarea situaţiei din Republica Moldova. Introducere Mai multe ţări în curs de dezvoltare, printre care Modelarea creşterii economice cu implicarea şi Republica Moldova, înregistrează un nivel înalt elementelor de corupţie de corupţie, în special în cazul proiectelor cu im- Să admitem că unele cheltuieli guvernamenta- plicarea sectorului public. Corupţia în sectorul pub- le fac parte din funcţia de producere a fi rmelor [1]. lic, de regulă, este asociată cu costurile exagerate Aceste cheltuieli se presupun a fi exogene pentru evaluate pentru proiectele de investiţii publice, cu fi rmele individuale, astfel încât la soluţionarea mo- utilizarea materialelor de calitate inferioară, precum delului la nivel agregat, rata de creştere este suste- şi calitatea proastă a executării lucrărilor. În atare nabilă şi endogenă. Cheltuielile productive se con- proiecte, corupţia umfl ă nivelul cheltuielilor în capi- trapun acelor care fac parte din funcţia de utilitate a talul public, dar îi reduce productivitatea, deoarece gospodăriilor, aşa-numitele cheltuieli neproductive. capitalul dispare, în timp ce calitatea scade. Atare cheltuieli nu afectează deciziile investiţiona- Dintre elementele cheltuielilor publice, investi- le, nu infl uenţează rata de creştere cu excepţia cazu- ţiile publice au o semnifi caţie deosebită pentru im- lui când sunt fi nanţate sub o formă distorsionată de pulsionarea creşterii economice. Conform cercetă- impozitare. rilor efectuate [1], multe dintre modelele teoretice Se va examina versiunea Cobb-Douglas a mo- elaborate demonstrează că odată cu implicarea ca- delului care va include cheltuieli neproductive. Pro- pitalului public şi a serviciilor publice în fabricarea ducţia fi rmei i se presupune a fi fabricată utilizând bunurilor fi nale, investiţiile publice asigură o creş- tehnologia de producţie de tip Cobb-Douglas expri- tere economică de lungă durată. Investiţiile publice mată prin ecuaţia (1) de mai jos, unde Yi este pro-

nr. 1 (32), martie 2014 - 47 Akademos

sau birocraţia coruptă îşi atribuie surplusul bugetar ducţia fi rmei i , K i este capitalul agregat al fi rmei i , A reprezintă parametrul tehnologic constant, iar şi maximizează valoarea curentă a fl uxului viitor de utilitate, obţinut din consumul C în raport cu GY sunt bunuri publice care nu concurează între g restricţia τ ≥ g . ele şi nu se exclud reciproc. Firmele private admit y că nivelul intrărilor guvernamentale este exogen şi Pentru a analiza rolul instituţiilor de stat în atunci producţia agregată ia forma: determinarea raportului dintre cheltuielile publi- α β ce, se va examina problema în care statul maxi- Yi = AKi Gy (1) mizează utilitatea medie ponderată a consumato- Dacă β = 1−α , avem cazul unei creşteri endo- rului reprezentativ şi utilitatea ofi cialului public gene sustenabile, determinate în special de investi- interesat. ţiile publice. Atunci când β < 1−α , în presupunerea Această problemă de maximizare poate fi re- A progresului tehnologic exogen , avem o versiune dusă la selectarea unei atare taxe de impozitare g neoclasică a modelului în care investiţiile afectea- τ şi atare proporţii g supuse restricţiei τ ≥ în ză nivelul producţiei dar nu creşterea ei. Admitem y y că termenul β , elasticitatea producţiei în raport cu vederea maximizării utilităţii integrate investiţiile publice, depinde de nivelul corupţiei în =ψ−+ (1 ψ ) U U r U g , (4) societate, aşa încât rentabilitatea investiţiilor pu- 0 ≤ψ ≤ 1 blice este egală cu β = γ (1 − η), unde η creşte în unde ψ este ponderea utilităţii birocratului, U funcţie de nivelul corupţiei. În lipsa corupţiei, η = 0, r este utilitatea consumatorului reprezentativ; U β = γ , dacă nivelul corupţiei este înalt, rentabi- g este utilitatea reprezentantului statului, a biroc- litatea investiţiilor tinde spre zero, η = 1, β = 0. ratului [7]. Derivând funcţia de producere după timp, obţinem În conformitate cu sursa respectivă [1], utilita- următoarea expresie: tea cetăţenilor poate fi exprimată printr-o funcţie standard cu elasticitatea de substituţie constantă: . . . . ∞ 1−σ Yi A K i GY ρt ⎛ c ⎞ = + α− + γ ( 1 η ) (2) = ⎜ r ⎟ , aici ρ este norma preferin- U r ∫ e ⎜ ⎟dt Yi A K i GY 1−σ 0 ⎝ ⎠ Din (2) desprindem că rata de creştere a pro- ţelor intertemporale ale consumatorului; σ este va- ducţiei, expresia din partea stângă a ecuaţiei, este la loarea inversă la norma constantă de substituţie. mod direct afectată de nivelul corupţiei η . Αtunci Prin analogie poate fi exprimată şi utilitatea repre- ∞ ⎛ 1−σ ⎞ când η tinde spre unu, termenul trei în partea dreap- θt c zentantului statului cointeresat: U = e ⎜ r ⎟dt ; g ∫ ⎜1−σ ⎟ tă a ecuaţiei este de neglijat. 0 ⎝ ⎠ În modelul P. Mauro [3], funcţia de producere aici θ este suma normei preferinţelor intertempora- se presupune a fi : le ale birocratului şi probabilitatea decesului dânsu- N N (1−α ) α lui (în conformitate cu sursa indicată [1], normele y = Ak = g i α=α, 0 <α < 1 (3) ∏ , ∑ i preferinţelor intertemporale necesită a fi egale între =1 =1 i i ele). Aici y este venitul per capita; este paramet- A Introducând restricţia bugetară pentru consu- rul tehnologic; k este capitalul privat per capita; g  i matorul reprezentativ k = y − c −τy şi substitu- este fl uxul serviciilor publice de tipul i . În compa- r ind în ea restricţia bugetară de consum a birocratu- raţie cu modelul de bază al lui R. Barro, în acest ⎛ g ⎞ lui c =τ⎜ − ⎟y, obţinem restricţia bugetară model numărul serviciilor publice este extins până g ⎝ y ⎠ N pentru model: la N . Dacă defi nim φ , încât g = φ g ,∑φ = 1,  i i i i k =τy − c − y = y − c − c − g . (5) g fi ind fl uxul total de servicii publice, funci=1 ţia de r r g producere se transformă în aceea utilizată de R. Soluţionând problema maximizării funcţiei de Barro [1] cu N = 1. utilitate comună (4) în raport cu restricţia bugetară În acest model se examinează două cazuri. În (5), se obţin condiţiile de ordinul întâi pentru consu- primul caz guvernul maximizează utilitatea consu- matorul privat şi consumatorul birocrat: matorului reprezentativ. Iar în al doilea caz se con- (1−ψ ) −ρt = λ şi ψ −ρt = λ . e u e uc (6) sideră cointeresat guvernul care primeşte pentru cr g ⎛ g ⎞ Ritmurile de creştere ale funcţiilor de consum consum o cantitate C , egală cu C =τ⎜ − ⎟y , g g ⎝ y ⎠ pentru persoana fi zică şi birocrat necesită a fi egale unde τ este suma ratei de impozitare proporţională indiferent de valorile parametrilor, însă condiţiile şi a ratei de mituire proporţională. Statul cointeresat iniţiale vor fi diferite în funcţie de ponderea utilităţii

48 - nr. 1 (32), martie 2014 Economie birocratului, ultimul fapt reiese din egalitatea condi- Guvernamental, Investiţiile, exprimaţi în valori per ţiilor ce urmează: capita [5] au fost calculate rapoartele y / k şi g / k , (1−ψ ) −ρt −σ =ψ −ρt −σ iar cu ajutorul lor s-a estimat coefi cientul α al funcţi- e cr e cg . (7) ei de producere y / k = A(g / k)α la valoarea 0,226. Raportul dintre condiţiile iniţiale, în cazul în ( / ) = 0.226 ( / ) care ritmurile de creştere (γ) sunt egale, va fi urmă- Ln y k Ln g k (10) torul: σ 0.028 1 γt t 8.084 c c e c ⎛ ψ ⎞ σ g = g 0 = g 0 = ⎜ ⎟ 2 ⎜ ⎟ . Radj = 0.8859 F = 65.36 c c eγt c ⎝1−ψ ⎠ r r0 r0 Din (10) constatăm că forma funcţională selec- De aici desprindem că nivelul consumului iniţi- tată aproximează sufi cient de bine datele empirice, 2 al al birocratului este pozitiv dependent de ponderea fapt confi rmat de valorile Radj şi F . Aproximaţia utilităţii dânsului ψ, care exprimă nivelul de corup- coefi cientului α şi semnifi caţia lui este una foarte ţie a statului. bună, ceea ce confi rmă valoarea devierii standard σ Din restricţia bugetară a birocratului deducem şi valoarea statisticii Student t . relaţia dintre consumul dânsului iniţial, în condiţiile Apoi, utilizând datele privind valorile coefi cien- ritmului de creştere constant şi nivelul de impozita- ţilor [2]; ρ = 0,2; σ = 7; A= 1; η = α; τ, g/y – calcule re – rata medie a impozitului pe venit τ constantă: proprii, s-a calculat ritmul de creştere γ, infl uenţat

⎛ ⎞ γ ⎛ ⎞ γ de nivelul corupţiei. c =τ⎜ − g ⎟y, c e t = ⎜τ − g ⎟y e ,t g ⎝ y ⎠ g 0 ⎝ y ⎠ 0 (8) CPI (Corruption Perception Index) pentru Re- ⎛ ⎞ c =τ⎜ − g ⎟y publica Moldova, estimat la 30-40 pentru ultimii g 0 ⎝ y ⎠ 0 . 8 ani [6], în anul 2013 fi ind egal cu 0,35, va servi Astfel, ritmul creşterii economice depinde direct pentru a determina ponderea utilităţii birocratului de nivelul de corupţie în stat şi rata de impozitare, 0 ≤ Ψ ≤ 1, Ψ = 0,35. Atunci raportul dintre con- acest fapt ne demonstrează relaţia ce urmează: sumul birocratului şi consumul cetăţeanului repre- zentativ în funcţie de nivelul corupţiei şi valoarea γ−= σ []()1−τ (1−η)y / k(1−η) ρ . (9) inversă la norma constantă de substituţie σ este egal În baza datelor statistice referitoare la dinami- cu 1 σ c c 0 ⎛ ψ ⎞ ca indicatorilor: Capitalul, Numărul Angajaţilor în g = g = ⎜ ⎟ = 0,0.76 . ⎜1−ψ ⎟ Câmpul Muncii, Produsul Intern Brut, Consumul cr cr0 ⎝ ⎠ Tabelul 1 Evoluţia indicatorilor în funcţie de valoarea ratei de impozitare

Anii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

τ 1 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226

g / y 0,144 0,203 0,197 0,149 0,164 0,200 0,199 0,204 0,238 0,222 0,204 0,202

y / k 0,713 0,757 0,807 0,796 0,775 0,744 0,694 0,652 0,559 0,590 0,595 0,567

γ 1 0,058 0,062 0,066 0,065 0,063 0,061 0,057 0,053 0,045 0,048 0,048 0,046

τ 2 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250

γ 2 0,054 0,058 0,062 0,061 0,059 0,057 0,053 0,049 0,042 0,045 0,045 0,043

nr. 1 (32), martie 2014 - 49 Akademos

Tabelul 2 Evoluţia indicatorilor în stare de stabilitate în funcţie de valorile ritmului de creştere constant

Anii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 0,226 τ1 y 13470 14277 15132 16039 16999 18018 19097 20241 21453 22738 24100 25544

k 18890 20021 21220 22491 23839 25266 26780 28384 30084 31886 33796 35820

g 1940 2056 2179 2309 2448 2594 2750 2915 3089 3274 3470 3678

0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 0,058 γ1 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 τ2 y 13420 14171 14964 15801 16686 17619 18605 19646 20746 21907 23132 24427

k 18819 19872 20984 22159 23398 24708 26090 27550 29092 30720 32439 34254 g 1932 2041 2155 2275 2403 2537 2679 2829 2987 3154 3331 3517 0,054 0,054 0,054 0,054 0,054 0,054 0,054 0,054 0,054 0,045 0,054 0,054 γ2

Concluzii Bibliografi e Relaţia (7) dintre ritmul optimal de creştere şi 1. Barro, Robert, Government Spending in a Simple rata de impozitare demonstrează că rata de impo- Model of Endogeneous Growth, Journal of Political Eco- zitare contribuie la diminuarea ritmului optimal de nomy, 98(S5), 103-225, 1990. creştere economică. Acest fapt este confi rmat şi de 2. Mauro, P., The Persistence of Corruption and Slow Economic Growth, IMF Staff Papers. Vol. 51, No. datele din Tabelul 2, care demonstrează că odată cu 1, 1-18, 2004. majorarea ratei de impozitare din contul nivelului 3. Mauro, P., Corruption and Growth, Quarterly Jo- de corupţie sporit, ritmul de creştere economică frâ- urnal of Economics, N.3, 681-712, 1995. nează, concomitent se diminuează şi valorile indi- 4. Mauro, P., The effects of Corruption on Growth, catorilor prezentaţi în tabel. Prin urmare, în concor- Investment, and Government Expenditure: A Cross- danţă cu sursele indicate [2-3], corupţia afectează Country Analyses. Corruption and the Global Economy, A.Kimberlz ed. Washington: Institute for International creşterea economică în mod negativ. În acelaşi timp, Economics, 1997. cota optimă a consumului public în venitul naţional 5. http://www.statistica.md rămâne intactă. 6. http://www.transparency.org O concluzie principală ar fi că reformele gradu- 7. Шараев, Ю.В., Теория экономического роста, ale sunt mai puţin efi ciente în comparaţie cu refor- ГУ ВШЭ, 2006, стр. 254. mele ambiţioase şi atotcuprinzătoare. O altă conclu- 8. Barro, Robert, Economic Growth in a Cross Sec- tion of Countries, Working Paper no. 3120, Cambridge, zie ar fi că ţările cu nivelul de corupţie înalt nu sunt Mass: NBER, September 1989. în stare să rupă de sine stătător cercul vicios în care 9. Barth, James R., Bradly, Michael D., The Impact of sunt prinse. În acest sens este cazul ca organizaţiile Government Spending on Economic Activity. Manuscript, din exterior sau/şi organizaţiile nonguvernamentale Washington: George Washington Univ., 1987. locale să efectueze presiuni asupra guvernului în ve- 10. Grier, Kevin B., Tullock, Gordon. An Empiri- derea promovării reformelor de amploare. cal Analyses of Crossnational Economic Growth, 1950- 1980. Manuscript, Passadena: California Institute Tech., Productivitatea scăzută, sectorul public mare şi December 1987. intervenţia masivă a statului se asociază cu corupţia 11. Kormendi, Roger C., Meguire, Philip G., Macro- sporită şi creşterea economică uşoară. Acest dezi- economic Determinants of Growth: Cross-Countries Evi- derat este confi rmat de evidenţa empirică efectuată dence, Journal of Monetary Economics, 16 (September în baza CPI, elaborat de agenţiile de evaluare. Prin 1985), 141-163. 12. Landau, Daniel L., Government Expenditure and prisma acestui indice, ţările prospere tind a fi perce- Economic Growth: A Cross-Country Study, Southern pute ca ţări cu o corupţie joasă. Economic Journal. 49 (January 1983), 783-792.

50 - nr. 1 (32), martie 2014 Fizică

INTERFERENŢA LUMINII de detectori care au un timp de răspuns inferior pe- rioadei de oscilaţie a undelor incidente, adică sub ÎMPRĂŞTIATE DE DOUĂ 10-15 s. Într-adevăr, la compunerea a două unde elec- tromagnetice, ale căror componente electrice sunt PUNCTE CUANTICE GG G G EE1011111=++exp{ itkrωϕ}şi Sergiu CÂRLIG GG G G EE=++exp itkrωϕ termenul de in- Dr. hab. Mihai A. MACOVEI 2022222{ } terferenţă se obţine după medierea după timpG a Institutul de Fizică Aplicată al AŞM pătratuluiG intensităţii rezultante. În aceste relaţii E0 , ω , k şi ϕ sunt, respectiv, amplitudinea, frecvenţa, LIGHT INTERFERENCE SCATTERED FROM vectorul de undă şi faza iniţială a undei. Vizibilita- A QUANTUM DOT PAIR tea [1] este determinată de: ⎛⎞ Summary: We investigate the spatial interferen- ωω12− sinc⎜ τ⎟ ce pattern of the spontaneous emitted light scattered II− GG ⎝⎠⎜ 2 ⎟ VEE==max min 2 .(1.1) from a laser-pumped quantum dot pair. The phonon II++01 02 EE22 infl uence on the interference phenomena is rigoro- max min 01 02 usly analyzed. In particular, the interference pattern Tabloul de interferenţă se va obţine chiar dacă visibility is asymmetrical with respect to the laser-dot prin fante vor trece particule separate – fotoni sau frequency resonance. The interference phenomenon persists even at the exact resonance in contrast to the electroni. Acest rezultat, deşi la prima vedere pare similar effect obtained for a real atomic pair in the contraintuitiv, este unul atestat experimental şi doar case of intense pumping. lasă loc interpretărilor despre natura duală a lumi- Keywords: interference, visibility, quantum dots, nii. Într-adevăr, dacă una din fante va fi acoperită, phonons. fotonul ar trebui să treacă doar prin cealaltă, pe ecran observându-se un maxim al intensităţii în dreptul Rezumat. În această lucrare este studiată inter- fantei libere. La deschiderea ambelor fante, când ferenţa luminii, împrăştiate spontan de două puncte intensitatea fasciculului incident este atât de mică cuantice care sunt excitate cu un fascicul laser coe- rent. Infl uenţa fononilor asupra tabloului de interfe- încât prin fante la momentul dat va trece doar un renţă este analizată detaliat. În particular, vizibilitatea singur foton, ne vom aştepta să înregistrăm pe ecran franjelor de interferenţă este asimetrică în raport cu două spoturi luminoase în dreptul fi ecărei deschi- abaterea frecvenţei laser de la frecvenţa de tranziţie zături corespunzător fantei prin care trece fotonul. a punctelor cuantice. Tabloul de interferenţă persistă Totuşi, pe ecran (peliculă fotografi că) se observă un chiar şi la rezonanţa exactă, ceea ce nu e caracteristic tablou de interferenţă cu minime şi maxime lumi- pentru fenomenul de interferenţă obţinut de la un sis- noase. Dacă se va încerca stabilirea cu certitudine tem format din doi atomi la o pompare intensă. a fantei prin care a trecut fotonul, tabloul de inter- Cuvinte-cheie: interferenţă, vizibilitate, puncte ferenţă va dispare. În aparenţă, fotonul trece prin cuantice, fononi. ambele fante concomitent şi interferă cu el însuşi. Conform interpretărilor lui Feynman [3,4], fi ecare Fenomenul interferenţei, pus în evidenţă în op- foton nu doar trece prin fi ecare fantă, ci traversea- tică încă la începutul secolului al XIX-lea de către ză simultan toate traiectoriile posibile spre ţintă, iar Young, a jucat un rol important pentru înţelegerea tabloul de interferenţă este un rezultat al interferen- naturii luminii [1]. Dacă lumina este incidentă pe ţei amplitudinilor de probabilitate ale traiectoriilor două fante separate spaţial, atunci pe un ecran plasat fotonului. perpendicular pe direcţia de propagare a luminii se O atracţie specială, atât sub aspect teoretic cât va observa o secvenţă de franje luminoase şi întune- şi experimental, reprezintă interferenţa luminii cate. Experimentul clasic poate fi realizat aproape împrăştiate de doi atomi separaţi spaţial. Una din- de oricine [2]. Deşi în experimentul lui Young s-au tre primele relatări experimentale ale lui Eichmann utilizat unde care proveneau de la aceeaşi sursă, ş.a. [5] relevă un tablou de interferenţă obţinut prin în principiu, interferenţa poate avea loc chiar dacă împrăştierea luminii de la doi ioni de mercur loca- undele care interferă provin de la două surse inde- lizaţi într-o capcană. Lumina incidentă provine de pendente. Atâta doar că rezultatul interferenţei nu la un laser cu lungimea de undă 194 nm. Instalaţia întotdeauna poate fi observat. experimentală folosită este similară unui dispozitiv Tabloul de interferenţă fi ind nestaţionar, pentru Young, iar încercările anterioare eşuate au fost ca- observarea acestuia în lumină vizibilă ar fi nevoie uzate de lipsa de localizare a atomilor/ionilor ţintă,

nr. 1 (32), martie 2014 - 51 Akademos cum este fi resc de aşteptat conform relaţiei de incer- atomii reali, în sistemele artifi ciale de atomi fononii titudine Heisenberg. Interferenţa luminii împrăştia- joacă un rol important şi sunt luaţi în consideraţie. te este observată la frecvenţa naturală ale sistemelor În reprezentarea stărilor îmbrăcate ecuaţia master cu două nivele şi doar la intensităţi mici ale radiaţiei corespunzătoare unui singur punct cuantic este: ⎛⎞ d R +−22 laser incidente. Ionii de Hg captaţi în capcană sunt ()−Ω[],sin2cossin =−γθ⎜ z + θθ − ⎟× Qt i Rz Q⎜ R R ⎟ distanţaţi în funcţie de potenţialul aplicat la distan- dt ⎝⎠2 ⎡⎤ R −+22 ţe de la 3 la 9 μm, prin urmare interacţiunea dipol- × ⎢⎥z sin 2θθθ+−RRQ cos sin , + dipol dintre aceştia poate fi neglijată. În acord cu ⎣⎦⎢⎥2 (2.1) Γ +−+⎡⎤ prezicerile mecanicii cuantice, se atestă experimen- ++()1sin2cos2nRRRRQθθ −+() sin2, θ + 4 ⎣⎦⎢⎥z tal dispariţia tabloului de interferenţă în situaţia în Γ −−+⎡⎤ +−++nRRRRQHcsin 2θθ cos 2() sin 2 θ , . ., care se determină care atom împrăştie lumina. În 4 ⎣⎦⎢⎥z modelul teoretic dezvoltat ulterior [6] atomii sunt descrişi de către un potenţial armonic tridimensio- unde Q este orice operator ce descrie dinamica nal, iar rezultatele sunt în bună concordanţă cu date- punctului cuantic, iar operatorii de tranziţie între ni- le experimentale [5]. velele îmbrăcate sunt defi nite astfel: + − Mai recent, sunt supuse studiului atât experi- Rz =+ +−− −, R =+ −, R =− + mental cât şi teoretic sistemele constituite din an- şi satisfac relaţiile de comutare proprii algebrei sambluri atomice [7] formate din ioni de Er dopaţi su(2). Stările + şi − sunt stările îmbrăcate defi -

în două cristale de LiNbO . Interferenţa se obţine în 2 3 nite în [8,9], de exemplu. Ω= Ω2 + Δ , unde lumina emisă spontan de către aceste ansambluri, ()2 excitate de un impuls laser. Distanţa dintre ansam- blurile atomice este circa 7 cm, în raport cu distan- Ω este frecvenţa Rabi, iar Δ=ωω0 − L este dife- ţa de ordinul micrometrilor pentru experimentul renţa dintre frecvenţele atomului şi ale radiaţiei laser. cot 2θ = Δ , γ este rata emisiei sponta- descris anterior cu ionii de Hg. 2Ω În acest articol vom studia interferenţa spaţială ne, iar Γ<Ω() − cea a fononilor. n este numărul a luminii împrăştiate spontan de către două punc- mediu de fononi corespunzător temperaturii T. Cu te cuantice cu două nivele energetice. În particular, ajutorul relaţiilor de comutare, pentru operatorii ce vom analiza infl uenţa fononilor asupra tabloului de descriu punctele cuantice pot fi obţinute următoare- interferenţă, calculând vizibilitatea franjelor. Am le ecuaţii de mişcare: obţinut că vizibilitatea franjelor de interferenţă este d ⎪⎪⎧⎫44Γ 2 RnRz =−⎨⎬2γθ() sin + cos θ +() 1 + 2 sin 2 θz + asimetrică în raport cu abaterea frecvenţei laseru- dt ⎩⎭⎪⎪2 lui de la frecvenţa de tranziţie a punctelor cuanti- γ +− Γ 2 ++−−sin 4θγθθ()RR 2 cos 2 sin 2 , (2.2) ce. Acest rezultat este diferit de cel obţinut în urma 22 d + ⎪⎪⎧⎫244Γ 2+ interferenţei a doi atomi vizibilitatea cărora este Ri=Ω−⎨⎬⎪⎪2γθ() sin 2 + cos θθ + sin −() 1 + 2 n sin 2 θ R − dt ⎩⎭⎪⎪4 simet rică. Mai mult, la rezonanţă vizibilitatea fran- 11⎪⎪⎧⎫ΓΓ2 − ⎪⎪⎧⎫ −−+⎨⎬γθγθ()1 2nR sin 2 +−+ ⎨⎬() 1 2 nR sin 4 z + jelor de interferenţă de la sistemul atomic dispare la 22⎩⎭⎪⎪ 42 ⎩⎭⎪⎪ Γ pompări mai intense [8]. În prezenţa fononilor, vizi- +−γθsin 2 sin 4 θ , 8 bilitatea creşte chiar şi în cazul rezonanţei exacte. − Articolul este structurat în felul următor: în pa- iar ecuaţia de mişcare pentru operatorul R se + ragraful 2 se prezintă modelul cercetat şi ecuaţia obţine din cea pentru R la conjugare. master cu ajutorul căreia se obţin ecuaţiile de mişca- Dacă detectorul este plasat într-un plan perpen- re; rezultatele obţinute şi concluziile sunt analizate dicular fasciculului laser, la o distanţă cu mult mai în paragraful următor, 3. mare decât dimensiunile sistemului compus din punctele cuantice, atunci intensitatea luminii îm- Formalismul analitic prăştiate poate fi calculată în felul următor [8,9]: 2 Considerăm un sistem format din două puncte ==+++−ikr()Ljl +− +− I C∑ SSjl e C{ SS11 SS 22 cuantice situate la o distanţă cu mult mai mare de- jl,1= cât lungimea de undă corespunzătoare frecvenţei de ikr( ) ikr( ) +++−LL12 +− 21 tranziţie. Sistemul respectiv este pompat cu lumină SS12 e SS 21 e }, (2.3) laser, vectorul de undă al căreia este perpendicular pe vectorul ce uneşte punctele cuantice. Fiecare unde operatorii S descriu tranziţiile cuantice ale punct cuantic este modelat ca un sistem ce conţi- punctelor cuantice neîmbrăcate [8], r12 este interva- ne doar două nivele energetice. Spre deosebire de lul spaţial între punctele cuantice, iar kL este vecto-

52 - nr. 1 (32), martie 2014 Fizică rul de undă al luminii laser. C este o constantă care a tabloului de interferenţă a luminii împrăştiate la depinde de geometria concretă a sistemului cercetat. pomparea punctelor cuantice. Pentru puncte cuantice aproape identice relaţia pri- vind intensitatea luminii împrăştiate este:

+− +− I=+2 C{} SS11 SS 12 cos() krL 12 , (2.4) şi deci +− +− Imax=+2, C{} SS 1 1 SS 1 2 iar

+− +− Vizibilita- Imin=−2. C{} SS 1 1 SS 1 2 II− tea franjelor de interferenţă: V = max min , se IImax+ min defi neşte pentru sistemul nostru în felul următor: +− SS12 Fig.1: Vizibilitatea franjelor de interferenţă versus V = . V +− Δ . Liniile: continuă, întreruptă lung şi întreruptă SS11 2Ω Pentru puncte cuantice care nu interacţionează scurt corespund parametrilor: Γ ==; γ 0,n 0 avem: 2 Γ ==1,n 0.5 şi Γ ==2,n 1. S + γ γ Alţi parametri sunt: Ω = . V = . (2.5) γ 10 1 + S 2 z unde 01≤≤V şi Bibliografi e R 1. Сивухин Д.В., Общий курс физики. Том 4. SRR++−=+−z sin 2θθθ cos22 sin , 2 Оптика. Москва, Мир, 1980, 752 p. 1 2. Cârlig S., Ciobanu O., Cuciureanu C., Studiul −+ (2.6) SRzz=−+cos 2θθ() RR sin 2 . 2()interferenţei luminii, Lucrare de laborator, În: Fizica şi În paragraful ce urmează vom cerceta detaliat tehnologiile moderne, 2004, v2, nr. 3-4, p. 60-62. http:// sfm.asm.md/ftm/vol2nr3-4/ tabloul de interferenţă obţinut de la împrăştierea lu- 3. Yabuki H., Feynman path integrals in the Young minii spontane de către două puncte cuantice pom- double-slit experiment, International Journal of Theoreti- pate cu lumină coerentă. cal Physics, February 1986, Volume 25, Issue 2, pp 159- 174. Rezultate şi concluzii 4. Feynman R., Hibbs A., Quantum mechanics and În Figura 1 este reprezentată vizibilitatea fran- path integrals, Dover publications INC, New York, jelor de interferenţă obţinută la detectarea luminii 2010, 382 p. împrăştiate spontan de către două puncte cuantice 5. Eichmann U., et.al., Young’s Interference Experi- independente. Pentru comparaţie, curba continuă ment with Light Scattered from Two Atoms, In: Phys. Rev. descrie vizibilitatea obţinută de la un sistem for- Lett. 1993, v70, 2359. mat din doi atomi cu două nivele energetice [8,9]. 6. Itano W. et.al., Complementarity and Young’s in- Observăm că la rezonanţă vizibilitatea franjelor de terference fringes from two atoms, In: Phys. Rev. A, 1998 v57, 4176-4187. interferenţă este mai mare decât pentru un sistem 7. Afzelius M., et al, Interference of spontaneous atomar. Efectul se datorează prezenţei fononilor emission of light from two solid-state atomic ensembles, care redistribuie populaţia nivelelor energetice ale In: 2007 New J. Phys. v9 413. punctelor cuantice. Mai mult, vizibilitatea tabloului 8. Macovei M., Evers J., Li G., Keitel C. H., Strong- de interferenţă obţinut pentru punctele cuantice nu Field Spatial Interference in a Tailored Electromagnetic este simetrică în raport cu abaterea de la rezonanţă a Bath, In: Phys. Rev. Lett. 2007, v 98, 043602. fasciculului laser de la frecvenţa de tranziţie. 9. Ficek Z., Swain S., Quantum Interference and În concluzie, prezenţa fononilor proprie punc- Coherence: Theory and Experiments, Springer Verlag, telor cuantice contribuie la modifi carea esenţială Berlin, 2005.

nr. 1 (32), martie 2014 - 53 Akademos

COMUNICAREA OPTICĂ Introducere Astăzi este difi cil să ne imaginăm viaţa fără BAZATĂ PE HAOS computere personale, fără internet, comunicare op- CU AJUTORUL tică, imprimante laser, display etc. În toate aplicaţi- ile enumerate mai sus este nevoie de un dispozitiv LASERELOR care emite lumina, numit laser. În absenţa laserelor SEMICONDUCTOARE semiconductoare (LS) activitatea de zi cu zi în di- ferite domenii ale economiei naţionale ar fi imposi- CU CAVITATE DE AER bilă. LS sunt folosite pe larg în comunicaţii optice, medicină, chimie, sisteme CD, DVD, BD, mecani- Masterand Ana SANDUŢA că şi măsurători, spectroscopie, sisteme display etc. Datorită acestor aplicaţii, laserele semiconductoare Dr. S.S. RUSU au devenit obiect de studiu în multe grupuri de cer- Dr. hab. V.Z. TRONCIU cetare din întreaga lume. Universitatea Tehnică a Moldovei LS suscită interes nu numai sub aspect aplicativ, dar şi din punct de vedere al cercetărilor fundamen- tale. Totodată, aceste lasere sunt sisteme nelineare. CHAOS BASED COMMUNICATION USING De aceea, în ultimii ani, dinamica lor a devenit SEMICONDUCTOR LASER WITH AIR GAP obiect de studiu, iar cercetările teoretice sunt nece- CAVITY Summary. In this review, we report the results sare pentru prezicerea evoluţiei dispozitivelor laser of the dynamical behavior of a novel integrated semi- cu diferite topologii [1]. De subliniat că laserele cu conductor laser subject to multiple optical feedback feedback distribuit (DFB – Distributed FeedBack loops. The laser’s structure consists of distributed lasers) cu multe secţiuni reprezintă elementul-cheie feedback section coupled to a waveguide, an air gap pentru diferite dispozitive utilizate în sistemele de section and phase section. It is found that due to the comunicare optică. multiple feedback loops and under certain operating Totuşi, trebuie să constatăm ca în aplicaţiile ti- conditions the laser displays chaotic behaviors appro- pice ale LS este inevitabilă prezenţa unui feedback priate for chaos-based communications. The optimal optic (FO). Acesta poate fi realizat de oglinzile rezo- conditions for chaos generation are identifi ed. The natorului laserului sau de refl exia de la alte compo- synchronization of two unidirectional coupled (mas- ter–slave) systems are also studied. Finally, examples nente optice ale sistemului. După cum se ştie, chiar of message encoding and decoding are presented and şi valorile mici ale FO produs de la o oglinda pla- discussed. nă (vezi Fig. 1) conduc la destabilizarea sistemului Keywords: chaos, communication, laser with air şi la apariţia instabilităţilor [2-4]. Astfel, FO poate gap, cavity, synchronization. infl uenţa considerabil comportamentul dinamic al laserului semiconductor (pentru detalii vezi lucră- Rezumat. În această trecere în revistă expunem rile [5-7]). Până şi refl exiile simple de la oglinzile rezultatele comportamentului dinamic al unui laser plasate în exterior, asemenea unor conectoare cu semiconductor integrat cu feedback optic multiplu. fi bre, pot cauza diverse fenomene cum ar fi : colap- Structura laserului constă din secţia activă cuplată la sul coerent; fl uctuaţii de frecvenţe mici sau autopul- un ghid de undă, la un strat de aer şi la o secţiune de variaţie a fazei. S-a constatat, că datorită feedback- saţii (AP); haos etc. ului optic multiplu în anumite condiţii de funcţio- nare, sistemul are un comportament haotic adecvat comunicării bazate pe haos. Astfel au fost identifi - cate condiţiile optime pentru generarea haosului. De asemenea, a fost studiat fenomenul de sincronizare a două lasere cuplate unidirecţional. În cele din urmă sunt prezentate şi discutate exemple de codare şi de- Fig. 1. Reprezentarea schematică a laserului DFB cu un codare a mesajelor. singur mod cuplat cu o oglindă caracterizată de Cuvinte-cheie: haos, comunicare, laser cu cavi- coefi cientul de refl exie R şi lungimea L. tate aer, sincronizare. Prezenţa oscilaţiilor periodice sau haotice reprezintă un fapt bine cunoscut în LS supuse FO. În funcţie de domeniul de aplicaţii, comportamentul haotic poate fi atât util, de exemplu, în aplicaţiile

54 - nr. 1 (32), martie 2014 Fizică bazate pe haos, cât şi nedorit într-un sistem de co- asemenea, vom aborda fenomenul de sincronizare a municaţii. două astfel de sisteme cuplate unidirecţional şi vom În această lucrare vom investiga posibilitatea determina regiunile de sincronizare în cazul a două destabilizării emisiei laser cu ajutorul cavităţilor lasere identice. Se va prezenta confi rmarea experi- externe şi utilizării oscilaţiilor haotice în sistemele mentală a efectelor de sincronizare şi de transmitere de comunicare bazate pe haos. Din punct de vede- a mesajelor prin metoda modulării haotice. re aplicativ, comunicarea în baza haosului a devenit atractivă deoarece permite îmbunătăţirea securităţii Confi guraţia laser şi modelul matematic în sistemele optice de transmitere a datelor. Inte- Vom examina un dispozitiv, care constă din- resul pentru acest domeniu a crescut considerabil tr-un laser semiconductor ce funcţionează sub in- după demonstrarea practică a comunicării optice ba- fl uenţa FO de la o cavitate dublă şi-i reprezentat în zate pe haos în reţeaua de fi bre optice a Atenei [8]. Figura 2. El constă dintr-un laser de unde continue, În sistemele optice de comunicare bazate pe haos cuplat printr-o cavitate de aer cu o altă cavitate exteri- sunt folosite lasere semiconductoare cu diferite FO oară pasivă. Pentru evitarea pierderilor la difracţie, în – complet optice [9-12] sau electro-optice [13-15]. cavitatea de aer poate fi introdusă o microlentilă care De obicei, pentru generarea haosului, timpul de în- asigură convergenţa fascicolului de lumină. Totuşi, în târziere trebuie sa fi e mai mare de câteva sute de experiment vom micşora cavitatea de aer pentru a eli- picosecunde. Astfel în aer, de exemplu, o oglindă mina microlentila şi pentru a evita pierderile. Avan- plană trebuie să fi e plasată la o distanţă de câţiva tajul schemei propuse cu două cavităţi faţă de cea centimetri de la faţeta laserului şi ca rezultat întreg convenţională cu o oglindă plană constă în existenţa sistemul laser-oglindă nu poate fi considerat com- a două faze – una în cavitatea cu aer, iar alta în cavita- pact. În acest context, laserele cu multe secţii sub tea cu material, ultima fi ind uşor controlată în scopul infl uenţa FO de la o secţie exterioară ar fi un candi- destabilizării sistemului. Confi guraţia dată permite dat convenabil pentru emiterea semnalului haotic şi mărirea coefi cientului de refl exie a faţetei posterioare în acelaşi timp ar constitui un dispozitiv compact. a cavităţii pasive cu material, astfel încât intensitatea Datorită progresului tehnologic continuu, lase- semnalului ce se întoarce în laser să crească. rele cu multe secţii au obţinut confi guraţii stabile şi compacte, care includ secţii integrate cu ghiduri de undă comune ce reglează deplasarea de fază. Însă cea mai simplă confi guraţie, laserul cu două secţii – una activă şi alta pasivă ce acţionează ca o cavitate externă – nu este potrivită, întrucât lungimea secţiei pasive este de obicei prea mică pentru a se realiza dinamica haotică. Aşadar, este necesară examinarea unor modele mai complexe. Pasul făcut recent în această direcţie a fost considerarea laserelor cu di- ferite confi guraţii, care includ reacţia inversă de la o Fig. 2. Schema laserului cu cavitate de aer utilizat pentru sincronizarea haotică, codarea şi decodarea mesajului cavitate dublă integrată. Nu demult, în lucrările [16- digital sub infl uenţa reacţiei inverse multiple [21] 18] au fost cercetate diferite confi guraţii ale lasere- lor semiconductoare sub infl uenţa FO de la cavităţi. Pentru modelarea schemei din Figura 2, consi- De asemenea, pentru crearea FO au fost studiate di- derăm laserul cu un singur mod, care funcţionea- ferite confi guraţii utilizând rezonatoare Fabry-Perot ză în regim de unde continue, cuplat în direcţie [19,20], constatându-se că FO poate atât să desta- lon-gitudinală cu o cavitate dublă. Prima oglindă bilizeze emisia laserului, cât şi să îmbunătăţească este plasată la distanţa l de la faţeta din faţă a lase- stabilitatea emisiei de unde continue. rului. Distanţa dintre prima şi a doua oglindă este Scopul acestei treceri în revistă constă în expu- L. Faza ψ a cavităţii a doua poate fi uşor controla- nerea rezultatelor ce ţin de comunicarea bazată pe tă de un curent mic injectat în regiunea pasivă de haos cu utilizarea laserelor semiconductoare cu mul- lungime L. Se consideră că curentul injectat în aceas- te cavităţi, una din ele fi ind de aer. Vom determina tă secţie este sufi cient de mic şi infl uenţează doar in- condiţiile, pentru care evoluţia sistemului este haoti- dicele de refracţie, iar lungimea rezonatorului variază că din cauza infl uenţei semnalului ce vine de la cavi- foarte puţin. De asemenea, vom presupune că în timp tatea dublă. Vom arăta că aceste unde pot fi folosite ce faza ψ variază, modifi cările timpului de întârziere în sistemele optice de comunicare bazate pe haos. De dintre oglinzi τL sunt neglijabile. Ca alternativă la cu- nr. 1 (32), martie 2014 - 55 Akademos rentul injectat, această fază poate fi controlată cu aju- Rezultate torul unui dispozitiv piezo-electric. În general, între Pentru intensităţi destul de mici ale semnalului oglinzi semnalul poate avea refl exii multiple. Totuşi, FO, laserul emite în regim de unde continue sau de ţinând seama de faptul că intensitatea semnalului în- oscilaţii periodice. Regimul haotic apare doar când tors în laser este mică, aproximarea existenţei unei intensitatea semnalului de întoarcere este sufi cient singure bucle este justifi cată. Menţionăm, că această de mare. Figura 3 ilustrează evoluţia în timp (par- aproximare simplifi că mult calculele numerice. tea stângă) şi spectrul de putere (partea dreaptă) a laserului semiconductor sub infl uenţa feedback-ului cavităţii în regim haotic.

(1)

(2) Fig. 3. Evoluţia în timp a puterii emergente a laserului Dinamica sistemului este analizată în limitele semiconductor modelului extins Lang-Kobayashi [22] pentru am- În cele ce urmează vom cerceta dinamica la- plitudinea complexă a câmpului E şi densitatea pur- serului în limbajul diagramelor bifurcaţionale. În tătorilor de sarcină N. Figura 4 este reprezentată o diagramă tipică a bifur- Indicii t şi r se referă, respectiv, la laserul prin- caţiilor pentru laserul semiconductor afl at sub infl u- cipal şi cel secundar. Ultimul termen în ecuaţia (1) enţa feedback-ului optic. este prezent numai pentru laserul secundar şi descrie cuplarea într-o singură direcţie a laserelor. kr este parametrul ce descrie intensitatea câmpului injectat în laserul secundar şi este dat de următoarea ecuaţie , unde R este coefi cientul de re-

fl exie a faţetei laserului secundar (R = =30%), τc este timpul de circulaţie a câmpului în laser (τc = 10 ps),

ηext descrie pierderile, cu excepţia celor introduse de faţetele laserului (ηext = 0,5). τl şi τL sunt, respectiv, timpii de întârziere a câmpului în cavitatea cu aer şi Fig. 4. Diagrama bifurcaţiilor obţinută numeric pentru valo- în secţia pasivă L. γ şi γ sunt, respectiv, inten- t1,r1 t2,r2 rile φ = –π/2, ψ = π ale fazelor. CW indică regimul de unde sităţile FO de la oglinzile Rl şi R2. Pentru simplitate continue, cerculeţul H indică bifurcaţia Hopf, iar P arată vom considera R1 şi R2 astfel, încât să se satisfacă maximul soluţiilor periodice condiţia γt1 = γt2 = γr1 = γr2 = γ. φ = ω0τl este faza acumulată în cavitatea cu aer şi care poate să dife- Odată cu creşterea intensităţii reacţiei inverse, în sistem apar diferite instabilităţi. Pentru valori re foarte mult de la un laser la altul. ψ = ω0τL este faza acumulată în ambele cavităţi. Alţi parametri au mici ale intensităţii reacţiei inverse observăm re- valorile: factorul Henry α = 5; coefi cientul ampli- gimul de unde continue a puterii emergente care fi cării diferenţiale g = 1,5·10–8 ps–1; coefi cientul de reprezintă o singură valoare a maximului puterii. saturaţie a amplifi cării ε = 5·10–7; timpul de viaţă Pentru valoarea intensităţii reacţiei inverse γ = 10 ns–1 apare bifurcaţia Hopf, iar puterea emergentă a al fotonilor şi al purtătorilor de sarcină τph = 3 ps laserului manifestă un caracter oscilatoriu. Deoare- şi τe = 2 ns; timpii de întârziere τl = 0.066 ns, şi τL = 0.2 ns. Curentul injectat este fi xat la valoarea I = ce oscilaţiile sunt periodice, pentru o valoare fi xă

50 mA (curentul de prag este Ith = = 11.5 mA), iar a intensităţii reacţiei inverse toate maximele puterii numărul purtătorilor de sarcină la transparenţă – la emergente au aceeaşi valoare şi, ca rezultat, apare 8 valoarea N0 = 1,2·10 . Aceste valori ale parametri- doar un singur punct. Bifurcaţia Hopf este supercri- lor sunt folosite pentru toate calculele efectuate la tică, iar amplitudinea oscilaţiilor, după cum se ştie, obţinerea rezultatelor prezentate în fi gurile acestei creşte ca funcţie de rădăcină pătrată din distanţa de lucrări. la punctul de bifurcaţie. Odată cu creşterea ulteri-

56 - nr. 1 (32), martie 2014 Fizică

Fig. 5. Schema tehnicii de modulare haotică la codarea şi decodarea mesajelor oară a intensităţii reacţiei inverse se obţine un sce- alta şi diagrama de sincronizare reprezintă un nor de nariu compatibil cu trecerea cuasiperiodică la haos. puncte care demonstrează lipsa corelaţiei dintre pu- Menţionăm că domeniul şi amplitudinea acestor os- terile emise. Mărind parametrul de cuplaj până la k = cilaţii sunt mici. Când intensitatea reacţiei inverse 50 ns–1, pe diagramă se observă un proces clar de sin- atinge valoarea γ = 15 ns–1, se observă trecerea la cronizare (vezi Fig. 6, b) cu un coefi cient de corelaţie o nouă regiune de operare periodică P. La creşte- reciprocă C = 0.75. Mărind parametrul de cuplaj până rea ulterioară a intensităţii reacţiei inverse apare al la 100 ns–1, sincronizarea se îmbunătăţeşte şi coefi ci- doilea scenariu compatibil cu traseul cuasiperiodic entul de corelaţie reciprocă se măreşte, apropiindu-se spre haos. Pentru valori mari ale intensităţii reacţiei de unitate (vezi Fig. 6, c şi d). inverse sistemul oscilează în regim haotic. Criptarea haotică a informaţiei este un domeniu În cele relatate mai sus am clarifi cat diferite relativ nou. Drept exemplu pentru un sistem criptog- aspecte ale dinamicii laserelor semiconductoare rafi c haotic am considerat modularea haosului [9] cuplate prin feedback optic pentru obţinerea oscila- ce poate fi uşor implementată în dispozitivele reale. ţiilor haotice. În continuare vom studia confi guraţia Semnalul informaţional este criptat ca o modulare a de transmitere-recepţie şi vom evalua proprietăţile amplitudinii câmpului electric al semnalului laseru- de sincronizare a două lasere. Astfel vom examina lui principal, astfel încât semnalul transmis laserului criptarea şi decriptarea unui mesaj digital în siste- secundar este mele optice de comunicare bazate pe haos. , (3) În literatura de specialitate au fost propuse di- unde m(t) este semnalul informaţional, iar – ferite metode de criptare haotică, cum ar fi : modu- amplitudinea lui. Mesajul informaţional este deco- larea haosului [9]; deplasarea haotică a cheii [23]; dat comparând semnalul ce intră cu cel care iese din mascarea haotică [24] etc. Vom analiza detaliat doar laserul secundar în condiţiile când laserele principal cazul, când mesajul informaţional este inclus ca o şi secundar sunt sincronizate ideal modulaţie a amplitudinii haotice a purtătorilor de (4) sarcină – aşa-numita modulare haotică [9]. În cazul când laserele sunt sincronizate, mesajul poate fi de- codifi cat la receptor prin compararea semnalului de intrare cu cel de ieşire din receptor. Astfel, în conti- nuare ne vom concentra asupra confi guraţiei emiţă- tor-receptor, evaluării proprietăţilor de sincronizare şi de utilizare a acestor dispozitive integrate de co- dare şi decodare a mesajelor în comunicaţiile bazate pe haos. În tehnica de modulare a haosului mesajul este codifi cat ca o modulare a unei amplitudini mici a câmpului emis de sistemul principal (vezi Fig. 5). În Figura 6 este reprezentată puterea emisă de un sistem secundar în funcţie de puterea celui principal (diagrama de sincronizare) pentru regimul haotic şi Fig. 6. Diagrama de sincronizare a două lasere, obţinută diferite nivele ale parametrului de cuplaj k. În cazul numeric pentru diferite valori ale coefi cientului de cu- în care sistemele principal şi secundar sunt identice plaj k: a) k = 0 ns–1 (sistemul nu este corelat), b) k = 50 şi parametrul de cuplaj este egal cu zero, traiectoriile ns–1 (C = 0.75), c) k = 75 ns–1 (C = 0.997) d) k = 100 ns–1 laserelor principal şi secundar se îndepărtează una de (C = 0.9995). C este coefi cientul de corelaţie.

nr. 1 (32), martie 2014 - 57 Akademos

fabricate la Institutul HHI Berlin [28] şi investigate experimental în Dipartimento di Elettronica la Uni- versitatea din Pavia, Italia [29]. Schema investigată este reprezentată în Figura 8 şi este compusă din secţia activă DFB cuplată cu două secţii de regla- re a fazei, două ghiduri de lumină transparente şi o cavitate de aer. Toate aceste secţii ale sistemului ce formează multiple cavităţi sunt acoperite cu straturi de refl exie înaltă. Ulterior, modulele cu cavităţi de aer descrise anterior au fost caracterizate pe larg ex- perimental ca generatoare de haos. De asemenea, au fost realizate experimente de transmisie între faţetele din spate ale laserelor. Fa- Fig. 7. Rezultatele numerice ale criptării unui mesaj digital de ţeta din faţă a laserului este maxim anti-refl ectivă 2.5 Gbit/s, obţinute cu un sistem de lasere haotice: a) semnalul în scopul creării condiţiilor pentru obţinerea unei informaţional destinat pentru criptare; b) puterea emergentă a valori maxime a puterii emergente. Secţiunea DFB laserului principal; c) puterea emergentă a laserului principal cu este compusă din 8 gropi cuantice. În urma inves- semnalul informaţional; d) semnalul informaţional după decrip- tigaţiilor experimentale s-a arătat că laserul descris tare şi fi ltrare (linia continuă) şi semnalul incident (linia punctată). mai sus în anumite condiţii produce haos. Ulteri- or s-a demonstrat că două astfel de lasere pot fi Figura 7 ilustrează procesul de transmitere sincronizate. Astfel, într-o structură compusă din a unui semnal digital. Panelul a) prezintă forma două lasere, unite în schema de conectare „faţeta semnalului incident, adică al celui care trebuie posterioară a unuia cu faţeta posterioară a altuia”, transmis. Panelele b) şi c) arată puterea emergen- a fost realizată transmiterea unui mesaj informaţi- tă a laserului principal fără mesaj şi împreună cu onal. acesta, iar panelul d) – mesajul decodat după for- În cele ce urmează vom prezenta rezultatele ob- mula (4) şi apoi fi ltrat cu un fi ltru potrivit, aşa cum ţinute pentru laserele cu grosimea cavităţii de aer de este realizat în [24]. 5 μm. Ţinem să menţionăm, că rezultate similare au După cum se vede în fi gură, pentru cazul ide- fost obţinute şi pentru alte valori ale grosimii cavi- al, când parametrii ambelor lasere coincid, mesajul tăţii de aer (ca exemple 2, 10, 25 μm). După cum este recuperat complet. Astfel am demonstrat teore- s-a demonstrat, datorită multiplelor legături inverse tic că metoda modulării haotice poate fi uşor imple- prezente în sistem, în laserul cu cavitate de aer evo- mentată în sistemele de comunicare optică bazate luţia puterii emergente este haotică pentru domenii pe haos [21]. mari ale parametrilor şi pentru intervale mari ale va- Confi rmarea experimentală riaţiei curentului de injecţie. În continuare vom expune unele rezultate expe- Figura 9 refl ectă posibilitatea de sincronizare a rimentale [25] ce confi rmă anumite efecte descrise două lasere de tipul celor din Fig. 8, care reprezintă mai sus şi în lucrările [26, 27]. Designul laserelor una din condiţiile legate de transmiterea securitizată a fost propus de către unul dintre autori în cadrul a mesajului [25, 29]. Calitatea sincronizării a fost es- proiectului european PICASSO. Ulterior ele au fost timată din diagrama prezentată în Figura 9, unde sunt

Fig. 8. Schema laserului cu cavitate de aer studiată în experiment [25, 30]

58 - nr. 1 (32), martie 2014 Fizică

Concluzii În limitele unei adaptări a ecuaţiilor Lang-Ko- bayashi a fost cercetat laserul semiconductor cu un singur mod şi cu feedback optic ce provine de la mai multe cavităţi, una fi ind de aer. Prezenţa mai multor secţii conduce la complicarea oscilaţiilor sistemu- lui. De menţionat că stări haotice ale sistemului cu feedback optic de la cavităţi multiple au fost obţinu- te şi pentru valori mici ale intensităţii reacţiei inver- se. Un avantaj al sistemului propus în comparaţie cu cel al feedback-ului optic convenţional este că starea de haos apare pentru lungimi mici ale cavi- Fig. 9. Diagrama de sincronizare obţinută experimental a tăţilor, ceea ce face dispozitivul mult mai compact. două lasere de tipul celui prezentat în Figura 3, unite într-o Pe de altă parte, s-a demonstrat că în anumite con- confi guraţie unidirecţie (emiţător→receptor). În inserţie diţii două astfel de sisteme laser pot fi sincronizate sunt prezentate evoluţiile în timp ale amplitudinilor emiţăto- atunci când ele operează în regim haotic în confi gu- rului şi receptorului [25]. raţia emiter-receptor. Pentru valorile parametrilor la care este obţinută sincronizarea perfectă s-a demon- comparate spectrul RF al laserului principal şi cel al strat posibilitatea de criptare şi decriptare a mesaju- diferenţei spectrelor laserului principal şi secundar, lui prin metoda modulării haotice. Mesajul poate fi obţinute experimental. Este interesant să observăm adecvat restabilit la receptor, chiar şi la viteze înalte că în jurul frecvenţei de 1.5 GHz calitatea sincroni- de transmitere a informaţiei. În fi nal, este expusă zării este cea mai mare. În inserţia din Figura 9 sunt confi rmarea experimentală a efectelor de sincroni- prezentate evoluţiile în timp ale laserelor principal şi zare şi transmitere a mesajului informaţional. secundar pentru starea de sincronizare. Este uşor de observat că semnalele sunt perfect sincronizate. Acknowledgments Luând în consideraţie faptul că laserele emiţă- Authors acknowledge the support of the Te- torului şi receptorului pot fi sincronizate în experi- chnical University of Moldova project 106 b/s - ment (vezi Fig. 9) în continuare arătăm posibilitatea 11.817.05.17F. VZT acknowledges the support from de transmitere a unui semnal digital în schema de the CIM–Returning Experts Programme. V.Z.T. also conectare „faţeta posterioară - faţeta posterioară”. would like to thank C.Mirasso, P. Colet, V. Annova- Un mesaj de 1 Gb/s a fost injectat în laserul prin- zzi-Lodi and M. Hamacher their helpful discussions cipal folosind un modulator de amplitudine extern on the results presented in this paper. [25,29]. Decodarea semnalului s-a efectuat la recep- Bibliografi e tor prin metoda de anulare a haosului. S-a obţinut o 1. Agrawal Govind P., Dutta Niloy K., Semiconduc- mască efi cientă a mesajului (vezi Fig. 10, a) care ul- tor lasers - Van Nostrand Reinhold, 1993, 616 pages. terior s-a decodat perfect (vezi Fig. 10, b). În aceste 2. Tartwijk G.H.M and Lenstra D., Semiconductor experimente s-a folosit un fi ltru ce elimină compo- lasers with optical injection and feedback, Quantum Se- nentele de frecvenţă înaltă ale haosului. miclass. Opt., 1995, vol. 7, p. 87-143. 3. Krauskopf B. and Lenstra D. (Eds.), Fundamen- tal Issues of Nonlinear Laser Dynamics, AIP Conference Proceedings. 2000, p. 548. 4. Fischer A.P.A., Yousefi Mirvais, Lenstra D., Mi- chael W. Carter, and Vemuri Gautam, Experimental and Theoretical Study of Semiconductor Laser Dynamics Due to Filtered Optical Feedback, IEEE J. of Selected Topics in Quantum Electronics 2004, vol. 10, p. 944-954. 5. Sacher J., Baums D., Panknin P., Elsaesser W., Goebel E.O., Intensity instabilities of semiconductor la- sers under current modulation, external light injection, and delayed feedback, Phys. Rev. A, 1992, vol. 45, p. Fig. 10. Fotografi a diagramei ochi pentru a) un sem- 1893-1905. nal digital de 1Gb/s mascat sub haos şi b) mesajul 6. Petermann K., External optical feedback pheno- decodat prin metoda de anulare a haosului la receptor mena in semiconductor lasers, IEEE J. Selected Topics [25,29] in Quantum Electron., 1995, vol. 1, p. 480-489.

nr. 1 (32), martie 2014 - 59 Akademos

7. Yousefi M., Lenstra D., Dynamical behavior of a P., Deparis O. and Blondel M., Experimental demonstra- semiconductor laser with fi ltered external optical feedback, tion of suppression of low-frequency fl uctuations and sta- IEEE J. Quantum Electron., 1999, vol. 35, p. 970-976. bilization of an external-cavity laser diode, Opt. Lett., 8. Argyris Apostolos, Syvridis Dimitris, Larger La- 2000, vol. 25, p. 808-810. urent, Annovazzi-Lodi Valerio, Colet Pere, Fischer Ingo, 19. Tronciu V.Z., Wünsche H.-J., Wolfrum M. and Garcı´a-Ojalvo Jordi, Mirasso Claudio R., Pesquera Luis, Radziunas M., Semiconductor laser under resonant Shore K. Alan, Chaos-based communications at high bit feedback from a Fabry-Perot resonator: Stability of con- rates using commercial fi bre-optic links, Nature., 2005, tinuous-wave operation, Phys. Rev.E, 2006, vol. 73, p. vol. 438, p. 343-346. 046205-046212. 9. Mirasso C.R., Colet P. and Garcia-Fernandez P., 20. Schikora S., Hövel P., Wünsche H.-J., Schöll E. Synchronization of Chaotic Semicondcutor Lasers, Ap- and Henneberger F., All-Optical Noninvasive Control of plication to Encoded Communications, IEEE Photon. Unstable Steady States in a Semiconductor Laser, Phys. Technol. Lett., 1996, vol. 8, p. 299-301. Rev. Lett., 2006, vol. 97, p. 213902-213906. 10. Annovazzi-Lodi V., Donati S. and Scire A., Syn- 21. Tronciu V. Z., Mirasso Claudio R. and Colet chronization of chaotic injected-laser systems and its Pere, Chaos-based communications using semiconduc- application to optical cryptography, IEEE J. Quantum tor lasers subject to feedback from an integrated double Electron, 1996, vol. 32, p. 953-959. cavity, J. Phys. B: At. Mol. Opt. Phys., 2008, vol. 41, p. 11. Fischer I., Liu Y. and Davis P., Synchronization 155401/1-155401/8. of chaotic semiconductor laser dynamics on subnano- 22. Lang R. and Kobayashi K., External optical feed- second time scales and its potential for chaos commu- back effects on semiconductor injection laser properties, nication, Phys. Rev. A., 2000, vol. 62, p. 011801(R)- IEEE J. Quantum Electron., 1980, vol. 16, p. 347- 355. 011805. 23. Heil Tilmann, Mulet Josep, Fischer Ingo, Mi- 12. Bogris A., Kanakidis D.F., Argyris A. and Syvri- rasso Claudio R., Peil Michael, Colet Pere and Elsäßer dis D., Performance Characterization of a Closed-Loop Wolfgang, ON/OFF Phase Shift Keying for Chaos-En- Chaotic Communication System Including Fiber Trans- crypted Communication using External-Cavity Semicon- mission in Dispersion Shifted Filters, IEEE J. Quant. ductor Lasers, IEEE J.Quantum Electron., 2002, vol. 38, Electron., 2005, vol. 41, p. 469-469. p. 1162-1170. 13. Tang S. and Liu J.M., Message encoding-deco- 24. Sanchez-Dıaz A., Mirasso Claudio R., Colet Pere ding at 2.5 Gbits/s through synchronization of chaotic and Garcıa-Fernandez P., Encoded Gbit/s digital com- pulsing semiconductor lasers, Opt. Lett., 2001, vol. 26, munications with synchronized chaotic semiconductor p. 1843-1845. lasers, IEEE J. Quantum Electron., 1999, vol. 35, p. 292- 14. Gastaud N., Poinsot S., Larger L., Merolla J.-M., 297. Hanna, M., Goedgebuer J.-P., Malassenet F., Electro- 25. Tronciu V.Z., Mirasso C., Colet P., Hamacher M., optical chaos for multi-10 Gbit/s optical transmissions, Benedetti M., Vercesi V., Annovazzi-Lodi V.,Chaos ge- Elect. Lett., 2004, vol. 40, p. 898-899. neration and synchronization using an integrated source 15. Lin F.Y. and Tsai M.C., Caotic communi-cation with an air gap, IEEE J. Quantum Electronics., 2010, in radio-over-fi ber transmission based on optoelectronic vol. 46, p. 1840-1846. feedback semiconductor lasers, Opt. Express., 2007, vol. 26. Tronciu V.Z., Ermakov I.V., Colet Pere, Mirasso 15, p. 302-311. Claudio R., Chaotic dynamics of a semiconductor laser 16. Simmendinger C. and Hess O., Controlling de- with double cavity feedback: Applications to phase shift lay-induced chaotic behavior of a semiconductor laser keying modulation Optics Communications, 2008, vol. with optical feedback, Phys. Lett A., 1996, vol. 216, p. 281, p. 4747–4752. 97-105. 27. Tronciu V.Z., Chaos communication using semi- 17. Ruiz-Oliveras F.R. and Pisarchik A.N., Phase- conductor lasers subject to different kinds of optical feed- locking phenomenon in a semiconductor laser with ex- back, Moldavian J. Phys. Sci., 2010, vol. 9, p. 50-69. ternal cavities, Optics Express., 2006, vol. 14, p. 12859- 28. Hamacher M., private communication. 12867. 29. Annovazzi-Lodi V., private communication. 18. Rogister F., Sukow D.W., Gavrielides A., Megret 30. Tronciu V., private communication.

60 - nr. 1 (32), martie 2014 Informatică

DIGITIZAREA, Introducere Problema digitizării şi conservării patrimoniu- RECUNOAŞTEREA lui istorico-lingvistic (cultural) reprezintă un do- ŞI CONSERVAREA meniu prioritar din agenda digitală pentru Europa. UE evidenţiază necesitatea unui efort coordonat PATRIMONIULUI în domeniu şi întreprinde vaste acţiuni în vederea CULTURAL-ISTORIC impulsionării acestui proces, printre care dezvol- tarea bibliotecii virtuale Europeana, susţinută prin rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 Dr. Elena BOIAN şi adoptarea Programului de lucru pentru activităţi Dr. Constantin CIUBOTARU culturale 2011-2014. Menţionăm şi recomandările Dr. hab. Svetlana COJOCARU Comisiei Europene „Privind digitizarea şi accesibi- litatea online a materialului cultural şi conservarea Dr. Alexandru COLESNICOV digitală” din 27 octombrie 2011. Ludmila MALAHOV Dezideratele principale ale politicii culturale Institutul de Matematică şi Informatică pentru zonele unde se vorbeşte limba română ţin de al AŞM studierea, valorifi carea şi digitizarea patrimoniului cultural-istoric. Procesul de digitizare a patrimo- niului necesită soluţionarea unui şir de probleme CULTURAL AND HISTORICAL HERITAGE legate de recunoaşterea, editarea, traducerea, inter- DIGITIZATION, RECOGNITION AND CONSERVA- pretarea, circularea şi recepţionarea textelor tipărite TION Summary. This article describes digitization of atât în limba română, cât şi în alte limbi moderne. old Romanian texts, problems at their recognition, Soluţionarea acestor probleme pentru patrimoniul and motivates the necessity to create specifi c elec- istorico-lingvistic românesc se confruntă cu difi cul- tronic resources mirroring the history of the standard tăţi şi aspecte specifi ce: un număr mare de perioade Romanian language. We provide also statistics of re- în evoluţia limbii, un număr relativ mic şi foarte dis- sults at recognizing a Romanian text of the 19th cen- persat de resurse depozitate, o mare diversitate de tury by modern software, and we propose a techno- alfabete folosite la tipărirea lor, în particular câteva logy for creation of linguistic lexicon for Moldavian „alfabete de tranziţie” chirilico-latine. Difi cultăţile Cyrillic script of 1967–1989, starting from modern în digitizarea şi conservarea acestui tezaur ţin de re- (standard) Romanian lexicon. This technology is ba- cunoaşterea corectă a literelor chirilico-latine, dar sed on transliteration and parallel texts alignment. Keywords: digitization, Romanian linguistic re- şi de inexistenţa unui lexicon adecvat perioadei de sources, text recognition, language technology, Cy- tipărire a resursei. O soluţie pentru problema lexico- rillic script, transliteration, text aligning. nului ar fi alinierea la normele lingvistice contem- porane ale textelor vechi [1]. Rezumat. În lucrare se abordează problemele ce Istoric, limba română a parcurs o cale lungă şi apar în procesul de digitizare şi recunoaştere a tex- bogată de dezvoltare. Există studii care explică apa- telor vechi româneşti, se argumentează necesitatea creării resurselor electronice specifi ce care caracte- riţia foneticii şi ortografi erii caracteristice etapelor rizează evoluţia limbii române moderne. Se prezintă concrete de evoluţie a limbii, care sunt necesare rezultate statistice obţinute la recunoaşterea unui text atât pentru determinarea alfabetului, cât şi a litere- românesc din secolul al XIX-lea, utilizându-se pro- lor specifi ce [2,3]. Cunoaşterea acestor legităţi ne duse program moderne. Se propune o tehnologie în permite să construim resurse lingvistice utilizând vederea creării lexiconului lingvistic pentru patrimo- un instrumentar special elaborat pentru o perioadă niul moldovenesc tipărit cu alfabet chirilic în perioa- istorică concretă. da 1967-1989, pornind de la lexiconul românesc mo- Prima carte tipărită pe teritoriul românesc a fost dern. Această tehnologie se bazează pe transliterare Liturghierul slavon, îngrijit de către ieromonahul şi pe aliniere paralelă a textelor. Macarie în anul 1508, iar prima carte tipărită în lim- Cuvinte-cheie: digitizare, resurse lingvistice ro- mâneşti, recunoaşterea textului, tehnologia limbaju- ba română a fost Catehismul Românesc al diaconu- lui, alfabet chirilic, transliterare, alinierea textelor. lui Coresi, apărut la Braşov în anul 1535 [3]. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova de- ţine o colecţie de aproximativ 21 000 cărţi vechi şi rare. Circa 20 de cărţi din această colecţie sunt ti- părite în limba română, în Basarabia (Chişinău şi

nr. 1 (32), martie 2014 - 61 Akademos

Dubăsari), utilizând alfabetele chirilic şi tranziţional unei îndelungate şi complexe evoluţii [3]. Proce- [4,5]. Bibliotecile publice din Sankt Petersburg deţin sul de unifi care lingvistică este marcat de apariţia importante mostre de carte românească veche (seco- Bibliei de la Bucureşti (1688), care a condus ulte- lele XVI-XIX). Dintre cele 66 de titluri incluse, spre rior la stabilirea a două mari etape în evoluţia ling- exemplu, în Catalogul ediţiilor chirilice ale slavilor vistică [7]. de sud şi ale românilor, 45 de volume revin slavilor Etapa întâi începe cu apariţia primelor texte li- de sud, iar 21 de volume – ţărilor româneşti [6]. terare româneşti şi se încheie la începutul secolului Studiile existente explică aspectele legate de al XVIII-lea. În cadrul acestei etape pot fi distinse dezvoltarea componentelor principale ale limbii: al- 3 perioade: fabet, lexicon, ortografi e cu referire la etapele spe- • Anii 1532 şi 1588, prima fază a limbii literare; cifi ce de evoluţie a limbii. Această informaţie este • Anii 1588-1656, faza consolidării principale- utilă pentru a crea resurse şi instrumente lingvisti- lor variante ale limbii române literare (munteneas- ce racordate la anumite perioade din istoria limbii. că, moldovenească şi sud-vest-ardelenească); Ţinând cont de particularităţile fi ecărei perioade, • Anii 1656-1715, faza infl uenţei reciproce din- vom propune o tehnologie pentru crearea acestor tre variantele literare. componente. În particular, vom studia problema de A doua etapă se întinde pe un interval între 1715 digitizare a textelor tipărite cu caractere chirilice şi 1960. Este epoca de consolidare a limbii unice în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească supradialectale. Procesul de unifi care a limbii româ- (RSSM) în perioada 1967 -1989. ne literare a cunoscut o evoluţie lungă, în cursul a Lucrarea prezintă un proiect pe termen lung, 4 perioade: care abia începe. Pe parcurs ne vom conduce de 1. Anii 1715-1780, momentul primei unifi cări, principiul „din prezent în adâncul secolelor”. aproximativ în 1750; 2. Anii 1780-1836, diversifi carea lingvistică; Perioade de evoluţie a limbii române 3. Anii 1836-1881, constituirea principalelor Istoria limbii române cunoaşte două epoci în norme ale limbii literare de astăzi; dezvoltarea sa. Prima se referă la formarea dialectu- 4. Anii 1881-1960, defi nitivarea formării nor- lui dacoromân, începând cu căderea Sarmisegetuzei melor limbii române literare contemporane. (106 A.D.) până în secolul al XV-lea [2]. Se utiliza Ultima perioada ne descrie consolidarea stiluri- alfabetul chirilic graţie infl uenţei masive a Bisericii lor limbii române literare. În 1904, prin modifi cările Ortodoxe. aduse ortografi ei, se stabilesc defi nitiv bazele scrierii Epoca a doua de dezvoltare a limbii române fonetice, păstrate, cu unele retuşări ulterioare, până în literare (sec. XVI-XX) începe cu apariţia primelor prezent. Vom arăta în Fig.1-8 exemple de texte tipări- texte scrise în limba română şi constituie rezultatul te în diverse perioade de evoluţie a limbii.

Figura 1. Cazania lui Varlaam, Iaşi, 1643 http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/12/04/cazania-lui-varlaam-iasi-1643/

Figura 2. Ceaslov, 1748. htt p://muzeu.reintregirea.ro/index.php?cid=carte-53

62 - nr. 1 (32), martie 2014 Informatică

Figura 3. Татъл ностру. Acathist cu multe alease rugăciuni pentru evlaviia fi eştecăruia creştin. Acum a treia oară tipărit. Blaj: Tipografi ia Seminariului, 1786. http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/ BCUCLUJ_FCS_BRV497.pdf

Figura 4. Letopisiţile Ţării Moldovii publicate pentru întăiaşi dată de Mihail Kogălniceanu. Tom I. Iaşii. La toate libreriile. 1852. http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/03/24/miron-costin-cartea-pentru-descalecatul- dintaiu-a-tarii-moldovii-si-neamul-moldovinesc/

Figura 5. Metodă nouă de scriere şi cetire: Pentru usulu clasei I, Primariă / I. Créngă , C.Grigorescu, G. Ienăchescu, Ed. a II-a. – Iassy: Tipografi a H. Goldner, 1868. – 71 p. http://www.scribd.com/doc/70357520/Carte-rară-in-limba- romană-din-colecţiile-bibliotecii-Contribuţii-bibliografi ce-Fascicula-2

Figura 6. O pagină din revista „Луминъторюл”, 1908, Nr. 1. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ru/b/b1/ Rumynskaja_Kirillica_Grazhdanskij_Shrift.jpeg

Figura 7. Una din variantele alfabetului tranziţional utilizat în alfabetul lui I. Creangă.

„Ш’ачел реже) -ал поезией, вечник тынэр ши фериче, Че дин фрунзе ыць дойнеште, че ку флуерул ыць зиче…” Figura 8: Text tipărit cu alfabet chirilic, perioada 1967-1989. Utilizat în prezent în Transnistria ( M. Eminescu, „Epigonii”)

nr. 1 (32), martie 2014 - 63 Akademos

Perioade de evoluţie a alfabetului român în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească În secolul al XVII-lea, tiparul românesc utiliza (RSSM) şi Transnistria în prezent, este de fapt o un alfabet chirilic cu 47 de litere, majoritatea din- adaptare a alfabetului chirilic rusesc. De menţionat tre ele fi ind împrumutate din alfabetul bisericii sla- că în perioada 1932-1938 în RASSM a fost utilizat vone. S-au adăugat câteva litere greceşti, în mare alfabetul latin. În Republica Moldova alfabetul chi- parte pentru redarea adecvată a numelor proprii, dar rilic a fost utilizat până în 1989. şi litere originale româneşti. De exemplu, litera Vom prezenta mai jos (Tab.1) perioadele de utilizată pentru a reda prefi xul (prepoziţia) în, îm, evoluţie a alfabetului român începând cu Cazania sau litera î modernă la începutul cuvântului. Acest lui Varlaam. Pe lângă alfabet, există şi alţi factori alfabet a fost utilizat la tipărirea Cazaniei lui Var- care caracterizează evoluţia limbii, precum ortogra- laam la Iaşi în anul 1643 (Fig.1). Primul abecedar fi erea şi lexiconul. românesc a fost tipărit în 1699 la Bălgrad (Alba Iu- lia), iar prima gramatică românească a fost tipărită Recunoaşterea textelor tipărite în 1757 de Dimitrie Eustatievici. Procesul de digitizare şi de recunoaştere pentru Începând cu anul 1830 şi până la adoptarea ofi - manuscrise este destul de complicat, deoarece nece- cială a alfabetului latin român în 1862, nu exista un sită efectuarea unor operaţii suplimentare, de exem- alfabet stabil, astfel în această perioadă au fost uti- plu, ajustarea contrastului, „curăţirea imaginii’, lizate cel puţin şapte modifi cări ale aşa-numitului segmentarea textului. De asemenea, trebuie elabo- „alfabet de tranziţie”, chirilico-latin, care conţinea raţi algoritmi speciali de recunoaştere şi lexicoane atât litere latine, cât şi litere chirilice (Fig. 4, 7). De specializate. Procesul de digitizare şi recunoaştere e exemplu, е - є (1830) - ε (1846); к - k; щ - шt; ѕ - constituit din următoarele etape (Figura 9): дз - dz - ḑ (1846). • Digitizarea textului pentru obţinerea copiei Utilizarea grafi ei latine în România nu a infl u- electronice grafi ce; enţat activitatea tipografi că din Basarabia. După • Recunoaşterea cu metode standardizate, adică alipirea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812, limba utilizarea nemijlocită a OCR (Optical Character Re- ofi cială la Chişinău devine limba rusă. În anul 1833 cognition) [8], sau prin instruirea lui. În caz contrar, limba română a fost exclusă din circuitul ofi cial, dar se vor folosi proceduri ale Inteligenţei Artifi ciale, a continuat să fi e utilizată în activităţile eparhiale. aşa-numitul proces de conversie. Transliterarea tex- Astfel, pe parcursul anilor 1867-1871 apărea ver- tului se va efectua ţinând cont de literele specifi ce siunea română a monitorului eparhiei Chişinău ti- utilizate în textul iniţial. părit cu caractere chirilice. Tipografi a bisericească • Verifi carea textului recunoscut se produce uti- din Chişinău a fost sistată pe perioada 1883-1890, lizând resursele lingvistice reutilizabile specializate procesul fi ind reluat la începutul secolului XX. pentru perioada de timp respectivă. Spre deosebire de alfabetul chirilic utilizat pen- Digitizarea textelor constă în scanarea lor şi ob- tru scrierea limbii române din secolele XIV-XV ţinerea variantei electronice în formă de imagine. până în anul 1862, alfabetul chirilic folosit în Re- Pentru recunoaşterea textelor din imagine se aplică publica Autonomă Sovietică Socialistă Moldove- OCR. Sistemele standard OCR utilizează diferite nească (RASSM) începând cu anii 1930 şi, ulterior, metode de recunoaştere a textelor. Am cercetat posi- Tabelul 1 Evoluţia alfabetului român începând cu anul 1642 România Basarabia 1642 – 1710 (alfabet chirilic) 1710 – 1830 (alfabet chirilic modifi cat) 1710 – 1814 (alfabet chirilic modifi cat) 1814 – 1880 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul rus şi cel 1830 – 1862 (alfabet tranziţional, mixt chirilico-latin) slavonic bisericesc, ocazional alfabet tranziţional şi latin) 1880 – 1905 (n-a existat tipar românesc) 1862 – 1904 (alfabet latin) 1905 – 1918 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul civil rus) 1919 – 1940, 1941 – 1944 (alfabet latin modifi cat) 1904 – 1960 (alfabet latin modifi cat) 1940 – 1941 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul rus) [Vezi mai sus în text situaţia din Transnistria] 1944 – 1989 (alfabet chirilic bazat pe alfabetul rus;

1960 – 1993 (alfabet latin modifi cat) ( din 1967 apare litera ж) 1993 – prezent (alfabet modern român bazat pe 1989 – prezent (alfabet modern român bazat pe alfabetul alfabetul latin) latin) [Vezi mai sus în text situaţia din Transnistria]

64 - nr. 1 (32), martie 2014 Informatică

Proceduri OCR Resurse IA reutilizabile

Document Recunoaştere/ Text final Digitizare tipărit Conversiune/ Verificarea cu litere (scanare) textului sec. XV−XX Transliterare latine

Imaginea Text tipărit textului recunoscut Redactare tipărit

Expert Sugestie automată

Figura 9. Etapele tehnologice de recunoaştere a textelor tipărite bilităţile a două sisteme: IRIS şi ABBY FineReader. 1940 şi se asociază cu utilizarea unui lexicon foarte Rezultatele experienţelor de recunoaştere a textului specifi c, caracterizat de: tipărit în sec. al XIX-lea sunt expuse în continua- • utilizarea cuvintelor ruseşti (de exemplu, re. S-a determinat că sistemul IRIS, în procesul de совет, указ, словарь) în locul echivalentelor ro- instruire, nu poate selecta orice fragment din ima- mâneşti (consiliu, decret, dicţionar); ginea textului şi de aceea acest sistem nu satisface • excluderea neologismelor româneşti, ele fi ind scopurile noastre de recunoaştere a textului tipărit considerate „burghezisme”; cu scrisul vechi român. • utilizarea lexiconului local (Transnistrean); În continuare se vor folosi tehnici de recunoaş- • introducerea unor neologisme auto-inventate tere a formelor pentru identifi carea individuală a ca- pentru unele noţiuni abstracte neatestate în limbajul racterelor unei pagini de text, inclusiv semnele de basarabean. De exemplu, амувремник (amuvrem- punctuaţie, spaţiile şi sfârşitul de linie. Textul recu- nic) în loc de contemporan; noscut se va prezenta ca un fi şier editabil. • utilizarea particularităţilor accentului local Transliterarea este un proces strict individual (Transnistrean), de exemplu, ди (di) în loc de de, ce depinde de perioada examinată. În funcţie de мержи (merji) în loc de merge, сунити (suniti) în textul iniţial, se vor utiliza programe care conţin loc de sunete etc. informaţie despre caracterele specifi ce întâlnite în Ne vom referi în continuare la perioada 1967- text. Transliterarea presupune stabilirea unei relaţii 1989 de utilizare a alfabetului chirilic în Republica bidirecţionale univoce între două sisteme de scriere Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Pen- astfel, încât un cunoscător să poată reconstitui textul tru procesarea OCR a textelor apărute în această original din varianta transliterată. Procesul de trans- perioadă, este necesar să fi e instruit sistemul OCR literare se va folosi doar la necesitate. pentru a recunoaşte litera adiţională ж) şi pentru a Verifi carea textului se efectuează cu aplicaţii crea lexiconul respectiv. Existenţa unui lexicon ca- special elaborate [9], care utilizează resursele reuti- racteristic acestei perioade ar permite automatiza- lizabile specifi ce pentru perioada istorică a textului rea procesului de verifi care şi validare a cuvintelor tipărit. Totodată, cuvintele noi obţinute se vor intro- recunoscute prin procedeele expuse mai sus. Acest duce în lexiconul corespunzător. lexicon poate fi creat: a) manual, b) prin translitera- rea cuvintelor româneşti scrise cu caractere latine Procesarea textelor tipărite cu alfabet chirilic în varianta corectă scrisă cu caractere chirilice şi în RASSM şi RSSM c) prin alinierea variantelor de text tipărite în paralel Perioada iniţială de utilizare a alfabetului chi- cu caractere latine şi caractere chirilice. rilic în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Prin transliterare vom înţelege transcrierea unui Moldovenească (RASSM) se referă la anii 1924- cuvânt din limba română în forma echivalentă scrisă

nr. 1 (32), martie 2014 - 65 Akademos cu caractere chirilice conform normelor lingvistice d) cea → чa (ceară→чарэ, сeas→час, acceptate pe perioada 1967-1989 în RSSM. Metoda ceaţă→чацэ, ceaşcă→чашкэ). Excepţie pentru ar- transliterării s-ar potrivi ideal în cazul dacă se re- ticolul demonstrativ cea (acea) →чя (ачя). uşeşte formalizarea tuturor regulilor de transcriere. e) Dacă după îmbinarea ci nu urmează una Un studiu prealabil arată că acest proces este anevo- din vocalele a, o, u, atunci se aplică regula ci→чи ios şi nu poate fi automatizat în totalitate din cauza (ciment→ чимент, сiclu→чиклу, cimbrişor→ iregularităţilor legate de discordanţa dintre fonolo- чимбришор). Dacă cuvântul se termină în ci, gia, morfologia şi sintaxa limbii române şi normele atunci poate fi aplicată una din regulile: ca excepţie lingvistice acceptate în RSSM. Parţial acest proces ci→ч (arici→арич, beci→беч, prichici→прикич); poate fi automatizat implicând elemente de formali- ci→чь, pentru plural (arici→аричь, saci→сачь, zare a regulilor de transcriere, de intervenţie manu- maci→мачь); ci→чи, alte situaţii (aci→ачи, ală şi de aliniere. răci→рэчи, înveşnici→ынвешничи). Difi cultăţi evidente apar la transliterarea cuvin- f) cio→чо (ciorbă→чорбэ, ciocârlie→ telor de provenienţă străină. Dacă în limba română чокырлие, cioban→чобан, cocioabă →кочоабэ). aceste cuvinte se scriu, de regulă, ca şi în limba ori- g) ciu→чу (ciuperci→чуперчь, ciubotă→ ginală, atunci transcrierea lor cu caractere chirilice чуботэ, bucium→бучум). se face conform pronunţării. De exemplu, design – Utilizând astfel de reguli (lista cărora poate fi дизайн, cowboy – ковбой, watt – ват, charleston prelungită), procesul de transliterare se transformă – чарлстон. Aceste cuvinte pot fi transliterate doar într-o acţiune de trecere prin „ciur şi prin dârmon”. în regim manual. Pornind de la lexiconul contemporan al limbii ro- Pentru lexiconul original românesc procesul mâne [11,12] se stabileşte un set de fi ltre, fi ecare respectiv poate fi parţial automatizat. În acest scop fi ltru având un coefi cient de prioritate, care depin- s-au stabilit reguli de transcriere a literelor şi îmbi- de de probabilitatea obţinerii unui rezultat corect la nărilor de litere. Inserăm mai jos câteva astfel de aplicarea regulilor acestui fi ltru. Mai întâi, se vor reguli. aplica acele fi ltre care exclud, sau minimizează, in- 1) Reguli de transcriere „literă → literă”. De tervenţia manuală. Cuvintele fi ltrate se exclud din exemplu, а →a, ă→ э, b →б, d→ д, f→ ф, l→л, m→ м, n→ н, r→ р, ş→ ш, t→ т, ţ → ц, v→ в, lexicon şi asupra lexiconului rămas se aplica alte fi l- z→з (bardă – бардэ, zarvă – зарвэ, măr→мэр). tre. Din păcate, toate aceste etape de fi ltrare necesită 2) Reguli de transcriere pentru literele î şi un anumit grad de intervenţie manuală. â. Îmbinările âi, sau îi se vor transcrie în ы pen- tru cuvintele mâine, pâine, câine şi derivatele lor Procesarea textelor tipărite cu alfabet latin (mâine→мынe, pâine→пынe, câine→кынe, şi litere adiţionale mîine→мынe, pîine→пынe, cîine→кынe). În alte Pentru ilustrarea tehnologiei descrise vom cer- situaţii se va aplica regula „literă → literă”: â →ы, î ceta procesul de recunoaştere şi verifi care a unui →ы (român→ромын, întâi→ынтый). text digitizat din cartea [10], tipărită în anul 1894, 3) Reguli pentru ea şi ia. Se transcriu în я, cu (Fig.10). o singură excepţie: pronumele еа se transcrie ea; în Textul din Fig.10 a fost recunoscut cu sistemul acelaşi timp, verbul ia se transcrie ca я; OCR IRIS. Ca urmare au rămas nerecunoscute cu- 4) Transcrierea lui i prin trei litere diferite: и, vintele ortografi ate cu litere specifi ce secolului al й, ь.Concomitent, menţionăm existenţa cazurilor XIX-lea. De exemplu, se obţine tnsălbătăcitu în când litera i este omisă (iepure→епуре), sau trecută loc de însélbătăcitŭ. în ы (introducere→ынтродучере). Reguli de tran- Acest rezultat nu poate fi îmbunătăţit, deoarece scriere pentru litera c. IRIS nu posedă capacitatea de a selecta fragmente a) c→к, dacă după c urmează una din vo- arbitrare din imagine. Utilizarea unui lexicon mo- calele a, â, î, o, u, sau o consoană diferită de dern permite să se recunoască avutŭ ca avută, vari- h (încreţit→ынкрецит, clocot→клокот, anta corectă pentru acest context fi ind avut. Cuvin- casă→касэ, сucoş→кукош; câmp→кымп). tele specifi ce lexiconului secolului al XIX-lea nu pot b) Combinaţiile che, chi se vor transcrie fi recunoscute corect, deoarece pentru aceasta sunt în ке şi, respectiv, ки (cheltuială→келтуялэ, necesare dicţionare corespunzătoare perioadei date chihlimbar→кихлимбар, chibzui→кибзуи). care, în cazul nostru, ar conţine cuvintele remasŭ, c) Dacă după îmbinarea ce nu urmează a, viéţa, împêratŭ etc. atunci se aplică regula ce→че (cercel →черчел, Dacă în textul recunoscut se vor restabili literele cep→чеп). specifi ce şi textul obţinut se va verifi ca cu ajutorul

66 - nr. 1 (32), martie 2014 Informatică

Figura 10. Text digitizat, 1894 (Densuşianu, 1984, p. 130) corectorului ortografi c RomSp [9], care posedă un rafi c (spellchecker) pentru a utiliza alfabetul şi lexi- lexicon al limbii române moderne de circa un mili- conul elaborat. on de cuvinte, vom constata că 57 la sută din cuvin- tele textului sunt recunoscute drept corecte. Acestea Procesarea textelor tipărite cu alfabete sunt cuvintele, ortografi erea cărora a rămas intactă tranziţionale faţă de perioada secolului al XIX-lea, de exemplu, Există cel puţin şapte versiuni ale alfabetului sufere, acesta, fericire. Cuvinte „suspicioase” sunt tranziţional (mixt chirilico-latin). Majoritatea litere- cele afectate de modifi cările ortografi ce, de exem- lor acestor alfabete pot fi recunoscute de ABBYY plu, ceealaltă (cealaltă), doioşie (duioşie), miie Fine Reader prin evidenţierea codurilor respective (mie), avutǔ (avut), aḑĭ (azi). din setul Unicode. O singură literă specifi că pentru Pentru recunoaşterea corectă a textului trebuie aceste alfabete lipseşte în Unicode - . În acest de instruit sistemul OCR ca să recunoască literele caz urmează să fi e inclusă o variantă de literă echi- şi să completeze lexiconul cu cuvinte noi, specifi ce valentă (de exemplu, o săgeată , sau slavonica secolului al XIX-lea. De exemplu: avutü, o miie, „yus” Ѧѧ) şi instruit sistemul pentru recunoaşterea invasiunele, pétră, nicĭ, sufl etulü, lorü, însălbătă- acestei variante grafi ce. citü, doioşie, viéţa, fi ciorü, împăratü, miresa. Tabelul 2 Ţinând cont de faptul că sistemul OCR ABBYY Rezultatele experimentelor OCR cu texte Fine Reader este înzestrat cu facilităţi de instrui- din secolul al XIX-lea re, am mai efectuat un experiment. Sistemul a fost Cuvinte Cuvinte Mod de recunoaştere instruit în mod special ca să poată recunoaşte litere- corecte suspecte le specifi ce secolului al XIX-lea. Iată câteva astfel IRIS 57% 43% de litere: ABBYY FR, fără instruire 63% 37% ABBYY FR, cu instruire şi ü (literă fi nală, mută sau citită), 98% 2% é (é se pronunţă ca diftongul ea), dicţionar pentru o pagină ó (ó se pronunţă ca diftongul oa), ABBYY FR, cu instruire, ḑ (se citea z sau dz), mai multe pagini, aceeaşi 95% 5% carte ê (se folosea ca â). ABBYY FR, cu instruire, Unele rezultate ale experimentelor sunt relatate 95.4% 4.6% pagini din altă carte în Tabelul 2. Pentru a obţine rezultate mai performante la ve- Concluzii rifi carea textelor tipărite este necesar ca pentru peri- Resursele digitizate sunt înregistrări specifi ce oada istorică corespunzătoare: stocate într-o bază de date postată pe Internet. Teh- • să fi e instruit scanerul pentru a recunoaşte ca- nologia propusă se axează pe soluţionarea cu suc- racterele specifi ce; ces, pentru fi ecare perioadă din evoluţia limbii, a • să fi e elaborat un lexicon cu cuvinte şi fraze două probleme majore: 1. Elaborarea (dezvoltarea) uzuale specifi ce perioadei; algoritmilor pentru recunoaşterea literelor specifi ce • să fi e extinse facilităţile corectorului ortog- perioadei; 2. Elaborarea instrumentarului şi interfe- nr. 1 (32), martie 2014 - 67 Akademos

ţelor necesare pentru crearea resurselor lingvistice 2. G. Ivănescu, Istoria limbii romane, Iaşi, 1980. [G. (lexiconului) corespunzătoare perioadei în scopul Ivănescu, History of the Romanian language, Iaşi, 1980. efi cientizării procesului de recunoaştere a cuvin- 3. Ştefan Munteanu şi Vasile Ţâra, Istoria limbii telor şi de aliniere la normele lingvistice contem- române literare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucu- porane. reşti, 1978. 4. Cartea Moldovei (sec XVII – înc. sec XX). Ediţii La trecerea de la o perioadă la alta, în limitele cu caractere chirilice (sec XVII – înc. sec XX),Catalog posibilităţilor, se vor utiliza instrumentarul şi resur- general, Chişinău, 1992. sele deja elaborate, materializând astfel principiul 5. Zamfi ra Mihail, 155 cărţi într-o carte, Editura „din prezent în adâncul secolelor”. Prometeu, Chişinău, 2010, 532 p. Resursele electronice create pot fi plasate în In- 6. Valori Bibliofi le-2008, Rev. Gazeta bibliotecaru- ternet pentru acces public, contribuind la dezvolta- lui, Iunie-Iulie 2008, nr. 6-7, p.1 http://87.248.191.115/ rea mediului de comunicare informaţională pentru bnrm/publicatii/fi les/3/93.pdf limba română. În plus, aceste resurse ar constitui un 7. Gheţie I., Istoria limbii române literare, Bucu- suport esenţial pentru cercetători, iar convertite în reşti, 1978. text literar contemporan ar putea fi utilizate ca ma- 8. Optical Character Recognition (OCR) Technology. 9. Burlaca O., Ciubotaru C., Cojocaru S., Coles- teriale didactice în procesul de instruire. nicov A., Magariu G., Malahov L., Petic M., Verlan T., Bibliografi e Applications based on reusable linguistic resources. In 1. M. Moruz, A. Iftene, A. Moruz, D. Cristea, Multilinguality and interoperability in language proces- Semi-automatic alignment of old Romanian words using sing with emphasis on Romanian, Editors: D. Tufi ş, C. lexicons, In: Proceedings of the 8-th International Con- Forăscu, Bucureşti, 2010, p.461-476. ference „Linguistic resources and tools for processing of 10. Densuşianu, A., Istoria limbii şi literaturii româ- the Romanian language”, Iaşi, Editura Universităţii „A.I. ne, Iaşi, 1894, http://ru.scribd.com/doc/123035210/Isto- Cuza”, 2012, p. 119-125. ria-limbii-si-literaturii-romane.

Idel Ianchelevici. Perennis perdurat poeta, 1972, bronză

68 - nr. 1 (32), martie 2014 Ştiinţele vieţii

CU PRIVIRE me. Deşi pericolul cutremurelor se prognozează, la scara naţională existând şi o hartă elaborată de LA SECURITATEA savanţii Institutului de Geologie şi Seismologie al MEDIULUI AMBIANT AŞM, totuşi la nivel local nu se întreprind acţiuni concrete de reducere a riscului seismic. Nu se prac- tică lucrări de expertiză a obiectelor de risc seismic Dr. hab. Leonid VOLOŞCIUC (clădiri, construcţii, diguri, mijloace de comunica- ţii), populaţia şi autorităţile locale conştientizează În Republica Moldova, securitatea ecologică, ca slab pericolul şi riscurile condiţionate de cutremu- manifestare a stării mediului ambiant în care totalita- re, iar pentru majoritatea oraşelor nu există hărţi de tea cauzelor şi consecinţelor naturale şi antropogene microzonare seismică. exclud sau reduc la minimum schimbările ce provoa- În scopul reducerii riscurilor, este necesară ela- că degradarea mediului şi impactul negativ asupra borarea şi implementarea unui spectru de mijloace sănătăţii populaţiei, reprezintă un element important ştiinţifi ce, politice, administrative, menţionând ur- al securităţii naţionale. Organizarea efi cientă a mă- mătoarele: surilor de securizare contribuie la reducerea impac- • elaborarea şi implementarea metodelor de tului urmărilor negative ale activităţii economice, la monitorizare, avertizare şi cuantifi care a pericolului stabilizarea şi menţinerea echilibrului ecosistemelor şi riscului seismic; naturale, asigură climatul favorabil în societate. • perfecţionarea cadrului legislativ orientat Securitatea mediului în Republica Moldova este spre asigurarea proiectării şi construcţiei seismore- determinată de acţiunile întreprinse pentru a reduce zistente, asigurându-se armonizarea lui cu standar- impactul cutremurelor de pământ, a stării radiaţiona- dele europene; le, alunecărilor de teren, poluarea resurselor acvatice • expertiza fondului construit existent în sco- şi a aerului atmosferic, diminuarea fertilităţii solului, pul determinării gradului real de seismorezistenţă al eroziunea solurilor, dehumifi carea, compactarea, sa- acestuia, având ca obiective prioritare clădirile cu linizarea şi soloneţizarea, înmlăştinirea, inundaţiile, un grad înalt de uzură fi zică, cu aglomerare masivă, fenomenele directe şi indirecte ale schimbărilor cli- şcolile, grădiniţele, spitalele, clădirile de importanţă matice şi reducerii biodiversităţii, poluarea cu deşeuri vitală pentru oraşe; şi substanţe nocive, acumularea deşeurilor manageri- • elaborarea hărţilor de microzonare şi risc sei- ale, poluarea transfrontalieră, pentru a păstra echili- smic pentru teritoriile municipiilor şi oraşelor mai brul dinamic dintre componentele mediului etc. dens populate şi importante din punct de vedere Rezultatele cercetărilor efectuate în instituţiile economic; ştiinţifi ce denotă faptul, că menţinerea ritmurilor • aplicarea mecanismelor economice de redu- actuale de perturbare a proceselor climatice până în cere a riscului seismic şi sporirea securităţii seismi- anul 2020 şi viteza de degradare a resurselor natu- ce a populaţiei. rale vor conduce la agravarea tuturor factorilor de Alunecările de teren. Particularităţile geomor- risc şi la sporirea impactului lor asupra economiei fologice şi hidrogeologice determinate de compo- naţionale. ziţia litologică (predominarea depozitelor argiloase, Securitatea seismică. Teritoriul Republicii nisipo-argiloase în alternare cu straturi de nisip) şi Moldova este supus pericolului seismic de un nivel gradul înalt de valorifi care a terenurilor favorizează foarte înalt. Pe anumite sectoare intensitatea seismi- manifestarea fenomenelor geomorfologice de risc. că poate atinge valoarea de 9 grade (scara MSK–64), În Republica Moldova au fost înregistrate peste fapt ce poate avea consecinţe grave pentru localităţile 15 mii de alunecări de teren şi circa 45 mii de rave- respective. Consecinţele ultimelor cutremure puter- ne pe terenuri agricole. Suprafaţa totală a terenurilor nice (4 martie 1977, 30 august 1986) au demonstrat afectate de alunecări constituie 480 mii ha, din care că şi în condiţii relativ stabile seismele puternice pot alunecările active ocupă peste 79 mii ha. Pagubele aduce daune considerabile activităţii economice şi medii anuale în urma alunecărilor şi ravenelor se sociale. Cutremurul din 30 august 1986, bunăoară, estimează la cca 200 mil. lei. La acestea se adaugă s-a soldat cu 2 morţi, 561 răniţi, 1169 clădiri dărâma- şi pagubele de la ruinarea construcţiilor locative şi te complet şi peste 7000 deteriorate serios, daunele industriale, căilor de comunicaţii, colmatarea lacu- directe constituind 700 mil. dolari. rilor şi luncii râurilor. În Republica Moldova s-au întreprins măsuri Pentru prevenirea şi stabilizarea fenomenelor pentru asigurarea securităţii seismice în teritoriu, geomorfologice, cele mai efi ciente la etapa actuală însă pe moment s-au acumulat şi anumite proble- sunt plantarea speciilor arboricole, drenajul apelor

nr. 1 (32), martie 2014 - 69 Akademos subterane şi de suprafaţă din aria alunecărilor, uti- • crearea unui Centru naţional de monitoriza- lizarea diferenţiată a versanţilor supuşi proceselor re a inundaţiilor, care va avea ca sarcină stocarea gravitaţionale. informaţiei operative privind situaţia excepţională parvenită de la instituţiile responsabile şi coordona- Schimbările climatice reprezintă una din mari- rea tuturor activităţilor în acest sens; le ameninţări la adresa dezvoltării durabile şi consti- • evaluarea zonelor inundabile şi a potenţialu- tuie una dintre cele mai mari probleme de mediu, cu lui inundabil pe râurile Nistru şi Prut, precum şi pe consecinţe negative asupra economiei naţionale. râurile mici care pot declanşa inundaţii interne; În vederea micşorării impactului schimbărilor • elaborarea, perfectarea şi actualizarea perio- climatice asupra mediului este necesară: dică a „Schemei de protecţie a localităţilor popu- • extinderea terenurilor împădurite; late împotriva inundaţiilor”; asigurarea schimbului • diminuarea consecinţelor acestor schimbări în informativ privind regimul hidrologic la zi dintre agricultură prin selecţia adaptivă, metode diferenţi- Republica Moldova, România şi Ucraina. E nece- ate de irigare, măsuri de prevenire a deşertifi cării şi sară stabilirea relaţiilor de colaborare cu organele eroziunii solurilor; abilitate din aceste ţări privind cadastrul apelor, mo- • elaborarea măsurilor de diminuare a impactu- nitorizarea calităţii apelor de tranzit în afara peri- lui termic asupra sănătăţii publice. oadelor de pericol de inundaţii. Această colaborare Inundaţiile produc cele mai mari pagube materi- poate fi asigurată prin crearea centrelor comune de ale. Aceasta îşi găseşte explicaţia în specifi cul factori- monitorizare. Din partea Republicii Moldova este lor naturali şi prin amplasarea localităţilor şi căilor de necesară participarea experţilor Academiei de Şti- transport nemijlocit în zonele inundabile. Un pericol inţe, Ministerului Mediului, Centrului de Sănătate deosebit îl comportă inundaţiile de pe râurile Nistru Publică, Serviciului de Stat „Hidrometeo”; • pentru prevenirea inundaţiilor, pe râurile şi Prut, cota prejudiciilor cărora se estimează la apro- transfrontaliere se impune semnarea acordului din- ximativ 30% din totalul calamităţilor din zonă. tre Ucraina, Republica Moldova şi România privind Frecvenţa inundaţiilor este neuniformă în timp şi monitorizarea, prognozarea şi valorifi carea dura- constituie una la 8-12 ani. În ultimii ani au avut loc bilă a ecosistemelor acvatice, inclusiv restabilirea 6 inundaţii (1998, 2000, 2004, 2007, 2008, 2010), prog ramelor internaţionale de cercetare în bazinele ceea ce denotă faptul creşterii frecvenţei inundaţiilor hidrografi ce ale fl . Nistru şi r. Prut); de 2-3 ori. Nu mai puţin periculoase sunt şi inundaţii- • reconstrucţia şi repararea digurilor de protec- le locale de pe râurile mici, condiţionate de precipita- ţie, luând în calcul noile normative privind cotele ţiile abundente, de scurtă durată, dar intense. maxime ale cursului de apă pentru o periodicitate de Coincidenţa termenelor de inundaţie cu un ciclu la un an până la 200 ani. dat de activitate solară ne permite să evidenţiem pe- rioadele cu ape mari şi cu ape mici ale regimurilor Reducerea biodiversităţii. Procesele de degra- hidrologice de pe râurile Moldovei, fapt ce permite dare a mediului ambiant conduc la dispariţia unor taxoni din habitat, fapt ce constituie un risc impor- pronosticarea probabilităţii acestor fenomene. Este tant pentru regnul vegetal – 5 513 specii de plante, necesară prevenirea la timp, monitorizarea şi re- inclusiv 1989 specii de plante superioare, precum gularizarea viiturilor prin intermediul construc- şi pentru stabilitatea ecosistemelor naturale. Multe ţiilor hidrotehnice, precum şi monitorizarea con- specii de plante devin tot mai periclitate şi necesită strucţiilor hidrotehnice, îndeosebi a celor 3500 de protecţie de stat, în Cartea Roşie fi ind incluse 117 lacuri de acumulare, al căror termen de exploatare specii de plante. depăşeşte 25 ani. Diversitatea regnului animal – 461 specii de ani- În prezent sunt învechite datele tehnice ce ar ca- male vertebrate şi 14 339 specii de animale neverte- racteriza starea actuală a lor şi pericolul de sparge- brate, de asemenea, este supusă riscurilor ecologice re în caz de precipitaţii abundente. Aceeaşi situaţie ca rezultat al activităţilor antropice, valorifi cării ex- se atestă şi în privinţa stării digurilor de protecţie cesive a terenurilor agricole, reducerii suprafeţelor de-a lungul râurilor Nistru şi Prut. Nu corespunde cu vegetaţie naturală. cerinţelor nici numărul de puncte de monitorizare În scopul asigurării securităţii ecologice este hidrologică pe râurile mici, fapt ce minimizează efi - necesară extinderea şi aprofundarea cercetărilor pri- cacitatea preîntâmpinării la timp a viiturilor. vind diversitatea biologică şi elaborarea măsurilor Pentru micşorarea pericolului inundaţiilor, pe de protecţie şi bioconservare a speciilor periclitate, râurile Moldovei sunt necesare următoarele măsuri precum şi consolidarea rolului societăţii civile la lu- organizatorice şi tehnice: area deciziilor în acest domeniu.

70 - nr. 1 (32), martie 2014 Ştiinţele vieţii

Un rol deosebit revine reţelei de arii naturale peste 100 km, cele mai mari fi ind Nistru şi Prut, cu protejate de stat, care ar cuprinde întreg teritoriul un volum anual de scurgere de 13,6 km3. Republi- ţării şi ar include obiectele şi complexele naturale ca Moldova dispune de peste 3 500 de obiective cu valoare primordială incontestabilă. Suprafaţa acvatice artifi ciale şi naturale, dintre care 82 au un ariilor naturale protejate de stat din Republica Mol- volum de apă de peste 1 mil. m3. dova constituie 157 227,4 ha, ceea ce reprezintă În bazinele râurilor Nistru şi Prut, pe teritoriul 4,65% din suprafaţa ţării şi este cu mult mai mică Ucrainei şi României sunt situate mai multe înt- în comparaţie cu standardele internaţionale (10%) reprinderi chimice, de extragere a resurselor natura- şi unele ţări europene (Croaţia – 8%; Lituania – le, de prelucrare a produselor petroliere şi substan- 10 %; România – 8%). ţelor minerale, care reprezintă potenţiale surse de Pentru ameliorarea situaţiei în acest domeniu poluare accidentală. este necesară: Apele râurilor mici sunt intens poluate cu ioni • extinderea reţelei de arii naturale protejate de amoniu, nitriţi, compuşi ai cuprului, produse până la 10% din teritoriul naţional; petroliere, fenol, substanţe tensioactive, substanţe ce degradează biochimic (CBO ), au un conţinut re- • inventarierea şi paşaportizarea potenţialului 5 fondului existent de arii naturale protejate de stat; dus de oxigen. În apa r. Bâc, de exemplu, în aval • crearea Rezervaţiei biosferei bilaterale, în de mun. Chişinău, concentraţia ionilor de amoniu baza celor două situri RAMSAR (Republica Mol- atinge valori de circa 90 concentraţii maxim admisi- dova şi România); bile (CMA), precum şi cel mai redus nivel al oxige- nului dizolvat în apă (0,2 mg/dm3 O ), devenind cel • crearea unei arii naturale protejate bilaterale 2 mai poluat râu al ţării ce necesită măsuri urgente de în baza Rezervaţiei ştiinţifi ce „Pădurea Domnească” ameliorare. Situaţii analogice s-au creat în r. Răut în din Republica Moldova şi a sitului „Natura 2000”, aval de mun. Bălţi, r. Cogâlnic în aval de or. Hân- „Lacul Stânca-Costeşti”, şi comunităţii de arii natu- ceşti, r. Lunga în zona or. Ceadâr-Lunga. rale protejate „Stânca-Ştefăneşti” din România; Pentru a soluţiona aceste probleme, este necesar: • urgentarea activităţilor din Parcul Naţional • a implementa instalaţii moderne de epurare a „Orhei”. apelor uzate; • a utiliza raţional pesticidele şi fertilizanţii în Reducerea fertilităţii şi extinderea eroziunii agricultură; solurilor. Toate problemele utilizării efi ciente şi • a perfecta planuri comune cu ţările vecine protejării solurilor necesită a fi gestionate la nivel privind managementul resurselor de apă ale râurilor de stat şi presupune un şir de acţiuni: transfrontaliere în vederea prevenirii poluării lor; • elaborarea şi implementarea unui program • a realiza programe internaţionale de cercetări special de gestionare a resurselor de sol; adoptarea ştiinţifi ce privind impactul construcţiilor hidroteh- „Legii solului”; nice şi extragerii nisipului şi prundişului asupra stă- • constituirea unui organ independent de gesti- rii ecologice a râurilor. onare a resurselor de sol; • elaborarea unui program de consolidare a lo- Poluarea apelor freatice. Dacă apele de adân- turilor individuale şi de organizare a masivelor con- cime constituie circa 3 100 mii m3, rezervele apelor solidate pe principii pedo-ecologice antierozionale; freatice până în prezent nu sunt calculate. Estimarea • crearea carcasei naturale de conservare a ştiinţifi că arată că se folosesc zilnic circa 50 mii m3 solurilor, cu sisteme de fâşii forestiere antieoliene de apă freatică. În Republica Moldova 40 la sută din şi antierozionale, conectate cu masivele forestiere populaţie, în special din localităţile rurale, se ali- existente; mentează cu apa din straturile subterane. Apele de • excluderea din fondul arabil a solurilor degra- profunzime în unele zone conţin hidrogen sulfurat, date; ioni de fi er, mangan, amoniu şi cationi de stronţiu, • elaborarea şi implementarea asolamentelor care sunt poluanţi cu impact negativ asupra sănă- adaptate la condiţiile zonale, cu includerea ierburi- tăţii omului. Conţinutul hidrogenului sulfurat în lor perene şi sistemelor antierozionale; apele subterane potabile ale Moldovei variază de la • promovarea agriculturii ecologice. concentraţii ce nu depăşesc CMA (0,1 mg/l) până Poluarea apelor de suprafaţă. O problemă la 10,2 mg/l. Spre deosebire de mangan, conţinu- majoră este şi calitatea apelor de suprafaţă. Bazinul tul hidrogenului sulfurat în zona centrală variază hidrografi c al Republicii Moldova este reprezentat mai uniform. De-a lungul râului Prut concentraţia prin 3621 râuri şi pâraie, inclusiv 7 cu lungimea de hidrogenului sulfurat se încadrează în limitele

nr. 1 (32), martie 2014 - 71 Akademos

1,0-5,0 mg/l, având valori maximale la Ungheni clorura de vinil, polietilenă, polistiren. Însă celelalte (mai mare de 5,0 mg/l). Odată cu îndepărtarea de 50 la sută, originea cărora nu este cunoscută, constitu- râul Prut, conţinutul hidrogenului sulfurat scade, ie o problema majoră care necesita să fi e rezolvată. atingând la Chişinău valori de 1 mg/l. Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Distribuţia manganului în apele de profunzime Moldovei, în colaborare cu unele companii priva- ale zonei centrale a Moldovei variază semnifi cativ te, a elaborat o tehnologie de prelucrare integrală de la mai puţin de 0,5 μg/l până la 30 μg/l, pe alo- a deşeurilor de mase plastice implementată în ca- curi crescând până la 114 μg/l. drul unei uzine-pilot cu capacitatea de prelucrare 20 Conţinutul fi erului în apele subterane ale Mol- t/lună deşeuri, obţinând produse noi: suport, armă- dovei variază de la 0,0006 până la 5,36 mg/l, CMA tură, plăci pentru trotuare, ţiglă pentru acoperiş, for- pentru fi er în apele potabile constituind 0,5 mg/l. me din plastic pentru podea în industria chimică. În scopul reducerii pericolului şi riscurilor de- Politica naţională de gestionare a deşeurilor tre- terminate de aceşti poluanţi se propune: buie să fi e direcţionată spre diminuarea riscurilor de • aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a activită- pe urma depozitării deşeurilor, inclusiv a reducerii ţii staţiilor de epurare a apelor comunale şi a celor esenţiale a numărului gunoiştilor existente, constru- uzate; ite fără măsuri de protecţie a mediului şi înlocuirea • lichidarea gunoiştilor neautorizate din supra- lor cu depozite mari, centralizate de deşeuri care ar faţa hidrografi că a râurilor; corespunde cerinţelor convenţiilor internaţionale. • măsuri de construcţie şi perfecţionare a sis- temelor de canalizare şi de colectare a deşeuri- Acumularea deşeurilor managere şi indus- lor. Tehnologia de îndepărtare din apele freatice a triale. Intervenţiile antropice asupra mediului în- hidrogenului sulfurat, elaborată de instituţiile AŞM, conjurător şi acţiunile economice întreprinse, fără utilizând în acest scop diverşi catalizatori în bază de planifi carea şi respectarea regulamentelor de func- cărbuni activi, constituie o realizare recunoscută ce ţionalitate a diferitelor tipuri de întreprinderi, au merită a fi implementată. cauzat probleme ecologice gravitatea cărora creşte Poluarea cu substanţe organice toxice. Pe te- permanent. Ca urmare a proceselor tehnologice la ritoriul Republicii Moldova există mai mult de 1500 fabricile vitivinicole din republică, un impact deose- loturi poluate cu substanţe organice toxice. Circa bit a provocat acumularea stocurilor impunătoare de 16% din numărul total al loturilor poluate au arătat deşeuri ce conţin ferocianură de potasiu, depozitate concentraţii depăşind 50 mg/kg. Un asemenea nivel contrar cerinţelor, în condiţii de minimă siguranţă. al poluării solului poate fi clasifi cat drept deşeu pe- La momentul actual s-au acumulat cantităţi mari riculos. Loturile cu nivelul extrem de poluare nece- de deşeuri cu conţinut de: cianuri (3800 t), vanadiu sită acţiuni de remediere. (660 t), produse petroliere (224 t). O problemă deosebit de gravă pentru Republi- Poluanţii organici persistenţi reprezintă un ca Moldova a fost şi rămâne acumularea stocurilor pericol deosebit pentru securitatea biologică. Pro- de pesticide inutilizabile, depozitate în condiţii de ducerea şi utilizarea industrială a pesticidelor şi a insecuritate în diferite localităţi, precum şi cele în- POP-surilor, chiar fi ind necesare pentru tehnologii- humate în preajma localităţii Cişmichioi, raionul le agricole şi energetice, totuşi constituie un pericol Vulcăneşti. Deşi au fost întreprinse, cu concursul substanţial şi necesită acţiuni alternative de soluţio- fondurilor internaţionale, unele măsuri de soluţio- nare a problemelor, lucru care se face cu concursul nare, totuşi această problemă persistă. În prezent, în instituţional din sfera cercetării şi inovării. Republica Moldova, pe lângă pesticidele înhumate Acumularea deşeurilor din mase plastice. în depozitul de la Cişmichioi (4 800 t), mai rămân Activitatea cotidiană este strâns legată de formarea circa 1200 t de pesticide inutilizabile, care prezintă deşeurilor industriale şi menajere, care a determinat un pericol serios pentru securitatea naţională. În ve- acumularea cantităţilor impunătoare de mase plastice. derea lichidării lor se propune: Acestea, conform Agenţiilor Teritoriale Ecologice, • identifi carea resurselor fi nanciare prin proiec- constituie 3,75- 4,37 mil. tone de deşeuri polimere, te internaţionale şi cofi nanţare din partea Republicii sau câte 36,5 kg de mase plastice per locuitor pe an. Moldova, care ar fi alocate pentru ambalarea, trans- În prezent, în Republica Moldova nu există portarea şi lichidarea acestor deşeuri după hotare – nicio întreprindere de prelucrare şi reciclare integrală Franţa, Polonia şi alte state, care dispun de instalaţii a deşeurilor din mase plastice, doar unele reciclează speciale de incinerare a deşeurilor de pesticide; circa 50 la sută din aceste deşeuri (polipropilen, poli- • lichidarea stocurilor de pesticide cu alocarea

72 - nr. 1 (32), martie 2014 Ştiinţele vieţii completă a mijloacelor bugetare şi extrabugetare, legi, în care securitatea biologică să fi e o prioritate procurând instalaţii de incinerare. strategică. Securitatea biologică trebuie să fi e asigurată Sarcinile prioritare privind asigurarea secu- prin controlul efi cient al utilizării culturilor biotehno- rităţii ecologice includ un şir de măsuri: logice, mai ales al organismelor modifi cate genetic, • efectuarea monitorizării permanente a indica- afl ate astăzi în ascensiune şi atitudinea faţă de care torilor de mediu şi asigurarea realizării planurilor de mai rămâne controversată. Republica Moldova, sem- acţiuni departamentale şi locale privind securitatea nând protocolul de la Cartagena, a întrep rins acţiuni ecologică de către toate sectoarele economiei naţi- necesare în acest scop încă din anul 2000, aprobând onale; cadrul legislativ privind biosecuritatea (Legea, planul • aprofundarea cercetărilor ştiinţifi ce în vederea de acţiuni, constituirea Comisiei Naţionale pe Biose- elaborării şi implementării rezultatelor înregistrate curitate şi elaborarea Regulamentului de funcţionare şi a realizărilor din ţările economic avansate; a acesteia), iniţierea procedurii de constituire a Cen- • informarea şi atragerea publicului în rezol- trului Naţional de testare a OMG, dar măsuri concre- varea problemelor ce ţin de asigurarea securităţii te pentru implementarea legii nu au fost luate. ecologice; Pornind de la caracterul dinamic al evenimen- • dezvoltarea cooperării transfrontaliere la telor din acest domeniu important, modifi cările toate nivelurile în scopul realizării măsurilor de frecvente ale legislaţiei privind securitatea biologi- asigurare a monitorizării calităţii componentelor de că şi necesitatea armonizării legislaţiei naţionale la mediu, adoptarea măsurilor comune privind preve- rigorile europene, Republica Moldova a prezentat nirea situaţiilor excepţionale şi diminuarea impac- un proiect de modifi care a Legii, care apoi a fost tului în cazul accidentelor tehnogene şi calamităţi- retras din Parlament în vederea elaborării unei noi lor naturale.

Idel Ianchelevici. Izvorul, Bruxelles, 1943, bronză

nr. 1 (32), martie 2014 - 73 Akademos

FONDUL GENETIC Utilizarea, bazată pe cercetare, a resurselor ge- netice constituie fundamentul dezvoltării agricul- AL VIŢEI DE VIE – turii prin introducerea de noi surse, evaluarea lor, PRECONDIŢIE crearea de noi soiuri de plante, rase de animale. Acest lucru a devenit cu adevărat posibil în sec. XX, STRATEGICĂ elocvente fi ind rezultatele „revoluţiei verzi” iniţiate A VITIVINICULTURII la începutul anilor 1950. Astfel, în baza metodelor tradiţionale de ameliorare prin utilizarea diversităţii SUSTENABILE resurselor genetice, s-a obţinut sporirea producţiei de orez cu 20-25 la sută, iar a potenţialului pro- Dr. hab. Gheorghe SAVIN ductiv al soiurilor noi de grâu – cu 10-15 la sută. Institutul Ştiinţifi co-Practic Această creştere se datorează valorifi cării genelor de rezistenţă la factorii abiotici şi biotici ai speciilor de Horticultură şi Tehnologii Alimentare sălbatice [2, 11]. În condiţiile provocărilor cu care se confruntă GRAPEVINE GENE POOL – STRATEGIC omenirea (creşterea populaţiei, lipsa suprafeţelor PRECONDITION OF SUSTAINABLE VITIVINI- noi pentru agricultură, degradarea mediului ambi- CULTURE ant, amplifi carea efectelor climatice negative – „cli- Summary: Sustainable utilisation of genetic mate change”), sunt necesare noi abordări pentru a resources in improving the assortment through the menţine şi spori productivitatea, calitatea, efi cienţa evaluation, creation, implementation of new valua- agriculturii. Sarcina complexă de a produce o can- ble varieties with biological resistance is a key com- titate sufi cientă de alimente, asigurând realizarea ei ponent of food and environment security. Achieved într-un mod sustenabil, poate fi atinsă prin valorifi - results of using the potential of grapevine Gene pool over the past 40 years are signifi cant: new varieties carea potenţialului genetic optim al speciei [2]. for diverse utilisation, including seedless; complex Viţa de vie (Vitis L.) are o contribuţie majoră biological resistance to stress factors, reduced pre- la diversifi carea pieţei produselor de o înaltă va- ssing on the environment; the potential for ecolo- loare nutritivă şi curativă, iar ramura vitivinicolă gical products. Solution of the future tasks will be în Republica Moldova asigură o importantă cotă de possible providing some principles that are the part completare a bugetului. Dinamica condiţiilor socio- of the strategy of sustainable development of the economice, fragilitatea mediului ambiant, fl uctuaţi- vitiviniculture: wide diversity of genetic resources; ile climatice impun mereu noi cerinţe sortimentului: its continous preservation; multisided exploration, producţie ecologică diversă, competitivitate, adap- inclusively based on modern biotechnology, mole- tabilitate şi plasticitate, rezistenţă avansată la facto- cular biology; fi nansing from the state. Keywords: grapevine, genetic resources, bree- rii nefavorabili ai mediului ambiant, în special la cei ding. abiotici, în cazul Republicii Moldova şi nu numai. Ameliorarea continuă a sortimentului existent prin Rezumat: Valorifi carea sustenabilă a resurselor prisma creării şi implementării celor mai valoroa- genetice în ameliorarea sortimentului prin prisma se soiuri cu rezistenţă biologică este o componentă evaluării, creării, implementării soiurilor noi va- esenţială a securităţii alimentare şi ecologice. loroase, cu rezistenţă biologică este o componentă În această situaţie, evaluarea şi valorifi carea ju- esenţială a securităţii alimentare şi ecologice. Re- dicioasă a diversităţii resurselor genetice, în baza zultatele utilizării potenţialului Fondului genetic biotehnologiilor moderne şi a biologiei moleculare al viţei de vie pe parcursul ultimilor 40 de ani sunt se înscrie în strategia de dezvoltare durabilă a viti- semnifi cative: soiuri noi de utilizare diversă, inclu- siv apirene; rezistenţa biologică complexă la facto- viniculturii [9, 10, 22]. Revin în prim plan aspecte- rii stresanţi, presing redus asupra mediului ambiant; le legate de vulnerabilitatea acestor resurse, mai cu potenţial de obţinere a produselor ecologice. Soluţi- seamă în lipsa unor politici naţionale coerente şi, de onarea viitoarelor sarcini ale vitiviniculturii: diver- facto, a fi nanţării. sitatea largă a resurselor genetice; prezervarea lor; explorarea în baza biotehnologiilor moderne, biolo- Utilizarea resurselor genetice în ameliora- giei moleculare; fi nanţare din partea statului. rea sortimentului la diverse plante de cultură, pe Cuvinte-cheie: viţa de vie, resurse genetice, parcursul timpului, a avut rezultate spectaculoase. ameliorare genetică. Astfel, în baza soiurilor noi înalt productive ce au moştenit unele caractere şi însuşiri de la formele

74 - nr. 1 (32), martie 2014 Ameliorarea plantelor sălbatice, prin aplicarea procedeelor tehnologice sălbatici, prezente în arealul nostru în condiţii natu- respective a fost revoluţionată producţia de orez în rale (in situ) şi ex situ, precum şi noile creaţii. lume. La crearea acestor soiuri s-a urmărit obţine- În general, activitatea amelioratorului decurge în rea unui complex de caractere: potenţialul productiv spaţiul unui triunghi specifi c care refl ectă: cerinţele înalt, perioada timpurie de maturare, rezistenţă biolo- societăţii, condiţiile mediului ambiant şi potenţialul gică avansată la boli şi dăunători, calitate mai superi- biologic al diversităţii Genofondului (Figura 1). oară a bobului, toleranţă la problemele de sol [11]. Condiţiile Intensifi carea agriculturii are drept consecin- Cerinţele ţă cultivarea la scară industrială a unui sortiment societăţii mediului ambiant restrâns [4, 12], fapt ce riscă să afecteze diversitatea genetică existentă, califi cată drept „eroziune geneti- că” [1]. În cazul unei înalte uniformităţi genetice a sortimentului existent la suprafeţe extinse (reprezen- Amelioratorul tat de V.vinifera L.), se creează condiţii favorabile de răspândire epidemică a diferitor factori patogeni. Presingul factorilor poluanţi asupra faunei şi fl orei, corelate cu impactul schimbărilor climatice, nu ga- Biodiversitatea resurselor genece rantează evitarea unor eventuale catastrofe, similare cu invazia fi loxerei sau epidemia unor patogeni. Figura 1. Spaţiul de factori în care activează Valoarea diversităţii genetice a viţei de vie, atât în amelioratorul forma ei sălbatică (in situ), cât şi în forma ei prezer- Utilizarea inteligentă a diversităţii Fondului ge- vată (ex situ) sau de cultură (on farm) a fost deseori netic al viţei de vie în rezolvarea problemelor soci- subestimată şi periclitată din cauza unor factori fi e etăţii, în condiţiile restrictive ale mediului ambiant, de natură antropogenă (defrişări, desecări etc.), fi e se efectuează asigurând următoarele principii: de natură socioeconomică, ceea ce a supus-o unui - prezervarea permanentă a resurselor genetice pericol real de eroziune genetică şi chiar dispariţie existente, nu în ultimul rând a celor aborigene [6, [1, 12, 18, 31]. În acest sens, de rând cu calitatea, 21]; productivitatea, apirenia şi precocitatea, însuşirile de - mobilizarea, obţinerea de noi surse diversifi - rezistenţă biologică la factorii stresanţi sunt preocu- cate ce satisfac dezideratele: calitate, inclusiv api- pări dominante în procesul documentării, evidenţierii rene, productivitate, utilizare diversă, rezistenţă şi punerii în valoare a noilor resurse genetice, acor- biologică la factorii abiotici şi biotici nefavorabili dând prioritate acelor care îmbină mai multe dezide- ai mediului ambiant, alte însuşiri şi caractere care rate într-un genotip [6, 8, 21, 24]. Succesul creării so- ar imprima o mai înaltă consistenţă sustenabilităţii iurilor noi, care ar asigura o vitivinicultură durabilă, vitiviniculturii; ecologică şi, implicit, competitivă, depinde de gradul - evaluarea, documentarea şi valorifi carea, sub de diversitate a resurselor acumulate în Fondul gene- multiple aspecte, a resurselor acumulate prin uti- tic şi profunzimea valorifi cării lui. lizarea de noi biotehnologii, aplicarea metodelor În virtutea celor expuse, în continuare, prin genetico-moleculare [8, 14, 24]. Fondul genetic al viţei de vie (sau Genofond – un Printr-o abordare adecvată, de ansamblu a di- termen tot mai mult utilizat), vom înţelege diversi- versităţii genetice a viţei de vie, se va asigura: tatea genetică a familiei Vitaceae Juss. reprezentată - o perfectare armonioasă a sortimentului exis- de genul Vitis L. (specii, soiuri, elite, descendenţi, tent – struguri pentru masă, vin, utilizare diversă, în incluzând atât plantele de cultură cât şi formele săl- fi ne – procesare industrială; batice), care are valoare practică pe moment sau - soiuri cu rezistenţă biologică ce vor contribui poate fi utilizată în viitor. Astfel, în funcţie de con- la protecţia mediului ambiant şi vor servi ca „plat- text, prin utilizarea noţiunii de Genofond ne vom formă” pentru elaborarea vitiviniculturii ecologice, referi atât la diversitatea genetică a viţei de vie în vor diminua impactul negativ asupra ramurii în caz general, cât şi la forma fi zică de păstrare a acestei de accidente climatice; diversităţi – Colecţia ampelografi că, câmpurile afe- - diversifi carea produsului fi nit, înaltă efi cienţă rente, alte componente. Totodată, este necesar de economică, competitivitate. specifi cat noţiunea de Genofond naţional, prin care Concomitent, pentru fructifi carea optimă a poten- subînţelegem diversitatea genetică reprezentată de ţialului resurselor genetice trebuie de soluţionat un soiurile vechi autohtone (aborigene), strămoşii lor şir de probleme adiacente ce ţin de întreg complexul

nr. 1 (32), martie 2014 - 75 Akademos de activităţi: fi nanţare decentă; pregătirea cadrelor fondării şi completării colecţiei „noi”. Au fost loca- ştiinţifi ce de înaltă califi care în domeniu; asigurarea lizate sursele genetice cu însuşiri deziderate, au fost şi respectarea de facto a proprietăţii intelectuale. efectuate delegaţii de documentare, stagiuni şi ex- pediţii ştiinţifi ce în India (munţii Himalaya, 1976), Evoluţia Genofondului viţei de vie în Re- Franţa (1978), S.U.A. (în componenţa grupelor or- publica Moldova este strâns legată de formarea, pe ganizate de Institutul unional V.I.R. „N.I. Vavilov”, parcursul anilor, a diverselor staţiuni experimentale, 1980, 1988), Asia Mijlocie (staţiunea V.I.R. Kara- instituţii didactice şi de cercetare, care au stimulat Kala şi munţii Kopet-Dag, Turkmenia, 1982, 1984, fondarea în ţinut a mai multor colecţii ampelografi ce, 1986). Acumularea ulterioară a resurselor genetice cele mai vaste după diversitatea resurselor genetice ale viţei de vie, datorită unei continuităţi în timp şi fi ind create în cadrul Institutului moldovenesc de cer- spaţiu asigurându-se stocarea şi prezervarea lor, a cetări ştiinţifi ce în domeniul pomiculturii, viticulturii permis formarea în ultima instanţă a Fondului gene- şi vinifi caţiei şi succesorilor săi [22, 27, 29, 30]. tic actual [17, 19, 21, 22]. Astfel, în colecţia „veche”, fondată în 1952, a fost Astfel, în paralel cu soiurile autohtone, în co- acumulat materialul biologic din circa 60 de centre lecţie sunt prezente soiuri din principalele regiuni şi viticole ale lumii: soiurile raionate din toate zonele centre viticole ale lumii (Fig. 2). viticole ale fostei URSS; soiurile neraionate, deosebit După originea genotipică (Fig. 3), numeric pre- de preţioase prin unele caractere biologice; soiurile domină reprezentanţii speciei V.vinifera L. şi hibri- noi şi formele de perspectivă de diversă origine; por- zii amelioraţi (de generaţia III-V) – circa 92%. taltoi; hibrizi direct producători; specii; formele săl- Vitis vinifera L., una din cele mai răspândi- batice. Această colecţie, după numărul de genotipuri te specii datorită utilizării sale practice, este re- şi diversitatea lor s-a plasat pe locul trei în lume prin- prezentată de toate grupele ecologico-geografi ce: tre colecţiile ampelografi ce (după SUA şi Franţa) şi a Proles occidentalis Negr. – soiuri originare din Eu- avut o contribuţie importantă la formarea colecţiilor ropa occidentală, în principal cu struguri pentru vin; ampelografi ce în alte regiuni viticole [27, 30]. Proles orientalis Negr. – soiuri de origine din Asia Cerinţele vitiviniculturii republicii impuneau Mijlocie, în principal cu struguri de masă, inclusiv lărgirea gamei de soiuri de struguri pentru masă cu apirene; Proles pontica Negr. – soiuri aborigene din epoci diferite de maturare. Era necesară, din acest bazinul Mării Negre. punct de vedere, introducerea genitorilor extratim- O diversitate valoroasă pentru ameliorarea sor- purii şi timpurii, a soiurilor apirene. La fel de actuale timentului oferă genotipurile interspecifi ce de ulti- au rămas şi însuşirile de rezistenţă biologică la fac- ma generaţie cu rezistenţă biologică sporită, calitate torii abiotici şi biotici nefavorabili. Aceste proprie- la nivelul soiurilor V.vinifera L. tăţi fi ind prezente în diferit grad la soiuri separate, De asemenea, sunt numeric reprezentative spe- s-a pus scopul de a crea şi introduce genotipuri ce ar cia V.Labrusca L., hibrizii producători direct (HPD) îmbina două şi mai multe din caracterele menţionate şi hibrizii interspecifi ci de generaţia a III-a, genoti- plus calitate şi productivitate înalte. puri de portaltoi rezistente la filoxeră. Astfel, a fost Pornind de la aceste obiective, în anul 1980, acumulată o diversitate considerabilă din punct de s-au conturat şi precizat unele principii în strategia vedere agrobiologic. Estimările efectuate au pus în

SUA 4% Europa AsiaMijlocie occidentala 14% 30%

Romania, Caucaz Moldova 26% 10% Rusia,Ucraina 16% Figura 2. Diversitatea originii ecologico-geografi că a genotipurilor din Genofondul IŞPHTA

76 - nr. 1 (32), martie 2014 Ameliorarea plantelor evidenţă valoarea calităţii şi a însuşirilor de rezisten- sată la temperaturile joase din timpul iernii, la boli ţă biologică la factorii stresanţi. Aceste genotipuri şi dăunători constituia un factor de risc pentru efi ci- merită să fi e utilizate şi în programele de ameliorare enţa economică a vitiviniculturii. genetică, ele întrunind în diferite proporţii caracte- Rezolvarea cardinală a problemei protecţiei rele şi însuşirile necesare amelioratorului, iar unele viţei de vie atât contra îngheţurilor, cât şi contra fi ind propuse pentru testare în regiunile viticole ale bolilor şi vătămătorilor, poate fi realizată, potrivit republicii [19, 22]. academicianului Nicolai Vavilov, prin sinteza soiu- rilor noi rezistenţa cărora este asigurată de constitu- Formarea sortimentului viticol în Republica ţia genetică a plantei [25]. La viţa de vie hibridarea Moldova pe parcursul ultimelor patru decenii este în scopul obţinerii soiurilor noi s-a dovedit a avea strâns motivată de formarea şi evoluţia diversităţii o aplicare masivă la începutul sec. al XIX-lea, pe Genofondului viţei de vie. parcurs fi ind aplicate pe larg încrucişările intraspe- Prezenţa genului Vitis L. pe teritoriul republicii cifi ce şi interspecifi ce [28]. este atestată din timpurile preistorice, iar în întreg Prin urmare, în Republica Moldova era evidentă arealul carpato-danubiano-pontic cultura viţei de necesitatea de a completa sortimentul cu soiuri re- vie are tradiţii bogate şi o istorie semnifi cativă [6, zistente, îndeosebi cu struguri pentru masă. În acest 23, 29, 31]. scop s-a elaborat şi iniţiat un program de creare a Până la mijlocul secolului al XIX-lea sortimen- soiurilor noi rezistente [26], prima „rândunică” fi ind tul era bazat pe soiurile vechi autohtone V. vinifera, soiul Moldova, omologat în 1977. dar odată cu introducerea în Europa a speciilor şi Totodată, în procesul creării soiurilor noi, anali- hibrizilor americani, cu invazia fi loxerei, patogeni- zei hibridologice a populaţiilor de descendenţi, s-au lor, soiurile aborigene au fost grav afectate. Astfel, stabilit unele principii teoretice şi s-a formulat con- în procesul general de trecere la viticultura altoi- cepţia privind lipsa barierei genetice între factorii tă, în Basarabia au fost introduse şi s-au răspândit ereditari determinanţi ai rezistenţei sporite, calită- soiurile din alte areale, în principal soiurile europe- ţii avansate. S-a demonstrat, astfel, posibilitatea de ne. Pe parcursul următoarelor decenii aceste soiuri, creare şi selectare a genotipurilor competitive cu în temei, au stat la baza sortimentului standard. rezistenţă şi calitate, care au stat la baza programe- Începând cu anul 1958, s-a iniţiat studiul soiuri- lor ulterioare de ameliorare genetică a sortimentului lor prezente în colecţia ampelografi că, a creaţiilor noi soldate cu crearea în republică a unei generaţii de din alte regiuni viticole, fapt ce a permis completarea, soiuri principial noi, inclusiv cu grad diferit de api- schimbarea, către anul 1964, a sortimentului cu circa renie, productivitate, utilizare diversă şi rezistenţă 50 la sută, toate soiurile fi ind, totuşi, V.vinifera L. biologică sporită [26]. Vulnerabilitatea la iernare a sortimentului Ca rezultat al programelor de ameliorare gene- V.vinifera L. a crescut odată cu trecerea la cultiva- tică şi confi rmării practice a ipotezei formulate, co- rea neprotejată a viţei de vie pe tulpină înaltă, fapt lectivul Institutului a elaborat circa 80 de genotipuri confi rmat de productivitatea foarte scăzută la hectar. de utilizare diversă, majoritatea din ele cu rezistenţă Lipsa în sortiment a unor soiuri cu rezistenţă avan- biologică sporită, unele fi ind incluse şi în sortimen-

V.vinifera 78%

Hibriziinobilati 14%

HDP Specii 1% 1% V.Labrusca Portaltoi 3% 3%  Figura 3. Diversitatea resurselor genetice după originea genotipică

nr. 1 (32), martie 2014 - 77 Akademos tul omologat. O parte din aceste soiuri se bucură de patogeni, ca exemplu Coarnă neagră, Coarnă albă, o înaltă apreciere şi peste hotarele republicii, în spe- Fetească neagră, Rară neagră şi altele [6, 21, 22]. cial soiurile Moldova, Codreanca şi cele cu poten- Soiurile noi sunt rezultatul cercetării ameliora- ţial genetic complex pentru completarea sortimen- torilor din republică în scopul creării soiurilor de tului şi genofondului: Pamiati Negrulea, Struguraş, viţă de vie cu rezistenţă avansată la factorii abiotici Dekabriskii, Urojainâi şi altele [4, 22]. şi biotici nefavorabili ai mediului ambiant. Soiurile Soiurile noi de utilizare diversă, cu un grad obţinute – hibrizi de generaţia a IV-a şi V-a, de ori- diferit de apirenie, create în republică, reprezin- gine complexă (fi g. 4), odată cu rezistenţa avansată tă o lucrare de pionierat în sortimentul din spaţiul sau sporită posedă o calitate a strugurilor similară carpato-danubiano-pontic, cât şi în spaţiul vest- soiurilor europene. european. Condiţiile climatice restrictive pentru introducerea directă în cultură a soiurilor apirene tradiţionale, creşterea permanentă, în întreaga lume, a ratei soiurilor apirene în sortimentul de soiuri cu struguri pentru masă, necesitatea ameliorării însu- şirilor soiurilor apirene tradiţionale în conformitate cu cerinţele pieţei şi procesării tehnologice, oportu- nitatea protejării mediului ambiant şi elaborării pro- ducţiei ecologice au stimulat iniţierea programului de creare a soiurilor apirene cu rezistenţă biologică sporită la factorii stresanţi. Figura 4. Originea genetică a soiului Apiren roz Au fost create şi omologate soiurile apirene Kişmiş lucistâi şi Kişmiş moldovenesc de o calita- Materialul biologic diversifi cat, acumulat în te standard, însă sensibile la ger şi bolile criptoga- urma executării programelor de ameliorare genetică mice. Către anul 1980 au fost evidenţiate primele a sortimentului, cuprinde caractere şi însuşiri com- elite apirene cu rezistenţă sporită. În consecinţă, au plexe necesare viitoarelor programe de ameliorare fost omologate trei soiuri – Apiren alb, Apiren roz şi completează materialul pre-breeding. şi Apiren negru de Grozeşti, alte soiuri fi ind în curs Prezenţa în pădurile noastre a viţei de vie de de omologare [4, 22]. pădure (Vitis sylvestris C.C.Gmel.) este menţionată Rezultatele obţinute au infi rmat scepticismul bibliografi c pentru prima dată în descrierea statisti- vehiculat referitor la posibilitatea creării unui sorti- că a Basarabiei în anii 1822-1828 [31]. Pe teritoriul ment apiren, adaptat specifi cului condiţiilor noastre republicii viţa de vie de pădure se mai păstrează şi pedoclimatice. Pentru prima dată s-a demonstrat, astăzi în habitatele naturale [3], dar ultimele expedi- din punct de vedere teoretic şi practic, posibilita- ţii ample de inventariere şi studiere a acestei specii tea creării unui astfel de sortiment pentru regiunea au fost efectuate în 1961-1969 [31]. Unele investi- geografi că carpato-danubiano-pontică. gaţii şi estimări preliminare recente, precum şi une- Implementarea acestor soiuri continue să rămâ- le constatări (rezistenţa plantelor la bolile criptoga- nă însă o problemă actuală, soluţionarea căreia va mice, atacul vârfului lăstarului de forma foliară a impulsiona revigorarea viticulturii ca ramură deci- fi loxerei, însuşiri nespecifi ce pentru V.sylvestris CC sivă a agriculturii. Gmel.) ne conduc la concluzia că plantele descrise sunt plante invazive în habitatele investigate, adică Genofondul naţional al viţei de vie în Repub- poate fi vorba de derivate ale soiurilor de portaltoi, lica Moldova include, din punct de vedere al diver- răspândite de păsări din plantaţiile industriale prin sităţii genotipice, următoarele componente: soiurile seminţe, dar nu este exclusă şi o hibridizare a aces- vechi autohtone; soiurile noi, create de amelioratorii tora cu viţa de vie de pădure (V.sylvestris Gmel.) din republică şi materialul biologic diversifi cat, ob- [18]. O evaluare mai amplă a acestor resurse rămâ- ţinut din programele de ameliorare genetică; viţa de ne la ordinea zilei. vie in situ (viţa de vie de pădure) şi resursele viti- Viţă de vie „on farm”, în special exemplarele cole on farm din gospodăriile particulare, în special cu o vârstă mai mare de 70 de ani, care s-au mai amplasate pe sectoarele intravilane. păstrat în viile vechi, în particular în zonele intra- Soiurile vechi autohtone, fi ind opere ale evoluţi- vilane, prezintă interes pentru identifi carea unor ei, au imprimate în genotip adaptabilitatea la facto- eventuale biotipuri valoroase, având şi o origine rii abiotici, inclusiv la secetă, temperaturi scăzute şi a materialului iniţial diferită de soiurile prezente

78 - nr. 1 (32), martie 2014 Ameliorarea plantelor

în colecţia Institutului. Colectarea, conservarea şi biant, reducerea presingului chimic asupra mediului evaluarea acestor surse a fost iniţiată, inclusiv şi în ambiant; obţinerea de produse naturale, ecologice. cadrul proiectului regional SEEDNet [20]. Estimări- le efectuate în patru situri din zona de Centru-vest a Concepţia şi strategia gestiunii Fondului ge- republicii au constatat prezenţa soiului Plăvaie (bu- netic al viţei de vie la etapa actuală şi pe viitor este tuci cu vârsta cuprinsă între 80 şi 100-120 de ani) şi şi va fi determinată de sarcinile vitiviniculturii şi de soiului Moldovenească, după cum este denumit de principiile generale dezvoltate în plan mondial în către proprietar, prezent în plantaţie de la momentul acest domeniu, acceptând schimbările climatice şi înfi inţării. Această denumire nu a fost atestată de globalizarea ca factori determinanţi în ecuaţia creă- noi în colecţie. Documentări în acest sens mai sunt rii noilor soiuri şi defi nirii „terroir”. necesare. Conservarea resurselor genetice ale plantelor, în ultimii 40 de ani, a devenit o preocupare importantă, Potenţialul Genofondului în perspectiva cuprinzând aspectul tehnic, socioeconomic şi politic ameliorării sortimentului s-a evaluat ca urmare [7, 13, 15, 16]. Strategia de conservare a resurselor a studiilor multianuale, în special a genotipurilor genetice a avut, în această perioadă, o evoluţie sub introduse pe parcursul ultimilor 20 de ani, a soiu- mai multe aspecte: după spectrul de plante conserva- rilor şi elitelor noi create la Institut [22]. Astfel, te; după modul de organizare şi interacţiune a colecţi- au fost evidenţiate circa 30 genotipuri cu struguri ilor; după metodele de prezervare aplicate [7]. pentru masă cu un interval de maturare de consum La începutul anilor ’90 (secolul trecut), sunt a strugurilor timpurie – mijlocie, care, după evalu- depuse eforturi pentru conservarea culturilor pro- area respectivă, pot fi propuse ca surse genetice de pagate vegetativ. S-au iniţiat şi dezvoltat tehnicile timpurietate (şi calitate), iar în zona sudică pentru de prezervare a culturilor de ţesuturi – conservarea testare în producţie. in vitro, dezvoltate concepţiile şi strategiile de ma- Genotipurile cu struguri pentru vin, introduse nagement ale colecţiilor in vitro. S-a iniţiat elabora- recent, includ, în principal, soiuri şi elite cu rezisten- rea şi aplicarea metodelor de crioconservare. ţă sporită la factorii abiotici, patogeni şi dăunători, În continuare, metodele de păstrare şi utilizare care, de rând cu reducerea considerabilă a număru- a resurselor genetice au fost infl uenţate de dezvol- lui de tratări contra bolilor şi dăunătorilor, permit tarea revoluţionară a informaticii şi geneticii mole- lansarea vinifi cării cu 1-2 săptămâni mai devreme culare, de schimbările intervenite ca rezultat al apli- faţă de termenii tradiţionali. Este selectat grupul de cării dreptului de proprietate intelectuală [7, 9, 13 genitori, potenţiale soiuri pentru plantaţiile de agre- - 16]. A fost elaborat Tratatul Internaţional privind ment, loturi intravilane, cu o calitate şi productivita- Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentaţie şi te net superioară hibrizilor producători direcţi, înce- Agricultură, semnat de mai mult de 120 ţări, stabilit tăţeniţi în Basarabia în perioada interbelică. un sistem multilateral de schimb al acestor resurse. Genotipurile cu grad diferit de apirenie prezintă Tradiţional, pentru păstrarea ex situ a diver- mari avantaje vizând întreaga gamă de utilizare a sităţii genetice a viţei de vie sunt create Fonduri- strugurilor: la consumul în stare proaspătă sunt mai le genetice, având în calitate de nucleu Colecţia igienice (lipsa seminţelor), iar la vinifi care asigură ampelografi că şi câmpurile aferente (de carantină, un randament mai ridicat al mustului. Soiurile api- de acumulare, de descendenţi şi hibrizi ş.a.). Ast- rene acumulează mai mult zahăr decât soiurile pen- fel, Genofondul viticol constituie şi un veritabil tru struguri de masă cu seminţe, astfel încât este ne- „laborator” sub cerul liber, resursele fi ind expuse îndoielnică importanţa surselor genetice de apirenie factorilor de risc climatici (ierni severe, secete în- în consolidarea economică a sortimentului viticol delungate, temperaturi extremale, dăunători şi pa- cu noi soiuri de epoca I-II pentru struguri de masă, togeni). Sunt semnifi cative cheltuielile fi nanciare pentru industria alimentară, iar pentru soiurile cu de fondare a sectoarelor noi şi de menţinere a celor pulpa zemoasă, procesarea industrială, lansarea vi- existente. Diversitatea resurselor genetice (originea nifi cării, ca regulă, înainte de 10-15 septembrie. ecologico-geografi că, rezistenţa la condiţiile nefa- Cercetările diversităţii genotipurilor cu grad vorabile, vigoarea de creştere, plasticitatea ş.a.) ne- diferit de apirenie a contribuit la elaborarea com- cesită şi o aplicare diferenţiată a procedeelor agrofi - plexului de soiuri pentru modernizarea sortimentului totehnice, derivate din specifi caţiile respective, fapt existent: extinderea perioadei de consum al struguri- ce sporeşte şi mai mult cheltuielile. lor în stare proaspătă cu soiuri foarte precoce şi pre- În aceste condiţii este necesară specifi carea unor coce, dar şi tardive; rezistenţa biologică multiplă la aspecte ce ţin de gestiunea Fondului genetic al viţei factorii abiotici şi biotici nefavorabili ai mediului am- de vie:

nr. 1 (32), martie 2014 - 79 Akademos

- determinarea statutului său ofi cial de patrimo- În sensul expus, resursele genetice sunt practic niu naţional; neevaluate şi neexplorate, evaluările fi ind la etapa - criteriile de mobilizare, conservare, evaluare preliminară. Potenţialul diversităţii resurselor gene- şi valorifi care a diversităţii genetice a familiei Vita- tice viticole, în genere, inclusiv a celor acumulate ceae Juss.; în Genofondul Institutului, permit lansarea unor - formele de organizare (câmpurile principale, programe complexe de perspectivă [22]. A fost metodele de menţinere, prezervare). substanţial lărgită diversitatea surselor de proveni- Atenţia susţinută care se acordă în ţările cu o enţă pentru unele caractere şi însuşiri (Fig. 5). Ast- vitivinicultură dezvoltată conservării diversităţii re- fel, sunt prezente genotipuri apirene provenite din surselor genetice ale viţei de vie, lansarea în acest Asia Mijlocie, Orientul Mijlociu, Caucaz, S.U.A., scop a unor programe internaţionale, asigurarea in- soiuri şi elite de ultimă generaţie de diversă origi- frastructurii şi tehnicii specifi ce de laborator, core- ne. Sursele de rezistenţă la factorii abiotici şi biotici lată cu cerinţele practice, implică şi la noi formula- nefavorabili, la fel, includ o diversitate foarte largă rea unor noi viziuni şi strategii centrate pe crearea, de provenienţă: soiurile vechi autohtone, speciile menţinerea şi utilizarea Genofondului, racordate la V. amurensis, V. labrusca, HDP, hibrizii de generaţi- cerinţele zilei. Este necesară, odată cu elaborarea iile III - V, alte surse diversifi cate. strategiei naţionale de management al resurselor Contribuţia biotehnologiilor moderne la ame- genetice vegetale în ansamblu, şi realizarea unei liorarea genetică a plantelor permite [9, 16]: acce- strategii privind viţa de vie, problema conţinând nu- lerarea procesului de ameliorare; realizarea unor meroase aspecte specifi ce şi complexe. scheme de încrucişări care nu sunt posibile prin Se impune includerea resurselor genetice vitico- metodele convenţionale; atingerea unei precizii mai le în Colecţia naţională, în baza căreia se vor crea, înalte în modifi cările dorite ale genomului. În acest conform practicii internaţionale, colecţii orientate la sens s-au iniţiat cercetări de evaluare şi utilizare a soluţionarea unui spectru divers de probleme: colec- diversităţii fondului genetic de apirenie. Astfel, pen- ţia pivot („core-collection”), colecţia de caractere, tru încrucişările conform schemei apiren x apiren, a genetică, de lucru, didactică, de multiplicare ope- rativă, de clone etc., fi ecare având spectrul său de fost pusă la punct prima variantă a protocolului de acţiuni. Colecţia naţională, fi ind parte integrantă a lucru pentru genotipurile implicate, s-au concreti- Fondului genetic al viţei de vie în ansamblu, se afl ă zat căile optimale pentru toate etapele de la izolarea sub oblăduirea şi fi nanţarea statului. Totodată, este in vitro a ovulelor până la trecerea plantulelor pe necesară elaborarea unor strategii ale proiectelor de substrat sol [5]. În scopul evaluării diversităţii şi perspectivă în asigurarea prezervării genofondului potenţialului genofondului autohton, au fost efectu- viticol in vivo, in vitro şi crioconservarea. ate primele descrieri genetico-moleculare ale resur- Una din cerinţele faţă de Genofond este asi- selor date [8, 24]. gurarea pe viitor cu material genetic ce corespun- de nu numai necesităţilor actuale, dar şi celor care pot apărea ulterior. Se evidenţiază importanta unor caractere deosebite, care lipsesc soiurilor actuale – creştere pitic (mică sau mijlocie), lăstari erecţi, internod scurt, depunere efi cientă de ochi fertili la internodiile 2-4, lignifi care precoce, rapidă şi sufi - cientă (90-100%), intrarea în rod de la anul doi, iar atingerea productivităţii depline în anul trei ş.a. Genotipurile cu asemenea şi alte însuşiri, acumu- late în „prebreeding”, vor servi ca bază la crearea sortimentului necesar unei viticulturi fără suport şi, eventual, pe rădăcini proprii. Asemenea plante pot fi îngrijite după o tehnologie simplifi cată, iar forma- rea butucului poate crea condiţii mai favorabile de utilizare a spaţiului, radiaţiei solare, a altor resurse naturale. În acest sens şi specifi cul viţei de vie oferă un şir de avantaje privind valorifi carea terenurilor neutilizabile pentru alte culturi agricole – pantele, Figura 5. Diversitatea surselor de caractere deziderate solurile uşoare, cu bonitate redusă etc. acumulate în Genofond

80 - nr. 1 (32), martie 2014 Ameliorarea plantelor

Aplicarea în continuare a acestor biotehnologii, Bibliografi e în combinare cu metodele tradiţionale, va permite 1. Alleweldt G. Collection, conservation et mis en va- elaborarea strategiei şi realizarea conceptului gene- leure des resources genetiques de la vigne. In: Bull. d’O.I.V. 1983, vol.56, nr. 624, p. 91-103. ral de ameliorare a sortimentului în baza programe- 2. Borlaug N. The Green Revolution Revisited and The lor pre-breeding” şi „breeding” (Fig. 6). Road Ahead. Nobelprize. org. 15 Jan 2014 http://www.no- belprize.org/nobel_ prizes/peace/laureates/1970/borlaug-ar- ticle.html. 3. Cartea Roşie a Republicii Moldova. Ediţia a doua. Chişinău, Ştiinţa, 2002, 288 p. 4. Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova. Ediţie ofi cială. Chişinău, ÎS Editura „Lumina”, 2014, 124 p. 5. Chiriac Gh., Savin Gh., Smerea S. Embryo rescue in seedless genotypes. În: Lucrări ştiinţifi ce UASMV Iaşi, seria Horticultură. 2007, vol. L (50), p. 99-104. 6. Constantinescu Ghe., Negreanu E., Lăzărescu V. ş.a. Ampelografi a Republicii Populare Române. Bucureşti: Edi- tura Academiei RPR, 1959-1971. Vol 1-8. 7. Engels J.M.M. Plant genetic Resources Manage- ment and Conservation Strategies: Problems and Progress. Proc. XXVI IHC – IVth Int. Symp. Taxonomy of Cultivated Plants. Ed. C.G. Davidson and P. Trehane. Acta Hort. 634, ISHS 2004, p. 113-125. 8. Gheţea L.G. et al. Assessment of Diversity in Grape- vine Gene Pools from Romania and Republic of Moldova, Based on SSR Markers Analysis [online]. In: Maldonado, Figura 6. Conceptul ameliorării sortimentului viticol A.I. (ed.). Horticulture. In Tech, March 16, 2012., p. 43-60. în perspectivă Disponibil: doi:10.5772/2139. 9. Heffer P. Biotechnology: a modern tool for food În concluzie, accentuăm complexitatea proble- production improvement. In: Seed Policy and Programmes melor şi sarcinilor legate de fondarea, completarea, for the Central and Eastern European Countries, Com- menţinerea, documentarea, evaluarea şi utilizarea monwealth of Independent States and Other Countries in diversităţii resurselor genetice ale viţei de vie. Transition. Proceedings of the Regional Technical Me- Se constată prezenţa în Fondul genetic a unei eting, Budapest, Hungary, 6-10 March 2001. FAO Plant Production and Protection Paper, online]. 2001, no. 168. vaste diversităţi de caractere şi însuşiri: calitate, in- 10. Jones G. Climate change and wine: Observations, clusiv apirenie, productivitate, precocitate, rezisten- impacts and future implications. In: Wine Industry Journal. ţă biologică la factorii abiotici şi biotici nefavorabili 2006, vol. 21, nr. 4, p. 21-26. ai mediului ambiant. Munca prestată timp de 40 11. Khush G. Modern Varieties – Their real Contribu- de ani s-a soldat cu formarea unei generaţii noi de tion to Food Supply and Equity. In: GeoJurnal. 1995, 35.3, p.275-284. soiuri, unele cu caracter de pionierat, care permite 12. Lacombe T. et al. Grapevine European Catalogue: modernizarea sortimentului viticol: utilizare diver- Towards a Comprehensive List. Research note. In: Vitis. să, inclusiv apirenie; rezistenţă biologică; potenţi- 2011, Vol. 50(2), p. 65-68. al de obţinere a produselor ecologice. Rezultatele 13. Managing Global Genetic Resources. Agricultural evaluării confi rmă posibilitatea modernizării în con- Crop Issues and Policies. National Academy Press. Washin- gton D.C., 1993, 480 p. tinuare a sortimentului viţei de vie în baza noilor 14. Maul E. et al. The European Vitis Database (www. soiuri cu rezistenţă complexă sporită, component eu-vitis.de) – a technical innovation through an online necesar pentru dezvoltarea durabilă a complexului uploading and interactive modifi cation system. In: Vitis. vitivinicol din Republica Moldova şi a ţărilor de la 2012, vol. 51, nr. 2, p. 79-85. frontiera de nord a viticulturii. 15. IBPGR. Plant Genetic Resources Conservation and Management. Concepts and Approaches. Paroda R.S., Aro- Valorifi carea efi cientă a potenţialului Genofon- ra R.K. (ed), New Delhi, 1991. dului, în scopul soluţionării sarcinilor actuale şi de 16. FAO. The role of biotechnology in exploring viitor ale viticulturii, este posibilă datorită asigu- and protecting agricultural genetic resources. Ruane J., rării în continuare a unei diversităţi cât mai ample Sonnino A. (ed.)., Rome, 2006. a resurselor acumulate. Se impune, de asemenea, 17. Savin Gh. ş.a. Colecţia ampelografi că – situaţia actuală, strategii în crearea, menţinerea şi utilizarea ge- evaluarea şi valorifi carea lor prin utilizarea bioteh- nofondului Vitaceae. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe nologiilor moderne, a biologiei moleculare, având a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. 2002, protecţia şi suportul fi nanciar al statului. nr. 3 (288), p. 60-63.

nr. 1 (32), martie 2014 - 81 Akademos

18. Savin Gh., Cornea V., Ganea A. Preliminary estima- 25. Вавилов Н.И. Проблемы селекции, происхожде- tion in situ and ex situ of wild grapevine in the Republic of ния и географии культурных растений: Избранные тру- Moldova. În: Plant Agrobiodiversity. Ch.: Centrul de Resur- ды, т. 2. АН СССР, 1960. 519 c. se genetice Vegetale din Moldova, 2006 (Tipogr. A.Ş.M.), 26. Журавель М.С., Савин Г.А. Взаимосвязь p. 85-94. морозоустойчивости, милдьюустойчивости и качества 19. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Vitis genetic resour- винограда. В: Садоводство, виноградарство и виноделие ces in the Republic of Moldova. In: Report of Working Gro- Молдавии. 1972, № 12, с. 16-18. up on Vitis. First meeting, 12-14 June 2003, Palic, Serbia 27. Иванова Е.Б. Каталог сортов винограда. and Montenegro. Bioversity International, Rome, 2008, p. Кишинев: Штиинца, 1976. 311 с. 88-92. 28. Негруль А.М. Генетические основы селекции 20. Savin Gh. ş.a. Estimări preliminare on-farm винограда. В: Труды по прикладной ботанике, генетике a soiurilor vechi autohtone în Republica Moldova. În: и селекции ВАСХНИЛ. 1936, Серия VIII, № 6. Плодовые Lucrări ştiinţifi ce UASMV Iaşi, seria Horticultură. 2010, и ягодные культуры. 150 с. anul LIII, vol. 1(53), p. 403-406. 29. Пелях М.А. История виноградарства и вино- 21. Savin G. Viticulture and Winemaking in Moldova. делия Молдавии. Кишинев: Изд.-во «Картя Молдовеня- In: Maghradze, D. ş.a. (eds.). Caucasus and Northern Black скэ», 1970, 183 с. Sea Region Ampelography. COST, Vitis, 2012, p. 236-267. 30. Савин Г.А. Ампелографическая коллекция 22. Savin Gh. Ameliorarea sortimentului viticol al Repu- МолдНИИВиВ. В: Научные достижения по blicii Moldova. Ch.: S.n., 2012 (Tipogr. AŞM). 260 p. виноградарству и виноделию МолдНИИВиВ. Сборник 23. Teodorescu I.C., Teodorescu Şt.C., Mihalca Gh. работ посвященных 70-летнему юбилею МНИИВиВ. Viţa de vie şi vinul de-a lungul veacurilor. Bucureşti: Edit. Кишинев, 1980, с. 39-51. Agro-Silvică, 1966. 480 p. 31. Янушевич З.В., Пелях М.А. Дикорастущий 24. Žulj Mihaljević M. et al. Molecular characteriza- виноград Молдавии. Кишинев: Редакционно- tion of old local grapevine varieties from South East Euro- издательский отдел Академии наук Молдавской ССР, pean countries. Vitis 52 (2), 69-76 (2013). 1971, 109 с.

Antoine Irisse. Compoziţie cu o carte roşie, 1927, u/p, 85x50 cm

82 - nr. 1 (32), martie 2014 Biotehnologie

CIANOBACTERIA Introducere Seleniul este unul din microelementele indis- SPIRULINA PLATENSIS — pensabile pentru organismul uman şi animal [4,7, MATRICE PENTRU 9-11]. Component esenţial al selenocompuşilor celulari – selenoenzime şi selenoproteine, seleniul PRODUCEREA joacă un rol important în menţinerea integrităţii membranelor celulare, protejând lipidele, lipoprote- COMPUŞILOR ORGANICI inele şi ADN-ul contra stresului oxidativ [7]. Sele- SELENOCOMPONENŢI niul prezintă, de asemenea, multe efecte medicinale, astfel ca reducerea mortalităţii prin cancer, preve- Academician Valeriu RUDIC nirea maladiilor cardiovasculare ş. a. [7,8]. Acţiu- Cerc. şt. Svetlana DJUR nea lui biologică specifi că se manifestă în funcţie de formele chimice, seleniul organic fi ind forma cu Dr., conf. cercet. Liliana CEPOI cea mai înaltă bioactivitate [5]. Din aceste conside- Dr., conf. cercet. Tatiana CHIRIAC rente, formele organice ale seleniului sunt mai puţin Dr., conf. cercet. Ludmila RUDI toxice decât cele neorganice, actualmente comerci- Dr., conf. univ. Sergiu ŞOVA alizându-se diverse produse biologice cu conţinut Institutul de Microbiologie înalt de seleniu. Utilizarea largă în ultimii ani a microelemen- şi Biotehnologie al AŞM telor este determinată de creşterea unor factori de risc al defi citului de microelemente în urma acţiunii CYANOBACTERIUM SPIRULINA PLATENSIS asupra organismului uman şi animal a diferitor fac- – MATRIX FOR THE SYNTHESIS OF ORGANIC tori interni şi externi. Dezvoltarea acestora din urmă COMPOUNDS CONTAINING SELENIUM este generată de acţiunea ecopatogenilor mediului Summary. In recent years, an increasing use of înconjurător, de stresurile psihoemoţionale, alimen- trace elements is due to their defi ciency into human taţia şi nutriţia industrială contemporană, utilizarea and animal body, caused by the action of various necontrolată şi nefundamentată a preparatelor medi- external and internal risk factors. It is apparent that camentoase ş. a. hidden trace element defi ciencies are far more wides- În prezent, în circa 60 de ţări ale lumii se efectu- pread than is generally estimated. Selenium is one of the essential trace elements ează studii active consacrate perfecţionării tehnolo- for human and animal body. Selenium has many me- giei de obţinere a diverselor tipuri de cianobacterii dical effects, such as reducing cancer mortality, pre- şi alge, precum şi a macro- şi microelementelor le- vention of cardiovascular diseases, etc. The specifi c gate cu acestea. Este creată Asociaţia Internaţională biological activity of selenium depends on its chemi- a Algologilor care soluţionează probleme complexe cal forms, organic selenium being the form with the cu privire la asigurarea populaţiei de pe Terra cu highest bioactivity. Cyanobacterium Spirulina pla- produse valoroase rezultate din biotehnologii al- tensis has been consumed as a dietary supplement for gale. Activitatea cea mai intensă în această direcţie a long time, and in recent years this microbiological este desfăşurată de astfel de ţări ca Japonia, SUA, object is investigated as a matrix for the production of organic compounds with Se, thus, representing a Italia, Germania, Israel, China, India, Birma, Unga- promising source for large scale production of orga- ria, Republica Moldova [1, 2, 8, 12-13]. nic selenium. Un şir de reprezentante ale Cyanophyta, în spe- It has been shown that strain Spirulina platensis cial reprezentantele genului Spirulina, sunt explora- CNMN-CB-11 accumulates selenium in its process te în interes comercial nu numai datorită valorii lor of growth and development and can be used as a ma- nutritive, ci şi pentru că sunt surse de compuşi bio- trix for the production of organic compounds with se- logic activi, inclusiv capabili să transforme seleniul lenium. Iron selenite in concentration of 30,00 mg/l din forma anorganică în cea organică cu o biodispo- can be used to obtain spirulina biomass containing selenium biotransformed into organic form (79,8%) nibilitate înaltă pentru organism. by its integrating into intracellular bioligands of spi- Cianobacteria Spirulina platensis este consuma- rulina, such as free amino acids, oligopeptides, etc. tă ca supliment alimentar de foarte mult timp, iar în compounds with low and medium molecular weight ultimii ani este investigată şi în calitate de matrice (27,7%) and proteins (30,3%). pentru producerea compuşilor organici selenocom- Keywords: Spirulina platensis, selenium, bioac- ponenţi, reprezentând, astfel, o sursă promiţătoare cumulation, selenium distribution. pentru producerea pe scară largă a seleniului orga- nic, în comparaţie cu alte surse, precum planta de

nr. 1 (32), martie 2014 - 83 Akademos ceai (Camellia sinensis (L.)) sau orez (Oryza sati- introdusă în mediul nutritiv şi poate fi caracterizat va) [2, 6, 8, 14]. ca: stimulator; unul care nu provoacă modifi cări Spirulina platensis posedă mecanisme de acu- esenţiale în creşterea culturii de spirulină; toxic. mulare a metalelor, inclusiv a seleniului, din mediul Acumularea seleniului în biomasa de spirulină pre- înconjurător. Unul din mecanisme este legarea me- zintă niveluri înalte şi foarte înalte în toate variante- talelor de către elementele structurale ale celulei. În le experimentale analizate, comparativ cu biomasa special, metalele care pătrund în celulele spirulinei de spirulină crescută în lipsa seleniţilor şi selenidu- se incorporează în proteine şi într-o măsură mai lui utilizaţi în experienţe. Acestea cresc în biomasă mică în compoziţia lipidelor şi a polizaharidelor. odată cu mărirea concentraţiei compusului introdus Pornind de la toate acestea, noi presupunem că în mediul de cultură. este real a determina condiţiile optime care provoacă Efectul biologic al selenitului de sodiu asupra acumularea maximală a seleniului în biomasa de spi- creşterii spirulinei s-a dovedit a fi de la unul care nu rulină. Seleniul legat organic este forma preferenţială infl uenţează creşterea spirulinei la un efect biologic de includere în compoziţia suplimentelor alimentare pozitiv asupra procesului de creştere a culturii de şi premixelor furajere datorită toxicităţii scăzute şi, spirulină (fi gura 1). respectiv, a biodisponibilităţii lui înalte. Nivelul de creştere cel mai înalt al productivită- În cercetările expuse ne-am propus drept scop ţii spirulinei – cu 22,65% şi cu 25,44%, s-a înregis- stabilirea dinamicii acumulării seleniului în proce- trat la concentraţiile de 50 şi 70 mg/l, introduse în sul de cultivare a cianobacteriei Spirulina platensis, mediul de cultivare. Odată cu depăşirea concentra- repartizarea lui în diverse fracţii bioactive ale bi- ţiei de 200 mg/l, productivitatea spirulinei a scăzut, omasei şi elaborarea modelului de obţinere a bio- concentraţia de 500 mg/l provocând un efect toxic masei de spirulină – materie primă pentru obţinerea pronunţat asupra creşterii culturii de spirulină – cu selenocompuşilor bioorganici. circa 23% sub nivelul spirulinei cultivate în lipsă de selenit de sodiu. Acumularea seleniului în biomasa Efectul biologic al seleniului asupra creşte- de spirulină cultivată în prezenţa selenitului de so- rii Spirulinei platensis şi nivelul de acumulare al diu s-a dovedit a fi un proces lent şi cu niveluri mult acesui bioelement în biomasă mai mici, care nu se deosebesc unul de altul, prezen- La prima etapă a studiului, a fost urmărit efectul tând aceleaşi cote valorice acumulate ale seleniului biologic al seleniului asupra creşterii tulpinii ciano- în biomasă, la concentraţiile mici ale selenitului de bacteriei Spirulina platensis CNMN-CB-11 şi sta- sodiu: de la 10,00 la 100 mg/l, pe fondul unui proces bilit nivelul de acumulare a acestui bioelement în de creştere normală sau chiar de stimulare a creşterii biomasă în raport cu nivelul de creştere a culturii. În culturii de spirulină. Nivelul acumulat al seleniului calitate de surse de seleniu, în procesul de cultivare a crescut brusc odată cu introducerea concentraţiilor a spirulinei au fost utilizaţi unii compuşi chimici ai mari de selenit de sodiu, pe fonul descreşterii pro- seleniului: selenitul de sodiu – Na2SeO3, selenitul de ductivităţii spirulinei: de la 100 mg/l la 500 mg/l. amoniu – (NH4)2SeO3, selenitul de zinc – ZnSeO3, Selenitul de amoniu nu a infl uenţat practic creş- selenitul de germaniu – GeSe2 şi selenitul de fi er terea culturii de spirulină în prezenţa concentraţii- hexahidrat – Fe3Se3O9·6H2O. lor lui mici prezente în mediul de cultivare: de la S-a stabilit că efectul compuşilor testaţi asupra 10,00 mg/l la 40 mg/l. La concentraţiile de la culturii de spirulină se manifestă în funcţie de doza 50 mg/l la 100 mg/l, compusul a manifestat un efect

Figura 1. Productivitatea Spirulinei platensis şi nivelul acumulării seleniului în biomasă la cultivarea ei în pre-

zenţa selenitului de sodiu - Na2SeO3

84 - nr. 1 (32), martie 2014 Biotehnologie

Figura 2. Productivitatea S. platensis şi nivelul acumulării seleniului în biomasă la cultivarea ei în prezenţa selenitu-

lui de amoniu (NH4)2SeO3 biologic pozitiv variat asupra creşterii spirulinei – La concentraţia de 30 mg/l, se determină conţinutul cel mai pronunţat la concentraţia de 50 mg/l (pro- cel mai înalt de seleniu în biomasă – circa 52 mg % ductivitatea creşte cu circa 20%) şi cu tendinţe de seleniu acumulat (fi gura 3). descreştere spre concentraţia de 100 mg/l. Concen- La acelaşi interval de concentraţii, efecte biolo- traţia de 200 mg/l a selenitului de amoniu poate fi gice mult mai pronunţate s-au stabilit pentru următo- considerată drept una toxică asupra culturii de spi- rul compus al seleniului utilizat la cultivarea experi- rulină, deoarece induce scăderea drastică a nivelului mentală a spirulinei – selenidul de germaniu. Efectul de biomasă produsă – cu circa 25% faţă de nivelul biologic al selenidului de germaniu asupra creşterii biomasei obţinute în condiţii standard de cultivare culturii de spirulină poate fi caracterizat ca stimula- (fi gura 2). tor şi se manifestă în intervalul de concentraţii de la Respectiv, la concentraţiile selenitului de amo- 10,00 mg/l la 25 mg/l. Creşterea productivităţii spi- niu de la 10,00 mg/l la 40 mg/l, s-au acumulat nive- rulinei este un proces stabil în intervalul de la 10,00 luri relativ scăzute ale acestui element în biomasă. la 20,00 mg/l, interval în care se asigură obţinerea Acumularea de seleniu s-a intensifi cat în biomasa unui conţinut de biomasă cu circa 20%-25% mai de spirulină cultivată în prezenţa concentraţiilor mai înalt faţă de biomasa obţinută la cultivarea spirulinei mari ale selenitului de amoniu în mediul de cultiva- în lipsa selenidului de germaniu. Astfel, acest compus, re: de la 50 mg/l la 200 mg/l (fi gura 2). în concentraţiile stabilite experimental ca stimulatoa- Potrivit rezultatelor obţinute, efectul exercitat re, poate fi considerat util în procesele de cultivare de către selenitul de zinc asupra creşterii spiruli- a spirulinei pentru producerea biomasei. Comparativ nei poate fi considerat unul moderat toxic: în inter- cu compuşii analizaţi anterior, în prezenţa selenidului valul de concentraţii selectate pentru testare de la de germaniu se acumulează niveluri mult mai înalte 5,00 mg/l la 30 mg/l, valorile productivităţii s-au de seleniu şi la concentraţii mult mai mici ale compu- diminuat mai moderat, în limita valorilor normale sului în mediul de cultivare (fi gura 4). de creştere a spirulinei. Nivelul de acumulare a se- Un alt compus al seleniului introdus în mediul leniului în biomasă a crescut odată cu mărirea con- de cultivare a spirulinei, selenitul de fi er, a exercitat centraţiei de selenit de zinc în mediul de cultivare. un efect biologic caracterizat ca stimulator moderat

Figura 3. Productivitatea S. platensis şi nivelul acumulării seleniului în biomasă la cultivarea ei în prezenţa selenitu-

lui de zinc - ZnSeO3

nr. 1 (32), martie 2014 - 85 Akademos

Figura 4. Productivitatea S. platensis şi nivelul acumulării seleniului în biomasă la cultivarea ei în prezenţa

selenidului de germaniu - GeSe2 asupra creşterii culturii de spirulină (fi gura 5). re a membranei şi peretelui celular, precum şi forma- Astfel, selenitul de fi er exercită un efect biolo- rea legăturilor între metal şi liganzii citoplasmatici, gic caracterizat ca stimulator moderat asupra creş- fi tochelatinele şi metaloproteinele şi altor molecule terii culturii de spirulină. La creşterea spirulinei în intracelulare. Grupurile funcţionale implicate, aşa prezenţa acestei surse de seleniu, productivitatea ca -OH(hidroxil); -PO3O2(fosforic); -NH2(aminic); culturii cianobacteriene nu diferă de productivitatea -COOH(carboxilic); -SH(sulfhidric) nu numai că au spirulinei cultivate în lipsa compusului – 10-13% fi ecare în parte o constantă specifi că de disociere, peste nivelul productivităţii probei martor. dar şi sunt repartizate în diferite clase de substan- În ceea ce priveşte procesul de acumulare, sele- ţe organice – proteine, glicolipide, peptidoglicani, niul prezintă o dinamică mult mai activă de acumu- polizaharide ş.a. Cianobacteriile şi microalgele, în lare în biomasă, comparativ cu compuşii analizaţi special Spirulina platensis, oferă prin biomasa sa anterior. Pe fondul păstrării unui nivel bun de pro- aceste componente bioactive, considerate donore de ducere a biomasei de spirulină, conţinutul seleniului grupări funcţionale active prin care sunt implicate în a crescut de la o concentraţie la alta a selenitului de procesele de bioacumulare şi biotransformare a for- fi er în mediul de cultivare şi a atins cotele maxima- melor anorganice în cele organice ale metalelor. le la concentraţia de 50 mg/l, la care s-au acumulat Pentru a determina care dintre compuşii bioac- circa 300 mg % seleniu în biomasă, ceea ce denotă tivi ai spirulinei sunt implicaţi în acest proces, bio- perspectiva utilizării acestui compus la producerea masa de spirulină cultivată în prezenţa selenitului pe scară largă a spirulinei îmbogăţită cu seleniu. de fi er a fost supusă fracţionării. S-au obţinut, ast- fel, fracţiile de compuşi cu masa moleculară mică şi Distribuţia seleniului în diferite fracţii bioac- medie – aminoacizi liberi şi oligopeptide, hidraţi de tive ale biomasei de spirulină carbon ş.a. compuşi similari; proteine; polizaharide Studii centrate pe elucidarea mecanismelor de şi lipide. Rezultatele care refl ectă distribuţia sele- bioacumulare a metalelor în biomasa algală şi ciano- niului în acestea sunt reproduse în fi gura 6. bacteriană indică implicarea în procesul de acumula- Astfel, seleniul organic constituie 79,8% din con-

Figura 5. Productivitatea S. platensis şi nivelul acumulării seleniului în biomasă la cultivarea ei în prezenţa

selenitului de fi er - Fe3Se3O9·6H2O.

86 - nr. 1 (32), martie 2014 Biotehnologie

Figura 6. Distribuţia seleniului în diferite fracţii ale biomasei de spirulină ţinutul total de seleniu acumulat în biomasa de spi- sporind odată cu majorarea concentraţiei lui în me- rulină cultivată în prezenţa a 30 mg/l selenit de fi er diul de cultivare. Selenitul de fi er în concentraţie de hexahidrat, ceea ce şi în cercetările noastre demon- 30,00 mg/l poate fi utilizat pentru obţinerea pe scară strează biotransformarea efi cientă a seleniului din largă a selenobiomasei de spirulină. anorganic în organic. Dintre toate fracţiile biomasei Rezultatele cercetărilor noastre demonstrează obţinute, proteinele au arătat cea mai înaltă capacitate că cea mai mare parte a seleniului anorganic se bi- de a lega seleniul (30,3%), constituind forma majo- otransformă în organic (79,8%) prin integrarea în ră a seleniului organic. Totodată, şi în extractul care bioliganzii intracelulari ai spirulinei, astfel ca ami- conţine aminoacizi liberi, oligopeptide ş.a. compuşi noacizii liberi, oligopeptidele ş.a. compuşi cu masa similari a fost determinat un conţinut înalt al seleniu- moleculară mică şi medie (27,7%) şi proteinele lui – 27,7% din seleniul organic acumulat în biomasa (30,3%). Seleniul se poate include în metabolismul de spirulină. Un conţinut considerat apreciabil de se- aminoacizilor şi proteinelor ce conţin sulf prin sub- leniu a fost determinat în fracţia lipidelor – 12,75% şi stituirea sulfului din aceştia, fapt demonstrat prin în fracţia polizaharidelor – 9,05%. prezenţa seleno-analogilor pe parcursul acumulării Aşadar, la analiza rezultatelor obţinute se pot seleniului în biomasă [13]. În paralel cu aminoacizii rezuma următoarele. Având în calitate de suport re- liberi, oligopeptidele şi proteinele, în acumularea zultatele acestui studiu, seleniul poate fi considerat seleniului sunt implicate lipidele (12,75% seleniu drept microelement de necesitate vitală pentru tulpi- organic) şi polizaharidele (9,05% seleniu organic). na cianobacteriei Spirulina platensis CNMN-CB-11 Unii autori sugerează că seleniul în lipide nu este în concentraţiile mici şi drept toxicant în concen- incorporat metabolic, fi ind legat noncovalent de traţiile lui înalte. Compuşii seleniului: selenitul de acestea [3]. În cazul polizaharidelor, seleniul este sodiu (50 mg/l şi 70 mg/l) şi selenitul de germaniu incorporat în peptidoglicanii peretelui celular. (5,00 mg/l şi 10 mg/l) prezintă perspectivă şi pot fi În baza rezultatelor cercetărilor realizate, a fost utilizaţi pentru stimularea creşterii spirulinei. Efec- elaborat modelul de acumulare a seleniului în pro- tul de stimulare a creşterii spirulinei poate deriva cesul de cultivare a tulpinii cianobacteriei Spirulina din creşterea nivelului de enzime selencomponente platensis CNMN CB 11, care prevede cultivarea angajate în contracararea radicalilor liberi, preve- acesteia pe un mediu nutritiv ce conţine: (în g/l me- nind astfel declinul culturii de spirulină. În cazul diu) NaNO3-2,5; NaHCO3-2,0; NaCl-1,0; K2SO4- manifestării toxicităţii, concentraţiile înalte ale se- 0,6; Na2HPO4-0,2; MgSO4•7H2O-0,2; CaCl2-0,024; leniului pot cauza schimbări în interiorul celulelor: 1ml/l soluţie de microelemente ce conţine (mg/l me- modifi cări ale nucleului, vacuolelor, lipidelor, conţi- diu): H3BO3-2,86; MnCl2•4H2O-1,81; CuSO4•5H2O nutului de nitrogen şi carbon. Potrivit unor autori, şi -0,08; MoO3 -0,015); FeEDTA-1ml/l; suplimenta- sistemele energetice de transducţie pot fi de aseme- rea după 24 ore la cultura de spirulină a 30 mg/l nea afectate sever de toxicitatea seleniului, care pot selenit de fi er; cultivarea spirulinei în prezenţa sur- duce la descreşterea substanţială sau chiar la elimi- sei de seleniu pe durata a 144 ore cu respectarea narea substanţelor de rezervă şi reducerea majoră a parametrilor de cultivare: primele 48 ore tempera- productivităţii [12]. tura de 25-28oC; pH-ul optim al mediului 8,0-9,0 şi Tulpina cianobacteriei Spirulina platensis pentru următoarele 96 ore temperatura de 30-32oC; CNMN - CB-11 acumulează în procesul său de creş- pH-ul-9-10; intensitatea iluminării până la 4000 lx. tere şi dezvoltare seleniul, nivelul de acumulare Modelul asigură producerea a 1,24 g/l biomasă ce

nr. 1 (32), martie 2014 - 87 Akademos conţine 2799,0 mcg (179,9 mg%) seleniu, dintre of developing selenium and iodine-containing pharmaceu- care 79, 8% constituie seleniul organic. ticals based on blue-green algae Spirulina platensis. In: În încheiere vom menţiona, că tulpina ciano- Journal of Pharmaceutical and Biomedical Analysis, 2002, vol. 30, p.87-97. bacteriei Spirulina platensis CNMN CB 11 poate fi 9. Navarro-Alarcon M., Cabrera-Vique C., Selenium utilizată în calitate de matrice pentru producerea pe in food and the human body, A review. In: Science of the scară largă a compuşilor organici selenocomponenţi total environment. 2008, no. 400, p.115-141. (incorporat în aminoacizi liberi, oligopeptide, hidraţi 10. Thiry C. A., Temmerman Ruttens L., Schneider de carbon, polizaharide, lipide selenocomponente). D. Y.J., Pussemier L., Current knowledge in species-related bioavailability of selenium in food, In: Food Chemistry. 2012, no. 130, p. 767-784. Bibliografi e 11. Thomson C.D. Selenium., In: Encyclopedia of 1. Bertrand M., Poirier I., Photosynthetic organisms Human Nutrition, 2013, vol.4., p. 186-192. and excess of metals, In: Photosynthetica, 2005, vol.43, 12. Wong D., Oliveira L., Effects of selenite and sel- no.3, p.345-353. enate on the growth and motility of seven species of marine 2. Cases J., Wysocka, I. A., & Caporiccio B., Assess- microalgae, Can. J. Fish. Aquat. Sci. 1991, vol. 48, no. 7, ment of selenium bioavailability from high-selenium Spirul- p. 1193 - 1200. ina subfractions in selenium defi cient rats, Journal of Agri- 13. Wrench J.J. ,Selenium metabolism in the marine cultural and Food Chemistry, (2002), vol. 50, p.3867-3873. phytoplakters Tetraselmus tetrathele and Dunaliella minu- 3. Genitty J.M., et al., The binding of selenium to the ta, Mar. Biol.1978, vol.49, p.231-236. lipids of two unicellular marine algae, Biochem. Bioph. 14. Xu, J., Yang, F. M., Chen, L. C., Hu, Y., & Hu, Q. Res. Commun,1986, vol. 118,p.176-182. H., Effect of selenium on increasing the antioxidant activity 4. Hamilton S. J,, Review of selenium toxicity in the of tea leaves harvested during the early spring tea produc- aquatic food chain, In: Science of the Total Environment. ing season. In: Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2004, vol. 326, p. 1-31. 2003, vol. 51, p. 1081-1084. 5. Hogberg Johan and Alexander Jan, Selenium. Hand- 15. Xu, J., Yang, F. M., Chen, L. C., Hu, Y., & Hu, Q. book on the Toxicology of metals 3E,2007, p.783-807. H., Effect of selenium on increasing the antioxidant activity 6. Li Z. Y., Guo, S. Y., & Li L., Bioeffects of selenite of tea leaves harvested during the early spring tea produc- on the growth of Spirulina platensis and its biotransforma- ing season. Journal of Agricultural and Food Chemistry, tion, Bioresource Technology, 2003, vol. 89, p.171–176. 2003, vol. 51, p. 1081-1084. 7. Margaret, P. R., The importance of selenium to hu- Cercetările expuse în acest articol au fost realizate în man health, In: The Lancet, 2000, no. 356, p. 233-241. cadrul proiectului bilateral moldo-belorus 13.820.18.01/BA 8. Mosulishvili, L. M., Kirkesali, E. I., & Belokob- „Elaborarea şi implementarea tehnologiei de obţinere a pre- ylsky, A. I., Experimental substantiation of the possibility mixelor selencomponente în baza biomasei de spirulină”.

Antoine Irisse. Portretul soţiei. 1938, u/p, 61×50 cm

88 - nr. 1 (32), martie 2014 Chimie

NOI OPORTUNITĂŢI de cele caracteristice pentru medicamentele antitu- berculoase utilizate în prezent. ÎN DEZVOLTAREA Secreţia de proteine este unul din procesele ce- REMEDIILOR lulare cheie. Aproximativ o cincime din toate pro- teinele bacteriene sunt exportate în mediul extrace- ANTITUBERCULOASE lular, promovând motilitatea, biosinteza peretelui celular, chemotaxia, adeziunea la celule gazdă şi Dr hab. Fliur MACAEV* absorbţia nutrienţilor [2]. În M. tuberculosis, peste Dr. Veaceslav BOLDESCU* 250 de proteine sunt exportate prin membrana cito- plasmatică prin mecanismele mediate signalaze de Acad. Gheorghe Duca tip I sau tip II. Mai multe din aceste proteine sunt *Institutul de Chimie al AŞM importante în patogeneza bacteriană [3, 4]. Signalaza de tip I (SPase I) este o endopeptidază NEW OPPORTUNITIES IN ANTITUBERCU- legată de membrană, responsabilă de scindarea pep- LOSIS DRUGS DEVELOPMENT tidei-semnal de proteinele secretate. SPase I este o Summary. Contemporary research for develo- ţintă atractivă pentru dezvoltarea de remedii antitu- pment of new antituberculosis drugs focuses on the berculoase noi deoarece: following main areas: targeting of mycobacterial cell a) este esenţială pentru supravieţuirea tuturor protein export systems, targeting cell wall integrity, speciilor bacteriene studiate până în prezent; intracellular energy processes targeting, targeting the b) situsul activ al enzimei este situat pe suprafa- mechanisms involved in the development of resistan- ţa extracelulară a membranei citoplasmatice, suge- ce, etc. Despite some obvious progress in develop- rând accesibilitate sporită; ment of new anti-TB drugs, a continuous research c) SPase I utilizează un situs activ unic Ser/Lys is still needed to overcome the problems connected with wide spread of MDR and XDR tuberculosis. – o diadă catalitică, care permite dezvoltarea de in- Keywords: tuberculosis, cell protein export sy- hibitori foarte specifi ci; stems, cell wall integrity, intracellular energy proces- d) SPases bacteriene se deosebesc de SPases eu- ses, MDR, XDR cariotice, sugerând o oportunitate terapeutică pro- miţătoare pentru om [5]. Rezumat. Cercetările actuale de dezvoltare a Cea mai efi cientă clasă de inhibitori ai SPase I noilor medicamente antituberculoase se axează pe face parte din grupul de compuşi beta lactamici sau următoarele domenii principale: ţintirea sistemelor inhibitori de tip penem. A fost studiată extensiv in- micobacteriene de export al proteinelor celulare, hibarea SPase de arilomicină. A fost studiată şi des- ţintirea integrităţii peretelui celular, ţintirea proce- crisă structura cristalină a arilomicinei A2 legată de selor energetice intracelulare, ţintirea mecanismelor implicate în dezvoltarea rezistenţei etc. În pofi da unor SPase I a E. coli [6, 7]. Cu toate acestea, numărul de progrese evidente în dezvoltarea noilor medicamente inhibitori-specifi ci ai SPase I se menţine redus. antituberculoase, este necesară o cercetare continuă Peretele celular micobacterian este format din pentru a depăşi problemele generate de răspândirea trei macromolecule legate covalent între ele: pepti- tuberculozei MDR şi XDR. doglican, arabinogalactan şi acizi micolici. Biosin- Cuvinte-cheie: tuberculoza, sisteme micobac- teza peretelui celular este o sursă deosebit de bună teriene de export l proteinelor, integritatea peretelui de ţinte moleculare pentru designul remediilor an- celular, procesele energetice intracelulare, MDR, tituberculoase noi, deoarece enzimele biosintetice XDR. nu au omologi în organismele mamiferelor. Medica- mente anti-TB utilizate în prezent includ inhibitori O treime din populaţia planetei este infectată cu ai acizilor micolic (izoniazidă şi etionamidă), ara- Mycobacterium tuberculosis, agentul cauzator al tu- binogalactanului (etambutol) şi peptidoglicanului berculozei (TBC). Tuberculoza, o boală veche, con- (cicloserină). tinuă să rămână prima în topul infecţiilor bacteriene Cu toate acestea, una dintre problemele difi cile provocatoare de decese [1]. Cauzele principale ale este incertitudinea în privinţa faptului că inhibarea persistenţei bolii sunt tratamentul de lungă durată, sintezei peretelui celular poate reduce durata trata- cantitatea mare de medicamente administrate, dez- mentului. Actualmente, inhibitorii cunoscuţi ai bi- voltarea rezistenţei etc. Astfel, este o nevoie strin- osintezei peretelui celular nu pot scurta durata tra- gentă de a elabora remedii antituberculoase noi, cu tamentului tuberculozei şi e necesar de a dezvolta mecanisme de acţiune şi ţinte intracelulare diferite inhibitori noi cu activitate mai pronunţată care vor

nr. 1 (32), martie 2014 - 89 Akademos eradica boala într-o perioadă mai scurtă de timp. În lor ca ţinte pentru acţiunea remediilor antitubercu- cadrul unui studiu [8] a fost descrisă structura cris- loase a fost demonstrată printr-o descoperire recentă. talină a enzimei alanin racemază care participă în Un grup de cercetători a demonstrat că pirazinamida biosinteza peptidoglicanului. Rezultatele acestui (un medicament TB prima linie) acţionează prin per- studiu pot fi utile pentru un design mai precis al turbarea potenţialului de membrană şi prin epuizarea unor inhibitori ai alanin racemazei (Fig. 1). energiei în M. tuberculosis [13]. Acest studiu arată că producerea sau păstrarea energiei este importantă pentru viabilitatea micobacteriilor in vivo. O altă descoperire recentă a unui remediu efi ci- ent contra tuberculozei – bedaquiline (Fig. 3) – sub- liniază, de asemenea, importanţa căilor de produce- re a energiei pentru micobacterii. Aşadar, este fi resc ca procesele de producere a energiei, precum lanţul de transport de electroni, căile glicolitice (de exem- plu, calea Embden-Meyerhof) şi căile de fermentare să reprezinte nişte ţinte bune pentru dezvoltarea re- mediilor antituberculoase noi. Figura 1. Diagrama dimerilor alanin racemazei M. tu- Cercetările cu bacteriile E. coli au identifi cat că berculosis [8] perechi de toxină şi antitoxină (numite module TA), de felul MazEF, HigAB, ParDE, Phd/Doc, RelBE, O altă ţintă importantă în celulele M. tubercu- VapBC, sunt implicate în moartea şi rezistenţa ce- losis poate fi colesterolul, care se acumulează în lulelor bacteriene [14]. Expresia inadecvată sau peretele celular al micobacteriilor. Extragerea lui necontrolată a toxinei sau o descreştere în expresia din peretele celular creşte permeabilitatea acestu- antitoxinei poate provoca moartea celulei bacterie- ia pentru moleculele remediilor antituberculoase. ne. În E. coli, unele antibiotice (cum ar fi rifampici- Ciclodextrinele pot fi utilizate în calitate de extrac- na, cloramfenicolul şi spectinomicina), care inhibă tori ai colesterolului (Fig. 2). Proprietatea ciclodex- procesele de sinteză a proteinelor, precum şi medi- trinelor de a forma compuşi complecşi cu diferite camentele din grupul sulfaderivaţilor ce produc in- substanţe endogene, printre acestea numărându-se sufi cienţă de timină, ucid bacteriile prin inducerea colesterolul şi lipidele din componenţa membrane- toxinei MazF [15]. Este interesant că genomul M. lor celulare, este bine cunoscută [9]. În cazul celule- tuberculosis, descifrat recent, conţine cel puţin 38 lor M. tuberculosis, ciclodextrinele pot extrage co- de module de AT, inclusiv trei relBE şi nouă mazEF lesterolul depozitat în peretele celular al micobac- loci [14]. Modulele TA sunt ţinte atractive în M. tu- teriilor, dezorganizând stratul lipidic de protecţie berculosis pentru designul remediilor antitubercu- şi crescând permeabilitatea acestuia pentru diferite loase, care fi e induc producerea toxinei, fi e inhibă substanţe antituberculoase [10, 11]. expresia antitoxinei. Toate bacteriile au nevoie de energie pentru Un obiectiv aparte pentru dezvoltarea remedi- a supravieţui. Deşi căile de producţie a energiei în M. ilor antituberculoase noi pot fi mecanismele de re- tuberculosis nu sunt bine caracterizate, importanţa zistenţă. Rezistenţa micobacteriană se referă la ca- Br

N

OH N

O

Figura 2. Reprezentarea schematică a compuşilor com- plecşi de incluziune ai sterolilor cu β-CD în raport 1:1 şi 1:2 [12] Figura 3. Structura moleculei de bedaquiline

90 - nr. 1 (32), martie 2014 Chimie pacitatea bacilului tuberculos de a supravieţui sub 2005, 1(3), 269-278. infl uenţa chimioterapiei sau a activităţii sistemului 5. Paetzel M., Karla A., Strynadka N. C., Dal- imunitar [16]. bey R. E. Signal peptidases. In: Chemical Reviews. Mai multe grupuri de cercetători studiază bi- 2002, 102(12), 4549-4580. ologia rezistenţei M. tuberculosis şi dezvoltarea 6. Kulanthaivel, P., Kreuzman, A. J., Strege, M. A., Belvo, M. D., Smitka, T. A., Clemens, M., Peng, S. B. remediilor noi care combat rezistenţa tuberculoa- Novel lipoglycopeptides as inhibitors of bacterial signal să [17, 18]. Au fost identifi cate produsele genelor peptidase I. In: Journal of Biological Chemistry. 2004, implicate în persistenţa micobacteriană, cum ar fi 279(35), 36250-36258. izocitrat de liază (ICL), PcaA (metil transferaza 7. Paetzel M., Goodall J. J., Kania M., Dalbey R. E., implicată în modifi carea acidului micolic), RelA Page M. G. Crystallographic and biophysical analysis of (ppGpp sintaza) şi DosR (care controlează sup- a bacterial signal peptidase in complex with a lipopepti- ravieţuirea micobacteriilor în condiţii hipoxice). de-based inhibitor. In: Journal of Biological Chemistry. Acestea ar putea constitui obiective noi pentru 2004, 279(29), 30781-30790. dezvoltarea medicamentelor antituberculoase ine- 8. Le Magueres P., Im H., Ebalunode J., Strych U., dite care vizează bacilii persistenţi. Benedik M.J., Briggs J.M., Kohn H., Krause K.L. The 1.9 A crystal structure of alanine racemase from Mycobacte- rium tuberculosis contains a conserved entryway into the Concluzii active site. In: Biochemistry, 2005, 44, 1471-1481. Cercetările actuale în domeniul dezvoltării no- 9. Duca Gh., Ivancic A., Boldescu V. Cyclodex- ilor remedii antituberculoase se axează pe câteva trins: fi elds of application. Part II. In: Chemistry Journal direcţii principale: ţintirea procesului de elimina- of Moldova. 2012, 7 (2), 39-45. re a proteinelor din celula micobacteriană, ţintirea 10. Brzostek A., Pawelczyk J., Rumijowska-Galewi- integrităţii peretelui celular prin extragerea coles- cz A., Dziadek B., Dziadek J. Mycobacterium tuberculo- terolului, ţintirea proceselor energetice din celula sis is able to accumulate and utilize cholesterol. In: Jour- M. tuberculosis, ţintirea mecanismelor implicate în nal of Bacteriology. 2009, 191 (21), 6584-6591. dezvoltarea rezistenţei etc. 11. Donova M.N., Nikolayeva V.M., Dovbnya D.V. et al. Methyl-β-cyclodextrin alters growth, activity and Acumularea cunoştinţelor noi despre procesele cell envelope features of sterol-transforming Mycobacte- intracelulare ale M.tuberculosis şi o abordare com- ria. In: Microbiology. 2007, 153, 1981-1992. plexă în designul compuşilor noi cu proprietăţi an- 12. Macaev F., Boldescu V., Geronikaki A., Sucman tituberculoase au avut deja rezultate pozitive, cum N. Recent advances in the use of cyclodextrins in antifun- ar fi aprobarea bedaquiline pentru utilizare. Totuşi, gal formulations. In: Current Topics of Medicinal Che- odată cu creşterea incidenţei tuberculozei multi- mistry. 2013, 21, 2677-2683 rezistente şi cu rezistenţă extinsă este prematur să 13. Zhang Y., Wade M. M., Scorpio A., Zhang H., anunţăm progrese mari în învingerea tuberculozei. Sun Z. Mode of action of pyrazinamide: disruption of Mycobacterium tuberculosis membrane transport and Autorii articolului îşi exprimă mulţumirile pen- energetics by pyrazinoic acid. In: Journal of Antimicro- bial Chemotherapy. 2003, 52(5), 790-795. tru susţinerea parţială a acestei lucrări de către 14. Gerdes, K., Christensen, S. K., Løbner-Olesen, fondul STCU, proiectul #5800. A. Prokaryotic toxin–antitoxin stress response loci. In: Nature Reviews Microbiology. 2005, 3(5), 371-382. Bibliografi e: 15. Engelberg-Kulka, H., Sat, B., Reches, M., Ami- 1. Global Tuberculosis Report 2012, Geneva, World tai, S., Hazan, R. Bacterial programmed cell death syste- Health Organization, 2013 www.who.int/tb/data (Acce- ms as targets for antibiotics. In: Trends in Microbiology. sat: 03.02.2014). 2004, 12(2), 66-71. 2. Pugsley A. P. The complete general secretory 16. Mc Dermott, W. Microbial persistence. In: The pathway in gram-negative bacteria. In: Microbiological Yale Journal of Biology and Medicine. 1958, 30(4), 257. reviews. 1993, 57(1), 50-108. 17. O’Brien R. J., Nunn P. P. The need for new drugs 3. Beatty W. L., Russell D. G. Identifi cation of my- against tuberculosis: obstacles, opportunities, and next cobacterial surface proteins released into subcellular steps. In: American Journal of Respiratory and Critical compartments of infected macrophages. In: Infection and Care Medicine. 2001, 163(5), 1055-1058. immunity. 2000, 68(12), 6997-7002. 18. Zhang Y. The magic bullets and tuberculosis 4. Stewart G. R., Patel J., Robertson B. D., Rae A., drug targets. In: Annual Review of Pharmacology and Young D. B. Mycobacterial mutants with defective con- Toxicology. 2001, 45, 529-564. trol of phagosomal acidifi cation. In: PLoS pathogens.

nr. 1 (32), martie 2014 - 91 Akademos

PROBLEMA Identifi carea agenţilor patogeni în maladiile in- fecţioase la sfârşitul secolului al XIX-lea a stimulat ANTIBIOTICOREZISTENŢEI căutarea de remedii pentru prevenire şi tratament. MICROBIENE Însă combaterea cu succes a acestora a devenit po- sibilă doar odată cu descoperirea şi utilizarea anti- Membru corespondent al AŞM bioticelor o jumătate de secol mai târziu [1]. Aceas- Viorel PRISACARI tă realizare ştiinţifi că, în paralel cu vaccinarea, se Drd. Ion BERDEU constituie într-un moment revoluţionar în medicină, deoarece a permis diminuarea semnifi cativă a mor- USMF „Nicolae Testemiţanu” bidităţii şi letalităţii în urma bolilor infecţioase. De la implementarea primelor preparate de pe- THE PROBLEM OF ANTIMICROBIAL RESIS- nicilină G în practica terapeutică în anul 1941 au TANCE trecut mai bine de şapte decenii. În aceşti ani, anti- Summary. It is discussed the problem of anti- bioticele au schimbat profund aspectul practicii me- microbial resistance at the moment. The presented dicale, au salvat viaţa multor milioane de oameni. bibliographic data which confi rm the actuality of the Descoperirea a numeroase clase de noi antibiotice problem at global level and the results of a transver- în perioada dată a extins şi diversifi cat arsenalul chi- sal study realized by the authors concerning the local mioterapeutic antibacterian. Actualmente, antibioti- situation of antimicrobial resistance on the model of cele reprezintă cea mai numeroasă grupă de prepa- multi-profi le hospital from Chisinau. The study re- rate medicamentoase, care include peste 30 clase, veals an increased resistance to antibiotics of micro- organisms isolated from patients with septic-purulent iar numărul de preparate aparte atinge 200 [2]. nosocomial infections, which averages 42,95%, with Concomitent, încă din anii ’60 ai secolului tre- variations between 31.25% to 57.34% for gramposi- cut s-a observat că mulţi agenţi patogeni au dobân- tive and gramnegative microorganisms, the situation dit rezistenţă la diferite tipuri şi chiar grupe de an- that requires the development and implementation of tibiotice şi acest fenomen devine tot mai grav din strategy to prevent antimicrobial resistance at the na- punct de vedere clinic, epidemiologic şi socioeco- tional level, the fortifi cation of the surveillance and nomic. Din ce în ce mai mulţi specialişti din diferite monitoring of antimicrobial resistance, and creation ţări consideră că accentuarea antibioticorezistenţei of new antibacterial drugs. bacteriene se constituie într-o problemă majoră de Keywords: antimicrobial resistance, grampositi- sănătate publică cu implicaţii grave asupra morbi- ve microorganisms, gramnegative microorganisms, dităţii şi mortalităţii din spitale şi din comunitate nosocomial infections. [3,4,5,6,7,8]. În urma unui studiu privind antibioticorezisten- Rezumat. Este abordată problema antibioti- ţa microbiană realizat în Europa (2012), s-a stabilit corezistenţei microbiene la etapa actuală. Sunt pre- că în jur de 25 000 de pacienţi mor anual din cauza zentate date bibliografi ce care confi rmă actualitatea infecţiilor cauzate de microorganismele rezisten- problemei la nivel global, cât şi rezultatele unui stu- diu transversal realizat de autori privitor la situaţia te la antibiotice, iar pierderile economice sunt de antibioticorezistenţei microbiene la nivel local pe 1,5 miliarde de euro anual [9]. În ianuarie 2013, Fo- modelul unui spital multiprofi l din municipiul Chişi- rumul Economic Mondial a avertizat că antibioti- nău. Rezultatele studiului atestă o rezistenţă crescută corezistenţa microbiană constituie unul din riscurile faţă de antibiotice a microorganismelor izolate de la majore pentru securitatea sănătăţii la nivel global pacienţii cu infecţii septico-purulente nosocomia- [10]. le, care constituie în medie 42,95%, cu variaţii între O problemă serioasă la zi reprezintă tulpinile de 31,25% pentru microorganismele grampozitive şi S. aureus rezistente la meticilină (MRSA), ca cea 57,34% pentru microorganismele gramnegative, si- mai frecventă cauză a infecţiilor nosocomiale (IN). tuaţie ce impune elaborarea şi implementarea strate- În anul 2009, Portugalia, Spania, Marea Britanie, giei de prevenire a antibioticorezistenţei microbiene Grecia, Ungaria, România au raportat că între 25% la nivel naţional, fortifi carea sistemului de suprave- şi 50% din tulpinile de S. aureus izolate de la paci- ghere şi monitoring a antibioticorezistenţei, precum enţii cu IN sunt rezistente la meticilină (oxacilină). şi crearea de noi preparate antibacteriene. Deja în 2012 în unele ţări (Portugalia, România) Cuvinte-cheie: antibioticorezistenţa microbia- situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult, când tulpinile de nă, microorganisme grampozitive, microorganisme gramnegative, infecţii nosocomiale. S. aureus rezistente la meticilină au depăşit 50%. Totodată, în alte ţări europene (Franţa, Germania,

92 - nr. 1 (32), martie 2014 Farmacologie

Polonia) ponderea tulpinilor de S. aureus rezistente zistenţei la antibiotice” (rezoluţie EUR/RC61/R6), la meticilină a constituit de la 10% până la 20%, care prevede acţiuni strategice concrete în scopul şi doar în Suedia, ţară unde utilizarea antibioticelor reducerii, prevenirii şi luptei cu rezistenţa la anti- este strict reglementată, n-a depăşit 1% [9]. biotice. În ultimii ani a crescut semnifi cativ rezistenţa microorganismelor gramnegative producătoare de Căile de obţinere a rezistenţei β-Lactamaze cu spectru larg (ESBL – Extended- Mecanismele de obţinere a rezistenţei sunt în Spectrum β-Lactamases) rezistente faţă de penicili- curs de cercetare. Totodată, sunt identifi cate câteva ne şi cefalosporine, preparate pe larg utilizate azi în modalităţi de obţinere a rezistenţei. practica medicală. Rezistenţa de specie. Unele specii de microor- Este în creştere şi rezistenţa microorganismelor ganisme de la natură sunt rezistente la anumite an- faţă de carbapeneme, o clasă de antibiotice de ulti- tibiotice. De exemplu, microorganismele din genul mă linie. Dacă în anul 2009 rezistenţa tulpinilor de Klebsiella nu manifestă sensibilitate faţă de ampi- K. pneumoniae la carbapeneme în majoritatea ţări- cilină, iar toate bacteriile grampozitive – faţă de lor din Europa a fost sub 1%, atunci deja în anul aztreonam. 2012 rezistenţa tulpinilor de K. pneumoniae, E. Rezistenţa dobândită. Unul din mecanismele coli, Acinetobcater spp., s-a dovedit a fi peste 50% de bază în formarea rezistenţei microorganismelor în Grecia, Portugalia, Bulgaria, România, între la antibiotice tradiţional sunt recunoscute mutaţiile 25-50% în Italia şi 1-5% în Norvegia şi Suedia [9]. ocazionale în procesul de replicare a ARN. Rezistenţa la antibiotice ameninţă sustenabilita- Un alt mijloc de dobândire a antibioticorezis- tea pe termen lung a controlului medicamentos în tenţei constituie plazmidele şi alte elemente gene- mai multe boli transmisibile, inclusiv tuberculoza, tice mobile (transpozomi, transducţia cu fag, trans- malaria, HIV / SIDA. Conform datelor OMS, ac- formarea genetică). Aceste mecanisme prezintă un tualmente în lume aproximativ 4% din cazurile noi pericol mai mare decât mutaţiile cromosomiale. S-a şi 20% din cazurile tratate anterior de tuberculoză constatat că ele asigură transmiterea proprietăţilor sunt multidrogresistente (MDR). Doar 50% din ele de rezistenţă microorganismelor din interiorul spe- pot fi tratate efi cient. În medie, costul pentru trata- ciei, dar şi între specii [1,13]. rea unui caz de tuberculoză multidrogresistentă este Un mecanism important de formare a antibi- echivalent costului pentru tratamentul a 100 cazuri oticorezistenţei, în special în spitale, este selecţia de tuberculoză sensibilă la chimiopreparate [11]. naturală a clonelor de microorganisme rezistente. În acest context „Strategia globală pentru supra- Tulpinile sensibile la antibiotice de obicei sunt dis- vegherea şi controlul rezistenţei la antibiotice (1984, truse sub presiunea antibioticelor, lăsând după ele 1995, 2001, 2005)” este considerată o prioritate de mutante care posedă rezistenţă la antibiotice. Aceste către OMS. Dacă în anul 1995 OMS considera pen- clone ocupă uşor nişa eliberată de microorganisme- tru prima dată că rezistenţa la antibiotice constituie le sensibile [13]. o „ameninţare globală”, raportul OMS pentru anul Mecanismul de bază al rezistenţei S. aureus este 2000 privind bolile transmisibile se intitula: „Învin- legat de producerea β-Lactamazei, care distruge pe- gerea rezistenţei la antibiotice”, iar 2011, OMS l-a nicilinele naturale şi semisintetice. Alt mecanism al anunţat Anul luptei cu antibioticorezistenţa sub slo- rezistenţei S. aureus faţă de antibiotice este deter- ganul „Nu vom lua măsuri azi – nu vom avea cu ce minat de producerea proteinei coagulazei penicili- trata bolnavii mâine”. nice modifi cate. În acest caz se evidenţiază rezisten- Pentru a dezvolta o strategie de control a rezis- ţa faţă de meticilină [14, 15]. În rândul bacteriilor tenţei la antibiotice la nivel internaţional, în 1996 gramnegative rezistenţa se datorează în principal a fost creată Comisia Europeană pentru Rezisten- răspândirii rapide a β -Lactamazelor cu spectru larg ţa Antimicrobiană, iar în anul 1998 a fost instituit [7, 14, 16]. Sistemul European de Supraveghere a Rezisten- Totuşi, achiziţionarea rezistenţei către antibio- ţei la antibiotice, care urmăreşte promovarea unui tice este legată în mare măsură de utilizarea largă, cadru unitar necesar pentru cunoaşterea situaţiei, nu întotdeauna raţională, a chimioterapicelor, şi supravegherea epidemiologică a evoluţiei rezisten- anume: ţei şi realizarea unor măsuri concrete de diminuare - utilizarea în masă, deseori abuzivă a antibi- a antibioticorezistenţei [12]. oticelor în tratamentul pacienţilor: În anul 2011, Comitetul Regional European a - utilizarea largă, deseori nejustifi cată a anti- aprobat „Planul Strategic de acţiuni în problema re- bioticelor în scopuri profi lactice;

nr. 1 (32), martie 2014 - 93 Akademos

- administrarea neadecvată a antibioticelor Situaţia în Republica Moldova (metoda de administrare, dozarea, calitatea joasă a În Republica Moldova nu există un sistem or- preparatului). ganizat de supraveghere a antibioticorezistenţei Un factor suplimentar ce infl uenţează creşterea microbiene şi de consum al preparatelor antimicro- antibioticorezistenţei microbiene este întrebuinţarea biene. Totodată, sunt realizate mai multe studii in- masivă a antibioticelor în veterinărie şi zootehnie în dependente care confi rmă actualitatea problemei [2, scop de prevenire a îmbolnăvirii sau ca stimulent de 23, 24, 25, 26, 27, 28]. creştere, care uneori întrece dimensiunile utilizării În acest articol ne vom referi la rezultatele unui acestor preparate în medicină. Cel puţin 17 clase de studiu recent, realizat în anul 2013, privitor la ete- antibiotice au fost aprobate ca stimulente de creşte- rogenitatea agenţilor cauzali în infecţiile septico- re în SUA. Acestea includ tetracicline, peniciline, purulente nosocomiale (ISPN) şi sensibilitatea / re- mac rolide, lincomicine şi virginiamicine [17, 18]. zistenţa lor la antibiotice pe modelul unui spital mul- În ultimele decenii s-a observat o creştere a tiprofi l „C”. În total au fost analizate 3008 tulpini microorganismelor MDR de la cele grampozitive de microorganisme izolate de la pacienţii cu infecţii spre cele gramnegative. Una din cauzele acestui fe- septico-purulente pe parcursul unui an (2013). În nomen este lipsa de noi agenţi antimicrobieni activi urma analizei s-a constatat că microorganismele izo- împotriva microorganismelor gramnegative rezis- late aparţin la 99 de serovariante ce demonstrează tente [19]. Problema fundamentală constă în faptul natura polietilogică a ISPN. În totalul de microor- că durata de viaţă utilă a antibioticelor este depen- ganisme izolate din focarele patologice septico-pu- dentă de viteza cu care se dezvoltă rezistenţa, care, rulente predomină S. aureus – 14,0%, P. aeruginosa la rândul său, în mare măsură depinde de modul de – 13, 86%, E. coli – 11,27%, S. epidermidis – 9,81%, utilizare a antibioticelor nu numai în medicină şi ve- Acinetobacter spp. – 8,53%, Kl. Pneumoniae – terinărie, dar şi în agricultură şi horticultură [4]. 6,78%, Proteus – 6,21%, E. faecalis – 5,55%, E. ae- În epoca rezistenţei la antibiotice, elaborarea de rogenes – 4,75% , S. pyogenes – 4,65%. noi agenţi antimicrobieni, cum ar fi cefalosporine De menţionat faptul că, în comparaţie cu studi- de generaţia a cincea, monobactame, inhibitori de ile precedente privitor la structura agenţilor cauzali β -Lactamaze, aminoglicozide, chinolone, oxazo- în ISPN [26, 29], are loc o creştere evidentă a pon- lidine, glicopeptide şi tetracicline active împotriva derii microorganismelor gramnegative (fi g. 1), fapt agenţilor patogeni rezistenţi sunt mai mult decât ce confi rmă datele din literatură [19]. binevenite. Din aceste preparate unele sunt deja 63,8 aprobate, altele sunt încă testate, dar nevoia de anti- 56,7 % 56,5 biotice noi deocamdată nu acoperă creşterea preva- % lenţei infecţiilor provocate de microorganismele re- 41,2 41,7 % zistente la antibiotice [17]. În Raportul Comitetului % 34,7 Regional European privitor la planul de acţiuni în % problema rezistenţei la antibiotice (EUR/RC61/14) se menţionează că în ultimii treizeci de ani pe pia- ţă au apărut numai două clase noi de antibiotice (oxazolidine şi lipopeptidele ciclice) – ambele fi ind utilizate împotriva microorganismelor grampoziti- ve. Tot la această problemă se referă şi Societatea a. 1997 a. 2010 a. 2013 Infecţioniştilor din America (IDSA), care într-un microorganisme grampozitive articol recent a raportat că din 2010 a fost aprobat microorganisme gramnegative un singur antibiotic nou şi sunt puţine noi medica- Fig. 1. Evoluţia structurii microorganismelor – agenţi mente în curs de dezvoltare [20, 21]. cazuali în infecţiile septico-purulente nosocomiale, Pe lângă potenţialul rapid de formare a rezisten- pe modelul spitalului multiprofi l „C” ţei microorganismelor la antibiotice, unul din mo- În urma analizei antibioticogramelor tulpinilor tivele principale pentru care industria a abandonat izolate s-a constatat că din numărul de probe de cercetările şi dezvoltarea unor noi antibiotice este testare la antibiotice – 36 682, în 52,9% tulpinile că investiţiile nu mai pot fi recuperate rapid, în mare decelate au manifestat sensibilitate, iar în 47,1% – parte din cauza condiţiilor de reglementare care au rezistenţă faţă de antibiotice (fi g. 2a). Un grad de crescut şi a controalelor stricte de preţ impuse de rezistenţă mai înalt s-a constatat la microorganis- multe guverne (3, 22).

94 - nr. 1 (32), martie 2014 Farmacologie mele gramnegative – 57,3%, în comparaţie cu cele lidine (96,7%), glicopeptide (92,85%), ansamicine grampozitive – 31,2% (fi g. 2b, c) (83,2%), antifolaţi (85,15%), fosfomicine (83,8%) Din grupul de microorganisme grampozitive şi nitrofurane (86,4%). o rezistenţă mai înaltă la antibiotice s-a stabilit la Microorganismele gramnegative (fi g. 5) au tulpinile de S. epidermidis – 40,06% şi E. faecalis – manifestat rezistenţă sporită faţă de majorita- 58,45%. Totodată, 22,8% din tulpinile de S. aureus tea grupelor de antibiotice: peniciline (76,9%), au manifestat rezistenţă faţă de meticlină, iar 14% beta-lactam+inhibitori (74,03%), cefalospori- din tulpinile de S. pyogenes au manifestat rezistenţă ne (65,72%), ansamicine (88,9%), oxazolidine faţă de penicilină. (60,6%), chinolone (55,86%), nitrofurane (74,18%) Privitor la microorganismele gramnegative, s-a şi invers, sensibilitate faţă de lipopeptide (98,37%), constatat că majoritatea speciilor de microorganis- peneme (68,99%), tetracicline (59,38%). me din acest grup prezintă rezistenţă la antibiotice: Rezistenţa microorganismelor decelate de la paci- Acinetobacter – 82,8%, K. pneumoniae – 67,36%, enţii cu ISP în funcţie de specia microorganismului şi P. aeruginosa – 65,36%, E. aerogenes – 54,25%, grupele de antibiotice este şi mai variată (fi g. 6, 7). E. coli – 38,25% Pentru S. aureus s-a constatat o rezistenţă spo- Analiza sensibilităţii / rezistenţei tulpinilor de rită la peniciline (41,35%), în special la penicili- microorganisme decelate de la pacienţii cu ISP în na G (81,6%) şi ampicilină (94,7%); cefalospori- funcţie de grupul de antibiotice a constatat că la ge- ne (38,62%); la tulpinile de S. epidermidis – faţă neral ea este variată şi constituie de la 21,20% până de peniciline (57,34%), cefalosporine (57,71%), la 98,37% – sensibile, şi invers, de la 1,63% până la peneme (85,7%) şi macrolide (51,46%); la tulpi- nile de S. pyogenes – faţă de peneme (76,86%), 78,80% – rezistente. aminoglicozide (76,54%), chinolone (74,42%), Rezistenţă înaltă tulpinile decelate au mani- lincomicine (84,46%), macrolide (80,85%) şi te- festat faţă de peniciline (59,53%), cefalosporine tracicline (89,66%), iar la tulpinile de E. faecium (59,15%), monobactame (78,80%) şi invers, sensi- – faţă de aminoglicozide (66,67%) şi chinolone bilitate înaltă faţă de lipopeptide (98,37%), oxazo- (75,0%). lidine (96,7%), glicopeptide (92,85%), ansamicine Microorganismele din genul Acinetobacter au (82,30%) şi fusidine (92%) (fi g. 3). manifestat rezistenţă sporită (82,25- 99,35%) prac- Microorgasnismele grampozitive (fi g. 4) au ma- tic faţă de majoritatea grupelor de antibiotice, cu nifestat rezistenţă sporită la peniciline (42,51%), ce- excepţia lipopetidelor şi tetraciclinelor. E. aeroge- falosporine (44,46%), în special faţă de cefalospri- nes manifestă rezistenţă sporită faţă de peniciline nele de generaţia a 3-a (74,53%), peneme (48,98%) (87,04%), cefalosporine (68,51%), monobacta- şi macrolide (39,36%), şi invers, sensibilitate spori- me (94,7%), fosfomicine (75,0%) şi nitrofurane tă faţă de beta-lactame+inhibitori (88,20%), oxazo- (78,6%).

A

B C D

- Sensibile - Rezistente

Fig. 2. Sensibilitatea / rezistenţa tulpinilor decelate de la pacienţii cu ISPN: A) generală; B) microorganismele grampozitive; C) microorganismele gramnegative; D) fungi

nr. 1 (32), martie 2014 - 95 Akademos

%

Fig. 3 Sensibilitatea/ rezistenţa microorganismelor decelate de la pacienţii cu ISP în funcţie de grupa antibioticelor: 1) Peniciline; 2) Beta-lactam+Inhib.; 3) Cefalosporine I gen.; 4) Cefalosporine II gen.; 5) Cefalosporine III gen.; 6) Cefalosporine IV gen.; 7) Total Cefalosporine; 8) Monobactame; 9) Peneme; 10) Ami- noglicozide; 11) Ansamicine; 12) Chinolone; 13) Antifolaţi; 14) Fosfomicine; 15) Lincomicine; 16) Lipopeptide; 17) Macrolide; 18) Nitrofurane; 19) Oxazolidine; 20) Glicopeptide; 21) Phenicols; 22) Tetracicline; 23) Fusidine; 24) Antifungice

%

Fig. 4 Sensibilitatea/ rezistenţa microorganismelor grampozitive decelate de la pacienţii cu ISP, în funcţie de grupa antibioticelor: 1) Peniciline; 2) Beta-lactam+Inhib.; 3) Cefalosporine I gen.; 4) Cefa- losporine II gen.; 5) Cefalosporine III gen.; 6) Cefalosporine IV gen.; 7) Total Cefalosporine; 8) Peneme; 9) Amino- glicozide; 10) Ansamicine; 11) Chinolone; 12) Antifolaţi; 13) Fosfomicine; 14) Lincomicine; 15) Macrolide; 16) Nitrofurane; 17) Oxazolidine; 18) Glicopeptide; 19) Phenicols; 20) Tetracicline; 21) Fusidine

%

Fig. 5 Sensibilitatea/ rezistenţa microorganismelor gramnegative decelate de la pacienţii cu ISP, în funcţie de grupa antibioticelor: 1) Peniciline; 2) Beta-lactam+Inhibitor; 3) Cefalosporine I gen.; 4) Cefa- losporine II gen.; 5) Cefalosporine III gen.; 6) Cefalosporine IV gen.; 7)Total Cefalosporine; 8) Monobactame; 9) Peneme; 10) Aminoglicozide; 11) Ansamicine; 12) Chinolone; 13) Antifolaţi; 14) Fosfomicine; 15) Lincomicine; 16) Lipopeptide; 17) Macrolide; 18) Nitrofurane; 19) Oxazolidine; 20) Phenicols; 21) Tetracicline

96 - nr. 1 (32), martie 2014 Farmacologie

A) S. aureus

B) S. epidermidis

C) S. pyogenes

D) S. viridans

E) E. faecalis

F) E. faecium

- rezistente - sensibile

Fig. 6. Sensibilitatea / rezistenţa microorganismelor grampozitive în funcţie de tipul microorganismului A) S. aureus, B) S. epidermidis, C)S. pyogenes, D) S. viridans, E) E. faecalis, F) E. faecium şi grupul antibioticu- lui – 1) Peniciline; 2) Beta-lactam+inhibitor; 3) Cefalosporine I gen.; 4) Cefalosporine II gen.; 5) Cefalosporine III gen.; 6) Cefalosporine IV gen.; 7) Total Cefalosporine; 8) Peneme; 9) Aminoglicozide; 10) Ansamicine; 11) Chinolone; 12) Antifolaţi; 13) Fosfomicine; 14) Lincomicine; 15) Macrolide; 16) Nitrofurane; 17) Oxazolidine; 18) Glicopeptide; 19) Phenicols; 20) Tetracicline; 21) Fusidine; 22) Total.

nr. 1 (32), martie 2014 - 97 Akademos

A) Acinetobacter sp.

B) E. coli

C) E. aerogens

D) E. cloacae

E) K. pneumoniae

F) P. aeruginosa

- rezistente - sensibile

Fig. 7 Sensibilitatea / rezistenţa microorganismelor gramnegative în funcţie de tipul microorganismului A) Acinetobacter sp., B) E. coli, C) E. aerogenes, D) E. cloacae, E) K. pneumoniae, F) P. aeruginosa şi grupul antibi- oticului – 1) Peniciline; 2) Beta-lactam+inhibitor; 3) Cefalosporine I gen.; 4) Cefalosporine II gen.; 5) Cefalosporine III gen.; 6) Cefalosporine IV gen.; 7) Total Cefalosporine; 8) Monobactame; 9) Peneme; 10 Aminoglicozide; 11) Ansamicine; 12) Chinolone; 13) Antifolaţi; 14) Fosfomicine; 15) Lipopeptide; 16) Nitrofurane; 17) Phenicols; 18) Tetracicline; 19) Total.

98 - nr. 1 (32), martie 2014 Farmacologie

Un interes deosebit prezintă rezistenţa tulpi- hospital infection surveillance and control activities and nilor de K. pneumoniae şi P. aeruginosa ca agenţi antibiotic-resistant pathogen rates. Am J Infect Control. cauzali predominanţi în ISPN. După cum s-a con- 2005; 33(1), p. 1-5. statat, K. pneumoniae prezintă rezistenţă sporită 7. Blot S, Depuydt P, Vandewoude K, De Bacquer D. faţă de peniciline (91,9%), beta-lactame+inhibitori Measuring the impact of multidrug resistance in nosoco- mial infection. Curr Opin Infect Dis 2007, 20, p. 391-396. (84,26%), cefalosporine (74,53%), monobactame 8. Титов Л.П. Антибиотикорезистентность бак- (71,4%), chinolone (73,11%), nitrofurane (92,6%), терий: Потребление антимикробных препаратов, fenicols (83,9%) şi tetracicline (70,11%), iar tulpi- ассоциация с резистентностью и вирулентностью. nile de P. aeruginosa au prezentat rezistenţă sporită Матер. Респ. науч.-практич. конф. «Профилактика faţă de peniciline (79,8%), beta-lactame+inhibitori и лечение госпитальных инфекций. Резистентность (98,84%), cefalosporine (72,47%), inclusiv faţă de микроорганизмов к химиопрепаратам. Минск, 2006, cefalosporinele de generaţia I, II şi III (98,84, 99,36 с. 7-17. şi 88,84%, respectiv), monobactame (70,30%), chi- 9. Summary of the latest data on antibiotic resistan- nolone (65,6%), antifolaţi (94,74%), nitrofurane ce in the European Union. November 2013, p. 2-3, 5-6, (98,91%) şi tetracicline (100%). 8 -10. 10. WHO. Antimicrobial drug resistance. Raport Concluzii şi propuneri by the Secretariat, 134th sesion, 6 december 2013. 11. Global tuberculosis report, 2012. Geneva. Wor- 1. Rezultatele studiului atestă o rezistenţă spo- ld Health Organization, 2012. rită faţă de antibiotice a microorganismelor izolate 12. Ivan A. Antibioticorezistenţa antibacteriană – de la pacienţii cu infecţii septico-purulente nosoco- problemă majoră de sănătate populaţională, mereu ac- miale, care constituie în medie 47,1%, cu variaţii tuală. Revista medico-chirurgicală. Iaşi, 2002, Nr 1, p. între 31,2% pentru microorganismele grampozitive 31-32. şi 57,3% pentru microorganismele gramnegative. 13. Пхакадзе Т.Я., Бабущевич Н.К., Окропирид- 2. O rezistenţă înaltă a microorganismelor s-a зе Т.Г. Микробиологический контроль инфекционных constatat faţă de peniciline şi cefalosporine – antibi- осложнений в травматологии и ортопедии. Совре- otice pe larg utilizate în practica medicală. менные проблемы эпидемиологии, диагностики и 3. Capacitatea sporită a microorganismelor de a профилактики внутрибольничных инфекций. – С. Петербург, 2003, с. 97-98. se opune efectelor unor antibiotice determină difi - 14. Страчунский Л.С. β - лактамазы cultăţi majore în tratamentul şi prevenirea infecţii- расширенного спектра – быстро растущая и плохо lor, inclusiv nosocomiale, creşterea duratei de spita- осознаваемая угроза. Клиническая микробиология lizare şi sinecostului tratamentului. и антимикробная химиотерапия. 2005, Том 7, N. 1, 4. Pentru diminuarea antibioticorezistenţei mi- c. 92-96. crobiene este necesar de a elabora şi implementa 15. Brusina E. B., Glazovskaia L. S., Efi mova T. V. „Strategia naţională de prevenire a antibioticorezis- Epidemiology of septic infections caused by methicillin- tenţei”, fortifi carea sistemului de supraveghere şi resistant strains of Staphylococcus aureus. Curierul Me- monitoring al antibioticorezistenţei, cât şi crearea dical, 2013, Vol. 56, N.5, p. 83-86. de noi preparate antibacteriene. 16. Burduniuc O., Cojocaru R., Gheorghiţă S., Spînu C., Roscin Iu. Diversitatea şi răspândirea gene- Bibliografi e lor ce codifi că enzimele beta-lactamaze cu spectru extins 1. Davies J., Davies D. Origins and evolution of an- la tulpinile de Escherichia coli. Curierul Medical, 2013, tibiotic resistance. Microbiology and molecular bilogy Vol. 56, Nr. 6, p. 78-82. reviews, 2010, p. 417-433. 17. Anderson AD, Nelson JM, Rossiter Sh, Angulo 2. Prisacari V. Rezistenţa la antibiotice. Ghid de su- FJ. Public health consequences of use of antimicrobial praveghere şi control în infecţiile nosocomiale. Ed. II, agents in food animals in the United States. Microb Drug Chişinău, 2009, p. 182-194. Resist. 2003; 9, p. 373-379. 3. Norrby SR, Nord CE, Finch Roger. Lack of deve- 18. Angulo FJ, Nunnery JA, Bair HD. Antimicro- lopment of new antimicrobial drugs: a potential serious bial resistance in zoonotic enteric pathogens. Rev Sci threat to public health. Lancet Infect Dis. 2005;5, p.115- Tech Off Int Epiz. 2004;23(2), p. 1-12. 119. 19. Boucher HW, Talbot GH, Bradley JS, Edwards 4. Walsh C. Antibiotics: actions, origins, resistance. JE, Gilbert D, Rice LB, Scheld M, Spellberg B, Bartlett Washington, DC: ASM Press; 2003. p. 3-20, 285-295. J. Bad bugs, no drugs: no ESKAPE! an update from the 5. Mascaretti OA. Bacteria versus antibacterial infectious diseases society of America. Clin Infect Dis agents an integrated approach. Washington, DC: ASM 2009, 48(1) p.1-12. Press; 2003. p. 87–95. 20. Spellberg B, Guidos R, Gilbert D, Bradley J, 6. Zoutman DE, Ford BD. The relationship between Boucher HW, Scheld WM, Bartlett JG, Edwards J Jr:

nr. 1 (32), martie 2014 - 99 Akademos

Infectious diseases society of america; the epidemic of Curierul medical, 2005, Nr. 3, p. 47-52. antibiotic-resistant infections: a call to action for the me- 25. Eţco L., Marin S., Railean L., Anton L., Ma- dical community from the infectious diseases society of rin A. Bazele supravegherii rezistenţei la antibiotice a America. Clin Infect Dis 2008, 46(2) p.155-164. microorganismelor şi organizarea sistemului conceptu- 21. Boucher HW, Talbot GH, Benjamin DK Jr, Bra- al de utilizare a preparatelor antibacteriene. Sănătate dley J, Guidos RJ, Jones RN, Murray BE, Bonomo RA, Publică şi Management în Medicină, 2008, Nr. 2 (24), Gilbert D. Infectious diseases society of America. 10 x p. 41-45. ′20 progress–development of new drugs active against 26. Prisacari V., Berdeu I. Antimicrobial resistance Gram-negative bacilli: an update from the infectious in septic-purulent infections. The medical- surgical jour- diseases society of America. Clin Infect Dis 2013, 56, nal. Iaşi, România, 2013, Vol. 117, N. 2, p.457-464. p.1685-1694. 27. Prisacari V., Spătaru D. Antibioticorezistenţa / 22. Barie PS, Dellinger EP, Ellner JJ, McGowan sensibilitatea în infecţiile septico-purulente nosocomia- JE. Maximizing nosocomial infection management with le de profi l ortopedo-traumatologic. Curierul Medical, newer therapeutic approaches and techniques in an era 2013, Vol. 56, Nr. 6, p. 99-106. of increasing microbial resistance: a surgical perspecti- 28. Burduniuc O. Problema rezistenţei E. Coli, im- ve. 2007; [about 15 p.]. plicată în patologia urinară. Curierul Medical, 2010, 23. Prisacari V., Leu E. Antibioticorezistenţa mi- N.3(315), p.48-50. croorganismelor în infecţiile septico-purulente de profi l 29. Prisacari V., Sava V., Plop T. Infecţia supura- neurochirurgical. Anale ştiinţifi ce USMF „Nicolae Tes- tivă - aspecte epidemiologice. Materialele conferinţei temiţanu”. Vol. 2, Chişinău, 2008, p. 23-29. ştiinţifi ce a colaboratorilor şi studenţilor. USMF Nicolae 24. Prisacari V. Problema infecţiilor nosocomiale. Testemiţanu, Chişinău, 1999, p. 195.

Lydia Luzanowsky (Marinescu). Frumoasa adormită, 1930, teracotă, 47×30×29 cm

100 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică

LECŢIA DE ROMÂNISM cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit drept mijloc de comunicare. Defi nirea patriei prin limbă A ROMÂNILOR este tulburătoare, iar această defi nire vine la noi DE LA RĂSĂRIT dintr-un trecut îndepărtat. Nu este de mirare că tot un moldovean – Alexe Mateevici – a scris, la 1917, cea (SAU CUM AM DEVENIT mai frumoasă odă dedicată limbii române: „Limba MOLDOVEAN…) noastră-i o comoară…”. Mult în urma lor, vine mun- teanul Nichita Stănescu (cu „Patria mea este limba română”), inspirat de pomenitele modele. Academician Ioan-Aurel POP Oare toate aceste defi niţii româneşti de excepţie Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, – adevărate mărturii de simţire românească – date Cluj-Napoca de moldoveni, să fi venit numai în epoca avântu- Introducere rilor romantice ale secolului naţionalităţilor, când Ascultam, elev încă fi ind, la Braşov, în Şchei, pe lumea intelectuală se trezea la conştiinţă naţională notele „Baladei”, un mesaj despre premiera operetei şi se străduia să îndrume în acelaşi sens şi masele de „Crai Nou”, petrecută în 1883, în marea sală de fes- jos? Unii au şi fost, de altminteri, ispitiţi să afi rme, tivităţi a Liceului „Andrei Şaguna” şi eram îndem- cu destulă uşurinţă, că naţiunea este o construcţie nat de dascălii mei să nu uit. Mă gândeam atunci – şi recentă, datorată exclusiv intelectualilor, aceia care gândul acesta s-a întărit mereu – că cea mai frumoa- i-au învăţat pe oamenii simpli că au origine comună, să doină românească, auzită vreodată de mine era, că vorbesc aceeaşi limbă, că au aceleaşi credinţe şi fără îndoială, această „Baladă” sau tânguirea buco- tradiţii etc. De aceea, s-a vorbit despre „inventarea vineanului fără noroc numit Ciprian Porumbescu. naţiunii”, cam în felul în care se născocise locomo- Plângeau în notele ei – după gândul meu de-atunci – tiva cu aburi, motorul cu ardere internă sau zborul toţi codrii Arboroasei, invocând vremuri de demult, cu aparate mai grele decât aerul… Era ca şi cum un când din Ţara de Sus pornise destinul glorios al Ţă- grup de oameni ar fi avut ideea cu totul nouă să-i rii celei mari a Moldovei, despre care aveam să afl u pună pe bulgari, pe munteni şi pe sârbi la un loc, cu mai apoi de la alt moldovean – Nicolae Iorga – că scopul de a face o ţară sud-est europeană numită, să fusese „a doua libertate românească”. Abia mai târ- zicem, „Balcania” sau „Romslavia”. Ni se spune că ziu am înţeles versul „Fiarbă vinu-n cupe, spumege numai întâmplarea a voit ca valahii din Ţara Româ- pocalul”, din cea mai frumoasă poezie despre ţară, nească să fi e plasaţi alături de moldoveni şi alături despre România, scrisă vreodată pe acest pământ, de transilvăneni, cu scopul de a forma România – anume „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”. Cum o construcţie destul de artifi cială, clădită pe ideile a putut Mihai Eminescu – născut la 1850 în aceeaşi unor intelectuali inteligenţi şi nu pe realităţi. Oare Ţară de Sus – când Moldova lui era împărţită între numai în contextul acestei „invenţii” recente să fi Turcia, Austria şi Rusia, Transilvania era provincie compus Porumbescu „Balada” (cea mai frumoasă a Austriei, iar Ţara Românească era privită încă de doină cultă românească), să fi scris Eminescu po- unii drept provincie privilegiată a Imperiului Oto- ezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” (cea mai man, trăind apoi, după 1859, într-o ţară care abia frumoasă poezie dedicată patriei, României), să le fi se forma, să prevestească viitorul României cu un spus Kogălniceanu studenţilor săi de la Iaşi că patria optimism aşa de tonic? Mai apoi, aveam să afl u că este toată acea întindere de loc pe care se vorbeşte şi cea mai frumoasă şi mai exactă defi niţie a patri- româneşte (cea mai frumoasă defi niţie a patriei), să ei române tot un moldovean o dăduse, anume Mi- fi elaborat Mateevici „Limba noastră” (cele mai fru- hail Kogălniceanu. Pentru el, pe la 1843, patria era moase versuri dedicate limbii române)? Să fi e toate „toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româ- acestea artifi ciale, născute din „programarea” unor neşte”, iar „istoria naţională” era „istoria Moldovei moldoveni de a fi – ca la o comandă – patrioţi ro- întregi, înainte de sfâşierea ei, a Valahiei şi a fraţilor mâni? Unii – mai ales străini – ar putea să şi creadă din Transilvania”. Astfel, marele istoric romantic a astfel de aserţiuni, cu precădere în contextul în care dovedit că România exista înainte de proclamarea astăzi, în multe împrejurări, naţiunile sunt demoni- sa ofi cială în urma deciziei oamenilor politici; el era zate, fi indu-le atribuite toate relele universului. convins că România dăinuia de când exista limba Răspunsul la dilemele de mai sus nu poate veni română, iar limba noastră se născuse – se ştie – oda- decât prin analiza situaţiei din perioadele vechi, cele tă cu poporul nostru. O limbă este ca un organism de dinainte de secolul XIX. Dacă înainte de 1800, viu, care se naşte, creşte, se dezvoltă şi moare odată muntenii, oltenii, moldovenii, ardelenii vor fi fost

nr. 1 (32), martie 2014 - 101 Akademos mase difuze şi diferite, vorbitoare de limbi variate, moşii noştri, a moldovenilor, muntenilor, ardeleni- cu credinţe şi tradiţii divergente etc., pe care intelec- lor, precum şi numele cel de moşie ne arată (români tualii moderni se vor fi căznit să le unifi ce cumva, chemându-ne şi limba cea părintească (care din româ- atunci ideea naşterii artifi ciale şi târzii a unităţii ro- nească sau latinească este) nebiruit martor ni iaste” [5]. mâneşti trebuie admisă. Pentru a ne lămuri, nu există Limba românilor este curat romană şi nu s-a „stricat” decât o singură cale, anume apelul la cercetarea isto- niciodată prin amestec efectiv cu graiul „barbarilor”. rică, la studiile specialiştilor care – prin metodele lor Îi invocă pe scriitorii care socotesc graiul moldove- specifi ce – sunt capabili să reconstituie (fi e şi parţial) nesc ca fi ind graiul „latinesc stâlcit” şi pe aceia care trecutul. Acest lucru a fost făcut deja, fi reşte, cu re- socotesc că se trage din graiul italienesc. Aduce în zultate deosebite, în secolul al XX-lea, prin contri- atenţie argumentele ambelor părţi, cu accent pe pri- buţiile de excepţie ale lui Nicolae Iorga, Gheorghe ma opinie („graiul latinesc ar fi muma cea dreaptă I. Brătianu, Constantin C. Giurescu, Ioan Lupaş, Pe- şi adevărată a graiului moldovenesc”): 1) coloniile tre P. Panaitescu şi ale multor altora, dar neîncreză- romane au fost aduse în Dacia înainte de stricarea tori – ca să nu spunem răuvoitori – mai sunt destui. graiului romanilor în Italia; 2) „Moldovenii nu s-au De aceea, în asemenea cazuri, repetiţia – „mama numit niciodată italieni, nume care a ajuns al roma- învăţăturii” – nu este niciodată de prisos. Nu vom nilor în vremile ce au urmat, în mai multe locuri, ci evoca aici decât exemplele cele mai semnifi cative. au păstrat totdeauna numele de romani, acelaşi pen- tru toţi locuitorii Italiei în vremea când Roma era 1. Dimitrie Cantemir la 1700 cetatea cea mai de frunte a lumii întregi” [6]. Un- „Împinşi şi poftiţi fi ind de la unii prieteni străini, gurii şi polonezii le zic şi românilor şi moldoveni- şi mai cu dinadins de la însoţirea noastră care este lor vlahi; 3) în limba moldovenilor sunt mai multe Academia Ştiinţelor din Berlin”, Dimitrie Cantemir vorbe latineşti care în graiul italian nu există. În gra- [1] se simte dator, pe la 1700, să lămurească „înce- iul moldovenesc sunt şi cuvinte din graiul grecilor, pătura, neamul şi vechimea moldovenilor” [2]. De turcilor, leşilor, ungurilor, tătarilor, italienilor (de la aceea, el a trebuit să răspundă câtorva întrebări, pe genovezii de la Marea Neagră) şi chiar al dacilor (de care şi le-ar fi putut pune străinii de la cumpăna se- la sclavii daci, de la femeile dace devenite neveste colelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, cum ar fi cele de romani). „Muntenii şi ardelenii au acelaşi grai cu referitoare la identitatea românilor şi a ţărilor lor. La moldovenii” [7] şi toţi se numesc pe sine români, de întrebarea „cine sunt românii?”, răspunde fără ezita- la vechii romani [8]. re că sunt urmaşii romanilor, iar la cea despre ţările Cu alte cuvinte, cel mai mare învăţat moldo- locuite de români spune că ele vin de demult, fi ind vean din toate timpurile (de până atunci) ştia din formate pe locul vechii Dacii. Ţara Românilor a fost cercetări minuţioase că moldovenii sunt români, că pentru el una şi nedespărţită, din vremuri imemoria- aceşti români se trag cu romani şi că nu este nicio le, după cum singur mărturiseşte în prima dintre cele contradicţie între grupurile regionale de moldoveni, trei „cărţi” din Hronic (numite „Prolegomene”), „car- munteni, ardeleni etc. şi calitatea lor generală de ro- te” în care prezintă o descriere istorico-geografi că mâni, înrudiţi cu celelalte popoare romanice. Altfel „a toată Ţara Românească (care apoi s-au împărţit în spus, la 1700, Dimitrie Cantemir exprimă clar ideea Moldova, Muntenească şi Ardealul) din descălecatul identităţii româneşti, în primul rând pe baza unităţii ei de la Traian”. Pentru Cantemir, Ţările Româneşti de origine şi de limbă. se numesc „Daco-Romania”, adică Romania născu- tă pe teritoriul vechii Dacii, din coloniştii romani, 2. Cronicarii veacului al XVII-lea chemaţi şi români. Aşadar, românii nu erau altceva Înainte cu circa o jumătate de secol faţă de Can- pentru Cantemir decât romanii trăitori de circa 1600 temir, marele învăţat Miron Costin exprima idei ase- de ani în noua Romanie, făurită pe teritoriul Daciei. mănătoare, pornind de la denumirile date diferitelor „Dachiia au fost de la Traian împărat cu cetăţeni şi grupuri de români. „Şi acestea – nu toate denumi- slujitori vechi romani descălecată şi deciia precum rile, numai unele dintre ele – le-am însemnat, aciiaşi romani să fi e moşii, strămoşii românilor, cari pentru înţelegerea mai uşoară a denumirilor neamu- şi astăzi în părţile Dachii lăcuitori să afl ă [3], adecă lui şi altor ţări, Moldovei şi Ţării Munteneşti şi ro- moldoveanii, munteanii, maramorăşeanii, românii mânilor din Ardeal. Aşa şi pentru neamul acesta, de de peste Dunăre şi cuţovlahii din Ţara Grecească, care scriem, din ţările acestea, numele său drept şi căci toate acestea năroade dintr-aceiaşi romani ai mai vechi este român, adecă râmlean, de la Roma. lui Traian să fi e, nu numai limba şi graiul…” [4]. Acest nume de la descălecatul lor de la „Aceştia dară mai sus pomeniţi şi în toată lumea cu Traian, şi cât au trăit , până la pustiirea lor nume nemuritor, vestiţii romani … sunt moşii, stră- de pe aceste locuri şi cât au trăit în munţi,

102 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică

în Maramureş şi pe Olt, tot acest nume l-au ţinut şi îl colele al XVII-lea şi al XVIII-lea despre originea ţin până astăzi, şi încă mai bine muntenii decât mol- romană şi unitatea românilor – nu sunt sufi cient de dovenii, că ei şi acum zic Ţara Rumânească, ca şi relevante, fi indcă ei ar fi afl at de la străini aceste românii cei din Ardeal. Iar străinii şi ţările dimprejur lucruri. De exemplu, culţii boieri moldoveni Gri- le-au pus acest nume de vlah, de la vloh, cum s-a gore Ureche şi Miron Costin s-ar fi „iluminat” în mai pomenit, aceste nume de valeos, valascos, legătură cu unitatea şi latinitatea românilor la co- olah, voloşin tot de străini sunt puse, de la Italia, că- legiile iezuite din Polonia, unde ar fi învăţat după reia îi zic Vloh. Apoi, mai târziu, turcii, de la numele principiile umanismului târziu. Astăzi se ştie că nu a domnului care a închinat ţara întâi la turci, ne zic fost aşa, dar chiar dacă ar fi fost, faptul că străinii îi bogdani [9], muntenilor caravlah, grecii ne zic priveau pe moldoveni una cu muntenii şi cu ardele- bogdanovlah, muntenilor – vlahos. Iar acest nume, nii nu venea din legendă, ci din realitate. Cu alte cu- moldovan, este de la apa Moldovei, după al doilea vinte, străinii nu aveau cum să „inventeze” unitatea descălecat al acestei ţări, de la Dragoş vodă [10]. Şi românilor, nu aveau cum să-i înveţe pe locuitorii de muntenilor, ori cei de pe munte – munteni, ori cei de la Carpaţi, de la Dunăre, de pe Mureş şi de la Nis- pe Olt – olteni, că leşii [11] aşa le zic molteani. Deşi tru aceeaşi limbă ori să-i facă să-şi aibă sorgintea în şi prin istorii, şi în graiul străinilor, şi între ei înşişi, latinitate. Încă acum mai multe decenii, s-a dovedit cu vremurile, cu veacurile, cu înnoirile, fără putinţă de tăgadă, că românii (natural, unii din- au şi dobândesc şi alte nume, doar acela care este tre ei) au avut ei înşişi conştiinţa romanităţii lor în numele vechi stă întemeiat şi înrădăcinat, Evul Mediu [14] şi au transmis această convingere rumân, cum vedem. Că, măcar că ne chemăm acum mai departe, spre noi. moldoveni, dar nu întrebăm: „ştii moldoveneşte?”, ci „ştii rumâneşte?”, adică râmleneşte; puţin nu este 3. Conştiinţa romanităţii în secolul al XVI-lea ca sţis romaniţe, pe limba latină. Stă, dar, numele cel Nu la Liov (Lwiw, Lemberg, Leopoli), nici vechi ca un temei neclătinat, deşi adaugă ori vremi- la Bar sau la Cracovia trebuiau să meargă boierii le îndelungate, ori străinii adaugă şi alte nume, însă moldoveni ca să înveţe unitatea şi romanitatea ro- cel ce-i rădăcină nu se mută. Şi aşa este şi acestor mânilor, ci era sufi cient să rămână acasă, la Iaşi, la ţări, şi ţării noastre, Moldovei, şi Ţării Munteneşti: Suceava ori la Soroca. Nu mai departe decât în iulie numele cel drept din moşi-strămoşi este român, cum 1600, Mihai Viteazul s-a intitulat la Iaşi „domn al îşi cheamă şi acum locuitorii din ţările ungureşti, Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Mol- şi muntenii ţara lor şi cum scriu şi răspund cu gra- dovei”, trasând pentru vecie destinul poporului ro- iul: Ţara Rumânească” [12]. Astfel, Miron Costin mân. Marele om politic şi strateg nu a făurit atunci, lămureşte în chip destul de clar existenţa numelor în Moldova, România unită – după cum, mânaţi de generale de români şi vlahi, a altor denumiri regio- prea mult avânt, au spus şi au scris unii patrioţi – nale şi locale (bogdani, moldoveni, munteni, olteni), dar a oferit un exemplu şi a trasat, cu voie ori fără precum şi a numelui de Ţara Românească. Cum se voie, direcţia de urmat. Fireşte, nu toţi au înţeles ce vede, învăţatul boier moldovean foloseşte alternativ se întâmpla atunci, când ţările care formaseră odini- numele de rumân şi român, ele reprezentând pentru oară Dacia se afl au sub o singură cârmuire – pentru el exact acelaşi lucru. El ştie că românii au multe de- prima oară românească! – dar unii au luat aminte şi numiri locale, regionale, după provinciile şi „ţările” s-au bucurat ori întristat, după împrejurări. în care locuiesc, dar şi o denumire etnică generală, Faptul că unii dintre români vor fi înţeles me- cu o formă principală internă (rumân ori român) şi sajul unităţii şi latinităţii se vede din două exemple una externă (vlah). Miron Costin constată că româ- din epocă. Astfel, într-o proclamaţie către locuitorii nii, indiferent unde ar trăi, numesc toate regiunile locuite de ei „Ţara Românească”. Moldovei, lansată în februarie 1562, de către Iacob Mai înainte de Miron Costin cu câteva decenii, Heraclide (poreclit Despotul), acest principe se adre- vornicul Grigore Ureche scria în Letopiseţul său „de sa supuşilor săi, angajându-se „să lupte zi şi noapte când s-au descălecat ţara”, că „rumânii, câţi să afl ă cu infi delii şi blestemaţii turci […], împreună cu voi lăcuitori la Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Mara- [moldovenii], oameni viteji şi neam războinic, cobo- moroşu, de la un loc sântu cu moldovenii şi toţi de râtori din valoroşii romani, care făcuseră lumea să se la Râm se trag”; el ştia (pe la 1600) şi că în Transil- cutremure; şi în acest fel, vom face să se cunoască de vania „mai multu-i ţara lăţită de români decâtu de către lumea întreagă adevăraţii romani şi descenden- unguri” [13]. ţii lor, iar numele nostru va fi nemuritor şi vom cinsti Pentru unii specialişti, mărturiile acestor mari imaginea părinţilor noştri” [15]. Despot Vodă – străin învăţaţi moldoveni – care vorbesc răspicat în se- de ţară şi de neam, dar identifi cat de-acum cu supuşii

nr. 1 (32), martie 2014 - 103 Akademos săi moldoveni – nu avea de ce să dea un astfel de do- începând cu secolul al XIV-lea, în care se vorbeşte cument destinat moldovenilor, dacă aceştia nu ar fi despre două Valahii, adică despre două Ţări Româ- înţeles nimic din el. Este foarte probabil că unii din- neşti, afl ate la Carpaţi şi la Dunăre. Se ştia că şi în tre consilierii (sfetnicii) localnici ai exoticului domn, Transilvania predominau românii, dar, fi indcă pute- ştiind cum pot fi impresionaţi moldovenii, mai ales rea (conducerea) de acolo nu era în mâinile româ- liderii lor politici şi militari, l-au îndemnat pe suveran nilor, Transilvania nu putea fi socotită, sub aspect să pomenească de originea romană, adică să insiste politic, o „Ţară Românească”. În schimb, Moldova pe o coardă sensibilă, menită să stimuleze la lupta şi Ţara Românească, în care conducătorii sau stăpâ- contra „păgânilor”, adică a celor care – în concepţia nii erau, ca şi poporul de jos, români, nu puteau fi şi epocii – ameninţau civilizaţia românească şi euro- nu erau decât ţări româneşti. peană. Al doilea exemplu confi rmă această idee. În 1514 – când lumea catolică pregătea o nouă cruciadă 5. Unitatea prin credinţă şi limbă în secolul antiotomană – Jan Laski, arhiepiscopul de Gnezno al XIV-lea (Polonia), arăta într-un raport destinat Conciliului Sunt, aşadar, legături profunde, cunoscute de- de la Lateran ce rol important putea fi rezervat Mol- opotrivă de români şi de străini, care treceau încă dovei în această întreprindere internaţională. Pentru din Evul Mediu peste graniţele politice, mărturisind a-i convinge în acest sens pe înalţii prelaţi catolici, unitatea românească şi prefi gurând consolidarea ei episcopul polonez scria: „Căci ei [moldovenii] spun în viitor. Cu un secol înainte de evocata mărturie a că sunt oştenii de odinioară ai romanilor, trimişi lui Ştefan cel Mare, prin anii 1379-1383, un călugăr aici pentru apărarea Pannoniei împotriva sciţilor…” franciscan – Bartolomeu de Alverna, vicarul Bosniei [16]. După cum se vede, nu ierarhul catolic polonez [18] – le arăta lui Ludovic I de Anjou (1342-1382), pretindea că moldovenii descind din romani, ci mol- regele Ungariei, şi altor fruntaşi catolici avantaje- dovenii înşişi „spuneau” acest lucru, se mândreau le atragerii „schismaticilor” (ortodocşilor) români probabil cu el! Natural, nu trebuie să ne închipuim şi slavi, cuprinşi în Ungaria, la catolicism pe toate că acesta era un curent de masă, că toţi moldovenii căile (dacă nu prin convingere, atunci cu forţa arme- clamau în public obârşia lor romană. Dar unii din- lor). Dacă slavii şi românii din Ungaria ar fi devenit tre moldoveni ştiau şi susţineau cu siguranţă acest catolici – spune „misionarul” respectiv – „multe rele, lucru, pe care Jan Laski nu face decât să-l consem- anume tâlhării şi ucideri ascunse, pe care ei [slavii neze cu exactitate. El nu spune că moldovenii se trag şi românii] le comit acum fără conştiinţă [a păcatu- din romani, ci că moldovenii susţin acest lucru, ceea lui] împotriva creştinilor [catolicilor], împreună cu ce este semnifi cativ. cei din afară, de o limbă şi sectă cu ei, vor înceta” [19]. Textul acesta transmite mai multe mesaje: acei 4. Conştiinţa unităţii româneşti la 1400 români, sârbi şi bulgari (cu toţii ortodocşi), afl aţi prin Un mesaj important despre unitatea româneas- cucerire sub autoritatea regelui Ungariei, răbdau cu că vine din a doua parte a secolului al XV-lea, mai greu asuprirea şi se răzvrăteau, comiţând acte cali- exact din ziua de 8 mai 1477, când Ioan Ţamblac, fi cate drept „crime” (tâlhării şi ucideri); nefi ind ca- solul şi unchiul „prealuminatului domn” Ştefan cel tolici, aceştia nu aveau „conştiinţa păcatului”, fi ind Mare, arăta înaintea Senatului Veneţiei situaţia Mol- convinşi că-şi fac, din punctul de vedere al credinţei dovei şi susţinea necesitatea luptei tuturor creştini- şi etniei lor, dreptate; ortodocşii din Ungaria nu co- lor contra pericolului otoman. Documentul fusese miteau aceste „rele” singuri, ci cu ajutorul fraţilor elaborat la curtea domnească de la Suceava. Prin lor de limbă şi credinţă din statele libere, situate în vocea solului vorbea principele însuşi, care se plân- afara regatului angevin; ca să înceteze toate acestea, gea dogelui şi fruntaşilor republicii lagunare cum inclusiv solidaritatea în numele confesiunii şi limbii, îi mâna uneori Turcul contra Moldovei chiar şi pe franciscanul cerea imperios atragerea la catolicism a creştini şi pe fraţi, între aceştia afl ându-se şi „cea- românilor şi slavilor în cauză. Dacă ne referim doar laltă Ţară Românească” (l’altra Valachia) [17]. În la români, constatăm că, în jurul anului 1380, cei Moldova secolului al XV-lea se ştia şi se vorbea, din Transilvania şi Ungaria erau supuşi unui proces prin urmare, de două ţări româneşti, dintre care de catolicizare, în faţa căreia se străduiau să rezis- cea dintâi era, în chip natural, chiar Moldova. Ţara te aliindu-se cu cei „de o limbă şi sectă cu ei”. Cu românilor sud-carpatini era pentru moldoveni „cea alte cuvinte, românii din Transilvania luptau pentru de-a doua”, „cealaltă” Românie ori Ţară Româneas- apărarea identităţii lor ajutaţi de cei din Moldova că. De altminteri, acest fapt se ştia în tot Occidentul şi Ţara Românească. Iar acest lucru se întâmpla şi, cu precădere, în mediile Peninsulei Italice, unde în secolul al XIV-lea. Şi tot atunci, anumite forţe s-au păstrat sute de documente şi alte tipuri de surse, externe tindeau să frângă această solidaritate prin

104 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică metode diverse, inclusiv prin schimbarea credinţei 6. Rezistenţa şi solidaritatea prin credinţă în – important factor de conştiinţă etnică identitară. Nu secolul al XIII-lea se poate să nu se remarce în aceste texte şi dispreţul Cu circa un secol şi jumătate înaintea întâmplă- profund al occidentalilor catolici faţă de români (şi rilor de la 1380, cam pe aceleaşi locuri din viitoarea slavi), care, ortodocşi fi ind, nici nu erau catalogaţi Moldovă – cuprinse atunci în vremelnica Episco- între creştini. De altminteri, în secolul al XIV-lea, pie a Cumanilor – se petreceau fenomene similare: Regatul Ungariei, sub egida papalităţii, a desfăşurat o scrisoare (dată la Perugia, în 14 noiembrie 1234) o intensă campanie (uneori adevărate „cruciade”) a papei Grigore al IX-lea reproşa „regelui tânăr” un- împotriva „păgânilor, ereticilor şi schismaticilor”. gar Bela al IV-lea că nu face destul pentru răspândi- Chiar şi din această din urmă expresie sau formula- rea „credinţei adevărate” în Episcopatul Cumaniei, re (extrasă din documentele de epocă) se vede cum, unde trăiau nu cumani, ci „anumite popoare numi- adesea, necreştinii („păgânii”), cei abătuţi de la te româneşti”, care, în loc să asculte de episcopul dreapta credinţă („ereticii”) şi cei nesupuşi ierarhiei catolic, numit recent acolo drept păstor, primeau în occidentale („schismaticii”) erau puşi, în cancelarii- continuare sfi ntele taine de la „nişte episcopi falşi”, le catolice, pe acelaşi plan [20]. Cam în acelaşi timp de rit bizantin, atrăgând la credinţa lor ortodoxă şi (la 1374), pe fondul menţionatei campanii de catoli- pe unii locuitori ai Regatului Ungariei, trecuţi peste cizare a românilor din Regatul Ungariei şi din afara Carpaţi ca să formeze „un singur popor” cu pomeni- graniţelor acestuia, papa Grigore al XI-lea adresa o ţii români [23]. Suveranul pontif porunceşte energic scrisoare aceluiaşi rege Ludovic I şi celor doi arhi- încetarea rapidă a acestei situaţii prin numirea aco- episcopi ai Ungariei, document în care se vorbeşte lo, în Moldova, a unui episcop vicar „potrivit ace- despre „acea parte a mulţimii naţiunii românilor” lei naţiuni” a românilor (illi nationem conformem), (natio Wlachonum) trăitori „la hotarele Regatului care să câştige încrederea locuitorilor şi care să ducă Ungariei, spre tătari” şi care ar fi trecut, de curând, la bun sfârşit convertirea. Cum se vede, în cercurile de la „ritul şi schisma grecilor” la catolicism; totuşi, papale se ştia, încă şi în prima jumătate a secolu- trecerea aceasta apare mai mult formală, fi indcă – lui al XIII-lea, că românii de pe teritoriul viitoarei spune epistola papei – românii respectivi „nu sunt Moldove îşi apărau identitatea prin credinţă, că nu mulţumiţi cu slujba preoţilor unguri” şi cer un ierarh se lăsau amăgiţi de noile învăţături occidentale, me- cunoscător al „limbii zisei naţiuni”, adică al limbii nite să-i supună şi să-i desprindă de masa poporu- române (qui linguam dicte nationis scire asseritur) lui lor, că ascultau de episcopii proprii şi, desigur, [21]. Aceşti români – numai o parte din „mulţimea de voievozii proprii. Mai mult, acolo, în nesigurul naţiunii lor” – situaţi „spre tătari”, trebuie localizaţi Episcopat al Cumanilor (locuit de români), acţiunea pe teritoriul Moldovei, eventual în Episcopia Milco- prozelită pornită de catolici se întorcea împotriva viei, despre care vorbesc alte documente. Poate chiar iniţiatorilor ei, fi indcă românii moldoveni nu numai ei – direct sau indirect – vor fi adresat o petiţie spre că nu se lăsau convertiţi, dar aveau forţa să-i atragă curia papală, invocând limba română ca mijloc de la credinţa lor pe alogeni, după cum chiar pomenitul păstrare a identităţii lor. Antagonismul confesional document papal de la 1234 mărturiseşte. dintre români (ortodocşi) şi unguri (catolici) capătă În lumina celor consemnate mai sus – extrase aici – cum bine s-a observat mai demult – conota- numai din izvoare – cine ar mai putea spune că uni- ţie naţională, fi indcă limba română este contrapusă tatea şi identitatea românilor au fost „inventate” de celei maghiare („a preoţilor unguri”), neînţeleasă de intelectualii moldoveni abia în secolul al XIX-lea? către cei supuşi prozelitismului. Apariţia limbii ca Exemplele din toate secolele trecute arată făurirea argument al opoziţiei românilor faţă de efortul de organică, pas cu pas, a acestei identităţi şi unităţi angevin şi catolic de integrare confesională a lor a româneşti: fost privită ca un indiciu clar al intrării în scenă a na- a. În secolul al XIII-lea (1234), românii din sud- ţiunii medievale [22]. Iar primii dintre români care vestul viitoarei Moldove refuzau slujba catolicilor au folosit faţă de străini limba ca marcă a identităţii şi se îndreptau, după tradiţie, spre propriii episcopi româneşti au fost cei de la răsărit de Carpaţi. Altfel de rit bizantin, rezistând şi atrăgându-i şi pe alţii la spus, românii moldoveni se apărau, încă din secolul modelul lor de viaţă spirituală. al XIV-lea, prin limbă de presiunile alogene. Se în- b. În secolul al XIV-lea (circa 1370-1380), ro- ţelege acum, de ce Antonio Bonfi ni avea să spună mânii din Moldova îi ajutau în rezistenţa lor pe ro- Europei, în secolul al XV-lea, cum supravieţuiseră mânii din Transilvania şi respingeau prozelitismul românii în faţa valurilor de barbari: fi indcă ştiuseră catolic, cerând, în locul preoţilor unguri, preoţi vor- să-şi apere mai mult limba decât viaţa! bitori ai limbii române.

nr. 1 (32), martie 2014 - 105 Akademos

c. În secolul al XV-lea (1477), în Moldova lui le locuiau şi toate se pierdeau pentru dânşii în acest Ştefan cel Mare, ca şi în Occident, se ştia bine că cuvânt mare, covârşitor şi foarte frumos, de Ţară Ro- existau două „Valahii”, adică două Ţări Româneşti, mânească”. Şi adaugă, lămuritor: „Ţara Româneas- în care se vorbea aceeaşi limbă şi se cultiva aceeaşi că a avut odinioară un sens pe care foarte mulţi l-au credinţă. uitat şi unii nu l-au înţeles niciodată; ea însemna tot d. În secolul al XVI-lea (1514; 1562), moldo- pământul locuit etnografi ceşte de români” [24]. Nu- venii se mândreau cu originea lor romană (comună mai ignoranţii sau/şi răuvoitorii se pot mira de aceste cu a celorlalţi români), iar oştenii erau încurajaţi la afi rmaţii. La fel scrisese pe la 1700 Dimitrie Can- luptă de domnul ţării prin invocarea acestei obârşii temir, când vorbea despre „toată Ţara Românească, ilustre. care apoi s-au împărţit în Moldova, Muntenească şi e. În secolul al XVII-lea, marii cronicari moldo- Ardealul” sau, cu câteva decenii mai înainte, Miron veni au scris, pentru prima oară în româneşte şi pen- Costin, convins că „numele [nostru] cel drept din tru prima oară pe întreg spaţiul românesc (înaintea moşi-strămoşi este român, cum îşi cheamă şi acum transilvănenilor şi muntenilor), că românii din Mol- locuitorii din ţările ungureşti, şi muntenii ţara lor şi dova, Transilvania şi Ţara Românească formează un cum scriu şi răspund cu graiul: Ţara Rumânească”. singur popor, de origine romană, că vorbesc o limbă Cu alte cuvinte, în scrisul istoric din Moldova, de la neolatină (înrudită cu italiana, spaniola şi cu celelal- 1600 până la 1900, se înregistrează aceeaşi tradiţie te limbi romanice), că denumirile regionale de mol- şi aceeaşi direcţie a refl ectării identităţii româneşti. doveni, munteni, olteni, ardeleni etc. nu fac decât să Aici nu este vorba despre naţionalism sau despre ro- întărească unitatea românească şi numele general de mânism, ci despre realitate, iar această realitate vine, români (rumâni), identic cu acela de vlahi (valahi, cum s-a văzut din documentele de mai sus, tocmai volohi, blaci etc.), dat de străini poporului nostru. de la 1200, când şi Ţara Moldovei era o ţară de ţări. f. La începutul secolului al XVIII-lea, principele Fireşte, vorbele lui Iorga pot suna, la prima vedere, savant Dimitrie Cantemir, – primul cărturar român metaforic, pot părea cu iz romantic stimulat de ideea de valoare europeană şi cu conştiinţă clară de român naţională, cum au şi fost. Pot părea aşa, fi indcă se afl ă – scriind în latină şi alte limbi de circulaţie şi cu- în ele, pe lângă o neţărmurită erudiţie, multă simţire, noaştere internaţională, a făcut cunoscută în mediile multă osândă şi durere, toată obida unui neam obli- intelectuale ale lumii unitatea şi romanitatea româ- gat să trăiască aproape un mileniu despărţit. Fireşte, nilor, latinitatea limbii, specifi cul moldovenilor şi al criticii ştiu că Ţara Românească şi limba română nu tuturor românilor. De la Cantemir porneşte şi Şcoala au existat în realitatea palpabilă aşa cum le prezintă Ardeleană, ca şi toată izbucnirea de afi rmare cultu- Nicolae Iorga, şi Dimitrie Cantemir, şi Miron Costin, rală naţională a românilor din secolul al XVIII-lea, dar ei nu pot înţelege că ele au dăinuit în sufl ete şi în prezentă în toate cele trei ţări, de la Blaj la Bucureşti inimi şi că marii învăţaţi moldoveni evocaţi despre şi de la Iaşi la Râmnic. această dăinuire vorbesc. 7. Unitatea românească văzută de învăţaţii Concluzii moldoveni După toate acestea, oare nu era în fi rea lucru- Numai ştiind şi pătrunzând toate acestea, se poa- rilor ca cea mai impresionantă doină românească te înţelege creaţia lui Nicolae Iorga – califi cat de unii s-o compună Ciprian Porumbescu, cea mai frumoa- drept „istoric naţionalist”, deşi el a fost unul naţional să poezie dedicată României s-o scrie Mihai Emi- şi internaţional în acelaşi timp –, mesajul său pes- nescu, cea mai emoţionantă defi niţie a patriei româ- te decenii şi secole, intuiţiile lui, verbul lui înaripat, ne s-o dea Mihail Kogălniceanu, cea mai frumoasă atunci când a scris inclusiv despre „neamul românesc odă închinată limbii noastre s-o alcătuiască Alexe din Basarabia”. Iorga, care ştia aproape toate mărtu- Mateevici? Toţi aceşti mari români au fost moldo- riile de mai sus, a scris cele mai frumoase cuvinte veni! Ei ne-au fost cei mai buni dascăli din lume care s-au văzut şi auzit vreodată despre România şi întru românism şi românitate! Oare mai putem avea ţările ei de demult: „În timpurile cele vechi, românii mirări, nelămuriri şi îndoieli în această privinţă? Mai nu făceau nicio deosebire în ceea ce priveşte ţinutu- mult decât atât, cunoscute fi ind aceste antecedente rile pe care le locuiau; pentru dânşii, tot pământul lo- cu rădăcini la începuturile mileniului al doilea, adi- cuit de români se chema Ţara Românească. Ţara Ro- că acum aproape o mie de ani, nu era oare de aştep- mânească erau şi Muntenia, şi Moldova, şi Ardealul, tat ca cele mai înalte culmi ale culturii româneşti să şi toate părţile care se întindeau până la Tisa chiar, fi e atinse în Moldova? Cel mai mare poet român a toate locurile unde se găseau români. N-aveau câte fost şi este Mihai Eminescu, cel mai mare povesti- un nume deosebit pentru deosebitele ţinuturi pe care tor este Ion Creangă, cel mai mare compozitor este

106 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică

George Enescu, cel mai mare istoric este Nicolae baciul din Mioriţa se resemnase cu moartea! Dar Iorga, cel mai mare autor de romane istorice este era numai o moarte simbolică, a trupului, fi indcă Mihail Sadoveanu, cel mai mare sonetist – Mihail spiritul Moldovei era mereu viu şi puternic: sacrifi - Codreanu… Cea mai mare mişcare literară de mo- ciul Moldovei şi al moldovenilor a născut România dernizare a culturii româneşti şi de sincronizare a sa şi pe români. Iar dacă cele mai frumoase, mai mari cu spiritualitatea europeană s-a născut şi s-a afi rmat şi mai impresionante valori culturale româneşti la Iaşi – este vorba de „Junimea” – şi l-a avut în sunt făurite de moldoveni, atunci eu, român fi ind, frunte pe un fi u de transilvănean, Ioan Maiorescu. cum să nu mă simt moldovean? Cum să nu laud Su- Acesta, stabilit la Craiova, şi-a dat băiatul la şcolile ceava şi Orheiul, Academia Mihăileană, actul de la bune de la Braşov, apoi în Germania etc. Fiul apoi, 5 ianuarie 1859 sau înfi inţarea Universităţii la întors în patrie, nu s-a dus nici la Sibiu, nici la Cra- 1860, „Luceafărul” scris la 1883 sau „Rapsodia iova, nici la Braşov şi nici măcar la Bucureşti, ci la română” a lui Enescu? Cum să nu mă las „cuprins Iaşi, acolo unde se edifi case prima universitate mo- de acel farmec sfânt” şi să mă pătrund de razele dernă românească şi unde se făurea, la cel mai înalt lunii „sara pe deal”? nivel, cultura modernă românească. Moldova este parte integrantă a edifi ciului naţi- De la moldoveni am învăţat ce înseamnă sacrifi - onal românesc, dar, mai presus de toate, este făuri- ciul pentru ţară, de la ei ştiu de ce ţara trebuie să fi e toarea, păstrătoarea şi întăritoarea culturii româneşti mai presus de fi re, ştiu de ce nu mă pot niciodată su- şi a celui mai valoros tezaur al ei – limba noastră păra pe ţară, de ce ţara trebuie să se cheme România comună, limba română. Cel mai înalt imn închinat şi de ce poporul acesta – oricum s-ar numi – este şi limbii noastre s-a întruchipat prin creaţia lui Mihai rămâne poporul român. Tot de la ei ştiu – de la Iorga Eminescu, moldoveanul, românul, universalul, ace- şi Eminescu, de la Miron Costin şi Dimitrie Can- la care a ieşit din toate tiparele şi ne-a împins pe toţi temir, de la Mihai Viteazul, întregitorul de la Iaşi, în nemurire. Când am citit prima oară „Ce-ţi doresc de la anonimii din 1374, apărătorii limbii noastre la eu ţie, dulce Românie…”, am înţeles de ce Mihai curia papală, de la ţăranii-oşteni morţi la Războieni Eminescu este mai întâi român – cel mai vrednic şi la Stănileşti, de la boierii apărători ai Tighinei şi dintre români – şi de ce abia apoi este moldovean şi Bugeacului, de la morţii căzuţi la Mărăşeşti şi de la universal. După ce am învăţat temeinic, pas cu pas, plugarii şi păstorii din toate timpurile – că unirea ceea ce au făcut moldovenii pentru români şi Româ- noastră este prea tânără, că ea nu are nici măcar o nia, am înţeles de ce mă simt moldovean, aşa cum ar sută de ani încheiată şi că ne mai căznim s-o facem trebui să fi e şi să se simtă toţi românii. Moldovenii şi acum. Astfel, pomeniţii mari bărbaţi ai Moldo- ne-au dat cea mai profundă lecţie de românism! vei ne transmit să judecăm drept şi să nu ne pripim, să nu plecăm urechea la cârtitorii care îndeamnă la Referinţe bibliografi ce dezbinare. Ce sunt – exclamă ei, cu înţelepciune – o 1. Vezi cea mai recentă şi mai completă lucrare des- sută de ani de unire (şchioapă şi ea!) pe lângă un pre Dimitrie Cantemir şi familia sa, anume Andrei Eşanu mileniu de dezunire românească sau de unire pre- (coordonator şi redactor ştiinţifi c), Dinastia Cantemireş- tilor. Secolele XVII-XVIII, Chişinău, 2008, passim. zentă numai în sufl ete? Ca să judecăm dacă unirea 2. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Postfaţă e bună sau rea, trebuie mai întâi s-o trăim măcar tot şi bibliografi e de Magdalena Popescu, ediţia a II-a, Bu- atât timp cât a durat dezbinarea! Acest mesaj despre cureşti, 1976, p. 243. ţară, despre unitate şi despre limbă ni l-au transmis 3. Între aceşti romani, este amintit unul faimos – este învăţaţii moldoveni. De aceea, se poate spune că ei drept, exilat şi nu colonizat – anume poetul Ovidiu, ră- au făcut, într-adevăr, cultura românească modernă mas până la moarte în aceste ţinuturi de la Dunăre şi de la şi ei ne-au învăţat ce este România şi cum trebuie Pontul Euxin. Până la urmă, el spune că a reuşit cu greu făurită ea; dar tot ei ne-au arătat, cu modestie, că să înveţe limba getică, în care a scris şi poeme, aplaudate mesajul lor este numai o descifrare, o decriptare a de acei barbari. ceea ce făcuse veacuri la rând poporul român. 4. D. Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo În acest fel, Dumnezeu răzbunase Moldova cea vlahilor, Bucureşti, 1901, p. 153. obidită, cea săracă şi asuprită, Moldova cea atacată 5. Ibidem, p. 25 (vezi şi paginile următoare 50-51, şi jefuită de tătari şi de câţi alţii, Moldova frântă de 86, 104, 109 etc.). 6. Idem, Descrierea Moldovei…, p. 230. duşmani, cu gropniţele domneşti şi cu vechile capi- 7. Ibidem, p. 235. tale furate de austrieci, Moldova cea cu Tighina şi 8. Legat de limbă, principele încearcă să lămurească Căpriana, cu Hotinul şi cu Marea cea Mare înstrăi- şi chestiunea alfabetului chirilic, folosit de români în Evul nate, Moldova ceea mereu micşorată, dar niciodată Mediu, considerând (eronat) că literele slave au fost pre- îngenuncheată. Era acea Moldovă în care până şi luate, în locul celor latine, prin intermediul Bisericii orto-

nr. 1 (32), martie 2014 - 107 Akademos doxe, relativ târziu, după Conciliul de la Florenţa (1439), 17. Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihail Guboglu, pentru „stârpirea” infl uenţei latine (catolice). Cantemir Radu Constantinescu, Constantin Vlad, Războieni. Cinci condamnă acest act, care i-ar fi menţinut pe români în sute de ani de la campania din 1476. Monografi e şi cule- închistare, conducând la „barbaria” care „este acum stă- gere de texte, Bucureşti, 1977, p. 228-232. până în Moldova” (vezi A. Eşanu, op. cit., p. 284). 18. Vicariatul Bosniei era o unitate teritorială a Or- 9. Este vorba aici nu de numele domnului, ci al di- dinului Franciscan, în care intrau deopotrivă Ungaria şi nastiei (Bogdani sau Bogdăneşti) sub care, la un moment Ţările Române şi în care se desfăşura din plin acţiunea de dat, ţara a fost închinată turcilor. atragere la catolicism a „schismaticilor” (ortodocşilor). 10. Primul descălecat era considerat cel al romanilor 19. Ş. Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu ro- conduşi de împăratul Traian. mânesc. Studii critice, Cluj-Napoca, 1988, p. 95. I.-A. 11. Numele medieval în limba română al polone- Pop, Naţiunea română medievală. Solidarităţi etnice ro- zilor. Aceştia din urmă le ziceau locuitorilor Moldovei mâneşti în secolele XIII-XVI, Bucureşti, 1998, p. 88. „valahi”, iar celor din Ţara Românească „multani” sau 20. I.-A. Pop, „Din mâinile valahilor schismatici…”. „moltani”, iar ţării „Multana” (fi indcă numele de „Vala- Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (seco- hia” sau „Ţara Valahă” era deja dat de ei Moldovei). lele XIII-XIV), Bucureşti, 2011, passim. 12. Miron Costin, Opere alese. Letopiseţul Ţării 21. E. de Hurmuzaki, Documente…, I/2, p. 217; Ş. Moldovei. De neamul moldovenilor. Viaţa lumii, ediţie de Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu…, p. 120; I.- Liviu Onu, Bucureşti, 1967, p. 156-157. A. Pop, Naţiunea română medievală…, p. 90. 13. Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, edi- 22. Ş. Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu ro- ţia a II-a, de P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1958, p. 131- mânesc…, p. 130. 132. 23. Ştefan Pascu, Constantin Cihodaru, Konrad G. 14. Ş. Papacostea, Les Roumains et la conscience Gündisch, Damaschin Mioc, Viorica Pervain, Documen- de leur romanité au Moyen Âge, în „Revue roumaine ta Romaniae Historica, seria D. Relaţii între Ţările Ro- d'histoire”, IV, 1965, nr. 1, passim; Adolf Armbruster, mâne, vol. I (1222-1456), Bucureşti, 1977, p. 20-21. Romanitatea românilor. Istoria unei idei, ediţia a II-a, 24. N. Iorga, Români şi Slavi. Români şi Unguri, Bu- Bucureşti, 1993, passim. cureşti, 1922, p. 9. Vezi şi I.-A. Pop, Istoria şi semnifi caţia 15. Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare numelor de român/valah şi România/Valahia, discurs de la istoria românilor, vol. II, partea I, p. 416. Ioan-Aurel recepţie la Academia Română, rostit la 29 mai 2013, cu Pop, Naţiunea română medievală. Solidarităţi etnice ro- răspunsul acad. Dan Berindei, Bucureşti, 2013, passim. mâneşti în secolele XIII-XVI, Bucureşti, 1998, p. 114. 16. Nicolae Iorga, Dovezi despre conştiinţa originei Prelegere publică românilor, în „Analele Academiei Române”, Memoriile ţinută la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Secţiunii Istorice, seria a III-a, 1935-1936, p. 261. 28 ianuarie 2014

Antoine Irisse. Natură statică cu brioşă. 1946, u/p, 60×72 cm

108 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică

DE LA BASARABIA drumuri în tematica abordată acum, în faţa Dvs. Ar fi incorect să afi rm că tema respectivă ar fi neglijată LA REPUBLICA MOLDOVA. de alţi colegi de breaslă, că nu ar fi sufi cient aborda- FRĂMÂNTĂRI PERSONALE tă la noi: la Chişinău, Bălţi, Cahul, Comrat etc. Ceea ce pot spune cu certitudine este că în abordarea şi ÎN CONTEXTUL dezvăluirea acestui subiect la noi există, ba chiar EVENIMENTELOR persistă unele difi cultăţi. 1. Difi cultăţi de percepere a subiectului ISTORICE Inconvenientele în discernerea, înţelegerea şi disecarea acestei teme au mai multe cauze, motiva- Academician Valeriu PASAT ţii, explicaţii, justifi cări. Cu aproape 22 de ani în urmă Uniunea Sovietică Onorată asistenţă! s-a destrămat. Comunismul s-a scufundat în vâltoa- După cum s-a anunţat, subiectul pe care vreau rea istoriei, lăsându-ne probleme pe care nu a reuşit să-l desfăşor în faţa Dvs. sună astfel: De la Basara- să le soluţioneze şi întrebări la care nu a putut găsi bia la Republica Moldova. Frământări personale răspunsuri. Moldova şi-a dobândit independenţa. în contextul evenimentelor istorice. Trecutul ei sovietic a devenit arena unei aprige De ce ţin să dezvălui aspecte anume ale acestei lupte politice ce se desfăşoară şi astăzi sub sloganul teme? reinterpretării istoriei. Istoricii şi politicienii, adver- Pentru că tocmai acest subiect este de impor- sarii şi apărătorii trecutului comunist erau uniţi pe tanţă majoră, vitală, pentru Republica Moldova. atunci de faptul că ei toţi ştiau prea puţin despre acest Totodată, chestiunea anunţată trezeşte un interes viu trecut. Acuitatea şi tensiunea discuţiilor cu privire la al cercetătorilor, dar şi al politicienilor, economişti- istoria RSS Moldoveneşti erau invers proporţionale lor din alte ţări, vecine sau mai îndepărtate. Această cunoştinţelor noastre despre această istorie. problemă mă frământă de mai mulţi ani, poate cu Cu cât mai puţin se ştia, cu atât mai aprins se deosebire însă în ultimul timp, când evenimentele discuta, oponenţii politici împroşcându-se cu acuza- de la noi capătă viteze şi direcţii inedite, nebănuite ţii şi etichetări jignitoare. Manualelor vechi, sovieti- chiar acum câţiva ani. ce, de istorie li se contrapuneau amintirile personale Fireşte, orice temă, orice subiect, poate fi abor- şi perceperea, bazată pe aceste memorii, a falsităţii dat, cu maximă corectitudine, din mai multe un- propagandei comuniste. Pentru a demola trecutul, ghiuri de vedere, punându-se accentul pe un aspect frământările personale şi o percepere bazată pe ele sau altul. Personal, m-am gândit să aduc astăzi la erau sufi ciente. Or, după cum s-a dovedit mai apoi, cunoştinţa Dvs. următoarele aspecte sau faţete ale a edifi ca ceva nou pe un fundament atât de fragil, temei abordate în această prelegere: a) Difi cultăţi cum sunt memoriile, este imposibil. de percepere a subiectului; b) Caracterul istoric Până în 1991 nu s-a studiat serios, multilateral de „provincie rătăcitoare” al Basarabiei; c) Sta- perioada sovietică a istoriei moldoveneşti. Noi nu talitatea incompletă sau (pentru cei care nu ac- aveam pe ce ne sprijini, din care motiv reevalua- ceptă termenul „statalitate”) organizarea de stat rea trecutului şi rescrierea istoriei au fost făcute de incompletă a spaţiului geopolitic hărăzit Republicii către elita noastră intelectuală, de către cercetăto- Moldova; d) Cine şi cum au condus RSS Moldo- rii şi politicienii noştri, repede, radical şi... fără a se venească încât au adus-o acolo unde au adus-o?; uita în arhive. Atunci, cu peste 20 de ani în urmă, e) Formele de rezistenţă a poporului faţă de re- aceasta părea a fi o inevitabilă „boală a copilăriei”. gimul totalitar instaurat cu forţa şi, dintre aceste Din păcate, până în prezent noi nu am depăşit nici forme, eu aş evidenţia în mod deosebit credinţa pe departe această maladie. strămoşească, ataşamentul basarabenilor faţă de La începutul actualei guvernări, a fost creată religia ortodoxă; f) În fi ne, aş vrea să mă refer la o Comisie pentru studierea şi evaluarea regimului „matricea moldovenească” ca o prezenţă continuă comunist totalitar din RSS Moldovenească. Fără a în istoria neamului nostru, dar mai ales pe segmen- diminua inteligenţa şi talentul mult stimaţilor mei tul istoric de la independenţă până la afi rmarea colegi – istorici, jurişti, fi lologi, scriitori, econo- ca stăpân al statului propriu. mişti ş.a., care şi-au dat acordul să participe la acti- Nu cred că voi face în această alocuţiune nişte vitatea acestei comisii, totuşi consider că o sarcină descoperiri deosebite, cel puţin pentru colegii is- incorect formulată nu poate fi corect soluţionată. torici. Nici nu pretind statutul unui deschizător de O comisie, oricine ar fi membrii ei, nu poate în trei-

nr. 1 (32), martie 2014 - 109 Akademos patru luni să dea o sentinţă clară, – de acuzare sau de modului de viaţă, al obiceiurilor şi cutumelor sociale îndreptăţire – unei perioade istorice atât de mari. ale elitelor şi ale poporului în perioada stalinistă şi în Aşa ceva a mai fost. În Rusia. În timpul lui Elţin. cea poststalinistă a existenţei republicii noastre. Acolo a activat o comisie similară, cu mari împuter- În cazul meu, regândirea trecutului sovietic, ba- niciri, cu un buget solid. Acea comisie aduna „mate- zată exclusiv pe reconstruirea faptelor, pe o cerceta- riale compromiţătoare” şi chiar pregătea un proces re şi studiere minuţioasă a documentelor de arhivă, de judecată asupra PCUS. Membrii ei au adunat a durat mai bine de 20 de ani. Nu pot să nu vă măr- documente numeroase şi foarte interesante. Însă turisesc că, atunci când am început această muncă, niciun fel de „adevăr deosebit” în safeurile fonduri- nici prin cap să-mi treacă ce rol important va avea lor speciale de arhivă nu a fost găsit. Judecata a eşu- în aceste studii de-a binelea academice experienţa at. Nimeni nu a înţeles nimic până la capăt. Vorba e mea personală de implicare în conducerea de stat că nicio comisie şi nicio judecată nu rezolvă pro- a noii Moldove. Şi, desigur, cu 20 de ani în urmă blemele conştiinţei istorice de sine a poporului şi nu-mi puteam imagina că dintr-un istoric ce studia- nu descoperă adevăruri istorice. ză mecanismul represiunilor regimului comunist eu De fapt, despre ce este vorba? Reiese că guver- însumi voi fi transformat într-un deţinut politic… narea actuală, dorind să-şi neutralizeze principalul oponent, aproape că a pregătit o judecată asupra lui 2. Provincia rătăcitoare Voronin pentru crimele comunismului sovietic. Însă Politicienii noştri, iar după ei şi istoricii, tot ai Voronin oricând se poate spăla pe mâini de acuzaţii noştri, nereuşind să se debaraseze de vechile obiş- pentru asemenea crime. Şi atunci, care a fost rostul nuinţe, se complac în a pune în discuţie diferiţi unei asemenea comisii? Ce a dat aceasta? Unde sunt termeni şi diferite defi niţii. Anul 1940 – ce a fost rezultatele ştiinţifi ce ale unei echipe de cercetători? atunci? Reunire? Ocupaţie? Incorporare? Anexare? De ce nu putem benefi cia până în prezent de roadele Sau poate altceva? acestei activităţi? Există, la acest capitol, o multitudine de ter- Se creează impresia că şi aici noi ne-am re- meni, unii termeni afl ându-se în fl agrantă contra- marcat prin individualismul nostru specifi c, cu dicţie, de unde o şi aprigă „bătălie terminologică”. coloratură pur moldovenească. Doar unii, cu ace- Vom menţiona că această „bătălie terminologică” laşi entuziasm, ar încerca să dea în judecată şi pe nu este caracteristică numai pentru noi. Pe tema adepţii unirii cu România pentru greşelile şi chiar dată „se încrucişează spadele”, se poartă polemici crimele comise de Nicolae Ceauşescu. Ce adevăr aprinse şi în Ţările Baltice, şi în Ucraina, şi în Bi- se poate afl a în general organizând o comisie căreia elorusia. Ba chiar şi în Armenia, Georgia şi Azer- i se pune în sarcină ca în câteva luni (imediat!) să baidjan – în aceste ultime ţări, desigur, referitor la clarifi ce „adevărul” total şi defi nitiv, adevăr cunos- anii ’20 ai secolului trecut. În opinia mea, se pierd cut aprioric celor ce au comandat asemenea cerce- prea multe energii pentru delimitări de ordin ter- tări? Mie îmi este mai uşor decât altora să înţeleg minologic care îşi au un rost, dar nu unul esenţial, cum se termină o asemenea limpezire a „adevăru- decisiv, pentru stabilirea adevărului istoric. Nu ar fi lui”, dacă acesta, adevărul, este căutat la indicaţia mai bine, oare, să canalizăm aceste energii pentru o unei conduceri (de stat, de partid, de grup etc.) care dezvăluire minuţioasă, amănunţită, strict documen- ştie foarte bine de ce are nevoie ea în realitate. tară a contextului istoric în care s-au produs eve- A ne imagina poporul nostru care, zi de zi, an de nimentele de restrişte din vara anului 1940? Căci, an, în necazuri şi bucurii, a trăit 50 de ani „comu- anul 1940 – aici nu mai pot exista îndoieli, opinii nişti” numai ca o victimă a crimelor comuniste este diferite, contradictorii – aşadar, anul 1940 este o ca şi cum ai da o sentinţă nedreaptă unui om; aceasta perioadă de ruptură, care trebuie studiată după înseamnă a şterge anumiţi ani din istoria naţiunii, a o acumulare de materiale nevalorifi cate, necunos- lipsi de sens viaţa câtorva generaţii. Sunt convins că cute încă, ce ne vor ajuta să o elucidăm în toată a venit timpul să trecem peste certurile istorico- complexitatea ei. politice, de care ne-am săturat, ale elitelor poli- Să facem o succintă trecere în revistă a celor ce tice şi intelectuale din Moldova, despre trecutul s-au întâmplat atunci. Un stat, anume Rusia, numită „rău” sau „bun” într-o dimensiune a cunoaşterii pe atunci URSS, bazându-se pe pactul Molotov-Rib- concret istorice. E timpul să examinăm „probleme- bentrop, a preluat de la alt stat, România, provincia le blestemate”, cum le zic ruşii, ale istoriei Moldovei Basarabia. Din partea Rusiei aceasta nu era prima nu numai în contextul obişnuit şi mai mult sau mai anexare a teritoriului din stânga Prutului. Doar noi, puţin clar al terorii deportărilor, colectivizării forţate niciodată, până în 1940, nu am avut o organiza- ş.a.m.d., dar şi în formatul istoriei sociale a ţării, al re statală de sine stătătoare. Şi am trecut aşa de

110 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică la unii la alţii, nu ca un stat, ci ca un teritoriu decât cred unii politicieni contemporani atât co- de frontieră, în cel mai bun caz ca o provincie. munişti, cât şi anticomunişti. Acest eveniment, Mai întâi, ne-au împărţit Rusia şi Sublima Poartă. În mai ales la începuturi, era perceput altfel decât as- 1812, în urma victoriei Rusiei în războiul ruso-turc, tăzi. Au fost destui basarabeni care i-au întâmpinat conform Păcii de la Bucureşti, pământurile noastre pe sovietici cu fl ori, cu urale, cu entuziasm, aştep- au trecut la Rusia. În 1856, urmare a înfrângerii Ru- tând, sperând sincer că lucrurile se vor schimba în siei în Războiul Crimeii, în Basarabia a fost trasată o bine, că pe plaiul natal se va instaura o dreptate so- nouă linie de frontieră şi trei judeţe de la sud au fost cială pentru majoritatea absolută a populaţiei. Alta retrocedate Principatului Moldovei, care se mai afl a e că destul de repede aceste aşteptări şi speranţe în sub autoritatea Sublimei Porţi. În 1878, conform tra- mare parte s-au spulberat. tatului de la Berlin, aceste judeţe au trecut din com- După cum poate ştiţi, am consumat nu puţine ponenţa României – în componenţa Imperiului Rus. energii şi timp pentru a face cunoscute contempo- În sec. XX, după cum ştiţi, au început aşa-numitele ranilor noştri din Republica Moldova şi din Europa intrări benevole: mai întâi, în 1918, a Republicii De- chiar, viaţa şi creaţia Eufrosiniei Kersnovski. Ca edi- mocratice Moldoveneşti – în componenţa României, tor şi prefaţator al volumului cu jurnalele şi desenele prin pierderea suveranităţii convenţionale; apoi, în E. Kersnovski – Сколько стоит человек (Moscova, 1940 – a Basarabiei în componenţa Rusiei (URSS), 2006) – am fost invitat de către preşedintele Consi- în calitate de RSS Moldovenească. liului Europei, pentru a prezenta această carte neo- Din păcate, nu putem înţelege că nici va- bişnuită, apreciată în Rusia, în 2007, drept cea mai rianta „turco-română”, nici varianta „ru- bună la compartimentul „Memorii”. Peste un an a so-sovietică” de preluare a teritoriului basa- apărut versiunea în italiană a acestei cărţi, în prezent rabean şi a apartenenţei lui de stat nu pot fi se lucrează la traduceri în limbile engleză, franceză şi descrise, în principiu, prin noţiunile „ocupa- germană. M-am simţit onorat şi mândru că la cel mai ţie” sau „anexă”, deoarece, pentru a alege între înalt forum european, în prezenţa unor politicieni şi aceste defi niţii noi trebuie să părăsim terenul savanţi de seamă, am putut vorbi despre istoria noas- propriu, al statului Republica Moldova, şi să tră din a doua jumătate a sec. al XX-lea, prin prisma adoptăm punctul de vedere al României Mari sau acestei cărţi a unei personalităţi de excepţie, cum este pe cel al Imperiului Rus, care au luptat îndelung Eufrosinia Kersnovski, care, în opinia mea, trebuie pentru provincia Basarabia. Şi mai interesant se în- considerată o valoare de talie europeană. tâmplă cu aşa-numitele „intrări benevole”. În primul În 1940 ea nu s-a refugiat în dreapta Prutului şi caz (1918, România), decizia a fost luată de Repub- foarte curând a devenit o victimă a primelor represi- lica Democratică Moldovenească, care a renunţat be- uni staliniste în Moldova. Însă când trupele sovietice nevol la suveranitate, fi e aceasta şi iluzorie, transfor- abia intraseră în Basarabia, E. Kersnovski era con- mându-se în provincie a României. În al doilea caz vinsă că în URSS va putea „să se bucure de bunul (1940, URSS), „intrarea benevolă” („reunirea”) ca nume, apoi de respect, apoi de încredere şi, în cele rezultat politic al unei tranzacţii şi al unui compromis din urmă, de o recunoaştere deplină”. Astfel, ca şi de situaţie dintre URSS şi Germania nazistă, dintre alţi basarabeni nemulţumiţi de regimul din Româ- Stalin şi Hitler s-a încununat cu crearea – conven- nia, ea a eşuat în aşteptări şi speranţe pentru o viaţă ţională, incompletă, limitată, „sovietică” – a unei mai bună. Speranţele pentru o viaţă mai bună s-au forme de stat în cadrul căreia a crescut elita naţi- îndreptăţit doar pentru generaţia următoare, fi e şi onală politică şi intelectuală ce a condus poporul parţial şi abia la un deceniu după obţinerea de către nostru, după destrămarea URSS, spre statul mol- Moldova a organizării de stat incomplete, sovietice. dovenesc suveran. E de menţionat faptul că ambele Vom mai menţiona că Eufrosinia Kersnovski a „intrări benevole” au avut loc în situaţii când pe teri- avut un destin „de coloratură basarabeană” din pe- toriul Basarabiei se afl au trupe militare străine. rioada unei rupturi dramatice în istoria Basarabiei, Am putea să ne limităm la cele spuse, dar numai care a marcat adânc viaţa de mai departe a poporului dacă privim istoria Moldovei sovietizate punându- nostru. O ruptură ce ar trebui cunoscută şi luată în ne ochelari de cal... politici. Însă istoria nu este nu- calcul, doar ea, ruptura aceasta, într-un fel specifi c, mai ceea ce serveşte politicii, mai exact este cu totul se repetă iarăşi, din 1991 încoace. altceva decât ceea ce serveşte politicii. Istoria este poporul şi cultura lui. Şi din acest punct de vede- 3. Organizarea de stat (statalitatea) incom- re, includerea Basarabiei în URSS ca o republică pletă unională constituie un eveniment cu mai multe Noi, cei din arealul fl uviilor Prut şi Nistru, semnifi caţii importante pentru poporul nostru niciodată nu am fost un stat de sine stătător. Noi

nr. 1 (32), martie 2014 - 111 Akademos prea mult timp am fost o provincie şi, cu părere de zentantul Moldovei. Am citit şi recitit de zeci de ori rău, în linii mari, aceeaşi am rămas şi acum. Acest stenograma acelei şedinţe. Nu vă puteţi imagina ce gând trist mi-a venit nu numai şi chiar nu atât în am descoperit acolo: reprezentantul Moldovei ţine urma cercetărilor mele istorice. Gândul acesta s-a discursul în limba maternă, nu în rusă. Fără traduce- înfi ripat şi în urma observaţiilor personale asupra re!? Da… Adică, totul este clar dinainte ce ar fi putut vieţii politice din Moldova de după anul 1991; din spune un moldovean în Sovietul Suprem al URSS... conştientizarea tendinţei noastre comune, ascunse, Al doilea fapt. Drapelul de stat. Egalitatea atunci de a ne sprijini pe experienţe străine; de a ne lipi de se exprima prin aceea că toate drapelele republicane cel puternic şi bogat; din înţelegerea dorinţei sub- erau de culoare roşie. Şi doar nişte mici însemne în conştiente şi, concomitent, a fricii elitelor noastre de colţul superior indicau apartenenţa drapelului la o a (nu) se „reuni” – ba cu România, ba cu Rusia. republică sau alta. Toţi suntem roşii – sugera logica Noi niciodată nu am raţionat în categoriile de atunci. Nuanţele naţionale nu aveau nicio impor- independenţei şi suveranităţii politice. Tocmai din tanţă. această cauză decurge atât de greu trecerea noastră Al treilea fapt. Primul Imn de Stat al RSSM. spre ceea ce se numeşte în lingvistica contemporană În Moldova nimeni nu-l discutase şi nu-l ascultase cod operaţional; în cazul dat, mă refer la codul ope- până nu au fost puşi să-l interpreteze. Doi poeţi şi raţional „independenţă”. Am purces la cercetarea un compozitor au compus fuguţa imnul, aprobat în istorică a acestor probleme atunci când am înţeles 1945 la o şedinţă a Biroului Politic al CC al PC(b) importanţa netrivială a unui fapt simplu: unicul stat din toată Uniunea. Cântaţi, moldoveni... Ascul- fi e şi incomplet, dar cu parlamentul său, cu guvernul taţi, vă rog, ce trebuiau să cânte pe atunci conaţi- său, fi e acestea controlate de la Moscova, a apărut la onalii noştri. Nu ştiu, veţi râde sau vă veţi întrista, noi după anul 1940. Numai după 1940. Ce fel de stat dar, vorba unui proverb rusesc: „из песни слов не a fost acesta – am vrut să afl u pentru că, iertat să-mi выкинешь”, adică nu poţi scoate cuvintele din cân- fi e calamburul, caracterul său incomplet de ieri, tec (cu atât mai mult dintr-un imn!): constituie cauza principală a caracterului incom- „Pe drumul luminii, cu Lenin şi Stalin, plet al vieţii politice de astăzi, de la noi... Robia boierilor crunţi am învins. URSS, ca succesoare a Imperiului Rus, nu s-a Pe noi din izbândă-n izbândă-nainte împăcat cu pierderea Basarabiei în 1918. Şi nu e de Ne duce slăvitul partid comunist!” mirare că deja în octombrie 1924, abia trăgându-şi sufl etul după războiul civil, comuniştii au altoit la Conducerea Uniunii Sovietice se remarca în ge- „pomul republicilor-surori sovietice” ramura vii- nere printr-o lipsă de tact politic faţă de RSSM, şi toarei republici unionale – RASSM, în componenţa principalul – în probleme cu mult mai importante RSS Ucrainene. A fost una dintre formele politicii decât simbolurile politice de care am vorbit. Cum leniniste – poate nu cea mai importantă – de refa- s-ar explica, de exemplu, trimiterea, „în numele cere a Imperiului Rus în formulă nouă, comunistă. scopurilor comuniste supreme” şi al „internaţio- În cazul nostru, această „formulă comunistă” ne-a nalismului proletar”, în România, a unor eşaloane, permis în 1940 să facem primul pas important spre inclusiv cu cereale moldoveneşti? Mai întâi în sep- crearea statului moldovean. Provincia basarabeană tembrie 1945 - mai 1946, adică în ajunul „marii foa- a obţinut un nou statut – a devenit republică unio- mete”, iar apoi în iunie-august 1947, în perioada de nală în componenţa URSS, adică a obţinut, iertaţi- vârf a distrofi ei şi morţii prin înfometare... mi din nou calamburul, o organizare completă de Nu mai vorbesc despre colectarea cerealelor din stat incomplet (statalitate incompletă), care a recolta anului 1946, care nu trebuia în genere să aibă făcut-o formal egală cu Rusia şi cu celelalte repu- loc. Căci, chiar dacă toată recolta de cereale din 1946 blici unionale din cadrul URSS. ar fi rămas în republică, populaţia ei oricum era ame- Dar ce reprezenta această egalitate convenţiona- ninţată de foamete. Anume foametea care a lăţit la lă de tipul anului 1940? În noua mea carte RSS Mol- maximum prăpastia dintre popor şi autorităţi – fi e ele dovenească în epoca stalinistă. 1940-1953 (Chişi- venite, fi e locale – arătând autorităţilor, pe de o parte, nău, Editura „Cartier”, 2011) am scris despre aceas- limitele răbdării poporului care doar la prima vedere ta destul de mult. „Egalitate” în represiuni, „egalita- era inepuizabil, iar pe de altă parte, întipărind în me- te” la deportări, „egalitate” la înjosiri. Acum mă voi moria populară experienţa reală a rezistenţei şi con- limita la enumerarea câtorva fapte simbolice. fruntării cu acţiunile nedrepte ale „nacialnicilor”: ata- Faptul întâi. August 1940. La şedinţa Sovietului curi la depozite de cereale pentru a lua cu forţa pâine; Suprem al URSS se pune în discuţie chestiunea des- boicotarea în grup a muncii colective; foi volante şi pre „intrarea benevolă” a Moldovei. Ia cuvânt repre- proclamaţii antiguvernamentale; tentative de zădăr-

112 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică nicire a alegerilor şi nimicirea buletinelor electorale ta nu s-a întâmplat deoarece au intervenit condu- etc. Moldovenii au arătat autorităţilor că teroarea şi cătorii Ucrainei, care aveau un statut partinic şi de violenţa, chiar şi înăbuşirea oricăror forme de opo- stat superior şi mai aveau trecere în birourile cele ziţie nu pot anihila capacitatea poporului de a opune mai înalte din Kremlin. La 22 iulie 1940, preşe- rezistenţă cel puţin până atunci când el, poporul, nu dintele Prezidiului Sovietului Suprem al Ucrainei va fi adus la epuizare totală prin foamete. M. Greciuha a trimis la Sovietului Suprem al URSS „Puterea sovietică acordă ajutor populaţiei în- o „Notă despre proiectarea frontierei de stat a RSS fometate, spuneau reprezentanţii intelectualităţii Moldoveneşti în partea de teritoriu ce se mărgineşte din sate, însă acest ajutor este prea puţin efi cient. cu RSS Ucraineană”. Acest Greciuha a „fundamen- Poporul moare de foame. Şi în alte ţări a fost recol- tat” pretenţiile Ucrainei asupra judeţelor litigioase tă proastă, dar nu mureau atâţia. Aşa o mortalitate din sudul Basarabiei – Cetatea Albă şi Ismail. Pen- ca la noi, acum, poate fi numai sub puterea sovie- tru a-şi argumenta punctul de vedere, Greciuha a tică.” Autorităţile oricărui stat funcţional (autentic, declarat neveridice datele recensământului româ- „complet”) ar fi preferat să ţină cont de asemenea nesc din 1930. El a folosit alte cifre, mai convenabi- verdicte. Însă cele mai importante probleme ale vie- le conducerii Ucrainei, despre componenţa naţiona- ţii moldovenilor continuau a fi rezolvate departe, lă a populaţiei din fosta Basarabie, ca printre altele la Moscova, ignorându-se opinia moldovenilor, pe unindu-i pe ucraineni şi pe ruşi într-un singur grup. care, la drept vorbind, aceştia nici nu o prea aveau, Ghidându-se de asemenea „argumente”, Greciuha sau nu o expuneau, temându-se să nu-şi piardă foto- a putut justifi ca transmiterea către RSS Ucraineană liile, funcţiile, privilegiile. a opt raioane şi a unor soviete săteşti populate, după Este clar pentru oricine că Stalin i-a folosit pe spusele lui, „masiv de către ucraineni”. părinţii şi bunicii noştri în interesul „comunismu- „Propunerile Comitetului Regional Moldove- lui mondial” şi al politicii imperiale a URSS. Însă nesc, Consiliului Comisarilor Poporului şi Prezi- conducătorii noştri supremi „de partid şi de stat” să diului Sovietului Suprem al RASSM de stabilire a nu fi vrut oare, să nu fi putut şi nici măcar să nu fi frontierelor RASSM”, elaborate, se vede, în cam încercat să obţină anumite benefi cii din noua orga- acelaşi timp, se deosebeau substanţial de propune- nizare statală, fi e şi incompletă, pentru noua Mol- rile lui Greciuha. Conducerea RASSM a căzut de dovă, fosta Basarabie? Uneori încercau. Însă mereu acord să cedeze Ucrainei trei raioane din RASSM anemic şi nesigur... Aproximativ aşa cum au soli- (Kodâma, Balta şi Pescensk), însă la sud se adăuga citat Moscovei ajutor în anii de foamete. Aceasta includerea în componenţa RASSM a plaselor Reni, nu trebuie să ne mire. În cadrul paradigmei de stat Bolgrad, Ismail şi a or. Ismail. În continuare grani- staliniste care excludea orice şansă de a obiecta lui ţa RSSM pe râul Nistru se presupunea a fi stabilită Stalin şi care mai presupunea aprobarea prealabilă a potrivit graniţelor existente ale judeţelor Cetatea soluţiilor care îi plăceau lui, era extrem de difi cil a Albă, Cahul şi Tighina. Dacă e să analizăm evoluţia apăra interesele naţionale ale Moldovei. Cu atât mai evenimentelor, la Moscova au acceptat cu precăde- mult cu cât statutul noii conduceri de la Chişinău re propunerile Ucrainei. Unii cercetători consideră nu „trăgea” până la nivelul unei comunicări directe că problema a fost soluţionată în favoarea Ucrainei cu conducătorii PCUS şi ai URSS. Este semnifi ca- graţie intervenţiei lui Nikita Hruşciov, acesta fi ind tiv faptul că niciunul dintre conducătorii RSSM nu susţinut de Stalin. Însă şi conducerea moldoveneas- a fost primit de Stalin, chiar dacă această dorinţă că a cedat imediat poziţiile. Curând după „Propune- exista; liderii de la Chişinău au făcut şi cereri, şi în- rile...” sus-amintite, autorităţile moldovene i-au tri- cercări de a obţine audienţă la „tătucul popoarelor”. mis o nouă hârtie secretarului CC al PC(b) din toată Pentru comparaţie, vom menţiona că acelaşi Stalin Uniunea Gh. Malenkov, în care „liderii” moldoveni i-a primit în audienţă, şi nu o singură dată, pe con- nu făceau decât să repete propunerile lui Greciuha. ducătorii republicilor baltice, care, în cadrul URSS, În următoarele trei luni primii noştri conducători aveau exact acelaşi stat ca şi RSSM. sovietici au întreprins încercări slabe şi în fond ne- Aceasta s-a manifestat cu toată claritatea şi reuşite de a păstra măcar câte ceva din pământurile în soluţionarea chestiunii despre frontierele nou- basarabene cedate Ucrainei. createi RSSM. Dacă RSSM ar fi fost creată din După război, conducerea RSSM, prinzând gust teritoriul fostei RASSM şi cel al Basarabiei, ea pentru conducerea birocratică a republicii, a încercat ar fi avut o suprafaţă de 53,6 mii km2 (45,1 mii să manifeste ceva mai multă perseverenţă în soluţi- km2 – Basarabia şi 8,5 mii km2 – RASSM), şi nu onarea problemelor naţionale, inclusiv a chestiunii 33,7 mii km2 , cât are astăzi. În plus, ar fi avut frontierei cu Ucraina. Astfel, în 1946, la Chişinău ieşire la Marea Neagră. Din păcate însă, aceas- a fost elaborată o scrisoare semnată de N. Salogor,

nr. 1 (32), martie 2014 - 113 Akademos secretarul CC al PC(b)M, şi de N. Coval, preşedin- altă parte – o dovadă în plus a incapacităţii şi a tele Consiliului de Miniştri al RSSM, şi trimisă lui nepregătirii conducerii comuniste a Moldovei de Stalin, care conţinea rugămintea „despre subordo- a apăra interesele naţionale prin prisma unui şir narea administrativ-economică RSS Moldoveneşti de chestiuni principiale. a judeţelor basarabene Hotin, Akkerman şi Ismail, Este de-a dreptul uimitor următorul fenomen în- care în prezent intră în componenţa RSS Ucrai- registrat în mijlocul elitei politice de la Chişinău în nene”. Argumentând că în momentul transmiterii primii ani de regim sovietic. După cum am remarcat, către Ucraina a judeţelor Hotin, Akkerman şi Ismail, conducătorii RSSM nu aveau curajul să revendice te- populaţia moldoveană de acolo era predominantă în ritoriile basarabene şi din stânga Nistrului, cedate de comparaţie cu cea ucraineană (28,6 % moldoveni şi Kremlin Ucrainei, şi care trebuiau să revină pe bună 25,4 % ucraineni), conducătorii RSSM au avut cu- dreptate nou-formatei RSS Moldoveneşti. Încercând rajul să afi rme: „La soluţionarea problemei despre să-şi reabiliteze comportamentul anemic sau parali- trecerea în componenţa RSS Ucrainene a judeţelor zia pe care le-au avut în 1940, odată cu apropierea de Hotin, Akkerman şi Ismail nu s-a luat în considera- Moldova a Armatei sovietice, în primăvara lui 1944, ţie comunitatea constituită istoriceşte a teritoriului ei au început a formula pretenţii faţă de… România! Basarabiei, comunitatea economică a judeţelor din Acest fapt surprinzător este demonstrat şi de un do- sudul, centrul şi nordul Basarabiei, comunitatea de cument depistat recent şi valorifi cat în premieră în limbă, cultură şi mod de trai a naţionalităţilor ce po- noua carte a subsemnatului, pomenită mai sus. pulau aceste judeţe.” Nu s-a luat în calcul că limba Astfel, la 24 august 1944, conducătorii RSSM, de comunicare a populaţiei (inclusiv a celei ucrai- afl ându-se încă la Soroca, adresează un memoriu lui nene) din judeţele basarabene cedate Ucrainei este Stalin, în care pun problema includerii în RSSM a limba moldovenilor. 15 (cincisprezece!) judeţe din România, mai exact Drept consecinţă a neglijării „structurii econo- din Moldova din dreapta Prutului, din Bucovina de mice istoric constituite a Basarabiei”, considerau Sud, Transilvania de Nord şi Maramureş, cu o popu- conducătorii moldoveni, republica a fost lipsită de laţie de peste trei milioane de locuitori. Motiv pentru porturile de la Dunăre şi Marea Neagră (Bugaz, Ce- aceste pretenţii teritoriale îl constituia o ciudată gri- tatea Albă, Chilia, Ismail, Vilcov, Reni), precum şi jă a liderilor noştri de partid pentru monumentele de de o parte importantă a resurselor. istorie şi cultură vechi, inclusiv biserici şi mănăstiri, Deocamdată, nu am putut da de urmele vreo care trebuiau, chipurile, scoase din mâinile burghe- unor dovezi că această scrisoare ar fi fost examinată ziei române. Acest memoriu, după cum ne-am putut la Moscova. Sau la Kremlin pur şi simplu au ignorat convinge, nu a fost luat în seamă de conducerea de această petiţie, sau – ce pare a fi mai verosimil – con- la Kremlin: se vede că Stalin avea totuşi o viziune ducerea moldoveană nu s-a decis să trimită asemenea mai realistă asupra unor probleme de politică naţio- document autorităţilor superioare. În timpul lui Hruş- nală şi internaţională. În plus, se mai vede că Stalin ciov, apoi şi al lui Brejnev s-au mai făcut câteva încer- cunoştea nu rău cadrele din RSS Moldovenească şi cări anemice de corectare a deciziilor despre frontieră capacităţile acestora… din 1940, în particular, s-a încercat de a atrage atenţia conducerii de la Moscova asupra problemei judeţelor 4. Conducătorii: străini, înstrăinaţi, ai noştri... Hotin, Akkerman şi Ismail. Însă asemenea eforturi se Cine şi cum au condus RSS Moldovenească? făceau la nivelul unor iniţiative obşteşti. Principala pepinieră de cadre pentru nou- Astfel, în 1958, apoi în 1985, academicianul creata, în 1940, RSS Moldovenească era Trans- Artiom Lazarev a trimis la Moscova un memoriu nistria. Primele persoane ale fostei autonomii cu rugămintea „de a se examina chestiunea privind moldoveneşti în componenţa RSS Ucrainene ulte- frontierele RSS Moldoveneşti”, în eventualitatea rior au devenit primele persoane ale noii republici includerii „în componenţa ei a tuturor teritoriilor unionale. Printre aceşti, după cum se spunea pe care îi aparţinuseră ei mai înainte”. Gestul lui a fost atunci „tovarăşi verifi caţi”, se numărau şi: primul sprijinit şi de alţi oameni de cultură din republică, secretar al CC al PC(b) M P. Borodin; secretarul cu ei toţi manifestând nu numai patriotism, dar şi mult propaganda şi ideologia S. Zelenciuc; conducătorul curaj în acele timpuri. Dar, după cum ne putem da Guvernului T. Constantinov. Trecând prin „selec- seama, nici aceste iniţiative nu au fost examinate. ţia naturală” a epurărilor staliniste, aceşti oameni, Insistenţa timidă a majorităţii absolute a intelec- „transplantaţi” pe pământul basarabean, au adus cu tualităţii moldovene în problema frontierelor cu ei într-un mod organic, în Basarabia „reunită”, algo- Ucraina constituie, pe de o parte, o mărturie des- ritmele înrădăcinate în Transnistria ale conducerii şi pre maturizarea conştiinţei naţionale, iar pe de administrării, un set standard de practici birocratice

114 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică staliniste. Erau destul de frecvente şi viciile perso- părăsite ale unor oameni avuţi şi ale reprezentanţi- nale ale conducătorilor moldoveni din acea epocă a lor vechii administraţii, care s-au evacuat în forţă în stalinismului tardiv. Apucăturile boiereşti, arogan- România. Conform legii, aceste bunuri aparţineau ţa şi trufi a primului secretar al PC(b) M P. Borodin statului şi urmau a fi vândute prin reţeaua comercială convieţuiau, vrei, nu vrei, cu setea de căpătuială şi de stat. Însă în realitate, un desant de cinovnici de la lipsa de onestitate, orgoliul nemăsurat, dorinţa de a Tiraspol, sosit în Basarabia, a început să dispună de deveni cu orice preţ persoana numărul unu în RSSM aceste bunuri după placul lor: fi e că le luau gratis, fi e a şefului Guvernului, T. Constantinov. că le achiziţionau la preţuri simbolice. Lupta pentru întâietate la căpătuire şi la orgo- În abuzuri de tot felul s-a implicat un număr lii, intrigile continui din sânul conducerii au generat mare de persoane de răspundere, inclusiv conduce- multe situaţii penibile în care erau implicaţi dem- rea superioară a republicii. Cu toate acestea, sem- nitarii de la Chişinău. Printre acestea se numără şi nalele despre crimele săvârşite şi despre rezultatele un episod pe cât de revoltător, pe atât de edifi cator: controalelor efectuate de Comisariatul Poporului P. Borodin a tras din armă de foc în cauciucurile unui pentru Controlul de Stat al RSSM zăceau la dosar. automobil numai pentru faptul că şoferul nu a ce- Procuratura republicii, de ochii lumii, a deschis câ- dat întâietate „nacialnicilor” – şefi mea de pe atunci teva dosare penale împotriva câtorva şefi mărunţi. nu respecta poporul pe drumuri, chiar dacă şefi i se Îmbogăţirea nelegală, furtul şi jaful nu mai încetau, deplasau fără girofaruri. Cazul este descris în noua încât se crea impresia că vine sfârşitul lumii. Comi- mea carte despre RSSM în epoca stalinismului. sarul Poporului pentru Controlul de Stat al URSS, După apariţia volumului, am revenit la acest mon- L. Mehlis, l-a convocat la Moscova, pentru a da struos scandal, ca să afl u nişte amănunte uimitoa- lămuriri, pe şeful Guvernului Moldovei, Constanti- re. Incidentul cu şoferul ce nu cedase lui Borodin nov, care s-a grăbit să se căiască pentru „greşelile” întâietate avusese loc lângă Bender, unde acesta comise şi a recunoscut doar în ceea ce priveşte pro- mersese la vânătoare, în ajunul revelionului. Boro- pria persoană primirea nelegală de mărfuri şi co- din a avut imprudenţa să povestească despre aceasta mercializarea lor „prin speculaţie” – aşa se numea colegilor săi din conducerea partinică de vârf, pre- pe atunci contrabanda... Nu voi intra în amănunte zenţi la vânătoare. După revelion, şeful Guvernului privind această istorie mai mult decât dubioasă. RSSM, Tihon Constantinov, l-a convocat pe minis- Numeroase amănunte puteţi afl a din cartea mea, trul de Interne, Nicolai Sazâkin, ca să-l întrebe de ce acestea constituind o lecţie extrem de instructivă nu este nicio reacţie de la Moscova în legătură cu in- şi actuală pentru toţi cei care îşi închipuie că is- cidentul de la Bender şi cerându-i să informeze încă toria va trece sub tăcere abuzurile, infracţiunile, o dată despre aceasta Centrul. Însă ministrul avea la furturile, jafurile săvârşite de ei... Moscova şeful său direct, Beria, pe care, fi reşte, îl Poporul a judecat cu severitate aceste şi alte ac- informase, Lavrenti Beria, la rându-i, informându-l, ţiuni asemănătoare ale comuniştilor „transplantaţi” desigur, şi pe Stalin despre „năzdrăvăniile” liderilor de către Moscova în Basarabia pentru edifi carea de la Chişinău. Stalin, Malenkov şi Beria au preferat „unei vieţi mai luminoase”. „Ei au venit la noi nu ca însă să aplaneze scandalul cu P. Borodin… De ce nişte fraţi doriţi, aşteptaţi... – se revolta autorul unei oare? Răspunsul l-am afl at în urma unei investigaţii scrisori anonime trimise la Moscova. – Ei au venit suplimentare, când am descoperit rezoluţia lui Stalin ca nişte cuceritori... Averea celor plecaţi [în Româ- scrisă pe marginea informaţiei cu episodul scandalos nia – V.P.] au împărţit-o înde ei şi nimic nu a ajuns la din pădurea de lângă Bender. Iată ce scria Stalin în cei care au trăit mereu în sărăcie. Zilnic, camioane rezoluţie: „Această alianţă trebuie păstrată cu orice cu bunuri de-ale refugiaţilor erau trimise în partea preţ. În caz contrar, cum vom explica noi poporului cealaltă a Nistrului. Covoare – şi mulţi, bunăoară, moldovean diferenţa dintre vechiul şi actualul sistem preoţii din sate, aveau zeci de covoare; mobilă, len- social”. Ce-i drept, când a fost nevoie, „alianţa” de jerie de corp, lenjerie de pat, îmbrăcăminte, veselă, care vorbea Stalin a fost totuşi destrămată – aşa ceva obiecte de aur şi alte materiale preţioase, paltoane, s-a întâmplat atunci când a convenit sistemului. şube... Într-un cuvânt tot ce se găsea în casele pără- Şi dacă incidente de felul celui de la Bender au site, totul era luat, însuşit de către lucrătorii de par- fost camufl ate, a fost imposibil să se ascundă de ochii tid şi alţi funcţionari. Nimeni nu dădea nimănui vreo lumii furturile masive de bunuri materiale în Basara- dare de seamă de unde au fost luate lucrurile şi erau bia. După instaurarea regimului sovietic a fost confi s- o mulţime mare de bunuri care ar fi ajuns pentru cată şi naţionalizată o cantitate importantă de mărfuri toţi oamenii săraci. Te durea inima privind la acest şi resurse de la întreprinderile private. În plus, bunuri jaf nimicitor... Ceea ce au făcut românii în 22 de semnifi cative au rămas în apartamentele şi casele ani, lucrătorii voştri de partid, alţi funcţionari veniţi

nr. 1 (32), martie 2014 - 115 Akademos au făcut în numai şapte luni. Din locuitorul paşnic, o provincie a Imperiului Rus, ci un stat, fi e el smerit, modest, cum era dintotdeauna basarabeanul, şi incomplet, în componenţa URSS. Mai exact, ei au făcut un locuitor înrăit, cuprins de ură, scuipat această posibilitate – de a conduce – exista, însă, şi murdărit din cap până în picioare...” în asemenea caz, includerea Basarabiei în com- Ruptura dintre „ai noştri” şi „ai lor”, dintre po- ponenţa URSS într-adevăr ar fi căpătat trăsături por şi autorităţi se adâncea şi din cauza disonanţelor de ocupaţie. Interesele comunismului sovietic de ordin cultural şi lingvistic. Toţi cei trei conducă- reclamau „naturalizarea” autorităţilor comunis- tori ai Moldovei, veniţi la putere în 1940, nu ştiau te în republică. limba băştinaşilor: nici Borodin, primul secretar al În acest scop au fost puse în mişcare instrumen- CC al PC(b)M; nici Constantinov, preşedintele Con- tele presiunii administrative şi ale „obligativităţii de siliului Comisarilor Poporului; nici Brovko, preşe- partid”. La 7 iunie 1946, Biroului CC al PC(b) din dintele Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii. toată Uniunea pentru Moldova a adoptat o hotărâre Moldovenii şi reprezentanţii noilor autorităţi nu se specială prin care obliga toţi lucrătorii de partid, so- puteau înţelege în sensul elementar al acestui cuvânt. vietici, comsomolişti şi sindicali să studieze limba Aşa era până la război. Însă puţine s-au schimbat şi moldovenească. după terminarea războiului. La 1 ianuarie 1945, în Precizăm că acest Birou al CC al PC(b) din toa- aparatul CC al PC(b)M erau doar 12,5% moldoveni, tă Uniunea pentru Moldova era un organ de partid printre secretarii comitetelor judeţene de partid ei superior ce funcţiona pe teritoriul RSSM, dar se constituiau 20,8%, printre secretarii comitetelor ra- subordona direct Moscovei; ceva similar exista şi ionale – 7,4% iar printre secretarii comitetelor oră- pentru republicile baltice, cele caucaziene; în anii şeneşti moldoveni nu erau în genere. O situaţie ana- ’20 a activat un astfel de birou şi în Asia Mijlocie logică era şi în organele sovietice. Printre preşedinţii etc. Formate din persoane foarte competente, Biro- sovietelor orăşeneşti şi ai comitetelor executive ra- urile respective, cum s-ar zice acum, „monitorizau ionale moldovenii alcătuiau 22,4%, printre şefi i sec- situaţia de pe teren”. În treacăt fi e spus, tocmai acest ţiilor agricole raionale – 18,3%. În condiţiile crizei Birou de la Moscova, responsabil pentru situaţia din de cadre şi a debandadei organizatorice la posturi Moldova, a raportat conducerii supreme a URSS de conducere adeseori ajungeau persoane întâmplă- adevărul – tăgăduit de liderii de la Chişinău – des- toare, care nu aveau nici experienţă de muncă, nici pre proporţiile tragice ale foametei din Moldova, cunoştinţe. Aceşti administratori grosolani în multe membrii Biroului sugerând să vină A. Kosâghin în situaţii arătau un nivel foarte scăzut al moralităţii, Moldova, pentru a vedea adevărata stare de lucruri. comiteau numeroase ilegalităţi. E de menţionat că problema studierii limbii băş- Controlul efectuat în Moldova în noiembrie- tinaşilor de către funcţionarii de partid şi de stat nu decembrie 1944 de către o comisie din Moscova a a fost pusă de moldoveni, ci de ruşi, adică nu de la înregistrat multe abuzuri ale funcţionarilor locali: Chişinău a venit iniţiativa, ci de la Moscova. După bătăi şi arestări nelegitime ale ţăranilor, confi scarea apariţia cărţii mele RSSM în epoca stalinistă. 1940- averilor lor, beţii şi poligamie. „Populaţia locală 1953, continuând să fac anumite precizări, am avut adeseori generalizează aceste fapte şi nu le percepe ocazia să vorbesc cu unicul rămas în viaţă dintre acei ca pe nişte acţiuni reprobabile ale unor funcţionari, colaboratori ai organului respectiv al PCUS. L-am ci ca un comportament al tuturor ruşilor”, se subli- întrebat, printre altele, care a fost motorul sau moti- nia în memoriul prezentat de comisie, în ianuarie vaţia acelei hotărâri privind învăţarea graiului nos- 1945, conducerii PC(b) din toată Uniunea. Lucră- tru de către funcţionarii veniţi din Rusia în RSSM. torii de partid delegaţi din alte regiuni ale URSS, Răspunsul a fost atât de neaşteptat, ba chiar uluitor, de regulă, nu ştiau graiul moldovenesc (adeseori şi încât la început nici nu-mi venea a crede în spusele în cazurile când scriau în formulare că ar fi „mol- acelui veteran de partid comunist. Dar curând am doveni”) şi nu puteau comunica cu populaţia loca- găsit şi o confi rmare de arhivă – o notă informati- lă, moldovenească. Un lucrător al Biroului CC al vă secretă, trimisă pe numele lui Stalin, în toamna PC(b) din toată Uniunea pentru Moldova, vizitând anului 1945. În acest document secret se subliniază în 1946 r-nul Nisporeni, relata următoarele: „Acolo că necunoaşterea, de către funcţionarii şi specialiştii organizaţiile de partid numără 73 comunişti, dintre veniţi în RSSM, a limbii şi culturii naţionale, poate aceştia doar doi sunt moldoveni, dar nici aceştia nu submina edifi carea socialismului în URSS, iar în ul- sunt locali, ci veniţi. Când m-am interesat cum ţin timă instanţă, această necunoaştere poate conduce şi ei legătura cu populaţia, mi s-a spus că prin inter- la destrămarea URSS… mediul traducătorului”. Era imposibil să conduci Şi nu în zadar prin această hotărâre se reco- RSS Moldovenească, care, totuşi, acum nu era manda studierea limbii de două ori pe săptămână:

116 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică funcţionarii de rang înalt o învăţau dimineaţa, de la şi, în linii mari, dacă e să ne referim la perioada 8.00 până la 11.00, iar cei din veriga medie şi in- poststalinistă, sub ocrotirea acestui stat. ferioară – seara. Lucrătorii aparatului de partid şi Este o afi rmaţie la fel de adevărată ca şi aceea de stat al RSSM s-au apucat destul de energic de că vechea intelectualitate moldovenească, formată studierea graiului moldovenesc, însă în „termenele în perioada interbelică, era, în genere, purtătoarea de şoc”, foarte reduse, nu au obţinut succese deose- tradiţiilor culturale româneşti. Dar anume din acest bite. Curând s-a recunoscut că foarte mulţi din cei motiv cei care nu au vrut, nu au putut sau nu au reu- veniţi s-au ocupat de studierea limbii băştinaşilor şit să se refugieze în România au devenit, în ultimă prea de tot superfi cial. Într-o serie de raioane cer- instanţă, subiecţii principali ai represiunilor şi fără- curi de studiere nu funcţionau în genere, iar în or. delegilor staliniste. Pe o anumită perioadă, poporul Bender frecventa cursurile de limbă doar unul din a rămas în genere fără intelectualitate naţională. Ca cinci funcţionari. rezultat, după război, sciziunea dintre funcţionarii Aşa cum se întâmpla adesea în practica birocra- veniţi din afara RSSM şi cei moldoveni a fost apro- tică, interesele luptei pentru „victoria comunismului fundată şi de excluderea violentă a moderatorului fi - în lumea întreagă”, au fost strâmtorate de interesele resc al comunicării între popor şi autorităţi – vechea de moment şi circumstanţele specifi ce ale vieţii şi intelectualitate, al cărei loc încercau să-l ocupe nişte activităţii funcţionărimii rusofone din Moldova. Din parveniţi prost instruiţi. A trebuit ca intelectuali- motive strict personale sau, mai exact, din raţiuni ce tatea moldoveană să fi e creată, practic, din nou: ţin de viaţa cotidiană, mulţi funcţionari, de-ai noştri, din „cioburile trecutului”, păstrate ca printr-un moldoveni, erau interesaţi mai curând de rusifi carea miracol, şi din „noii moldoveni”, instruiţi în şco- conducerii de stat şi a comunicării interetnice decât lile sovietice – adică noi, generaţiile noastre de de studierea conştiincioasă a limbii moldovenilor. intelectuali, cei prezenţi în această sală. Apoi, era imposibil ca această evoluţie, nefavorabi- Este de la sine înţeles că societatea moldoveană lă în primul rând pentru politica naţională a Mosco- după război era destul de primitivă şi dezbinată. În vei, să fi e frânată numai prin acţiuni administrative lipsa intelectualităţii – cea veche se refugiase ori ale puterii centrale. Funcţionarii rusofoni şi mem- a fost supusă represiunilor, iar cea nouă încă nu brii familiilor lor trebuiau să aibă nişte motivaţii: se formase – poporul şi autorităţile existau dacă în primul rând, ideea de „sedentarism”, în al doilea nu separat unul de altul apoi, în multe privinţe, rând, ca graiul moldovenesc să devină cu necesitate trăiau în lumi paralele: unii mureau de foame, al- un mijloc de comunicare interetnică cotidiană. ţii primeau pachete cu produse alimentare. Unii Or, aşa ceva era imposibil de realizat într-un trebuiau să înveţe graiul moldovenesc, alţii, ca să cadru cronologic restrâns al unei campanii propa- poată obţină studii de calitate, trebuiau să înveţe gandistice de şoc. Tocmai de aceea o alternativă re- rusa. Unii propagau ateismul şi făceau agitaţie ală a rusifi cării defi nitive a conducerii RSSM, iar în antireligioasă, alţii, în acelaşi timp, îşi frămân- consecinţă – şi a dezbinării culturale globale putea fi tau minţile de unde să cheme un preot pentru a numai promovarea în posturi de conducere a etnici- face rânduiala creştină, doar foarte mulţi clerici lor moldoveni, mai ales în veriga inferioară a admi- s-au refugiat ori au fost arestaţi şi deportaţi. Unii nistraţiei, pregătirea cadrelor în limba naţională etc. puneau la cale cum să-i bage pe oameni în col- Pentru aceasta, fi reşte, era nevoie de oameni instru- hozuri, căci dacă nu faci asta, te trimite pe tine iţi, însă ei lipseau catastrofal. Mulţi se refugiaseră la urşii polari; alţii îşi frământau minţile cum în dreapta Prutului. În 1945 se făcea simţită o ade- să scape de colhozuri, cum să-şi păstreze măcar vărată criză în învăţământ. Fiind necesare 10 000 ceva din cele agonisite pentru a supravieţui în cadre didactice, după plecarea administraţiei româ- timpul foametei. ne, în Moldova au rămas numai 1 195 de învăţători, Aşadar, viaţa poporului şi cea a autorităţilor sau 11% (menţionăm că pierderi similare a suferit decurgeau paralel. Decalajul dintre autorităţi şi şi clerul basarabean – până la 90% preoţi şi dascăli popor exista şi în Basarabia românească, însă s-au refugiat în România, de unde mulţi şi fuseseră acolo autorităţile cel puţin vorbeau cu poporul trimişi). Infrastructura culturală a RSS Moldove- în aceeaşi limbă. Acum însă „nacialnicii” comu- neşti trebuia de facto creată din nou. Ştim că pen- nicau cu poporul prin intermediul traducători- tru aceasta a fost nevoie de o perioadă de timp. Şi lor. Unde mai pui că discuţia se purta cu accent totuşi, majoritatea celor prezenţi în această sală sovietic, comunist, represiv. au căpătat studii, s-au format ca reprezentanţi Desigur, aşa ceva nu putea să dureze mult. Ne- ai intelectualităţii moldoveneşti în cadrul primei cesităţile administrării şi propagandei comuniste organizări statale de la noi – RSS Moldovenească cereau completarea cu moldoveni a infrastructu-

nr. 1 (32), martie 2014 - 117 Akademos rii birocratice şi culturale. Aceşti „moldoveni noi” Totuşi, unele faţete ale acestei rezistenţe au fost in- trebuiau să obţină studii. Accesul la cunoştinţe se tenţionat trecute cu vederea sau diminuate. Cu atât lărgea în mod obiectiv. Moscova nu ţi-e Bucureşti: mai surprinzător apar ele acum, când au fost de- funcţionari, învăţători şi preoţi care vorbesc cu po- pistate mormane de dovezi documentare că basa- porul aceeaşi limbă nu pot fi trimişi de acolo. rabenii nu au acceptat să le fi e călcată în picioare În fosta Basarabie a prins să funcţioneze aşa- nici fi inţa umană, nici fi inţa naţională. Mă refer, zisul „ascensor social”. Pentru a fi admis în acel în primul rând, la lupta pentru păstrarea limbii, a ascensor trebuia să plăteşti. Să plăteşti prin a te folclorului, a tradiţiilor populare. Au fost scriitori, lăsa de Dumnezeu, fi e numai şi de ochii celor sus- preoţi, profesori de licee care au fost deportaţi sau puşi; să plăteşti prin a învăţa limba celor veniţi, chiar au fost nimiciţi numai pentru că nu au vrut uneori în detrimentul limbii materne; să plăteşti să renunţe la alfabetul latin, românesc, interzis de prin a te alinia politicii autorităţilor, inclusiv în autorităţile sovietice încă în noiembrie 1940; alţii acţiuni sinistre ca deportările, arestările, repre- – pentru că nu au vrut să accepte jargonul ruso- siunile, sau, în cel mai bun caz, să taci, să te faci român, impus de noul regim prin slujitorii lui fi deli a nu observa fărădelegile... aduşi în Basarabia din stânga Nistrului. Oamenii Acum este difi cil să comparăm perspectivele simpli – de la oraşe, dar mai ales din sate – ani la de viaţă ale moldovenilor: sovietice (postbelice) rândul au practicat o formă proprie de rezistenţă, şi româneşti (interbelice), posibilităţile şi şansele neacceptând limba rusă, refugiindu-se în credinţa pe care, ghidându-se de propriile interese, le ofe- şi limba strămoşească, mulţumindu-se cu valorile reau aceste regimuri autoritare basarabenilor; este folclorice, literare, muzicale naţionale. Astfel încât greu să apreciem capacitatea de muncă, rapiditatea la noi, spre deosebire de Ţările Baltice, în forme declanşării mecanismelor sociale şi preţul pe care departe de a fi violente, pe segmente departe de po- l-ar fi plătit oamenii pentru progresul social. litica pură sau de economia activă, a existat, totuşi, Eu ştiu, fi reşte, că strămoşii mei nu au fost nici o puternică, impresionantă rezistenţă – prin religie, pe de parte boieri sau aristocraţi, ci nişte ţărani basa- credinţă, după cum am arătat deja, dar şi prin cul- rabeni oneşti. Experienţa personală şi de familie este tură, alte forme de spiritualitate naţională. instructivă dar, din păcate, nu şi atotcuprinzătoare. Generaţia mea a crescut în plin socialism de De aceea unul din viitoarele mele proiecte va fi con- factură sovietică, iar acesta includea obligatoriu şi sacrat istoriei social-politice şi culturale a Basarabiei un ateism militant, agresiv. Şi totuşi, fi ecare din noi în componenţa României – de la 1918 până la 1940. am păstrat în sufl et, ca moştenire de la părinţi, un Bineînţeles, nu intenţionez să pun întrebări na- profund respect faţă de religie. Mulţi au putut păs- ive de genul care regim a fost mai bun etc. Pur şi tra şi o doză mai mică sau mai mare de credinţă în simplu, vreau să creez o bază ştiinţifi că pentru dis- Dumnezeu, aşa cum, în pofi da tuturor vitregiilor, a cutarea unor chestiuni actuale precum: ce am deve- avut-o secole de-a rândul poporul nostru. nit noi astăzi? cum eram noi ieri şi alaltăieri? Cert Am trăit şi trăiesc cu convingerea, bazată pe ex- este că oricare perspective ne-ar fi deschis organi- perienţa proprie şi confi rmată de studii de-a lungul zarea sovietică, de stat, forma ei stalinistă la fi nele multor ani, că în anumite situaţii credinţa ortodoxă anilor 1940 a degradat evident deoarece a recurs la este unica noastră şansă de a ne opune, vorba lui violenţă şi represiuni atunci când era insufi cienţă de Eminescu, „orânduirii crude şi nedrepte”. Tocmai devotament, entuziasm şi convingere ideologică, de aceea, în calitatea mea de ministru al Apărării, comunistă. Dar de unde erau să apară acestea pes- în 1997, am creat la noi institutul capelanilor – mai te noapte la nişte foşti cetăţeni români? Degradarea simplu spus, al clericilor militari, duhovnici care pe avea loc pe toată linia, aparatul administrativ func- parcursul istoriei au jucat un rol însemnat la întărirea ţiona foarte inefi cient, unii oameni care au acceptat stării de spirit printre apărătorii ţării. Mai târziu, am colaborarea cu regimul se transformau, după ex- lansat iniţiativa şi am optat pentru predarea Baze- presia lui Cinghiz Aitmatov, în mancurţi – oameni lor Ortodoxiei în şcoli. Nu este o pură întâmplare care-şi pierdeau rădăcinile naţionale. că ani la rândul am lucrat la elaborarea celor patru volume (apărute în anii 2009-2011), consacrate isto- 5. Credinţa strămoşilor ca o formă importan- riei Ortodoxiei la noi, sau, dacă vreţi – felului cum a tă de rezistenţă faţă de regimul totalitar supravieţuit credinţa în Moldova sub regimul comu- În Basarabia, apoi în RSS Moldovenească – nist sovietic. Deşi am avut întotdeauna, de mic copil, trebuie să recunoaştem franc – nu a existat faţă de un respect şi un interes deosebit faţă de credinţa stră- regimul sovietic o rezistenţă puternică, organizată, moşilor, după 858 de zile de afl are în detenţie începi pe termen lung, ca în Ţările Baltice, de exemplu. a vedea altfel lucrurile şi oamenii din jur…

118 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică

Diferite manifestări publice, întâlniri şi discuţii Funcţionarii Consiliului pentru treburile Biseri- cu compatrioţii noştri de pe ambele maluri ale Nis- cii Ortodoxe Ruse (BORu), iar mai apoi Consiliul trului mi-au întărit convingerea că tocmai religia or- pentru treburile religiilor au considerat întotdeau- todoxă, credinţa noastră milenară poate uni cel mai na Moldova ca un „punct fi erbinte” unde, în pofi - sigur oamenii despărţiţi acum de posturi vamale, da agitaţiei antireligioase care, ce-i drept, de cele dar care sunt fraţii noştri şi trebuie să trăiască cu noi mai multe ori era formală sau stupid-agresivă, „în într-un stat, să fi e cu noi un popor ce îşi construieşte comunităţile religioase nu decurgea totul paşnic; se un prezent şi un viitor comun. admiteau excese administrative faţă de credincioşi”, Paradoxul situaţiei actuale este faptul că, după iar „preoţimea se remarca printr-un activism înalt”. prăbuşirea comunismului, istoria ambelor Patriarhii Clericii şi enoriaşii moldoveni se opuneau şi con- – Rusă şi Română – sub a căror oblăduire au trăit spirativ eforturilor antireligioase ale autorităţilor. clericii şi enoriaşii în sec. XX, s-a dovedit a fi studi- Poziţia activă a credincioşilor moldoveni în ată mai bine decât istoria eparhiei Basarabiei şi celei perioade critice pentru istoria BORu, în opinia a Moldovei şi Chişinăului. mea, a jucat un rol important la păstrarea cre- Nu ne rămâne decât să ne exprimăm regretul pen- dinţei ortodoxe şi a credincioşilor în URSS, fi ind tru această stare de lucruri, căci rezistenţa prin cre- un factor politic cu o semnifi caţie deosebită. dinţă a basarabenilor faţă de regimul totalitar merită Anume predispoziţia credincioşilor moldoveni studiată atât datorită amplorii sale, cât şi datorită unui la rezistenţă i-a obligat pe comunişti să ţină cont specifi c ce o evidenţia în raport cu alte republici din cel puţin de faptul că în Moldova este înaltă religi- URSS. Astfel, în 1946, Moldova ocupa primul loc, ozitatea, a arătat funcţionarilor că „nu este bine să printre republicile ortodoxe din URSS, în privinţa stârneşti nemulţumirea credincioşilor prin manifes- numărului de biserici parohiale şi al caselor de rugă- taţii sovietice, mai ales în Moldova”. „Fenomenul ciuni, calculate la 100 000 locuitori. La acest indice moldovenesc” provoca îngrijorarea autorităţilor de RSSM depăşea întrucâtva Ucraina cu tot cu regiunile la Moscova până la sfârşitul existenţei URSS. ei de vest, lăsând cu mult în urmă Bielorusia (aproape Încercând să înţeleg fenomenul religios basa- de trei ori) şi cu atât mai mult Rusia, unde numărul rabean-moldovenesc, izvoarele şi rădăcinile tăriei bisericilor la 1 000 locuitori era de nouă ori mai mic ortodoxe a poporului nostru, adeseori mă întorc decât în Moldova. Cu tot caracterul convenţional al spre fi gura luminoasă a arhimandritului Venedict acestor comparaţii, care nu iau în calcul corelaţia po- (Poliakov), care a păstorit Eparhia Moldovei şi Chi- pulaţie urbană – populaţie rurală, capacitatea paro- şinăului în anii 1947-1948. Întreaga viaţă a acestui hiilor, numărul real de enoriaşi, precum şi evaluarea episcop a fost legată de Basarabia. În România in- aproximativă a populaţiilor din regiunile de vest ale terbelică, Poliakov de câteva ori a fost arestat, con- Ucrainei, Bielorusiei şi Moldovei, trebuie să recu- damnat la închisoare, expulzat din ţară. Conform noaştem că „ortodoxia de la frontieră” a Moldovei unei mărturii de-a sa, nici nu mai ţinea bine minte (alături de Ucraina de Vest) a fost de la bun început câte procese de judecată a avut în acea perioadă. Pa- unul dintre teritoriile cele mai problematice pentru un radoxul lui Venedict constă în aceea că autorităţile stat al ateismului militant şi agresiv cum era URSS. române îl acuzau de „rusofi lie” şi el însuşi nu as- O serie de particularităţi ale Moldovei (modul cundea acest sentiment; iar sovieticii, în persoana de viaţă mai mult rustic al majorităţii populaţiei, împuternicitului Consiliului pentru treburile BORu, componenţa aproape că exclusiv bărbătească a con- Romenski, îl acuzau de „naţionalism moldovenesc”, siliilor bisericeşti şi a comisiilor de revizie, numă- de „autocefalism” etc. Cu toate aceste contradicţii rul mare de preoţi tineri, nivelul redus de instruire a ce i-au marcat adânc viaţa, tocmai arhimandritulul majorităţii populaţiei) până la începutul anilor 1950 Venedict (Poliakov) poate fi considerat pe drept, din ţineau la un nivel categoric ridicat imunitatea orto- 1940 încoace, o faţă bisericească ce a oferit mereu doxă a populaţiei republicii. Chiar şi în timpurile un model de slujire onestă enoriaşilor, iar în ultimă când Consiliul pentru treburile religiei raporta la instanţă – şi poporului. Secţia de propagandă a CC al PCUS „despre scăde- Avem un caz aproape clasic de dedublare a rea neîncetată a infl uenţei Bisericii asupra populaţi- identităţii sau identitate dedublată, afl ată mereu ei”, lucrătorii acestui consiliu trebuiau să recunoască „între două focuri”, iar „cazul arhimandritului faptul că „în unele republici religiozitatea este încă Venedict” nu este nici pe departe unic. Şi nu nu- foarte mare”, şi pe primul loc în URSS, bunăoară la mai în rândul clericilor, dar în genere al intelec- numărul de botezuri la 100 de nou-născuţi, se situa tualilor basarabeni, dacă nu a întregii populaţii mereu RSS Moldovenească. basarabene…

nr. 1 (32), martie 2014 - 119 Akademos

6. Matricea moldovenească: de la indepen- ţimilor de oameni. Răbufnirile episodice de activism denţă la afi rmare ca stat ori capătă o formă nelegitimă, ori „se evaporează”, De mai bine de 20 de ani, intelectualii din sta- fără a găsi ecou şi susţinere la elitele politice. tele „post-sovietice” (cu excepţia ţărilor baltice), la Însă, şi mai mult decât lipsa unor succese econo- diferite grade ale profesionalismului, sincerităţii şi mice mă frământă alte pierderi. Unde este ideologia idealismului, încearcă a răspunde la nişte întrebări noastră de stat? Ce valori, ce idealuri ne unesc „blestemate”, precum: Cine suntem? şi Încotro pe noi toţi – poporul, elita intelectuală, oamenii mergem? Aş mai adăuga, în acest context, încă o de afaceri, politicienii? Oare chiar să fi m sortiţi să întrebare: La ce ne putem alinia (alătura)? sau Cu risipim bunuri materiale şi spirituale, să cheltuim cine ar trebui să mai fi m? valoroase energii umane, discutând veşnic, până la Este necesar să înţelegem şi să explicăm şi altora absurd, ceea ce ni s-a impus sau am inventat noi cum, în ce mod „omul sovietic” a reuşit să se adap- încă în anii ’20 ai secolului trecut? teze la realităţile postcomuniste şi, mai ales – cum a Regimul sovietic ne propunea scopuri, repere putut (sau nu a putut) adapta aceste realităţi la obice- şi valori false: „biruinţa comunismului peste 20 de iurile, deprinderile, rătăcirile şi prejudecăţile sale. ani”, „apartament cu toate comodităţile pentru fi e- Îmi este greu pe sufl et, dar nu pot să nu spun care familie în anul 2000” etc. Însă datorită mun- acest adevăr: elita noastră politică, spre deose- cii noastre asidue, chiar dacă numai ne prefăceam bire de intelectualitatea ştiinţifi că şi de creaţie, că credem în aceste promisiuni utopice, am obţinut a răspuns la această întrebare demult şi univoc: se unele realizări reale, concrete, palpabile. Clasa po- poate adapta, practic, la orice – şi la democraţie, şi litică de astăzi din Republica Moldova nu propu- la totalitarism, şi la altceva ce i s-ar propune… ne poporului niciun fel de scopuri concrete, ci doar Dacă e să vorbim la modul serios, cei 50 de ani promisiuni. Da, mulţi lideri actuali promit poporu- de afl are a noastră în cadrul URSS, perioadă la care lui marea şi sarea, inclusiv diferite uniri şi aderări m-am referit în prelegerea de astăzi, nu au trecut care, chipurile, ar rezolva problemele noastre odată în zadar. Am devenit mai instruiţi, mai puternici, şi pentru totdeauna. O spun în cunoştinţă de cauză, a crescut o nouă intelectualitate naţională. Ne-am din experienţa acumulată: mulţi dintre cei care stri- dezvoltat însă într-o paradigmă străină. Pentru noi gă sloganuri despre uniri şi aderări nu cred în ele, de decidea imperiul. Iar când a venit timpul să decidem aceea nici nu luptă sincer pentru realizarea lor. Pen- noi pentru noi, ne-am împrăştiat ca potârnichile, su- tru majoritatea dintre aceştia, sloganele sub care ca- pravieţuind chinuitor, obţinând o bucată de pâine cu ută febril aderenţi, reprezintă doar o modalitate de a orice preţ, pe orice căi. Unii s-au îmbogăţit nu se acumula capital politic. În realitate, aici se întrevede ştie cum, alţii au sărăcit nu se ştie de ce. o „politică a struţului”, a fricii de răspundere, o în- Circa un milion de concetăţeni de-ai noştri au cercare de a fugi de responsabilitate pentru destinul părăsit ţara – unii plecând peste hotare la munci, poporului şi al statului nostru. Şi cu preţul unei fugi alţii – pentru totdeauna. Pierderile demografi ce ale de realitate unii doresc să-şi păstreze în continuare Moldovei sunt acum de câteva ori mai mari decât avantajele, privilegiile, veniturile. cele provocate de deportările staliniste. Unde, de ce Oare nu avem cumva în noi înşine, în istoria au plecat sutele de mii de oameni care, cu 22 de noastră, un defect ascuns, care ne împiedică să ani în urmă, ieşeau entuziasmaţi în piaţa centrală a ne dezvoltăm normal, să ne propunem scopuri Chişinăului, ce s-a întâmplat cu ei, unde s-au risi- demne şi viabile şi să le realizăm onorabil? Şi pit visele şi speranţele lor? Iar problemele vechi nu dacă-i aşa, care să fi e diagnoza, care să fi e tra- s-au rezolvat, mai mult, unele au devenit astăzi şi tamentul? mai acute decât ieri. În sociologia contemporană se discută Am început prin a lupta contra privilegiilor, ca mult despre matricele instituţionale socio- să ajungem astăzi la un decalaj colosal între venitu- culturale, pe baza cărora se formează, se dezvol- rile câtorva sute de indivizi „situaţi sus” şi cele ale tă şi se schimbă (sau nu se schimbă) popoarele şi sutelor de mii de concetăţeni „situaţi jos”. După 22 statele. Condiţia principală pentru funcţionarea de ani de independenţă, foarte mulţi moldoveni au acestei matrice este statul. ajuns la starea de mizerie descrisă de Maxim Gorki Şi aici ajungem acolo de unde am început… în piesa dramatică numită în română frumos, meta- Situaţi la răscrucea drumurilor militare ale Euro- foric – Azilul de noapte, dar care în original sună pei, noi am fost mereu prizonierii locului nostru de înspăimântător: На дне. Rămâne mereu actuală dăinuire. Mereu alţii au decis care sunt frontierele problema pasivităţii, a lehametei, deznădejdii mul- noastre şi cărui stat să aparţinem. Prea mult timp

120 - nr. 1 (32), martie 2014 Prelegere academică am trăit după şabloane străine. Ieşirea din URSS starea de spirit a intelectualităţii din Basarabia. Ci- ne-a pus cu totul nepregătiţi, dezarmaţi, în faţa isto- neva poate să nu creadă, dar din conţinutul acestui ra- riei. Am devenit implicaţi într-o adevărată mişcare port reieşea că Imperiul Rus nu trebuie să cheltuiască browniană de ordin geopolitic. nimic pentru a-şi consolida poziţiile în Basarabia… Unul din marile eşecuri ale edifi cării noului nos- De ce?, veţi întreba. Pentru că intelectualii de aici, tru stat constă în faptul că ai noştri conducători – adică boierii, funcţionarii, probabil şi clericii locali spre marele nostru regret – nu au gândire de stat. sunt foarte învrăjbiţi, „se mănâncă” atât de mult, atât Poporul îşi dă seama că oamenii de stat sunt trecă- de straşnic înde ei, mereu bârfi ndu-se, „turnându-se”, tori, nişte apariţii efemere pe scena politică a ţării. clevetindu-se reciproc, încât nu e nevoie de niciun De altfel, şi demnitarii cu pricina înţeleg asta… fel de agenţi de informare trimişi tocmai de la Pe- Activitatea politică, al cărei sens este găsirea tersburg… unui consens între părţile ce luptă pentru putere, După cum vedeţi, anonimul basarabean, pro- prin elaborarea unor reguli ale jocului ce trebuie babil, fără să vrea, a dezvăluit secretul secular al respectate de către toţi, la noi se reduce la intrigi, „matricei basarabene”. De fapt, el confi rmase, indi- certuri, bătălii subterane, iar în ultimă instanţă – la o rect repetase observaţiile celor doi miniştri ruşi de penibilă amăgire şi înjosire a poporului care nu mai prim rang în ierarhia de la curtea ţarului şi în genere speră la ceva bun, pentru că este prea de tot decepţi- în viaţa Imperiului Rus. onat, deznădăjduit, sărac, stresat, chinuit de mici şi Nouă ne este acum rău şi neconfortabil pentru mari probleme cotidiene… că nu mai avem cui ne plânge, nu mai avem unde Cu 182 de ani în urmă, în 1831, un anonim din trimite jalbe şi denunţuri! – nici sultanului de la Is- Basarabia a trimis o plângere către A. Benckendorf, tanbul, nici craiului de la Viena, nici ţarului rus, nici şeful Secţiei a III-a a Cancelariei Alteţei Sale Impe- regelui României, nici măcar secretarului general al riale. Pe cine credeţi că se plângea acest jălbaş ano- CC al PCUS! Ne este foarte greu, căci trebuie să nim din Basarabia? Pe deputaţi… Da, pe deputaţii mizăm numai pe noi înşine! Şi iată că elitele noastre Adunării boiereşti de atunci. Acuzând necruţător politice au început a căuta noi arbitri supremi: ba la elita basarabeană că ar „căuta numai îmbogăţire”, Bruxelles, ba la Bucureşti, ba la Moscova. „fără a face ceva pentru binele poporului şi pentru Or, atât timp cât ni se vor tot strecura speran- ordine”, el îl implora pe Benckendorf: „Dacă con- ţe şi iluzii despre „adevărul adevărat” care se afl ă ducerea întinsei Rusii” nu se va amesteca în situa- oriunde, numai nu în Moldova, nu vom avea nici ţia creată, ci doar va aştepta jalbe şi denunţuri din politicieni oneşti, nici funcţionari necorupţi, nici partea locului, atunci „nu încape vreo îndoială că medicină ca lumea, nici educaţie de calitate… Nu fărădelegile, abuzurile nu se vor opri niciodată”. vom avea un stat funcţional… Un stat în care oame- Şi aceasta nu e totul… Mă afl u în posesia unui nii să creadă, pentru care cetăţenii lui ar fi gata nu document uluitor care nu a fost dat publicităţii numai să muncească cinstit, dar să şi se jertfească, încă, astfel încât ofer Domniilor Voastre privilegiul de va fi nevoie. Un stat pe care nimeni să nu vrea de a lua cunoştinţă de el în premieră. Este vorba să-l părăsească, pentru că acest stat îi asigură o via- de un raport elaborat ceva mai înainte de scrisoa- ţă decentă, îl apără de necazuri şi primejdii, arată rea anonimă amintită mai sus. Astfel, în 1822, la tinerei generaţii măcar unele perspective clare. Un zece ani după încorporarea Basarabiei, ţarul Rusiei stat despre care cetăţenii lui să spună că-l iubesc, Alexandru I primeşte o analiză întocmită, la cere- deoarece dragostea de ţară, vorba lui Eminescu, este rea sa, făcută de doi miniştri de primă importanţă: un zid ocrotitor, la care se opresc şi duşmanii, şi in- de interne – Victor Kociubei şi de externe – Karl tenţiile, planurile, pornirile, proiectele duşmănoase, Nesselrode. Am rămas mirat de nivelul înalt la care antipopulare, fi e ele din afară, fi e din interior. Însă se făcea acest raport analitic despre mica provincie aşa ceva este la noi numai la nivelul doleanţelor… Basarabia. Şi mai mare mi-a fost mirarea când am vă- Şi atunci, ce-i de făcut? Mai aşteptăm încă 20 zut că la sfârşitul documentului nu se fac niciun fel de de ani? propuneri care păreau necesare: de ex., consolidarea Vă amintiţi cum am început această comunicare? organelor de stat în Basarabia, sporirea fi nanţării pen- Recitesc primele fraze: „Cu aproape 22 de ani în tru asemenea organe, creşterea numărului de agenţi urmă Uniunea Sovietică s-a destrămat. Comunis- informatori etc. Am găsit răspunsuri la întrebările ce mul s-a scufundat în vâltoarea istoriei, lăsându-ne mă frământau citind atent titlul raportului celor doi probleme pe care el nu a reuşit să le soluţioneze şi miniştri de prim rang către ţarul rus: O состоянии întrebări la care nu a putut găsi răspunsuri...” умов интеллигенции Бессарабии, adică Despre Tare mi-e teamă că peste alte câteva decenii, vre-

nr. 1 (32), martie 2014 - 121 Akademos un istoric va prezenta de la tribuna Academiei de la Ştiu, ar fi fost mai bine să adopt în discursul Chişinău o comunicare cu acelaşi început, doar niţel meu o tonalitate mai optimistă, iar încheierea co- modifi cat: „Cu aproape 20 de ani în urmă, statul municării să fi e şi mai mult pătrunsă de încrede- Republica Moldova s-a destrămat… Alianţa s-a re într-un viitor demn pentru noi, pentru popo- scufundat în vâltoarea istoriei, lăsându-ne pro- rul nostru. Însă am ţinut să comunic ceea ce aţi bleme pe care el nu a reuşit să le soluţioneze şi avut răbdarea a asculta – fapt pentru care foar- întrebări la care nu a putut găsi răspunsuri…” te respectuos, din sufl et, vă mulţumesc. Aceasta Nu, n-aş dori pentru nimic în lume un asemenea cu atât mai mult cu cât ne afl ăm la Academie, scenariu trist, sinistru! Pentru că şi eu, ca şi dum- într-un Templu al Ştiinţei, al Cunoaşterii şi Ade- neavoastră, cei prezenţi în această sală, îmi iubesc vărului, în care de secole oamenii se adună pen- sincer şi fi erbinte poporul, pământul natal. Iar popo- tru a discuta, pentru a radiografi a starea reală rul nostru merită pe deplin o viaţă bună pe pământul de lucruri din societate. udat cu sudoarea şi sângele strămoşilor. Să discute sincer, ca să poată găsi, de comun Referitor la acest subiect au de spus un cuvânt acord, soluţii pentru a îndrepta lucrurile acum – nu numai politicienii, dar şi noi, oamenii de ştiinţă. --uitându-se atent la trecut, analizând prezentul, dar În caz contrar, peste câţiva ani, riscăm să rămânem totodată, privind în viitor. aici numai noi, cei care vorbim pe această temă pe Căci nu degeaba spunea un înţelept din Orien- care suntem nevoiţi să o abordăm noi, oamenii de tul antic: „cunoaşte-ţi bine trecutul dacă vrei să ştiinţă, căci cei chemaţi – politicienii, pur şi simplu mergi mai sigur astăzi şi fără teamă – mâine.” o evită, preferând oricare alte teme. Îmi dau seama perfect că această comunicare Prelegere publică a mea poate să placă unora, dar în egală măsură, ţinută la Academia de Ştiinţe a Moldovei, altora poate să displacă. 3 decembrie 2013

Idel Ianchelevici. Tinereţe, 1978, aliaj, ø 22 cm

122 - nr. 1 (32), martie 2014 Arheologie

MONEDE MEDIEVALE Linia de despărţire trecea pe la nord de Vaslui [1]. Spre sfârşitul anului 1442, înţelegerea între fraţi este MOLDOVENEŞTI ruptă, în primăvara anului 1444 Ştefan II l-a prins şi DIN ŢARA DE JOS l-a orbit pe Iliaş. Despre emisiunile Ţării de Jos bătute în perioa- BĂTUTE LA MIJLOCUL da domniei lui Ştefan II au fost expuse mai multe SECOLULUI AL XV-LEA ipoteze. Lui i se atribuie un anumit tip monetar ce se întâlneşte, preponderent, la Cetatea Albă. Acesta înfăţişează pe revers o poartă de cetate schematizată Dr. Lilia DERGACIOVA închizând o stea [2]. Сu ocazia săpăturilor arheolo- Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM gice sistematice, întreprinse în Cetatea Albă de către expediţia arheologică Belgorod-Tira al Institutului de Arheologie al Academiei Naţionale de Ştiinţe a 15TH CENTURY MOLDAVIAN MEDIEVAL Ucrainei şi publicării materialului numismatic des- COINS from LOWer LAND (Ţara de Jos) coperit în incinta cetăţii [3], [4], a mai fost atesta- Summary. This article deals with some Mol- tă o serie de monede mai puţin cunoscute, care pot davian coin emissions issued after the division of fi atribuite unui tip anume. În Curtea Civilă şi în the Moldavian principality on the Upper Land and Curtea de Gardă a cetăţii, pe parcursul mai multor Lower Land. Basing on the coin collection presen- ted on this occasion (coins of a very specifi c type), campanii arheologice, au fost descoperite cel puţin and taking into consideration other monetary fi ndings şase exemplare (patru monede au fost depistate în discovered at Cetatea Albă and already published in Curtea Civilă [5], iar două exemplare în Curtea de the numismatic literature, we affi rm that issues of Gardă [6], restul pieselor fi ind inedite). Aici trebuie such type were minted during the reign of Stephen II să subliniem faptul că piesele de acest tip nu au fost and the construction works at the Cetatea Albă held cunoscute autorilor catalogului numismatic de refe- on 1438-1442. rinţă [7] şi nu au fost evidenţiate nici în alte lucrări Keywords: Moldavian half groats, Stephan II, de profi l [8]. Cetatea Albă, Lower Land. Continuând investigaţiile în acest domeniu, am reuşit să obţinem informaţii despre mai multe piese Rezumat. Articolul abordează problema emisiu- nilor monetare moldoveneşţi bătute după împărţirea de acest tip, afl ate atât în colecţii publice, cât şi în principatului în Ţara de Sus şi Ţara de Jos. Pe baza cele private. pieselor publicate cu această ocazie (de un tip foarte O monedă se păstrează în colecţia Cabinetului specifi c) şi ţinând cont de celelalte descoperiri mone- Numismatic al Muzeului Naţional de Istorie a Mol- tare atestate în incinta Cetăţii Albe şi deja semnalate dovei (catalog, nr. 6), fi ind descoperită la Orheiul în literatura de specialitate, putem afi rma că astfel de Vechi, r-nul Orhei, în 1958. Având prototipul necu- emisiuni au fost bătute în timpul domniei lui Ştefan noscut, aceasta fusese semnalată, probabil, în lucra- II, în perioada lucrărilor de reconstrucţie a cetăţii în- rea generală dedicată acestui sit arheologic, ca fi ind treprinse între anii 1438-1442. neelucidată [9]. Cuvinte-cheie: jumătăţi de groşi moldoveneşti, Cea de-a doua piesă, care provine din săpăturile Ştefan II, Cetatea Albă, Ţara de Jos. arheologice de la Vaslui, jud. Vaslui, a fost, de ase- menea, identifi cată greşit şi publicată fără fotografi e După moartea lui Alexandru I, la 1 februarie şi cu descriere incorectă (catalog, nr. 2) [10]. Ţinând 1432, istoria Ţării Moldovei a fost deosebit de zbu- cont de numărul foarte limitat de piese de acest gen ciumată şi plină de lupte pentru putere. O perioa- din colecţii publice, am decis să includem în catalog dă destul de scurtă de timp, scaunul principatului a şi cinci piese din colecţii private (nr. 1, 3-5, 7). Din fost ocupat de Iliaş I, fi ul mai mare al lui Alexandru, păcate, nu dispunem de date tehnice pentru toate cele însă acesta n-a apucat să domnească niciun an în- cinci exemplare cunoscute şi nici de informaţii refe- treg, fi ind alungat de fratele său Ştefan II, în toamna ritoare la provenienţa lor. Cu excepţia faptului că au anului 1433. Dar nici acesta din urmă nu a reuşit fost descoperite pe teritoriul Republicii Moldova. să domnească doi ani şi a fost învins de Iliaş I, în Prin urmare, catalogul nostru cuprinde şapte august 1435. În acest an, sub presiunea Poloniei, cei piese în valoare de jumătate de groş, toate prezen- doi se împacă şi domnesc împreună. Formal ei sunt tând trăsături specifi ce. Monedele au pe avers capul asociaţi la domnie, dar în realitate domnesc separat, de bour cu atributele heraldice, roza în dreapta şi Iliaş I în Ţara de Sus, iar Ştefan II în Ţara de Jos. semiluna în stânga, iar pe revers scutul despicat, cu

nr. 1 (32), martie 2014 - 123 Akademos trei fascii în primul cartier şi şase fl ori de crin în Revers. Scutul despicat, I trei fascii, II şase fl ori cel de-al doilea. Deasupra scutului apare o cruce, de crin; crucea deasupra scutului; cheia în dreapta în dreapta o cheie, iar în stânga litera P (catalog, scutului, P în stânga scutului [7], [8]. nr. 1-4) sau H (catalog, nr. 5-6). După cum se ob- 1. AE 0,39 g; 13,8 mm, perforată, crăpată, toci- servă, tipul monetar în discuţie are cel puţin două tă, sigla P ( ?). Colecţie privată, Republica Moldova subtipuri, deosebite în funcţie de litera care apare (inedită). în câmp, reprezentând emisiuni diferite. Un singur 2. AE 0,30 g; 13 mm, crăpată, tocită, se văd exemplar a fost bătut descentrat, ceea ce nu permi- doar cinci fl ori de crin. Complexul Muzeal Jude- te atribuirea lui unui subtip anume (catalog, nr. 7). ţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui, Inv. 2680. Vaslui, Trăsăturile stilistice ale ambelor feţe, executate cu o 2003, S.III, passim [13]. anumită prudenţă şi fi neţe, ne fac să presupunem că 3. AE ? g; cca 14 mm, crăpată, tocită, sigla P piesele de acest tip au fost executate de un meşter cu ( ?). Colecţie privată, Republica Moldova [14]. o pregătire foarte bună. 4. AE ?g; 14 mm, perforată, tocită. Colecţie pri- Monedele sunt bătute, preponderent, din vată, Republica Moldova [15]. cupru. Se cunoaşte însă şi un exemplar bătut dintr-un Avers. Ca mai sus. metal de culoare argintie (catalog, nr. 5). Greutatea Revers. Scutul despicat, I trei fascii, II şase fl ori pieselor, calculată doar pentru patru exemplare, este de crin; crucea deasupra scutului; cheia în dreapta cuprinsă între 0,39 şi 0,20 grame, cu media de 0,29 scutului, H în stânga scutului [7], [8]. grame, iar diametrul este cuprins între 15 şi 13 mm. 5. AR-Bi 0,27 g; 14,8 mm, tocită. Colecţie pri- Astfel, în total, sunt cunoscute cel puţin 13 ju- vată, Republica Moldova [16], [17]. mătăţi de groşi de acest tip. Pentru că n-avem de-a 6. AE 0,20 g; 14x12 mm, crăpată, se văd doar face cu monede epigrafe, cu inscripţiile clare, con- cinci fl ori de crin. Muzeul Naţional de Istorie a Mol- siderăm că piesele de acest tip au fost emise în tim- dovei, Inv. FB-27656-6. Orheiul Vechi, r-nul Orhei, pul domniei lui Ştefan II, datorită faptului că pe ele Republica Moldova, 1958, şanţul 2, caroul 1, -0,60 apare un simbol important, caracteristic emisiunilor m [9]. acestui domnitor, şi anume cheia [11]. Aria de răs- Avers. Ca mai sus. pândire a acestor monede, limitată de pământurile Revers. Scutul despicat, I trei fascii, II şase fl ori Ţării de Jos, cu o concentrare în straturile culturale de crin; crucea deasupra scutului; cheia în dreapta scutului, sigla în stânga scutului nu se vede. din incinta Cetăţii Albe, pe de o parte, şi lipsa com- 7. AE ? g; cca 15 mm, ruptă pe margine, tocită, pletă a acestor emisiuni în alte situri arheologice se văd doar patru fl ori de crin. Colecţie privată, Re- din Moldova istorică (ne referim la centrele urbane publica Moldova [18]. din Ţara de Sus), pe de altă parte, susţine ipoteza că acest tip monetar a fost produs în perioada recon- Bibliografi e strucţiei şi întăririi Cetăţii Albe, sub Ştefan II [12], 1. Domnii Ţării Moldovei, Galeria voievozilor, Stu- în anii 1438-1442. dii. Volum editat de Demir Dragnev, Chişinău, 2005, p. Deşi concentrarea maximă a pieselor respecti- 75-79. ve este atestată la Cetatea Albă, nu putem afi rma cu 2. Nicolae E. Descoperiri monetare de la Suceava certitudine că monedele de acest tip au fost emise (I). În Buletinul Societăţii Numismatice Române, vol. aici. Nu are cum fi exclusă ipoteza (având în vedere LXXXVI-LXXXVII, anii 1992-1993, nr. 140-141, Bu- calitatea foarte bună a imaginilor de pe exemplare- cureşti, 1996, p. 181 cu bibliografi e. 3. Богуславский Г., Дергачева Л. Молдавские le în discuţie) că monedele au fost bătute la Vaslui, монеты из раскопок 2005-2007 гг. в Гражданском ceea ce pare a fi logic anume pentru că în această дворе Белгород-Днестровской крепости и некоторые perioadă oraşul devine reşedinţa domnească a Ţă- проблемы постройки стен Гражданского двора. În rii de Jos. Odată cu începutul lucrărilor de recon- Записки отдела нумизматики и торевтики Одесского strucţie de la cetate, monedele au putut fi aduse aici археологического музея, том I, Одесса, 2010, с. 73-91. centralizat pentru efectuarea diferitor plăţi mărunte 4. Богуславский Г., Дергачева Л. Средневековые către meşteri şi diverşi funcţionari. монеты из раскопок 2005-2010 гг. в Гарнизонном дворе Белгород-Днестровской крепости. În Записки отдела Catalog нумизматики и торевтики Одесского археологического Moldova музея, том II, Одесса, 2014, sub tipar. Ştefan II (1433-1447, cu întreruperi) 5. Богуславский, Дергачева 2010, ук.соч., с. 87, jumătăţi de groşi № 21-24; Таблица I.21-22, II.23-24. Avers. Cap de bour cu stea între coarnele con- 6. Богуславский, Дергачева 2014, ук.соч., № 33-34. vergente, roza în dreapta şi semiluna în stânga. 7. Buzdugan, G., Luchian, O., Oprescu, C. Monede

124 - nr. 1 (32), martie 2014 Arheologie

şi bancnote Româneşti, Bucureşti, 1977, cf. p. 69-70. (acest exemplar, însă descrierea a fost modifi cată). 8. Iliescu O. Moneda în România (491-1864), Bucu- 14. http://oldstory.info/index.php?/topic/11795-%D reşti, 1970, cf. p. 30-31. 0%BF%D0%BE%D0%B4%D1%81%D0%BA%D0 9. Абызова Е.Н., Бырня П.П., Нудельман А.А. %B0%D0%B6%D0%B8%D1%82%D0%B5/ (vizitat Древности Старого Орхея (молдавский период), 10.01.2013, acest exemplar). Кишинев, 1982, сравнить с. 64. 15. http://oldstory.info/index.php?/topic/12611- 10. Corpus Nummorum Moldaviae-III, Monnaies et D%D0%BE%D0%B2%D0%BE%D0%B5- parures du musée départemental „Ştefan cel Mare” de %D1%84%D0%BE%D1%82%D0%BE-%D0%B1%D Vaslui, ouvrage collective éditée par Viorel M. Butnariu, 1%8B%D1%87%D0%BA%D0%BE%D0%B2/ (vizitat Iaşi, 2007, p. 105, nr. 99. Fotografi a monedei ne-a fost 4.02.1012, exemplar nr. 13). trimisă spre identifi care de către dl V. Butnariu, în vede- 16. Городенко А. Монеты чеканки Аспрокастро rea republicării ei într-un alt volum, ocazie cu care am (Белгорода) из частных коллекций. În Labirint, nr. 1, făcut cuvenita rectifi care. Întrucât nu am primit în timp Кишинев, 2001, с. 11, № 4 (acest exemplar). util acceptul acestuia pentru a o folosi, nu vom reproduce 17. Dergaciova L. Monede medievale moldoveneşti fotografi a menţionată, însă precizăm tipul şi elementele din colecţii particulare (I). În Revista Arheologică, s.n., secundare, care au scăpat editorului, oferind descrierea ei vol. IV, nr. 2, Chişinău, 2008, p. 215, nr. 73 (acest exem- corectă în catalogul nostru. plar, însă desenul şi descrierea au fost actualizate). 11. Buzdugan, G., Luchian, O., Oprescu, op.cit., cf. 18. http://oldstory.info/index.php?/topic/11216- p. 70-71, tipul II, V. %D0%BF%D0%BE%D0%B4%D1%81%D0%BA 12. Шлапак M. Белгород-Днестровская крепость. %D0%B0%D0%B6%D0%B8%D1%82%D0%B5- Исследование средневекового оборонного зодчества, %D0%BF%D0%BE-%D0%BC%D0%BE%D0%BD% Кишинев, 2001, с. 169-173, 224. D0%B5%D1%82%D0%B5/ (vizitat 10.01.2013, acest 13. Corpus Nummorum Moldaviae-III, p. 105, nr. 99 exemplar).

Planşa I. Moldova, Ţara de Jos, Ştefan II (1433-1447, cu întreruperi), jumătăţi de groşi

nr. 1 (32), martie 2014 - 125 Akademos

REFLECŢII EXPLICATIVE Restabilirea în timp a primelor acte de creaţie umană, în speţă a celor muzicale, este o sarcină pe CU PRIVIRE LA ORIGINEA cât de riscantă, pe atât de anevoioasă, întrucât nu DOINEI CA STIL MELODIC există date concludente despre începuturile forme- lor primitive ale muzicii. Totuşi, intenţia de a lua ŞI SPECIE MELOPEICĂ în dezbatere geneza structurilor ritmico-sonore ale doinei, ca specie muzical-poetică, ne obligă să co- borâm pe fi rul istoriei în trecutul îndepărtat, la ori- Dr. hab. Victor GHILAŞ ginile artei, preluând din scundele informaţii, ajunse Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM până la noi, pe cele edifi catoare şi în măsură să pro- iecteze o rază de lumină asupra gândirii muzicale ca parte inseparabilă a procesului de devenire a civili- EXPLANATORY REFLECTIONS ON THE ORIGIN OF DOINA AS A MELODIC STYLE AND zaţiei umane. SPECIES Primele semne de refl ecţie artistică a omului ar- Summary. This study aims to follow the consti- haic apar în paleoliticul superior. Deşi în perioada tution in time of Doina as a melodic style and species respectivă nu se poate vorbi decât despre pre-artă, representative of the lyric genre. The lack of reliable deoarece creaţia artistică comporta, în primul rând, musical documents from ancient history of the man- o pronunţată semnifi caţie utilitară, pragmatică, ma- kind makes it diffi cult to investigate and reconstruct gică şi mai puţin una artistică, formativă, distractivă the archaic sound space. For this reason, to argue his sau estetică. Prezintă interes, din acest punct de ve- ideas, the author appeals to indirect sources and de- ductive reasoning. The analytical instrument applied dere, vestigiile culturii aurignac-solutreene (apr. 40 in the study leads to the conclusion that Doina is the de mii de ani î.e.n.), care s-au păstrat până în zilele result of a polygenesis process and its roots come noastre: picturi, desene şi instrumente muzicale ae- from the Upper Paleolithic period, i.e. long before rofone. Scenele de vânătoare, sub forma unor pan- the musical art itself. Elements of primary musi- tomime, converg spre ideea că dansurile ritualice cal language gradually turned into art in a musical legate de vânat erau însoţite de muzică executată la activity with a syncretic character. As a result of a aerofone, susţinute ritmic de percuţie. continuous process of sound material selection and Elementul muzical primitiv, aşadar, apare in- ordering closely related to the daily life of human so- cieties, the musical practice generated specifi c sound tegrat procesului de muncă, de dobândire a hranei. patterns creating dallied, long melodic phrases with Treptat, imitarea procesului de muncă prin pantomi- characteristic stylistic features, pronouncedly singa- mă se distanţează de practica primară, căpătând un ble, lyricism of intense expressiveness, free rhythm caracter cvasiindependent, materializat în cântec, and so on, which artistically transfi gure the inner life, dans, în care apar procedee artistice, aprobate sau struggles and aspirations of the individual. consfi nţite prin puterea tradiţiei, se produc diferite Keywords: Doina, melody, musical species, lyri- stilizări, formule şi variante interpretative etc. cal genre, Paleolithic, sound structures. Cum se prezenta structura acelor melodii şi ce Rezumat. Studiul de faţă încearcă să urmărească legătură ar avea aceasta cu problema abordată? Răs- constituirea în timp a doinei ca stil melodic şi specie punzând la ultima întrebare, am putea spune că exis- melopeică reprezentativă a genului liric. În lipsa docu- tă o relaţie directă şi vom încerca să explicăm de ce. mentelor muzicale sigure din istoria veche a omenirii, În tentativa de a restabili etapele preistorice ale autorul apelează la sursele documentare indirecte şi la culturii, savanţii, în lipsa probelor necesare, recurg raţionarea deductivă. Instrumentarul analitic aplicat deseori la metoda comparativă, axându-se, în buna în studiu demonstrează că doina este rezultatul unui parte, pe studiul culturii popoarelor afl ate astăzi în proces de poligeneză, iar originile ei provin din pe- stadiul de dezvoltare primitiv-natural şi care mai rioada paleoliticului superior. Elementele de limbaj muzical incipient se transformă treptat în artă cu ca- păstrează încă producţii muzicale de factură mono- racter sincretic. În urma unui proces continuu de se- dică, constituite în tiparul vechilor tradiţii. Pornind lectare şi ordonare a materialului sonor, practica mu- de la aceste realităţi sau premise, C. Brăiloiu, pe zicală va genera tipare specifi ce, confi gurând expresii baza unor studii comparate privind folclorul euro- melodice tărăgănate, meditative, cu trăsături stilistice pean şi cel extraeuropean, al oazelor de cultură mu- caracteristice, cantabilitate pronunţată, lirism, ritmi- zicală a popoarelor naturale, a ajuns la identifi carea că liberă etc., prin care este transfi gurată artistic viaţa unor legi de creaţie nativă cu caracter universal, fără lăuntrică a individului uman. vreo diferenţiere rasială sau geografi că între colecti- Cuvinte-cheie: doină, melopee, specie muzicală, vităţile umane [1]. Se confi rmă omogenitatea creaţi- gen liric, paleolitic, structuri sonore. ei muzicale „colective” care „rezidă în similitudinea

126 - nr. 1 (32), martie 2014 Muzicologie

între elementele de bază, ce alcătuiesc diferitele ei zilor (microcomunitate indigenă pe cale de dispa- forme de manifestare, adică melodia şi ritmul. riţie din Ceylon-Sri Lanka) [5], în care observăm De la un capăt la altul al lumii se regăsesc anu- pendularea melodică în jurul treptelor 3 şi 2, ritmuri mite scări modale, care determină formule intonaţi- anapestice, dactilice şi spondaice, care scot în profi l onale, asociate cu formule ritmice şi cu structuri for- recitativul, purtat pe sunetul fi nal. male uimitor de asemănătoare. Toate laolaltă acestea Forme rudimentare de exteriorizare muzicală a formează un ansamblu de procedee bine organizate stărilor emoţional-psihice atestăm şi în folclorul au- în sisteme bazate pe un principiu „natural” de alcătu- tohton, mai ales în cel din substrat: în unele colinde, ire. Aceste elemente de limbaj muzical primar pot fi cântece de secetă, în bocete, cântece lirice, cântece considerate ca având un caracter obiectiv în „fi gura- de leagăn ş.a. Pornind de la această premisă, Ma- rea diverselor stări psihice” ale omului” [2]. riana Kahane observă în „embrionul melodic tipic, La afi rmaţiile anterioare se mai adaugă înre- originar al cântecului de leagăn”, constituit din „al- gistrările „fonogramice, observaţii făcute cu toată ternanţa între două sunete, în succesiune coborâtoa- scrupulozitatea ştiinţifi că necesară la faţa locului, re, situate pe trepte alăturate”, coincidenţe (deloc în- măsurători metronomice şi tonometrice”, ce „asigu- tâmplătoare) cu „formula iniţială cea mai frecventă ră cercetărilor asupra muzicii primitivilor riguroase a doinei”, care, prin dezvoltare, îşi găseşte exprima- temeiuri ştiinţifi ce. (…) Concluziile făcute pe baza re „în străvechea noastră melodie lirică” [6]. acestor studii pot (…) să ne dea sugestii asupra ori- În muzica la stadiul ei de formare, rolul acţiunii ginii muzicii şi, mai ales, să ne dea imaginea stadii- de repetare este unul determinant, întrucât datorită lor de primitivitate ale înfi ripării formelor de muzi- acesteia se formează stereotipul dinamic, iar mai apoi că cele mai apropiate de primele începuturi de viaţă limbajul muzical propriu-zis. Stereotipul dinamic muzicală” [3]. are un rol extrem de important în procesul de con- Primele forme de organizare a materialului so- ştientizare a sunetelor în cadrul diferitelor sisteme nor aveau un contur elementar. Manifestările incipi- sonore muzicale: ansambluri, structuri, substructuri ente de melodie se desfăşurau pe un ambitus foarte de diferită stare evolutivă. Pentru folclorul muzical, limitat. Asemenea sonorităţi muzicale includeau în „ca reprezentând o parte a muzicii mai aproape de substanţa lor fonică 2-3 sunete (bicordii, tricordii), starea nativă, repetarea este o componentă esenţială construite fi ind pe un format îngust, restrâns, cu a exprimării limbajului caracteristic” [7]. Această o dimensiune limitată în conţinut, cum ar fi , spre constatare face verosimilă ideea „că, într-o primă exemplu, muzica arhaicului neam wedda (trib de pe perioadă a originii muzicii, primele sunete muzicale insula Ceylon, afl at în stadiul primitiv de dezvoltare emise sau auzite de către fi inţa umană au fost recep- social-culturală). ţionate pe calea senzaţiei auditive, ca orice sunet din Aşa se caracterizează unele tipuri primigene de natură” [8]. realizare muzicală: material sonor redus, repetarea Dar până la diferenţierea înălţimii fonice a su- obstinată a anumitor formule melodice (prin proce- netului, omul arhaic va avea de parcurs o cale si- dee precum repetarea identică şi/sau prin inversarea nuoasă. Perceperea diapazonului sonor elementar, motivelor), distanţări şi reveniri la sunetul ţinut – raportat la scara înălţimilor, va deveni posibilă din focusul polarizator al tonurilor componente ale cân- momentul când individul uman începe să compa- tecului, evidenţierea în prim-plan a părţii recitate a re (confrunte) şi să caute o interdependenţă între melodiei, întreţinute pe acelaşi sunet (recto-tono). stimulii acustici. Aceasta ar fi o primă etapă de or- Melodii astfel structurate pot fi semnalate „în cre- ganizare şi structurare muzicală în viaţa lui, proces aţia tuturor popoarelor. Ele au apărut – după toate care „are loc când omul începe să perceapă, fi e şi ipotezele – într-o vreme când spiritul uman era stă- pur empiric, legături de cauzalitate între unele fe- pânit de credinţă şi vrăji, când omul folosea formule nomene ale lumii reale. În acest stadiu, el ajunge să magice, pentru a îmblânzi forţele naturii, dar, mai folosească acele însuşiri mai subtile, lăuntrice, ale ales, în procesul muncii, în incantaţiile ce însoţeau legăturilor dintre sunete, care îi oferă posibilitatea activitatea zilnică, cum se mai întâlnesc şi astăzi în de a exprima cu ajutorul lor un conţinut emoţional cântecele pescarilor de pretutindeni, ale tăietorilor din ce în ce mai bogat. Omul primitiv însă nu poate de lemne din Carelia, în strigătele cvasimuzicale încă depăşi limitele unei melodii care reprezintă o ale vânzătorilor ambulanţi, în muzica popoarelor de idee decât printr-o continuă repetare a melodiei în culoare, a triburilor indiene etc.” [4]. O construcţie toate variantele posibile” [9]. melodică în aşa fel concepută, din trei sunete alătu- Mai trebuie făcută o precizare. Persuasiunea re- rate, fără orânduială ritmică şi fără o idee muzicală petării unui motiv are, mai exact avea şi un pretext sau temă călăuzitoare, este cântecul din muzica we- pur pragmatic şi anume: credinţa în puterea repetării

nr. 1 (32), martie 2014 - 127 Akademos de a acţiona asupra realităţii, asupra forţelor naturii, mene arhaice înrudite de muzică. Primatul îl deţinea adică avea un raport direct şi cu anumite activităţi latura vocală a execuţiei. În pofi da rudimentarismu- practice întru supunerea obiectului „invocaţiei vo- lui acelor creaţii muzicale, ele denotă primele sem- inţei celui care cânta (…). Caracterul ritmic şi in- ne de apariţie a arhispeciei cântecului originar, însă tonaţional al cântecelor este legat, într-o anumită pipernicit, de un sincretism foarte puternic, nedife- măsură, şi de aşa-zisul text. Însă în stadiul primitiv, renţiat, în ceva de stilul doinei, al cântecului liric importanţa textului este redusă, chiar şi în cântecele propriu-zis, al celui de ceremonial etc., dar în care „narative“, unde acesta juca un rol conducător. Rit- treptat se vor face evidente elementele de subiect mul cântecului este condiţionat într-o şi mai mică (situaţii, linii, motive etc.). Filonul liric este prezent măsură de text în cazul melodiilor de dans (…)” atât în viaţa spirituală curentă, cât şi în cea de ritual. [10]. Prin urmare, rostul repetării se rezumă la ne- Este difi cil de a întreprinde o analiză formală, struc- cesitatea primordială de a canaliza şi a întruchipa, în turală şi morfologică a acestor producţii. Dar anume conformitate cu orizontul intelectual, cu caracterul prin evoluţia treptată, în această perioadă precoce a empiric al gândirii, cu mentalitatea, sentimentele, omenirii apar câteva elemente muzicale primare, ce însuşirile voluntare umane etc., destinaţia funcţio- formează cele dintâi îmbinări ritmico-intonaţionale nală a primelor acte de exprimare muzicală. ale sunetelor muzicale învecinate, adică iau naşte- Având în vedere strânsa relaţie dintre viaţa soci- re unele componente ale modului. Drept urmare, se ală colectivă şi artă, putem considera, cu o anumită realizează: a. desprinderea, determinarea sunetelor doză de aproximaţie, că baza muzicii în perioada şi a intervalelor muzicale în cadrul manifestărilor naturală de existenţă a individului uman o consti- sonore bazate pe ritm şi timbru şi înlocuirea aces- tuia activitatea socială, fundamentată pe muncă şi tora din urmă cu mijloace de expresie melodice; b. practicile spirituale comune ale colectivităţii, recte: cristalizarea fi nalurilor melodice; varierea melodică cântecul primigen era produsul şi exponentul re- a unor motive din două sau trei sunete, în repeta- laţiilor din societate. Limitat în conţinut, redus în re şi dezvoltare; formarea celor mai simple legi de ingrediente fonice, acest elementar tip de realizare construcţie a perioadei muzicale (anticiparea semi- muzicală se compunea din formule ritmico-intona- cadenţei şi a cadenţei fi nale); c. diversifi carea spec- ţionale, experimentate de-a lungul veacurilor, care trului cromatic pe parcursul intonării melodiei [12]. se cristalizează concomitent cu evoluţia raporturilor Viaţa cotidiană în perioada orânduirii gentili- sociale ale unui grup sau neam, pentru ca ulterior ce, cursul fi resc al timpului era perceput drept unul să se diferenţieze în volitiv-imperative (de aici vor foarte lent, chiar încetinit. Muzica însă rămâne a fi deriva cântecele magice), narative (de aici vor des- un „mijloc de viaţă, de rezistenţă … în lupta pe care cinde intonaţiile povestirii, ale recitării cu caracter primitivul o duce împotriva puterilor, nevoilor, gri- epic) şi melodii care exprimă sfera sentimentelor in- jilor (…)” [13] cu care se confruntă zi de zi. Exis- time ale omului primitiv (începutul liricii) [11]. tând în conformitate cu ordinea şi ritmul său interi- Revenind şi încercând a medita asupra cauzelor or, individul uman le imprimă, le transpune asupra practicii repetării continue în cântecul primigen, tre- activităţilor, ocupaţiilor şi manifestărilor din sfera buie să constatăm următoarele. Modul de exprimare spirituală. Deci, „ritmul constituie fenomenul evo- muzicală prin repetarea întruna a unor formule into- luării în timp a succedării organizate a tuturor acte- naţionale specifi ce (celule, motive) se explică prin lor, proceselor şi evenimentelor din natură, societa- raţionarea limitată, fragmentară a omului, încorsetat te, viaţa fi zică şi cea psihică a omului” [14], iar cur- de formaţiunea sa intelectuală imperfectă, de felul gerea obişnuită a timpului reprezintă ritmul interior de recepţionare, percepere şi explicare a fenomene- care însoţeşte percepţia „duratei” psihologice, fi ind lor din natură, adică de gradul coborât de cunoaştere infl uenţat de ritmul exterior [15]. Pe durata existen- a lumii înconjurătoare, de capacitatea scăzută de ge- ţei multimilenare a omului, ritmul va fi produs şi neralizare. Toate, în ultimă instanţă, s-au proiectat reprodus la un nivel superior de exprimare – cel al asupra refl ecţiei muzicale protoistorice a individului vieţii spirituale – prin muzică. În practica muzicală, uman, devenit între timp social. „ritmul artistic este un ritm viu, creator de imagini, Concomitent cu progresul societăţii, în procesul generator de emoţii, mijloc principal de expresie dezvoltării artei sunetelor reproducerea naturalistă, prin care se pot comunica idei, sentimente, impre- onomatopeică a sunetelor naturale încep să aibă în sii, convingeri” [16]. Transferul ritmului cotidian în muzica primitivă un rol din ce în ce mai mic. Con- sfera artisticului pare a fi cât se poate de evident: diţiile de muncă şi de viaţă comunitară similare din ritmul vieţii – unul lent, ritmul artistic – unul lent, teritorii geoculturale diferite, în etapele timpurii ale prin urmare şi ritmul muzical va fi tot unul lent. De societăţii, au făcut posibilă înfi riparea unor speci- aceea, se admite că anume acel ritm încetinit, lent

128 - nr. 1 (32), martie 2014 Muzicologie al vieţii austere, aspre, difi cile şi anevoioase avea sporul demografi c, ia amploare migraţiunea, reaşe- un refl ex direct asupra paleocântecului. Pe deasu- zarea şi asimilarea de noi teritorii de către grupuri pra, acesta era preponderent de factură (stare) mino- mari de populaţie, se modifi că habitatul uman în le- ră. Spre deosebire de major, minorul are o culoare gătură cu aceasta. Într-un cuvânt, dinamica generală (nuanţă) modal-sonoră închisă, sumbră. În cazul de a existenţei şi a biotopului uman suferă neaşteptate, faţă, modul se manifestă ca formă estetică a emo- spontane şi instantanee metamorfoze. Adică, însăşi ţiei, obiectivată în expresie muzicală, care adoptă viaţa îl obligă pe om ca în asemenea condiţii să fi e o formă anume din perspectiva istoriei şi a deter- mai mobil, mai concentrat, mai efi cient, să-şi clă- minismului social-economic. În alţi termeni, codul dească un alt comportament biologic şi social, să- genetic al protocântecului, expresivitatea lui moda- şi canalizeze eforturile în vederea soluţionării mai lă era pusă în relaţie cu forţele naturii care aveau rapide a necesităţilor legate de cotidian. Un parcurs infl uenţă directă asupra spiritului uman. Melodia de în acelaşi sens îl are şi receptarea ritmului vieţii. magie pentru invocarea ploii a băştinaşilor din Noua Lucrurile se desfăşoară simfonic. Periodicitatea din Irlandă (insulă a arhipelagului Bismarck din Oceanul viaţa cotidiană, evenimentele şi succedarea lor în Pacifi c) consună cu cele relatate anterior. timp se intensifi că, iar replica omului faţă de toate Prin afi rmaţiile de mai sus nu trebuie însă să aceste ritmuri naturale accelerate este una de con- se înţeleagă că melodiile de infuzie luminoasă, cu semnare (înregistrare) şi contemplare. Schimbările, o mişcare ceva mai dinamică, de caracter major impacturile, impulsurile exterioare sunt sincroniza- lipseau cu desăvârşire. Viaţa comunitară, cu toată te cu viaţa afectivă, inclusiv cu actele muzicale, prin omogenitatea şi asperităţile ei, includea şi secvenţe intermediul mijloacelor de expresie proprii acestei mai senine, oferea destule manifestări de bucurie, arte. Anume timpul material a stabilit condiţia gene- triumf sau satisfacţii (succesul cinegetic, fecundita- ratoare şi cauzală pentru ritm – factorul de mişcare, tea pământului, tămăduirea bolii, izbânda în luptă organizare şi impuls pentru produsul muzical-sonor. ş.a.), motive care predispuneau pentru a exprima in- Se poate spune că fenomenele şi evenimentele brute cantaţia, deliciul în cântec. Şi în zilele noastre me- din viaţă, natură şi scurgerea lor în timp, percepu- losul grupurilor etnice, condiţiile de trai ale cărora te şi tratate acum într-o altă dimensiune tempora- se apropie de situaţia social-economică a entităţilor lă – superioară, sunt subiectivizate în trăiri artistice demografi ce neevoluate de altădată, este compara- personale, găsindu-şi exprimare sau transformare în bil cu cel al primitivilor. stările de natură emotivă, afectivă şi sentimentală Tezele formulate ne orientează spre constatarea ale omului neoantrop. că anume perioadei tardive a paleoliticului i s-ar pu- Ca o observaţie generală de conţinut, se impune tea atribui începuturile doinei cu caracteristicile ei a fi relevat ritmul vieţii sociale şi al celei cotidie- primordiale: structuri sonore prepentatonice, con- ne – liantul catalizator care a determinat noi refl exe strucţii premodale de stare minoră, formule elemen- (raporturi) relaţionale între praxis şi spiritualitate, tare de recitativ recto-tono, cadenţe fi nale pe treapta între raţional şi afectiv. Aşadar, ritmul constituie un întâia, ritm liber, emisii şi articulaţii vocale specifi - factor de natură emoţională, o necesitate spirituală ce, alternări repetate de trepte. de exprimare artistică, „un mijloc puternic de comu- Dar aproximativ la aceeaşi etapă, odată cu îna- nicare, permanent înnoitor şi – pe deasupra – inepu- intarea societăţii primitive către un stadiu mai evo- izabil ca formă de manifestare” [17]. luat, avansează şi arta muzicală care, pe baza premi- Odată cu evoluţiile culturale în neolitic, viaţa selor create, se va ramifi ca pe mai multe categorii: spirituală urmează vectorul continuităţii în raport cu cântece lirice, cântece războinice, cântece de slavă tradiţiile perioadei anterioare. Elementele constitu- etc. Condiţiile pentru dezvoltarea acestora se vor tive ale muzicii sunt, în bună parte, perpetuate în accentua într-un proces mai îndelungat de prefaceri timp. Muzica era parte componentă a noilor prac- tocmai în neolitic. tici, mentalităţi, mod de trai etc. La acest nou nivel Din punct de vedere social, economic şi cultu- al relaţiilor sociale continuă diversifi carea tematică ral, această perioadă în istoria omenirii este cea a a bunurilor artistice. Alături de cântecele marţiale, folosirii sculelor din piatră lustruită şi de bronz, ea de glorie, apar cântecele de muncă, mai apoi – cele caracterizându-se prin apariţia agriculturii primiti- de dragoste. ve, a păstoritului şi a meşteşugăritului. Perfecţio- Evoluează şi scările muzicale care, într-o primă narea uneltelor de muncă la acea etapă a stimulat etapă, se desfăşoară pe calea lărgirii ambitusului me- dezvoltarea vertiginoasă a forţelor de producţie, a lodiei, a ornamentării sunetelor prin triluri, apogia- încurajat apariţia excedenţei de bunuri materiale şi turi, glissando-uri ş.a., prin folosirea intonaţiilor voit activizarea schimbului de mărfuri. Este evident şi netemperate (sferturi, optimi de ton), prin creşterea

nr. 1 (32), martie 2014 - 129 Akademos rolului expresiv al intervalelor (salturi vocale în am- spirit tensionate, dramatice, diferite dispoziţii de tris- bele sensuri, intervale micşorate şi mărite), precum teţe, depresie, melancolie. Ca intensitate, asemenea şi prin treceri subtile de la exclamaţii sentimentale situaţii ale sufl etului, materializate în cântec, cedau (de jale, bucurie, groază, alertă, teamă, impacienţă) la doar în faţa cântecului funerar care exteriorizează, cu comunicarea unor sunete imitative (strigăte, zgomo- o gravitate mai accentuată, sentimentul jalei, regre- te, vociferări onomatopeice), păstrând însă principiul tului, durerii, tragismul coliziunilor din viaţa omului. modal. Exemplele de mai jos (atestate la populaţia Forma arhaică de activitate sonoră (muzicală şi/sau kubu – trib extrem de înapoiat, cu mod de viaţă no- poetică) – lungă, tărăgănată, cu ritm liber, rămâne să mad sau seminomad, care trăia la începutul secolu- funcţioneze acolo unde, respectiv, modelul social al lui al XX-lea în pădurile seculare (Rimba) din insula vieţii rămâne a fi cel vechi, acolo unde era necesară Sumatra-Indonezia şi având ca îndeletniciri culesul refl ectarea unor aserţiuni, sentimente de aspect grav, şi pescuitul; principalele lor arme de vânătoare erau de o accentuată tensiune moral-spirituală. lancea de lemn şi ţeava de sufl at) vădesc un caracter Pe de altă parte, aceleaşi aspecte ale emoţiilor de activitate sonoră destul de complicat (ambitus de umane puteau fi realizate şi în cântecul liric, dar nu- peste o octavă, sunete ţinute, desfăşurare melodică li- mai parţial. Iată de ce exista cântece lirice de dor, de beră, ornamente, recitative purtate pe un singur sunet jale, de înstrăinare, de profundă meditaţie fi losofi că, etc.), iar factura lor muzicală are deja unele elemente de melancolie etc., care nu sunt doine propriu-zise, de complementaritate cu doina. deoarece nu pot realiza, nu se pot situa, compara sau Tot din această perioadă pot fi făcute mărturii concura cu ultimele în materie de profunzime senti- pregnante despre afi rmarea cântecului liric propriu- mentală sau afectivă. În schimb, intervin primeniri în zis care, treptat, se va impune cu drepturi depline ca capacităţile de refl ectare a melosului (perfecţionarea pondere în creaţia orală neocazională. Este un model internă a frazei, a sintagmei muzicale – prin mărirea compoziţional necristalizat încă defi nitiv, dar, com- numărului unităţilor informaţionale şi, prin aceasta, parativ cu doina, are un grad de structurare mai bine sporind numeric şi calitativ depăşirea formelor arha- conturat şi, totodată, de o mai pronunţată alcătuire: ice neregulate, deschise, elastice ca structură, tără- mai compactă, mai restrânsă în dimensiuni, mai cla- gănate sub raport ritmic etc., dar care încă se afl ă în ră sub aspect confi gurativ. În sensul celor schiţate, relaţii nemăsurabile, libere de strofa melică). Perfec- cântecul liric refl ectă ca atare o altă coordonată de ţionarea limbajului arhaic greoi, cu predilecţie sinte- percepere, receptare a trecerii, scurgerii timpului, a tic (prin restrângerea amplitudei sintagmei rândului unui ritm al vieţii mai strâns, mai dens, mai accen- verbal-poetic), creează premisele pentru producerea tuat, mai precipitat. Puteau fi consemnate în creaţia isocronă a timpilor metrici, a tiparelor ritmice baza- muzical-poetică şi tiparele ritmice de bază cu metru te pe podii şi stabileşte limite aranjate simetric (şi regulat, proporţiile strofi ce conturate, care se afi rmă constante în ascendenţă) de 4, 5, 6, 7, 8, 9, …, „n” în viaţa spirituală a colectivităţilor, odată cu aceasta silabe. Legea simetriei, ordonării, ca element estetic, ele începând să manifeste o mai mare putere de so- se afi rmă cu tot mai multă consecvenţă. Modelele lidaritate socială. Cântecul liric însă se dezvoltă nu metrului regulat — dipodic, tripodic, tetrapodic etc. atât în detrimentul, cât concomitent cu străvechea – apar incidental şi sunt răspândite inegal pe diferite formă de cântec lung, tărăgănat, de tematică senti- zone geografi ce ale lumii (în antichitate erau răspân- mentală, afectivă, care asociază elementele muzica- dite la mai multe popoare) [18]. le şi poetice, exteriorizând stări emoţional-psihice Anume formele regulate, unitatea organică din- anume. Totodată, cântecul liric comportă o paletă tre ritm, melodie şi vers vor deveni dominante. Peri- imagistică mai largă de ipostaze ale vieţii afective, odicitatea măsurată va fi impusă şi de perfecţionarea proiectând în imagini artistice subtile, perspicace cantitativă şi calitativă a unităţilor sintactice (frază, universul bogat al lumii imateriale a simţurilor, pe motiv, sintagmă), morfologice (metrica muzicală care le percepe structura internă a omului. şi cea prozodică), de natură muzical-poetică. Toate Diferenţierea declanşată a avut drept consecin- acestea denotă conturarea (cristalizarea) cântecului ţă specializarea progresivă cu implicaţii funcţional- liric propriu-zis care vine cu paşi rapizi în practica interpretative. Pe de o parte, observă A. Hâncu, de creaţie orală, prefi gurând un vast spectru de posi- străvechea formă de executare (lentă, prelungă) şi bilităţi: forma regulată, strofi că şi măsurată, carura cândva dominantă, de intensitate specifi că, cu sufl ul [19]. Este adevărat însă că structura metrică a versu- minor al cântecului primar, rămâne în uz, continuând lui cântat (a rândului melodic) s-a dezvoltat în mod (după vigoarea tradiţiei şi a funcţiei) şi în condiţiile diferit la popoarele lumii. Astfel, în versifi caţia an- epocilor ulterioare să servească comunităţilor etnice, tică versul epic era unul lung (spre exemplu, hexa- pentru a exterioriza pe cale sonoră anumite stări de metrul dactilic al epopeilor antice avea 18 silabe, în

130 - nr. 1 (32), martie 2014 Muzicologie schimb versul liric era unul scurt). La noi s-a afi r- turci, wezi (indieni aborigeni din Sri Lanka); în mat versul scurt (cel mai frecvent vers, de 8 silabe, Africa – la arabii algerieni, beduinii nord-africani; este unul scurt); ruşii cunosc versuri cuprinse între în America – la indienii brazilieni (bakairi, makuşi, 6 şi 18 silabe; o mare varietate de tipare metrice pot taulipangi, vapişani), irokezi (triburile indienilor fi întâlnite la bulgari – de la 4 până la 16 silabe; la din nordul SUA şi din Canada); în Australia – la lo- sârbi versurile variază între 6 şi 16 silabe; versurile cuitorii australieni aranda (arunta) [21]. Modelul de ungurilor pot să cuprindă între 5 şi 25 de silabe etc. creaţie la care ne referim se structurează pe arhetip, Tendinţa de regularizare a textului poetic se fi ind propriu comunităţilor umane care ating un anu- manifestă plenar asupra majorităţii creaţiei muzica- me nivel de dezvoltare istorică, având prelungire şi le orale, fără a ocoli şi doina. Dimensiunea versu- funcţionând neuniform în timp şi spaţiu. lui se stabilizează la nivelul tipurilor hexasilabice Unii cercetători consideră că o cauză fundamen- (6–5) şi octosilabice (8–7), adică cu o organizare tală ce a asigurat, în bună măsură, conservarea şi ritmico-metrică precisă a versului. Dar în cazul frecvenţa melosului de doină o constituie vitregiile doinei, deşi legăturile formale interioare ale textu- istoriei. Se are în vedere faptul că ( spre exemplu, lui poetic (schema versului, măsurile şi fragmenta- cum e la noi) acesta (melosul) „rămâne ca o formă rea lui) intră în tipare, el (versul cântat) totuşi nu de mare importanţă acolo unde destinul popoarelor a se supune ritmicităţii şi metricii rigide. Legătura fost grav, tragic (în perioada invaziei romane în Da- structurală dintre vers şi melodie nu este identică cia, a năvălirii barbarilor în bazinul carpato-danubi- pe toate segmentele acestora. Mai adecvat spus, an, a dominaţiei otomane în aceeaşi zonă ş.a.). Aceste componentele fonice nu întotdeauna vor avea dura- atrocităţi, intemperii istorico-etnice constituie condi- ta, accentele melodice (tonice, expresive) şi ritmice ţii majore pentru păstrarea mai îndelungată în timp a (propriu-zise, metrice) şi organizarea metro-ritmică formei date (a doinei – n.n. – V. Gh.) (…), condiţii a conţinutului literar-artistic, iar plasarea învelişului ce au permis dezvoltarea apogeică a speciei în Evul muzical sonor (intonaţional şi ritmic) şi a celui ver- mediu, dar nu sunt generatoarele ei primigene” [22]. bal pot să urmeze trasee diferite pe parcursul unităţii Cele relevate însă nu numai că nu exclud, ci şi morfologice (a rândului melodic). admit (conform legii evoluţiei) mobilitatea, prime- În opoziţie cu natura dinamică, cu refl ecţia artis- nirea (structurală, formală, ideatică) cronotopică a tică clădită pe giusto-silabic şi cu extinderea temati- speciei adusă în discuţie. Modifi cările, transformă- că a cântecului liric propriu-zis, „doina posedă capa- rile produse afectează diferite elemente ale doinei, cităţile de a reda sentimentele într-un mod mai grav, fi e că ne referim la amplifi carea numărului de sune- melancolic, tensiunea extrem de mişcătoare a exte- te componente, la consolidarea, diferenţierea şi/sau riorizării spiritualului rămânând aici specifi că şi ca subordonarea între sunetele modului, fi e că abordăm durată. Ea decurge anume prin intermediul melosu- relaţiile dintre treptele fi xe şi cele mobile ale modu- lui într-un mod accentuat ca profunzime şi ca durată lui, dimensiunile formale sau substratul poetic. Ţi- generală muzicală (de atâta acest factor melic domi- nând seama de factorul cu caracter legic de răspân- nă doina), ca ecou spiritual, estetic străvechi, întins dire asimetrică a elementelor de suprastructură (în şi deci, deosebit cantitativ şi calitativ (mai intens sub cazul dat, se iau în considerare bunurile spirituale), forma efectului continuităţii, accentuării, enunţării, putem constata că modelul melopeic de exterioriza- evidenţierii stării psihice, spirituale grave, afectu- re artistică denotă un indiciu de difuziune geografi - lui, melancoliei ş.a.). Apare, astfel, o formă, aparte că inegală (disproporţionată). El va fi depăşit acolo funcţională, de expresie specifi că, o specie bazată pe şi atunci când „societatea umană s-a dezvoltat nor- modalitatea tradiţionalistă arhaică a funcţionalităţii, mal, accelerat, fără cataclisme. În asemenea condi- a interpretării, în care domină melosul ş.a.” [20]. ţii, cântecul liric ca atare, de sufl u minor, substituie, Trebuie însă să reţinem faptul că refl ecţia şi ex- într-o mare măsură, forma veche a doinei, urmele ei teriorizarea artistică construită pe ritm liber şi întru- fi ind răspândite însă pretutindeni. chipată muzical în mesaje de caracter nostalgic, tân- Astfel, factorul melosului constituie, într-un sens guitor, de tristeţe meditativă, melancolică, aidoma cum era considerat în trecut şi de asemenea socot şi calităţii expresive a doinei, are răspândire pretutin- astăzi cercetătorii-muzicologi, elementul de bază şi deni la diferite popoare de pe glob, fără deosebiri ra- dominant în diferenţierea doinei ca specie, dar totuşi siale, etnice, confesionale sau geografi c-teritoriale: nu este unicul moment decisiv. Şi aceasta se observă în Europa – la albanezi, bulgari, evreii galiţieni, şi mai mult, când e vorba de predilecţia pentru anu- greci, macedoromâni, ucraineni ş.a.; în Asia – la mite forme de cântec: aici un rol deosebit de mare îl chinezi, hinduşi, khmeri, indonezieni (populaţia tri- joacă şi alţi factori – tradiţia, deprinderea cu anumi- bului kubu din insula Sumatra), mongoli, tibetani, te forme, atracţia (predilecţia – n.n. – V. Gh.) pentru

nr. 1 (32), martie 2014 - 131 Akademos anumite forme, particularităţile limbajului ş.a.” [23]. în general, defi neşte conştiinţa colectivă, iar, în Condiţiile precizate, care îşi lasă amprenta şi particular, determină caracterul gândirii muzicale. determină modul de exprimare în forma actului Refl ecţia muzicală bazată pe melopee nu se sustrage muzical-sonor cu multiplele lui aspecte, nu subsu- din cadrul acestei gândiri, ci, dimpotrivă, justifi că mează în totalitate formele specifi ce de transfi gu- reproducerea plastică a ritmului muncii, a cursului rare a vieţii afective într-un anume model artistic. vieţii cotidiene cu mijloace muzicale disponibile. Trebuie să avem în vedere că refl ectarea estetică, Aşadar, reproducerea activă, artistică şi realis- conţinutul expresiei artistice posedă un anumit grad tă a mediului înconjurător, în vederea infl uenţării de autonomie, urmându-şi, în multe cazuri, calea acestuia pe cale emoţională, atitudinea imagistică evolutivă fi rească după logica lor internă şi conform faţă de viaţă etc. vădesc începuturile activităţii mu- propriilor legi. De aceea, realităţile lumii înconjură- zicale, virtuţile expresiei plastice tărăgănate, lungi, toare, ritmul muncii, al vieţii cotidiene nu-şi găsesc de contemplare a lumii materiale şi spirituale. pretutindeni şi oricând exprimare adecvată pe plan Bibliografi e artistico-ideatic. Acest lucru ar putea explica, parţi- 1. Cf. Muzicologia şi etnomuzicologia astăzi. În: al, persistenţa producţiilor spirituale vechi, a celor Brăiloiu, Constantin. Opere. Vol. II. Traducere şi prefaţă cu caracter melopeic inclusiv, în condiţii sociale im- de Emilia Comişel. Bucureşti, Editura Muzicală, 1969, proprii, incongruente. p. 131-165. Făcând o încercare de sinteză în problema 2. Ocneanu, Gabriela. Istoria muzicii universale. cristalizării doinei ca specie muzical-poetică, vom Vol. I. Iaşi, 1993, p. 6-7. remarca următoarele. 3. Breazul, George. Muzica primitivilor. În: Pagini Rădăcinile doinei se trag din perioada superioa- din istoria muzicii româneşti. Ediţie îngrijită şi prefaţată ră de dezvoltare a paleoliticului, ivindu-se cu mult de Gh. Firca. Vol. IV. Bucureşti, Editura Muzicală, 1977, înainte de apariţia artei muzicale propriu-zise, chiar p. 318-319. dacă acele prime manifestări sonore purtau în sine o 4. Giuleanu, Victor. Tratat de teoria muzicii. Bucu- reşti, Editura Muzicală, 1986, p. 243. pronunţată semnifi caţie socială (în primul rând) pen- 5. Cf. Breazul, George. Muzica primitivilor..., op.cit., tru colectivităţile umane. Caracterul acestor produc- p. 320. ţii sau forme de pre-artă se exprima prin atitudinea 6. Kahane, Mariana. De la cântecul de leagăn la voliţională a omului natural faţă de mediul ambiant, doină. În: Revista de Etnografi e şi Folclor, tom 10, nr. 5. traducându-se în stări emotive, în idei artistice em- Bucureşti, 1965, p. 479. brionare etc., generate de viaţa psihică a acestuia. 7. Suliţeanu, Ghizela. Psihologia folclorului muzi- La baza primelor acte protomuzicale se afl au cal. Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1980, p. 90. imitaţiile sunetelor din natură, nuanţările ritmice, 8. Idem. timbrale, dinamice etc. Pentru a conferi expresie şi 9. Gruber, R.I. Istoria muzicii universale. Vol. I. Bu- a imprima sens mesajului sonor, aceste elemente de cureşti, Editura Muzicală, 1963, p. 11. limbaj incipient se transformă în artă, într-o activi- 10. Idem. 11. Idem, p. 12. tate muzicală conştientizată, de îndată ce potenţialul 12. Idem, p. 14. fonic asimilat devine apanajul gândirii artistice pri- 13. Breazul, George. Muzica primitivilor …, op.cit., mare. Adică procesul de consemnare pasivă a rea- p. 321-322. lităţii trece într-o altă calitate – superioară, într-un 14. Giuleanu, Victor. Tratat de teoria muzicii …, efl uviu de contemplare raţională a naturii, a lumii op.cit., p. 563. înconjurătoare. 15. Cf. Servien, Pius. Estetica. Bucureşti, Editura Evoluţia şi afi rmarea omului, extinderea ha- Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1975, Cap. I. bitatului uman au stimulat acumulările pe planul 16. Giuleanu, Victor. Tratat de teoria muzicii …, percepţiei active, expresive a realităţii de către om, op.cit., p. 564-565. inclusiv sesizarea şi reproducerea mai mult sau mai 17. Cf. Idem, p. 565. puţin inteligibilă a spaţiului şi a raporturilor spaţiu- 18. Cf. Hâncu, Andrei. Probleme de geneză a creaţiei poetice moldoveneşti. Chişinău, Ştiinţa, 1991, p. 120-122. lui sonor pe plan intonaţional. Calea de acces către 19. Idem, p.122. stăpânirea edifi ciului fonic, a jocului de sunete mu- 20. Idem. zicale articulate şi transpunerea, corelarea şi direcţi- 21. A se vedea şi Bot, Nicolae. Doina – poezia des- onarea acestora în lumea emoţiilor, a afectului sunt tinului. În: Anuarul de folclor, nr. V–VIII. Cluj-Napoca, organic legate de activităţile motorii, de mişcările 1987, p.31. coreice, de ritmul muncii şi al vieţii. 22. Hâncu, Andrei. Probleme de geneză ..., op.cit., Factorul de contribuţie decisivă la cristalizarea p. 123. gândirii muzicale îl constituie structura socială care, 23. Idem, p.124.

132 - nr. 1 (32), martie 2014 Etnologie

COLINDATUL Privite ca parte a patrimoniului umanităţii, re- comandările referitoare la salvgardarea culturii tra- DE CEATĂ BĂRBĂTEASCĂ diţionale şi a folclorului, aprobate de cea de a 25-a ÎN INTEGRITATEA Conferinţă Generală UNESCO (Paris, 1989), dar, îndeosebi, Convenţia privind salvgardarea patrimo- COMPLEXĂ SOLSTIŢIALĂ niului cultural imaterial (Paris, 17.10.2003) au în- semnat o provocare constructivă la care Republica Dr. Iulian FILIP Moldova a aderat în 24 martie 2006. Paşii noştri în timp pot părea înceţi. Dar aici e de mare folos zice- Institutul de Filologie al AŞM rea fondatorului Daoismului Lao Zi: „Nu trebuie să te sperii că înaintezi încet. Teme-te de orice oprire!” THE MALE GROUP CAROLING IN THE SOL- Cea de-a opta sesiune a Comitetului Intergu- STICE COMPLEX INTEGRITY vernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Summary: With regard to the excesses of glo- Imaterial, care s-a desfăşurat la Baku în decembrie balization, UNESCO has „replied” with recommen- 2013, comportă o fi xare de camerton pentru câte le dations, then with a Convention on the safeguarding avem în continuare de realizat în vederea ocrotirii of the immaterial cultural heritage, urging countries valorilor spirituale. La această reuniune din capitala and nations to get involved in the protection of the Azerbaidjanului a fost înscris în lista Patrimoniului cultural diversity and specifi city. The Republic of cultural imaterial UNESCO obiceiul colindatului de Moldova has adhered to this strategic optics (2006), ceată bărbătească în România şi Republica Moldo- and, consequently, in year 2013 the event has oc- va. (Deşi realităţile prea bine cunoscute impuneau curred: the UNESCO immaterial cultural heritage demult o conlucrare a noastră cu… noi, abia acum a list has been completed with the custom of the male fost posibil ca autorităţile de resort din cele două state group caroling in Romania and the Republic of Mol- dova. In this context, the ethno-cultural phenomenon să întocmească dosarul pentru înscriere în comun). refers to a more complex context of the winter holi- România apare în Lista patrimoniului cultural imate- days, „caused” by the solstice darkness, the answer rial al umanităţii UNESCO cu ritualul Căluşului (din being a luminous string of syncretic performances: 2005), cu Doina (2009) şi cu ceramica de Horezu carols, folkloric theatre performances. The article is (2012). Pentru o mai limpede percepere a importan- a plea for the inclusion in the UNESCO list of the ţei acestei împliniri, vom sublinia că ţări mai mari din theatrical phenomenon of the Romanian folk tradi- vecinătate, precum ar fi Rusia, nu au niciun element tion, a phenomenon which covers almost the entire pe lista patrimoniului, iar Ucraina fi gurează, ca şi noi, repertoire of the Moldovan and Bucovina stage. cu unul singur. Un fel de consolare… Keywords: immaterial cultural heritage, winter Cele întâmplate m-au determinat să-mi scot pe solstice, groups of boys, carols, performance, syncre- masă două consacrări domeniului colindei – culege- tism, folk theatre. rea lui George Breazul [1] şi blocul de colinde ale Rezumat. Exceselor globalizării, UNESCO lui Andrei Tamazlâcaru[2], precedat de consideraţi- le-a „răspuns” cu recomandări, apoi cu o Convenţie ile membrilor Comisiei Naţionale pentru Protejarea privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, Patrimoniului Cultural Imaterial. îndemnând ţările şi naţiunile să se implice la ocrotirea Din cuvăntul de lămurire al lui George Breazul diversităţii şi specifi cului cultural. Republica Moldo- desprind o binecuvântare cuminte, înrudită nu ştiu va a aderat la această optică strategică (2006), iar, în cum cu tonalitatea lui Creangă la încheierea aminti- consecinţă, în 2013 s-a produs evenimentul: în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO a fost înscris rilor: „...orânduiala din cartea de faţă nu urmăreşte obiceiul colindatului de ceată bărbătească în România să strice datinile şi să schimbe obiceiurile, ci să le şi Republica Moldova. Fenomenul etnocultural apre- păstreze aşa cum sunt în popor şi, mai ales, aşa cum ciat în acest mod vizează un context mai complex al le-am pomenit şi le-am ţinut de la bătrâni. Aşadar, sărbătorilor de iarnă, „provocate” de mai multul întu- când e ceva care nu se potriveşte, fi e cu numele cân- neric solstiţial, căruia i s-a răspuns – şi la noi – cu un tecului, fi e cu datina ori vremea la care e sorocit, se şir luminos de reprezentaţii sincretice: colinde, urături, caută cântecul în carte şi se cântă când trebuie, după reprezentaţii folcorice de teatru. Articolul e o pledoa- datină şi obicei.” (p.7) rie pentru includerea în lista UNESCO a fenomenului Ediţia din 1993 reproduce întocmai prima apa- teatral din tradiţia populară românească. riţie a cărţii, din anul 1938, de la Fundaţia Cultu- Cuvinte-cheie: patrimoniu cultural imaterial, rală „Principele Carol”, în colecţia Cartea satului, solstiţiu de iarnă, cete de fl ăcăi, colinde, urături, iar prefaţatorul acestei ediţii, Titus Moisescu, are spectacol, sincretism, teatru folcloric. inspirata idee de a anexa mai multe opinii ale unor

nr. 1 (32), martie 2014 - 133 Akademos personalităţi străine, nu înainte însă de a menţiona pediţii şi concursuri (tip celui consacrat Tamarei că „nu se editase în ţara noastră o astfel de carte Ceban), iar în paralel declanşând, prin componenţii muzicală, „prea frumos tipărită şi ilustrată”, cum cei mai dotaţi şi neastâmpăraţi, mişcarea de alte for- cu o oarecare invidie o aprecia Constantin Brăiloiu . maţii-satelit de copii şi tineret, „Tălăncuţa” a furni- Muzicieni români, ca Sabin V. Drăgoi şi Gavril Ga- zat şi pentru această lecţie colindată uluitoarele cete linescu, ei înşişi culegători de folclor şi autori ai de fl ăcăi cântători/colindători conduse şi îndrumate unor cărţi de colinde, au reliefat „marele merit al de în tot felul dăruitul Nicolae Gribincea (poseso- d-lui G. Breazul de a fi pus la îndemâna tuturora co- rul unei voci inconfundabile, dansatorul de vocaţie, linde de pretutindeni şi pentru totdeauna.” (p.484). managerul cultural pe distanţă lungă). Iată şi din Germania o opinie, din partea lui Edu- Am mai vorbit de „Tălăncuţa” şi Nicolae Gri- ard Spranger (1882-1963), profesor la Universita- bincea, voi mai reveni şi cu alte ocazii. Aici însă am tea din Berlin: „Invidiez copiii români care au în nevoie de reperele acestor fi guri şcolite (folcloric, mâini o carte atât de frumoasă, pe care o pot de- nu doar muzical, vorbind), ca să leg nişte înţele- numi Marea operă (das grosse Werk)...”, iar Kurt geri pe care le divulgam în monografi a mea despre Taut, director al Bibliotecii muzicale Peters din Lei- teatrul folcloric şi lucrul cu cartea, vecinătatea sce- pzig, îi scrie la 1 decembrie 1938: „În preajma sărbă- nei şcolii, teatrului pentru copii şi a teatrului acade- torilor, în patria mea Thuringia, am primit cartea de mic [3]. colinde, care m-a bucurat nespus de mult, precum şi Activitatea contagioasă, la scenă deschisă, a cărţile de cântece pentru şcolari, pe care le-am găsit „Tălăncuţei” şi a formaţiilor-satelit, care demon- încântătoare. Am trecut îndată la exemplifi cări, cu strează consecvent valoarea şi frumuseţea identitară cele două fetiţe ale mele (8 şi 10 ani), cântând multe a autenticului, determină, mobilizează şi interpreţii, din delicioasele melodii. Şi iată, într-o localitate de colindătorii din satele noastre să prezinte un mate- munte din Germania (în Frankenwald), acolo unde rial autentic, cu paşaport concret, însoţindu-l şi cu cred că nu a călcat încă picior de român, s-au pu- elemente vestimentare pe potrivă, iar la nevoie – şi tut auzi melodiile patriei Dvs. cântate de glasuri de cu câţiva paşi coregrafi ci mai de acasă. copii. Mulţumesc mult!” (p.485). Ne afl ăm pe unde ne afl ăm, ritmul venirii noas- De pe coperta volumului Colindatul de ceată tre în rând cu lumea dusă mai înainte bine ar fi să fi e bărbătească şi cuvântul lui Andrei Tamazlâcaru e cu mai accelerat, dar... avem şi la ţară televizoare, ra- acelaşi vector: „Colindele sunt vocile interioare ale dio, centre muzicale, calculatoare, internet, iar lec- lumii arhaice şi tradiţionale adresate modernităţii”. ţiile cu aceste mijloace moderne dau roade uluitoa- Apelul la modernitate, conexiunea între mo- re. Colaborarea/parteneriatul Ministerului Culturii dernitate/actualitate şi patrimoniul cultural ima- cu primarii satelor, ambiţionaţi să se laude cu cete terial comportă nu doar implicări teoretice, dar şi de bărbaţi colindători, scot în evidenţă veritabile lansări de proiecte de valorifi care şi perpetuare de replici a câte se restaurează şi se amplifi că în labora- tipul „Tălăncuţei”, formaţie etnofolclorică înteme- toarele Tălăncuţei, Moştenitorilor, Haiducilor, Iede- iată de harnicul folclorist şi subtilul dascăl Andrei rei, Răzeşilor... Nu-i puţin, dar trebuie sensibilizată Tamazlâcaru. Pe segmentul poeziei obiceiurilor de înţelegerea complexă a contextului acestui fenomen iarnă „Tălăncuţa” a anticipat şi a pregătit terenul socio-cultural – ceată de fl ăcăi, ceată de bărbaţi. pentru câte le-a declanşat UNESCO şi a determinat E accentul din considerentele Varvarei Buzilă Republica Moldova să înţeleagă de ce dispune şi ce în deschiderea volumului Colindatul de ceată băr- are de făcut cu asemenea tezaur. Formula de acti- bătească: „Reabilitarea colindatului în ansamblu şi vitate a academiei de folclor a lui Andrei Tamaz- a colindatului în ceată bărbătească în special, fi ind lâcaru îmbină efortul susţinut pentru depistarea şi esenţial în menţinerea vitalităţii sărbătorilor de Cră- culegerea folclorului cel mai de acasă şi scoaterea ciun şi de Anul Nou, a solidarităţii comunitare şi a în scena mai văzută şi mai auzită a câte le-a consta- comunicării sociale la cel mai efi cient nivel, pe care tat valoroase, frumoase şi ale acasei. (În anii mai îl conferă doar obiceiurile, se impune ca un program tineri ai „Tălăncuţei” propuneam, public, întemeie- amplu al administraţiei publice locale, al instituţii- rea Academiei de Folclor pe baza „Tălăncuţei” şi-l lor culturale, ştiinţifi ce, educaţionale şi al societăţii propuneam preşedinte pe Andrei Tamazlâcaru – ce civile. În contextul tranziţiei de la societatea de tip păcat că s-a dus trenul!) socialist la cea bazată pe relaţiile economiei de pia- Dar iată mecanismul „Tălăncuţei”, care a făcut ţă, când rezistenţa sistemului de valori al societăţii posibilă ilustrarea acestui fenomen cultural tradiţi- este verifi cată din toate perspectivele posibile, acest onal numit colindatul de ceată bărbătească: fi ind program capătă dimensiuni naţionale şi trebuie abor- elementul nuclear organizatoric al mai multor ex- dat în toată plinătatea componentelor lui.” (p.9)

134 - nr. 1 (32), martie 2014 Etnologie

Traversăm o tranziţie periculoasă, dacă înţele- clorice practicate la Crăciun şi la Sfântul Vasile re- gem exodul masiv şi pustiirea satelor ca un efect aliza o specifi că optimală trecere în revistă în timp: al nesiguranţei acasei. E imperios necesară conju- copiii mai mici porneau nerăbdători mai devreme cu garea acestei stări de neregulă cu neliniştea pe care colindeţurile, pluguşoarele, căluţii, căpriţele, ursu- o provoca prea multul întuneric al celei mai lungi leţii, cerbuşorii lor (variante mai restrânse, confor- nopţi a anului. Noaptea cu cel mai mult întuneric – me capacităţilor fi zice), cei mai răsăriţi porneau la solstiţiul de iarnă – ne-a dăruit şi pe noi cu cele mai lucru spre seară, iar fl ăcăii aveau toată noaptea la luminoase imnuri de chemare şi susţinere a luminii: îndemână, ei constituind culminaţia scenică a aces- colinde, urături, sorcove, semănat... tui calendar tradiţional. Preceptele pregătirii, adunării, confecţionării E contextul complex, din care nu trebuie exclu- costumelor, atributelor necesare, repetiţiile, precep- se reperele importanţei şi prestanţei componenţilor tele tabuistice pentru perioada corespunzătoare a acestor trăiri spirituale, pentru care evenimentul menţinerii cetei împreună s-au respectat şi păstrat, provocat de UNESCO lansează întrebarea următoa- în diferite variante, până în zilele noastre, modifi că- relor obiective. În calitate de membru al Comisiei rile provenind din modifi carea timpurilor şi a felului Naţionale pentru Protejarea Patrimoniului Cultural de viaţă. Dar s-a păstrat esenţialul – consolidarea în Imaterial am propus să rămânem în această scenă ceată a fl ăcăilor, a bărbaţilor tineri ori chiar a băr- sensibilizată de colindatul de ceată bărbătească şi baţilor în toată legea, pentru a realiza un repertoriu să continuăm conlucrarea cu colegii din România la complex, chit că la Crăciun ceata respectivă se limi- un fenomen unic pentru complexitatea şi mobilita- tează la o colindă, iar la Sfântul Vasile o ceată merge tea în spaţiu şi timp, teatrul folcloric românesc, al de la casă la casă doar cu Pluguşorul. Potenţialul cărui repertoriu integral e concentrat pe partea mol- complex al acestor confrerii cu potenţial artistic, dovenească şi bucovineană de românime. manifestându-se într-un câmp tensionat competitiv (în trecutul nu prea îndepărtat cu ciocniri violente Bibliografi e la întâlnire, mai cu seamă la încălcarea unor hotare 1. COLINDE. Culegere întocmită de G. Breazul. Bu- convenite la împărţirea satului), conjugate cu vâr- cureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1993, 496 p. sta cetăraşilor, asigurau sărbătorilor şi duminicilor 2 Colindatul de ceată bărbătească. Chişinău, Tipog- satelor de odinioară trepte dinamice, intrigante, ur- rafi a Reclama SA, 2011, 176 pagini. mărite, apreciate, judecate de toată comunitatea, so- 3. Iulian Filip. Miracolul scenei în arta populară. lidarizând şi cetele, dar şi comunitatea. Teatrul popular din Basarabia şi Bucovina de Nord: Scărirea după criterii de vârstă a colindătorilor, afi rmarea dramaticului şi poetica sincretică. Profesional urătorilor, interpreţilor de diferite reprezentaţii fol- service, 2011, pp. 124, 180.

Idel Ianchelevici. Sculpturi din Muzeul La Louviere, Belgia

nr. 1 (32), martie 2014 - 135 Akademos

ГАГАУЗСКАЯ Гагаузская фольклористика на протяжении своей истории достигла определенных успе- НАРОДНАЯ хов в деле исследования произведений устно- НЕСКАЗОЧНАЯ ПРОЗА го народно-поэтического творчества. Собрано большое количество полевых материалов, опу- Д-р Виталий СЫРФ бликованы эпические сказания, сказки, легенды, песенные виды и другие образцы словесного Институт культурного наследия, АНМ фольклора [1-7, 16, 18, 20, 21, 23]. Издано ис- следование о гагаузских вариантах или версиях GAGAUZ POPULAR NOT FAIRY-TALE PROSE тюркских дастанов [17], успешно защищены Summary. The present article is the fi rst exam- диссертации о народной песне, о лирических ple of the research on the tales as a folklore genre of куплетах-четверостишиях maani, о волшебной the Gagauz people in the context of ethnic-cultural сказке [8, 19, 22]. relationships. В то же время, как известно, в гагаузской On the basis of the materials collected among фольклористике имеется ряд неизученных вопро- the Gagauz people of Moldova during the century сов, которые следует сделать достоянием науки. the common motives, plots, images and elements of the tale poetics were presented and systematized. The Они относятся как к проблемам общетеоретиче- structural and functional analysis of the Gagauz tale ского характера, так и к отдельным видам уст- was done in the monograph, the questions of typo- ного народно-поэтического творчества. К числу logical similarity, national originality and adoptions таковых относятся и виды гагаузской народной were considered and the place of tale in the system of несказочной прозы. О них нет ни одной специ- traditional folk-lore genres was identifi ed. альной работы монографического характера, а Observing the principle of history and investiga- между тем это – значительная в художественно- ting archives and margin materials, also the rich sci- мировоззренческом аспекте часть гагаузского entifi c literature, the author concluded that the Gaga- uz tale, as the rezult of social-historical and cultural фольклора, непосредственно примыкающая к evolution during a long historical period contains in исследованному нами ранее сказочному эпосу it the infl uence of different epochs, this factor defi ni- [15]. Гагаузская народная проза несказочного tes its specifi c lines on the microstructure level. характера в меньшей степени, по сравнению со Keywords: Gagauz people, traditional folk-lore сказками, привлекала внимание исследователей genres, popular prose в силу своей специфики и сохранности [9, 11]. Основной целью настоящей работы является Rezumat. Acest articol este o primă tentativă de восполнение имеющегося пробела в гагаузской cercetare ştiinţifi că, în contextul relaţiilor interetnice, филологической науке и введение всей системы a prozei populare găgăuze ce nu ţine de basm ca o parte a creaţiei populare orale găgăuze. видов несказочной прозы в научный и учебно- În baza materialului colecţionat de la găgăuzii образовательный процесс. Для достижения цели din Republica Moldova în timpul expediţiilor din в работе ставились следующие задачи: рассмотре- secolele XIX-XX, sunt expuse şi sistematizate mo- ние народной несказочной прозы гагаузов в све- tivele, subiectele, imaginea eroilor, elementele po- те теории фольклорных жанров, систематизация eticii prozei populare găgăuze ce nu ţine de basm. и классификация народной несказочной прозы În lucrare se face analiza structurală şi funcţională a по видам, их диахроническая и типологическая speciilor prozei populare găgăuze ce nu ţine de basm, характеристика с привлечением иллюстративно- sunt examinate problemele analogiei tipologice, spe- cifi cului naţional şi ale împrumutului, se defi neşte го материала, рассмотрение общего и особенно- locul prozei populare ce nu ţine de basm în sistemul го в системе видов национального фольклора, а genurilor şi speciilor folclorice. также в контексте фольклорных взаимосвязей с Respectând principiul istorismului şi cercetând родственными и соседними народами. literatura de specialitate, autorul ajunge la conclu- Основным материалом для исследования по- zia că proza populară găgăuză ce nu ţine de basm, служили фольклорные тексты, опубликованные ca rezultat al dezvoltării durabile sociale şi culturale, в конце XIX века, на протяжении XX века и в sedimentează în sine infl uenţa diferitelor epoci şi po- начале XXI века, а также произведения, храня- poare, acest fapt determinând calităţile ei specifi ce la щиеся в рукописном фонде Сектора «Этнология nivel de microstructură. Cuvinte-cheie: găgăuzi, sistemul genurilor şi гагаузов» Академии наук Республики Молдова, speciilor folclorice, proza populară. в частных коллекциях гагаузоведов и в личном архиве автора.

136 - nr. 1 (32), martie 2014 Etnologie

Эта тема является логическим продолжени- сия тюркского прозаического дастана, однако ем осуществленных нами ранее исследований, внутри каждого вида имеются свои разряды, вы- посвященных отдельным сказочным видам [10, деляющиеся по определенным критериям. 13, 14] и гагаузской народной сказке в целом К мифу относится этиологический рассказ, [12]. связанный с попыткой объяснить то или иное яв- Как видим, постановка проблемы такого по- ление природы и общественной жизни. В число рядка как гагаузская народная несказочная про- мифов включаем и рассказы, отражающие ми- за в достаточной мере актуальна и правомерна, фологические представления гагаузов об окру- поскольку ее решение, как мы полагаем, при- жающем мире в целом и об особенностях внеш- близит нас к более глубокому пониманию ду- него вида животного мира в частности. ховной культуры гагаузов, поможет разобраться Демонологический рассказ-быличка сложил- в исторической основе фольклорного наследия ся на основе верований и суеверий в различного народа, установит объективный и закономерный рода демонов. Он повествует о злых духах (hobur, характер его связей с родственными и соседни- rusáli, tılısım), о карликах (cücä) и великанах (dev), ми этносами. о ведьмах (cadı) и чертях (şeytan) и т. п. Наше исследование не претендует на исчер- К легенде причисляют рассказ на библей- пывающую полноту рассмотрения данной темы, ский сюжет, в котором встречаются элементы а является лишь попыткой обобщения и систе- сверхъестественного, анимизма, тотемизма и от- матизации изученного ранее материала. правления культов. Вера в достоверность сооб- Несказочная проза гагаузов включает в себя щаемого материала объясняется связью легенды произведения, в которых отсутствует так на- с религиозностью гагаузов, что и является ее ха- зываемая сказочная обрядность, т. е. наличие рактерной чертой. определенных видовых признаков – повествова- Еще больший интерес, с точки зрения исто- тельность и сюжетность, установка на вымысел, рического прошлого гагаузов, представляет та- особые композиционные приемы и стилистика кой фольклорный вид, как предание – устный повествования. рассказ о каком-либо выдающемся событии В гагаузской фольклористике народная про- исторического или бытового характера, переда- за до последних лет не классифицировалась от- ваемый с установкой на реальность. К нему при- дельно на сказочную и несказочную. Обычно, мыкает рассказ о происхождении того или иного под народной прозой подразумевались все виды местного топонима. сказки и все другие прозаические произведения, Особым видом устного народного творчества называемые в народе masal (сказка, рассказ, вы- гагаузов является притча – малый дидактиче- думка, миф, небылица). ский вид фольклора, отображающий единичный Гагаузская народная несказочная проза собра- факт обыденной жизни, рассказанный к случаю на далеко неполно: если произведения данного в форме афоризма, выражающего философски- раздела у большинства европейских и азиатских обобщенную мысль, в которой рациональное на- народов имеют множество записей и одно и то чало преобладает над эмоциональным. же произведение записано неоднократно в раз- Разряд комической народной прозы состоит ных редакциях, то былички, легенды, предания из близких друг другу по содержанию, но отли- и другие виды народной прозы у гагаузов стали чающихся по форме и объему нарративов. Анек- регулярно собираться лишь в последнее время и дот занимает первое место по широте распро- по этой причине зарегистрированы на сегодня в страненности и количеству зафиксированных небольшом количестве. Поэтому трудно назвать единиц в сравнении с забавной историей или точное число самых распространенных сюжетов байкой из обыденной жизни и небылицей. данного раздела гагаузской народной прозы. Если анекдот – это повествовательное про- Гагаузская народная несказочная проза раз- изведение эпического характера с острой ситуа- нообразна в видовом отношении. Надо сказать, цией, лежащей в его основе, и неожиданностью что единая классификация народных несказоч- развязки, то байка состоит из цепи смешных пе- ных произведений не разработана еще в настоя- рипетий главного героя, действие в ней развора- щее время. Классификация несказочной прозы, чивается постепенно и подробно. Наиболее по- бытующей у гагаузов, проводится нами по сле- пулярными персонажами анекдотов и забавных дующей схеме: миф, демонологический рассказ- историй выступают острословы и хитрецы Hoca быличка, легенда, предание, притча, байка, вер- Nastradin, Balakir, Kösä.

nr. 1 (32), martie 2014 - 137 Akademos

Небылица у гагаузов представлена как раз- заического фольклора в целом. Назрела потреб- новидность присказки, где вымысел доведен до ность и в специальном исследовании каждого из абсурда, чем и достигается комический эффект. охарактеризованных здесь видов несказочной Она встречается, как правило, в зачинах и кон- прозы по отдельности. Предстоит работа по раз- цовках сказок, но к их содержанию никакого от- дельному изучению состава персонажей и по- ношения не имеет. этики несказочного прозаического фольклора. Включение комических миниатюр (анекдо- Надлежит исследовать и связь несказочной про- тов, забавных историй или баек, небылиц) в дан- зы со сказкой и другими видами национального ный раздел народной прозы проводится нами с фольклора; изучить историю развития мифоло- известной долей условности, поскольку они, с гической, народной исторической и фольклор- одной стороны, в гораздо большей степени, по ной художественной прозы как единой системы сравнению с другими, перечисленными выше прозаического фольклора. видами несказочной прозы, соответствуют кри- Столь всестороннее и глубокое исследование териям эстетики и художественности, недосто- народной прозы диктуется не только тем, что она верности и неправдивости (как и сказки), а с является прекрасным памятником истории и ду- другой стороны, такие повествования по своей ховной культуры, отражающим пути развития об- композиции и функциональной направленности щественной и особенно – художественной мысли не могут быть отнесены к разделу сказок. народа и его эстетики, но и тем, что прозаический Версии прозаических дастанов в устном фольклор так же, как и все устно-поэтическое народно-поэтическом творчестве гагаузов, на творчество продолжает жить (пусть и не в столь наш взгляд, заимствованы в результате их кон- активной форме, как в былые времена) и в нашу тактов с тюркскими народами (в первую очередь информационно и технологически развитую эпо- с османскими турками и балканскими тюрками) ху как составная часть современной культуры на протяжении длительного исторического пе- гагаузского народа. Произведения устной прозы, риода, начиная примерно с XVIII века, и в раз- как и фольклора в целом, щедро питают все виды личных географических ареалах (Балканский полуостров, Приазовье и Крым, Северный Кав- современного искусства и художественной лите- каз, Казахстан и Средняя Азия). Эти версии со- ратуры, и тем самым в известной мере оказывают хранились у гагаузов в редуцированном виде и влияние на культуру сегодняшнего дня и обще- рассказываются в основном по сказочному ка- ственного сознания в целом. нону. Данные произведения в интерпретации га- гаузских сказителей не только близки по форме Библиография 1. Аманжолов А. С. Семей облысында тұратын к народным сказкам, особенно к волшебным и гагауздардан жазылып алынған фольклор текстерi богатырским, но и связаны со средневековыми // Казак диалектологиясы. Алматы, 1965. Вып. I, с. легендами и преданиями. 237-243. Думается, что можно было бы выделить в 2. Баллада тÿркÿлери. Сöлпет топлуму / Хазыр- гагаузской народной несказочной прозе и такой лайан М. А. Дурбайло. Кишинев, 1991. вид, как сказ/меморат, однако образцы его спе- 3. Буджактан сеслäр. Литература йазылары / Ха- циально не собирались гагаузскими фольклори- зырлайан Д. Танасоглу. Кишинев, 1959. стами и для их анализа у нас нет достаточного 4. Гагауз фольклору / Собир. и сост. Н. И. Бабо- материала. глу. Кишинэу, 1969. Кроме того, наряду с проблемой классифи- 5. Манов А. И. Потеклото на гагаузите, техни- кации актуальна в нашем случае также пробле- те обичаи и нрави. Варна, 1938. ма сопоставления со смежными видами фоль- 6. Мошков В. А. Гагаузские тексты // Изв. Об- клора. Следует сказать, что все виды и подвиды ва археологии, истории и этнографии при Имп. Ка- гагаузской народной прозы могут вступать во занском университете. Казань, 1895. Т. XIII, вып. 2, с. 70-83. взаимодействие как друг с другом, так и с други- 7. Образцы народной литературы тюркских пле- ми видами фольклора. Во многих случаях обна- мен, изд. В. Радловым. СПб., 1904. Часть X. Наречия руживается их видовая нерасчлененность. Так, бессарабских гагаузов / Тексты собраны и переведе- совпадающие видовые признаки прослеживают- ны В. Мошковым (с двумя прибавлениями). ся в мифах и сказках о животных, в анекдотах и 8. Покровская Л. А. Песенное творчество гагау- бытовых сказках и т. п. зов: Автореф. дисс. ... канд. филол. наук. Л., 1953. Наш труд может служить основой для ши- 9. Сырф В. И. Видовой состав гагаузской неска- рокого научного системного осмысления про- зочной прозы. Особенности содержания и формы //

138 - nr. 1 (32), martie 2014 Etnologie

Anuarul Institutului de Cercetări Interetnice / AŞM. Ch., Губогло. М., 2007, с. 449-460. 2002. Vol. III, p. 127-130. 16. Трефилова О. В. Легенды, предания и мифо- 10. Сырф В. И. Гагаузская народная волшебная логические рассказы из гагаузского села Болгарево // сказка. СПб., 2013. Живая старина. М., 2007. № 4, с. 44-47. 11. Сырф В. И. Гагаузская народная проза (по- 17. Чимпоеш Л. С. Дастанный эпос гагаузов. Ки- становка проблемы) // Наука и общество / Ассоц. шинев, 1997. ученых Молдовы им. Н. Милеску Спэтару. Кишинев, 18. Amanjolov A. S., Afaş H. Kazakistan’da yaşayan 2007, с. 105-107. Gagauzlar’dan derlenen metinler//Türk Dünyası 12. Сырф В. И. Гагаузская народная сказка Araştırmaları. İstanbul, 1995. Sayı: 95, s. 58-75. // История и культура гагаузов: Очерки / coord.: 19. Arnaut F. İ. Gagauz folklorunda maani nevi S. Bulgar. Ch., 2006, р. 545-557. (Türkiye ve Azerbaycan mani-bayatı örnekleriyle 13. Сырф В. И. Классификация сюжетов гагауз- karşılaştırma): Filoloji ilimleri adayı ... sunulmuş tez ской народной бытовой сказки // Anuarul Institutului çalışmasının özeti. Bakı, 1999. de Cercetări Interetnice / AŞM. Ch., 2006. Vol. VI, 20. Çimpoeş L. Gagauz Halk Edebiyatında Fıkralar р. 123-128. ve Hoca Nasretinin Anlatmaları // 21. Yüzyılı Nasrettin 14. Сырф В. И. Сказки о животных у гагаузов: Об- Hoca ile Anlamak. Akşehir, 8-9 Mayıs 2008. Ankara, щая характеристика // Anuarul Institutului de Cercetări 09, s. 201-205. Interetnice / AŞM. Ch., 2004. Vol. V, р. 119-122. 21. Gagauz folkloru Valkaneş dialektindä / Sofi a 15. Сырф В. И. Сказочный эпос гагаузов: исто- Koca. Ch., 2011. риография проблемы и видовая классификация // 22. Sârf V. Povestea fantastică g ăgăuză: Autoreferatul Курсом развивающейся Молдовы: Материалы II tezei de doctor în fi lologie. Ch., 2001. Российско-Молдавского симпозиума. 20-21 апр. 2007 23. Zajączkowski Wl. Język i folklor Gagauzów z г., г. Комрат / Сост.: Л. В. Федотова. Общая ред. М. Н. Bulgarii. Kraków, 1966.

Adolf Milman. Stradelă în sat. 1914, u/p, 70×84 cm

nr. 1 (32), martie 2014 - 139 Akademos

ARS POETICA poate nu cea mai originală, dar foarte reprezenta- tivă pentru întreaga sa carieră de scriitor proscris, LUI se desprind, în germene, relaţiile antitetice ale unui DUMITRU MATCOVSCHI sistem poetic, ale unei existenţe guvernate de prin- cipiile binelui şi ale răului, iar versul său devine în permanenţă un descântec de alb şi negru: Dr. hab. Alexandru BURLACU „Mi-am făcut un strop de casă Institutul de Filologie al AŞM într-un strop de rouă, mic. Numai eu şi numai cerul într-un strop de rouă, mic”. ARS POETICA OF DUMITRU MATCOVSCHI Prin urmare, universul său intim e „un strop de Summary. The study attempts to defi ne Dumi- casă”, un „strop de rouă, mic”(cum stropul refl ec- tru Matcovschi’s poetics which, enerally, oscillates between the Orphic and Messianic temptations. As tă globul), un microcosmos care încape macrocos- the lyric poems somehow helped the poet to impose mosul infi nit, pentru că interiorizarea, ca „stare de himself as far back as in the 60s, his Messianic po- graţie”, este condiţia sine qua non a poeziei. Într-o ems made him a „convicted” poet. In Matcovschi’s lume ca o temniţă, cum e societatea comunistă, po- opinion, the man of arts is to be fi rstly a good citizen. etul trăieşte şi gândeşte liber numai „într-un strop In his best poems he polemizes with heads of totali- de casă”, pentru că numai în fabuloasa casă nu se tarian form of government, in an ostentatious way he profanează (nu se bastardizează) arta. shows off his Romanianism, he has an unhidden res- Adeseori, într-o lume ca un teatru (uneori, ca o pect for classical culture, he writes simply and styli- poveste, ca un spectacol, alteori, ca un scenariu, ca zes using folk elements the happiness of existing; he un fi lm), poetul încearcă, histrionic (neamul Cain brings in the fore-ground, praises other values but not those imposed. In this confession there is an immense încă nu s-a stins!), mai multe măşti emblematice: fi e drama of „a man under the times”. a unui „mare nebun înţelept” (în marea literatură nu- Keywords: ars poetica, Orphic and Messianic mai nebunii spun adevărul), fi e a unui osândit, „con- poems. damnat” (însemne sigure ale poeticii moderne). În criza identităţii poetice, la masa tăcerii, el în- Rezumat. În acest articol este defi nită poetica cearcă să exprime adevărul care într-o destăinuire lui Dumitru Matcovschi care a oscilat între tentaţia folclorizantă îl şochează, căci ia proporţii şi efecte orfi că şi cea mesianică. Poetul, în cele mai bune po- magice, ca într-un fi lm de groază: eme, polemizează cu spânii regimului sovietic, în „Masa mea de scris mod ostentativ îşi etalează identitatea românească, spânzură-n abis”. are un nedisimulat respect pentru cultura clasică, scrie simplu şi stilizează folcloric bucuria de a fi . Dar nemaiauzit, libertatea sa, „într-un strop de În ars poetica sa se desprind, în germene, relaţiile casă”, mai poate fi curmată doar de frica de hârtie: antitetice ale unui sistem poetic, ale unei existen- „dar mi-i teamă mie ţe guvernate de principiile binelui şi ale răului, iar numai de hârtie.” versul său devine în permanenţă un descântec de (Destăinuire) alb şi negru. Cuvinte-cheie: ars poetica, poeme orfi ce şi Şi era o nebunie ca tot pe atunci să întrebe răs- mesianice. picat: „Omule, de ce-ai tăcut/ când pe sufl et ţi-au călcat/ şi ţi-au spus că eşti un altul,/ nu eşti cel ade- Cu siguranţă, poezia lui Dumitru Matcovschi vărat?” (Omule, de ce-ai tăcut, 1967). trebuie căutată în Casă părintească (1968), Des- „Mi-am făcut un strop de casă” este „tema cu cântece de alb şi negru (1969) şi Melodica (1971), variaţiuni” ale altor arte din Descântece de alb şi ultima o rescriere a „descântecelor”. Mai ales aici, negru, intertextualizate, reluate cu aceleaşi imagini dar nu numai aici, esenţa poeziei sale e în pornirea esenţializate, devenite obsedante, dar mai toate cen- donquijotească de restaurare a normalităţii într-o trate pe ideea, potrivnică sistemului, „mă ştiu stăpân lume totalitară. aici”, pe această „palmă de pământ”, „mai departe Poetul, în cele mai bune poeme, polemizează de secure,/ mai aproape de izvoare”, ca după aces- cu spânii regimului sovietic, în mod ostentativ îşi te sincerităţi să rămână pe drumuri, fără o sursă de etalează identitatea românească, are un nedisimulat subzistenţă, iar elementul biografi c, de acum încolo, respect pentru cultura clasică, scrie simplu şi stili- transfi gurându-se organic în structura liricii sale. zează folcloric bucuria de a fi . Într-o ars poetica, Într-o altă defi nire a poeziei se face dezvăluirea:

140 - nr. 1 (32), martie 2014 Anul Dumitru Matcovschi

„Ş-apoi casa nu mi-i/ la capătul lumii,/ şi nu mi-i mai aproape de senin, cetate/ cu porţi ferecate/ şi cu zid de stâncă,/ şi cu mai departe de amarul apă-adâncă/ de jur-împrejur,/ şi eu nu sunt fur,/ şi nu rădăcinii de pelin.” sunt ocnaş,/ …/ şi nu ştiu să vând/ palmă de pământ/ (Mi-am făcut un strop de casă) ce-o am moştenire –/ numai cimitire/ lângă cimiti- Această ars poetica prefi gurează, de aici încolo, re./ Casa mea-i o casă/ cu streaşina joasă,/ cu poarta o lume maniheistă, un univers imaginar structurat deschisă,/ fereastra deschisă/ şi uşa deschisă./ Soa- antitetic, cum zice poetul, „între da şi nu” („Între da re-afară,/ soare-n cămară,/ soare-n călimară./ Noap- şi nu încape/ un pământ cu două ape./ Una-n zbu- te-afară,/ noapte-n cămară,/ noapte-n călimară./ Ni- cium ca o soartă,/ alta tulbure şi moartă”), dar care ciodată nu voi şti/ să fac zi din noapte/ şi noapte din nu se deosebeşte, în spirit, de celelalte arte de mai zi” (Destăinuire). târziu. O precizare se impune totuşi. Deşi spaţiul Poemul, cu care se deschide volumul Melodica, fi ctiv al poeziei lui Matcovschi e populat şi marcat este doar în aparenţă o cântare în simboluri lejere, de fi inţe şi lucruri cu semne bune, casă părintească, un joc gratuit. Simbolistica, într-o lectură pripită, se sămânţă, fructul dulce, mărul de pe ram, soarele ro- arată foarte transparentă, dar raportată la regimul tund, sânii tari de fată, Harap Alb, Făt Frumos, Don aluziv al volumului precedent, retras din vânzare, Quijote etc., dar şi de semne rele, oarecum generale interzis de cenzură, multe imagini reiterate obsesiv şi abstracte: secure, coasă, pelin, „apa care ne des- fac, în ultimă instanţă, apologia reîntregirii, rotun- parte” sau personaje malefi ce de sorginte folclori- jirii neamului, a sufl ării noastre, căci cum altfel ar că, biblică, mitologică sau livrescă: spâni, păgâni, putea fi înţelese aceste interogaţii ludice şi inocente, câini, furi, omul negru, Cain, Baraba, Moţoc, pig- la prima vedere, dar nu şi pentru „ochiul vigilent”: mei, mirmidoni, iar mai încoace, satrapi, cadâne, „Cine-a vrut/ să-mpartă-n două/ stropul de rouă?// rozătoare care: „Rod şi rod, se-aud cum rod,/ ro- Cine-a vrut/ să taie-n două/ stropul de rouă?// Stro- zătoarele rod, tot./ În pământ rod, rădăcina./ Şi în pul de rouă/ s-a risipit./ Poate cuţitul/ n-a fost ascuţit,/ soare rod, lumina” (Purifi carea), totuşi lumea nu e sau poate că cel/ ce tăia/ avea/ mână grea?// Stropul văzută doar în alb şi negru; regimul contrastelor, de de rouă/ s-a-mprăştiat./ Stropul de rouă/ în pământ a regulă, se aplică preponderent în satire şi blesteme intrat./ Şi-a rămas fi rul de iarbă mic./ Şi n-a mai ră- mult mai târziu, când piciorul de plai, într-o viziune mas nimic” (Cine-a vrut…). Norocul unor asemenea deformatoare, devine un „eden sinistru”. bucăţi este că artistul triumfă asupra profetului: Proclamarea şi practicarea de către Matcovschi „N-are geam şi n-are uşă a unei, doar în aparenţă, arte poetice rudimentare, către noapte casa mea, dar simple şi efi cace care uza (şi chiar abuza de) o ci-are geam şi are uşă astfel de simbolistică, elementară, foarte accesibilă, către ziuă casa mea.” venea după ce „îngerii roşii” i-au interzis volumul Descântece de alb şi negru, care nu excela în ambi- Lumea poetului e o casă miraculoasă, meta- guităţi sau cine ştie ce parabole, aluzii, mai mult sau morfozată în leagăn, iar soarele, rodul, sămânţa şi mai puţin transparente. viaţa în toată splendoarea ei alcătuiesc temele fun- Într-o notă,la volumul Neamul Cain (2008), po- damentale ale unei poezii de formulă tradiţională, etul ironizează pe seama unuia dintre „clasicii vii”: uşor stilizată în armonii şi sonuri, ritmuri, legănări „Aveau experienţă „clasicii”. Băgătorii de seamă şi descântece folclorice, dar cu hiperbolizări şi lito- şi-au făcut hatârul în voie aşadar. Negru pe alb, în tizări (deformări imagistice, însemne certe ale mo- recenzia din 6 ianuarie 1969, George Meniuc scria, dernităţii). Poezia acum e ca o casă fermecată: cu trimitere la unele poeme din volumul „cu clenci”: „Moţoc” e un nonsens în condiţiile noastre de via- „Către ziuă, către soare, ţă”; „Tristeţea acestui poem devine de plumb când se către strugur, către sat, destăinuieşte că palma de pământ moştenită e „nu- către frunză, către fl oare, mai cimitire lângă cimitire”. Astfel, „clasicul viu” către spic de grâu bogat. ştia foarte bine ce vor „responsabilii” şi deschidea Şi cum bate vântu-afară paranteza: „Fireşte, după cele două războaie, după mai în sus şi mai în jos, răscoale şi revoluţii, foamete şi nedreptăţi sociale, casa mea se face leagăn „palma de pământ” e adânc rănită de multe drame şi mă leagănă frumos. umane. Dar numai asta a rămas? Şi de ce „masa de scris spânzură-n abis”, oare creaţia nu-i o bucurie Mai aproape de albastru, prin sine însăşi, ca înfl orirea merilor, ca trilul pă-

nr. 1 (32), martie 2014 - 141 Akademos sării?”. Ca o replică la un atare mod de a înţelege unui supraeu (păcate, desigur, Matcovschi a avut, ca poezia, Matcovschi avea să-şi releve esenţa statu- omul, dar exagerează, ca poetul). tului său de poet damnat: „La masa tăcerii divine,/ Comanda socială, înţeleasă ca o poruncă a lui în faţa cuvântului drept,/ se luptă poetul cu sine,/ un Despot vodă, la care tribunii răspundeau cu imnuri mare nebun înţelept//…Prostimea aşteaptă, nu vine/ şi ode, e total blamabilă: „Sunt vinovat că-am spus Mesia, icoanele cad./ La masa tăcerii divine/ poetul minciuna,/ să fug am vrut de „complicaţii”,/ când mi ca un condamnat”. (Condamnat). s-a oferit tribuna/ şi mi s-au pregătit ovaţii.// Sunt vi- Vocaţia socială a poeziei sale, în linia mesianică, novat că-ai mei, amicii,/ m-au părăsit, principialii,/ va răbufni mult mai târziu, abia după ’86, când ce- şi m-au înconjurat piticii/ cu ordine şi cu medalii.// tăţeanul o ia înaintea poetului, iar unele versuri (ale Sunt vinovat că-am plâns în mine/ şi n-am avut cu- cântăreţului, ale tribunului) se disting favorabil prin raj odată/ să plâng de faţă cu vecinii,/ să mă-nţelea- limpezime, prin deplină claritate, dar mai având şi gă, să mă creadă.// Mă pedepseşte, maică, dară,/ nu ceva din durerea şi farmecul poetului anonim: mă jeli, nu-i omeneşte./ M-am poticnit odinioară/ şi „Trecută prin foc şi prin sabie, teama grea mă urmăreşte.// Nu cer un pic de îndura- Furată, trădată mereu, re./ Pentru păcate se răspunde./ Mi-ar fi povara mult Eşti fl oare de dor, Basarabie, prea mare,/ de-aş încerca a mă ascunde.” Eşti lacrima neamului meu.” Sintagma „sunt vinovat”, reiterată anaforic, in- (Basarabie) tensifi că sentimentul regretabilei culpabilităţi. E în Deocamdată însă, multe poezii seamănă cu si- această spovedanie şi o imensă dramă a „omului sub mularea unui spectacol dramatic. Un spectacol fără vremi”. Altădată, caracterizând generaţia şaizecistă, sfârşit. Într-un poem mai recent, Prin absurd, lumea poetul avea să atenţioneze: „Din marea confl agra- e ca un scenariu continuu: „Viaţa lumii, de când lu- ţie venea, din foamete şi deportări. N-a făcut de râs mea, un scenariu”, iar poetul, un regizor care pune şi de ocară Basarabia. Nişte descântece, de alb şi în scenă natura dilematică şi contradictorie a ei. Câte negru, mi-au apărut în anul 1969. Era cea de a patra o poezie este o perfectă bijuterie: „Murea pe scenă carte a mea. În câteva zile a dispărut din librării, nu cineva,/ Un foarte bun actor murea,/ Ş-un spectator că s-a realizat, o, nu, a fost arestată, pur şi simplu. aplauda,/ Iar altul lacrima-şi ştergea.// Cel spectator Nu cenzurată. A scris, a editat o carte cu săgeţi şi ce-aplauda/ Actor şi el a fost cândva,/ Iar cel ce la- Petru Cărare, în anul 1972. Şi cartea lui a fost ares- crima-şi ştergea/ Un muritor de rând era// S-au poa- tată, pur şi simplu. Nu cenzurată. A scris, a publicat te invers. Dar acum/ Nu mai importă ce şi cum – / un volum de poeme şi Mihail Ion Cibotaru, în anul Eu doar atât am vrut să spun:// Un foarte bun actor 1977, Temerea de obişnuinţă. Şi acesta a fost ares- murea/ Ş-un spectator aplauda,/ Iar altul lacrima-şi tat, pur şi simplu. Nu cenzurat. A scris şi Gheorghe ştergea” (Murea pe scenă cineva). Frumuseţea unor Cutasevici o plachetă de versuri, în anul 1980. Tot asemenea poezii stă în muzicalitatea lor, atinsă prin arestată a fost, un acrostih nu le-a convenit băgăto- reiterări abundente la nivel fonetic, lexical şi sin- rilor de seamă, România.” tactic, fapt care intensifi că şi accentuează armonia Oricât de paradoxal ar fi , estetica lui Dumitru lor intrinsecă. Unele bucăţi, având parcă ceva din Matcovschi este, într-o expresie la modă astăzi, o „lirica de estradă”, cer a fi puse în scenă. est-etică, adică, mai întâi, o etică a scrisului post- Tot o înscenare, în spirit justiţiar, e antologi- sovietic, a scrisului la libertate, scăpat din menghina ca şi memorabila mea culpa, Sunt vinovat (1987), cenzurii (între altele: Matcovschi a fost supus unei concepută într-o binecunoscută descendenţă a marii critici acerbe din partea unor lachei ai sistemului to- literaturi. În viziunea lui Matcovschi, artistul e da- talitar, unii dintre ei, din păcate, ajunşi academicieni, tor să fi e mai întâi un bun cetăţean: „Sunt vinovat, dar nu fără concursul poetului). Uneori în versul său Moldovă mamă,/ sunt vinovat că ani de-a rândul/ un răzbate o sinceritate absolută şi amară: „Trăieşte fi e- parvenit, cel mai de seamă,/ nebun, ţi-a pângărit cu- care/ cum poate, nu cum vrea”. Şi astăzi, chiar dacă vântul// şi obiceiul, şi durerea,/ şi sărbătoarea, şi lu- nimeni nu se pronunţă deschis, est-etica scriitorului mina,/ şi dorul, taina, haina, mierea/ pe care-o aduna basarabean, în ochii mai multora, rămâne, fără mult albina.// Sunt vinovat şi rău îmi pare,/ că versul prea înconjor, totuşi oarecum bizară, chiar stânjenitoare, mi-a fost de odă,/ de osana, de înălţare,/ cum porun- cel puţin, din punctul de vedere al unor neofi ţi ai cise Despot vodă”. Această violentă acuză în faţa „ismelor” de ultimă oră. maicii, într-un sens mai larg, a ţării, este un fel de La prima vedere, e o estetică, într-adevăr, greu rechizitoriu, o autocondamnare pentru infracţiunile de înţeles. Într-o dezvoltare normală, într-o evoluţie de după poezia unui George Bacovia, Lucian Bla-

142 - nr. 1 (32), martie 2014 Anul Dumitru Matcovschi ga, Tudor Arghezi sau Ion Barbu, dar mai ales după altă muză şi cu alt har.// Le dete soarta puţin noroc/ Eminescu, pentru care D. Matcovschi are un respect, şi spurcă arca orice fl aimoc.” (Parnas de ocară). Nu un cult deosebit, sunt foarte riscante unele dialoguri cunosc la noi un poem satiric mai dur. de texte, experimentele intertextuale în maniera lui Dacă ideologii comunişti nu ar fi fost nişte cre- Goga, Coşbuc, Alecsandri sau Eminescu într-un caz tini incurabili, iar reacţia postmoderniştilor ar fi fost ca acesta: „Ce-ţi doresc eu ţie, maică Românie,/ do- mult mai puţin extremistă (e adevărat: lucru impo- rul şi nădejdea sufl etului meu?/ Să rămâi aceeaşi ve- sibil de imaginat într-o permanentă bătălie canoni- che ctitorie/ unde face slujba însuşi Dumnezeu.//… că), poate că n-am fi avut explicaţii simple, simple Ce-ţi doresc eu ţie, maică Românie?/ Niciodată ca acestea: „Nu poate fi poetul certat cu morala. sclavă, roabă să nu fi i./ Iar pe mucenica fată Basara- Mărgioara, Basarabia, întotdeauna a preferat etica bă,/ supărare, rog-te-rog, să nu mai ţii.// A vândut-o esteticii. Omul nostru nu face umbră pământului. cine, că-i şi azi vândută?/ La străini vândută, slugă Luptă din greu pentru viaţă, cu nevoile luptă, cu an- a rămas./ Umblă sărăcuţă, umblă abătută,/ umblă tihristul, cu cel viclean. Stupidă fanfaronada unor singurică, plină de necaz”. Cu asemenea versuri colegi care şi-au drapat, îşi drapează nula cu merite- din poemul Întâi decembrie (1998), dacă ar fi fost le altora. Stupidă tăcerea unor poetaştri care acceptă scrise ceva mai înainte, poetul nici nu ar fi fost bă- viaţa aşa cum este, dar mai ales cum vor cei de sus, gat la puşcărie, ci – zdrobit sau dispărut fără urmă. puterea. Stupidă amiciţia nonvalorilor care-şi fac (Andrei Lupan, un stâlp al regimului, rima „Româ- piedestal şi se burică să ajungă cerul cu mâna… Am nia” cu „pântecăria”). crezut şi cred, mai cred, că poezia a fost, este şi va fi Postmoderniştii sunt mult mai inventivi în întotdeauna ardere, zbatere, clipă unică, dor. Poetul, transfi gurările lor lupanare. Dar nu de aici provin dacă nu e luptător, nu e nimic. Pe cei care aleargă şi animozităţile dintre şaizecişti şi optzecişti, dintre la palat cu ditirambii în gură – îi ocolesc, îi neg, îi modernişti şi postmodernişti: deneg. Colaboraţionistul rămâne şi azi trădător, fi e chiar dăruit cu har”. Aceste note, în prefaţa autorului „Voi credeţi în icoană, la volumul Neamul Cain, sunt de fapt replici dure eu nu cred în pustiu. la o stare de lucruri din literatura noastră de ultimă Fără podoabe slova oră: „Fără cititori, poetul nu face un ban chior…” Şi mi-o scriu, nu-i de muzeu. în imediată continuare: „… rezist curentelor, toren- Rămâneţi voi cu moda, telor, nu mă satur de viaţă”. Eu cred în scrisul meu.” Ideea angajării sociale a poeziei (idee veche cât (Izvod) lumea) dă apă la moara mai tinerilor care se arată Şi aceasta, în pofi da faptului că atât unii, cât şi furioşi pe „versurile idioate ale lui Grigore Vieru” alţii îşi revendică modelele de la aceiaşi mari îna- şi pe poezia basarabenilor în linia mesianică a lui intaşi. Este vorba nu numai de o altă sensibilitate Goga şi Cotruş. Cosmopolitismul este damnat cu sau mentalitate, de o dispută de creaţie dintre „pă- patosul unui naţionalist sadea, într-o lume pretins rinţi” şi „copii”, ci, mai curând, de o criză profundă civilizată: a artelor poetice, de lipsa unor idei clare şi idealuri „Eu am crezut şi cred, mai cred, noi pe potriva unei societăţi deschise, într-un alt ca-ntâia oară, secol şi mileniu. Discursul lui Matcovschi e de o că nu-i poetul, nu-i poet mare virulenţă: „Ca o cohortă, un nou, un val./ Un fără de ţară.” front, o frondă, dezmăţ fatal.// Lăieţi de serie, poeţi (Acord) în grup./ Scriu cu mizerie, sub// orişice limită, orice nivel,/ orişice critică, orice drapel.// Oameni de cea- Concepţia sa despre statutul poetului şi al poe- ră, un calapod./ Fac de ocară Parnasul tot.// Oameni ziei Matcovschi o expune într-o formă esenţializată de paie, fără de rost./ Bârzoi, bârzoaie. Restant, un în Ce-i poezia, un adevărat poem în proză. El insistă post.// Mustesc de ură: „Suntem, vom fi !”/ O lume pe idei mai vechi şi noi şi lansează declaraţii anto- sură, o ceată gri.// N-au nici criterii, nici simţământ./ logice că, de naţionalitate, e poet sau că s-a născut Nu că mă sperii, mă înspăimânt.// Nicio morală, şi trăieşte în ţara poeziei. Că poezia este aerul pe niciun temei./ Se bat, se-mbală, ei înde ei.// Băute care îl respiră. Poezia este dor, este har şi muncă de mutre de parpaleci./ În sufl et – cutre, în veac – be- Sisif, iar poetul – un mare înţelept nebun, un ocnaş, şlegi.// Cuvinte sterpe înşiră sterp./ Venin de şarpe, un condamnat, dar, prin deducţie, şi un Orfeu, şi un clocesc şi fi erb.// Pe două maluri, cu nu şi da,/ mari proroc. Matcovschi (are ţară, are datină, are casă pă- idealuri nu vor dura.// Fără virtute pe buză, dar/ cu rintească, ar putea susţine că „Europa are nevoie de

nr. 1 (32), martie 2014 - 143 Akademos mine, nu eu de Europa”) este un conservator nu doar une ontologică românească. prin ataşamentul său de o claritate clasică pentru tre- Nu e un alt poet basarabean, mai ritos, care, cu cutul şi idealul naţional, dar şi prin opţiunile şi ide- atâta ardoare, să deteste antipoezia (deşi în multe ile sale literare, prin poetica sa. Iată, într-un limbaj atitudini e un foarte hotărât antipoet, în spirit anar- abrupt şi sincopat, o defi nire complexă, metaforică hic, de o manieră avangardistă în expresie, cum e, a poeziei sau, mai bine zis, câteva caracterizări afo- spre exemplu, în Ce-i poezia). Fără a exagera, Du- ristice, în stilul său inconfundabil: „Stare poezia, ca mitru Matcovschi este o mare conştiinţă suferindă şi dorul. În cuvânt, în vocală, în vers poetul renaşte. şi, cum se spune, un „mare român”. Îmbătător aerul, mai blândă lumina, mai frumoasă Stropul de rouă, lacrima, pământul, sămânţa, ro- lumea, mai veşnică. Eu nu sunt de fi er, tu nu eşti dul, în poezia lui Matcovschi de ultimă oră, trec prin de fi er, trăiesc, trăieşti, mă bucur, te bucuri, plâng, straşnice metamorfoze: plângi, pământul ne ţine, care altă minune mai mare „Rătăcitor muncitul, decât pământul? Ca şi pământul – cuvântul. În faţa pământul, strop abia, naturii, în faţa cuvântului, sfâşiat de gânduri, prin în univers, în vidul însăşi menirea sa, dar şi prin absurd, poetul singur cel ca prăpastia. e, ca orişice creator, umilit de putere, nedreptăţit de cruda rânduială.” Adânc vuia abisul Sau: „Întâi şi întâi să nu vicleneşti, să te conto- şi noaptea se lăsa, peşti, una să fi i cu sufl etul bântuit de jelanii. Omul şi eu eram proscrisul de alături va căuta în tot şi în toate semnul. Dăruitul străin în ţara sa. cu har. Prorocul. Să-l apere de răutăţi. Omul cre- Năprasnică furtuna de, vrea să creadă. Şi se roagă. Şi cuvântul astfel de a fost şi a rămas. rugăciune e. Şi răul astfel nu sloboade rădăcini, nu De spini, de crini, cununa lăstăreşte, nu ne încovoaie, nu ne cătrăneşte.” aceeaşi, ieri şi azi. Sau: „Poetul adevărat nu-şi spune aleanul de dragul aleanului, de mântuială. Superfi cialitatea în O poartă, spân o poartă, artă, aidoma cancerului, distruge vieţi, molipsitoare, o poartă şi arap. otrăvitoare”. Unul bătut de soartă, Sau: „Ca sărbătoarea poezia, ca tămada, ca învi- altul bătut în cap.” erea, ca binecuvântarea. Partea esenţială a caracte- (Erată) rului nostru. Tânăr poetul în vecii vecilor cu bucuria Imnurile şi rapsodiile de odinioară tot mai frec- şi durerea acestei lumi. Ca şi profetul tânăr. Ca şi vent sunt înlocuite de blesteme şi descântece, iar preotul tânăr. Creator de frumos. Creator de valori. poetul rămâne unul dintre puţinii care „simte enorm Purtător de făclie”. şi vede monstruos”. Ca să nu scandalizăm lumea, Sau o altă defi niţie a poeziei: „Gândul sec, rece ilustrăm afi rmaţia printr-o gradaţie descendentă de fără tremure, fără simţământ – repugnă. Nu pot epifore dintr-un superb poem Neamul Cain (cu un exista poeme fără simţire. Muncă de Sisif munca moto eminescian, „încă nu s-a stins”), care dă şi poetului. Neînţeleasă de mulţi, nedreptăţită de lege. titlul ultimului său volum: Numai şi numai de aceea, că poetul a fost, este, va fi întotdeauna în slujba adevărului. Poetul, repet. Nu „De necrezut: căzuţi şi decăzuţi, scribăreţul. Nu gaşca.” dar nu se trec, nu pier, împart, despart Sau: „Lupta de contrarii, aceasta este şi va fi iubiri, năpăstuiri, trăiri, virtuţi. sursa existenţei, dăinuirii noastre; cu cine suntem, Nu te deplâng, nu voi popor bastard. cine suntem,– ne vom întreba, ai luminii sau ai în- De necrezut: şi samurasla soi. tunericului, cu Baraba sau cu Fiul Isus, cu Abel sau Rar soiul, cel mai rar, necompromis. Cain, cu Mozart sau cu Salieri, cu monstrul sau cu Nu-i nicăieri în altă parte ca la noi. Mielul, cu binele sau cu răul.” Nu te deplâng, nu voi, popor proscris. Sau o altă autocaracterizare: „Sunt şi mă bucur că sunt poet de naţionalitate. În ţara poeziei m-am De necrezut: nepoţi şi strănepoţi, născut şi trăiesc…” (Ce-i poezia). Mai pe scurt, Vajnici şi strajnici – n-au mai fost nicicând! – Matcovschi crede că poezia trebuie să redevină, cu Osia ung, ajung mari patrioţi. adevărat, dor, să redevină o viziune atotcuprinzătoa- Nu te deplâng, nu voi, popor înfrânt. re asupra lumii sau, cum afi rmă fi lozoful, o dimensi- De necrezut: părinte, frate, fi u,

144 - nr. 1 (32), martie 2014 Anul Dumitru Matcovschi

Beau cu stacana votcă şi se bat, Cu tânguială şi tăgadă, cu durere şi „blasfemii”, Se dau în pâră, scriu, denunţuri scriu. se dau alte dimensiuni ale degradării piciorului de Nu te deplâng, nu voi, popor ingrat. plai, unde încă mai rămâne stăpân „omul negru”, lumina se întunecă, lacrima se strică. Acest poem, De necrezut: vii, morţi, pomanagii plin de foc, este ilustrativ nu numai ca artă poetică, În ţintirim ca la comând se strâng. dar şi ca expresie în linia „poeziei de granit”, şi ar Unul pustiu şi încă unul, sute, mii. putea deveni esenţial pentru lirica tribunului. Poetul Nu te deplâng, nu voi, popor nătâng. crede, mai crede şi astăzi că poate schimba lumea De necrezut: nici of, nici aoleu. unui „eden sinistru”, deci existenţa noastră, oricât Săraci lipiţi, de bani avizi, delaolaltă de trist ar fi , a unui „popor bastard”, „popor pro- Jucăm pe funii, râde Cain, semizeu, scris”, „popor înfrânt”, „popor ingrat”, „popor nă- Pâraie lacrimile curg şi put a baltă.” tâng”. Întâmplător, „baltă” e poanta acestui virulent . poem? Simbolic sfârşit!? Nimic de zis.

Idel Ianchelevici. Plonjorul, 1939, bronză, h 250 cm, Liège, Belgia

nr. 1 (32), martie 2014 - 145 Akademos

PICTORII BASARABENI lic. Continuă însă să rămână în umbră creatorii care s-au realizat în afara spaţiului românesc. Fiind parte ŞI ŞCOALA DE LA PARIS. componentă a culturii europene, arta plastică basa- NOTIŢE PRELIMINARE rabeană, prin reprezentanţii săi, a servit drept punte de apropiere culturală cu alte ţări. Dr. hab. Tudor STAVILĂ Interesul pentru o istorie adevărată a artelor Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM plastice basarabene din perioada interbelică se ex- plică şi prin interdicţiile puterii sovietice: acestea erau etichetate drept „artă burgheză”, „formalistă”, BASSARABIAN PAINTERS AND THE SCHOOL „străină metodei realismului socialist”, căreia i se FROM PARIS. PRELIMINARY NOTES rezervase o poziţie monopolistă. Astfel, după 1990, Summary. The article BASSARABIAN PAIN- în Republica Moldova au apărut mai multe mono- TERS AND THE SCHOOL FROM PARIS refers to grafi i consacrate segmentului de timp dintre cele Bassarabian artists studies in West-European capitals două războaie mondiale ce conţineau informaţii in the fi rst half of the twentieth century and theirs creation, which was carried out far from Bassarabia despre arta basarabeană interbelică, dar publicaţiile borders. In this respect, an important role was pla- nominalizate nu au pus în lumină decât o parte a yed by Brussels, Amsterdam, Munich, and especially valoroasei moşteniri, cea la care autorii au avut ac- by Paris, where was established the largest colony ces. Şi anume la creaţia artiştilor plastici, care, deşi of Bassarabian painters. Thus, France claimed the aveau studii europene, au locuit şi activat în peri- right to consider them as French creative persona- oada res-pectivă sau la Chişinău, sau la Bucureşti. lities. Among art schools in Paris, were had studied Dintre ei, nume de referinţă sunt Auguste Baillayre Bassarabian students, a special role played La Grand şi elevii săi – scenograful şi grafi cianul Theodor Ki- Chaumière, where are studying Isaac Antcher (1920), riacoff, gravorul Gheorghe Ceglocoff, pictorul Mo- Olga Hrschanovskaia (Olby, 1923), Lydia Luzanows- ky (1923-1927), Antoine Irisse (1926) and Alexandre isei Gamburd, grafi cianul Şneer Cogan şi alţii, care Hinkis (1933), who also follows the National Superi- au studiat iniţial la Chişinău, iar ulterior au urmat or School of Decorative Arts, which he graduates in studiile la Bucureşti, Germania, Franţa sau Belgia. 1939, Zelman Otciacovsky also studies at the Natio- În fondul lui Auguste Baillayre de la Arhiva nal Superior School of Decorative Arts (1923-1926) Naţională [1] se conţin numele (în franceză) a circa and at the Ranson Academy (1935), as well here 20 de studenţi ai săi care şi-au continuat studiile în studies Samson Flexor (1924-1926), who continues străinătate şi au revenit acasă. Printre ei fi gurează his studies at La Grand Chaumière. In 1925 at the Olesea Hrşanovschi-Breslau (1919-1921), Joseph Julian Academy begins his studies Sasha Moldovan, Bronstein (1919-1921), Natalia Bragalia (1921- and then continuing its at La Grand Chaumière. At 1926), Elena Barlo (1920-1924), care au studiat în pe- the Ransson Academy are enrolled as students Numa rioada indicată după Chişinău la Paris, Moisei Gam- Patlajean and Pertz Vaxman (1910). Most of Bassarabians are studying at the Natio- burd (1920-1924), Elisabeth Ivanovsky (1922-1928), nal Superior School of Decorative Arts in different Nina Jascinsky (1920-1925) cu studii la Bruxelles în periods of the years 1920-1930. Among the fi rst esta- perioada indicată, alţii urmând studiile în Praga (Ga- blished here appears Felix Roitman (1925), Gregoire lina Ceaşcenco, 1923-1928), Bucureşti (Irina Filati- Michonze (1923), Joseph Bronstein (1924), Elena ev, I926-1932; Vladimir Evers,1924-1930; Alexan- Barlo (1932-1934), Natalia Brăgalia (1928-1931), dra Mihailov, 1924-1930), Iaşi (Theodor Kiriakoff, Tatiana Senkevici-Bulaviţchi (1929-1932) and others. 1920-1923; Maria Starcevschi, 1925-1933; Victor Keywords: Bassarabian artists, the School from Rusu-Ciobanu, 1931-1935), alţii doar cu studiile de Paris, La Grand Chaumière, the National Superior la Chişinău. School of Decorative Arts, Julian Academy, Ranson Despre artiştii plastici basarabeni care nu au mai Academy, European painters. revenit la baştină, fi ind determinaţi să activeze în ţări- le unde şi-au făcut studiile, până nu demult nu se ştia Arta şi creaţia artistică care a evoluat în afara decât numele, descoperite în presa timpului, fără a se graniţelor Basarabiei interbelice constituie un su- cunoaşte detalii despre faptul cum le-a evoluat des- biect important al culturii naţionale. Studierea aces- tinul şi activitatea în ţara respectivă. Timpul a făcut tei diaspore spectaculoase abia dacă cuprinde două lumină asupra acestor personalităţi, care în funcţie de decenii, majoritatea publicaţiilor apărute făcând re- ţara unde au activat sunt consideraţi pictori francezi, ferinţe la operele pictorilor basarabeni care s-au ma- germani, belgieni, americani sau brazilieni, devenind nifestat în ambianţa artistică a Bucureştiului postbe- nume de referinţă în arta Europei postbelice.

146 - nr. 1 (32), martie 2014 Arte plastice

Numa Patlagean. Cardinalul Alfred E. Smith, 1930, Lidya Luzanowsky (Marinescu). Bustul O. Olby, bronză, granit anii 1940, calcar Artiştii plastici basarabeni, cu studii europene, reşedinţă la Paris, indiferent de naţionalitate sau ţă- au avut puţine oportunităţi pentru a-şi realiza acti- rile de origine. vitatea. Ei au trebuit sau să emigreze, sau să se con- Astfel, printre reprezentanţii primei eta- formeze cerinţelor rigide ale „realismului socialist”, pe (1900-1920), întâlnim numele spaniolului executând comenzi de stat. Majoritatea dintre ei au Pablo Picasso, francezului Henry Matisse, italianu- preferat să rămână în ţările europene, unde şi-au fă- lui Amedeo Modigliani, rusului Marc Chagall, ro- cut studiile, realizându-se integral în creaţie. mânului Constantin Brâncuşi sau al niponului Tzu- Cu toate că au studiat în diverse instituţii ale Eu- gouharu Foujita. ropei, mulţi pictori basarabeni au fost participanţi Etapa secundă a Şcolii de la Paris este cea mai activi la procesul artistic numit Şcoala de la Paris, extinsă, cuprinzând anii dintre cele două războaie unul dintre cele mai importante fenomene culturale mondiale (1920-1939), când fl uxul celor care sosesc ale secolului XX, care a revoluţionat artele plastice la Paris se intensifi că datorită emigraţiei masive din sub aspectul experimentelor artistice şi a apariţiei guberniile fostului Imperiu ţarist. Pentru arta din unor noi forme ale limbajului plastic. Basarabia aceste timpuri au fost cele mai favorabi- Fiind o noţiune ambigue, Şcoala de la Paris, le, întemeindu-se nucleul de bază al coloniei basa- cu cele trei etape ale existenţei sale, clasifi cate de rabene din Paris, motivaţia principală fi ind studiile istoricii de artă, a fost determinată de contextul cos- în capitala internaţională a artei. mopolit şi internaţional al artei pariziene de la în- Ultima perioadă se referă (1945-1960) are refe- ceputul secolului XX. Această etapizare se referă, rinţă la o epocă întitulată Noua Şcoală de la Paris şi în general, la toţi cei circa 500 de artişti plastici cu predominată de curentele artei abstracte.

Antoine Irisse. Foarfecele, Antoine Irisse. Portocale şi ananaşi, 1924, u/p, 63×79 cm 1949, u/p, 59×72

nr. 1 (32), martie 2014 - 147 Akademos

Samson Flexor. Autoportret la 15 ani, 1922, u/p Samson Flexor. Pablo Picasso, 1971, h/c, 46×33 cm 24×17 cm Expresia îi aparţine lui Andre Warnold, care pu- ştiinţifi ce şi selectarea bazei de date despre pictorii blicase în 1925 o monografi e întitulată Les berceaux ruşi, emigraţi în Franţa din Rusia pre- şi postrevo- de la jeune peinture. L’ École de Paris (Leagănul luţionară, au constituit un impuls pentru amplifi ca- tinerilor pictori. Şcoala de la Paris, Editura „Albin rea cercetărilor. La începutul anilor 1990, în Franţa Michel”). Autorul aruncă o privire de ansamblu a fost elaborată baza de date despre reprezentanţii asupra activităţii comune a pictorilor sosiţi, în ma- Şcolii de la Paris, coordonată de istoricul de artă joritate, din alte ţări, care s-au manifestat la Paris Nadine Nieszawer, care publică în anul 2000 mo- la începutul secolului XX. Termenul convenţional nografi a Peintre juifs de l’École de Paris. 1919- este preluat ulterior de Pierre Francastel în 1946. În 1939[5], tema fi ind preluată de Adrian Darmon [6]. eseul Nouveau dessin. Nouvelle peinture. L’École Subiectul respectiv este şi mai intens dezvoltat de Paris (Noul desen. Noua pictură. Şcoala de la în Rusia. În această ţară a existat cea mai numeroasă Paris), el analizează realizările celor mai importanţi diasporă franceză, în care au fost incluşi şi majori- pictori pe care îi califi că drept reprezentanţi ai artei tatea pictorilor basarabeni, fenomen analizat în mo- de tradiţie franceză. În acelaşi an, Galeria Charpen- nografi ile lui Oleg Leikind, Dmitrii Severiuhin din tier organizează expoziţia „Cent chefs-d’oeuvres de Sankt Petersburg, Constantin Mahrov (Paris) [7] şi peintre de l’École de Paris” (O sută de capodopere Andrei Tolstoi [8] din Moscova. de pictură a Şcolii de la Paris), însoţită de lansarea În Polonia tema este refl ectată în monografi a unui catalog omonim în ediţie bilingvă [2]. W kregu École de Paris. Malarze zydowscy z Pol- Un interes aparte pentru reprezentanţii Şcolii ski, semnată de Jerzy Malinowski şi Barbara Brus- de la Paris după cel de-al Doilea Război Mondial Malinowski în 2007 [9], urmată de lucrarea scoţienei apare în Statele Unite ale Americii, prima publicaţie semnată de Raymond Nacenta făcându-şi apariţia în Natalie Adamson Painting, Politiks and Striggle for 1960 [3]. the École de Paris. 1944-1964, apărută în 2009 [10]. Lydia Harambourg argumentează utilizarea ter- O situaţie similară regăsim în România, unde menului ca o confi rmare a continuităţii între diverse artiştii plastici care s-au produs în ţările europene faze de dezvoltare a artei moderne, în care au fost au benefi ciat de un interes aparte pe toată durata se- implicaţi atât pictorii francezi, cât şi cei sosiţi din colului XX, ultima publicaţie, Culorile avangardei: arealul Europei Centrale, dar mai ales din Europa de arta în România. 1910-1950 [11], făcându-şi apari- Est: Rusia, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia, Ucrai- ţia cu ocazia unei expoziţii prezentate la Bucureşti na, România, Ungaria etc. Monografi a face o pre- şi în muzeele europene. Autorii proiectului Pein- zentare generală a celor mai importanţi pictori pa- tres Juifs à Paris 1905-1939. École de Paris (Na- rizieni care au activat în perioada anilor 1945-1965 dine Nieszawer, Marie Boyé, Paul Fogel) includ în şi care nu au avut legături relevante cu vreun curent acest catalog doar câteva nume de artişti basarabeni, sau şcoală artistică [ 4]. inclusiv Joseph Bronstein (1898-1943), Gregoire Integral, fenomenul a suscitat un deosebit in- Michonze (1902-1982) [12], Felix Roitman (1902- teres în Franţa, Rusia şi Polonia, unde publicaţiile 1942), Antoine Irisse (1903-1957) [13] şi Isaac An-

148 - nr. 1 (32), martie 2014 Arte plastice tcher (1899-1992). Doar cinci nume, fără a-i aminti 1929) şi Nina Jascinsky (1934-1936). pe Moissey Kogan, Olga Olby [14], Numa Patlajean La hotarele secolelor XIX-XX, în Germania, la [15], Pertz Vaxman, Zelman Otciacovsky, Alexandre Munchen, la Academia de Arte din Bavaria studiază Hinkis, Lidia Luzanovsky, creaţia şi activitatea că- Şneer Cogan (1897-1903) şi Moissey Kogan, care rora s-a desfăşurat în ambianţa artistică a Parisului. urmează cursurile doar primul semestru al anului Prin reconstituirea şi punerea în valoare a operelor 1906, iar Gheorghe Ceglocoff a studiat la Academia tuturor acestor plasticieni se încearcă să se confi gu- de Pictură din Drezda între anii 1926-1928. reze o panoramă generală a coloniei de basarabeni Printre şcolile artistice în care şi-au făcut stu- din capitala franceză, chiar dacă analiza lucrărilor se diile studenţii basarabeni în Paris un rol aparte l-au va referi la creaţiile apărute doar în cadrul licitaţiilor jucat Académie Julian, La Grand Chaumière, Ran- europene şi americane. Specifi c pentru pictorii şcolii son şi École Nationale Superieure des Arts Decora- pariziene este că nu se punea preţ pe studiile profe- tifs. În La Grand Chaumière, studiază, de exemplu, sionale obţinute în ţările de origine, ci pe implicarea Isaac Antcher, Olga Hrschanovskaia (Olby), Lidia lor activă în manifestările artistice franceze. Luzanovsky, Antoine Irisse, Alexandre Hinkis, care Astfel, Numa Patlajean şi Pertz Vaxman sunt urmează şi École Nationale Superieure des Arts De- primii reprezentanţi basarabeni ai Şcolii de la Pa- coratifs, pe care o absolveşte în 1939. Zelman Ot- ris (anii 1910), urmaţi de Isaac Antcher (1920), ciacovsky şi Samson Flexor studiază la École Na- Zelman Otciacovsky, Lidia Luzanovsky [16] şi tionale Superieure des Arts Decoratifs (1926) şi la Olga Hrschanovskaia (1923), Gregoire Michonze Académie Ranson (1935), ultimul urmând studiile şi Joseph Bronstein (1924), Felix Roitman (1925), şi La Grand Chaumière. În 1925 la Académie Julian Antoine Irisse şi Samson Flexor (1926), Tania Bai- îşi începe studiile Saşa Moldovan, continuându-le llaure (1932), Alexandre Hinkis (1933), Elena Bar- apoi la Grande Chaumière. lo (1932-34), Natalia Brăgalia (1928-31) şi Tatiana Pictorii basarabeni au avut rara ocazie să fi e Senchevici (1929-1932) . îndrumaţi de profesori notorii în istoria artei euro- O parte dintre basarabeni preferă Academia Re- pene din prima jumătate a secolului XX – Antoi- gală de Arte Frumoase din Amsterdam, Olanda, unde ne Bourdelle şi Ossip Zadkine (Lidia Luzanovsky), studiază Auguste Baillayre (1889-1902) şi Nicolae Aristide Maioll (Numa Patlajean), Andre Lhote (Olga Coliadici (1934-1936), iar în Belgia, la Liège – Idel Olby), Fernand Lege (Alexandre Hinkis), E. Baga şi Ianchelevici (1928-1933) [17] şi Tatiana Nicolaidi B. Chadell (Tatiana Senkevici-Bulaviţchi), Eduard (1932-34). La Bruxelles (1922-1924) şi apoi la Pa- Mac Avoy (Elena Barlo), Constand Mantold (Nina ris (1924-1926) studiază Samson Flexor. Bruxelles Jascinsky şi Moisei Gamburd), Herman Teirlinck a fost şi gazda basarabenilor Elisabeth Ivanovsky (Elisabeth Ivanovsky), Johan Caspar Herterich (1932-1935), Afanasie Modval (1929-1933), Clau- (Şneer Cogan), Wilhelm von Rumann (Moissey Ko- dia Cobizev (1932-1935), Moisei Gamburd (1925- gan) ş.a.

Gregoire Michonze. Scenă din Juilly. 1967, u/p, 145×67 cm

nr. 1 (32), martie 2014 - 149 Akademos

Potrivit informaţiilor Arhivei Organizaţiilor fi că la tema dată. Astfel, în dreptul rus din perioada social-politice din Chişinău [18], întocmite în anii ţaristă a existat termenul „limita sedentară” special 1940-1941, la Académie Julian din Paris au mai prevăzut pentru etnicii evrei, istoria avându-şi înce- studiat soţii Ana (1895) şi Ivan Minocichin (1888), puturile pe timpurile Ecaterinei a II-a prin Ucazul care anterior au studiat la Odessa. În aceeaşi sursă din 1791 în care se specifi ca unde poate locui şi acti- este amintit cu studii la Paris şi Vladimir Doncev, va populaţia evreiască pe teritoriul Imperiului, lege colegul Lidiei şi al lui Auguste Baillayre de la Sankt care a acţionat pânâ în 1917. Această lege era obli- Petersburg. Cu studii la Bruxelles, în aceeaşi listă gatorie pe tot teritoriul anexat al Regatului Poloniei, fi gurează Irina Barovskaia (1906), care anterior a Lituaniei, Bielorusiei, Basarabiei şi al guberniilor studiat la Academia de Arte din Bucureşti şi Elisa- din sudul Ucrainei[19]. beta Aivaz (1893) cu studiile de specialitate făcute Una din prevederile acestei legi se referea la într-un atelier particular din Paris. interdicţiile privind studiile, la care aveau acces ti- În literatura istorică de specialitate, apărută în nerii evrei, pentru care existau anumite cote. În in- Rusia postsovietică, când este vorba de emigraţia stituţiile de învăţământ superior, conform legii din artiştilor plastici peste hotare din perioada interbeli- 1880, norma procentuală a evreilor pentru studii era că, nu s-au investigat rădăcinile şi izvoarele aceste- de 3% – în capitale, 5% – în alte oraşe şi 10% – în ia, fi ind invocată revoluţia bolşevică sau represaliile limita sedentarizării. În consecinţă, tinerii plecau la oamenilor de cultură. studii în Germania şi Austro-Ungaria, unde în uni- Pentru noi această problemă are tangenţă directă versităţi se vorbea în idiş, un dialect sudic al limbii cu prezenţa, destul de importantă, a pictorilor basara- germane, iar după absolvire ei se întorceau în Rusia, beni în mediul şi arta europeană, însă cauzele plecă- fi ind deja revoluţionari profesionişti, integrându-se rii lor în străinătate la studii şi antrenării în procesul în celulele narodniciste [20]. artistic european sunt diferite. La bază stau condiţiile Acest mod de antisemetism de stat s-a acutizat istorice, deoarece în prima jumătate a secolului XX, după prima revoluţie rusă din anii 1905-1907, odată în afară de pictorii etnici ruşi, au emigrat şi mulţi cu apariţia aşa-numitelor „Sute negre”, care au orga- evrei din toate periferiile Imperiului. Dacă în primul nizat circa 600 de pogromuri, inclusiv cel din anul caz au plecat cei care nu au acceptat revoluţia rusă, 1903 de la Chişinău. Până în 1917 sau cel târziu 1918, ultimii au emigrat din cauza legislaţiei dominante în aceleaşi legi dirijau şi existenţa evreilor basarabeni, Rusia ţaristă, situaţie care a durat secole, una discri- martori ai cărora au fost părinţii viitorilor pictori. minatorie pentru populaţia evreiască. Despre emigraţia masivă în Paris a pictorilor de Istoricul constituirii unei asemenea situaţii de- origine evreiască de la începutul secolului XX, din vine clar dacă lecturăm succint literatura bibliogra- diverse ţări europene, dar mai ales din vastul spaţiu

Antoine Irisse. Domnişoara cu mandolina II, 1949, u/p, 114×146 cm

150 - nr. 1 (32), martie 2014 Arte plastice al Imperiului ţarist, aminteşte Nadine Nieszawer, colegii de la Şcoala de Belle Arte – Claudia Cobi- fără a analiza circumstanţele acestei emigraţii. Au- zev, Rostislav Ocuşco şi Ana Baranovici. torii ediţiei doar constată anii şi perioadele când Reuşitele plasticienilor basarabeni în cadrul aceştia îşi fac apariţia în Franţa, fi ind incluşi în cir- Şcolii de la Paris, comparativ cu realizările repre- cuit prin intermediul Şcolii de la Paris, instituţie sau zentanţilor altor şcoli naţionale din Europa de Est asociaţie care nu a existat vreodată. par, la prima vedere, destul de modeste, dat fi ind cu- Acelaşi subiect constituie şi interesul jurnalis- noaşterea insufi cientă a autorilor şi operelor lor. Dar tului Adrian Damon, care în articolul publicat în faptul că pentru mulţi dintre ei, în Franţa, Belgia şi revista „La vie” stabileşte în ordine cronologică Olanda au fost fondate muzee care le poartă nume- sosirea pictorilor-evrei din regiunile Imperiului, le, este un indiciu al aportului pictorilor basarabeni incluzându-i în această listă şi pe basarabenii trecuţi la evoluţia artistică a artei europene. cu vederea anterior – Joseph Bronstein, Zelman, Fe- lix Roitman, dar totuşi fără a aminti numele lui Mo- Bibliografi e şi referinţe issey Kogan, care s-a afl at la Paris după 1910, naţio- 1. Auguste Baillayre. F.2989 r. 1, d. 26, Arhiva Naţi- nalitatea ultimilor fi ind indicată drept ucraineană. onală a Moldovei. Astfel, după informaţiile furnizate de Adrian 2. Lassaigne J.,Stewart W. Sent chefs d’oeuvre de Darmon, basarabenii sosesc la Paris începând cu peintres de l'école de Paris, Galerie Charpentier, Edition anul 1922: Gregoire Michonze, urmat de Zelman bilingve, 1947, 203 p. (1923), Isaac Artcher şi Joseph Bronstein (1924), 3. Nacenta R. School of Paris (École de Paris), New York, Graphic Society, 1960, 366 p. Felix Roitman (în 1925). Publicistul face şi referin- 4. Harambourg Lydia. Dictionnaire des peintres de ţele respective privitor la cauzele şi circumstanţele l’École de Paris, Nechatel, 1993, 536 p. apariţiei la Paris a lui Amedeo Modigliani şi a altora 5. Nadine Nieszawer, Marie Boyé, Paul Fogel. Pe- din spaţiul Imperiului Rus, specifi când că printre cei intres Juifs à Paris 1905-1939. École de Paris, Editions sosiţi la Paris între anii 1900 şi 1939, majoritatea Denoel, 2000. au fost marginalizaţi în ţările lor, amintind de pog- 6. Darmon Adrian. Autour de l’art juif. Peintres, romurile ruse din imperiu, Ucraina, Polonia şi Ba- sculpteurs et photographes. Paris, ed. Carnot, 336 p. A se sarabia, continuate într-o formă mai voalată după mai vedea: Darmon A. La preponderance des peintres ju- 1924 de regimul lui Stalin, situaţie care nu a existat ifs dans l’École de Paris, „La vie”, 17 novembre 2008. 7. Leikind О.L., Mahrov К.V., Severiuhin D.Ia. Hu- în ţările europene, inclusiv în România, până la cel dojniki russkogo zarubejia: Biografi ceskii slovari, Sankt de-al Doilea Război Mondial. Peterburg, 1999. Basarabenii sosiţi la Paris, ca şi majoritatea ce- 8. Tolstoi A.V. Russkaia hudojestvennaia emigraczia lor care au emigrat din Imperiul Rus, erau limitaţi de v Evrope v pervoi polovine XX-gо veka, Moskva, Iskusst- dreptul sedentar care le îngrădea posibilităţile de a ob- vo - ХХI век, 2005, 312 с. ţine studii superioare. În acest caz, Parisul le-a oferit 9. Malinowski J., Brus-Malinowski B. W kregu Ecole un paradis pe pământ, fără antisimetism, pogromuri de Paris. Malarze zydowscy z Polski, Warszawa, 2007, şi confruntări etnice. Chiar dacă Basarabia nu se mai 338, p.9. afl a în componenţa Rusiei ţariste după 1918, trage- 10. Adamson Nadine Painting, Politiks and Striggle for the Ecole de Paris. 1944-1964. Ashgate, 2009,330 p. dia prin care au trecut evreii în Chişinăul anului 1903 11. Culorile avangardei în România. Colectiv de au- mai era destul de proaspătă în memorie. tori, Bucureşti, 2007, 284 p. Din România, de exemplu, cei care au plecat la 12. Gregoire Michonze (Grigore Michonzic, studii, au rămas în Franţa ori au revenit în ţară fără 22 martie 1902, Chişinău - 29 decembrie 1982, Paris), a avea impedimente de ordin restricţional. Drept pictor francez. Studiază de la începutul activităţii noii exemplu pot servi numele lui Iosif Iser, care studi- Şcoli de Arte Frumoase conduse de Alexandru Plămă- ază la Paris în 1908, iar mai apoi locuieşte acolo deală, în atelierul lui Auguste Baillayre, care îl aminteşte (1921-1934), Petre Iorgulescu-Yor (1919), Marga- printre cei mai talentaţi discipoli ai săi. A participat la pri- reta Sterian (1926), Victor Brauner (1930), un cu- ma expoziţie de artă basarabeană de la Bucureşti la hota- rul anilor 1920-1921, după care se stabileşte la Bucureşti, noscut suprarealist european şi marele Constantin unde îşi continuă studiile la Şcoala de Arte Frumoase şi Brâncuşi, unicii care au decis să rămână în Franţa. se împrieteneşte cu Victor Brauner care îl angajează ca În Basarabia de la începutul secolului XX puţini asistent de scenograf la Teatrul Naţional. În 1922 a plecat dintre pictori s-au reîntors din străinătate sau au vi- la Paris. În capitala artei internaţionale Grégoire Michon- zitat-o. Ca excepţie sunt scurtele vizite la Chişinău ze urmează cursurile la École des Beaux Arts, unde şi-l ale lui Moissey Kogan în 1913 şi 1933, ale Elisabe- face amic pe Max Ernst, care l-a introdus în 1924 în cer- thei Ivanowsky în 1970, când şi-a revăzut părinţii şi cul suprarealiştilor, format, printre alţii, de André Breton,

nr. 1 (32), martie 2014 - 151 Akademos

Paul Éluard, Yves Tanguy şi André Masson. În aceasta pusă în muzeul Vuster din Massachusetts (S.U.A.). perioadă a dezvoltat o prietenie durabilă cu Chaim Souti- 16. Luzanowsky (Marinescu) Lydia (30 august ne şi scriitorul Henry Miller. Între 1927 şi 1930 a realizat 1899, Kiev - 1983, Franţa), sculptor francez. naturi statice şi peisaje suprarealiste şi şi-a schimbat nu- Fiica unui critic teatral provincial de origi- mele în Michonze. ne poloneză. A copilărit în Basarabia unde a urmat 13. Antoine Irisse (Avram Irisse, Chişinău, 18 aprilie Şcoala de Belle Arte, probabil în anii 1919-1924. 1903 - 10 ianuarie 1957, Paris), pictor francez. A studiat A participat la Expoziţia basarabeană de la Bucureşti, iar şa Şcoala de Arte Frumoase din Chişinău şi la Academia în 1924 este menţionată cu Grand Prix al Salonului şi ob- Regală de Arte din Bruxelles, unde în 1924 se angajează ţine o bursă la Paris, unde studiază la Academia Grande în serviciul auxiliar al armatei belgiene. În 1926 pleacă la Chaumière în atelierele lui Antoine Bourdell şi Ossip Zadki- Paris, studiind în atelierul sculptorilor Wlerick şi Arnold. ne. A realizat fi guri, busturi şi reliefuri din chips, marmură, Pictor fovist al Şcolii pariziene, participant activ la ma- teracotă, lemn şi bronz. Sculpturile Cântăreţii ambulanţi nifestările din Montparnasse. Este menţionat de critica şi Portret de copil au fost achiziţionate de Muzeul de Artă de artă în 1929, în special de Waldemar George, editorul Contemporană din Paris, Acordeonistul – de Comisia de revistei „Prisme des Arts”. Expoziţii solo: Katia Granoff, Stat pentru achiziţiile operelor de artă, bustul fi zicianului „Aux Quatres Chemins” and at the Gallery Armand Dro- J. Perren fi ind instalat în foaerul Centrului de cercetări şti- uant. Mai târziu organizează două expoziţii în Gallery inţifi ce din Paris. În anii 1970 a donat Ermitajului şi Mu- André Weil, de pe str. Matignon, bucurându-se de suc- zeului „A.S. Puşkin” un bust de marmoră, fi gura în bronz ces la public şi în rândul criticilor de artă. Pictura sa de Femeie aşezată şi gorelieful Hristos dezamăgit, medalia factură poetică devine un imn al luminilor şi al dragostei Câine ciobănesc din Afganistan. Operele Lydiei Luza- de viaţă, asociindu-se cu culorile decorative şi simplifi - nowsky se păstrează în Muzeul „Olga Olby” din Decise, carea perspectivei, prin contraste de formă şi delimitare una dintre cele mai apropiate prietene ale sale, cu care fă- a conturului. Subiectele sale erau destul de simple, cum cuse cunoştinţă la Varşovia, de unde ambele au sosit la Pa- era şi el înşişi: vederi din atelier, modeste accesorii din ris. Sunt exspuse busturile lui Jean Cocteau, Mistinguett, viaţă, vase cu fl ori, portrete. A fost un adevărat poet şi l-a bustul verişoarei Berthe şi al Olgăi Olby. inspirat pe Matisse, care îl admira. 17. Idel Ianchelevici (5 mai 1909, Leovo - 28 iunie 14. Olga Hrschanovskaia (Beaslay, Dommartin, 1994, Maisson-Laffi tte, Ile de France), sculptor şi grafi ci- Chişinău, 14 aprilie 1900 - 28 noiembrie 1990, Larmour- an belgian şi francez. Din 1928 face studii la Facultatea de Baden, Bretagne, Franţa), pictor francez. În anii 1919- Medicină din Liège (Belgia). Revenit în Basarabia, face 1921 este studentă la Auguste Baillayre la Chişinău, iar armata (1929-1931), iar după demobilizare se stabileşte după studii participă la decorul Teatrului din Bucureşti. în Liège, unde studiază la Academia de Arte Frumoase. După 1921 studiază la Kunstgewerbschul din Berlin, iar În 1933 este menţionat cu Premiul pentru sculptură şi se din 1924 frecventează La Académie Grand Chaumière stabileşte în Bruxelles. În 1935 realizează proiectul Pavi- în atelierul lui Andre Lhote. Din 1938 semnează lucră- lionului românesc pentru Expoziţia Internaţională de la rile cu pseudonimul Olga Olby. După căsătoria cu Yves Bruxelles. Cea mai celebră sculptură a sa – Plonjorul, Dommartin se stabileşte la Nivernais (1938). Participă Ianchelevici o creează pentru Expoziţia Internaţională cu regularitate la expoziţiile internaţionale şi cele pari- a Apei din Liège (1933). În 1945 sculptorul instalează ziene. Între anii 1950-1953 decorează interiorul bisericii în La Louvière una dintre cele mai cunoscute sculpturi Saint-Léger-des-Vignes. Din 1973 a locuit în Bretagne. – Apelul. Monumentul consacrat deţinuţilor politici a În 1988 în vechea biserică benedicteană din secolul XI a fost inaugurat în Fortul Breedonck (1954), nu departe de orăşelului Decise se inaugurează Sala „Olga Olby”, unde Antverpen, care în anii ocupaţiei fasciste era folosit ca se păstrează majoritatea lucrărilor sale. Lucrările Olgăi lagăr intermediar pentru deţinuţii şi evreii Belgiei. Mem- Olby se păstrează şi la Chişinău. bru de onoare al Academiei Române (1977). 15. Patlagean, Numa (1888, Chişinău - 1961, Anti- 18. Arhiva Organizaţiilor social-politice din Chişi- bes, Franţa), sculptor. Studii: Şcoala de desen din Chişinău, nău, F. 2906, r.1, d.1. atelierul de sculptură, profesor Vladimir Ocuşco (1907). 19. Геллер М. Я. Реальность и мечты Алексан- Lucrarea sa de diplomă la Şcoala de desen din Chişinău a дра I. Глава 9. В Истории русской империи в 3-х fost bustul lui Vladimir Ocuşco (1911). La Paris a studiat томах, Москва, Издательство МИК, 1997. la École des Beaux Arts, în atelierul celebrului sculptor 20. Семенов Ю. Евреи России. В книге Нацио- francez Aristide Maillol. În anii Primului Război Mondial нальная политика в императорской России. Москва, a plecat în America, revenind în Franţa în 1920, unde orga- Центр по изучению межнациональных отноше- nizează la Paris prima sa expoziţie personală, ca mai apoi, ний Российской Академии Наук, Координационно- în 1921, să expună la Londra şi în 1929 la New York. Este методический центр Института этнологии и антро- autorul unor portrete şi fi guri simbolice. Opera lui este ex- пологии им. Н.Н.Миклухо- Маклая, 1997.

152 - nr. 1 (32), martie 2014 In memoriam

ACADEMICIANUL ANATOL KOVARSKI, CTITOR AL ŞCOLII NAŢIONALE DE GENETICIENI ŞI AMELIORATORI

Membru corespondent al AŞM Andrei PALII Universitatea Agrară de Stat din Moldova Academicianul Anatol KOVARSKI Acum 110 ani, la 24 ianuarie 1904, în satul Po- 24.01.1904-30.01.1974 povca, gubernia Cernigov s-a născut Anatol Kovar- ski. După absolvirea şcolii reale nr.2 din Harcov, în În timpul celui de al Doilea Război Mondial, toamna anului 1920 a fost înmatriculat la Institutul profesorul A. Kovarski este şef al Catedrei de fi to- Agricol din Harcov, pe care l-a absolvit în 1924. tehnie şi ameliorare al Institutului Agricol din Kir- Obţinând califi carea de fi totehnician-ameliorator, a ghizia, participă nemijlocit la instruirea unei echipe fost repartizat la lucru în renumita rezervaţie natu- internaţionale de studenţi evacuaţi din diferite regiuni rală „Ascania Nova” în calitate de şef al Câmpului ale fostei URSS. Printre ei se afl au şi circa 100 de stu- Experimental. Semănăturile geografi ce efectuate în denţi ai Institutului Agricol, evacuaţi din Chişinău. scopul testării şi introducerii diverselor culturi le re- La 6 septembrie 1944, Anatol Kovarski vine alizează nemijlocit sub conducerea notoriului aca- în Moldova. Exercită funcţia de şef al Catedrei de demician N. Vavilov, promotorul geneticei. ameliorare şi producerea seminţelor de la Institutul La propunerea mentorului său, tânărul A. Ko- Agricol din Chişinău, pe care a organizat-o şi a con- varski a efectuat o expediţie (anii 1927-1928) în ve- dus-o pe parcursul a 30 ani. El a adus la Chişinău o derea cercetării şi colectării specimenelor de grâu bogată colecţie genetică de specii tradiţionale pen- din Crimeea. În baza analizei materialului colectat, tru această zonă geografi că (grâu, porumb, fasole, a scris lucrarea Grânele părţii montane a Crimeei. mazăre, mei, sorg), precum şi o serie de specii noi Pentru această lucrare, la recomandarea academicia- (arahide, maş, vigna, terapi, ciufa şi a.). Pentru com- nului N. Vavilov, în anul 1929 Consiliul Ştiinţifi c al pletarea acesteia, în perioada 1945-1948, împreună Institutului Unional de Fitotehnie din Leningrad i-a cu colaboratorii săi P. Boldari, V. Ucicovschi şi acordat titlul de colaborator ştiinţifi c superior, con- S. Pînzari, a efectuat expediţii în toate raioanele ferindu-i-se în anul 1936 gradul ştiinţifi c de candidat Moldovei în vederea selectării şi studierii genofon- (doctor) în ştiinţe agricole, fără susţinerea tezei. dului plantelor de câmp cultivate. Din 1931, A. Kovarski a activat în calitate de În 1945, A.E. Kovarski organizează pe terenul docent al Catedrei de fi totehnie a Institutului de Me- agricol din Costiujeni o Bază Experimentală de canizare şi Electrifi care a Agriculturii din Harcov. Ameliorare a plantelor de câmp, care în continuare Începând cu anul 1935, este docent la Catedra de a fost transformată în Staţiune didactico-experimen- selecţie şi seminologie a culturilor de câmp a In- tală de ameliorare şi genetică a culturilor de câmp stitutului agricol din Herson. În această perioadă, a Institutului Agricol din Chişinău. Din anul 1957, publică un şir de lucrări ştiinţifi ce în domeniul ame- Catedra de ameliorare şi producerea seminţelor şi liorării plantelor, în primul rând, despre studierea Staţiunea didactico-experimentală de ameliorare şi arahidelor – o cultură foarte preţioasă, care trebuia genetică a culturilor de câmp a Institutului Agricol adaptată la condiţiile din sudul Ucrainei. din Chişinău s-au integrat cu Secţia de Genetică a El a selecţionat patru soiuri de arahide, inclusiv Plantelor a Academiei de Ştiinţe. Acest centru di- ,,Valensia ucraineană”, care înainte de război se cul- dactico-ştiinţifi c unic, sub conducerea sa, zeci de tiva pe 20 mii de hectare. În anul 1940, îşi susţine ani la rând s-a axat pe cercetări de mare valoare în strălucit teza de doctor întitulată ,,Introducerea ara- domeniul geneticii, ameliorării, producerii semin- hidelor în URSS”. ţelor şi pregătirii cadrelor de înaltă califi care. Sub

nr. 1 (32), martie 2014 - 153 Akademos conducerea lui A.Kovarski, a fost creat un bogat Suprem al RSSM. Un an mai târziu, a fost înscris în material iniţial pentru cercetările ulterioare de ge- „Cartea de Aur de Onoare a Moldovei”. În 1968 a fost netică, ameliorare şi producerea seminţelor hibride ales preşedinte al Societăţii geneticienilor şi amelio- la porumb. ratorilor din RSSM. Un timp îndelungat a activat în Din soiul local de porumb (Moldovenesc Oranj) calitate de preşedinte al Consiliului pentru susţine- a fost descoperită o sursă nouă de androsterilitate rea tezelor de doctor şi de doctor habilitat în ştiinţe citoplasmică, care a devenit cunoscută ulterior sub din cadrul Secţiei de Ştiinţe Biologice şi Chimice a denumirea de tip Moldovenesc de androsterilitate AŞM. A. Kovarski a fost ales preşedinte al Consiliu- (M). Împreună cu echipa pe care a condus-o, a creat lui Coordonator al Academiilor de Ştiinţe din Mol- şi a omologat în republică hibrizii de porumb Chi- dova, Bielorusia şi Ucraina. A fost decorat cu ordinul şinău 109, VIR 42MV, Chişinău 150TV, Chişinău „Lenin”, 2 ordine „Drapelul Roşu de Muncă”, ordi- 161MV, Chişinău 167MV, Vstrecea MV, soiurile nul „Insigna de Onoare”. Pentru merite deosebite în de fasole Chişinău 1 şi soiurile de soia Chişinău 1. dezvoltarea ştiinţei i s-a conferit titlul de „Om Emerit A publicat mai mult de 250 lucrări ştiinţifi ce. al ştiinţei şi tehnicii din RSSM” (1946). Rezultatele cercetărilor efectuate sub conduce- S-a stins din viaţă la 30 ianuarie 1974 în or. rea profesorului A. Kovarski în domeniul geneti- Chişinău. Toţi discipolii săi se închină cu smerenie cii şi ameliorării plantelor în condiţiile Republicii celuia care a fost academicianul A. Kovarski şi-i Moldova au fost sintetizate în patru teze de doctor acoperă eternitatea cu sentimentul celei mai curate habilitat şi circa 50 teze de doctor în ştiinţe. Drept recunoştinţe. urmare, a fost creată şcoala ştiinţifi că a academicia- nului A. Kovarski, printre discipolii săi numărându- Principalele lucrări publicate: se: la porumb – V. Ucicovski, T. Cealâc, V. Lîsikov, 1. Kovarski A.E. Kunjut (Maslichnoie rastenie M. Borovski, V. Micu, A. Palii, O. Bleandur şi a., la na Ukraine). Harikov, 1930. grâul comun şi durum de toamnă – S. Pînzari, V. Si- 2. Kovarski A.E. Arahis (Zemlianoi oreh). Der- minel, P. Buiucli şi a; la soia S. – Pînzari, D. Bruter, jsiligospvidavi, 1931. M. Micu şi a.; la sorg – O. Solonenko şi G. Moraru. 3. Kovarski A.E. Novie zasuhoustoichivie zer- La toate etapele de dezvoltare şi reorganizare a agri- nobobovie kulituri v Moldavii. Kishinev,1948. culturii Moldovei, savantul s-a implicat în elabora- 4. Kovarski A.E. Fasoli v Moldove (Mestnie rea direcţiilor ştiinţifi ce de perspectivă, legate strâns sorta, novie vidi i agrotehnica vozdelivania). Kis- de cerinţele din producţie. hinev,1948. În 1962, a fost ales membru corespondent al 5. Kovarski A.E. Novie kulituri dlea iuga Mol- AŞM, iar în 1965 – membru titular al AŞM. davii. Kishinev, 1948. Profesorul A. Kovarski a participat activ şi la 6. Kovarski A.E., Kushnirenco G.E. Sorta i gib- viaţa socială. În 1963 a fost ales deputat în Sovietul ridi kukuruzi v Moldavii. Kishinev, 1974.

Gregoire Michonze. Peisaj de la ţară, 1966, u/p, 130×70 cm

154 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

O RECONSTRUCŢIE INTEGRATORIE A UNIVERSALITĂŢII ROMÂNEŞTI

Dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC

Lucrarea, după cum anunţă în primele rân- duri ale volumului academicianul Andrei Eşanu, „… se doreşte a fi o ediţie pregătită către aniversa- rea a 65-cea de la naşterea autorului şi cuprinde un Andrei Eşanu. Cultural universe in Moldavia (XV-XIX) şir de studii elaborate de-a lungul anilor fi e direct în = Univers cultural în Moldova (sec. XV-XIX). Studii. română şi rusă, fi e traduse în limbile engleză şi fran- Chişinău: Lexon-Prim, 2013. 328 p. ceză”. O bună parte din lucrările înserate în volum sunt prezentate publicului cercetător şi celor intere- sau alta, fenomene care de rând cu altele refl ectă saţi pentru prima data. nivelul de dezvoltare culturală a unei ţări, a unui Luate în ansamblu, în diversitatea limbilor scri- popor. Exemple semnifi cative sunt aduse cu referi- se, ceea ce le conferă o mai largă circulaţie inter- re la circulaţia cărţilor tipărite în spaţiul românesc, naţională, dar şi prin integritatea subiectului care-l cărţi venite din aria de cultură est-slavă, spaţiu prezintă, studiile ajung împreună să reconstruiască cu o populaţie de aceeaşi credinţă, unde ofi cierea şi să completeze, astfel, universul culturii şi al spi- slujbelor în biserică şi instruirea copiilor se făcea ritualităţii româneşti. În ce fel a reuşit această re- după aceleaşi cărţi în limba slavonă. Cu referire la construcţie integratorie? – cu luminozitate şi cu te- Basarabia secolului al XIX-lea, cenzura impusă de meinicia unui riguros savant şi neobosit cercetător, autorităţile ţariste a introdus un aspru regim, care cu noutăţi în informaţii şi metode, cu noi contribuţii supunea unor verifi cări minuţioase până şi ediţii- ştiinţifi ce alături de cele deja afi rmate dar mereu ac- le cu caracter religios. Cu mici excepţii, pe întreg tuale şi în pas cu spiritul timpului. parcursul secolului al XIX-lea, apariţia unor ma- După un Cuvânt înainte, în limbile română şi en- nuale, mai ales în limba română: Bucoavna, tipo- gleză, urmat de un scurt dar consistent Curriculum grafi a casei Arhiereşti din Chişinău, 1842, 1844, în limba engleză, se prezintă Primul compartiment, 1861/2, 1863; Ioan Doncev, Cursul primitiv de întitulat Carte în Moldova, care a fost dedicat cărţii limbă română „Abecedă rumână”, tipografi a lui ca factor de cultură şi spiritualitate în Evul Mediu. Achim Popov, Chişinău, 1865; a unor opere litera- Capitolul însumează 4 studii, în limbile franceză, re (Sârbu Ioan, Fabule, 1851, Poezii, 1852; ambe- rusă şi română. Autorul stăruie asupra fenomenului le tipărite la Chişinău; Radion Puteatin, Învăţături pătrunderii din spaţiul est-slav şi prezenţei în spaţiul scurte, Chişinău, 1864), precum şi editarea unor istoric al Moldovei şi a altor ţări româneşti a unor periodice au constituit evenimente cu totul spora- scrieri originale din secolele XI-XV şi tipărituri din dice. Autorul defi neşte o singură excepţie a regu- secolul al XVI-lea. Eforturile sale sunt răsplătite lii administraţiei ţariste: revista „Кишиневские prin reuşita demonstrării evoluţiei cărţii de instruire Упархиальные Ведомости”, care apare din 1867 în şcoala din Ţara Moldovei în secolele XV-XVII şi până în 1917, incluzând o scurtă perioadă şi mate- evoluţia cărţii în spaţiul istoric al Moldovei în epoca riale în limba română. Această stare de lucruri s-a modernă. refl ectat şi în colecţiile de carte care s-au acumulat În felul acesta, demersul autorului semnalează în bibliotecile instituţiilor publice, de învăţământ importanţa cercetării problemei răspândirii căr- şi în bibliotecile particulare ale persoanelor civile ţii vechi manuscrise şi tipărite, a vechilor fonduri din teritoriul dintre Prut şi Nistru de-a lungul aces- de carte din bibliotecile laice şi mănăstireşti ce tui secol. oferă unica, în felul ei, posibilitate, de a afl a atât Astfel, prin aceste concluzii, urmând cursul fi - nivelul general de informare al societăţii, gradul resc şi bine structurat al volumului, autorul deschi- de răspândire a ştiinţei de carte, cât şi cerinţele de cel de-al doilea compartiment al studiilor prin spirituale ale diferitor pături sociale într-o epocă subiectul Biblioteci private şi mănăstireşti. Aici

nr. 1 (32), martie 2014 - 155 Akademos el reuşeşte să reconstituie cu succes marea parte a procentaj apropiat celui din Europa Centrală. Drept listelor bibliotecilor unor lăcaşuri ecleziastice din argument aduce judecata evenimentelor, metoda de Moldova şi a bibliotecii personale a cărturarului Ni- cercetare şi expunerea, ipoteza demonstrând-o prin colae Milescu Spătaru, cărţi care i-au servit drept analiza surselor şi anume: a actelor în care autorii temelie în desfăşurarea activităţii sale didactice documentelor ori persoanele menţionate în calitate şi cărturăreşti. Capitolul întruneşte cinci studii în de cunoscători de carte se prezintă femeile. Astfel, franceză şi română şi pune accent pe reconstituirea autorul supune analizei circa 380 de acte moldove- varietăţii lucrărilor în latină şi greacă, publicate în neşti din secolul al XVII-lea în care atestă circa 1/3 Occident înainte de 1670 în ediţii engleze, germane, (99 total) de documente ce semnalează femei cunos- olandeze, procurate de către Nicolae Milescu Spăta- cătoare de carte. Mai mult chiar, formulează con- ru şi purtate cu el în Rusia. Evident că pe parcursul cluzia că în prima jumătate a secolului al XVII-lea, celor trei secole ce au urmat după moartea erudi- în Moldova, femei cunoscătoare de carte erau mult tului cărturar, biblioteca sa a fost dispersată, multe mai multe decât în secolul al XV-lea şi cu timpul, dintre cărţi pierzându-se. Reconstituirea listei aces- către secolul al XVIII-lea, numărul lor se dublează. tora permite însă autorului să înţeleagă şi să refl ecte Pentru a stabili adevărul, savantul aduce în dis- procesul de formare a mediului intelectual din Rusia cuţie dreptul femeii la proprietate, de rând cu băr- premodernă care nu putea fi conceput în afara atmo- baţii, fenomen juridic caracteristic Moldovei medi- sferei intelectuale din Apus, mediu din care a făcut evale şi mai puţin relevant în celelalte ţări româneşti. parte cărturarul moldovean. Drept completare a argumentului prezenţei femeilor Odată cu reedifi carea bibliotecii lui Nicolae cunoscătoare de carte menţionate în documente- Milescu Spătaru, sunt reconstituite şi prezentate le moldoveneşti, afi rmăm justeţea dreptului femeii colecţiile bibliotecilor mănăstirilor Căpriana, Con- la proprietate în Moldova, de rând cu bărbaţii, ceea driţa, Suruceni, liste de cărţi risipite sau nimicite ce conducea la intensifi carea alfabetizării lor dar şi în timp, identifi cate de savant cu migală şi scrupu- faptul că procesul de erodare a proprietăţilor obştii lozitate din sursele scrise, reliefând interesante în- răzăşeşti în Moldova, către secolul al XVIII-lea, semnări marginale de pe cărţi – adevărate crâmpe- a fost supus unor enorme mutaţii. Deseori situaţi- ie de istorie a locaşurilor sfi nte. Tot aici sunt aduse ile create impuneau proprietarii să vândă, schim- întregiri la Pomelnicul Mănăstirii Sihăstria Putnei be, amaneteze etc. moşii întregi ori părţi de moşii, cu două anexe: textul transliterat al Pomelnicului imobile. Se atestă o cantitate enormă de documente însoţit de o copie fotografi că a aceluiaşi. Nouta- de acest gen, evident şi numărul femeilor semnata- tea relevată în acest capitol reprezintă deschiderea re de acte se măreşte, însă acest fapt nu schimbă cu tezaurului de informaţii din arhivele româneşti, nimic afi rmaţia că în Moldova, pe parcursul Evului ruseşti etc., anunţarea diferitor publicaţii locale şi Mediu, fetele participau de rând cu băieţii la procesul internaţionale de documente şi cronici pe care sa- de instruire. O chestiune aparte îl constituie subiectul vantul le-a utilizat în demersurile sale, cât şi ofe- femeilor cunoscătoare de carte ce activau în cadrul rirea cercetătorilor şi celor interesaţi de probleme schiturilor şi mănăstirilor de femei dar şi a doamnelor de cultură medievală naţională a unor instrumente şi domnişoarelor din familiile de boieri moldoveni, indispensabile de lucru, surse primare publicate. subiect dezvoltat în particular de către autor şi argu- Cel de-al treilea capitol se referă la Învăţământ mentat cu un şir de documente ale epocii. şi ştiinţă de carte în Moldova în perimetrul secole- Tot în acest capitol, dedicat învăţământului şi lor XV-XIX cu şase studii în limbile rusă şi română. răspândirii ştiinţei de carte, autorul înserează un Subiectele analizate vizează instruirea fetelor din studiu consacrat procesului de consolidare a Chişi- înalta societate dar şi „a celor de rând” pe parcur- năului ca centru urban în spaţiul dintre Prut şi Nistru sul Evului Mediu, primelor încercări de constituire şi de apariţie a primelor centre de instruire şi edu- a unor instituţii de învăţământ de tip occidental cu caţie organizată, inclusiv a primei şcoli domneşti în predare în limba latină: colegiile din târgurile Hârlău a două jumătate a secolului al XVIII-lea - începutul şi Cotnari, precum şi a vestitei Academii slavo-gre- secolului al XIX-lea. În Chişinău, încă din secolul al co-latine din Iaşi. Preţioase contribuţii aduce aca- XVII-lea se atestă informaţii, în surse scrise, despre demicianul Andrei Eşanu prin înaintarea punctului cunoscătorii de carte. Aceştia fi gurau în documen- de vedere conform căruia, în societatea moldavă, pe te în calitate de scriitori şi tălmăcitori de acte, ca parcursul evului mediu şi-n zorii modernităţii, peri- martori care semnau diverse zapisuri de vânzare- oadă în care ştiinţa de carte era mai puţin dezvoltată cumpărare etc. Către a doua jumătate a secolului al decât în Apus, dat fi ind condiţiile interne şi externe, XVIII-lea numărul cunoscătorilor de carte în urbea femeile, totuşi, sunt cunoscătoare de carte într-un de pe Bâc este în creştere, fapt pe care autorul îl

156 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale demonstrează nu doar prin prezenţa actelor întoc- ţări ale lumii, iar procesul de investigaţii continu- mite la Chişinău, însoţite de semnăturile unui număr ând, pe parcurs, conduce la acumularea de noi şi impunător de martori din partea locului, dar şi prin noi titluri de surse. Addenda (2010-2013) la Bibli- activitatea domnului Grigore Ghica care se îngrijea ografi a „Neamului Cantemireştilor” (p.260-290) de deschiderea unor şcoli în mai multe târguri din ce include un număr de peste 300 de titluri în mai Moldova, inclusiv în Chişinău. multe limbi, parvenite din mai multe medii ştiin- Ultimul studiu al celui de-al treilea comparti- ţifi ce internaţionale, vine să sublinieze o dată în ment abordează problema perpetuării limbii sla- plus universalitatea operei lui Dimitrie Cantemir, vone în spaţiul istoric moldav în perioada tranziţi- importanţa acestei fi guri istorice în plan mondial şi ei la limba română în cultura scrisă până în zorii actualitatea temei. modernităţii ce reprezintă una din laturile originale Ultimul capitol, al cincilea, întitulat Om, Uni- ale contribuţiei academicianului Andrei Eşanu. Ori- vers şi Mediu, vine să demonstreze multidisciplina- ginalitatea şi utilitatea studiului din nou se îndreaptă ritatea istoriei şi legătura ei cu tot ce ne înconjoară, spre instrumentul de lucru oferit de către savant în punctele de reper fi ind spaţiul, timpul, clima, ano- primul rând paleografi lor şi alcătuitorilor colecţiilor maliile naturale, problema interacţiunii dintre om de documente, prin elaborarea şi prezentarea listelor şi natură de-a lungul anilor. Prin două studii refe- tălmăcitorilor (traducătorilor) din limba slavă a epo- ritoare la abordarea relaţiei om-natură, natură-om, cii în româno-chirilică şi a cunoscătorilor de limbă academicianul Andrei Eşanu pledează pentru înţe- slavă, din secolele XVII-XIX. legerea istoriei prin luarea în consideraţie a tuturor Expert consacrat de ani de zile în opera cante- aspectelor de viaţă, în măsură să întregească tabloul miriană, academicianul Andrei Eşanu dedică cel de- istoric, pentru redarea istoriei văzută în sensul ei al patrulea compartiment al ediţiei sale unor serii de global, ceea ce conferă o nuanţă de universalitate aspecte privind viaţa şi activitatea lui Dimitrie Can- lucrării în ansamblu. temir şi anturajului său. Un loc aparte este rezervat O menţiune aparte se cuvine imaginilor însera- activităţii sale politice şi orizontului său cultural-căr- te în volum şi coperţii lucrării care întregesc acel turăresc format la interferenţa a două mari culturi: univers propus de către autor oferind cititorilor mici cea occidentală, pe de o parte, şi cea orientală, pe de refl ecţii vizuale. Astfel, în volum se regăsesc mai altă parte. Şase studii în engleză, franceză, rusă şi ro- multe copii ale diferitor cărţi de epocă cum ar fi : mână demonstrează efectiv profunzimea cercetărilor foaia de titlu a Bibliei (Ostrog, 1581); pagini din academice ale savantului Andrei Eşanu care ar putea manuscrisele Evangheliei de la Mănăstirea Voroneţ fi caracterizat prin sintagma lui Lucian Febvre – „are (1550); Gramatica de la Liov (1591); pagini din ma- două patrii, trecutul şi prezentul”. Astfel, un studiu nualul de aritmetică a lui Amfi lohie de Hotin (Iaşi aparte este consacrat unei lucrări puţin cunoscute ale 1795); copii ale paginilor din Pomelnicul Mănăstirii lui D. Cantemir şi anume un Panegiric dedicat Sfân- Sihăstria Putnei; Anexe cu versiunea rusă a Panegi- tului Mare Mucenic Dimitrie de Salonic – lucrare te- ricului dedicat Sfântului Mare Mucenic Dimitrie de ologică de puternică trăire creştină – de facto un auto- Salonic a lui Dimitrie Cantemir, fotografi i cu vederi laudatio. Alte două studii refl ectă minuţios valoarea ale mănăstirilor, chipuri votive, portrete de epocă sursologică a Zilnicului lui Ivan Ilinski, instrument ale personajelor valorifi cate. Impresionantă se pre- de primă importanţă referitor la ultimii ani de viaţă zintă coperta, lucrare a pictorului Ştefan Eşanu, fi ul a lui Dimitrie Cantemir şi a prinţesei Maria Cante- autorului, care a reuşit în chip artistic, prin utilizarea mir (1700-1757) (paragraful Considérations sur la unor fragmente cu semnifi caţie istorică din pictura dignité de la princesse Maria Cantemir, p.249-259), exterioară a Mănăstirii Voroneţ, a listei celor mai personalitate de rară fi neţe şi formaţie intelectuală, relevante lucrări ale acad. Eşanu cât şi a chipului mitizată în ultimul timp în istoriografi a naţională şi autorului, asemănător luminii fl ăcării în întuneric, internaţională, viaţa şi activitatea căreia necesită in- să întregească, prin comparaţie, în mod sintetic me- vestigaţii aprofundate. Academicianul Eşanu încheie sajul universalităţii culturale a volumului. ciclul cu o lucrare bibliografi că care continuă efortul Istoria ca ştiinţă a trecutului este, totodată, şti- de inventariere a ediţiilor operelor cantemiriene şi a inţă a prezentului, iar volumul Univers cultural în cercetărilor dedicate vieţii şi activităţii dinastiei Can- Moldova (sec. XV-XIX). Studii, elaborat de acade- temireştilor, a lui Dimitrie Cantemir în special. micianul Andrei Eşanu, prin problematica abordată, De remarcat că apariţia în anul 2010 a volu- prin metodologia şi valoarea documentar-ştiinţifi că mului bibliografi c Neamul Cantemireştilor a trezit şi etică sporeşte necontenit contribuţia la patrimo- un mare interes în mediul academic din mai multe niul cultural al omenirii.

nr. 1 (32), martie 2014 - 157 Akademos

ISTORIA RELAŢIILOR EXTERNE ALE ŢĂRII MOLDOVEI ÎN DOCUMENTE ŞI MATERIALE

Membru corespondent al AŞM Demir DRAGNEV

În anul 2013, sub sigla Universităţii de Stat din Moldova, a fost publicat un impresionant şi util vo- lum de documente, ce adună într-un corp comun 528 de piese care refl ectă relaţiile externe ale Ţării Mol- dovei de la prima amintire documentară a acesteia Relaţiile externe ale Ţării Moldovei în documente în sursele istorice şi până la unirea cu Ţara Româ- şi materiale (1360-1858). Selectarea documentelor nească, eveniment realizat în ianuarie 1859. Sursele şi studiul introductiv - Ion Eremia. Chişinău, CEP, documentare şi narative au fost adunate de doctorul USM, 2013, 956 p. habilitat, profesorul universitar Ion Eremia, cu in- o alianţă politico-militară, realitate care s-a menţi- tenţia de a oferi cititorului un corpus convingător al nut până la mijlocul secolului al XV-lea, când Ţara informaţiilor care ilustrează istoria politică externă Moldovei este forţată să achite haraciul către Poar- a Ţării Moldovei pe întreg segmentul cronologic al tă. După aceasta, treptat, situaţia ei politică pe plan existenţei acesteia, existenţă demonstrată de izvoa- extern se agravează, în competiţia pentru infl uenţă rele documentare în pofi da jurămintelor de vasalita- în principat fi ind antrenat, alături de Polonia şi Un- te faţă de marile puteri creştine, în pofi da intenţiilor garia, Imperiul Otoman. Porţii de a-şi impune o prezenţă hotărâtoare. Spre mijlocul secolului al XVI-lea, Turcia re- În ansamblul lor, sursele documentare şi nara- uşeşte să-şi consolideze simţitor prezenţa în Ţara tive, selectate cu migală de către autor, vor fi soli- Moldovei. Tot în acest secol, în competiţia pentru citate nu numai de specialişti în domeniul istoriei infl uenţă în Ţara Moldovei se include şi Casa de relaţiilor internaţionale şi de studenţi, ci de toţi acei Austria, iar în secolul al XVII-lea, Rusia. În se- interesaţi în problematica dată. colul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al Volumul se deschide cu o amplă Introducere, în XIX-lea, rivalitatea dintre marile puteri ale timpu- care, potrivit autorului, „s-a urmărit obiectivul de a lui, Imperiul Rus, Casa de Austria, pe de o parte, reda principalele tendinţe în evoluţia situaţiei poli- Imperul Otoman, pe de altă parte, se acutizează la tice externe a Ţării Moldovei, refl ectate în ştiinţa maximum. istorică, începând cu sfârşitul anilor ’80 ai secolu- În aceste condiţii, elita politică din Ţările Ro- lui trecut”. El a trecut în revistă publicaţiile refe- mâne a utilizat din plin divergenţele dintre marile ritoare la subiectul abordat, publicaţii realizate la puteri şi, pentru ieşirea din impas, a găsit unica so- sfârşitul secolului al XX-lea – începutul secolului al luţie posibilă pentru dăinuirea neamului românesc – XXI-lea. Menţionând existenţa în spaţiul extracar- Unirea. Introducerea captivează prin prezentarea patic a formaţiunilor statale incipiente încă din peri- obiectivă a opiniilor autorilor citaţi, ceea ce a per- oada premergătoare formării statului, profesorul Ion mis reconstituirea adecvată a situaţiei istoriografi ce Eremia subliniază că despre statul propriu-zis, se referitoare la subiectul dat. Este foarte important şi poate vorbi doar după trecerea la est de Carpaţi a lui faptul că autorul nu s-a limitat numai la istoriografi a Bogdan I, trecere care a avut loc prin anii 1363- românească, apelând cu generozitate la istoriogra- 1364. Actul regelui maghiar din 2 februarie 1365 fi a rusă contemporană, ceea ce i-a permis o reală este apreciat de autor în sensul că el refl ectă şi recu- prezentare a situaţiei asupra problemei discutate. noaşterea de iure a independenţei Ţării Moldovei, Coroborată cu documentele publicate, la care se fac independenţă care s-a menţinut şi după depunerea referinţele necesare, Introducerea refl ectă efortul jurământului de vasalitate faţă de regele polon în istoricilor de a elucida anumite componente ale su- septembrie 1387, actul respectiv fi ind de fapt doar biectului afl at în dezbatere.

158 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

Compartimentul Secolul al XIV-lea include la tratatul semnat în scris dintre Moldova şi Poarta documentele şi materialele cu nr. 1-17. Alături de otomană pe la mijlocul lunii septembrie 1538, textil tratatele de închinare şi credinţă a domnilor Mol- căruia, de asemenea, şi-a găsit locul cuvenit în acest dovei faţă de Polonia, autorul a inclus şi relatările volum. cronicii lui Jan Dlugosz şi a Cronicii Moldovei de la Compartimentul Secolul al XVII-lea include do- Cracovia, pusă relativ recent în circuitul ştiinţifi c de cumentele nr. 234-372 şi începe cu publicarea acte- către Constantin Rezachevici, relatări care atestă că lor ce ţin de politica unifi catoare a lui Mihai Vitea- problema relaţiilor de vasalitate era la ordinea zilei zul, intenţiile lui vizavi de Moldova. Mai multe acte încă în anul 1368, mult timp înainte de depunerea refl ectă situaţia politică externă a Ţării Moldovei, omagiului de către Petru Muşat la 1387. rivalitatea marilor puteri ale timpului pentru infl u- Compartimentul Secolul al XV-lea include do- enţă în Moldova, statutul politico-juridic al Ţării cumentele şi materialele cu nr. 18-108. În afară de Moldovei în sistemul Imperiului Otoman. S-a insis- documentele ce conţin textele tratatelor încheiate cu tat şi asupra publicării unui cerc larg de documente regii Poloniei sau Ungariei, autorul a inclus şi unele cu privire la relaţiile Ţării Moldovei cu Rusia şi cu informaţii din sursele narative, informaţii ale unor Bogdan Hmelniţki la mijlocul secolului al XVII-lea. soli, care, de asemenea, atestă semnarea unor tra- Unele documente refl ectă relaţiile politice dintre tate. Tot aici fi gurează privilegiile comerciale acor- Ţările Române. date de domnii Moldovei negustorilor străini, acte De o importanţă deosebită sunt actele din ul- care completează substanţial natura şi caracterul timele decenii ale secolului al XVII-lea, acte care relaţiilor externe ale Ţării Moldovei. Sunt prezen- refl ectă poziţia boierimii moldovene faţă de Polo- tate şi sursele documentare care precizează statutul nia. Actele respective arată cât se poate de limpede Ţării Moldovei vizavi de Imperiul Otoman – atât că politica „pro creştina” promovată de elita politi- documentele ce refl ectă relaţiile bilaterale dintre că moldoveană nu urmărea lichidarea statului Ţara Ţara Moldovei şi Imperial Otoman, cât şi tratatele Moldovei, ci menţinerea lui în continuare, dar sub dintre Poartă şi marile puteri ale timpului (Polonia, protecţia unei puteri creştine. Actele respective res- Ungaria), care fi xează statutul politico-juridic al ping tezele unor istorici referitoare la intenţia boieri- Moldovei. lor şi clerului de a „intra în componenţa” Rusiei etc. Compartimentul Secolul al XVI-lea cuprinde do- Compartimentul Secolul al XVIII-lea include cumentele şi materialele cu nr. 109-233. Concomi- documentele nr. 373-471. Ele atestă cu lux de amă- tent cu tradiţionalele tratate de închinare şi credinţă, nunte limitarea la maximum a posibilităţii promo- care mai sunt încă prezente în acest secol, încheiate vării unei politici externe de către domnii Moldo- cu suveranii creştini, aici au fost incluse şi unele vei, dar şi agravarea, mai ales în a doua jumătate a instrucţiuni date solilor, corespondenţa dintre dife- secolului al XVIII-lea, a contradicţiilor dintre mari- riţi reprezentanţi ai elitei politice etc., acte care vin le puteri pentru nu doar infl uenţă, ci chiar ocuparea să completeze substanţial informaţia documentelor Ţării Moldovei, contradicţii soldate cu anexarea ofi ciale. Actele publicate refl ectă politica Ungariei, Bucovinei de către Casa de Austria la 1775. Câte- apoi a Casei de Austria şi a Poloniei faţă de Ţara va documente, esenţiale prin conţinutul lor, refl ec- Moldovei, intenţiile lor de a-şi spori cât mai efi cient tă relaţiile moldo-ruse de la începutul secolului al prezenţa, dar şi poziţia boierimii locale din Moldo- XVIII-lea. Autorul a selectat o serie de materiale va. În compartimentul respectiv au fost introduse şi interesante din sursele narative ale vremii care se textele faimoaselor „capitulaţii” din anii 1511-1513 referă la ţinutul Hotin – transformarea acestuia în şi 1529, a tratatelor dintre Moldova şi Imperiul Oto- raia şi încercările domnilor Moldovei de a retro- man, texte restabilite, în baza tradiţiei şi a operelor ceda ţării aceste regiuni. Nu lipsite de importanţă lui Dimitrie Cantemir, de către boierii moldoveni în sunt acele materiale care refl ectă relaţiile Moldo- anii ’70 ai secolului al XVIII-lea. În pofi da faptului vei cu tătarii. că lipsesc originalele sau careva copii ale acestor Compartimentul Secolul al XIX-lea include „capitulaţii”, publicarea respectivelor acte este mai documentele nr. 472-528 şi refl ectă situaţia politi- mult decât necesară. Or, existenţa tratatelor scrise că externă a ţării în prima jumătate a secolului al dintre Moldova şi Imperiul Otoman este confi rma- XIX-lea, presiunea politică şi militară crescândă tă chiar şi de cronicarii turci, care oferă date im- din partea Rusiei, anexarea la 1812 a Basarabiei de portante la acest subiect. Este vorba de informaţia către Imperiul Rus. Documentele dezvăluie politi- oferită de cronicarul Mustafa Gelalzade referitoare ca marilor puteri faţă de Imperiul Otoman, politica

nr. 1 (32), martie 2014 - 159 Akademos acestuia din urmă faţă de Ţara Moldovei, implica- mentare şi narative realizate anterior, unele dintre rea cancelariilor europene în aplanarea problemelor ele, practic, inaccesibile cititorului contemporan. legate de teritoriile supuse, într-o măsură mai mare Volumul constituie un suport esenţial, dar şi un sau mai mică, Imperiului Otoman. îndemn pentru specialişti în vederea elaborării unor Volumul publicat este însoţit de o listă bibliogra- sinteze ştiinţifi ce privind relaţiile internaţionale şi fi că a surselor de unde au fost selectate documentele istoria diplomaţiei Ţării Moldovei de la mijlocul şi materialele publicate, un indice de nume, indice secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al geografi c şi glosar, instrumente care facilitează sub- XIX-lea. Conceput din perspectiva fi nalizării unui stanţial lucrul cu documentele înserate în lucrare. proces important – unirea Principatelor Române, Prin selecţia lor strict ştiinţifi că, documentele volumul de documente urmăreşte să faciliteze mun- incluse în volum prezintă într-o lumină complexă ca cercetătorului, dar şi a publicului larg de cititori, controversatul fenomen al menţinerii şi evoluţiei asupra problemei privind relaţiile externe ale Ţării statului Ţara Moldovei în secolele XIV-XIX. Lu- Moldovei, ori, contextul extern a motivat în mare crarea scoate în evidenţă cele mai importante acte măsură hotărârea de la 1859 a elitelor politice din şi materiale din seria valoroaselor contribuţii docu- cele două state româneşti.

Olga Olby. Coborârea de pe cruce, 1950-1953, frescă din biserica Saint- Léger-des-Vignes, 300×190 cm

160 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

O FRUMOASĂ REALIZARE A UNIVERSITARILOR BĂLŢENI

Dr. Sergiu BACALOV

Este binecunoscut faptul că Universitatea „Alecu Russo” şi Biblioteca Ştiinţifi că din Bălţi reprezintă centrul didactic, ştiinţifi c şi cultural al părţii nordice a Republicii Moldova. Acesta ne bucură frecvent cu realizări excepţionale, printre ele numărându-se şi volumul consacrat operei literare a bălţeanului Di- mitrie Balica. Ieşit de sub tipar în anul 2013, studiul Teo-Teodor Marşalcovschi, Maria Abramciuc, Elena este elaborat de colaboratorii universitari din Bălţi, Harconiţa. Manuscrise de Dimitrie Balca comisul. istoricul Teo-Teodor Marşalcovschi, fi lologul Maria Chişinău, 2013, 316 p. Abramciuc şi bibliograful Elena Harconiţa. Comisul Dimitrie, fi ul lui Manolache Balica moldavi” din Basarabia şi Principate. (semna: „Dimitrie Emanoilov Balica”), a fost o per- Pentru tălmăcirea unui roman de felul celui sonalitate remarcabilă a vieţii culturale din Basara- menţionat mai sus se cerea un efort mare, executa- bia. El s-a născut în dreapta Prutului, încă înainte de rea unui volum de lucru imens. Traducătorul urma sfâşierea Ţării Moldovei în anul 1812. Stăpânea o să dovedească o buna cunoaştere a limbii greceşti, moşie în valea Bahluiului, mai jos de oraşul Iaşi. La dar şi stăpânirea la perfecţie a limbii române, pen- începutul anilor ’30 ai secolului al XIX-lea s-a stabilit tru a reda întregul spectru de expresii, sintagme şi în Bucovina, la Suceava, iar de acolo s-a transferat în formulări prin abundenţa cărora se remarca elina Basarabia, la Bălţi. Anul exact al trecerii în Basarabia încă din antichitate. Aceste sarcini au fost realizate se cunoaşte cu aproximaţie: 1831 sau 1836. Restul cu succes de Dimitrie Balica, iar reuşita n-a afectat vieţii a trăit-o la Bălţi, fără ca să piardă contactul cu în niciun fel modestia traducătorului, care continua cercurile intelectule de la Iaşi, deoarece se ştie despre să-şi spună „al domniilor voastre, mai mic patriot şi corespondenţa purtată cu Costache Negruzzi şi Vasi- slugă plecată, Dimitrie Balica comisul” (p. 45, 46). le Alecsandri. A fost înmormântat la Bălţi, „în cimiti- Remarcăm întâietatea comisului Dimitrie Balica rul de pe strada Burebista, demolat” în timpul puterii la traducerea romanului Polidor şi Hariti în limba sovietice, „în anii şaptezeci ai secolului al XX-lea, iar română, care până atunci era cunoscut cititorilor din pe locul respectiv a fost construită o uzină militară”. Principate şi din Basarabia doar în versiunea greacă. Dimitrie Balica s-a manifestat pe plan literar ca De asemenea, este important să subliniem că această poet (din păcate, poeziile sale au rămas în manus- muncă a fost efectuată în oraşul Bălţi: „din elino- cris), ca un remarcabil pamfl etist (abia în 1940 a greceştile istorii acum întăi oară tradusă şi compusă fost publicat Favorul diplomat al Norocului sau a pre cum să vedi în limba dacoromanomoldavă de lui Jucărie), ca traducător şi etnograf. Astfel, pre- comisul Dimitriie Emanuilov Balica, în patru părţă zentul volum include două lucrări redactate de către şi cu patru gravire, în oblastul Besarabiei, oraşu- traducătorul şi etnograful Dimitrie Balica în perioa- lu al Bălţălor, în anul 1843, luna ianuarie” (p. 44), da afl ării la Bălţi, într-o limbă română „foarte fru- textul de bază fi ind însoţit de o scrisoare pe numele moasă şi dulce la cetire”: romanul Polidor şi Hariti „domnului, marelui agă, Costachi de Negruţă” şi de (tradus din limba greacă în română în anul 1843) o precuvântare adresată „domnilor onoraţi tineri şi şi Oareşcare anegdoturi folositoare pentru jiunime tinere, autoare ai daco-romano-moldaviei”, ambele afl ate într-un poem din învechime tipăritu (prescris semnate la 27 februarie 1847 (p. 45-46). Tot la Bălţi în 1848, „miscelaneu ca formă”). Traducerea roma- a fost redactat şi cel de al doilea manuscris, despre nului şi alcătuirea miscelaneului au fost concepute care autorul spune: „Asti anegdoti le-am găsit în Be- de Dimitrie Balica nu pentru satisfacţia unor orgolii sarabie, oraşul Bălţălor, şi spre a nu fi după trecire personale, ci cu scopuri didactice practice, pentru timpului urma lor, le-am prescris aice. Dimitrii Bali- învăţătura multor „tineri şi tinere daco-romano- ca comis. 1848 anul, luna mart 15” (p. 251). Faptul

nr. 1 (32), martie 2014 - 161 Akademos redactării romanului şi miscelaneului de Dimitrie abordează problematica acestor manuscrise din Balica la Bălţi, în anii ’40 ai secolului al XIX-lea, mai multe unghiuri de vedere, inclusiv ca mo- i-a determinat pe autorii volumului să purceadă la numente ale limbii şi literaturii române din Ba- publicarea manuscriselor respective, identifi cate de sarabia secolului al XIX-lea. Astfel, Teo-Teodor Teo-Teodor Marşalcovschi în colecţiile Bibliotecii Marşalcovschi, în studiul Bălţi de altă dată (p. Academiei Române. Nu sunt cunoscute condiţiile în 9-23), cercetează contextul istoric în care au fost re- care aceste două manuscrise basarabene au ajuns la alizate manuscrisele. În prima parte a studiului său, Bucureşti, se ştie însă că cel al romanului a fost dă- autorul examinează diverse probleme privind isto- ruit, la 2 iunie 1912, Bibliotecii Academiei Române ria oraşului Bălţi: anul primei atestări documentare de către Alex. Lăpedatu (p. 43). (4 octombrie 1620). El lansează ipoteza transferării Astfel, cea mai mare parte a volumului este vetrei satului Bălţi de pe Cubolta pe Răut (începutul ocupată de textul manuscrisului Polidor şi Hariti. secolului al XVII-lea), argumentează transformarea Roman istoric în patru părţi (p. 41-247), însoţit de satului Bălţi în târg (mijlocul secolului al XVII- comentariile lui Dimitrie Balica pe care editorii le- lea), combate cu vehemenţă un mit pseudoistoric au plasat ca note, la subsol. Romanul este urmat de cu referinţă la anul primei atestări şi la proprieta- un miscelaneu format din trei componente: a) Oa- rul oraşului medieval Bălţi (cazul „anului 1421” şi reşcare anegdoturi folositoare pentru jiunime afl ati a „principesei Ringala Mazoveţkaia”), înrădăcinat într-un poem din învechime tipăritu (p. 250-310), în mediul cultural-ştiinţifi c bălţean mai bine de un care „include proverbe, zicători şi texte prozaice secol. Bazându-se pe documente, autorul sugerează cu conţinut didactic adresate copiilor de vârstă şco- cititorilor ideea că primele manifestări cu caracter lară” (p. 17), „scrise în proză şi viersuri” (p. 18); cultural la Bălţi pot fi puse în legătură cu transfor- b) Fantezie (p. 311-312) „un „joc”... executat în gra- marea localităţii în târg (oraş), reieşind din faptul fi e latino-română, demonstrându-se astfel că în cer- că oraşele dintotdeauna au fost centre de cultură. În curile culte de pe ambele maluri ale Prutului funcţi- acest fel, opera literară realizată de comisul Dimi- ona ideea naturală de revenire a scrisului românesc trie Balica, în anii ’40 ai secolului al XIX-lea nu la obârşie” (p. 18) şi c) un Inventar casnic şi fi nanţe apare la Bălţi pe loc gol, ci reprezintă o continuitate (p. 313-315), „nişte calcule matematice privind ve- fi rească a activităţii culturale şi spirituale din seco- niturile şi cheltuielile pur gospodăreşti” (p. 18). lele precedente. Cea de-a doua parte a studiului este Manuscrisele au fost întocmite în română cu ca- rezervată examinării conţinutului manuscriselor co- ractere chirilice, cu excepţia Fanteziei, redactată cu misului Dimitrie Balica, precum şi importanţa pentru litere latine. Publicarea textelor manuscriselor s-a oraşul Bălţi a scoaterii lor din anonimat. Manuscrise- făcut în facsimil şi variantă transliterată, în cazul le confi rmă faptul că „în anii patruzeci ai secolului al romanului, iar miscelaneul – în facsimil, variantă XIX-lea oraşul rămâne un centru remarcat de cultura transcrisă cu caractere chirilice şi variantă translite- naţională” (p. 17). Publicarea manuscriselor „vine să rată. Manuscrisul romanului a fost însoţit de patru completeze o pagină a istoriei literaturii” şi „demon- gravuri şi două imagini suplimentare, toate repro- strează cert că la Bălţi existau premise pentru funcţi- duse în volum sub formă de facsimil. Remarcăm onarea culturii autohtone” (p. 18). Teo-Teodor Mar- importanţa deosebită a deciziei autorilor volumului şalcovschi consideră că Dimitrie Balica a fost „tentat de a publica manuscrisele şi în varianta facsimil, să-şi editeze romanul” cu ajutorul lui Constantin fapt ce înlătură efectele unor eventuale mici scăpări Negruzzi, însă, după cum se întâmplă adesea şi în de transliterare. zilele noastre, „nu s-a reuşit publicarea din motivul Volumul Manuscrise de Dimitrie Balca comi- lipsei de fonduri băneşti” (p. 19). sul, este structurat în două compartimente distincte: După părerea lui Teo-Teodor Marşalcovschi, 1. studii ştiinţifi ce istorico-fi lologice şi literare asupra operele lui Dimitrie Balica „caracterizează psiholo- manuscriselor; 2. manuscrisele propriu-zise, transcri- gia şi modul de gândire a înaintaşilor noştri, felul de se, transliterate şi în facsimil. Cartea inserează o Re- exprimare poetică şi muzicalitatea inedită a graiului comandare (p. 5), scrisă de conferenţiarul universitar, românesc, înţelepciunea rafi nată şi inteligenţa plină doctor habilitat Aliona Grati şi un Argument (p. 6-8), de sens a băştinaşilor locului, facultatea autorului de semnat de profesorul universitar, doctor habilitat a selecta şi modela normele morale ale basarabeni- Gheorghe Popa. lor” (p. 18). Iar aparenta „naivitate” şi „primitivism Publicarea manuscriselor comisului Bali- arhaic” dispar odată ce pătrundem în esenţa operei ca a fost însoţită de patru studii ştiinţifi ce, rea- lui Dimitrie Balica, care „rezidă în esenţa creaţiei lizate de editorii şi alcătuitorii volumului, care populare autentice şi tendinţa autorului de a păstra

162 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale aceste izvoare naţionale inedite”, iar „pe plan mai şi analizează activitatea literară a comisului Dimi- general, asistăm la un dialog sobru, auster şi se- trie Balica în contextul literaturii române din Ba- lect dintre vasta creaţie de masă şi un intelectual” sarabia şi Principate, scoţând în evidenţă „dulceaţa (p. 18). Dimitrie Balica a fost „inspirat de înţelepciu- limbi române”. nea poporului şi vocaţia lui artistică, a cules pagini Cel de-al patrulea studiu, Mărturii despre limba din catastiful naţional din prima jumătate a secolu- unei epoci (p. 37-40), semnat de Zinaida Tărâţă, lui al XIX-lea”, din care motiv îl putem considera abordează limbajul şi stilul celor două manuscrise. drept unul dintre primii etnografi ai Basarabiei şi ai Autoarea constată în opera lui Dimitrie Balica „in- ţinutului Bălţi, care, „stăpânit de varietatea impre- dicii ai modernizării limbii”, prin „utilizarea sinoni- sionantă a limbajului creativ basarabean, păstrând melor de diferite origini” şi „abandonarea vechilor astfel o comoară tradiţională autohtonă”, a cules împrumuturi livreşti din slavonă”, fi ind utilizate pe din folclor „mesaje tipice şi demne de a fi transmise larg „locuţiunile, echivalentele analitice” (p. 39-40). către urmaşi” (p. 18). Se menţionează că limbajul textului ambelor manus- Spre fi nal, cercetătorul evidenţiază importan- crise „relevă tendinţele generale ale limbii române ţa publicării şi valorifi cării culturale a manuscrise- din prima jumătate a secolului al XIX-lea, când, în lor inserate în volum: „galeria cărţilor bisericeşti, condiţiile modernizării societăţii, se întreprind un şir colecţiile particulare din Bălţi şi scrierile lui Ba- de acţiuni îndreptate spre rezolvarea problemelor ei lica lărgesc orizontul literar municipal din timpul fundamentale”, inclusiv prin „neologizarea lexicului respectiv puţin sau chiar deloc cunoscut publicului prin pătrunderea şi răspândirea... împrumuturilor de larg timp de cca 170 de ani” (p. 18). În acest context, origine latino-romanică, diminuând astfel infl uenţe- Teo-Teodor Marşalcovschi ar fi în drept să pledeze le mai vechi de origine slavă, maghiară, turcească, pentru montarea unui spectacol la Teatrul Naţional grecească” (p. 37). Zinaida Tărâţă conchide că mis- „Vasile Alecsandri” din Bălţi, pe motivul romanului celaneul şi traducerea romanului „constituie o reală Polidor şi Hariti. Or, în pofi da vechimii, acest roman, contribuţie a lui Dimitrie Balica la cultivarea limbii „dominat de criteriile idealului”, nu a pierdut deloc române literare din Basarabia” (p. 37) şi în general din actualitatea problematicilor abordate, evocând a limbii române din Principate, având în vedere că un „subiect de dragoste exemplară dintre Polidor şi el a menţinut legături strânse cu cercurile culturale, Hariti, trecută prin fi ltrul sever al relaţiilor sociale şi literare şi fi lologice de la Iaşi. politice din vechea Eladă” (p. 18). În pofi da faptului Totodată, Zinaida Tărâţă evidenţiază în opera că romanul conţine „o mulţime de scene complexe lui Dimitrie Balica anumite particularităţi şi proce- afl ate la limita fericirii şi nenorocirii”, spre sfârşit dee care, în opinia noastră, ar trebui să fi e preluate „totul revine la normă – cei doi tineri supravieţuiesc, şi dezvoltate astăzi. Ne referim la „tendinţele de în- revin la baştină, fericirea lor triumfă” (p. 18). noire a limbii prin mijloace interne... prin crearea Al doilea studiu ştiinţifi c, Dimitrie Balica co- de cuvinte” (p. 36), deoarece în opera lui Dimitrie misul (p. 24-27), este semnat de Elena Harconiţa, Balica „situaţiile de îmbogăţire a limbii prin mijloa- directorul Bibliotecii Ştiinţifi ce a Universităţii de ce interne sunt extrem de numeroase”, cu toate că Stat „Alecu Russo” din Bălţi – una dintre cele mai majoritatea au fost făcute prin intermediul „sistemu- efi ciente structuri info-documentare universitare lui de derivare cu sufi xe şi prefi xe” (p. 36). În cazul din Republica Moldova. Sunt abordate probleme limbii române, utilizate de Dimitrie Balica în opera referitoare la biografi a autorului manuscriselor, sa, „infl uenţa graiurilor este încă foarte pronunţată”, evidenţiindu-se originea sa dintr-un vechi neam bo- iar „relaţia ei cu structurile limbii populare este încă ieresc al Ţării Moldovei, atestat încă în secolul al foarte strânsă” (p. 37), fapt ce constituie un exemplu XV-lea, înrudit cu dinastia Movileştilor. Cercetătoa- relevant în ceea ce priveşte bogăţia şi potenţialul in- rea subscrie la părerea istoricului literar Vasile Cio- tern de regenerare pe care le posedă limba română, canu ca „numele lui Dimitrie Balica să completeze precum şi o dovadă elocventă a inutilităţii abuzului lista literaţilor români din Basarabia” (p. 26) din cu neologismele externe. Limba comisului Dimitrie secolul al XIX-lea, alături de Constantin Stamati, Balica confi rmă ideea că, în „esenţă, a fi bălţean în- Alexandru Donici, Alexandu Hâjdău, Teodor Vâr- seamnă a păstra vechile tradiţii” (p. 17). nav, Ioan Sârbu etc. Spre fi nal, recomandăm cu căldură acest volum Poetul şi criticul literar, doctor în fi lologie Ma- pentru lectură şi investigaţii ştiinţifi ce specialiştilor ria Abramciuc, prezintă studiul Scrisul românesc la de limbă şi literatură română, istoricilor, oamenilor Bălţi în prima jumătate a secolului al XIX-lea: co- de artă, studenţilor, elevilor şi tuturor celor pasio- misul Dimitrie Balica (p. 28-36), în care cercetează naţi de cercetarea trecutului cultural naţional.

nr. 1 (32), martie 2014 - 163 Akademos

CONSTITUŢIA – SUBIECT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Membru corespondent al AŞM Demir DRAGNEV Dr. Ion XENOFONTOV

Unul dintre părinţii-fondatori ai Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin (1706-1790), men- ţiona, în cunoştinţă de cauză şi infl uenţat de reali- tăţile perioadei în care activa: „Constituţia doar dă oamenilor dreptul la fericire. Trebuie însă să o gă- seşti singur”. Ion Guceac. Constituţia la răscruce de milenii. După cum deducem şi noi, pornind de la rea- Chişinău, Î.S. Tipografi a Centrală, 2013, 416 p. lităţile societăţii noastre, constituţia, constituţi- onalismul reprezintă chestiuni recurente pentru (defi niţie, interpretare; Capitolul II, pp. 59-94), Republica Moldova. Parcursul legislativ plin de elaborare, realizare şi modifi care (Capitolul III, difi cultăţi în ceea ce priveşte edifi carea unui regim pp. 95-130), clasifi care (forme, sensuri materiale democratic, numărul redus de specialişti în materie şi formale; Capitolul IV, pp. 131-147), conţinut de drept constituţional şi, înainte de toate, insufi ci- (defi niţie, funcţie, structură, limbaj, stil; Capitolul enţa cercetărilor ştiinţifi ce în problematica respec- V, pp. 148-186), constituţionalismul în societa- tivă au suscitat căutări interminabile ale itinerarului tea contemporană (noţiune, origine; Capitolul VI, constituţional autohton, generând, din păcate, o se- p. 187-206), fi le din istoria constituţionalismului rie de acţiuni reprobabile (problema identităţii naţi- autohton (Ţara Moldovei, Principatul Moldovei, onale, problema lingvistică, alegerea preşedintelui Basarabia ţaristă, Basarabia în componenţa Ro- statului etc.). mâniei, RSS Moldovenească, Republica Moldova; Aceste preliminarii sumare demonstrează cu Capitolul VII, pp. 207-302 ), impactul constituţiei lux de amănunte actualitatea şi importanţa sinte- asupra relaţiilor multiaspectuale din cadrul socie- zei monografi ce Constituţia la răscruce de milenii tăţii contemporane (noţiune şi elemente constitutive (Chişinău, Î.S. Tipografi a Centrală, 2013, 416 p.), ale societăţii contemporane, bazele constituţionale elaborată de Ion Guceac, membru corespondent ale sistemelor economice, sociale, politice, creaţiei al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Autor a pes- ştiinţifi ce şi artistice; Capitolul VIII, pp. 303-366), te 130 de lucrări ştiinţifi ce de importanţă naţională supremaţia constituţiei în condiţiile constituţiona- şi internaţională, savantul este fondatorul direcţiei lismului contemporan (forme, sensuri materiale şi ştiinţifi ce Democratizarea sistemului constituţional formale; Capitolul IX, pp. 367-404), bibliografi e din Republica Moldova – parte integrantă a consti- (188 de titluri, pp. 405-415). tuţionalismului european. Cu alte cuvinte, în pre- Spectrul larg de probleme analizate în capitolele zent, reputatul om de ştiinţă, Ion Guceac, este unul enumerate ne permit să constatăm că autorul a reu- dintre cei mai autorizaţi specialişti din Republica şit să abordeze într-o sinteză argumentată cele mai Moldova în domeniul constituţionalismului, care diverse aspecte ale esenţei şi istoriei constituţiilor poate să se expună cu argumente ştiinţifi ce asu- şi constituţionalismului, începând cu premisele ca- pra subiectului, fapt demonstrat şi de lucrarea sus- racteristice lumii antice şi terminând cu globalizarea menţionată. actuală. În linii generale, demersul ştiinţifi c al consti- Merită de reţinut concluzia autorului, potrivit tuţiei şi constituţionalismului, analizat, cercetat şi căreia „stilul constituţiei este infl uenţat de tradiţiile editat de Ion Guceac, este structurat în câteva di- constituţionale înregistrate în fi ecare ţară sau, dacă recţii de investigaţie: evoluţie istorică (premise is- privim acest aspect într-un sens mai larg, de cultura torice şi politice, din Antichitate şi până în prezent; juridică şi constituţională a acesteia” (p. 181). Capitolul I, pp. 13-58), terminologie şi concept Autorul accentuează aserţiunea potrivit căreia

164 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

„constituţionalismul poate exista chiar şi în lipsa unei Sperăm că la o nouă ediţie a lucrării prezentate, ana- constituţii” (p. 13). Evident, acest fapt poate avea loc liza acestor constituţii care au jucat un rol important în societăţile cu tradiţii multiseculare ale principiilor în democratizarea societăţii româneşti va ocupa lo- politico-juridice care se bazează pe realităţi istorice cul meritat. naţionale (de exemplu, Marea Britanie). Studierea problemei transferului din afară a nor- Lucrarea inserează doctrine juridice, idei ale melor juridice poate fi continuată şi pe baza con- clasicilor în domeniu din cele mai vechi timpuri şi stituţiilor sovietice din RASSM (1925, 1938) şi din până în prezent (passim). Un loc aparte în acest sens RSSM (1941, 1978). Ca şi în Basarabia din perioada revine şi gândirii juridice româneşti, în mod speci- dominaţiei ţariste, în constituţiile sovietice normele al expuse de cronicari şi autori din sec. XVIII–XIX juridice au fost impuse fără a lua în consideraţie (pp. 207-221). Vom menţiona că utilizarea metodei tradiţia autohtonă, evoluţia societăţii sub cele mai comparate în analiza diferitelor componente ale diverse aspecte, iar reminiscenţele dispoziţiilor im- constituţiilor din mai multe ţări a permis autoru- puse atunci au continuat şi se resimt şi după căderea lui să scoată în evidenţă o diversitate de abordare regimului comunist. a constituţionalismului ce permite o percepere mai Un merit incontestabil al autorului este expu- profundă a nivelului atins în această privinţă în Re- nerea detaliată a evoluţiei constituţionalismului în publica Moldova. Republica Moldova, începând cu analiza Consti- Un interes aparte îl reprezintă capitolul consacrat tuţiei din 1994 şi continuând cu reforma consti- istoriei constituţionalismului est-carpatic (pp. 207- tuţională din 2000 şi tentativele de reformă ce au 302). Ţinem să menţionăm că anterior autorul a urmat, precum şi viziunile argumentate ale auto- expus unele elemente istorice şi contemporane ale rului privind perspectivele constituţionalismului legislaţiei şi bazele constituţionale ale statului în contemporan. volumul Republica Moldova. Ediţie Enciclopedică Cum întotdeauna există loc de mai bine, iar cer- (Chişinău, 2010, pp. 240-261, 280-301). El a apro- cetarea ştiinţifi că, din acest punct de vedere, nu este fundat studierea problemei examinate, plasând-o o excepţie, venim cu unele sugestii ce ţin mai mult în contextul evoluţiei universale în diferite epoci de forma demersului ştiinţifi c. Considerăm că citi- istorice. În consecinţă, dezvoltarea constituţionalis- torii ar fi avut de câştigat în lectură dacă autorul ar mului este expusă începând cu constituirea statului fi expus anumite concluzii şi recomandări la fi nalul medieval şi terminând cu posibilele transformări în cărţii şi ar fi însoţit lucrarea cu un rezumat în una contextul epocii globalizării. În exclusivitate pentru din limbile de circulaţie internaţională. Având în ve- doctrina juridică au fost prezentate trăsăturile con- dere compoziţia structurală a lucrării, se cerea şi un stituţionalismului socialist, care a tins „să-şi subor- titlu secundar, de exemplu, Constituţia la răscruce doneze societatea şi individul, să manipuleze opinia de milenii: studii comparative. Din motive lesne de publică” (p. 265-266). înţeles se impunea cercetarea controlului constituţi- O problemă ştiinţifi că actuală, evidenţiată în onal al legilor în România. Recomandăm autorului lucrarea membrului corespondent Ion Guceac, este ca în viitor să atragă o atenţie specială aparatului cea a corelaţiei dintre tradiţiile constituţionale au- ştiinţifi c. tohtone şi normele juridice preluate de la alte state. Aceste observaţii nu diminuează însă valoa- În acest context, ar merita o cercetare specială meto- rea incontestabilă a cercetării ştiinţifi ce. In grosso dele prin care s-a produs transferul în cauză. modo, volumul constituie un manual sui-generis Din acest punct de vedere, un exemplu con- de învăţătură şi de cultură juridică, istorică, termi- cludent este Constituţia României din 1866, care a nologică, fi losofi că, elemente incomensurabile ale îmbinat tradiţiile istoriei locale cu normele juridice formării şi gândirii civice moderne. Pornind de la preluate din Constituţia belgiană. Aceasta prezin- cetăţeanul simplu şi terminând cu elita politică şi tă interes şi datorită faptului că stipulaţiile ei s-au intelectuală a Republicii Moldova, în primul rând, extins, până în 1878, asupra a trei judeţe din sudul volumul ştiinţifi c trebuie studiat, analizat pentru a Basarabiei. Un studiu aparte necesită şi Constituţia extrage fond şi formă în aplicabilitatea şi edifi carea din 1923, care a avut jurisdicţie şi asupra Basarabi- statului de drept, dimensiune care se confi gurează ei până la adaptarea unei noi legi supreme în 1938. cu claritate în parcursul european al republicii.

nr. 1 (32), martie 2014 - 165 Akademos

MANAGEMENTUL ECOLOGIC: UN NOU MECANISM DE ADMINISTRARE A RELAŢIILOR MEDIU-SOCIETATE

Academician Gheorghe DUCA Capcelea A., Capcelea V., Managementul Ecologic: fundamen- tarea teoretică şi evoluţia paradigmelor; La fi nele anului 2013, Editura „Ştiinţa” a lan- Capcelea A., Sistemul Managementului Ecologic; Capcelea A., Managementul Ecologic la diferite niveluri: sat o nouă serie de lucrări monografi ce cu genericul particularităţile funcţionării şi căile de armonizare; „Management Ecologic”, pregătite de Arcadie Cap- Capcelea A. Managementul Ecologic în tranziţia economică: celea, cunoscut cercetător în domeniul mediului. cazul Republicii Moldova. Autorul a activat mai mult de zece ani în instituţiile Chişinău, Editura „Ştiinţa”, 2013 publice de resort, fi ind şi cel dintâi ministru al Me- de asemenea, studiile integratoare care ar expune diului din Republica Moldova, iar actualmente este sub aspect sistemic organizarea şi administrarea în specialist superior în probleme ecologice la Ban- domeniu, atât la diferite niveluri cât şi în contex- ca Mondială. Originalitatea cercetărilor, bazate pe tul unora sau altor situaţii concrete, în particular, în materialele publicate în lume, pe datele instituţiilor contextul tranziţiei economice, atunci când se acu- internaţionale, pe materialele statistice, expuse într- tizează problemele social-economice, dar şi când se un volum de peste 100 de coli editoriale, oferă posi- manifestă o agravare a situaţiei ecologice. bilitatea de a afi rma că editarea acestor cărţi consti- Seria de monografi i ale lui Arcadie Capcelea tuie un eveniment important în literatura ştiinţifi că, vine să completeze golul existent şi răspunde soli- având, totodată, şi o importanţă practică deosebită. citărilor practice de organizare mai efi cientă a rela- Conceptul de management ecologic a luat naş- ţiilor dintre mediu şi societate, menite să contribuie tere în ultimele două decenii, ca răspuns la dezi- la asanarea societăţii contemporane. Ele cuprind deratul dezvoltării durabile. În acelaşi timp, deşi consecutiv toate aspectele metodologice ale mana- actualmente există un număr impunător de studii gementului ecologic, demonstrând că acesta trebuie pe această temă, se atestă absenţa lucrărilor în care tratat în calitate de ştiinţă nouă, situată la interferen- ar fi refl ectate aspectele teoretice ale managemen- ţa cu un şir de alte discipline, precum şi cu practi- tului ecologic ca un sistem integru, bine structurat, ca funcţionării lui la diferite niveluri ierarhice şi în cu elemente independente, ce se afl ă într-o interac- condiţiile dinamice ale tranziţiei economice. ţiune dialectică. Lipsesc, aproape cu desăvârşire, În primul volum al seriei (Managementul Ecolo- studii care ar expune managementul ecologic ca pe gic: fundamentarea teoretică şi evoluţia paradigme- un sistem unitar, ar elucida într-un mod explicit lor), se efectuează o expunere atât a nivelului actual obiectul, metodologia, metodele şi mijloacele de al tratării managementului ecologic în literatura de investigare, instrumentarul său aplicativ, dar şi specialitate, cât şi a tuturor aspectelor lui în calitatea alte aspecte caracteristice managementului ecolo- unei noi discipline ştiinţifi ce autentice: a obiectu- gic în calitatea sa de disciplină ştiinţifi că autentică. lui de studiu, a domeniilor teoretice şi aplicative, a De asemenea, lipsesc cercetările complexe şi integ- principiilor şi funcţiilor de bază şi a arsenalului ei rative orientate spre investigarea interacţiunilor metodologic şi metodic. Se prezintă o nouă defi niţie din cadrul sistemelor ecologico-economice ierar- a managementului ecologic şi se scoate în evidenţă hice şi integrale în scopul formulării recomandă- evoluţia paradigmelor care stau la baza lui. Aceas- rilor practice ce ţin de administrarea relaţiilor din- ta expune relaţiile managementului ecologic cu alte tre mediu şi societate, în scopul utilizării raţionale discipline ce îşi aduc contribuţia la dezvoltarea lui a resurselor naturale, a prevenirii degradării lor şi a ca ştiinţă integrativă. Printre ele se numără mana- securităţii ecologice la toate nivelurile – atât global, gementul, dreptul ecologic, economia mediului şi a regional, cât şi naţional sau corporativ. Cu referire dezvoltării, ecologia sistemică, geografi a şi geoeco- la aspectele practice ale protecţiei mediului, lipsesc, logia, ecologia socială şi noosferologia ş.a.

166 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

Cel de-al doilea volum (Sistemul managemen- Lucrarea prezintă un interes teoretic şi practic tului ecologic) prezintă managementul ecologic în deosebit, fi ind utilă pentru teoreticienii şi practi- calitatea unei integralităţi sistemice, expunând în cienii din Republica Moldova, precum şi pentru mod consecutiv structura, elementele constitutive specialiştii din alte ţări afl ate în condiţii similare şi particularităţile funcţionării acestuia. El conţine de tranziţie. Originalitatea ei rezidă în faptul că, pe diversitatea formelor instituţionale ale managemen- fundalul existenţei a mai multor materiale publicate tului ecologic şi provocările funcţionării lor în con- la tema dată, aşa şi nu pot fi găsite materiale cuprin- textul evoluării managementului public. zătoare, în care s-ar sistematiza bazele teoretice ale Totodată, se formulează noţiunea de politici strategiei şi tacticii creării şi funcţionării sisteme- ecologice, prezentându-se tendinţele ei în condiţiile lor managementului ecologic în condiţiile tranziţiei transformărilor sociale şi proceselor de globalizare, economice. precum şi diversitatea instrumentelor acesteia. Sunt Examinând proiectul editorial în totalitatea sa, expuse atât sistemul de asigurare informaţională a am putea conclude că seria de lucrări monografi ce managementului ecologic şi cel al conformităţii ac- fundamentează, pentru prima dată în literatura de tivităţii umane cu politicile, legislaţia şi standarde- specialitate, bazele teoretice ale managementului le ecologice în vigoare, cât şi abordările actuale în ecologic în calitate de nouă disciplină ştiinţifi că, in- evaluarea performanţelor managementului ecologic traramurală, care cercetează legităţile şi formulează la diferite niveluri ierarhice. recomandările practice ale organizării şi administrării A treia carte din colecţie (Managementul eco- relaţiilor dintre mediu şi societate, în scopul asigurării logic la diferite niveluri: particularităţile funcţio- dezvoltării durabile, stabilind în special strategia şi nării şi căile de armonizare) completează armoni- tactica reformării lui în perioada tranziţiei economi- os primele lucrări şi expune cu foarte multe detalii ce. Acest fapt conferă lucrărilor o valoare teoretică particularităţile managementului ecologic la diferi- importantă. te niveluri ierarhice, inclusiv politica ecologică şi Deşi asupra fundamentării teoretice a manage- instrumentele ei, tendinţele evoluării acestora în mentului ecologic au refl ectat şi alţi autori, ciclul de context global, regional (european), subregional lucrări al lui A. Capcelea se impune prin promova- (cazul Uniunii Europene şi cel al Comunităţii Sta- rea unei viziuni de ansamblu inovatoare, panorami- telor Independente) şi corporativ. O atenţie speci- ce, sintetice şi interdisciplinare asupra managemen- ală se acordă identifi cării problemelor şi aspectelor tului ecologic în integralitatea lui. În felul acesta, funcţionării sistemului managementului ecologic la lucrările se înscriu printre puţinele studii de acest aceste niveluri. Un loc aparte revine analizei parti- gen care se referă la tratarea holistă a organizării şi cularităţilor sistemului managementului ecologic şi administrării protecţiei mediului. organizării cooperării instanţelor în cadrul statelor Cercetările efectuate au permis fundamentarea federale, utilizând în acest scop experienţa SUA, a teoretică a managementului ecologic în calitatea Germaniei şi a Canadei. unei noi discipline ştiinţifi ce autentice, care deţine În contextul analizei efectuate în monografi e, propriul complex metodologic: obiectul de studiu; autorul ajunge la concluzia că prevenirea degradării domenii proprii de cercetare teoretică şi aplicative; mediului şi asigurarea securităţii ecologice repre- aparatul noţional; atât arsenalul metodic, cât şi o zintă o sarcină ce poate fi realizată numai în con- scurtă, dar dramatică, evoluţie pe parcursul ultimi- diţiile organizării unui management ecologic efi ci- lor 20-30 de ani, timp în care s-au succedat câteva ent la toate nivelurile ierarhice, a căror interacţiune paradigme ale lui. Autorul demonstrează cu lux de poate asigura sinergismul necesar, ceea ce creează amănunte faptul că managementul ecologic are o premise pentru o efi cientă organizare şi administra- importanţă deosebită atât teoretică, cât şi aplicativă, re a protecţiei mediului. mai cu seamă, în contextul acutizării situaţiei ecolo- Ultimul volum (Managementul ecologic în tran- gice, fapt ce determină necesitatea unei organizări şi ziţia economică: cazul Republicii Moldova) evocă administrări mai efi ciente a protecţiei mediului. atât problemele teoretice, cât şi cele practice ale Inovaţia ştiinţifi că a lucrării constă şi în faptul managementului ecologic în tranziţia economică, că pentru prima dată în literatura de specialitate având ca exemplu cazul Republicii Moldova. Au- managementul ecologic este prezentat nu numai în torul îşi propune să fundamenteze bazele teoretice calitate de mecanism/instrument practic al soluţi- ale strategiei reformării managementului ecologic onării problemelor de mediu, dar şi a unui sistem la această etapă, dar şi să examineze aspectele prac- multistratifi cat ierarhic, care se referă la organizarea tice ale dezvoltării lui. şi administrarea protecţiei mediului şi pune în evi-

nr. 1 (32), martie 2014 - 167 Akademos denţă contribuţia lui la dezvoltarea durabilă. Aceste calcul starea şi tendinţele dezvoltării acestuia, sta- aspecte sunt refl ectate în defi niţia originală a ma- diul promovării reformelor din alte domenii, dar şi nagementului ecologic, care corespunde noii para- acceptabilitatea şi gradul de pregătire a societăţii digme a dezvoltării acceptată la Conferinţele ONU pentru reformele managementului ecologic în con- de la Rio-de-Janeiro pentru Mediu şi Dezvoltare din diţiile în care se acutizează problemele sociale şi anul 1992 şi 2012. În plus, pentru prima dată în li- politice. teratura de specialitate, cercetările din domeniul în Sub aspect practic, rezultatele cercetărilor date cauză se fundează pe metodologia sistemică, fi ind vor facilita fundamentarea reformării managemen- prezentată defi niţia sistemului ME, structura şi ele- tului ecologic în perioada de tranziţie economică de mentele lui de bază şi fi ind analizate particularităţile la economia centralizată la cea de piaţă, la integrarea funcţionării acestor sisteme în cadrul principalelor acestui proces în transformările social-economice niveluri ierarhice. şi politice ale societăţii, care asigură o funcţionare Generalizarea particularităţilor reformării ma- mai efi cientă a managementului ecologic la această nagementului ecologic în tranziţia economică etapă. Mai mult decât atât, rezultatele investigaţiilor reprezintă, de asemenea, un lucru inovativ, fapt ce efectuate pot impulsiona perfecţionarea diferitelor a permis să se pună bazele teoretice ale strategiei aspecte ale managementului ecologic atât în con- şi tacticii reformării managementului ecologic la textul concret al Republicii Moldova, cât şi al altor această etapă. Printre cele mai importante şi origi- state din Europa de Est şi Asia Centrală. Ele vor pu- nale concluzii ale lucrării poate fi remarcată afi rma- tea ameliora în primul rând cadrul lui instituţional, ţia că managementul ecologic, ca parte componentă vor contribui la dezvoltarea politicilor ecologice şi a managementului sistemului socioeconomic com- a instrumentarului lor, la asigurarea unei conformări plex, nu poate să se dezvolte dacă nu este luată în ecologice mai efi ciente.

Samson Flexor. Peisaj din Igreja, 1946, u/p, 99×112 cm

168 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

O MONOGRAFIE REMARCATĂ DE ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A VIEI ŞI VINULUI

Academician Boris GAINA

Monografi a Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldova, autor doctor habilitat Ghe- orghe Savin, editată cu suportul fi nanciar al AŞM, umple un gol bibliografi c resimţit în tematica re- spectivă. Lucrarea a fost apreciată la înalta-i valoare nu doar de comunitatea ştiinţifi că şi specialiştii din Gheorghe Savin. Ameliorarea sortimentului viticol al domeniu din republică, dar şi de peste hotare. Prin Republicii Moldova. Ch. : S.n., 2012 (Tipogr. AŞM), decizia Juriului Organizaţiei Internaţionale a Viei şi 260 p. Vinului (O.I.V.), cartea este distinsă cu „Menţiunea specială” pentru anul 2013 la categoria „Monografi i În cel de-al treilea capitol este prezentat proce- şi studii specializate”. sul de ameliorare genetică a sortimentului viticol În lucrare sunt prezentate rezultatele activităţii la rezistenţă biologică în Republica Moldova, de la de formare şi evaluare a Fondului genetic al viţei de iniţierea primelor programe de încrucişări la începu- vie în Republica Moldova şi utilizarea lui în amelio- tul anilor ’70 ai secolului trecut, până la rezultatele rarea sortimentului viticol. Sunt expuse principalele obţinute în ultimii ani. Sunt expuse unele concluzii rezultate obţinute de autor pe parcursul a mai bine teoretice şi teoretico-practice ale studiului eredităţii de 40 ani. în F1 a însuşirilor de rezistenţă la ger, mană şi cali- Constituindu-se într-un amplu şi actual studiu tate a strugurilor. ştiinţifi c, fundamentat din punct de vedere teoretic În acest context, aportul teoretic al autorului şi testat practic, cartea conţine un material bogat, este de o mare importanţă şi rezidă în stabilirea, sistematizat. Monografi a examinează consecutiv în premieră, a conceptului combinării libere într- etapele de evoluţie a genofondului viticol: mobili- un singur genotip a caracterelor studiate: calitate, zarea, introducerea resurselor genetice, inclusiv a inclusiv apirene, rezistenţă la iernare şi mană. Prin soiurilor cultivate, din majoritatea regiunilor vitico- urmare, lipsa barierei genetice a factorilor ereditari le ale lumii, precum şi fazele de creare, cercetare, determinanţi ai rezistenţei şi calităţii, oferă posibi- conservare şi valorifi care în procesul de ameliorare lităţi de creare şi selectare a genotipurilor cu rezis- a viţei de vie. tenţă avansată şi calitate înaltă. Astfel, confi rmarea Studiul cuprinde 260 pagini şi este riguros struc- practică a acestui concept constă în ameliorarea sor- turat. Lucrarea e alcătuită dintr-o prefaţa semnată de timentului viticol în Republica Moldova, crearea şi referenţii ştiinţifi ci, introducere, 8 capitole, conclu- selectarea genotipurilor de viţă de vie cu struguri zii, bibliografi e ce include 306 titluri şi 12 anexe. pentru masă, componente ale actualului sortiment, În capitolul 1 sunt prezentate succint particula- apreciate şi peste hotarele republicii, în special so- rităţile principale ale Republicii Moldova privind iurile Moldova, Codreanca şi cele cu potenţial pentru cultura viţei de vie. În contextul restricţiilor impuse completarea sortimentului şi genofondului: Pamiati de aceste condiţii, în special pe parcursul iernii, în Negrulea, Struguraş, Dekabriskii, Urojainâi şi altele. capitolul 2 este expusă evoluţia cronologică a sorti- Capitolul 4, Genofondul viţei de vie în Republi- mentului viticol în republică sub aspectul diversită- ca Moldova, abordează multiple aspecte ce ţin de ţii: originii ecologico-geografi ce, direcţiei de utili- Fondul genetic al viţei de vie: etapele de formare şi zare a strugurilor, perioadei de maturare, rezistenţei principiile formulate la fi ecare etapă, care au stat la la factorii stresanţi ai mediului ambiant. Sunt rele- baza fondării, completării şi evoluţiei lui. Este expu- vate trăsăturile specifi ce, distinctive ale sortimentu- să diversitatea resurselor viţei de vie prezente în Ge- lui la diferite etape de formare, reliefate obiectivele nofondul actual, format la începutul anilor ’90 ai sec. de ameliorare. XX şi completat, diversifi cat pe parcursul anilor.

nr. 1 (32), martie 2014 - 169 Akademos

Următorul capitol inserează date acumulate Republica Moldova, oferă o analiză a sortimentului de autor privind resursele genetice ale viţei de vie actual, evidenţiază potenţialul existent de completa- prezente pe teritoriul republicii in situ – viţa de vie re şi diversifi care a lui în continuare. de pădure şi on farm – soiuri vechi autohtone, alte Sunt trasate noi obiective privind păstrarea, di- genotipuri şi potenţialul lor încă neexplorat pentru versifi carea şi valorifi carea resurselor genetice ale vitivinicultură. viţei de vie. Sunt prezentate, inclusiv schematic, O evaluare amplă a potenţialului Fondului ge- conceptele de creare a materialului biologic „pre- netic al viţei de vie în perspectiva ameliorării sorti- breeding”, ameliorare a sortimentului viticol în per- mentului viticol este prezentată în capitolul 6. Sunt spectivă. Pentru conservarea diversităţii existente, sintetizate rezultatele studiilor multianuale ale bogă- autorul argumentează necesitatea lansării, în aceste ţiei acumulate în Genofond: genotipuri cu struguri scopuri, a programelor naţionale şi internaţionale, de masă, pentru vin şi efectul practic de completare bazate pe colaborare multidisciplinară, care s-ar im- a sortimentului existent cu noi soiuri introduse. plica în crearea, menţinerea şi utilizarea continuă a Formării sortimentului apiren în Republica genofondului fam. Vitaceae Juss., racordate la nece- Moldova este dedicat capitolul 7. Aplicarea în pro- sităţile prezentului, dar, mai cu seamă, viitorului. cesul de ameliorare genetică a conceptului formulat Importanţa lucrării pentru studiul universitar şi de autor anterior s-a soldat cu crearea, evaluarea, postuniversitar de specialitate constă în descrierea omologarea următoarei generaţii de soiuri, inclu- evoluţiei sortimentului viticol până în prezent, ame- siv cu grad diferit de apirenie şi utilizare diversă, liorarea acestuia sub aspectul multiplelor caracte- cu rezistenţă biologică avansată la iernare şi la boli re genetice, îndeosebi de rezistenţă la temperaturi – rezultate apreciate drept o realizare ştiinţifi că şi joase, patogeni, precum şi crearea genofondului practică de pionierat. Lipsa corelaţiei calitate-pro- actual de viţă de vie din Republica Moldova. Abor- ductivitate-rezistenţă s-a confi rmat prin obţinerea darea acestor aspecte, bazată pe material factologic brevetelor la soiurile Apiren alb, Apiren roz, Apiren şi analiza sistematică, s-a confi gurat într-o sinteză negru de Grozeşti, deja omologate şi Apiren roz ex- de importanţă teoretică şi practică, iar familiariza- tratimpuriu, Apiren roz Basarabean şi altele – în pro- rea unui cerc larg de cititori (colaboratori ştiinţifi ci, ces de omologare. Aceste soiuri sunt destinate pentru doctoranzi, masteranzi, studenţi) din comunitatea consum în stare proaspătă, procesare industrială, in- ştiinţifi că, va contribui la revigorarea uneia dintre clusiv producerea vinurilor, stafi delor. ramurile de bază ale economiei naţionale – viniviti- Ultimul capitol, Explorarea resurselor genetice cultura, parte componentă semnifi cativă a Strategiei în perspectiva ameliorării sortimentului viticol în Securităţii Alimentare din Republica Moldova.

Paris, 16 decembrie 2013, de la stânga la dreapta: František Lipka, preşedintele Juriului Premiilor O.I.V.; dr.hab. Gheorghe Savin; Federico Castellucci, director general O.I.V.; Jean-Luc Berger, secretar ştiinţifi c al Juriului Premiilor O.I.V.

170 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

UN POTENŢIAL GENETIC INSUFICIENT EXPLORAT, PUS ÎN VALOARE ÎN AMPELOGRAFIE

Academician Boris GAINA Soiurile vechi autohtone de viţă de vie sunt rezultatul evoluţiei milenare, având ca amprentă în genotip caractere şi însuşiri, exprimate fenoti- pic, specifi ce numai lor şi, desigur, o adaptabilitate avansată la mediul ambiant. Pentru crearea soiuri- lor noi de utilizare diversă, care ar combina într- un genotip calitatea, productivitatea şi rezistenţa biologică, aceste însuşiri ale soiurilor aborigene Caucasus and Northern Black Sea Region Ampelogra- prezintă un potenţial preţios şi demn de luat în phy. Vitis, Special Issue, JKI - Julius Kühn-Institut, consideraţie. În condiţiile aplicării biotehnologii- 2012, 489 p. lor de ultimă oră, printr-o strategie de încrucişări După articolele introductive, unde este relatat şi manipulări genetice, s-ar putea de lărgit baza spectrul de activităţi desfăşurate în cadrul proiectu- genetică a rezistenţei la iernare, secetă, patogeni lui vizat, rezultatele obţinute şi metodologia aplicată ai unor soiuri aborigene, cum ar fi , de exemplu, la descrierea soiurilor, urmează, în capitole separate, Coarnă neagră, Fetească neagră, Fetească regală, pe ţări, descrierea a 207 soiuri. Fiecare capitol începe Rară neagră, Negru de Căuşeni ş.a., cumulând-o cu o mică prezentare a viticulturii şi vinifi caţiei din cu rezistenţa la factorii stresanţi ai genotipurilor ţara respectivă – istorie, evoluţie, realizări. Pentru din alte zone ecologico-geografi ce. descrierea ampelografi că a fost adoptată o schemă Reactualizării şi punerii în valoare a acestor restrânsă ce include caracterele morfologice, agrobi- resurse este dedicată Ampelografi a Caucasus and ologice şi tehnologice de bază ale soiurilor, comple- Northern Black Sea Region Ampelography” (Ampe- tată de imagini color pentru fi ecare soi. lografi a regiunii Caucazului şi nordul Mării Negre), Capitolul, care include descrierea unor soiuri publicată în prestigioasa editură VITIS, Germania. vechi autohtone, prezente în Fondul genetic al In- Monografi a a fost editată de un colectiv internaţio- stitutului Naţional al Viei şi Vinului (actualmente IP nal de cercetători, coautor fi ind dr. hab. Gheorghe IŞPHTA) este semnat de autor, dr. hab. Gheorghe Savin, şeful Laboratorului Genofond şi Ameliora- Savin. Sunt descrise soiurile Băbească Neagră, Coar- re Genetică a Viţei de Vie al IP IŞPHTA. Valoarea nă Albă, Coarnă Neagră, Fetească Neagră, Zghihară acestei lucrări a fost confi rmată şi prin acordarea ş.a., bine cunoscute specialiştilor din domeniu, publi- „Premiului Juriului Organizaţiei Internaţionale a cului larg, dar care în Republica Moldova urmează Viei şi Vinului (O.I.V.)” pentru anul 2013 la catego- să-şi exprime potenţialul lor prin prisma identifi cării ria „Viticultură”. şi amplasării inteligente în „terroir”-uri faimoase, lu- Cartea reprezintă un studiu ampelografi c al so- cru, care în afară de cunoştinţe, cere şi timp. La fel iurilor aborigene originare din regiunea Caucazului sunt descrise soiuri, care sunt prezente numai în co- şi nordul bazinului Mării Negre: Azerbaidjan, Ar- lecţia ampelografi că: Gordin, Turba Plotnaya Belaya, menia, Georgia, Moldova, Rusia şi Ucraina. Mono- Turba Rikhlaya Belaya ş.a.. grafi a este un rezultat al participării cercetătorilor Rezistenţa biologică, exprimată fenotipic tre- din aceste state, pe parcursul anilor 2004-2008, la buie studiată, „descifrată” şi canalizată spre conso- un proiect coordonat de Ofi ciul European al Institu- lidarea rezistenţei abio- şi bio- a viitoarelor soiuri tului Internaţional de Resurse Genetice ale Plantelor noi, şi în contextul schimbărilor climatice, deci a „Bioversity International” (fostul IPGRI), având ca fundamentării unei vitiviniculturi durabile, ca sur- obiectiv identifi carea, colectarea, caracterizarea şi să majoră de derivate ecologice, aprofundând şi conservarea diversităţii resurselor genetice ale viţei consolidând cunoştinţele despre genotipurile, so- de vie din regiunea menţionată, ca bază pentru dez- iurile formate de milenii în spaţiul carpato-danu- voltarea în continuare a vitiviniculturii acestor ţări. biano-pontic.

nr. 1 (32), martie 2014 - 171 Akademos

PARCURILE BOIEREŞTI – BIJUTERII PEISAJERE

Dr. Sergiu PANĂ

În secolul globalizării, problemele de mediu ocupă o poziţie prioritară în dezvoltarea societăţii. Progresul ştiinţifi c, dezvoltarea economiei, trans- portul şi schimburile comerciale internaţionale etc., infl uenţează într-un mod sau altul mediul ambiant. De aceea ecologia, cu tot arsenalul de metode şi pro- cedee disponibile, caută să minimalizeze efectele negative ale civilizaţiei moderne asupra mediului. Crearea spaţiilor verzi (scuaruri, parcuri etc.) în oraşe şi sate, împădurirea terenurilor degradate ca măsură de combatere a eroziunii solului şi alu- Petru Tarhon. Parcurile vechi boiereşti din Republica necărilor de teren, urmăresc nu numai schimbarea Moldova. Chişinău, Muzeul Naţional de Etnografi e aspectului peisagistic al teritoriului, dar şi menţine- şi Istorie Naturală, Pontos, 2013, 640 p. rea echilibrului ecologic. În acest context, parcurile je; biodiversitatea fl orei dendrologice şi particulari- vechi boiereşti, ca şi cele noi de cultură şi odihnă tăţile ecologice şi biologice ale plantelor din cadrul din localităţile Republicii Moldova, îndeplinesc acestor parcuri. De asemenea, a fost atrasă atenţia multiple funcţii. Pe lângă faptul că sunt monumente asupra moralităţii colective a societăţii în diferite de arhitectură peisagistică, ele reprezintă un obsta- perioade, sub diferite regimuri. col împotriva eroziunii solului şi alunecărilor de te- Structural, lucrarea, pe lângă Prefaţă (scrisă în ren şi îmbogăţesc aerul cu oxigen. română, engleză, franceză şi rusă) şi Introducere, e Având în vedere impactul benefi c asupra mediu- împărţită în două părţi conceptuale distincte, care, la lui, precum şi valoarea lor estetică, grădinile publice rândul lor, se împart în capitole şi subcapitole. boiereşti merită să fi e păstrate, restaurate, îngrijite, conservate şi evaluate. Fondate în a doua jumătate a Prima parte – Istoria fondării, starea actuală, sec. XIX şi începutul sec. XX, acestea au contribuit structura compoziţională şi diversitatea dendro- efectiv la educaţia ecologică şi estetică a populaţiei. fl orei, cuprinde două capitole cu informaţii absolut În toate parcurile boiereşti au fost atestate specii şi inedite. forme de plante lemnoase exotice decorative, natu- Capitolul I – Parcurile vechi boiereşti din ralizate în condiţiile Moldovei. Este important faptul Repub lica Moldova, condiţiile naturale, istoria că, fi ind create la un înalt nivel artistic, ele au servit fondării şi starea lor actuală, include următoarele şi servesc drept model de planifi care a parcurilor de subcapitole: Parcurile vechi boiereşti din Republica stil landşaft cu folosirea structurilor compoziţionale Moldova; Condiţiile naturale din Republica Moldo- de mare valoare artistică. Fără îndoială, parcurile bo- va; Istoricul succint al fondării parcurilor boiereşti iereşti trebuie să servească atât ca obiect de cercetare din Republica Moldova şi Starea actuală a parcuri- pentru toţi specialiştii în materie, cât şi ca obiect de lor boiereşti şi structura lor compoziţională. cercetare estetică şi ecologică a populaţiei. Capitolul II – Parcurile vechi boiereşti din În această ordine de idei, doctorul habilitat, pro- Republica Moldova şi caracteristica lor, conţine fesorul Petru Tarhon, cercetător ştiinţifi c principal descrierile detaliate pentru fi ecare parc în parte. la Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Natura- Aceste descrieri ale parcurilor au fost grupate după lă, şi-a propus investigarea ştiinţifi că multilaterală şi criteriul geografi c, formând subcapitole, titlurile că- complexă a acestor bijuterii peisajere. Astfel, în baza rora coincid cu denumirea raionului în care au fost rezultatelor obţinute, vede lumina tiparului lucrarea repartizate. Parcurile vechi boiereşti din Republica Moldova. Astfel, sunt prezentate caracteristicile parcurilor Investigaţiile efectuate se referă la starea parcu- boiereşti din următoarele raioane: Briceni (Parcul rilor boiereşti, a conacelor şi altor edifi cii ca struc- boieresc din or. Lipcani şi Parcul dendrologic din s. turi compoziţionale; istoricul fondării parcurilor; Pavlovca); Donduşeni (parcurile dendrologice din structura compoziţională a parcurilor, însoţită de s. Ţaul şi s. Rediu-Mare şi parcurile boiereşti din imagini fotografi ce ale celor mai importante peisa- satele Corbu, Cernoleuca, Târnova); Ocniţa (Parcul

172 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale boieresc din s. Corestăuţi şi parcurile dendrologi- rile boiereşti de pe teritoriul Republicii Moldova, ce din satele Rujniţa şi Grinăuţi); Edineţ (parcurile conţine descrierea ştiinţifi că a 27 de specii de coni- dendrologice din satele Stolniceni, Hincăuţi, Brân- fere lemnoase. zeni, Parcul boieresc din s. Şofrâncani şi Parcul Capitolul IV – Particularităţile ecologo- dendrologic de cultură şi odihnă din s. Brânzeni); biologice ale plantelor lemnoase Magnoliofi te (an- Drochia (parcurile dendrologice „Vila cu Parc Mân- giosperme) din parcurile vechi boiereşti din Repu- dâc”; „Poieniţa Veselă”, s. Miciurin; „Demianovici”, blica Moldova, cuprinde descrierea ştiinţifi că a 75 s. Drochia); Soroca (Parcul dendrologic din s. Ia- de specii de angiosperme lemnoase. rova); Floreşti (parcurile dendrologice din satele În fi nalul studiului, după Încheiere, autorul ex- Temeleuţi şi Cuhureştii de Sus); Sângerei (Parcul pune Concluziile (care conţin şi anumite recoman- boieresc din s. Cubolta); Şoldăneşti (Parcul den- dări practice în scopul conservării şi păstrării acestor drologic din s. Răspopeni); Orhei (Parcul boieresc parcuri), Autobiografi a şi Bibliografi a (care cuprin- „Conacul cu Parc Ivancea” şi Parcul dendrologic de 98 de titluri de carte de specialitate). Lucrarea din s. Pohrebeni); Nisporeni (Parcul dendrologic din este expusă pe 640 pagini, conţine scheme, planuri, s. Mileşti); Criuleni (parcul boieresc din s. Bălăbă- tabele şi 267 fotografi i color de înaltă calitate. neşti şi Parcul dendrologic din s. Micleşti); Căuşeni Monografi a a fost elaborată în cadrul Proiectului (Parcul boieresc Leuntea din s. Grădiniţa) şi Ştefan instituţional „Interpretarea ştiinţifi că a patrimoniului Vodă (parcul boieresc din s. Olăneşti şi Dendrariul muzeal în contextul sporirii interesului faţă de iden- staţiunii Universităţii de Stat din Moldova). titate şi autenticitate”. Editarea lucrării a fost posibilă Partea a doua – Particularităţile ecologo-biolo- datorită susţinerii fi nanciare a Fondului Ecologic Na- gice ale plantelor lemnoase din parcurile vechi bo- ţional şi a Primăriei municipiului Chişinău. iereşti din Republica Moldova, include două capi- Lucrarea este destinată, în egală măsură, atât tole, informaţia fi ind structurată în baza principiilor specialiştilor în materie de ecologie, protecţie a taxonomice (familii, genuri, specii). naturii, dendrologie, protecţie a monumentelor de Capitolul III – Particularităţile ecologo-biolo- arhitectură peisagistică, cât şi publicului larg şi pri- gice ale plantelor Pinopside (Conifere) din parcu- etenilor naturii.

Antoine Irisse. Masa albastră, 1949, u/p, 100×65 cm

nr. 1 (32), martie 2014 - 173 Akademos

UN STUDIU ANALITIC DESPRE UN ARTIST COMPLEX

Dr. Elena NAGACEVSCHI

În seria Personalităţi notorii, lansată de Institu- tul de Studii Enciclopedice al AŞM, a apărut o achi- ziţie nouă şi valoroasă: Mihail Muntean: o viaţă în lumea muzicii, care vine să dea o imagine complexă a unui mare tenor liric dramatic, distinsului expo- nent al operei naţionale, Mihail Muntean, să jalone- ze parcursul uman şi creator al protagonistului Culegerea este compusă din şase comparti- mente: I. CAMERTON; II. STUDII. ARTICOLE; III. MIHAIL MUNTEAN PRIN EL ÎNSUŞI; IV. MĂRTURII, CONSEMNĂRI, DEDICAŢII; V. VIAŢA ÎN IMAGINI, VI. ANEXE. Compartimentul I este prezentat prin numele Mihail Muntean: o viaţă în lumea muzicii. Chişinău, Editura „Ştiinţa”, 2013, 215 p. unor somităţi cu faimă mondială în arta: componis- tică (Eugen Doga), operistică (Elena Obrazţova), interviurile sau spicuirile din acestea sunt structura- dirijorală (Gheorghe Mustea). te într-o schemă bine gândită şi machetate cu multă Cel de-al doilea compartiment este structurat în chibzuinţă, facilitând esenţial vizualizarea textelor. articole şi studii analitice semnate de autori reputaţi Ţinem să remarcăm traducerea graţioasă, sub în materie: Aleksandr Matusevici, Galina Cocearo- raport de stil, a materialelor prezentate în limba rusă va, Ion Gajim, Galina Ludman, Elena Abramovici, (deşi nu sunt scutite de reproşuri de ordin profesio- Elena Nistreanu şi Izolda Miliutina. Capitolul repre- nal, provocate de lipsa contactului invers traducă- zintă o sursă de meditaţii asupra tuturor aspectelor tor-autor, ceea ce nu diminuează însemnătatea şti- din care se formează viaţa artistică a unui protago- inţifi că a studiilor şi articolelor analitice, nici măies- nist al teatrului de operă. tria mediatorilor). Merită laude sincere şi aspectul Compartimentul al treilea adaugă priviri din in- grafi c elegant al cărţii prezentate. terior asupra fenomenului în viziunea artistului în- Pentru a întregi impresia despre această lucrare suşi, exprimate în discurs şi în interviuri cu colegii şi protagonistul ei, oferim câteva spicuiri: „... Mi- de breaslă muzicală (dr. hab. Aurelian Dănilă, diri- hail Muntean... demult şi-a cucerit numele de amba- jorul Operei Române din Cluj Traian Ichim), la fel sador al artelor din Moldova. El apare în faţa con- şi cu jurnaliştii. temporanilor săi nu numai ca un cântăreţ de mare Compartimentul al patrulea este completat cu talent şi un interpret de operă cu renume mondial, ci opinii ale reprezentanţilor intelectualităţii contem- şi ca o personalitate care s-a implicat multilateral şi porane: Mihai Cimpoi, Alexandru Samoilă, Nicolae amplu în viaţa societăţii... ” (Galina Cocearova). Dabija, Alexandru Dan Ciochină, Constantin Dediu, „Calităţile vocale şi interpretative excepţional Grigore Vieru, Victor Ghilaş, Petre Neamţu, Rodi- de bogate, muzicalitatea fi nă, farmecul personal şi ca Iuncu, Sergo Benghelsdorf, Octavian Muntea- artistic captivant, puterea de muncă enormă l-au nu, Andrei Muntean, Florenţa-Nicoleta Marinescu, ajutat pe Mihail Muntean să ajungă un cântăreţ de Corneliu Gheorghe Solovăstru, cu un Laudatio de operă de înaltă clasă. Este imposibil să nu-i admiri încheiere al academicianului-coordonator Aurelian vocea: te farmecă cu expresia notelor de sus, cu nu- Dănilă. Compartimentul este completat cu spicuiri anţa catifelată a celor medii, tehnica perfectă şi tim- din presa timpului. brul fără pereche... ” (Elena Obrazţova). Ultimele două compartimente, culegerea de fo- Însuşi artistul îşi defi neşte sensul vieţii sale pă- tografi i, precum şi Anexele care includ un Curricu- mânteşti astfel: „În înţelegerea mea, muzica este ca- lum Vitae, palmaresul repertorial şi itinerarul turne- lea care ne uneşte cu sublimul, cu cerescul, cu Dum- elor prezintă şi ele o indiscutabilă valoare cognitivă, nezeu. Fără muzică nici pe Dumnezeu nu L-am pu- atât pentru colegii şi studenţi cântăreţi, cât şi pentru tea găsi. Muzica, totodată, este sufl etul nostru fără istorici ai muzicii. de care nu am putea trăi. Pentru mine, muzica este Materialele ştiinţifi ce publicate sau nepublicate, viaţa mea. Am trăit o viaţă dedicată muzicii… ”.

174 - nr. 1 (32), martie 2014 Noutăţi editoriale

O CARTE DESPRE INFINITUL TEXTULUI VIRTUAL

Dr. Tatiana CARTALEANU

Dincolo de text: hypertextul, autor doctorul în fi lologie Elena Ungureanu, este o carte despre text, mai exact, despre facerea lui. Despre multe texte, despre cărţi, despre noul tip de scriere, lectură şi gândire – nonlineară –, pe care o cultivă şi o impun constant în ultimele decenii tehnologiile informaţi- onale, în special Internetul. În era calculatoarelor, accesibilitatea cvasitotală a ordinatoarelor şi a reţelei Internet, alfabetizarea tehnologică aparentă îi fac pe mulţi dintre consu- Elena Ungureanu. Dincolo de text: hypertextul. matorii tehnologiilor informaţionale să considere Chişinău, Editura ARC, 2014, 280 p. că, pentru ei, nu există difi cultăţi şi secrete, că totul noi, în special ale informaticii şi tehnologiilor infor- le este clar, orice este accesibil printr-un clic şi, cel maţionale, pe care le revendică noile tipuri de comu- mai grav, că actualmente cartea tipărită îşi trăieş- nicare în spaţiul virtual, de exemplu, globalizarea, te ultimele zile. Acest punct de plecare este eronat, interactivitatea, nonlinearitatea, multimedialitatea, chiar dacă cartea electronică pentru moment câşti- binaritatea, descentralizarea, fl uiditatea, anonimicita- gă teren. Dincolo de dexteritatea de a deschide un tea, granularitatea, hypertextul, hyperlinkul etc. document sau de a realiza o căutare pe net, de a pos- Mottoul acestei lucrări este următoru: „Text în- ta un comentariu, consumatorul instruit şi cultivat seamnă Ţesătură” (R. Barthes) pe care autoarea îl al produselor electronice rămâne deseori dezarmat parafrazează pentru spaţiul online astfel: „Hypertext în faţa înţelegerii felului în care funcţionează lumea înseamnă ţesătură electronică”. în continuă schimbare a hypertextului. Concepută (hypertextual!) pentru a putea fi ci- Paradoxul cărţii este acela că, având ca obiect tită din mai multe perspective: şi ca studiu teoretic, de studiu infi nitul lumii virtuale, operând cu linkuri şi ca manual pentru studenţi şi profesori, şi ca ghid, şi hypertext, rămâne un text tradiţional, clasic chiar, şi ca aplicaţie gen studiu de caz, şi în calitate de vădind o mână sigură de cercetător, care scrie cu dicţionar, şi ca bibliografi e, şi cu o versiune online a pasiune poetică şi competenţă de informatician pro- respectivului fragment, şi cu fotografi i ale notorietă- fesionist. ţilor în domeniu, şi cu imagini-capturi de ecran ilus- Cartea nu este prea voluminoasă, dar pe întinsul trând variate aspecte ale textului luminescent, viu, ei şi-au găsit refl ectare sau cel puţin sunt menţionate o dinamic, monografi a este ea însăşi o încercare de mulţime de aspecte: alteritatea, creativitatea, produc- a demonstra ramifi carea prin care se caracterizează tivitatea, semnifi caţia continuă, dialogismul, relaţia hypertextul electronic. cititor-autor, relaţia limbaj poetic – limbaj nonpoetic Cartea este structurată pe trei capitole mari, care (teoria literară), discursul repetat (frazeologia şi dis- alcătuiesc o triadă conceptuală distinctă: TEXT – cursologia), textul ca fenomen al culturii (culturolo- interTEXT – hyperTEXT, noţiuni fundamentale gia), iconicitatea (artele vizuale) etc., dar şi concepte pentru teoria textului (textologie). Cele trei concep-

nr. 1 (32), martie 2014 - 175 Akademos te sunt interpretate printr-o grilă atractivă şi acce- Ne-a provocat ca cititori cu numeroasele linkuri sibilă publicului larg, fi ind întreţesută cu metafore agăţate la webografi a publicată... pe hârtie, care şi simboluri utilizate de teoreticieni: satul global, nu-şi vor fi afl at rostul într-o carte tipărită, ci doar reţeaua, ţesătura, păienjenişul, labirintul, cosmo- într-o versiune online – dar poate tocmai aceasta a sul, Biblioteca, Biblia (într-unul din capitole autoa- fost intenţia autoarei: de a arăta de unde s-a informat rea întreprinde o analiză a textului biblic în format mai rapid, unde poate găsi realmente cititorul sursa hypertextual, care oferă date unice şi impresionante, respectivă, unde se afl ă aceasta în interiorul cărţii în regim real, imposibil sau foarte difi cil de obţinut şi unde mai pot naviga aceştia pentru alte docu- cu metode manuale) etc. mentări (a se vedea o scurtă! listă de webopedii, de Autoarea adună pe întinsul acestei lucrări te- website-uri, proiecte web etc., în care se discu- oretice elemente de analiză a mai multor discipli- tă despre hypertext sau sunt ele însele elaborate ne: lingvistică şi literatură, informatică şi editarea hypertextual). online etc., aducând în sprijinul unei astfel de abor- Puţin exagerat, cartea s-ar fi vrut citită de oriun- dări numeroase citate (foarte multe!) din E. Coşeriu, de, în orice ordine şi de oricine, fi ind, pe de o parte, R. Barthes, M. Bahtin sau J.L. Borges. Ea atrage, refl ectare a fragmentarismului, a diversităţii, iar pe de asemenea, elemente ludice ale limbajului, învi- de alta, toate aspectele s-au căutat unul pe altul, orând discursul. Hypertextul este eclectic, eterogen, prin fi re-legături uneori insesizabile, în MARELE haotic, dar, totodată, provocator şi multidimensio- TEXT – un fel de patchwork (sau mărţişor textu- nal, ordonat şi sinergic, polivalent, cu interpretări şi al). deschideri infi nite; hypertextul, vrea să spună autoa- Studiul Dincolo de text: hypertextul a trebuit să rea, pe lângă faptul că e şi o nouă tehnologie care în- vadă lumina tiparului pentru ca specialiştii, docto- locuieşte „hârtia şi creionul”, e noul mod de vieţuire ranzii din diferite domenii de cercetare, masteranzii, şi de existenţă a textului în format digital. Dotat acum studenţii – să poată citi un text imprimat despre un cu HYPERLINKURI, adică cu legături instantanee text virtual, să urmărească modalitatea de aborda- către alte texte, textul online reprezintă pulsul şi res- re a unor probleme stringente şi actuale, să aibă în piraţia comunicării în spaţiul internautic. faţa ochilor un model de studiu modern, modernist, Dicţionarul derivatelor cu rădăcina -text repre- postmodernist. zintă unul dintre subcapitolele cărţii, conceput cu Ochiul atent al cercetătoarei nu studiază proble- legături între termenii prin care sunt defi niţi cei ma pur şi simplu – el reperează punctele nevralgice 65 de termeni-titlu, mulţi dintre care prezenţi doar ale unor numeroase alte probleme derivate, lăsându- în spaţiul online: alotext, antetext, antitext, arhe- le cu mână darnică celor care vor urma calea trasată. text, arhitext, autotext, avantext, blogtext, chat- Lucrarea aceasta este nu pur şi simplu inovatoare, text, context, contratext, copytext, cotext, cronotext, de pionierat, ci de-a dreptul revoluţionară printre cybertext, cvasitext, digitext, epitext, nanotext, sms- subiectele abordate de fi lologi. text, webtext, wikitext, wordtext etc. Lista rămâne Bătând la uşa unui domeniu nou pentru umani- deschisă, ne preîntâmpină autoarea, având ca su- oare, cartea poate suscita discuţii, chiar în contra- port afi rmaţia coşeriană „Sistemul limbii este tot- dictoriu, cum ar fi : necesitatea sau inutilitatea unor deauna un sistem deschis spre viitor, un sistem de termeni, forţarea unor aspecte şi asocieri, revenirile posibilităţi, în parte realizate şi în parte realizabile” şi reluările, aglomeraţia de perspective etc. Dar oare (Lingvistică integrală. Interviu cu Eugeniu Coşeriu nu aceasta înseamnă, în defi nitiv, hypertextul?! Cu realizat de Nicolae Saramandu. Bucureşti: Editura părţile lui fascinante şi, deopotrivă, cu cele obscure, Fundaţiei Culturale Române, 1996, p. 77). deviante, hypertextul refl ectă lumea cu probleme- Elena Ungureanu ia în discuţie o nouă paradig- le ei majore, pe care le generează INFORMAŢIA- mă pentru ştiinţele umanistice, care se bazează pe TEXT: dependenţa, puterea, comunicarea, anti- şi studiile şi tendinţele de dezvoltare manifestate tot pseudocomunicarea etc. mai insistent la orizonturile cunoaşterii: „(inter)net- Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez calita- lingvistica”. Anume aceasta, cu ajutorul tehnologiei tea redactării şi tehnoredactării manuscrisului, co- informaţiei, se aşteaptă să redevină „ştiinţa-pilot” rectitudinea şi certitudinea terminologică, eleganţa pentru toate celelalte discipline: fără text nicio altă discursului, ţinuta grafi că. ştiinţă nu ar putea să-şi descrie obiectul de studiu. Numeroşi specialişti de generaţie nouă fac drum P.S. Lucrarea a fost declarată câştigătoare la Con- acestei promiţătoare discipline, iar autoarea a sur- cursul de editare a monografi ilor, organizat şi susţinut prins această nouă direcţie de cercetare, care abia fi nanciar de CSŞDT al AŞM (hotărârea nr. 239 din 26 urmează să-şi găsească cercetătorii. septembrie 2013).

176 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări

lori grafi ce ale diferitelor mărimi fi zice, fapt ce oferă Prof. univ., dr. hab. posibilitatea de a le compara cu rezultatele experi- Maria PALISTRANT la 80 de ani mentale. În cercetări se foloseşte metoda funcţiilor Green şi tehnica diagramelor şi calculului numeric. Prof. M. Palistrant este unul din autorii teoriei supraconductibilităţii sistemelor cu două benzi ener- getice elaborată pe baza modelului propus de acad. V.A. Moscalenco. Lucrările dnei Palistrant sunt re- cunoscute pe plan mondial, iar în literatura internaţi- onală se consideră drept clasice. Pe baza acestor luc- rări au fost explicate proprietăţile termodinamice şi

magnetice ale compusului intermetalic MgB2 cu tem- peratură înaltă de tranziţie în faza supraconductibilă. A fost demonstrat, de asemenea, că proprietăţile compuşilor cu temperatură înaltă de supraconducti- bilitate pe baza de FeAs pot fi descrise cu ajutorul teoriei multibandă a supraconductibilităţii. O mo- nografi e, dedicată acestei teorii, scrisă în 1988 de (n. 1 ianuarie 1934, s. Petropavlovca (sudul Ba- V. Moscalenco, L. Kon şi M. Palistrant în limba sarabiei), regiunea Odesa) rusă, a fost tradusă în limbile română şi engleză şi Fizician-teoretician, domeniul ştiinţifi c: teo- editată din contul Academiei Române. ria corpului solid, în special teoria supraconduc- Prof. Palistrant îmbină cu succes activitatea ştiin- tibilităţii. ţifi că cu cea de pregătire a tinerilor specialişti în fi zica Dr. hab. în ştiinţe fi zico-matematice (1982), teoretică. Este expert CNAA pentru pregătirea cadre- profesor universitar (1991). lor ştiinţifi ce, membru al Consiliului Ştiinţifi c pentru susţinerea tezelor de doctor în ştiinţe la specialitatea La 1 ianuarie 2014, profesorul Maria Palistrant, fi zica teoretică şi matematică. A fost conducător şti- doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice, profe- inţifi c la 7 teze de doctor în ştiinţe fi zico-matematice, sor universitar, consultant ştiinţifi c în Laboratorul de autorii cărora îşi continuă activitatea profesională în Fizică Teoretică al IFA al AŞM – savant în sensul cercetare sau educaţie atât în Republica Moldova, cât superior al cuvântului – a trecut hotarul a 80 de ani şi peste hotarele ei. Al optulea doctorand va susţine de la naştere. În cei 56 de ani de activitate ştiinţifi că, teza de doctor în viitorul apropiat. a devenit un specialist eminent în domeniul teoriei Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în corpului solid şi în special al supraconductibilităţii, mai mult de 180 de articole ştiinţifi ce, toate în reviste bine cunoscută şi înalt apreciată de specialiştii în de specialitate de circulaţie internaţională, circa 20 de domeniu din ţară şi de peste hotare. monografi i şi articole de sinteză, numeroase rapoarte Maria Palistrant şi-a început activitatea în IFA şi comunicări la conferinţe ştiinţifi ce internaţionale. în anul 1961 ca doctorand, în 1966 a susţinut teza Activitatea ştiinţifi că a profesorului Palistrant a de doctor în ştiinţe fi zico-matematice, în 1969 a fost apreciată la înalta-i valoare atât în cadrul Acade- obţinut diploma de conferenţiar cercetător. Teza de miei de Ştiinţe a Moldovei, cât şi în ţară: Premiul Pre- doctor habilitat a susţinut-o la Institutul de Fizica zidiului AŞ RSSM (1982); Premiul de Stat al RSSM Teoretică „N.N.Bogoliubov” din Kiev, în 1982. Din în ştiinţă şi tehnică (1987); Medalia „Veteran al Mun- 1991 este profesor universitar. cii” (1990); Diploma de onoare a Prezidiului AŞM După descoperirea fenomenului supraconduc- (1996); Medalia AŞM „Dimitrie Cantemir” (2004); tibilităţii la temperaturi înalte, prof. M. Palistrant Diploma de onoare a Prezidiului AŞM (2007). cercetează proprietăţile oxizilor metalici, supracon- Pe lângă cele realizate de dna Maria Palistrant, ductorii fulereni şi organici, examinând modelele ce nu pot trece neobservate onestitatea, modestia şi in- iau în consideraţie particularităţile de bază ale acestor teligenţa, erudiţia sa în diverse domenii ale fi zicii substanţe: suprapunerea benzilor energetice la supra- teoretice. Este principială, echilibrată, se bucură de faţa Fermi, existenţa particularităţilor Van Hove în autoritate între colaboratori şi studenţi, este înalt densitatea stărilor electronice, corelaţiile puternice apreciată de colegii de lucru. ale electronilor şi, de asemenea, densitatea scăzută a purtătorilor de sarcină (neadiabacitatea sistemei). Te- oria supraconductibilităţii construită pe baza acestor Academician Vsevolod Moscalenco modele conţine rezultate analitice şi este adusă la va- Dr. Ion Cojocaru

nr. 1 (32), martie 2014 - 177 Akademos

teze de doctor şi 3 de doctor habilitat. Pe parcurs, Academicianul Gheorghe MIŞCOI patru cercetători au devenit laureaţi ai Premiului de Stat al Moldovei pentru tineret, 2 persoane au la 70 de ani obţinut premiul „V. Andrunachievici” (decernat de USM) şi bursa nominală „V. Belousov”. Membrii colectivului au obţinut peste 30 de granturi de parti- cipare la conferinţe internaţionale, 11 granturi inter- naţionale de cercetare, printre care 2 burse Al. Von Humboldt, 4 burse acordate de Consiliul Naţional de Cercetare al Italiei, 3 burse acordate de DFG şi DAAC (Germania), o bursă oferită de Universitatea din Tskuba, Japonia etc. Au fost publicate 14 mono- grafi i, 4 culegeri tematice, peste 700 de articole şti- inţifi ce (inclusiv în ediţii internaţionale de prestigiu, astfel ca The Annals of Probability, Stochastic Pro- cesses and its Applications, The Annals of Applied Probability etc.). (n. 9 ianuarie 1944, s. Bărboeni, r-nul Nis- O importanţă deosebită, atât din punct de ve- poreni). dere aplicativ, cât şi teoretic, au cercetările privind Matematician, domeniul ştiinţifi c: teoria pro- elaborarea teoriei matematice a sistemelor semi- babilităţilor. Markoviene cu priorităţi şi timp de orientare. In- Doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice vestigaţiile efectuate de academicianul Gheorghe (1989), profesor universitar (1992), membru co- Mişcoi poartă un caracter de pionierat şi includ: respondent (1995), membru titular al Academiei • elaborarea teoriei matematice a sistemelor de Ştiinţe a Moldovei (2012). de aşteptare cu priorităţi şi timp de orientare semi- Markov al stărilor; Numele savantului Gheorghe Mişcoi, fonda- • crearea conceptului de model generalizat tor al direcţiei de cercetare Teoria probabilităţilor care a condus la elaborarea variantelor multidimen- şi Aplicaţiile ei, în Republica Moldova, este bine sionale ale ecuaţiilor funcţionale Kendall şi Pollac- cunoscut atât comunităţii ştiinţifi ce autohtone, cât şi zek-Khintchin pentru sisteme Polling; celei internaţionale. Om de ştiinţă de talie mondia- • elaborarea algoritmilor numerici pentru lă, a înregistrat performanţe strălucite pe parcursul calculul şi pentru modelarea caracteristicilor nesta- a celor 45 de ani de activitate profesională, realizân- ţionare. du-şi talentul de cercetător şi profesor în domeniul Cercetările efectuate şi rezultatele ştiinţifi ce ob- matematicii. ţinute de Gheorghe Mişcoi în domeniul teoriei pro- Născut la 9 ianuarie 1944, în s. Bărboeni, raio- babilităţilor şi statisticii matematice au stat la baza nul Nisporeni, a absolvit în anul 1960 şcoala medie tezelor sale de doctor (1974; Universitatea de Stat n.1 din or. Ungheni. Studiile la Facultatea de Fizică „M. V. Lomonosov”, Moscova) şi doctor habilitat şi Matematică a Universităţii de Stat din Moldova (1989; Institutul de Cibernetică al Academiei de (1964-1969), stagiul (1970) şi doctorantura (1971- Ştiinţe a Ucrainei, Kiev). Drept dovadă elocventă a 1974) la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” contribuţiei sale la dezvoltarea cercetărilor matema- din Moscova reprezintă trepte importante care au tice, pregătirea cadrelor de înaltă califi care poate fi stat la baza formării sale profesionale. considerată înalta apreciere a comunităţii ştiinţifi ce Activitatea sa de matematician a început-o în autohtone prin alegerea Domniei sale în calitate de 1968 şi o continuă până în prezent în cadrul Insti- membru corespondent (1995) şi membru titular al tutului de Matematică şi Informatică al AŞM unde, Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2012), iar în pe- în premieră pentru Moldova, a fondat direcţia de rioade 2004-2008 – de academician coordonator al cercetare Teoria Probabilităţilor şi Aplicaţiile ei şi a Secţiei de Ştiinţe Exacte şi Economice a AŞM. organizat sectorul ştiinţifi c „Teoria Probabilităţilor” Academicianul Gheorghe Mişcoi îmbină armo- (1977). A pregătit echipa de cercetători necesară nios activitatea de cercetare cu cea pedagogică. În pentru instituirea acestei direcţii ştiinţifi ce. Începând calitate de profesor universitar la Universitatea de cu anul 1977 şi până în prezent, sub conducerea aca- Stat a Moldovei, la Universitatea Liberă Interna- demicianului Gheorghe Mişcoi au fost susţinute 11 ţională a Moldovei, unde activează din anul 1997,

178 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări precum şi la alte instituţii de învăţământ, a pro- movat cursuri moderne de statistică matematică, Dr. Grigore BOTEZATU economet rie, matematică actuarială şi fi nanciară, teoria aşteptării. Una din tezele recente susţinute la 85 de ani sub conducerea sa a fost menţionată cu Diploma de excelenţă în cadrul concursului naţional al tezelor de doctorat (2012, Diana Bejenari), iar doctoranda Lilia Mitev a obţinut bursa de excelenţă a Guvernu- lui Republicii Moldova pentru anul 2014. Munca ştiinţifi co-pedagogică a academicianului Gheorghe Mişcoi de-a lungul anilor se regăseşte în mod explicit în cele peste 220 de lucrări ştiinţifi ce publicate în reviste naţionale şi internaţionale, şase monografi i, trei manuale, participări cu comunicări şi referate la diverse manifestări ştiinţifi ce internaţi- onale de prestigiu din SUA, Japonia, Canada, Chi- (n. 14 ianuarie 1929, s. Baraboi jud. Bălţi) na, Austria, Olanda, Franţa, Spania, Anglia, Rusia, Folclorist. România, Ucraina. Dr. în fi lologie (1966). Pentru eforturile susţinute, depuse în vederea dezvoltării ştiinţei autohtone, a fost distins cu titlul Numele folcloristului şi savantului Grigore Bo- de „Om Emerit în Ştiinţă” (2009), medalia „Dimit- tezatu se asociază cu munca de valorifi care a teza- rie Cantemir” (2014) şi multiple premii naţionale. urului estetic popular, este expresia unor îndelungi Drept confi rmare internaţională a meritelor deose- eforturi creatoare, a dăruirii totale în depistarea şi bite ale academicianului Gheorghe Mişcoi serveşte promovarea valorilor autentice ale spiritualităţii au- calitatea de academician al Academiei Internaţiona- tohtone. Neîntrecute frumuseţi, imagini de o ade- vărată măiestrie artistică înşirate în piatra rară a cu- le a Şcolii Superioare (2004), de membru al Institu- vântului, datini şi obiceiuri uitate în negura anilor au tului Internaţional de Statistică Matematică (SUA, fost fi xate de Grigore Botezatu în numeroase texte 1992), de membru (de vizită) al Institutului Inter- populare pe care le-a depozitat în Arhiva de Folclor naţional FIELDS de cercetări în domeniul ştiinţe- a AŞM. A cules creaţii etnofolclorice în majoritatea lor matematice (Toronto, Canada, 2010), membru localităţilor din Basarabia, a vizitat numeroase sate al colegiilor de redacţie al revistelor ştiinţifi ce atât româneşti din Ucraina (reg. Odesa, Nicolaev, Kiro- naţionale cât şi internaţionale: Journal of Statistical vograd, Cernăuţi, nordul Maramureşului), din Rusia Theory and Applications (SUA), Buletinul A.Ş.M., (ţinutul Krasnodar) ş. a. Această neobosită activita- Analele ULIM etc. te de valorifi care a creaţiei populare orale de către Întreaga activitate ştiinţifi că şi didactică a acade- Grigore Botezatu poate fi în analogie cu remarca micianului Gheorghe Mişcoi ne permite să-l consi- cunoscutului scriitor român V. Voiculescu, care afi r- derăm nu numai un veritabil om de ştiinţă, care duce ma cu certitudine: „Muzeul sufl etului nostru este în faima ţării departe de hotarele ei, dar şi un profesor folclor”. Avem în vedere nişte etape de referinţă, pe şi manager valoros, într-un cuvânt, o personalitate care le-a parcurs folcloristica din Basarabia în răs- notorie a neamului nostru cu care ne mândrim. timp de 60 de ani alături de acest neobosit cercetător al tezaurului autohton. Prof. Dmitrii Lozovanu Grigore Botezatu a luat parte activă la întoc- Dr. conf. Grigore Secrieru mirea şi redactarea celor trei serii de culegeri fol- clorice ale românilor moldoveni: Creaţia populară moldovenească (16 volume); Publicarea creaţiilor populare conform zonelor etnofolclorice (8 volu- me); Mărgăritare (15 volume); editarea mai multor volume de poveşti populare apreciate pe bună drep- tate drept o comoară inestimabilă, prin care „lumea fermecată a basmelor moldoveneşti a fost cunoscută de la Atlantic până la Pacifi c…”, având „o geografi e bibliografi că aproape că imposibil de a fi identifi ca- tă până la capăt” (Sergiu Moraru). Or, lucrările lui

nr. 1 (32), martie 2014 - 179 Akademos

Grigore Botezatu – studii, monografi i, antologii de me” ale baladei, căpătând trăsăturile ei distinctive. texte etnofolclorice, refl ectă, în esenţă, un veritabil În acelaşi timp, termenul „baladă” îşi extinde sfera muzeu al folcloristicii contemporane, deschide per- de întrebuinţare, încercând să substituie formele- spective novatoare în procesul de studiere a creati- specii ale cântecului bătrânesc. Prin urmare, balade- vităţii populare. le populare sunt confundate cu cântecul epic eroic Alături de alte probleme cu caracter teoretico- sau cântecul istoric, fenomen ce se manifestă prin generalizator, folcloristul Grigore Botezatu s-a ară- persistenţa unor interpretări inadecvate şi, după tat preocupat de clasifi carea speciilor folclorice şi cum precizează specialiştii în problema respecti- utilizarea efectivă a terminologiei populare, a stabi- vă, transpare „o ambiguitate inadmisibilă, pentru lit parametrii ştiinţifi ci la identifi carea speciilor din că termenul baladă („balade”), aşa cum încearcă cântecul bătrânesc, acestea „fi ind aranjate în ordinea să limpezească situaţia Grigore Botezatu ş. a. este apariţiei, naşterii în timp, creşterii materialului poe- „o nominaţie generală dată cântecelor bătrâneşti, de- tic” [1, p. 8]. Or, aşa cum ne atenţionează în continu- semnează o specie a lor – balada propriu-zisă, privi- are exegetul, cântecul bătrânesc „nu desemnează o tă fi ind o formă de bază a existenţei creaţiei folclo- singură specie, ci acoperă mai multe forme de bază” rice, dar şi alte forme, care sunt cântecul epic eroic, [1, p. 8], pe care acad. V. Gaţac într-un articol din cântecul istoric [1, p. 8]. Problema este abordată la anii ’60 le delimita în felul următor: eposul eroic, diferite niveluri de mai mulţi cercetători-folclorişti: cântecul istoric şi balada [2, p. 33-34]. Deosebirile Ion Chiţimia, Dumitru Caracostea, Ov. Bârlea, ce s-au cristalizat între speciile folclorice nominali- Al. Amzulescu, Dumitru Pop, Victor Gaţac ş. a. Or, zate sunt determinate de însăşi esenţa materialului fl exibilitatea speciilor folclorice aprofundează ideea folcloric, de condiţiile istorice care au favorizat apa- că eposul popular este un sistem deschis, se mani- riţia şi evoluţia acestora, particularităţile artistice şi festă prin prezenţa unui domeniu viabil, în continuă criteriul estetic în vederea aprofundării, valorifi cării resurecţie şi evoluţie, el concentrează în sine toată anumitor viziuni şi arhetipuri folclorice. Este ceea puterea de închipuire şi creativitate a geniului popu- ce Gh. Vrabie numeşte „estetica diferenţiată” [3, p. lar, prin care avem certitudinea revenirii la izvoarele 88], de care trebuie să ţinem cont pentru a determi- artei populare autentice. na „formele-specii ale cântecului bătrânesc” [1, p. Preocupat de aspectele fundamentale ale este- 8]. Modifi cările succesive ce se produc în „eposul ticii populare, cercetătorul Grigore Botezatu dove- epic mare” aprofundează „un domeniu de poezie deşte prin exemplul personal adeziunea la un sistem populară cântată”…, care refl ectă trecutul glorios de de valori veritabile, se manifestă prin profesiona- luptă, faptele măreţe, evenimentele istorice reale şi lism, responsabilitate faţă de cuvântul scris, perspi- cazurile de viaţă cotidiană ieşite din comun, purtând cacitate în estimarea fenomenelor etnofolclorice. o coloratură legendară, istorică, nuvelistică… şi un Posibil ca viitorul apropiat să retuşeze prospeţimea sufl u inegal al patosului epic-narativ [1, p. 8]. metaforei populare în favoarea mijloacelor moder- Dinamica interferenţei speciilor folclorice din ne de exprimare, înlocuind imaginea pitorească din cântecul bătrânesc se manifestă în corelaţie cu repre- rostirea folclorică printr-o vocabulă intelectuală. Cu zentările şi particularităţile estetice specifi ce ale ca- toate acestea, folclorul va rămâne şi în continuare racterologiei populare, în funcţie de anumite grupări un imbold generator de idei şi revelaţii artistice, de de teme şi motive din sfera relaţiilor sociale omnipre- valori perene fundamentale, iar cei care s-au con- zente în mediile folclorice, în legătură cu straturile sacrat muncii de valorifi care a tezaurului autohton, arhaice de provenienţă mitică. Este vorba de un con- aşa precum s-a manifestat Grigore Botezatu, după text etnocultural specifi c, unde s-au constituit nişte cunoscuta remarcă a lui V. Alecsandri, „nu sunt de- formule individualizatoare de exteriorizare a celor cât revelatorii maeştri ai poeziei popoarelor concen- mai diverse manifestări ale imaginaţiei populare, în trată în sânul lor”. vederea circulaţiei subiectelor epice în conformitate Note cu mediile folclorice şi reprezentările despre viaţă ale 1. Ce este cântecul bătrânesc. Cântece bătrâneşti ale geniului popular. Drept rezultat, unele texte folclori- românilor. Cântece istorice. Antologie, introducere, glo- ce sunt contaminate cu elemente noi, care parvin din sar, comentarii: Gr. Botezatu, A. Hâncu, Bucureşti – Chişi- altă specie şi, în mod nemijlocit, vor determina trece- nău, Litera Internaţional şi Grupul Editorial Litera, 2003. rea unei specii folclorice dintr-o formă în alta. 2. V. Gaţac. Trei specii şi nu una, în: Limba şi Litera- Există situaţii atunci când şi cântecul epico-ero- tura moldovenească, nr. 4, 1960. ic sau cel istoric, pe parcursul evoluţiei, vor pierde 3. Gh. Vrabie. Din estetica poeziei populare române, Bucureşti, Editura Albatros, 1990. „patosul epic mare al luptei eroice redate idealizat” [1, p. 8] şi „se baladizează”, adică vor deveni „for- Dr. Tatiana Butnaru

180 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări

meniul dat. Printre performanţele sale valoroase Academicianul Ion ABABII menţionăm descifrarea mecanismelor fi ziologice şi patologice ale analizatorului auditiv, elaborarea no- la 70 de ani ilor metode de diagnostic şi tratament al sinuzitelor recidivante şi cronice, amigdalei cronice, papiloma- tozei laringelui, laringotraheitelor acute stenozante şi al altor patologii ale organelor ORL. Astfel, la 29 de ani a devenit doctor în medicină, la 42 de ani – doctor habilitat, la 50 de ani – rector al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Ni- colae Testemiţanu”, la 49 de ani este ales membru corespondent al AŞM, la 56 de ani – membru titular al AŞM, la 61 – ministru al Sănătăţii. Activitatea sa ştiinţifi că infatigabilă şi fecundă s-a soldat cu fondarea unui nou concept în otorino- laringologie şi în medicină în general, care a deschis noi posibilităţi în prevenirea dezvoltării proceselor patologice şi afectării grave a sănătăţii, în speci- (n. 11 februarie 1944, s.Ochiul Alb, r-nul al al nou-născutului, sugarului şi copilului născut Drochia) precoce. În baza acestui concept au fost elaborate Medic, domeniul ştiinţifi c: otorinolaringo- noi metode de diagnostic şi tratament al sinuzitelor logie. recidivante şi cronice, altor patologii ale organelor Doctor habilitat în medicină (1986), profesor ORL, care se implementează pe larg în practica de universitar (1989). Membru corespondent (1993) fi ece zi. şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe Graţie pregătirii sale profesionale profunde, ta- a Moldovei. lentului creativ, muncii fără răgaz în sala de opera- În istoria medicinii naţionale, un loc deosebit îl ţii, în clinici şi biblioteci, academicianul Ion Aba- ocupă activitatea ştiinţifi că, organizatorică, pedago- bii s-a manifestat nu numai ca un mare maestru în gică şi practică a academicianului Ion Ababii. Sa- chirurgia otorinolaringologică, dar şi ca fondator al vant notoriu, pe parcursul a 47 de ani slujeşte la cele direcţiei noi în renologie – chirurgia endoscopică a mai înalte cote dezvoltarea sănătăţii publice, ştiinţei sinusurilor paranazale. medicale, inclusiv otorinolaringologiei, chirurgiei O altă problemă importantă ce se afl ă în atenţia funcţionale endoscopice a sinusurilor paranazale, academicianului Ion Ababii pe parcursul a mai mul- pregătirii cadrelor de medici de înaltă califi care, or- tor ani şi care este rezolvată cu succes o constituie ganizării sistemului de asistenţă medicală. dezvoltarea microchirurgiei urechii şi a căilor respi- Dotat cu calităţi excepţionale, dovedind o nepo- ratorii superioare. tolită sete de cunoaştere şi o energie inepuizabilă, Activitatea sa ştiinţifi că multilaterală se bazea- încă din anii studenţiei şi-a format o cultură genera- ză pe abordarea, de facto, a majorităţii aspectelor lă bogată şi un orizont ştiinţifi c larg. Cu asemenea teoretico-practice serioase în otorinolaringologie, înzestrare intelectuală, la care s-a adăugat şi munca probleme cu caracter fi ziologic, biochimic, imunolo- fără preget, în scurt timp, deja la sfârşitul anilor ’80, gic. În anul 2013, în comun cu profesorii universitari profesorul universitar Ion Ababii a devenit un specia- P. Ciobanu, F. Ganea, V. Nacu şi B. Topor, pentru list de elită în otorinolaringologie. Printre cele dintâi rezultatele ştiinţifi ce de mare anvergură în domeniul succese remarcabile ale savantului se numără descif- transplantării de ţesuturi şi celule i s-a decernat Pre- rarea, pentru prima dată, a mecanismelor cronicizării miul Naţional în ştiinţă. afecţiunilor infl amatorii recidivante ale tractului res- Deosebit de elocvent s-au manifestat şi capaci- pirator superior şi ale urechii medii şi căile de preve- tăţile manageriale ale academicianului Ion Ababii în nire a acestui proces. funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Far- Fiind de la fi nele anilor ’80 conducător al Ca- macie „Nicolae Testemiţanu”. Aici au fost imple- tedrei de otorinolaringologie, o transformă în una mentate metode noi de instruire a cadrelor medicale din cele mai prestigioase catedre, care a pus bazele şi farmaceutice: metoda interactivă, medicina baza- teoretico-practice ale audiologiei în ţară, aceasta tă pe dovezi şi pe caz clinic, medicina inofensivă, fi ind o realizare dintre cele mai importante în do- învăţământul la distanţă; s-a desfăşurat o colaborare

nr. 1 (32), martie 2014 - 181 Akademos fructuoasă cu universităţi şi clinici din alte ţări pri- vind pregătirea şi perfecţionarea cadrelor medicale; Academicianul Gheorghe ŢÎBÎRNĂ au fost echipate cu tehnică şi aparataj necesar cate- drele şi clinicile; se promovează intens realizările la 70 de ani ştiinţei medicale moderne etc. În urma acestei acti- vităţi multidimensionale, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” este recunoscută drept unul din cele mai prestigioase centre de pregă- tire a cadrelor naţionale. La ora actuală, în Republica Moldova nu există niciun spital unde n-ar activa discipolii academicia- nului Ion Ababii. Om de ştiinţă laborios, el întreprin- de eforturi importante în scopul pregătirii cadrelor de înaltă califi care, personal asigură nivelul ştiinţifi c al corpului didactic al Universităţii fi ind conducător ştiinţifi c la 10 doctori şi 2 doctori habilitaţi. Rezul- tatele activităţii ştiinţifi ce prodigioase sunt întru- chipate de cele circa 500 de publicaţii, printre care (n. 16 februarie 1944, or. Sângerei) 4 manuale, care au devenit cărţi de căpătâi pentru Medic, domeniul ştiinţifi c: oncologie. specialiştii din domeniu. Doctor habilitat în medicină (1982). Membru Indiscutabil este aportul academicianului Ion corespondent (1993) şi membru titular al Acade- Ababii la organizarea sistemului ocrotirii sănătăţii, miei de Ştiinţe a Moldovei (2007). multe din strategiile dezvoltării sănătăţii publice A fi unul dintre fondatorii celebrei dinastii de promovate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei So- medici Ţîbîrnă, preţuită şi iubită de popor, este o ciale pe care l-a condus în perioada 2005-2008 fi ind mare onoare, dar şi o responsabilitate aparte. No- actuale şi în prezent. toriul savant-chirurg, academicianul Gheorghe În anul 1981 a fost distins cu ordinul „Drujba Ţîbîrnă, doctor habilitat, profesor universitar, „Om narodov”, în 2004 – cu „Ordinul Republicii”, deţine Emerit”, Cavaler al „Ordinului Republicii”, laureat multe distincţii ştiinţifi ce internaţionale etc.; a fost al Premiului de Stat, îşi poartă crucea cu demnitate. desemnat ca redactor-şef şi membru de colegiu al Viitorul academician Gheorghe Ţîbîrnă s-a năs- diferitelor reviste de specialitate naţionale şi inter- cut la 16 februarie 1944 în orăşelul Sângerei. Tatăl naţionale. Andrei şi mama Maria erau preocupaţi de lucră- Erudiţia, temperamentul puternic, exigenţa şi rile pământului şi se bucurau de o stimă deosebi- disciplina, generozitatea, dorinţa de a sprijini şi de tă printre consăteni. Au ştiut să organizeze în aşa a face bine, modestia, rigurozitatea şi principialita- mod educaţia copiilor, încât aceştia să se aleagă cu tea îl fac să fi e un magnet spiritual nu numai între tot respectul şi dragostea celor care-i cunosc. Cinci colegii din medicină, dar şi din toată comunitatea copii au obţinut studii superioare: Constantin, Olga ştiinţifi că autohtonă. şi Gheorghe – medicale, Nina şi Minodora – peda- Vă cunoaştem şi apreciem ca pe un luptător ne- gogice, şi numai feciorul cel mai mare Vasile, fi ind obosit pentru dezvoltarea ştiinţei şi medicinii prac- mobilizat în anul 1944 la război şi rănit, n-a avut tice, pentru prosperarea neamului nostru. posibilitate să urmeze facultatea, ci a studiat la teh- nicumul agricol. Academician Gheorghe Duca Gh. Ţîbîrnă a absolvit şcoala de unsprezece Academician Teodor Furdui ani din orăşelul natal, în care ca profesori activau Dr., conf. cercet. Valentina Ciochină personalităţi cu merite mari în învăţământul şco- lar, precum Grigore Duca – tatăl preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca. De mic copil, părin- ţii i-au altoit dragostea faţă de muncă, rude şi cei care-l înconjoară, calitate pe care a manifestat-o pe tot parcursul vieţii sale. Interesul copiilor faţă de medicină a fost cultivat de mama, dintr-o motivaţie mai mult personală: so- ţul avea o infl amaţie cronică la un picior, care între

182 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări timp se agravase, din care cauză i se propusese să-l oncologia. În acea perioadă s-au manifestat pe de- amputeze. Graţie efortului felcerului din orăşel însă, plin calităţile ce i s-au cultivat în familie – puterea infl amaţia necrotică a piciorului a fost tratată con- de a înfrunta obstacolele, munca cu jertfi re de sine, servativ, fapt ce a impresionat-o pe mama Maria în străduinţa, încrederea în forţele proprii graţie cărora aşa măsură, încât ea hotărâse că dacă nu toţi copiii s-a format ca specialist de marcă în oncologie. ei, apoi măcar pe unii din ei să-i vadă medici. Teza sa de doctor a fost consacrată perfecţio- Astfel, Gheorghe Ţîbîrnă, mai târziu şi sora sa nării metodei chirurgicale a celor mai răspândite Olga, urmând exemplul fratelui lor mai mare Con- tumori ale laringelui, utilizării aparatelor mecanice stantin, aplică la cea mai prestigioasă instituţie de de sutură a defectelor faringelui extirpat din cauza învăţământ superior – Institutul de Stat de Medi- leziunilor canceroase, elaborării indicaţiilor şi con- cină din Chişinău, care dispunea de cadre de cea traindicaţiilor. mai înaltă califi care, printre care reputaţii profesori În urma realizării unui ansamblu de experienţe universitari A. Zubcov, N. Starostenco, B. Şarapov, pe animale şi operaţii de extirpare a laringelor cu N. Mihlin, F. Molohov, A. Corovin, N. Anestiadi, leziuni canceroase, Gheorghe Ţîbîrnă pentru prima N. Fetisov ş.a. dată a argumentat posibilitatea efi cientizării laringo- De altfel, fratele Constantin Ţîbîrnă a de- tomiei prin utilizarea aparatelor mecanice de sutură venit o somitate naţională în chirurgie, doc- şi a elaborat indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea tor habilitat, profesor universitar, membru de acestor aparate. Investigaţiile sale au constituit o onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Re- nouă etapă în tratarea tumorilor gâtului. Obţinând zultatele investigaţiilor profesorului universitar experienţa necesară şi deprinderile corespunzătoare C. Ţîbîrnă în domeniul diagnosticului şi tratamentu- şi fi nalizând teza, Gheorghe Ţîbîrnă şi-a luat adio lui infecţiilor chirurgicale şi a chirurgiei reconstruc- de la Moscova, deşi i se propusese să rămână cu tive, expuse în circa 400 de lucrări ştiinţifi ce, con- traiul acolo, şi s-a întors la baştină. În Moldova, a stituie o parte importantă din patrimoniul de aur al început să activeze în calitate de cercetător ştiinţifi c ştiinţei naţionale. Printre personalităţile înrudite cu superior la Institutul Oncologic din Chişinău. Aici i familia Ţîbîrnă, care au studii medicale superioare s-au deschis noi posibilităţi de activitate ştiinţifi că şi şi formează celebra dinastie de medici, vom men- practică de sine stătătoare pentru a pune bazele noii ţiona: cunoscutul profesor universitar, terapeutul direcţii ştiinţifi co-practice în ţara noastră – chirurgia Ion Ţîbîrnă, feciorii căruia, Adrian şi Vasile, îmbră- cancerului capului şi gâtului. ţişează aceeaşi profesie, soţia academicianului Gh. Cunoştinţele şi experienţa chirurgicală dobân- Ţîbîrnă – Raisa Ţîbîrnă (Sandu) – medic-psiholog, dite în doctorantură i-au permis să organizeze în feciorul Andrei Ţîbîrnă şi fi ica Viorica Varodi, doc- anul 1977 în cadrul Institutului Oncologic Secţia tori în medicină. chirurgia tumorilor capului şi gâtului. Împreună cu Datorită perseverenţei, insistenţei şi muncii asi- noii săi colegi de breaslă realizează studii ştiinţifi co- due. Gheorghe Ţîbîrnă obţine o temeinică pregătire practice de o largă anvergură, a căror semnifi caţie teoretică şi practică, fi ind recunoscut ca unul dintre devine recunoscută departe de hotarele ţării. cei mai buni studenţi. În anul trei de studii se îndră- Studiile întreprinse în această secţie specializată gosteşte de colega sa de curs Raisa Sandu, care l-a de chirurgie i-au permis să stabilească în premieră fascinat nu numai prin frumuseţea ei fi zică şi spiri- morbiditatea şi cele mai răspândite neoplasme în re- tuală, dar şi prin capacităţile deosebite de a compu- giunea capului şi gâtului, în special a pielii, buzei ne poezii. inferioare, laringelui, mucoasei organelor cavităţii După absolvirea Institutului de Stat de Medicină, bucale şi glandei tiroide. Concomitent, elucidează continuă studiile timp de doi ani în ordinatură, spe- cauza principală a acestor maladii netratate – adre- cializându-se în domeniul chirurgiei maxilo-faciale. sarea tardivă a bolnavilor la instituţiile medicale şi Ulterior, pleacă la Moscova, unde reuşeşte să susţină diagnosticarea difi cilă. Ulterior investighează şi per- examenele la aspirantură la Institutul Experimental şi fecţionează metodele tratării radicale chirurgicale a Clinic de Oncologie al Academiei de Ştiinţe Medica- celor mai răspândite forme tumorale din regiunea le, în care activau savanţi cu renume mondial – aca- capului şi gâtului şi elaborării unui complex de mă- demicienii N. Blohin, N. Trapeznikov, A. Paces ş.a. suri în scopul diminuării complicaţiilor condiţionate Primul an de studii în aspirantură a fost foarte de intervenţiile chirurgicale şi recuperării plastice a difi cil nu numai din cauza cunoaşterii insufi ciente defectelor ţesuturilor după operaţii extinse. a limbii ruse, dar şi pentru că trebuia să însuşeas- Utilizarea în desfăşurarea studiilor a unei meto- că profund teoria şi practica unei noi specialităţi – dologii originale i-a dat posibilitate să obţină date şti-

nr. 1 (32), martie 2014 - 183 Akademos inţifi ce inedite şi să elaboreze noi metode de tratare consolidare a serviciului oncologic în ţară. chirurgicală şi de reabilitare. Printre elaborările im- Într-un alt gest de recunoaştere a aportului în plementate în practică cu o efi cacitate sporită şi înalt dezvoltarea ştiinţei şi dezvoltării sistemului onco- apreciate de către specialiştii de breaslă merită a fi logic a doctorului habilitat, profesorului universitar menţionate: Gheorghe Ţîbîrnă s-a constituit alegerea sa în cali- – noi metode ale operaţiilor extinse şi combinate tate de membru corespondent al AŞM odată cu or- şi indicaţii medicale pentru efectuarea unei sau altei ganizarea în 1993 a Secţiei de Ştiinţe Medicale în variante de operaţie; cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. – un nou complex de măsuri profi lactice şi tra- Din 1995 până în prezent, fi ind director adjunct tament ce au redus considerabil riscul consecinţelor pe ştiinţă al Institutului a reuşit să organizeze şi să nedorite ale operaţiilor extinse şi combinate şi a ter- consolideze colectivul cercetătorilor ştiinţifi ci. Ca menului de spitalizare; rezultat, sub tutela sa a fost elaborată o nouă teh- – o nouă cale de tratare chirurgicală a pacienţilor nologie privind profi laxia şi tratarea maladiilor on- extrem de gravi cu cancer localizat la rădăcina limbii, cologice. care permite extirparea radicala a tumorii şi reabilita- Eforturile întreprinse de medicul chirurg Gheor- rea rapidă a bolnavilor; ghe Ţîbîrnă s-au soldat cu elaborarea şi implemen- – metodica de reabilitare plastică a defectelor ţe- tarea Programului naţional de combatere a bolilor suturilor în urma operaţiilor extinse şi combinate cu oncologice şi a Programului republican de diagnos- lambouri cutanate; ticare precoce a stărilor pretumorale, cu implemen- – un nou tip efi cient de plastică a faringoezo- tarea unor de metode de diagnosticare a stărilor fagostomului după operaţii laringotomice extinse şi pretumorale, de tratare a bolilor oncologice, a multi- combinate cu utilizarea în calitate de material plastic plelor măsuri privind profi laxia maladiilor maligne a lambourilor cervical, delto-pectoral ş.a. în societate şi instruirea populaţiei. Aplicarea complexului de metode de profi laxie O atenţie deosebită profesorul universitar Ghe- şi tratament, elaborate de doctorul în medicină Ghe- orghe Ţîbîrnă acordă sintetizării şi propagării cu- orghe Ţîbîrnă, au scăzut considerabil riscul operaţi- noştinţelor şi experienţei bogate proprii, a savanţi- ilor chirurgicale extinse şi combinate ale cancerului lor moldoveni şi străini în domeniul oncologiei prin din regiunea capului şi gâtului şi a diminuat la mi- editarea ghidurilor, instrucţiunilor metodice, mono- nimum complicaţiile (până la 9%). Aceste rezultate grafi ilor, manualelor, printre care merită a fi menţi- au constituit o nouă etapă în dezvoltarea oncologiei onate cele mai recente: Ghid de oncologie (2003), tumorilor, localizate în regiunea capului şi gâtului, Клиническая онкология (2005), Atlasul – chirurgia fapt ce a fost menţionat la susţinerea tezei de doctor oncologică în imagini, care au devenit cărţi de căpă- habilitat în anul 1982, care a avut loc în cea mai pre- tâi pentru specialiştii oncologi. stigioasă instituţie ştiinţifi că în oncologie – Centrul În 2007 este ales membru titular (academician) Ştiinţifi c Unional Oncologic al Academiei de Medi- al AŞM. Pe parcursul mai multor ani a fost academi- cină a URSS. cian coordonator adjunct al Secţiei de Ştiinţe Medi- În semn de înaltă preţuire a activităţii ştiinţi- cale a AŞM, unde şi-a adus contribuţia la organiza- fi ce, practice şi organizatorice, în anul 1990 este rea ştiinţei medicale în ţară. numit în funcţia de director al Institutului Oncolo- Un aspect semnifi cativ al activităţii academici- gic din Chişinău, dar şi de şef al Catedrei oncolo- anului Gheorghe Ţîbîrnă îl constituie promovarea gie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie lucrărilor ştiinţifi ce ale cercetătorilor din Republica ,,N. Testemiţanu”. Timp de cinci ani cât s-a afl at în Moldova prin intermediul revistei Secţiei de Ştiinţe fruntea Institutului Oncologic, a fost fi nalizată con- Medicale ,,Ştiinţele Medicale”, fi ind membru al co- strucţia blocului chirurgical, care este dat în exploa- legiului de redacţie, apoi redactor-şef. tare şi înzestrat cu aparataj modern. Institutul devi- Rezultatele ştiinţifi ce performante obţinute pe ne recunoscut ca unul dintre cele mai bine echipate parcursul activităţii sale ştiinţifi ce şi chirurgicale institute în domeniul corespunzător şi este acceptat timp de circa 40 de ani au fost publicate în peste ca membru al Asociaţiei Europene al Oncologilor. 360 lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 12 monografi i, 8 re- În anul 1992 i se conferă titlul de profesor uni- comandări metodice, s-au regăsit în 11 brevete de versitar. Împreună cu o echipă competentă şi bine invenţie. Printre publicaţiile importante vom men- intenţionată de specialişti, printre care ex-directorul ţiona monografi a Criochirurgia în oncologie, edi- Institutului Oncologic G.B. Honelidze, profesorul tată în 2013 în colaborare cu doctorul habilitat în Gheorghe Ţîbîrnă, desfăşoară o amplă activitate de medicină V. Cernat şi doctorul în biologie Valentina

184 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări

Stratan. Semnifi caţia acestei lucrări constă nu nu- mai în familiarizarea specialiştilor cu experienţa Dr. hab. Dormidont ŞERBAN implementării metodei criochirurgicale în tratarea la 75 de ani pe parcursul a 35 de ani a tumorilor din regiunea gâtului şi capului, dar şi în prezentarea unei varian- te perfecţionate a metodei, care poate fi utilizată în condiţii de ambulator. Academicianul Gheorghe Ţîbîrnă este fondato- rul şcolii de oncologie în domeniul chirurgiei regi- unii capului şi gâtului. Sub conducerea sa ştiinţifi - că au fost susţinute 9 teze de doctor în medicină şi 6 – de doctor habilitat în medicină. În calitate de preşedinte al Societăţii Ştiinţifi co- Practice a Oncologilor din Republica Moldova par- ticipă activ la perfecţionarea cadrelor de oncologi, la organizarea şi consolidarea specialiştilor în do- meniul oncologiei în ţară. Activitatea sa ştiinţifi că şi ştiinţifi co-organiza- (n. 22 februarie 1939 s. Bulbocii-Vechi, r-nul torică a fost înalt apreciată, fi ind menţionat cu cele Soroca) mai înalte distincţii ştiinţifi ce şi de stat: „Ordinul Fizician, domeniul ştiinţifi c: materiale pen- Republicii”, „Gloria Muncii”, „Om Emerit”, Lau- tru fotovoltaică şi fotonică. reat al Premiului de Stat în Ştiinţă (2008), medalia Doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice „Dimitrie Cantemir” ş.a. (1996), profesor universitar (2003). Cei 70 de ani de viaţă pe care îi consemnează, cu siguranţă, sunt vârsta unui tezaur de cunoştinţe şi Este descendentul unei familii de învăţători a unei mari experienţe, care merită să fi e multiplica- originare din satul Bulbocii-Vechi, raionul Soroca. tă şi implementată! Rânduiala vieţii a fost însă de aşa natură că şcoala medie a absolvit-o departe de Moldova – în Siberia, Academician Gheorghe Duca în regiunea Kurgan, orăşelul Baturino, în 1956. Academician Teodor Furdui În acelaşi an, revenind la baştină, îşi începe stu- Dr. Valentina Ciochină diile la Universitatea de Stat din Chişinău, unde se manifestă multilateral. În 1961 a absolvit Facultatea de Fizică şi Mate- matică, Secţia fi zică, fi ind ulterior angajat la Univer- sitate, în calitate de laborant superior în Laboratorul de cercetări ştiinţifi ce în Fizica Semiconductorilor, tocmai fondat pe lângă Catedra de electrofi zică. Ac- tivează în cadrul laboratorului în calitate de inginer- constructor şi cercetător ştiinţifi c inferior până în anul 1968, când este mobilizat în rândurile armatei. În 1974, se angajează la Institutul de Fizică Apli- cată al AŞM ca inginer în Laboratorul de Fenome- ne Cinetice în semiconductori, unde începe lucrul asupra tezei de doctor. În anul 1977, se transferă în Laboratorul Cercetări Ştiinţifi ce în Fizica Semi- conductorilor, USM, unde activează în funcţiile de cercetător ştiinţifi c superior, coordonator principal şi şef de laborator până la revenirea, prin transfer, în anul 2005, în IFA AŞM, în calitate de director- adjunct pe probleme ştiinţifi ce. În prezent este cerce- tător ştiinţifi c principal în cadrul Laboratorului Ma- teriale pentru Fotovoltaică şi Fotonică, IFA AŞM. În 1978, în urma colaborării ştiinţifi ce efi ciente dintre IFA şi USM, susţine teza de doctor în ştiinţe

nr. 1 (32), martie 2014 - 185 Akademos

fi zico-matematice cu tema „Realizarea şi cercetarea aplicării structurilor SIS cercetate în domeniul elec- heterojoncţiunilor ZnTe-ZnSe şi CdTe-ZnSe cu me- tronicii semiconductorilor. morie optică şi proprietăţi de comutare” sub condu- Activitatea ştiinţifi că a profesorului D. Şerban cerea eminentului savant Victor Kovarski din IFA poartă amprenta unui devotament complet fi zicii şi a profesorului Alexei Simaşchevici din USM. În semiconductorilor. Păşind pe urmele iluştrilor săi 1996 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe fi zico- dascăli – profesorul Mihail Kot şi academicienii matematice cu tema „Cercetarea proceselor fi zice în Alexei Simaşchevici şi Victor Kovarski, a venit cu heterostructurile neideale de tip conductor/izolator/ propria contribuţie în acest domeniu foarte impor- semiconductor şi utilizarea lor practică”, iar în 2003 tant al fi zicii. Rezultatele activităţii sale ştiinţifi ce obţine titlul de profesor universitar. sunt refl ectate în 233 de publicaţii, precum şi în 12 Rezultatele cercetărilor efectuate de profesorul brevete de invenţie. D. Şerban în scopul realizării convertoarelor foto- Pe parcursul anilor 1986-2009, a fost executant voltaice cu efi cienţă înaltă şi rezistente la radiaţia responsabil al lucrărilor de cercetare în cadrul prog- ionizantă, pe baza unor categorii diferite de materi- ramelor tehnico-ştiinţifi ce guvernamentale legate ale semiconductoare In2O3:SnO2(ITO), CdTe, InP, de utilizarea surselor netradiţionale de energie, în Si, cuprind: particular, de energetica solară. Fructuoasă este co- - elaborarea tehnologiei de obţinere a cristalelor laborarea colectivului condus de dl D. Şerban cu şi straturilor subţiri ale compuşilor semiconductori colegii din alte instituţii de cercetare din Moldova, de tipul II-VI şi ale soluţiilor solide în baza lor; precum şi din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Sankt - elaborarea tehnologiei de obţinere a hetero- Petersburg, Kiev, Moscova etc. Ea însumează atât joncţiunilor în diverse variante – metal/semiconduc- efectuarea cercetărilor în comun, cât şi lucrări des- tor, metal/dielectric/semiconductor, semiconductor/ făşurate în bază de contract la comanda diverselor dielectric/semiconductor în baza compuşilor de tip centre ştiinţifi ce şi întreprinderi de producţie. II-VI şi III-V; Importanţa cercetărilor ştiinţifi ce şi valoarea re- - determinarea mecanismului de transport al pur- zultatelor obţinute au fost recunoscute prin decer- tătorilor de sarcină în heterojoncţiunile indicate şi narea în 1989 unui grup de savanţi, între care şi lui determinarea diagramelor energetice respective; D. Şerban, a Premiului de Stat în domeniul ştiinţei - obţinerea în premieră a electroluminescenţei de şi tehnicii pentru ciclul de lucrări „Elaborarea teh- injecţie a purtătorilor minoritari în materialele II-VI nologiei, cercetarea în complex şi utilizarea compu- şi demonstrarea posibilităţii injecţiei în componenta şilor AIIBVI şi a structurilor pe baza lor”. cu bandă largă a heterojoncţiunii; Autoritatea de care se bucură în rândurile comu- - demonstrarea posibilităţii dirijării proprietăţilor nităţii ştiinţifi ce este confi rmată de numirea sa în ca- heterojoncţiunilor sub infl uenţa radiaţiei laser; litate de membru al Consiliilor ştiinţifi ce specializa- - elaborarea metodelor de depunere în diverse te pentru susţinerea tezelor de doctorat în domeniul medii a straturilor subţiri ITO cu conductibilitate ştiinţelor fi zico-matematice, de membru al Comisi- metalică şi transparenţă în regiunea vizibilă a spec- ei de experţi din cadrul Consiliului Naţional pentru trului până la 95%; Acreditare şi Atestare, Consiliului Suprem pentru - stabilirea condiţiilor de dirijare cu limita de ab- Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, este preşedintele sorbţie fundamentală a acestor straturi; Seminarului de profi l pe lângă IFA, AŞM. - elaborarea tehnologiilor low-cost de prepara- Concomitent cu activitatea ştiinţifi că, profesorul re a convertoarelor fotovoltaice pe baza compuşilor D. Şerban s-a arătat preocupat şi de munca didactică. ITO, InP, CdTe, Si cu structuri diferite ale barierei A elaborat şi ţine cursuri normative şi speciale pen- de potenţial; tru studenţi, a publicat un şir de lucrări ştiinţifi co- - determinarea proprietăţilor electrice, fotoe- metodice. Pe parcursul anilor, a exercitat conduce- lectrice, optice şi luminescente ale componentelor rea ştiinţifi că a 3 teze de doctorat, a fost conducător structurilor şi ale structurilor înseşi; ştiinţifi c al unui impunător număr de teze anuale, de - stabilirea mecanismelor de trecere a curentului, licenţă şi masterat, elaborate de studenţii Catedrei ale proceselor de generare şi recombinare în aceste de fi zică aplicată şi informatică, USM. structuri la acţiunea luminii, temperaturii şi a altor Apreciem mult onestitatea şi sinceritatea sa, in- factori externi; teligenţă, erudiţia în cele mai diverse domenii ale - realizarea modelelor de laborator ale dispo- cunoaşterii! zitivelor semiconductoare (celule solare, elemente Acad. Gheorghe Duca bistabile, celule de memorie, convertoare de radia- Acad. Ion Tighineanu ţie infraroşie în regiunea vizibilă şi alte dispozitive Acad. Leonid Culiuc optoelectronice), care demonstrează perspectivele Acad. Alexei Simaşchevici

186 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări

tedră, decan şi, mai general, de Om –, este conştiinţa Dr. Claudia CEMÂRTAN deosebită a lucrurilor pe care le face, a cuvintelor pe care le spune şi a modului în care acţionează. De aici la 60 de ani derivă spiritul excepţional de responsabilitate uma- nă şi civică, cel care-i transformă lecţiile în adevă- rate călătorii în lumea limbii şi a civilizaţiei latine, iar activitatea unei catedre sau a unei facultăţi – în exemplu de experienţă managerială, prin care cei mai tineri şi cei mai trecuţi de ani profesori se integrează în aceleaşi acţiuni având un scop comun: educarea şi instruirea adecvată a generaţiilor de fi lologi. Homo doctus rerum philologicae et Latinitatis peritus, în termenii atât de familiari şi atât de iubiţi ai civilizaţiei demult apuse, ar putea fi formulată o descriere foarte generală, dar care ar reprezenta spiri- tul acestei devotate angajate a latinităţii. Mai recent, am putea să adăugăm şi … rei Universitatis peritus, or Facultatea de Filologie, fi ind „pe mâna” unei per- soane atât de sufl eteşte implicată în iniţiativele care (n. 24 februarie1954, s. Cobâlnea, r-nul Soroca) ţin de instruirea universitară, are numai de câştigat. Filolog, domeniul ştiinţifi c: limba şi literatura Inclusiv la capitolul pe care am putea să-l intitulăm latină. „realizări de autori destinate susţinerii interesului stu- Dr. în fi lologie (1990), profesor universitar. denţilor pentru asimilarea materiei curriculare”. A vorbi despre două cărţi speciale, semnate de În context, este vorba despre volumele nomina- un autor aparte, care, ad rem vorbind, este şi un pro- lizate deja, Limba latină prin cultură şi civilizaţie şi fesor de excepţie afl at, pe deasupra, la o aniversare, Limba şi literatura latină, pe care deschizându-le, implică o responsabilitate enormă şi emoţii de ne- chiar de la bun început remarcam afi rmaţia: „Studi- măsurat. Cu atât mai mult cu cât lucrurile iau pro- erea limbii latine este o ocupaţie pe cât de onorabila porţii, subsemnata fi ind în situaţia să vă povestească şi importantă, pe atât de difi cilă, solicitând eforturi maxim detaşat despre profesoara sa, conducătoarea susţinute şi o asiduitate remarcabilă celor care vor ei pentru tezele de an şi de licenţă, şefa de catedra s-o însuşească.” [4] Astfel îşi începe autoarea cu- şi decanul facultăţii la care activez. Şi pur şi simplu, vântul de prezentare a volumului Limba şi literatura despre o personalitate pe care totdeauna am admi- latină. Subliniem în mod special partea cu „eforturi rat-o şi care mereu m-a susţinut. susţinute şi o asiduitate remarcabilă celor care Despre doamna Claudia Cemârtan şi lucrările vor s-o însuşească.” semnate de ea aş putea să vorbesc, respectând uzan- Realişti fi ind şi gândindu-ne la fi rea şi năravul ţele, sobru, în stil academic, imparţial şi convenţio- studentului de astăzi, trebuie să recunoaştem că pu- nal. Mi-e frică însă să nu o decepţionez pe profesoa- ţini, prea puţini se vor încadra în categoria marilor ra mea şi îmi permit să fac apel la puţinul din ironia iubitori de limbă şi civilizaţie latină, şi respectiv, în specifi că aproape fi ecăruia dintre noi, deloc străina cea a sufl etelor studioase gata să lupte până la epui- doamnei Claudia Cemârtan care, aşa cum a notat zare pentru escaladarea muntelui de gramatică latină cu exactitate Alexandru Cosmescu [1], sănătoasă şi în stare să-i ajute a înţelege mentalitatea civilizaţiilor demnă fi ind, te pune în situaţia să te abţii cu greu de trecute, dar şi a celor prezente sau, cel puţin, să le la un zâmbet cu gura până la urechi. lumineze panorama limbilor moderne şi, în mod par- Mai întâi de toate, pentru a înţelege conceptual ticular, ţesătura din care se leagă limba română. materialul prezentat în recentele sale lucrări – ma- Cei mai mulţi învăţăcei pe care îi avem în audi- nualele Limba latină prin cultură şi civilizaţie [2] şi toriu la lecţiile de limbă, literatură şi civilizaţie lati- Limba şi literatura latină [3] – este nevoie să facem nă sunt destul de departe de interesele dascălilor şi un scurt comentariu referitor la caracterul profeso- vor fi mai mult sau mai puţin preocupaţi de culoarea rului şi omului care le-a elaborat. vestei colegii, de modelul ultimei invenţii tehnolo- Trebuie să subliniem că primul lucru pe care îl gice sau de coafura profesorului. putem afi rma cu certitudine despre doamna Claudia În această situaţie, un profesor care mai ţine din Cemârtan – în calitatea Dânsei de profesor, şef de ca- respect, dragoste, tradiţie sau deprindere la discipli-

nr. 1 (32), martie 2014 - 187 Akademos na pe care trebuie să le-o inoculeze şi studenţilor, se didactice ale autoarei şi i-au urmărit prestanţa în afl ă în faţa unei provocări demne de subiectul unei paginile manualelor de limbă şi civilizaţie latină tragedii. A interesa un student în materii demult tre- dedicate atât elevilor din liceu, cât şi studenţilor de cute prin sitele vremurilor cere în egală măsură şi la diferite facultăţi. În context, trebuie să subliniem inventivitate, şi autodisciplină, şi umor, şi prezen- faptul că doamna Claudia Cemârtan este coautorul, tare critică, nemaivorbind despre materie veridică, alături de domnul membru corespondent Anatol interesantă, autentică, exemplifi catoare, curioasă, Ciobanu, a primelor (şi deocamdată singurelor) accesibilă, coerentă et cetera, et cetera. manuale de limbă latină pentru clasele a X-a – a Trebuie să subliniem că ideea refl ectată în pa- XII-a, editate în Republica Moldova. Mai mult, este autorul, coautorul sau cel puţin recenzentul practic ginile acestor două manuale nu este nici ivită peste al tuturor manualelor şi elaborărilor didactice editate noapte şi nici izvorâtă din moftul profesorului. E re- la acest subiect în ţară de la momentul reconstituirii zultatul mai multor încercări de elaborare a materi- Catedrei de fi lologie clasică la Universitatea de Stat alelor didactice destinate elevilor şi studenţilor [5]. din Moldova (în anul 1994). Este şi rodul unei munci asidue prestate de-a lungul Este persoana care, în rolul Dânsei de şef multor ani în care a pus sufl et dedicat în totalitate al Catedrei revenite în educaţia universitară, a valorilor perene ale trecutului surprinse în nenumă- contribuit în cea mai mare măsură la elaborarea rate ecouri ale civilizaţiilor antice în culturile mo- programelor de studiu, a curriculelor disciplinare, derne, aşa cum le înţelege Dânsa însăşi. la crearea, promovarea şi realizarea unei serii Vorbim de acea experienţă acumulată în aula întregi de cursuri universitare noi vizând creşterea universitară din comunicarea cu studentul, din ob- specialiştilor de limbă şi literatură latină, dar şi a servaţiile asupra felului cum şi ce învaţă studentul, celor de limbă neogreacă. Nu există vreun absolvent cum şi ce ar putea interesa studentul astfel încât să-l al Facultăţii de Litere, specializarea „Limba şi facă să deprindă şi informaţia obligatorie aproape literatura română – limba latină” care să nu fi avut în că din proprie voinţă, nesilit de profesor sau de imi- faţă fi e manualul semnat de Claudia Cemârtan sau nenţa unei note insufi ciente. să nu fi benefi ciat de lecţiile predate de Dumneaei. Această experienţă, în cazurile cele mai fericite, Aşa cum se poate înţelege, la aniversare şi aici asistăm tocmai la unul dintre ele, nasc ade- doamna decan Claudia Cemartan a ajuns cu aceeaşi responsabilitate care a caracterizat-o dintotdeauna. vărate bijuterii. Fără nicio exagerare, putem astfel Noile manuale având-o ca autor încununează şi califi ca aceste cărţi de învăţături deloc elementare onorează munca acestei distinse personalităţi a ale limbii, literaturii şi civilizaţiei latine. literelor latine. Autoarea are grijă de cei pe care îi va viza ma- Le urăm succese celor pregătiţi, interesaţi sau nualul: studenţi – înseamnă că e nevoie de exerciţii, obligaţi să participe în munca deloc uşoară de începători – înseamnă că trebuie fonetică, fi lologi predare şi însuşire a materialului de limbă, literatură – înseamnă că trebuie gramatică şi lexic, umanişti şi civilizaţie latină. – înseamnă că se cere o deschidere a minţii prin ele- Urăm mulţi ani şi mulţi cititori cărţii, cititori mente de fi lozofi e generală materializată în texte de care să devină adepţi fi deli ai civilizaţiei romane, iar autor, expresii devenite perene, ciudăţenii ale civili- autoarei îi urăm în mod special succese în munca zaţiei romanilor expuse în glumele autorilor clasicis- de alcătuire a manualelor de acest gen, precum şi mului antic, sau pur şi simplu informaţii – poveşti, în cea de predare a materialului selectat în paginile care ar satisface şi mofturile unui elev din clasele acestor cărţi! primare, dar şi pretenţiile unui student la Facultate. Descoperim, în materia prezentată între coperţi- Endnotes le acestor manuale, un adevărat Ulixis domum iter – 1. Alexandru Cosmescu. Un reper, în: Literatura şi arta, nr 8 (3573), 20 februarie 2014, p. 7. drum al lui Ulise spre casă, un drum comun, amical, 2. Claudia Cemârtan. Limba latină prin cultură şi ci- al profesorului şi studentului către cunoaşterea ace- vilizaţie. Chişinău, Tipografi a Centrală, 2013. lei humanitas antiqua care, spune autoarea, a servit 3. Claudia Cemârtan. Limba şi literatura latină. drept sursă de inspiraţie pentru oamenii de cultură şi Chişinău, CEP USM, 2013. artă din întreaga Europă şi care a devenit transmisi- 4. Idem, p. 3 bilă, deci accesibilă urmaşilor, prin şi graţie limbii 5. A se vedea Claudia Cemârtan. Modestia Virtutum latine [6]. fundamentum. Medalion aniversar. Chişinău, Pontos, Lăsăm alte mistere ascunse de aceste doua studii 2014, pp. 61-63. pentru a fi descoperite de cititorii şi utilizatorii lor. Mai ales că parte dintre ei deja cunosc elaborările Dr. hab. Aurelia Hanganu

188 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări

la următoarele 5 specii: Juncus tenageae (2n = 2x Dr. hab. Valentin CELAC = 40, 42, 46), J. juzepskii (2n = 2x = 30), J. atratus (2n = 2x = 60, 70, 80), Typha laxmannii (2n = 2x la 75 de ani 30); T.foveolata (2n = 2x = 30) (1973-1975), oglin- dit în monografi a Растительный мир Молдавии (1986). În 1970, Valentin Celac susţine teza de doctor în ştiinţe biologice şi pe parcurs desfăşoară vaste investigaţii, citoembriologice la plantele cultivate cerealiere şi legumicole, expuse sub aspect bota- nico-ameliorativ în monografi a colectivă Embrio- loghia zernovâh bobovâh i ovoşce-bahcevâh voz- delâvaemâh rastenii (1987). Elaborează noţiunea privind sistemul de reproducere la plante şi evoluţia lui; stabileşte norma de reacţie, gradul adaptiv al (n. la 26 februarie 1939, s. Hâjdieni, r. Orhei) sferei de reproducere în aspect genetico-ameliora- Biolog, domeniul ştiinţifi c: botanica, genetica tiv; propune principiul selectivităţii embriologice la şi ameliorarea plantelor. plante şi apreciază funcţia ei în evoluţie; evidenţiază Dr. hab. în biologie (1990). pentru prima dată în ştiinţă fenomenul apogamiei la grâu (1990); efectuează în premieră studiul cito- Valentin Celac, cercetător ştiinţifi c principal al embriologic al sistemului de reproducere la stejar Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a în legătură cu apriori la periodicitatea fructifi cării şi Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doc- uscării stejarului. tor habilitat în ştiinţe biologice, conferenţiar cerce- Expune sintagma, conform căreia la stejar peri- tător, este un ilustru savant în domeniul botanicii, odicitate în fructifi care nu există, iar nivelul recoltei geneticii şi ameliorării plantelor. şi uscarea stejarului sunt în relaţie directă cu factorii S-a născut la 26 februarie 1939, în s. Hâjdieni, ecologici şi biotici exogeni. Stabileşte la stejar un r. Orhei, într-o familie de agricultori. A absolvit nou tip de embriogeneză, numit Fagales-tip (1991- clasele primare în satul natal şi şcoala medie din s. 1995). Participă la expediţiile complexe de cerceta- Susleni, Orhei (1956). În 1962 a absolvit Facultatea re a resurselor genetice vegetale ale Caucazului, or- de Agronomie a Institutului Agricol din Chişinău, ganizate de VIR (Leningrad), în Georgia, Armenia ulterior activează în funcţie de agronom-şef în col- şi Azerbaidjan (1974-1976), colectează şi studiază hozul „Patria” din s. Cociulia, r. Comrat, până în un genofond bogat de grâu, secară, aegilops etc. şi 1964, când este admis în doctorantură la Academia publică o serie de lucrări originale în domeniul ge- de Ştiinţe a Moldovei. neticii, ecologiei şi fi logeniei (1980-1985). Timp de 50 de ani, Valentin Celac a desfăşurat Sub aspect genetic, Valentin Celac efectuează cercetări complexe şi multilaterale în domeniul bio- încrucişări reciproce intraspecifi ce la grâu, intrage- logiei sistemului de reproducere a plantelor, geneticii nerice a grâului cu secara, pirul şi aegilops şi creează şi ameliorării culturilor agricole. Investigaţiile sale un şir de hibrizi şi alopoliploizi, studiază genetica ştiinţifi ce, pe întreg lanţul cercetare – elaborare – im- şi citogenetica lor şi stabileşte particularităţile ere- plementare, sunt legate de problemele stringente ale dităţii şi ale variabilităţii caracterelor genotipice, biologiei, fi totehniei şi agriculturii menite să ameli- afi nitatea genotipică şi evoluţia speciilor de grâu. În oreze situaţia ecologică, economică şi socială a ţarii. premieră, determină provenienţa speciilor T. polo- Este autor a 420 lucrări publicate, printre care 14 nicum, T. ispahanicum, T. turanicum, T. spelta etc. monografi i, 16 culegeri tematice, 32 brevete şi cereri (1974-1980), mediatizate în reviste de prestigiu; ex- de brevete de invenţie. În domeniul botanicii, cer- pune sintagma însoţirii recombinaţiilor şi a mutaţii- cetătorul a efectuat vaste studii fl oristice, citologice lor la hibridare (1979). Pentru prima dată, în scopul şi citoembriologice la speciile diploide (2n = 2x = evidenţierii importanţei autopoliploidiei în evoluţie, 14), tetraploide (2 = 4x = 28), hexaploide (2n = 6x = induce prin mutageneza experimentală la speciile 42) şi octaploide (2n = 8x = 56) ale genului Triticum diploide (2n=2x=14) T. monococcum şi T. sinska- L., fi ind apreciat în premieră polimorfi smul cario- ya forme autotetraploide (2n=4x=28) şi efectuează tipic al tuturor speciilor de grâu; a efectuat studiul studiul lor citogenetic (1976-1995); propune ipoteza fl oristic şi citogenetic al plantelor monocotiledonate plazmogamiei ca fenomen genetic de creare a varia- şi pentru prima dată în ştiinţă determină cariotipul bilităţii genetice în ontogeneză (1989).

nr. 1 (32), martie 2014 - 189 Akademos

În 1990 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe biologie. Prof. univ., dr. hab. Piotr HADJI Proiectele dr. hab. Valentin Celac, şef al Labo- la 75 de ani ratorului „Genetică şi Ameliorare a Culturilor Legu- minoase”, de elaborare genetico-ameliorative (1987- 2008), realizate la culturile leguminoase pentru boa- be prin recombinogeneză şi mutageneza indusă, s-au soldat cu crearea şi prezentarea a 25 soiuri pentru apreciere la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante a Republicii Moldova, fi ind autor a 21 so- iuri, dintre care 15 soiuri mai performante cu poten- ţialul de producţie major şi rezistenţă sporită la facto- rii exogeni (3 soiuri de năut, 2 de arahide, 4 de soia, 2 de linte, 2 de fasoliţă, 1 de bob şi 1 de latir) sunt omologate şi implementate în Moldova, contribuind astfel la relansarea complexului agroindustrial şi a securităţii alimentare. Investigaţiile sale au contribuit la introducerea în agricultura Moldovei, a 2 specii noi (n. 3 aprilie 1939, s. Cairaclia, r-nul Taraclia) de plante – arahide (1999) şi fasoliţa (2003) şi la re- Fizician-teoretician, domeniul ştiinţifi c: opti- considerarea culturii năutului, lintei, latirului. În pa- ca cuantică, coerentă şi nelineară. ralel, elaborează tehnologii de cultivare şi procesare a Doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice acestor culturi, pentru care obţine brevete de invenţie (1983), profesor universitar (1985). (nr. 1973 în 2002 şi nr. 2689 în 2005 etc.). Savantul lansează 2 proiecte de transfer tehno- Profesor în domeniul fi zicii teoretice şi mate- logic şi introduce în agricultură 2 soiuri performante matice, doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matemati- noi de năut şi 2 soiuri de soia. În scopul promovării ce, colaborator ştiinţifi c principal al Institutului de ştiinţei autohtone, participă la numeroase congrese Fizică Aplicată (IFA) al Academiei de Ştiinţe a Mol- şi conferinţe naţionale şi internaţionale şi saloane de dovei (AŞM), distinsul cercetător Piotr Ivan Hadji cercetare şi inventică, fi ind menţionat cu 36 medalii este fondator al unei şcoli ştiinţifi ce în Moldova în (25 medalii de aur, 8 de argint, 3 de bronz), diferite domeniul Opticii cuantice, coerente şi nelineare, în trofee, premii şi 48 de diplome de excelenţă. Pen- cadrul căreia au fost pregătiţi şi activează 17 doctori tru contribuţii excepţionale în domeniul inventicii, în ştiinţe. Teza de doctor habilitat a unui fost coleg i s-au conferit titlul şi insigna de „Inventator de al său se bazează şi constituie o ramifi care a per- Elită” (România, 2004), Diploma Specială şi Ordi- formanţelor acestei şcoli ştiinţifi ce. Profesorul Piotr nul „Leonardo Da Vinci” (România, 2008 şi 2010), Ivan Hadji este autor a 6 monografi i în domeniul fi - Ordinul Ştiinţifi c „Aurel Vlaicu” (2011). A fost zicii teoretice, al unui manual didactic şi a mai mult ales membru titular al Academiei Internaţionale de de 600 de lucrări ştiinţifi ce, majoritatea covârşitoare Ştiinţe Ecologice şi Protecţie Vitală pe lângă ONU a cărora a fost publicată în reviste prestigioase de (Rusia, 2005), i s-a conferit Medalia „Meritul Civic” specialitate. Una din monografi i ţine de domeniul (2001), Ordinul „Gloria Muncii” (2010), Diploma matematicii. de Recunoştinţă a Prezidentului AŞM (1999). În S-a născut la 3 aprilie 1939 în satul Cairaclia, anul 2009, Societatea Inventatorilor din România îi raionul Taraclia al Republicii Moldova, într-o fa- acordă lui Valentin Celac Ordinul Ştiinţifi c „Gogu milie de ţărani. A absolvit Facultatea de Fizică şi Constantinescu” în grad de Comandor. Cu prilejul Matematică a Universităţii de Stat din Chişinău, în jubileului, conducerea AŞM şi colectivul Institutului anul 1962. A susţinut teza de doctor în ştiinţe fi zico- de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al matematice în cadrul Institutului de Fizică Aplica- AŞM îl felicită călduros, dorindu-i viaţă lungă, tă (IFA) în anul 1969 şi teza de doctor habilitat în sănătate şi realizări frumoase. ştiinţe fi zico-matematice în anul 1983 în cadrul In- Acad. Gheorghe Duca stitutului de fi zică teoretică „N.N. Bogoliubov” din Acad. Alexandru Ciubotaru Kiev la Consiliul ştiinţifi c condus de academicianul Dr. hab. Vasile Botnari A.S. Davâdov. Dr. hab. Leonid Voloşciuc Datorită iniţiativei şi capacităţilor sale excep- ţionale, Prof. P.I. Hadji a devenit lider în cadrul IFA al AŞM al cercetărilor în domeniul opticii

190 - nr. 1 (32), martie 2014 Aniversări cuantice coerente şi nelineare privind fenomenele 1. Au fost dezvoltate bazele suprachimiei ultra- de propagare a luminii în mediile condensate cât reci coerente şi demonstrat faptul ca reacţiile chimi- şi a undelor materiei în condiţiile de condensare ce în condiţiile menţionate depind în mod esenţial Bose-Einstein (CBE) a atomilor şi moleculelor în nu numai de numărul reagenţilor care iau parte în capcane. Aria intereselor sale ştiinţifi ce cuprinde reacţie, ci şi de amplitudinile şi fazele lor. Schimba- două direcţii principale: una este legată cu fi zica rea fazelor iniţiale ale reagenţilor aduce la diferite excitonilor, polaritonilor şi biexcitonilor de înaltă rezultate ale reacţiilor chimice. densitate în semiconductori şi alta cu suprachimia 2. În aceleaşi condiţii procesele de împrăştiere ultrarece şi coerentă a atomilor şi moleculelor în Raman a două fascicole de lumină laser aduc la nu- stare de CBE. taţii periodice sau aperiodice sau la repaos (adică Cercetările centrate pe prima direcţie s-au sol- fără oscilaţii) în dependenţă de amplitudinile şi fa- dat cu următoarele rezultate: zele celor două fascicole. Au fost obţinute soluţiile 1. Au fost deduse condiţiile formării solitonilor analitice exacte care determină perioadele procese- polaritonici. A fost stabilit faptul că efectul polarito- lor de nutaţie. nic şi masa mică efectivă a polaritonilor pe ramura 3. Au fost determinate perioadele proceselor de de jos favorizează şi sunt necesare pentru formarea nutaţie în condiţiile de rezonanţă Feshbach dintre solitonilor polaritonici. nivelele energetice a doi atomi iniţiali şi ale mo- 2. Au fost deduse teoremele suprafeţelor referi- leculei create în urma reacţiei chimice. Rezonanţa toare la evoluţia în timp a impulsurilor ultrascurte Feshbach în cazul atomilor şi moleculelor în stare ale radiaţiei laser din momentul pătrunderii lor în de CBE se efectuează în prezenţa câmpului mag- mediile condensate şi până la formarea solitonilor. netic exterior şi în lipsa procesului de împrăştiere 3. A fost determinată structura transversală a fi - Raman discutat mai sus. lamentelor de lumină laser ce se propagă în mediile Această activitate atât de intensă şi multilaterală condensate nelineare. a fost şi este posibilă datorită cunoştinţelor profun- 4. Au fost determinate frecvenţele proceselor de de ale Profesorului P.I. Hadji în domeniul funcţiilor nutaţie în sistemele de excitoni fotoni şi biexcitoni speciale. El a introdus trei funcţii noi generalizate ale coerenţi. erorilor. Pe baza lor au fost calculate o mulţime de 5. A fost elaborată teoria autorefl ecţiei luminii şi noi integrale anterior necunoscute. Rezultatele pur a formării undei inverse concomitent cu cea directă matematice ale cercetărilor sale au fost expuse în la propagarea luminii în mediile condensate neline- monografi a Funcţia veroiatnosti (Chişinău, 1971). are. În adresa monografi ei sunt referinţe în revistele de 6. Au fost determinate legităţile transmisiei neli- specialitate. Simbioza fericită a capacităţilor de fi zi- neare ale impulsurilor ultrascurte de lumină laser la cian-teoretician şi de matematician în combinaţie cu propagarea lor prin peliculele ultrasubţiri. interesul său inepuizabil faţă de ştiinţă şi o capacita- 7. Au fost determinate despicările nivelelor te extraordinară de muncă a permis Prof. P.I. Hadji energetice şi susceptibilităţile cristalelor în condiţi- să obţină rezultate ştiinţifi ce atât de remarcabile. ile rezonanţei optice duble şi spectroscopiei Autler- În acelaşi timp, generozitatea sufl etească, ataşa- Townes de tip pump-probe. mentul faţă de tânăra generaţie, accesibilitatea în a 8. Au fost dezvoltate bazele teoriei undelor de oferi consultaţii, deschiderea de a colabora şi efec- suprafaţă la graniţa cristal – vacuum, determinate tua lucrări comune, l-au propulsat pe Profesorul P.I. modele rezonatoarelor şi ghidurilor optice şi eviden- Hadji pe poziţia de lider al unei şcoli ştiinţifi ce în ţiate legităţile propagării impulsurilor optice în ma- plină desfăşurare. sivele de ghiduri optice de refl ectori şi de cupluri. Se ştie ce rol important îl joacă seminarele şti- Aceste aspecte ale fi zicii teoretice au un accent inţifi ce în viaţa şi activitatea laboratoarelor IFA. În evident aplicativ şi sunt importante pentru crearea cadrul lor se fac comunicări despre lucrările publi- bazei teoretice a telecomunicaţiilor. cate în revistele de specialitate, se examinează cele În cadrul celei de a doua direcţii, Profesorul mai importante studii care conţin idei noi, rezultate P.I. Hadji a studiat procesele cuantice optice în sis- performante şi care determină nivelul ştiinţei în do- temele de atomi şi molecule în starea de CBE. În meniul dat. Fără a fi la curent cu aceste performanţe aceste condiţii se formează unde coerente macro- ale ştiinţei universale, fără a le însuşi, a le introdu- scopice de atomi şi molecule numite unde ale ma- ce în circuitul problemelor studiate în laboratorul teriei. Ele dau naştere la multe fenomene anterior respectiv este imposibil să excelezi în domeniul necunoscute. ştiinţei fundamentale. Fără a lua în consideraţie

nr. 1 (32), martie 2014 - 191 Akademos lucrările de ultimă oră şi a face referinţe la ele, este în domeniul funcţiilor speciale, ecuaţiilor diferenţiale imposibil să publici rezultatele ştiinţifi ce ale labo- şi calculului integral. Asemenea cunoştinţe sunt ne- ratorului dat în presa internaţională. Aşa sunt cerin- cesare, de exemplu, pentru a determina transparenţa ţele în domeniul teoriei excitonilor, polaritonilor şi unui bloc de suprareţele plane atunci când lumina se biexcitonilor de înaltă densitate în semiconductori propagă perpendicular pe suprafaţa planurilor şi când pe care este axat laboratorul nostru. Şi noi ne con- distanţa dintre planuri nu-i constantă, ci se schimbă formăm acestor cerinţe. De aici se vede cât de im- asemănător cu succesiunea cifrelor Fibonacci. Ace- portantă este capacitatea de a face astfel de rapoarte eaşi problemă apare în telecomunicaţii atunci când la seminare. lumina se propagă în lungul unui fascicol de ghiduri Stăruim asupra acestor amănunte pentru a ară- optice cuplate cu interacţiuni dintre ghiduri care se ta specifi citatea lucrului nostru, pentru a sublinia schimbă asemenea unor succesiuni speciale. ce pregătire serioasă este necesară raportorului la Toate aceste realizari ale Profesorului P.I.Hadji seminar şi în special pentru a va informa ca Prof. vin sa pună în valoare personalitatea sa eminentă şi P.I. Hadji are capacitatea să discearnă rapid conţi- contribuţia consistentă la dezvoltarea fi zicii contem- nutul multor lucrări şi să prezinte săptămânal, dacă porane. Anume astfel de personalităţi contribuie la e nevoie, rapoarte temeinic fundamentate în cadrul crearea prestigiului şi faimei Academiei de Ştiinţe a seminarelor. Tocmai datorită acestui fapt seminarul Moldovei. Să-i urăm Profesorului P.I. Hadji multă laboratorului nostru lucrează stabil şi efi cient: nu sănătate, noi performanţe în ştiinţă şi să-i pronunţăm fi ecare din noi poate fi ltra şi sistematiza operativ cu glas tare: Vivat Academia! Vivat Profesores! un asemenea val de informaţie ştiinţifi că. Această capacitate se datorează cunoştinţelor sale profunde Acad. Sveatoslav Moscalenco

Antoine Irisse. Irişi. 1949, u/p, 99×72 cm

192 - nr. 1 (32), martie 2014