Particularităţile Demografice Sociale

MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX) 183

SEPARATISMUL ÎN BAZINUL MĂRILOR NEGRE ùI CASPICE – SURSĂ A TERORISMULUI INTERNAğIONAL

Grogore VASILESCU Republica Moldova, Chiúinău, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea RelaĠii InternaĠionale, ùtiinĠe Politice úi Administrative, Catedra RelaĠii Interna- Ġionale Doctor habilitat in filosofie, profesor

Tatiana BUSUNCIAN Republica Moldova, Chiúinău, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea RelaĠii InternaĠionale ùtiinĠe Politice úi Administrative, Catedra RelaĠii Interna- Ġionale Doctorandă, Magistru în Jurnalism úi útiinĠe ale Comunicării

Separatism and political terrorism especially flourish in regions where or- der is seriously undermined by ethnic and political conflicts, and by separatist movements. As most of separatist regions are not under control of the state, of official authorities and of the international community, these territories, as a rule, provide favorable grounds for the spread and development of criminal and terrorist elements. An area of extreme actuality and priority for the whole world would be the Black Sea and the Caspian Sea Region, where a few real dangers for the international security and stability have gathered. This area of frozen conflicts, some of them being active, appeared immediately after the collapse of the Communist Era and became a real danger for the security of the ex-USSR countries, for the Central and Eastern Europe countries. This concerns Transnistria, South Osse- tia, Abkhazia and Chechnya. The actions and the activities from these separatist areas affect the security of the enlarged Black Sea Region and threaten the security of the European Union border countries. NATO and European Union get more and more interested in solving the frozen conflicts in this area as they got very close to their frontier. In this context, efficient combating of drugs trafficking, human trafficking, illegal arms trafficking that are being exported from the Black Sea Region to other areas become the priorities of the external policy of EU border states as Romania for example. More than 2/3 of the ammunition nearby the Cobasna station is kept in well-equipped depots where previously nuclear ammunitions were kept. The danger is even greater of the gas pipe line that lays in immediate proximity to the Cobasna depots. All these things can provoke a disastrous explosion that will affect the civil population, will cause a humanitarian and ecological catastro- phe in the North-East of the Republic of Moldova and on the closest territory of

184 MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX)

Ukraine, Romania, as well as in the North-East of Bulgaria, East of Hungary, Slovakia, Poland and South of Belarus.

Securitatea în zona Mării Negre úi Caspice în spaĠiul post-sovietic: privire generală Aruncând o privire asupra istoriei, putem observa cu uúurinĠă că separatismul, extremismul úi terorismul reprezintă o realitate care s-a manifestat într-un anumit timp úi în diferite proporĠii în toată lumea, afectând atât democraĠiile pu- ternice, cât úi pe cele în dezvoltare. AmeninĠări precum crima organizată trans- naĠională, terorismul, corupĠia, separatismul, folosirea violenĠei au o bază crimi- nală, iar extremismul politic, fundamentalismul religios militant úi alte astfel de fenomene sunt cruciale úi îúi croiesc cu uúurinĠă drumul în cadrul societăĠilor moderne vulnerabile. Problemele luptei împotriva tuturor acestor pericole nece- sită atenĠia nemijlocită a întregii comunităĠi globale úi, în special, a Ġărilor cu de- mocraĠii abia instaurate úi cu un sistem de stat foarte slab. Separatismul úi terorismul politic se infiltrează, de obicei, în regiunile unde ordinea este serios subminată de conflictele etnice úi politice, precum úi de miú- Fările separatiste. Deoarece majoritatea regiunilor separatiste nu se află sub controlul statului, a autorităĠilor oficiale úi a comunităĠii internaĠionale, aceste teri- torii, de regulă, constituie o bază favorabilă pentru răspândirea úi dezvoltarea elementelor criminale úi teroriste. O zonă de extremă actualitate úi prioritate pentru întreaga lume ar fi bazinul Mării Negre úi Caspice, unde există câteva pericole reale pentru securitatea úi stabilitatea internaĠională. Această zonă de conflicte îngheĠate, unele dintre ele active, a apărut imediat după prăbuúirea erei comuniste úi a devenit un real pericol pentru securitatea Ġărilor fostei URSS, pentru Ġările din Europa Centrală úi de Est. Este vorba de Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia úi Cecenia. AcĠiu- nile úi activităĠile din aceste zone separatiste afectează securitatea zonei extinse a Mării Negre úi periclitează securitatea graniĠelor Ġărilor Uniunii Europene. NATO úi UE devin tot mai interesate de stingerea conflictelor îngheĠate din ace- astă zonă, pentru că acestea sunt foarte aproape de frontiera lor. În acest context, combaterea eficientă a traficului de droguri, a traficului de persoane, a traficului ilegal de armament, care se exportă prin Marea Neagră către alte zone, devine o prioritate a politicii externe a Ġărilor de hotar ale UE, un exemplu fiind Româ- nia. Afirmarea Republicii Moldova ca subiect al dreptului internaĠional a repre- zentat un moment important în calea evoluĠiei statului. Cursul politicii proeuro- pene a fost determinat la Chiúinău de faptul că Moldova a devenit din 2004 stat vecin al NATO úi din 2007 – al UE. Politica externă a Republicii Moldova bala- nsa de la Est la Vest, din cauza lipsei unei concepĠii clare úi a problemelor de ordin economic, politic, social care mai persistă în Republica Moldova.

MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX) 185

Tensiunile etnice, religioase úi teritoriale s-au agravat pe teritoriile postsovietice odată cu prăbuúirea lagărului socialist úi dizolvarea URSS în anul 1989. Noile state independente au intrat într-o perioadă de tranziĠie spre democratiza- rea statului, liberalizarea economiei, trecerea de la controlul de stat la descentra- lizarea puterii. Acest val de democratizare în regiunea Mării Negre, în spaĠiul postsovietic, s-a accelerat odată cu RevoluĠia Trandafirilor din Georgia, a continuat în Ucraina úi se manifestă în Republica Moldova, prin reorganizarea puterii de la Chiúinău, în scopul aderării la UE. Beneficiind de slăbiciunea úi discrepanĠele noilor democraĠii, precum úi de schimbările sociale úi economice transnaĠionale, grupările úi structurile criminale au câútigat capital enorm, denaturând úi înlocuind valorile democratice. Ele au căSătat poziĠii importante în cadrul proceselor de democratizare, ameninĠân- du-le cu subminarea. În acelaúi timp, ca urmare a înrăutăĠirii condiĠiilor sociale, a crizei economice, a creúterii criminalităĠii, a tensiunilor etnice úi a activităĠilor subversive interne, o parte din populaĠia postsovietică s-a pomenit sub puterea autoritarăúi semiautoritară a conducerii separatiste. Această conducere începe soluĠionarea tuturor problemelor prin mijloace de polarizare úi confruntare poli- tică, care au împăUĠit societăĠile multor Ġări postsovietice, ameninĠând integritatea lor teritorialăúi structura statală. Această agravare a generat miúFări úi conflicte separatiste úi naĠionaliste. Astfel, aceste zone de conflict au devenit baze de suplimentare úi adăpost pentru grupările criminale teroriste úi liderii lor. Actualmente, Marea Neagră este controlată de FederaĠia Rusă prin cele circa úase baze militare pe care le are desfăúurate acolo. Turcia, ca membru al NATO, controlează strâmtorile de la Marea Neagră, Bosfor úi Dardanele. Toate cele patru zone separatiste din bazinul Mării Negre úi Caspice: Tran- snistria, Osetia de Sud, Abhazia úi Cecenia, în linii generale, sunt rezultate ale aceloraúi evenimente istorice, sociale úi economice. Ele sunt produse ale democ- ratizării, ale reformelor economice úi ale procesului de dezvoltare a noilor state independente care au apărut ca urmare a destrăPării fostei superputeri sovietice. Dacă la baza conflictelor din Osetia de Sud, Abhazia, Cecenia se află mai mult factorii etnici, confesionali sau factorul teritorial, cadrul general al “problemei transnistrene” creează, în esenĠa sa, de la bun început, circumstanĠe politice, ref- lectând interese economice. Toate aceste zone separatiste sunt folosite cu iscusi- QĠă de către organizaĠiile criminal-teritoriale transnaĠionale atât pentru recru- tarea úi antrenarea mercenarilor, stocarea úi tranzitarea bunurilor materiale, producerea úi vânzarea armelor, cât úi pentru ascunderea elementelor criminale. Crearea unităĠilor de cazaci în Transnistria, apariĠia Medreselor (úcoli religioase musulmane) în Caucaz, organizarea bazelor de antrenament pentru mercenari în Asia Mijlocie sunt doar mici păUĠi ale realităĠii sus expuse.

186 MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX)

Vom menĠiona aici că, în timpul celebrării aúa-numitei independenĠe în Transnistria, Nagornâi-Karabah, Abkhazia úi Osetia de Sud, a apărut dorinĠa ar- zândă a liderilor separatiúti de a crea o aúa-zisă “Comunitate a statelor nerecu- noscute” [11]. AsociaĠia acestor regimuri are drept scop subminarea autorităĠii statelor convenĠionale, contribuind la dezvoltarea úi la consolidarea structurilor antistatale în Ġările ce trec prin perioade de tranziĠie, lărgesc câmpul activităĠii criminale úi pot deschide mai larg uúile crimei transnaĠionale úi terorismului. O problemă de maximă îngrijorare nu doar pentru Ġările Europei Centrale úi de Est, dar úi pentru întreaga Comunitate Europeană este migraĠia ilegală. Ea provoacă o îngrijorare profundă, fiind însoĠită de astfel de activităĠi ca traficarea sclavilor úi a prostituatelor, a organelor umane úi a drogurilor. Din păcate, măsurile de contracarare a acestor procese sunt deseori limitate la nivel naĠional, fiind prost organizate la nivel internaĠional. Punctele de control vamal úi serviciile vamale au înregistrat încercări repetate de trecere a frontierei folosind paúapoarte úi vize false. Statisticile arată că cele mai multe încer- Fări de acest gen au fost efectuate de către populaĠia din zonele separatiste, regiunile de conflict din Europa Centralăúi de Est, precum úi din Asia úi Africa. Documentele emise de statele autoproclamate úi regimurile militare nu sunt recunoscute de comunitatea internaĠională. Inventând documente proprii, aceste regimuri îúi aruncă oamenii în umbrăúi îi implică în afaceri criminale. Benefici- ind de necoincidenĠa dintre oportunităĠile legale úi cerinĠele actuale pentru mig- raĠie, organizaĠiile criminale ce se ocupau cu armele, drogurile úi prostituĠia úi- au diversificat activitatea, practicând contrabanda de migranĠi, precum úi creând canale libere pentru grupările teroriste. Problemele sus-menĠionate sunt departe de o soluĠionare eficientă făUă cooperare. Guvernul Republicii Moldova, mai exact Ministerul Afacerilor Interne, a semnat Acordul privind bazele „cooperării în lupta împotriva crimei” cu liderii structurilor legislative ale pretinsei republicii moldoveneúti nistrene (RMN). Cu toate acestea, în practică nu există nici o cooperare. Toate problemele abordate de Republica Moldova sunt percepute ca sabotaj úi spionaj sau rămân făUă răs- puns. Astfel, regiunea dezmembrată împiedică implementarea acordurilor inter- naĠionale anticrimă ale Republicii Moldova, subminând imaginea Moldovei pe arena internaĠională. Cele mai periculoase operaĠiuni ale structurilor criminale se manifestă prin crearea unităĠilor militare proprii, producerea úi vânzarea ilegală a armelor úi explozivelor. În regiuni cu forme separatiste de guvernământ, precum Rusia, Caucazul, Moldova, unele regiuni din Asia Centralăúi chiar în afara continentu- lui, ele creează nu doar unităĠi paramilitare, ci úi armate întregi. Producerea armelor, începând cu cele de împuúcat úi terminând cu sisteme- le de salvă, ameninĠăĠările Europei Centrale úi de Est, în special statele cu opo- ziĠie armată. În anii ’90 ai secolului trecut, regimurile separatiste úi-au echipat

MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX) 187

armate proprii acaparând armamentul úi echipamentul militar al trupelor ex-sovietice. Există dovezi că la un anumit moment structurile oficiale ale unor Ġări au transferat arme úi muniĠii unor regimuri separatiste sub acoperirea acordurilor private. Drept exemplu poate servi Transnistria.

Transnistria Problema transnistriei úi căile de soluĠionare a acesteia se află în câmpul atenĠiei organizaĠiilor internaĠionale úi structurilor europene chiar de la începu- tul anilor ’90 ai secolului al XX-lea. Însă procesul de aplanare a situaĠiei (în sens politic, economic, militar úi în oricare alt sens) are loc lent, contradictoriu úi durează deja peste 20 ani. Fenomenul transnistrian este multiaspectual úi, într-un anumit sens, unic. El se află mai aproape ca alte “focare” ale spaĠiului postsovietic de hotarele Uniunii Europene úi la baza lui nu se află nicidecum factorii etnici sau confesionali. El reflectă interese economice, căci aceasta era cea mai dezvoltată parte a Moldovei cu mari profituri atât în zona urbană, cât úi în cea rurală. Un impediment serios pentru soluĠionarea conflictului transnistrean în aceúti 20 ani este staĠionarea trupelor ruseúti pe teritoriul Moldovei. Am putea menĠiona, în acest context, inconsecvenĠa úi politica de duble standarde dusă de FederaĠia Rusă: pe de o parte ea luptă pentru integritatea statală, atunci când vo- rbim de Cecenia, úi pe de altă parte, ea promovează separatismul sub drapelul de acĠiuni pacificatoare úi de menĠinere a păcii în Transnistria, Osetia de Sud úi Abhazia. 5ăzboiul de la Nistru din anul 1992 a fost un conflict militar între Republi- ca Moldova úi FederaĠia Rusă, úi nu unul între Moldova úi Transnistria, cum în- cearcă să prezinte lucrurile Rusia úi Tiraspolul. Recunoaúterea acestui adevăr impune úi o nouă abordare a căilor de soluĠionare a conflictului. ğinând cont úi de faptul că liderii pretinsei republici moldoveneúti nistrene (RMN) sunt cetă- Ġeni ruúi, este firesc ca Moldova să negocieze statutul Transnistriei cu Moscova, dar nu cu Tiraspolul. Chiúinăul manifestă inconsecvenĠă atunci când acceptă să negocieze cu criminalii de la Tiraspol, iar poziĠia ambiguă a Chiúinăului descu- rajează forĠele interesate de reglementarea conflictului. BineînĠeles, nu putem să ignorăm inconsecvenĠa guvernărilor anterioare ale Moldovei în procesul de soluĠionare a conflictului transnistrean pe parcursul acestor 20 ani, ele dând dovadă, de cele mai multe ori, de laúitate úi ipocrizie în procesul de negocieri privind problema transnistreană. La nivelul serviciilor speciale între Chisinău úi Tiraspol nu există colabora- re, cooperare úi conlucrare. Aceasta este o problema mai veche, ca rezultat a problemelor politice existente în aceasta regiune. În articolul 5 al Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localităĠilor din stânga Nistrului (Transnistria) [7] este stipulat că Ju-

188 MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX)

decătoriile, organele procuraturii, DirecĠia Serviciului de InformaĠii úi Securitate úi DirecĠia Afacerilor Interne ale Transnistriei sunt păUĠi componente ale sistemului unic de instanĠe judecătoreúti úi ale sistemului unic de organe de drept ale Republicii Moldova úi îúi desfăúoară activitatea de înfăptuire a justiĠiei, de asi- gurare a ordinii de drept úi a securităĠii statului în baza legislaĠiei Republicii Moldova. Conform hotărârii privind confirmarea garanĠiilor principale pentru popula- Ġia Transnistriei proiectele úi propunerile prezentate trebuie să stabilească urma- toarele garanĠii: a) drepturile de proprietate ale persoanelor fizice si juridice din Transnist- ria la data intrării în vigoare a legii nr.173-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localităĠilor din stânga Nist- rului (Transnistria), iar după intrarea in vigoare a Legii privind statutul juridic special al Transnistriei – perfectarea actelor ce stabilesc aceste drepturi; b) după intrarea în vigoare a Legii privind statutul juridic special al Trans- nistriei – păstrarea nivelului de protecĠie socială înregistrat (salariile, pensiile, bursele, înlesnirile sociale, indemnizaĠiile, sporurile, asistenĠa medicala si accesul la alte servicii sociale) pentru toate categoriile de populaĠie din Transnistria. Totodată, nivelul protecĠiei sociale în Transnistria nu poate fi inferior celui stabilit de legislaĠie pe ansamblul Ġării; c) după intrarea în vigoare a legii privind statutul juridic al Transnistriei – menĠinerea colaboratorilor aúa-ziselor departamente de forĠa ale Transnistriei (“miliĠia”, “vama” úi “serviciul de graniceri”, în afră de conducatorii úi colabo- ratorii aparatului central al asa-zisului Minister al SecuritaĠii de Stat), angajaĠi- lor procuraturii, judecătoriilor, avocaturii, notariatului úi altor functionari din Transnistria în funcĠiile deĠinute de ei, precum úi accesul la funcĠii similare pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acestor categorii de angajaĠi li se păstrează vechimea în muncă în funcĠiile respective [7]. O interacĠiune mai eficientă în acest domeniu ar contribui considerabil la soluĠionarea problemelor de importanĠă majoră pentru securitatea naĠională. Ine- ficient se realizează schimbul de informaĠii dintre structurile abilitate în domeniul asigurării securităĠii naĠionale la nivel naĠional, regional úi internaĠional. Pro- blema persistă nu doar în Republica Moldova, ci úi în alte state, unde atribuĠiile privind asigurarea securităĠii naĠionale revine unui úir de ministere, instituĠii, departamente. Astfel, dispersarea cadrelor responsabile de realizarea securităĠii na- Ġionale duce spre utilizarea lor extrem de iraĠională, ce influenĠează negativ calitatea activităĠii desfăúurate. Elaborarea actelor legislative nemijlocit cu concur- sul reprezentanĠilor organelor securităĠii statului în conlucrare cu instituĠiile centrale de specialitate constituie una dintre cele mai importante forme de conlucrare, deoarece prin intermediul acestor acĠiuni se realizează sarcinile puterii exe- cutive în două sau mai multe ramuri ale administraĠiei publice. Conexiunea pe

MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX) 189

orizontală îúi găseúte reflectare în unele măsuri organizatorice întreprinse de căt- re organele securităĠii statului, de comun acord cu reprezentanĠii organelor centrale de specialitate [2, p.115-118]. Rezolvarea conflictului transnistean este un proces destul de anevoios. În aprilie 2012 ambele păUĠi au căzut de acord cu „principiile úi procedurile” trata- tivelor de mai departe preconizate pentru luna iulie [9] în timpul următoarei reu- niunii cu OSCE. Tratativele decurg sub egida „grupul 5+2” care include repre- zentanĠii păUĠilor, mediatorii úi observatorii în procesul de negocieri – Moldova, Transnistria, OSCE, FederaĠia Rusă, Ucraina, SUA úi UE [8]. În acelaúi context, în perioada 12-13 septembrie 2012, la Viena (Austria), s-a desfăúurat cea de-a patra rundă din acest an a negocierilor în formatul „5+2” privind reglementarea conflictului transnistrean. ParticipanĠii au trecut în revistă ultimele evoluĠii vizând procesul de reglementare úi au salutat menĠinerea dina- micii activităĠilor în contextul promovării măsurilor de încredere, a grupurilor de lucru sectoriale úi dialogului purtat în acest sens de către reprezentanĠii poli- tici de la Chiúinău úi Tiraspol [4]. Un compartiment aparte al discuĠiilor l-a constituit iniĠiativa creării unei platforme comune, cu participarea instituĠiilor societăĠii civile de pe ambele maluri ale Nistrului úi organizaĠiilor internaĠionale relevante. De asemenea, partici- panĠii au pus în discuĠie posibilitatea creării unui for de cooperare úi interacĠiune a societăĠii civile úi a mass-media de la Chiúinău úi Tiraspol, care ar putea să elaboreze úi să implementeze în comun proiecte vizând măsuri concrete de consolidare a încrederii. ParticipanĠii internaĠionali au exprimat deschiderea úi dis- ponibilitatea de a sprijini realizarea unei astfel de iniĠiative [4]. Ultima, cea de-a cincea rundă de negocieri în formatul „5+2” a avut loc în perioada 28-30 noiembrie 2012, la Dublin (Irlanda), privind reglementarea conflictului transnistrean. În cadrul rundei au continuat discuiile pe subiectele de pe agendă, convenite anterior. Pe domeniul social-economic, în mod prioritar, au fost discutate problemele ce Ġin de asigurarea libertăii circulaĠiei persoanelor, facilitării circulaĠiei transportului din regiunea transnistreană. De asemenea, reprezentantul politic din partea Chiúinăului a subliniat necesitatea avansării di- scuĠiilor pe subiecte complexe, de principiu, ce ar direcĠiona procesul spre resta- bilirea spaĠiilor unice dintre cele două maluri ale Nistrului în diverse domenii, în cadrul cărora vor fi găsite soluĠiile pentru problemele concrete [5]. Un compartiment aparte al discuiilor l-a constituit iniiativa creării unui sub-grup de lucru cu participarea mediilor academice, instituiilor societăii civile de pe ambele maluri ale Nistrului i a organizaiilor internaionale relevante. De asemenea, participanii s-au pronunĠat pentru intensificarea cooperării la nivelul societăii civile i a mijloacelor mass-media de la Chiinău i Tiraspol, în scopul promovării în comun a proiectelor vizând Păsurile de consolidare a încrederii, precum i pe dimensiunea asociativă. La

190 MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX)

finele rundei, Preedinia irlandeză a iniiat o discuie generală cu privire la direciile de avansare a procesului de reglementare, ceea ce a permis participanĠilor să efectueze un schimb util de opinii cu privire la perspectivele de lungă durată. Partea moldovenească a pledat pentru demonstrarea de către toi participanii a unor abordări constructive, evitarea aciunilor ce ar prejudicia procesul de negocieri i promovarea iniiativelor ce ar contribui la apropierea păUilor [5]. Fiecare actor acĠionează pe arena internaĠională urmărindu-úi propriile interese. Aúteptările elitei politice de la Chiúinău că va veni cineva din afară, de la Moscova ori Bruxelles să rezolve problemele Moldovei nu sunt numai naive, dar úi periculoase pentru interesul naĠional al Republicii Moldova. Kievului nu i-ar plăcea dacă Moscova i-ar elabora un statut pentru regiunile filoruse din estul Ucrainei úi nici Rusia nu ar fi mulĠumită dacă Washingtonul, de exemplu, s- ar apuca să elaboreze un statut juridic pentru Cecenia ori Tatarstan. Aceasta ar contribui ca până la urmă atât Rusia, cât úi Ucraina să accepte abordarea Chiúi- Qăului în problema Transnistriei. $úadar, problema majoră legată de Transnistria este integritatea teritorială a Moldovei, deci o chestiune de suveranitate asupra întregului teritoriu al Repu- blicii Moldova. O altă problemă importantă este producĠia ilegală de armament în Transnistria.

Dinamica evacuării úi aprecierea cantitativă a muniĠiilor din depozitele militare din apropierea staĠiei Cobasna La 9 iunie 2005, la Bruxelles, în timpul Summitului Rusia – NATO, ex-ministrul ApăUării al FederaĠiei Ruse Serghei Ivanov, în cadrul întâlnirii cu Donald Rumsfield, a făcut o declaraĠie senzaĠională despre ameninĠările posibile pe care le reprezintă pentru populaĠia regiunii Transnistia din Republica Moldova muni- Ġiile úi tehnica militară din apropierea staĠiei Cobasna, raionul RâbniĠa, Republi- ca Moldova. „PoziĠia noastră în cadrul acestei probleme este următoarea: situa- Ġia de acolo a ajuns în impas, atât în sens direct, cât úi în cel indirect”, a declarat Ivanov. El a subliniat că pe teritoriul Transnistriei se află o cantitate mare de muniĠii úi tehnică rusească care trebuie evacuată. „Cu toate acestea, atât timp cât problema Transnistriei rămâne nesoluĠionată, muniĠiile nu pot fi evacuate, úi cu cât mai mult ele se vor păstra acolo, cu atât mai mult va creúte pericolul pentru cei care trăiesc în această regiune”, a mai spus Ivanov. El a adăugat că cea mai mare parte a muniĠiilor din Transnistria se găseúte pe acest teritoriu de suficient mult timp, o parte din armament nu poate fi evacuat, trebuie distrus pe loc [12]. La 10 iunie 2005, Preúedintele Republicii Moldova a ordonat secretariatu- lui Consiliului Suprem de Securitate să prezinte un raport privind probabilitatea úi urmările posibile ale acestui gen de pericole. În scopul îndeplinirii acestei dis- poziĠii, a fost creat un grup de lucru, în frunte cu Preúedintele Academiei de ùti-

MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX) 191

inĠe a Moldovei, în componenĠa căruia au intrat reprezentanĠi ai Ministerului Reintegrării Republicii Moldova, Ministerului ApăUării, Ministerului Ecologiei úi Resurselor Naturale [12]. Ca urmare a cercetărilor efectuate de experĠii Academiei de ùtiinĠe a Mol- dovei, a fost stabilit că temerile úi îngrijorările exprimate de către ex-ministrul ApăUării FederaĠiei Ruse Serghei Ivanov sunt absolut întemeiate, mai mult decât atât, experĠii au obĠinut dovezi adiĠionale, bazate pe o analiză completă a situa- Ġiei în jurul depozitelor de muniĠii, armament úi tehnică militară din apropierea staĠiei Cobasna [12]. Astfel, mai mult de 2/3 din muniĠiile din apropierea staĠiei Colbasna sunt păstrate în depozite bine echipate, în care se păstrau anterior mu- niĠiile nucleare. Nivelul de rezistenĠă chimică a trotilului este destul de înalt, iar încălzirea sau răcirea îndelungată, precum úi aflarea în apă nu schimbă calităĠile lui explozive. Sub influenĠa luminii solare, trotilul úi muniĠiile ce conĠin acest element devin mai sensibile la acĠiunile factorilor externi [10]. IniĠierea unei explozii la depozitele cu muniĠii din staĠia Colbasna va con- duce la afectarea populaĠiei civile, la o catastrofă umanitarăúi ecologică în regiunea de nord-est a Republicii Moldova úi în teritoriul apropiat al Ucrainei, pe o suprafaĠă de la 500 km2 până la 3000 km2, cuprinzând atât localităĠile ce se află în vecinătatea imediată de potenĠialul epicentru (Colbasna, Haraba, VăUăncău), cât úi zona care cuprinde oraúele Slobodca, Krasnâe Okna, Balta, Kotovsk (din Ucraina), RâbniĠa, Rezina úi ùoldăneúti (de pe teritoriul Republicii Moldova), precum úi nord-estul Bulgariei, estul Ungariei, Slovaciei, Poloniei úi sudul Bela- rusei [12]. Un alt aspect este legat de efectele „reacĠiei în lanĠ”, în cazul în care explozia iniĠială cauzează exploziile altor obiecte. Drept exemplu de astfel de obiecte serveúte conducta de gaze, care trece în vecinătatea imediată de depozite úi de or.RâbniĠa. Procesul de inflamare a conductei, în acest caz, este nu doar posibil, ci úi poate fi egalat, după cantitatea distrugerilor úi consecinĠelor ecologice, cu însăúi explozia. Trebuie subliniat faptul că aprecierea probabilităĠii pericolelor úi urmărilor unei eventuale situaĠii excepĠionale la depozitele din apropierea staĠiei Cobasna a fost efectuată în baza analizei incidentelor produse în decursul ultimilor 20 ani la depozitele militare din Ġările CSI úi din lume, pe baza aprecierii de către ex- perĠi a specificului locaĠiei depozitelor în apropierea staĠiei Colbasna úi a specificului muniĠiilor stocate acolo. În anul 2000, volumul muniĠiilor úi al armamentului aparĠinând FederaĠiei Ruse în regiunea transnistreană din Republica Moldova a constituit circa 42 000 de tone. Conform rapoartelor deschise ale misiunii OSCE în Republica Moldo- va, în perioada 2000-2004, de pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova au fost evacuate sau distruse pe loc circa 50% de muniĠii, tehnică mili- tarăúi armament. În total, în perioada sus-menĠionată au fost evacuate 56 de ga-

192 MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX)

rnituri de tren cu tehnică militară. Pentru finanĠarea procesului de evacuare úi utilizarea proprietăĠii Grupul operaĠional al trupelor ruse (GOTR) din Fondul Voluntar al OSCE au fost cheltuite 3.359.919 dolari SUA. MuniĠiile rămase constituie circa 19916 tone úi reprezintă armamente (car- tuúe, proiectile, rachete úi bombe avia) care se păstrează în depozitele din apropierea staĠiei Colbasna úi sunt concentrate pe un teritoriu de circa 100 ha. Anali- za detaliată a specificării úi nomenclaturii armamentelor ne permite să stabilim cu aproximaĠie cantitatea nominală a substanĠelor explozive concentrate în apropierea staĠiei Cobasna, evaluându-le la circa 10 000 tone [10]. La 31 martie 2011, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat că Rusia este dispusă săúi retragă armamentul numai după soluĠionarea conflictului transnistrean. Totodată, Serghei Lavrov a subliniat că Moscova ar pleda úi pentru schimbarea formatului forĠelor de menĠinere a păcii sub egida OSCE [6].

Comentarii. Recomandări cu privire la unele eventuale viziuni în soluĠionarea diferendului Transnistrean În conformitate cu noĠiunile utilizate în dreptul internaĠional public, regiunea transnistreană sau aúa-numita RMN nu poate avea calitatea de subiect al dreptului internaĠional. Caracterul influenĠei forĠelor exterioare depinde de natu- ra acesteia. Este prezentă o influenĠă economică pronunĠatăúi se conturează, în cazul unor state, o influenĠă politică. Dar regiunea rămâne a fi în general incont- rolabilă. Pentru o reglementare paúnicăúi efectivă a situaĠiei create sunt necesare o serie de acĠiuni coordonate, logic argumentate din partea forĠelor interesate. În opinia noastră, aceste acĠiuni, printre altele, ar viza: 1. Necesitatea consolidării negocierilor în formatul 5+2, păstrându-se pre- zenĠa Statelor Unite úi Uniunii Europene, care, ar trebui să aibă un rol mai activ. 2. Aprofundarea úi extinderea relaĠiilor cu NATO; 3. Transformarea forĠelor de menĠinere a păcii într-o misiune civilă sub egida ONU sau OSCE; 4. Evacuarea armatei úi armamentului străin de pe teritoriul de conflict; 5. Implementarea de facto úi propriu-zisă a principiilor democratice în ceea ce Ġine de exprimarea voinĠei poporului asupra viitorului regiunii; 6. Ulterior, ca urmare a acĠiunilor sus-menĠionate, elaborarea soluĠiei general acceptabile pentru toate păUĠile implicate úi implementarea acesteia (trecerea de la operaĠiunea de pacificare la operaĠiunea de observare prin aplicarea corpului de observatori civili úi a corpului de poliĠie internaĠională, care vor garan- ta ambelor parĠi respectarea legislaĠiei), care se va încheia odată cu terminarea operaĠiunii de observare. Recent, la iniĠiativa Ministerului Afacerilor Externe úi Integrării Europene a fost stabilită colaborarea cu statele neutre din Europa Occidentală (Austria, El-

MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX) 193

veĠia, Finlanda, Irlanda, Suedia) la NATO. Acest grup este numit informal Wes- tern European Partners (WEP 5). Scopul acestui grup este - schimbul de experi- enĠă de neutralitate úi aspecte de cooperare cu AlianĠa Nord-Atlantică. NATO oferă statelor grupului WEP 5 diverse posibilităĠi de cooperare pentru statele neutre, acestea axându-se în special pe domeniul interoperabilităĠii, dezvoltării ca- pabilităĠilor úi contribuĠia cu trupe în operaĠiuni sub mandat internaĠional. Am- basadorii statelor menĠionate se întâlnesc informal, în mod regulat, pentru a dis- cuta úi coordona iniĠiativele úi poziĠiile lor comune în ceea ce priveúte politica externăúi cooperarea cu AlianĠa Nord-Atlantică [1]. Statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova stipulat în ConstituĠia [3] Ġării oferă statului pe care îl reprezintă mai multe avantaje, inclu- siv pe dimensiunea soluĠionării politice a diferendului transnistrean. Statutul de neutralitate al Moldovei nu reprezintă un impediment în calea eforturilor de in- tegrare europeană a Ġării noastre. Integrarea europeană declarată în repetate rânduri ca obiectiv major al politicii interne úi externe a Republicii Moldova, al cărui vector vizează cursul de democratizare, modernizare, implementare a valorilor úi standardelor europene, are drept obiectiv stabilizarea internă a statului, transformarea Moldovei într-un partener stabil úi credibil de dialog, care contribuie la consolidarea stabilităĠii úi securităĠii regionale úi europene. ExperienĠa celor cinci state neutre în colaborarea lor cu AlianĠa Nord-Atla- ntică este foarte importantă pentru Republica Moldova. Această experienă poate fi preluată de Ġara noastră în limitele cadrului legal naĠional.

Concluzii generale: Unul dintre mecanismele de garantare a păcii în zona Mării Negre este in- ternaĠionalizarea ei. Marea Mediterană, de exemplu, a fost úi ea o zonă de conflict până s-a reuúit internaĠionalizarea ei úi aúezarea definitivă a Flotei a VI-a americane úi a altor forĠe în zonă. InternaĠionalizarea Mării Negre ar însemna ca toate statele aliate să aibă prezenĠă militarăúi politică, ca urmare asigurând un control al traficului în Marea Neagră. O soluĠie a problemelor separatiste din Bazinul Mării Negre úi Caspice ar putea fi găsită prin asocierea celor două state: Moldova úi Georgia. Luând în consideraĠie asemăQările conflictelor úi problemele de ordin comun în regiune, Georgia ar putea iniĠia o poziĠie comună cu Moldova, pentru a fi prezentată în reĠeaua organizaĠiilor internaĠionale. Cât priveúte Transnistria, soluĠia ar fi respectarea angajamentului de la Is- tambul a FederaĠiei Ruse, adică retragerea trupelor úi a armamentului, securizarea a peste 400 de km de frontieră între Ucraina úi Transnistria úi punerea sub control a tot ceea ce trece prin acest segment de frontieră. Din acel moment, re- gimul separatist nu va mai putea exista, pentru că securizarea frontierei înseam-

194 MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX)

Qă încetarea afacerilor din care se alimentează acest regim, iar existenĠa trupelor ruse favorizează desfăúurarea lor. Considerăm că este o prioritate pentru UE úi SUA rezolvarea problemei transnistrene. La fel, în stadiul actual de cotitură în reglementarea „problemei transnistrene”, la formularea úi luarea deciziilor politice de o importanĠă vitală este luarea în considerare a intereselor economice atât ale Republicii Moldova úi Transni- striei, cât úi ale partenerilor lor. Ignorarea componentei economice a „problemei transnistrene” doar va îndepărta úi mai mult soluĠia reciproc acceptabilă a problemei politice. În procesul de combatere a separatismului ca sursă a terorismului úi a crimei organizate, fiecare stat trebuie săúi dea seama că nu poate fi vorba despre o politică de standarde duble în soluĠionarea acestor probleme. Acceptarea ide- ei standardelor duble în definirea separatismului în cadrul unui stat úi în afara lui oferă un fundament pentru dispute, lipsă de încredere úi slăbirea poziĠiei statelor convenĠionale, precum úi expansiunea activităĠilor structurilor criminale. Rezolvarea „conflictelor îngheĠate” este una din condiĠiile principale pentru avansarea cu succes pe drumul spre integrarea în Uniunea Europeanăúi NATO. Ar fi oportun să se elaboreze o abordare coordonată a UE úi NATO în vederea realizării iniĠiativelor de menĠinere a păcii în aceste zone. O abordare optimă poate fi programul Politica Europeană de Securitate úi Apărare (PESA) în limitele căruia se pot realiza misiuni de observatori militari. De asemenea, un alt aspect important este introducerea în aceste „gauri negre” ale administraĠiei civile temporare a OrganizaĠia NaĠiunilor Unite (ONU), care ar contribui la dezvoltarea proceselor democratice a regiunilor. Un element important în acest context este semnarea între UE úi Republica Moldova a Acordului-cadru privind participarea la operaĠiunile UE de gestionare a crizelor.

Bibliografie: 1. Ambasadorii statelor neutre din Europa Occidentală (WEP 5) în vizită la Chiinău. // Flux de útiri, 2012, 2 octombrie. [online] http://www.fluxdestiri.info/2012/10/ambasadorii-statelor-neutre-din- europa-occidentala-wep-5-in-vizita-la-chisinau/ (vizitat 12.01.2013) 2. Caraman I. Implementarea politicilor de securitate naĠională: Cooperarea InteragenĠii. // Vacinătatea NATO úi UE: ImplicaĠii politice privind securitatea Moldovei. AspiraĠii Europene. - Chiúinău, 2005, p.115-118. 3. ConstituĠia Republicii Moldova din 29.07.1994. // Monitorul Oficial al Re- publicii Moldova,18.08.1994, nr.1. [online] http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731 (vizitat 12.01.2013)

MOLDOSCOPIE, 2013, nr.1 (LX) 195

4. Guvernul Republicii Moldova. Pagina oficială. 13.09.2012 [online] http://www.gov.md/libview.php?l=ro&id=5476&idc=606 (vizitat 12.01.2013). 5. Guvernul Republicii Moldova. Pagina oficială. 30.11.2012 [online] http://www.gov.md/libview.php?l=ro&idc=606&id=5833 (vizitat 12.01.2013). 6. Lavrov: Rusia nu-úi va retrage armamentul din Transnistria decât după so- luĠionarea conflictului. // Cuvântul LibertăĠii, 2011. [online] http://www.cvlpress.ro/?p=4206 (vizitat 12.01.2013). 7. Legea nr.173 din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localităĠilor din stânga Nistrului (Transnistria). // Mo- nitorul Oficial al Republicii Moldova, 29 iulie 2005, nr.101-103. [online] http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=313004&la ng=1 (vizitat 12.01.2013). 8. Post-Soviet Frozen Conflicts regional standoffs in southeast Europe and the Caucasus require peaceful settlements. // Per Concordiam, 2012, vol.3, nr.4, p.42-47. [online]http://www.marshallcenter.org/mcpublicweb/en/component/content /article/1072-art-college-pubs-per-concordiam-vol-3-4- en.html?directory=116 (vizitat 12.01.2013). 9. Ultima rundă de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea transni- streană s-a încheiat la Vienna. // Organization for Security and Co-operati- on in Europe - Viena, 2012. [online] http://www.osce.org/ro/cio/92186 (vizitat 12.01.2013). 10. Ɉɛɦɚɧɱɢɜɚɹ ɬɢɲɢɧɚ. // «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹ Ɇɨɥɞɨɜɚ», ʋ131-132 (3609- 3610), 2005, 8 ɢɸɥɹ. [online] http://www.ng.ru/politics/2001-12- 29/2_longlive.html (vizitat 12.01.2013). 11. ɏɚɧɛɚɛɹɧ A. ɋɨɞɪɭɠɟɫɬɜɨɇɟɩɪɢɡɧɚɧɧɵɯȽɨɫɭɞɚɪɫɬɜɛɭɞɟɬɠɢɬɶɞɨɥ- ɝɨ. ɑɟɬɜɟɪɨ ɫɦɟɥɵɯ ɧɟ ɧɚɦɟɪɟɧɵɩɨɫɬɭɩɚɬɶɫɹɡɚɜɨɟɜɚɧɧɨɣ ɧɟɡɚɜɢɫɢ- ɦɨɫɬɶɸ. // "ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɝɚɡɟɬa", 2001, 29 ɞɟɤɚɛɪɹ. 12. ɑɟɦɨɩɚɫɧɵɫɤɥɚɞɵɫɛɨɟɩɪɢɩɚɫɚɦɢɜɄɨɥɛɚɫɧɟ. // Regnum, 2013. [online] http://regnum.ru/news/482231.html (vizitat 12.01.2013).

Prezentat la redactie la 4 ianuarie 2013

Recenzent – Aurelian LAVRIC, doctor in istorie, conferentiar