IONDT]R

Publicistul HORIA STAMATU intre exces politic qi echilibru spiritual

LIMES

2020 Coleclia MONOGRAFtr

Editor: MIRCEA PETEAN CUPRINS Coperta: DINU MRGIL Porhet copeda I Horia Stamatu vdzut de Mmgareta Sterian (reprodus cu acordul Fundaflei MARGARETA STERIAN) Partea I: Primul gazetar

Partea a II-a: Cel de-al doilea gazetar 77 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romffniei DUR.ION Capitolul 1 : Cadre de pornire...... 79 Publicistul Horia Stamatu - intre exces politic ;i echilibru Capitolul 2: Patosul libertd{ii gi anatomia exilului ...... 84 spiritual / Ion Dur. - Floreqti: Limes, 2020 Capitolul 3: Schild a gindirii 9i identit5lii romaneqti...... 109 ISBN 978-606-799411-7 Capitolul 4: Cultura $i timp literar intensiv...... 134 821.135.1.09 Capitolul 5: Personalitate qi crea1ie...... 149

Capitolul 6: Arheologie culturald ...... 201 Capitolul 7: Alte semne qi maladii ale veacului XX ...... -239 @ Editura Limes, pentru prezenta edilie 7.1. Lumina trecutului ...... -...... -...... 239 Str. Castaniloa 3 7.2. Un nou umanism?...... 249 407280 Floreqti Clui - 7.3. .Humanism minca-te-ag!" ...... 255 T el./ fax: 0264I 5 4 4709 07 23 I 19 4022 ; 7.4. Intre mitologie qi senzalional...... 260 Email: [email protected] 7.5. Luciditatea lui Eminescu...... 264 www.edituralimes.ro 7.6. Istorie facuti de notari...... 271 7.7. Uranotopia: geocultur[ qi geopoIitice...... '...... 284 7.8. Filosofia se teme de fi2ic5...... 296 7.9. Imixtiunea politicului in creafie ...... 300 7.10. Cregtin, rom6nesc, european...... 316 Capitolul 8: Intimitatea unui spirit drastic...... 350

Summary...... '.'..'...... ' 399

Bibliografie...... '."...... '..' 404

In arnintirea sofiei mele, Doina Marieta Capitolul l

Cadre de pornire

Nu este rm neadevdr sau un paradox travestit acceptarea glndului ci orice creator cme scrie in limba romAnb apm,tine inexorabil culturii romdnes,ti. FiindcA" prin limba in care-qi rosteqte gi rostuieqte opera, un atare autor are privilegiul unei a doua patrii, dincolo de pdmintul qi ctltura pdrinfilor care i-au vegheat venirea pe aceasti 1ume. Este gi cazul lui Horia Stamatu (9 sep. 1912, VIlenii de Munte - 8 iulie 1989, Freiburg), care a fr6it qi a scris ftr limba romAnd in exil @aris, Madrid, Freiburg). El se revendicd legitim de la cultura nalionald in care s-a ndscut qi s-a format, aqa incit il putem recupera: alituri de poezia qi de publicistica din Romdnia Mare, cu meritele qi excesele lor, se cuvine si-i intregim opera prin tot ceea ce a scris in limba sa matemd in spafiul diasporei romdneqti (inclusiv corespondenla). Cartea de fa,ti este, credem, prima care analizeazi gazetiia celui ce a debutat in poezie cuvohmul Memnon (1934), in acelaqi lot - premiat de Fundaflile Regalel - din care au iegit cu primele lor cdr,ti: Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple, , Pe culmile disperdrii, ;i Eugen Ionescu, Nz.

1 Juriul era format din , Mircea Vulclnescu Petu Comamescq Ion I. Caniacuzinq $erban Cioculescrf gi Romulus Dianu. 12 . Publicistul Horia Stamatu - Partea I: PRr[,4u1GMETAR Cap. 1: Codre de pornire . 13

Excursul nostru descifreazd codul a doi publiciqti Horia Iirn insi cilduzif, de pe-acum, de indemnul lui Heraclit: cine sapd Stamatu, intre care existd o diferenf6 specificl de tematicd qi stil. dupi aur munceqte mult qi gdseqte pulin. Primul gazetar este cel care a publicat in Buna Vestire, oficiosul Migcdrii Legionare, iar cel de-al doilea reprezintl autorul articolelor gi eseurilor scrise in exil, in :urzeala cdrora subzistd insd unele semne ale etapei anterioare, imbinare particularl de rupturi in afard de diaspora rom6neascd, de numele lui Horia gi continuitate. Stamatu (Stamatopol) au auzit foarte pulini oameni obiqnuili sau L-am receptat pe publicistul Horia Stamatu sine ira et chiar intelectuali din . in exil, a fost cunoscut nu atit prin studio. Dacd autorul nu a alut, mai cu seami in textele sale cirrlile tipdrite, cit mai ales prin publicistica sa din ziare gi reviste in legionare, un dezirabil echilibru al ideilor, aceast?i grild ne-am I i mba rom6nd. propus-o noi pentru discursul critic evaluativ. Ne-a interesat doar A fost poet, ziarist, eseist gi traducdtor (din San Juan de la adevdrul celor publicate in ziare qi reviste, chiar adevbrul Cnz, Jean Cocteau, Martin Heidegger), a trdit weo trei decenii in metaforic, atunci cind e greu de despdrlit poetul de publicisl dupi ItomAnia Mare, restul vielii (din 1941) petrecindu-l in spaliul atit cum am fost atenli si la racordarea silogismelor noastre la rlc variat qi tensionat al exilului romdnesc. conlexltrl celor scrise de autor. Am analizat, totodati, gi Licenliat in filosofie (1937), doi ani de drept, profesor corcspondenla (peste o suti de scrisori) dintre Horia Stamatu qi suplinitor de filosofie qi romdnd la Liceul ,pimitrie Cantemir" din Sanda Stolojan, intelectual european, nepoata scriitorului Duiliu tlapitald (1936-1937), redactor la,,Enciclopedia RomAniei" Zamfirescu, epistole trimise timp de peste doud decenii (1938-1941), sub conducerea lui Mircea Vulcinescu, inrolat in (1968-1989). M igcarea Legion ard in 1937 , pim redactor la Buna Vestire (1940), Pentru publicistica din exil, documentarea am frcut-o la t,iar la care colaboreazd incd din I 93 8 . Biblioteca Romini din Freiburg, Germania (in 20 1 1 , 20 1 4 si 20 1 5), Ne vom ocupa distinct de acest prim Horia Stamatu, dar acolo unde am lecturat colecliile din Cuvintul Romdnesc, lmintim, de pe acum, opinia criticd a lui Pericle Martinescu: Libertatea Romdneascd, Prodomos, Destin, Cuvtntul din exil, ,,Articolele lui erau de o violen{d stilistici qi polemicd ce Revista Scriitorilor Romdni, Caete de Dor, Limite gi altele produceau stupefaclie qi nu mai aminteau cu nirnic de poetul eterat (mullumiri sincere domnilor directori: Iancu-Ion Bidian, trecut in din Memnon". Sau Paul Miron, intr-un ,,Ochean" din revista etemitate, qi Mihai Neagu Basarab). lktmd.nia literard: ,pegi, in 1940, conducea gazeta oficiald a DacE am reugit sau nu in hermeneutica noastrd, ne vor Miqcdrii, in care gdseai negreEit tot ce insemna ideologie, in ale spune cunoscitorii detaqa! de judecifi partizane qi obtuze, cititorii cirrei cemeluri isi inmuiase Ei el pana, a trebuit sir ss lase arestat de echilibrali, de bund credinld ai publicisticii 1ui Horia Stamatu. Sd o patmld a poli{iei legionare, sd fie dus in lanluri la chcslurir. A fost rccunoscut gi trimis cu un taxi la redaclie, undo a sclis un articol de pornire o 'J.5 14 . Publicistul Horia Stamatu - Partea l: PRTMUL GMETAR Cop. 1: Codre de

fond fulminant despre >. incepuse doar Va trii, succesiv, 1a Freiburg (1946-1948), intr-o chilie a conflictul dintre Antonescu Ei Cimngile verzi. Nu trece mult timp unei case medievale, oraq in care va fi lector de limbd gi litemturn qi e adus din nou cu o gnrp[ de holi de buzunare. De aceqtia s-a rornAnd in Catedra de romanisticd a lui Hugo Friedrich, dupd cum despdrlit greu: ". tot aici continud si studieze filosofia cu Max Miller, succesorul lui Dupd rebeliunea legionar6 din ianuarie 19412, Hoira Martin Heidegger; la Paris (1948-1950), in cadrul Centrului Stamatu va pleca din lard (,in urma unui grav conflict de presd", I{omAn de Cercetiiri (al c5rui director era Mircea Eliade); la cum ii scria Sandei Stolojan pe 6.W.14) prin Bulgaria, pentru a Madrid (1951-1961), unde publicd mult gi in limba spaniold, dar ajunge ?n Germania, dar este luat prizonier qi intemat in lagdrele de lucreazd in redaclia revistelor Libertatea Romdneascd Ei Fapta, concentrare de la Rostock gi Buchenwald (1942-1944). La tlupi care, in 1961, se intoarce pentru totdeauna in acelaqi oras din Rostock, editeazd Ev nou, revistd legionard, gi tot atunci Germania. colaboreazdla Axa (publicalie de dreapta), unde a fost, pe cind era Horia Stamatu a folosit o serie de pseudonime, mai cu in !ard, redactor. Lucreazi. apoi (1944-1945), alitnn de Paul Costin seami cind a redactat ,,materiale de serviciu": Martor, Juan Alba, Deleanu qi Criqu Axente, la postul de radio Donau, pentru seclia Adrian B. Cosma, A1. Berceanu, George Brana, Chronografos

romind, un serviciu aflat atunci ,,1a dispozi{ia Guvemului Nalional Anonlrnos, Osea, V. Popescu. dc la Viena"3, in fruntea c5ruia se afla Horia Sima4 (din 1945, legdturile politice ale 1ui Stamatu cu vreo organizalie au incetat). incadrat in lotul criminalilor de r5zboi (din cme mai ficeau parte: Vintil[ Hori4 Ion Sdn-Giorgiu, mitropolitul Visarion, Fdcind parte din generalia anilor '30, Horia Stamatu a Alexandru Gregorian), in febr. 1946 va fr condamnat in absenld la debutat ca poet in revista Floarea de foc (1932), condusi tot de un inchisoare pe viali (in 1961, printr-un ordin al ministerului nostru 1roet, (director qi al publicaliei Credinla), de Inteme, va fi dat in urmdrire pe !ard). pseudonimul literar al lui Alexandru Teodorescu, cunoscut gi sub numele de Monahul Agaton de la Min6stirea Antim qi Daniil de la in Gh. Buzatu, Comeliu Ciucanu Cristian Sar:rdache, Radiografn dreptei Itar1u (din 1948, s-a cdlugdrit, iar duhovnic i-a fost Ilie Cleopa). '? 9i romdne;ti, 1927-1941 (Bucuregti, Editura FF Press, 1996), Horia Stamatu e in 9Zq, dar inainte sd ii apard volumul de debut, Horia amintit la,,(Anti)simiEtii legionari" (p. 140). Slamatu prezent poeme (,,\4emnon", gi 3 Florin Manolescu -E ciclopedia ailului literar romdnesc, 1945-1989. Scriitori, va fi cu trei ,,Poetici" reviste, institufii, organizafi, Edilia a doua revizuitd qi addugitn" Bucuegti, Editum ,,Epilog') in ,,Antologia poelilor tineri" (colec{ia ,,Scriitori romdni Compani4 2010, p. 655-658. contemporani", sub egida Funda{iei pelrtru Literaturd gi Afie a E curios c5, in 1963, intx-un manuscris dat de Horia Sima spre publicare lui qi Traian Golea (pentru revista Senlinela, carc apdrea 1a Miinchen), text intitulal ,,lLegele Carol al trJea"), alcdtuitd de Zaharia Stanou Ion Pillat. ,,Presa legionard in exil", acesta nu pomeneEte nici secfa romand a postului de in exil, va scrie versuri, comentarii po tonrc tlo actualitate, radio Donau qi nici numele celor ce au lucrat in acel serviciu, care a funclionat cseuri de filosofie a culturii gi de istorie a nrcntalului rominilor, pini in mai 1945. L6 . Publicistul Horia Stamatu - Partea l: PRTMUL GMETAR Cop. 7: Cadre de pornire o L7

texte apdrute in Destin, Revista Scriitorilor Romdni, Cavintul irrr:?t ,,autorii favoizatj ai ierarhiei lirismului romdnesc Romdnesc, Libertatea Romdneascd, Cwlntul tn exil, Prodomos, contemporan, ierarhie adesea incd stinjenitor de oficioasd, se Limite. Caete de Dor, poate cele mai importante. cuvine a-gi s mge rindul pentru a-i face loc"8. Dintre c[rfile scrise in refugiu, amintim: Recitativ (1963), in schimb, Alex $tefinescu afld in el un ,,poet fird mare Dialoguri (1964; versiuni germand gi spaniold: 1968, 1971), (ulcnt, dar cu o intens[, dramaticd conqtiinld de poet", dedicat trup Contrapunct (7969), Punta Europa (1970), Kairos (197 4; editie 1i suflet mitului romanismului si ,,chinuit de un veqnic dor de ducd rom. 1995), Jurnal (797 6), Imperiul (1981; ed. rom. 1996), 1i de vocatia de cosmopolit", iar eseurile lui Stamatu ii creeazit Cantatu invierii (1982), Rugdciune de ziua Mariannei (1983), rnpresia ,,unor mari elanuri a1e gindirii impotmolite intr-o Cortea Regilor;i impdra|ilor (1984), Ego Zenovius... (ed. rom., rgumentalie tautologica sau intr-o erudilie etalatA fird gratie'e. 2001), 47 de scrisori de la Horio Stamatu (ed. rom., 2005), Paul Criticul Florin Manolescu - dep5gind valul de elogii venite Miron, in corespondenld at Holitt Staman (2007)s. tlinspre un Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Basarab Nicolescu, Paul Ca mulli exilafi, Horia Stamatu a rdmas tot timpul Miron, Vintild Horiq preameriri care au mers pind la aseminarea indezirabil regimului comunist, evaluarea criticA, deloc unitard, a cu Novalis ori Leopardi - cerea mai multd prudenlA critic5 in crealiei sale producindu-se abia in climatul estetic de autonomie a cvaluarea operei lui Horia Stamatu, a carui poezie, cel pulin in valorilor din perioada postdecembristi6. Opiniile critice au fost l{omdnia comunisti, nu poate fi desprinse de tecutul lui legionar. contradictorii atit asupra poetului, dar mai cu seam[ in legXturd cu Tonul din volr.tmttl Kairos, atit de favorabil comentat, ?i publicistica sa inceputd masiv la Bzna Vestire qi continuatd apoi in ryare lui Florin Manolescu exagerat qi impropriu prin stilul lui exil. Se crede, de altfel, cA ar fi vorba de ,sdzboinl culturii oficiale ,,intortochiat-vemacular" qi cu ,,versuri pline de ermetisme impotriva ginditorului Horia Stamatu"T. sc snite", caci ,,nu este dat de satisfaclia de a fi nimerit Pentru criticul Gh. Grigurcu, Stamatu rimine un ,,poet conjunctura magicd in care totul (inclusiv resureclia Domnului putemic", poate cel mai ,,ancorat in e0ric" de la Blaga incoace, aEa lisus Hristos) devine posibil, ci de stilul confesiv al evangheligtilor hiblici sau al oracolelor antichitdlii, transformat de poet in 5 Subliniem ca refednlele noastre bibliografice pot fi lacunare, din varii motive, pe bolboroseald cripticf,"lo. care cilitorul avizat le poate lesne binui. Concluzia criticului era ci nu se justifica punerea lui Horia 6 in 1968. numele lui Stamatu apiirea in primul volum dtn Pagini de critica literard aI lvr Vladlrnir Streinu (edilie pdnceps: 1938), dar qi in comentariile lui Stamatu in fruntea listei care cuprindea numele unor poeti ai Pompiliu Constantinescu. in acelagi an, criticul Nicolae Manolescu alcdtuia o antologie a poeziei romAne interbelice (Biblioteca pentru toli, 2 vol.), in care vor fi prezenti Horia Stamatu ;i Radu G1r, insd cartea a fost imediat retrasd din librArii qi 8 t ilreorghe Grigurcu, ,fioria Stamatu gi folclorul apoclil", Rozfinia literard, w- distrus6. 7.21-27 febr.1996. 7 ') Isabela Vasiliu-Scrab4 ,,Peste cortina de fier, un dialog intre Hoda Stamatu qi Alcx $tefAnescq ,,H o.,a Stanlalrl' , RomAnia literard, nr. 26, 6-12 iulie 1994. Lrr Gtin Noica", Cultura,22 dec.2012. De aceeaqi autoare, v. 9i ,J-a centenarul l-lorin Manolescu, ,Ioria Starnatu - cel mai importrurt poct al exilului nagerii poetului Hori a Slarffint', Bibliatecq Buc'urettilor, N. 12, dec.2012. rorn6nesc?", I/iala Romdneascd, ff- 8, 2015 . 18 . Publicistul Horia Stamatu - Partea l: PRr[rUL GMETAR Cap. 7: Codre de pornire . t9

exilului cu adevdrat importanli: ,aAron CotruE, Vintil[ Horia, opera lui o atitudine echilibrat.A in decelarea adevdrului, a emoliei Alexandru Busuioceanu, $tefan Baciu, plus avangardigtii exilului ostetice, sau chiar a adevdrului metaforicla. rega7, Tzan, Gherasim Luca, Voronca, Fundoianu (care, deqi au iegit din limba romAn5, au r[mas fixali in eweitatea lor romdneascd) sau pe Ion Caraion, Ilie Constantin qi Mihai Ursachi, din exilul republican". Pine in 1989, au rimas ca repere critice tari, in spatiul Pentru a-i diminua din faima de poetll, unii au pus in rtrnrAnesc, pufinele rinduri pe care i \e rczewa G. Cilinesculs in oglindd poetul din refugiu cu poetul din !ar6, cel care, alAturi de istoria sa din 1941,. Negindu-i originalitatea liricd, criticul credea Radu Gyr, n-m fi fhcut altceva decit ,,sd cirrte, cu strofe macabre, eir Memnon, volumul de debut, era ,,imttarea, pastiqarea aproape" legiunile asasine" (Zaharia Stancu). Monica Lovinescu nota, in tlupi Jean Cocteau ;i Pierre Reverdyl6. Versurile, ,pedeliberate qi jumalul sdu (30 oct. 1982), cA Stamatu era stdpinit de o idee fixd, it proz ', i se par ,,simple creioniri", ,,acceptind absurdul cu de mania persecutiei, si anume, impresia cd,,to!i il persecuti ca... ingcnuitate preficuti, asociind cu concertati nepdsare cotidianul legionar"l2. Iar Teodor Cazaban spunea cd Eugen Ionescu ar fi cu solemnul, tramvaiul cu ingerul". in concluzie: o poezie a

scis Rinocerii ,,gjndindu-se la figura, la chipul lui Stamatu"l3. r I i t: leului automatic,,,fhri nerv personal", cu versuri improvizate, Din toate aceste opinii critice lipseste ins6, inexorabil, rrltlbl spus, poetul ,,cil[toreste l7, adicd fhrd legitimalia dreptul la replici al celui ce iqi trdieqte acum etemitatea, mai cu oliciald a marilor teme lirice". seam[ ci Horia Stamatu era foarle sensibil la iudecdtile abitute asupra sa (discursul criticului Ion Negoilescu despre poezia sa dus preajma l'r religioas[ l-ar fi in unui infarct). lrrteresali de receptarea gazelAiei primului Horia Starnah! am constatat cd Un lucru este insd limpede: oricit exces ar fi in poezia, I'amlil $eicaru nici micar nu-i amintegte numele ln Istoria presei Fdthxa l'rrralcla 45,2007), in fragmentul se eseistica sau ziaristica lui Horia Stamatu, se cuvine sd avem fald de care ocupd, succint, de ziarele 9i revistele ce slrricau Mlcarea Legionarn. Cit privette Istoria presei romaneSti a lui Nicolae l(nga, curn stim, aceasta se opregte la 1916. r' (;. CalinescU 1slon4 literaturii romdne de la origini ptnd in prezant, Fundalia (:ruopeana Ddgan, Editua Nagard, 1980, p. 818; tot despre H. Stamatu au scris, trr pcrioada interbelicd: Pompiliu Constantinescu sau Eugen Lovinescu. Pentru rr Despre aceasti iaiml a poetului Horia Stamatu a scris gi Dumitru Ichim - v, (r)rcctive aduse opiniilor cdlinesciene, v. Titu Popescu, Poetul Horia Stamatu, serialul insemndrilor sale filosofarde despre poemul ,,Omul de piat-d',in Cuvinul ll inted in Germany, Miinchen, 1993, p.26-34. rr' Romdnesc din 1988; nu , Lm dac6 aceste comentarii nu au constituit, in cele din Iloria Stamatu va decripta titlul volumului sdu: ,,Mernnon" semnific6,,fiul ufmd, materia rmui eseu despre lirica stamatiane. ALuorei gi al lui Eol", prima fiind,,simbolul inceputului", celilalt, Eol,,,simbol al 12 Monica lovinescu, Jumal. 1981-1984, Bucweqti, Humanitas, 2002, p. srrllctului (de la ), anima- inima'(v. scrisoarca cilro S rda Stolojan din 144-t45. 5.!V.73,ii Buletirul Bibli,etecii RomAne,yol. tr, Freiburg i. llr., 2015, p. 388). 13 / Theodor Caza,ban, Captiv in lumea liberd, Theodor Cazaban in dialog cu Aluzia pleca de la un enunJ din Andrd Gide, ,Je pqie qrc vou,\/ l/oydgez sans Cristian Badilili, Cluj-Napoc4 Ed. Echinox,2002, p. 125. l)illct",pe carc StzrrLaiJ la pus drept aolo lapoemul silu ,,Mcrrurori'. 20 . Publicistul Horia Stamatu - Partea l: PRIMUL GMETAR Cap. L: Codre de pornire .2L

Deqi premiat la aparifie, Memnon, prin cele 44 de poeme, Anzdr"2o . Viitorul dramaturg credea cA mai toli din tinem trezea atunci lui G. Cdlinescu doar un interes teoretic, fhra a gcneralie au fost victimele lui Nae Ionescu gi cd, dacd nu ar fi fost observa insi, cit de cit, indurirea fecund[ ce putea veni dinspre lu;a, Romdnia Mare ar fi awt o valoroasi generafie de conducdtori iiteraturile frxtcezd gi germand, dupd cum nu avea nici intuifia intre 35 qi 40 de ani. weunei viitoare combustii lirice a poetuluii8. $i Zahaia Stancu viza acelagi poet Stamatu intr-un pasaj Desigur cI e mare distan!5 intre poetul interbelic Horia tlin tabloul pe careJ ficea in 1938, amintind ce se intimplase cu Stamatu gi crealia sa liricd din exil - bundoar5, volumul-antologie rrnii tineri ilryA 1%2: ,,,{m vizut ginditori inghesuindu-se la uqile Kairos St4adid, 1974; versuri scrise intre 1945-1973), ca si ludm caselor verzi gi oferindu-se sd fhureascd o doctrin[ a crimei, o artd un reper valoric, operi care-l va impune drept unul dintre cei mai cu miros de singe qi cadavre. itr filmtea lor se afla prof univ. Nae irnportanli poe{i pe care i-ar fi alut diaspora romAneascd, dupd Ionescu. Poeti ginga;i ca Radu Gyr gi Horia Stamatu au inceput sd aprccierile unor criticile sau ale unot creatori. Aga incit cad cinle, cu strole macabre, legiunile asasine. Eseigti prefuili ca oarcclun in derizoriu qi defdimare cei care, pentru a invoca o Milcea Eliade s,i Traian Herseni qi-au pus condeiele in slujba expresie uzual-vulgard, cred cI Horia Stamatu fuma chigtoacele lui rniqcdrii legionare condusd de asasinul lui Manciu, legiune din care Ioan al Crucii, Cocteau sau Reverdy. sc recrutaserd omoritorii lui I.G. Duca qi ai nefericitului M. Tot la poetul Horia Stamatu se referd Eugen Ionescu intr-o Stclescu. Ziat''gti ca Haig Acterian (armean) qi M. Polihroniade scrisoare citre Tudor Vianu (19 sept. 1945), unde il caracleizeazd (grcc) deveniseri doctrinarii statului <

18 pir. weo douE-trei propozilii: poetul Eugen Lovinescu expedia Memnon ,Jine Despre publicistica lui Horia Stamatu, mai cu seamd cea sa-qi ascundd afectivitatea prin re$nere qi sd-gi insemne originalitatea prin curiozitif fomale gi influenle exotice (Jean Cocteau). Strabate tohrEi un siml de sclisi pe cind era in tar5, avem putine repere critice. Autorul frcea nimicnicie qi sfredelul mor$i in drama existenlel' Qstoria literaturii ro Ane Ilcccrea de la esteticul oarecum pur, din cartea de poeme cu care vol. tr, Evolulia poeziei lirice). Iar Ov. Crohmblniceanq in anii conlemporane, tlcbutase, la ideologicul impur si agresiv. in exegeza fdcutd dreptei gaptezeci ai veacului trecut, nul aminteqte pe Horia Stamatu in a sa istorie a literaturii interbelice. rrrrnAnesti nterbelice, Z. Omea comenta g i publicatia Buna Vestire, re Tihr Popescu, op. cit.; deqi are drept ,nta poetul, cartea esteticianului oferd multe date biografice, dar qi o exegezi a reflecfiilor lui Horia Stamatu asupra fenomenului literar; v., totodati, 9i: O viald ln ail. Monografte Horia Stamatu, 'tt So"isori cdtre Tudor Vianu, vol. II, Edilie ingrijitii dc Vlad Alexandrescq Edilie prezentati si ingrijitd de Matei Albastnr BucureEti, Editura ,,Rom6nia llrrcrrreqti, Ed. Minel4 1994. Pless", 1998; printre cei care au scris despre Horia Stamatu, mai amintim: Radu 'l Zi ra.ria Stancu, ,,Drum de inloarcere", Azi, nr. 7, l93ti; upwl 7,, Ornea, Anii Enescrl Ion Negoilescu, VintiE Horia, L.M. Arcade, Mircea Popescu, Nicolae ttt,izcci. Extteua dreaptd roudneascd, Bucurcqti, licl. l,iuxlalici Culturale Florescu, Alexandru Lungu, Mihai Neagu qi al1ii. Itrnuine, 1995, p. 186.