IONDT]R Publicistul HORIA STAMATU intre exces politic qi echilibru spiritual LIMES 2020 Coleclia MONOGRAFtr Editor: MIRCEA PETEAN CUPRINS Coperta: DINU MRGIL Porhet copeda I Horia Stamatu vdzut de Mmgareta Sterian (reprodus cu acordul Fundaflei MARGARETA STERIAN) Partea I: Primul gazetar Partea a II-a: Cel de-al doilea gazetar 77 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romffniei DUR.ION Capitolul 1 : Cadre de pornire.......... .............79 Publicistul Horia Stamatu - intre exces politic ;i echilibru Capitolul 2: Patosul libertd{ii gi anatomia exilului ................ 84 spiritual / Ion Dur. - Floreqti: Limes, 2020 Capitolul 3: Schild a gindirii 9i identit5lii romaneqti........... 109 ISBN 978-606-799411-7 Capitolul 4: Cultura $i timp literar intensiv.......................... 134 821.135.1.09 Capitolul 5: Personalitate qi crea1ie....................................... 149 Capitolul 6: Arheologie culturald .......................................... 201 Capitolul 7: Alte semne qi maladii ale veacului XX ..........-239 @ Editura Limes, pentru prezenta edilie 7.1. Lumina trecutului ........-......-....... .........239 Str. Castaniloa 3 7.2. Un nou umanism?.................... ............249 407280 Floreqti Clui - 7.3. .Humanism minca-te-ag!" ......... ..........255 T el./ fax: 0264I 5 4 4709 07 23 I 19 4022 ; 7.4. Intre mitologie qi senzalional... ...........260 Email: [email protected] 7.5. Luciditatea lui Eminescu............ .........264 www.edituralimes.ro 7.6. Istorie facuti de notari.............. ..........271 7.7. Uranotopia: geocultur[ qi geopoIitice.................. .'..........284 7.8. Filosofia se teme de fi2ic5........... ........296 7.9. Imixtiunea politicului in creafie ........... 300 7.10. Cregtin, rom6nesc, european... ...........316 Capitolul 8: Intimitatea unui spirit drastic............................ 350 Summary........... '.'..'.........' 399 Bibliografie....... '."........'..' 404 In arnintirea sofiei mele, Doina Marieta Capitolul l Cadre de pornire Nu este rm neadevdr sau un paradox travestit acceptarea glndului ci orice creator cme scrie in limba romAnb apm,tine inexorabil culturii romdnes,ti. FiindcA" prin limba in care-qi rosteqte gi rostuieqte opera, un atare autor are privilegiul unei a doua patrii, dincolo de pdmintul qi ctltura pdrinfilor care i-au vegheat venirea pe aceasti 1ume. Este gi cazul lui Horia Stamatu (9 sep. 1912, VIlenii de Munte - 8 iulie 1989, Freiburg), care a fr6it qi a scris ftr limba romAnd in exil @aris, Madrid, Freiburg). El se revendicd legitim de la cultura nalionald in care s-a ndscut qi s-a format, aqa incit il putem recupera: alituri de poezia qi de publicistica din Romdnia Mare, cu meritele qi excesele lor, se cuvine si-i intregim opera prin tot ceea ce a scris in limba sa matemd in spafiul diasporei romdneqti (inclusiv corespondenla). Cartea de fa,ti este, credem, prima care analizeazi gazetiia celui ce a debutat in poezie cuvohmul Memnon (1934), in acelaqi lot - premiat de Fundaflile Regalel - din care au iegit cu primele lor cdr,ti: Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple, Emil Cioran, Pe culmile disperdrii, ;i Eugen Ionescu, Nz. 1 Juriul era format din Mircea Eliade, Mircea Vulclnescu Petu Comamescq Ion I. Caniacuzinq $erban Cioculescrf Tudor Vianu gi Romulus Dianu. 12 . Publicistul Horia Stamatu - Partea I: PRr[,4u1GMETAR Cap. 1: Codre de pornire . 13 Excursul nostru descifreazd codul a doi publiciqti Horia Iirn insi cilduzif, de pe-acum, de indemnul lui Heraclit: cine sapd Stamatu, intre care existd o diferenf6 specificl de tematicd qi stil. dupi aur munceqte mult qi gdseqte pulin. Primul gazetar este cel care a publicat in Buna Vestire, oficiosul Migcdrii Legionare, iar cel de-al doilea reprezintl autorul articolelor gi eseurilor scrise in exil, in :urzeala cdrora subzistd insd unele semne ale etapei anterioare, imbinare particularl de rupturi in afard de diaspora rom6neascd, de numele lui Horia gi continuitate. Stamatu (Stamatopol) au auzit foarte pulini oameni obiqnuili sau L-am receptat pe publicistul Horia Stamatu sine ira et chiar intelectuali din RomAnia. in exil, a fost cunoscut nu atit prin studio. Dacd autorul nu a alut, mai cu seami in textele sale cirrlile tipdrite, cit mai ales prin publicistica sa din ziare gi reviste in legionare, un dezirabil echilibru al ideilor, aceast?i grild ne-am I i mba rom6nd. propus-o noi pentru discursul critic evaluativ. Ne-a interesat doar A fost poet, ziarist, eseist gi traducdtor (din San Juan de la adevdrul celor publicate in ziare qi reviste, chiar adevbrul Cnz, Jean Cocteau, Martin Heidegger), a trdit weo trei decenii in metaforic, atunci cind e greu de despdrlit poetul de publicisl dupi ItomAnia Mare, restul vielii (din 1941) petrecindu-l in spaliul atit cum am fost atenli si la racordarea silogismelor noastre la rlc variat qi tensionat al exilului romdnesc. conlexltrl celor scrise de autor. Am analizat, totodati, gi Licenliat in filosofie (1937), doi ani de drept, profesor corcspondenla (peste o suti de scrisori) dintre Horia Stamatu qi suplinitor de filosofie qi romdnd la Liceul ,pimitrie Cantemir" din Sanda Stolojan, intelectual european, nepoata scriitorului Duiliu tlapitald (1936-1937), redactor la,,Enciclopedia RomAniei" Zamfirescu, epistole trimise timp de peste doud decenii (1938-1941), sub conducerea lui Mircea Vulcinescu, inrolat in (1968-1989). M igcarea Legion ard in 1937 , pim redactor la Buna Vestire (1940), Pentru publicistica din exil, documentarea am frcut-o la t,iar la care colaboreazd incd din I 93 8 . Biblioteca Romini din Freiburg, Germania (in 20 1 1 , 20 1 4 si 20 1 5), Ne vom ocupa distinct de acest prim Horia Stamatu, dar acolo unde am lecturat colecliile din Cuvintul Romdnesc, lmintim, de pe acum, opinia criticd a lui Pericle Martinescu: Libertatea Romdneascd, Prodomos, Destin, Cuvtntul din exil, ,,Articolele lui erau de o violen{d stilistici qi polemicd ce Revista Scriitorilor Romdni, Caete de Dor, Limite gi altele produceau stupefaclie qi nu mai aminteau cu nirnic de poetul eterat (mullumiri sincere domnilor directori: Iancu-Ion Bidian, trecut in din Memnon". Sau Paul Miron, intr-un ,,Ochean" din revista etemitate, qi Mihai Neagu Basarab). lktmd.nia literard: ,pegi, in 1940, conducea gazeta oficiald a DacE am reugit sau nu in hermeneutica noastrd, ne vor Miqcdrii, in care gdseai negreEit tot ce insemna ideologie, in ale spune cunoscitorii detaqa! de judecifi partizane qi obtuze, cititorii cirrei cemeluri isi inmuiase Ei el pana, a trebuit sir ss lase arestat de echilibrali, de bund credinld ai publicisticii 1ui Horia Stamatu. Sd o patmld a poli{iei legionare, sd fie dus in lanluri la chcslurir. A fost rccunoscut gi trimis cu un taxi la redaclie, undo a sclis un articol de pornire o 'J.5 14 . Publicistul Horia Stamatu - Partea l: PRTMUL GMETAR Cop. 1: Codre de fond fulminant despre <misiunea armatei romAne>>. incepuse doar Va trii, succesiv, 1a Freiburg (1946-1948), intr-o chilie a conflictul dintre Antonescu Ei Cimngile verzi. Nu trece mult timp unei case medievale, oraq in care va fi lector de limbd gi litemturn qi e adus din nou cu o gnrp[ de holi de buzunare. De aceqtia s-a rornAnd in Catedra de romanisticd a lui Hugo Friedrich, dupd cum despdrlit greu: <Vorbeau un dialect liglnesc splendid>". tot aici continud si studieze filosofia cu Max Miller, succesorul lui Dupd rebeliunea legionar6 din ianuarie 19412, Hoira Martin Heidegger; la Paris (1948-1950), in cadrul Centrului Stamatu va pleca din lard (,in urma unui grav conflict de presd", I{omAn de Cercetiiri (al c5rui director era Mircea Eliade); la cum ii scria Sandei Stolojan pe 6.W.14) prin Bulgaria, pentru a Madrid (1951-1961), unde publicd mult gi in limba spaniold, dar ajunge ?n Germania, dar este luat prizonier qi intemat in lagdrele de lucreazd in redaclia revistelor Libertatea Romdneascd Ei Fapta, concentrare de la Rostock gi Buchenwald (1942-1944). La tlupi care, in 1961, se intoarce pentru totdeauna in acelaqi oras din Rostock, editeazd Ev nou, revistd legionard, gi tot atunci Germania. colaboreazdla Axa (publicalie de dreapta), unde a fost, pe cind era Horia Stamatu a folosit o serie de pseudonime, mai cu in !ard, redactor. Lucreazi. apoi (1944-1945), alitnn de Paul Costin seami cind a redactat ,,materiale de serviciu": Martor, Juan Alba, Deleanu qi Criqu Axente, la postul de radio Donau, pentru seclia Adrian B. Cosma, A1. Berceanu, George Brana, Chronografos romind, un serviciu aflat atunci ,,1a dispozi{ia Guvemului Nalional Anonlrnos, Osea, V. Popescu. dc la Viena"3, in fruntea c5ruia se afla Horia Sima4 (din 1945, legdturile politice ale 1ui Stamatu cu vreo organizalie au incetat). incadrat in lotul criminalilor de r5zboi (din cme mai ficeau parte: Vintil[ Hori4 Ion Sdn-Giorgiu, mitropolitul Visarion, Fdcind parte din generalia anilor '30, Horia Stamatu a Alexandru Gregorian), in febr. 1946 va fr condamnat in absenld la debutat ca poet in revista Floarea de foc (1932), condusi tot de un inchisoare pe viali (in 1961, printr-un ordin al ministerului nostru 1roet, Sandu Tudor (director qi al publicaliei Credinla), de Inteme, va fi dat in urmdrire pe !ard). pseudonimul literar al lui Alexandru Teodorescu, cunoscut gi sub numele de Monahul Agaton de la Min6stirea Antim qi Daniil de la in Gh. Buzatu, Comeliu Ciucanu Cristian Sar:rdache, Radiografn dreptei Itar1u (din 1948, s-a cdlugdrit, iar duhovnic i-a fost Ilie Cleopa). '? 9i romdne;ti, 1927-1941 (Bucuregti, Editura FF Press, 1996), Horia Stamatu e in 9Zq, dar inainte sd ii apard volumul de debut, Horia amintit la,,(Anti)simiEtii legionari" (p. 140).