DOCSLIB.ORG

Impactul Politicii Comuniste Asupra Clerului Greco-Catolic Din România

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Impactul Politicii Comuniste Asupra Clerului Greco-Catolic Din România IMPACTUL POLITICII COMUNISTE ASUPRA CLERULUI GRECO-CATOLIC DIN ROMÂNIA Florin GATEA S-a n#scut la 26 septembrie 1981 la Blaj, Transilvania, România. În anul 1994 a absolvit Universitatea Babe! Bolyai-Cluj Napoca, Facultatea de Teologie Greco – Catolic#. În 2008 se înscrie la studiile de masterat, Universitatea Liber# Interna"ional# din Moldova, Facultatea Istorie !i Rela"ii Interna"ionale. Preot paroh Sebe!, Protopop de Sebe! !i Consilier Mitropolitan în Arhiepiscopia Major# Român# Unit# cu Roma, Greco - Catolic#, de Alba Iulia !i F#g#ra!, România. Responsabil cu problemele administrative în rela"ia cu protopopiatele. În prezent face studii de doctorat la Universitatea Liber# Interna"ional# din Moldova. Domeniul de cercetare: „Istoria Românilor (epoca contemporan#). Politica comunist# anti-religioas# de lichidare a Bisericii Greco-Catolice din România. ABSTRACT By the Vienna Dictate, Horthy's Hungary is assigned the northern part of Transylvania. Accordingly place pressure on state institutions, the process of integrating clergy and believers united Church. There were Greek Catholic priests who signed the return for various reasons: fear, the desire to protect their families or simply hoping that things will change soon, at that time many rumors circulating about a war which will end in victory for the West, the coming "Americans" and thus removing communism in Romania. There were also cases in which priests signatures retracted or have accepted the "mental reservation" and continued to officiate Catholic rite. Cuvinte-cheie: Dictatul de la Viena, România, Transilvania, episcopii, clerul greco-catolic, La 30 august 1940, Dictatul de la Viena a repartizat Ungariei horthyste partea de nord a Transilvaniei cu o popula$ie de 2.603.589 locuitori dintre care 1.304.898 români, 968.371 maghiari, iar restul sa%i, ruteni %i evrei. Dintre români, majoritatea - peste un milion - erau greco- catolici grupa$i în trei episcopii: de Cluj-Gherla, de Oradea %i de Maramure%. În virtutea circumstan$elor create, Episcopul de Oradea Valeriu Traian Fren$iu, aflându-se în momentul intr!rii trupelor de ocupa$ie la Beiu%, n-a mai primit permisiunea de a se reîntoarce la Oradea, iar vicarul general - Episcopul Ioan Suciu, consacrat abia la 22 iulie 1940, nu a fost recunoscut de oficialit!$ile maghiare. Pe de alt! parte Episcopul de Maramure%, Alexandru Rusu, numit în 1930 la o Eparhie nou înfiin$at!, era mai mult tolerat. Astfel, sub aspect canonic, conduc!torul spiritual necontestat al românilor, devene Episcopul Iuliu Hossu, numit de Sfântul Scaun %i Administrator Apostolic al Eparhiei de Oradea [10, p.108]. 90 HISTORY & POLITICS, 2012, ANUL V, NR. 1 (9) IMPACTUL POLITICII COMUNISTE ASUPRA CLERULUI GRECO-CATOLIC DIN ROMÂNIA Imediat dup! ce a aflat hot!rârea Dictatului, el anun$! printr-o circular! clerul %i credincio%ii c! r!mâne la Cluj %i nu se refugiaz! în $ar!: “Noi ducem înainte lucrarea în slujba sufletelor nou! încredin$ate, în mijlocul vostru, cu toat! puterea sufletului nostru %i cu toat! dragostea inimii noastre” [10, p.109]. Înc! de la începutul ocupa$iei, Episcopul s-a solidarizat cu durerile celor c!zu$i sub teroarea horthyst!. Pozi$ia civic! %i patriotic! a Episcopului Iuliu Hossu este caracterizat! de protestele curajoase împotriva crimelor s!vâr%ite de ocupan$i, a teroriz!rii preo$ilor %i intelectualilor români. Curajoas! este %i adresarea Episcopului Iuliu Hossu c!tre Regentul Horthy, aflat în Cluj la 15 septembrie 1940, în care men$ioneaz!: “V! vorbesc în numele a peste un milion de credincio%i români uni$i cu Roma %i c! ace%tia tr!iesc aici, pe aceste p!mânturi, în Ardealul atât de drag nou! deopotriv!. ... Vom împlini misiunea noastr! pe p!mântul Ardealului unde str!mo%ii no%tri î%i dorm în pace somnul lor de veci, pentru ca s! ne fie izvor de binecuvântat! pace %i punte de împ!care a celor dou! na$iuni, avizate reciproc la în$elegere, în mijlocul cataclismului mondial, pe aceste plaiuri binecuvântate ale Europei sfâ%iate”[10, p.110]. Elocvent! în acest context este dscu$ia dintre Mitropolitul ortodox Nicolae B!lan de la Sibiu, Episcopul ortodox Nicolae Colan de la Cluj %i Episcopul Iuliu Hossu. Astfel, la întrebarea Mitropolitului dac! episcopul se va refugia în #ar!, Iuliu Hossu a r!spuns mirat: „Poporul pleac!? Pleac! administra$ia %i func$ionarii, pleac! cei interesa$i. Eu r!mân aici cu poporul meu s!-i împ!rt!%esc soarta” [13, p.33-34]. A%a a început o colaborare strâns! %i rodnic! între cele dou! Biserici surori pentru cauza românilor. Participa fiecare la bucuriile celuilalt, la anivers!ri, la serb!ri, la conferin$e, iar preo$ii celor dou! confesiuni au început s! se împrieteneasc!. Cu ocazia anivers!rii jubileului de 25 de ani de episcopat, la 21 noiembrie 1942, dup! felicit!rile Capitlului catedral, prezentate de canonicul prepozit George Vidican, a luat cuvântul Episcopul ortodox al Clujului, Nicolae Colan (1936-1957): “Îngãduie%te-mi, Preasfin$ia Ta, sã-mi iau %i eu partea de bucurie %i sã-mi arãt aici întreaga admira$ie pentru vrednicia cu care 25 de ani ai povã$uit na$ia româneascã de lege unitã în aceste pãr$i, în numele lui Isus Hristos, în numele iubirii de frate. Iatã cuvântul meu de bunã urare:«Eu $i-s frate, tu-mi e%ti frate, În noi doi un suflet bate». Dumnezeu sã te aibã în Sfânta Sa paz!”. Apoi cei doi arhierei s-au îmbr!$i%at fr!$e%te [10,p.111]. Între 18 %i 21 septembrie 1943, Episcopul Iuliu Hossu a vizitat concentra$ii %i r!ni$ii români din Budapesta. Primul popas îl face la Spitalul Militar Central. În sec$ia de la parter, medicul îi prezint! mai mul$i tineri HISTORY & POLITICS, 2012, ANUL V, NR. 1 (9) 91 Florin GATEA români mutila$i de r!zboi: mâini %i picioare amputate, maxilare sf!râmate, unul sau ambii ochi distru%i, abdomenul str!puns sau sfârtecat de schije. Ce depozit uria% de suferin$e aceast! sec$ie din spital! Episcopul, comp!timea, încuraja %i binecuvînta. R!ni$ii manifestau recuno%tin$a pentru binecuvântarea arhiereasc!, pentru cuvintele de îmb!rb!tare, pentru ajutorul b!nesc %i pentru cruciuli$ele %i iconi$ele d!ruite. Mul$i dintre ei, plini de c!ldur!, îi povesteau arhiereului c! în copil!ria lor au participat la solemnele sale vizita$ii canonice %i se înghesuiau s!-i înmâneze buchete de flori %i s!-i s!rute sfin$ita dreapt!. Pe fiecare dintre ei, îi asculta cu r!bdare %i se interesa de împrejur!rile în care a fost r!nit, de locul unde schijele au atentat la via$a lor, ciopâr$indu-le trupurile tinere. Dup! încordarea psihic! %i efortul fizic de la Spitalul Militar Central, în ziua urm!toare a vizitat diferite uzine, fabrici %i %antiere unde erau concentra$i mii de români constitui$i în campanii de munc!. Prima vizit! a f!cut-o la uzinele de armament de la Csepel. În cuvântarea de la Te-Deum le-a vorbit despre Taina Crucii: “Acum 29 de ani, ca preot militar, mângâiam pe p!rin$ii %i bunicii vo%tri ... Totu%i, Calea Crucii, plin! de chinuri %i dureri nedrepte, a sem!nat nemurire %i via$!, a%a cum cânt!m Crucii Tale ne închin!m Cristoase %i Sfânt! învierea Ta o l!ud!m %i o m!rim! Am adus în sufletul meu pe scumpii vo%tri de acas! %i în acest suflet se îmbr!$i%eaz! cu voi %i prin mine vorbesc cu voi. Fruntea sus, min$ile treze, inimile curate, cu încredere în Domnul, p!%i$i pe calea vie$ii, pe care s-o închina$i Domnului” [10, p.112]. La fiecare din fabricile vizitate, Episcopul a oficiat în curte la un altar improvizat un Te-Deum, iar prin cuvântul cald i-a încurajat, i-a însufle$it %i le-a înt!rit speran$a. La 30 octombrie, în timpul vizita$iilor canonice în Budacul Român, asupra Episcopului Iuliu Hossu a fost s!vîr%it un atentat.Reîntors în $ar! si-a reluat programul de vizita$ii canonice. Întorcându-se cu tr!sura de la biseric! la casa parohial!, pe înserat, un honved a tras dou! focuri de revolver asupra lui, dar gloan$ele, din fericire, au trecut pe la spatele Episcopului. Câteva luni mai târziu, la Cluj, tineretul horthyst a devastat de dou! ori Re%edin$a Episcopal! %i de trei ori Academia Teologic!. Aceste atacuri au culminat la 3 martie 1944 când por$ile Academiei au fost sf!râmate iar studen$ii teologi %i profesorii maltrata$i. A doua zi, 4 martie, pe când Episcopul se întorcea de la Academie, unde a cercetat victimele %i a constatat daunele, în fa$a Catedralei a fost întâmpinat de un grup de tineri horthy%ti, insultat %i scuipat în fa$![10, p.113]. Pentru a pune cap!t acestor acte de vandalism %i maltratare a popula$iei române%ti, Episcopul Iuliu Hossu se adreseaz! Papei Pius al XII-lea, rugându-l s! intervin! la 92 HISTORY & POLITICS, 2012, ANUL V, NR. 1 (9) IMPACTUL POLITICII COMUNISTE ASUPRA CLERULUI GRECO-CATOLIC DIN ROMÂNIA episcopatul maghiar pentru ca acesta s! cear! Guvernului hothyst încetarea actelor de vandalism.. Odat! cu ie%irea României din Ax!, la 23 august 1944, armata român!, sprijinit! de Armata Ro%ie, a eliberat Transilvania de Nord. Eliberarea a adus îns! cu sine instaurarea în România a regimului comunist. Ierarhia confesionalist! a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Mitropolitul Nicolae B!lan, a sesizat inten$iile noului regim de a porni lupta împotriva Bisericii Greco-Catolice %i au considerat-o un prilej pentru înf!ptuirea unirii între cele dou! Biserici.
Load more

Recommended publications
  • Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
    DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr.
    [Show full text]
  • DT265 Pr Wilhelm Dancă
    „NU SUNT DE ACORD” Biserica şi Statul la mons. Anton Durcovici Pr. Prof. Dr. Wilhelm Dancă Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi1 Sumar: Având drept punct de plecare optsprezece declaraţii date de Mons. Anton Durcovici în arestul Ministerului de Interne din Bucureşti, pr. prof. Wilhelm Dancă analizează relaţia dintre Biserică şi Stat aşa cum rezultă ea din cele declarate de episcopul de Iaşi, accentuând problematica secularismului şi a secularizării. Intenţia autorului este de a descoperi cum s-a opus episcopul Anton Durcovici la invazia Partidului-Stat în viaţa Bisericii, analizând mai în- tâi modelul sovietic al relaţiei dintre Biserică şi Stat, în care se face deosebirea dintre starea de iure (separarea Bisericii de Stat şi Şcoală) şi starea de facto (presiunile exercitate asupra Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Catolice), iar în par- tea a doua aplicarea acestui model la spaţiul românesc potrivit declaraţiilor sale carcerale, din care reiese că cea mai preocupare a regimului comunist în anii 1947 şi 1948 era limitarea prezenţei Bisericii Catolice în viaţa publică. În Concluzie, autorul menţionează că imboldul pe care ni-l dă mons. Anton Dur- covici în faţa secularizării şi secularismului este caracterizat de două cuvinte cheie: educaţia şi caritatea. Cuvinte cheie: Anton Durcovici, Biserică, Stat, secularism, secularizare, Se- curitate, regim comunist, model sovietic, educaţie, caritate. Summary: Starting from eighteen declarations of Msgr. Anton Durcovici in the prison of the Ministry of Interior Affairs from Bucureşti, pr.
    [Show full text]
  • Episcopul Iuliu Hossu, Biserica Greco-Catolică Şi Impactul Instaurării Regimului Comunist Din România Asupra Acestora
    Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU HOSSU, BISERICA GRECO-CATOLICĂ ŞI IMPACTUL INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ASUPRA ACESTORA Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În acest studiu sunt: identificate cauzele lichidării cultului greco-catolic din România prin prisma politicii antireligi- oase promovate de regimul comunist; analizate primele acţiuni ale PCR cu caracter represiv; caracterizate tacticile, me- todele şi acţiunile comuniste de lichidare a Bisericii Greco-Catolice; reflectate circumstanţele de denunţare a Concorda- tului şi aplicare a legilor cu caracter antireligios; analizate impactul politicii comuniste antireligioase şi situaţia jurisdic- ţională a eparhiilor unite după 1 decembrie 1948; este evidenţiată activitatea pastorală şi politică a Episcopului Cardinal – Iuliu Hossu, fiind reflectate şi analizate evenimentele ce ţin de suprimarea şi exterminarea Ierarhiei Bisericii Greco- Catolice din România. Cuvinte-cheie: Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare, ateism. BISHOP IULIU HOSSU, THE GREEK-CATHOLIC CHURCH AND THE IMPACT OF ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST POLICY IN ROMANIA ON THEM This study identifies the liquidation causes of the Greek-Catholic Church of Romania through the antireligious policy promoted by the communist regime, considering first PCR repressive actions, characterizing tactics, methods and communist actions of liquidation of the Greek Catholic Church. It reflects the circumstances of denunciation of the Concordat and enforcement of anti-religious character; it examines the impact of communist antireligious policy and the judicial situation of the united eparchies after December 1, 1948; It shows pastoral and political activity of Cardinal Bishop - Iuliu Hossu; It also reflects and analyzes events related to the suppression and extermination of the Greek Catholic Church Hierarchy in Romania.
    [Show full text]
  • THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS
    THEOLOGIA GRAECO- catholica VARADIENSIS 2/2010 ANUL LV 2010 S T U D I A UNIVERSITATIS BABE Ş–BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 2 Desktop Editing Office: 51 st B.P.Hasdeu Street, Cluj-Napoca, Romania, phone + 40 264 405352 SUMAR - SOMMAIRE - CONTENTS - INHALT STUDIA THEOLOGICA BOGDAN VASILE BUDA, Dinamismul sacramental în teologia şi spiritualitatea lui Nicolae Cabasila * The Sacramental Dynamism in the Theology and Spirituality of Nicholas Cabasilas............................................................................................................ 3 ALEXANDRU BUZALIC, Homo religiosus dans les œuvres scientifiques de Mircea Eliade et ouvertures possibles pour la théologie contemporaine * Homo religiosus dans les œuvres scientifiques de Mircea Eliade et ouvertures possibles pour la théologie contemporaine ...............................................................................................39 EMIL MARIAN EMBER , The Paradox of the “Prenatal Acts” and St. Basil the Great * Le paradoxe des « actes prénatals » et st. Basile le Grand ...........................................55 ÉLIANE POIROT, Permanen Ńa leg ământului şi textele liturgice bizantine * La permanence de l’Alliance et les textes liturgiques byzantins............................................................. 63 DORINA POPESCU, Nicolae Steinhardt sau paradoxul unei vie Ńi * Nicholas Steinhardt or the Paradox of a Life .................................................................................................. 73 ANTON RUS, Reuniunile mariane
    [Show full text]
  • Rezistenţei Anticomuniste
    Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „SF. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” în parteneriat cu Eroii NR. 40 - iunie 2015 EroiiREZISTENŢEI ANTICOMUNISTE rezistenţei anticomuniste REPRESIUNEAREEDUCĂRILE RELIGIOASăCOMUNISTE REPRESIUNEA RELIGIOASă De la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ceauşescu, credinţa a fost un duşman de moarte pentru liderii partidului unic. După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, ateismul a devenit ATEISMUL politică de stat, iar cultele religioase au fost - politică de stat cel mult tolerate. începutul represiunii religioase ntre 1945­1947 Statutul de or­ Ministerului Cultelor, editat tot la 4 instituţiile şi aşezămintele cultelor modificări esenţiale. ganizare a BOR a fost şi un fel de august 1948. Actul normativ proclama religioase, precum şi dreptul de a Împuterniciţii pentru culte din terito­ scut ce a ferit Biserica Ortodoxă Ministerul Cultelor drept „serviciu suspenda sau anula orice hotărâri riu apar în legea de organizare a Mi­ de imixtiunile brutale ale put­ public prin care statul îşi exercită drep­ sau măsuri de ordin administrativ­ nisterului Cultelor cu denumirea de Îerii procomuniste în alegerea ierarhi­ tul de supraveghere şi control pentru a bisericesc, cultural, educativ, filan­ „delegaţi speciali”. lor şi în structurarea corporaţiilor garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii tropic sau fundaţional, care ar con­ Începând cu a doua jumătate a anu­ bisericeşti. Tocmai din acest motiv, conştiinţei şi libertăţii religioase”. travine statutelor de organizare
    [Show full text]
  • Download This PDF File
    MÓZES NÓDA THE HISTORICAL, POLITICAL AND ECCLESIASTICAL BACKGROUND OF THE 1927 CONCORDAT BETWEEN THE VATICAN AND ROMANIA Mózes Nóda Dean of the Faculty of Roman Catholic Theology, Babeş-Bolyai University, Cluj, Romania. Email: [email protected] Abstract: The paper explores the events that preceded the conclusion of the Concordat between the Holy See and Romania (1927) and its effects. Both the Vatican and the Romanian Monarchy aimed at concluding a Concordat: the first, because the document was expected to provide a legal frame for the life of the Catholic Church, and the second, because such document contributed to its international visibility. Early talks, during the reign of Prince Al. I. Cuza and King Carol I, were eventually unsuccessful. Discussions were resumed after the end of World War I. The Concordat was drafted essentially by the representatives of the Greek Catholic Church, without the consultation of the Latin bishops of Transylvania. The finalization and the ratification of the document were delayed, partly because of the objections of the Orthodox Church, and partly due to the disagreement regarding the fate of the Latin dioceses of Transylvania and the Patrimonium Sacrum. The Concordat was highly contested by the Latin bishops of Transylvania as it produced serious changes and difficulties. It stipulated the merger of the dioceses of Oradea and Satu Mare and caused severe problems concerning the management of Latin Catholic funds, previously administered by the Roman Catholic Status. The Concordat also affected the functioning of the confessional schools. Key Words: Concordat, Holy See, Romania, Roman Catholic Church, Greek Catholic Church Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol.
    [Show full text]
  • Seria “{Tiin\E Umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU
    Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU HOSSU, BISERICA GRECO-CATOLICĂ ŞI IMPACTUL INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ASUPRA ACESTORA Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În acest studiu sunt: identificate cauzele lichidării cultului greco-catolic din România prin prisma politicii antireligi- oase promovate de regimul comunist; analizate primele acţiuni ale PCR cu caracter represiv; caracterizate tacticile, me- todele şi acţiunile comuniste de lichidare a Bisericii Greco-Catolice; reflectate circumstanţele de denunţare a Concorda- tului şi aplicare a legilor cu caracter antireligios; analizate impactul politicii comuniste antireligioase şi situaţia jurisdic- ţională a eparhiilor unite după 1 decembrie 1948; este evidenţiată activitatea pastorală şi politică a Episcopului Cardinal – Iuliu Hossu, fiind reflectate şi analizate evenimentele ce ţin de suprimarea şi exterminarea Ierarhiei Bisericii Greco- Catolice din România. Cuvinte-cheie: Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare, ateism. BISHOP IULIU HOSSU, THE GREEK-CATHOLIC CHURCH AND THE IMPACT OF ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST POLICY IN ROMANIA ON THEM This study identifies the liquidation causes of the Greek-Catholic Church of Romania through the antireligious policy promoted by the communist regime, considering first PCR repressive actions, characterizing tactics, methods and communist actions of liquidation of the Greek Catholic Church. It reflects the circumstances of denunciation of the Concordat and enforcement of anti-religious character; it examines the impact of communist antireligious policy and the judicial situation of the united eparchies after December 1, 1948; It shows pastoral and political activity of Cardinal Bishop - Iuliu Hossu; It also reflects and analyzes events related to the suppression and extermination of the Greek Catholic Church Hierarchy in Romania.
    [Show full text]
  • Sumare & Rezumate
    Cuprins STUDIA THEOLOGIA CATHOLICA - Ediţia nr.1 din 2000 1. ASPECTE ALE LOGICII LUI ARISTOTEL ÎN CADRUL LOGICII MODERNE. Autori: CRISTIAN BĂLAŞ. 2. REMARCI ÎN LEGĂTURĂ CU CÂTEVA CONCEPTE ALE LUI JEAN SCOT ERIGÈNE / REMARQUES SUR QUELQUES CONCEPTS DE JEAN SCOT ERIGÈNE. Autori: ALIN SEBASTIAN TAT. 3. INTRODUCERE LA COSMOLOGIA LUI TEILHARD DE CHARDIN / INTRODUCTION À LA COSMOLOGIE DE TEILHARD DE CHARDIN. Autori: ALIN SEBASTIAN TAT. 4. ÎNVĂŢĂTORUL ISUS POTRIVIT EVANGHELIEI DUPĂ SFÂNTUL IOAN. II / "LE MAÎTRE" JESUS, APRÈS L’EVANGILE DE SAINT JEAN (II). Autori: IOAN MOLDOVAN. 5. APOSTOLATUL LAICILOR ÎN BISERICĂ (I). VOCAŢIA ŞI MISIUNEA LAICILOR ÎN BISERICĂ. / L’ APOSTOLATO DEI LAICI NELLA CHIESA (I). VOCAZIONE E MISSIONE DEI LAICI NELLA CHIESA. Autori: VIOREL VIŞOVAN. 6. UNELE PROBLEME ISTORICE LEGATE DE CRUCIADA A V-A. Autori: EUGEN GLÜCK. 7. DOCUMENTE PRIVIND BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ DIN TRANSILVANIA ÎN SECOLELE XVII-XIX . Autori: EUGEN GLÜCK. 8. UN PAS ÎNAINTE. CÂTEVA PAGINI DIN REVISTA "BLAJUL" LA UN CEAS ANIVERSAR. MESAJUL LOR PENTRU TINERET, PENTRU SOCIETATE. Autori: CODRUŢA MARIA ŞTIRBAN. 9. FILOSOFIE ŞI PROFESORI DE FILOSOFIE LA BLAJ (1772-1848). Autori: EUGEN S. CUCERZAN. 10. RELAŢIILE ROMÂNIEI CU SF. SCAUN LA ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI RECE. Autori: IOAN MARIUS BUCUR. 11. DIMENSIUNEA SEMIOTICĂ A UNOR "LOCUŢIUNI SUBSTANŢIALE" . Autori: MARGARETA SURDEANU. 12. BIZANTINOLOGIE ÎNTRE IMPROVIZAŢIE ŞI REALITATE. NOTE, OBSERVAŢII CRITICE ŞI COMPLETĂRI LA LUCRAREA BIZANTINOLOGIE. I DE VASILE V. MUNTEANU. Autori: NICOLAE GUDEA. 13. RECENZII - DESPRE ISTORII MAI RECENTE ALE BISERICII ROMÂNE UNITE. CÂTEVA NOTIŢE ŞI OBSERVAŢII ISTORICO-CRITICE. Autori: RALUCA GHIZDAVU. Cuprins STUDIA THEOLOGIA CATHOLICA - Ediţia nr.2 din 2000 1.
    [Show full text]
  • Aspects Regarding the Oppression of the Religious Cults During the Communist Regime in the Files of the Romanian Securitate
    RSP • No. 51 • 2016: 109-119 R S P ORIGINAL PAPER Aspects regarding the oppression of the religious cults during the communist regime in the files of the Romanian Securitate Gabriela Safta* Abstract The relationship between the State and the religious cults in Romania during the communist regime is a new subject among the preoccupations of the historians and it is still a controversial subject from the perspective of the complex realities that have determined the coordinates of this relationship. The problem is insufficiently investigated, but with the opening access to the documents in the archives of C.N.S.A.S., the study of the files reveals new problematic aspects of the matter. The state control over the activity of the cults and over the religious behavior was based on a new legislation, with the help of the cult inspectors, employees of the Ministry of Cults, in charge with the surveillance of every cult administrative unit, from parish to Patriarchy. In addition to that, there was an unofficial control exercised through a web of informers and collaborators of the institution named Securitate, founded by Decree no. 221/ August, 30, 1948. After the 6th of March 1945, beginning with the first months after its installation, the new govern led by Petru Groza, ordered numerous arrests among the clergy of all confessions. Although many of them were released the same year, some remained suspects and some of them, probably under the constant threat, accepted later the collaboration with the Securitate. The political views of the suspects before August, 23, 1944 were the main reason, but also a pretext for the repression against some outstanding representatives of the cults.
    [Show full text]
  • Saint Gerard of Cenad
    Saint Gerard of Cenad Saint Gerard of Cenad was a Benedictine monk of Venetian origin, Tradition and Innovation deeply involved in the Christianisation of Pannonia (Hungary) and the Banat Region (now part of Romania) and in paideic acts; as the andfirst devotionalbishop of the life, Diocese fully aware of Cenad, of the he philosophicalorganized the featuresprovince, of built his a school, and debated on the relation between spiritual instruction dialecticians, or the status of reason for the Christian effort of approachingown time, such God. as the debate between the dialecticians and anti- This volume is the second one in a series dedicated to the life and work work of Saint Gerard, Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrimumof Saint Gerard. Liberalem While the first volume focused on the little-known a deeper level and enlarges the perspectives on the life and work of the saint. The perspectives, this second of investigation volume explores on St. Gerard’sthe subject work, on philosophy,life, and heritage history were of broadenedscience and so intellectual it opened to history, interdisciplinary local and ecclesiasticaldebates and a history,variety ofphilology, subjects cultural including geography theology, hagiography,and cultural studies, classical and medieval studies, palaeography, archaeology, arts and history of arts, which range from the Early Middle Ages to modern times. Edited by Saint Gerard of Cenad: Tradition and Innovation Tradition Saint Gerard of Cenad: Claudiu Mesaroș, Claudiu Călin Trivent Publishing ISBN 978-615-80340-2-9 Saint Gerard of Cenad Tradition and Innovation Edited by Claudiu Mesaroș, Claudiu Călin Trivent Publishing, 2015 Series: 2015 Philosophy, Communication, Media Sciences Volume: Saint Gerard of Cenad: Tradition and Innovation © The Authors, 2015 Available online at http://trivent-publishing.eu/ Cover illustration: Anjou Legendarium Trivent Publishing 1119 Budapest, Etele út 59–61.
    [Show full text]
  • Sfaturi Pentru Urmaşii În Hristos
    Dr. IOAN BĂLAN Episcop al Lugojului • Sfaturi pentru urmaşii în Hristos 1 Editura NAPOCA STAR Piaţa Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 tel.: 0264/432.547 mobil: 0740/167461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor şef: Ileana-Voichiţa Vereş © Manfred Kierein-Kuenring & Mircea Remus Birtz, 2009 (asupra textului curatorilor) ISBN 978-973-647-674-7 2 Dr. IOAN BĂLAN EPISCOP AL LUGOJULUI Sfaturi pentru urmaşii în Hristos Coordonatorii volumului: Consilier aulic dr. Manfred Kierein-Kuenring Pr. dr. Mircea Remus Birtz Editura NAPOCA STAR Cluj-Napoca 2009 3 Fundalul copertei reproduce o acuarelă pictată de Dr. M. Kierein ilustrând proverbul „Apa trece, pietrele rămân” 4 Fruntar Celui ce şi-a înmulţit talanţii spre slava Domnului, Celui ce episcop fiind, nu a uitat că este preot, Celui ce onorat fiind, nu a uitat că este Om, Celui ce văzând în episcopatul său drumul între Cruce şi Înviere a mers curajos în temniţă, Celui căruia interzicându-i-se cuvântul, a predicat mai departe, Celui căruia senectutea nu i-a împiedicat asumarea muceniciei, Celui ce în spatele erudiţiei şi a suferinţei şi-a păstrat credinţa inocenţilor, Episcopului mărturisitor şi mucenic, Ioan Bălan Teologul, Îi oferim în netrebnicia noastră o modestă ofrandă la cincizeci de ani de la întâlnirea sa cu Mântuitorul Răstignit şi Înviat. Recunoştinţa curatorilor nu-i poate uita pe Domnii: Consilier Aulic dr. Manfred Kierein, avocat Michel Marcin, Dr. Maria Luiza Stăneci-Marcin (Franţa) pentru fondurile depuse, ce au făcut posibilă apariţia volumului. Facem cuvenita pomenire a robului lui Dumnezeu Pr. Neagu Popescu (cca. 1870, Grădiştea, Brăila-1952/53?, Penitenciarul Brăila), străbunicul unuia din binefăcători, mort în închisoare, care, după cum ni s-a scris într-o scrisoare din 12.IX.2009, „lucra tot pentru Biserică aşa că armonia este perfectă.
    [Show full text]
  • Magyar Egyháztörténeti Vázlatok Essays in Church History in Hungary 2014/1-4
    MAGYAR EGYHÁZTÖRTÉNETI VÁ ZLATOK essays in church history in hungary 2014/1–4 MAGYAR EGYHÁZTÖRTÉNETI ENCIKLOPÉDIA MUNKAKÖZÖSSÉG BUDAPEST, 2015 Kiadó — Publisher MAGYAR EGYHÁZTÖRTÉNETI ENCIKLOPÉDIA MUNKAKÖZÖSSÉG (METEM) Pannonhalma–Budapest METEM INTERNATIONAL SOCIETY FOR ENCYCLOPEDIA OF CHURCH HISTORY IN HUNGARY Toronto, Canada HISTORIA ECCLESIASTICA HUNGARICA ALAPÍTVÁNY HEH Szeged www.heh.hu Alapító † Horváth Tibor SJ Főszerkesztő — General Editor CSÓKA GÁSPÁR Szerkesztőbizottság – Board of Editors HUNGARY: Balogh Margit, Barna Gábor, Beke Margit, Csóka Gáspár, Érszegi Géza, Kiss Ulrich, Lakatos Andor, Mészáros István, Mózessy Gergely, Rosdy Pál, Sill Ferenc, Solymosi László, Szabó Ferenc, Török József, Várszegi Asztrik, Zombori István; AUSTRIA: Szabó Csaba; GERMANY: Adriányi Gábor, Tempfli Imre ITALY: Molnár Antal, Németh László Imre, Somorjai Ádám, Tóth Tamás; USA: Steven Béla Várdy Felelős szerkesztő – Editor ZOMBORI ISTVÁN Felelős kiadó – Publisher VÁRSZEGI ASZTRIK ISSN 0865–5227 Nyomdai előkészítés: SIGILLUM 2000 Bt. Szeged Nyomás és kötés: EFO Nyomda www.efonyomda.hu 3 Tartalom TANULMÁNYOK, STUDIES Miklós Péter Fejezetek a szőregi plébánia történetéből 5 Chapters from the history of the parish of Szőreg Székely Tibor A Magyar Katolikus Püspöki Kar papnevelési konfliktusai, állami beavatkozások és célkitűzések a forradalom bukása után (1957–1959) 21 Educational conflicts among the Hungarian Catholic Bishops; State Intentions and Interventions after the Fall of the Revolution (1957–1959) Tempfli Imre A katolikus egyház Romániában
    [Show full text]