DOCSLIB.ORG

Birtz-Cronologia-Ordinarilor-Diecezani

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Birtz-Cronologia-Ordinarilor-Diecezani Editura NAPOCA STAR Piaţa Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 tel./fax: 0264/432.547 Cluj-Napoca mobil: 0740/167461 Mircea Remus Birtz, OBSS • Cronologia ordinarilor diecezani greco-catolici (uniţi) 1948-1989 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor şef: Ileana-Voichiţa Vereş © Mircea Remus Birtz şi Sabin Sebastian Făgăraş, 2007 ISBN: 978-973-647-554-2 Corectura a fost efectuată de către autor. 2 MIRCEA REMUS BIRTZ, OBSS „Mementote praepositorum vestrorum, qui vobis locuti sunt verbum Dei, quorum intuentes exitum conversationis imitamini fidem”. (Ep.B. Pauli ad Hebraeos 13: 7) Cronologia ordinarilor diecezani greco-catolici (uniţi) 1948-1989 Încercare de reconstituire lui Francisc Dimitrie Carol Paraschiv, OBSS, OV, OHSG, în speranţa de a urma calea mântuirii în Hristos Napoca Star 2007 3 4 O SCURTĂ PREFAŢĂ CÂTEVA PRECIZĂRI Prezentul studiu se doreşte o tentativă de a preciza cronologia ordinarilor clandestini greco-catolici (uniţi) români între anii 1948-1989. Apariţia unor monografii şi studii consacrate Bisericii Române Lipsa acribiei în ceea ce priveşte folosirea unor termeni canonici a Unite după 1990, vizând explorarea perioadei clandestinităţii acesteia dus la încetăţenirea utilizării unor concepte eronate în acest domeniu, care a (1948-1989) precum şi consacrarea unor nume de referinţă în acest do- afectat abundenţa bibliografiei de resort. Acest fapt asociat prezentărilor meniu (pr.dr. Silvestru Augustin Prunduş, pr. Clemente Plăianu, dr. Marius preferenţiale ale unor protagonişti din clandestinitatea greco-catolică, Ioan Bucur, prof.univ.dr. Marcel Ştirban, prof.univ.dr. Cristian Vasile, precum şi a unui demers istoriografic pe alocuri tributar diferitelor poziţii prof.univ.dr. Ovidiu Bozgan etc.) a dus la crearea unui peisaj istoriografic subiective, îngreunează o reconstituire riguroasă a cronologiei ordinariale. în care marile probleme ale acestei etape eclesiastice sunt relativ bine Ca urmare demersul prezent este doar un punct de plecare, el conturate. putând fi amplificat sau corectat, în funcţie de observaţiile (justificate) Raporturile Bisericii Unite cu Statul totalitar comunist au fost făcute autorului, de noile cercetări arhivistice, de eventualele noi creionate (Marcel Ştirban, Cristian Vasile), nefiind ignorate nici conturările monografii dedicate unor personalităţi din Biserica Română Unita relaţiilor diplomatice dintre statul comunist român şi Sf. Scaun (Marius (Greco-Catolică) sau de editarea unor noi lucrări anamnestice privind Bucur, Ovidiu Bozgan). persecuţia Bisericii. Perspectiva explorărilor intraeclesiastice a fost inaugurată de S.A. Prezenta ediţie a fost finanţată de Pr.dr. Sabin Sebastian Făgăraş, Prunduş şi C. Plăianu, aportul memorialistic al unor protagonişti ai OSBM, preot din clandestinitate (17.04.1977), distins coleg de studii şi clandestinităţii fiind esenţial în domeniu (episcopul Ioan Ploscaru, preoţii emul spiritual (şi nu numai) al autorului acestor rânduri în timpul Vasile Andercău, prof. Valentin Băinţan, Ioan Mitrofan, dr.iur. Vasile permanenţei sale romane (1990-1999), precum şi mărturisitor în favoarea Marcu, pr. Alexandru Raţiu etc.). adevăratei identităţi greco-catolice din 1970 şi până în aceste timpuri. Ca Aparent domeniul persecuţiei este în linii mari explorat, cercetătorii urmare autorul îi prezintă întreaga sa gratitudine. având sarcina consecutivă de a investiga diferitele detalii ale procesului O respectuoasă mulţumire se cuvine şi Domnului cercetător istoric cuprins între anii 1948-1989. ştiinţific I dr. Gheorghe Iancu, de la Institutul de Istorie „George Bariţ“ din Este doar o aparenţă, întrucât anumite date şi fapte din aceasta Cluj-Napoca, pentru încurajarea morală oferită autorului în vederea perioadă au fost prezentate incomplet, uneori sub un unghi tributar realizării acestei lucrări şi a publicării ei. subiectivismului diferiţilor protagonişti, astfel încât anumite concluzii ale Observaţiile făcute autorului vor fi întotdeauna binevenite, acestea acestora au fost preluate în mod necritic de către cercetătorii laici. fiind aşteptate pe adresa: Dificultăţile întâlnite de cercetător în acest drum explorator sunt multiple, cauzele fiind din cele mai diverse. Institutul de Istorie „George Bariţ” Arhivele Securităţii (instrumentul represiv), ale Partidului str. Napoca nr. 11 Comunist Român (factorul decizional), ale procuraturilor militare sunt RO – 400.088 Cluj-Napoca. într-un intens proces de reorganizare, permeabilizarea lor fiind progresivă şi deocamdată selectivă. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre arhivele Dr. Mircea Remus Birtz, OBSS Departamentului cultelor. Arhivele eclesiastice din România sunt încă ermetizate, fie că este vorba de Biserica Ortodoxă, de cea Romano-Catolică sau de cea Unită, 5 6 aceasta din urmă beneficiind de circumstanţele atenuante ale perioadei de Aceşti factori ar apărea la prima impresie extrem de descurajanţi. criză survenită după 1989. Cu toate acestea, valorificarea treptată a oricărui material arhivistic, a Arhivele private ale unor eclesiastici activi între 1948-1989 sunt diferitelor documente memorialistice, a documentelor din arhivele CNSAS, expuse pericolului pierderilor ireparabile (cel mai adesea în lipsa unor SRI, a magistraturilor militare, precum şi interpretarea lor corectă duc la succesori interesaţi sau competenţi în a le aprecia) sau datorită unor factori şlefuirea pieselor din care ulterior se va putea constitui imaginea mozaicată clericali indiferenţi; adesea ele devin inaccesibile în urma unor pronunţate a perioadei tratate. doze de subiectivism, sau în urma unor interese de altă natură decât cel Un criteriu util în analiza documentelor de resort îl constituie ecua- ştiinţific (problema „copyright"-ului; un caz notoriu este cel al memoriilor ţia autenticitate/veridicitate. episcopului Iuliu Hossu a căror editare, realizată în optime condiţii de Un document poate fi autentic, dar veridicitatea acestuia poate fi Editura Viaţa Creştină din Cluj-Napoca, a fost contestată de unul din umbrită datorită poziţiei partizane exprimate de redactorul acestuia. urmaşii indirecţi ai episcopului, acesta din urmă până la data editării Un caz tipic îl reprezintă documentele de anchetă sau fişele de memoriilor neimplicându-se în valorificarea intelectuală a acestora). evaluare provenite de la Departamentul Securităţii Statului, în care Arhivele private eclesiastice îşi aşteaptă valorificarea lor. anchetatorul sau ofiţerul redactor urmăreşte de regulă finalitatea bine Arhivele pontificale sau ale unor diferite dicasterii (congregaţii) ale precizată a unei încadrări penale. Notele informative reprezintă punctul de Sf. Scaun sunt ermetizate pentru această perioadă. Mai mult, decizia luată vedere subiectiv al informatorului, adesea tributar propriilor pasiuni sau in- în numele papei Ioan Paul al II-lea, cu foarte puţin timp înaintea trecerii terese. acestuia la cele eterne, de a centraliza şi a secretiza toate arhivele diferitelor Fenomenul este întâlnit şi în anumite acte eclesiastice, caracterul lor organisme curiale, a stârnit o legitimă îngrijorare vaticaniştilor consacraţi autojustificativ fiind adesea precumpănitor, şi deci reflectând un punct de (ex. Andrea Tornielli, „L’atto finale di Wojtyla: blindati gli archivi vedere subiectiv. vaticani“ , Il Giornale (Roma), 30.06.2005). Adesea unele documente pot conţine informaţii eronate, fie din Anumite lucrări publicate în legătură cu acest subiect au tiraje domeniul anagrafic, fie din domeniul clasificărilor unor funcţii sau confidenţiale, datorită în principal restricţiilor pecuniare; alteori distribuţia însărcinări eclesiastice. publicaţiilor fiind extrem de defectuoasă prin firmele de resort, anumite Memoria personală este involuantă, astfel încât un document me- date nu intră în circuitul ştiinţific, sau intră tardiv. Adesea o anumită morialistic apropiat fenomenului consemnat este mai credibil decât unul cenzură subiectivă, un spirit prost înţeles de tipul „politically correctness“ elaborat la o semnificativă distanţă în timp. impun limitări serioase informaţiilor sau analizelor proceselor istorice Corelarea informaţiilor este obligatorie: informaţiile provenite de la eclesiastice. protagonişti antagonici, în cazul în care coincid, sunt mult mai credibile Nu în ultimul rând, un impediment lingvistic serios îşi face apariţia: decât cele provenite dintr-o singură sursă, sau dintr-un grup având aceeaşi literatura istorică ce tratează problema romano-catolicilor maghiarofoni din poziţionare faţă de un anumit eveniment. România este extrem de densă, conţine date extrem de preţioase referitoare „Grila de lecturá“ a documentelor trebuie să ţină seama şi de as- la problema catolică din România (de ambele rituri) dar din păcate este pectul doctrinar. Un document eclesiastic este redactat întotdeauna cu o inaccesibilă cercetătorilor români. Datele care ar completa, ar clarifica, sau anumită poziţie doctrinară, tributară de regulă dogmelor Bisericii ar stârni noi dezbateri analitice referitoare la aspectele clandestinităţii respective. Un document provenit de la organele de stat este tributar catolice sunt ocultate astfel cititorului român. O anumită ignoranţă a unor ideologiei marxiste, adesea în schimbare, în funcţie de interpretarea ei dată termeni canonici îşi face simţită prezenţa în majoritatea lucrărilor ce de factorul politic. tratează această perioadă, concluziile acestora fiind pasibile de serioase redimensionări. * * * 7 8 Motu Proprio (prin voinţa proprie a papei) între 1949-1957: Crebrae Precizarea unor termeni sau a unor concepte şi principii canonice callatae
Load more

Recommended publications
  • Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
    DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr.
    [Show full text]
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Dobes Andrea Alexandru-Rusu Si Regimul
    Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist (1945 – 1963) La sfârşitul celui de al doilea război mondial, situaţia geopolitică din Europa Central Răsăriteană a generat în ţările intrate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond cu implicaţii profunde asupra vieţii politice, economice, sociale şi religioase. În România, instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945, a avut drept consecinţă subordonarea treptată a instituţiilor statului, şi în cele din urmă a societăţi în ansamblul ei, puterii comuniste. În aceste condiţii, biserica nu putea să rămână în afara procesului de comunizare a societăţii româneşti, iar complexitatea demografiei confesionale impunea atitudini diferenţiate pentru fiecare comunitate religioasă, care a evoluat în funcţie de „disponibilitatea” acestora spre cooperare cu puterea laică. Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă importantă, întrucât avea o structură centralizată, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Sfântului Scaun, considerat de comunişti drept un „centru al reacţiunii internaţionale”.1 În cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti, deoarece încercarea de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. În aceste condiţii, cultul romano-catolic a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, în care statul nu a putut să-şi impună propria autoritate.2 În cazul Bisericii Greco-Catolice3, măsurile guvernului comunist în problema religioasă exprimau foarte clar că ierarhii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. De altfel, situaţia Bisericii Greco-Catolice se încadrează, începând din anul 1948, în contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în cadrul raporturilor dintre regimul comunist aflat la putere şi o biserică făţiş 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin.
    [Show full text]
  • Martyred Romanian Bishops Fought Communist Regime
    Martyred Romanian bishops fought communist regime The memory and witness of Romania’s martyred bishops are a reminder that Christians are called to stand firm against ideologies that seek to stifle and suppress their cultural and religious traditions, Pope Francis said. On the last leg of his visit to Romania, the pope June 2 celebrated a Divine Liturgy during which seven Eastern-rite Catholic bishops, who died during a fierce anti-religious campaign waged by the communist regime in Romania, were beatified. “These pastors, martyrs for the faith, re-appropriated and handed down to the Romanian people a precious legacy that we can sum up in two words: freedom and mercy,” the pope said. According to the Vatican, an estimated 60,000 people filled Blaj’s Liberty Field, while some 20,000 people followed the liturgy on big screens set up in various squares around the city. For Eastern Catholics in Romania, the field – located on the grounds of Blaj’s Greek Catholic Theological Seminary – is both a symbol of national pride and sorrow. It was in Liberty Field where, during the 100th anniversary of the Romanian nationalist revolution that communist authorities formerly dissolved the Eastern-rite Romanian Catholic Church. One of the newly beatified bishops, Bishop Ioan Suciu, the apostolic administrator of Fagaras and Alba Iulia, refused to appear at the event, which was perceived by his flock as a sign that they were called to remain steadfast in their faith and follow the path of persecution and martyrdom. Thirty years after the fall of communism, the sun shined brightly and solemn hymns echoed over the field that was once the site of the Eastern Catholic Church’s darkest period.
    [Show full text]
  • Revista Arhivei Maramureşene
    https://biblioteca-digitala.ro REVISTA ARHIVEI MARAMUREŞENE Arhivele Naţionale Maramureş la 60 de ani https://biblioteca-digitala.ro Răspunderea pentru conţinutul ştiinţific al studiilor, formulări şi calitatea rezumatelor în limbi străine revine, în exclusivitate, autorilor. Authors are responsible for the presentation of the facts contained in their articles, for the wording and for the ac- curacy of foreign languages summarie https://biblioteca-digitala.ro Revista Arhivei Maramureşene REVISTA COLEGIUL DE REDACŢIE: ARHIVEI Prof. Univ. Dr. POGANy István Univ. Warwick - U.K. MARAMUREŞENE Prof. Univ. Dr. FARAGO Tamás Univ. Corvinus Budapesta - Ungaria nr. 4//2011 Prof. Univ. Dr. Vasile VESA Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Conf. Univ. Dr. Ovidiu Ghitta Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Revistă cu apariţie anuală Conf. Univ. Dr. Ionuţ COSTEA editată de: Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ REDACŢIA: Klara GUŞeth (STENCZEL) - redactor şef ASOCIAŢIA ARHIVIŞTILOR Marius UGLEA - secretar redacţie “DAVID PRODAN” Diana MUREŞAN MARAMUREŞ Amalia RACOLŢA (MOJOLIC) Robert TőkőLyI Zsolt VARGA Vasile ROGOZSAN Ana-Maria BUCIUMAN Iuliu Victor GREC Redacţia şi administraţia: SJANMM, Baia Mare B-dul Bucureşti nr. 26 Baia Mare http://arhivamm.wordpress.com ISSN 1844-9832 [email protected] [email protected] https://biblioteca-digitala.ro 4 Revista Arhivei Maramureşene CUPRINS: Drd. klara Guşeth (Stenczel) ÎN LOC DE: „ARHIVELE MARAMUREŞENE LA 60 DE ANI” ......... 11 STUDII ŞI ARTICOLE DE ISTORIE Drd. Petra Rausch-Mátyás Beiträge über die Beziehung der Zipser Kammer zur Niederösterreichischen Kammer: Ein kurzer Grundriss der Verwaltung der Bergkammer und der Münzstätten Nagybánya (Baia Mare) 1571–1613. (Studii referitoare la rapoartele Cămării din Spis şi Cămara din Austria de Jos: administrarea Cămării de mină şi a Monetăriei din Baia Mare în perioada 1571-1613) .................
    [Show full text]
  • Preoţi Greco-Catolici
    PREOŢI GRECO-CATOLICI Dumitru Sălăgean, prepozitul Episcopiei Române Unite a Lugojului, născut în 29 octombrie 1913 în comuna Vişinei, judeţul Mureş, din părinţii Ioan şi Maria - fiind al optulea copil - a făcut şcoala primară în Vişinei şi Sărmaş, primele două clase de liceu la Sărmaş, clasele III-V la Liceul "Al. Odobescu" din Bistriţa, iar clasele VI-VIII la Liceul "Sf. Vasile" din Blaj. A trecut apoi la Academia Teologică din Blaj, pe care a absolvit-o în 1936, când a fost hirotonit preot celib, la 8 martie 1936. Acesta a fost idealul său. Imediat i s-a dat spre păstorire parohia Bucium, judeţul Făgăraş, unde a activat trei ani. în 2 februarie 1939 a fost numit paroh în Copăcel - Făgăraş activând aici până în 1947, când a pornit spre Mănăstirea Bixad, trecând prin Lugoj, unde se vorbea deja că Biserica Greco-Catolică va fi desfiinţată. A rămas aici până în 1950. "În noaptea de 19 iulie 1950 - mărturiseşte părintele - am fost ridicat de la locuinţa mea din strada Ioan Popovici Bănăţeanu, de către patru persoane şi am fost dus la Securitatea din Lugoj. Acolo mă aştepta maiorul Kling, şeful Securităţii. Toată noaptea am fost anchetat, iar dimineaţa am fost dus într-o celulă fără lumină, unde am stat în întuneric permanent până în 16 octombrie 1950, când am fost transferat la Penitenciar, într-o cameră cu mai multe persoane. Notez că cele trei luni petrecute la Securitate, am fost singur în celulă, că drept pat am avut câteva scânduri; n-am avut saltea, nici pernă, nici cu ce să mă acopăr.
    [Show full text]
  • The Greek Catholics and the Orthodoxs in Contemporary Romania
    THE GREEK CATHOLICS AND THE ORTHODOXS IN CONTEMPORARY ROMANIA Victor Neumann The different religious identity of the Greek-Catholics is marked by the fact that they recognize the Pope as the supreme head of the Church. In contrast with the Orthodoxs they practice the Eucharist with yeasted and unyeasted bread; the Holy Spirit comes not only from the Father but also from the Son. Purgatory is the place of the pure like for the Roman Catholics. Their structure is the same as in the Roman Catholic Church, and it respects its discipline and dogmas; the hierarchy is established by papal rules. High functions are nomi- nated through papal decrees. Messes, fasts and holidays are like those of the Orthodox Church. Therefore there are different names for the Church such as Greek-Catholic, Catholic of Byzantine rite or the Church united with Rome. Among the divergent elements the most provocative has always been the submission to the Pope. Studies and articles that tackle the theme of the relations between the Orthodox and Greek-Catholic Church in Romania are dominated by the confessional and sometimes even by the political partisanship. Many of the articles and studies are signed by the representatives of the clergy. Historians, for whom one or the other of the churches has become an important issue, write some. It must be added that the majority of them put into value the documentary information (excerpts from the diocesan archives, from the old books, from the press of the time) important for the knowledge of the past but they do not rise to the level of an objective analysis.
    [Show full text]
  • DT265 Pr Wilhelm Dancă
    „NU SUNT DE ACORD” Biserica şi Statul la mons. Anton Durcovici Pr. Prof. Dr. Wilhelm Dancă Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi1 Sumar: Având drept punct de plecare optsprezece declaraţii date de Mons. Anton Durcovici în arestul Ministerului de Interne din Bucureşti, pr. prof. Wilhelm Dancă analizează relaţia dintre Biserică şi Stat aşa cum rezultă ea din cele declarate de episcopul de Iaşi, accentuând problematica secularismului şi a secularizării. Intenţia autorului este de a descoperi cum s-a opus episcopul Anton Durcovici la invazia Partidului-Stat în viaţa Bisericii, analizând mai în- tâi modelul sovietic al relaţiei dintre Biserică şi Stat, în care se face deosebirea dintre starea de iure (separarea Bisericii de Stat şi Şcoală) şi starea de facto (presiunile exercitate asupra Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Catolice), iar în par- tea a doua aplicarea acestui model la spaţiul românesc potrivit declaraţiilor sale carcerale, din care reiese că cea mai preocupare a regimului comunist în anii 1947 şi 1948 era limitarea prezenţei Bisericii Catolice în viaţa publică. În Concluzie, autorul menţionează că imboldul pe care ni-l dă mons. Anton Dur- covici în faţa secularizării şi secularismului este caracterizat de două cuvinte cheie: educaţia şi caritatea. Cuvinte cheie: Anton Durcovici, Biserică, Stat, secularism, secularizare, Se- curitate, regim comunist, model sovietic, educaţie, caritate. Summary: Starting from eighteen declarations of Msgr. Anton Durcovici in the prison of the Ministry of Interior Affairs from Bucureşti, pr.
    [Show full text]
  • In Slujba Credinţei Oradea Mare
    pret«l unui număr 3 Lei. Anul XIII. Blaj, la 22 Noemvrie 1931 Nr. 46 ABONAMENTUL: Iese odată la săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME Un an • 180 Lei te primesc la Administraţie si »• Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. TArnava-mică Pe jumătate .... 90 Lei plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei In America pe an 2 dolari. Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei. Un steag al lui Isus se desfăşură astăzi şi în partea noastră de ţară, Ja In slujba credinţei Oradea Mare. Este drapelul „Agrului" caro înţelege sa adune în jurul său pe însoţirea creştinească a Românilor uniţi „Agrul" îşi ţine astăzi congresul toţi acei creştini, cari, ca sfântul Apo­ In Oradea-Mare înâlţând steagul nebiruit al ostaşilor crucii stol Pavel, au curajul şi tăria să spună şi să mărturisească sus şi tare : „Nu De Dascălul Sandu mă ruşinez de evangheliei" Nu mă ru­ In lumea plină de necazuri şi de noastră mântuire s'a pogorît din ce- şinez de Hristos, nu mă ruşinez de • • tt credinţa mea şi vreau să trăiesc după plânsori din zilele noastre oamenii se nurr poruncile şi îndemnurile ei. Sunt ostaş desfac, pe nesimţite, în două taberi Ostaşii din tabăra aceasta cred şi al crucii Mântuitorului şi ştiu, că amără­ mari, uşor de deosebit. mărturisesc, că lumea numai atunci va ciunile şi greutăţile acestei vieţi trecă­ fi mulţumită şi împăcată, când lumina Tabăra cea dintâi este a acelora toare nu se pot vindeca şi birui decât lui Hristos va lumina tuturor şi toţi cari, sub povara durerilor şi greutăţilor sub semnul de slavă oare a dus la în­ oamenii vor trăi după evanghelie şi de fiecare zi, îşi pierd repede cumpăna vingere şi ostile lui Constantin împă­ sfintele tradiţii creştineşti.
    [Show full text]
  • Episcopul Iuliu Hossu, Biserica Greco-Catolică Şi Impactul Instaurării Regimului Comunist Din România Asupra Acestora
    Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 EPISCOPUL IULIU HOSSU, BISERICA GRECO-CATOLICĂ ŞI IMPACTUL INSTAURĂRII REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA ASUPRA ACESTORA Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În acest studiu sunt: identificate cauzele lichidării cultului greco-catolic din România prin prisma politicii antireligi- oase promovate de regimul comunist; analizate primele acţiuni ale PCR cu caracter represiv; caracterizate tacticile, me- todele şi acţiunile comuniste de lichidare a Bisericii Greco-Catolice; reflectate circumstanţele de denunţare a Concorda- tului şi aplicare a legilor cu caracter antireligios; analizate impactul politicii comuniste antireligioase şi situaţia jurisdic- ţională a eparhiilor unite după 1 decembrie 1948; este evidenţiată activitatea pastorală şi politică a Episcopului Cardinal – Iuliu Hossu, fiind reflectate şi analizate evenimentele ce ţin de suprimarea şi exterminarea Ierarhiei Bisericii Greco- Catolice din România. Cuvinte-cheie: Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare, ateism. BISHOP IULIU HOSSU, THE GREEK-CATHOLIC CHURCH AND THE IMPACT OF ESTABLISHMENT OF THE COMMUNIST POLICY IN ROMANIA ON THEM This study identifies the liquidation causes of the Greek-Catholic Church of Romania through the antireligious policy promoted by the communist regime, considering first PCR repressive actions, characterizing tactics, methods and communist actions of liquidation of the Greek Catholic Church. It reflects the circumstances of denunciation of the Concordat and enforcement of anti-religious character; it examines the impact of communist antireligious policy and the judicial situation of the united eparchies after December 1, 1948; It shows pastoral and political activity of Cardinal Bishop - Iuliu Hossu; It also reflects and analyzes events related to the suppression and extermination of the Greek Catholic Church Hierarchy in Romania.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • The Holy See
    The Holy See APOSTOLIC JOURNEY TO ROMANIA EUCHARISTIC CELEBRATION HOMILY OF HIS HOLINESS JOHN PAUL II St Joseph Latin-Rite Cathedral, Bucharest Saturday, 8 May 1999 1. “Dress yourself and put on your sandals” (Acts 12:8). The angel says these words to the Apostle Peter, whom the first reading shows us confined in prison. Guided by the angel, Peter escaped from prison and regained his freedom. The Lord Jesus also spoke to us of freedom in the Gospel passage we have just heard: “You will know the truth, and the truth will make you free” (Jn 8:32). Those who are listening to him do not understand: “From what slavery must we be freed?”, they ask themselves. And Jesus explains that the most deceptive and repressive slavery is that of sin (cf. Jn 8:34). Only he can free us from that slavery. This is the message that the Church proclaims to the world: Christ is our freedom, because he is the truth. Not an abstract truth, gropingly sought by ever restless human reason. The truth for us is the person of Christ. It is he who told us: “I am the way, and the truth and the life” (Jn 14:6). If the darkness of sin is defeated by the light of life, then there is no slavery that can suppress freedom. 2. You know this truth well, beloved brother Alexandru Todea, Cardinal of the Holy Roman Church, and you, Archbishop Gheorghe Gutiu, because before you, as before Peter, the heavy door of slavery opened by itself and you were given back to your Churches together with many other brothers and sisters, some of whom we have the joy and privilege of greeting and spiritually kissing here at this Divine Liturgy in the Byzantine rite.
    [Show full text]