Editura NAPOCA STAR Piaţa Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 tel./fax: 0264/432.547 Cluj-Napoca mobil: 0740/167461 Mircea Remus Birtz, OBSS • Cronologia ordinarilor diecezani greco-catolici (uniţi) 1948-1989 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor şef: Ileana-Voichiţa Vereş © Mircea Remus Birtz şi Sabin Sebastian Făgăraş, 2007 ISBN: 978-973-647-554-2 Corectura a fost efectuată de către autor. 2 MIRCEA REMUS BIRTZ, OBSS „Mementote praepositorum vestrorum, qui vobis locuti sunt verbum Dei, quorum intuentes exitum conversationis imitamini fidem”. (Ep.B. Pauli ad Hebraeos 13: 7) Cronologia ordinarilor diecezani greco-catolici (uniţi) 1948-1989 Încercare de reconstituire lui Francisc Dimitrie Carol Paraschiv, OBSS, OV, OHSG, în speranţa de a urma calea mântuirii în Hristos Napoca Star 2007 3 4 O SCURTĂ PREFAŢĂ CÂTEVA PRECIZĂRI Prezentul studiu se doreşte o tentativă de a preciza cronologia ordinarilor clandestini greco-catolici (uniţi) români între anii 1948-1989. Apariţia unor monografii şi studii consacrate Bisericii Române Lipsa acribiei în ceea ce priveşte folosirea unor termeni canonici a Unite după 1990, vizând explorarea perioadei clandestinităţii acesteia dus la încetăţenirea utilizării unor concepte eronate în acest domeniu, care a (1948-1989) precum şi consacrarea unor nume de referinţă în acest do- afectat abundenţa bibliografiei de resort. Acest fapt asociat prezentărilor meniu (pr.dr. Silvestru Augustin Prunduş, pr. Clemente Plăianu, dr. Marius preferenţiale ale unor protagonişti din clandestinitatea greco-catolică, Ioan Bucur, prof.univ.dr. Marcel Ştirban, prof.univ.dr. Cristian Vasile, precum şi a unui demers istoriografic pe alocuri tributar diferitelor poziţii prof.univ.dr. Ovidiu Bozgan etc.) a dus la crearea unui peisaj istoriografic subiective, îngreunează o reconstituire riguroasă a cronologiei ordinariale. în care marile probleme ale acestei etape eclesiastice sunt relativ bine Ca urmare demersul prezent este doar un punct de plecare, el conturate. putând fi amplificat sau corectat, în funcţie de observaţiile (justificate) Raporturile Bisericii Unite cu Statul totalitar comunist au fost făcute autorului, de noile cercetări arhivistice, de eventualele noi creionate (Marcel Ştirban, Cristian Vasile), nefiind ignorate nici conturările monografii dedicate unor personalităţi din Biserica Română Unita relaţiilor diplomatice dintre statul comunist român şi Sf. Scaun (Marius (Greco-Catolică) sau de editarea unor noi lucrări anamnestice privind Bucur, Ovidiu Bozgan). persecuţia Bisericii. Perspectiva explorărilor intraeclesiastice a fost inaugurată de S.A. Prezenta ediţie a fost finanţată de Pr.dr. Sabin Sebastian Făgăraş, Prunduş şi C. Plăianu, aportul memorialistic al unor protagonişti ai OSBM, preot din clandestinitate (17.04.1977), distins coleg de studii şi clandestinităţii fiind esenţial în domeniu (episcopul Ioan Ploscaru, preoţii emul spiritual (şi nu numai) al autorului acestor rânduri în timpul Vasile Andercău, prof. Valentin Băinţan, Ioan Mitrofan, dr.iur. Vasile permanenţei sale romane (1990-1999), precum şi mărturisitor în favoarea Marcu, pr. Alexandru Raţiu etc.). adevăratei identităţi greco-catolice din 1970 şi până în aceste timpuri. Ca Aparent domeniul persecuţiei este în linii mari explorat, cercetătorii urmare autorul îi prezintă întreaga sa gratitudine. având sarcina consecutivă de a investiga diferitele detalii ale procesului O respectuoasă mulţumire se cuvine şi Domnului cercetător istoric cuprins între anii 1948-1989. ştiinţific I dr. Gheorghe Iancu, de la Institutul de Istorie „George Bariţ“ din Este doar o aparenţă, întrucât anumite date şi fapte din aceasta Cluj-Napoca, pentru încurajarea morală oferită autorului în vederea perioadă au fost prezentate incomplet, uneori sub un unghi tributar realizării acestei lucrări şi a publicării ei. subiectivismului diferiţilor protagonişti, astfel încât anumite concluzii ale Observaţiile făcute autorului vor fi întotdeauna binevenite, acestea acestora au fost preluate în mod necritic de către cercetătorii laici. fiind aşteptate pe adresa: Dificultăţile întâlnite de cercetător în acest drum explorator sunt multiple, cauzele fiind din cele mai diverse. Institutul de Istorie „George Bariţ” Arhivele Securităţii (instrumentul represiv), ale Partidului str. Napoca nr. 11 Comunist Român (factorul decizional), ale procuraturilor militare sunt RO – 400.088 Cluj-Napoca. într-un intens proces de reorganizare, permeabilizarea lor fiind progresivă şi deocamdată selectivă. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre arhivele Dr. Mircea Remus Birtz, OBSS Departamentului cultelor. Arhivele eclesiastice din România sunt încă ermetizate, fie că este vorba de Biserica Ortodoxă, de cea Romano-Catolică sau de cea Unită, 5 6 aceasta din urmă beneficiind de circumstanţele atenuante ale perioadei de Aceşti factori ar apărea la prima impresie extrem de descurajanţi. criză survenită după 1989. Cu toate acestea, valorificarea treptată a oricărui material arhivistic, a Arhivele private ale unor eclesiastici activi între 1948-1989 sunt diferitelor documente memorialistice, a documentelor din arhivele CNSAS, expuse pericolului pierderilor ireparabile (cel mai adesea în lipsa unor SRI, a magistraturilor militare, precum şi interpretarea lor corectă duc la succesori interesaţi sau competenţi în a le aprecia) sau datorită unor factori şlefuirea pieselor din care ulterior se va putea constitui imaginea mozaicată clericali indiferenţi; adesea ele devin inaccesibile în urma unor pronunţate a perioadei tratate. doze de subiectivism, sau în urma unor interese de altă natură decât cel Un criteriu util în analiza documentelor de resort îl constituie ecua- ştiinţific (problema „copyright"-ului; un caz notoriu este cel al memoriilor ţia autenticitate/veridicitate. episcopului Iuliu Hossu a căror editare, realizată în optime condiţii de Un document poate fi autentic, dar veridicitatea acestuia poate fi Editura Viaţa Creştină din Cluj-Napoca, a fost contestată de unul din umbrită datorită poziţiei partizane exprimate de redactorul acestuia. urmaşii indirecţi ai episcopului, acesta din urmă până la data editării Un caz tipic îl reprezintă documentele de anchetă sau fişele de memoriilor neimplicându-se în valorificarea intelectuală a acestora). evaluare provenite de la Departamentul Securităţii Statului, în care Arhivele private eclesiastice îşi aşteaptă valorificarea lor. anchetatorul sau ofiţerul redactor urmăreşte de regulă finalitatea bine Arhivele pontificale sau ale unor diferite dicasterii (congregaţii) ale precizată a unei încadrări penale. Notele informative reprezintă punctul de Sf. Scaun sunt ermetizate pentru această perioadă. Mai mult, decizia luată vedere subiectiv al informatorului, adesea tributar propriilor pasiuni sau in- în numele papei Ioan Paul al II-lea, cu foarte puţin timp înaintea trecerii terese. acestuia la cele eterne, de a centraliza şi a secretiza toate arhivele diferitelor Fenomenul este întâlnit şi în anumite acte eclesiastice, caracterul lor organisme curiale, a stârnit o legitimă îngrijorare vaticaniştilor consacraţi autojustificativ fiind adesea precumpănitor, şi deci reflectând un punct de (ex. Andrea Tornielli, „L’atto finale di Wojtyla: blindati gli archivi vedere subiectiv. vaticani“ , Il Giornale (Roma), 30.06.2005). Adesea unele documente pot conţine informaţii eronate, fie din Anumite lucrări publicate în legătură cu acest subiect au tiraje domeniul anagrafic, fie din domeniul clasificărilor unor funcţii sau confidenţiale, datorită în principal restricţiilor pecuniare; alteori distribuţia însărcinări eclesiastice. publicaţiilor fiind extrem de defectuoasă prin firmele de resort, anumite Memoria personală este involuantă, astfel încât un document me- date nu intră în circuitul ştiinţific, sau intră tardiv. Adesea o anumită morialistic apropiat fenomenului consemnat este mai credibil decât unul cenzură subiectivă, un spirit prost înţeles de tipul „politically correctness“ elaborat la o semnificativă distanţă în timp. impun limitări serioase informaţiilor sau analizelor proceselor istorice Corelarea informaţiilor este obligatorie: informaţiile provenite de la eclesiastice. protagonişti antagonici, în cazul în care coincid, sunt mult mai credibile Nu în ultimul rând, un impediment lingvistic serios îşi face apariţia: decât cele provenite dintr-o singură sursă, sau dintr-un grup având aceeaşi literatura istorică ce tratează problema romano-catolicilor maghiarofoni din poziţionare faţă de un anumit eveniment. România este extrem de densă, conţine date extrem de preţioase referitoare „Grila de lecturá“ a documentelor trebuie să ţină seama şi de as- la problema catolică din România (de ambele rituri) dar din păcate este pectul doctrinar. Un document eclesiastic este redactat întotdeauna cu o inaccesibilă cercetătorilor români. Datele care ar completa, ar clarifica, sau anumită poziţie doctrinară, tributară de regulă dogmelor Bisericii ar stârni noi dezbateri analitice referitoare la aspectele clandestinităţii respective. Un document provenit de la organele de stat este tributar catolice sunt ocultate astfel cititorului român. O anumită ignoranţă a unor ideologiei marxiste, adesea în schimbare, în funcţie de interpretarea ei dată termeni canonici îşi face simţită prezenţa în majoritatea lucrărilor ce de factorul politic. tratează această perioadă, concluziile acestora fiind pasibile de serioase redimensionări. * * * 7 8 Motu Proprio (prin voinţa proprie a papei) între 1949-1957: Crebrae Precizarea unor termeni sau a unor concepte şi principii canonice callatae