IMPACTUL POLITICII COMUNISTE ASUPRA CLERULUI GRECO-CATOLIC DIN ROMÂNIA Florin GATEA S-a n#scut la 26 septembrie 1981 la Blaj, Transilvania, România. În anul 1994 a absolvit Universitatea Babe! Bolyai-Cluj Napoca, Facultatea de Teologie Greco – Catolic#. În 2008 se înscrie la studiile de masterat, Universitatea Liber# Interna"ional# din Moldova, Facultatea Istorie !i Rela"ii Interna"ionale. Preot paroh Sebe!, Protopop de Sebe! !i Consilier Mitropolitan în Arhiepiscopia Major# Român# Unit# cu Roma, Greco - Catolic#, de Alba Iulia !i F#g#ra!, România. Responsabil cu problemele administrative în rela"ia cu protopopiatele. În prezent face studii de doctorat la Universitatea Liber# Interna"ional# din Moldova. Domeniul de cercetare: „Istoria Românilor (epoca contemporan#). Politica comunist# anti-religioas# de lichidare a Bisericii Greco-Catolice din România. ABSTRACT By the Vienna Dictate, Horthy's Hungary is assigned the northern part of Transylvania. Accordingly place pressure on state institutions, the process of integrating clergy and believers united Church. There were Greek Catholic priests who signed the return for various reasons: fear, the desire to protect their families or simply hoping that things will change soon, at that time many rumors circulating about a war which will end in victory for the West, the coming "Americans" and thus removing communism in Romania. There were also cases in which priests signatures retracted or have accepted the "mental reservation" and continued to officiate Catholic rite. Cuvinte-cheie: Dictatul de la Viena, România, Transilvania, episcopii, clerul greco-catolic, La 30 august 1940, Dictatul de la Viena a repartizat Ungariei horthyste partea de nord a Transilvaniei cu o popula$ie de 2.603.589 locuitori dintre care 1.304.898 români, 968.371 maghiari, iar restul sa%i, ruteni %i evrei. Dintre români, majoritatea - peste un milion - erau greco- catolici grupa$i în trei episcopii: de Cluj-Gherla, de Oradea %i de Maramure%. În virtutea circumstan$elor create, Episcopul de Oradea Valeriu Traian Fren$iu, aflându-se în momentul intr!rii trupelor de ocupa$ie la Beiu%, n-a mai primit permisiunea de a se reîntoarce la Oradea, iar vicarul general - Episcopul Ioan Suciu, consacrat abia la 22 iulie 1940, nu a fost recunoscut de oficialit!$ile maghiare. Pe de alt! parte Episcopul de Maramure%, Alexandru Rusu, numit în 1930 la o Eparhie nou înfiin$at!, era mai mult tolerat. Astfel, sub aspect canonic, conduc!torul spiritual necontestat al românilor, devene Episcopul Iuliu Hossu, numit de Sfântul Scaun %i Administrator Apostolic al Eparhiei de Oradea [10, p.108]. 90 HISTORY & POLITICS, 2012, ANUL V, NR. 1 (9) IMPACTUL POLITICII COMUNISTE ASUPRA CLERULUI GRECO-CATOLIC DIN ROMÂNIA Imediat dup! ce a aflat hot!rârea Dictatului, el anun$! printr-o circular! clerul %i credincio%ii c! r!mâne la Cluj %i nu se refugiaz! în $ar!: “Noi ducem înainte lucrarea în slujba sufletelor nou! încredin$ate, în mijlocul vostru, cu toat! puterea sufletului nostru %i cu toat! dragostea inimii noastre” [10, p.109]. Înc! de la începutul ocupa$iei, Episcopul s-a solidarizat cu durerile celor c!zu$i sub teroarea horthyst!. Pozi$ia civic! %i patriotic! a Episcopului Iuliu Hossu este caracterizat! de protestele curajoase împotriva crimelor s!vâr%ite de ocupan$i, a teroriz!rii preo$ilor %i intelectualilor români. Curajoas! este %i adresarea Episcopului Iuliu Hossu c!tre Regentul Horthy, aflat în Cluj la 15 septembrie 1940, în care men$ioneaz!: “V! vorbesc în numele a peste un milion de credincio%i români uni$i cu Roma %i c! ace%tia tr!iesc aici, pe aceste p!mânturi, în Ardealul atât de drag nou! deopotriv!. ... Vom împlini misiunea noastr! pe p!mântul Ardealului unde str!mo%ii no%tri î%i dorm în pace somnul lor de veci, pentru ca s! ne fie izvor de binecuvântat! pace %i punte de împ!care a celor dou! na$iuni, avizate reciproc la în$elegere, în mijlocul cataclismului mondial, pe aceste plaiuri binecuvântate ale Europei sfâ%iate”[10, p.110]. Elocvent! în acest context este dscu$ia dintre Mitropolitul ortodox Nicolae B!lan de la Sibiu, Episcopul ortodox Nicolae Colan de la Cluj %i Episcopul Iuliu Hossu. Astfel, la întrebarea Mitropolitului dac! episcopul se va refugia în #ar!, Iuliu Hossu a r!spuns mirat: „Poporul pleac!? Pleac! administra$ia %i func$ionarii, pleac! cei interesa$i. Eu r!mân aici cu poporul meu s!-i împ!rt!%esc soarta” [13, p.33-34]. A%a a început o colaborare strâns! %i rodnic! între cele dou! Biserici surori pentru cauza românilor. Participa fiecare la bucuriile celuilalt, la anivers!ri, la serb!ri, la conferin$e, iar preo$ii celor dou! confesiuni au început s! se împrieteneasc!. Cu ocazia anivers!rii jubileului de 25 de ani de episcopat, la 21 noiembrie 1942, dup! felicit!rile Capitlului catedral, prezentate de canonicul prepozit George Vidican, a luat cuvântul Episcopul ortodox al Clujului, Nicolae Colan (1936-1957): “Îngãduie%te-mi, Preasfin$ia Ta, sã-mi iau %i eu partea de bucurie %i sã-mi arãt aici întreaga admira$ie pentru vrednicia cu care 25 de ani ai povã$uit na$ia româneascã de lege unitã în aceste pãr$i, în numele lui Isus Hristos, în numele iubirii de frate. Iatã cuvântul meu de bunã urare:«Eu $i-s frate, tu-mi e%ti frate, În noi doi un suflet bate». Dumnezeu sã te aibã în Sfânta Sa paz!”. Apoi cei doi arhierei s-au îmbr!$i%at fr!$e%te [10,p.111]. Între 18 %i 21 septembrie 1943, Episcopul Iuliu Hossu a vizitat concentra$ii %i r!ni$ii români din Budapesta. Primul popas îl face la Spitalul Militar Central. În sec$ia de la parter, medicul îi prezint! mai mul$i tineri HISTORY & POLITICS, 2012, ANUL V, NR. 1 (9) 91 Florin GATEA români mutila$i de r!zboi: mâini %i picioare amputate, maxilare sf!râmate, unul sau ambii ochi distru%i, abdomenul str!puns sau sfârtecat de schije. Ce depozit uria% de suferin$e aceast! sec$ie din spital! Episcopul, comp!timea, încuraja %i binecuvînta. R!ni$ii manifestau recuno%tin$a pentru binecuvântarea arhiereasc!, pentru cuvintele de îmb!rb!tare, pentru ajutorul b!nesc %i pentru cruciuli$ele %i iconi$ele d!ruite. Mul$i dintre ei, plini de c!ldur!, îi povesteau arhiereului c! în copil!ria lor au participat la solemnele sale vizita$ii canonice %i se înghesuiau s!-i înmâneze buchete de flori %i s!-i s!rute sfin$ita dreapt!. Pe fiecare dintre ei, îi asculta cu r!bdare %i se interesa de împrejur!rile în care a fost r!nit, de locul unde schijele au atentat la via$a lor, ciopâr$indu-le trupurile tinere. Dup! încordarea psihic! %i efortul fizic de la Spitalul Militar Central, în ziua urm!toare a vizitat diferite uzine, fabrici %i %antiere unde erau concentra$i mii de români constitui$i în campanii de munc!. Prima vizit! a f!cut-o la uzinele de armament de la Csepel. În cuvântarea de la Te-Deum le-a vorbit despre Taina Crucii: “Acum 29 de ani, ca preot militar, mângâiam pe p!rin$ii %i bunicii vo%tri ... Totu%i, Calea Crucii, plin! de chinuri %i dureri nedrepte, a sem!nat nemurire %i via$!, a%a cum cânt!m Crucii Tale ne închin!m Cristoase %i Sfânt! învierea Ta o l!ud!m %i o m!rim! Am adus în sufletul meu pe scumpii vo%tri de acas! %i în acest suflet se îmbr!$i%eaz! cu voi %i prin mine vorbesc cu voi. Fruntea sus, min$ile treze, inimile curate, cu încredere în Domnul, p!%i$i pe calea vie$ii, pe care s-o închina$i Domnului” [10, p.112]. La fiecare din fabricile vizitate, Episcopul a oficiat în curte la un altar improvizat un Te-Deum, iar prin cuvântul cald i-a încurajat, i-a însufle$it %i le-a înt!rit speran$a. La 30 octombrie, în timpul vizita$iilor canonice în Budacul Român, asupra Episcopului Iuliu Hossu a fost s!vîr%it un atentat.Reîntors în $ar! si-a reluat programul de vizita$ii canonice. Întorcându-se cu tr!sura de la biseric! la casa parohial!, pe înserat, un honved a tras dou! focuri de revolver asupra lui, dar gloan$ele, din fericire, au trecut pe la spatele Episcopului. Câteva luni mai târziu, la Cluj, tineretul horthyst a devastat de dou! ori Re%edin$a Episcopal! %i de trei ori Academia Teologic!. Aceste atacuri au culminat la 3 martie 1944 când por$ile Academiei au fost sf!râmate iar studen$ii teologi %i profesorii maltrata$i. A doua zi, 4 martie, pe când Episcopul se întorcea de la Academie, unde a cercetat victimele %i a constatat daunele, în fa$a Catedralei a fost întâmpinat de un grup de tineri horthy%ti, insultat %i scuipat în fa$![10, p.113]. Pentru a pune cap!t acestor acte de vandalism %i maltratare a popula$iei române%ti, Episcopul Iuliu Hossu se adreseaz! Papei Pius al XII-lea, rugându-l s! intervin! la 92 HISTORY & POLITICS, 2012, ANUL V, NR. 1 (9) IMPACTUL POLITICII COMUNISTE ASUPRA CLERULUI GRECO-CATOLIC DIN ROMÂNIA episcopatul maghiar pentru ca acesta s! cear! Guvernului hothyst încetarea actelor de vandalism.. Odat! cu ie%irea României din Ax!, la 23 august 1944, armata român!, sprijinit! de Armata Ro%ie, a eliberat Transilvania de Nord. Eliberarea a adus îns! cu sine instaurarea în România a regimului comunist. Ierarhia confesionalist! a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Mitropolitul Nicolae B!lan, a sesizat inten$iile noului regim de a porni lupta împotriva Bisericii Greco-Catolice %i au considerat-o un prilej pentru înf!ptuirea unirii între cele dou! Biserici.