DOCSLIB.ORG

Oameni Noi, Probleme Vechi

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Oameni Noi, Probleme Vechi 164 ROMÂNĂ Mircea DRUC Oameni noi, probleme vechi 1. „Eliberatori” Imperiile clasice au dispărut după cel de-Al Doilea Război Mondial. Iar lumea occidenta- lă, în general, a subestimat specificul și poten- ţialul unui Imperiu de tip nou. Uniunea Sovie- tică, fondată în 1922, nu reprezenta o inovație M. D. – om politic, adept al generată de un imperativ istoric. În 1917, pu- Reunificării României. Născut la 25 iulie 1941 în Pociumbăuți, ciul troțchist-leninist, inspirat de Finintern, județul Bălți. A absolvit Facultatea a dus la căderea monarhiei ruse și acapara- de Filologie a Universității din rea puterii de către un singur partid politic. Leningrad (1964) și Facultatea de Psihologie a Universității din PCUS, animat de ideea fixă – revoluția mon- Moscova (1980). Studii doctorale dială și transformarea din temelii a omenirii, la Institutul Americii Latine al a proiectat și construit pe ruinele imperiului Academiei de Științe a URSS (1970). A lucrat la Moscova, țarist ceva inedit: o ideocrație. În prezent, bi- Chișinău, Cernăuți, București în: serica rusă resuscitată extinde și consolidează învățământ superior, cercetare frontierele unui alt imperiu – ortodox-pravos- științifică, producție, diplomație. Distins cu Ordinul Național lavnic cu centrul la Moscova, care se vrea cea „Steaua României" în grad de de a „Treia Romă”. Mare Ofițer. Activist al mișcării de renaștere națională a românilor La prima „eliberare”, în 1812, imperiul clasic, din Basarabia și Nordul Bucovinei cel al țarilor ruși, a colonizat masiv Basara- (1959-1991). Președinte al bia cu ucraineni, găgăuzi, bulgari și multe alte Consiliului de Miniștri al RSSM (1990-1991). La alegerile seminții. După „eliberările” din 1940 și 1944, prezidențiale din România, în imperiul de tip nou a procedat la fel. În plus, septembrie 1992, a fost primul a mai atribuit Ucrainei o parte din teritoriile candidat independent cu o platformă unionistă declarată. În noastre naționale, dezmembrând Basarabia. prezent este pensionar, locuiește Administrația țaristă o botezase impropriu cu familia la București. «Российская Швейцария» („Elveţia ruseas- că”). Iar pentru propaganda Kremlinului șase REÎNTREGIREA ȘI NOI 165 județe basarabene ciopârțite și cinci raioane din stânga Nistrului deveni- seră «солнечная и цветущая Молдавия» („Moldova însorită și înflori- toare”), sau «Сад Советского Союза», adică „Grădina Uniunii Sovie- tice”. Recent, la Chișinău, Igor Dodon enumera condițiile în care „Repu- blica Moldova are șanse să devină o a doua Elveție”. Armatele imperiului creștin ortodox ne „eliberau” de sub jugul altui Imperiu necreștin musul- man. Armata roșie muncitorească-țărănească a unui imperiu de tip nou refăcea, în plan geografic, clasicul imperiu rus. Iar în prezent, nu comisa- rii, nu politrucii partidului-stat, ci ideocrații Rusiei postsovietice împre- ună cu „stataliștii” autohtoni – niște epigoni și uzurpatori ai Moldovei istorice – vor să ne bage într-un virtual paradis eurasiatic. Astăzi, nu mai avem de a face cu mitologia imperiului ideocratic bolșevic axată pe triada „коммунизм, дружба, мир”. Suntem, mai curând, în situaţia când Rusia țarilor ne tămâia cu triada «православие, самодержавие, народность». Ceea ce s-a întâmplat, după toate „eliberările” imperiale, se asociază în mintea mea cu operația de transplant. Organismul românilor captivi respingea în mod constant un țesut biologic străin. Și nu erau de fo- los nici injecțiile ideologice, nici lanțeta sângeroasă. Conaționalii mei, lucizi, treceau prin filtrul propriei experiențe toate valorile și opiniile impuse forțat. Sentimentul distanțării reciproce între „eliberați” și „eli- beratori” nu a dispărut niciodată, amplificându-se cu trecerea timpu- lui. Senzația de ostilitate din partea veneticilor este amintirea cea mai clară a copilăriei. Și nimic nu a mai reușit s-o schimbe. Să ne reamintim ce trâmbiţa propaganda Kremlinului în iunie 1940? Ultimatumul Uniunii Sovietice adresat României Regale era secundat de un apel către basarabeni și nord-bucovineni. Citez: „A sosit marea oră a eliberării voastre de sub jugul boierilor români, a moșierilor, ca- pitaliștilor și a siguranţei!”. În realitate, „marea oră a eliberării” a însem- nat: refugiații (1940, 1944); deportările (1941, 1949, 1951); mobili- zarea totală (1944); foametea provocată (1946-1947); colectivizarea forțată (1949-1951). Astfel, fragila lume românească din teritoriile răpite se strângea ca o piele șagrinată. Românii basarabeni, nord-bu- covineni și herțeni au rămas fără apărare în faţa invadatorilor. Separaţi de patria-mamă, prin amputaţie, ei au subzistat în condiții de trai mi- zerabile, dezorganizați și demoralizați. Economia falimentată metodic: proprietarii și țăranii înstăriți care nu s-au refugiat peste Prut erau de- 166 ROMÂNĂ portaţi în Siberia, Kazahstan sau la Cercul Polar. Stilul de viaţă ances- tral și codul nostru moral erau anihilate de către comuniști. Pe cântarul ideocrației viața omului nu trăgea mai mult decât cea a unei vite în jug. În orice moment, o nenorocire cumplită se putea abate asupra fiecărui român. Era de ajuns să fie nominalizat ca „dușman al norodului”. Odată cu „eliberarea”, NKVD-ul a lansat prin toate fundăturile imperiului directive secrete: recrutarea viitoarelor cohorte de colonizatori. Care era structura socială a acestora? Mai întâi, venea peste cei „eliberați” numeroa- sa nomenclatură a PCUS. O altă categorie aparte – ofiţerii sovietici ieșiţi la pensie. Aceștia se puteau stabili oriunde doreau. Pentru ei nu existau re- stricţii privind „propiska” (viza de reședinţă). Primeau apartamente peste rând, li se repartizau terenuri pentru vile. Dispuneau de toate facilităţile, inaccesibile pentru restul populației. De regulă, militarii preferau orașele: Chișinău, Bălţi, Tighina, Cahul, Cernăuţi, Ismail și Reni, sau centrele raio- nale și localităţile de pe Nistru, Prut, Tisa și Dunăre. Menționez și alte aspecte ale „eliberării”. Ingenios, imperiul a băgat în linia întâi femeile – cel mai fin instrument al deznaţionalizării silenţioase. O invazie matrimonială sui generis. Nemăritate sau rămase văduve, feme- ile sovietice veneau „din fundul Rusiei” cu sutele de mii. Basarabencele și bucovinencele, familiste și bune gospodine, cu greu le făceau faţă. În ori- ce domeniu de activitate, ca să poți urca treptele ierarhice, îndeplineai o condiție nedeclarată, dar obligatorie: să fii membru PCUS, căsătorit cu o persoană de altă naționalitate, de dorit cea rusă. În cel mai rău caz, ucrai- neană sau de altă etnie. Examinați biografiile conducătorilor din RSSM, poate descoperiți și unele mici excepții. Concomitent, vechile teritorii românești erau invadate și de vântură-lume: delincvenţi de drept comun, eliberaţi din penitenciarele de dincolo de Ural, puzderie de aventurieri și prostituate, vagabonzi și alcoolici. Acest segment percepea drept mană cerească posibilitatea de a penetra în „ţinuturile eliberate”. În vestul Im- periului, acolo unde talentele lor s-au manifestat din plin. Acasă, în ţinuturile lor natale, marea majoritate a „eliberatorilor” și a „specialiștilor absolut necesari, cu totul indispensabili și de neînlocuit” nu aveau nici studii, nici profesii; trăiau în condiţii de coșmar, mâncau pe apucate sau chiar trăgeau foame. „Nicăieri în trecut nu se înregistra- se răspândirea unei calamităţii sociale de asemenea proporții. Mulţi oameni locuiau în bordeie, în cocioabe mizerabile. Foloseau drept REÎNTREGIREA ȘI NOI 167 alimente ceea ce, în condiţii normale, nicidecum nu s-ar fi considerat ceva comestibil. Circa o sută de milioane de oameni, pe întreg teri- toriul Uniunii Sovietice, îndurau foame. Aceștia abandonau casele și mica agoniseală, căutându-și salvarea prin alte locuri depărtate. Se răspândeau epidemii de tifos și distrofii… O consecinţă firească a foametei, migraţiei, sărăciei generalizate devenise cerșetoria fără pre- cedent. În anii de înfometare, după cele mai aproximative calcule, numărul cerșetorilor atingea cifra de 2-3 milioane. În perioada 1946- 1953 au părăsit satele zece milioane de oameni, cei mai activi și apţi de muncă” (http://5ka.com.ua/33/34615/l.html). Și în zilele noas- tre se derulează un proces asemănător: Europa de Vest este sufoca- tă din cauza unei noi și „mari migrații a popoarelor” declanșată din umbră de niște forțe oculte transnaționale. Ungaria, Polonia și alte state membre ale Uniunii Europene se opun din răsputeri invaziei gestionate subtil. Prin anii ’70, fostele judeţe românești înregistrau cea mai mare densi- tate a populaţiei din URSS (până la 150 de locuitori pe km2 în partea centrală), datorită imigranților, militarilor și cadrelor aduse din Ucrai- na și Rusia pentru complexul militaro-industrial. În comparaţie cu ce- lelalte republici sovietice, RSSM avea, de rând cu RSSB, cele mai bune rezultate la formarea „omului nou sovietic”. În prezent, urmașii „elibe- ratorilor”, din specia propagandiștilor de la «Комсомольская правда» și «Молдавские Ведомоcти», debitează zilnic mituri și baliverne des- pre paradisul sovietic: „Pe timpul lui Stalin moravurile erau mai curate; nu exista corupţie; cinovnicii erau ţinuţi în frâu de teama șefilor”. Însă documentele de arhivă evidențiază cu totul altceva. Cunoaștem acti- vitatea noii puteri în Basarabia „eliberată”. Avem suficientă informaţie, exemple, probe și aduceri-aminte. În pofida unei „discipline staliniste de fier”, înfloreau delapidările de fonduri publice și hoţia, adulterul, pe- dofilia și economia la negru. În organele puterii sovietice din Basarabia „eliberată” înflorea «свободная любовь» („iubirea liberă”). Arhivele păstrează
Load more

Recommended publications
  • Societatea RSS Moldoveneşti De La Acalmie La Stări De Conflict (1953- 1991)
    ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94 (478) „1953/1991” (043.3) TURTUREANU OVIDIU SOCIETATEA R.S.S. MOLDOVENEŞTI DE LA ACALMIE LA STĂRI DE CONFLICT (1953-1991) 07.00.02–ISTORIA ROMÂNILOR Teză de doctor în istorice Conducător ştiinţific ________________________ Andrei Eşanu, doctor habilitat în istorie, profesor cercetător, academician. Consultant ştiinţific ________________________ Valeriu Pasat, doctor habilitat în istorie, membru corespondent al A.Ş.M. Autorul ________________________ CHIŞINĂU, 2012 ©Turtureanu Ovidiu, 2012 2 CUPRINS ADNOTĂRI 5 LISTA ABREVIERILOR 8 INTRODUCERE 9 1. ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI ŞI SURSELE DE DOCUMENTARE. 15 1.1. Istoriografia problemei. 15 1.2. Sursele de documentare. 22 1.3. Concluzii la Capitolul 1. 24 2. GENEZA CONFLICTELOR ÎN SOCIETATEA SOVIETICĂ. 26 2.1.Considerente privind originea şi prezenţa stărilor de conflict în societatea sovietică. 26 2.2.Implementarea regimului totalitar comunist în Basarabia şi apariţia stărilor de conflict în RSS Moldovenească. 38 2.3. Concluzii la Capitolul 2. 56 3. REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ: ÎNTRE ACALMIE ŞI CONFLICT (1953-1985). 58 3.1. Politica economică şi socială: factor de acalmie şi mecanism de generare a conflictului în RSSM. 58 3.2. Politica etnolingvistică şi culturală în RSS Moldovenească şi amplificarea stărilor de conflict. 72 3.3. Concluzii la Capitolul 3. 91 4. DECLANŞAREA CRIZEI ŞI APOGEUL STĂRILOR DE CONFLICT ÎN RSSM (1985 - 1991). 93 4.1. Criza sistemului totalitar-comunist şi acutizarea stărilor de conflict în RSSM. 93 4.2. Evoluţia şi apogeul stărilor de conflict în contextul renaşterii naţionale în RSSM (1988-1991). 110 4.3.
    [Show full text]
  • Republica Moldova, Între România Şi Rusia 1989-2009
    Biblioteca revistei „Limba Română” Dorin CIMPOEŞU REPUBLICA MOLDOVA, ÎNTRE ROMÂNIA ŞI RUSIA 1989-2009 Coordonatorul ediţiei: Alexandru BANTOŞ, redactor-şef al revistei „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” Lectori: Veronica ROTARU Vasile GAVRILAN Machetare: Oxana BEJAN Coperta: Mihai BACINSCHI Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Cimpoeşu, Dorin Republica Moldova, între România şi Rusia. 1989-2009 Biblioteca revistei „Limba Română”. Chişinău, Tipografia Serebia, 2010, 428 p. ISBN CZU Volumul este editat pe cheltuiala proprie a autorului. Biblioteca revistei „Limba Română” Dorin CIMPOEŞU REPUBLICA MOLDOVA, ÎNTRE ROMÂNIA ŞI RUSIA 1989-2009 Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Mihai RETEGAN Casa Limbii Române Nichita Stănescu Chişinău – 2010 Dedic această carte comemorării a 70 de ani de la deportările staliniste, cărora le-au căzut victime zeci de mii de români, după reocuparea Basarabiei de către armata roşie sovietică, la 28 iunie 1940 SUMAR Cuvânt înainte de Mihai Retegan .................................................................................. 11 Nota autorului ............................................................................................................... 13 INTRODUCERE Background istoric ........................................................................................................ 17 Perioada marilor transformări naţionale şi democratice ............................................... 27 Contrareacţia Moscovei la transformările naţionale şi democratice din Basarabia
    [Show full text]
  • Ethnic Violence in the Former Soviet Union Richard H
    Florida State University Libraries Electronic Theses, Treatises and Dissertations The Graduate School 2011 Ethnic Violence in the Former Soviet Union Richard H. Hawley Jr. (Richard Howard) Follow this and additional works at the FSU Digital Library. For more information, please contact [email protected] THE FLORIDA STATE UNIVERSITY COLLEGE OF SOCIAL SCIENCES ETHNIC VIOLENCE IN THE FORMER SOVIET UNION By RICHARD H. HAWLEY, JR. A Dissertation submitted to the Political Science Department in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Degree Awarded: Fall Semester, 2011 Richard H. Hawley, Jr. defended this dissertation on August 26, 2011. The members of the supervisory committee were: Heemin Kim Professor Directing Dissertation Jonathan Grant University Representative Dale Smith Committee Member Charles Barrilleaux Committee Member Lee Metcalf Committee Member The Graduate School has verified and approved the above-named committee members, and certifies that the dissertation has been approved in accordance with university requirements. ii To my father, Richard H. Hawley, Sr. and To my mother, Catherine S. Hawley (in loving memory) iii AKNOWLEDGEMENTS There are many people who made this dissertation possible, and I extend my heartfelt gratitude to all of them. Above all, I thank my committee chair, Dr. Heemin Kim, for his understanding, patience, guidance, and comments. Next, I extend my appreciation to Dr. Dale Smith, a committee member and department chair, for his encouragement to me throughout all of my years as a doctoral student at the Florida State University. I am grateful for the support and feedback of my other committee members, namely Dr.
    [Show full text]
  • Eastern Europe in 1968 Kevin Mcdermott · Matthew Stibbe Editors Eastern Europe in 1968
    Eastern Europe in 1968 Kevin McDermott · Matthew Stibbe Editors Eastern Europe in 1968 Responses to the Prague Spring and Warsaw Pact Invasion Editors Kevin McDermott Matthew Stibbe Sheffeld Hallam University Sheffeld Hallam University Sheffeld, UK Sheffeld, UK ISBN 978-3-319-77068-0 ISBN 978-3-319-77069-7 (eBook) https://doi.org/10.1007/978-3-319-77069-7 Library of Congress Control Number: 2018934657 © The Editor(s) (if applicable) and The Author(s) 2018 This work is subject to copyright. All rights are solely and exclusively licensed by the Publisher, whether the whole or part of the material is concerned, specifcally the rights of translation, reprinting, reuse of illustrations, recitation, broadcasting, reproduction on microflms or in any other physical way, and transmission or information storage and retrieval, electronic adaptation, computer software, or by similar or dissimilar methodology now known or hereafter developed. The use of general descriptive names, registered names, trademarks, service marks, etc. in this publication does not imply, even in the absence of a specifc statement, that such names are exempt from the relevant protective laws and regulations and therefore free for general use. The publisher, the authors and the editors are safe to assume that the advice and information in this book are believed to be true and accurate at the date of publication. Neither the publisher nor the authors or the editors give a warranty, express or implied, with respect to the material contained herein or for any errors or omissions that may have been made. The publisher remains neutral with regard to jurisdictional claims in published maps and institutional affliations.
    [Show full text]
  • Ukrainian World Congress Meets in Kyiv
    INSIDE:• Ukrainians in North America reflect on Ukraine’s Independence Day — page 3. • Interview with the director of the Peace Corps in Ukraine — page 5. • Ukraine’s inevitable independence: a commentary — page 8. Published by the Ukrainian National Association Inc., a fraternal non-profit association Vol. LXXI HE KRAINIANNo. 34 THE UKRAINIAN WEEKLY SUNDAY, AUGUST 24, 2003 EEKLY$1/$2 in Ukraine T UUkrainian World CongressW meets in Kyiv Ukraine prepares by Roman Woronowycz Kyiv Press Bureau to mark its 12th KYIV – Under the banner, “Where Ukrainians Live, There Lives Ukraine,” Independence Day the Ukrainian World Congress re-elected by Roman Woronowycz Askold Lozynskyj as its president on Kyiv Press Bureau August 21 in the culmination of its KYIV – Tens of thousands of people, eighth congress – the first one held in the including most of Ukraine’s top leader- capital of Ukraine. ship, will gather on August 24 to watch The vote by the more than 350 dele- 5,000 members of the country’s Armed gates from 20 countries to retain their chosen leader for a second five-year term Forces parade down the country’s main came on the fourth and last day of the thoroughfare, the Khreschatyk, as it cele- meeting. The convention was unexpect- brates its 12th anniversary of independ- edly moved to the Teacher’s Building ence. after the original convention hall revoked That evening, more than 300,000 are the agreement weeks before the sched- expected to celebrate on Kyiv’s famous uled start date. main boulevard and to listen to pop con- “When I say that this congress is a certs at two venues on European Square turning point, I will not be exaggerat- and Independence Square, which will be ing,” explained Mr.
    [Show full text]
  • Masterarbeit / Master's Thesis
    MASTERARBEIT / MASTER’S THESIS Titel der Masterarbeit / Title of the Master‘s Thesis „Der Einfluss der Unabhängigkeit der Republik Moldau auf deren Übersetzungsgeschehen“ verfasst von / submitted by Tanja Ivan, BA angestrebter akademischer Grad / in partial fulfilment of the requirements for the degree of Master of Arts (MA) Wien, 2017 / Vienna 2017 Studienkennzahl lt. Studienblatt / A 060 354 360 degree programme code as it appears on the student record sheet: Studienrichtung lt. Studienblatt / Masterstudium Übersetzen Rumänisch Russisch degree programme as it appears on the student record sheet: Betreut von / Supervisor: Univ.-Prof. Dr. Larisa Schippel Inhaltsverzeichnis 1 Einleitung ............................................................................................................................................. 1 2 Geschichtlicher, politischer und soziokultureller Hintergrund ............................................................. 2 2.1 Geschichtlicher Hintergrund ........................................................................................................ 2 2.2 Sprach(en)politische Konflikte ................................................................................................... 12 2.2.1 Staatssprache ...................................................................................................................... 13 2.2.2 Bildungs-, Sprach- und Sprachenpolitik ............................................................................. 17 3 Methodik ...........................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Istoria Politică a Republicii Moldova
    Pantelimon VARZARI Pantelimon VARZARI – născut în s. Domulgeni, r. Florești (1946), absolvent al Universității de Stat din Rostov-pe-Don, Rusia (1974), doctor habilitat în științe politice (2014), doctor în fi losofi e (1983), profesor ISTORIA POLITICĂ A REPUBLICII MOLDOVA cercetător (2014), profesor universitar (2017), Om Emerit (2016), cercetător științifi c principal la Instituția (Note de curs) Publică Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, profesor universitar la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”, autor a circa 250 de lucrări știinţifi ce și metodico-didactice în volum de peste 300 coli de autor, inclusiv 5 monografi i, 5 manuale și 8 broșuri metodico-didactice, Laureat al concursului academiilor de știinţe ale Ucrainei, Belarusei și Moldovei pentru lucrări știinţifi ce de valoare (2010). Director la două proiecte instituționale de stat („Interacţiunea dintre stat și societatea civilă în Republica Moldova în contextul aprofundării reformelor democratice”, 2011–2014, și „Resursele, mecanismele și efectele realizării puterii politice în Republica Moldova”, 2009–2010) și la proiectul internațional (bilateral moldo-ucrainean) de cercetare („Funcţionalitatea și impactul organizaţiilor neguvernamentale din Ucraina și Republica Moldova asupra factorului decizional”, 2010–2011). Cursuri academice susținute: Metodologia cercetării; Politica comparată: teorie și metodă; Elitologie; Istoria gândirii politice; Sociologie politică și Istoria politică a Republicii Moldova, ultimele patru fi ind publicate. Domeniul de activitate știinţifi că: științe politice. Problematica cercetărilor știinţifi ce: puterea politică și elita politică; buna guvernare și dezvoltarea democratică; fenomenul birocraţiei și tranziţia democratică; modernizarea politică și sfi dările democrației contemporane; statul și societatea civilă; doctrine politice și ideologii politice; concepte și teorii social-politice etc.
    [Show full text]
  • Philologia LIII Septembrie-Decembrie 2011
    Philologia LIII SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2011 Academia de Ştiinţe a Moldovei ___________ Institutul de Filologie Philologia LIII Nr. 5–6 (257–258) SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2011 SUMAR LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ MIHAI CIMPOI. Limba română, „casă a fiinţei noastre” . 3 EMINESCIANA FLORIAN COPCEA. Mihai Eminescu: „ideea europeană” . 10 LITERATURĂ CONTEMPORANĂ MIHAIL DOLGAN. Un destin poetic vitregit: Liviu Damian . 15 NICOLAE BILEŢCHI. Debutul lui Ion Druţă şi impactul său asupra literaturii . 30 OXANA MITITELU. Expresia literară a violenţei totalitare. Controlul trecutului. 51 VICTORIA VÂNTU. Aureliu Busuioc: reabilitarea valenţelor poeziei . 60 TEORIE LITERARĂ CLAUDIA MATEI. „Ermetism” şi „obscuritate” în poezie – interpretări critice româneaşti . 64 ETNOLOGIE TUDOR COLAC. Rapsodul Nicolae Sulac: conştiinţă, modele, repere etnofolclorice şi sociale . 72 VICTOR CIRIMPEI. Fragmente de tezaur al mentalităţii şi inteligenţei populare (III) . 79 IORDAN DATCU. G. T. Kirileanu şi Dimitrie Balaur 95 GRIGORE BOTEZATU. Alegerea satului Cornova pentru cercetări sociologice . 100 TOPONIMIE ANATOL EREMIA. Arealul toponimic Cahul. Microtoponimia localităţilor rurale . 106 METALEXICOGRAFIE VERONICA PĂCURARU. Marginalia la „Dicţionar francez-român, român-francez” . 123 1 LIII Philologia 2011 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE SOCIOLINGVISTICĂ DIACRONICĂ LIDIA COLESNIC-CODREANCA. Filologi basarabeni din secolul al XIX-lea . 128 ISTORIA LIMBII SILVIA MAZNIC. Consideraţii privind terminologia religioasă de origine latină . 134 LINGVISTICĂ GENERALĂ VASILE BAHNARU. Contribuţia academicianului Silviu Berejan la progresul semasiologiei . 140 VICTORIA BUŞMACHIU. Motivarea unor cuvinte în terminologia populară românească . 146 MORFOLOGIE NINA BUIMESTRU. Verbele „a fi” şi „a avea” . 149 ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI VERONICA BÂLICI. Conştiinţa lingvistică – valoare definitorie a fiinţei umane . 151 RECENZII ALIONA GRATI. Romanul ca lume postBABELICĂ. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie şi carnavalesc. – Chişinău, Editura Gunivas, 2009, 252 p. (DANA SALA) .
    [Show full text]
  • Statii V11.Indd
    Ion Stafi (Ediţia a treia – revăzută şi adăugită) Chişinău 2007 CZU 94 (478) S 75 Coperta: Andrei Dănilă Coperta 1: Harta Basarabiei în perioada interbelică (1918 – 1940) Coperta 2: „Arborele eminescian”. Linogravură de Aurel David, Eugen Coşeriu despre unitatea şi varietatea limbii române. Lucrarea este editată în redacţia autorului Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ion, Stafi Spovedaniile Basarabiei / Stafi Ion. – Ed. a 3-a, revăzută şi adăugită – Ch.: Bons Offices, 2007. – 364 p. Bibliogr. p. 364 (40 tit.) ISBN 978-9975-928-92-2 300 ex. 94(478) ISBN 978-9975-928-92-2 © Ion Stafi, 2007. „Scopul istoriei este a fi urmaşilor de învăţătură”. (Miron Costin) Dedic rîndurile ce urmează patrioţilor moldoveni de la răsărit de Prut, din toate timpurile, care au luptat şi luptă cu abnegaţie pentru supravieţuirea şi dăinuirea neamului ro- mânesc în Basarabia şi Transnistria. De asemenea, le dedic părinţilor mei, măicăi mele – Tin- cuţa/Ecaterina Stafi şi tatălui meu – Ion Savin Stafi, pre- cum şi bunicului meu – Zaharia Ion Stafi, oameni cinstiţi şi gospodari harnici, victime nevinovate ale regimului sovietic totalitar. CUPRINSUL Cuvînt înainte . 9 Vocabular . 13 Partea I Basarabia în componenţa Imperiului Rus. 18 Capitolul I. Suferinţele moldovenilor pe vremea ţarismului . 18 1. Testamentul lui Petru cel Mare . 18 2. Panslavismul şi poporul român. 23 3. De la o sărutare împărătească la o anexare tîlhărească. 27 4. Doi împăraţi, două regulamente, dar aceeaşi politică. 31 5. Mărturii nepărtinitoare . 33 6. Deznaţionalizare prin colonizări şi strămutări . 35 7. Ingerinţe în viaţa religioasă a românilor. 38 8. Comparaţii pline de învăţăminte. 43 Capitolul II.
    [Show full text]
  • Radio Free Europe/Radio Liberty, Prague, Czech Republic Rfe/Rl Newsl
    RADIO FREE EUROPE/RADIO LIBERTY, PRAGUE, CZECH REPUBLIC ___________________________________________________________ RFE/RL NEWSLINE Vol. 7, No. 153, Part I, 13 August 2003 END NOTE ATTITUDES TO SOVIET PAST REFLECT NOSTALGIA, PRAGMATISM By Taras Kuzio The past year has witnessed the emergence of three distinct trends in approaches both in Russia and some other CIS states to their shared Soviet legacy. One such trend is nostalgia for the relative security of the Josef Stalin era. Second, certain anniversaries of former republican or Soviet leaders are commemorated, while others are ignored. Third, in the ongoing process of state building, both Belarus and Russia are reintroducing Soviet symbols, either together with tsarist ones (in the case of Russia), or in an adapted form (Belarus). In March 2003, outpourings of nostalgia were seen across Russia on the 50th anniversary of Stalin's death. The Public Opinion Foundation found that 36 percent of Russians viewed Stalin in a positive light, compared to the 29 percent who viewed him negatively. The Russian State Archives, and those of the Federal Security Service (FSB) and Federal Protection Service, prepared an exhibition on the Stalin era, including some personal effects and letters from Soviet citizens written on his death. Vladimir Malynkovitch, a Russophile Russian-speaking liberal based in Kyiv, is alarmed by this high level of nostalgia for Stalin. In his opinion, Russian television now shows more Stalinist films than it did during the Leonid Brezhnev era, when Malynkovitch was briefly arrested as a member of the Ukrainian Helsinki Group and then expelled from the USSR. Meanwhile, the leaderships of CIS states are selectively commemorating the anniversaries of certain Soviet leaders.
    [Show full text]
  • Academicianul Sergiu Ion Chircă, La 80 De
    ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI la 80 de ani de la 80 , Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani BIOBIBLIOGRAFIE Cavaler al Ordinului Republicii Cavaler BIOBIBLIOGRAFIE Sergiu Ion Chircă, Academicianul Editura ASEM ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani BIOBIBLIOGRAFIE Chişinău-2014 2 CZU 016:[33+929] A 15 „Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani” – lucrare-omagiu, consacrată jubileului academicianului, economistului şi marelui patriot Sergiu I. Chircă, editată de Biblioteca Ştiinţifică şi Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM Alcătuitori: Silvia Habaşescu, Svetlana Studzinschi Responsabil şi coordonator al ediţiei: Dr. Silvia Ghinculov, director al Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani: Biobibliografie / Acad. de Studii Econ. a Moldovei, Bibl. Şt. ; alcăt.: Silvia Habaşescu, Svetlana Studzinschi ; resp. şi coord.: Silvia Ghinculov. – Chişinău : ASEM, 2014. – 215 p. 130 ex. ISBN 978-9975-75-706-5. 016:[33+929] A 15 ISBN 978-9975-75-706-5 Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM 3 SUMAR 1.Grigore Belostecinic. Academicianul Sergiu Ion Chircă – promotor neobosit al valorilor spirituale 5 2.Spicuiri din biografie 9 3.Curriculum Vitae 16 4.Dumitru Moldovanu. Sergiu Chircă – academician- economist şi mare patriot.. 33 5.Ivanciu Nicolae-Văleanu. Protagonist al vieţii economice 35 6.Raisa Ciobanu. Un adevărat fiu al neamului 36 7.Anatol Caraganciu. Academicianul Sergiu Ion Chircă 44 8.Nicolae Belli. Recunoaşterea unor merite deosebite 48 9.Eugeniu Hrişcev.
    [Show full text]
  • Mişcarea De Eliberare Naţională În Rssm, 1989-1991: Unele Contribuţii
    MIŞCAREA DE ELIBERARE NAŢIONALĂ ÎN RSSM, 1989-1991: UNELE CONTRIBUŢII Igor Caşu La începutul anilor ’80 ai secolului trecut, pentru Biroul Politic de către Mircea Snegur, secretar al numeroşi observatori străini RSS Moldovenească CC pe probleme de agricultură, iar cele ale popu- părea prea liniştită în comparaţie cu alte repu- laţiei rusofone, pro-imperiale, de către Vladislav blici unionale europene. Ceea ce a urmat în anii Semionov, secretar al CC al PCM. Perestroikăi avea să infi rme însă această percep- Care era deci raportul dintre români şi alte etnii ţie. Reformele lansate de Mihail Gorbaciov înce- în PCM în timpul Perestroikăi comparativ cu de- pând cu aprilie 1985 au bulversat în scurt timp şi ceniile anterioare? În 1985, ponderea moldoveni- societatea moldoveană. Înainte de 1989, aproape lor/românilor în rândurile membrilor de partid nimeni nu vorbeşte, în spaţiul public, despre in- era de 45,8%, în creştere la 48,2% în 1990. Prin dependenţă sau reunirea cu România. Una dintre comparaţie, în deceniile precedente cota moldo- explicaţii este că toate discuţiile pe aceste subiecte venilor în Partidul Comunist al Moldovei a fost sunt interzise, iar cei care le exprimau riscau să mult mai mică decât ponderea lor în totalul po- intre imediat în vizorul KGB-ului şi de multe ori pulaţiei republicii. De exemplu, în 1944 alcătuiau erau condamnaţi la ani grei de detenţie. Unul din- vreo 10%, în 1965 – deja 35% şi abia în anii 1978- tre cazurile cele mai cunoscute în acest sens este 1979 fusese trecut pragul de 40%. Între timp, cel al Frontului Naţional Patriotic, ai cărui frun- ponderea ruşilor în PCM scade de la 30% în 1965 taşi – Alexandru Usatiuc, Gheorghe Ghimpu, dar la 25,9% în 1979, apoi la 23,4% în 1985 şi 22% în şi Valeriu Graur – au fost arestaţi în 1971-1972 şi 1990.
    [Show full text]