Curriculum Vitae Europass

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Curriculum Vitae Europass Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Pinter, Zeno-Karl Adresă(e) Sibiu, str. Decebal, nr. 17 Telefon(oane) 0269 230861 Mobil: 0744 205049 Fax(uri) E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate(-tăţi) germană Data naşterii 24 decembrie 1959 Sex M Experienţă profesională Perioada XIII. 09. decembrie 2012 - până în prezent XII. 12. Septembrie 2012 – până în prezent XI. 20. Ianuarie 2012- 15 februarie 2013 X. 27. septembrie 2011 - până în prezent IX. 11. Ianuarie 2008 - până în prezent VIII. 03. octombrie 2008 - până în prezent VII. 18 ianuarie 2005- 24 februarie 2010 VI. 1995 – 1997 V. 01 octombrie 1991 - până în prezent IV. 01 ianuarie 1991 - până în prezent III. 1984 - 1990 II. 15 octombrie 1983 - 1984 I. 1983 Funcţia sau postul ocupat XIII. membru corespondent al Institutului German de Arheologie (D.A.I) XII. membru al Comisiei de analiză a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare XI. membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice X. preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie IX. membru al Comisiei Naţionale de Arheologie VIII. membru al Comisiei Germane de Istorie Sudest Europeană VII. Subsecretar de stat VI. Lector asociat V. Lector asociat; (din 15 aprilie 1992) lector titular; (din 01 octombrie 1999) conferenţiar titular; (din 02 august 2007), profesor universitar; (din 11 august 2010) conducător de doctorat. IV. Cercetător; (din 1991) Cercetător Principal III III. Profesor II. Profesor I. Profesor 1 Numele şi adresa angajatorului XIII. Institutul Arheologic German, D.A.I., Podbielskiallee 67-71, 14195 Berlin XII. Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului, str. General Berthelot 28-30, sector 1, 010168, Bucureşti XI. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Bd. Unirii 22, sector 3, 030833 Bucureşti X. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Bd. Unirii 22, sector 3, 030833 Bucureşti IX. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Bd. Unirii 22, sector 3, 030833 Bucureşti VIII. Institutul German de Istorie Sudest Europeană, Widenmayerstrasse 49, 80538 Munchen. VII. Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Secretariatului General al Guvernului României, str. Paris, nr. 65, Sector 1, Bucureşti VI. Facultatea de Istorie şi Arheologie, Universitatea "1 Decembrie 1918", str. N. Iorga, nr. 11- 13, Alba Iulia V. Facultatea de Litere, Istorie si Jurnalistică (din 2002 Facultatea de Istorie şi Patrimoniu “Nicolae Lupu”), ( din 2010 Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane), Universitatea "Lucian Blaga", b-dul. Victoriei, nr. 5-7, Sibiu IV. Institutul de Cercetări Socio – Umane, b-dul Victoriei, nr. 40, Sibiu III. Casa Pionierilor, str. Haţegului 1, 325700 Oţelu Roşu, , (jud. Caraş – Severin) II. Şcoala Generală, Măru (jud. Caraş – Severin) I. Şcoala Generală cu predare în limba germană, Teremia Mare (jud. Timiş) Tipul activităţii sau sectorul de activitate XIII. Cercetare; arheologie XII. Evaluare; istorie şi arheologie medievistică XI. Consiliere-coordonare; monumente istorice X. Consiliere-coordonare; arheologie IX. Consiliere-coordonare; arheologie VIII. Cercetare; istorie sudest europeană VII. Funcţie de demnitate publică VI. Didactice; arheologie medievistică V. Didactice; istorie medie universală, istoria Transilvaniei, arheologie medievistică IV. Cercetare; istorie, arheologie III. Didactice; arheologie, muzeistică II. Didactice; istorie, geografie I. Didactice; istorie Educaţie şi formare Perioada X. 1999 IX. 1991- 1997 VIII. 1995 VII. 1994 VI. 1992 V. 1990 IV. 1986 III. 1979 - 1983 II. 1974 - 1978 I. 1966 - 1974 Calificarea / diploma obţinută X. – IX. Diploma de doctor în istorie VIII. – VII. – VI. – V. – IV. Certificat de definitivat III. Diplomă de licenţă II. Diplomă de bacalaureat I. Certificat de absolvire 2 Disciplinele principale studiate / X. Arheologie, istorie competenţe profesionale dobândite IX. Istoria armamentului medieval VIII. Arheologie, istorie VII. Arheologie, istorie VI. Arheologie, istorie V. Arheologie IV. Pedagogie, istorie III. Istorie, germanistică Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare X. Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD) IX. Academia Română VIII. Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD) VII. Sudosteuropa Geselschaft VI. Directia Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice - Bucureşti V. Seminar für Ur- und Frühgeschichte, Freie Universität - Berlin IV. Universitatea Bucureşti III. Facultatea de Filologie şi Istorie, Institutului de Învăţământ Superior - Sibiu II. Liceul de Matematică şi Fizică "Traian Doda" - Caransebeş I. Şcoala Generala Nr.1 - Oţelu-Roşu Aptitudini şi competenţe personale Limba(i) maternă(e) Germană; Română Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare conversaţie scrisă Limba franceză franceză franceză engleză engleză engleză (*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine Competenţe şi abilităţi sociale 3 Competenţe şi aptitudini Din 18. octombrie 2013, membru în colegiul de redacţie al revistei Acta Militaria Medievalia organizatorice (Kracow, Rzeszow, Sanok, - Poland) Din 28 iunie 2012, consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu Din 18 septembrie 2011, membru în colegiul editorial al Cronicii Cercetărilor Arheologice Din 25. septembrie 2011, membru în colegiul de redacţie al revistei Ziridava Din 27. septembrie 2011, preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie. Din 12. februarie 2010, membru în colegiul de redacţie al revistei Valachia Din 05 noiembrie 2009, membru în colegiul de redacţie al revistei Transilvania. Din 15 septembrie 2009, membru în colegiul de redacţie al revistei Brukenthal – Acta Musei. Din 15 decembrie 2008, membru în colegiul de redacţie al revistei Apvullum. Din 11 ianuarie 2008, membru al Comisiei Naţionale de Arheologie. Din 15 noiembrie 2006, secretar al Consiliului ştiinţific al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. Din 12 martie 2005, membru în Comisia de cultură şi în Comisia de învăţământ a Consiliului Minorităţilor Naţionale din România. 18 ianuarie 2005- 24 februarie 2010, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Secretariatului General al Guvernului României 2002-2005, membru în Consiliul Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu "Nicolae Lupu", Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu. 2002 - 2005, şef de catedră, Catedra de Istorie Antică şi Medievală, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu "Nicolae Lupu", Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu. Din ianuarie 2003, vicepreşedinte Asociaţia culturala Sibiu-Klagenfurt. Din 2002, membru în colegiul de redacţie al revistei Acta Terrae Septemcastrensis, editată sub egida Institutului pentru valorificarea patrimoniului cultural transilvănean în context european. Din 2002, membru al Institutului pentru valorificarea patrimoniului cultural transilvănean în context european din Sibiu. Din 01 ianuarie 2000, redactor şef al revistei Forschungen zur Volks- und Landeskunde, editată sub egida Academiei Române, de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. Competenţe şi aptitudini tehnice Utilizare calculator, utilizare aparatură foto, utilizare teodolit Competenţe şi aptitudini de utilizare Operare Windows, Word a calculatorului Competenţe şi aptitudini artistice Desen tehnic şi artistic, pictură; artă fotografică, interpretare flaut Alte competenţe şi aptitudini . Din 2000, cuprins ca arheolog expert în Registrul Arheologilor din România. Din 1992, membru al Cercului de Studii Transilvane (Arbeitskreis fur Siebenburgische Landeskunde e.V., Heidelberg). Permis(e) de conducere Categoriile A, B Informaţii suplimentare Anexe Participare pe şantiere arheologice Conferinţe Lista lucrărilor publicate. 4 ANEXE Participare pe şantiere arheologice între 1975 si 1979, ca elev în vacanţă, participare pe şantierele arheologice Caransebeş - Balta Sărată; Caransebeşul Nou, (coord. R.Petrovski) şi Tibiscum; (coord. D.Benea şi R.Petrovski) intre 1980 si 1983, ca student, participare pe santierele arheologice; Tibiscum; (coord. D.Benea şi R.Petrovski) Apoldul de Sus (coord. N.Branga), în 1985, colaborator pe şantierul Voievozi, coordonator R.Popa. în 1986, colaborator pe şantierul Pesteana, coordonator R.Popa. în 1987, colaborator pe şantierele Gladna si Sinicolau de Beius, coordonator R.Popa. în 1988, colaborator pe şantierul Faget, coordonator R.Popa. în 1989, colaborator pe şantierele Nalatvad, coord. A.A. Rusu, în 1989, colaborator pe şantierul Faget, coord. R.Popa în 1990, colaborator pe şantierul Feldioara, coord. R.Popa în 1992; Schimb de experienţă şi documentare sub egida DMASI în domeniul conservarii monumentelor istorice şi a siturilor arheologice în Ungaria la Budapesta, Szeged, Nyireghaza şi Keszthely. din 1991 până în 2000; coordonator al cercetărilor arheologice de pe şantierul Orăştie – cetate. din 2000 până în 2006, coordonator al cercetăriloe arheologice de la Orăştie – Dealul Pemilor punct X2. din 2006 până în prezent, coordonator al sectorului extramuran de la Capidava. în 2011, august-octombrie, membru în colectivul de diagnostic arheologic pe traseul A1, Sălişte – Cunţa. în 2012, aprilie-mai, coordonator şantier arheologic Apoldu de Jos, punct MS5. în 2012, mai-iulie, membru în colectivul de cercetare – Miercurea-Băi, punct MS1. în 2012, mai-septembrie, coordonator şantier arheologic Rahău. în 2012, decembrie, coordonator diagnostic arheologic, A1, viaduct Apoldu de Jos-Sângătin. în 2013, martie-aprilie, coordonatzor şantier arheologic
Recommended publications
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • The Bronze Age Fortifications in Munar “Wolfsberg”, Arad County
    ANALECTA ARCHAEOLOGICA RESSOVIENSIA VOLUME 12 RZESZÓW 2017 DOI: 10.15584/anarres.2017.12.6 Victor Sava*, Florin Gogâltan** The Bronze Age Fortifications in Munar “Wolfsberg”, Arad County. The 2014 and 2017 Archaeological Researches ABSTRACT Sava V., Gogâltan F. 2017. The Bronze Age Fortifications in Munar “Wolfsberg”, Arad County. The 2014 and 2017 Archaeological Researches. Analecta Archaeologica Ressoviensia 12, 75–100 In spite that the Bronze Age site Munar “Wolfsberg” has been depicted on the Josephine topographic survey (late 18th century), the first scientific data focusing on this site occurs at the beginning of the 20th century. As “Wolfsberg” did not have the dimensions of the nearby prehistoric fortifications at Sântana and Corneşti, the site was not targeted by archaeological investigations and it has only been occasionally mentioned in the secondary literature so far. During the year 2014 a team of researchers have started the investigations with the site’s topographic survey, followed by a systematic ground survey, geophysical measurements, as well as aerial photographs. Three years later, a small test trench was excavated in order to attempt dating the Middle Bronze Age tell in terms of the absolute chronology. Key words: Lower Mureş Basin, Munar, Bronze Age, tell, fortifications Received: 11.09.2017; Revised: 28.11.2017; Accepted: 02.12.2017 Introduction Until recently, the lack of systematic excavations on prehistoric objectives in the Lower Mureş Basin has distorted historical knowledge. In spite that towards the end of the 19th century there were several attempts to study important sites such as Pecica “Şanţul Mare” (Dömötör 1901; Dömötör 1902; Roska 1912) and Periam “Movila Şanului” (Roska 1911; Roska 1913; Roska 1914; Roska 1923), investigation of prehistoric eras was not a research goal in itself.
    [Show full text]
  • NOMADS and NATIVES BEYOND the DANUBE and the BLACK SEA: 700–900 CE Ii
    300 i NOMADS AND NATIVES BEYOND THE DANUBE AND THE BLACK SEA: 700–900 CE ii BEYOND MEDIEVAL EUROPE Beyond Medieval Europe publishes monographs and edited volumes that evoke medieval Europe’s geographic, cultural, and religious diversity, while highlighting the interconnectivity of the entire region, understood in the broadest sense—from Dublin to Constantinople, Novgorod to Toledo. The indi- viduals who inhabited this expansive territory built cities, cultures, kingdoms, and religions that impacted their locality and the world around them in mani- fold ways. The series is particularly keen to include studies on traditionally underrepresented subjects in Anglophone scholarship (such as medieval eastern Europe) and to consider submissions from scholars not natively writing in English in an effort to increase the diversity of Anglophone publishing on the greater medieval European world. Series Editor Christian Raffensperger, Wittenberg University, Ohio Editorial Board Kurt Villads Jensen, Stockholms Universitet Balázs Nagy, Central European University, Budapest Leonora Neville, University of Wisconsin, Madison iii NOMADS AND NATIVES BEYOND THE DANUBE AND THE BLACK SEA: 700–900 CE ̆ SERGIU MUSTEA Ţ A iv British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library. © 2018, Arc Humanities Press, Leeds Permission to use brief excerpts from this work in scholarly and educational works is hereby granted pro- vided that the source is acknowledged. Any use of material in this work that is an exception or limitation covered by Article 5 of the European Union’s Copyright Directive (2001/ 29/ EC) or would be determined to be “fair use” under Section 107 of the U.S.
    [Show full text]
  • Christian Church8
    www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre.
    [Show full text]
  • THE SUCIDAVA TYPE of BUCKLES and the RELATIONS BETWEEN the LATE ROMAN EMPIRE and the BARBARIANS in the 6Th CENTURY
    THE SUCIDAVA TYPE OF BUCKLES AND THE RELATIONS BETWEEN THE LATE ROMAN EMPIRE AND THE BARBARIANS IN THE 6th CENTURY , by ALEXANDRU MADGEARU Joachim Wemer gave the name of this type of buckles because several pieces have been found at Celei- Sucidava when he published its paper (in 1955)1 . These buckles have a sheld-shaped plate and are adomed by pierced work with cruciform or crescent motifs or with a human stylized face. Joachim Wemer established their dating in second half of the 6th century. Dezso Csallâny wrote, few years after, a study on these buckles, focused especially on the pieces with human face2 . The number of buckles increased very much during the last three decades. Dan Gh. Teodor 3 and Syna Uenze 4 made two typologies in 1991 and 1992. In 1992 Valentin Varsik also published a study about several types of buckles including Sucidava, but he did not proposed a typology3. In the same year the buckles found in the Lower Danubian area were put together into a repertory by Uwe Fiedler 6. The typologies drawn up by S. Uenze and Dan Gh. Teodor are very important for the study of these objects, but we consider possibie a more accurate classification. We remind here that S. Uenze classified the Sucidava buckles into five types: a) - with a simple cruciform decor; , ■ , b) - a cross with all the arms rounded; • c) - a cross with the down arm rounded; d) - with tangent circles; e) - with a human stylized face. The classification made by D. Gh. Teodor is based on the same criterion of the ornament, but is more coherent: a) - without ornament; • b) - with a simple cross; c) - wiţh a cross and a crescent; .
    [Show full text]
  • S T U D I I D E P R E I S T O R
    ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ARHEOLOGIE S T U D I I D E P R E I S T O R I E 8/2011 ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ARHEOLOGIE S T U D I I D E P R E I S T O R I E 8/2011 Editura Renaissance Bucureşti 2011 A S O C I A Ţ I A R O M Â N Ă D E A R H E O L O G I E STUDII DE PREISTORIE 8 COLEGIUL DE REDACŢIE Redactor şef: Silvia Marinescu-Bîlcu Membri: Douglass W. Bailey, Krum Bacvarov, Adrian Bălăşescu, Cătălin Bem, Yavor Boyadziev, John C. Chapman, Alexandru Dragoman, Constantin Haită, Slawomir Kadrow, Marcel Otte, Valentin Radu, Vladimir Slavchev, Laurens Thissen, Anne Tresset, Zoϊ Tsirtsoni. Coperta: Statuetă antropomorfă aparţinând culturii Cucuteni, descoperită în aşezarea de la Drăguşeni (jud. Botoşani). Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de autori. Editorial board is not responsible for the opinions expressed by authors. Manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb, orice corespondenţă se vor trimite Colegiului de redacţie, pe adresa Şos. Pantelimon 352, sc. C, ap. 85, sector 2, Bucureşti sau prin email: [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Marinescu-Bîlcu Silvia Studii de Preistorie nr. 8 / Marinescu-Bîlcu Silvia Douglass W. Bailey, Krum Bacvarov, Adrian Bălăşescu, Cătălin Bem, Yavor Boyadziev, John C. Chapman, Alexandru Dragoman, Constantin Haită, Slawomir Kadrow, Marcel Otte, Valentin Radu, Vladimir Slavchev, Laurens Thissen, Anne Tresset, Zoϊ Tsirtsoni. Bucureşti, Editura Renaissance, 2011. ISSN 2065 - 2526 SPONSORIZĂRI ŞI DONAŢII: SUMAR Douglass W.
    [Show full text]
  • Cercetări Arheologice
    MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI CERCETĂRI ARHEOLOGICE XII Editor: Dr. Crişan Muşeţeanu ISSN 0255-6812 CERCETĂRI ARHEOLOGICE XII BUCUREŞTI 2003 Editor: Dr. Crişan Muşeţeanu Redactor şef: Dragomir Popovici Tehnoredactare: Daniela Iacovache, Cristina Joiţa Desene: Georgiana Ducman, Corina Dănilă Foto: Marius Amarie Coperta: Andrei Mărgărit Colectivul de redacţie: Dr. Gheorghe Trohani Dr. Liviu Petculescu Dr. Anca Păunescu CUPRINS I. EMIL CONDURACHI REPERE BIOGRAFICE 11 Răzvan Theodorescu - Profesorul meu 15 Zoe Petre - Pater 16 Alexandru Vulpe – Emil Condurachi – director 18 Mircea Petrescu-Dîmboviţa - Academicianul Emil Condurachi la 90 ani de la naştere 20 Ion Barnea - Emil Condurachi şi arheologia creştină 27 Alexandru Suceveanu - 90 de ani de la naşterea lui Emil Condurachi 29 Mihai Bărbulescu – Emil Condurachi – 90 de ani de la naştere 32 Constantin Preda - Profesorul Emil Condurachi – numismatul 34 Gavrilă Simion – Un cuvânt pentru profesorul meu 37 Mihai Irimia - Emil Condurachi Şi Dobrogea 40 II. RAPOARTE DE SĂPĂTURĂ Radu Coman, Elena Renţa, Gh. Matei, Silviu Oţa - Raport de cercetare arheologică pe anii 45 2001-2003 la Oraşul de Floci (com. Giurgeni, jud. Ialomiţa) III. ARTICOLE Radian Romus Andreescu, Traian Popa - Sultana-Malu Roşu. Catalog selectiv 59 Radian Romus Andreescu, Pavel Mirea, Ştefan Apope - Cultura Gumelniţa în vestul 71 Munteniei. Aşezarea de la Vităneşti, jud. Teleorman Doina Leahu - Consideraţii cu privire la falerele de aur din epoca bronzului descoperite pe 89 teritoriul României. Sorin Oanţă-Marghitu - "Fenomenul Cernavoda III-boleráz": după 30 de ani 109 Rodica Boroffka, George Trohani - Necropola getică de la Canlia, com. Lipniţa, jud. 139 Constanţa Doina Şeclăman, Marin Şeclăman, George Trohani - Contribuţii la studiul ceramicii getice 199 din Câmpia Română Mircea Negru, Alexandru Bădescu, Romeo Avram - Amfore de tip käpitan II în Dacia 231 romană Silviu Oţa, Katiuşa Pârvan - Monede medievale descoperite la Piua Petrii în campaniile 241 arheologice din anii 1996, 1998-1999 (I) Anca Păunescu, Eugen S.
    [Show full text]
  • Histoire Rou:\%Ìains Et De La Romanité Orientale Par N
    HISTOIRE ROU:\%ÌAINS ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL.I,PARTIE II _ LE SCEAU DE ROME BUCAREST x 9 3 7 PARTIE II LE SCEAU DE ROME LIVRE I LES CONQUERANTS CHAPITRE I PREMIER ACTE DE LA ROMANISATION Une nouvelle période dans l'histoire de ce monde, riche en mélanges, qui s'érige peu h peu en grandes synthèses dont se détachera une solide nation millénaire, s'ouvre par l'apparition de ceux qui rendent ainsi la visite, pendant quel- que temps si menafante, de Pyrrhus. La Macédoine n'eftait pas tombée, mais Rome était entrée dans le rae de celle-ci, qui n'était que celui d' Alexandre-le-Grand. Nous avons vu comment la pénétration de Rome dans les Balcans a commencé par les deux guerres d'Illyrie (229-228 et 219 avant J. Chr.), dont nous avons parléplushaut, en rapport avec les races aborigènes dans la Péninsule du Sud-Est Européen. Jusqu'au II-e siècle, Narona, Lissus, Salona, certaines iles avaient, sous le rapport romain, le méme caractère que, plus tard, h l'époque de la domination véni- tienne, ces localités eurent sous le rapport italien 1 Les guerres de Macédoine ont fait connaitre ensuite aux Romains tous les coins des vallées de l'Ouest de la Péninsule Balcanique, pendant la première moitié du II-e siècle. Bientôt, comme autrefois Athénes faisait venir ses servi- teurs de la Thrace 2, comme aujourd'hui les Vénitiens du Frioul ou les Roumains de Bucarest les font venir du pays des Szekler en Transylvanie ou ceux de Jassy de la Bucovine 'Voy.
    [Show full text]
  • Download PDF (Free)
    UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTATEA DE ISTORIE SEMINARUL DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE CATEDRA DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA VII I N H O N O R E M MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIŢA et MARIN DINU EDITURA UNIVERSITĂŢII “AL. I. CUZA” IAŞI * 2000 UNIVERSITÉ “AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTÉ D’HISTOIRE SÉMINAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE CHAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA VII CARISSIMIS ET ILLUSTRISSIMIS MAGISTRIS MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIŢA et MARIN DINU I N H O N O R E M ÉDITIONS DE L’UNIVERSITÉ “AL. I. CUZA” IAŞI 2000 COLLÈGE DE RÉDACTION: Nicolae Ursulescu (rédacteur en chef) Marius Alexianu, Neculai Bolohan, Octavian Bounegru, Attila László, Victor Spinei, Dan Gh. Teodor, Mihail Vasilescu. Secrétariat de rédaction: Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba Vasile Cotiugă MEMBRES D’HONNEUR: Prof. Mircea Petrescu-Dîmboviţa (membre de l’Academie Roumaine) Prof.dr. Marin Dinu Prof.dr. Rodolfo Striccoli (Université de Bari) Rédaction informatisée: Mariana Petcu, Adina Caminschi, Vasile Cotiugă Illustration: Aneta Corciovă Les manuscrits, les livres et les revues proposés en échange et pour comptes-rendus, ainsi que toute la correspondance seront adressés à la Redaction: Universitatea “Al.I. Cuza”, Facultatea de Istorie, Seminarul de Istorie Veche şi Arheologie, Bulevardul Carol I, no.11, Ro – 6600 – Iaşi, Roumanie. Tel. 032/201556; Fax. 0040-32/201201; E-mail: [email protected] ISSN 1224-2284 TABULA GRATULATORIA Ion AGRIGOROAIEI (Iaşi) Ruxandra ALAIBA (Iaşi) Marius ALEXIANU
    [Show full text]
  • CHAPTER THREE Ptolemaic Poleis and Places in Dacia and In
    CHAPTER THREE Ptolemaic Poleis and Places in Dacia and in Adjacent Areas. What We Know Some of the reference places mentioned for Dacia and the neighboring regions are well known, others not as much. Considering what we know must be the first step. Any identification of some poleis in Dacia and in the neighboring areas that could help the identification of the others constitutes main information. This is why I will begin any analysis from the data given below, from various editions of Ptolemy’s Geography, from manuscripts to printed editions. Once I will mention the Greek and Latin parallel names that appeared in various editions of Ptolemy, to simplify, I may work further mainly with only one of the names referred to a particular polis or place. The chapter for Δακίας ϑέσις / Daciae situs / The arrangement of Dacia (Εὐρώπης πίναξ ϑ′./ Europae tabula nona) in Ptolemy is book 3, chapter 8. He begins by defining the borders: Dacia is bordered on the north by the European part of Sarmatia, which is from the Carpathian mountain up to the end, where the mentioned inflexion of the river Tyras, is placed, as we said, at 53° 48°30′80; at west, (it is bordered by) the Resettled Iazyges [Ἰάζυγες οἱ Μετανάσται/ Iazyges Metanastæ], on the river Tibiscum [Τιβίσκον ποταμόν/ T. fluvium]; and at south by a part of the Danube river [ὁ Δανούβιος ποταμόν/ Danubium fluvium], from the mouth 80 Always longitude first, then latitude, in Ptolemy’s manner. The same in the Ξ- recesnion’s mss. X, represented by Ptolemaeus, “Geographia,” in Codex Vaticanus Palatinus Graecus 191.
    [Show full text]
  • Journal of Ancient History and Archaeology
    JOURNAL OF ANCIENT HISTORY AND ARCHAEOLOGY JAHA Romanian Academy JOURNAL OF ANCIENT HISTORY Technical University Of Cluj-Napoca AND ARCHAEOLOGY Journal of Ancient History and Archaeology DOI: http://dx.doi.org/10.14795/j.v1i2 ISSN 2360 – 266X ISSN–L 2360 – 266X No. 1.2 /2014 CONTENTS STUDIES REVIEWS ANCIENT HISTORY Victor Cojocaru Horaţiu Cociş ONCE MORE ABOUT ANTONIA TRYPHAINA 3 RADU OLTEAN, DACIA. THE ROMAN WARS.VOLUME I. SARMIZEGETUSA ..............................................57 Dragoș MITROFAN THE ANTONINE PLAGUE IN DACIA AND MOESIA INFERIOR 9 Csaba Szabó KREMER, GABRIELLE (MIT BEITRÄGEN VON CHRISTIAN GUGL, CHRISTIAN UHLIR UND MICHAEL Olivier Hekster UNTERWURZACHER), GÖTTERDARSTELLUNGEN, ALTERNATIVES TO KINSHIP? KULT – UND WEIHEDENKMÄLER AUS CARNUNTUM......59 TETRARCHS AND THE DIFFICULTIES OF REPRESEN- TING NON-DYNASTIC RULE 14 Imola Boda ARCHAEOLOGICAL MATERIAL RADA VARGA, THE PEREGRINI OF ROMAN DACIA (106–212) 61 Vitalie Bârcă RETURNED FOOT EXTERIOR CHORD BROOCHES Gaspar Răzvan Bogdan MADE OF A SINGLE METAL PIECE (TYPE ALMGREN C. GĂZDAC, F. HUMER, LIVING BY T HE COINS. 158) RECENTLY DISCOVERED IN THE WESTERN ROMAN LIFE IN THE LIGHT OF COIN FINDS PLAIN OF ROMANIA. NOTES ON ORIGIN AND AND ARCHAEOLOGY WITHIN A RESIDENTIAL CHRONOLOGY 21 QUARTER OF CARNUNTUM ..................................63 Silvia Mustață, Iosif Vasile Ferencz, Cristian Dima A ROMAN THIN-CAST BRONZE SAUCEPAN FROM THE DACIAN FORTRESS AT ARDEU (HUNEDOARA Florin Fodorean COUNTY, ROMANIA) 40 Z. CZAJLIK, A. BÖDŐCS (EDS.), AERIAL ARCHAEOLOGY AND REMOTE SENSING FROM THE BALTIC TO THE ADRIATIC. SELECTED PAPERS OF THE ANNUAL CONFERENCE OF THE AERIAL TH TH DIGITAL ARCHAEOLOGY ARCHAEOLOGY RESEARCH GROUP, 13 – 15 OF SEPTEMBER 2012, BUDAPEST, HUNGARY 65 Ionuț Badiu, Radu Comes, Zsolt Buna Xenia-Valentina Păușan CREATION AND PRESERVATION OF DIGITAL R.
    [Show full text]
  • Sacred Terror: Global Salafi Jihad and the Future of Al Qaeda
    SACRED TERROR: GLOBAL SALAFI JIHAD AND THE FUTURE OF AL QAEDA Scott Nicholas ROMANIUK Introduction Terrorist ideology is a powerful force that motivates individuals to turn to terrorism as a violent form of political and radical religious expression, and influences how communities victimized by terrorist activities respond to such forms of extremism.1 Understanding extremist ideologies makes possible national and international security apparatuses ability to react to the challenges that these organizations pose to target groups of all types. The importance of this force rests in its ability to compel individuals follow arms in order to enact specific institutional and societal change, garner financial support in attempts to fulfill their modus operandi, and ensure the longevity of a terrorist organization and the future of its cause. Over previous years, “al-Qa’ida leaders,” according to Kim Cragin, “have had the greatest effect in translating their ideological appeal into action when they marry their global worldview with anti-Americanism and local political objectives.”2 This effect is a part of what necessitates the need to further understand the ideological motivation of Al Qaeda (AQ) as part of the relatively new wave of modern terrorism and the many hydra-heads within it. This chapter is divided into two sections. The first part presents an analysis of the group’s origins, its aims and objectives, ideology and motivations, leadership, structure, and strategies. The second part assesses how AQ’s ideology impacts these elements as well as the future of this terrorist organization. The argument is made that despite the recent setbacks as a result of the death of Osama bin Laden and the fundamental Master’s of Research (MRes) University of Aberdeen (UK), e-mail: [email protected].
    [Show full text]