Ideea naţională după Marea Unire

Volum VI, Nr. 3 (21), Serie nouă, iunie-august 2018

1 POLIS

Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762

2 Ideea naţională după Marea Unire

SUMAR

EDITORIAL 5 Tristeţea unui Centenar ratat Petre IANCU

DOSAR – IDEEA NAŢIONALĂ DUPĂ MAREA UNIRE 13

Centenarul României în dezbaterile Polis 13 Georgeta CONDUR

Instrumentalizarea ideologică a identităţii naţionale: Legiunea 15 Arhanghelului Mihail Constantin ILAŞ

Minorităţile, cetăţenia şi diversitatea culturală 33 Radu CARP

INTERVIU 41

Sorin Antohi. „Din nou despre Ideea Naţională” 41 Redacţia Revistei POLIS

VARIA 61

Reforma constituţională. Nesfârşita vreme a opiniilor 61 Sorin BOCANCEA

Capitalism sau democraţie. Alegerea secolului XXI 69 Emanuel COPILAŞ

(Nu mai) daţi cezarului ceea ce e al tuturor. Pentru o nouă 81 teologie politică românească Emanuel COPILAŞ

Evoluţia profilului socio-profesional al Prefectului în judeţul 91 Gorj 1990-2015 Vladimir Adrian COSTEA

RECENZII 111 „Regina Maria. Însemnări din ultima parte a vieţii (martie 1937- 111 iulie 1938)” Ştefania DINU

3 POLIS

Note despre autori 121

Instrucţiuni pentru autori 125 Instructions to authors 128

4 Ideea naţională după Marea Unire

EDITORIAL

Tristeţea unui centenar ratat

(The sadness of a missed Centenary)

Petre IANCU

A scrie despre veacul scurs de la rientări din epocă arătându-le cum să Unire înaintea târnosirii catedralei fie de partea bună a istoriei? Nu-i zise a „mântuirii neamului”, în răsplătise pentru bună înţelegere şi prezenţa unor lideri şi ierarhi reci, respect mutual? Nu-i recompensase parcă, la orice catastrofă românească, pentru concordia lingvistică şi dra- în timp ce flăcările mistuie palatul gostea de neatârnare, de latinitate şi episcopal unit din Oradea, nu-i de patrie a paşoptiştilor, lăsându-i să oricum o sarcină uşoară. Încă şi mai treacă sub steaua norocoasă urcată pe greu, ba imposibil, etic, este s-o cerul Americii odată cu accesul la îndeplineşti festivist în plin război preşedinţie al democratului Woodrow româno-român ilustrat de barbarbaria Wilson? Juristul, politologul şi doc- de mineriadă a jandarmilor din Piaţa torul în filosofie de origine scoţiano- Victoriei şi de impenitenţa vino- irlandeză intuise din vreme impor- vaţilor pentru punerea pe butuci a tanţa despărţirii de inepţia neutra- justiţiei, a democraţiei, a edificiului lităţii unei ţări binecuvântate cu statului de drept românesc. Mă puterea de a face bine, de a uni şi năpădeşte melancolia. Şi cât de bine oferi libertate, de a răspândi dreptate. începuse totul! Ce s-a defectat, oare, Precum America Primului Război grav, în ultimul secol, pentru ca o Mondial. A înţeles-o şi, fapt istoric, a construcţie de piatră solidă şi bine impus-o, spre fericirea popoarelor închegată să-şi vadă sfărâmaţi pilonii captive, pregătindu-şi prin coeziune de susţinere, să se ruineze, să ajungă şi cu arma în mână, ca românii, pe punctul de a fi complet demolată? eliberarea şi întregirea într-o Europă Nu se îndurase oare bunul D-zeu de încă doldora de nelibertate şi dez- români, în ciuda amplei lor dezo- binare, de reminiscenţe feudale, de

5 POLIS xenofobie, mentalităţi sclavagiste şi goladei austro-ungare, ruse şi oto- prejudecăţi liberticide. Ideea părin- mane, favorizaţi şi, totodată, forţaţi telui Ligii Naţiunilor de a li se recu- de împrejurări, de imperativul moder- noaşte popoarelor dreptul autodeter- nizării şi al întregirii naţionale, precum minării s-a dovedit, spre a împrumuta şi de liderii occidentali, românii au înaripatul termen al lui Stefan Zweig, pornit, de la un moment dat, cu care l-a criticat pe Wilson pentru dreptul spre destinul de popor unit. nehotărârea sa postbelică, un „ceas În spiritul toleranţei Europei astral al omenirii”. centrale, îmbibându-i, spre finalul său Dar şi un ceas, oricât de bla- lipsit de glorie, pe locuitorii proaspăt goslovit sau blestemat, vine şi se duce. prăbuşitului Imperiu Habsburgic, s-a Rămân în urmă oamenii. Rămâne adoptat într-un oraş transilvan o capacitatea lor de a se responsabiliza, hotărâre epocală. Rezoluţia Adunării de a se organiza şi pune de acord, de Naţionale de la Alba Iulia a pro- a-şi respecta, mutual, identităţile şi clamat, la 1 Decembrie 1918, „de- drepturile naturale, luptând frăţeşte plina libertate naţională pentru toate pentru instaurarea şi perpetuarea lor. popoarele conlocuitoare“. Documen- La capitolul fraternităţii, ca şi la cel tul stipula dreptul tuturor popoarelor al eficienţei pe câmpul de luptă, ro- „de a se instrui, administra şi judeca mânii rămăseseră corijenţi. După în limba proprie“ şi de a fi „repre- Pacea de la Berlin, liderii Principatelor zentaţi“ în „Corpurile legiuitoare şi la Unite şi ai României de după 1881 îşi guvernarea ţării în proporţie cu uitaseră, inclusiv sub liberali ca numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.” Brătienii, promisiunile paşoptiste. Nu mi se pare întâmplătoare pre- „Amnezia” privind angajamentele de gătirea istoricului moment al Unirii emancipare a israeliţilor se mate- prin servicii divine, duminicale, si- rializase între altele în refuzul obsti- multane, derulate în biserici diferite. nat al încetăţenirii evreilor pămân- Slujbele, începute în zori, se deru- teni. Una din notele de plată pentru laseră concomitent, atât în rit orto- aceste discordii datorate unor vechi dox, cât şi potrivit rânduielii greco- tradiţii de intoleranţă fusese, parcă, catolice, în spiritul ecumenismului, al achitată în bătăliile Primului Război unei consistente bune înţelegeri Mondial. În confruntările militare ale confesionale. Una care, propice de acestei conflagraţii, trupele române bună seamă proiectului, avusese fuseseră înfrânte în chip dezastruos. darul să-i placă Providenţei într-atât, Și, totuşi, un imens, un colosal noroc încât să le confere românilor reu- avea să-i răsfeţe. Căci toate cele trei nificaţi un triumfător succes cu imperii care le determinaseră şi le Rezoluţia de la Alba Iulia. La rândul otrăviseră soarta veacuri la rând s-au ei, Constituţia din martie 1923, dezintegrat după această confruntare, probabil cea mai bună între cele de pierdută de Puterile Centrale şi câşti- care s-au bucurat cetăţenii, menţiona gate de Antanta. În condiţiile degrin- că „toţi românii, fără deosebire de

6 Ideea naţională după Marea Unire origine etnică, de limbă sau de reli- greşelii supreme a statului român. gie, sunt egali înaintea legii şi datori Care avea, pe cale de consecinţă, să a contribui fără deosebire la dările şi participe activ la Holocaust, cea mai sarcinile publice”. Dar păcatul origi- atroce crimă în masă din istorie. Dacă nar n-a întârziat să fie comis. D-zeul poporului ales şi al creştinilor Acest păcat primordial avea să n-a împiedicat această crimă, înseam- vicieze printr-o interminabilă dihonie nă oare că o putea lăsa mai puţin convieţuirea cetăţenilor şi grupurilor condamnată decât cumplit răzbunatul naţionale ale unui stat alcătuit din dans în jurul biblicului viţel de aur? oameni şi grupuri judecându-se cu Pedeapsa, adecvată unei elite precădere pe bază de etnie, de con- prea uşor de ademenit şi convertit la fesiune, de rasă şi apartenenţă reli- credinţa în zeii străini ai unor ideo- gioasă. Iar nu, aşa cum ar fi fost bine, logii totalitare, care păcătuise prin în termeni de comuniune civică. aderarea la antisemitism şi recursul la Concepţia eminamente germană, nu xenofobie, avea să-i fie administrată şi americană sau franceză, a statului naţiunii de alogeni. Nemţii lui Hitler ca entitate etnică, iar nu cetăţenească, şi ruşii lui Stalin aveau să se înţeleagă a subîntins mare parte din trădările să le răpească românilor hălci ample angajamentelor de la Alba Iulia. din teritoriul naţional. Aveau să Promovate de o elită culturală relativ dăruiască ţinuturi româneşti mai întâi rapid şi lesne de rinocerizat, aceste ungurilor, apoi ruşilor şi ucrainenilor, trădări şi violări constituţionale izvo- fără ca naţiunea să găsească în ea rând din înveninarea programatică, în resursele şi puterea să reziste co- siajul tradiţiilor naţionaliste, a rapor- tropirilor aşa cum le-au ţinut piept turilor interetnice, interreligioase şi sovieticilor finlandezii lui Mannerheim. interconfesionale, aveau să se răz- Încât nu poziţia geografică şi comu- bune crunt. Sub imperiul ideologiilor nismul, conceput adesea, reducţionist hrănite de utopia salvaţionismului şi eronat, ca „adus de evrei pe prin antisemitism, intoleranţă etnică tancurile sovietice” şi ca principal şi ortodoxism fundamentalist, naţiu- nenoroc abătut asupra românilor, s-au nea avea să se vadă implicată în dovedit sursa primordială a de- zâzanii şi dezbinări din ce în ce mai zastrelor care aveau să cotropească ample, din ce în ce mai sângeroase. România. Izvorul necazurilor româ- Vrajba şi neghiobiile unei elite neşti s-a văzut adăpat de mentalitatea talentate, dar rău pregătite, moral, să unui popor îndelung înrobit, bal- facă faţă marilor pariuri ale timpului, canizat, prea puţin deprins cu li- reprezentată de minţi pe cât de bertatea şi lupta pentru ea, hrănit de strălucite, pe atât de ticăloase, ca a lui elite cu naţionalism definit negativ. Nae Ionescu, ori uşor de contaminat Altfel decât cel englez, de pildă, acest ca a unor Cioran, Eliade şi Vulcănescu, nationalism răsăritean se forjase nu în aveau să împingă poporul în proiectul spiritul realizărilor naţionale, în nazist. Şi spre căderea în prăpastia concordanţă cu idealuri umaniste,

7 POLIS europene, modernizatoare. Ci înglo- să rămână o pată indelebilă pe bla- bând, paseist, dispreţul faţă de ce- zonul României. lălalt, intoleranţa xenofobă, iudeofo- În aceste condiţii şi victoriile bia şi ura rasială. militare aliate, obţinute după decenii Aşa avea să se mutileze ceea ce de sinucigaş împăciuitorism occi- începuse în Ardeal, în chip luminos, dental faţă de Hitler, şi răsturnarea de frumos şi etic, în noiembrie şi la 23 august 1944, efectuată sub im- decembrie 1918. Acest debut mirific periul lor, pot fi calificate, în ciuda avea, prea curând, să eşueze în mistificărilor ultranaţionaliste, drept cuzism, legionarism, în discriminările ceasuri astrale ale istoriografiei româ- strigătoare la cer ale guvernului neşti. Datorat în bună măsură înţe- Goga-Cuza. Era, nota bene, primul lepciunii şi concordiei unor oameni cabinet, după executivul hitleritst, de stat români, democraţi veritabili, care avea să introducă legislaţie anti- ca Iuliu Maniu, precum şi curajului semită în Europa. Nimic nu ilustrează tânărului rege Mihai, acest moment mai persuasiv absurditatea acestui ev de luciditate şi de reunificare, fie şi al autodestructivelor duşmănii ro- tardivă, a unei părţi a elitei naţionale mâno-române, decât dezbinarea din le-a adus europenilor beneficii ma- cauza infectării cu antisemitism a jore. Nu doar pentru că a scurtat prieteniei unor cărturari de valoare decisiv, războiul. Ci şi pentru că le-a universală, precum Mihail Sebastian furnizat românilor un argument pu- şi un Mircea Eliade alunecat în bezna ternic în vederea recuperării terito- înregimentării legionare. Copt la fo- riilor furate de tiranii. Dar ar fi fost cul vrajbei, continentul se arăta gata nefiresc ca discordia şi deraierile din să cadă pradă febrei şi psihozei tota- interbelic şi din timpul războiului, litarismelor. Iar România, prostită de epoci îndelung idealizate şi falsificate Căpitan şi de hitlerismul unor Emil de istorici trădând interesele româ- Cioran şi Vintilă Horia, se grăbea să-i nilor din generaţie în generaţie, să nu imite şi să-i urmeze pe nazişti. dea, cuplate cu crimele comuniste, de Sluţirea României, pe tiparul unui furcă şi statelor apărute pe ruinele Dorian Gray naţional prigonit şi Românei Mari. Şi pe ale imperiului urâţit de ură, tiranie şi păcate liber- sovietic. Nefăcutele anilor 20-30-40 ticide, a continuat prin dictatura re- s-au păstrat întipărite adânc în gală, sfârtecarea ţării în urma gro- memoria Europei răsăritene şi a zăviei Dictatului de la Viena şi variilor grupuri naţionale. Ceea ce a dezmembrarea operată prin Pactul atenuat perceptibil, după 1990, entu- Ribbentrop-Molotov. Desfigurarea ziasmul multora în reacţie la propu- supremă avea să se producă însă prin nerile de reunificare a Bucovinei de crimele statului naţional-legionar, nord şi Basarabiei cu patria mamă. În jandarmii şi militarii săi. Căci măsura în care au rămas înstrăinate şi exterminările de evrei şi romi în cel după prăbuşirea imperiului comunist, de-al Doilea Război Mondial aveau soarta acestor ţinuturi tinde să eter-

8 Ideea naţională după Marea Unire nizeze, fatal, validitatea pactului contra bătrânilor. Pe ţărani contra stalinisto-nazist. tuturor celorlalţi. Milioane de români Nefăcute similare au alimentat aveau să-şi ia lumea în cap, preferând din belşug şi naţional-comunismul. exilul unei patrii vitregindu-i parcă Monstrul protocronist ivit din să- mai rău decât ar fi putut-o face cotro- mânţa acestui regim cu voie de la pitorii străini. Erau între ei oameni Moscova împerecheat orgiastic cu dintre cei mai educaţi, întreprinzători securismul şi cu legionarismul avea şi compatibili cu libertatea. Oameni să expună ridicolului, să reducă la care se simţeau sufocaţi de tota- absurd şi să ucidă lent, prin demo- litarism. Exilul lor a ajutat, într-o netizare, patriotismul veritabil. După primă fază, ţara, să se informeze şi să distrugerea elitelor româneşti de către ridice astfel din coşmarul comunist. comunişti, ulterioara modernizare cu Dar, îngroşată de plecările în masă de biciul şi concomitenta amputare a după 1990, exsanguinarea prin exod oraşelor deformate dezgustător prin de creiere a continuat. Şi a început să aşa-zisa „sistematizare”, aveau să împuţineze şansele neamului de a degradeze cultural decisiv neamul şi rezista confiscării revoluţiei din 1989, ţara românească. Supusă celor mai manipulărilor sistematice, discordiei felurite represiuni, naţiunea avea să iscate de ele şi consecutivei restauraţii fie industrializată cu de-a sila, obli- naţional-comuniste pe care această gată să supravieţuiască prin delinc- nouă diviziune a condiţionat-o. venţă şi forţată să se lase depeizată. Aşa se explică faptul că demo- Poporul, dispreţuit şi durabil fărâ- larea României mari şi urmările miţat, prigonit, supravegheat, partial Pactului Ribbentrop-Molotov nu şi- exilat în mahalale, schingiuit, scindat au epuizat potenţialul destructiv şi dezbinat, avea să-şi piardă, treptat, niciodată cu finalul celui de-al Doilea minorităţile vândute. Dar şi segmente Război Mondial, nici în epilogul tot mai ample din propriul corp etnic, catastrofei comuniste şi nici în post- aveau să-i fie extirpate şi alungate de faţa unei tranziţii care n-a apucat să mizerie şi nelibertate. În răstimp, se încheie. Fiindcă, minţiţi, prea practicile nefaste ale ceauşismului mulţi s-au arătat prea iertători şi îngă- aveau să-i asasineze prin frig, foame duitori cu duşmanii reali, cu torţi- şi frică pe românii neînregimentaţi. onarii şi turnătorii lor, prea nerăb- Pe ceilalţi avea să-i fanatizeze, dători să profite, prea invidioşi, învrăjbindu-i, fără excepţie, pe toţi mutual, prea gata să se certe, să nu se laolaltă. Pe ortodocşi împotriva neo- ierte pentru vini neglijabile, să-şi protestanţilor şi uniţilor. Pe români refuze reciproc accesul la putere. S- contra evreilor, ungurilor, romilor şi au găsit prea mulţi să-şi bată joc ruşilor. Pe delatori şi securişti împo- direct sau indirect de integrarea ţării triva românilor turnaţi, reprimaţi, în structurile euroatlantice. Una obţi- întemniţaţi şi torturaţi. Pe muncitori nută, din nou, extrem de norocos şi, împotriva intelectualilor, pe tineri în fond, nemeritat, pe bază de

9 POLIS consens national. Încât construcţia pulări şi violenţe româno-române. democratică edificată pe structura Celor maltrataţi şi gazaţi, dar uniţi în integrării euro-atlantice a început să ciuda potentaţilor, în acea memo- se fisureze serios. Sub impactul unei rabilă zi, ar trebui să le aparţină, spre prese în mare măsură cumpărate, al binele neamului, ultimul cuvânt al unor televiziuni aservite, manipulând devenirii naţionale româneşti. Şi re- la comandă, visul modernizării a construcţia statului român. Dar ieşi- prins să se destrame şi să se verse în rea dintr-un cataclism condiţionat şi restauraţionism oligarhic, cleptocra- de o nefavorabilă conjunctură interna- tic, antidemocratic, securist şi naţio- ţională, marcată de galopanta dedemo- nal-comunist. Finanţat prin furt şi cratizare a Occidentului, în siajul susţinut de mancurtizări brutale, reacţiilor preponderent identitare la bazate pe reeditarea vechilor ranchi- neajunsurile globalizării, la provocări uni rasiste, sociale, xenofobe şi anti- teroriste şi putiniste, riscă să fie, prin semite, acest restauraţionism sfidează forţa lucrurilor, anevoioasă. Mai şi perturbă ampla schimbare în bine a anevoioasă, poate, decât urcuşul românilor. Din care nu puţini s-au dificil care a precedat Adunarea de la adaptat perceptibil valorilor occi- Alba Iulia din 1918. Căci tehnica dentale în deceniile postcomuniste. timpurilor actuale îngustează sensibil Graţie societăţii informaţonale glo- perspectivele de libertate ale neamu- bale, mulţumită expaţilor, mobilităţii rilor mici şi mijlocii încăpute sub şi reţelelor de socializare, mulţi s-au controlul unor dictatori. Tiraniile aclimatizat rapid, civic şi politic, informaţionale, dictatoriale sau totali- celor mai avansate exigenţe, s-au tare, de tipul celor create de comu- adecvat modernităţii şi integrării niştii chinezi, de putiniştii ruşi, occidentale, imperativelor libertăţii şi precum şi de ayatolahii iranieni s-ar principiilor statului de drept. putea pricepe de minune, pe viitor, să Pe acest fond s-a produs remar- suprime năzuinţele democratice fireşti cabila reunificare a românilor în ale unor popoare eficient sugrumate. istoricul protest anticleptocratic de la Îşi vor putea recuceri românii, în 10 august 2018. Ca veritablă Adunare aceste dificile condiţii, revoluţia con- Naţională amintind insuportabil pro- fiscată? Libertatea furată? Demnitatea fesioniştilor zâzaniei, polarizării şi asasinată? Dreptatea îngropată? Îşi refeudalizării că sunt puţini şi vul- vor putea reconstrui democraţia libe- nerabili, dar în niciun caz veşnici, rală? O vor apăra pe viitor? Multe acest miting amintindu-mi de anver- vor atârna, desigur, de evoluţia rela- gura celei de acum un veac, de la ţiilor transatlantice. De viitorul Alba Iulia, nu putea să nu fie atacat şi Europei. De reunificarea unui conti- discreditat. Heralzii tiraniei, ai urii, ai nent mutilat de regretabila despărţire iliberalismului de tip erdoganist i-au de britanici, de rivalităţi economice şi opus, deci, uriaşei reunificări, lanţuri de neînţelegerile nu doar comerciale, de masive provocări, instigări, mani- ci şi politice şi spirituale cu ame-

10 Ideea naţională după Marea Unire ricanii. Ca şi de ierarhii şi liderii ori olandezii, iar nu ca turcii, arabii, politici pe care-i va produce, sau iranienii ori nemţii, de partea bună, tolera, pe viitor, poporul român. de partea libertofilă şi eliberatoare a Nu puţine vor depinde de capacitatea istoriei. Nu şi-o vor putea îndeplini elitelor intelectuale româneşti de a se decât dacă, delimitându-se net de reinventa în spiritul concordiei. Îşi manipulatori şi vânzători de neam, vor depăşi ele superbia, poltroneria, vor face curat şi dreptate în cartea de arghirofilia şi prejudecăţile, nu în istorie şi în propriile credinţe şi ultimul rând naţionale şi religioase? convingeri. La noi ceasuri astrale vor Vor înţelege oare că libertatea vine accede românii dacă-şi vor asuma din dragoste de libertate, iar unirea trecutul, cu toate păcatele şi crimele prin unire? Că fapta demnă, iar nu lui, cu inconfortul şi inconvenientele credinţa individuală sau colectivă conştiinţei comiterii lor, eliminându- primează? Îşi vor combate cu succes şi astfel, din istoriografie, veninul retractilitatea, idiosincraziile şi fata- unor prea persistente minciuni. lismul, ca să-şi conducă poporul, ca Pentru ca apoi să poată milita credibil paşoptiştii, de la împilare spre soli- şi eficient pentru consens national, daritate şi democraţie? Misiunea lor aşteptându-şi în deplină concordie uriaşă rezidă în a-i învăţa pe români, meritata, nicicând refuzata răsplată a în următoarea sută de ani, să se aşeze unirii. invariabil, ca englezii şi americanii,

11 POLIS

12 Ideea naţională după Marea Unire

DOSAR – IDEEA NAŢIONALĂ DUPĂ MAREA UNIRE

Centenarul României în dezbaterile Polis

(Romania’s Centenary in the Polis debates)

Georgeta CONDUR

în cadrul Programului Centenar

organizează proiectul Centenarul României în dezbaterile Polis

13 POLIS

Prezentul număr este cel de-al 5. Lansarea numerelor tematice treilea realizat în cadrul proiectului ale revistei Polis în cadrul dezba- „Centenarul României în dezbaterile terilor. Polis”, realizat de Universitatea „Petre Proiectul este realizat în jurul Andrei” din Iaşi, Institutul de Studiere revistei de ştiinţe politice Polis, ce a Ideologiilor şi Primăria Municipiului aparţine Facultăţii de Ştiinţe Politice Iaşi, în cadrul „Programului Centenar”. şi Administrative a Universităţii Scopul proiectului este sensibilizarea „Petre Andrei” din Iaşi (revistă cotată opiniei publice cu privire la impor- în baze de date internaţionale). Întru- tanţa Centenarului României şi cât revista este trimestrială, în peri- aducerea în atenţie de către profe- oada de desfăşurare se vor organiza 7 sionişti din domeniul socio-uman şi dezbateri cu aceeaşi periodicitate, pe din domenii conexe a unor eveni- teme legate de Centenar. La dezbateri mente şi date necunoscute până în vor fi invitaţi specialişti în ştiinţe prezent publicului. socio-umane şi în domenii conexe Obiectivele sale sunt: (dintre care 3 contributori la numărul 1. Antrenarea unui număr cât tematic), personalităţi ale vieţii mai mare de cercetători din domeniul publice din toate provinciile istorice ştiinţelor socio-umane şi al dome- ale României mari (adică, inclusiv niilor conexe precum şi a cât mai din Republica Moldova şi din multor personalităţi ale vieţii publice Bucovina), studenţi şi elevi. Dezba- din România mare în dezbaterea terile vor fi filmate şi difuzate pe evenimentelor ce au stat la originea postul de televiziune regional Tele formării României întregite. Moldova Plus. 2. Realizarea unor lucrări ştiinţi- Proiectul se va desfăşura în pe- fice pe tema Centenarului României. rioada 1 martie 2018-30 septembrie 3. Editarea a 7 numere pe teme 2019. legate de Centenarul României ale Partenerii sunt: Editura Institutul revistei Polis. European şi Tele Moldova Plus. 4. Organizarea a 7 dezbateri pe temele tratate în numerele tematice ale revistei Polis.

14 Ideea naţională după Marea Unire

Instrumentalizarea ideologică a identităţii naţionale: Legiunea Arhanghelului Mihail

(The ideological orchestration of the National Identity: The Legion of the Archangel Michael)

Constantin ILAŞ

Abstract: During the inter-war period the antisemitic movement of far right, Legiunea Arhanghelului Mihail, ideologically orchestrated the aspects of national identity. The religions themes of man’s relation with God as: trust in God, the moral behavior an amelioration, The Resurrection, The Salvation were turned into essential means of propaganda and political action regarding gaining political power. Hence the New Man resulted from this self-improvement was meant to: replace the elite of the corrupted politicians; to oust the Jewish citizens considered intern and extern enemies of the nation; and finally to oust the democratic regime through a singular leading, the single party. Using the national identity in an ideological manner equals with an offer which cannot be critically refused without the risk of being labeled as a traitor of the nation and of being exposed the physical violence as a means of achieving political goals.

Keywords: National Identity, Nationalism, Ideology, Iron Guard, Trust in God.

Introducere: identitatea naţio- politic constatată statistic de sondaje nală, o ofertă care nu poate fi şi la alegeri. Această indiferenţă riscă refuzată să se convertească într-o reacţie de respingere în genere a politicii şi a În an Centenar credem că două politicienilor („toţi sunt aceeaşi sunt pericolele care subminează mizerie, mai bine ne-ar fi dacă ar consolidarea unificării. Mai întâi, o dispărea cu toţii!”). Caracterizăm reacţie păguboasă a cetăţenilor această reacţie drept păguboasă şi României faţă de corupţia politicienilor prin comparaţie cu reacţia benefică aflaţi la putere din 1989: aceştia cred pentru societatea românească concre- că sancţionează corupţia clasei poli- tizată în ultimii doi ani prin activism tice prin indiferenţa faţă de factorul civic, proteste masive direct în stradă,

15 POLIS activism civic şi politic pe reţelele de diferite, ceea ce propagase el. Toate socializare, toate acestea faţă de cele trei dictaturi au proscris memoria încercările politicienilor de a-şi sub- conducătorului Legiunii, dar nu şi ordona politic justiţia prin modi- ideile lui, care, prin intermediul multor ficarea legilor pentru a-şi consolida oameni marcaţi de fenomenul legio- propria putere coruptă. Cel de-al nar, au continuat după 1938, timp de doilea pericol strâns legat de leha- decenii, să acţioneze adânc în socie- mitea politică majoritară de la nivelul tatea românească şi să hrănească cetăţenilor precum şi de corupţia până în prezent modele sociale anti- politicienilor este tentaţia iliberală a occidentale, antidemocratice, colectiviste.”1 acestora din urmă, care poate con- Or, coagularea unui consens rela- duce la eliminarea regimului demo- tiv majoritar a fost înfăptuit prin inter- cratic al statului de drept în favoarea mediul unei instrumentări ideologice unui autoritarism naţional-populist de a identităţii şi ideii naţionale. Ce tipul celor din Ungaria, Polonia sau înseamnă aceasta? Folosim termenul Turcia. Uzând de un discurs propa- de ideologie în următorul sens relativ gandistic cu teme naţionalist-popu- larg: un set, un repertoriu de idei şi liste şi de măsuri nesustenabile eco- credinţe articulate care fixează ceea nomic dar populiste aceste regimuri ce este dezirabil pentru domeniul au reuşit să creeze curente de opinie vieţii şi binelui public precum şi şi să capteze astfel consimţământul pentru maniera de organizare poli- majorităţii cetăţenilor în favoarea tică. Realitatea socială obiectivată în diminuării libertăţii presei, pentru instituţii, obiceiuri, tradiţii are o mutilarea actului de justiţie şi au natură intersubiectivă, interpersonală, modificat Constituţiile în favoarea împărtăşită astfel încât nu contează consolidării puterii lor personale. dacă aceste idei şi credinţe sunt România a mai cunoscut însă în adevărate sau false şi nici nu este cei o sută de ani de la Marea Unire o necesar să fie testată valoarea lor de mişcare de puternică reacţie faţă de adevăr. Întrucât acestea sunt cele care corupţia clasei politice, o mişcare orientează, organizează şi modelează politică în favoarea eliminării regi- libertatea valoarea lor constă tocmai mului parlamentar democratic, care a în modelarea raportului la sine, a reuşit să coaguleze consensul unei im- identităţii de sine şi a raporturilor cu portante părţi din populaţia României ceilalţi. Acestea sunt reificate, o- pentru un regim autoritar. Conducă- biectivate, „adeverite” prin punerea torul mişcării, Corneliu Zelea lor în operă. Ce anume este adevărat Codreanu „a pus bazele ideologice şi în ideea sau termenul de „român”? sociale pentru trei dictaturi – cea Nimic altceva decât faptul că nişte carlistă, cea antonesciană şi cea na- oameni, o populaţie sau un popor se ţional-comunistă –, iar aceste trei recunoaşte pe sine prin mijlocirea sisteme au înfăptuit, desigur în mo- sensurilor acestui termen, se iden- duri diferite şi în contexte politice tifică şi se comportă ca atare în

16 Ideea naţională după Marea Unire această manieră. Apoi a instrumenta, „Semănătorul”, pe care Zelea a orchestra ceva înseamnă, în sens Codreanu o citează, aminteşte cumva muzical, a aranja o partitură pentru de formula lui Musollini: totul în stat, fiecare categorie de instrument în nimic în afara statului, nimic parte. Instrumentare ideologică a împotriva lui. Această expresie este identităţii naţionale ar însemna aşadar exemplară pentru ceea ce s-ar putea adunarea laolaltă a ideilor şi cre- numi un românism integral, totalitar. dinţelor care ţin de identitatea naţio- Or, apelul insistent, repetat propagan- nală, dispunerea şi aranjarea lor, or- distic până la saţietate, la aspectele chestrarea lor în vederea declanşării care ţin de socializarea primară şi unor acţiuni sau pentru organizarea în anume formarea identităţii de sine a ansamblu a societăţii. În ceea ce oricărui individ conduce la un viciu priveşte ideologia mişcării legionare sau o perversitate a unei astfel de nimic din ceea ce ţine de confi- instrumentări ideologice extrem- gurarea şi constituirea identităţii de naţionaliste. Aceasta constă nu atât în sine şi celei naţionale nu a fost lăsat cosmetizarea formală sau propa- la o parte: familia, copii, elevii, tine- gandistică în teme naţionale a unui rii, morţii, strămoşii, eroii neamului, proiect politic pentru a coagula înaintaşii şi faptele lor exemplare, adeziune, ci în faptul că se face apel luptele, pământul, teritoriul, graniţele, la un aspect identitar pe care niciun peisajele, locurile simbolice ale bătă- individ nu-l poate respinge şi recuza liilor, limba, vestimentaţia, tradiţiile, fără riscul de a-şi anula identitatea credinţa, ortodoxia, Biserica, mânăsti- proprie. Cu atât mai mult cu cât rile, sărbătorile, icoanele, obiceiurile, critica sau refuzul unui proiect politic botezul, nunta, înmormântarea, sluj- iniţiat de mişcare, sau a mişcării în bele religioase, hora, sănătatea men- ansamblu ar atrage ostracizare şi tală şi fizică, munca, gândirea, discreditare publică, izolare, etiche- cultura, operele de artă,... etc.,. Toate tare drept trădător al neamului şi al na- aceste aspecte fireşti ale vieţii unei ţiunii, exilul sau chiar moartea violentă. naţiuni, prin care o populaţie se Din aceste motive ni se pare a fi regăseşte, se recunoaşte şi se oportună o analiză a manierelor în identifică pe sine au fost mobilizate, care a fost efectuată instrumentarea orchestrate, instrumentate nu doar ideologică a identităţii naţionale de pentru coagularea şi solidarizarea către mişcarea Legionară. Vom pleda normală şi necesară punerii în operă a eventual şi pentru ceea ce s-ar putea unor proiecte politice, ci au fost numi o secularizare a ideii naţionale totodată transformate în scopuri în pe modelul secularizării religioase, sine ale politicii, în idealuri nene- adică încercarea de a elimina din gociabile. Expresia lui Nicolae Iorga, discursurile publice şi din deciziile „România Românilor, numai a politice utilizarea temelor identităţii Românilor şi a tuturor Românilor” de naţionale urmând ca acestea să fie pe manşeta publicaţiei naţionaliste folosite doar în regimul vieţii private,

17 POLIS

în educaţia publică doar pentru o politică. Supralicitând, am putea minimală omogenizare, uniformizare, caracteriza o anumită epocă a istoriei solidarizare şi coagulare a populaţiei, umanităţii drept modernă abia după iar public cel mult doar în cazul unor apariţia şi răspândirea ideii de grave ameninţări externe când ar fi naţiune, întrucât curgerii de la sine, necesară întreaga mobilizare a naţiunii. fizică, naturală a timpului nu putem să-i atribuim determinări calitative de Modernitate, naţiune, tipul antic, medieval sau modern. modernizare De ce spun acestea? Libertatea a fost unul din obiectivele urmărite Sociabilitatea naturală a existen- prioritar de gânditorii politici mo- ţei umane a început să fie înţeleasă, derni ai statului. Autonomia indivi- interpretată drept naţiune într-un duală trebuia dobândită prin eman- anume context şi un anume moment ciparea de sub tutela oricărei auto- al istoriei universale2. Atenienii şi rităţi, a oricărui stăpân şi a oricărei spartanii se raportau la sine prin stăpâniri. Religia, ierarhia clericală şi mijlocirea ideii de cetate, de polis. Biserica, statul monarhic şi aristo- Romanii prin ideea de imperiu. În craţia au fost văzute ca tot atâtea perioada medievală a predominat autorităţi constituite istoric faţă de ideea monarhică şi creştină. Ceea ce care individul trebuia să se elibereze, nu ţinea de cetate, de imperiu sau de întrucât orice individ este cu adevărat monarhia creştină trecea drept liber numai în măsura în care îşi este sălbăticie, barbarie ori păgânism. Cu sau îşi devine sieşi propriul stăpân. alte cuvinte, se poate constata istoric Dezideratul guvernării reprezentative faptul că umanitatea a fost „îm- a fost acela care promitea să înde- părţită”, „divizată”, „separată” în plinească, cel puţin formal, principial mod natural în populaţii şi popoare, şi teoretic, posibilitatea ca orice om cu limbi diferite, cu maniere specifice să-şi dea singur legea sau regula sub de organizare politică şi statală. Cine care vrea să trăiască singur şi îm- poate contesta o astfel de realitate preună cu ceilalţi şi să devină astfel obiectivă constituită istoric? Dar a propriul său stăpân. Cu alte cuvinte, proiecta retrospectiv asupra tuturor nu de la Dumnezeu, nici de la vreo acestora conceptul de naţiune aşa elită de sânge, rasială, religioasă, cum o face Herder3 mi se pare relativ financiară, ereditară, aristocratică, ilicit. Aceste populaţii şi popoare nu intelectuală, naţionalistă ori ideolo- s-au înţeles dintotdeauna pe sine gică, nici de la vreoun partid politic drept naţiuni, cu atât mai mult cu cât avantgardă a conştiinţei de clasă, nici oamenii politici nu au acţionat în de la vreo lege naturală sau vreo lege numele sau în virtutea unei astfel de naturală a societăţii, aşadar de la înţelegeri de sine dintotdeauna. niciuna din acestea nu putem aştepta Ideea de naţiune este emina- legea, adică organizarea vieţii noastre mente modernă şi preponderent în comun, ci legea, regula, norma

18 Ideea naţională după Marea Unire depind exclusiv de noi înşine, de ideii de naţiune4. Vom afirma doar că voinţa, gândirea şi acţiunea noastră. una este încercarea de a defini De aceea gânditorii politici moderni naţiunea de către un specialist în au fost interesaţi de condiţiile uni- antropologie, politologie şi altceva versale de constituire ale unui stat în este maniera în care oamenii politici care libertatea ca autonomie a operează sau nu cu vreo astfel de individului în a-şi da legea, să fie definiţie; şi că, de asemenea, într-un posibilă. Thomas Hobbes, de exem- fel anume operează politicienii cu plu, identifica drept origine a statului ideea de naţiune folosind-o propagan- un contract rezultat din natura distic sau chiar sincer pentru a mo- existenţei în comun a oamenilor, un biliza adeziuni şi solidarităţi şi altce- contract social de la natură, dar istoria va reprezintă pentru marea masă a comună, tradiţiile, etnia, limba, ...etc., populaţiei care se identifică pe sine lipsesc din arhitectura explicaţiei pornind de la apartenenţa la o naţiune. felului în care s-a constituit în mod Pentru a avea însă un criteriu clar natural sau de la natură Leviathanul. de discernământ în ceea ce priveşte Sau atunci când Machiavelli aduce instrumentarea ideologică a ideii exemple din istorie în sprijinul naţionale în felul în care s-a constituit concepţiei sale cu privire la mani- în publicaţiile şi acţiunile Legiunii festarea puterii o face nu pentru a Arhanghelului Mihail aleg să prezint consolida solidaritatea unei comu- pe scurt, simplificat schematic şi într- nităţi împotriva vreounei primejdii o manieră accentuat dihotomică, prin apel la istoria comună, ci pentru chiar adversativă, ideea de naţiune a arăta că în contexte similare contractualist-politico-civică ilumi- oamenii au acţionat şi au procedat nist-raţionalistă bazată de declaraţia aproximativ în acelaşi mod, adică era drepturilor universale ale omului interesat de maniera universală de (statul-naţiune) şi ideea de naţiune manifestare şi de exercitare a puterii. etno-culturală-lingvistică-tradiţiona- Principele lui este modern prin aceea list-istoric romantică (naţiunea-stat). că nu consideră puterea un dar de la Raţionalismul iluminist accentuează Dumnezeu sau o moştenire de fami- latura civic politică a ideii de naţiune, lie, ci puterea este ceva ce poate fi apartenenţa consimţită la aceasta fă- dobândit prin efort voluntar, deliberat cându-se prin cetăţenie şi prin parti- şi ţine de ceea ce Principele poate şi ciparea activă, cu drepturi depline şi trebuie să facă. Totodată gânditorii egale la deciziile care privesc con- politici moderni au gândit şi condiţiile strucţia politică a binelui şi vieţii în sub care poate fi exercitată în mod comun a oamenilor5. Tocmai impli- legitim puterea tocmai pentru a o face carea activă, conştientă, raţională, transparentă şi predictibilă şi pentru a deliberată în viaţa civică şi politică, nu bulversa sau confisca libertatea. chiar dacă prin intermediul reprezen- N-o să insistăm aici asupra tanţilor parlamentari, determină apar- multiplelor încercări de definire a tenenţa la naţiune. Aceasta este

19 POLIS semnificaţia plasării noţiunii de stat România de către junimişti în disputa înaintea conceptului de naţiune în lor critică cu importurile de forme expresia Stat-Naţiune. Romanticii instituţionale făcute de paşoptişti în pornesc de la realitatea obiectivă special din Franţa revoluţionară. istoric constituită a vieţii în comun a Junimiştii şi-au făcut studiile în populaţiilor şi a felului lor specific de Germania şi Austria şi s-au format la evoluţie istorică. Achiziţiile de limbă, şcoala dreptului istoric şi evoluţionist8. de bunuri simbolice, istorie, tradiţii şi Preferau aşadar evoluţia lentă, orga- obiceiuri comune constituie liantul nică în defavoarea a ceea ce consi- spontan, natural al apartenenţei la o derau o revoluţie violentă. Dar în naţiune şi reprezintă dezvoltarea esenţă Junimismul, înclinând pentru organică, lentă şi îndelung verificată varianta germană, romantică a na- prin experienţă a celor mai potrivite ţiunii-stat, cu atât mai mult cu cât forme de organizare socială care se istoria era folosită pentru demonstra- pot constitui sau nu şi într-o formă de rea latinităţii, continuităţii şi unităţii organizare politică, statală6. Cu alte poporului român pe teritoriul dintre cuvinte, decisivă este societatea, na- Nistru, Tisa şi Dunăre, a fost o ţiunea şi mai puţin forma de orga- reacţie conservatoare la ideea de stat- nizare politico-statală întrucât „orice naţiune: „Junimiştilor nu le-a plăcut popor are dreptul de a se organiza ca de aceste achiziţii (ale Revoluţiei după bunul său plac”7. Organizarea franceze) să se folosească masa cea politico-statală putea să dobândească mare a poporului român”9. Miza o aşadar orice formă pe care şi-o dorea constituia votul universal şi pro- naţiunea, mai puţin forma demo- prietatea. Speriaţi probabil de secula- craţiei reprezentative din Franţa revo- rizarea averilor mânăstireşti înfăp- luţionară pe care reacţia romantică o tuită de Alexandru Ioan Cuza, adică considera o bulversare voluntaristă a de o eventuală redistribuire a marii evoluţiei organice a naţiunii. Deşi, proprietăţi funciare la care s-ar fi aparent la romantici accentul cade tot ajuns mai devreme sau mai târziu pe suveranitatea naţiunii, lucrurile prin acordarea dreptului de vot diferă substanţial dacă vedem care întregii populaţii, au inventat şi o este statutul legilor în cele două diversiune menită explicării situaţiei accepţiuni ale naţiunii. Pentru statul- jalnice a ţăranilor şi pentru cana- naţiune legea este opera voluntară a lizarea nemulţumirilor spre un posibil cetăţenilor, pe când pentru naţiunea- ţap ispăşitor: au pus-o pe seama stat legile sunt mai curând cutume, evreilor şi a străinilor10. Fireşte, con- tradiţii adică rezultatul unei îndelungi textul condiţiilor istorice era mult convieţuiri şi acomodări colective şi mai complex decât această ipoteză care nu poate fi bruscate voluntar ori schematică şi simplificatoare pe care revoluţionar fără riscuri. o propunem aici ca geneză a anti- Această tensiune în conceperea semitismului din România11. Ceea ce ideii de naţiune a fost preluată în însă trebuie să subliniem este faptul

20 Ideea naţională după Marea Unire că teoria junimistă a formelor fără fi o eroare să credem că această fond, pe lângă faptul că pleda pentru scriere a comandantului, a şefului evoluţia lentă şi achiziţiile organice este doar o autobiografie fără pre- pe calea modernizării şi a occiden- tenţii doctrinare şi ideologice, şi talizării, a orientat directorii de aceasta chiar împotriva opiniei lui conştiinţă publică precum Haşdeu, Codreanu că nu de programe are Xenopol, Conta, Eminescu, Iorga, A. nevoie ţara, ci de oameni şi de C. Cuza, Nicolae Paulescu către ro- fapte14. Pentru Legionari este deopo- mantismul naţiunii-stat, către autoh- trivă ideologică şi doctrinară şi tonism, tradiţionalism şi naţionalism propagandistică (nu mai vorbim radical antisemit şi xenofob. Şeful despre succesul de piaţă al cărţii) şi Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu îi nu poate fi neglijat aspectul de pro- citează adeseori pe aceştia drept nunţat manifest politic care con- precursori ai naţionalismului şi ai centrează deopotrivă trecutul, adică antisemitismului sau ca antisemiţi istoria extremei drepte româneşti, cât activi precum A. C. Cuza şi Paulescu, şi principalele linii şi direcţii doc- sau drept foşti antisemiţi ca Iorga12. trinare de orientare în viitor. De exemplu, chiar dacă aparent vorbeşte Naţiunea ortodoxă şi ortodoxia despre Garda Conştiinţei Naţionale a neamului lui Constantin Pancu de la Iaşi, Codreanu se adresează totodată şi Cadrul restrâns al acestui articol muncitorilor de la momentul apariţiei nu ne permite abordarea analitică a cărţii, iar crezul socialismului-na- felului în care au fost instrumentate ţional creştin este deopotrivă şi pro- toate aspectele identitare ale ideii pagandă dar şi un eventual program naţionale. Ne vom limita doar la felul de acţiune în cazul în care Legiunea, în care a fost folosită ideologic Garda sau partidul Totul pentru Ţară raportul la divinitate, credinţa, adică ar fi ajuns la guvernare. Apoi, ortodoxia, pentru că acest aspect ar Legiunea Arhanghelului Mihail a fost diferenţia mişcarea legionară de o organizaţie centralizată, pe model celelalte fenomene fasciste contem- militar, piramidal ierarhică, având porane: fascismul lui Musollini şi drept nucleu, de la care porneau toate nazismul german. De asemenea, ne-a direcţiile de organizare precum şi de interesat cu prioritate scrierea lui acţiune, poziţia şi imaginea şefului, a Zelea Codreanu, Pentru Legionari şi conducătorului. Cu alte cuvinte, de- aceasta din mai multe motive: cartea ciziile şi cuvântul şefului erau literă apare în 1936 la apogeul relativ al de lege, iar autobiografia şefului s-a mişcării, la trei ani după asasinarea constituit exemplar într-un model primului-ministru I. G. Duca, când demn de a fi urmat de către legionari, Legiunea precum şi Garda de Fier simpatizanţi sau, de ce nu, de către erau interzise şi dizolvate. Deşi are întregul neam. La acest mod de un caracter autobiografic13 asumat ar organizare ierarhizat, care a constituit

21 POLIS deopotrivă şi forţa, dar şi deficienţa15 elita degenerată şi războiul intim cu principală a mişcării legionare s-a propriile păcate; însă şeful nu este ajuns în special datorită concepţiei nici dictator, nici democrat, ci este despre elită pe care o avea Codreanu doar expresia celor mai înalte dezi- cu privire la felul în care trebuie să se derate şi idealuri eterne ale naţiunii, conducă politic o naţiune, un neam. pe care doar le aduce la lumină, la Aceasta trebuie evidenţiată împreună cuvânt şi expresie în timp ce mul- cu ideile sale despre democraţie ţimea le presimte doar instinctual şi pentru că exprimă poate cel mai clar emoţional, astfel încât între şef şi respingerea statului-naţiune. Şi nu mulţime nu este un raport de elec- numai atât: concepţia despre elită ţiune democratică sau de stăpânire justifică concentrarea noastră asupra dictatorială, ci unanimitate consen- acestei scrieri dar şi orchestrarea, suală entuziastă, delirantă; şeful, instrumentarea ideologică a unui precum preotul, nu este desemnat aspect care ţine de constituirea iden- prin alegeri, ci consacrat de elita tităţii de sine şi anume raportul la anterioară. Dacă la toate acestea mai divinitate precum şi a formelor insti- adaugăm şi folosirea violenţei pentru tuţionalizate ale acestui raport, atingerea unor scopuri politice, precum Biserica Ortodoxă, ortodoxia. Pentru şi etichetarea trădătorului ca fiind chiar a anticipa pe scurt: Zelea Codreanu mai rău decât duşmanul17, obţinem un concepe elita pe modelul preotului coctail de-a dreptul exploziv. care este totodată cunoscător al Ajunşi în închisoarea de la sufletelor şi educator al lor, mijlocitor Văcăreşti complotiştii (Codreanu, între oameni şi voinţa divină dar şi Moţa, Georgescu, Mironovici, Tudose păstor, conducător al oamenilor întru Popescu, Gârneaţă), care vor deveni înviere şi mântuire. Mutatis mutan- mai apoi nucleul dur al Legiunii dis: şeful legiunii este creator şi Arhanghelului Mihail, ajung la urmă- educator al omului nou, căci omul toarea concluzie cu caracter de „lege, nou este mijlocul etic şi moral şi, în adevăr indiscutabil, axiomă”: „1. ultimă instanţă, politic de luptă îm- Problema jidănească nu este o potriva politicianismului şi a demo- utopie, ci o gravă problemă de viaţă craţiei masonice16: duşmanii nea- şi de moarte pentru poporul român; mului, externi şi interni, se infiltrează conducătorii ţării, grupaţi în partide în corpul, sufletul şi mintea naţiei, îşi politice, devin din ce în ce mai mult o fixează, extind şi-şi consolidează jucărie în mâna puterii iudaice; 2. stăpânirea şi dominaţia asupra na- Politicianismul acesta, prin concepţia ţiunii prin intermediul duşmanului lui de viaţă, prin morala lui, prin intim, tarele şi păcatele politicianului sistemul democratic din care îşi trage coruptibil; şeful, conducătorul este fiinţa, constituie un adevărat blestem specializat în conducerea şi organi- căzut peste capul ţării; 3. Poporul zarea neamului datorită autoeducaţiei român nu va putea rezolva problema realizate prin războiul constant cu jidănească mai înainte de a-şi fi

22 Ideea naţională după Marea Unire rezolvat problema politicianismului Zelea Codreanu nu era străin de său. Prima ţintă de atins a poporului sensurile şi semnificaţiile statului- român, în drumul său de năruire a naţiune, adică ale democraţiei repre- puterii iudaice care-l apasă şi su- zentative parlamentare numai că grumă, va trebui să fie năruirea tocmai acest sistem reprezentativ este acestui politicianism. O ţară îşi are şi criticat pentru că reprezentanţii, adică jidanii şi conducătorii pe care îi oamenii politici, politicianismul detur- merită. După cum ţânţarii nu se pot nează în interes personal guvernarea, aşeza şi nu pot trăi decât în mlaştină, păcatul fundamental al democraţiei. tot aşa şi aceştia nu pot trăi decât Iată câteva fragmente în care Zelea înfipţi pe mlaştina păcatelor noastre Codreanu care exprimă clar esenţa româneşti. Deci, pentru a birui, va statului-naţiune chiar dacă în formă trebui să ne stârpim întâi propriile negativă: „...democraţia, a prea cinsti- noastre păcate”18. Acest fragment tei şi prea perfectei forme de guver- concentrează toate marile teme ale nare a „poporului” prin el însuşi. ideologiei legionare: antisemitismul, Conducerea „democraţiei” având la antidemocratismul, împreună cu core- bază ideea „controlului” permanent al latul său antipoliticianismul, crearea poporului …, marele controlor…”21. omul nou şi ortodoxia. Raţionamen- „Poporul nu se conduce după voinţa tul este destul de transparent: duşma- lui: democraţia. Nici după voinţa unei nul extern şi intern, evreul (deopo- persoane: dictatura. Ci după legi. Nu trivă la originea democraţiei şi a bol- e vorba de legile făcute de oameni”22; şevismului) se foloseşte de duşmanul „mulţimea, în democraţie trebuie să intim, păcatul, pentru a corupe19, se conducă pe ea”, dar „un popor nu compromite şi domina pe condu- se conduce prin el însuşi, ci prin elita cătorii ţării şi prin aceştia, neamul lui”23; „dreptul mulţimii suverane de întreg, naţiunea. Astfel, crearea, a decide soarta sa”24. Şi, în sfârşit, creşterea şi educarea unei noi elite, semnalează unul din pericolele care alcătuite din oameni noi incoruptibili primejduiesc dintotdeauna democra- şi intransigenţi până la puritanism cu ţia, dar care este invocat ca sursă propriile păcate, care să se opună şi legitimitate pentru o mişcare naţio- să înlocuiască elita degenerată, precum nală, exprimând în acelaşi timp şi şi prin subordonarea naţiunii sub ideea naţiunii-stat: „...aceştia vor să comanda unică20 a acestei noi elite, schimbe constituţia, să restrângă liber- reprezintă pivotul care articulează tăţile, să întroneze altă formă de stat! toate temele ideologiei legionare. Întreb: poate susţine democraţia că un Inovaţia sau caracterul original al popor nu e liber şi nu-şi poate decide acestui raţionament constă în instru- singur soarta sa de a-şi schimba mentarea şi transformarea unui ele- Constituţia, de a-şi schimba forma ment moral-religios, lupta cu pro- statului, cum vrea el, de a trăi în priile păcate, în mijloc de acţiune libertăţile mari sau mici pe care le politică pentru dobândirea puterii. vrea el?”25.

23 POLIS

Eroarea fundamentală pe care o cultivă. Ea devine elita naţională. face Codreanu este aceea de a crede Aceasta trebuie să conducă o naţiu- că prin democraţie poporul îşi alege ne”29. Dar „cine fixează pe fiecare a şefii, elita, stăpânii, pe când tocmai locul său, în cadru elitei şi cine acest aspect încearcă să-l elimine cântăreşte pe fiecare? Cine constată orice regim democratic: să nu mai selecţiunea şi dă consacrare mem- existe stăpâni, singura care trebuie să brilor elitei noi? Răspund: elita stăpânească fiind legea. Or, conform precedentă. Aceasta nu alege, nu lui Codreanu, legile după care se numeşte ci consacră pe fiecare la conduce poporul nu sunt făcute de locul pe care s-a ridicat singur prin oameni, „nu e vorba de legile făcute capacitatea şi valoarea lui morală. de oameni”, căci „nu părerile majo- Consacrarea o face şeful elitei, con- rităţii determină această linie de viaţă sultându-şi elita. Deci o elită a neamului”26. Legile sunt legi ale naţională, trebuie să aibă grijă de a-şi firii27, sunt legi naturale pe care lăsa o elită moştenitoare.”30 Iar „dacă mulţimea, poporul nu le poate desco- o naţiune nu are o adevărată elită, peri şi nici adopta prin vot, pentru că prima care s-o poată fixa pe a doua? adevărul nu depinde de opinia majo- Răspund printr-o singură frază, care rităţii. Sarcina de a descoperi adevă- cuprinde un adevăr indiscutabil: în rul şi legile revine unei elite doctri- cazul acesta elita se naşte din război nare care „conturează obiective, cu elita degenerată sau falsă. Tot pe creează idealuri” diferenţiată de elita principiul selecţiunii.”31. de acţiune care „se ocupă cu impu- În felul acesta îşi legitimează32, nerea adevărului prin jocul forţelor ... relativ megalomanic, Zelea Codreanu şi care atinge idealurile, le împli- poziţia sa de şef şi conducător al ade- neşte”28. Această elită nu poate fi văratei mişcări naţionale, Legiunea aleasă de mulţime la fel cum nu Arghanghelului Mihail. Numai că putem obţine poeţi, marinari, cizmari, lucrurile nu se opresc aici. Pentru că dentişti printr-o simplă desemnare „rolul unei elite este: a.) De a prin vot, după cum nici adevărul nu conduce o naţiune după legile vieţii depinde de votul şi credinţele majo- unui neam. b.) De a-şi lăsa o elită rităţii. Această elită se ridică prin moştenitoare bazată nu pe principiul virtuţile proprii şi prin selecţia socială eredităţii, ci pe acela al selecţiunii, naturală: „Noua elită românească şi căci ea cunoaşte legile vieţii şi poate orice elită din lume trebuie să aibă la judeca întrucât persoanele se con- bază principiul selecţiunii sociale. formează prin aptitudini şi ştiinţă Adică în mod natural se selecţionează acestor legi”33. Din aceste motive din corpul naţiunii, adică din marea prin mijlocirea elitei şi a şefului ei masă sănătoasă a ţărănimii şi munci- „un popor în întregimea lui ajunge la torimii, permanent legată de pământ conştiinţa de sine, la conştiinţa rostu- şi de ţară, o categorie de oameni cu lui său şi a destinului său în lume. În anumite însuşiri, pe care apoi şi le istorie n-am întâlnit la popoare decât

24 Ideea naţională după Marea Unire sclipiri de o secundă”34. Şi, autoca- naţiunii-stat determinate de roman- racterizându-se din nou, Zelea tici: suflet colectiv naţional, trecut şi Codreanu continuă: „Câteodată pe strămoşi comuni, unitate, solidaritate această linie se ridică numai indivizi şi coeziune realizate prin credinţă, izolaţi părăsiţi de generaţiile lor. În emoţie, entuziasm, sentiment mai momentul acela, ei sunt neamul. Ei curând decât prin raţiune37 şi calcul. vorbesc în numele lui”35. De aceea De la erijarea în elită cunoscă- „când o naţiune în entuziasm inde- toare a liniilor şi legilor naturale de scriptibil şi în majoritate de 98%, viaţă ale neamului şi naţiunii eterne, naţiune de 60 de milioane sau de 40 elită ridicată la această autoritate prin de milioane de suflete, aprobă, aplau- autoselecţie socială şi prin războiul dă în delir măsurile şefului, însem- permanent cu elita politicianistă co- nează că între voinţa şefului şi voinţa ruptă şi degenerată sau falsă şi până poporului este un desăvârşit acord. la postularea axiomatică a ţelului Mai mult, ele se suprapun aşa de final al neamului n-a mai fost decât perfect, încât nici nu mai există două. un pas. Ei bine, dacă considerăm Există una singură: a naţiunii, a cărei ideologia un set de idei şi credinţe expresie este şeful. Între voinţa care fixează ceea ce este dezirabil naţiunii şi voinţa şefului nu există pentru binele comun şi pentru viaţa decât un singur raport: raport de politică, atunci iată orchestrarea exprimare. … Şeful nu este ales de ideologică ultimă a credinţei orto- mulţime, Aici nici un şef nu este ales doxe38: „Aparţine istoriei naţionale prin vot. Şeful este consimţit. În acest nu acela care va trăi sau va învinge – caz şeful nu mai este un „stăpân”, un cu sacrificarea liniei vieţii neamului – „dictator” care face „ce vrea”, care ci acela care, indiferent dacă va conduce după „bunul plac”. El este învinge sau nu, se va menţine pe expresia acelei stări de spirit nevă- această linie. Ea este predeterminată zute. Simbolul acestei stări de în înţelepciunea lui Dumnezeu”39; conştiinţă. El nu mai face „ce vrea”. „Ţelul final al neamului nu este viaţa. El face „ce trebuie”. Şi este condus Ci Învierea. Învierea neamurilor în nu de interesele individuale, nici de numele Mântuitorului Iisus Hristos. cele colective, ci de interesele Creaţia, cultura, nu-i decât un mijloc, naţiunii eterne la a căror conştiinţă au nu un scop, cum s-a crezut, pentru a ajuns popoarele”36 obţine această înviere. Este rodul Am citat in extenso aceste frag- talantului pe care Dumnezeu l-a sădit mente nu atât pentru a reliefa care în neamul nostru, de care trebuie să este poziţia şefului în cadrul elitei, răspundem. Va veni o vreme când drept preot al neamului şi naţiunii toate neamurile pământului vor învia, eterne, precum şi faţă de marea cu toţi morţii şi cu toţi regii şi massă a poporului, cât şi pentru a împăraţii lor. Având fiecare neam arăta că Codreanu şi Legiunea au locul său înaintea tronului lui făcut apel la toate carateristicile Dumnezeu. Acest moment final,

25 POLIS

„învierea din morţi”, este ţelul cel coruptă ajunsă la guvernare şi putere mai înalt şi mai sublim către care se prin vot democratic şi nu în ultimul poate înălţa un neam. …, Nouă, rând postularea Învierii Neamului ca românilor, neamului nostru, ca ţel final al acţiunii politice. orişicărui neam din lume, Dumnezeu ne-a sădit o misiune. Dumnezeu ne-a Concluzii hotărât un destin istoric. Cea dintâi lege pe care un neam trebuie s-o În perioada interbelică mişcarea urmeze este aceea de a merge pe linia antisemită de extremă dreaptă, acestui destin, împlinindu-şi misiu- Legiunea Arhanghelului Mihail a nea încredinţată”40. orchestrat ideologic aspectele identi- N-o să mai aducem în atenţie tăţii naţionale. Prin intermediul pro- elementele şi simbolurile credinţei pagandei naţionaliste s-a urmărit să creştin-ortodoxe sau cele inspirate de se creeze un curent de opinie care să aceasta precum ar fi ritualul gărzii de câştige adeziunea unei largi baze de la icoana Arhanghelului Mihail, sigla massă pentru mişcare care s-o poată Gărzii de Fier, o cruce încadrată de aduce pe aceasta din urmă prin vot la gratii inspirată din detenţia de la dobândirea puterii. Temele religioase închisoarea Văcăreşti, jurământul de ale raportului personal cel mai intim credinţă de la intrarea în Legiune al identităţii umane, cel cu propriul laolaltă cu primirea săcuşorului cu Creator, adică: credinţa în Dumnezeu, ţărână din locurile cu semnificaţie comportamentul şi ameliorarea mo- simbolică ale istoriei naţionale a rală, războiul cu păcatele proprii, românilor, sau uluitorul Crez al so- mântuirea şi Învierea, au fost folosite cialismului naţional-creştin român41, ca mijloace esenţiale de propagandă tocmit exact după calapodul Crezului şi de acţiune politică în vederea Bisericii, articolul său fundamental accederii la puterea politică. Omul de credinţă. Toate aceste aspecte care Nou care urma să rezulte din ţin de imagistica propagandei, cum ar autoperfecţionarea morală trebuia să fi ritualurile publice ale cultului înlocuiască elita politicienilor corupţi morţilor şi marile procesiuni ai regimului democratic, trebuia să-i mortuare, pelerinajul la mânăstiri, elimine pe cetăţenii evrei care erau marşurile electorale care aveau şi un consideraţi adversarii interni şi exter- rol penitent, purificator, ..., etc., ni ai naţiunii şi în cele din urmă să aşadar aceste aspecte sunt doar înlocuiască printr-o conducere unică manifestări exterioare ale nucleului regimul parlamentar democratic. dur al ideologiei legionare: autoper- Folosirea ideologică a ceea ce fecţionarea morală prin lupta cu ţine de socializarea primară, adică de duşmanul intim, păcatul, ca mijloc formarea identităţii de sine a unui politic de luptă împotriva duşmanului individ, echivalează cu un fel de ideo-masonic; crearea Omului Nou ofertă care nu poate fi refuzată. Cum care să înlocuiască elita politică ai putea critica deciziile politice ale

26 Ideea naţională după Marea Unire unui şef care în fond ajunge să se expune riscului de a fi etichetat drept revendice pe sine, chiar dacă numai trădător al naţiunii şi implicit riscului indirect, de la Hristos? Personal de a te expune violenţei fizice. impresia pe care mi-a lăsat-o poziţia O să încheiem cu avertismentul şi imaginea conducătorului Legiunii destul de actual pe care chiar Zelea este un mixt între Savonarola şi Codreanu îl desemnează tragedia revoluţionarul de profesie al lui finală a democraţiei şi care aduce în Neceaev, dedicat întreagă viaţă, trup atenţie ceea ce Toqueville definea şi suflet mişcării naţionaliste şi drept tiranie a opiniei majorităţii: revoluţiei spirituale a neamului. Şi „poate susţine democraţia că un apoi, ce semnale publice dă o astfel popor nu e liber şi nu-şi poate decide de mişcare ultra-naţionalistă atunci singur soarta sa de a-şi schimba când foloseşte violenţa pentru a constituţia, de a-şi schimba forma atinge scopuri politice? Nu poţi statului, cum vrea el, de a trăi în critica o decizie sau alta sau chiar libertăţile mari sau mici pe care le mişcarea în ansamblul său fără a te vrea el?”

Note

1 Olivier Jens Schmitt, Corneliu Zelea separat admirabil naţiunile, nu Codreanu, Ascensiunea şi căderea numai prin păduri sau munţi, ci mai „Căpitanului”, Humanitas, cu seamă prin limbă, gusturi şi Bucureşti, 2017, p. 362 caractere, înainte ca opera 2 Guy Hermet, Istoria naţiunilor şi a despotismului să se pună în mişcare naţionalismului în Europa, Editura şi ca cele patru părţi ale lumii să Institutul European, Iaşi, 1997, pp. devină prada unui singur stăpân”. Cu 107 – 125: Hermet arată aici, într-o alte cuvinte, naţiunile sunt opera lui manieră relativ marxizantă, originea Dumnezeu, există dintotdeauna iar de clasă a ideii de naţiune şi că statul este o formă de organizare la termenul de naţiune era folosit care o naţiune poate sau nu să ajungă insistent de acea clasă pentru a-şi dar este specifică fiecărei naţiuni la legitima pretenţiile de dobândire a care individul aparţine natural şi puterii politice; astfel încât termenul organic. de naţiune însemna ceva diferit 4 A făcut-o deja într-o manieră relativ pentru anglo-saxoni şi americani, suficientă Sorin Bocancea în pentru francezi sau pentru germani. Naţionalismul. Fondul ideologic al 3 Johann Gottfried Herder, Idées sur le reacţiilor europenilor la provocările philosophie de l’histoire de l’huma- actuale, Polis, Volum III, Nr. 1 (7), nité, Presses Pocket, Paris, 1991, p. Serie nouă, decembrie 2014-fe- 134, apud Guy Hermet, Istoria bruarie 2015. Spunem relativ sufi- naţiunilor şi a naţionalismului în cientă pentru că în articol subzistă o Europa, Editura Institutul European, tensiune conceptuală indecisă între Iaşi, 1997, p. 146: „Providenţa a definirea naţionalismului ca ideolo-

27 POLIS

gie sau ca prealabil ideologic al românesc şi unica soluţie care s-a oricărei alte ideologii şi recunoaşte- pus în practică a fost de a se strânge rea naţiunii ca realitate concretă şurubul neoiobăgiei în care trăia cea istoric constituită, aproape naturală, mai mare parte a ţărănimii. O lege a care are rolul său în definirea de sine contractelor din 1893 crea serioase a indivizilor. probleme ţăranului care se întâmpla 5 „Articolul III din Declaraţia Drep- să caute de lucru în alt sat decât satul turilor omului şi cetăţeanului pre- natal, iar posibilitatea de a emigra în vede „Principiul oricărei suveranităţi America a fost în acelaşi timp rezidă esenţialmente în naţiune: nici restrânsă sever. În mod paralel, o organizaţie, nicio persoană nu moşierii au cedat exploatarea pose- poate exercita vreo altfel de auto- siunilor, inclusiv pe ţărani, arenda- ritate” …, iar articolul II al şilor, care şi-au luat angajamentul să Constituţiei Republicii din 3 obţină maxim de beneficii într-o septembrie 1791 dispune „ Naţiunea, perioadă scurtă. Arendaşii, care nu singura care deţine puterea, n-o manifestau vreun interes în moder- poate exercita decât prin delegaţii nizarea moşiilor, având în vedere că săi…”” cf. Guy Hermet, op. cit., p. mâna de lucru era abundentă şi 118. ieftină, au devenit repede o bombă 6 Guy Hermet, op. cit., p. 143: „Pentru socială cu ceas: ţărănimea trebuia Herder şi Fichte nu statul este cel „cu o alimentaţie subumană, să facă care reprezintă Naţiunea sau care o muncă supraomenească”. Ura faţă trebuie să organizeze societatea. de arendaşi era întărită de faptul că Societatea posedă legitimitatea de a majoritatea erau greci şi bulgari în se organiza sau nu într-un Stat după Muntenia şi Oltenia, şi evrei, în placul său”. Moldova”. A se vedea şi pp. 58-59, 7 Idem, p. 147. precum şi p. 176. 8 Zigu Ornea, Junimea şi junimismul, 11 Idem, p. 57, 58 şi 59. Editura Eminescu, Bucureşti, 1978, 12 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru p. 149 şi urm. Legionari, Editura Totul pentru 9 Garabet Ibrăileanu, Spiritul criticîn Ţară, Sibiu, 1936 (am folosit o cultura românească, 1909, pp. 97- versiune în format pdf care poate fi 98, apud Zigu Ornea, Junimea şi găsită pe internet aici: junimismul, Editura Eminescu, https://archive.org/details/PentruLeg Bucureşti, 1978, p. 151 ionari, accesat 29 august 2018): p. 10 Francesco Veiga, Istoria Gărzii de 14, p. 15, p.44, pp.60-61, pp. 81- 82, Fier, 1919-1941, Mistica pp. 89-97; La p. 39: „Îndreptarele de ultranaţionalismului, trad. Marian orientare la aceste şedinţe (ale Ştefănescu, Editura Humanitas, Societăţii studenţilor în drept a cărui Bucureşti, 1993, p. 24: „la jumătatea preşedinte validat singur era ultimei treimi a secolului al XIX-lea Codreanu, n.n.) erau scrierile ge- presiunea marilor proprietari de niilor noastre naţionale, Bogdan pământ asupra ţăranilor s-a agravat Petriceicu Haşdeu, Vasile Conta, brusc; concurenţa giganticelor grâ- Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri nare americane şi a vecinilor ruşi a etc., şi mai cu seamă, scrierile şi dus la prăbuşirea preţului grâului prelegerile profesorului Cuza, scrie-

28 Ideea naţională după Marea Unire

rile profesorului Paulescu, lecţiile de trădătorului şi în al doilea rând educaţie naţională ale profesorului duşmanului. Dacă aş avea un singur Găvănescul.” glonţ, iar în faţa mea un duşman şi 13 Idem, „În acest volum este scrisă un trădător, glonţul l-aş trimite în povestea tinereţii mele, de la 19 la trădător.” 34 ani, cu simţirile,credinţa, gându- 18 Idem, p. 124. rile, faptele şi greşelile ei.”, p. 2. 19 Idem, pp. 99-101. 14 Idem, „Ţara aceasta piere din lipsă de 20 Idem, p. 270: „Cerem trimiterea la oameni, nu din lipsă de programe. muncă a tuturor agenţilor electorali Aceasta este părerea noastră. Nu şi stabilirea unui comandament unic, programe trebuie să creăm, ci căruia să i se supună, într-un singur oameni, oameni noi”, p. 199. gând, toată suflarea românească”. 15 Olivier Jens Schmitt, op. cit, pp. 248-249. 21 Idem. 16 C. Z. Codreanu, op. cit., p. 54: 22 Idem, p. 273. „fascism înseamnă, în primul rând, 23 Idem, p. 273. apărarea naţiei tale împotriva pri- 24 Idem, p. 279. mejdiilor care o pândesc. Înseamnă 25 Idem. desfiinţarea acelor primejdii şi 26 Idem, p. 56. deschidere de drum liber către viaţă 27 Idem, p. 50. şi mărire pentru naţiunea ta. În 28 Idem, p. 171. România, fascismul nu putea să 29 Idem, p. 276. însemne decât înlăturarea primej- 30 Idem. diilor care ameninţă poporul român, 31 Idem, p. 277. adică înlăturarea primejdiei jidăneşti 32 Idem, p. 192: „singurul program fiind şi deschidere de drum liber către viaţa mea de lupte de până atunci” viaţa şi mărirea la care au dreptul să 33 Idem. p. 277 aspire românii. Iudaismul a ajuns la 34 Idem, p. 221. Sau la p. 166: „Mulţimile stăpânire în lume prin masonerie şi au câteodată contact cu sufletul în Rusia prin comunism.” Vezi şi p. neamului. Un minut de viziune. 279 expresia „democraţia masonică” Mulţimile văd neamul, cu morţii, cu 17 C. Z. Codreanu, op. cit., p, 112: „Cea tot trecutul lui. Îi simt toate clipele dintâi problemă care ni se punea era de mărire, ca şi acelea ale înfrân- aceasta: cine trebuie să răspundă mai gerii. Simt cum clocoteşte viitorul. întâi? Cine sunt mai vinovaţi pentru Contactul acesta cu neamul întreg e starea de nenorocire în care se zbate plin de înfrigurare, de cutremur. ţara: românii sau jidanii? Am căzut Atunci mulţimile plâng. Aceasta va unanim de acord, că cei dintâi şi mai fi fiind mistica naţională, pe care mari vinovaţi sunt românii ticăloşi, unii o critică, pentru că nu ştiu ce care pentru arginţii iudei şi-au trădat este şi pe care alţii nu o pot defini, neamul. Jidanii ne sunt duşmani şi în pentru că nu o pot trăi. Dacă mistica această calitate ne urăsc, ne otrăvesc, creştină cu finalul ei, extazul, este ne extermină. Conducătorii români contactul omului cu Dumnezeu, care se aşează pe aceeaşi linie cu ei, printr-un „salt din natura umană în sunt mai mult decât duşmani: sunt natura divină” (Crainic), mistica na- trădători. Pedeapsa cea dintâi şi cea ţională nu este altceva decât con- mai cruntă se cuvine în primul rând tactul omului sau al mulţimilor cu

29 POLIS

sufletul neamului lor, printr-un salt 35 Idem, p. 55. pe care acestea îl fac, din lumea 36 Idem, pp. 220-221. preocupărilor personale, în lumea 37 Idem, p. 194 şi p. 218. eternă a neamului. Nu cu mintea, 38 Chiar dacă Zelea Codreanu afirmă că căci aceasta o face orice istorie, ci mişcarea legionară este mult sub trăind, cu sufletul lor.” Precum şi la misiunea Bisericii ortodoxe: p. 277: p. 55: Referindu-se la greva studen- „Am fost întrebat dacă activitatea ţească din 10 decembrie 1922 Zelea noastră de până acum se află pe linia Codreanu o caracterizează astfel: „o Bisericii Creştine. Răspund: Facem izbucnire vulcanică pornită din o mare deosebire între linia pe care adâncurile naţiei …, un mare mo- mergem noi şi linia Bisericii ment de electrizare colectivă, fără Creştine. Linia Bisericii este cu mii pregătire prealabilă, fără discuţii pro de metri deasupra noastră. Ea atinge şi contra, fără decizii luate în perfecţiunea şi sublimul. Nu putem comitete…, Un mare moment de coborî această linie pentru a explica iluminaţie colectivă ca lumina unui faptele noastre. Noi, prin acţiunea fulger în mijlocul unei nopţi întu- noastră, prin toate faptele şi gân- necoase, în care o tinerime întreagă durile noastre, tindem către această îşi vede linia de viaţă a ei şi a linie, ne ridicăm spre ea, atât cât ne neamului. Această linie trece lumi- permite greutatea păcatelor cărnii şi noasă de-a lungul întregii noastre condamnarea la care am fost sortiţi istorii naţionale şi continuă virtual prin păcatul originar. Rămâne de de-a lungul întregului nostru viitor văzut cât am putut, prin sforţările românesc, indicând calea de viaţă şi noastre pământeşti, a ne înălţa către de onoare pe care va trebui să această linie.” mergem şi noi şi strănepoţii noştri, 39 Idem, p. 56. dacă voim viaţă şi onoare pentru 40 Idem, p. 281. neamul nostru” 41 Idem, p. 22.

Bibliografie

BOCANCEA Sorin, Naţionalismul. ELIADE Mircea, Textele „Legionare” şi Fondul ideologic al reacţiilor despre „Românism”, Editura Dacia, europenilor la provocările actuale, Cluj-napoca, 2001. Polis, Volum III, Nr. 1 (7), Serie nouă, GELLNER Ernest, Raţiune şi cultură, decembrie 2014-februarie 2015. Raţionalitatea şi raţionalismul în BOIA Lucian, Istorie şi Mit în conştiinţa istorie, trad. Ramona Lupaşcu, Editura românească, Editura Humanitas, Institutul European, 2001. Bucureşti, 1997. GEORGESCU Vlad, Istoria Românilor, CIORAN Emil, Schimbarea la faţă a De la origini până în zilele noastre, României, Editura Humanitas, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. Bucureşti, 1990. HERMET Guy, Istoria naţiunilor şi a Corneliu Zelea, Codreanu 100 de ani de naţionalismului în Europa, Editura la naştere, Fundaţia „prof. Gheorghe Institutul European, Iaşi, 1997. Manu”, Timişoara, 1999.

30 Ideea naţională după Marea Unire

MANENT Pierre, Raţiunea Naţiunilor, VEIGA Francesco, Istoria Gărzii de reflecţii asupra democraţiei în Europa, Fier, 1919-1941, Mistica trad. Cristian Preda, Editura Nemira, ultranaţionalismului, trad. Marian Bucureşti, 2007. Ştefănescu, Editura Humanitas, ORNEA Zigu, Anii treizeci, extrema Bucureşti, 1993. dreaptă românească, Editura Fundaţiei VOLOVICI Leon, Ideologie naţională şi Culturale Române, Bucureşti, 1996. antisemitism în viaţa intelectuală ORNEA Zigu, Junimea şi junimismul, românească din anii ’30, Dialog, Editura Eminescu, Bucureşti, 1978. cercul democrat al românilor din ROŞCA Nicolae, Cronica unor violenţe germania, red. Ion Solaloclu, mai- politice, Editura Constant, Sibiu, 1999 septembrie 1993, nr. 147-151. SCHMITT Olivier Jens, Corneliu Zelea ZELEA CODREANU Corneliu, Pentru Codreanu, Ascensiunea şi căderea Legionari, Editura Totul pentru Ţară, „Căpitanului”, Editura Humanitas, Sibiu, 1936, (am folosit o versiune în Bucureşti, 2017. format pdf care poate fi accesată pe ŢURCANU Florin, Mircea Eliade, internet aici: Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, https://archive.org/details/PentruLegio Bucureşti, 2005. nari, accesat 29 august 2018).

31 POLIS

32 Ideea naţională după Marea Unire

Minorităţile, cetăţenia şi diversitatea culturală1

(The minorities, citizenship and cultural diversity)

Radu CARP

C’Art Fest este un mod exemplar saşi din România (deoarece se de a pune în lumină o anumită comu- apropie de extincţia biologică, cei nitate locală precum este Cristian. În mai tineri sunt de 70 de ani în anu- România foarte multe comune au fost mite comunităţi, restul sunt plecaţi în declarate oraşe, chiar municipii ca de Germania, au o anumită transhu- exemplu municipiul Codlea prin care manţă, vin din Germania în România am trecut ajungând la Cristian. M-am şi invers) va dispărea şi spiritul care a întrebat “oare de ce este Cristian animat Transilvania timp de 800 de dezavantajat şi de ce nu este şi el ani?”. Mi-a răspuns că „nu va municipiu?”. Aceasta a fost o politică dispărea pentru că voi românii v-aţi la începutul anilor 2000, dintr-o contaminat de la noi cu spiritul frustrare a autorităţilor de atunci le- german. Vă place să vă trimiteţi copii gată de negocieriile cu Uniunea la şcoală să înveţe limba germană Europeană, când de la Bruxelles ni se pentru că în felul acesta consideraţi atrăgea atenţia că, potrivit statisti- că ei vor avea mai multe oportunităţi cilor, populaţia trăieşte mai mult în în Germania dar şi în România. Prin rural. Am vrut să demonstrăm că faptul că apreciaţi şi cunoaşteţi mai suntem de fapt o ţară urbană şi au bine cultura noastră, veţi prelua fost transformate, fără nicio justi- această ştafetă de la noi, care vom ficare, sate şi comune în oraşe şi dispărea. Nici religia nu va dispărea, municipii. Aceasta este cu totul altă va supravieţui într-o formă sau alta”. istorie dar legată de discuţia de astăzi Tot în cadrul acestei discuţii, pentru după cum se va vedea. În al doilea ca să intru în subiectul dezbaterii de rând, locul acesta este foarte bine ales astăzi, atunci când l-am întrebat pentru o asemenea discuţie pentru că despre Centenar, despre 2018 şi care am publicat recent un dialog cu este semnificaţia pentru comunitatea Eginald Schlattner2 şi i-am pus o saşilor, mi-a spus un lucru pe care îl întrebare: „după ce vor muri ultimii ştiam, dar pe care l-am înţeles mai

33 POLIS bine după acest dialog: faptul că siderente foarte pragmatice. Evident germanii sunt o minoritate loială că au aşteptat de la acel nou stat un statului pe teritoriul căruia trăiesc, nou tip de abordare faţă de drepturile indiferent ce regim politic ar avea lor şi au avut aşteptări legate de auto- acel stat şi indiferent despre ce stat nomie, dar aceasta este o discuţie mai este vorba. Acest lucru este valabil complicată, legată de ce aşteptări au nu numai în România, ci şi în Rusia fost şi ce a putut să ofere statul român unde există o comunitate foarte im- până la venirea regimului comunist, portantă de germani, practic în toate deoarece după instaurarea comunismu- statele europene unde există o ase- lui această discuţie a fost îngheţată. menea comunitate. Germanii se Abordez două chestiuni funda- caracterizează prin loialitate faţă de mentale care figurează în titlul comunitatea care este majoritară. În acestei conferinţe. În primul rând opoziţie, minoritatea maghiară, spunea despre cetăţenie. Noi suntem astăzi Schlattner, este ne-loială statului în parte a unui proiect care ştim cum a care trăieşte. Aceasta vedem în început, ştim cum a evoluat, însă nu România, în Slovacia, peste tot unde ştim cum se va finaliza. Este un trăiesc comunităţi maghiare. Am experiment la scară istorică. Acest discutat cu cineva care are o funcţie experiment se cheamă cetăţenie euro- foarte înaltă din partea UDMR. L-am peană. Dincolo de cetăţeniile naţio- întrebat „Cum sărbătoriţi voi nale, considerăm că există un alt tip Centenarul?” şi mi-a răspuns „supra- de cetăţenie, cea europeană, în care ar vieţuim cumva, au fost lucruri şi mai trebui toţi să ne regăsim. Oare ne grele“. Există astfel unele minorităţi regăsim într-o cetăţenie dincolo de care sunt fidele statului unde se află cea naţională? Avem sentimentul şi alte minorităţi care consideră că apartenenţei la această comunitate? aparţin unui alt stat, chiar şi imaginar. Mulţi spun “avem acest sentiment în Construiesc această comunitate semi- momentul în care depăşim graniţele imaginară a unui stat care le acordă continentului european”. Oare însă se protecţie de la începuturile timpului întâmplă aşa? Oare dacă în Argentina şi până la Apocalipsă. Diferenţa se întâlneşte un român cu un maghiar dintre aceste două moduri de abor- sau un slovac sau francez au aceeaşi dare nu înseamnă că doar unul este raportare la statul pe teritoriul căruia corect. Ambele sunt corecte în egală se află şi la tradiţiile acelui stat ori măsură. Sunt doar diferite. Am uitat nu? Deocamdată putem afirma că de să cultivăm această diferenţă şi să o 25 de ani s-au făcut paşi în această înţelegem. Pretindem ca toţi să aibă direcţie, dar sentimentul de aparte- acelaşi tip de comportament, ori nenţă la o comunitate superioară de momentul 1918 a fost un moment în fapt încă nu există, pentru că nu care mai multe minorităţi au consi- există instrumente politice pentru a derat că singura lor salvare este noul crea acest sentiment de apartenenţă. stat care avea să se nască din con- Nu există politici publice, nu există

34 Ideea naţională după Marea Unire guverne care să aibă instrumente cărui membri nu aveau cetăţenie pentru a crea acest sentiment. El vine pentru că nu a fost considerată o doar din realizările acelui proiect. Cu minoritate loială noului stat creat alte cuvinte, dacă proiectul este de după destrămarea URSS. Între timp succes şi cetăţenia supranaţională problema s-a mai rezolvat, în sensul este de succes. Noi astăzi trăim într-o că legislaţia internă s-a mai schimbat, Europă care nu îşi găseşte identitatea. la insistenţele Consiliului Europei, O Europă frământată de probleme Uniunii Europene, însă în continuare identitare care apar, paradoxal, problema există. Persoane fără cetă- tocmai atunci când sunt pe cale de a ţenie. Ce facem cu acestea? Le poate se rezolva – migraţia nu a fost o fi acordată direct cetăţenia aceasta problemă atât de intens tratată când a supranaţională, europeană? Trebuie apărut pe scară largă precum este să li se faciliteze cetăţenia naţională? tratată în 2018. O Europă care este Sunt probleme deschise la care nu oarecum în contratimp cu rezolvarea există un răspuns definitiv. Aceste acestor probleme identitare. Europa persoane au sperat că după aderarea crează probleme, atunci când există la UE vor avea un statut de cetăţeni nu le recunoaşte ca fiind probleme, europeni, ori lucrurile nu s-au iar atunci când nu mai există începe întâmplat aşa, problemele au persistat să apară dezbaterea cu privire la ce şi după aderare pentru că tratatele facem cu problema respectivă. Ivan Uniunii Europene afirmă clar că Krastev, cunoscutul politolog bulgar, cetăţenia europeană nu înlocuieşte a publicat o carte care sper să se cetăţenia naţională. Ce facem cu traducă în limba română „After persoanele care nu au niciun fel de Europe”3 şi face aceeaşi constatare. cetăţenie? Dar cu cei care sunt Ne-am aflat într-un moment de apatrizi? Cu cei care sunt refugiaţi? graţie, perioada 2004-2007, moment Cu cei care se află în căutarea unui în care vest-europenii începeau să statut, a unei legături cu statul pe circule în Europa de Est ca să teritoriul căruia trăiesc? Au existat cunoască mai bine anumite locuri a mai multe formule de integrare a căror reprezentare nu o aveau, dar acestora, pentru a răspunde la anu- astăzi trăim în comunităţi mai închise mite solicitări din partea lor dar până decât în 2007. Ce s-a întâmplat? Oare acum toate aceste experimente au ne-am plictisit atât de mult unii de eşuat sau nu au avut rezultatul scon- alţii încât nu vrem să ne mai înţe- tat. De exemplu, mai multe primării legem unii pe alţii? Este o întrebare au încercat în Austria, Franţa, deschisă. Nici Krastev nu are un Olanda, să creeze anumite consilii răspuns. Ne aflăm în mijlocul unui consultative ale persoanelor care încă experiment care trebuie conotat cu nu au cetăţenie şi să le asocieze în anumite aspecte foarte concrete. Mă luarea unor decizii. S-a constatat însă refer la situaţia statelor baltice. A fost că aceste persoane nu vor să aibă o problemă cu minoritatea rusă, ai decât drepturi 100%. Nu vor varianta

35 POLIS de mijloc, să aibă doar anumite stat este pe deplin consolidat atunci drepturi. În momentul în care le spui când are o viziune foarte clară a că pot avea numai anumite drepturi, raporturilor dintre majoritate şi mino- se interesează care sunt drepturile ritate. Întrebarea este dacă are cetăţenilor şi le vor pe acestea în România o viziune clară privind totalitate. Ce facem cu aceste per- relaţia dintre majoritate şi minoritate. soane? O problemă care, după 2015 a Nu mă refer doar la minorităţile devenit şi mai presantă. Nu există o naţionale. Mă refer la orice tip de soluţie general acceptată. Prin ur- majoritate şi orice tip de minoritate. mare, în ceea ce priveşte cetăţenia ne Constatăm însă că în momentul de situăm într-o dezbatere care de-abia a faţă România este profund divizată. început în Europa, iar din păcate în Mă întreba cineva care scrie la ora România încă nu am început această actuală o carte despre clivajele din dezbatere. Ar fi posibil să existe România, încercând să reconstruiască reguli cu privire la acordarea cetăţe- teoria cunoscută a clivajelor, formu- niei la nivel european? Ar fi statele lată în anii 1960, să o adapteze în naţionale dispuse să cedeze din cazul României. M-a întrebat „care această prerogativă? Deocamdată nu, crezi că este cel mai important clivaj deocamdată regulile sunt foarte dife- de la ora actuală din societatea rite şi aceasta explică de ce anumiţi românească?” şi am răspuns „nu pot cetăţeni se căsătoresc în anumite state să dau un răspuns, sunt atâtea clivaje şi vor drepturi în altele pe baza liber- în momentul de faţă încât nu ştiu care tăţii de circulaţie. Este bine să existe este cel mai puternic”. Există un reguli comune în această materie? clivaj politic, o falie care se adânceşte Deocamdată nici măcar întrebarea nu după cum vedem în ultimul an şi a fost formulată pe de-a întregul. jumătate, de la începerea acelor Acesta este momentul în care ne proteste în ianuarie 2017. Falia se aflăm şi în care, dacă nu generăm tipul adânceşte, nu mai există niciun me- adecvat de dezbatere, vom sfârşi prin diator, nu mai există spaţiu inter- a ajunge la o concluzie care, după mediar. Clivajele sociale nu pot fi părerea mea, nu mai corespunde contestate şi nu există o preocupare adevărului, anume faptul că cetăţenia pentru a găsi o soluţie. Clivajele naţională, aşa cum a fost gândită în economice există şi din nou este o secolul XIX, este adecvată şi reali- chestiune care nu se discută. Cliva- tăţilor de astăzi. Ea nu este adecvată, jele identitare există şi la fel este o ştim acest lucru, însă în lipsa unor chestiune pe care refuzăm să o soluţii alternative nu putem decât să discutăm. Care este riscul să nu discu- ne recunoaştem neputinţa şi să afir- tăm despre aceste clivaje? Riscul este măm că ceea ce se gândea în secolul ca societatea la un moment dat să nu XIX este valabil şi în secolul XXI. mai poată funcţiona în ansamblul ei, Al doilea aspect pe care îl tratez pentru că dacă nu există un minim se referă la minorităţi. Consider că un consens asupra unor principii de bază

36 Ideea naţională după Marea Unire ale societăţii, un consens foarte nu s-a pus problema, în 1991, 2003 liberal, în sensul lui Rawls, dar tot sau 2013. Este o discuţie căreia i-a consens, societatea respectivă nu trecut momentul, pe plan european - poate să meargă înainte. Care este ceea ce nu înseamnă că nu va mai elementul de consens în momentul de reveni. Care este atunci baza funda- faţă? Cineva ar putea spune că este mentală a apartenenţei noastre la apartenenţa noastră la Uniunea acest stat? Simplul fapt că se afirmă Europeană, la Europa, la societatea în Constituţie că România este un stat occidentală. Oare este aşa? Oare în unitar, naţional, sunt chestiuni decla- profunzime gândim că aşa este sau ne rative. În ce credem noi? În Polonia, complacem doar declarativ să noua Constituţie din 1997 se deschi- considerăm că aşa este? Prin urmare, de cu un Preambul prin care se nici măcar nu ştim care sunt aceste afirmă: clivaje în prezent. Este rolul ştiinţei „noi, Naţiunea Poloneză – toţi politice, al ştiinţelor sociale în gene- cetăţenii Republicii, atât cei care ral, să aprofundeze această chestiune. cred în Dumnezeu ca izvor al O chestiune pe care, repet, nici măcar adevărului, dreptăţii, binelui şi nu am formulat-o ca atare. frumosului, precum şi cei care nu Afirmam că un stat este puternic împărtăşesc o asemenea credinţă, în măsura în care ştie să construiască dar care respectă acele valori raportul dintre majoritate şi mino- universale provenind din alte surse, ritate. Să citim cu atenţie de exemplu egali în drepturi şi obligaţii pentru Constituţia României. Pe ce se binele comun - Polonia... instituim bazează statul în momentul de faţă? această Constituţie a Republicii Care sunt valorile pe care se înte- Polone ca lege fundamentală a sta- meiază statul? Se afirmă la art. 1, tului, fondată pe respectul libertăţii şi alin. 3 că o valoare supremă sunt al dreptăţii, pe cooperarea dintre idealurile Revoluţiei din decembrie puterile publice, pe dialogul social, 1989 dar care sunt acele idealuri nu precum şi pe principiul subsidiarităţii ştim. Nici măcar cei care au luat parte în consolidarea puterii cetăţenilor şi atunci la Revoluţie nu mai înţeleg ce a comunităţilor lor”4. se întâmplă în prezent şi de ce se Rostul acestui Preambul este reinterpretează trecutul în perma- tocmai acela de a crea bazele unui nenţă. Pe ce se mai bazează statul? Pe consens minim între cetăţenii de monarhie? S-a refuzat o referinţă în diferite orientări. La noi nici măcar acest context la rolul istoric al Casei această preocupare de a pune bazele Regale, odată cu revizuirea unui astfel de consens într-un text Constituţiei din 2013. S-a interpretat fundamental nu a existat şi nu există. ca şi cum ar fi fost o chestiune Atunci când se afirmă în spaţiul public personală. Moştenirea creştină face că ar trebui un Preambul la Constituţie parte din valorile supreme la care nu există nici măcar un freamăt că ar face referire Constituţia? Nici măcar trebui să existe sau nu. Toate acestea

37 POLIS sunt teme fundamentale pentru struc- monitorizare, există instituţii cu atri- turarea identităţii noastre. buţii în domeniu. Ori ce constatăm Revin la minorităţi. A existat la astăzi? Constatăm sfârşitul acestui începutul anilor 1990 în general în model. Încotro ne îndreptăm? Pro- Europa un moment de optimism babil spre un alt model, dar despre maxim în ceea ce priveşte drepturile care nu cunoaştem mare lucru. În minorităţilor, la fel cum a existat unul 2013 a apărut o iniţiativă a FUEN, o referitor la conceptul de cetăţenie organizaţie europeană a minorităţilor, europeană. S-a crezut atunci ca dacă de a promova un pachet de acte se inserează în Tratatul de la normative, „Minority Safe Pack”, 11 Maastricht acest concept, imediat se la număr, cu privire la protecţia şi realizează. La fel şi cu minorităţile. minorităţilor în dreptul Uniunii S-a crezut că dacă se insistă foarte Europene. Iniţial, Comisia Europeană mult problemele vor fi rezolvate în a respins această iniţiativă şi această statele din Europa de Est unde che- organizaţie a atacat decizia în faţa stiunile legate de relaţia majorităţii cu Curţii Europene de Justiţie. Interesant minorităţile încă nu fuseseră rezol- este că au avut câştig de cauză şi vate pe deplin, erau îngheţate. În Curtea Europeană de Justiţie a obli- perioada comunistă s-a crezut că prin gat Comisia Europeană să iniţieze folosirea unor instrumente specifice strângerea de semnături pentru pro- se va găsi o rezolvare şi toţi vor movarea acestui pachet de acte nor- achiesa la acea soluţie. Ne aducem mative. Din acest motiv am afirmat aminte că la începutul anilor 1990 a că ne aflăm la sfârşitul unui model şi fost o perioadă efervescentă, s-a la începutul altui model. Nu ştim cum redactat o Cartă europeană privind va arăta acest pachet de acte autonomia locală, o Convenţie-cadru normative după ce va fi dezbătut în pentru protecţia minorităţilor naţio- Parlamentul European. Nu ştim câte nale, s-a înfiinţat poziţia de Înalt dintre aceste prevederi vor fi într- Comisar OSCE pentru Minorităţi adevăr inovatoare şi vor fi un plus Naţionale. În primii 5-6 ani ai anilor pentru minorităţile naţionale care 1990, când un asemenea personaj există la momentul actual în Europa. descindea la Bucureşti, Budapesta, Ştim doar că suntem la începutul Bratislava, era ascultat mai mult decât unui proces şi nu ştim încotro ne preşedintele Ungariei, Slovaciei, îndreptăm. Pentru a da un alt exem- României, ş.a.m.d. A existat prin plu, în România am avut chiar anul urmare cel puţin iluzia unui consens acesta un litigiu privind Liceul privind un model european. După ce Teologic Romano-Catolic maghiar, aceste state au intrat în Uniunea din Tîrgu Mureş. Dacă nu analizăm Europeană, iarăşi s-a crezut că pro- cu atenţie ceea ce afirmă Curtea blema respectivă a fost soluţionată, în Constituţională5, aparenţa este că sensul că nu va mai apărea din nou avem de-a face cu un caz banal. În pe agendă şi că există mecanisme de realitate, decizia Curţii Constituţionale

38 Ideea naţională după Marea Unire pune însă în lumină anumite aspecte limbii minorităţilor naţionale în uni- fundamentale despre care sunt con- tăţile administrativ-teritoriale în care vins că se va mai discuta. De exem- cetăţenii aparţinând minorităţilor plu, cum funcţionează principiul naţionale nu ating ponderea prevă- subsidiarităţii între Parlament şi zută la alin (1). autorităţile locale în ceea ce priveşte Sunt aceste prevederi în dezacord reglarea problemelor autonomiei. cu ceea ce se discută astăzi pe plan Găsim răspunsuri interesante în european? Cu Convenţia-cadru? Nu această decizie. Sunt convins că cei sunt în dezacord. Este ceva nou? Da, care vor să meargă în continuare pe este ceva nou. Este în conformitate agenda promovării drepturilor mino- cu Constituţia? Din nou, avem de-a rităţilor vor găsi raţionamente în face cu o chestiune deschisă la care opiniile separate, în raţionamentele nu vom afla foarte curând un răspuns care au fost prezentate în faţa Curţii, definitiv. Prin urmare, toate aceste de aceea afirm că ne aflăm la începu- câmpuri de dezbatere publică care au tul unui proces. Un alt exemplu: fost deschise în ultimii ani în legătură Codul administrativ adoptat de cele cu reglementarea situaţiei minori- două Camere care prevede la art. 94: tăţilor naţionale nu au deocamdată o (1) În unităţile/subdiviziunile ad- soluţie. Un alt câmp de dezbatere a ministrativ-teritoriale, în care cetă- fost deschis recent, prezenţa repre- ţenii aparţinând minorităţilor naţio- zentanţilor minorităţilor în Parlament. nale au o pondere de peste 20% din A fost deschis punându-se întrebarea: numărul locuitorilor, autorităţile „oare ei sunt reprezentanţii legitimi ai administraţiei publice locale, insti- acestor comunităţi sau ar putea să tuţiile publice aflate în subordinea existe un mecanism mai bun care să acestora, organismele prestatoare de asigure reprezentarea a celor care servicii publice şi de utilitate publică sunt într-adevăr interesaţi de comuni- de interes local sau judeţean, precum tatea respectivă şi nu a celor care sunt şi prefecturile, serviciile publice certaţi cu legea?”. Este un câmp de deconcentrate, au obligaţia să asi- dezbatere cu totul nou. În anii ’90 am gure în raporturile cu aceştia, folo- avut acest consens potrivit căruia sirea limbii minorităţii naţionale minorităţile trebuie reprezentate în respective, în conformitate cu pre- Parlament, un principiu extraordinar, vederile Constituţiei, ale prezentului singurul care există la noi şi în alte Cod şi ale tratatelor internaţionale la ţări nu există şi care a fost preluat care România este parte. parţial de alte ţări, un mecanism care (2) Autorităţile şi instituţiile însă după 27 de ani de aplicare se publice, precum şi celelalte entităţi dovedeşte a fi contestat. Vrem să juridice prevăzute la alin.(1), prin punem altceva în loc? Nu ştim, hotărârea organelor lor deliberative deocamdată discuţia nici nu este întru sau după caz, organelor de condu- totul începută. Vrem să păstrăm acest cere pot decide asigurarea folosirii sistem? Iarăşi, este o discuţie mult

39 POLIS mai profundă decât cea legată de Pentru a încheia, reiau distincţia între felul în care votează un parlamentar minorităţile care acceptă un anumit sau altul. În concluzie, toate palierele model de loialitate faţă de statul în care descriu relaţia dintre majoritate care trăiesc şi cele care nu acceptă şi minoritate, problemele de identi- dar toate trebuie să se regăsească în tate şi definiţia statului, sunt câmpuri acelaşi proiect. Aceasta trebuia să fie de dezbatere deschisă. Aceasta întrebarea fundamentală a anului înseamnă o ocazie foarte bună de a Centenar. Polonezii au rezolvat foarte găsi răspunsuri valabile nu numai elegant această problemă. Au afirmat pentru generaţia noastră dar şi pentru că Polonia este binele comun al tutu- generaţiile care vin, înseamnă că de ror, o formă de patriotism constituţio- fapt aceasta este miza dezbaterii. Mi- nal. Nicio formă de patriotism nu este e teamă însă că vom rata această depăşită. Observ cu tristeţe că noi nu ocazie, ne aflăm într-un moment de am avut această preocupare, posibil graţie în care definirea tuturor acestor că nu o avem nici în continuare şi nu concepte este un câmp deschis. îmi doresc altceva decât ca ceea ce Deschiderea este o dovadă de graţie, pun în discuţie ca provocări inte- nu de instabilitate socială. Avem de-a lectuale să fie preluat cumva şi pe face nu cu o instabilitate socială ori agenda publică pentru că dacă vom politică, ci cu una intelectuală care continuă să ocupăm spaţiul public cu poate produce ceva nou, o plus-va- probleme care de fapt nu sunt funda- loare în domeniul cunoaşterii. Vrem mentale pentru definirea noastră, în să profităm de acest moment sau nu? calitate de persoane şi de membri ai Ori vrem să rămânem la nivelul unei comunităţi, nu vom face altceva dezbaterilor din secolul XIX? Acestea decât să menţinem o iluzie în care ne- sunt întrebări care ar trebui să ne am situat în general după 1989, preocupe la modul cel mai profund. alături de multe altele.

Note

1 Conferinţă susţinută în cadrul C’Art 4 Traducerea este preluată din Fest, 18.07.2018, la Cristian, jud. Constituţia Republicii Polone, în Braşov, http://cartfest.ro/program- Ştefan DEACONU (coord.) Codex cartfest-5/ constituţional. Constituţiile statelor 2 Radu CARP, Eginald SCHLATTNER, membre ale Uniunii Europene, vol. „Dumnezeu mă vrea aici”, Lumea II, Monitorul Oficial, Bucureşti, credinţei, Bucureşti, 2018. 2015, p. 309. 3 Ivan KRASTEV, After Europe, 5 Decizia nr. 118/2018, M. Of. nr. University of Pennsylvania Press, 367/27.04.2018. Philadelphia, 2017.

40 Ideea naţională după Marea Unire

INTERVIU

Sorin Antohi. „Din nou despre ideea naţională”

(Sorin Antohi.„ About the National Idea again”)

Redacţia Revistei POLIS

Crearea României Mari a fost modernizării, a dus la apariţia unei consecinţa unui efort îndelungat, ce a reacţii, exprimată cel mai bine de presupus angajarea unor generaţii şi sloganul „nu ne vindem ţara”. Chiar curente cultural-politice în susţinerea după intrarea în UE, o mare parte „ideii naţionale”. După 1918, a fost dintre români sunt ademeniţi de necesară consolidarea acestei sloganul „mândru că sunt român”, construcţii politice, proces care nu s-a având impresia că aceasta este cea încheiat nici astăzi (este suficient să mai bună formă de a-şi arăta aderenţa ne gândim la absenţa unei infra- la naţiune şi patriotismul. Din păcate, structuri rutiere moderne care să lege ideea naţională este prezentă adesea provinciile istorice). Au fost mai în spaţiul public în forma autohto- multe proiecte cu privire la moder- nismului. În anul Centenarului, cred nizarea României, de la sloganul că este necesară o readucere în „prin noi înşine” la proiecţia unei ţări discuţie a „ideii naţionale”. „ca Soarele sfânt de pe cer”. Comu- niştii nu au abandonat ideea naţio- „Diaspora drept partea mai bună a nală, ci au utilizat-o pentru conso- naţiunii etnice fremătând de lidarea propriei puteri, articulând urgenţa repatrierii pentru a ne naţional-comunismul din perioada salva pe toţi de noi înşine” ceauşistă. Căderea comunismului nu a însemnat dispariţia subită a pro- Redacţia: Momentul 1 decembrie iecţiilor pe care le-a creat această 2018 a fost ultimul şi cel mai ideologie. Necesitatea reîntâlnirii cu important episod al unui proces lumea occidentală, ca o condiţie a istoric de creare a României Mari,

41 POLIS sau primul episod dintr-un proces ce chiar pentru mulţi pretinşi specialişti) nu s-a încheiat nici astăzi? o serie inexorabilă de evenimente Sorin Antohi: 1 Decembrie 1918 necesare din punct de vedere cauzal este o dată simbolică. Dar, dincolo de şi conceptual/doctrinar, organizate sărbătorirea ei necesară şi justificată (teleo)logic, în lumina unei anumite (cu tot cu festivismul inevitabil al filozofii a istoriei (mă refer atât la aniversărilor, de un kitsch care concepţiile ciclice, cât şi la cele li- trebuie asumat senin), acea zi memo- neare şi mesianice/apocaliptice, fie rabilă nu trebuie reificată, mitolo- ele religioase ori seculare). Aseme- gizată şi instrumentalizată (dincolo nea teorii speculative ale istoriei, de limitele de bun-simţ ale unui ritual seducătoare prin iluzia lor gnostică laic de reconfimare/reafirmare a (adică prin promisiunea de a învinge comunităţii politice), ci istoricizată opacitatea Istoriei, de a găsi peste tot riguros, adică plasată într-o crono- şi permanent inteligibilitate, previzi- logie complexă, discontinuă şi etero- bilitate, semnificaţie şi sens), nu lasă genă, precum şi în contextele sale loc pentru contingenţă, efecte neinten- (conceptual, cultural, social, politic, ţionate şi (capacitatea de) acţiune, geopolitic etc.). Marele public şi pentru fenomene diverse (până la chiar autorităţile statului, mediul opoziţie frontală) şi fragmentare (în academic şi cultural, aproape toate timp şi spaţiu), pentru interacţiunile persoanele, instituţiile şi organizaţiile lor (preponderent discontinue şi par să fi descoperit tardiv şi cu fortuite). Data de 1 decembrie 1918 ar oarecare surprindere faptul banal că fi rămas o frumoasă amintire fără, pe 1 decembrie 2018 se împlineşte un pentru da numai câteva exemple, secol de la 1 Decembrie 1918. Din datele de 9-11 noiembrie 1918 acest motiv, Centenarul nu a fost (reluarea statutului de ţară beligerantă anunţat şi pregătit cum se cuvenea chiar la încheierea Primului Război înainte de 2018, iar toamna şi iarna Mondial, cu toate beneficiile, între vor fi supraaglomerate probabil de care dreptul la tot felul de reparaţii şi toate iniţiativele întârziate, în general pretenţii) şi 4 iunie 1920 (când improvizate şi fără noimă. Am numit Ungaria învinsă a trebuit să semneze toată această frenezie comemorativă Tratatul de la Trianon), fără sprijinul Cântarea României Mari (cu o aluzie Franţei (după ce ne abandonase/tră- pe care până şi tinerii o înţeleg), iar dase, alături de ceilalţi aliaţi, prin pe 4 decembrie voi face bilanţul ei în nerespectarea promisiunii de a deschi- seria Idei în Agora, cu ajutorul de un front la Strâmtori şi în Balcani), foştilor mei studenţi Răzvan Pârâianu fără figuri ca generalul Berthelot şi Steliu Lambru1. (alături de ambasadorul Saint-Aulaire, Dar să revin succint la substanţa simbolul solidarităţii unei Franţe care întrebării. Sintagma „proces istoric” în fapt ne uitase şi chiar îşi boicota/şi- trebuie folosită prudent, fiindcă ea cana trimişii în România) ori geo- semnifică pentru marele public (şi graful Emmanuel de Martonne (filoro-

42 Ideea naţională după Marea Unire mânul afişat care a trasat efectiv unul din puţinii saşi rămaşi în ţară, frontiera de Vest a României Mari). devenit preşedinte al Republicii, care Pe de altă parte, evenimentul real a ratat (între altele) ocazia istorică de de pe 1 decembrie 1918 trebuie şi el a aborda explicit problema naţiunii extras din folclorul său patriotard şi politice, nu reuşeşte probabil să analizat: ce comunităţi şi forţe reale spargă această inerţie discursivă erau prezente/reprezentate acolo, cu etnocentrică atunci când spune ce mandat, cu ce scopuri specifice, cu români când vrea să spună cetăţeni. ce strategii şi tactici, cu ce speranţe şi Dacă reuşea, ar fi făcut din asta o viziuni. Chiar simpla lectură a temă a agendei publice. Rezoluţiei de la Alba Iulia ne ajută să Nu pot spune nimic despre viitor, reconstituim, aşa cum se cuvine în din evidente motive epistemologice: toate interpretările istorice, orizontul istoria se abţine de la profeţie. În în care participanţii la adunarea de pe orice caz, observ deja apariţia unei 1 Decembrie 1918 (în orice caz, Românii Mari 2.03. Aceasta nu mai reprezentanţii lor) puteau gândi şi este o insulă de latinitate, nu mai gândeau efectiv. De pildă, sintagma aproximează echivalenţa perfectă “toate popoarele conlocuitoare” din (fictivă, desigur) între naţiune etnică, Rezoluţie, care rezonează cu unele stat naţional, cultură şi teritoriu, ci e dintre mesajele regilor României un arhipelag global şi fluid de Mari în care se vorbeşte de „popoa- comunităţi româneşti, de familii şi rele noastre” (propunându-se tacit indivizi, de cetăţeni stabili (autohoni loialitatea dinastică, un fel de sau nu) şi migranţi, de identităţi şi Kaisertreu – foarte potrivită, deşi reţele interactive, temporare, poli- lipsită de tradiţii locale, într-un regat spaţiale şi non-teritoriale, de nostalgii cu demografia unui imperiu multi- ale originilor şi de experienţe ori cel naţional –, ca principiu al unităţii puţin tentaţii ale zărilor şi firilor corpului politic), indică, pe lângă Celuilalt, de vieţi nomade şi biografii persistenta ezitare, nu doar lexicală, virtuale etc.,. România Mare 2.0 între noţiunile de popor, neam, există şi poate evolua foarte viguros, naţionalitate şi naţiune2, dificultatea intrând în dinamica globală a plura- endemică a elitelor române de a lizării, plasticizării şi precarizării edifica o naţiune politică, de a depăşi identităţilor, fără să aibă nevoie de exclusivismul cadrului etnic şi de a foarte improbabila refacere teritorială accepta diversitatea chiar la acest a României Mari. Să luăm şi nivel (rezultat al istoriilor, antropo- raporturile cu Republica Moldova: pe logiilor şi socializărilor diferite ale plan uman şi cultural, integrarea este componentelor grupului etnic). un succes uimitor, deşi nu neapărat Această dificultate este evidentă şi aşa cum era el cerut în anii primelor astăzi, fiindcă accepţiunea de cetă- „poduri de flori” peste Prut. Nici ţean a etnonimului român rămâne cu măcar Rusia lui Putin, care a inspirat totul marginală. Nici Klaus Iohannis, cea mai spectaculoasă resurecţie a

43 POLIS ideii de “cauzalitate diabolică”, nu a iecte de viitor, nu trebuie să le putut bloca această evoluţie. Pentru articulăm prin extrapolarea unor Bucovina de Nord şi Bugeac, situaţia „tradiţii inventate”, ci pe baza ana- este mult diferită, dar şi cu acele foste lizei pragmatice a prezentului şi, cu regiuni ale României Mari avem ea în minte, prin formularea unor unele raporturi (însă etnicii români conjecturi raţionale. Nu putem spera trebuie să emigreze dacă vor să să trăim în vreunul din viitorurile din atingă un nivel de integrare similar trecut (o spun atât în sensul tehnic al celui cu Republica Moldova, altmin- lui Reinhart Koselleck, cât şi în teri sunt hăituiţi de autorităţi). În sensul criticii unei – imposibile – acelaşi sens trebuie înţeleasă şi istorii a viitorului, preconizată astăzi problematica aşa-zisei Diaspora, o de unii specialişti în studiile utopice), altă noţiune folosită mereu confuz şi ci trebuie să le formulăm, urmând greşit (uneori cu bună ştiinţă) în procedura evocată mai sus şi fără a le spaţiul public, unde apare ca o fetişiza, pe ale noastre. Nu mi-aş dori entitate monolitică bine organizată, să trăim, de exemplu, în viitorul lui destinată să rămână etnic românească Mihai Viteazul (căruia i s-au atribuit, în eternitate, dotată cu un imaginar chiar în istoriografia canonică, idei pe social comun, unanimă în toate care nu le putea avea), ca să nu mai privinţele. Mai mult, în ultimii ani, vorbesc de cel al lui Corneliu Zelea după o lungă perioadă în care Codreanu (agitat în anumite medii Diaspora era numită (nu mereu cu până azi), deşi istoricii pot încerca să simpatie...) “căpşunarii”, populaţia le (re)construiască. expatriată, altminteri (la plecare, înaintea resocializării în ţările ţintă) o Red: Mircea Eliade afirma că metonimie a populaţiei totale, este generaţia lui era scutită şi liberă de prezentată drept partea mai bună a imperativul de a mai participa la naţiunii etnice, numai temporar vreun proiect politic major pentru delocalizată şi fremătând de urgenţa destinul naţiunii. Ce schimbări iden- repatrierii pentru a ne salva pe toţi de tificaţi în conţinutul „ideii naţionale” noi înşine. Toate aceste trăznăi după Marea Unire? circulă şi în mediile relativ educate, intră în programele partidelor poli- S.A.: Dacă nu-i citim în tice, Preşedinţiei şi guvernelor, deşi contextul epocii, Eliade şi congenerii începem să avem, încă la un nivel săi (care fuseseră copii ori ado- modest, o discuţie specializată în lescenţi în timpul Primului Război), mediul academic4. ca şi mentorul lor comun, Nae În concluzie: postistoria României Ionescu, par că transmiteau într- Mari, ca şi preistoria şi istoria ei, nu adevăr la început un mesaj apolitic. este dată, ci mereu schimbătoare, De fapt, era un mesaj metapolitic. Cu imprevizibilă. De aceea, deşi e ne- toţii, vorbeau despre edificarea unei voie şi e bine să facem mereu pro- „noi spiritualităţi”. Această sintagmă-

44 Ideea naţională după Marea Unire cheie plutea deja în aerul anului toate concepţiile asupra individului, eponim al „noii generaţii”, 1927, anul drepturilor şi libertăţilor, identităţii celor douăsprezece articole destul de personale şi de grup, religiei etc.)5. În elocvente – în confuzia şi frenezia lor aceste condiţii, ideea naţională a culturalistă juvenilă, încă nedecantată cunoscut în perioada interbelică o ca fanatism politic – publicate de tranziţie rapidă spre o nouă para- Eliade în Cuvântul şi adunate mult digmă. Aceasta sintetizează şi mai târziu de Mircea Handoca, alături transcende antecedentele umaniste (de de alte intervenţii publicistice la cronicari la Dimitrie Cantemir), eliadiene din acel an simbolic, în luministe (Şcoala Ardeleană), palin- volumul Itinerariu spiritual, al cărui genetic-romantice (al căror trop titlu era anunţat de autor. Petru central, de origine biblică şi aparent Comarnescu, altminteri foarte departe sortit unei cariere infinite, capătă o de poziţia lui Eliade (Grupul Criterion, versiune naţională în Cântarea fondat în 1932, a fost scurtă vreme un României, poemul în proză al lui rar exemplu de convieţuire cordială a Alecu Russo) şi juridic-istorist- diferenţelor şi opoziţiilor), avea să naţionaliste (de la temele drepturilor consacre în opinia publică “noua istorice ale românilor la cele ale spiritualitate”, mai exact, accepţiunile construcţiei unei serii de state foarte diferite date noţiunii de cei româneşti moderne care culminează întrebaţi, prin ancheta realizată de el cu România Mare) şi pozitiviste pe această temă în 1928 şi publicată (psihologia popoarelor, igiena publi- în Tiparniţa literară. Ca şi noţiunile că, educaţia naţională etc.). Tocmai înrudite de generaţie, spiritualitate, apariţia României Mari punea într-o iraţional, experienţă mistică etc., lumină dramatică şi pe o agendă preluate ca atare din conversaţia urgentă absenţa unei naţiuni core- europeană a epocii (cu epicentrul în spunzătoare noii situaţii şi ambiţiilor Germania, dar ajunsă la noi şi prin geopolitice legate de ea (cum ar fi o ecourile francez, spaniol, italian, rus poziţie hegemonică în Balcani şi una – acesta recuperat tot pe filiere de pavăză a Europei în faţa peri- occidentale), ideea naţională începe colului bolşevic – reluare adaptată a în anii 1920 şi radicalizează în anii toposului medieval Antemurale 1930-1940 o cotitură epocală către Christianitatis). anti-modernism, adică spre dublul Aşa cum spuneam, noul stat era negativ al modernismului. Anti-mo- multinaţional, dar lipsit de tradiţia dernismul e îndreptat tot spre viitor, loialităţii dinastice. Sigur, Carol I foloseşte la fel de mult ştiinţa începuse construcţia ei în Vechiul modernă, e la fel de revoluţionar, dar Regat, iar în Dobrogea (acest poligon se opune pe toate planurile moder- de încercare al României moderne6) nităţii şi modernizării, în special în reuşise până şi asta, stabilind un domeniile social şi politic, care sunt raport aproape ideal cu populaţia modificate radical (dimpreună cu musulmană. Evreii dăduseră multiple

45 POLIS probe de loialitate dinastică şi, în lice româneşti pe tema specificului general, de patriotism, inclusiv prin naţional, adică tot acel corpus de participarea voluntară în războaie, viziuni poetico-metafizico-(bio)poli- dar nu se puteau opri acolo, fiindcă tice, de intervenţii publicistice şi de Europa evoluase dincolo de acest conversaţii informale care s-ar putea principiu feudal (şi de toate versiu- grupa sub genericul propus de Cioran nile sale luministe), ieşind din lumea în 1936: „Teoria României”. Pe cele veche a privilegiilor şi mergând către mai abstracte, le-am definit acum o lume nouă a drepturilor. La fel, peste un sfert de secol drept ontologii populaţiile şi mai emancipate din etnice: „Cei care au studiat naţiona- teritoriile anexate în 1918 (evreii, lismul au neglijat sau înlăturat în mod germanii, rutenii, sîrbii, pentru a nu curent (ca fiind reacţionari, deliranţi, mai vorbi de fostul Herrenvolk al potenţial sau direct criminali) autori Bazinului Carpatic, maghiarii) nu se şi discursuri care vizează indigeni- mulţumeau cu o simplă schimbare de zarea unor universalii ca spaţiul, loialitate personală-dinastică, care timpul şi Fiinţa. Împletite de obicei oricum le apărea drept un regres cu speculaţii despre istorie, limbă, (regele Carol I nu era împăratul-rege cultură, destin şi altele, asemenea Franz Josef, iar România, chiar Mare, eforturi complexe de a construi ceea nu era Austro-Ungaria), ci voiau să-şi ce eu numesc ontologii etnice au continue emanciparea până la nivelul modelat şi constituit nucleul cel mai unei cetăţenii liberal-conservatoare adânc atât al naţionalismelor, cât şi al moderne depline şi năzuiau (para- canoanelor înaltei culturi. Înzestrarea doxal, dar intens) chiar să obţină în etniei/naţiunii cu o ontologie proprie plus şi privilegii colective prezentate înseamnă emanciparea ei de sub ca drepturi7. Pentru Eliade şi mulţi tirania geografiei simbolice, chiar alţii din dreapta şi din extrema salvarea ei de sub „teroarea istoriei“, dreaptă, soluţia tuturor acestor pro- şi punerea ei într-o relaţie verticală bleme (la prima vedere, insolubile) a exclusivă, protectoare cu un principiu fost redefinirea ideii naţionale ca ideal divin sau (în versiunile seculare ale al omogenităţii etnice şi transpunerea acestui mod de gândire) transcen- discuţiei într-un plan spiritualist, dental. Prin indigenizarea categoriilor anistoric, cosmic8. Astfel, echivalenţa universale (sau universalizarea feno- teritoriu-stat-popor-naţiune-religie- menelor indigene), o ontologie etnică cultură-limbă a devenit normativă. este construită în cele din urmă. Naţiunea era înţeleasă ca entitate Astfel, Fiinţa (nu doar caracterul cosmică, iar unitatea nu putea fi naţional), spaţiul (nu doar teritoriul şi concepută decât ca fiind organică, peisajul), timpul (nu doar istoria), metafizică, osmotică, fuzională. Uni- discursul (nu doar limba) devin cără- tatea era o consecinţă sau o altă faţetă mizile interactive ale unei a unicităţii. Asta ne propun toate Weltanschauung idiosincratice, tenace. proclamaţiile şi ruminaţiile interbe- Tenace, fiindcă este, ca să insist

46 Ideea naţională după Marea Unire asupra unui punct semnalat mai vindem ţara”, „mândri că suntem devreme, aproape de nucleul – dacă români”, trecând prin poporanism, nu însuşi nucleul – multor culturi sămănătorism, elementul ortodox şi etnonaţionale. Oricine se ocupă de o naţional-comunismul al lui anumită ideologie naţională trebuie Ceauşescu putem identifica, grosso să fie capabil să abordeze, la nivelul modo, tensiunea procesului de mo- de subtilitate cerut, ontologia ei dernizare a românilor (prin aceasta etnică asociată şi, frecvent, întreg înţelegând democratizare, stat de canonul înaltei culturi care o drept, proprietate privată şi econo- înconjoară.” 9 mie de piaţă). Se poate vorbi despre Din păcate, această reconceptu- o rezistenţă la modernizare a alizare culturalist-spiritualistă anti- românilor? modernă a ideii naţionale nu avea să rămână în sferele culturii înalte, în S.A.: Se poate, cu condiţia să acea nebuloasă poetico-mistico- ştim că rezistenţa la modernizare este metafizică în care s-a înscris şi Eliade un fenomen mult mai vast şi mai cu „creştinismul cosmic” (inspirat de persistent, iar noi ne ocupăm de un ezoterism, indianistică şi autohto- caz particular. Cel mai simplu, ca să nism, cu o concesie majoră făcută nu ne încurcăm în comparaţii trans- religiei majoritare din România şi continentale (cum ar fi cele directe cu supravieţuirilor păgâne din cadrul ei), America Latină), este să facem un tur iar Blaga (inspirat în special de al mezoregiunilor istorice europene Kulturmorphologie) a atins un vârf în care România se situează într-un estetic prin “spaţiul mioritic”. Sub fel sau altul, integral sau parţial – presiunea istoriei, prin alegeri Europa Centrală, Europa de Sud-Est personale şi de grup hazardate, iar în (mai puţin elegant spus: Balcanii), final prin asocierea unor intelectuali Europa de Est –, cu un ochi la Europa şi savanţi cu mişcări extremiste şi Sudică şi la alte (semi-)periferii euro- proiecte politice criminale, discuţia pene. În toate analizele la scară naţio- teoretică a pătruns în forme tot mai nală, parcursul specific al moder- delirante în publicistică, unde a nizării a trecut prin teoretizări foarte întâlnit versiunea legionară/ortodo- diferite, dintre care cele mai cu- xistă a căutării unei noi spiritualităţi, noscute sunt excepţionalismele, s-a asociat unui filon la fel de legate profund, deşi uneori involuntar important care venea din pozitivism sau polemic, de teoretizările speci- şi eugenism pentru a sfârşi în rasism, ficului naţional, pe care încearcă să le apoi a inspirat, susţinut şi justificat o depăşească prin insistenţa asupra acţiune politică violentă, la intersecţia unor factori structurali şi materiali11. dintre metapolitică şi biopolitică10. Mentalităţile, acest concept prost înţeles şi de cei care-l menţionează Red: De la teoria „formelor fără (semi)doct, se află exact la interfaţa fond” şi până la sloganurile „nu ne acestor două clase de teoretizări (nu

47 POLIS le spun teorii, fiindcă nu merită, există multiple modernities, trebuie majoritatea acestor speculaţii fiind să acceptăm că există şi modernizări absolut rudimentare şi frecvent multiple, în care elementele meniului eronate). O spun din nou, în fugă: minimal al modernizării pe care le-aţi mentalităţile nu sunt imponderabile citat în întrebare sunt absente ori mentale-emoţionale-abisale (ca în prezente în diverse proporţii, com- psihologia popoarelor), ci (aşa cum binaţii, forme, perioade, cazuri spe- se sugerează de la începuturile Şcolii cifice – alături de alte elemente (la de la Annales, deşi succesul absolut rândul lor, în diverse dozaje şi al orientării în forma sa exportabilă combinaţii). Sugestia mea ar fi, aşa spre alte domenii a venit în anii cum spuneam din capul locului, 1960) sisteme de atitutini, „utilaje cercetarea comparată şi contextuală. mentale”, viziuni despre lume cu Dintre toate comparaţiile posibile, evoluţie lentă, în longue durée, în unele deja tradiţionale (mai ales cu cu strânsă interacţiune cu lumea reală pe Sud-Estul european), cel mai urgent care o interpretează, clasifică, imagi- mi se pare un studiu comparativ al nează, (re)construiesc. Astfel, recur- modernizării româneşti în raport cu sul analitic la mentalităţi reprezintă o Peninsula Iberică13 şi cu posibilitate de a ieşi din istoria eveni- Scandinavia14. menţială şi de a depăşi în acelaşi timp determinismele, teleologia (influen- „Războiul cultural dintre ţată de marxism, această istoriografie legionari şi stalinişti a fost câştigat a încercat să-l revizuiască şi să treacă clar de legionari” dincolo de el). Dar nu sunt fenomene „de suprastructură”, nu pot fi schim- Red: În anul Centenarului Marii bate de sus în jos. Ştim ce rezultate Uniri se vorbeşte mult şi justificat au dat asemenea încercări în diver- despre patriotismul acelei generaţii sele revoluţii şi state comuniste. politice, pierită în mare parte în În concluzie, rezistenţa la moder- închisorile comuniste. Mulţi, însă, nizare a românilor se cere studiată vorbesc şi despre naţionalismul şi serios, cu mare atenţie la contexte şi patriotismul liderilor comunişti. Dej evitând clişeele (semi)orientaliste, a scris, în 1944, broşura O politică care desenează o geografie simbolică românească şi, în condiţiile în care a modernizării (şi a aderenţei la ea) în Armata Roşie abia plecase din care numai nord-vestul protestant al România iar Hruşciov intenţiona Europei ne dă oarecare speranţă, iar aplicarea Planului Valev, el a emis sud-estul este pe veci sortit sub- celebrele „teze din aprilie”, în care dezvoltării şi „schimbării simulate”12. se observă o turnură naţionalistă a E bine să reţinem că, deşi anumite politicii sale. Pătrăşcanu a făcut dependenţe de cale există (peste tot), celebra declaraţie că înainte de a fi ele sunt istorice, nu imuabile. Dacă comunist se socotea român, deşi ca acceptăm cu Shmuel Eisenstadt că interimar la justiţie a început epu-

48 Ideea naţională după Marea Unire rarea din armată şi aparatul de stat noţiuni strâns legate de naţionalism şi şi au fost înfiinţate tribunalele patriotism, cel puţin interesul naţio- poporului. După 1989 s-a tot nal şi raţiunea de stat, suveranitatea vehiculat public opinia că Ceauşescu naţională. Însăşi generaţia Marii a fost un patriot şi că la fel a fost şi Uniri este greu de evaluat global la poliţia politică a regimului comunist, aceste capitole, deşi pietatea noastră Securitatea. Cum evaluaţi naţiona- festivă îi amalgamează într-un lismul şi patriotismul comuniştilor Panteon de eroi fără prihană, răpindu- români? le identităţile reale (şi ele, fluide) şi omagiind idoli ai tribului, nu per- S.A.: Naţionalismul şi patrio- soane reale. Eu cred că această tismul sunt şi ele noţiuni complexe, atitudine idolatră este un afront adus contextuale, fluide. Majoritatea cetă- memoriei lor şi o manieră, tipică isto- ţenilor români le consideră practic riografiei oficioase, de a transforma sinonime (cam asta rezultă dintr-o istoria în ficţiune, de a o insolita, de a rapidă „scanare” a sferei publice), iar o face enigmatică şi, la limită, literatura de specialitate internaţio- absurdă. Dacă toţi românii erau atât nală care le distinge şi le analizează de naţionalişti şi patrioţi în sensul competent şi cuprinzător, altminteri vulgatei istoriografice, de ce oare înecată într-un ocean de banalităţi ezitau, polemizau, susţineau cauze şi politic corecte ori reacţionare, pare tabere opuse şi aşa mai departe? Nici puţin cunoscută la noi15. Prin urmare, trădătorii nu sunt în toate cazurile atât şantierul de românesc de cercetare de uşor de identificat, deşi judecata serioasă a chestiunii este încă la noastră etică şi morală retrospectivă începuturile sale. Chiar pe plan tinde să emită rapid sentinţe fără internaţional, tot mai puţini sunt cei drept de apel şi să-i stigmatizeze16. care pot citi cu adevărat cărţile mai Aceasta nu este o poziţie relativistă. vechi de o generaţie istorică ori pot Aşa cum mi-a spus cândva despre evalua corect referinţele la idei şi sine regretatul meu mentor şi prieten fapte vechi din cărţile noi. Trebuie intim Hayden White, exasperat de studiat temeinic cine, ce, cum, de ce, somaţiile mele (epistemologice), sunt când, cui, pe baza căror informaţii, un relativist relativ. Adică încerc să experienţe, pasiuni şi interese, cu ce vorbesc, ajungând chiar la judecăţi motivaţii (în faţa propriei conştiinţe şi radicale, numai şi numai după ce sunt în faţa spiritului public) şi cu ce sigur că ştiu tot ce se poate şti în mod efecte spunea şi, în special, făcea. rezonabil despre ceva ori cineva. Mai este de studiat şi raportul dintre Pentru a da câteva scurte exemple: toate acestea şi ce (cum, de ce, etc.) naţionalismul şi patriotismul celor gândea fiecare dintre actorii istorici. care trăiseră în Austro-Ungaria Şi, pentru a nu mai reţine decât o înainte de 1918 erau imposibil de singură exigenţă vitală a cercetării, conservat şi transplantat ca atare în toate cele amintite trebuie raportate la slujba României Mari, fiind greu de

49 POLIS reconciliat cu alte valori supreme la ghiarii din România aveau de ispăşit care aderau, cum ar fi legalismul şi şi depăşit versiunile extreme de Kaisertreu (Iuliu Maniu este, la patriotism şi naţionalism pe care le limită, ca toate personalităţile de inte- îmbrăţişaseră frenetic, până la anti- gritatea cărora nu ne putem îndoi, o semitism şi rasism exterminaţionist, serie de persoane diferite, care au de în perioada interbelică. Fenomenul a redefinit şi renegociat permanent, avut loc într-o manieră specifică şi în istoric, adică în vâltoarea evenimen- democraţiile construite după 1945 telor, aproape totul); în Bucovina, (sub imbold şi cu sprijin american, în unde românii nu mai erau majoritari unele perioade, ţări şi zone chiar sub (decât... relativ) de pe la 1850, ocupaţie militară aliată) în Occident, naţionalismul şi patriotismul lor au unde nevoia pragmatică de a trecut prin crize majore (a se vedea reconstrui un adversar solid pentru tensiunea şi conflictul dintre cei care Uniunea Sovietică a limitat până şi au fost până la urmă recuperaţi amploarea pedepsirii criminalilor de deopotrivă de România Mare, cel război. Aceasta a fost înlocuită după puţin într-o primă etapă, Ion Nistor şi primele procese-spectacol şi denazi- Iancu Flondor), iar formele şi acţiunile ficarea mai energică (dar selectivă) istorice în care aceste două sentimente din primii ani cu o cvasi-tăcere pu- nobile s-au materializat nu corespund blică din care s-a ieşit abia din anii mereu unor aşteptări procustiene. 1960 încoace, sub stindardul destul de Comuniştii merită la rândul lor o abstract al „distanţării de trecut” – nu analiză nuanţată, aproape imposibilă degeaba au recurs germanii la un pseu- în post-comunism, când un fel de do-concept pe care nici ei nu-l prea zoroastrism, lupta dintre Binele pot defini: Vergangenheitsbewältigung. Absolut şi Răul Absolut, e paradigma La fel de obscur şi de himeric, dominantă în interpretarea istoriei dincolo de orizontul său de deziderat recente, alături de anistoricitate (peri- pios, rămâne pseudo-conceptul atât oada 1948-1989 fiind considerată de popular într-o vreme lansat de perfect egală cu sine, totalitară mereu Habermas, Verfassungspatriotismus. şi pentru toţi). Patriotismul cosmo- El fusese îmbrăţişat în Germania din polit al generaţiei de la 1848 nu era teama obsesivă de orice acuzaţii de naţionalist (stau mărturie contactele, nostalgie ori nou interes pentru excelent studiate de Béla Borsi- nazism precum şi, printr-un efect Kálmán, dintre revoluţionarii ma- pervers, din complexul de supe- ghiari şi cei din Muntenia, dar mai rioritate morală al germanilor bazat ales din Moldova, care i-au şi găzduit tocmai pe asumarea autocritică până în exil), iar „naţionalizarea” sa şi la delir autodistructiv a vinovăţiei evoluţia sa până la etnicism şi pentru atrocitatea istorică ultimă, şovinism au durat cam o generaţie Holocaustul. Discuţia acestei teme a istorică. După un secol, sub ocupaţie reapărut, dar s-a stins repede, în urma sovietică, românii, germanii şi ma- criticii vehemente a câtorva spirite

50 Ideea naţională după Marea Unire lucide, în anul 2015, când chemarea acestea nu se pot explica printr-un şi primirea triumfală a peste un prea fierbinte naţionalism ori pa- milion de migranţi trebuia să triotism. Dar profitorii comunismului semnalizeze lumii că germanii ar – de la nomenclatura superioară la avea o morală specifică – implicit şi lumpenii atraşi într-un fel sau altul, explicit superioară celor din alte chiar fără să servească Partidul-stat spaţii şi ţări –, numită Sondermoral altfel decât prin obedienţă superfi- prin analogie cu deja amintitul cială (zeloşii şi ticăloşii erau desigur Sonderweg. recompensaţi în mod special) în În aceste condiţii, ar trebui să circuitul mobilităţii sociale verticale luăm în calcul şi ucronia epurării – puteau fi convinşi de asemenea legionarilor de către un regim post- pretenţii oficiale. De aceea, societatea belic democratic, dacă el ar fi apărut, românească a putut fi pacificată în aşadar o reprimare legală şi o repro- anii 1960-1970, când, pe lângă bare morală de tipul denazificării. nomenclatură şi privilighenţie, s-au Prin urmare, naţionalismul şi patrio- putut bucura (patriotic...) de binefa- tismul din perioada interbelică ar fi cerile mutantei societăţi de consum trebuit deci oricum drastic revizuite, comuniste şi „oamenii muncii”. poate chiar înlocuite cu alte con- Pe plan tactic şi strategic, naţio- strucţii cultural-ideologice, eventual nal-comunismul a fost o alegere cu unele mai convingătoare decât foarte bună a lui Gheorghiu-Dej (cu internaţionalismul proletar. Patrio- acordul sovieticilor, nu trebuie uitat), tismul şi naţionalismul Partidului-stat după care a înflorit şi a rodit dincolo şi ale Securităţii au fost de bună de orice aşteptări sub Ceauşescu (la seamă o minciună cinică şi sfruntată, început, în aplauzele Occidentului). în ciuda succesului masiv în anumite Dar ce s-a întâmplat de fapt? Pe plan momente (apogeul a fost atins, se simbolic şi intelectual, războiul cul- ştie, în august 1968) şi în pofida tural dintre legionari şi stalinişti a persistenţei sale până azi în memoria fost câştigat clar de legionari. Aceştia socială, fiindcă – dincolo de intenţii, fuseseră deja absorbiţi parţial de şi ele complexe, precum şi dincolo de PMR, din motive evidente: aveau lectura literală a discursului de deja experienţa – unii, chiar fasci- propagandă – trebuie să măsurăm naţia – unui proiect totalitar (erau efectele politicilor oficiale asupra deci utili unui partid cu ambiţii naţiunii. Pauperizarea şi margina- similare şi prea puţini membri de lizarea clasei mijlocii şi chiar (în etnie română), proveneau în multe stalinism) a celei sărace, lichidarea cazuri din mediul muncitoresc, fizică ori alungarea în exil a seg- altminteri restrâns şi preponderent mentului ei superior şi a elitelor, neromânesc (PCR fusese scos în vasta cuprindere a tuturor păturilor afara legii la scurt timp după fondare, sociale în universul concentraţionar, iar „ilegalismul” nu atrăsese dintre exportul evreilor şi germanilor, toate români decât figuri atipice), precum

51 POLIS

şi dintr-o nouă pătură socială de dent. Există o parte de adevăr în declasaţi care îşi căutau soluţii de acest construct propagandistic sau a supravieţuire. Cum implicam adi- fost vorba doar de cultul perso- neaori, cunoscuta butadă „Camarade, nalităţii? nu fi trist! Garda merge înainte prin partidul comunist.” are o dimensiune S.A.: Şi una, şi alta. Fiecare din culturală-intelectuală-ideologică la cele patru atribute ale utopiei ceau- fel de importantă: legionarii şi tova- şiste (resimţită în acei ani de mulţi, răşii lor de drum au reapărut de prin dar nu de majoritatea populaţiei, ca 1962 (anul eliberării lui Nichifor distopie), precum şi fiecare dintre Crainic) în viaţa publică, după lungi combinaţiile lor posibile, comportă o ani de închisoare, muncă forţată, discuţie separată. „Suveran şi inde- domiciliu obligatoriu, interdicţia pendent” e mult spus, desigur, dar aşa celor mai multor drepturi (inclusiv de s-a prezentat oficial efectul, simultan semnătură) şi, având în vedere că palpabil şi iluzoriu, al izolării. Dar fuseseră şi spoliaţi de averile per- nici Uniunea Sovietică, nici FMI ori sonale, cu pensii mizere ori, dacă mai SUA (după contractarea marilor îm- erau la vârsta activă, în imposibilitate prumutori, respectiv obţinerea clauzei de a-şi câştiga viaţa printr-o muncă naţiunii celei mai favorizate) nu intelectuală/calificată. Nu vom fi permiteau mai mult decât o politică surprinşi aşadar să observăm în sfera (mai ales externă) ezitantă şi impre- publică a perioadei 1962-1989 reci- vizibilă. Iar bilanţul acestei politici în clarea celor mai frapante şi ana- decembrie 1989 nu lasă loc de iluzii cronice forme de naţionalism inter- retrospective, chiar dacă unele reuşite belic, de la autohtonism la anti- paradoxale şi punctuale ale politicii occidentalism, de la protocronism (un externe ceauşiste nu pot fi în tota- nume postbelic pentru un curent mult litate ignorate (lista lor e cunoscută, mai vechi) la ontologiile etnice, de la nu o reiau). Iată la ce duseseră şovinism la antisemitism. Din nefe- suveranitatea şi independenţa: izolare ricire, nu numai nomenclatura şi aproape totală şi gesturi extreme (ca Securitatea s-au lăsat astfel accul- vizita lui Ceauşescu în Iran pe când turate, ci şi o bună parte a oamenilor Partidul-stat era distrus din interior de cu oarecare educaţie, ba chiar şi un frustraţii ambiţioşi), faliment econo- număr prea mare de intelectuali, mic, dezafectarea şi înfometarea universitari, cercetători, oameni de populaţiei, prăbuşirea serviciilor so- cultură. ciale (sănătate, educaţie etc.) etc. Bilanţul e mult mai bun dacă măsu- Red: Propaganda lui Ceauşescu răm celelalte două atribute. Statul îl proiecta pe acesta drept culme şi român nu fusese niciodată mai împlinire a idealului unui şir lung de centralizat decât Partidul-stat, a cărui domnitori şi voievozi: un stat cen- logică era o combinaţie de „centra- tralizat, unitar, suveran şi indepen- lism democratic” (principiul comu-

52 Ideea naţională după Marea Unire nist) şi rutinizare/omogenizare biro- Românească, în Biserica Unită şi cratică a tuturor diferenţelor, standar- principala sa contribuţie la ideologia dizare a deciziilor, dizolvare a cen- şi construcţia naţională, Şcoala trelor de putere locale şi regionale. Ardeleană, precum şi în burghezia Numai corupţia, haosul, furtul din românească emergentă de pe la finele avutul obştesc şi traficul de influenţă secolului XVIII în Transilvania, mai făceau cu putinţă supravieţuirea Crişana şi Banat. Începând din anii acelui sistem de putere anchilozat, 1820-1830, mai cu seamă după apa- scurt-circuitat la răstimpuri de câte riţia capitalului occidental (în primul un ucaz arbitrar. Cum perioada rând britanic) la Dunărea de Jos, ceea interbelică a fost prea scurtă şi prea ce permite ridicarea unei burghezii agitată pentru a permite o veritabilă (iniţial, complet neromânească) şi în centralizare în profunzime, adevărata Moldova şi Ţara Românească, aceste centralizare a fost introdusă aşadar de rădăcini se împletesc într-o mişcare comunişti. La fel stau lucrurile cu panromânească de emancipare pe unitatea, care nu putuse decât să se toate planurile, în care şi aromânii au întărească după ce orice veleitate de jucat un rol important (mai ales prin (relativă) autonomie regională ori prezenţa lor de comercianţi şi filan- etnică fusese eliminată prin reorgani- tropi în Imperiul Habsburgic). Cam zarea ceauşistă a teritoriului. Apogeul cu două decenii înainte de 1848, urma să fie atins de construcţia legăturile personale, intelectuale şi „poporului unic muncitor”, monolit ideologice cu Occidentul încep să se demografic în calea căruia, după închege într-un curent care avea să cvasi-dispariţia evreilor şi germani- crească spectaculos după 1856-1859 lor, stăteau practic numai maghiarii. şi să dea naştere nucleului României moderne până la 1878-1881. Cei 70 Red: S-a mai ridicat vreodată de ani dintre 1848 şi 1918 marchează elita politică de la noi la nivelul din aşadar, în toate teritoriile locuite de perioada Marii Uniri? români, constituirea unei adevărate elite moderne. (Simetria ne sugerează S.A.: Înainte de Marea Unire şi, în anul Centenarului că disoluţia pentru scurt timp, în jurul anului acelei elite a durat, cu suişuri şi 1923, da. Marea Unire, deşi este con- coborâşuri, tot 70 de ani, din 1918 în secinţa unor dezvoltări transnaţionale 2018.) Chiar dacă o parte dintre mai vaste, aşa cum arătam chiar la segmentele ei regionale nu au fost început, nu poate fi separată de atrase decât relativ târziu în proiectul procesul de ridicare a unei elite României Mari, competenţele, expe- române moderne, amorsat sporadic în rienţele şi reţelele lor au fost decisive secolul XVII şi consolidat la înce- în 1918 şi după aceea, până în 1947. putul secolului XIX. Rădăcinile Din păcate, după aproape incredibila acestei elite se află în boierimea reuşită a adoptării Constituţiei din luminată din Moldova şi din Ţara 1923, elita noastră politică a urmat o

53 POLIS logică a conflictelor ireductibile, a merita o analiză separată, care ar politicianismului şi a fragmentării, trebui să înceapă de unde am lăsat pentru a nu mai aminti corupţia discuţia despre patriotism şi naţio- endemică şi lipsa viziunii – toate nalism. Prăbuşirea culturii înalte şi acestea au transformat-o într-o clasă trivializarea scenei publice (în ultima politică ineficientă şi într-o victimă vreme, cu tot cu majoritatea inteli- facilă a tentaţiilor şi a regimurilor ghenţiei de vârf, singurul fenomen cu autoritare ori (cu ambiţii) totalitare. adevărat nou) au permis proliferarea Cu toată lista de figuri politice a ceea ce eu numesc naţiona- eminente care se mai putea face încă lismul/patriotismul slugilor ticăloase. strigând apelul în închisorile şi El este de regulă o beţie de cuvinte, o lagărele comuniste, performanţa lor colecţie de străvechi poncife, tirade şi din anii 1930-1940 – e drept, în cir- incantaţii. La nivelul culturii popu- cumstanţe internaţionale neobişnuit lare, el întâlneşte curente afine şi de ostile – rămâne modestă, iar în complementare, cum ar fi ura-de- multe cazuri este negativă. Evident, sine, ostilitatea faţă de orice străin, nici nu se poate pune problema să delirul ortodoxist (cu elemente de comparăm acele elite cu elitele poli- New Age). Acest folclor identitar tice din comunism şi postcomunism. nou, sincretic şi adaptabil precum cel Ar fi o impietate. vechi, mai pretenţios sau mai rudi- mentar, mai liric sau mai isteric şi „Trivializarea scenei publice cu prăpăstios, a dobândit în ultimele tot cu majoritatea intelighenţiei de două decenii câteva elemente noi, vârf” imitate şi ele de la alţii (de genul subculturii turbo folk a migranţilor Red: Să ne amintim de o afir- din fosta Iugoslavie), pe măsură ce şi maţie a lui Caţavencu, „Nu voi, experienţele românilor se schimbă. stimabile, să ştiu de Europa dumi- Pe scurt, toate aceste compuneri, tale, eu voi să ştiu de România mea şi lamentaţii şi strigăte triumfale sunt numai de România...”. Această idee forma cea mai de jos a profundei este prezentă în România postde- insecurităţi identitare româneşti, sunt cembristă, fiind expusă în diverse răspunsul emoţional al unei generaţii forme de la Corneliu Vadim Tudor, dezrădăcinate, alienate şi dezorientate Funar şi Păunescu la Puric, la marile provocări ale modernizării Pleşoianu, Capsali şi Diaconu. şi globalizării. Acest răspuns în fond Există, totuşi diferenţe între discur- inevitabil – de la dorul de satul natal surile naţionaliste ale acestora? la ura faţă de străini – se exprimă în Unde se termină convingerea şi unde săli de concerte, pe stadioane, la începe diversiunea propagandistică? televizor (unde există şi posturi spe- cializate), în biserici şi la pelerinaje, S.A.: Aceste discursuri vulgare şi la telefon, în restaurante şi magazine, demagogice sunt foarte diverse. Ar pe Internet, peste tot. Privesc feno-

54 Ideea naţională după Marea Unire menul cu profundă compasiune, foarte complex şi, în acelaşi timp, o fiindcă e vorba de oameni care retorică ipocrită pentru a-şi putea suferă, jinduiesc, regretă, visează, urmări interesele naţionale respecti- speră, renunţă, pierd ireparabil ceva ve. Unele state sunt mai bune la acest (de la rostul vieţii la prietenii din joc, chiar pretind să arbitreze lumea copilărie), păstrându-mi critica şi şi să-i dea în acelaşi timp lecţii, altele chiar dispreţul pentru cei care mani- recurg la subterfugii cusute cu aţă pulează şi exploatează aceste trăiri şi albă. Astfel, tot ce e în interesul aceste persoane. Vinovaţii sunt: Germaniei e prezentat de Berlin ca întreaga clasă politică, demagogii fiind în interesul UE şi justificat cu histrionici pe care îi amintiţi, dar şi tirade moraliste. Potrivit diverselor alte segemente ale societăţii noastre, documente scrise în limba de lemn inclusiv şcoala, bisericile, organi- europeană (din păcate, intrată şi în zaţiile civice şi intelighenţia. lucrările academice), Occidentul a intrat definitiv în era post-naţională. „Marile state ale Uniunii Prin urmare, „ideea naţională” e cel Europene pretind să arbitreze puţin anacronică, dacă nu de-a lumea şi să-i dea în acelaşi timp dreptul retrogradă ori chiar contrară lecţii” legii. Cu toate acestea, în condiţiile în care, prin Brexit, UE însăşi a ieşit din Red: Principiul autodeterminării logica dezvoltării sale lineare (un fel naţiunilor, aflat printre cele 14 de versiune hedonistă a Providenţei), puncte susţinute de preşedintele U.S. unele state europene mari (nu numai Woodrow Wilson, a fost nu numai din UE) ar putea trece în viitorul soluţia de pacificare a Europei după sondabil printr-un proces de frag- Marele Război, ci şi oportunitatea mentare pe baze etno-naţionale: istorică valorificată de români prin Catalonia, pentru a da cel mai fier- realizarea Marii Uniri. Un acelaşi tip binte exemplu, are astăzi o agendă (şi de consens şi solidaritate a popu- chiar o infrastructură instituţională) laţiei şi a clasei politice a mai fost secesionistă mult mai credibilă decât posibil cred doar cu privire la a putut visa vreodată Ţara Bascilor, integrarea în Uniunea Europeană şi Ţinutul Secuiesc ori Padania (unde NATO. Presupunând că pe viitor secesiunea regionalistă nu are baze proiectul politic european nu numai etno-naţionale, ci economice şi, ca să că va supravieţui, dar va fi şi din ce zic aşa, civilizaţionale, semi-orien- în ce mai profund internalizat de taliste). Marea Britanie va avea cetăţenii naţiunilor Uniunii Europene, probabil în continuare probleme, în care va fi soarta „ideii naţionale” în special în Scoţia şi cu Irlanda de Europa? Nord. Belgia e ţinută împreună de forţele exterioare (ca un fel de spaţiu S.A.: Marile state ale Uniunii aproape extrateritorial al utopiei UE- Europene (UE) au creat un mecanism NATO), de căsătoriile mixte, de „noii

55 POLIS belgieni” (25% din populaţie provine litante. Nici Kosovo nu are un statut direct sau are părinţi dinafara Belgiei, internaţional cu totul în regulă, dar potrivit unor estimări) şi de inerţie, asta nu pare să-i tempereze visul deşi continuarea inversării raportului albanez. Rusia va face probabil impo- de prosperitate în favoarea flaman- sibilă reunirea Republicii Moldova cu zilor (lumea uită că, timp de secole, României (dacă nu intrăm în jocul ei, deşi mereu mai numeroşi, au fost său pervers de a ne da la pachet şi mai săraci decât valonii) poate foste teritorii româneşti din Ucraina, complica şi mai mult tabloul. În fine, actualmente aproape deromânizate), Ucraina pare să fi intrat tot într-un dar integrarea celor două state româ- ciclu al dezmembrării, deşi probabil neşti, cum spuneam, a reuşit deja pe Rusia e deocamdată mai preocupată planurile cultural, educativ, uman de integrarea/normalizarea Crimeii (chiar dacă paşaportul românesc e decât de noi anexări, iar Turcia (ţară utilizat de vecinii noştri de peste Prut parţial europeană şi încă relativ doar pentru a emigra în Vest, tot cre- europenizată) nu poate împiedica ează o anumită legătură cu România) apariţia unui stat kurd decât prin şi, în unele privinţe, economic. consolidarea şi chiar radicalizarea Dar toate aceste state europene, unui regim autoritar. mari şi mici, vechi şi noi, prospere Statele mai mici vor putea avea ori sărace, democratice sau nu, au însă un alt parcurs, deşi unele pot populaţii din ce în ce mai eterogene. urma logica fragmentării (ca Migraţia şi declinul demografic al Iugoslavia şi Cehoslovacia). Acest alt europenilor face inevitabilă (nu doar parcurs, coagularea unor entităţi probabilă) diminuarea şi, cam în trei statale ori cvasi-statale mai mari, a generaţii (dar ce înseamnă un secol la fost acceptat numai în cazul scara istoriei?), înlocuirea majori- Germaniei, cu specificarea că era tăţilor eponime în multe state. vorba de o excepţie absolută de la Olanda, în acest sens, e deschizătoare regula nerevizuirii frontierelor. Dar de drumuri. La fel, Belgia şi ţările parcursul este deja vizibil în tentativa scandinave. Dar şi Franţa, care nu unei refaceri parţiale – de facto şi specifică niciodată compoziţia etnică parţial de jure – a Albaniei Mari prin a sporului său natural atipic, nici nu apropierea tot mai concretă din comunică public prea uşor date Albania şi Kosovo (uniune vamală, privind identitatea etnică a cetăţenilor facilităţi reciproce şi proiecte comune săi. În consecinţă, dacă numele etc.). Cu toate obiecţiile formulate de actuale ale statelor se vor menţine, vecini (Serbia şi Macedonia în primul sensul etnonimelor se va schimba: rând), cu toate dificultăţile la nivelul olandezii vor fi locuitorii de tot felul dreptului internaţional, noua Albanie ai Olandei, iar francezii vor fi locui- Mare va putea funcţiona fără mari torii de toate neamurile ai Franţei. probleme dacă ONU ori câteva state Este tot ce se va putea spune despre puternice nu impun sancţiuni debi- ei, probabil, fiindcă ei vor avea

56 Ideea naţională după Marea Unire identităţi extrem de eterogene, multe fi cumva armonizate de polis. Când din ele mixte (nu numai bi-etnice, ci aceste rigori sunt abandonate, însuşi multi-etnice, fiindcă numai triba- corpul politic este de neimaginat. Iar lismul unor comunităţi foarte speci- reacţiile împotriva acestei transfor- fice va rămâne înafara mecanismelor mări istorice, dacă nu vin din centrul mixităţii), iar socializarea postmo- societăţii, din zona lucidităţii echi- dernă şi laxismul statelor, combinate librate şi toleranţei reciproce, sunt cu anarhismul indivizilor (şi din elite, toxice şi periculoase, mergând până şi din precariat) şi îmbrăţişarea co- la ieşirea din democraţie şi violenţă. lectivă a anomiei au început de Treptat, omul postistoric, lipsit de câteva decenii să submineze meca- determinaţiile tradiţionale, va deveni nismele de formare ale comunităţii treptat majoritar, impunând treptat politice. Aşadar, nici comunitate formula sa identitară, permanent în bazată pe Blut und Boden, nici curs de a se face. Închei pe acest ton societate bazată pe contract social, aparent profetic, dar mă ţin foarte naţiunea postmodernă nu poate fi aproape de fapte şi fenomene aflate uşor imaginată. Câtă vreme rigorile deja în desfăşurare. Inclusiv în apartenenţei la corpul politic şi ale România. participării la viaţa publică erau men- ţinute, originea etnică, particula- Bucureşti, 23-24 şi 25-26 august rismul lingvistic ori confesional, 2018. toate diferenţele imaginabile puteau

Note

1 Scriu asta pe 23 august – o altă dată online la https://infopinia.ro/sorin- simbolică, uitată în mod stupid, antohidiasporele-romaniei/, revizuită datorită confuziei (cu o bună doză de şi în curs de tipărire în revista antipatie faţă de monarhie) dintre Trivium.) adevărul istoric şi propaganda comu- 5 Am elaborat o teorie a anti-moder- nistă –, pentru a sublinia caracterul nismului în alte scrieri, nu pot insista imprevizibil şi în mare măsură aici. Cititorul poate parcurge studiul, artificial al memoriei colective elaborat de mine în colaborare cu 2 Victor Neumann se numără printre fostul meu student Balázs Trencsényi, foarte puţinii care le disting, le înţeleg eminent istoric al ideilor, şi le discută critic „Approaching Anti-modernism”, 3 Este şi tema unei conferinţe pe o apărut ca introducere la volumul Anti- organizez la Muzeul Municipiului modernism: Radical Revisions of Bucureşti pe 23-25 noiembrie 2018 Collective Identity, coordonat de 4 Am vorbit şi scris despre asta încă de la Diana Mishkova, Marius Turda şi începutul anilor 2000. Mai recent, Balázs Trencsényi, Budapesta-New „Diasporele României”, publicată York, CEU Press, 2014; traducerea în

57 POLIS

româneşte, realizată de Ioana Şerban politică inspirată de ea a fost re- şi revăzută de mine, a apărut în două construită documentar şi analizată în numere din 2015 ale excelentei context internaţional de fostul meu reviste Verso. student Marius Turda, creator de 6 Excelent studiat la începutul carierei şcoală în studiul eugenismului şi sale de fostul meu student Constantin rasismului central- şi sud-est euro- Iordachi, devenit între timp o autori- pean. tate în studiul comparativ al fascismelor. 11 Paradigma ambivalentă a discuţiei 7 Această mascare a privilegiilor în despre excepţionalism, pe care nu pot depturi, o spun mereu, rămâne una s-o discut aici, deşi la noi e puţin din marile probleme constituţionale şi cunoscută/înţeleasă, a fost dată de legale ale modernităţii. Chiar demo- germani: Sonderweg. La noi, Vintilă craţiile vechi au recurs până la urmă Mihăilescu s-a ocupat de chestiune pe la o rescriere postmodernă a cate- teren românesc, cel mai recent în goriilor premodernităţii, introducând volumul colectiv pe care l-a coor- hibrizi – adesea contraproductivi, deşi donat în 2017 la Polirom, De ce este uneori moralmente justificabili – ca România astfel? Avatarurile discriminarea pozitivă. excepţionalismului românesc. Deşi 8 Am vorbit în aceeaşi linie de idei despre dezbaterea e mult mai veche la noi, „sentimentul cosmic al identităţii”, practic coextensivă cu toată cultura inclusiv într-o conferinţă la NEC, modernă, Lucian Boia redeschisese ţinută la invitaţia lui Andrei Pleşu pe cumva discuţia publică în 2013, în 24 martie 2017: maniera sa superficială şi ambiguă https://www.youtube.com/watch?v=h până la relativism, cu De ce e MxhMtWjidw&t=3618s) România altfel? 9 Trad. din engleză de Mona Antohi. 12 Sintagma lui Michael Shafir, absolut Pentru o enunţare sintetică şi o corectă pentru analiza comunismului aplicare a teoriei mele la România, a de stat şi chiar a postcomunismului, se vedea „Romania and the Balkans: nu exclude totuşi posibilitatea schim- From Geocultural Bovarism to Ethnic bării veritabile. Ontology”, Tr@nsit online, nr. 21, 13 O referinţă recurentă a României 2002, din care am citat. Volumul interbelice, pentru care există şi o colectiv despre anti-modernism men- foarte bună literatură teoretică re- ţionat mai sus aplică teoria mea la centă, cu referiri sistematice la Europa Centrală şi de Sud-Est. America Latină – care devine astfel 10 Am schiţat evoluţia acestor idei în mai inteligibilă, dincolo de para- textul meu „Argumentum biologicum. digmele Mihail Manoilescu – v. Despre ‘stadiul cel mai înalt şi ultim’ cartea clasică a lui Joseph Love, al specificului naţional”, apărut Crafting Underdevelopment – ori simultan în revista Cuvântul, nr. 3, Transition Studies octombrie 2008, şi ca prefaţă a cărţii 14 Un proiect mai recent coordonat la lui Marius Turda, Eugenism şi CAS Sofia ar fi o bună introducere: v. antropologie rasială în România, Diana Mishkova, Balázs Trencsényi, 1874-1944, Editura Cuvântul, 2008, Marja Jalava, eds., „Regimes of pp. 5-12. Partea finală a acestei Historicity” in Southeastern and evoluţii intelectuale şi practica bio- Northern Europe. Discourses of

58 Ideea naţională după Marea Unire

Identity and Temporality, 1890-1945, dragoste de patrie. Un eseu despre Palgrave Macmillan, 2014). patriotism şi naţionalism . 15 Judec după notele şi referinţele multor 16 Într-o carte utilă şi solidă, Lucian Boia articole şi cărţi scrise de autori a abordat în acest spirit cazul mult români; de exemplu, nu a lăsat nicio ocultat şi mistificat germanofililor urmă splendida sinteză a lui Maurizio români în perioada Primului Război Viroli din 1995, tradusă la Humanitas Mondial. de Mona Antohi în 2002, Din

59 POLIS

60 Ideea naţională după Marea Unire

VARIA

Reforma constituţională. Nesfârşita vreme a opiniilor

(The Constitutional Reform. An endless time of opinions)

Sorin BOCANCEA

Aniversarea Centenarului României La fiecare ciclu electoral s-a a readus în atenţie o temă funda- vorbit de necesitatea unei reforme mentală pentru societatea noastră: constituţionale, iar cei care au preluat reforma constituţională. Dacă varian- guvernările au îngropat imediat ta din 1991 nu a fost suficient de tema. În 2009, Comisia Prezidenţială europeană (fiind elaborată de oameni de Analiză a Regimului Politic şi abia ieşiţi din comunism, ce nu stă- Constituţional din România, com- pâneau suficient conceptele constitu- pusă din reputaţi specialişti în drept ţiilor democratice), nici modificările şi ştiinţe politice, a prezentat propu- introduse în 2003 nu au făcut din nerile sale de reformă constituţio- legea fundamentală una care să nală, însoţite de argumente solide şi asigure un climat politic specific de studii comparative ale constituţiilor unui stat european. Dacă în 1991 s- occidentale, însă acestea au rămas doar au luat măsuri pentru evitarea între copertele Raportului1 acestei reapariţiei cultului personalităţii, în comisii. S-a vorbit puţin despre acest 2003 s-au făcut modificări necesare document în raport cu importanţa sa, integrării României în Uniunea discuţiile au fost puternic politizate Europeană şi s-a ţinut seama şi de astfel încât Raportul a fost prezentat dorinţa premierului de atunci, Adrian sumar sub eticheta „decalogul lui Năstase, de a deveni preşedinte – Băsescu” – deci, un document care înapoi, la cultul personalităţii. Am nu merita să fie luat în seamă pentru parcurs de atunci crize politice care că majoritatea avea atunci datoria să- ne-au atras de fiecare dată atenţia că l deteste pe Preşedinte. Fiind coreali- ambiguităţile şi contradicţiile încă zator al emisiunii „Polemici cordiale” prezente în textul constituţional le-au la postul public Radio Iaşi, în pe- făcut posibile. rioada 16 ianuarie-24 februarie, pe

61 POLIS parcursul a 10 emisiuni, am suspus coordonator al acestuia. A fost uşor dezbaterii acest „decalog” şi am de intuit ce contribuţie va avea so- constatat că ascultătorii ce au inter- cietatea civilă în dezbaterea privind venit în direct erau foarte interesaţi reforma constituţională în condiţiile de cele 10 teme selectate, înţelegeau în care politicul a decis înfiinţarea mai mult decât s-ar putea crede cele Forumului şi tot politicul a numit puse în dezbatere şi propuneau coordonator al acestuia un om de soluţii rezonabile. Din păcate, nu la casă al PNL, care doar mimează fel de interesaţi au fost politicienii de apartenenţa la societatea civilă. S-a atunci de reforma constituţională. propus o dezbatere pe 3 axe (teri- Abia în 2013, în perioada asal- torială, tematică şi academică), însă tului antidemocratic al Uniunii întregul demers a fost un fiasco. Social Liberale (USL) asupra tuturor După cum se arată în Raportul final2, instituţiilor statului, s-a relansat tema au avut loc 40 de dezbateri, la care au reformei constituţionale, legată fiind participat cca. 1200 persoane, şi s-au de intenţia de reorganizare admini- primit 400 de propuneri de modifi- strativ-teritorială a României, tot din care a Constituţiei. Dezbaterile s-au motive politice: dorinţa USL de a desfăşurat în decurs de doar o lună. avea cât mai mult control în teritoriu. Apoi, Forumul s-a bazat pe două S-a vorbit atunci de o misterioasă sondaje de opinie realizate înainte şi comisie ce ar fi lucrat asiduu la noua nu după dezbaterea publică. Acel organizare administrativ-teritorială. forum a fost departe de îndeplinirea Nimeni nu a ştiut vreodată cine a rolului pe care şi l-a arogat: „parte- făcut parte din ea, dacă şi când a neriatul dintre societatea civilă şi funcţionat. Doar unul dintre liderii Parlament”. Mobilizarea societăţii USL, Liviu Dragnea, ştia „marele civile a fost slabă, iar dialogul cu secret”, aşa cum câţiva ani mai târziu Parlamentul a înregistrat episoade a fost tot singurul care a deţinut un penibile. La o lună şi jumătate de la alt mare secret: programul de guver- numirea sa în fruntea Forumului, nare PSD-ALDE. Din primul mare Cristian Pîrvulescu le solicita parla- secret s-a ales praful; cel de-al doilea mentarilor câte 100 de lei pentru merge pe aceeaşi cale. susţinerea activităţilor, primind din La nivel parlamentar, s-a consti- partea acestora refuz şi replici pline tuit atunci Comisia de revizuire a de dispreţ. Astfel, ceea ce trebuia să Constituţiei, condusă de alt lider fie dezbaterea societăţii civile pe USL, Crin Antonescu. Pentru că au marginea reformei constituţionale s-a existat voci care au acuzat absenţa terminat într-o mimare a dezbaterii, dezbaterii publice, Comisia a dispus politic organizată într-un timp foarte constituirea unui Forum constitu- scurt, ce s-a încheiat cu un episod ţional, numindu-l pe Conf. univ. dr. penibil pe teme financiare. Cristian Pîrvulescu, preşedinte de În concluzie, o primă mare pro- onoare al Asociaţiei „Pro Democraţia”, blemă a Formului Constituţional

62 Ideea naţională după Marea Unire

2013 a fost reprezentativitatea: nu a nume ca al proiectului5, la originea reuşit să mobilizeze societatea civilă demersului au stat două cauze: „în şi nici să-i sensibilizeze pe parla- primul rând, obligaţia morală pe care mentari faţă de importanţa consul- am resimţit-o, ca reprezentanţi ai tării publice. O a doua mare pro- societăţii civile, faţă de un eveniment blemă a fost evidenta miziune poli- politic de o asemenea importanţă şi tică a acestei structuri ad-hoc înfiin- care nu se petrece în fiecare an... Nu ţată la ordin politic. În Raport, se puteam asista pasivi la tăcerea so- arată că majoritatea populaţiei do- cietăţii civile şi nici la simulacre de reşte alegerea directă a Preşedintelui dezbateri. [...] În al doilea rând, (82% conform sondajului IRES şi pornind de la realitatea că oamenii 80,52% conform datelor rezultate din politici provin din diverse domenii, prelucrarea chestionarelor realizate au diferite grade de cultură politică şi de Forum)3. Cu toate acestea, reco- provin din generaţii diferite, am con- mandarea Forumului este ca siderat necesar un demers cu scop Preşedintele să fie ales de Parlament4. lămuritor... Este de-ajuns faptul că Era exact mesajul de atunci a USL, această revizuire se realizează în con- aflată în conflict cu Preşedintele şi diţii de neconstituţionalitate (păcat mizând pe o majoritate parlamentară. vechi al românilor); măcar să se facă Apare întrebarea legitimă: ale cui în cunoştinţă de cauză”. opinii le-a susţinut Forumul? A cules Iată care au fost coordonatele opiniile societăţii civile şi a propus proiectului: ceea ce voia guvernarea de atunci. 1) lansarea platformei online Pur şi simplu a organizat rapid un Constituţia 2013, pe ritual democratic pentru a arunca www.revistapolis.ro (disponibilă de sare în ochii opiniei publice şi a pe 1 martie 2013 până la preconizata sfârşit prin a „propune” ceea ce adoptare a noii constituţii), unde cetă- doreau guvernanţilor de atunci. ţenii au putut să-şi exprime opiniile În contextul declarării lui 2013 referitoare la revizuirea Constituţiei; ca „an al revizuirii Constituţiei 2) organizarea unei mese rotunde, României”, am iniţiat proiectul Consti- pe 30 martie 2013, cu prilejul tuţia României. Opinii esenţiale împlinirii a 90 de ani de la intrarea în pentru legea fundamentală, ce s-a vigoare a Constituţiei din 1923 (cu derulat în cadrul Facultăţii de Ştiinţe participarea Prof.univ. dr. Radu Carp Politice şi Administrative a şi a Prof.univ.dr. Ioan Stanomir de la Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi Facultatea de Ştiinţe Politice a şi al Institutului de Studiere a Ideolo- Universităţii din Bucureşti); giilor. Partenerii implicaţi în proiect 3) editarea unui volum colectiv au fost posturile de televiziune Prima TV Iaşi şi TELE Moldova care să reunească opiniile specia- Plus şi Editura Institutul European. liştilor din domeniile drept şi ştiinţe Aşa cum am arătat în introdu- sociale (atât din cele mai importante cerea la volumul colectiv cu acelaşi centre universitare din ţară, cât şi din

63 POLIS străinătate) pe tema revizuirii reunit opiniile înregistrate pe portalul Constituţiei; amintit. De asemenea, studentul 4) realizarea a 10 emisiuni în Cosmin Sandu, de la Facultatea de direct cu telespectatorii (pe 10 teme Ştiinţe Politice şi Administrative a ale proiectului) la posturile de Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, televiziune Prima TV Iaşi şi TELE a creat o pagină de Facebook cu Moldova Plus; acelaşi titlu ca al proiectului, care 5) publicarea transcrierii emisiu- este activă şi în prezent, pe care toţi nilor într-un volum; cei interesaţi postează opinii pe 6) realizarea unei dezbateri această temă. finale, pe 12 iulie 2013. La volumul colectiv au contri- Cele 10 teme pe care le-am buit următorii 20 de specialişti: Prof. propus spre dezbatere au fost: univ.dr. Cristian Bocancea (Facultatea 1) România – „stat naţional de Drept a Universităţii „Petre unitar”; Andrei” din Iaşi), Lect.univ.dr. Silvia 2) tipul de regim politic; Bocancea (Facultatea de Ştiinţe 3) tipul de parlament; Politice a Universităţii „Petre 4) imuniatea parlamentarilor; Andrei” din Iaşi), Prof.univ.dr Radu 5) utilizarea ordonanţelor de Carp (Facultatea de Ştiinţe Politice a urgenţă; Universităţii Bucureşti), Codrin 6) noua organizare adminsitrativ- Codrea (doctorand la Facultatea de teritorială; Drept a Universităţii „Alexandru 7) statutul Curţii Constituţionale; Ioan Cuza” Iaşi), Lect.univ.dr. 8) rolul referendumului în Georgeta Condur (Facultatea de procesul legislativ; Ştiinţe Politice a Universităţii „Petre 9) Consiliului Superior al Andrei” din Iaşi), Prof.univ.dr. Magistraturii între trecut şi viitor; Aurelian Crăiuţu (Departmentul de 10) definirea drepturilor cetăţeneşti. Ştiinte Politice al Universităţii Pe lângă acestea, au mai apărut Indiana, Bloomington, Statele pe parcurs patru teme, propuse de Unite), judecătorul Cristi Danileţ către colaboratori: (membru al Consiliului Superior al 1) experienţele constituţionale Magistraturii), Conf.univ.dr. Sabin ale României şi posibile modele; Drăgulin (Facultatea de Ştiinţe 2) oportunitatea revizuirii Constituţiei; Politice a Universităţii Creştine 3) statutul procurorilor; „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti), 4) „Constituţia 2013” în spaţiul cercetător post-doctoral Sergiu virtual. Gherghina (Departamentul de Ştiinţe Toate cele 14 teme au constituit Politice al Universităţii „Goethe” din capitole ale volumului Constituţia Frankfurt, Germania), Lect.univ.dr. României. Opinii esenţiale pentru Alina Hurubean (Facultatea de legea fundamentală, apărut la Editura Ştiinţe Politice a Universităţii „Petre Institutul European. Ultimul capitol a Andrei” din Iaşi), cercetător ştiinţific

64 Ideea naţională după Marea Unire

Eugen Huzum (Institutul de demers venită din partea şefului Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Grupului parlamentar din Senat de Zane”, Academia Română, Filiala atunci, senatorul PSD Ilie Sîrbu. Iaşi), Lect.univ.dr. Constantin Ilaş În perioada 29 mai-8 iunie, am (Facultatea de Ştiinţe Politice a lansat volumul la Iaşi, Bucureşti, Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi), Cluj Napoca, Sibiu, Timişoara şi Conf.univ.dr. Sergiu Mişcoiu (Facultatea Braşov. Apoi, am prezentat ideile de Studii Europene, Universitatea principale ale acestuia în 10 articole „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), pe care le-am publicat pe blogul meu Prof.univ.dr. Tudor Pitulac (Facultatea de pe portalul adevarul.ro, în de Asistenţă Socială a Universităţii perioada 13 iunie-8 iulie 2013. „Petre Andrei” din Iaşi), cercetător Cele zece teme propuse iniţial ştiinţific Vasile Pleşca (Institutul de spre dezbatere în volum au fost aduse Cercetări Economice şi Sociale „Gh. în atenţia publicului larg şi printr-o Zane”, Academia Română, Filiala serie de zece emisiuni în direct cu Iaşi), Asist.univ.drd. Adrian Marius telespectatorii, pe care le-am realizat Tompea (Facultatea de Ştiinţe Politice împreună cu Daniel Şandru la şi Administrative a Universităţii posturile de televiziune Prima TV „Petre Andrei” din Iaşi), Prof.univ. Iaşi, TeleM Neamţ şi TELE Moldova dr. Doru Tompea (Facultatea de Plus (post regional), în perioada mai- Asistenţă Socială a Universităţii iunie 2013. La dezbateri am avut ca „Petre Andrei” din Iaşi), Prof.univ. invitaţi (atât prin telefon, cât şi în dr. Ioan Stanomir (Facultatea de studio) următorii 7 specialişti în drept Ştiinţe Politice a Universităţii din şi ştiinţele socio-umane: Prof.univ.dr. Bucureşti) şi Prof.univ.dr. Daniel Radu Carp (Facultatea de Ştiinţe Şandru (Facultatea de Ştiinţe Politice Politice a Universităţii din Bucureşti), şi Administrative a Universităţii Prof.univ.dr. Ioan Stanomir (Facultatea „Petre Andrei” din Iaşi) şi subsem- de Ştiinţe Politice a Universităţii din natul. La componenta virtuală a Bucureşti), Prof.univ.dr. Alexandru proiectului a contribuit şi studentul Radu (Facultatea de Ştiinţe Politice a Cosmin Sandu (Facultatea de Ştiinţe Universităţii Creştine „Dimitrie Politice şi Administrative a Cantemir” din Bucureşti şi redactor- Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi). şef al revistei Sfera Politicii), Imediat după lansarea sa, pe 29 judecătorul Cristi Danileţ (membru al mai 2013, volumul a fost distribuit Consiliului Superior al Magistraturii), tuturor parlamentarilor, instituţiilor Conf univ.dr. Sergiu Mişcoiu administraţiei publice naţionale (Facultatea de Studii Europene a (Preşedinţie, Guvern, ministere) şi Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj locale (prefecturi şi consilii judeţene) Napoca) şi istoricii Flavius Solomon şi mass media. În total 800 de şi Dorin Dobrincu (cercetători la exemplare. O primă reacţie a fost o Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” telegramă de mulţumire pentru acest din Iaşi).

65 POLIS

Transcripturile celor zece emi- preluat controlul dorit în teritoriu), ci siuni de televiziune au fost reunite în de redefinirea familiei. După ce au volumul Zece exerciţii de inginerie intenţionat organizarea unui referen- constituţională6, lansat pe 12 iulie dum în primăvară, guvernanţii l-au 2013 şi distribuit tuturor primăriilor amânatpentru în toamna lui 2017. În din regiunea Moldovei. În total, 500 vara lui 2018, s-a aruncat în piaţa de exemplare. publică din nou ideea unui referen- Am fost plăcut surprinşi de faptul dum pentru familia tradiţională. De că la dezbaterea de închidere a fapt, se întreabă populaţia dacă este proiectului, din 12 iulie 2013, ce s-a de acord cu ceea ce deja Constituţia încheiat cu lansarea celui de-al doilea prevede. Asistăm din nou la un volum pe tema reformei constitu- demers politicianist, ce va îngropa ţionale, a venit şi senatorul PSD Ioan tema reformei constituţionale cu Chelaru, membru în Comisia de posibila modificarea doar a unui revizuire a Constituţiei. De aseme- articol ce vizează o temă marginală nea, a participat la dezbatere şi în societatea românească. Politicienii deputatul PDL Petru Movilă. Am continuă să se joace de-a referen- avut confirmarea că primul volum dumul pe câte o temă care le rezolvă chiar a ajuns în mâinile parlamen- lor o problemă de moment, în timp tarilor (noi le distribuiserăm în cutiile ce Constituţia are probleme grave ce lor poştale de la grupurile parlamen- pot fi rezolvate doar printr-o reformă tare) şi că unii chiar le-au şi deschis. constituţională: reorganizarea admi- Nu pot estima măsura în care nistrativ-teritorială (România este „opiniile esenţiale pentru legea fun- ţara cu cele mai mici – şi, de aceea, damentală” au contat pentru mambrii ineficiente – unităţi administrativ- Comisiei. După nici 3 săptămâni de teritoriale din UE); realizarea unui dezbateri, pe 19 iunie 2013, Comisia mecanism de checks and balances de revizuire a Constituţiei a dat votul viabil între puterile statului; clari- final pentru proiectul noii constituţii. ficarea utilizării referendumului, cla- PDL a atacat proiectul la Curtea rificarea utilizării ordonanţelor de Constituţională iar aceasta l-a respins urgenţă, clarificarea statutului parla- pe 16 februarie 2014. La un an de la mentarilor, clarificarea statutului pro- respingere, Comisia s-a reunit sub curorilor ş.a.. conducerea senatorului PSD Ioan Din întreaga agitaţie în jurul Chelaru, iar despre activitatea ei nu reformei constituţionale am rămas şi s-a mai vorbit. astăzi tot la nivelul opiniilor despre Tema revizuirii Constituţiei a reforma constituţională. A fost bine- fost relansată în toamna lui 2016 de venită, în acest context, organizarea, către coaliţia de guvernare PSD- pe 20 iunie 2017, a Colocviului ALDE. De această dată nu a mai fost „Proiecţii constituţionale asupra legată de reorganizarea administra- României viitoare” de către Compar- tiv-teritorială (între timp, prin Ordo- timentul Centenar al Primăriei Iaşi, nanţa 55/2014 ce a legalizat migraţia întrucât ne-a oferit celor din so- aleşilor locali PSD şi ALDE au cietatea civilă încă un prilej de a ne

66 Ideea naţională după Marea Unire exprima opiniile cu privire la reforma României viitoare”, am considerat constituţională. În acest sens, necesară lansarea următorului Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi şi Insititutul pentru Studierea Ideolo- Apel pentru reforma constitu- giilor au oferit participanţilor câte ţională 100 de exemplare din cele două volume. Cine nu le-a citit atunci, a Domnule Preşedinte al României, avut o nouă ocazie. Domnule Preşedinte al Senatului, Riscul ce persistă este să rămâ- Domnule Preşedinte al Camerei nem şi de această dată doar la nivelul Deputaţilor, opiniilor şi să asistăm la jocuri poli- ticianiste pe teme marginale. Într-o Având în vedere deficienţele directivă specială pentru sovietizarea actualei Constituţii a României, statelor satelit ale URSS7, la Art. 26 dovedite în toate crizele politice se stabileşte: „trebuie popularizate recente; discuţiile cu muncitorii care se ocupă Constatând existenţa unor teme de probleme actuale legate de pro- majore ale societăţii româneşti ce ducţie, respectiv care critică trecutul reclamă modificări ale Constituţiei şi problemele locale. Nu se vor (echilibrul între puterile statului, înlătura cauzele fenomenelor în tipul de parlament, statutul magistra- discuţie”. Senzaţia pe care o am este ţilor, utilizarea referendumului, aceea că în cazul reformei consti- regionalizarea, statutul ordonanţelor tuţionale suntem lăsaţi de ani de zile de urgenţă, definirea familiei ş.a.), să ne exprimăm opiniile cu privire la Facem un apel pentru relansarea problemele reale ale legii fundamen- procesului de consultare publică în tale şi că, în mod intenţionat, nu se vederea realizării reformei consti- înlătură cauzele problemelor. Noi tuţionale. În România există sufi- vorbim, îndeplinim ritualul demo- cienţi specialişti care să poată re- cratic al dezbaterii, iar ei fac strict dacta o constituţie coerentă. Reali- ceea ce le dictează interesele. zarea unei noi constituţii nu necesită Ce împiedică lansarea unei dez- mobilizarea unor uriaşe resurse bateri publice structurate, într-un financiare, necesară pentru atinge- timp suficient pentru un asemenea rea acestui obiectiv fiind în primul proces, şi elaborarea unui text consti- rând voinţa politică. Considerăm că, tuţional care să fie adoptat în 2020, la aniversarea Centenarului său, când noul Parlament ar putea fi României trebuie să i se ofere o investit şi cu autoritatea de putere Constituţie clară şi coerentă, care să constituantă? Doar opoziţia actuali- garanteze buna sa evoluţie pentru lor politicieni faţă de reforma consti- următoarea sută de ani. tuţională. De aceea, la Colocviul „Proiecţii constituţionale asupra Evident, nu a existat nicio reacţie din partea vreunei instituţii vizate, de

67 POLIS atunci atât Parlamentul, cât şi până când se va realiza necesara re- Preşedintele aruncând periodic în formă. Până atunci, obligaţia noastră discuţie tema referendumului pe civică este aceea de a readuce în diferite teme. Nimic despre o reală dezbatere această temă, cu speranţa reformă constituţională. Vor mai că vom ajunge cât mai repede la trece ani de crize politice generate de finalul perioadei opiniilor şi că va incoerenţa textului constituţional începe cea a acţiunii.

Note

1 Raport al Comisiei Prezidenţiale de legea fundamentală, Editura Institutul Analiză a Regimului Politic şi European, Iaşi, 2013, pp. 9-10. Constituţional din România – Pentru 6 Sorin Bocancea & Daniel Şandru consolidarea statului de drept, (coord.), Zece exerciţii de inginerie Administraţia Prezidenţială, constituţională, Editura Institutul Bucureşti, 2009. European, Iaşi, 2013. 2 Raportul final al Forumului 7 K AA/CC 113, Indicaţie NK/003/47, constituţional 2013, p. 22, Asociaţia Moscova, 2.06.1947, în Vladimir Pro Democraţia, Bucureşti, 2013, Alexe, Ion Iliescu. Biografia secretă. http://www.variantacojocaru.ro/Const Candidatul manciurian, Editura Elit itutiaPoporului/Raport_FC.28.05.13.p Comentator, Bucureşti, 2000, p. 279. df, accesat la 17.09.2017. 3 Ibidem, p. 121. 4 Ibidem, p. 122. 5 Sorin Bocancea (coord.), Constituţia României. Opinii esenţiale pentru

Bibliografie

ALEXE, Vladimir, Ion Iliescu. Biografia ***, Raport al Comisiei Prezidenţiale de secretă. Candidatul manciurian, Analiză a Regimului Politic şi Editura Elit Comentator, Bucureşti, Constituţional din România – Pentru 2000. consolidarea statului de drept, BOCANCEA, Sorin (coord.), Constituţia Administraţia Prezidenţială, Bucureşti, României. Opinii esenţiale pentru 2009. legea fundamentală, Editura Institutul ***, Raportul final al Forumului European, Iaşi, 2013. constituţional 2013, Asociaţia Pro BOCANCEA, Sorin & Daniel Şandru Democraţia, Bucureşti, 2013. (coord.), Zece exerciţii de inginerie constituţională, Editura Institutul European, Iaşi, 2013.

68 Ideea naţională după Marea Unire

Capitalism sau democraţie? Alegerea secolului XXI

(Capitalism or Democracy? The choice for the XXIst century)

Emanuel COPILAŞ

Thomas Piketty, Capitalul în secolul XXI, traducere de Irina Brateş şi Lucia Popovici, Editura Litera, Bucureşti, 2015

Cartea lui Piketty este exemplară. celorlalte ştiinţe sociale. Prefer de Nu numai datorită suportului empiric departe expresia «economie poli- de o anvergură impresionantă de care tică», poate uşor demodată, dar care beneficiază, ci, în primul rând, pentru are meritul de a ilustra ceea ce mi se că readuce în discuţie în mod con- pare a fi singura specificitate accep- vingător orientarea inevitabil norma- tabilă a economiei în cadrul ştiinţelor tivă a ştiinţelor sociale, inclusiv, sau sociale, respectiv orientarea politică, mai ales, a economiei, a cărei direcţie normativă şi morală” (p. 985). În tot mai „scientizantă” şi tot mai plus, referinţele literare şi cinemato- centrată pe aspecte particulare din grafice abundente, precum şi limbajul ultimele decenii a părut că eludează accesibil şi uneori colocvial al cărţii sau, mai grav, că depăşeşte această uşurează considerabil parcurgerea miză eminamente politică. Altfel acestui volum imens, de aproape o spus, nu există ştiinţă economică. mie de pagini. Există numai economie politică: „nu Cu toate acestea, lucrarea nu concep alt loc pentru economie decât trebuie interpretată într-o cheie prea acela de subdisciplină a ştiinţelor subversivă. Metodologia, soluţiile şi sociale, alături de istorie, sociologie, viziunea de ansamblu ale cărţii sunt antropologie, ştiinţele politice şi de circumscribile filosofiei liberale, fapt atâtea altele. (...). Nu-mi place prea recunoscut de altfel fără echivoc de mult expresia «ştiinţe economice», către autor: „Impozitul progresiv (în care mi se pare teribil de arogantă şi formă naţională şi mai ales globală, care ar putea lăsa să se creadă că acesta reprezintă remediul preferat de economia ar fi atins un nivel ştiinţific Piketty împotriva exceselor capita- superior, specific, distinct de cel al lismului contemporan, n.m.) consti-

69 POLIS tuie întotdeauna o metodă relativ avantajează clasele sociale defavo- liberală de a reduce inegalităţile, în rizate, reprezintă cheia de lectură sensul în care această instituţie respectă ideologic-normativă a întregului vo- libera concurenţă şi proprietatea lum. Sau, aşa cum scria Adam Smith privată, modificând în acelaşi timp acum două secole şi jumătate, „Ser- stimulentele private, eventual în mod vitorii, muncitorii şi lucrătorii de radical, dar întotdeauna de manieră orice fel sunt cei care alcătuiesc cea previzibilă şi continuă, urmând reguli mai mare parte a celor mai măreţe stabilite dinainte şi dezbătute demo- societăţi politice. Nicio societate nu cratic, în cadrul statului de drept. poate cu adevărat să înflorească şi să Impozitul progresiv exprimă, într-un fie fericită, dacă majoritatea mem- anumit fel, un compromis ideal între brilor săi sunt săraci şi nefericiţi. Şi justiţia socială şi libertatea indivi- nu înseamnă altceva decât echitate ca duală” (p. 847). aceia care hrănesc, îmbracă şi oferă Tocmai din acest motiv este locuinţă majorităţii oamenilor să cartea deosebit de importantă: repre- beneficieze de o parte suficientă din zintă proba unui liberalism matur, de produsul muncii lor cât să fie ei înşişi inspiraţie rawlsiană, cu care se poate bine hrăniţi, îmbrăcaţi şi să locuiască dialoga în mod rezonabil şi care decent”1. merge dincolo de „tirania experţilor” Metodologic apoi, Piketty aşează atât de prezentă în neoliberalismul întreaga argumentare a cărţii pe ra- contemporan, pentru a propune solu- portul dintre r şi g, unde r este randa- ţii democratice, bazate pe compromis mentul capitalului, iar g rata de şi pe negociere permanentă între creştere generală a economiei. Capi- diferitele categorii sociale înţelese talul este definit de către autor ca atât la nivel local, naţional, cât şi, mai sumă a veniturilor realizate pe baza ales, la nivel global. Sloganul tat- unor patrimonii acumulate care le cherist „there is no alternative”, bazat permit proprietarilor acestora să obţi- pe confiscarea politicului în bene- nă câştiguri, uneori impresionante, ficiul claselor avute, este denunţat şi fără să muncească efectiv. Chiriile, înlocuit de evidenţa faptului că există dividendele, rentele de tot felul con- întotdeauna o alternativă, că ea se tribuie în acest fel la auto-valo- decide politic şi că poate avantaja fie rificarea capitalului, într-o proporţie clasele clasele avute, aşa cum se care depăşeşte întotdeauna creşterea întâmplă de câteva decenii bune, fie generală a economiei: „capitalul este clasele mai puţin avute, perdanţii definit ca ansamblul activelor non- globalizării, aşa cum ar trebui să se umane care pot fi posedate şi schim- întâmple pentru a construi societăţi bate pe o piaţă. Capitalul cuprinde, mai incluzive, mai funcţionale. Prin- mai ales, ansamblul capitalului imo- cipiul rawlsian al diferenţei, conform biliar (imobile, case) utilizat pentru căruia orice inegalitate socială este locuit şi al capitalului financiar şi justificată numai în măsura în care profesional (clădiri, echipamente,

70 Ideea naţională după Marea Unire maşini, brevete etc.), utilizat de ea este consecinţa unei pieţe de întreprinderi şi administraţii” (p. 85). capital «pure şi perfecte», aşa cum o Se poate observa că forţa de muncă, înţeleg economiştii, o piaţă de capital pe care Marx o numea capital va- care îi oferă fiecărui proprietar de riabil, nu este inclusă de Piketty în capital – şi îndeosebi celui mai puţin alcătuirea capitalului, care cuprinde, în capabil dintre moştenitori – cel mai optica lui, doar capitalul fix. O abor- mare şi mai diversificat randament pe dare morală, perfect consonantă cu care îl putem găsi în economia naţio- ideea liberal-kantiană conform căreia nală sau chiar mondială. Desigur, oamenii nu sunt mărfuri şi trebuie tra- există ceva surprinzător în această taţi ca scopuri în sine, nu ca mijloace noţiune de rentă produsă de un ca- pentru atingerea unui scop. pital, pe care proprietarul o poate Altfel spus, profitabilitatea capi- obţine fără să muncească. Există ceva talului depăşeşte în permanenţă care lezează bunul-simt şi a tulburat creşterea unei economii per ansam- numeroase civilizaţii, care au încercat blu, iar această regulă, valabilă până să găsească diverse soluţii, de la acum în cadrul oricărui context interzicerea cămătăriei până la comu- istoric, se amplifică în cazul averilor nismul de tip sovietic (...). Cu toate colosale. Compoziţia capitalului s-a acestea, renta este o realitate într-o schimbat radical în ultimele două economie de piaţă, cu capital privat. secole. Capitalul funciar a lăsat locul Această realitate profundă nu s-a capitalului imobiliar, industrial şi mai schimbat întrucât capitalul funciar a ales speculativ-financiar (p. 272). Cu devenit imobiliar, industrial şi finan- toate acestea, caracterul rentier al so- ciar. Unii cred că logica dezvoltării cietăţilor moderne, bazat pe abilitatea economice ar fi aceea de a submina capitalului de a obţine profituri distincţia dintre muncă şi capital. În enorme în absenţa unei activităţi realitate, este exact invers: sofisti- productive, s-a păstrat. Piketty ne carea tot mai mare a pieţei capitalului avertizează să nu fim naivi şi să nu ne şi a intermedierii financiare tinde să-i încredem în prezumtiva forţă de con- separe din ce în ce mai mult pe pro- vergenţă a pieţelor, care ar distribui prietari de manageri şi să accentueze gradual bunăstarea obţinută de jos în distincţia dintre venitul pur din sus. În absenţa reglementărilor, piaţa capital şi cel din muncă. Raţionali- creează haos deoarece, la fel ca tatea economică şi tehnologică nu are tehnologia, „nu cunoaşte nici limite, uneori nimic de-a face cu raţiona- nici morală” (p. 389). Capitalul, piaţa litatea democratică” (pp. 700-701). nereglementată, indiferent de nivelul Chiar dacă pe termen mediu şi la care operează, creează în primul lung capitalismul creează divergenţe, rând divergenţe socio-economice şi pe termen scurt poate conduce şi la amplifică inegalităţile sociale existen- apariţia unor forme de convergenţă, te. Asta deoarece „Renta nu este o mai ales tehnologică. Dar acestea imperfecţiune de piaţă: dimpotrivă, sunt oricum secundare, accidentale în

71 POLIS raport cu dinamica sa polarizatoare, că schimburile economice desfăşu- rentieră. Unicul remediu pentru rate între entităţi politice nu trebuie atenuarea inegalităţilor, compatibil cu să urmeze neapărat logica unei pieţe, actualul mod de producţie, din care pentru că astfel subordonarea statului Piketty, aşa cum am menţionat, nu mai slab în raport cu cel mai puternic întrevede vreo ieşire, nici măcar în devine inevitabilă. Desigur, nu perspectivă – este investiţia în educa- trebuie să fim idealişti: a spune ţie, în auto-formare: „experienţa isto- societate, şi a spune lume, pentru a-l rică sugerează că principalul meca- parafraza pe celebrul istoric Fernand nism care permite convergenţa între Braudel, înseamnă a spune inegali- ţări este diseminarea cunoştinţelor, tate. Vrem nu vrem, inegalităţile atât la nivel internaţional, cât şi la dintre actorii politici (şi nu numai) nivel intern. Altfel spus, cei mai reprezintă o constantă a istoriei, şi nu săraci îi prind din urmă pe cei mai avem motive să credem că această bogaţi în măsura în care reuşesc să situaţie nu se va perpetua şi pe viitor. atingă acelaşi nivel de cunoştinţe Dimpotrivă, indiciile cele mai con- tehnologice, de calificări, de educaţie, vingătoare arată că se va amplifica. şi nu devenind proprietatea celor mai Dar asta nu înseamnă că inegalităţile, bogaţi. Acest proces de diseminare a polarizările de tot felul nu trebuie cunoştinţelor nu cade din cer: el este peremptoriu denunţate ca ameninţări adesea accelerat prin deschiderea la adresa democraţiei. Piaţa este internaţională şi comercială (autarhia întotdeauna un mecanism politic a nu facilitează transferul tehnologic) cărui funcţionare este partizană, nu o şi, mai ales, el depinde de capacitatea formulă impersonală, „ştiinţifică”, de ţărilor de a mobiliza finanţările şi rezolvare a problemelor cu care ne instituţiile care permit investirea confruntăm. Schimburile economice masivă în formarea populaţiei lor, sunt dezirabile desigur, dar nu în garantând, în acelaşi timp, un cadru măsura în care revoluţionează întreaga legal previzibil pentru diferiţii actori. societate, imprimându-i o dinamică Este, prin urmare, strâns legat de în care profiturile private se substituie procesul de construire a unei puteri binelui comun şi consensului politic publice legitime şi eficace” (p. 128). rezonabil. A valida „societăţile de Este adevărat, într-un mediu eco- piaţă” cu un puternic mecanism nomic tot mai proteic, educaţia redistributiv, aşa cum face Piketty, rămâne un atu deosebit de valoros; la „capitalismul cu faţă umană”, altfel fel de adevărat este şi că autarhia nu spus, înseamnă a rămâne în logica este benefică din perspectiva dezvol- politicii de putere în care actorii tării tehnologice şi culturale a unui privilegiaţi îşi impun propriile inte- stat, deşi din punct de vedere eco- rese economice şi politice nu neapă- nomic şi social lucrurile sunt mult rat militar – deşi numeroase cazuri mai complexe şi trebuie analizate de din America Latină şi Orientul la caz la caz, fără generalizări. Numai Mijlociu infirmă această ipoteză – ci

72 Ideea naţională după Marea Unire prin intermediul pieţei „libere”. O rioritatea al cărei prestigiu impune, logică profund arbitrară şi nedemo- din capacităţi de care nu ne putem cratică, a cărei existenţă factuală nu lipsi fără a fi inconştienţi». Să încer- echivalează automat cu o validare căm să luăm în serios această decla- normativă. Piketty este perfect raţie incredibilă: ea înseamnă că, din conştient de acest lucru atunci când instinct de supravieţuire, clasele supe- scrie că „Ideea potrivit căreia libera rioare lasă lenea la parte şi inventează concurenţă va aduce sfârşitul moşte- meritocraţia, în absenţa căreia sufra- nirii (rentei, n.m.) şi va da naştere giul universal riscă să le deposedeze. unei lumi mai meritocratice este o Desigur, o putem pune pe seama iluzie periculoasă” (p. 701). Totuşi, el contextului epocii: Comuna din Paris nu pare dispus să vadă dincolo de tocmai fusese reprimată, iar sufragiul societăţi locale, regionale sau globale universal masculin tocmai fusese bazată pe liberă concurenţă, fie ea şi restabilit. Ea are totuşi meritul de a puternic reglementată. reaminti un adevăr esenţial: a da sens Mai mult, insistenţa asupra edu- inegalităţilor şi a legitima poziţia câşti- caţiei converteşte problemele structu- gătorilor este o chestiune de impor- rale, de fond, în probleme culturale, tanţă vitală, care justifică uneori toate şi se poate transforma rapid în aproximările” (pp. 812-813). ideologie meritocratică, aşa cum În continuare, Piketty critică atât observă de altfel autorul: „în Statele stereotipiile economiştilor conserva- Unite ale Americii, în Franţa şi în tori sau liberali, cât şi pe cele ale eco- majoritatea ţărilor, discursurile care nomiştilor marxişti. Primii consideră aclamă modelul meritocratic naţional că toată lumea are de câştigat de pe se bazează rareori pe un examen atent urma creşterii economice, când este al faptelor. Cel mai adesea, este evident că lucrurile nu stau deloc aşa, vorba de justificarea inegalităţilor în timp ce ultimii au impresia că existente, fără a lua în considerare democraţia va sucomba inevitabil în eşecurile, uneori patente, ale siste- faţa ascensiunii de neoprit a capi- mului existent. În 1872, Emile talismului, iar clasele productive nu Boutmy crea Facultatea de Ştiinţe au nimic de câştigat de pe urma Politice, dându-i o misiune clară: creşterii economice. Dar experienţele «Constrânse a se supune dreptului sindicale şi statul postbelic al bu- celor mai numeroşi, clasele care îşi năstării au demonstrat foarte clar că spun clase elevate nu îşi pot păstra modul de producţie capitalist îşi hegemonia politică decât invocând poate recicla permanent propriile dreptul celui mai capabil. Trebuie ca, contradicţii şi poate tempera tensiu- în spatele zidurilor în ruină ale nile sociale prin politici redistributive prerogativelor lor şi ale tradiţiei, consistente. Sfârşitul capitalismului valul democraţiei să se izbească de nu va fi deci „ştiinţific”, adică ine- un al doilea parapet, făcut din merite vitabil, ci doar politic, adică prin strălucitoare şi utile, din supe- negocieri şi decizii care să reflecte un

73 POLIS alt tip de voinţă comună, un alt fel de instituţii ar fi distruse pentru tot- solidaritate. Marx a înţeles acest lucru, deauna, există riscul major ca inega- dar, în contextul intelectual pozitivist lităţile patrimoniale să se apropie de în care îşi desfăşura activitatea, nu l-a cele din trecut, ba chiar să le depă- aprofundat probabil îndeajuns. şească în anumite condiţii. Nimic nu Ceea ce Piketty menţionează este sigur în acest domeniu şi, pentru doar în treacăt, fără a-i acorda impor- a continua în această direcţie, trebuie tanţa cuvenită, este faptul că modelul să studiem mai direct dinamica sovietic a contribuit din plin la moştenirii, apoi dinamica mondială a politicile sociale generoase din patrimoniilor. Însă o concluzie se Europa occidentală, inclusiv, în anii întrevede deja cât se poate de clar: 1960, din Statele Unite. Pericolul ne-am amăgi crezând că în structura unei revoluţii bolşevice a înspăi- creşterii moderne sau în legile eco- mântat suficient de mult clasele avute nomiei de piaţă există forţe de con- pentru a le convinge să renunţe la o vergenţă care conduc în mod natural parte din profituri în favoarea cla- la o reducere a inegalităţilor patrimo- selor productive. În plus, marile niale sau la o stabilizare armonioasă” patrimonii dispăruseră în bună mă- (p. 621). sură în timpul războaielor mondiale, Recurgând masiv la exemple aceasta reprezentând şansa unor istorice, Piketty se apleacă şi asupra reconstruiri sociale pornită de pe comparaţiei dintre Statele Unite şi baze mai echitabile. În termenii lui Uniunea Europeană în ceea ce pri- Piketty, distanţa dintre r şi g se veşte concurenţialitatea şi politicile estompase considerabil. Astăzi însă, redistributive. De la ascensiunea neo- la începutul secolului XXI, patri- liberalismului (1980-prezent), Statele moniile acumulate în ultimele decenii Unite sunt percepute ca fiind avan- postul unei economii de piaţă agre- au imprimat Occidentului o inerţie sive şi nereglementate, în timp ce rentieră care subminează direct ce a Uniunea Europeană se bazează pe un mai rămas din statul social postbelic model mai incluziv şi mai egalitar. şi erodează pe zi ce trece demo- Dar, acum un secol, înaintea celor craţiile fragile şi instabile în care două războaie mondiale, situaţia era trăim: „faptul că în ţările europene cum nu se poate mai diferită: Europa concentrarea deţinerii de capital este era cea inegalitară, cu averile uriaşe sensibil mai mică la acest început de ale marii burghezii şi ale aristocraţiei secol XXI decât era în La Belle care creşteau în ritm exponenţial Epoque (1900-1910, n.m.) este în randamentul capitalului, în timp ce mare măsură consecinţa combinată a Statele Unite, o societate de mici unor evenimente accidentale (şocu- întreprinzători care nu apucase încă rile anilor 1914-1945) şi a unor să ajungă la patrimonii de asemenea instituţii specifice, cu precădere în anvergură, considerau că au un domeniul fiscalităţii capitalului şi a model de dezvoltare mai echitabil şi veniturilor asociate lui. Dacă aceste tototdată mai inovator: „de câteva

74 Ideea naţională după Marea Unire decenii suntem obişnuiţi ca Statele 1%, sporind astfel frustrările claselor Unite să fie mai inegalitare decât avute şi contribuind astfel la relan- Europa şi chiar să se mândrească cu sarea creşterii economice prin inter- asta (inegalitatea americană este mediul derglementării, cu rezultate descrisă de regulă dincolo de Atlantic binecunoscute: demantelarea sindica- ca o condiţie a dinamismului antre- telor şi reducerea substanţială a prenorial, iar Europa descrisă ca un bugetelor alocate politicilor sociale. templu al egalitarismului de tip Echivalează aceasta cu o retragere a sovietic). Însă, cu un secol în urmă, statului, aşa cum afirmă criticii neo- percepţiile şi realitatea erau exact pe liberalismului? În perspectivă istori- dos: era evident pentru toţi că Lumea că, nu, răspunde Piketty. Cuantumul Nouă era prin natura ei mai puţin impozitelor în cadrul veniturilor inegalitară decât bătrâna Europă, iar naţionale ale statelor occidentale era această diferenţă era un motiv de de 8-10% în secolul XIX, suficient mândrie. La sfârşitul secolului al pentru finanţarea serviciilor represive XIX-lea, în aşa-numita „Epocă de şi a administraţiei generale. Nu rămâ- Aur” când în Statele Unite se acu- nea deci mai nimic pentru sănătate şi mulează averi industriale şi finan- educaţie. Odată cu experienţa răz- ciare nemaiîntâlnite până atunci (este boaielor mondiale, impozitele au epoca lui Rockefeller, Carnegie sau ajuns să totalizeze între 30% (Statele J.P. Morgan), numeroşi observatori Unite) şi 55% (Suedia) din veniturile de dincolo de Atlantic sunt alarmaţi naţionale occidentale, Marea Britanie, de ideea că ţara şi-ar putea pierde Germania şi Franţa ocupând poziţii spiritul inovator şi egalitar – parţial intermediare în acest clasament cu mitic, desigur, dar şi justificat în 40%, 45% şi 50% (pp. 786-788). comparaţie cu concentrarea averilor Ponderea fiscală, administrativă, europene” (pp. 674-675). socială şi economică a statelor s-a Ascensiunea capitalismului dere- extins deci de până la cinci ori în glementat este percepută de Piketty ultimul secol, fapt care ar face im- drept o ameninţare şi totodată o proprie o discuţie serioasă despre provocare pentru democraţia seco- retragerea statului din societate: lului XXI, care nu poate fi decât „începând din momentul în care globală, în ciuda faptului că inega- puterea publică joacă în viaţa econo- lităţile contemporane sunt mai mică şi socială rolul central pe care l- degrabă naţionale decât interna- a dobândit în deceniile postbelice, ţionale. Dar Piketty încearcă să pună este normal şi legitim ca acest rol să această problemă într-un mod nuanţat fie în permanenţă dezbătut şi con- şi echilibrat, arătând că dacă în testat. Aceasta le poate părea unora primele decenii postbelice creşterea injust, dar este un lucru inevitabil şi economică era undeva la 5% din natural. Rezultă uneori o anumită veniturile naţionale ale statelor vest- confuzie şi neînţelegeri violente, care europene, fapt care lasă suficient opun poziţii în aparenţă ireconci- spaţiu de manevră politicilor redistri- liabile. Unii cer sus şi tare revenirea butive – după 1980, ea a ajuns pe la statului, sub toate formele lui, ca şi

75 POLIS cum el ar fi dispărut; alţii cer măsura în care aceasta pune o demolarea lui imediată, în special în presiune extrem de mare asupra ţara în care este cel mai puţin prezent, lucrătorilor mai puţin calificaţi din în Statele Unite ale Americii, unde ţările bogate, ar putea în teorie anumite grupuri afiliate Tea Party vor justifica o creştere a progresivităţii să suprime Rezerva Federală şi să fiscale, şi nu o diminuare, ceea ce revină la etalonul aur. În Europa, complică şi mai mult contextul de ciocnirile verbale între «greci leneşi» ansamblu. Desigur, începând din şi «nemţi nazişti» nu sunt mai blânde. momentul în care dorim să păstrăm Nimic din toate acestea nu facilitează un nivel global de prelevări obli- rezolvarea problemelor. Totuşi, cele gatorii de ordinul unei jumătăţi a două puncte de vedere, anti-piaţă şi venitului naţional, este inevitabil ca anti-stat, au fiecare partea lor de fiecare să fie obligat să contribuie în adevăr: trebuie inventate noi instru- proporţii importante. Dar, mai curând mente ce permit reluarea controlului decât să existe o foarte uşoară pro- asupra unui capitalism financiar care gresivitate globală a impozitului a luat-o razna şi, în acelaşi timp, (dacă se exceptează vârful), ne-am reînnoite şi modernizate profund şi în putea foarte bine imagina o progre- permanenţă sistemele de impozitare sivitate mai marcată. Acest lucru nu şi de cheltuieli care sunt esenţa sta- ar rezolva toate problemele, dar ar fi tului social modern şi al căror grad de suficient pentru a ameliora sensibil complexitate le face greu de înţeles şi situaţia celor mai puţin calificaţi. Şi pune în pericol eficacitatea lor socială dacă această progresivitate fiscală şi economică” (pp. 783-784). crescută nu se întâmplă, atunci nu Chiar şi aşa, mă tem că impar- trebuie să ne mirăm că aceia care ţialitatea lui Piketty contrastează aici beneficiază cel mai puţin de liberul cu normativitatea asumată de-a schimb (sau uneori pierd în mod clar) lungul întregului volum. Principiul tind să îl conteste” (pp. 831-832). rawlsian al diferenţei, pe care Piketty Sau, aşa cum scria Smith în Avuţia îl citează aprobator şi în jurul căruia naţiunilor, „Muncitorii doresc să fie construieşte eşafodajul argumentativ plătiţi cât de mult, iar patronii, să dea al întregului volum – justifică inega- cât de puţin posibil. Cei dintâi sunt lităţile doar în măsura în care acestea dispuşi să se asocieze în scopul sunt benefice pentru categoriile so- creşterii salariilor aferente muncii, iar ciale defavorizate. Cu alte cuvinte, cei din urmă, în scopul scăderii doar sub formă de discriminări acestora. Totuşi, nu este dificil de pozitive. Ori, în cazul neolibera- prevăzut care dintre cele două părţi lismului, inegalităţile lucrează în trebuie că are, cu orice ocazie obiş- proporţie covârşitoare în favoarea nuită, un avantaj în această dispută, claselor avute. Din nou, Piketty pare forţând-o pe cealaltă să-i accepte conştient de acest aspect, însă evită termenele. Patronii, fiind mai puţini la să ducă până la capăt concluziile care număr, se pot asocia mult mai uşor; rezultă de aici. „Trebuie subliniat, în (...). În toate disputele de acest gen, final, că mondializarea comercială, în patronii sunt cei care rezistă mai bine”2.

76 Ideea naţională după Marea Unire

Dincolo de faptul că încalcă prin- menteze o astfel de transparenţă cipiul rawlsian al diferenţei, deregle- bancară internaţională: nivelurile lor mentarea neoliberală contribuie la de trai s-ar fi diminuat considerabil. relansarea autoritarismului politic. Dar asta nu îl împiedică pe Piketty să Concluzia derivă în mod logic din concluzioneze că „proprietatea pri- argumentarea lui Piketty, chiar dacă vată şi economia de piaţă nu au doar el nu o formulează, încercând să simpla funcţie de a permite dominaţia rămână în continuare pe poziţii deţinătorilor de capital asupra celor centriste. Dereglementarea echiva- care nu au decât munca lor: aceste lează cu retragerea progresivă a instituţii joacă şi un rol util pentru statului din economie. Asta înseamnă coordonarea acţiunilor a milioane de automat venituri mai mici rezultate indivizi şi nu este atât de uşor să te din taxe şi impozite, sau impozite lipseşti de ele complet” (pp. 902- fixe pe venit în statele mai slabe 903). Altfel spus, opacitatea finan- politic şi dependente economic, ciară internaţională care favorizează impozite care se traduc în practică capitalul şi polarizează discreţionar prin regresivitate şi prin profituri societăţile, recompensându-le pe cele spectaculoase pentru capital. Scăzând deja dezvoltate pe seama celor mai sumele pe care statul le colectează la puţin sau deloc dezvoltate – acest buget, finanţarea educaţiei şi a să- status-quo bazat deci pe minciuni, nătăţii are de suferit în mod aproape manipulare şi pe impunere adeseori automat, laolaltă cu politicile sociale cu forţa a intereselor economice ale per ansamblu, în timp ce instituţiile puterilor dominante, este totuşi unul represive ale statului – armata, poliţia, „util”, de care nu ne putem lipsi cu jandarmeria – rămân practic neafec- uşurinţă. Mai ales unii dintre noi. tate în acest context, ba chiar mai mult, În sfârşit, ca soluţie generală primesc fonduri suplimentare pentru a pentru circumscrierea democratică a putea ţine sub control o societate tot capitalismului global tot mai agresiv, mai polarizată, tot mai nemulţumită şi Piketty propune impozitul progresiv tot mai instabilă. Cazul României este global pe venit, concomitent cu o emblematic în acest sens. taxă pe patrimonii şi cu o totală De fapt, autorul este de părere că transparenţă bancară la nivel inter- dereglementarea neoliberală ar fi naţional. Conştient de lipsa de feza- putut funcţiona în cazul în care era bilitatea a unui astfel de demers, cel implementată concomitent cu o trans- puţin în actualul context interna- parenţă bancară globală. Deoarece ţional, acesta sugerează experimen- aceasta din urmă nu s-a materializat, tarea impozitului progresiv transna- capitalul a profitat de această opa- ţional la nivelul Uniunii Europene, citate pentru a evita pe cât posibil într-o primă fază. Chiar dacă va dura taxele şi impozitele, refugiindu-se în probabil un timp până să îşi arate paradisuri fiscale inaccesibile legal rezultatele, un astfel de impozit este statelor păgubite. Politic vorbind pur şi simplu inevitabil dăcă dorim să însă, era extrem de costisitor politic trăim în continuare în societăţi pentru ţările dezvoltate să imple- democratice. El este însă imposibil în

77 POLIS contextul impozitării teritoriale (na- adaptate provocărilor zilelor noastre. ţionale) actuale, care permite capita- Instrumentul ideal ar fi un impozit lurilor să se transfere în conturi mondial şi progresiv pe capital, offshore şi să submineze astfel baza însoţit de o foarte mare transparenţă fiscală a statului respectiv. Practicile financiară internaţională. O astfel de acestea echivalează în mod direct cu instituţie ar permite evitarea unei un furt, iar abolirea lor este o spirale inegalitare fără sfârşit şi re- chestiune de timp, dacă secolul XXI glementarea eficientă a îngrijoră- va alege să păşească pe drumul unei toarei dinamici a concentrării mon- veritabile democraţii. „Motivul cel diale a patrimoniilor” (p. 869). mai plauzibil pentru care paradisurile Concluzia lui Piketty reflectă fiscale apără secretul bancar este că contradicţia fundamentală a libera- acest lucru le permite clienţilor lor să lismului social contemporan, care evite achitarea obligaţiilor fiscale, iar continuă să creadă că societăţile de lor le permite să încaseze o parte a piaţă şi democraţia sunt compatibile, beneficiului corespunzător. Proble- pornind de la accidentul istoric limi- ma, evident, este că acest lucru nu are tat şi conjunctural al celor „treizeci absolut nimic de a face cu principiile de ani glorioşi”: „această soluţie, im- economiei de piaţă. Dreptul de a-ţi pozitul progresiv pe capital, presupu- stabili singur rata de impozitare nu ne un nivel foarte ridicat de coope- există. Nu te poţi îmbogăţi prin rare internaţională şi de integrare liberul schimb şi integrarea econo- politică regională. Ea nu este la în- mică cu vecinii, iar apoi să le sifonezi demâna statelor-naţiuni în care s-au baza fiscală cu toată impunitatea. construit compromisurile sociale pre- Acest lucru se înrudeşte cu furtul, pur cedente. Mulţi se îngrijorează că, şi simplu” (p. 881). mergând pe această cale, de exemplu Recalibrarea democratică a capi- în sânul Uniunii Europene, nu facem talismului în secolul XXI – cât de altceva decât să fragilizăm ceea ce improbabilă şi de temporară este am realizat deja (începând cu statul această soluţie, şi cât de puţin feza- social construit cu răbdare în ţările bilă în cele din urmă, în absenţa unei europene, în urma şocurilor din noi conflagraţii mondiale, Piketty nu secolul XX), fără a reuşi să construim ne mai spune – nu se poate face cu altceva decât o piaţă mare, caracte- mijloacele deja depăşite ale statului rizată de o concurenţă tot mai pură şi social şi ale impozitului progresiv aşa mai perfectă. Or, această concurenţă cum au fost ele gândite şi imple- pură şi perfectă nu va schimba nimic mentate în secolul XX. Noua demo- din inegalitatea r > g, care nu provine craţie nu poate fi decât globală, iar deloc dintr-o «imperfecţiune» a pieţei impozitul progresiv va trebui la sau din concurenţă, chiar din contră. rândul său să urmeze această direcţie: Acest risc există, dar mi se pare că nu „pentru ca democraţia să poată relua avem cu adevărat o altă opţiune controlul capitalismului financiar pentru a relua controlul capita- globalizat al acestui nou secol, lismului decât aceea de a încheia trebuie inventate şi instrumente noi, pariul democraţiei până la capăt, în

78 Ideea naţională după Marea Unire special la scară europeană. Alte evoluţie total contrară, în care po- comunităţi politice de talie mai mare, larizările intra şi internaţionale se vor Statele Unite ale Americii sau China, amplifica. Nu se întrevede niciun au opţiuni mai diversificate. Dar, în conflict internaţional de proporţii cazul micilor ţări europene, care vor care să inverseze sau măcar să fi în curând minuscule pe scara tempereze această tendinţă. Nu se economiei mondiale, calea izolării întrevede nici apariţia unui stat naţionaliste nu poate duce decât la mondial, singura entitate politică în frustrări şi la decepţii mai mari decât stare să impună şi să colecteze calea europeană. Statul-naţiune rămâ- realmente un impozit global pe venit. ne elementul pertinent pentru a mo- derniza profund o serie de politici Ceea ce rămâne nu este altceva decât sociale şi fiscale, precum şi, într-o un neoconservatorism (realism) cu anumită măsură, pentru a dezvolta noi mască liberală care ne împinge forme de guvernanţă şi de proprietate aproape ineluctabil spre societăţi partajată, intermediară între proprie- distopice de tipul celor din Mad Max tatea publică şi cea privată, care este sau Hunger Games. În acest context, una dintre marile mize ale viitorului. naivitatea politică a lui Piketty este de- Dar numai integrarea politică regio- a dreptul înduioşătoare, oricât de nală permite imaginarea unei regle- seducătoare ar părea, la prima im- mentări eficace a capitalismului patri- presie, soluţiile avansate de acesta. Şi monial globalizat al secolului care a totuşi, marele merit al cărţii este început” (pp. 984-985; subl. m.). reliefarea întrepătrunderii inextricabile Alegerea ar fi deci între capi- dintre problemele sociale locale şi cele talism reglementat şi protecţionism globale, în prezent. Orice soluţie con- naţionalist, mai ales pentru statele trapunem actualului mod de producţie, europene, protecţionism condamnat ea trebuie să fie atât locală, cât şi, oricum la ineficienţă în contextul concomitent, globală. Iată o contra- eludării impozitelor naţionale de către dicţie asupra căreia merită să re- capitalismul global prin intermediul flectăm. Din interiorul, dar fără a ne companiilor offshore. Dar dinamica resemna să rămânem în interiorul rentieră a capitalului contemporan, în economiei politice contemporane. interiorul căruia patrimoniile au devenit, din nou, imense, indică o

Note

1 Adam Smith, Avuţia naţiunilor, traducere 2 Smith, Avuţia naţiunilor, pp. 129-130. de Monica Mitarcă, Editura Publica, Bucureşti, 2011, pp. 139-140.

79 POLIS

80 Ideea naţională după Marea Unire

(Nu mai) daţi cezarului ceea ce e al tuturor. Pentru o nouă teologie politică românească

(Don’t render unto Caesar the things that belong to everybody. For a new Romanian political theology)

Emanuel COPILAŞ

Alexandru Racu, Apostolatul antisocial. Teologie şi neoliberalism în România postcomunistă, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2017

O ideologie proteică şi foarte ale Statelor Unite, respectiv ale Marii capabilă de a se reinventa pe diferite Britanii. coordonate intelectual-politice, neoli- Astăzi, neoliberalismul cu iz na- beralismul este departe de a-şi fi spus ţionalist predicat de către Trump este ultimul cuvânt, în ciuda recentei crize doar o farsă, un simulacru de critică a economice globale care l-a mar- neoliberalismului clasic, (pseudo)in- ginalizat şi vulnerabilizat într-o ternaţionalist de la bun început. În anumită măsură. Alegerea lui Donald plan intern, Trump se pronunţă în Trump sau Brexitul nu reprezintă favoarea scăderii taxelor şi a dere- lovituri devastatoare pentru neolibe- glementării, respectiv împotriva unui ralism. Dimpotrivă, ideologia globa- sistem public de sănătate. La fel lizării este doar extrapolată pe alte procedează şi Theresa May în Marea coordonate, acelea ale unui suvera- Britanie, deşi mai nuanţat, mai nism resurgent şi critic, cel puţin la coerent şi mai puţin ridicol din punct suprafaţă, la adresa fundamenta- de vedere al prestanţei publice. În lismului pieţei libere. Dar, în ciuda plan extern, Statele Unite au creat o presupusului său pluralism tolerant şi economie-lume, cum ar spune Fernand a multiculturalismului afişat osten- Braudel, care ameninţă să o înghită. tativ, neoliberalismul globalizant a Globalizarea a funcţionat atâta timp fost, încă de la începuturile sale cât Statele Unite nu aveau rivali (politice, nu intelectuale, care sunt economici majori şi puteau exporta considerabil mai vechi), pliat pe nestingherit tot felul de bunuri şi interese naţionale specifice, acelea servicii care să le consolideze, cu

81 POLIS ajutorul dolarului convertibil în aur exporturile unui stat descresc şi im- până în 1971, supremaţia mondială. porturile cresc, soldul său comercial Odată ce preşedintele Richard Nixon scade, putând intra chiar pe deficit. a renunţat, pentru a finanţa războiul China, care a învăţat lecţia neolibe- din Vietnam şi pentru a permite rală mai bine decât Occidentul care a ascensiunea unei economii propulsate inventat-o, nefiind stingherită nici de mai degrabă pe speculaţii financiare considerente umanitare – drepturile şi pe tehnici inflaţioniste decât pe omului sunt „bad for business”, aşa producţie – la dolarul-aur, orice urmă cum numeroase state din America solidă de stabilitate şi predictibilitate Latină sau Europa de Est postcomu- economică internaţională a dispărut. nistă au avut timp să se convingă în S-au recreat astfel condiţiile econo- ultimele decenii – nici de conside- mico-politice care au condus la criza rente politice, cum ar fi democraţia, economică de la sfârşitul anilor 1920. accesul neîngrădit la informaţie şi Între timp, odată cu sfârşitul separarea puterilor în stat, fapt care îi Războiului Rece şi cu reinventarea permite să ia şi să aplice decizii mult tot mai capitalistă a Chinei pe filieră mai rapid şi mult mai eficient decât economică, stat a cărui monedă nu statele democratice – aşadar China este convertibilă la nivel interna- prosperă astăzi prin configurarea ţional, Statele Unite au început să sistematică a neoliberalismului „de aibă probleme încă din anii 1990, stat”, învingând deci încet şi sigur atunci când dominau incontestabil Occidentul la propriul său joc. sistemul internaţional. Treptat, China Investind masiv în producţia rapidă şi a devansat Statele Unite ca principal ieftină de bunuri de consum, exportator global, iar distanţa dintre respectiv în educaţia tehnică, Beijing- cele două state continuă să crească. ul devine astfel noua imagine a Dacă în 2016 China a exportat bunuri globalizării pe care Statele Unite, cu în valoare de 2098 de trilioane de o producţie tot mai delocalizată şi dolari, Statele Unite a exportat bunuri mai fragmentată internaţional, urmă- în valoare de „numai” 1471 de rind strict logica profitului, respectiv trilioane de dolari, în timp ce cu o educaţie tehnică aflată în cădere Germania a ajuns pe locul trei, cu liberă – o resping acum în numele 1283 trilioane de dolari, după ce până unui protecţionism neverosimil, bazat în 2011 inclusiv fusese pe locul doi, pe creşterea impozitelor pentru pro- surclasând Statele Unite1. dusele din import, pe revitalizarea Ce ne transmit aceste cifre? Cu unui sector energetic de acum peri- cât exporturile unui stat sunt mai mat, acela al cărbunelui, şi pe nece- consistente, cu atât soldul său comer- sitatea creării de mai multe locuri de cial creşte şi economia sa este mai muncă pentru americani. În timp ce puternică (cum sunt socializate aceste ultimul obiectiv este perfect legitim, câştiguri economice reprezintă o cu dar imposibil de atins prin interme- totul altă poveste). Pe măsură ce diul ideologiei şi practicii politice

82 Ideea naţională după Marea Unire

„trumpiste”, per ansamblu, noul schimbare, nicidecum eşecul unui protecţionism american nu este nou proiect ecologic global, al cărui altceva decât o reacţie de îngrijorare forţă este dată nu numai de consi- şi o încercare de a proteja economia derente umanitar-morale, ci şi de – americană în faţa ascensiunii Chinei, cine ar fi crezut – stimulente de piaţă primul exportator al lumii de ani buni cum ar fi preţurile reduse la acceso- de zile. China, la rândul ei, pedalează riile tehnice necesare producerii şi deschis şi ostentativ în direcţia globa- diseminării energiei verde. lizării, întocmai ca Marea Britanie la Neoliberalismul este deci „alive jumătatea secolului XX: după secole and kicking”. Dacă luăm în calcul (în cazul Chinei, nici măcar un secol) principalele sale coordonate – poli- de protecţionism şi mercantilism care tica monetară restrictivă, axată pe i-au permis să îşi creeze o industrie combaterea inflaţiei, dereglemen- suficient de puternică pentru a face tarea, urmată de desindicalizare şi, în faţă oricărui competitor, cu preţul sfârşit, de demantelarea progresivă a subjugării agriculturii, proces având rolului social al statului – observăm consecinţe devastatoare în plan că Statele Unite rămân în continuare social, perfidul Albion a descoperit o mare putere neoliberală. Desigur, subit, fără niciun fel de contradicţie poate părea puţin contraintuitivă în raport cu poziţia sa anterioară, politia monetară inflaţionistă pe care beneficiile pieţei libere. Washington-ul a utilizat-o pentru a Ne aflăm deci în faţa unei schim- ieşi din recesiune, politică aflată în bări majore de paradigmă? Nicide- conflict deschis cu monetarismul cum. Da, o schimbare intraparadig- asumat neoliberal care lucrează în matică se petrece, şi va dura probabil primul rând pentru protejarea câşti- decenii întregi până la consumarea gurilor obţinute pe piaţa liberă, nu şi ultimelor sale consecinţe. Cert este pentru protejarea drepturilor econo- că, aşa cum construirea zidului mice ale cetăţenilor în calitate de Berlinului a semnificat eşecul comu- consumatori. Numai că statele puter- nismului est-german, tocmai atunci nice pretind disciplină monetară când părea mai puternic şi mai statelor mai puţin puternice deoarece inamovibil ca niciodată, alegerea lui au tot interesul ca exporturile şi Trump ca preşedinte al Statelor Unite împrumuturile să le fie achitate în confirmă eşecul pe plan global al monedă valoroasă. Acelaşi principiu acestui stat, intrat deja într-o fază nu se aplică însă atunci când vine defensivă în care doreşte să-şi pro- vorba de achitarea datoriilor şi a tejeze graniţele de presupuşi „invada- importurilor pe care statele puternice tori” economici şi sociali şi care se le au faţă de statele mai puţin retrage din acordul de mediu de la puternice. În acest caz, tipărirea de Paris, moment regretabil ce demon- monedă fără acoperire în economia strează doar deriva şi incapacitatea reală este la ordinea zilei, tocmai Washingtonului într-o lume aflată în pentru a plăti sume efective cât mai

83 POLIS mici posibil, dar bine rotunjite prin la viitorul neoliberal al României, mijloace inflaţioniste. neoliberalismul teologic a căutat să Dincolo de acest neoliberalism consolideze acelaşi consens prin „hard”, material, aşa cum îl numeşte falsificarea religiei creştin-ortodoxe Cornel Ban în lucrarea sa despre (dar şi a unor componente din tradiţia economia politică a capitalismului catolică) cu scopul transformării ei românesc, există şi un neoliberalism într-o temelie teologică a neolibera- „soft”, cultural. Acesta din urmă este lismului”. Mai departe, neolibera- recuperat de Alexandru Racu şi lismul teologic este susţinut şi de transferat pe coordonate conceptuale neoliberalismul ştiinţific, tehnocratic, noi, într-o lucrare foarte originală şi acela care oferă neoliberalismului foarte ambiţioasă: Apostolatul antiso- politic legitimitatea incontestabilă de cial. Teologie şi neoliberalism în care este nevoie pentru a îşi pune în România postcomunistă. aplicare planurile prin marginalizarea Racu porneşte de la asocierea şi ridiculizarea criticilor şi/sau a pro- oarecum pripită operată de către Ban, iectelor alternative, invocând impo- într-un volum altfel de pionierat, între sibilitatea existenţei unor soluţii dife- subdezvoltarea României, care s-ar rite la problemele trasate, atenţie, tot datora conservatorismului politic tra- în interiorul discursului neoliberal. diţional, „altoit” în prezent cu ele- Dar, prin acest dogmatism care mente neoliberale, şi ortodoxismul respinge din start orice potenţială numit de el antimodern şi acţionând critică, orice dezbatere care ar putea ca vehicol spiritual al acestei bizare aduce un aport constructiv la proble- hegemonii neoliberal-neoconserva- mele aflate în discuţie, neolibe- tor-teologice, discursul dominant al ralismul ştiinţific se autosubminează postcomunismului românesc. Nemul- şi îşi trădează mai degrabă caracterul ţumit de sentenţiozitatea necritică a ideologic decât pe cel ştiinţific. afirmaţiei lui Ban, pe care acesta nu „Neoliberalismul teologic vine în caută să o expliciteze în vreun fel, sprijinul neoliberalismului ştiinţific Racu preia conceptul de neolibe- prin faptul că politicile presupus ralism cultural pentru a deriva din el raţionale, recomandate de promotorii un concept nou şi în acelaşi timp primului tip de neoliberalism, sunt fertil, acela de neoliberalism teologic. prezentate de adepţii celui de-al „Dacă neoliberalismul cultural, aşa doilea tip de neoliberalism ca politici cum îl defineşte Ban, a căutat să care, dincolo de raţionalitatea lor coaguleze consensul politic necesar strict economică, se justifică şi prin implementării politicilor recoman- faptul că ele s-ar afla în deplină date de tehnocraţia neoliberală printr- armonie cu viziunea creştin-ortodoxă un discurs public ce falsifica reali- asupra lumii şi naturii omului. De tăţile româneşti şi ocidentale, trecute asemenea, conform acestei viziuni, şi prezente, precum şi prin întreţi- politicile neoliberale reflectă în mod nerea unor speranţe deşarte cu privire fidel principiile morale creştine, care

84 Ideea naţională după Marea Unire sunt încălcate de soluţii imorale ar fi reprezentat o digresiune în raport (adică necreştineşti) de tip interven- cu subiectul şi dimensiunile cărţii, ţionist şi asistenţial. Pe scurt, neolibe- dar, condensat pe cât posibil, ar fi pus ralismul teologic caută să acrediteze în lumină mult mai bine originile ideea că ştiinţa neoliberală e con- capitaliste vechi ale neoliberalismului firmată de revelaţie, iar aceeaşi reve- contemporan, bazate pe mistificarea laţie legitimează practica guverna- psihologizantă şi individualist-cultu- mentală neoliberală” (p. 22). ralistă a unor relaţii de producţie Investigând dimensiunea socială sociale şi deci obiective în funcţiona- a diferitelor doctrine teologice, şi litatea şi efectele lor. trecând prin ancorările lor politice, Ce am apreciat în mod deosebit aşa cum s-a întâmplat în Imperiul la Apostolatul antisocial este faptul Bizantin, de exemplu, care a bene- că plasează impostura şi ignoranţa ficiat de o economie surprinzător de teologică interesată a unor intelectu- integrativă şi de morală, în detrimen- ali publici sau, mai grav, dezinte- tul speculaţiilor ocazionale care nu ar resată, tradusă printr-o ideologie fi făcut decât să polarizeze şi să sinceră, nu prin simplul pragmatism tensioneze societatea, îmbogăţindu-i – în continuitatea derivei identitare a în schimb pe negustori – Racu ajunge Bisericii Ortodoxe Române (BOR) la, dar nu insistă prea mult, sursele de după 1989. Maculată de colabo- protestante şi calviniste ale neolibera- raţionismul cu fostul regim comunist, lismului contemporan, total rupte, care decredibiliza în mod direct orice evident, din contextul cuprinzător tentativă de a se poziţiona mai care le-a dat naştere. Ar fi fost pro- consistent în spaţiul public în privinţa babil utilă în acest punct o analiză unor chestiuni actuale, respectiv vul- mai amplă, în care etica protestantă nerabilizată de absenţa unei teologii definită de Max Weber să fie sociale complementare teologiei li- temperată de consideraţiile structurale turgice, o teologie socială care să excelente ale lui Fernand Braudel din exprime în mod direct actele carita- ampla lucrare Civilization and bile deloc puţine ale bisericii în Capitalism. The Wheels of perioada postcomunistă – BOR s-a Commerce (vol II), unde autorul lăsat ademenită de cântecul de sirenă argumentează convingător în favoa- al unor intelectuali care s-au erijat în rea declinului economic al Europei reprezentanţii noii economii politice, de Sud din secolul XVII datorat nu urmărind să îi ofere acesteia din urmă ascensiunii eticii protestante a un eşafodaj spiritual prin distorsio- Europei de Nord, ci expansiunii narea discursivă a preocupărilor comerciale şi imperiale a Europei de sociale ale BOR şi prin adaptarea lor Nord, dublată de o cerere crescândă trunchiată şi neverosimilă la cerinţele pentru produsele provenite din colo- austerităţii neoliberale bazată pe niile britanice şi cele olandeze. atomizarea şi pe destructurarea so- Accept faptul că un astfel de demers cietăţii: „absenţa unei teologii sociale

85 POLIS ortodoxe complementare teologiei indirect, prin intermediul angajaţilor dogmatice, liturgice, ascetice şi mo- multinaţionalelor private care au rale a ortodoxiei reprezintă într- interiorizat pavlovian reflexele de adevăr fondul care, printr-un deficit clasă ale superiorilor lor. La fel, noua de anticorpi, explică în bună măsură natură umană adaptată logicii acestui uşurinţa cu care s-a putut produce şi discurs ar fi una perfect posesiv/com- propovădui sinteza autohtonă de petitivă, nu una bazată pe compa- creştinism ortodox şi neoliberalism. siune şi dăruire, aşa cum apare ea în Utilizarea resurselor tradiţiei orto- discursul creştin. doxe cu scopul susţinerii active a Am citit de asemenea cu mare neoliberalismului a implicat de fapt plăcere deconstrucţia poziţiilor pre- manipulări şi falsificări grosolane ale tins teologice ale unor Horia Roman acestei tradiţii. Însă este adevărat că Patapievici, adept al reconcilierii aceleaşi grupări intelectuale care s-au strategice şi total incoerente dintre angajat în primul tip de demers au „spiritual” şi „capital”, respectiv Mihail invocat uneori dimensiunea contem- Neamţu sau Teodor Baconschi, ambii plativă a ortodoxiei cu scopul justi- preocupaţi de demonizarea săracilor ficării pasivităţii faţă de noile forme şi de glorificarea acumulării de bo- de exploatare şi injustiţie asociate găţie sub forma confirmării calviniste neoliberalismului. Sau, altfel spus, a bunăvoinţei divinităţii faţă de dacă ortodocşii nu pot fi convinşi să protagoniştii centrali ai noii economii se angajeze activ în transformarea politice. Fără a intra în amănunte, lumii de aici după modelul neoli- numeroase şi punctate pe alocuri de beral, atunci măcar să fie convinşi să ironii savuroase, Racu observă, mai se ocupe exclusiv de lumea de ales în cazul ultimilor doi, pragma- dincolo, lăsând lumea de aici în grija tismul şi duplicitatea care le-a permis tehnocraţilor neoliberali” (p. 28; vezi să-şi schimbe radical discursul în şi pp. 270-272). funcţie de oportunităţile profesionale În acest context, meritocraţia neo- şi/sau financiare. În afară de liberală şi competitivitatea exacerbată Patapievici, intelectual cu preocupări nu face decât să camufleze poziţiile teologice, ceilalţi doi, dar şi următorii privilegiate de pe care noua elită doi, Ioan Ică Jr. şi Radu Preda, sunt economică îşi lansează asaltul social teologi cu preocupări intelectuale asupra precariatului, admonestat şi care depăşesc cadrul strict al teo- chiar demonizat în cheie indivi- logiei. Scrierile ultimilor doi teologi dualistă pentru vicii cum ar fi lenea, sunt analizate de Racu într-o manieră delăsarea, pasivitatea sau apatia oarecum ambivalentă. Acesta le recu- civico-antreprenorială. Pentru că noul noaşte preocupările sociale consisten- civism neoliberal nu poate fi, în te şi în niciun caz oportuniste, dar ultimă instanţă, decât antreprenorial: consideră că tăcerea lor în ceea ce fie direct, ca implicare a patronatelor priveşte agresiunile neoliberal-teolo- în definirea noii culturi politice, fie gice ale primilor trei şi nu numai, şi

86 Ideea naţională după Marea Unire chiar amiciţia care îi leagă de unii iubirii de sine; de la confiscarea şi dintre aceştia, decredibilizează prin falsificarea noţiunii de providenţă, asociere demersurile lor în planul până la redefinirea noţiunii de furt, schiţării unei teologii sociale pentru într-un mod în care să includă şi BOR. Deşi autorul îşi justifică taxarea de către autoritatea legitim opţiunea inevitabil selectivă pentru instituită; de la o lipsă de sensibi- unii reprezentanţi ai neoliberalismu- litate, vădit necreştinească, atunci lui teologic în detrimentul altora, ar fi când vine vorba de problema sără- fost cu siguranţă utilă şi o prezentare ciei, până la încercarea de a recon- succintă a ideilor unui Adrian cilia spiritualitatea ascetică şi orien- Papahagi, printre alţii, care excelează tată escatologic a ortodoxiei cu o prin agresivitate şi lipsă de compa- spiritualitate ce vizează împlinirea siune totalmente necreştină la adresa sinelui în lumea de aici, în termenii categoriilor sociale defavorizate, dar individualist-narcisişti şi productiv- şi prin interiorizarea completă a consumişti ai capitalismului contem- fundamentalismului pieţei libere. poran. Neoliberalismul teologic se Pentru că nu au ascultat în- bazează pe aclimatizarea într-un ca- demnul apostolului Pavel şi au adop- dru ortodox, deşi deseori relativ ne- tat asertiv şi fără menajamente „chi- clar de la bun început, a unor ele- pul veacului acesta”, promotorii neo- mente de gândire modernă (preluate liberalismului teologic au abandonat direct sau indirect) din zona unui şi chiar au trădat, în optica lui Racu, anumit tip de protestantism. Din sensul autentic social al creştinis- motive lesne de înţeles pentru cineva mului. Pentru a rezuma, „neolibera- familiarizat cu gândirea sfinţilor lismul teologic implică, aşadar, o părinţi, referinţele patristice lipsesc, serie de poziţii teologice care, cel iar în puţinele cazuri când apar sunt puţin din punct de vedere ortodox, decupate cu grijă şi scoase din sunt foarte dubioase, dacă nu în mod context” (p. 251). clar eretice: de la o ontologie indi- Dincolo de meritele indeniabile vidualist-posesiv creştină care înlocu- ale cărţii, se impun totuşi, la modul ieşte dimensiunea socială a Liturghiei constructiv, şi câteva constatări şi personalismul comunitar ca re- critice. În termeni kantieni însă, flecţie a ontologiei trinitare, până la acestea sunt mai degrabă regulative postularea identităţii dintre natura decât constitutive. Astfel, aş semnala umană şi capitalism; de la un pesi- pentru început o problemă tehnică, şi mism antropologic (nici măcar) pro- anume o frază incoerentă la pagina testant şi un fatalism mai degrabă 272: „Luând apărarea Bisericii în păgân, până la sfinţirea şi inocentarea războaiele de imagine în care aceasta atitudinii tranzacţionale, fapt care este angajată – deseori ca urmare a atrage după sine rescrierea capitolului unei bezbojnicii progresiste complet din morala creştină tradiţională refe- sterile – întrucât pur narcisistă şi ritor la iubirea de arginţi ca expresie a lipsită de orice dimensiune socială,

87 POLIS dacă nu chiar explicit neoliberală Dar acest fel de a argumenta este (subl. m.) –, aceştia din urmă (boierii falacios, dacă nu chiar neobiectiv: în minţii, n.m.) ajung să beneficieze de aceeaşi logică se poate spune că ar o imunitate în ceea ce priveşte com- trebui să trecem cu vederea activi- ponenta socială, ideea dominantă tatea infracţională a mafiei din sudul fiind că aceşti intelectuali sunt oa- Italiei pentru că, nu-i aşa, oferă de menii noştri, tovarăşi de drum (într-o lucru oamenilor într-o zonă subdez- lume ostilă), atâta timp cât mai voltată şi lipsită de perspective, şi se denunţă «corectitudinea politică» pe implică nu rareori în diferite activităţi la o emisiune a postului Trinitas, mai sociale. Nu mai spun nimic de con- citează ceva din Filocalie (subl. în troversa legată de poziţia adoptată de orig.) pe la un târg de carte şi mai BOR în privinţa căsătoriilor homo- conferenţiază despre «Europa creşti- sexualilor sau a violenţei domestice, nă» prin vreo catedrală”. Fraza inco- pentru că aş intra în polemici de erentă ne conduce însă la o problemă anvergură care depăşesc cu mult atât de conţinut: autorul prezintă BOR miza cărţii, cât şi miza prezentei mai degrabă ca o victimă a tranziţiei, recenzii; sunt convins însă că decla- prinsă aparent fără voia ei şi fără raţiile publice ale membrilor sau ale discernământ ideologic în malaxorul apropiaţilor Coaliţiei pentru Familie neoliberalismului postcomunist, în afectează BOR cel puţin la fel de care intelectualii publici care pretind mult ca asocierea sa facilă, prag- că o reprezintă îi fac mai mult rău matică şi regretabilă cu apostolii decât bine. Totuşi, dacă punem în austerităţii neoliberale de pe plaiurile problemă ierarhia dictatorială, corup- mioritice. În plus, BOR a fost unul ţia făţişă şi spiritul antreprenorial dintre beneficiarii direcţi ai politicilor deosebit de pronunţat al conducerii de gentrificare din Cluj, unde a BOR, lucrurile nu mai par atât de ocupat, cu consensul activ al primă- simple. Sigur că ierarhia este defi- riei, un teren pe care locuiau până nitorie pentru biserică în general şi că atunci romi evacuaţi forţat, deşi aceasta împrumută, voluntar sau in- mitropolitul Clujului a încercat să se voluntar, carenţele societăţii în inte- disculpe afirmând că nu cunoscuse riorul căreia îşi desfăşoară activitatea, situaţia prealabilă controversată a dar toţi aceşti factori indică mai respectivului teren2. degrabă înspre o BOR aflată cel puţin În altă ordine de idei, dacă îl în pas cu vremurile, în niciun caz sub acuză pe Ban că se grăbeşte să pună ele. Da, biserica este acuzată deseori împreună conservatorismul tradiţio- necritic de atitudini şi practici me- nal şi antimodernismul ortodox fără a dievale, uitându-se voit faptul că îşi argumenta măcar lapidar poziţia, fiscalitatea abundentă neimpozitată autorul comite exact acelaşi tip de pe care aceasta o generează se regă- eroare atunci când scrie, despre seşte, într-o anumită măsură, şi în Patapievici, că „apelul la claritate proiectele sociale pe care le girează. morală anticomunistă” al acestuia

88 Ideea naţională după Marea Unire este continuat de „inabilitatea (sau care stă deseori la baza libertăţii şi refuzul) de a sesiza continuitatea sau care o acaparează într-o direcţie pri- refuzul dintre «mâna invizibilă» şi vată, opusă binelui comun. Chiar «viclenia istoriei» adică dintre dacă a fost incontestabil un progre- Mandeville şi Marx plus descen- sist, Hegel nu este deloc progresistul denţii, via Hegel” (p. 151). Deşi par naiv şi pozitivist identificabil în concepte înrudite, iar „viclenia isto- secolul al XIX-lea în filosofia poli- riei”, capacitatea raţiunii de a se tică liberală, ci un progresist precaut retrage aparent din faţa vicisitudinilor şi profund, care încearcă realmente să existente în cadrul diversului sensibil reconcilieze într-o sinteză politică tocmai pentru a îşi cere împlinirea dinamică toate clasele sociale, toate prin intermediul tensiunilor induse de „potenţialităţile”, aşa cum le numeşte absenţa sau de contrariul ei - este cu el într-unul dintre studiile sale filo- siguranţă un punct vulnerabil al sofice. Această echilibristică social- filosofiei hegeliene, unul care în- politică se realizează însă, repet, într- deamnă oarecum la pasivitate sau un context dinamic, care refuză chiar la resemnare în faţa dezacor- fetişizarea unui anumit status-quo. dului permanent existent între spirit Da, întotdeauna vor exista nedreptăţi şi formele sale fenomenale, nu la şi privilegii, dar asta nu înseamnă că implicare activă în vederea reducerii trebuie să denunţăm (întotdeauna) hic et nunc a acestei tensiuni dialec- statul ca pe un instrument de opre- tice insurmontabile la scară istorică – siune socială, ca mijloc instituţiona- asimilarea conceptului hegelian mâinii lizat al luptei de clasă, aşa cum invizibile liberale este improprie. consideră Marx, argumentând în fa- Hegel a fost un critic al liberalismu- voarea renunţării la el, ci să încercăm, lui, iar acest lucru reiese pregrant din în sens autentic hegelian, să îl Principiile filosofiei dreptului, dar şi transformăm gradual într-un proiect din Prelegeri de filosofie a istoriei. În politic cât mai incluziv pentru întreaga prima lucrare Hegel denunţă vehe- societate. Nu în ultimul rând, piaţa ment sărăcia materială şi intelectuală liberă este un concept esenţialmente produsă de industrializarea galopantă static, bazat pe o relaţie cât mai per- şi care trebuie remediată prin inter- fect balansată şi simetrică între cerere mediul politicilor sociale ale statelor şi ofertă, o relaţie care caută cu obsti- care au pus în acelaşi timp bazele naţie să nu ia în considerare contextul industrializării disruptive, a capita- mai larg din care face parte şi să lismului bazat pe acumulare primi- absolutizeze în definitiv o abstracţie tivă şi mai apoi pe austeritate indusă utopică. Viclenia istoriei însă, cu toate „meritocratic” şi cuplată mai târziu neajunsurile ei politice, este un cu unele drepturi politice anemice, concept dinamic, aflat în căutarea deloc pe măsura deposedării econo- permanentă a unui consens social mice a societăţilor –, iar în a doua superior, un consens resemnificat de deconstruieşte conflictul de interese către fiecare generaţie în parte.

89 POLIS

Acestea fiind spuse, mă declar societăţii. Cartea lui Alexandru Racu oricând de partea unui conserva- reprezintă, consider, un efort solid şi torism social care face eforturi deocamdată unic, o cărămidă pusă la decente pentru a se actualiza şi a îşi temelia edificării primei direcţii, păstra relevanţa într-o lume pe care aceea a decuplării progresive a con- pare deseori că nu o mai înţelege – servatorismului de neoliberalism în decât de partea unui neoliberalism spaţiul intelectual şi politic românesc antisocial care instrumentalizează şi a infuzării acestui conservatorism, discursiv statul şi ideea de progres, prin intermediul teologiei sociale şi transformându-le în mijloace retorice explicit politice pe care autorul o punitive de interpelare şi de disci- haşurează pentru ortodoxia româ- plinare a subiecţilor în conformitate nească – cu o motricitate emanci- cu propria logică a echivalenţei, patorie care îi lipsea de atâta vreme. pentru a utiliza terminologia lui Din acest punct de vedere, lucrarea Ernesto Laclau şi a lui Chantal reprezintă un pilon important în Mouffe, respectiv în mijloace de edificarea unei noi sensibilităţi so- menţinere şi de consolidare a cial-politice, una în care ar trebui să avansului material şi intelectual care se regăsească, măcar politic, întreaga îl distanţează tot mai mult de restul intelectualitate critică românească.

Note

1https://www.cia.gov/library/publications 2 Adi Dohotaru, Hajnulka Harbula, Eniko /the-world-factbook/rankorder/ Vincze (ed.), Pata, Editura EIKON, 2078rank.html, accesat 23 august 2018 Cluj-Napoca, 2016, pp. 109-110.

90 Ideea naţională după Marea Unire

Evoluţia profilului socio-profesional al Prefectului în judeţul Gorj 1990-20151

(The evolution of the social and professional profile of the Prefect of Gorj 1990-2015)

Vladimir-Adrian COSTEA

Abstract. The article aims at capturing the evolution of the prefect’s profile in the Gorj county (Southern part of Romania) between 1990-2015, with a special focus on the evolution of the relation between the central government, the prefect and the local government and its impact on the socio-professional profile of prefects. The article also tests the degree of transparency of the prefect and the prefectoral institution as well as the image the institution has in the local media. Our analysis shows that prefects of Gorj County illustrate well all the features and pathologies of the process of institutional reforms during postcommunist: the actors involved in the making of the prefect at local level, individual and parties, have taken advantage of a legal framework in constant evolution and of a fluid political context, in order to develop clientelistic and patronage strategies that hindered the expected results of the Europeanisation processes.

Keywords: Prefect Institution, Gorj, prefect profile, local government, central government, elite.

Obiectivul general pe care ni-l asupra construcţiei regimului politic, propunem prin intermediul acestei oferind un statut secundar proceselor cercetări constă în testarea gradului de guvernare.4 Astfel, cercetarea de politizare şi a strategiilor de noastră se plasează în spaţiul dintre instrumentalizare politică ale unei sociologia politică a democratizării5 instituţii a cărei vocaţie de neutra- şi analiza politicilor de reformă insti- litate partizană este afirmată prin lege tuţională în postcomunismul româ- încă din 1990. Această cercetare se nesc6, utilizând demersul sociografic plasează în perspectiva propusă de pentru a surprinde în secţiune teri- analiza neo-instituţională2 a guver- torială şi transversală realităţile nării democratice şi a democratizării3, sociologice ale birocraţiei guverna- detaşându-se, în schimb, de studiile mentale postcomuniste. tranzitologice centrate exclusiv

91 POLIS

În vederea îndeplinirii acestui argument pentru justificarea acestei obiectiv, vom utiliza drept studiu de opţiuni. Astfel, analiza instituţiei caz construcţia instituţiei Prefectului Prefectului ne cere să luăm în calcul în judeţul Gorj prin examinarea dinamica contextului politic, precum încarnărilor succesive ale acesteia. şi strategiile de promovare personală Vom verifica aşadar dacă numirea, variate utilizate de persoanele care au respectiv revocarea prefecţilor din deţinut cel puţin un mandat de prefect judeţul Gorj este dependentă de ca- în perioada 1990-2015. drul legal evolutiv, contextul politic Un alt argument care justifică dinamic şi strategii de promovare opţiunea noastră constă în comple- personală variate utilizate de persoa- xitatea profilului socio-economic al nele care au exercitat funcţia de judeţului Gorj. Potrivit datelor ofi- Prefect al judeţului Gorj în perioada ciale, 55,50% din populaţia stabilă a 1990-2015. judeţului Gorj, respectiv 185.506 Obiectivul secundar pe care ni-l persoane dintr-un total de 334.231 se propunem constă în testarea gradului află în mediul rural.7 Din punct de de accesibilitate a informaţiilor refe- vedere al resurselor naturale, prin- ritoare la prefect şi la instituţia cipala resursă aflată în depozitele prefectului (disponibile în cadrul sedimentare ale subsolului judeţului arhivei Prefecturii Judeţului Gorj, Gorj este lignitul, care se găseşte şi se precum şi în publicaţiile judeţene, exploatează din bazinele Rovinari, rapoartele independente sau antolo- Jilţ, Motru. Observăm astfel două giile biografice). caracteristici predominante ale jude- Justificăm această alegere ca ţului Gorj: pe de o parte, populaţie urmare a poziţiei şi rolului pe care preponderent rurală, iar pe de altă instituţia Prefectului o exercită în parte, utilizarea industriei miniere în cadrul schemei instituţionale, terito- principalele oraşe şi municipii ale riale şi funcţionale a guvernării, judeţului.8 având în vedere modificările produse În acest studiu vom îmbina de- de Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 mersul sociografic cu demersul de privind prefectul şi instituţia pre- sociologie şi antropologie institu- fectului, Legea nr. 262/2007 pentru ţională. Astfel, cercetarea se sprijină modificarea şi completarea Legii pe un corpus de surse compus din contenciosului administrativ nr. acte normative, decizii guverna- 554/2004, respectiv Legea nr. mentale, informaţii de presă, precum 251/2006 pentru modificarea şi şi două interviuri semi-directive completarea Legii nr. 188/1999 realizate în perioada decembrie 2015 privind Statutul funcţionarilor publici. – ianuarie 2016 cu doi ocupanţi ai Totodată, este important să fotoliului prefectoral: Victor Banţa9 precizăm faptul că identificarea evo- (prefect în perioada 26.03.2008 – luţiei cadrului legal al instituţiei 06.03.2009) şi Dan Ilie Morega10 Prefectului nu reprezintă singurul (prefect în perioada 20.08.1996 –

92 Ideea naţională după Marea Unire

28.12.1996). Studiul notstru se Instituţia Prefectului sprijină de asemenea pe o baza de date biografice a prefecţilor de Gorj Pentru a înţelege gradul de poli- care a încercat să surprindă cât mai tizare şi strategiile de instrumenta- bine capitalul cultural, social si eco- lizare politică a instituţiei Prefectului nomic al indivizilor în cauză11. judeţului Gorj, este important să Pentru testarea gradului de instru- avem în vedere cadrul legal evolutiv mentalizare partizană a instituţiei al acesteia. Astfel, într-o primă parte Prefectului din judeţul Gorj, într-o vom identifica principalele modi- primă parte vom analiza evoluţia ficări ale cadrului legal care au in- cadrului legal pentru a identifica fluenţat construcţia instituţiei Prefectului poziţia şi rolul pe care instituţia din judeţul Gorj prin intermediul Prefectului o exercită în cadrul sche- încarnărilor succesive ale acesteia. mei instituţionale, urmând ca, în a În acest sens, reţinem faptul că doua parte, să testăm evoluţia profi- vocaţia instituţiei Prefectului la neu- lului prefectului din judeţul Gorj în tralitate este afirmată prin lege încă perioada 1990-2015, pentru a verifica din 1990. Legea nr. 5 din 19 iulie modul în care evoluţia cadrului legal 1990 privind administrarea judeţelor, determină modificări asupra profi- municipiilor, oraşelor şi comunelor lului socio-profesional al persoanelor până la organizarea de alegeri locale, care exercită funcţia de prefect. În publicată în Monitorul Oficial, Nr. 92 cea de-a treia parte vom avea în din 20 iulie 1990, definea prefecturile vedere strategiile de promovare per- şi primăriile drept “organe locale ale sonală variate, pentru a testa gradul administraţiei de stat cu competenţă de personalizare a Instituţiei în generală”11 cărora le revenea rolul de funcţie de profilul persoanelor care a rezolva „problemele privind dez- exercită funcţia de prefect. voltarea economico-socială a unită- La finalul acestei cercetări vom ţilor administrative-teritoriale”, de a constata faptul că există o articulare urmări respectărea cadrului legal cu puternică între cadrul legal evolutiv privire la desfăşurarea activităţilor al instituţiei Prefectului, contextul economice şi de a gestiona bugetele politic dinamic şi strategiile de pro- locale (art. 3). Organizate la nivelul movare personală variate ale persoa- judeţelor, prefecturile erau compuse nelor care exercită funcţia de prefect. dintr-un prefect, doi subprefecţi, un Într-adevăr, numirea, respectiv revo- secretar şi şapte membri (Art. 4). carea prefecţilor din judeţul Gorj este Prefecţii erau numiţi şi eliberaţi din dependentă de cadrul legal evolutiv şi funcţie de primul-ministru, la propu- contextul politic dinamic. Totodată, nerea Direcţiei administraţiei locale strategiile de promovare personală din cadrul Secretariatului general al variate diversifică profilul socio- guvernului (Art. 6). De asemenea, profesional al prefectului din judeţul prefecturile – în întregul lor şi fiecare Gorj, în perioada 1990-2015. dintre membrii acestora – răspundeau

93 POLIS

„în faţa organelor administraţiei de acest titlu, sunt supuşi mobilităţii în stat ierarhic superior şi a guvernului” funcţie (art. 15 alin 1) sub sancţiunea (Art. 7). În acelaşi timp, deciziile pre- excluderii din această categorie în fectorale se întemeiau pe votul a cazul refuzului neîntemeiat al mobi- jumătate plus unu din totalul mem- lităţii (art. 15 alin 2). De asemenea, brilor prefecturii (art. 9). conform programei aprobate de mi- În schimb, Legea nr. 340 din 12 nistrul administraţiei şi internelor, cel iulie 2004 privind prefectul şi insti- puţin o dată la 3 ani, membrii tuţia prefectului, republicată în Corpului prefecţilor, ai Corpului sub- Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 225 prefecţilor, precum şi cei care fac din 24 martie 2008, prefectul devine parte din Corpul de rezervă al pre- „reprezentantul Guvernului pe plan fecţilor, respectiv al subprefecţilor, în local”13, numit de către Guvern la scopul perfecţionării pregătirii profe- propunerea ministerului Internelor şi sionale, sunt obligaţi să efectueze Reformei administrative, îndeplinind stagii de perfecţionare profesională la rolul de garant al respectării legii şi a Institutul Naţional de Administraţie ordinii publice la nivel local (art. 1 ori la instituţii de învăţământ superior alin. 2-3). În plus, prin intermediul din ţară sau străinătate (art. 16). Hotărârii Guvernului nr. 460/2006 Prefecţii şi subprefecţii nu au pentru aplicarea unor prevederi ale dreptul la grevă (art. 13), nu pot Legii nr. 340/2004 privind prefectul înfiinţa organizaţii sindicale proprii şi instituţia prefectului, publicată în (art. 14), iar de fiecare dată când Monitorul Oficial al României, călătoresc în afara judeţului au Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006, obligaţia de a informa conducerea prefectului îi puteau fi delegate de Ministerului Internelor şi Reformei către miniştrii şi şi conducătorii ce- Administrative (Art. 15). Prefecţii şi lorlalte organe ale administraţiei pu- subprefecţii (art. 32, începând cu data blice centrale din subordinea de 1 ianuarie 2006) „nu pot fi Guvernului, „unele dintre atribuţiile membri ai unui partid politic sau ai lor de conducere şi control cu privire unei organizaţii căreia îi este aplicabil la activitatea serviciilor publice acelaşi regim juridic ca şi partidelor deconcentrate din subordine” (Art. 1 politice, potrivit legii, sub sancţiunea alin. 4)14. Pentru îndeplinirea atribu- destituirii lor din funcţia publică” ţiilor şi prerogativelor, prefectul este (Art. 17). ajutat de doi subprefecţi, cu excepţia Nu există raporturi de subor- prefectului municipiului Bucureşti donare între prefecţi, consiliile locale care este secondat de trei subprefecţi; şi primari, precum şi consiliile jude- atribuţiile acestora fiind stabilite prin ţene şi preşedinţii acestora (art. 11). hotărâre a Guvernului.15 În acelaşi timp, în calitatea sa de Atât prefectul, cât şi subpre- reprezentant al statului în teritoriu, fectul, fac parte din categoria înalţilor prefectul verifică legalitatea măsu- funcţionari publici (art. 10) şi, cu rilor întreprinse de primar sau de

94 Ideea naţională după Marea Unire preşedintele consiliului judeţean şi, subnaţionale de guvernare sau insti- dacă este cazul, sesizează organele tuţii autonome”19 – administraţia pu- competente în vederea stabilirii măsu- blică a suferit reforme profunde. rilor necesare, în condiţiile legii (art. Urmând strategia de reformă institu- 20). De asemenea, în condiţiile legii, ţională agreată de Comisia Uniunii prefectul emite ordine cu caracter Europene20, administraţia publică din individual sau normativ pentru înde- România postcomunistă a trecut prin plinirea atribuţiilor ce îi revin (art. 26 diferite etape de constituire, conso- alin 1), acestea putând fi anulate de lidare, modernizare, subordonare, către Guvern dacă le consideră nele- respectiv europenizare21, Pe de altă gale sau netemeinice, la propunerea parte însă, administraţia publică de la Ministerului Internelor şi Reformei nivel central şi local a continuat să Administrative (Art. 27 alin 4). manifeste trăsăturile tipice structurilor Prin urmare, începând cu 1 de dominaţie tradiţională22 confirmate ianuarie 2006, în cadrul instituţiei şi reconfirmate în perioadele anteri- Prefectului, se produc câteva modi- oare, precomunistă şi comunistă. ficări semnificative: prefectul si Legea românească foloseşte două subprefectul devin funcţionari publi- criterii pentru a structura admi- ci16, titularizaţi prin concurs şi lipsiţi nistraţia publică. Pe de-o parte, în de apartenenţă partizană. virtutea unui criteriu teritorial, legea De inspiraţie franceză şi recu- distinge între autorităţi centrale (gu- perând o tradiţie precomunistă, statu- vern, ministere, organe centrale ale tul prefectului a făcut obiectul unui administraţiei publice), autorităţi teri- consens la nivelul clasei politice. În toriale (serviciile publice descentra- cele ce urmează, ne vom concentra lizate ale ministerelor şi ale altor asupra dezbaterilor care au avut loc organe central) şi autorităţi locale în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 [consilii locale (orăşeneşti, judeţene, iunie 2004, în cadrul căreia a fost comunale), primari şi preşedinţi de adoptat Proiectul de lege privind consilii judeţene]23. Pe de altă parte, instituţia Prefectului, devenită ulterior potrivit unui criteriu funcţional, Legea nr. 340 din 12 iulie 2004.17 autorităţile administrative se clasifică Evoluţia figurii prefectului18 în în autorităţi cu competenţă generală cadrul instituţional românesc urmea- (guvern, consilii locale şi primarii), ză logica şi ritmul reformei admi- autorităţi specializate (ministere, or- nistraţiei publice postcomuniste, care gane de specialitate ale administraţiei a fost marcată de două tendinţe ma- publice autonome sau aflate în sub- jore. Pe de o parte, în acord cu etosul ordinea Guvernului, respectiv servi- european favorabil descentralizării – ciile publice descentralizate ale înţeleasă ca „transfer de autoritate şi acestora în teritorii).24 Având în [de] responsabilităţi pentru anumite vedere faptul că intrarea în vigoare la funcţii publice de la nivelul guver- 1 ianuarie 2006 a principalelor modi- nului central al unei ţări la niveluri ficări menţionate anterior cu privire

95 POLIS la prevederile Legii nr. 340 din 12 ciare şi drepturile aferente serviciilor iulie 2004 privind prefectul şi prestate”.27 instituţia prefectului au produs modi- În al treilea rând, prin crearea ficări importante asupra profilului unor sisteme de coordonare, simultan prefectului, considerăm oportun pla- cu îmbunătăţirea capacităţii de gestio- sarea acestor schimbări într-un cadru nare a structurilor guvernamentale, mă larg, marcat de europenizarea procesul de europenizare a contribuit, administraţiei publice din România. dacă ţinem cont de concluziile cer- Procesul de reformare a admi- cetării realizate de Ani Matei, la nistraţiei publice din România a do- îmbunătăţirea procesului de elaborare bândit următoarele priorităţi, ca a politicilor publice.28 urmare a cerinţelor impuse de inte- În acelaşi timp, identificăm grarea în spaţiul european25, după existenţa pattern-urilor dobândite în cum urmează: perioada regimului comunist. Cu pri- În primul rând, reformarea ser- vire la acest aspect, menţionăm de- viciului public s-a realizat prin mersul autorilor David Stark şi crearea unui cadru legislativ cuprin- László Bruszt, care în lucrarea zător, pentru a asigura profesiona- Postsocialist Pathways se concen- lizarea şi neutralitatea (din punct de trează asupra dinamicii instituţiilor vedere politic) a corpului de funcţio- (colapsul celor vechi şi crearea de noi nari publici. Cu toate acestea, în instituţii), precum şi asupra strate- cadrul administraţiei publice obser- giilor prin intermediul cărora acestea văm influenţa sistemului politic cu sunt conectate între ele. Cei doi privire la ocupanţii poziţiilor politice. numesc această abordare path În acest sens, o caracteristică prin- dependent (dependenţa de cale) în cipală pe care o identificăm surprinde soluţii instituţionale – formele de remanierea repetată a funcţionarilor democraţie şi de privatizare în mo- publici (în special a celor care deţin mentul despărţirii de socialism, s-au funcţii de conducere), simultan cu blocat pe căi divergente în Ungaria, schimbările politice generate de Republica Cehă, Republica Democrată rezultatele înregistrate de partidele şi Germană (Germania de Est), re- alianţele politice în cadrul scruti- spectiv Polonia. Având în vedere nurilor electorale.26 acest aspect, Stark şi Bruszt disting În al doilea rând, continuarea din perspectiva lor neoliberală, „tran- proceselor de descentralizare şi de- ziţia ca imitaţie” a capitalismului concentrare a serviciilor publice au manual (textbook capitalism), pe care contribuit la reformarea administra- îl numesc „capitalism prin proiec- ţiei locale, „prin îmbunătăţirea mana- tare” (dependenţa de viitor/future gementului serviciilor publice la dependence). În schimb, cei doi nivel local, creşterea calităţii servi- contestă dependenţa abordărilor invo- ciilor publice, alocarea coerentă a lutive privind dependenţa de trecut responsabilităţilor, resurselor finan- (past dependence) care tratează

96 Ideea naţională după Marea Unire postsocialismul drept un produs marcată de existenţa partidelor de degenerativ al moştenirii comu- patronaj, respectiv a campaniilor de niste.29 finanţare ale acestora.33 În acest sens, Observaţiile lui Stark şi Bruszt ne atrage atenţia observaţia lui Roper sunt valabile şi în cazul românesc, conform căreia numirea funcţio- întrucât identificăm moştenirea struc- narilor publici contribuie la modul în turilor tradiţionale de tip patrimo- care patrimonialismul – prin inter- nialism/sultanism din perioada co- mediul reţelelor clientelare –, este munistă. Acest aspect este subliniat utilizat pentru controlul resurselor de de către Frank Sellin30, potrivit căruia stat.34 Contrar atenţiei focalizate începând cu anul 1989 identificăm în exclusiv asupra funcţiilor publice la România existenţa patrimonialismu- nivel naţional în ceea ce priveşte lui postcomunist, responsabil pentru modul în care s-a realizat reforma sistemul politic descentralizat la administraţiei, Steven D. Roper atra- nivelul instituţiilor de stat, respectiv ge atenţia asupra extinderii patrona- la nivelul partidelor politice în jului „de-a lungul diferitelor niveluri special. Pentru a înţelege observaţia de guvernare”, evidenţiind astfel, lui Sellin, menţionăm faptul că politizarea prefecţilor.35 demersul acestuia are ca punct de Pornind de la observaţia conform plecare raţionamentul lui Weber cu căreia „guvernul român numeşte un privire la efectele produse de tipul de reprezentant (prefect) pentru fiecare dominaţie patrimonialist, care an- din cele 41 de judeţe”, după modelul grenează formarea unei reţele de francez, Roper îşi construieşte argu- sprijin în jurul conducătorului în mentaţia ţinând cont de faptul că vederea accesului la bunuri şi poziţii România reprezintă un stat unitar în strategice în cadrul regimului (care în cadrul căruia prefectul dispune de cazuri extreme poate tinde spre „resurse administrative şi bugetare „sultanism”), contribuind, în acelaşi semnificative din partea guvernului timp, la formarea unui proces de central”, fapt pentru care numirea concurenţă în cadrul unui sistem prefecţilor se negociază în rândul patrimonial.31 Ţinând cont de acest partenerilor de coaliţie.36 Pentru a aspect, Sellin consideră că patrimo- susţine această afirmaţie, Roper oferă nialismul postcomunist complică – şi drept exemplu numirea prefecţilor – chiar împiedică – reforma politică şi aproape întotdeauna –, de cel mai economică din spaţiul românesc, ca mare partid de guvernământ pe par- urmare a apariţiei relaţiilor de sim- cursul primilor ani ai tranziţiei din bioză care protejează interesele puter- România, în contextul în care opo- nice ale elitelor pentru protejarea ziţia nu a avut posibilitatea de a numi status quo-ului.32 prefecţi.37 În mod similar, Steven D. Roper Roper explicâ existenţa relaţiilor consideră că evoluţia relaţiei dintre de patronaj în ceea ce priveşte numi- partidelor româneşti şi stat a fost rea, respectiv revocarea prefecţilor,

97 POLIS prin faptul că prefectul dispune de faptul că PSD controla aproape 70 % prerogative şi resurse bugetare sem- din administraţia publică locală.41 nificative la nivelul judeţului, con- În continuare, Roper îşi focali- trolând birocraţia administraţiei loca- zează atenţia asupra limitărilor intro- le pe de o parte, respectiv prin oferi- duce de reformele realizate în peri- rea contractelor guvernamentale şi a oada 2003-2004 cu privire la insti- comandării inspecţiilor şi auditurilor tuţia prefectului. În acest sens, Roper la nivelul întreprinderilor locale şi menţionează faptul că revizuirea persoanelor fizice, pe de altă parte. Constituţiei din 2003 marchează o De asemenea, Roper menţionează in- delimitare mai clară a atribuţiilor pre- fluenţa considerabilă a prefecţilor fectului, prin faptul că prin inter- asupra presei locale, ca urmare a mediul art. 123 alin. (4), oficialii dependenţei ziarelor şi posturilor de administraţiei locale (inclusiv pri- televiziune româneşti de subvenţiile şi marii şi consilierii judeţeni) nu mai concesiile fiscale oferite de guvern.38 sunt subordonaţi prefectului.42 În Cu privire la acest aspect, Roper ceea ce priveşte limitările introduce oferă ca exemplu demiterea prima- de Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 rilor de către prefecţi înainte de privind prefectul şi instituţia pre- efectuarea unei anchete judiciare, de- fectului, Roper subliniază obligati- a lungul anilor 1990. Acest aspect a vitatea prefecţilor de a nu face parte fost sesizat şi de către Consiliul dintr-un partid politic (începând cu 1 Europei, care a luat act de faptul că ianuarie 2006), punându-şi, totodată, „deciziile de suspendare nu par întot- întrebarea dacă demisia din calitatea deauna să respecte condiţiile Legii de membru de partid este una 69/91”, identificând cel puţin 19 cazuri formală, care nu înlătură influenţa în care primarii au fost suspendaţi în partidului asupra prefectului.43 absenţa unei „anchete judiciare”.39 Sintetizând cele menţionate mai În consecinţă, Steven D. Roper sus, reţinem faptul că instituţia pre- constată faptul că „prefectul a oferit fectului este marcată de o „mimare” a guvernului central un mecanism de procesului de reformă instituţională, extindere a reţelei de patronaj a prin faptul că europenizarea nu partidului la oraşe şi comunele din produce în totalitate efectele preco- mediul rural”.40 Acest aspect îl nizate, ca urmare a relaţiilor de pa- observăm în mod frapant atunci când tronaj şi clientelism existente în luăm drept exemplu migraţia cadrul patrimonialismului postcomunist. primarilor din opoziţiei în perioada 2000-2004: în timp ce în anul 2000, Evoluţia profilului prefectului PSD a câştigat aproximativ 30 % din în judeţul Gorj în perioada 1990- numărul de mandate pentru funcţia 2015 de primar şi preşedinte al Consiliului Judeţean; până în momentul alege- Având în vedere aspectele men- rilor locale din 2004, Roper constată ţionate mai sus, în cadrul acestui

98 Ideea naţională după Marea Unire studiu ne-am propus să identificăm acel moment) de către primul-mi- profilul prefectului judeţului Gorj, nistru Nicolae Văcăroiu (1993), nu- atât pentru perioada 1990-2015, mirea lui Dan Ilie Morega (neafiliat pentru o obţine o imagine de ansam- în acel moment) de către primul- blu asupra dimensiunii socio-profe- ministru Nicolae Văcăroiu (1996), sionale a persoanelor care au ocupat numirea lui Emil Claudiu Popescu această funcţie, cât şi pentru perioa- (afiliere necunoscută) de către pri- dele 1990-2006, respectiv 2006- mul-ministru Mugur Isărescu (2000), 2015, pentru a putea observa în ce respectiv numirea lui Ion Florescu măsură profilul socio-profesional al (PSD) de către primul-ministru Emil prefectului judeţului Gorj este depen- Boc (2009). dent de modificările legislative cu În ceea ce priveşte declaraţia de privire la instituţia prefectului. avere a persoanelor care au exercitat Astfel, în urma centralizării da- funcţia de prefect, importanţa acestui telor pentru fiecare persoană care a item a fost ales pentru a identifica în exercitat funcţia de prefect al jude- ce măsură deţinerea unor bunuri – ţului Gorj, identificăm existenţa declarate oficial ulterior exercitării următoarelor profiluri, pentru fiecare funcţiei de prefect – reprezintă un perioadă corespunzătoare, după cum indicator al recrutării respectivelor urmează: persoane. Astfel, 50% deţin cel puţin un teren, 66,67% deţin cel puţin un Profilul Prefectului Gorj în spaţiu de locuit, în timp ce 41,66% perioada 1990-2015 deţin cel puţin două autoturisme. În schimb, în cazul a trei persoane care În ceea ce priveşte activitatea au exercitat această funcţie, în decla- politică, 66,67% au deţinut funcţia de raţia de avere nu sunt menţionate preşedinte al organizaţiei judeţene a terenurile, spaţiile de locuit, autotu- partidului în care erau afiliaţi, în timp rismele sau depozitele bancare. În ce 50% au deţinut şi funcţie de vice- plus, ultimii doi prefecţi ai judeţului preşedinte al respectivei organizaţii. Gorj, care au exercitat această funcţie, Acest aspect evidenţiază poziţia menţionează în declaraţie că nu deţin importantă a persoanelor respective terenuri, spaţii de locuit, autoturisme pe plan local. Totodată, un alt de locuit sau depozite bancare, dar indicator important în privinţa recru- deţin credite la diferite bănci. tării îl reprezintă afilierea politică: De asemenea, având în vedere 66,67% din persoanele care au dispoziţiile în vederea cărora au fost exercitat funcţia de prefect al jude- numiţi în funcţie, am observat faptul ţului Gorj au fost numiţi în timp ce că, începând cu anul 2009, toţi pre- partidul la care erau afiliaţi se afla la fecţii sunt numiţi cu caracter tem- guvernare. Excepţie în acest sens porar. În timpul guvernării primului- reprezintă numirea lui Gheorghe ministru Emil Boc (2009-2012), Caralicea Mărculescu (neafiliat în prefecţii Ion Florescu (pentru o

99 POLIS perioadă de 7 luni) şi Vasile Liviu În acelaşi timp, având în vedere Andrei (pentru o perioadă de 46 de declaraţia de avere a persoanelor care luni) sunt numiţi cu caracter tem- au exercitat funcţia de prefect, am porar, până la organizarea concur- constatat faptul că 71,42% deţin cel sului în vederea ocupării definitive a puţin un teren, 71,42% deţin cel puţin postului. În schimb, în timpul guver- un spaţiu de locuit, în timp ce nării primului-ministru Victor Ponta 57,14% deţin cel puţin două auto- (2012-2014), prefecţii Ion Claudiu turisme. În schimb, în cazul lui Teodorescu (pentru o perioadă de 17 Mugurel Surupăceanu, prefect al luni) şi Alin-Vasile Văcaru (pentru o judeţului Gorj în perioada 23.04.2004 perioadă de 24 de luni+) sunt numiţi – 07.01.2005, în declaraţia de avere cu caracter temporar, prin detaşare. nu sunt menţionate terenurile, spaţiile de locuit, autoturismele sau depozi- Profilul Prefectului Gorj în tele bancare. perioada 1990-1 ianuarie 2006 Profilul Prefectului Gorj în Referitor la activitatea politică, perioada 1 ianuarie 2006-2015 85,71% au deţinut funcţia de preşe- dinte al organizaţiei judeţene a parti- În ceea ce priveşte activitatea dului în care erau afiliaţi, în timp ce politică, 33,33% au deţinut funcţia de 57,14% au deţinut şi funcţie de vice- preşedinte al organizaţiei judeţene a preşedinte al respectivei organizaţii. partidului în care erau afiliaţi, în timp Acest aspect evidenţiază o pro- ce 33,33% au deţinut şi funcţie de eminentă poziţie a persoanelor respective pe plan local. vicepreşedinte al respectivei organi- Totodată, urmărind afilierea poli- zaţii. Acest aspect evidenţiază poziţia tică a prefecţilor, am remarcat faptul mai puţin importantă a persoanelor că 57,14% din persoanele care au respective pe plan local, la nivelul exercitat funcţia de prefect al jude- conducerii organizaţiilor politice. În ţului Gorj au fost numiţi în timp ce schimb, în raport cu un alt indicator partidul la care erau afiliaţi se afla la important în privinţa recrutării, şi guvernare. Excepţie în acest sens anume, al afilierii politice: 83,33% reprezintă numirea lui Gheorghe din persoanele care au exercitat Caralicea Mărculescu (neafiliat în funcţia de prefect al judeţului Gorj au acel moment) de către primul-mi- fost numiţi în timp ce partidul la care nistru Nicolae Văcăroiu (1993), erau afiliaţi se afla la guvernare. numirea lui Dan Ilie Morega (neafi- Excepţie în acest sens reprezintă liat în acel moment) de către primul- numirea lui Ion Florescu (PSD) de ministru Nicolae Văcăroiu (1996), către primul-ministru Emil Boc respectiv numirea lui Emil Claudiu (2009). Popescu (afiliere necunoscută) de În acelaşi timp, având în vedere către primul-ministru Mugur Isărescu declaraţia de avere a persoanelor care (2000). au exercitat funcţia de prefect, am

100 Ideea naţională după Marea Unire constatat faptul că 33,33% deţin cel Prin urmare, ocuparea funcţiei puţin un teren, 50% deţin cel puţin un de prefect prin susţinerea şi promo- spaţiu de locuit, în timp ce 33,33% varea examenului de atestare pe post deţin cel puţin două autoturisme. În nu instituie autonomia prefectului în plus, ultimii doi prefecţi ai judeţului raport cu Guvernul. Cu alte cuvinte, Gorj, care au exercitat această funcţie, procedura numirii în funcţia de pre- menţionează în declaraţie că nu deţin fect nu influenţează procedura revo- terenuri, spaţii de locuit, autoturisme cării acestora din funcţie, deoarece de locuit sau depozite bancare, dar legislaţia nu prevede un termen limită deţin credite la diferite bănci. în vederea organizării examenelor de De asemenea, ţinând cont de atestare pe post pentru persoanele dispoziţiile în vederea cărora au fost care au fost numite cu caracter numiţi în funcţie, începând cu anul temporar în funcţia de prefect prin 2009, toţi prefecţii sunt numiţi cu detaşare. De asemenea, trebuie să caracter temporar. În timpul guver- reţinem faptul că indiferent de modul nării primului-ministru Emil Boc în care au fost numiţi în funcţia de (2009-2012), prefecţii Ion Florescu prefect, persoanele respective bene- (pentru o perioadă de 7 luni) şi Vasile ficiază de aceleaşi drepturi şi obligaţii Liviu Andrei (pentru o perioadă de (de exemplu: nu pot candida la scru- 46 de luni) sunt numiţi cu caracter tinurile electorale şi nu pot fi membri temporar, până la organizarea con- ai unui partid politic). cursului în vederea ocupării defi- În schimb, ponderea numirilor nitive a postului. În schimb, în timpul temporare reprezintă un indiciu clar guvernării primului-ministru Victor al instrumentalizarii politice a unei Ponta (2012-2014), prefecţii Ion funcţii publice, deoarece îi oferă Claudiu Teodorescu (pentru o peri- oadă de 17 luni) şi Alin-Vasile primului-ministru posibilitatea de a Văcaru (pentru o perioadă de 24 de numi orice persoană în funcţie de luni+) sunt numiţi cu caracter tem- prefect, în cazul în care nu se orga- porar, prin detaşare. nizează examenul de atestare pe post. Cu privire la modul în care se Trebuie să menţionăm faptul că pri- realizează numirea prefecţilor (prin mul-ministru nu are posibilitatea de a concurs în vederea ocupării definitive numi în funcţia de prefect o persoană a postului sau prin numire cu caracter care nu a promovat examenul de temporar) începând cu 1 ianuarie atestare pe post. 2006, trebuie să înţelegem faptul că Totodată, trebuie să ţinem cont primul-ministru dispune de prero- de obligativitatea prefecţilor numiţi gativa revocării prefecţilor în orice temporar (prin detaşare) de a susţine moment, indiferent dacă aceştia au primul examen de atestare pe post susţinut examenul de atestare pe post, organizat după numirea acestora în deoarece mandatul prefectului nu este funcţia de prefect. În cazul în care nu stabilit, potrivit legislaţiei, pe o promovează examenul de atestare pe perioadă determinată. post, în condiţiile legii, primul-

101 POLIS ministru are obligaţia de a-i elibera Gorj numiţi cu caracter temporar nu din funcţiile deţinute. În practică, s-a organizat examenul de atestare pe constatăm faptul că în timpul post. mandatelor prefecţilor din judeţul

Note

1 Partea a doua a acestui articol va apărea 5 A se vedea, Daniel BARBU, în numărul viitor, din noiembrie Republica absentă. Politică şi 2018, al revistei societate în România postcomunistă, 2 A se vedea Peter A. HALL, Rosemary ediţia a doua revăzută şi adăugită, C. R. TAYLOR, “Political Science Bucureşti, Nemira, 2004; Sorina- and the Three New Institutionalisms”, Cristina SOARE, Les partis politiques în Political Studies, Vol. 44, Nr. 5, roumains après 1989, Bruxelles, Decembrie 1996, pp. 936-957; Mark Editions de l’Université de Bruxelles, BEVIR, Democratic Governance, 2004; Cristian PREDA, Sorina- Princeton N. J., Princeton University Cristina SOARE, Regimul, partidele Press, 2010. şi sistemul politic din România, 3 A se vedea Stephen SKOWRONEK, Bucureşti, Nemira, 2008. Building a New American State: The 6 A se vedea Ramona COMAN, Expansion of National Administrative Réformer la justice dans un pays Capacities, 1877-1920, Cambridge: post-communiste: Le cas de la Cambridge University Press, 1982; Roumanie, Bruxelles, Editions de Sven STEINMO, Kathleen l'Université, 2009; Ebru ERTUGAL, THELEN, Frank LONGSTRETH Ana Maria DOBRE, “Dynamics of (eds.), Structuring Politics: Historical Regionalisation and the Impact of the Institutionalism in Comparative EU: Comparing Regional Reforms in Analysis, Cambridge: Cambridge Romania and Turkey”, în Europe- University Press, 1992; Martin Asia Studies, Vol. 63, Nr. 7, 2011, pp. SHEHTER, Political Parties and the 1195-1222; Ruxandra IVAN, La State, Princeton N. J., Princeton politique étrangère roumaine (1990 – University Press, 1994; Juan J. LINZ, 2006), Bruxelles, Editions de Alfred STEPAN. Problems of l’Université de Bruxelles, 2009; Democratic Transition and Conso- Ruxandra IVAN (coord.), „Transfor- lidation. Baltimore, Johns Hopkins marea socialistă”. Politici ale University Press, 1996; Jean-Michel regimului comunist, între ideologie şi EYMERI-DOUZANS, Jon PIERRE administraţie, Iaşi, Polirom, 2009; (eds.), Administrative Reforms and Alexandra IONAŞCU, “Territorial Democratic Governance, London, Dimensions of the Romanian Parties. Routledge, 2011. Elections, Party Rules and Orga- 4 A se vedea Theodore J. LOWI, Arenas nisation”, în Studia Politica, of Power, introducere de Norman K. Romanian Political Science Review, Nicholson, Boulder CO, Paradigm vol. XII, no. 2, 2012, pp. 185-210; Publishers, 2009. Alexandra IONESCU, “Vote et réforme territoriale en Europe

102 Ideea naţională după Marea Unire

Centrale et Orientale. Administration afiliere politică”, „activitate politică”, et politique électorale en Roumanie „cariera politică”, „activitate civică”, postcommuniste”, în Studia Politica, „cariera administrativă”, „reţinut/ Romanian Political Science Review, arestat/condamnat” (după caz), „de- vol. XII, no. 4, 2012, pp. 539-554. claraţie de avere”, „document numire 7 A se vedea Instituţia Prefectului în funcţia de prefect”. Pentru itemii judeţului Gorj, Monografia econo- „nume”, „gen”, „perioada în care a mică a Judeţului Gorj, Gorj, 2012, deţinut funcţia de prefect”, „docu- disponibil la http://www.prefectu- ment numire în funcţia de prefect”, ragorj.ro/files/fisiere/investeste/mono dispunem de informaţiile necesare grafie_2012.pdf . pentru cele 12 persoane care au 8 Idem. exercitat funcţie de prefect al jude- 9 Adrian-Vladimir COSTEA, „Interviu ţului Gorj în perioada considerată. cu domnul Victor Banţa. Instituţia Pentru 11 din cele 12 persoane am Prefectului şi activitatea exercitată în reuşit să găsesc informaţiile necesare cadrul mandatului de prefect”, 26 pentru itemii „data naşterii”, „vârstă”, decembrie 2015, disponibil la: „vârsta la care a devenit prefect”, https://adrianvladimircostea.wordpress.c „studii”, „parcurs profesional”, „afi- om/2015/12/26/interviu-victor-banta- liere politică”, „activitate politică”, institutia-prefectului-si-activitatea- „cariera politică”, „declaraţie de ave- exercitata-in-cadrul-mandatului-de- re”. În schimb, pentru itemul „nivelul prefect/, consultat la 11 ianuarie de educaţie al părinţilor” nu am reuşit 2016. să găsesc nici o informaţie, în timp ce 10 Adrian-Vladimir COSTEA, „Interviu pentru itemul „profesia părinţilor” am cu domnul Prof. Univ. Dr. Dan identificat profesia a unui părinte Morega. Instituţia Prefectului şi pentru doi prefecţi. În acest sens, un activitatea exercitată în cadrul man- impediment major este reprezentat de datului de prefect”, 30 decembrie lipsa informaţiilor cu privire la 2015, disponibil la: nivelul de educaţie, respectiv profesia https://adrianvladimircostea.wordpress.c părinţilor persoanelor care au exer- om/2015/12/30/interviu-cu-domnul- citat funcţia de prefect al judeţului prof-univ-dr-dan-morega-institutia- Gorj. prefectului-si-activitatea-exercitata- 12 A se vedea Art. 2 din Legea nr. 5 din in-cadrul-mandatului-de-prefect/ , 19 iulie 1990 privind administrarea consultat la 11 ianuarie 2016. judeţelor, municipiilor, oraşelor şi 11 Pentru realizarea fişelor biografice ale comunelor până la organizarea de prefecţilor judeţului Gorj din perioada alegeri locale, publicată în Monitorul 1 august 1990 şi până în prezent, am Oficial, Nr. 92 din 20 iulie 1990, reţinut următoarele elemente: „nume”, disponibilă la: „gen”, „data naşterii”, „vârstă”, http://legislatie.just.ro/Public/Detalii „vârsta la care a devenit prefect”, Document/722 , consultat la data de „perioada în care a deţinut funcţia de 12 ianuarie 2016. prefect”, „locul naşterii”, „nivelul de 13 A se vedea Art. 1 alin (1) din Legea nr. educaţie al părinţilor”, „profesia pă- 340 din 12 iulie 2004 privind rinţilor”, „profesie soţ/soţie/fii” (după prefectul şi instituţia prefectului, caz), „studii”, „parcurs profesional”, republicată în Monitorul Oficial,

103 POLIS

Partea I, Nr. 225 din 24/03/2008, tive; b) elaborarea proiectelor de acte disponibilă la: normative şi a altor reglementări spe- http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege cifice autorităţii sau instituţiei publice, _institutia_prefectului_340_2004_20 precum şi asigurarea avizării acestora; 08.php, consultat la data de 12 c) elaborarea proiectelor politicilor şi ianuarie 2016. strategiilor, a programelor, a studiilor, 14 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. analizelor şi statisticilor necesare 460/2006 pentru aplicarea unor realizării şi implementării politicilor prevederi ale Legii nr. 340/2004 publice, precum şi a documentaţiei privind prefectul şi instituţia necesare executării legilor, în vederea prefectului, publicată în Monitorul realizării competenţei autorităţii sau Oficial al României, Partea I, nr. 363 instituţiei publice; d) consilierea, din 26 aprilie 2006. controlul şi auditul public intern; e) 15 Art. 9 alin (1) şi (2) din Legea nr. 340 gestionarea resurselor umane şi a din 12 iulie 2004, republicată. A se resurselor financiare; f) colectarea vedea Hotărârea Guvernului nr. creanţelor bugetare; g) reprezentarea 460/2006 pentru aplicarea unor intereselor autorităţii sau instituţiei prevederi ale Legii nr. 340/2004 publice în raporturile acesteia cu privind prefectul şi instituţia persoane fizice sau juridice de drept prefectului, publicată în Monitorul public său privat, din ţară şi Oficial al României, Partea I, nr. 363 străinătate, în limita competentelor din 26 aprilie 2006. stabilite de conducătorul autorităţii 16 A se vedea Art. 2 din Legea nr. sau instituţiei publice, precum şi 188/1999 privind Statutul reprezentarea în justiţie a autorităţii funcţionarilor publici, republicată în sau instituţiei publice în care îşi Monitorul Oficial al României, Partea desfăşoară activitatea”. h) realizarea I, nr. 365 din 29 mai 2007: de activităţi în conformitate cu stra- „(1) Funcţia publică reprezintă ansamblul tegia de informatizare a administraţiei atribuţiilor şi responsabilităţilor, sta- publice”. bilite în temeiul legii, în scopul reali- 17 Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 zării prerogativelor de putere publică iunie 2004, „Supunere la votul final a de către administraţia publică cen- Proiectului de Lege privind instituţia trală, administraţia publică locală şi prefectului”, consultat la data de 10 autorităţile administrative autonome. iunie 2016, disponibilă la: (2) Funcţionarul public este persoana http://www.cdep.ro/pls/steno/ste numită, în condiţiile legii, într-o no.stenograma?ids=5705&idm=41,12 funcţie publică. Persoana care a fost 18 A se vedea Claus OFFE, Modernity eliberată din funcţia publică şi se află and the State: East, West, Cambridge, în corpul de rezervă al funcţionarilor Mass., MIT Press, 1996; Andrew publici îşi păstrează calitatea de ABBOTT, The System of Professions: funcţionar public. An Essay on the Division of Expert (3) Activităţile desfăşurate de funcţio- Labor, Chicago, The University of narii publici, care implică exercitarea Chicago Press, 1988; Jean-Michel prerogativelor de putere publică, sunt EYMERI-DOUZANS, La fabrique următoarele: a) punerea în executare des énarques, Paris, Economica, a legilor şi a celorlalte acte norma- 2001; Jean-Michel EYMERI-

104 Ideea naţională după Marea Unire

DOUZANS, Jon PIERRE (dir.), Papers, Vol. 8, No. 1, 2008, p. 3, Administrative Reforms and Demo- apud. Alina BÂRGĂOANU, Examenul cratic Governance, London, Schengen. În căutarea sferei publice Routledge, 2011; Jean-Louis europene, Comunicare.ro, Bucureşti, BEIQUET, “Communiquer en actes. 2011, p. 47, Ani MATEI, “Public Prescriptions de rôle et exercice Administration in Romania: quotidien du métier politique”, Historical Milestones and Daily Politix, nr. 28, 1994, pp. 16-26; Max Realities”, în Saltanat LIEBERT, WEBER, Economy and Society: An Stephen E. CONDREY, Dmitry Outline of Interpretive Sociology, GONCHAROV (eds.), Public Berkeley, CA, University of Administration in Post-Communist California Press, 1978 [1922]; Countries: Former Soviet Union, Stephen SKOWRONEK, Building a Central and Eastern Europe, and New American State: The Expansion Mongolia, Boca Roton, London, New of National Administrative York, CRC Press, 2013, p. 218 Capacities, 1877-1920, Cambridge: 22 Max WEBER, “The Types of Cambridge University Press, 1982; Legitimate Domination”, în Max Martin SHEFTER, Political Parties WEBER, Economy and Society. An and the State, Princeton N. J., Outline of Interpretive Sociology, Princeton University Press, 1994. editată de Guenther Roth şi Claus 19 G. Shabbir CHEEMA, Dennis A. Wittich, Berkeley, Los Angeles, RONDINELLI (eds.), Decentralizing London, University of California Governance: Emerging Concepts and Press, 1978 [1968], pp. 212-254. Practices, Washington, DC, 23 Ibidem, pp. 219-220. Brookings Institution Press, 2007, 24 Idem. apud. Marius PROFIROIU (coord), 25 Ani MATEI, “Public Administration in Tudorel ANDREI, Dragoş DINCĂ, Romania: Historical Milestones and Radu CARP, Reforma administraţiei Daily Realities”, în Saltanat publice în contextul întegrării LIEBERT, Stephen E. CONDREY, europene, Institutul European din Dmitry GONCHAROV (eds.), Op. România, Bucureşti, 2006, p. 35. cit., p. 237. 20 Idem. 26 Idem. 21 Europenizarea „se referă la procesele 27 Idem. de a) construcţie, b) difuzare şi c) 28 Idem. instituţionalizare a regulilor formale 29 David STARK, László BRUSZT, şi informale, a procedurilor, a para- Postsocialist Pathways: Transforming digmelor politice, stilurilor, modu- Politics and Property in East Central rilor de a face lucruri şi de a împărtăşi Europe, Cambridge University Press, convingerile şi normele care sunt 1998, în Michael BURAWOY, consolidate în procesul politic al UE “Review: Neoclassical Sociology: şi apoi încorporate în logica discur- From the End of Communism to the sului intern (naţional şi subnaţional), End of Classes”, The American în structurile politice şi în politicile Journal of Sociology, Vol. 106, No. publice.”, în Claudio M. RADAELLIi, 4, ianuarie 2001, pp. 1099-1120. “Europeanization: Solution or Pro- 30 Frank SELLIN, “Democratization in blem?”, European Integration Online the Shadows: Post-Communist

105 POLIS

Patrimonialism”, în Henry F. 33 Steven D. ROPER, “The influence of CAREY (ed.), Romania since 1989: party patronage and state finance on Politics, Economics, and Society, electoral outcomes: Evidence from Lanham, Boulder, New York, Romania”, Journal of Communist Toronto, Oxford, Lexington Books, Studies and Transition Politics, 2004, pp. 117-138. Vol.22, Nr. 3, 2006, pp. 362-382. 31 Max WEBER, Economy and Society: 34 Ibidem, p. 362. An Outline of Interpretive Sociology, 35 Ibidem, p. 368. Berkeley, CA, University of California 36 Idem. Press, 1978 [1922], pp. 231-231, 240- 37 Idem. 241, în Frank SELLIN, “Democra- 38 Idem. tization in the Shadows: Post-Com- 39 Ibidem, p. 369. munist Patrimonialism”, în Henry F. 40 Idem. CAREY (ed.), op. cit., p. 117. 41 Idem. 32 Frank SELLIN, “Democratization in 42 Idem. the Shadows: Post-Communist 43 Idem. Patrimonialism”, în Henry F. CAREY (ed), Op. cit., p. 118.

Bibliografie

Surse primare: instituţia prefectului, publicată în Legea nr. 5 din 19 iulie 1990 privind Monitorul Oficial al României, Partea administrarea judeţelor, municipiilor, I-a, nr. 1, 142 din 16 decembrie 2005. oraşelor şi comunelor până la orga- Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 nizarea de alegeri locale, publicată în pentru aplicarea unor prevederi ale Monitorul Oficial, Nr. 92 din 20 iulie Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi 1990. instituţia prefectului, publicată în Legea nr. 188/1999 privind Statutul Monitorul Oficial al României, Partea funcţionarilor publici, republicată în I, nr. 363 din 26 aprilie 2006. Monitorul Oficial al României, Partea Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi I, nr. 365 din 29 mai 2007. completarea Legii nr. 188/1999 pri- Legea administraţiei publice locale nr. vind Statutul funcţionarilor publici, 215/2001, republicată în Monitorul publicată în Monitorul Oficial al Oficial al României, Partea I, nr. 123 României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie din 20 februarie 2007. 2006. Legea nr. 340 din 2004 privind instituţia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. prefectului, publicată în Monitorul 20/2008 privind unele măsuri pentru Oficial, Nr. 658 din 21 iulie 2004. organizarea şi desfăşurarea alegerilor Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind pentru autorităţile administraţiei prefectul şi instituţia prefectului, publice locale, publicată în Monitorul republicată în Monitorul Oficial, Oficial al României, Partea I, nr. 177 Partea I, Nr. 225 din 24/03/2008. din 7 martie 2008. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Legea nr. 35/2008 pentru alegerea 179/2005 pentru modificarea şi com- Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pletarea Legii nr. 340/2004 privind pentru modificarea şi completarea Legii

106 Ideea naţională după Marea Unire

nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor Sociology, Vol. 106, No. 4, ianuarie administraţiei publice locale, a Legii 2001, pp. 1099-1120. administraţiei publice locale nr. CAREY, Henry F. (ed.), Romania since 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 1989: Politics, Economics, and privind Statutul aleşilor locali, publicată Society, Lanham, Boulder, New în Monitorul Oficial al României, York, Toronto, Oxford, Lexington Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Books, 2004. COLLIER David, MAHONEY James, Surse secundare: “Research Note: Insights and Pitfalls: ABBOTT, Andrew, The System of Selection Bias in Qualitative Professions: An Essay on the Division Research”, World Politics 49:1, 1996, of Expert Labor, Chicago, The pp. 56-91. University of Chicago Press, 1988. COMAN, Ramona, Réformer la justice ALISON Paul D., Missing Data: dans un pays post-communiste: Le Quantitative Applications in the cas de la Roumanie, Bruxelles, Social Sciences, Thousand Oaks, CA, Editions de l’Université, 2009. Sage Publications, 2002. COWLES Maria G., CAPORASO BAFOIL François, BEICHELT Timm James, RISSE Thomas (eds.), (eds.), Européanisation. D’Ouest en Transforming Europe, Ithaca, Cornell Est, L’Harmattan, Paris, 2008. University Press, 2001. BARBU, Daniel, Republica absentă. ERTUGAL Ebru, DOBRE Ana Maria, Politică şi societate în România “Dynamics of Regionalisation and the postcomunistă, ediţia a doua revăzută Impact of the EU: Comparing şi adăugită, Bucureşti, Nemira, 2004. Regional Reforms in Romania and BÂRGĂOANU, Alina, Examenul Schengen. Turkey”, în Europe-Asia Studies, Vol. În căutarea sferei publice europene, Comunicare.ro, Bucureşti, 2011. 63, Nr. 7, 2011, pp. 1195-1222. BEVIR, Mark, Democratic Governance, EYMERI-DOUZANS Jean-Michel, Princeton N. J., Princeton University PIERRE Jon (eds.), Administrative Press, 2010. Reforms and Democratic Governance, BRIQUET Jean-Louis, “Communiquer London, Routledge, 2011. en actes. Prescriptions de rôle et exer- EYMERI-DOUZANS, Jean-Michel, La cice quotidien du métier politique”, fabrique des énarques, Paris, Politix, nr. 28, 1994, pp. 16-26. Economica, 2001. BRÜGGEMANN Michael, SIFFT FEATHERSTONE Kevin, RADAELLI Stefanie, KÖNIGSLOW Katharina Claudio M., The Politics of Kleinen-von, PETERS Bernhard, Europeanization, Oxford University WIMMEL Andreas, “Segmented Press, Oxford, 2003. Europeanization. The Transnationa- FOSSUM John Erik, SCHLESINGER lisation of Public Spheres in Europe: Philip, KVAERK Geir Ove (eds.), Trends and Patterns”, Translate Public Sphere and Civil Society? Working Papers No. 37, University Transformations of the European of Bremen, 2006. Union, Oslo, ARENA Report No. 02/ BURAWOY, Michael, “Review: 2007. Neoclassical Sociology: From the GEORGE Alexander L., BENNETT End of Communism to the End of Andrew, Case studies and theory Classes”, The American Journal of development in the social sciences,

107 POLIS

Cambridge, Massachusetts, London, LIEBERT Saltanat, CONDREY Stephen MIT Press, 2005. E., GONCHAROV Dmitry (eds.), GERRING, John, “Is There a (Viable) Public Administration in Post- Crucial-Case Method?”, în Comparative Communist Countries: Former Soviet Political Studies, Vol. 40, Nr. 3, Union, Central and Eastern Europe, Martie 2007, pp. 231-253. and Mongolia, Boca Roton, London, HABERMAS, Jürgen, Europe. The New York, CRC Press, 2013. Faltering Project, trans. C. Cronin, LINZ Juan J., STEPAN, Alfred, Cambridge, Polity Press, 2009. Problems of Democratic Transition HALL Peter A., TAYLOR Rosemary C. and Consolidation. Baltimore, Johns R., “Political Science and the Three Hopkins University Press, 1996. New Institutionalisms”, în Political LOWI Theodore J., Arenas of Power, Studies, Vol. 44, Nr. 5, Decembrie introducere de Norman K. Nicholson, 1996, pp. 936-957. Boulder CO, Paradigm Publishers, HARDY Melissa A., BRYMAN Alan 2009. (eds.), The Handbook of Data Analysis, OFFE, Claus, Modernity and the State: London, Sage Publications, 2004. East, West, Cambridge, Mass., MIT IONAŞCU, Alexandra, “Territorial Press, 1996. Dimensions of the Romanian Parties. OLSZANIEC, Szymon, Prosopo- Elections, Party Rules and Orga- graphical Studies on the Court Elite nisation”, în Studia Politica, Roma- in the Roman Empire (4th century A. nian Political Science Review, vol. D.), Torun, Wydawnictwo Naukowe XII, no. 2, 2012, pp. 185-210. Uniwersytetu Mikołaja Kopernika, IONESCU, Alexandra, “Vote et réforme 2013. territoriale en Europe Centrale et PREDA Cristian, SOARE Sorina- Orientale. Administration et politique Cristina, Regimul, partidele şi siste- électorale en Roumanie postcom- mul politic din România, Bucureşti, muniste”, în Studia Politica, Nemira, 2008. Romanian Political Science Review, PROFIROIU Marius (coord), ANDREI vol. XII, no. 4, 2012, pp. 539-554. Tudorel, DINCĂ Dragoş, CARP IVAN Ruxandra, La politique étrangère Radu, Reforma administraţiei publice roumaine (1990-2006), Bruxelles, Editions în contextul întegrării europene, de l’Université de Bruxelles, 2009. Institutul European din România, IVAN, Ruxandra (coord.), „Transfor- Bucureşti, 2006. marea socialistă”. Politici ale RADAELLI, Claudio M., “Europeani- regimului comunist, între ideologie şi zation: Solution or Problem?”, administraţie, Iaşi, Polirom, 2009. European Integration Online Papers, KEATS-ROHAN, Katherine S. B. (ed)., Vol. 8, No. 1, 2008. Prosopography Approaches and RADAELLI, Claudio M., “Whither Applications: A Handbook, Europeanization? Concept stretching Prosopographica et Genealogica, and substantive change”, European Oxford, Oxford University Press, Integration online Papers, 4, (8), 2000. 2007. ROPER, Steven D., “The influence of LADRECH, Robert, Europeanization party patronage and state finance on and National Politics, Palgrave electoral outcomes: Evidence from Macmillan, Baingstoto, 2010. Romania”, Journal of Communist

108 Ideea naţională după Marea Unire

Studies and Transition Politics, prefect”, 30 decembrie 2015, Vol.22, Nr. 3, 2006, pp. 362-382. disponibil la: SHEFTER, Martin, Political Parties and https://adrianvladimircostea.word the State, Princeton N. J., Princeton press.com/2015/12/30/interviu-cu- University Press, 1994. domnul-prof-univ-dr-dan-morega- SKOWRONEK Stephen, Building a New institutia-prefectului-si-activitatea- American State: The Expansion of exercitata-in-cadrul-mandatului-de- National Administrative Capacities, prefect/ , accesat 11 ianuarie 2016. 1877–1920, Cambridge: Cambridge COSTEA, Adrian-Vladimir, “Interviu cu University Press, 1982. domnul Victor Banţa. Instituţia SOARE, Sorina-Cristina, Les partis Prefectului şi activitatea exercitată în politiques roumains après 1989, cadrul mandatului de prefect”, 26 Bruxelles, Editions de l’Université de decembrie 2015, disponibil la: Bruxelles, 2004. https://adrianvladimircostea.wordpres STEINMO Sven, THELEN Kathleen, s.com/2015/12/26/interviu-victor- LONGSTRETH Frank (eds.), banta-institutia-prefectului-si- Structuring Politics: Historical activitatea-exercitata-in-cadrul- Institutionalism in Comparative mandatului-de-prefect/, accesat 11 Analysis, Cambridge: Cambridge ianuarie 2016. University Press, 1992. Camera Deputaţilor: http://www.cdep.ro/. VINK, Maarten, “What Is Europeani- Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/ ; sation? And Other Questions on a Decizia Nr. 6042 din 27.11.2007. New Research Agenda”, European Colegiul Colegiului Naţional pentru Political Science 3 (1), 2003. Studierea Arhivelor Securităţii: WEBER, Max, Economy and Society: An http://www.cnsas.ro/documente/menti Outline of Interpretive Sociology, neri/Banta%20Victor.pdf; Berkeley, CA, University of Evenimentul Zilei: http://www.evz.ro/ ; California Press, 1978 [1922]. Gorj Domino: http://www.gorj-domi- WELLMAN Barry, BERKOWITZ no.com/ ; Steven (eds.), Social Structures: A Gorj Exclusiv: http://gorjexclusiv.ro/; Network Approach. Structural Analy- Gorjeanul: http://www.gorjeanul.ro/ ; sis in the Social Sciences 2, Hotnews.ro: http://www.hotnews.ro/ ; Cambridge University Press, Impact în Gorj: http://impactingorj.com/; Cambridge, 1998. Instituţia Prefectului judeţului Gorj, Surse online: Monografia economică a Judeţului „De la guvernare la guvernanţă: O socio- Gorj, Gorj, 2012, istorie politică a statului în România http://www.prefecturagorj.ro/files/ postcomunistă”, disponibil la: fisiere/investeste/monografie_2012.p http://www.alexandraionescu.eu/hom df . e/cursuri/semestrul-i/democratie-si- Mediafax.ro: http://www.mediafax.ro/ ; guvernare/o-socio-istorie-politic-a- Pagina oficială Prof. Univ. Dr. Dan Ilie statului-n-romnia-postcomunist . Morega: http://www.morega.eu/; COSTEA, Adrian-Vladimir, “Interviu cu Pagina oficială Toni Greblă: domnul Prof. Univ. Dr. Dan Morega. http://tonigrebla.ro/; Instituţia Prefectului şi activitatea Pandurul: http://www.pandurul.ro/ ; exercitată în cadrul mandatului de

109 POLIS

Prefectura judeţului Gorj: http://www.becparlamentare2012.ro/stati http://www.prefecturagorj.ro/; stici%20rezultate%20finale.html; Rezultate Alegeri Legislative 2004: Rezultatele finale ale alegerilor locale http://roaep.ro/bec_gen_04/?page_id= GORJ, 2000: 19; http://www.roaep.ro/alegeri/judete/00loc/ Rezultate Alegeri Locale 2008 turul 1 00loc.php?judet=Gorj&jud=20&aleg Bumbeşti-Jiu: =1&den_aleg=Primar; http://www.alegeri.tv/alegeri-locale- Rezultatele finale ale alegerilor 2008/bumbesti-jiu/candidati/primarie; parlamentare în Gorj, 2008: Rezultate Alegeri pentru Parlamentul http://www.becparlamentare2008.ro/stati European 2007: s/Voturi%20valabil%20exprimate%2 http://www.roaep.ro/bec_eu_07/?page_id 0si%20mandate%20pe%20circumscri =11; ptii%20si%20competitori.pdf; Rezultate BEC, Alegeri Parlamentare Senatul României: http://www.senat.ro/. 2012, Judeţul Gorj:

110 Ideea naţională după Marea Unire

RECENZII

„Regina Maria. Însemnări din ultima parte a vieţii (martie 1937-iulie 1938)“

(Annotations from the last part of her life (March 1937-July 1938))

În amintirea acestei mari perso- nalităţi a istoriei românilor, Editura Corint a publicat de curând, în condiţii grafice deosebite, aşa cum dealtfel ne-a obişnuit, însemnările din ultima parte a vieţii suveranei, cu titlul: „Regina Maria. Însemnări din ultima parte a vieţii (martie 1937- iulie 1938)”. Autorul traducerii din limba engleză este istoricul dr. Sorin Cristescu, un specialist de excepţie, care a publicat şi corespondenţa rege- lui Carol I, a regelui Ferdinand I şi a Sorin Cristescu, Regina Maria. reginei Maria cu soţul său, regele Însemnări din ultima parte a vieţii (martie 1937-iulie 1938), Editura Corint, Ferdinand, cu mama sa, marea ducesă 2018, 272 p. Maria Alexandrovna de Saxa Coburg- Gotha şi cu colonelul Joe Boyle. 2018 este nu numai anul când se Sorin Cristescu semnează şi stu- aniversează Centenarul Marii Uniri, diul introductiv, volumul beneficiind ci şi anul în care se comemorează şi de explicaţii, sub formă de note, împlinirea a 80 de ani de la trecerea legate de personajele pe care regina într-un alt univers a celei care a avut le citează în însemnări. o contribuţie hotărâtoare la realizarea Studiul introductiv este o trecere României Mari – regina Maria a României. în revistă a vieţii şi personalităţii prin- cipesei/reginei Maria a României,

111 POLIS explicând înrudirea tinerei principese ţara şi intuia că era posibil să urmeze cu marile familii domnitoare ale un dezastru: „Carol credea că va Europei: britanică şi rusă, ca nepoată putea conduce totul aşa cum vrea el, a reginei Victoria a Marii Britanii şi a fără să conteze cât îi ofensează pe ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. oameni, să-şi reverse favorurile Momentul intrării României în asupra unora nedemni de ele, să facă Primul Război Mondial în august numiri scandaloase, să-i îndepărteze 1916 şi rolul pe care regina Maria l-a pe cei care într-adevăr meritau [să jucat în susţinerea frontului, a muncii primească funcţii], să se înconjoare de ajutorare a răniţilor şi de orga- de oameni necinstiţi, arivişti, aface- nizare a spitalelor, activitatea sa rişti, să-şi umilească familia; toate diplomatică pe frontul recunoaşterii din cauza acelei femei, pentru că Marii Uniri, în cadrul Conferinţei de oricine nu se pleacă în faţa lui, cu ea Pace de la Paris din 1919, sunt alte în planul secund, trebuie să fie câteva repere din viaţa suveranei anihilat, suprimat, înlocuit cu cei care României, amintite de autor în studiul îi acceptă orice capriciu. [...] Trebuie introductiv. să i se deschidă ochii şi să vadă Ultima parte a însemnărilor zil- primejdia absolut iminentă care îl nice ale reginei Maria începe în data ameninţă înainte de a fi prea târziu. de 4 martie 1937, când se afla la Şi acest «prea târziu» se apropie cu Cotroceni, consemnând faptul că a paşi mari“. Aşadar, regina Maria, cu avut o serie de audienţe, că fiul său, spiritul ei vizionar şi puterea de regele Carol al II-lea, nu vrea să concizie pe care o avea anticipa discute cu ea unele probleme politice situaţia de criză prin care urma să şi că la sfârşitul zilei a asistat la treacă ţara trei ani mai târziu. spectacolul unui dansator indian. În Boala reginei s-a declanşat în zilele de 5-9 martie 1937, regina nota noaptea de 10 spre 11 martie 1937, o faptul că dobândise o răceală, că a criză hemoragică puternică din care avut audienţe şi că a participat la o nu îşi va mai reveni de fapt, nicio- serată la Irina Procopiu (doamna ei de dată. Din 9 martie 1937, următoarele onoare), în ciuda faptului că răceala o însemnări sunt datate 17 aprilie 1937, făcuse să rămână fără voce. Făcea după aproape şase săptămâmi, peri- referiri la fiul său, regele Carol al II- oadă în care nu a mai putut să scrie lea, care ar fi trebuit sfătuit de cei apro- din cauza stării precare de sănătate. piaţi să păstreze secretul în legătură cu Problemele reginei erau serioase, a viaţa personală, că nu putea să trebuit să se supună mai multor con- numească în cele mai importante troale medicale făcute de doctorii Curţii posturi în stat şi în armată oameni care Regale – doctorul Ion Mamulea – dar o vizitaseră pe Elena Lupescu şi că şi de medici aduşi din străinătate de principala lui datorie era faţă de ţară. către fiul său Carol, a trebuit să Regina era conştientă de situaţia păstreze un sever regim alimentar, să politică nu prea bună în care se afla suporte o serie întreagă de investi-

112 Ideea naţională după Marea Unire gaţii, radiografii, analize. Din neferi- primiri, audienţe, vizionări de filme. cire, regina consemna că medicii nu În aprilie 1937, deşi spera că va putea au putut găsi cauza suferinţei ei, că pleca la Balcic, pentru a-şi vedea problemele păreau că pornesc de la domeniul şi a se bucura de frumu- stomac, dar că în urma investigaţiilor seţea grădinilor în plină primăvară, acesta era perfect sănătos, fără vreo regina a primit de la dr. Mamulea urmă de ulcer. În tot acest interval, în vestea că nu va putea părăsi care regina era supusă investigaţiilor Cotroceniul. Clima Balcicului nu era medicale de tot felul, era apăsată şi propice pentru starea ei de sănătate şi de problema celui de-al doilea fiu al mult mai indicat era muntele. Vestea său, principele Nicolae, care se a dărâmat-o pe suverană, a cărei stare căsătorise cu Ioana Doletti şi care psihică nu era dintre cele mai bune, fusese decăzut de regele Carol al II- neputându-se obişnui cu noua sa lea din calitatea de membru al fami- situaţie, aceea de om bolnav, imobi- liei regale. Ca urmare, suferinţa fizică lizat la pat, ea care era plină de viaţă, a reginei era amplificată de una îi plăcea să călărească, să-şi viziteze sufletească, determinată de atitudinea reşedinţele şi să desfăşoare activităţi lui Carol faţă de ea, ca mamă şi faţă caritabile şi mondene. Despre această de fratele său Nicolae. veste regina Maria nota: „Asta a fost Foarte mult a supărat-o pe regină ultima picătură, m-am prăbuşit şi am şi articolul ofensator pe care Martha plâns. Balcicul şi florile mele, iubi- Bibescu l-a scris despre ea. Iată ce tele mele terase, viţa de vie, grădinile, consemna regina referitor la acesta: care trebuiau să fie suprema mea re- „Un articol în care a încercat să mă compensă pentru răbdare. Acolo m-aş diminueze în toate modurile făcând fi bucurat de o lungă perioadă de din mine o figură neînsemnată şi linişte, văzând cum înfloresc pe rând aproape grotescă, de nebună ambi- dragele mele flori; mai întâi bogăţia ţioasă, care n-a obţinut nicio sati- de irişi, apoi trandafirii de diferite sfacţie în toată viaţa ei şi a încheiat specii, apoi liliacul şi florile de vară. afirmând că în istorie nu voi rămâne [...] Şi dintr-o dată individul ăsta cu alt rol decât acela că am fost soţia bondoc, care n-are nicio imaginaţie, lui Ferdinand şi mama lui Carol“. nicio viziune, nicio emoţie, nicio După ce a trecut de perioada de inspiraţie să spună, nu ai voie, trebuie criză, regina a continuat să fie ţintuită să întorci spatele Paradisului şi să fii la pat, o convalescenţă grea, din care exilată la Sinaia, care a devenit o aştepta să iasă cât mai repede, dar închisoare, o fortăreaţă, o casă popu- lucrurile nu mergeau deloc bine. lată de stafii, din care Carol a făcut în Trebuia să respecte regimul alimen- ultimii ani un loc trist, care-ţi ucide tar, repaus total din cauza anemiei şi sufletul, amintiri care-ţi ucid bucu- a problemelor cu picioarele (se riile, într-un anotimp când nimic nu declanşase şi flebita), însă continua înfloreşte, pe când la Balcic este o să desfăşoare activităţi cotidiene: revoluţie de culoare şi încântare“.

113 POLIS

Lunile treceau şi starea de sănă- după care a văzut şi filmul încoro- tate a reginei nu înregistra progrese nării, fiind bucuroasă că i-a putut spectaculoase, regimul de viaţă fiind întâlni, chiar şi prin intermediul ecra- acelaşi. Primea diverse doamne din nului, pe cei pe care îi cunoştea şi înalta societate, ambasadori, soţii de care îi erau familiari: George al VI- ambasadori, avea invitaţi la masă pe lea, mica Elisabeta (viitoarea regină), fiul său Carol şi pe nepotul său, regina May (văduva regelui George principele Mihai, fiicele Elisabeta al V-lea). (care locuia în România la Bucureşti În ziua de 22 mai 1937, regina a în noua sa casă şi la Banloc, pe fost examinată de un specialist fran- domeniul pe care şi-l achiziţionase), cez doctorul Abrami care i-a con- Marioara-Mignon (care venea special firmat faptul că sănătatea sa era în ţară, de la Belgrad, pentru a fi afectată de o boală destul de gravă. alături de mama sa) şi vorbea Iată ce nota regina referitor la aproape zilnic la telefon cu Ileana la diagnostic: „...o boală perfidă, epui- Sonnberg, în Austria. Trebuia să zantă, care afectează ficatul şi splina, reziste, să înveţe să accepte tot ceea pierderile de sânge, precum şi reala ce i se întâmpla, să accepte să fie tendinţă spre flebită, toate provin de examinată de medicii veniţi din la acelaşi lucru: sufăr de un soi de străinătate, cum a fost dr. Fritsch, de anemie pernicioasă, cu doar jumătate la Viena. I-a fost extrem de greu să se din numărul de globule roşii pe care obişnuiască cu această situaţie, să se ar trebui să-l am şi pentru această supună tratamentelor umilitoare şi stare de sănătate nu există nimic dureroase, pentru că ea era o per- altceva decât pat, pat, pat, pat, iar dr. soană plină de viaţă, energică, iar Abrami interzice în mod categoric faptul că trebuia să stea la pat o orice călătorie“. Veştile primite evi- aducea în pragul depresiei. dent că au tulburat-o profund pe În ciuda primăverii care înfru- regină, care nota: „Încerc să accept museţa grădinile de flori ale reşe- situaţia cât mai curajoasă, bărbăteşte, dinţelor, inclusiv pe cea de la dar a însemnat distrugerea cu multă Cotroceni, regina trebuia să ducă o cruzime a tuturor speranţelor mele şi viaţă de invalid neputând să facă pentru moment nu mai văd nimic nimic din ceea ce ar fi dorit. La data înaintea mea“. Ca urmare, regina nu de 12 mai 1937 a avut loc la Londra avea încotro şi trebuia să urmeze ceremonia încoronării regelui George sfaturile medicilor şi situaţia chinui- al VI-lea (tatăl reginei Elisabeta), pe toare al cărui capăt nu-l putea zări. care regina a urmărit-o graţie trans- Dar ea era o fire luptătoare şi chiar şi misiunii radio şi pentru că participase în această situaţie era hotărâtă să deja la două încoronări (cea a regelui reziste şi să găsească puterea de a o Eduard al VII-lea – 1902 şi George al face. La începutul lunii iunie 1937 V-lea – 1911) a putut să aibă viziunea regina a părăsit Cotroceniul pentru a întregii desfăşurări a ceremoniei, merge la Sinaia şi a se bucura de

114 Ideea naţională după Marea Unire aerul binefăcător de munte. La ce i-a dat speranţe că va putea duce o Sinaia, regina a primit vizita a încă viaţă normală şi că va putea pleca la cinci medici, toţi mari specialişti în Balcic. diferite boli la acel moment: dr. La mijlocul lunii august 1937, Eppinger din Viena, dr. Besançon regina Maria a plecat la Bran însoţită (Franţa), dr. Walther Gloor-Meyer de generalul Zwiedeneck şi Christine (Elveţia), dr. Aldo Castellani (Italia, Galitzi – secretara sa, fără doctorul patolog şi bacteriolog) şi dr. Nicola Mamulea (căreia regina îi spunea Pende (Italia, endocrinolog). Toţi Stoggey). „I-am promis că voi fi foarte aceştia au consultat-o, în prezenţa prudentă – nota regina – şi credincioasă fiicei sale Mignon şi urmau să-şi prescripţiilor lui, voi respecta progra- expună concluziile, regina aşteptând mul pe care mi l-a făcut, nu mă voi cu resemnare rezultatele. În ziua în suprasolicita şi voi avea foarte mare care s-au împlinit trei luni de la grijă cu ceea ce manânc”. debutul bolii, 11 iunie 1937, a avut La Bran, regina s-a bucurat de loc întâlnirea tuturor medicilor străini frumuseţea peisajului, a florilor din şi români, verdictul fiind acela că va grădină, în special de frumoasele trebui să aibă răbdare, odihnă la pat şi dalii, de camerele cu parfum de dietă. Greu, foarte greu pentru regină epocă, de puţină intimitate şi linişte. şi firea ei voluntară, ceea ce o făcea A vizitat şi micuţa biserică, casa de să noteze: „...se pare că aşa o să ceai, caii, dar cu regretul că nu putea meargă pentru totdeauna într-un cerc merge aşa cum şi-ar fi dorit şi că nu din care nu mai există scăpare“. avea energia care o caracteriza. Aşadar, disperarea reginei era destul Restul zilelor era preocupată de de mare văzându-se prizoniera scrierea celui de-al IV-lea volum al propriei vieţi, ea, o femeie energică, seriei „Povestea vieţii mele“, cu plină de viaţă, care a ştiut întotdeauna ajutorul Christinei Galitzi, ultima ei să controleze, uneori situaţii fără secretară, o fată foarte frumoasă, ieşire, să nu mai poată controla acum cultivată şi despre care regina nota că nimic în jurul ei. Foarte trist şi cu este şi un „critic util”. Perioada toată încercarea de a fi optimistă petrecută la Bran a fost, în general, simţea că o apucă disperarea la una plăcută, cu progrese lente în ceea gândul că nu se va putea resemna. ce priveşte evoluţia stării de sănătate, Din fericire, treptat, treptat starea cu primiri ale unor cunoştinţe, amba- reginei a început să se amelioreze, a sadori (ca de exemplu ministrul ple- început să poată merge singură, să se nipotenţiar american Harrison cu simtă mai bine şi să-şi poată continua soţia), doctorul Câmpeanu din Braşov, activitatea. Progresele erau evidente cu care îi făcea mare plăcere să se în iulie 1937 când a primit vizita întreţină şi pe care dorea să-l susţină celor doi medici vienezi Eppinger şi pentru ocuparea postului de director Fritsch, care au confirmat faptul că al noului spital Elias (înfiinţat în anul starea reginei era mult mai bună, ceea 1936 de fundaţia familiei Menachem

115 POLIS

H. Elias, care a lăsat întreaga sa avere meu ne-a trădat, şi pe noi, şi ţara lui, Academiei Române), cu vizionări de tot timpul. Cu toate acestea, eu m-am filme, odihnă, citit şi plimbări în agăţat cu disperare de optimism, de grădină atâta cât îi permitea starea credinţa în copiii mei şi în umanitate. fizică şi vremea, care era destul de L-am purtat şi pe Nando pe umerii capricioasă. mei, am dat bătăliile lui pentru el, am La Bran a avut surpriza de a fi înaintat cu greu alături de el prin apa vizitată şi de verişoara sa Maria vâscoasă a inerţiei sale îngrozitoare şi Putiatin, fiica lui Pavel, fratele mamei n-am murit nici de epuizare, nici de reginei, pe care nu o mai văzuse de durere! Chiar am reuşit să mă bucur aproape 20 de ani, cea pe care o de frumuseţea vieţii, să mă bucur de găzduise la Cotroceni, în 1919 şi care fiecare oră de răgaz pe care mi-o lăsau a plecat apoi în SUA. Tot la Bran în grijile şi efortul”. Aceasta era într- ziua de 30 august 1937 a fost vizitată adevăr povestea reginei, o poveste şi de principele Mihai, care i-a adus o despre curaj, forţă, credinţă, iubire faţă scrisoare de la principesa Elena şi de ţară şi familie, lupta asiduă pentru vestea că Ernest Urdăreanu nu se mai fiecare victorie. Poate că boala i-a fost afla în graţiile regelui Carol al II-lea. cauzată şi de tot acest efort pe care l-a Foarte interesant este faptul că, făcut în timpul războiului şi după cu toate problemele ei de sănătate, aceea, fără a se gândi la propria per- regina a găsit puterea să nu renunţe la soană ci numai la interesul comun al scrierea celui de-al patrulea volum al ţării şi al celor dragi. poveştii vieţii ei, o treabă destul de La Bran regina a rămas până pe grea, fiindcă avea foarte multe de data de 28 septembrie 1937, unde a relatat, lucru consemnat dealtfel de fost vizitată de fiicele sale Mignon cu regină: „nu a fost o muncă prea ultimul său fiu - Andrei şi Ileana cu uşoară să aleg dintre multele mele soţul Anton şi cei patru copii: Ştefan, jurnale, care sunt relatarea tuturor Maria-Ileana (Minola), Alexandra şi acţiunilor, gândurilor şi senzaţiilor Dominic (care era bebeluş şi abia mele în timpul atâtor ani lungi şi pot fusese botezat). alcătui o frumoasă poveste, fără să După o scurtă revenire la devină indiscretă. Atâţia oameni au Bucureşti, unde a mai fost văzută de intrat în viaţa mea în acei ani de după dr. Mamulea şi alţi doi doctori, război, munca era copleşitoare şi pentru încă un set de analize, a plecat complexă, încât simţeam oboseala, la Balcic, locul pe care îl iubea din tot eforturile care mă îmbolnăveau, în- sufletul. Era însoţită de cele două tretăiate de emoţiile care îmi sfâşiau fiice şi de nepoţi, astfel că bucuria îi inima în acele zile şi care acum mă era şi mai mare. S-a bucurat de o invadează din nou. Cum a fost în primire oficială la Bazargic din stare o fiinţa umană să reziste la partea primarului Balcicului - George încordarea unei munci atât de labo- Fotino - un bun prieten al reginei, rioase fără ajutor pe măsură? Iar fiul după care, ajunsă la castel a făcut o

116 Ideea naţională după Marea Unire plimbare pe domeniu alături de gene- tot sufletul să poată ieşi afară şi să se ralul Zwiedeneck, pentru a vedea şi plimbe prin minunatele ei grădini sau terenurile nou cumpărate, extinzân- pe malul mării. Ca urmare, doctorii du-se astfel posesiunile reginei. Mamulea şi Fritsch au fost chemaţi la Ajunsă la Balcic, regina s-a simţit Balcic să o vadă şi să hotărască foarte bine, făcea plimbări pe dome- asupra stării ei. Dată fiind situaţia, niu, primea diverse persoane, avea regina Maria a decis să revină la întâlniri cu cei care aveau grijă de Bucureşti, înainte de ziua ei de domeniu, se bucura de prezenţa naştere. La 16 octombrie 1937, aflată nepoţilor şi de paradisul său, la care încă la Balcic, regina consemna îşi dorise atât de mult să ajungă. faptul că regele Carol al II-lea împli- Din însemnări aflăm că aghio- nea 43 de ani şi că „niciunul dintre tantul reginei Zwiedeneck-Zwiedy noi nu poate fi alături de el astăzi. aşa cum îl numea ea, dorea să Dar mă întreb: oare îi pasă?”. Regina construiască pe cea mai înaltă terasă, era foarte nefericită din cauza bolii şi care urma să poarte numele reginei, din cauză că trebuia să părăsească un templu grec, care însă nu se Balcicul şi frumoasa şi luminoasa ei potrivea deloc cu ceea ce exista deja. cameră din castelul Tenha Juvah. Era Regina a trebuit să-i explice că nu se într-un fel resemnată, nu-şi dorea putea realiza un astfel de templu, spre decât să se mai plimbe puţin prin dezamăgirea credinciosului său locurile pe care le iubea şi să mai aghiotant, care nu înţelegea înclinaţia prindă un pic din vara care se ei către stilul rustic. De asemenea, termina. A reuşit, astfel, să fie dusă Mignon i-a lucrat în piatră „o cu maşina, însoţită de Zwiedy, pe frumoasă Madonna Stella Maris care zona cea mai înaltă a domeniului ţine în mână o navă, pentru un colţ unde urma să se înceapă construcţia din casa mea, unde va fi aşezată templului „Marienruhe”, o copie a lângă perete. O statuie într-adevăr bisericii de la Torcello. A vizitat şi frumoasă realizată din piatră albă“, grădina Ducky, pe terasa din statuie, care din fericire, mai poate fi apropierea mării, plină de trandafiri şi azi admirată la castelul de la „un loc al păcii, plin de farmec rustic, Balcic. Ceaiul – potrivit însemnărilor care oferă o privelişte largă spre reginei – era luat în pavilionul de ceai întinsul mării. Spre bucuria mea, am numit Cara Dalga, construit în jurul văzut că trandafirilor căţărători aduşi anului 1933 de către arhitecta din Anglia şi pe care i-am plantat în Henrieta Delavrancea-Gybori. Deşi faţa zidului exterior le merge de se afla la Balcic, locul unde se simţea minune“. Momentul plecării se apro- în largul său, starea de sănătate a pia, ceea ce o făcea pe regină să reginei nu s-a schimbat radical, ba devină nostalgică, emoţionată şi să se dimpotrivă. A revenit starea de întrebe dacă va mai putea vedea fru- slăbiciune şi epuizare, determinând-o mosul castel şi grădinile lui minunate să rămână în pat, deşi ar fi vrut din şi anul viitor. Era o întrebare firească,

117 POLIS pentru că deşi îi venea greu să trimis un splendid jad, Ileana i-a accepte că este foarte bolnavă, regina oferit o veche tabacheră din aur cu simţea totuşi că sănătatea ei de diamante montate în jurul unui topaz, altădată este şubrezită şi că nu va mai iar Carol i-a făcut plăcuta surpriză să- putea fi niciodată omul energic, plin i dăruiască „una din vechile mele de viaţă de odinioară. măciulii de baston Fabergé care fuse- Ziua de 23 octombrie 1937 a fost seră furate de bolşevici, un frumos ultima pe care suverana a petrecut-o mâner din cristal de stâncă montat în la Balcic, despărţindu-se cu greu de email albastru şi diamante, pe care mi acest loc, moment consemnat astfel l-a dat cândva Boris; a fost unul în însemnări: „Mi-am luat rămas bun dintre cadourile mele cele mai dragi, cu inima grea de la malul mării, a cărui amintire mă bântuia adesea”. şoptind o rugăciune în tăcere ca să mi Ca urmare, putem deduce că bijute- se îngăduie să mă mai întorc aici şi la riile reginei transportate în Rusia anul, să o văd înflorind şi să mă odată cu tezaurul în 1917, au fost bucur de multele îmbunătăţiri pe care înstrăinate de către regimul bolşevic le-a plănuit Zwiedy”. instaurat. După aniversarea sa, regina După revenirea la Cotroceni, a avut o nouă criză hemoragică, ceea unde pe timpul verii avuseseră loc ce i-a făcut pe toţi cei din jurul său să reparaţii, în sensul că fusese refăcut se îngrijoreze şi să fie chemaţi din tot sistemul de încălzire, suverana nou toţi medicii. Din data de 3 no- relatează ceremoniile organizate la iembrie 1937 şi până la 16 noiembrie Sinaia, la 25 octombrie 1937, cu 1937, regina nu a mai consemnat prilejul împlinirii vârstei de 16 ani a nimic din cauza slabiciunii şi a principelui Mihai. Relatarea desfă- evenimentelor legate de starea de şurării ceremoniei i-o făcuse Ileana, sănătate. Mignon a venit de urgenţă care participase şi care fusese încân- în ţară pentru a-i fi alături mamei tată de cum decurseseră lucrurile: sale, iar medicii curanţi români şi Mihai a vorbit clar, Carol a fost atât străini au fost şi ei chemaţi la de emoţionat încât nu s-a putut Bucureşti. S-au purtat discuţii despre înţelege ce a spus, iar printre invitaţi ce tratament să urmeze, despre s-au aflat principele moştenitor internarea într-un sanatoriu pentru a Gustav al Suediei, Charles al Belgiei primi un tratament mai eficient, şi Paul al Greciei, alături de generali pentru a schimba atmosfera şi me- din Turcia, Grecia, Cehoslovacia şi diul. Pentru că nu avea prea multe de Polonia. relatat situaţia fiind în fiecare zi Regina relatează şi modul cum a aceeaşi, regina a reluat însemnările la fost sărbătorită la împlinirea celor 62 data de 4 decembrie 1937, deşi de ani ai săi, în ziua de 29 octombrie continua să fie slăbită şi deprimată. 1937. Încă de la prima oră a dimineţii Nu ştia unde va pleca la tratament, şi pe parcursul zilei a primit flori şi starea de slăbiciune nu-i permitea minunate cadouri. Astfel, Mignon i-a deplasarea, era nemulţumită de

118 Ideea naţională după Marea Unire medicul Curţii Regale Mamulea, care Regina încerca să ducă o viaţă i se părea depăşit de situaţie şi în normală, sub supravegherea medi- afară de a o ţine la pat şi supusă unui cilor, continua să primească veşti din regim de înfometare, cum îl numea ţară, şi din străinătate, cum a fost ea, nu îi oferea şi alte soluţii şi aceea legată de anexarea Austriei, respingea şi tratamentele propuse de ceea ce a determinat plecarea de ur- colegii săi, medicii străini. genţă a Ilenei la Sonnberg. A primit În ianuarie 1938 regina se afla în apoi o altă vizită a lui Nicolae, însoţit aceeaşi situaţie fără ieşire, imobi- de această dată de soţia sa, Ioana lizată la pat, neputând merge singură Doletti (Jeanne), pe care nu o plăcea şi fiind dependentă de copiii săi, mai deloc, spunând despre ea că „este la ales cei din ţară Carol şi Elisabeta. modul absolut parvenita inteligentă Doctorul Câmpeanu i-a recomandat care a lucrat atât de mult cu ea însăşi să fie văzută, de urgenţă, de un până cînd a ajuns să creadă aproape doctor din Dresda (doctorul Störmer sincer că este o nobilă aristocrată”. unde avea să ajungă dar a fost prea Vizitele surpriză au continuat, regina târziu), însă s-a hotărât să se apeleze bucurându-se de prezenţa lui Mignon la alţi doi medici: profesorul Schmidt, şi a lui Waldorf Astor, prietenul său din Praga, recomandat de Mignon şi din tinereţe, care a venit în mod un profesor de la Milano. Doctorul special să o vadă şi să petreacă italian Nicola Pende, pe care regina îl împreună cu ea câteva zile. Prezenţa aprecia, a văzut-o din nou la 1 fe- principesei Elena (Sitta), pe care nu o bruarie 1938 şi i-a recomandat mai văzuse de şapte ani, a bucurat-o transfuzii de sânge, apoi a fost nespus, întâlnire pe care regina a consultată şi de ceilalţi, inclusiv de descris-o astfel: „ea arată teribil de dr. Schmidt. bine, este incredibil de subţire...[...] a La mijlocul lunii februarie 1938 fost mai mult decât dulce şi ne-am regina a fost internată la sanatoriul de întâlnit cu atâta sinceră plăcere că n-a la Merano, verdictul, în urma con- fost nici urmă de stânjeneală. Am stat sultului, fiind unul satisfăcător. La de vorbă şi am avut nenumărate Merano, regina a primit vestea că fiul lucruri pe care să ni le împărtăşim său, regele Carol al II-lea a modificat reciproc – fiecare având partea ei de Constituţia şi a instaurat monarhia bucurie şi de durere, mai cu seamă de autoritară, ceea ce încălca toate durere, din păcate. Ceea ce te fra- vechile reguli şi concepţii, situaţie ce pează la Sitta când o întâlneşti din o îngrijora, întrebându-se în ce nou sunt manierele ei desăvârşite şi măsură Carol va deveni un „tartor firea ei, în care se vădeşte buna sau un cârmuitor înţelept”. O mare creştere. Cred că arată mai bine ca surpriză a venit din partea lui oricând. Carol i-a dat permisiunea Nicolae, care a vizitat-o la Merano, oficială să vină să mă vadă”. după care a primit şi vizita Ilenei şi a La Merano, starea de sănătate a soţului ei – Anton de Habsburg. reginei a continuat să se deterioreze,

119 POLIS astfel încât la 2 mai 1938 a fost con- disponibile la Biblioteca de Istorie a sultată de profesorul doctor Störmer Medicinei (Institutul Naţional de de la Weisser Hirsch – Dresda pentru Sănătate Publică Bucureşti). Comen- a vedea care era situaţia, dat fiindcă tariul asupra diagnosticului suvera- crizele hemoragice erau din ce în ce nei, aşa cum reiese din dosarul medi- mai dese. În data de 18 mai 1938 cal întocmit de dr. N. Hortolomei, a regina a fost transportată la sanatoriul fost realizat de prof. dr. Ioan Bruckner, doctorului Störmer de la Weisser membru al Academiei de Ştiinţe Hirsch, fiind supusă altor analize şi Medicale şi şeful Clinicii medicale de investigaţii, pe care le-a suportat cu la Spitalul Colţea. În urma analizei stoicism, însă era deosebit de slăbită şi făcute, a reieşit că regina Maria fragilă. Cu toate astea simţea că se suferea de „ciroză hepatică compen- face ceva pentru ea şi aprecia efortu- sată, fibroadenia splinei”, o boală rile lui Störmer. Starea de bine era extrem de gavă, care nu i-a mai dat foarte rară, i se mai permiteau plim- nicio şansă şi care nici nu putea fi bări foarte scurte, iar când lucrurile tratată mai eficient cu mijloacele nu mai mergeau bine rămânea în pat. medicale de la acel moment. Ultima însemnare a reginei Volumul este completat cu un poartă data de 11 iulie 1938, când, album de fotografii reprezentând-o primind vizita unei prietene, o roagă pe regina Maria în ultima perioadă a pe aceasta să-i povestească despre vieţii, în vizitele pe care le-a făcut la „dulcea Ţară” cât mai multe. Pe data Sonnberg, la fiica sa Ileana, în de 14 iulie 1938 urma să părăsească Anglia, la Scrovişte şi Balcic, foto- sanatoriul de la Weisser Hirsch şi să grafii care emoţionează şi care arată fie adusă la Sinaia. Regina Maria, că, din cauza neînţelegerilor pe care altădată femeia puternică, energică, le avea cu regele Carol al II-lea, plină de viaţă şi de forţă avea să se prefera să călătorească şi să fie cât stingă din viaţa patru zile mai târziu, mai puţin acasă. 18 iulie 1938, la Castelul Pelişor, în „Regina Maria. Însemnări din urma unei puternice hemoragii, ultima parte a vieţii (martie 1937- aruncând ţara într-o mare de tristeţe. iulie 1938)“ este o carte document, Volumul se încheie cu o postfaţă care emoţionează şi înduioşează, un scrisă cu mare emoţie de către omagiu adus unei regine care a iubit doctorul Mihail Mihailide, autorul această ţară mai presus de orice, s-a cărţii „Medicii Regilor României“ identificat cu poporul său şi cu apărută la editura Viaţa Medicală idealurile acestuia, a crezut în forţele românească în 2016. Doctorul proprii şi în oamenii pe care fusese Mihailide vine să aducă precizări chemată să-i conducă. legate de boala suveranei, aşa cum au fost consemnate de doctorul Casei Regale – Ion Mamulea – documente Ştefania DINU

120 Ideea naţională după Marea Unire

Note despre autori

Sorin BOCANCEA is PhD Professor and Rector of “Petre Andrei” University from Iasi. He is the Director of Polis Magazine and President of the Institute for the Study of Ideologies (ISI). Some of his published works include: Cetatea lui Platon (Institutul European, 2010) and Noi şi postcomunismul (Institutul European, 2012). He coordonated: Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală (Institutul European, 2013); De la presa studenţească în comunism la presa postcomunistă (Institutul European, 2014), Je suis Charlie? Regândirea libertăţii în Europa multiculturală (Adenium, 2015), Revoluţia română. Militari, misiuni şi diversiuni (Institutul European, 2015) şi Marşul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migraţiei (Adenium, 2016), Europa după Brexit (Adenium, 2016). He also coordonated with Daniel andrul the volumes Mass-media şi democraţia în România postcomunistă (Institutul European, Ist edition în 2011 and the II-nd revised edition, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecinţe (Institutul European, 2011) şi Zece exerciţii de inginerie constituţională (Institutul European, 2013), and with Radu Carp the volume Calea europeană a Republicii Moldova (Adenium, 2016). He published with Mircea Mureşan: Aşa ne-am petrecut Revoluţia (Institutul European, 2014); and with Doru Tompea: Două decenii de comunism în Iaşul universitar (Institutul European, 2015).

Adrian-Vladimir COSTEA is a PhD student of Political Science at the Faculty of Political Science, University of Bucharest. His doctoral thesis focuses on the evolution of the clemency measures in the post-communist Romanian space, in relation to the evolution of the overcrowding of prisons, under the PhD supervisor Prof. Univ. Dr. Georgeta Ghebrea. Between 2015 and 2017, he attended the master studies in „European and Romanian Politics” at the University of Bucharest, Faculty of Political Science, where he prepared a research paper for the dissertation exam entitled „Traiectorii de evoluţie ale instituţionalizării Graţierii individuale şi Graţierii colective în România în perioada 2000-2004” (The evolutionary trajectories of institutionalization of Individual Pardon and Collective Pardon in Romania during 2000-2004). Throughout the master studies, he has carried out various projects and researches on the subject: „Institutionalization, deinstitutionalization and reinstitution of individual pardon in Romania in 2000-2004”; „The institution of the President of Romania as a landmark for defining the Romanian political regime in the period 1991- 2015”; „The role of the Constitutional Court in the settlement of legal conflicts of a constitutional nature generated by the report President-Parliament-Government”.

121 POLIS

Radu CARP is a Professor at the Faculty of Political Sciences from the University of Bucharest; Director of the Political Sciences Doctoral School and holds a PhD in Law from the Faculty of Law at the „Babeş-Bolyai” University from Cluj. He also holds a MA in european studies and international relations from Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa. He is the national coordinator of the project CIII-AT- 0702-01-1213 - „Ethics and Politics in the European Context”, part of CEEPUS III. He coordinates the team from the University of Bucharest within the Observatory on Local Autonomy network, coordonated by Université de Lille 2. He is a member of the executive committee of E.M.A.– European Master’s Degree in Human Rights and Democratization programme, part of EIUC – European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Vennice. He was General Director of the Romanian Diplomatic Institute, vice-dean at the Faculty of Political Sciences, University of Bucharest. He has published 15 books as author and co-author, such as: Politograma. Incursiuni în vocabularul democraţiei (Institutul European, 2015); Dreptul public, perspectiva comparată şi analiza politică – o intersecţie necesară (Adenium, 2015). He has also published books chapters and articles in: Austria, Belgium, Bulgaria, Germany, Lithuania, Poland, Republic of Moldova, Holland, USA.

Emanuel COPILAŞ is Teaching Assistant, PhD at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timişoara. He is the author of several scientific articles published in Romanian political science journals. He also published the book Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaţionale a comunismului românesc, 1948-1989 (Editura Institutul European, Iaşi, 2013). His areas of interest are theory of international relations, political ideologies, political history and theories of totalitarianism.

Ştefania DINU is a museographer at the Cotroceni National Museum and from December 2016 – Vice – General Manager (Scientific). Graduate of the Faculty of History - University of Bucharest, and since 2007, Ph.D. in history of the same faculty, with the thesis Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României (1914-1947). The thesis was published with the same title in 2011 at Cartex Publishing House. Coordination with Dr. Liviu Brătescu – “A, D. Xenopol” Institute of History, Iaşi of Monarhia în România - O evaluare: Politică, memorie şi patrimoniu, published at “Alexandru Ioan Cuza” Publishing House, Iaşi, 2012. As a museographer she organized on the symposium of the Cotroceni National Museum exhibitions on daily life at the Royal Court of Romania, such as: Everyday Life at the Court of King Ferdinand I (2007), Fashion and Clothes at the Royal Court of Romania (2008), Symphony of the menu (2009), Fashion diary, feminine fashion at 1900 (2010), elegance and tradition in feminine fashion. From the Belle Epoque to the Interwar (2016), Marsity Colors. The splendor of the uniform before the Great War (2017). She has numerous radio and television interviews on cultural events (history and art exhibitions, concerts, book launches, European Night Museums, etc.) organized by the Cotroceni National Museum, documentaries about the history of the Cotroceni Palace and Royal Romania.

122 Ideea naţională după Marea Unire

Petre IANCU studied Germanic and English Philology at Filology Faculty of University of Bucharest, wich he graduated with a degree in Myth an History in Thomas Mann tetralogy Joseph and his Brothers. Editor and assistant director at Sahia Studio emigrated in Germany in 1987. He became editor at Deutsche Welle Radio (1988 and 1990). He worked for two years for the Romanian editorial staff of Free Europe just after the Romanian Revolution in 1989. Since 1993 he has been working again as an editor for Deutsche Welle. He has been writing for different magazines and publications in Romania, Israel and Germany.

Constantin ILAŞ is a PhD lecturer at Politics and Administrative Sciences of „Petre Andrei” University of Iasi. Being a BA in philosophy at University „Al. I. Cuza” of Iasi in 1996 he obtained a Master Diploma for Paradigmes of Modern European Philosophy in 2000 at University „Al. I. Cuza” of Iasi and the PhD Diploma with the thesis Friedrich Nietzsche and Modern Metaphysics (2009). He coordinated, in 2015, Exile in your own country, Publisher Institutul European, Iasi; he wrote the folowing articles: „About several signification of a symbolic crime” in Je suis Charlie? Retinking of freedom in a multicultural Europe coord. Sorin Bocancea, Publisher ADENIUM, Iasi, 2015; „From the great politcs to Nazism. The ideological exploitation of Friedrich Nietzsche’s philosophy”, in vol. Totalitarianism. From beginnings to consequences, coord. Sorin Bocancea & Daniel Şandru, Publisher Institutul European, Iasi, 2011; „Essay for the Configuration of the Concept of Power according to Niccolo Machiavelli” in vol. Bestiary of Power, coord. Diana Mărgărit & Ioan-Alexandru Tofan, Publisher University „Alexandru Ioan Cuza”, 2014.

123 POLIS

124 Ideea naţională după Marea Unire

Instrucţiuni pentru autori

Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2 - 5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.

STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI

Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.

Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos. TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail

Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.

Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză

125 POLIS

Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.

Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998 PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011

Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial- 2012/cat_view/45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013)

_____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.

Tabelul 1: Model de tabel

SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va

126 Ideea naţională după Marea Unire respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.

Redactarea notelor de subsol

Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).

127 POLIS

Instructions to Authors

The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 - 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.

GENERAL STRUCTURE

The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200- 350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.

ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address

Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.

Keywords: 4-6 keywords in English

128 Ideea naţională după Marea Unire

All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters - in which the research hypothesesmentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.

Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, “Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011

Electronic resources STAN, Liliana, “Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial- 2012/cat_view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)

_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.

Table 1: Table model

CITATION STYLE

The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes. Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261. The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.

129 POLIS

Footnote format

In order to insert footnotes into your article, please use the “Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation “p.” for one page and “pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)

130 Ideea naţională după Marea Unire

131 POLIS

Bun de tipar: 2018 • Apărut: 2018 • Format 16 × 24 cm Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 [email protected]; www.euroinst.ro

132