Revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării, editată de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău

Apare din anul 2002 Vol. 25 (2008) Nr. 1 (Serie nouă)

Director: Redactor-şef: Dr. conf. univ. Lidia KULIKOVSKI Vlad POHILĂ Colegiul de redacţie: Larisa CÂŞLARU, Mariana HARJEVSCHI, Ludmila PÂNZARU, Elena VULPE, Alexandru-Horaţiu FRIŞCU, Genoveva SCOBIOALĂ, Tatiana ISCHIMJI, acad. Mihai CIMPOI, dr. conf. univ. Natalia GOIAN, dr. conf. univ. Nelly ŢURCANU Lector: Genoveva SCOBIOALĂ

Tel. redacţiei: 22-11-86 http://www.hasdeu.md/bibliopolis/frame.html e-mail: [email protected]

Tipar executat la „BONS OFFICES”. Tel.: 500-577; 500-895

CUPRINS / СОДЕРЖАНИЕ / CONTENTS

EDITORIAL / ПЕРЕДОВАЯ СТАТЬЯ / TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И EDITORIAL ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE Vlad POHILĂ Mariana HARJEVSCHI Ce-i de făcut în societatea Evaluarea complexităţilor cadrului de cunoaşterii? reglementare de bibliotecă Оценка комплексности Как жить в обществе познания библиотечных регламентирующих What’s doing in knowledge документов society? ...... 5 Evaluation of library regulations’ complexity ...... 13 BILANŢ / ИТОГИ / REVIEW Dr. Lidia KULIKOVSKI DOCUMENTE / ДОКУМЕНТЫ / DOCU- BM - instituţia comunitară, culturală, MENTS informaţională preferată a Florin ROTARU chişinăuianului Proiect de colaborare Муниципальная Библиотека Проект сотрудничества A Cooperation project ...... 21 - любимое культурное, информационное учреждение VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИА- кишиневцев ЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE The Municipal Library is a favorite Elena DABIJA cultural, informaţional institution Mihai Eminescu – sens, timp şi for our community ...... 10 devenire istorică Михай Эминеску – суть и эволюция Ioan Manascurta’s ascension to во времени Hasdeu ...... 43 Mihai Eminescu – sense, time and historical evolution ...... 23 Violeta PUŞNEAC Bogdan Petriceicu Hasdeu – Eugeniu Raia ROGAC Coşeriu: schimbări de optică asupra Grigore Vieru: om al anului şi al limbajului poetic dragostei Богдан Петричейку Хашдеу Григоре Виеру: человек года и любви – Еуджениу Кошериу: новый подход Grigore Vieru – a man of year and of к поэтическому языку love ...... 28 Bogdan Petriceicu Hasdeu – Eugeniu ANUL LECTURII / ГОД ЧТЕНИЯ / YEAR Coseriu: a new approach of poetic OF LECTURE language ...... 45 Dr. Lidia KULIKOVSKI FILE DE ISTORIE / СТРАНИЦЫ Tinerii şi „zăbava cetitului” ИСТОРИИ / HISTORY Молодежь и тяга к чтение The young people and lecture ...... 30 Mihai Taşcă Votul din 27 martie 1918 al Sfatului Modelarea spirituală prin carte Ţării şi schimbarea la faţă a Basarabiei (Consemnare: R. ANDREI) interbelice Духовное созидание посредством Голосование 27 марта 1918 Сфатул книги Цэрий и изменение произошедшие Spiritual modeling through books ..34 в Бессарабии Olga ALEXEEV The 27 of March 1918 / the vote of Datorită unei proze deprimante, am Sfatul Tarii and crucial changes in putut depăşi o stare de depresie... Bessarabie ...... 48 Благодаря унылой прозе я избавился от депрессии A PROPOS A depressing prose help me to Ce nu se poate uita nici peste 90, nici overtake the depression ...... 37 peste 100 de ani (Vlad POHILĂ) Ольга МЕДВЕДЬ / Olga MEDVEDI Что не забудется ни через 90 ни Люди и книги: 20 лет спустя через 100 лет Oameni şi cărţi: după 20 de ani We’ll remember it after 100 years ....53 People and books: 20 years ago ...... 39 Silvia GROSSU PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL / НАШ O revistă a luminării noastre spirituale ДУХОВНЫЙ ВДОХНОВИТЕЛЬ / OUR şi naţionale SPIRITUAL PATRON Журнал нашего духовного и Ioan MÂNĂSCURTĂ национального просвещения Hasdeu cel Mare The fi rst spiritual and national review Хашдеу Великий in Chisinau ...... 56 Hasdeu the Great ...... 42 ANUL TINERETULUI TALENTAT / A PROPOS ГОД ТАЛАНТЛИВОЙ МОЛОДЕЖИ / Înălţarea spre Hasdeu a lui Ioan YOUNG’S YEAR Mânăscurtă (Vl. P.) Veronica FURTUNĂ Вознесение к Хашдеу Иоана “În lume-atît de singur şi-atîta de Мынэскуртэ strein...” Мотив одиночества в творчестве М. Добрые слова о заведующей Эминеску департамента по связям с публикой The solitude in Eminescu works ...... 61 Thoughts about the chief of public relation department ...... 82 Vasile CRUDU La cumpăna dorului Povestitorul: [Nicolae Rusu, la 60 de Уравновешенная тоска ani] (Theodor CODREANU) A balanced sorrow ...... 62 Рассказчик: Николае Русу – 60 лет A teller: Nicolae Rusu – 60 years ...... 85 „Un prieten apropiat... care încearcă să mă înţeleagă: poezia” (Vl. P.) ...... 64 OAMENI ŞI CĂRŢI / ЛЮДИ И КНИГИ / Grigore GHERMAN. PEOPLE AND BOOKS Reîntoarcerea după refugiu Pelerin prin românime (Vlad POHILĂ) Григоре Герман – молодой поэт из Пилигрим среди румын Буковины The piligrim between roumanian Grigore Gherman – a young poet people ...... 88 from Bucovina ...... 65 Cu Iaşii în inimă... (Claudia PARTOLE) Impactul benefi c al simbiozelor sau Яссы в его сердце Adrian, creatorul polifonic (Vl. P.) Yassy in his heart ...... 92 Adrian BRIEDIS-MACOVEI. Versuri de pe ţărmul Mării Baltice RECENZII ŞI CONSEMNĂRI / Адриан Бриедис-Маковей: – cтихи с РЕЦЕНЗИИ И ЗАМЕТКИ / REVIEWS берегов Балтийского моря AND NOTES Adrian Briedis-Macovei: - poetry from Despre cel care a intuit calea Baltic sea shore ...... 66 veşniciei... (Claudia PARTOLE) DIALOGURI CULTURALE / ДИАЛОГИ Он прeдвидел путь в вечность О КУЛЬТУРЕ / CULTURAL DIALOGS He guessed the way to immortality ..94 Elena LEONTE: „Salonul internaţional de carte românească – unitate în ESEU / ЭССЭ / ESSAY diversitate” Sergiu COGUT Consemnare: Raia ROGAC Viziunea fi losofi că a lui Martin Buber Елена Леонте: «Международный asupra dialogului салон румынской книги – единство Философское видение диалога в разнообразии» Мартина Бубера Elena Leonte: The International salon A Martin Buber philosophical vision of of rumanian books – the unity of dialogue ...... 97 diversity ...... 71 IN MEMORIAM OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / ANNI- Omul din împărăţia cărţilor VERSARY (Zamfi ra MIHAIL) Standardele Valentinei Turvinenco Человек живший в мире книг: Ион (Vlad POHILĂ) Мадан Стандарты Валентины Турвиненко The man from Books Empyre ...... 101 Valentina Turvineno standards’s ...... 77 Primăvara chitarelor care plâng Gânduri aniversare pentru (Dinu RUSU) diriguitoarea relaţiilor cu publicul Весна плачущих гитар (Elena ŞENDREA) The spring of crying guitars ...... 103 (CRONICAR) DIVERTIS-CLUB Răpus de inimă, ne-a părăsit George Irina CONDREA Pruteanu... „Mărul de aur” din cea mai mare Сраженный сердечной болью от нас bibliotecă a Rusiei ушел Георге Прутяну Золотое яблоко в крупнейшей George Pruteanu left us… ...... 106 библиотеке России The gold apple to the biggest library A plecat la ceruri pictorul from Russia ...... 113 Sabin Bălaşa Vlad POHILĂ Ушел в небеса художник Сабин Liviu Hâncu, pe o cărare în urcuş a Бэлаша picturii The painter Sabin Balasa joined the Художник Ливиу Хынку творящий great majority ...... 107 по восходящей VALORI PERENE / ВЕЧНЫЕ The painter Liviu Hancu is climbing to ЦЕННОСТИ / PERPETUAL VALUES his art ...... 117 Citesc postmodernism (Larisa SÂRBU) Tamara GORINCIOI Читаем постмодернистов După un secol şi ceva, marele We are reading postmodernism ....120 arheolog Ion Suruceanu, străin la el acasă PENTRU AGENDA DVS. / И через столетие великий археолог НА ЗАМЕТКУ/ FOR NOTES Ион Суручану чужой среди своих Calendarul aniversărilor culturale 2008 The great archeologist Ion Suruceanu Календарь памятных дат на 2008 год after 100 years is stranger in Cultural Anniversaries Calendar his home ...... 109 2008 ...... 121 Nr. 1 (2008) EDITORIAL

CE-I DE FĂCUT ÎN SOCIETATEA CUNOAȘTERII? Vlad POHILĂ

În comunitatea bibliotecară, cu cer- foarte bine pregătiţi, am învăţat, la înce- titudine, mulţi cred sincer – şi justifi cat, put mai mult intuitiv, că a cunoaşte, a fi în bună parte -, că noţiunea Societatea documentat, este o necesitate; că omul Cunoaşterii este una specifi că domeniu- cunoscător, instruit, cult, este „cu un cap lui bibliologic. Eu însumi am întîlnit-o mai sus”, este un avantajat, devine un prima dată în contexte legate de munca bun gospodar, respectiv – un specialist bibliotecarilor, în reviste sau cărţi prove- de valoare; în fi ne, că cel care ştie mai nind din această specialitate. Şi totuşi, multe, se descurcă mai uşor, mai efi cient Societatea Cunoaşterii are o cuprindere în viaţă. Experienţa ulterioară – anii de cu mult mai largă, vizînd diverse sfere studii la facultate, apoi chiar debutul în ale vieţii culturale, ştiinţifi ce, economice, carieră -, mi-a confi rmat cu vîrf şi înde- sociale, civice ş.a.m.d. Alta e că activita- sat justeţea acestei abordări. Aş putea tea bibliotecilor are o implicare, dar şi un enumera zeci, poate sute de cazuri – şi impact, deosebite, în ceea ce priveşte curioase, şi edifi catoare -, cînd am ieşit noţiunea abordată; de aici şi impresia că învingător în diferite situaţii difi cile toc- bibliotecile ar fi cele mai indicate pentru mai datorită faptului că aveam un bagaj a ilustra rosturile Societăţii Cunoaşterii la relativ mare, oricum - sufi cient de bogat, noi, pentru noi, acum şi, se prea poate, în domeniile de referinţă. Mai tîrziu era peste ani. Aşa sau altfel, dacă e să tratăm să găsesc alte, diverse confi rmări, dovezi, – fi e şi într-o revistă de specialitate - su- argumente ale necesităţii şi utilităţii de a biectul dat, nu ne putem limita la „seg- fi un om informat, documentat, un om al mentul bibliotecar” al existenţei noastre. cunoaşterii, de vreţi. Cum spaţiul, dar şi Măcar şi de aceea că, fi ind valabilă sau linia revistei noastre nu ne permite să în- aplicabilă pentru mai multe sfere, Soci- şirăm aici „poveşti la gura sobei”, fi e ele şi etatea Cunoaşterii are mai multe tan- axate la modul cel mai direct pe subiec- genţe, puncte comune pentru tot atîtea tul abordat de noi, ne vom limita la cîteva sfere. Tocmai de aceea, zăbovind în con- trimiteri cu caracter aforistic – aceasta şi tinuare asupra temei enunţate şi în titlul pentru că o maximă, o cugetare, este, în acestui articol – ce avem de făcut în So- ultimă instanţă o învăţătură (de regulă) cietatea Cunoaşterii şi cum ar fi să proce- mare, concentrată într-un număr mic de dăm pentru o mai efi cientă valorifi care a cuvinte. Să vedem, aşadar – şi, eventual, ei – vom elucida nişte aspecte comune, să reţinem! – ce spun alţii, mai deştepţi general valabile, atît pentru munca în ca noi, despre cunoaştere. biblioteci, cît şi în alte instituţii, din cele Aristotel avea convingerea că: „Toţi mai diferite sfere ale activităţii umane. oamenii au de la natură dorinţa de a cu- Încă din şcoala mea medie de cultu- noaşte”. Cu adevărat, una din primele ră generală, o şcoală cu mulţi profesori deosebiri ale omului de alte fi inţe este

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 5 BiblioPolis EDITORIAL curiozitatea, deci, dorinţa de a desluşi, de mi-a fost surpriza citindu-l, căci, intuitiv, a şti, de a te edifi ca în avalanşa de fapte, am considerat întotdeauna că omul cu- fenomene, mistere ce ne înconjoară. Cu noscător, documentat, instruit este nu regret însă, nici pe departe toţi oamenii numai puternic, dar şi liber în opţiuni şi în fructifi că acest mare, preţios, inestimabil acţiuni, mai mult încă: şi un popor instru- dar „de la natură”, de la Dumnezeu, de la it are mai multe şanse de a scăpa de tute- născătorii lor: adeseori dorinţa de a cu- la străinilor, de asuprire din partea altora; noaşte este trecută pe un plan secund, acestui popor i se deschid mai multe căi fi ind devansată de lene, de comoditatea spre propăşire, spre o evoluţie benefi că superfi cial percepută, dar şi de o bizară tuturor reprezentanţilor lui. Şi dacă liricul teamă, de alte stupide complexe, unul romantic din Anglia punea cunoaşterea dintre acestea găsindu-şi expresie şi în în legătură cu puterea, apoi Emil Cioran fraze de tipul „Nu e bine să ştii prea multe”, o corela cu... însăşi fericirea omenească! „Ştii prea multe – repede îmbătrîneşti” sau Să-l ascultăm: „Cunoaşterea a ridicat un chiar „Dacă vrei să afl i prea multe, poţi să zid de netrecut între om şi fericire. Suferinţa te strici la cap” etc. Zăbovind încă niţel în nu e decît cunoştinţa Absolutului”. Şi pen- spaţiul temporal antic, de unde am înce- tru ca acest gînd cioranian să nu sperie put, vom evoca o extraordinară nuanţare pe cineva, adăugăm în fi nalul acestui ex- a fenomenului cunoaşterii: Nosce te ipsum curs prin universul aforistic o cugetare a = Cunoaşte-te pe tine însuţi, îndemn atri- lui Vasile Pârvan care, avem impresia, are buit lui Socrate. Cine pătrunde în adînci- ca primi destinatari pe tineri: „Mai sus, tot mea acestei cugetări, are mai multe şan- mai sus... Nu însă pe treptele ierarhiei, ci în se de a cunoaşte lumea şi viaţa, natura şi cunoaştere şi înţelegerea lumii”. întreg universul, oricît de complexe ar fi Aceste şi alte gînduri converg spre acestea. Căci totul începe de la cunoaşte- un numitor comun: cunoaşterea ca o rea propriei persoane: e un loc comun că necesitate şi o garanţie a propăşirii so- poţi învăţa mai uşor şi mai temeinic alte cietăţii. Cum putem lesne deduce, pre- limbi dacă îţi cunoşti bine limba mater- ocupările pentru tandemul sau dualul om (societate) – cunoaştere, sunt vechi nă; e o axiomă că vei cunoaşte mai bine şi, îndrăznim să spunem – constante. pe alţii, respectiv, alte lucruri atunci cînd Totuşi, evoluţia ştiinţei, respectiv, a cu- ştii cine eşti, de ce posibilităţi / capacităţi noaşterii, a dictat fi ecărei epoci anumi- dispui, ce doreşti, ce şi cum intenţionezi te „reguli ale jocului”, anumite exigenţe, să faci ş.a.m.d. În context, amintim şi o imperative, principii, care diferă de la o constatare a lui Confucius: „A şti ce ştii şi epocă la alta. ce nu ştii – aceasta este adevărată cunoaş- Să vedem acum care ar fi cerinţele tere”. Pe aceeaşi linie, Nicolae Iorga mer- sau poate principiile specifi ce Societăţii ge ceva mai departe, îndemnîndu-ne: Cunoaşterii în epoca contemporană. Cîte „Cunoaşte-ţi prietenii pentru a-i iubi şi duş- ceva se preia, se continuă din etapele manii pentru a-i stăpîni”. Comentariile, anterioare ale evoluţiei omenirii, deşi, în aici, ni se par de prisos, tocmai de aceea ansamblu, criteriile diferă mult acum de „facem încă un salt în timp”, oprindu-ne cele specifi ce Renaşterii sau Veacului Lu- la un poet englez de factură victoriană, minilor – ca să ne referim la numai două Robert Browning (1812-1889), care ne epoci în care oamenii, liderii de stat şi de dumereşte că „Nu există cunoaştere fără opinie puneau la modul serios problema să nu fi e putere”. Am descoperit relativ cunoaşterii ca o necesitate pentru buna tîrziu acest aforism, dar cu atît mai mare evoluţie a comunităţii şi a statului.

6 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Competenţele, sau capacitatea omu- curgîndu-se foarte des la capacităţile, la lui de a acţiona, de a aprecia, a soluţiona roadele activităţii poligloţilor. În epoca şi a decide ceva la un grad ce i-ar per- modernă, marcată de un dialog intens mite să devină o autoritate în domeniu între oameni, naţiuni, state, a cunoaşte au defi nit, în linii mari, dintotdeauna so- o limbă sau chiar cîteva limbi străine nu cietăţile, civilizaţiile. Tocmai competen- mai constituie însă apanajul unui cerc, ţele au generat, de-a lungul veacurilor, relativ restrîns, de fi lologi, de alţi savanţi spiritele enciclopedice, conducînd în sau diplomaţi. Studierea limbilor străine secolul al XVII-lea la apariţia, în Franţa, a a devenit pretutindeni o politică cultu- Enciclopediei – o amplă sinteză a cunoş- rală ridicată la rang de stat, fi ind printre tinţelor umane, elaborată, pentru uzul tinerii aspiranţi la studii universitare o comunităţii, de către o echipă de per- disciplină dintre cele mai solicitate. Mul- sonalităţi ale ştiinţei, literaturii, artelor, ticulturalitatea, plurilingvismul sunt nişte meşteşugurilor etc. Pe urmele enciclo- cuvinte de ordine, mai mult decît nişte pediştilor francezi, faimosul nostru căr- simple lozinci, ale Europei contempo- turar Bogdan Petriceicu Hasdeu a iniţiat rane, iar cu anumite nuanţări – chiar ale elaborarea unui Etymologicum Magnum lumii întregi. Cu o jumătate de secol în Romaniae – un dicţionar-tezaur al limbii urmă era un lux, era un „blazon de no- române - nu doar explicativ, etimolo- bleţe intelectuală” ca un tînăr studios să gic, frazeologic, dar şi universal. Iniţiati- înveţe, să ştie o limbă străină. Cu un sfert va, uluitoare prin concepţie şi realizare de veac în urmă acest „lux” a prins a se chiar de la primul volum, s-a dovedit a generaliza; în prezent, cele mai multe fi peste puterile unui singur om, fi e el licee şi universităţi prevăd studierea a şi cu facultăţile excepţionale ale lui B.P. două sau chiar trei limbi. O pot spune Hasdeu, din care motiv continuarea lui a din propria-mi experienţă: cunoaşterea fost pusă în seama Academiei Române. oricărei limbi înseamnă o fereastră larg A fost şi aceasta un semnal al necesităţii deschisă spre un nou univers cultural, in- de specializare – mai restrînsă şi, conco- formaţional, dar şi emotiv, sentimental. mitent, mai profundă, în secolul XX şi în Bucuria, marea satisfacţie a comunicării prezent tocmai specializarea devenind şi a cunoaşterii, a revelaţiilor continue un criteriu de bază al competenţelor. ar fi doar două din multiplele avantaje Aşadar, un semn distinctiv, un imperativ, pe care ţi le oferă studierea limbilor, in- al Societăţii Cunoaşterii în ziua de azi ar diferent că sunt acestea nişte idiomuri fi specializarea, profi larea, tot mai strictă „mari”, de circulaţie universală, sau „mici”, şi mai aprofundată. Da, sunt apreciate şi limitate la uzul unui popor de cîteva mi- spiritele sau imboldurile enciclopedice, lioane. Nu în zadar se spune: cîte limbi cu vaste cunoştinţe în diferite domenii şi cunoşti, de atîtea ori om eşti! Cum însă o totuşi cel mai cotat – ca fi ind de o utili- marcă distinctivă a societăţii contempo- tate deosebit de efi cientă – este speci- rane este abordarea pragmatică a lucru- alistul bine ancorat într-o sferă anume rilor, fenomenelor – ei bine, şi din acest de studiu, de cercetare, respectiv, de punct de vedere pot confi rma axioma promovare, propagare, popularizare a că studiul, cunoaşterea limbilor este un respectivului domeniu. capital de excepţie: da, unul intelectual, Cunoaşterea mai multor limbi, aplica- spiritual, dar care te ghidează cel mai rea cunoaşterii limbilor străine la fel au sigur spre cucerirea altor capitaluri, in- fost preţuite de-a lungul timpului, re- clusiv spre capitalul în accepţia clasicilor

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 7 BiblioPolis EDITORIAL economiei politice. În context, am mai ne avantajele, splendorile calculatorului, spus-o şi ţin să repet: a) efectul cunoaş- cu deosebire pe cele ale net-ului, cum terii unei sau mai multor limbi străine se mai este numit, la modul diminutival, reduce substanţial dacă nu cunoşti bine, hipocoristic, dar şi dezmierdător interne- temeinic, subtil chiar, limba maternă tul. Astfel încît, în prezent – la capitolul – româna, în cazul nostru; b) orice lim- utilizarea calculatorului, accesul la inter- bă străină se învaţă mai bine, mai sigur net comportă mai curînd o singură pro- şi mai aprofundat prin intermediul limbii blemă care vizează, probabil, în special materne, datorită cunoaşterii limbii na- tinerii, adolescenţii – fi nalitatea recursu- tale; mai mult, cel care îşi cunoaşte bine lui la nenumăratele, neasemuitele avan- graiul strămoşesc are mai multe şanse taje oferite de calculator / internet. Ca şi de a studia uşor şi alte discipline, adevăr oricare altă realizare de seamă a progre- surprins şi de un faimos iluminist fran- sului, calculatorul, respectiv internetul, cez, E.B. de Condillac (1717-1780), care au un impact diferit asupra diferitelor nota următoarele: „Vrei să pătrunzi cu categorii de benefi ciari; „ispitele” oferite uşurinţă tainele ştiinţelor? Începe prin a fi ind numeroase şi extrem de variate, ră- învăţa limba maternă!”. mîne valabilă chestiunea cultivării unei Un indice specifi c al epocii noastre îl abordări diferenţiate, problema discer- constituie calculatorul, utilizarea lui, in- nămîntului la utilizarea lor. Oricît ar părea clusiv sau primordial a internetului. Este, de paradoxal, dar mai există şi problema indubitabil, una dintre cele mai de seamă timpului atribuit pentru munca (sau jo- realizări ale intelectului uman. Totodată, cul!) la / pe calculator, la / în net... Însă calculatorul, respectiv, internetul con- la acest compartiment ar avea mai multe stituie, neîndoios, şi una dintre cele mai de spus specialiştii, inclusiv cei din sfera fascinante împliniri ale existenţei noastre. sănătăţii publice sau individual umane. Nu mai e cazul să insistăm asupra gra- În fi ne, alt aspect care se cere men- dului sporit de utilitate, de efi cienţă, de ţionat, dacă nu subliniat / accentuat, al pragmatism ale calculatorului; simplita- fi inţării noastre în Societatea Cunoaşterii tea şi viteza – uluitoare, ambele – cu care ar fi instruirea continuă, instruirea pe via- fi ecare om îşi face acces la un ocean dacă ţă. Pentru a ne elucida aserţiunea dată, nu la cîteva oceane, unul mai vast decît vom recurge din nou la o comparaţie de celălalt! de acumulări ale tuturor roadelor ordin temporal, cronologic. Popoarele intelectului uman, ale progresului, evo- scandinave (suedezii, norvegienii, dane- luţiei şi stării actuale a celor mai diverse zii, fi nlandezii, islandezii), dar şi naţiunile sfere de preocupări ale cunoaşterii. baltice (mai întîi estonii, apoi letonii şi li- Primit iniţial cu destule reticenţe, de tuanienii, afl aţi în sfera de infl uenţă a re- către generaţia mai în vîrstă (recunosc: gilor şi cărturarilor de la Stockholm) au este şi cazul subsemnatului!), foarte cu- lichidat analfabetismul încă la începutul rînd calculatorul s-a transformat dintr-o secolului XVII. În acelaşi veac au învăţat a „sperietoare” – într-un instrument indis- scrie / a citi, în proporţii de masă germa- pensabil, de uz cotidian, ba chiar de fo- nii şi polonezii; urmaţi de francezi, care losinţă la fi ece oră de zi şi noapte. Tînăra au pus şi soluţionat această problemă generaţie – categorie cu totul convenţio- curînd după stingerea incendiului naţio- nală, în care trebuie să includem şi copiii, nal numit Marea Revoluţie din anii 1789- elevii din clasele primare, cel puţin -, a 1793 (sau chiar pînă la 1799!). După uni- îmbrăţişat cu o fi rească uşurinţă şi pasiu- rea, din 1859, a Principatelor Moldova şi

8 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Muntenia, domnitorul Al. I. Cuza a plasat lor de masterat, de doctorat, a altor for- în lista de priorităţi ale noului stat des- me de învăţămînt post-universitar. chiderea de şcoli primare în toate co- Astfel încît, omul contemporan, pen- munele, proiect pus în aplicare, cu mai tru a face faţă provocărilor epocii, este multă stăruinţă şi inspiraţie, de către Spi- pus în situaţia de a învăţa... nu, nu chiar ru Haret, la răscrucea secolelor XIX-XX şi toată viaţa! dar cu certitudine, o bună fi nalizat, cu un real succes, în România parte din anii pe care i-i „sloboade” Cel- Mare, aşadar, şi la noi, în Basarabia, în pe- de-Sus. Nu este oare această situaţie un rioada dintre cele două războaie mondi- element al suprasaturării? Totul depinde ale. Chiar dacă ocupanţii sovietici, după de om, de profesiunea aleasă, de aspi- 1940 şi din nou, după 1944, au umilit po- raţiile, de ambiţiile, de proiectele, dar şi pulaţia basarabeană printr-o nouă lichi- de necesităţile fi ecăruia. Unii trebuie, alţii dare a analfabetismului – prin acel likbez doresc să înveţe chiar toată viaţa. În soci- de tristă faimă, care nu însemna altceva etatea barbară, omul se conforma legilor decît învăţarea alfabetului rus (chirilic), acelei societăţi şi numai respectîndu-le a timpul, realitatea au demonstrat cotropi- putut merge mai departe, spre o rela- torilor că cele patru clase româneşti ade- tivă civilizaţie. În epoca victoriană – ci- seori făceau concurenţă studiilor liceale, tăm acest exemplu, cum am amintit mai dacă nu şi universitare din URSS! Evolu- sus spusele unui reprezentant al acelor ţiile din lume, în anii ’50-’70 ai sec. XX, vremi -, cei mai mulţi britanici şi irlan- au determinat o abordare progresistă a dezi au adoptat principiile specifi ce unei instrucţiunii publice şi a educaţiei chiar existenţe de tip victorian, fructifi cînd cu şi în spaţiul, relativ închistat, al „lagăru- succes benefi ciile unei înfl oriri economi- lui socialist”, inclusiv în URSS şi China, ce şi culturale. În consecinţă, în epoca ţări ale căror conduceri se ţineau de un ce-şi face sinonim nu numai Societatea stupid „principiu”, care ar suna astfel: „Nu Libertăţii, dar şi Societatea Cunoaşterii, ne pasă ce fac sau ce cred occidentalii” (în oamenii au de ales între libertate – a fap- rusă: „Zapad nam ne ukaz!”). Încet, timid, tei, a acţiunilor, a modului de viaţă - şi cunoaşterea a tot ce se poate şi a tot ce anevoios, dar accentele se deplasau de este necesar, util, benefi c. Omul liber se la ideologizarea şi militarizarea excesi- poate autoîncînta şi autoadmira, omul vă, puse în serviciul consolidării statului cunoscător – este, de regulă, admirat de şi poziţiilor partidului de guvernămînt, alţii; cel liber, de obicei, îşi trăieşte mai spre instruirea, de o manieră mai apro- mult singur satisfacţiile personale; cel piată celei din Vest, a cetăţenilor. Aşa sau instruit, documentat, cunoscător poate altfel, la prăbuşirea imperiului sovietic, contribui la înmulţirea satisfacţiilor su- cea mai mare parte a populaţiei actua- fl eteşti şi a realizărilor pentru un număr lei Republici Moldova avea studii medii mai mare de membri ai familiei, de co- (şcoala medie de cultură generală de 10 legi, prieteni, concetăţeni. Omul cu cap sau de 11 clase); un procent semnifi ca- pe umeri va opta pentru o îmbinare cît tiv de locuitori absolvise şcoli de meserii mai armonioasă a libertăţilor şi a şansei (profesional-tehnice), colegii („tehnicu- de a cunoaşte cît mai multe. Măcar şi de muri”) sau facultăţi (institute, universi- aceea că este cu adevărat liber – dar şi tăţi). Prin anii ’90 ai sec. XX se considera puternic – omul informat, documentat, că a avea studii superioare este un pla- cel ce se lasă mai întîi pradă fascinaţiei fon... Acum, la începutul mileniului III, se de a şti, apoi şi altor tentaţii pămînteşti. impune tot mai mult necesitatea studii- Şi, cum bine se cunoaşte, urma alege.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 9 BiblioPolis BILANŢ

BM „B.P. HASDEU” - INSTITUŢIA COMUNITARĂ, CULTURALĂ, INFORMAŢIONALĂ PREFERATĂ A CHIȘINĂUIANULUI Dr. Lidia KULIKOVSKI, director general Trăim într-o societate în care cunoştin- loroase şi diverse, prin spaţii amenajate ţele şi informaţia sunt tot mai importante pentru studiu, prin echipamente moder- - ni le solicită viaţa noastră economică, ne şi acces la baze de date, având şi rol socială şi civică. Munca, profesiunile so- de centru de studiu şi învăţare. BM a ser- mează abilităţi înalte de utilizare a calcula- vit 32 211 (22 %) studenţi, 63 251 (44,7 torului, a tehnologiilor digitale, informaţi- %) elevi care au folosit ofertele bibliote- onale, dar şi capacităţi de studiu continuu. cii atât pentru instruire şi cercetare, cât şi Interesele comunităţii chişinăuiene sunt pentru relaxare, delectare. formate din necesităţi de obţinere a diver- BM s-a preocupat mult, în anul de selor abilităţi, dar şi din hobby-uri, gusturi referinţă, de atragerea preşcolarilor la bi- şi interese literare, culturale, de studiu şi bliotecă - recunoscând importanţa acti- cercetare, istorice, genealogice etc. Posi- vităţilor de învăţare de la o vârstă fragedă bilităţile chişinăuienilor de a-şi exercita înregistrând 5 891 utilizatori-preşcolari - 4 drepturile democratice şi civice depind în % din numărul total de utilizatori activi. mare măsură de abilităţile lor de a utiliza BM a dezvoltat servicii de lectură în şi de a da sens informaţiilor disponibiliza- parteneriat cu şcolile, instituţiile de în- te în biblioteci, Internet şi media. văţământ special, instituţii educaţionale Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi- preşcolare şi centre de zi pentru copii cu a direcţionat resursele şi serviciile şi a ofe- divers handicap. Împreună am organizat rit în anul 2007 ceea ce chişinăuienii au servicii vitale complementare de lectură vrut, şi anume: a furnizat cărţi, informaţii, pentru 12 667 persoane dezavantajate. servicii pe care ei le-au dorit, de care ei În anul 2007, 64 581 chişinăuieni au au avut nevoie; a maximizat accesul prin devenit cititori noi ai BM, iar 142 237 (46 extinderea orelor de funcţionare, prin 270 utilizatori copii) au utilizat-o foarte furnizarea serviciilor on-line; a conceput activ. Pe parcursul anului de referinţă ei servicii uşor şi plăcut de utilizat pentru a au vizitat biblioteca de 2 512 250 ori (co- menţine şi încuraja utilizatorul să rămâ- piii – de 571 557). nă fi del BM; s-a preocupat permanent de Biblioteca Municipală a funcţionat dezideratele înaintate de non-utilizatori pentru locuitorii municipiului 7 din 7 zile pentru a-i atrage la bibliotecă şi a spori la Sediul Central, 6 din 7 zile la fi liale, ser- numărul chişinăuienilor-utilizatori ai BM, vicii virtuale 24 din 24 ore. Fiecare din cei confi rmând astfel capacitatea instituţio- 142 237 utilizatori activi au benefi ciat de nală a BM de dezvoltare şi schimbare. serviciile bibliotecii în medie de 18 ori. În 2007 BM a participat la educaţia Colecţia Bibliotecii Municipale şi a fi - universitară prin ofertele didactice, in- lialelor, cu oferte de colecţii specializate, formaţionale ale colecţiilor noastre va- a circulat în 2007 de 6,5 ori.

10 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Catalogul electronic al BM este unul ografi că; cercetarea biblioteconomică; dintre cele mai importante puncte de ac- cercetarea de marketing. ces şi cheia necesară utilizatorului pentru a Anul jubiliar pentru BM a fost foarte ajunge la resursele pe care le deţine. Înre- fructuos în contextul cercetării bibliogra- gistrările bibliografi ce din catalogul elec- fi ce. Cu ocazia aniversării BM „B.P. Hasdeu” tronic au sporit constituind, la fi nele anului – 130 ani de lectură publică, Centrul de In- de referinţă, 250 000 de înregistrări. formare şi Documentare „Chişinău” a ela- În anul de referinţă BM a continuat borat şi editat 11 lucrări bibliografi ce. să digitizeze documente pentru utili- Activitatea de cercetare ştiinţifi că a zare de la distanţă. Au fost trecute în complementat cercetarea bibliografi că, format digital ediţiile bibliografi ce ela- în unele cazuri conjugându-se şi axan- borate de bibliotecă; digitizate unele du-se, în anul de referinţă, pe: studierea lucrări ale academicianului Mihai Cim- materialelor legate de viaţa şi activitatea poi (13 vol.) şi din colecţia Hasdeu; câ- lui B.P. Hasdeu, studierea şi valorifi carea teva din biobibliografi ile editate în anii informaţiilor despre personalităţile mar- precedenţi. cante ale culturii naţionale. A sporit utilizarea de la distanţă a Pentru a anticipa schimbările, pen- acestor lucrări - 69 612 de vizite revin tru a identifi ca tendinţele în domeniul e-conţinuturilor plasate pe PW, ceea ce biblioteconomic, pentru a adapta BM la constituie 21% din numărul total (335 cerinţele Societăţii Cunoaşterii şi pentru 868) al vizitelor virtuale. În 2007 BM a a îmbunătăţi activitatea bibliotecii au fost elaborat un nou concept al Paginii Web, realizate cercetări care au avut ca subiect: orientat spre utilizator, cu noi posibilităţi publicul bibliotecilor, perfecţionarea de căutare şi de organizare a informaţiei, cadrului de reglementare de bibliote- cu noi servicii interactive. că, cultura instituţională, fundamentul BM a marcat pe larg 130 de ani de normativ şi de reglementare a proceselor existenţă, sub genericul Dezvoltare. Pro- tehnologice; imaginea publică a Bibliote- gres. Colaborare. Parteneriate. cii Municipale „B. P. Hasdeu” (studiu de Prioritar în anul de referinţă au fost imagine din presa scrisă) etc. acţiuni majore precum: Anul Mircea Eli- Cercetarea de marketing a avut ca ade, Anul Eugen Doga, Anul European al scop îmbunătăţirea percepţiei publice a egalităţii şanselor pentru toţi. BM, măsurarea satisfacţiei utilizatorului Biblioteca a încurajat lectura prin pro- BM, evaluarea activităţii bibliotecii, a ni- grame, campanii, iniţiative, activităţi şi velului profesional al angajaţilor şi moti- evenimente în fi liale, în sectoare şi la peri- varea benefi ciilor sociale şi culturale şi a ferii, organizând lecturi simultane, lecturi servit ca temei pentru îmbunătăţirea şi cu voce tare, lecturi bilingve, conferinţe li- modernizarea serviciilor, colecţiilor, faci- terare, dezbateri în jurul lecturii, operelor, lităţilor pentru utilizatori. curentelor literare etc., susţinând Progra- Anul 2007 a înregistrat 530 de pre- mul Lecturile verii, Ora poveştilor, Progra- zenţe în mass-media scrisă şi 508 în cea me pentru persoane dezavantajate. audio-vizuală care au conturat, întreţi- În 2007 BM şi fi lialele au organizat 2 323 nut şi desăvârşit consistent imaginea BM de programe culturale, cognitiv-instruc- atât în comunitatea locală, cât şi în cea tive, de divertisment, la care au participat profesională. 260 surse aparţin bibliote- 124 419 de utilizatori activi şi potenţiali. carilor noştri. BM a desfăşurat o vastă activitate şti- Au fost foarte multe activităţi impor- inţifi că şi de cercetare: cercetarea bibli- tante în anul 2007 la BM. Vom evoca, în

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 11 BiblioPolis BILANŢ context: inaugurarea, la 11 mai, a Cen- în modernizarea serviciilor ca să răspundă trului de Informare Europeană cu susţi- mai efi cient necesităţilor lor reale; nerea Programului Iniţiative Europene al A furnizat acces şi oportunităţi la cu- Fundaţiei Soros-Moldova; deschiderea noştinţe, abilităţi, informaţii pentru dez- Bibliotecii „Adam Mickiewicz”, la 11 no- voltarea creativităţii, fi ecărui grup social iembrie 2007; inaugurarea Bibliotecii din comunitate; „Liviu Rebreanu”, la 27 noiembrie 2007, A acordat atenţie specială necesităţi- în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană lor copiilor, familiilor şi tinerilor şi a depus Bistriţa-Năsăud; 15 ani de la deschiderea efort pentru a le satisface; Bibliotecii „Onisifor Ghibu”; 15 ani de la A îmbunătăţit calitatea stocului de deschiderea Bibliotecii „Hristo Botev”; 15 resurse şi materiale, a serviciilor în scopul ani de la deschiderea Bibliotecii „Mihail atragerii şi sporirii utilizării bibliotecii; Ciachir”; câştigarea proiectului In focus – A exploatat potenţialul bibliotecii pen- legal researh, de către Biblioteca Publică tru a furniza acces şi a promova lectura, de Drept, co-fi nanţat de Ambasada SUA a implica mai mulţi oameni la lectură, a şi Fundaţia Soros-Moldova, suplinind co- făcut procesul lecturii mai accesibil şi mai lecţia bazelor de date cu – HeinOnline. atrăgător; Ne-am ales cu o serie de premii şi distinc- A lucrat în cooperare, dezvoltând par- ţii: Premiul I în categoria Artă şi Cultură pentru teneriate pentru ca publicul să primească Cel mai bun site în cadrul Concursului Naţional servicii consistente de nivel excelent, ori- unde s-a afl at; Web Top - Bibliotecii Publice de Drept; Pre- A modernizat spaţii, servicii pentru a miul Clopotul de bronz - Bibliotecii Publi- satisface cererile şi necesităţile, aşteptările ce de Drept, în cadrul celei de-a IV-a ediţii comunităţii; a Zilelor dreptului de a şti în Republica Mol- A muncit mai efi cient, a utilizat resur- dova; Premiul mare pentru contribuţii la sele mai bine şi a investit mai mult în furni- dezvoltarea domeniului bibliotecono- zarea serviciilor digitale; mic la Concursul Cele mai reuşite lucrări în A comunicat şi a demonstrat rolul şi domeniul bibliologiei şi ştiinţa informării; valorile sale pentru comunitate; Premiul I, II Secţiunea Bibliologie, şi Pre- A măsurat şi îmbunătăţit performanţa miul III la Secţiunea Biobibliografi e. utilizând standarde şi scopuri care au pu- O instituţie de mărimea, diversitatea tut fi înţelese de oricine şi care au condus şi complexitatea Bibliotecii Municipale la îmbunătăţiri necesare publicului. s-a confruntat, ca şi în anii precedenţi, Rezultatele anului 2007 au arătat că cu multe probleme de ordin managerial, BM nu şi-a încetinit ritmul, nu şi-a pier- administrativ şi de informatizare. Multe dut vitalitatea, nici prestigiul obţinut. din aceste probleme au fost depăşite Am fost capabili să calibrăm spiritul in- prin practicarea managementului parti- stituţiei noastre, astfel încât să putem cipativ la nivel de reţea, prin elaborarea obţine succesul pentru care am muncit politicilor şi documentelor de reglemen- şi pe care am vrut să-l obţinem. tare proprii, prin susţinerea unui sistem Capacitatea instituţională şi capabi- comprehensiv de instruire, prin elabora- litatea personalului, complementate de rea şi câştigarea proiectelor, prin încerca- suportul Administraţiei Publice Locale rea practicării activităţii de voluntariat. ne-au dat posibilitatea să trecem peste Am depăşit problemele şi am obţi- obstacole, să depăşim problemele, să nut succese pentru că BM: remediem sincopele şi să rămânem în A pus utilizatorul în fruntea priorită- continuare instituţia comunitară, cultu- ţilor, l-a ascultat, l-a angajat, l-a implicat rală preferată a chişinăuianului.

12 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) TEORIE ŞI PRACTICĂ

EVALUAREA COMPLEXITĂŢILOR CADRULUI DE REGLEMENTARE DE BIBLIOTECĂ

Mariana HARJEVSCHI, Catedra Biblioteconomie și Asistenţă Informaţională

Introducere în afi rmarea unei noi perspective bibli- Biblioteconomia Republicii Moldova oteconomice în Republica Moldova, in- integrează un cadru de reglementări ju- clusiv a noilor principii privind organiza- ridice temeinice după anii 1990, oferind rea sistemului naţional biblioteconomic. un spectru amplu de acte legislative Cadrul juridic elaborat începând cu 1994 specifi ce şi tangeţiale de bibliotecă. Afi r- fi xează principii de bază ale raportului maţia prof. dr. I. Stoica [1] potrivit căreia statului şi subiecţilor asigurând dezvol- „aceasta face dovada maturităţii, a forţei tare a acestui institut. sale de afi rmare şi de dezvoltare a do- Prin intermediul studiului derulat meniului” certifi că cu adevărat un nivel în perioada august-septembrie 2006 de dezvoltare a activităţii bibliotecono- „Impactul cadrului de reglementare de mice din ţară. Bibliotecile au funcţionat bibliotecă asupra activităţii bibliotecilor” şi anterior, desigur, dar în baza unor acte s-a încercat să se analizeze şi sintetizeze legislative ideologizate, ce reglementau complexităţile sistemului de acte nor- incomplet activitatea lor. Astfel la în- mative de bibliotecă. ceputul anilor ’90 ai sec. XX s-a reiterat Metodologia studiului imperios, atât la nivel internaţional, cât şi naţional, necesitatea elaborării Legii Chestionarul s-a axat pe două di- cu privire la biblioteci, producând şi alte mensiuni: evaluarea situaţiei culturii le- acte normative reglementatoare. gislative în domeniul biblioteconomic Crizele sau incertitudinile din dome- a bibliotecarilor şi analiza efectelor ca- niul biblioteconomic sunt cauzate dese- drului naţional biblioteconomic de re- ori de lipsa unui cadru normativ juridic, glementare asupra activităţii instituţiilor postulat susţinut şi de forumurile inter- bibliotecare. naţionale de specialitate. Menţionăm se- La baza cercetării au stat următoare- minarul „Reforma legislaţiei bibliotecare le ipoteze: cadrul legal naţional/interna- în Europa centrală” (Strasbourg, 1994) ţional în domeniu nu este cunoscut de [2], organizat de Consiliul de cooperare comunitatea bibliotecară; autorităţile de culturală al Consiliului Europei, apoi se- resort nu fac public şi integral cadrul de minarul „Reforma legislaţiei biblioteca- reglementare de bibliotecă la nivel naţi- re” (Budapesta, 1995) [3] etc. O reuniune onal; structurile profesionale (Consiliul internaţională asupra legislaţiei bibliote- Biblioteconomic Naţional, Asociaţia Bi- care a avut loc la 19-20 noiembrie 1999 bliotecarilor din Republica Moldova etc.) la Praga sub egida UNESCO. nu promovează cadrul legal biblioteco- Astfel încât elaborarea Legii biblio- nomic naţional/internaţional, integral, tecilor a reprezentat o etapă importantă doar haotic şi cu întârzieri; comunitatea

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 13 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ bibliotecară nu face lobby cadrului legal 13.01.2006). Această cerinţă are drept de bibliotecă în structurile ierarhic su- temei Programul de activitate al Guver- perioare; cadrul legal nu este respectat nului pe anii 2005-2009 „Modernizarea de autorităţile locale, iar efectele cadru- ţării - bunăstarea poporului”, Strategia lui legal asupra dezvoltării bibliotecilor de creştere economică şi reducere a să- sunt minime. răciei (2004-2006), Planul de acţiuni „Re- În mod special, acest studiu a încer- publica Moldova - Uniunea Europeană”, cat să depisteze circumstanţele şi moti- Programul Naţional „Satul moldovenesc” vele care îi determină pe bibliotecari să (2005-2015), Planul Naţional de acţiuni apeleze la cadrul juridic bibliotecono- în domeniul drepturilor omului pentru mic şi care sunt punctele forte şi slabe anii 2004-2008. Pentru unele aspecte ale Legii cu privire la biblioteci, inclusiv ale cadrului de reglementare s-a urmă- care sunt domeniile ce trebuie îmbună- rit în acelaşi timp şi înlăturarea elemen- tăţite etc. telor negative şi depistarea unor soluţii Perioada de chestionare a cuprins alternative pentru ajustarea la cerinţele lunile august-septembrie 2006, perioa- activităţii de bibliotecă şi necesităţile bi- dă în care am considerat că bibliotecarii bliotecarilor. sunt mai degajaţi şi pot acorda o aten- Rezultatele studiului ţie mai sporită comunicării, fi ind mai deschişi pentru a-şi exprima sugestiile, Respondenţii s-au exprimat asupra părerile, obiecţiile referitoare la întrebă- experienţei proprii referitoare la utiliza- rile studiului. Aria geografi că nu a fost rea Legii cu privire la biblioteci. Este cert o prerogativă a cercetării, deşi 18% din că principiile care pot fi numite drept cei chestionaţi au fost din bibliotecile majore şi inovatoare refl ectate în Legea din teritoriu şi 82% din raza municipiu- cu privire la biblioteci, aprobată în 1994, lui Chişinău. Grupul ţintă l-au constituit sunt multiple. Legea a reprezentat pri- directorii, managerii şi şefi i de servicii mul pas în democratizarea institutului de biblioteci de diferite tipuri: naţionale, de bibliotecă. Utilitatea legii e susţinută publice, universitare, de colegiu şi şco- de stabilirea unui cadru legal cuprinzător lare, persoanele care pot fi considerate de funcţionare a bibliotecilor, legiferând „primi actori” ai promovării, ai utilizării în existenţa unei structuri organizaţionale, activitatea cotidiană a actelor legislative precum şi norme precise impuse de ex- de bibliotecă. Chestionarul a fost difu- perienţa biblioteconomică a Republicii zat următoarelor categorii de biblioteci, Moldova din ultimele decenii. Circum- recuperarea acestora fi ind 102, din cele stanţele ce îi determină în mod special 227: universitare – 42,2%, publice (mun. pe bibliotecari să apeleze la acest act Chişinău şi raionale) – 29,4%, naţionale normativ sunt refl ectate în Tab. 1. – 27,5%. Circumstanţe Situaţie Evaluarea a permis obţinerea unor soluţionarea unui rezultate care, considerăm, vor permite 65,7% aspect de bibliotecă modifi carea şi armonizarea cadrului de elaborarea unui act reglementare la cerinţele UE, de altfel 56,9% solicitate prin Hotărârea cu privire la intern de bibliotecă Programul legislativ pentru anii 2005- elaborarea bugetului 18,6% 2009, nr. 300-XVI din 24.11.2005 (Moni- Tabelul 1. Motivul de lecturare a cadrului torul Ofi cial al R. Moldova, nr.5-8/52 din legislativ de bibliotecă

14 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Argumentele ce fundamentează principiile bibliotecare, să soluţioneze aceste afi rmaţii sunt considerarea reme- problemele de ordin administrativ, so- diilor privind obţinerea statutului de insti- cial şi economic, ceea ce, de altfel, au şi tuţie cu personalitate juridică vs continua- demonstrat bibliotecarii chestionaţi. Un rea fi inţării ca instituţie subordonată unor indice al utilităţii şi temeiniciei legii ca instituţii ierarhic superioare vs desfi inţa- suport pentru biblioteci în relaţie cu ad- rea/comasarea bibliotecilor, completarea ministraţia centrală şi locală este consi- colecţiilor de bibliotecă în baza mijloacelor derată autonomia administrativă. Acest fi nanciare alocate de la bugetul de stat vs principiu este vădit revendicat de biblio- fi nanţarea din surse adiţionale, centraliza- tecari. Deşi această normă este stipulată rea vs descentralizarea responsabilităţilor în Regulamentul-cadru cu privire la biblio- autorităţilor publice şi a fondatorilor pri- tecile publice (2003) se cere neapărat de vind asigurarea bazei economice a bibliote- a fi inclusă şi în Legea cu privire la biblio- cilor, prestarea serviciilor cu plată în cadrul teci, ceea ce va elimina diverse difi cultăţi bibliotecilor vs oferirea acestora gratuit. La în raport cu autorităţile tutelare. fel, bibliotecarii au menţionat procesul de Este cert că deşi Legea cu privire la bi- atestare, derulat în perioada aprilie-mai blioteci (1994) a apărut târziu în arealul 2006, drept un stimulent pentru a-şi ac- european (Islanda – Legea cu privire la tualiza cunoştinţele în domeniul cadrului bibliotecile publice (1955) [4]; Norvegia – de reglementare la nivel naţional. Legea cu privire la biblioteci (1935) [5], ea Bibliotecarii, respondenţi ai studiu- totuşi a marcat un moment important în lui, apelează la Legea cu privire la bibli- reglementarea juridică a instituţiei bibli- oteci în relaţiile cu factorii de decizie. otecare în Republica Moldova. Confrun- Circa 73,5% din cei chestionaţi recurg la tarea cu practica de zi cu zi din biblioteci, normele legii, comparativ cu 32,4% care modifi cările de legislaţie din alte dome- au indicat contrariul. Motivele pentru nii au solicitat desigur unele îmbunătă- care apelează la Legea cu privire la bibli- ţiri. Următoarele aspecte pozitive ale le- oteci în aceste situaţii sunt următoarele: gii cu privire la biblioteci au fost deduse interesul profesional (7,8%) fi ind în ega- de bibliotecarii chestionaţi: includerea lă măsură cu introducerea serviciilor cu structurii patrimoniului cultural (6,9%), plată (7,8%), elaborarea (2,9%) inclusiv stabilirea principiului dezvoltării colecţi- actualizarea (2,9%) actelor interne, com- ilor (5,9%), prevederea colaborării inter- pletarea colecţiilor (3,9%), fi nanţarea bi- naţionale (4,9%), stabilirea modalităţilor bliotecilor (3,9%), introducerea servicii- de administrare a bibliotecilor (3,9%), sti- lor cu plată (7,8%), plata pentru condiţii pularea principiilor generale care indică nocive (2%) şi salarizare (2%). Studiul a dezvoltarea şi funcţionarea bibliotecilor semnalat că unii bibliotecari aplică şi fac (2,9%) etc. Unii respondenţi au caracteri- referinţe la Legea bibliotecilor pentru a zat legea drept una care urmează princi- suplini bugetul în vederea implementă- piile internaţionale, sprijinită de alte legi rii tehnologiilor informaţionale, pentru suplimentare şi reglementări legislative promovarea imaginii bibliotecii, fi nanţa- înrudite valabile la nivel naţional, ceea rea adecvată a instituţiilor bibliotecare şi ce conferă un statut prestigios domeniu- apărarea statutului instituţiei. lui. Comunitatea bibliotecară consideră Din cele menţionate putem conclu- că modifi cările aduse Legii, în mod spe- ziona că un act normativ nu trebuie să cial cele referitoare la prestarea servicii- fi e regresiv, ci să asigure şi să menţină lor cu plată, asigurarea bazei economice,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 15 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ elaborarea politicii editoriale permit o fi - Lipsa mecanismului de sancţionare a per- nanţare adecvată şi furnizarea de servicii sonalului sau a altor factori de decizie ce efi ciente şi calitative către utilizatori. încalcă legea; Un punct forte reprezintă însuşi ca- Accesul public la internet este tratat ambi- drul de reglementare de bibliotecă (legi, guu în nomenclatorul de servicii gratuite şi hotărâri, alte acte normative). Nemijlocit cu plată; la punctele forte propriu-zise ale legii Mecanismul de achiziţii de carte nu este re- respondenţii au argumentat că aceasta fl ectat pe deplin, ceea ce conduce la haos este compactă având un stil metodolo- în sfera de achiziţii; gic şi instructiv, deşi totuşi redactarea, Sistemul de fi nanţare a bibliotecilor nu este revizuirea următoarelor aspecte sunt corect stipulat în legislaţie, în mod special iminente: învechită – 6,9%, incomple- arii de fi nanţare pentru fi ecare autoritate în tă – 4,9%, necesită modifi cări – 3,9%. parte; Bibliotecarii au remarcat că articolele referitoare la Depozitul Legal, drepturi- Normativele din domeniu trebuie incluse le şi obligaţiile benefi ciarilor, fi nanţare, într-o lege, aceasta ar oferi factorilor de de- împrumutul interbibliotecar şi spon- cizie responsabilitate şi obligativitate; sorizare trebuie actualizate. La fel, res- Exportul şi importul publicaţiilor, în mod pondenţii au remarcat că este necesară special aspectul facilităţilor pentru deva- includerea unor noi prevederi, precum mare, nu este prevăzut în detalii în legisla- instruirea continuă a bibliotecarilor, legi- ţia specială. ferarea securităţii colecţiilor etc. Criticile Tabelul 2. Comentarii adiţionale referitoare asupra legii s-au referit şi la următoarele la punctele vulnerabile ale Legii cu privire aspecte – necorespunderea schimbări- la biblioteci lor provocate de societate, neinclude- rea serviciilor moderne de bibliotecă, Cadrul de reglementare. Analize şi nerefl ectarea subiectelor de tehnologii sinteze informaţionale etc. Dilema legii constă O imagine mai amplă despre întreg în neoglindirea statutului bibliotecii din sistemul de reglementare ne-au oferit învăţământul privat şi accentuarea prea răspunsurile la întrebarea Cum apreciază insistentă asupra bibliotecilor publice, la unele aspecte ale cadrului de reglementa- fel şi faptul că reprezintă o lege pentru re de bibliotecă? Aceasta a scos în relief prezent şi care în decurs de câţiva ani care sunt opiniile bibliotecarilor referi- nu va fi actuală. Comentariile adiţionale toare la componentele Legii cu privire la referitoare la Legea cu privire la biblioteci biblioteci, ale Legii privind accesul la in- au fost diverse (detalii vezi în Tab. 2). formaţie, ale Legii cu privire la dreptul de autor şi la drepturile conexe etc. Exemple Răspunsurile au evidenţiat următoa- Legislaţia cu privire la biblioteci este orien- rele: foarte bine – drepturile şi obligaţiile tată spre biblioteci, şi nu spre utilizatori; utilizatorilor – 39,2%; atestarea cadrelor Terminologia utilizată este învechită (citi- bibliotecare – 49,0%; principiul accesi- tori = utilizatori etc.); bilităţii – 46,1%; calitatea serviciilor – Actele existente nu includ serviciile elec- 44,1%. Desigur, aceasta ne demonstrea- tronice de bibliotecă, ci doar pe cele tradi- ză că bibliotecarii le consideră cel mai ţionale, ceea ce denotă un sedentarism al bine legiferate şi nu implică modifi cări domeniului; sau ajustări ale normelor juridice. Au fost

16 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) estimate prin califi cativul bine şi: prote- standardelor europene de funcţionare. jarea patrimoniului cultural – 57,8%, iar Aceasta include achiziţia curentă de car- în fi nal drepturile de autor şi cele conexe te şi abonări, informatizare şi automati- – 45,1%. zare, construcţii şi salarizarea personalu- Comunitatea bibliotecară cuprinsă lui. În acest sens, ar fi binevenit ca legea în studiu a remarcat că sistemul de fi nan- să includă sancţiuni instituţiilor tutelare ţare (37,3%), prestarea serviciilor cu pla- dacă nu alocă banii necesari. În cazul tă (21,6%), asigurarea bugetului (20,6%) în care bugetul local nu este sufi cient şi instruirea continuă – (18,6%) sunt cel şi pentru fi nanţarea bibliotecii publice, mai slab acoperite de actele normative, atunci fi nanţarea ei ar trebui susţinută sau cadrul legislativ nu funcţionează sau completată dintr-un fond special bine în cazul acestora. Astfel, biblioteca- constituit la nivel raional sau central în rii întâlnesc difi cultăţi precum: fi nanţări bugetul de stat al anului respectiv. insufi ciente, imposibilitatea implemen- Prestarea serviciilor cu plată – subiect tării serviciilor cu plată, salarii indecente, ce este mereu pe agenda întruniri- lipsa posibilităţilor de participare la cur- lor bibliotecarilor. Respondenţii au suri de perfecţionare etc. apreciat acest aspect bine (34,4%), Date plauzibile pot fi extrase din satisfăcător (31,4%) şi slab (21,6%). analiza detaliată a următoarelor dimen- siuni acoperite de cadrul de reglemen- Reglementările sunt refl ectate şi în tare specifi ce şi tangenţiale domeniului alte acte normative – Nomenclatorul ser- biblioteconomic: viciilor cu plată prestate de către Ministe- rul Culturii şi Turismului şi cele ale instituţi- Sistemul de fi nanţare este considerat ilor subordonate (2005); totuşi activitatea satisfăcător de 48% din bibliotecari bibliotecară se confruntă cu multiple chestionaţi şi doar 12% din respon- difi cultăţi. Aceasta probabil vine şi din denţi îl apreciază ca bun. lipsa de experienţă a bibliotecilor de a Legea cu privire la biblioteci se referă comercializa serviciile de bibliotecă. La expres la faptul că „autorităţile publice fel, este nesatisfăcătoare colaborarea cu şi fondatorii asigură bibliotecilor bu- instituţiile de resort pentru a implemen- getul necesar pentru menţinerea lor la ta serviciile cu plată propriu-zise. nivelul tehnologiilor moderne, conform Protejarea patrimoniului cultural – în normativelor de fi nanţare, luându-se în acest context, 57,8% din bibliotecarii calcul regimul economiei de piaţă”. Un chestionaţi au specifi cat că se reali- aspect pozitiv al Legii îl reprezintă art. zează bine şi foarte bine 21,6%. 31, care stipulează că „bugetele unită- ţilor teritorial-administrative, bugetele În baza rezultatelor chestionarului autorităţilor centrale, bugetul de stat putem concluziona că majoritatea res- nu se aprobă, dacă acestea nu prevăd pondenţilor evaluaţi consideră cadrul sumele necesare pentru dezvoltarea bi- de reglementare biblioteconomic favo- bliotecilor”. Legislaţia bibliotecilor este rabil activităţii de bibliotecă. Rămâne strâns legată de rezolvarea problemei neclar – dacă bibliotecarii au pătruns în fi nanţării instituţiilor bibliotecare. Ea tre- miezul subiectului – este oare refl ectat buie să oblige în mod explicit autorită- în aspectul digitizării patrimoniului cul- ţile să fi nanţeze activitatea bibliotecilor tural, asigurarea mecanismului tehnic potrivit necesităţilor şi, desigur, conform de protejare etc. ?

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 17 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ

Susţinerea exportului de publicaţii drul bibliotecilor (vezi art. 28, 29, 30 ale – răspunsul dominant a fost satis- Legii cu privire la biblioteci). Observăm, făcător – 36,3%, apoi urmat de slab că răspunsurile respondenţilor expri- – 20,6% şi bine – 19,6%. mă pozitivism vis-a-vis de cadrul de re- glementare juridic, deşi din punctul de Legea curentă cu privire la biblioteci necesită îmbunătăţiri la acest capitol. vedere al utilizatorului aceste păreri nu Activitatea de bibliotecă considerăm că sunt aceleaşi. Un factor determinant al necesită unele completări cerute atât drepturilor utilizatorilor este diversitatea, de evoluţia în activitatea de bibliotecă calitatea serviciilor, inclusiv oferta de (dezvoltarea sistemului de împrumut colecţii de carte, ediţii periodice, baze internaţional, crearea de consorţii de bi- de date etc. Astfel, pe marginea aces- blioteci), cât şi de mediul internaţional. tui subiect utilizatorii se referă mereu în Menţionăm că este oportună corelarea cadrul studiilor lansate de biblioteci, dar Legii bibliotecilor cu tratatele internaţio- obiecţiile lor rămân a fi nerezolvate. nale la care R. Moldova este parte. Asigurarea bugetului – dintre răspun- Mecanismul de distribuţie a Depozitu- surile prezentate atenţionăm asupra lui Legal a fost evaluat de 20,6% din următoarelor rezultate: slab – 20,6%, respondenţi ca fi ind foarte bun şi de satisfăcător – 48,0% şi bine – 26,5%. 38,2% din cei chestionaţi au apreciat Bibliotecile nu primesc sufi ciente că este bun. fonduri, deşi acestea acoperă cu ser- Respectarea Depozitului Legal în Re- vicii informaţionale un segment mare publica Moldova este reglementat prin din populaţia unui teritoriu (municipiu, câteva acte legislative – Legea cu privire raion, sat etc.). Aproximativ 34% din uti- la biblioteci (art. 22), care defi neşte ra- lizatorii municipiului Chişinău benefi ci- porturile Depozitului Legal şi stipulează ază de serviciile Bibliotecii Municipale ce documente nu fac obiectul Depozi- „B.P. Hasdeu”. Acest argument trebuie tului Legal; Legea cu privire la activitatea să fi e susţinut de către factorii de deci- editorială (2000) ce se referă la centrele zie, iar alocaţiile fi nanciare urmează a care primesc exemplarele de Depozit fi susţinute obligatoriu. Cu certitudine, Legal, mecanismul de distribuţie, recep- răspunsurile bibliotecarilor s-au axat pe ţionarea şi distribuirea exemplarului de situaţiile reale şi nu pe raporturile juri- Depozit Legal, documentele care con- dice refl ectate în actele normative. Deşi stituie Depozitul Legal etc.; în fi ne, exis- Legea cu privire la biblioteci (1994) (art. tă unele prevederi la Depozitul Legal şi 31), stipulează că „autorităţile publice şi în Codul contravenţiilor administrative fondatorii asigură bibliotecilor bugetul (1985). necesar pentru menţinerea lor la ni- velul tehnologiilor moderne, conform Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor normativelor de fi nanţare”, iar Legea cu – s-au pronunţat despre ele foarte privire la fi nanţele publice locale (2003) bine 39,2%, bine – 44,1% şi satisfăcă- (art. 8, al. 7), delimitează competenţe- tor – 9,8%. le administraţiei publice în efectuarea În ceea ce priveşte drepturile utiliza- cheltuielilor publice, totuşi problema- torilor legislaţia de bibliotecă se referă tica bibliotecilor la categoria asigura- doar la aspectul accesibilităţii şi al drep- rea bugetului nu se realizează conform turilor la condiţii optime de lucru în ca- standardelor.

18 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Protejarea dreptului de autor – un nu- menţionat despre regulamentul pro- măr semnifi cativ de respondenţi au priu-zis referitor la atestare. răspuns – bine (45,1%), foarte bine Salarizarea adecvată a bibliotecari- - 9,6% şi 21,6% au califi cat-o satisfă- lor - s-au colectat câte 41,2% pentru cător. slab, 44,1%, - satisfăcător şi 14,7% Considerăm că această întrebare pentru bun. scoate în evidenţă un climat favorabil Situaţia ilustrează că bibliotecarii privitor la dreptul de autor în mediul consideră salariile insufi ciente; în mod bibliotecar. Este adevărat că Legea cu special tendinţă de diferenţiere a sala- privire la dreptul de autor şi drepturile co- riilor bibliotecarilor vis-a-vis de salariile nexe (1997) se referă la posibilităţile de altor specialităţi din sistemul bugetar reproducere în cadrul bibliotecilor, şi aduce nemulţumiri. Autorităţile de re- totuşi multiple situaţii nu sunt acoperite sort trebuie să îşi concentreze eforturile la nivel legislativ (accesul la produsele asupra rezolvării acestei situaţii. electronice protejate de dreptul de au- tor, scanarea documentelor la cererea Instruirea continuă a cadrelor bibli- utilizatorilor etc.). otecare - cea mai mare parte a res- pondenţilor a susţinut varianta Răspunderea administrativă pentru bun – 37,3%, urmată de satisfăcător distrugerea fondului – părerile res- – 22,5%, foarte bun – 21,6% şi slab pondenţilor s-au împărţit preponde- – 18,6%. rent între califi cativele: slab - 28,4%, satisfăcător – 41,2% şi bun – 15,7%. Nu poate fi lipsit de importanţă pro- cesul instruirii continue. Deşi biblioteca- O reglementare deosebit de impor- rii au menţionat în marea majoritate că tantă, inclusă în legislaţia bibliotecono- sunt satisfăcuţi (probabil consideră că mică a unor ţări europene, la noi lipseş- Şcoala de Biblioteconomie funcţionează te. Stipularea pierderilor naturale (furtul până în prezent, deşi aceasta şi-a fi nisat de carte) care constituie o reală măsură activitatea în 2006), totuşi problema la de protecţie şi eliminare a stresului pen- nivel naţional necesită schimbări. Lipsa tru bibliotecarii implicaţi în activitatea în prezent a unei instituţii responsabile bibliotecilor cu acces liber la raft – tre- de instruirea continuă va avea efecte ne- buie neapărat inclusă în Legea cu privire gative în viitorul apropiat. la biblioteci. Sunt indicate în acest sens prevederile IFLA. Dezvoltarea sistemului de împrumut interbibliotecar - răspunsurile s-au Atestarea cadrelor bibliotecare – la repartizat astfel: slab – 18,6%, satis- această întrebare s-a răspuns în felul făcător – 38,2%, bun – 26,5% şi foarte următor: bun – 41,2% şi foarte bun bun – 16,7%. – 49,0 %. Promovarea cooperării bibliotecilor A angaja bibliotecari bine instruiţi universitare şi de alt tip, inclusiv stabili- conduce la furnizarea serviciilor de bi- rea mecanismului sistemului de împru- bliotecă. Atestarea derulată în perioa- mut interbibliotecar (excluderea plăţilor da aprilie-mai 2006 a generat satisfacţii excesive pentru acest gen de servicii) profesionale în rândul bibliotecarilor. trebuie să fi e foarte bine pus la punct, în Remarcăm că nici un respondent nu a special acum când bibliotecile încearcă

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 19 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ să conlucreze în diverse proiecte, con- gente de bibliotecă: fi nanţarea – 18,6%; sorţii etc. Depozitul Legal – 16,7%; servicii cu plată – 14,7%; protecţia socială a bibliotecari- Despre principiul accesibilităţii – s-au lor – 12,7%; salarizarea – 11,8%. pronunţat în modul următor: foarte Bibliotecarii au atenţionat asupra bun – 46,1%, bun – 31,4%, satisfăcă- necesităţii evaluării unor acte normative tor – 11,8%. privind activitatea de bibliotecă (3,9%); Serviciile bibliotecilor publice trebu- completarea colecţiilor (7,8%); politica ie să fi e furnizate pentru toate categorii- de instruire a bibliotecarilor (3,9%); pro- le de utilizatori, indiferent de vârstă, rasă, tecţia colecţiilor (2,9%); responsabilităţi- sex, naţionalitate, limbă, statut social, le administraţiei (2,9%) şi cele ale orga- idei stipulate în Manifestul IFLA pentru bi- nelor de resort (2,0%). Ni se pare foarte blioteci publice. Servicii şi materiale spe- important faptul că a fost semnalată cifi ce trebuie furnizate pentru persoane- evaluarea documentelor (1%) ca mo- le care, din diferite considerente, nu pot ment ce trebuie modifi cat în legislaţia să benefi cieze de serviciile şi colecţii de de bibliotecă. biblioteci (ex. minorităţi naţionale, per- Referitor la faptul dacă vizează ca- soane cu dizabilităţi, persoane din spita- drul juridic de bibliotecă în egală mă- le şi închisori, sau persoane localizate în sură toate tipurile de biblioteci, au fost spaţii sau localităţi izolate). comunicate următoarele – 54,9% au răs- Calitatea serviciilor – dintre răspun- puns că sistemul naţional de biblioteci surile prezentate atenţionăm asupra este refl ectat în totalitate, argumentând următoarelor: foarte bun – 44,1%, că aceleaşi biblioteci au aceleaşi probleme bun – 42,2%, satisfăcător – 11,8%. şi o singură lege – unifi că sistemul de bibli- otecă; nu au declarat – 51,0%, subliniind Legislaţia poate menţine calitatea că legea este în detrimentul bibliotecilor serviciilor furnizate. Astfel, este indicat universitare. ca factorii de decizie să cunoască ce este De altfel, unii autori, precum M. Afa- un serviciu de bibliotecă de calitate, ce nasiev [5], susţin că legea nu trebuie scri- este cu adevărat prioritar bibliotecilor. să din punct de vedere biblioteconomic Însă aceasta poate deveni o problemă – enumerarea şi caracterizarea tipurilor difi cilă din punctul de vedere al fi nan- de biblioteci pune în pericol bibliotecile, ţării continue a serviciilor de bibliotecă, prezentându-se ca o instrucţiune. Doar refl ectându-se asupra colecţiei, asupra legea este făcută de legislator în vede- personalului, sau asupra calităţii servici- rea asigurării drepturilor cetăţenilor. Au- ilor. Bibliotecarii au menţionat că siste- toarea N. Bagrova [7] chiar insistă asupra mul de acte normative de bibliotecă nu necesităţii unui act cumulativ al institu- acoperă problematica calităţii serviciilor. ţiilor info-documentare (biblioteci, arhi- Una din întrebările chestionarului de ve). Aceasta joacă un rol decisiv în sati- evaluare s-a raportat şi la faptul În ce do- sfacerea necesităţilor informaţionale ale menii ar trebui îmbunătăţit cadrul juridic utilizatorilor, şi ar fi o abordare sistemică de bibliotecă în general? Această întreba- privind reglementarea acestor instituţii. re vine să confi rme care sunt punctele slabe ale cadrului juridic de bibliotecă. (Va urma) Insistenţele bibliotecarilor sunt focali- zate asupra următoarelor aspecte strin-

20 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) DOCUMENTE

PROIECT DE COLABORARE între asociaţiile română și franceză în materie de dezvoltare a competenţelor și a certifi cării profesioniștilor români în domeniul documentării și al bibliotecilor (CERTIDoc)

Dr. Florin ROTARU, director general al Bibliotecii Metropolitane București

De la explozia folosirii Internetului de evaluat, tendinţa de a acorda întâieta- la necesitatea recurgerii la competenţe te elementului efemer, anecdotic, spec- profesioniste califi cate şi recunoscute tacular, riscul de dispersie, de pierdere a Întreaga umanitate trăieşte, în prezent, concentrării şi prin urmare a substanţei. uriaşa provocare a unei noi scrieri, a unui alt În foarte multe organizaţii, generalizarea spaţiu, a unui alt timp, un timp al exodului folosirii poştei electronice şi a Internetului şi al confuziilor. Asistăm, practic, la a patra conduce adesea la o reală destructuraliza- ruptură în istoria umanităţii. Prima ruptură re a chiar bazelor de cunoaştere colectivă. a fost apariţia scrisului, a doua o constitu- Această situaţie paradoxală a unei revo- ie invenţia tiparului, a treia este realizarea luţii digitale în stare să conducă la progre- computerului, iar a patra este reprezentată se considerabile, dar care pune în pericol de constituirea ciberspaţiului, acest bun destructuralizarea socio-organizaţională, comun mondial inestimabil, inepuizabil şi ne face să ne întrebăm asupra necesităţii de o bogăţie infi nită. Umanitatea traver- imperioase de a recurge astăzi mai mult ca sează Capul Bunei Speranţe al deschiderii oricând la profesionişti foarte bine califi caţi infi nitului asupra unei aventuri necunos- care pot juca rolul de mediatori şi de îndru- cute. Constatăm că a dispărut viziunea pe mători în acest management al resurselor în termen lung asupra viitorului nostru. Per- informare şi documentare. ceperea fi zionomiei viitorului prin descifra- În mod tradiţional aceşti profesionişti, rea semnelor permanente ale schimbării bibliotecari, documentarişti, arhivişti erau ne obligă să descoperim sensul: adesea „puncte de trecere obligatorii” pen- tru a avea accesul la resursele relativ rare. a) comprehensiunii rafi nate a potenţia- Odată cu Internetul aceştia şi-au pierdut lului noii conjuncturi; acest monopol dar acest lucru nu trebuie să b) tehnologiei şi pieţei globale; îl regretăm, deoarece evoluţia recentă este c) cruciadei ocupării spaţiului virtual; ireversibilă. Dimpotrivă, aceştia devin in- d) schimbării profunde a culturii şi a or- dispensabili pentru a da încredere, pentru ganizării; a structura ceea ce nu este bine precizat, e) automatismului reacţiei rapide afl at în pentru a consolida cunoaşterea colectivă, faţa incertitudinii şi a complexităţii. pentru a forma şi a însoţi indivizii în încer- Cu toate acestea, dezvoltarea acestui cările lor individuale de documentare. mediu digital nou este confruntată cu pro- În această perspectivă mai multe aso- bleme serioase: suprasaturarea resurselor ciaţii europene de profesionişti în informa- informaţionale a căror calitate este greu re şi documentare s-au angajat de câteva

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 21 BiblioPolis DOCUMENTE decenii într-un demers colectiv de defi nire aţia Profesioniştilor în Informare şi Docu- a competenţelor care sunt necesare în pre- mentare, asociaţie franceză care cuprinde zent (Euroreferenţial) şi al certifi cării acestor 5 000 de profesionişti. competenţe profesionale (Eurocertifi care). Pe 9 februarie 2007 ADBS a primit la Aceste instrumente însoţesc schimbarea sediul său din Paris o delegaţie română necesară a unei profesii foarte variate, com- condusă de dl Florin Rotaru, preşedintele plexe, dar care este adeseori necunoscută ABIDOR şi directorul BMB. Din partea con- sau nerecunoscută. Iniţiatorii acestui de- sorţiului CERTIDoc şi a ADBS au fost pre- mers colectiv au pariat că într-o perioadă de zenţi Jean Michel, fostul preşedinte al Aso- 5 până la 10 ani aceste instrumente se vor ciaţiei şi preşedintele Comisiei directoare impune, atât de partea „angajatorilor” care a Certifi cării din ADBS (un expert francez vor resimţi din ce în ce mai mult nevoia pre- bine cunoscut şi tradus în România), dl Eric santă de a le folosi - de partea profesioniş- Sutter, care activează în cadrul consorţiului tilor care ştiu foarte bine situaţia cunoştin- CERTIDoc şi dna Laurence Dapon, repre- ţelor şi a diplomelor obţinute de pe băncile zentant General al ADBS. şcolii sau ale universităţilor care garantează Această întâlnire ofi cială între cele din ce în ce mai puţin o bună exersare a unei două organizaţii se înscrie în cadrul unui meserii care se schimbă foarte repede. demers deja lung de cooperare între pro- Euroreferenţialul competenţelor pro- fesioniştii din domeniul documentării şi al fesioniştilor în informare şi documentare bibliotecii din cele două ţări. Aceasta vizea- reprezintă astăzi un sine que non pentru ză îndeosebi să defi nească termenele unui profesie şi pentru partenerii săi. Eurocer- nou parteneriat care să permită realizarea tifi carea, dezvoltată în 2003 cu ajutorul certifi cării într-un termen relativ scurt pen- unui sprijin fi nanciar de la Comisia Euro- tru până la zece documentarişti-bibliote- peană prin Consorţiul european CERTIDoc cari români după regulile dispozitivului pe baza normei internaţionale ISO 17024, european CERTIDoc. este co-administrată de asociaţiile altor De mai bine de doi ani s-a impus ţări: Belgia, Italia, Elveţia şi Portugalia. problema introducerii Eurocertifi cării în În acest context de schimbări profun- România. Contextul specifi c al ţării a con- de, profesioniştii români din domeniul dus la considerarea drept necesar a unui bibliotecii şi al documentării nu vor să ră- demers în mai multe etape. Deoarece cre- mână în urmă şi doresc să profi te de şan- area ex nihilo a unei certifi cări româneşti sa astfel oferită pentru a li se recunoaşte pare difi cilă pe termen scurt, s-a hotărât astăzi competenţele şi rolul lor. Contactele demararea sa printr-o fază de certifi care regulate din ultimii zece ani între profesio- de către ADBS a până la zece profesionişti niştii români şi experţii francezi au permis români voluntari, bibliotecari sau docu- începerea construirii unei fondaţii a unui mentarişti. Partea românească îşi asumă dispozitiv apropriat bazat pe Euroreferen- sarcina identifi cării candidaţilor, a sprijini- ţial (în prezent tradus şi în limba română) rii acestora în vederea întocmirii dosare- şi pe Eurocertifi carea CERTIDoc. lor lor şi a desemnării unui expert sau doi Dezvoltarea unei cooperări franco- pentru a participa în juriul de certifi care. române ABIDOR-ADBS Partea franceză (ADBS) se va implica în Necesitatea deschiderii unei noi etape organizarea la Bucureşti a unei acţiuni de în acest proces de convergenţă europeană motivare şi de formare a candidaţilor, cât l-a făcut pe preşedintele ABIDOR să îşi do- şi în gestionarea procesului de certifi care. rească să îi întâlnească pe reprezentanţii „Certifi caţii” vor primi la fi nal Eurocertifi ca- consorţiului CERTIDoc şi ai ADBS - Asoci- rea CERTIDoc de la ADBS.

22 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) VIAŢA FILIALELOR

MIHAI EMINESCU – SENS, TIMP ȘI DEVENIRE ISTORICĂ

Elena DABIJA, director CAIE

„În mine bate inima lumii...” lui tuturor celor, care au grijă de univer- E miez de Ghenar – 15 ianuarie şi în salitatea lui Eminescu. coroana vremii se împlinesc 158 de ani O Săptămână a uşilor deschise la de la naşterea lui Mihai Eminescu. Sunt Centrul Academic Internaţional Emi- împlinită, deoarece nu sunt în pielea tu- nescu a oferit publicului de diferite turor celor care s-au trezit de dimineaţă vârste un amplu program de activităţi cu alte probleme pe cap decât aceea că de promovare şi cunoaştere a Marelui trebuie să mă gândesc la aniversarea zi- Eminescu. Fiecare zi a avut un generic, lei de naştere a Poetului Naţional. au fost organizate excursii de ghidare Mi-am amintit, şi nu întâmplător, de cu referire la activitatea CAIE şi valoarea Ionel Teodoreanu, care scria: „Eminescu e patrimoniului eminescian, ore de lectu- tulpina eternităţii noastre româneşti. Fără ră multimedia, ore de poezie, muzică şi de el am fi încă pământ încruntat, ca pe poveste, serată de omagiere, vizionare vremea zimbrului. Abia cu versul lui ne- de fi lme documentare, ore şi reviste bi- am desfăcut spre soare. Dar tot cu el am bliografi ce, prezentări şi lansări de carte depăşit şi pieritoarea minută a fl orii, înve- şi de opere muzicale, întâlniri cu scriitori, cinându-ne cu suveranele constelaţii. Des- vernisaj de pictură etc. Mă bucură faptul călecat din genună, Eminescu e împăratul că cei împătimiţi de Eminescu – partene- adâncului şi înaltului românesc”. rii cu care colaborăm, se implică cu toată De opt ani activitatea CAIE este axa- bunăvoinţa şi cu toată dragostea pentru tă zi de zi pe valorifi carea şi promovarea a participa la toate aceste evenimente patrimoniului eminescian pentru oricine de importanţă naţională. ne păşeşte pragul. Dacă nu-l păşesc, le venim în întâmpinare şi ne deplasăm noi cu un program: fi e la un liceu, la o şcoa- lă, la un colegiu, la o universitate, fi e prin mass-media, ca mai apoi să ne cunoască şi să ni-l păşească pentru a-l cunoaşte pe Eminescu pas cu pas şi să ducă mai de- parte frumuseţea creaţiei sale, pentru că fără el am fi cu toţii mai săraci. Cu Mihai Eminescu toţi aceşti ani suntem mai bogaţi, ne cunoaşte o lume întreagă, datorită traducerilor şi aportu-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 23 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

Acad. Eugen Simion, iniţiatorul şi pe Eminescu cel adevărat, ne-cenzurat, coordonatorul proiectului de editare a vor veni aici la Centrul Eminescu. Prin manuscriselor eminesciene, a avut mai acest eveniment Chişinăul devine un multe vizite la CAIE, la ultima i s-a decer- oraş cu adevărat eminescian, anume aici nat Premiul CAIE pentru anul 2007 pen- este foarte multă nevoie de Eminescu. tru valorifi carea şi promovarea operei şi Pentru că Eminescu ne-a ajutat să supra- personalităţii lui Mihai Eminescu. Dum- vieţuim, să avem limba română, alfabet nealui a promis că va face totul şi CAIE va latin. Deci Eminescu ne-a făcut bogaţi, deţine întreaga colecţie a Manuscriselor bogaţi prin dreptul de a ne aparţine, şi al acestui simbol al spiritualităţii noastre, prin dreptul de a-i aparţine”. pentru că „românii au sentimentul că Odiseea manuscriselor eminesciene Eminescu i-a cuprins şi i-a exprimat mai începe în 1902, când Titu Maiorescu dona bine decât alţii, cu istoria lor, cu miturile Bibliotecii Academiei Române 14.000 de lor, cu suferinţele lor, cu răul interior din pagini primite de la poetul nostru naţi- societatea românească şi cu cel care îi onal, menţionând: „Toate aceste manu- ameninţă din afară”. scripte, aşa cum se afl ă..., le dăruiesc, la Chiar în dimineaţa Zilei de naştere a rândul meu Academiei Române, pentru Poetului a ajuns în Chişinău, şi anume la a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu CAIE această comoară valoroasă a ma- cercetări mai amănunţite asupra vieţii şi nuscriselor eminesciene, donaţie a Fun- activităţii marelui nostru poet”. La trece- daţiei Patrimoniu a Academiei Române, rea unei jumătăţi de veac de la înveşnici- cărei îi suntem adânc recunoscători. rea poetului, Constantin Rădulescu-Mo- Numerosul public a participat la eve- tru afi rma că „Opera marelui nostru poet nimentul de importanţă majoră care a poate fi socotită ca înfi ată de Academie... avut loc cu începere la ora 12.00, simul- Negreşit, Academia nu-l revendică pe tan: la Academia Română – Bucureşti Mihai Eminescu exclusiv pentru sine; per- şi la fi lialele din Iaşi, Cluj şi Timişoara, sonalitatea acestuia este prea mare ca să la Ipoteşti, la Uniunea Scriitorilor din poată încăpea în sânul unei singure insti- Belgrad, la Institutul Român de Cultu- tuţii, dar Academia ţine totuşi să ştie că în ră şi Cercetare Umanistică din Veneţia, sânul ei şi-a găsit genialul poet primii săi la Roma, Cernăuţi, Gyula (Ungaria) şi preţuitori, iar moştenirea sa de manuscri- la Chişinău, în incinta CAIE, s-au lansat se nicăieri aiurea nu şi-ar fi afl at un loc de MANUSCRISELE MIHAI EMINESCU – 12 păstrare, înconjurată de o pietate mai sin- volume, reproduse în condiţii grafi ce de- ceră ca aici, în patrimoniul Academiei”. osebite, însoţite de şapte DVD-uri, cores- Consultate, de-a lungul anilor, de punzător acestor 12 volume. numeroşi cercetători, manuscrisele au Acad. Nicolae Dabija a moderat ajuns într-o stare avansată de deteriorare acest eveniment remarcând: „Academia şi atunci a apărut ideea reproducerii lor. Română, în frunte cu Eugen Simion, un Astfel s-a realizat idealul lui Nicolae Iorga mare îndrăgostit de Eminescu şi de Ba- „nici un rând din Eminescu nu ar trebui sarabia, a găsit o modalitate ca aceste să rămână ne-publicat”, ca şi cele ale lui manuscrise să ajungă la cei îndrăgostiţi Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu de Eminescu. În acest fel, Centrul Aca- şi Constantin Noica. Au fost şi două în- demic Internaţional Eminescu, prin pre- cercări nereuşite de reproducere. C. No- zenţa acestor volume, capătă importan- ica a promovat o adevărată campanie ţă, pentru că cei care vor să-l reconstituie pentru reproducerea acestor preţioase

24 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) manuscrise cu îndemnul: „Facsimilaţi-l sul lui încurajează orice punct de vedere, pe Eminescu!”, mărturisindu-şi credinţa orice interpretare nouă”. Într-adevăr, ori- că „românii, când vor vedea laboratorul cât de mult s-a scris şi s-a editat despre de creaţie al lui Eminescu vor deveni Eminescu, opera lui va fi mereu subiect mai buni, mai serioşi, vor fi mai respec- de cercetări şi obiect de controverse. tuoşi faţă de valorile culturale”. Proiectul Colecţia CAIE se îmbogăţeşte zi de zi avea să fi e realizat începând din 2004, cu ediţii noi ediţii rare, ediţii unicat. Ul- când a apărut primul volum, şi a conti- timele au fost prezentate la expoziţiile nuat până la aceste 12 volume lansate „Prezentul etern eminescian” şi „Lucea- recent. Coordonatorul volumelor este fărul – mit original” (125 ani de la prima Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii publicare): Academiei Române (BAR), coperta şi vi- • Georgescu, Nicolae. Un an din viaţa ziunea grafi că sunt semnate de plasticia- lui Eminescu / Nicolae Georgescu. nul Mircea Dumitrescu, iar redactor este – Bucureşti: Floare Albastră, 2006. Bi- Gabriela Dumitrescu, şef al Cabinetului bliogr. – 368 p. de manuscrise şi carte rară al BAR. Mai • Mihai Eminescu în amintirile contem- sunt de reprodus încă 10 manuscrise şi, poranilor / Daniel Corbu îngrijitor de cu ajutorul unei sume alocate de Parla- ediţie – Iaşi: Princeps Edit, 2005. Bi- mentul României, există speranţe că anul bliogr. – 342 p. viitor proiectul va fi dus la bun sfârşit. Realizată cu o tehnologie perfor- • Popescu, Cristian Tiberiu. Eminescu: mantă, reproducerea este identică, res- antiteza / Cristian Tiberiu Popescu. - pectând toate detaliile într-o redare de Bucureşti: Libra, 2000. – 312 p. excepţie. „Se citeşte chiar foarte bine”, au • Studii eminescologice. Vol 8. Coord. remarcat cititorii CAIE, care au avut inte- Viorica S. Constantinescu, Cornelia res şi marea onoare de a citi din scrisul de Viziteu, Lucia Cifor. – Cluj-Napoca: mână eminescian. Pentru cei interesaţi Clusium, 2006. – 250 p. (nu cred ca cineva să nu fi e curios...) de a-l • Studii eminescologice. Vol 9. Coord. citi pe Eminescu în facsimil îi informez ce Viorica S. Constantinescu, Cornelia cuprind volumele lansate: poeme scrise Viziteu, Lucia Cifor. – Cluj-Napoca: între 1866-1874, poeme scrise între 1874- Clusium, 2007. – 280 p. 1877, articole politice din anii 1876-1880, • Micu, Dumitru. Eminescu în „raza dicţionarul de rime, exerciţii de gramatică gândului etern” / Dumitru Micu. – Bu- greco-latină pentru traducerea Iliadei lui cureşti: Vestala, 2005. – 223 p. Homer, transcrieri evanghelice, proză şti- inţifi că, poezii populare, fragmente dra- • Cubleşan, Constantin. M. Eminescu: ci- matice şi încă multe altele. clul schillerian / Constantin Cubleşan. Mircea Eliade, în articolul Momentul – Cluj-Napoca: Grinta, 2006. – 111 p. Eminescu (1935) afi rma: „S-a scris o biblio- • Eminescu, Mihai. Basarabia / Mihai tecă întreagă despre Eminescu, el atrage Eminescu ; pref. Daniel Corbu. – Iaşi: din nou atenţia din mai multe puncte de Princeps Edit, 2006. – 123 p. vedere deodată. Studiile pe care le pro- • Eminescu, Mihai. Naţiunea română: voacă necontenit constituie dovada că Progres şi moralitate / Mihai Emi- opera lui e mai preţioasă decât legenda, nescu; antologie şi studiu intr. de că geniul lui e mai presus de mitologie. Se Constantin Schifi rneţ. – Bucureşti: revine mereu la Eminescu pentru că scri- Albatros, 1999. – 671 p.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 25 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

• Eminescu, Mihai. Opere politice. Vol. lor noştri incluzându-le on-line în diverse 3 / Mihai Eminescu. – Iaşi: Timpul, site-uri. Este, după cât ştiu, modalitatea ce 1999. – 860 p. vă permite să le puneţi la îndemâna celor • Eminescu, Mihail. Opere complecte interesaţi de conţinutul lor, mai ales acelor / Mihail Eminescu; cu pref. şi studiu tineri, în condiţii de cost zero. Adică, fără să intr. de A. C. Cuza. – Iaşi: Librăria Ro- cheltuiţi nici măcar un singur bănuţ. mânească, 1914. – 680 p. Totodată, accentuez că: toate celelal- • Eminescu, Mihai. Poesii. Tom. 1 / Mi- te modalităţi de difuzare (publicarea sub hai Eminescu; ed. îngr. de Constantin formă de carte pe suport hârtie, include- Botez. – Bucureşti: Cultura Naţională, rea în periodice, transmiterea prin e-mail 1993. – 558 p. ş.a.m.d.) vă rămân, irevocabil, deschise. O altă modalitate de completare a fon- Pentru eventualitatea că dimensiunea dului eminescian este şi prin poşta electro- în MB a fi şierelor depăşeşte capacitatea de nică a CAIE ([email protected], cae@has- recepţie a căsuţelor Dumneavoastră de poş- deu.md). Suntem recunoscători domnului tă electronică, fi ecare dintre ele vă aşteap- Radu Mihai Crişan din România, autorul tă, on-line şi gratuit, la http://www.esnips. mai multor cărţi despre Mihai Eminescu, com/web/RaduMihaiCrisan. Împreună cu care ne-a trimis următorul mesaj: alte investigaţii pe subiecte ultrasensibile. „Domniile Voastre, Vă mulţumesc pentru bunăvoinţă şi Sunt Radu Mihai Crişan, un român răbdarea Dumneavoastră plăcut impresionat de iniţiativa Dumnea- Cu consideraţie deosebită, voastră întru Eminescu. Radu Mihai Crişan”. Simţind ca nu vă vor fi fi ind străine nici Cuvântul aruncă o lumină vie asupra preocupărilor, nici sufl etului, îmi iau îngă- sentimentelor. Sfera tematică a poeziilor duinţă să vă donez trei străduinţe investi- eminesciene, deosebit de cuprinzătoa- gative asupra gândirii economice, politice re, oferă desfăşurări psihologice, intro- şi sociale a lui Mihai (Mihail) Eminescu. specţii, revărsări de elanuri, dragoste Adică, următoarele cărţi: ne-împărtăşită. De aceasta ne convin- – Spre Eminescu. Răspuns românesc gem de fi ecare dată când citim sau au- la ameninţările prezentului şi la zim recitaluri din versurile poetului drag. provocările viitorului Am trăit aceste clipe la Momentul poetic – Testamentul politic al lui Mihai Emi- „LA STEAUA” oferit de declamatori de la nescu liceele teoretice „Mihai Eminescu”, „Ghe- orghe Asachi”, „Petru Movilă”, Liceul de – Cât de „retrograd” este Mihai Emi- arte plastice „Igor Vieru”, Institutul Inter- nescu? 7 răspunsuri unui procuror. naţional de Management etc. Vi le trimit de-ndată. Şase fi şiere. Ritmul versului, muzicalitatea stilu- Sunt autorul lor. Şi, de asemenea, le-am lui, sugestibilitatea formelor literare din tipărit deja pe propriile-mi resurse fi nancia- poeziile lui Eminescu au o armonie uni- re integral. Aşa încât, pentru toate fi şierele, că. Ele formează un tot, o muzică nemai- vă confer dreptul, gratuit şi neîngrădit, să pomenită, o originalitate fără pereche. le multiplicaţi, traduceţi, răspândiţi: unde, Valoarea poetică a textelor lui Emi- când şi cum găsiţi Domniile Voastre de nescu a determinat acea legătură fi reas- cuviinţă. Spre pildă, şi, fi reşte, NElimitativ: că, organică dintre versuri şi melodie, aveţi deplina libertate să le oferiţi semeni- dintre cuvânt şi muzică.

26 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 27 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

Muzica, revărsându-se în adâncimea relui Eminescu în toate ipostazele artei. sufl etului, pătrunde, misterioasă, în cele Plasticianul şi profesorul Vasile Didic a mai tăcute taine ale simţirii. Din îmbina- menţionat talentul şi lucrările tinerilor rea cuvântului şi a muzicii, s-au născut şi autori: Alexandru Iovu „O, mamă”; Mihai se vor naşte opere divine, nemuritoare. Denisiuc „Ce te legeni, codrule”, ”Lacul”; Oaspetele drag, domnul Teodor Zgurea- Violeta Didic „Eminescu”; Eugen Loşche- nu a venit la CAIE de Ziua naşterii Poe- vici „Când amintirile”; Lidia Semeniuc tului cu noua sa creaţie SIMFONIA EMI- „Luceafărul”, „O, mamă”, Olga Ostahi „O, NESCU, în premieră absolută pentru noi rămâi” etc. O surpriză deosebită a fost şi toţi. Maestrul ne-a mărturisit: „Eminescu realizarea pe nepregătite a două lucrări întotdeauna m-a tulburat, m-a emoţio- în creion „Venere şi Madonă” şi „Lucea- nat, m-a inspirat. Cu mulţi ani în urmă am fărul” de către Cătălina Dima, Nicoleta scris cantata Răsai asupra mea, lumină Pavaliuc, Ionela Cernavca, Carina Tarlev, lină, apoi am compus un ciclu de roman- Vitalia Brînzila, Diana Babâră de la Liceul ţe pe versurile lui Eminescu. Am constatat „Gheorghe Asachi”, la CAIE, fi ind prezen- însă că nimeni dintre compozitorii noştri te la manifestare. Mă întreb, oare toate nu a creat o simfonie de inspiraţie emi- acestea nu ne demonstrează cinstirea nesciană, de aceea am hotărât să o fac. continuă, fără sfârşit, a Marelui geniu? Am compus Simfonia Eminescu după for- Acum, Eminescu nu ţine de foame şi mulele tradiţionale, e o creaţie amplă, din patru mişcări, fi ecare cu un motto, cu so- întregul context politic şi cultural vrea să lişti, coruri, orchestră simfonică şi durează ne sublinieze acest adevăr cinic. Asta nu 34 de minute şi 9 secunde”. Astfel colecţia înseamnă că, sătul fi ind, va fi vreun ro- noastră multimedia s-a îmbogăţit cu încă mân fericit că nu-l citeşte şi nu-l iubeşte o operă muzicală de valoare, pentru care- pe cel a cărui naştere şi prezenţă printre i suntem recunoscători compozitorului noi o sărbătorim astăzi. Eminescu nu Teodor Zgureanu şi îi dorim noi realizări. ţine de foame, dar ţine de Absolut!... Să-i Muzica nu mai are nevoie să fi e expli- citim opera! Să-i cunoaştem opera. cată. Ea vorbeşte prin ea însăşi, copleşin- În clipele consacrate lui Eminescu du-te la o prelungă meditaţie. La această netezim cărările către viitor. S-o facem cu meditaţie au readus publicul Nicolae Gri- mult cumpăt, fără dorinţa de a-l sărbă- bincea, acompaniat de Victor Butnaru şi tori „prin noi înşine”, ci prin el însuşi, di- care au interpretat tot în premieră abso- zolvat în noi şi doar astfel să comunicăm lută Rugăciune de Mihai Eminescu. lumii ceea ce a produs în noi Eminescu: Vernisajul de pictură cu genericul vibraţie. Astfel se vor realiza cuvintele Eminescu – nume sfânt, de Luceafăr pe profetice ale geniului nostru naţional: pământ, creaţii ale liceenilor de la Lice- „Da, la voi se-ndreaptă cartea-mi, / ul Internat Republican de arte plastice La voi, inimi cu aripe, / Ah! Lăsaţi ca să vă „Igor Vieru” au completat prezenţa Ma- ducă / Pe-altă lume-n două clipe”. GRIGORE VIERU: OM AL ANULUI ȘI AL DRAGOSTEI Raia ROGAC

Sub semnul dragostei, Organizaţia Chişinău, a organizat în incinta acesteia Mondială a copiilor talentaţi în colabo- o întâlnire de neuitat cu marele poet al rare cu Biblioteca Publică „O. Ghibu” din neamului Grigore Vieru.

28 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Poeta Renata Verejanu a făcut o tre- că mulţi părinţi îi lasă pe seama bătrâni- cere în revistă a realizărilor organizaţiei, lor, câştigă bine în străinătate, câştigă în menţionând că în luna iunie se va des- bani, dar pierzându-şi copiii, familia. Nu făşura cea de-a XV-a ediţie a Festivalului condamn pe cei care pleacă, dar cei care Internaţional „Micul Prinţ”. „Chiar dacă au rămas n-o duc mai bine şi totuşi rezis- ne-a fost greu în ultimii ani, a spus dânsa, tă. Am fost în multe ţări. India îi săracă de am găsit bunăvoinţă la oameni cu sufl et când îi ea, având un miliard de oameni, mare, care au susţinut copiii talentaţi. dar nu i-am prea întâlnit în altă parte. S- Doi ani consecutiv festivalul s-a desfă- a umplut lumea de români, prea uşor ne şurat sub patronajul preşedintelui Parla- desprindem de pământul natal. Pleacă mentului RM, dl Marian Lupu. Pe Grigore intelectualitatea, pleacă tineretul, care nu Vieru l-am avut de mai multe ori în juriu, se va întoarce. Aici, Acasă, mi-am pus pia- îl ţinem în inima noastră şi ne bucurăm tra de mormânt, în satul natal, lângă mor- că este printre noi. Cu urările noastre de mântul mamei. Sunt alarmat de viitorul sănătate, bucurii şi încă multe realizări, îi nostru, dar să nu disperăm. Chiar şi întâl- înmânăm Diploma Om al anului 2007”. nirea aceasta mă bucură foarte mult şi mă În continuare, Veronica Postolachi, înaripează. Încerc să încurajez lumea, dar profesoară de limba şi literatura română şi mie uneori îmi pare că e sfârşitul lumii, la Liceul român-englez „Mircea Eliade”, i-a când însă văd copii talentaţi îmi zic: nu, dăruit poetului cartea sa Cuvântul ca in- nu e sfârşitul, poate e începutul unei lumi strument al magicului în poezia lui L. Blaga noi. Din păcate, în ultimii ani m-am cam şi Gr. Vieru, declamându-i totodată poezia îndepărtat de copii, chiar îmi este dor de Legământ pentru „ca să vedeţi că nu ne- ei, ei m-au salvat în anii grei. Fac parte am îndepărtat de Dumneavoastră, că prin din generaţia cea mai tragică, cea mai scânteia divină, care ne-aţi dăruit-o, ne-aţi traumatizată, trecând prin tăvălugul răz- învăţat dragostea de ţară, de Neam, de boiului, foametei, dar cel mai aspru a fost mamă, de femeie, dar şi de Eminescu, poe- tăvălugul spiritual, fi ind lipsiţi de operele tul care întruchipează spiritul românesc”. valoroase. L-am descoperit pe Eminescu Silvia Goncear i-a dedicat poetului abia la facultate. Azi avem o nouă genera- romanţa Când eram copii odată… ţie, frumoasă, care ne va scoate la liman. Mulţumind pentru primirea cordială, Să fi m mai atenţi, să-i încurajăm”. Grigore Vieru a spus: „De drag de dvs. am Titlul de Om al anului 2007 din par- venit aici. Îmi amintesc de tinereţea mea, tea Organizaţiei copiilor talentaţi a mai mai exact de anul 1973, când reuşisem fost acordat: preşedintelui companiei să trec Prutul. Eram pentru prima oară publice TeleRadio, V. Todercan; directo- la Bucureşti. Mă ţineam pe urma copiilor rului general Moldcell, Yusuf Baeskan; – îmi părea că ei nu vorbesc, dar cântă. managerului general LeoGrand Hotel Vroiam de pe atunci să rămân, să cer azil Convention Center, Ozcan Alcon. Preşe- ca să ajung ajutor de cioban la o stână dintele Parlamentului, Marian Lupu, şi din Carpaţi. Azi am ajuns la Academia fostul Ambasador al Germaniei în Mol- Română. Azi mă ţin din urma copiilor de dova, care continuă să activeze în ţara la noi, în special a celor de la „Mircea Elia- noastră, au fost distinşi cu Diploma Am- de”, sunt aproape de casă. Cât de frumos basador al Culturii Păcii. Toţi cei onoraţi, vorbesc! Avem multe talente. Am hotărât în cuvântul lor de răspuns, au asigurat să rămân aici alături de minunaţii noştri organizatorii că vor susţine şi în continu- copii – sunt curaţi, frumoşi, dotaţi. Regret are cauza copiilor talentaţi.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 29 BiblioPolis ANUL LECTURII

TINERII ȘI „ZĂBAVA CETITULUI”

Dr. Lidia KULIKOVSKI

De mult se vorbeşte că tinerii nu Studenţii, aproape toţi, au răspuns la mai citesc, că tinerii preferă Net-cultura, întrebări în 80 de minute, astfel de- distracţiile… Prima supoziţie – din afara monstrând că nu a fost nici plicticos, bibliotecii – se bazează pe nişte sondaje nici difi cil. Răspunsurile lasă impresia că realizate de ONG-uri, instituţii publice, participanţii au fost sinceri. Discuţiile şi mass-media. A doua supoziţie – din lă- comentariile, împreună cu ei, pe margi- untrul bibliotecii, bazată pe statisticile de nea rezultatelor obţinute, au cimentat bibliotecă, face o probă contrarie: tinerii, impresia de la început, iar acum – şi con- cei cuprinşi de vârsta 17 – 25 de ani, sunt cluzia că răspunsurile trebuie considera- grupul majoritar de utilizatori în biblio- te deschise, sincere. teci, iar necesităţile lor informaţionale Din cei 31 de studenţi – 27 au răs- sunt foarte diverse şi nu se rezumă doar puns că le place să citească, 4 din ei au la bibliografi a şcolară sau academică. ales varianta nu prea. 25 din ei citesc în Care este totuşi adevărul? fi ecare zi, 3 – doar în zilele de odihnă şi 3 – Încheind cursul Sociologia lecturii, foarte rar. Cei care au indicat varianta în am încercat o testare, bazată pe Chesti- fi ecare zi, au fost rugaţi să arate cât timp onarul cititorului, din cercetarea socio- acordă zilnic lecturii. De la 1 la 2 ore ci- logică iniţiată de Biblioteca Naţională, tesc 17 studenţi, 6 dintre ei citesc 2-3 ore, studiu foarte amplu, de cuprindere naţi- 4 au indicat 3-4 ore, unul singur citeşte 5 onală „Timpul şi spaţiul lecturii în Republi- ore şi altul - 6 ore. Un student a indicat că oferă lecturii doar 20 minute zilnic, iar ca Moldova”, care se va desfăşura în luna altul a recunoscut că nu citeşte. aprilie. Grupul testat a inclus studenţi La întrebarea „Care sunt orele prefe- de la Facultatea de Jurnalism şi Comu- rate de lectură” 18 din ei au răspuns că nicare, specialităţile Activitate editorială nu au ore stabile, 11 preferă să citească şi Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţi- doar seara, noaptea. onală. Numărul total de respondenţi au Răspunsul la următoarea întrebare fost 31 de studenţi din anul I de studiu. „Consideraţi că citiţi: foarte mult, mult, Rezultatele obţinute le vom comenta în puţin, foarte puţin” a cerut o evaluare şi câteva numere ale revistei BiblioPolis îm- respondenţii au constatat că citesc puţin - preună cu concluziile generale – citesc 23, mult doar 7 şi unul din ei foarte puţin. totuşi tinerii?* Întrebarea „Vă mai amintiţi autorul şi Chestionarul cititorului, din cerceta- titlul primei cărţi citite de dvs.?” a fost una rea amintită, cuprinde 60 de întrebări. difi cilă: 9 din respondenţi au răspuns că nu-şi amintesc, deşi au o vârstă de 18-19 * Precizăm din capul locului că acest exerci- ani; 9 au indicat poveştile lui Ion Creangă ţiu sociologic nu este parte a cercetării naţionale, – Fata babei şi fata moşneagului, Punguţa deci, nici rezultatele lui nu vor fi parte a rezultate- cu doi bani, Capra cu trei iezi, precum şi lor generale. Studiul BNRM a fost ştiinţifi c eşan- tionat şi cuprinde toate grupurile de vârstă, de Amintiri din copilărie, 2 respondenţi - po- educaţie, profesionale etc. ezii de Grigore Vieru.

30 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Întrebaţi dacă „Există o carte (sau mai Autorii şi titlurile nominalizate fac multe) care v-a format ca personalitate?” parte, în cea mai mare măsură, din pro- au răspuns Da 19 respondenţi, Nu - 7. Cei grama universitară la literatura universa- care au răspuns Da au indicat următoa- lă, câţiva autori - din programa liceală la rele cărţi: J. London - Dragoste de viaţă; literatura română. Nu e rău dacă tinerii L. Rebreanu – Ion; E.M. Remarque - Pe studioşi au autori, din programele de frontul de Vest nimic nou; M. Bulgakov învăţământ, care i-au infl uenţat. Fiind - Maestrul şi Margareta; A. Dumas-tatăl proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii, nici – Contele de Monte Cristo; M. Eliade - nu au reuşit încă, cu mici excepţii, să ci- Maitreyi; Mihai Eminescu - poezie, proză; tească şi altceva decât scrieri din biblio- H. de Balzac – Eugenie Grandet; I. Slavici - grafi a şcolară şi autori în vogă. Mara; Mihail Sadoveanu – Baltagul, H. de Patru dintre respondenţi au indicat Balzac – Femeia de 30 de ani; Th. Dreiser - Biblia, alţi 4 au răspuns că fi ecare carte Jennie Gerhard; Fr. Nietzsche - Aşa grăit-a citită i-a infl uenţat într-un fel sau altul, Zarathustra; Al. Dumas-fi ul - Dama cu ca- mai mult sau mai puţin. melii, P. Coelho – Alchimistul; John Fowles Răspunsurile la următoarea întreba- – Colecţionarul; F. Dostoievski - Crimă şi re „Cât de mult preferaţi să citiţi cărţi, re- pedeapsă; Ch. Bronte - Jane Eyre. viste, ziare, etc.” au fost diferite şi anume:

Foarte mult Mult Mai puţin Foarte puţin Deloc Cărţi 10 14 4 1 1 Ziare 7 10 8 5 1 Reviste 8 11 9 2 1 Dicţionare, enciclopedii 4 11 10 5 1

„Unde şi cât de mult citiţi?” - a fost în- mult, la întrebarea „Ce este lectura pen- trebarea la care noi, bibliotecarii, am aş- tru dvs.?” Răspunsurile susţin ipoteza că teptat să găsim alte răspunsuri. Respon- tinerii citesc. Pentru 24 dintre ei lectura denţii au mărturisit că citesc mai mult este o satisfacţie spirituală. Răspunsurile acasă (30), la universitate (10). Doar cinci la varianta Altceva (ce anume) le putem (5) dintre ei merg să citească în fi ecare adăuga tot aici – tinerii au mai invocat zi la bibliotecă, 6 merg doar în zilele de stări care intră în categoria satisfacţie spi- odihnă la bibliotecă pentru lecturi, iar rituală – un refugiu, o regăsire, evadare în 19 (mai mult de 50%) foarte rar citesc la miracol. O plăcere estetică este pentru 17 bibliotecă, unul niciodată nu citeşte la tineri, O necesitate organică o consideră bibliotecă. Referitor la relaţia lor cu bi- 12 respondenţi, O ocupaţie în timpul liber blioteca cercetarea a rezervat mai multe / o distracţie o găsesc10 studenţi. întrebări, pe care însă le vom analiza şi Satisfacţie, plăcere, necesitate. Lectu- comenta în numărul viitor al BiblioPolis- ra are viitor! Şi tinerii care fac aceste op- ului. ţiuni au viitor! Alte locaţii, ca mijloacele de trans- Dintre ei, 17 au ales varianta potrivit port şi parcurile aproape că nu au acu- căreia lectura este O obligaţie şcolară, mulat răspunsuri. 9 dintre ei mai adaugă: lectura este O Tinerilor respondenţi li s-au oferit obligaţie profesională. Sunt tineri, dar şi mai multe opţiuni, dar să aleagă doar realişti. Mulţi dintre ei nu-şi propun să trei variante care li se potrivesc mai citească pentru ca să devină erudiţi, ci

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 31 BiblioPolis ANUL LECTURII pentru ca să obţină o diplomă, o profe- hauer; Casa mare, I. Druţă; Amantul dnei sie. Prin aceste răspunsuri recunosc rolul Chatterley, D. Lawrence; Madame Bova- lecturii în formarea profesională. Deci, ry, G. Flaubert; Oala cu aur, Hoff mann; iarăşi, lectura are viitor – unul pragma- Coelho (altele); Aşa grăit-a Zarathustra, tic! Fr. Neitzsche; Greaţa, Jean Paul Sartre; Rugaţi să numească Autorul şi titlul Roşu şi negru, Stendhal; Ciuma, A. Camus; cărţii pe care o citesc acum au numit, ma- Indiana, G. Sand; Pe frontul de vest nimic joritatea, autori şi titluri, iarăşi, din pro- nou, A. M. Remarque; Cântătoarea din gramul academic: Umberto Eco Numele mărăcini, C. McCullough; J. Borges – mai trandafi rului (11), Jean Paul Sartre Greaţa multe scrieri; Cel mai iubit dintre pămân- (6) Albert Camus Străinul (2), Albert Ca- teni, Marin Preda; Metamorfoză, Fr. Kafka; mus Ciuma (2) Nathalie Sarraute Fructele Ion, L. Rebreanu. de aur (1). „În ce măsură acordaţi atenţie lecturii Dar sunt studenţi care citesc şi în din următoarele domenii?” În mare măsu- afara programului universitar - L. Tolstoi ră citesc literatură din domeniul artelor - Război şi pace; Jack London - Martin (13), din domeniul istoriei (13) din do- Eden; Mario Vargas Llosa - Lituma în Anzi, meniul fi lozofi ei (11); pedagogie (10), Borges despre Borges, Biblia. ştiinţe sociale (8), teologie (8). Generaţia noastră a ajuns la Borges Se bucură de atenţia tinerilor (17) şi la Biblie mult mai târziu, pe la 35-40 literatura utilitară (cărţi de bucate, cărţi de ani. Tinerii de astăzi, au mai multe cu sfaturi practice, cărţi de divertisment, oportunităţi de a cunoaşte autori noto- ghiduri turistice); ştiinţele exacte, geogra- rii şi valori universale, naţionale şi, prin fi a, ştiinţele naturale, literatura cu caracter răspunsurile lor, ne demonstrează că le medical îi interesează foarte puţin (1, 2 caută, le lecturează. opţiuni la fi ecare). Deloc nu-i interesea- „Vă amintiţi o carte sau mai multe cărţi ză literatura cu caracter agricol şi literatu- care v-au impresionat în mod deosebit (in- ra tehnică. dicaţi autorul şi titlul) şi pe care le-aţi reco- Beletristica contemporană este do- manda altora?” Este încă o întrebare care meniul preferat al multor respondenţi scoate în evidenţă calitatea actului lectu- (22). Tinerii, în egală măsură, preferă rii şi totodată preferinţele actuale ale tine- opere literare ale clasicilor români (20) rilor. Răspunsurile lor: Laleaua neagră, Al. şi opere literare ale clasicilor străini (20). Dumas; Tragedia americană, Th. Dreiser; Interes foarte scăzut, în schimb, înregis- Sigismund şi Persida, Cervantes; Banche- trează genurile jurnal personal şi cores- tul, Platon; Unsprezece minute, P. Coelho; pondenţă (4), memorialistică din spaţiul Dama cu camelii, Al. Dumas; Maestrul şi concentraţionar (1). Margareta, M. Bulgakov; Colecţionarul, J. O mare parte – 19 - preferă să citeas- Fowles; Cuibul de vipere, Fr. Mauriac; Colţ că biografi i ale oamenilor iluştri. Un inte- alb, Dragoste de viaţă, J. London; Jane res deosebit vădesc şi pentru manuale Eyre, Charlotte Bronte; Jennie Gerhard, Th. pentru învăţarea limbilor străine (18). Dreiser (le-aş recomanda tuturor), Străi- Tinerii preferă - au indicat locul 1 - să nul, A. Camus; Procesul, Kafka; Război şi citească proză. Pe locul 2 au plasat poe- pace, L. Tolstoi; Maitreyi, Nunta în cer, M. zia, şi dramaturgia pe locul 3. Eliade; Femeia de 30 de ani, H. de Balzac; Cei care preferă proza au fost rugaţi Ispita nemuririi, Aurelian Silvestru; Victor să precizeze cât de frecvent citesc ceva Teleucă (poezii); Gânduri, A. Schopen- din genurile: poveşti, povestiri, romane

32 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) de dragoste, romane istorice, romane po- Cei care au răspuns DA au invocat litice, romane de aventură, romane poli- următoarele motive: găsesc mai repede ţiste, proză ştiinţifi co-fantastică, jurnal de (când nu am timp să merg la bibliotecă); călătorii, proză de război, proză de idei, e mai rapid de găsit fără a ieşi din casă; eseistică. pot găsi cărţi care nu-s la bibliotecă; Romanele de dragoste au acumu- găsesc mai repede ce-mi trebuie; nu le lat 18 (foarte des) şi 9 (uneori) voturi şi găsesc la bibliotecă; nu le găsesc în altă romanul de aventură 15 (foarte des) şi 7 parte; din lipsă de timp pentru a merge (uneori). Urmează povestirile cu 8 (foarte la bibliotecă; fac rost mai repede de cărţi; des) şi 13 (uneori) puncte şi proza de idei nu le găsesc în alte biblioteci. şi eseistica 7 (foarte des) şi 9 (uneori). Cei care au răspuns NU au invocat Nu sunt interesaţi de romanul poliţist motivele lor: mă supraobosesc; nu-mi – doar 5 puncte (foarte des) şi 9 (uneori); plac lecturile electronice; dăunează să- acelaşi scor, şi în aceeaşi măsură, l-a obţi- nătăţii; nu-mi place; nu am internet aca- nut jurnalul de călătorii şi romanul istoric. să; nu am calculator; nu am timp să caut Cele mai puţine puncte au obţinut în internet; este obositor. O cercetare a romanul politic şi proza ştiinţifi co-fan- preferinţelor de lectură şi a necesităţi- tastică - câte 1 (foarte des) şi uneori 9 lor informaţionale ale utilizatorilor BM pentru romanul politic şi 5 pentru proza (2006) scoate în evidenţă că 80% din fantastică. utilizatori optează pentru lectura tradiţi- Din cei 31 de studenţi doar 10 sunt onală, lectura cărţii. Dacă am realiza un abonaţi la ziare (Săptămîna 4; Jurnal de sondaj acum, credem că rezultatul ar fi Chişinău - 4; Natura - 1; Literatura şi arta altul – doar vreo 70% ar opta pentru lec- – 1; Cuvântul – 1; Antena – 2; Timpul – 1); tura tradiţională. Editorii afi rmă, însă, că un singur respondent este abonat la o vânzările de carte s-au redus drastic pen- revistă, în limba rusă ( Здоровый образ tru că tinerii citesc mai mult pe net… Ei жизни). iată că tinerii de la Jurnalism răstoarnă Puşi în situaţia de a alege – carte, această afi rmaţie. Scadenţa vânzărilor fi lm sau spectacol – 16 au optat pentru de carte este condiţionată de puterea lectura unei cărţi, 13 au ales fi lmul şi 11 de cumpărare a tinerilor, dar şi a întregii un spectacol de teatru. populaţii a RM. Respondenţilor li s-a cerut să alea- Tinerii citesc în mai multe limbi – gă o singură variantă, din următoarele rusă (17), franceză (10), engleză (7), dar cinci afi rmaţii prestabilite, cu care sunt aproape toţi (30) preferă să citească în de acord: limba română şi numai 1 în limba rusă. Cartea este un lucru sfânt 8 Orice s-ar vehicula referitor la lec- turi şi la tineri, rezultatele acestui test Cartea este cel mai bun instrument de 22 ne demonstrează că tinerii citesc. Ci- exprimare şi cunoaştere tesc pentru că au nevoie de modele, au Televizorul detronează cartea 0 nevoie de a se manifesta, sunt curioşi, Internetul va detrona cartea 1 sunt într-o aventură lectorală şi, aşa Analfabetismul recidivează 0 cum afi rmă H.-R. Patapievici că „orice Întrebaţi dacă citesc cărţi în Internet, aventură este o formă a căutării”, tinerii afi rmativ au răspuns doar 6. Uneori - ci- studioşi caută să cunoască, ca să înţe- tesc 15, iar 10 respondenţi nu citesc de- leagă şi să devină oameni care cunosc. loc în Internet. Tinerii sunt în căutarea de „metafore

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 33 BiblioPolis ANUL LECTURII ale condiţiei umane care rămân per- ternetului şi web-ului nu a redus lectura manent în mintea cititorului” (James cărţii. Tinerii conştientizează că nu pot fi Knowlson). activi, cetăţeni informaţi dacă nu citesc Rezultatele testului ne demonstrează şi nu recunosc Lectura ca o pre-recuzită clar că Lectura rămâne foarte importantă aproape a tuturor activităţilor sociale şi şi în viaţa modernă a tinerilor. Invazia In- culturale.

MODELAREA SPIRITUALĂ PRIN CARTE

Recent, Biblioteca Publică „O. Ghibu” Poeta Claudia Partole, întemeindu-şi din Chişinău a lansat o amplă campanie discursul pe undele fericite ale amintiri- de lectură cu genericul Modelarea spiri- lor din copilărie, a remarcat că primele tuală prin lectură, menită să sensibilizeze lecturi în familie erau cele de duminică, publicul faţă de această nobilă îndelet- când mama aduna copiii, citindu-le po- nicire. În deschidere, directoarea institu- veşti din literatura naţională şi universa- ţiei gazdă, dna Elena Vulpe, a menţionat lă. „Cartea este prima uşă magică în via- rolul bibliotecarilor din cadrul sistemului ţă. Sunt cărţi la care revii pe tot parcursul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” întru vieţii, bunăoară Tinereţe fără bătrâneţe… asigurarea unor condiţii optime cititori- Poveştile ascund codul genetic al unui lor pentru a le satisface la maxim necesi- neam. Sunt cărţi care ne învaţă, dar şi tăţile de lectură. Adresându-se publicu- care ne dezvaţă. Vreau să închei cu o pa- lui din sală, în special elevilor de la Liceul rabolă. Era un bătrân care scria o carte şi român-englez „Mircea Eliade”, directoa- avea un fi u. La moarte taică-său i-a spus: rea Elvira Grâu, şi de la Liceul Internaţi- „Îţi dau cartea, citeşte-o, e tot ce am”. onal de Management, manager Felicia Fiul însă a aruncat cartea. Mare i-a fost Stahi, s-a mai specifi cat că pe parcursul dezamăgirea când după mulţi ani avea campaniei, care se va desfăşura până la să descopere în fi ecare fi lă bancnote sfârşitul anului 2008, „veţi afl a secrete ale care erau deja devalorizate. Vă îndemn lecturii, fi ecare personalitate marcantă să citiţi cărţile, neaşteptând să găsiţi în având modul său de savurare a cărţilor ele bani, în schimb veţi găsi răspunsuri la citite, veţi putea participa la diverse con- multe întrebări care vă frământă. Eu nu- cursuri interesante, la întâlniri cu scriito- mi imaginez o zi fără ca să citesc, cât de rii, veţi avea prilejul să vi se acorde cărţi puţin. Tudor Arghezi avea să spună tes- cu autografe de la aceştia”. tamentar: „Nu-ţi voi lăsa decât un nume În continuare, dna Veronica Posto- aşternut pe o carte”. lachi, moderatoare a evenimentului, Elevilor li s-au pus întrebări la care profesoară de limba şi literatura româ- aceştia au dat răspunsuri ingenioase. De nă de la Liceul „Mircea Eliade”, chiar din exemplu, la întrebarea De ce avem nevoie start a venit cu un exemplu concludent: de lectură? s-a răspuns în felul următor: patronul spiritual al instituţiei, adică ma- Pentru rele scriitor Mircea Eliade, citea anual – a ne modela sufl etul; câte 220 de cărţi, pentru că anume car- – a deveni oameni culţi; tea este al doilea limbaj al visului, care – a ne îmbogăţi vocabularul. supune sufl etul unei adevărate alchimii, La Cum se deosebeşte omul care citeş- a spus dânsa. te de cel care nu citeşte? :

34 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

După turii poate distruge cugetele fragile şi – gânduri şi idei; nepregătite, dar le fortifi că pe cele ne- – după nivelul de cultură. stricate. Cugetele se împart în mai multe categorii. Primele sunt cugetele stricate La întrebarea Ce ne învaţă cărţile? (pierdute) – acestea sunt cugetele inca- elevii au răspuns pabile de a asimila, crea sau, cel puţin, – să deosebim binele de rău; de a preţui frumosul. A doua categorie – să ne corectăm vorbirea. sunt cugetele nestricate - categoria ge- Un alt test susţinut cu inteligenţă de nerală care doar începe autoinstruirea şi public a fost cel al căutării formulei pen- autodistrugerea. Aceasta reprezintă gra- tru sufl et, lectură, carte. Prezentăm doar niţa dintre omul mediocru şi omul bine o parte din acestea. instruit. Anume această categorie este Lectură: Paşii spre ideal, când trepte- proprie tuturor, ea este obârşia. A treia le cresc, dacă le construieşti zilnic (Valeria categorie este constituită din intelectu- Răilean), Lumea sublimă din spatele coper- ali. Aceşti oameni cunosc bine viaţa şi ţilor (Liliana Barbăneagră), Lectura este o pot asimila orice informaţie. Ei pot învă- mamă care îţi oferă multe cunoştinţe şi înţe- ţa din greşelile altora şi evită să le repete. lepciune (Valeria Grumeza), Calea spre cu- Sunt adevăraţi războinici ai lumii (Paulo noaştere a sinelui (V. Rusu), Cel mai scump Coelho, Războinicul lumii), care învaţă diamant care poate fi găsit într-o mină cu toată viaţa, din fi ecare frunză de toamnă lucruri frumoase (Dana Cristina Dănilă); O căzută, din fi ecare şoaptă a izvorului, din cale în paradis, care duce spre cunoştinţe şi fi ecare cuvânt al unei cărţi, din fi ecare informaţii despre tot ceea ce ne înconjoară fi lă din viaţă. (Alexa Boşneaga); O bijuterie frumoasă A patra categorie sunt cugetele ge- care ne ajută să trăim, să devenim oameni niale, ca Mihai Eminescu, Mircea Eliade, culţi şi inteligenţi (Daniela Bogatâi); Lectu- Lucian Blaga, Einstein, Tomas Edison, ra este odihna sufl etului (Olga Spânu); Lec- Walter Scott, Jack London, Platon, Aris- tura este ceva ademenitor în care se ascun- totel, Plutarh etc. Aceşti oameni creatori de magia sufl etului (I. Moroz); Acţiunea de au răscolit biblioteci întregi, au studiat a intra în cultura sufl etului (Al. Conovali). civilizaţii străine pentru a deveni intelec- Aceste raze de lumină au fost expri- tuali. Prin intermediul lecturilor febrile mate de elevi începând de la clasa a V-a au ajuns la treapta în care cărţile sunt o poartă spre interiorul creator al fi ecăru- şi terminând cu cei din clasa a VIII-a. ia. Anume această categorie, acest tip de La desfăşurarea concursului decla- cugete este infl uenţat de mănăstirile cu- matorilor Artista emerită Ninela Caranfi l noaşterii, templele culturilor universale, i-a îndemnat pe toţi să trăiască poezia, centrul lumii – bibliotecile. fi indcă aceasta constituie un adevărat miracol. Vasile Rotaru Cele mai profunde şi mai inspirate Lectura nu are preţ însă au fost eseurile, prezentate atât ju- riului, cât şi publicului. Cartea reprezintă un sufl et. El trăieşte Iată câteva din ele. de mii de secole pentru a ne călăuzi. Cu toate că nu toţi receptează mesajul căr- Biblioteca – forul de creare a cuge- ţilor, ele nu şi-au pierdut speranţa con- telor alese tinuând să caute talente, noi înţelepţi şi Lectura este asemenea alcoolului, genii. Pare bizar ca o carte să aibă sufl et, spunea Mircea Eliade. Voluptatea lec- sunt doar nişte mâzgălituri negre pe o

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 35 BiblioPolis ANUL LECTURII foaie, dar de fapt ea conţine cele mai este asemeni unui far: răspândeşte lumi- măreţe gânduri ce ne duc spre lumină. nă binefăcătoare în jur înzestrând omul Şi-a găsit mulţi adepţi cărora li s-a părut cu credinţă, pace şi dragoste de viaţă. că sfaturile lor sunt efi cace. Printre ei se găseşte şi Mircea Eliade. Victoria Colesnic De mic se lăsase dus pe valurile lecturii, îi Rolul cărţii în viaţa marilor perso- plăceau în special romanele de aventuri. nalităţi Se pare că zilnic aduna tot mai multe cu- Cărţile sunt dintotdeauna izvoare de noştinţe şi trebuia să fi e primul în clasă, nesecat. Din ele sorbim cu însetare până dar având o pasiune atât de puternică în prezent. Cartea te poartă prin lumea faţă de lectură, deseori nu-şi făcea teme- pe care o deschizi. Deschizând-o, tu călă- le, iar la lecţii citea chiar în faţa profesori- toreşti prin sufl ete, gânduri şi frumuseţi. lor. Astfel rămase corigent la trei materii: Cărţile redau idei şi gânduri valoroase. română, franceză, germană. Reuşise să A. Tolstoi spunea: „Cartea este o conver- le corecteze, dar setea de lectură nu scă- saţie cu un om deştept”. Ea este izvorul dea. Începuse să citească mai mult şi mai înţelepciunii, care prin sine prezintă un mult, i se înroşeau ochii şi îl dureau prea mijloc pentru păstrarea amintirilor, ex- tare, iar mai târziu reduse somnul la pa- perienţei de viaţă şi poate un leac pentru tru ore. Mircea Eliade devenise un cititor neştiinţă. Scopul unei cărţi, scria Balzac, înfl ăcărat, ca mai apoi să-şi demonstreze „Este să te facă să gândeşti înainte de ori- inteligenţa în valoroasele-i opere. Lectura nu are preţ şi nu o putem ce”. Omul fără carte ar rămâne la nivelul vinde. O vom păstra în adâncul sufl etu- epocii de piatră. Marin Sorescu ne spune: lui nostru, amintindu-ne de sfaturile ei. „Sărăcia de exprimare duce la îngustarea minţii şi efectele acestei îngustări sunt Cristina Cozaru mai nocive decât efectele fumatului”. Fericirea din cărţi Întărirea labirintului memoriei, vor- birea şi scrierea corectă a limbii româ- Mulţi sunt de părere că fericirea nu neşti, deschiderea sufl etului către cul- poate fi explicată, e doar o stare de exal- tură - toate aceste virtuţi le poţi cultiva tare pentru o durată mică. Oare fericirea prin lectură. Fără lectură umanitatea ar poate fi un mod de a trăi? degrada. Scriitorii, cărturarii, profesorii Cu toţii facem parte din acelaşi me- – toată intelectualitatea la timpul ei a canism mişcător: Viaţa. Suntem copleşiţi jucat un rol decisiv la transmiterea cu- de problemele cotidiene şi fi ecare găseş- te ceva care-l aduce la o stare de bine, de noştinţelor întru perpetuarea naţiunii. fericire: o plimbare, un somn dulce sau Prin citirea cărţilor descoperim scriitori o cafea. Mulţi însă îşi găsesc adăpostul iluştri: Eliade, Sadoveanu, Kipling, Tol- fericirii în lecturi. stoi, Hugo, Dumas, Shakespeare ş. a. Lectura dezvăluie sentimente şi Aceştia, la rândul lor, apelau la lectură şi gânduri, contribuie la formarea unor cărţi pentru autoinstruire, dezvoltarea concepţii. Intensitatea trăirilor este ne- cultului şi inteligenţei. Marii cugetători maipomenită. În timpul lecturii putem ai lumii îi aveau ca model de inspiraţie fi absolut oricine şi face orice, indiferent pe predecesorii lor, astfel ei fi ind niş- de vârstă sau destinaţie, fără a ne supu- te urmaşi şi succesori cu misiunea de a ne vreunui risc. aduce şi a reformula mai măreţ ideile lor Cărţile susţin o punte spre înţelep- pentru a continua drumul spre eternita- ciune şi dăruiesc dragoste. Iar aceasta te şi a îndeplini visul nevăzut şi netermi-

36 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) nat al omenirii. Un exemplu în acest sens ca geneză, realizându-le şi aducându-le ne poate servi omul de ştiinţă, pacifi stul la bun sfârşit visurile neterminate. care a schimbat destinul lumii şi şi-a do- Radu Caras rit un guvern mondial – Einstein. Un alt exemplu ne poate servi personalitatea Învingători la toate etapele de con- enciclopedică a lui Mircea Eliade, care a curs au devenit: învăţat engleza pentru a-l descoperi pe Cristina Cozaru, Victor Rusu, Olga Pâs- unul din cei mai învăţaţi oameni ai seco- lă din clasa a VIII-a; lului XX – James Frazer. El s-a ocupat de Olga Spânu, Cristina Sibov, Gabriela etnografi e şi e considerat întemeietorul, Cernolev din clasa a VII-a; promotorul studierii credinţei primitive. Daniela Bogatâi, Alexa Boşneaga, Va- Eliade s-a inspirat din cărţile lui Frazer, leria Grumeza din clasa a V-a. studiindu-le detaliat şi îmbogăţind ope- În încheiere, profesoara V. Postolachi ra lui cu ideile sale. Opiniile, în această a apreciat contribuţia fi ecăruia la discuţii ordine de idei, le-a expus în: Istoria cre- şi concursuri, mărturisind elevilor: „Vă văd dinţelor şi ideilor religioase, Cosmologie şi intelectuali ai neamului nostru, căci anu- alchimie babiloniană ş. a. La fel şi fi losofi i me M. Eliade spunea că intelectualii sunt actuali au ca idoli pe Kant, Platon, Socra- elita neamului. Bogăţia noastră este în su- te, Teofrast şi alţi înţelepţi din neamul lui fl etele şi în conştiinţa noastră. Fiecare cre- Esop şi Herodot. ator îşi are starea sa - când construieşte, Am ajuns la concluzia că toate per- creatorul arde. M-a bucurat mult limbajul sonalităţile marcante au avut ca izvor vostru, rostirea, trăirea sufl etească”. de inspiraţie nesecat cartea şi prin inter- Directoarea bibliotecii-gazdă a ţinut mediul lecturii au cunoscut opera stră- să mai menţioneze că şi în continuare moşilor – mândria umanităţii mondiale elevii sunt aşteptaţi cu drag la campania şi naţionale. Ei au dus spre nemurire de lectură a Bibliotecii „O. Ghibu” pentru cetatea de dăinuire, gândurile şi spiritul modelare spirituală. predecesorilor, ale căror idei le-au avut Consemnare: R. ANDREI DATORITĂ UNEI PROZE DEPRIMANTE, AM PUTUT DEPĂȘI O STARE DE DEPRESIE...

Olga ALEXEEV, studentă, an. II, Facultatea de Jurnalism și Știinţe ale comunicării, USM

Nu totdeauna o lectură pozitivă e ca- din experienţa mea de lectură şi efectul pabilă să producă schimbări pozitive în ei, produs recent asupra atitudinii mele viaţa cititorilor. Uneori, şi tipul de lectură de viaţă. expresionist, sumbru şi negativist, cred Am avut, nu de mult, anumite mo- eu, poate produce minuni. Atunci când tive să cad într-o adâncă depresie, încât te afl i într-o stare de grea depresie, când aveam impresia că nimeni nu mă va pu- ţi se pare că prea puţine au rost în viaţă, tea readuce la viaţa normală. Credeam o asemenea lectură e un minunat reme- că, efectiv, nu mai am motive să fac ceva, diu, un leac salvator. Îmi voi împărtăşi şi la ce bun să o continui aşa, când în via-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 37 BiblioPolis ANUL LECTURII

ţa aceasta atâtea lucruri sunt imprevizibi- apărea şi mai sumbru, din cauza situaţiei le, când de la oricine te poţi aştepta la tot neprevăzute, dramatice, prin care tre- felul de vicleşuguri, alte „surprize” aducă- cusem personal. În romanul lui Camus toare de necazuri, indispoziţie, zbucium marea nenorocire a fost adusă de nişte şi chin sufl etesc? Da, mi s-a întâmplat rozătoare, de nişte şobolani. Tragedia a ceva ce nu puteam nicicum prevedea: m- cuprins orăşelul francez pe neaşteptate. a trădat o colegă, pe care o consideram Era un orăşel ordinar, unde oamenii du- prietenă foarte bună, apropiată. La înce- ceau cel mai obişnuit mod de viaţă. Iată put, şocată, nu am ştiut cum să reacţio- însă că brusc, nenorocirea - o tragedie nez, şi cum sunt de felul meu cam timidă, greu de imaginat şi greu de descris, s-a am început să plâng... – altceva, în acea strecurat şi a atacat oraşul, paralizându-l situaţie, nu mă ducea capul să fac. prin această invazie a micilor, dar nenu- Am abandonat orice gen de activita- măratelor şi agresivelor rozătoare. te, consideram că nu mai are nici un sens Aveam în faţă un adevărat haos, în- să mă ocup de ceva serios şi astfel mi s-a vălmăşeala şi neputinţa unor oameni creat foarte mult timp liber. afl aţi în mrejele acestei monstruoase Şi iată că într-o zi, o întâmplare a tragedii - ciuma. Mi s-a făcut milă, când schimbat brusc lucrurile: fi ind absolut li- am văzut că străduinţele medicului se beră, am hotărât să citesc un roman - Ciu- năruiau, când am văzut că raza de lumi- ma, de Albert Camus (1913-1960). Nu, nu nă a speranţei de salvare se stinge, iar din cauza că trebuia să-l citesc conform epidemia se extinde mereu. programei de studii, pur şi simplu, cum Am fost cuprinsă de un adânc senti- am spus, aveam mult timp liber şi trebu- ment de compasiune, amestecat cu du- ia să-l umplu cu ceva, iar despre scrierile rere, dar, totodată, m-am gândit atunci lui Camus auzisem numai impresii bune. că în lumea aceasta se întâmplă tragedii Am mers la mica bibliotecă din blocul de incomparabil mai mari decât stresul prin studii nr. 1, merg acolo destul de des şi care trecusem eu. Şi am mai înţeles că pentru că cititorii sunt serviţi de o biblio- soarta ne poate implanta pumnalul tra- tecară foarte amabilă, care ne recoman- gediei atunci când ne aşteptăm cel mai dă lecturi captivante, iar când îi soliciţi puţin, fără să ne întrebe dacă suntem ceva concret – întotdeauna îţi va găsi din pregătiţi sau nu de a primi lovitura, de fonduri ceea ce doreşti. Nu ştiu de ce toc- a o înfrunta. mai atunci am decis să-l citesc pe Albert Da, am citit pe nerăsufl ate, preţ de Camus, să descopăr tainele scrisului lui, patru ore paginile romanului, înfi orân- ale gândirilor, ale fi lozofi ei sale. du-mă şi îngrozindu-mă de cele descrise Am primit imediat cartea comanda- de autor, căci toate evenimentele, trăiri- tă. Citeam uşor, cu pasiune romanul, era le, nenorocirile personajelor din Ciuma într-atât de captivant că nu mă puteam lui Albert Camus treceau prin inima mea. rupe de la paginile lui. Întreaga naraţiune Ceea ce citeam şi ce simţeam în tim- este dominată de o atmosferă sumbră, pul lecturii mi se refl ecta pe faţă. Căci, depresantă, deprimantă, nici o situaţie una din cititoarele bibliotecii în care mă comică sau mai relaxantă, doar stres, oa- afl am, s-a apropiat şi mi-a zis : „Cer scu- meni neajutoraţi, angoasă, moarte, tuse, ze... Însă, cartea pe care o citiţi, se vede, sânge, insufi cienţă de oxigen, chinuri, este foarte interesantă, nu-i aşa?...” despărţire, noroi şi frig... Astea relatează Am privit-o şi momentan nu am ştiut autorul acolo, iar în ochii mei, acest pe- ce să-i spun: romanul, pur şi simplu mă isaj al morţii necruţătoare şi mizerabile frapase, dar mă şi zăpăcise totodată...

38 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Apropiindu-mă de sfârşitul romanului, Cartea menţionată mi-a schimbat credeam că totuşi voi ajunge la un hap- radical mondoviziunea, în bine, desigur. py-end, că doctorul, până la urmă, va găsi Am început să recepţionez toate mo- leacul salvator. Murea întreaga populaţie mentele vieţii prin alt unghi de vedere. a orăşelului, ciuma bântuia mai mult de Îi sunt foarte recunoscătoare lui Albert jumătate de an, începuse de cu primă- Camus, harului său de scriitor, care m-a vara şi iată că, în textul naraţiunii, iarna făcut să-mi opresc atenţia, să mă aplec bătea deja la geam, iar oamenii continu- asupra acestei cărţi excepţionale! Nu au să moară... S-a terminat cu aceea că există simple întâmplări, totul îşi are ciuma a plecat ca de la sine, s-a ascuns rostul său. Schimbarea în viaţa fi ecărui ca o laşă, lăsând numai moarte şi durere cititor, avizat sau neavizat, o poate pro- în urma sa, a dispărut aşa, ca sufl ată de duce nu neapărat lectura pozitivă, înăl- vântul pustiului, părăsind locurile şi vic- ţătoare, ci şi asemenea lecturi presante timele, dar nu se ştie pe cât timp. produc uneori minuni. Cum ne putem Datorită acestui roman am mai înţe- da seama, până la urmă, orice carte îşi les că există lucruri pe care nu suntem în are cititorul său pe care îl regăseşte ne- stare să le schimbăm, oricât de mare ar fi apărat! dorinţa noastră. Nu, în nici un caz nu sunt încântată După ciumă, lucrurile reveneau cu de cele descrise în romanul Ciuma - cu greu la normal, dar deja nu mai căpătau dramatism, pe alocuri - în spiritul unor poziţia de status quo. Asemeni şi în situ- creaţii de groază; sunt fericită că totul a aţia mea, după trădarea din partea unei fost doar fantezia autorului şi nu în reali- persoane în care aveam maximă încre- tate. De aceea, sunt bucuroasă că acum, dere, durerea sufl etului meu se vindecă ieşind pe stradă, întâlnesc în cale mai greu, încrederea se restabileşte anevoios mulţi oameni veseli, binevoitori care, şi nu va mai fi ca înainte. Dar, oricum, îmi ajungând acasă, probabil că în cele mai dau seama că sunt pe lume adevărate dese cazuri sunt sănătoşi, vor să ducă o tragedii - de mari proporţii şi foarte adân- viaţă mai demnă, iar unii, înzestraţi cu ci – infi nit mai dureroase decât cele ce vivacitate, cu optimism, propagă ase- se petrec în interiorul nostru. Iată ce-mi menea stări şi printre alţii, printre cei cu sugerase cartea lui Albert Camus, pentru probleme, necazuri sau mai marcaţi de care marelui scriitor francez i s-a acordat pesimism. cel mai prestigios premiu din lume – Pre- În concluzie, vreau să subliniez acest miul Nobel. Adevărata tragedie e atunci adevăr – că lectura are proprietăţi revita- când se abat nenorocirile şi nu ştii la ce să lizatoare, e o hrană necesară sufl etului, te aştepţi, nu ştii cum să acţionezi. E ceea dar în numeroase cazuri e şi un leac de ce aduce durere şi moarte aproapelui mare preţ, pe care trebuie să-l căutăm şi tău, iar apoi nenorocirea se retrage tiptil. să-l administrăm cât mai des. ЛЮДИ И КНИГИ: 20 ЛЕТ СПУСТЯ Ольга МЕДВЕДЬ, зав. отделом искусств библиотеки им. М.В. Ломоносова

Сорокалетний опыт работы и жи- ды чтения, или вернее, её отсутствия вой отклик сердца на проблему жаж- побудил поразмышлять и вспомнить

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 39 BiblioPolis ANUL LECTURII

о самом читающем народе в мире, к эти книги переплетались и получали коему относимся и все мы. жизнь. Так жила немногая часть самой Возможно, это и на самом деле читающей в мире нации. Кто был пос- было так, хотя при этом индекс запре- мелее, тот переписывал «Доктора Жи- щенных книг включал в себя тысячи ваго» и другие запрещённые книги. Их наименований — сюда мог попасть выдавали на одну ночь. Так мы жили, любой автор, историк или философ, не относя себя к числу диссидентов, если он не был марксистом или верил не выступая против правящей власти в Бога; поэт, если он написал что-то не- и даже не ругая её и, более того, счи- подходящее или после 1917 года ока- тая свою жизнь вполне нормальной. зался в эмиграции. Мог в этом списке Переписывать на машинке стихи Пас- оказаться любой писатель, не только тернака для себя было можно, но вот Солженицын (что было логично, ибо распространять — нет, ты тут же ста- он был жестким критиком режима), но новился «матерым врагом советской и коммунист Луи Арагон, посмевший власти» И это уже было наказуемо. критически отозваться о вводе совет- В сущности, если вдуматься, нельзя ских войск в Чехословакию, остава- было влиять на умы и сердца окружа- ясь при этом и марксистом, и комму- ющих — на все остальное смотрели нистом, и атеистом. Читать, казалось, сквозь пальцы. просто-напросто было нечего и, тем Но были, однако, писатели, кото- не менее, люди все время читали. рых совсем не читали, ибо их текстов Хорошие книги были дефицитом. просто не было ни в России, ни в Мол- Однако их доставали, покупали с рук, дове. Это, прежде всего философы и переписывали на машинке. В основ- среди них религиозные. Знали неко- ном это была поэзия: Гумилев, Ман- торые имена, это тех, кто был издан до дельштам, Цветаева, Волошин и др. революции 1917 г. Поэтому мистика Теперь это звучит смешно, но ведь Владимира Соловьева знали многие, многие из нас впервые увидели текс- кто интересовался философией, а вот ты этих и подобных им авторов, напе- о. Сергия Булгакова могли прочитать чатанными в книге только «недавно» единицы. «Книжные жуки» с издания- - 20-25 лет назад. Помню, как в апреле ми, привезенными из-за границы, не 1986 г., к 100-летию со дня рождения связывались. За это сажали. С фило- Н. Гумилева, журнал «Огонёк» опуб- софской литературой с 1920 по 1985 ликовал несколько стихотворений -1990 гг. читатель был незнаком. А это поэта. Это была настоящая сенсация! почти полностью Н.А. Бердяев, С. Бул- Журнал, который издавался многоты- гаков, С. Франк, Л. Шестов, Г. Федотов, сячными тиражами, расхватали мгно- Г. Флоровский, П. Флоренский и др. В венно. сущности, мы застряли где-то в нача- Кто-то читал и переписывал на ма- ле 20-х годов и жили только воспоми- шинке дамские романы Локка, Оли- наниями тех, кто выжил и ещё что-то вию Уэтсли, детективы Агаты Кристи. помнил. Это была своего рода индустрия. Че- Но вот времена изменились. Про- тыре экземпляра под копирку — ни шло 20 лет. Целых двадцать или толь- ксероксов, ни компьютеров, ни при- ко двадцать. За эти годы переведено нтеров не было. Мы об этом уже забы- на многие языки и напечатано все, ли. Каждый менялся с друзьями. Затем и теперь невозможно представить в

40 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

какой ситуации мы жили совсем не- Под запретом была не иная идео- давно. логия, а то, что ни с какой идеологией 1986-1988 гг. Выходили журналы не связана простая жизнь. Мы жили и книги: Н. Гумилев, Ходасевич, Г. Ива- в условиях среднего арифметическо- нов, И. Одоевцева и др., вслед за по- го между казармой и теплицей. С од- этами философы. В читателях пробле- ной стороны все запрещено, с другой мы не было. Мы, действительно, были — никто ни за что ответственности не не только читающим народом, но еще несет. Отразилось это и на круге чте- и бурно обсуждающим прочитанное. ния. Основная масса людей читала Казалось, людям дана возможность все эти годы то, что было под самым прочитать все, что было сокровенно, страшным запретом. Не Гумилева и не что было под цензурой, и они с вос- Бердяева с Булгаковым, а всего лишь торгом этим пользовались. В библио- романы о «красивой» жизни и эту теках были очереди. жизнь стремились воплощать в меру И вдруг совершенно неожиданно вместимости каждого. Читать серь- ситуация изменилась самым резким езную литературу стало некогда. Она образом. Стало казаться, что чело- требовала времени и труда мысли. Но век потерял интерес к книге чуть ли радует и другое. Сегодня философов и не полностью. Книжные магазины поэтов читают раз в десять или двад- полны книг. Я пытаюсь себе предста- цать больше, чем в годы моей юнос- вить, что было бы, если бы я увидела ти. Слава Богу, что они изданы и есть все эти книги, продающимися в годы в магазинах и библиотеках, что они моей юности... Все античные авторы, спрашиваются и читаются... поэты средневековья, русские, иност- Иллюзия того, что они не нужны, ранные, серия «Литературные памят- создается потому, что те тиражи на ники», которые купить в 70-е — 80-е пишущих машинках и те, что приво- годы было невозможно, а если удава- зились из-за границы, составляли де- лось — радость была детской. Тацит, сятки экземпляров, тогда как теперь Мадам де Сталь, «Рукопись... Потоцко- все-таки тысячи. го», «Опыты» Монтеня, полный Данте, Культура не погибла благодаря Веневитинов и Фет, Бодлер и Цветае- просвещенным и читающим людям. ва. Могли ли мы мечтать? А дамские романы и детективы вне А теперь? Все лежит, все доступ- зависимости от того, хорошо это или но и при этом мало кому нужно. Что плохо, спрашиваются и раскупаются случилось, почему потерян интерес к во всех странах. Теперь к ним приба- чтению, к книгам? Что сегодня читают вилась и Молдова. Радует и то, что есть учителя и библиотекари? Теперь, ког- книги, есть библиотеки, есть люди чи- да за плечами целых два десятилетия, тающие. прожитых в условиях свободы слова, И, наверняка, ещё двадцать лет стало ясно, что под запретом были не спустя кто-то расскажет о сегодняш- только поэты и философы, мыслите- нем дне, как о начале возрождения, ли и богословы, под запретом были и т.е. oживления интереса к литературе невинные романы о том, кто как ест, серьёзной, ведущей к познанию Ис- во что одевается и кого любит. Ины- тины, делающей человека свободным ми словами - литература о частной жить в красоте и правде. Главное в это жизни. верить и воплощать.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 41 BiblioPolis PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL

HASDEU CEL MARE Ioan MÂNĂSCURTĂ

Ultimele acorduri ale rist, prozator, dramaturg, verii, acorduri majore de poet, publicist, om de orgă, când nisipul de ste- stat, acela care ne-a lăsat le din clepsidra cerului conceptul incomparabi- prinde să curgă spre Pă- lei opere Etymologicum mânt... Epocă doldora de Magnum Romaniae, Prin- cuget şi de gând, când se cipii de fi lologie compara- coace visul primăverii. Şi tivă ario-europee, Cuvinte plecarea, stingerea de fa- din bătrâni, Ion-Vodă cel cle într-o mare catedrală, Cumplit, Istoria critică a incredibilă şi după atâta României... amar de vreme, plecarea Conştient de faptul spre tărâmurile de împă- că numai enumerarea care a aceluia care-i scria titlurilor de lucrări ieşite fi icei sale afl ate la Paris: de sub pana lui Hasdeu „...şi să nu uiţi niciodată ar ocupa un spaţiu mult că te cheamă Hasdeu, iar prea întins, mă limitez la deviza familiei noastre constatarea unui trist pa- este: Patrie, Onoare, Ştiinţă”. radox: atunci când vine timpul să stabi- Patrie. Onoare. Ştiinţă... Într-o ţară lim valorile de largă circulaţie, opera lui aproape analfabetă, bântuită de corup- Hasdeu este plasată undeva la periferie, ţie şi vânzare, Hasdeu a luminat apusul deşi i se cuvine un loc de frunte. unui secol şi răsăritul altuia. Explicaţia este simplă: Hasdeu n-a Găsesc o deosebită semnifi caţie în fost un artist genial, condiţie care i-ar fi faptul că dintre toţi marii noştri înaintaşi asigurat o largă popularitate; nici, să zi- magnifi cului Hasdeu anume i-a revenit cem, un lingvist pur sau un istoric pur, ca misiunea să ne treacă în acest secol de să fi e studiat şi să aibă circulaţie printre înfl orire a gândirii ştiinţifi ce şi artistice. specialiştii din domeniul respectiv; el a Nu cutez să judec cât de bine le po- fost o minte genială care s-a consumat triveşte viaţa sau pronia cerească pe şi a luminat în multe domenii, şi adevă- toate, dar ştiu că acest lucru trebuia să-l rata-i mărime, ca şi a munţilor, este greu facă domnia sa Hasdeu cel Mare. El care, de apreciat şi intimidează... printre puţinii români în acea vreme, a Călătoresc prin amintire, deoarece e fost cooptat membru de onoare al socie- unica posibilitate a mea de a ajunge la tăţilor ştiinţifi ce din mai multe ţări euro- izvoare, de a fi acolo unde nu mi-a fost pene şi din Statele Unite ale Americii. El, scris să fi u. Am acum certitudinea că care a fost şi rămâne una dintre cele mai atunci, în 25 august a anului 1907, când complexe personalităţi din câte a cunos- peste fruntea lui Bogdan Petriceicu Has- cut istoria multiseculară a culturii noas- deu s-a fost lăsat noaptea, timpul — tre — lingvist, istoric, critic literar, folclo- pentru o milionime, pentru o zecime ori

42 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) pentru o secundă întreagă, - zic, timpul cataclisme, şi-au aşternut zilele, dar nu acesta grăbit al secolului XX şi-a încetinit şi uitarea peste mormântul lui Bogdan zguduit, crispat şi neînţelegător goana, Petriceicu Hasdeu, al lui Hasdeu cel Mare cunoscând ce pierdere fantastică suferă cu sufl etul deschis către lume şi progres... spiritualitatea noastră; şi pentru că Has- Tristă aniversare la sfârşitul fi ecărei veri, deu cel învăţat şi cel drept avea dreptul care însă se cuvine consemnată. la o moarte senină, ca o împăcare, dar s- Studenţii şi elevii se mai afl ă în va- a stins, blestemând sălbatic soarta care canţă şi sub soarele verii spiritul hiber- i-o luase mai înainte pe Iulia, fragedă nează. Dar mai târziu, când ne adunăm poetă şi mare speranţă nerealizată a li- copilăria şi tinereţea în clasele de şcoală terelor române. Pierderea fi icei, a cărei şi în aulele universitare, profesorii de li- primăvară s-a frânt înaintea celei de-a teratură, cei de română şi istorie ar face nouăsprezecea aniversări a zilei de naş- un gest de pietate pomenind numele lui tere, a tulburat un echilibru şi a înceţoşat Bogdan Petriceicu Hasdeu şi al tragicei o conştiinţă. Hasdeu nu şi-a mai revenit poete Iulia. Un gest care echivalează cu până la sfârşitul zilelor, lansându-se în datoria. Faţă de înaintaşi, dar şi faţă de preocupări fi lozofi ce şi spiritiste. cei care vor purta făclia spre viitor. Deceniile unui secol, timp în care Pentru că lumina naşte lumină. istoria a trecut prin cele mai cumplite (1977)

A PROPOS

ÎNĂLŢAREA SPRE HASDEU A LUI IOAN MÂNĂSCURTĂ

Mă ierte cititorul, mă ierte toţi cei cu Eseul pe care l-am reprodus noi, în amintirea mereu trează şi cu gîndul me- acest număr de BiblioPolis, deschide un reu îndreptat la sfi ntele noastre fi ri vizio- serial de articole omagiale Hasdeu, pe nare – scriitorii din secolul de glorie al li- care le vom insera şi în celelalte numere, teraturii române, veacul al XIX-lea după din acest an, ale revistei noastre. Însuşi Cristos. Mă văd nevoit să prezint aceste faptul publicării acestui eseu poate fi tre- scuze – în fond, e la mijloc o precizare cut şi pe seama întîmplării. Cert e că scri- – pentru că în continuarea eseului de erea materialului însuşi nu a fost o pură mai sus, despre marele Hasdeu, nu mă întîmplare. Era pe atunci autorul, Ioan voi referi la patronul spiritual al Bibliote- Mânăscurtă, student la Facultatea de cii Municipale, dar şi al multor generaţii Litere, secţia de ziaristică, a Universită- de intelectuali români, ci voi înşira cîte- ţii din Chişinău, cred că în anul IV, poate va gînduri despre autorul tabletei. Am după absolvire deja. Oricum, atunci Ioan pentru aceasta cîteva motivaţii, numai a avut o adevărată înălţare, prin două că despre ele voi vorbi ceva mai încolo, seriale cumva distincte şi, totodată – ex- cînd voi simţi că, iată, trebuie pus punct trem de asemănătoare. Erau distincte ca scriiturii. specie, ca gen gazetăresc: pe de o parte

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 43 BiblioPolis A PROPOS

– interviuri, pe de alta – eseuri. Erau ase- law Lem, fraţii Strugaţki, Ray Bradbury mănătoare, pentru că întruneau nişte ca- etc.), ca eseist, ca editor (gestionar a cel lităţi surprinzătoare: aveau o prospeţime puţin două edituri importante: EUS şi aparte a viziunii, o noutate a mesajului şi Princeps), cei care-l cunosc, ştiau că totul a faptelor descrise, un limbaj exemplar, a început de la nişte fulminate interviuri o manieră sui generis de a comunica cu şi eseuri, inclusiv de la o scriere eseistică cititorul şi, deasupra la toate, întruneau despre marele Hasdeu. acele scrieri, discret, dar hotărît, toate În mod fi resc, acele scrieri incendiare elementele necesare pentru nişte lucrări au provocat cele mai diferite reacţii. Din naţionaliste, alias pur şi simplu româ- partea mai-marilor din acea vreme – o neşti, într-un spaţiu în care – pe atunci, crispare provocată de teamă, de spaima infi nit mai altfel decît acum, autorităţile pentru „primejdia naţionalist-româneas- aveau alergie la tot ce e românesc. Voi că”. Din partea unor colegi de breaslă, enumera, din memorie, cîteva din ace- mai tineri, de o seamă sau mai în vîrstă, le scrieri cu adevărat memorabile ale o încîntare amestecată cu invidie. Totuşi, lui Ioan Mânăscurtă: interviuri cu acad. îndrăznesc să afi rm, cu o doză sporită de N. Corlăteanu, cu scriitorii Ion Druţă, încredere: cel mai des, acele scrieri de Gr. Vieru, V. Coroban; cu Maria Bieşu, cu extraordinar debut, şi de solidă temelie Emil Loteanu...; eseuri despre Mihai Emi- pentru o zidire scriitoricească, totodată, nescu, Ion Creangă, B.P. Hasdeu, Z. Ralli- ale lui Ioan Mânăscurtă, au generat uimi- Arbore, Alexe Mateevici, Maria Cebotari, re, încîntare, admiraţie şi alte asemenea Al. Robot şi încă despre sau cu atîtea alte senzaţii. Sunt unul dintre vechii admira- personalităţi marcante ale spiritualităţii tori ai scrisului eseistic al lui Ioan Mânăs- româneşti. curtă (proza de fi cţiune fi ind în genere Scrierile tînărului pe atunci condeier un segment cam străin al perceperilor Ioan Mânăscurtă au constituit nişte exce- mele estetice) şi nu ştiu dacă i-am măr- lente lecţii de frumos, dar şi de dragoste turisit-o vreo dată, chiar dacă, vorba cîn- de Neam şi Ţară, poate mai ales pentru tecului, „ne cunoaştem de-o viaţă” – am tineri, deşi Tinerimea Moldovei, ziarul fost doar colegi ai aceleiaşi promoţii, pe în care le tipărea şi care era pe atunci care o consider una dacă nu de aur, apoi o publicaţie cu adevărat de avangardă, la sigur de calitate aleasă. I-o spun acum, avea un contingent de cititori numeros cînd Ioan Mânăscurtă sărbătoreşte o ani- şi foarte diferit: vreo 100.000 de abonaţi, versare alcătuită dintr-o cifră magică: 5, şi „de la 14 la 84 (sau chiar 94!) de ani”. iar 5, alături. La această confesiune a mea Prin ele, prin tabletele şi dialogurile – nu am nici o îndoială – se alătură, cu din ultimii ani şi după studenţie, Ioan multe urări de sănătate şi noi împliniri şi Mânăscurtă şi-a asigurat o frumoasă alţi colegi de promoţie sau de facultate, ascensiune în arta scrisului, şi-a făcut acum afl aţi „pe orbita Bibliotecii Munici- un bun nume în lumea ziariştilor, apoi pale”. Ceilalţi, îi vor spune un cuvînt ani- şi a prozatorilor, traducătorilor, edito- versar la timpul şi la locul pe care le vor rilor. Cînd s-a impus deja de-a binelea găsi mai potrivite. ca autor de romane şi nuvele fantastice (inclusiv pentru copii şi tineri), ca tradu- Vl. P. cător (inclusiv din mari fantaşti ca Stanis-

44 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) BOGDAN PETRICEICU HASDEU – EUGENIU COȘERIU: SCHIMBĂRI DE OPTICĂ ASUPRA LIMBAJULUI POETIC Violeta PUȘNEAC, studentă, anul III, Facultatea de Litere, USM

Chiar dacă există numeroase lucrări, B.P. Hasdeu pare a fi preocupat de as- studii, monografi i care pun în discuţie va- pectul „limbă poetică”, remarcînd faptul că loarea operei lui B.P. Hasdeu, nu încetează „limba” dată „n-ar trebui să preocupe pe ling- cercetarea celor mai diverse aspecte ale cre- vist, în realitate însă îl ademeneşte nu o dată, aţiei savantului, autodidact, în mare parte. fără ca totuşi să-şi dea seama, de ce anume Faptul explică importanţa ideilor susţinute pe dînsul, vînător al graiului natural, îl atrage de marele şi originalul nostru cercetător. şi-l interesează ceva ce se poate numi, după O deosebită valoare, în amploarea expresiunea lui Humboldt „artă prin limbă” activităţilor desfăşurate de B.P. Hasdeu (Principii de lingvistică, p. 69) (ziaristică, lingvistică, fi lozofi e, istorie, ar- Eugeniu Coşeriu încearcă a găsi în func- heologie, etnografi e etc.), capătă aspectul ţiile limbajului (de reprezentare, de mani- fi lologic de marcă enciclopedică. În Prin- festare şi apel, de referinţă sau de denota- cipii de lingvistică (1881) se expun unele re, fatică, metalingvistică, refl exivă) una de momente-cheie ale lingvisticii teoretice, „plăcere” (după cum R. Jacobson îi zicea like care şi-au găsit expresie, într-o formă ex- = a plăcea), adică acea funcţie desăvîrşită plicită, doar la începutul secolului al XX- ce ar actualiza misiunea limbajului poetic. lea, în Curs de lingvistică generală al bine- Lingvistul contemporan corelează argu- cunoscutului lingvist elveţian Ferdinand mentele proprii cu cele ale savanţilor ce s- de Saussure (1857 - 1913), iar mai tîrziu şi au pronunţat teoretic asupra limbajului po- în lucrările altor teoreticieni ai limbii. etic: Karl Butler, Friedrich Kainz, R. Jakobson, Pentru a găsi un perpetuum mobile în Otto Jespersen, L.T. Hjelmslev, Karl Vossler, cercetările ştiinţifi ce efectuate de B.P. Has- Hegel, Benedetto Croce, Oscar Wilde etc. deu, în special dacă ne referim la studiile de În secolul al XIX-lea Hasdeu ţine cont lingvistică, vom aborda idei relevante din de însemnările cercetătorilor-lingvişti: Principii de lingvistică, § 21 – intitulat Limba Humboldt, Nodier, Lazarus, Steinthal, Max poetică. Raportarea lor la actualitate se va Müller, Schiller, Farrar, Herder, Heyse – care face numai prin prisma comparativ-anali- au avut de asemenea în vizor studierea as- tică, relevîndu-se astfel criteriul analogic pectului „limbaj poetic”. al elementelor esenţiale din paragraful re- Se pare că Eugeniu Coşeriu a căutat un spectiv şi al acelor din grila unei lucrări din răspuns unic la întrebarea: limbajul şi po- secolul al XX-lea. Un punct de referinţă, în ezia sunt acelaşi lucru? Astfel s-a apropi- această ordine de idei, este studiul Limba- at de problema dată pe trei căi: jul poetic de Eugeniu Coşeriu (1919-2002). Eugeniu Coşeriu, marele lingvist ro- 1. prin identifi carea funcţiilor semnului mân, originar din Basarabia, pune în dis- lingvistic; cuţie problema identităţii între limbaj şi 2. prin discuţia – sau cel puţin prin cîteva poezie, adică dacă – şi dacă da, în ce sens, observaţii – despre stilistica devierilor limbajul şi poezia sunt acelaşi lucru, cel (adică a unei întrebuinţări improprii puţin în esenţa lor. sau specifi ce a limbajului);

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 45 BiblioPolis A PROPOS

3. prin abordarea problemei cu privire la procură lingvistului un material bogat şi esenţa limbajului şi cea a poeziei (pe atrăgător, de care totuşi cată a servi cu pază, cale fi lozofi că). căci e periculos, în orice caz, a urmări lumină în licentia poetica... ”. B.P. Hasdeu enunţa subtil: „E cam greu Hasdeu a ţinut să facă o prezentare a a defi ni limba poetică altfel decît prin opozi- evoluţiei „limbei poetice” de la omul primi- ţiune cu limba prozaică” (Op. cit., p. 69). Re- tiv pînă la forma desăvîrşită de exprimare marcă „limba prozaică” drept actualitate în a fi inţei umane în dezvoltarea sa raţională. momentul cînd se vorbeşte, iar „limba poe- Aduce un exemplu concludent în vederea tică” drept „anacronism” în acelaşi moment. paralelismului „fecund” între poet, copil şi Faptul este justifi cat astfel: modul poetului o limbă în formaţiune. Spune că italianul de a se exprima „în ceea ce este adevărat Vico a fost primul care a sesizat pe deplin poetic” este o reproducere oarecum a „co- acest paralelism, enunţînd: „Poetul, copilul pilăriei limbii umane în general”. Stabileş- şi omul primitiv posedă la culme faculta- te interesant similitudinea limbă poetică tea de a imita”. Mai apoi remarcă: „După – limbă prozaică, relatînd, mai înainte, că gest, prima limbă a omenirii a fost limba între „percepţiune” şi „apercepţiune” se cre- poetică”, „acea limbă s-a născut din sărăcia ează o legătură intercondiţionată. Numeşte graiului care nu ajungea pentru a exprima „percepţiune” acea „impresie directamente toate trebuinţele omului primitiv, silindu-l produsă de un obiect oarecare asupra sim- astfel a recurge la ceea ce constituie po- ţurilor, trecînd apoi în „apercepţiune”, cînd doabele poeziei: imagini, ipotipoze, com- cugetarea se apucă a uni într-o singură paraţiuni, metafore, perifraze etc.” Foarte noţiune mai multe asemenea impresiuni”. curioasă ni se pare afi rmaţia: „Este o eroare Ţine să explice că „limba umană în genere de a crede, că oamenii vorbeau în proză îna- se începe prin percepţiune” (Op. cit., p. 69). inte de a vorbi în poezie”. În continuarea ide- Încercînd a identifi ca relaţia limbaj ii, justifi că argumentul cu ajutorul afi rmaţi- – poezie, E. Coşeriu deduce, la un moment ei izvorîte din accepţia germanului Herder: dat, faptul că există un raport între mesaj „Cea dintîi limbă a omului n-a fost decît o şi mesaj, şi mesajul însuşi, adică o funcţiu- colecţiune a elementelor poeziei”. ne care e concentrată asupra mesajului şi E. Coşeriu analizează esenţa defi niţiei asupra modului în care se structurează, se limbajului poetic, din perspectivă stilistică. formează mesajul (este vorba de funcţia Consideră că: „stilul unui autor este totdeau- refl exivă), independent de legăturile cu na o selecţie cu privire la o limbă şi o devie- celelalte funcţiuni. Aici funcţia refl exivă se re cu privire la uzul normal, de întrebuinţare găseşte într-un mesaj foarte scurt, cum ar normală, curentă a semnelor”. Scopul era, fi , de exemplu, unul din propaganda elec- de fapt, de a identifi ca limbajul cu poezia. torală a lui Eisenhower, în „I like Ike” = Îmi În secolul al XIX-lea Hasdeu ţine cont place Ike; adică şi I, şi Ike se găsesc în Like (a de „atitudinea creatoare” a poetului, plăcea). Roman Jakobson numeşte „funcţi- spunînd că ea utilizează nu numai dia- une poetică” această „funcţiune a mesajului lectele peritetice ale grupului său, făcînd concentrată asupra structurării mesajului o alegere a provincialismelor, dar nu mai însuşi”, iar „limbajul poetic ar fi limbajul în puţin şi pe cele anatetice „rechemînd la care această funcţiune este predominantă”. viaţă arhaisme, pe care le răspîndeşte apoi Coşeriu critică teoria dată, demonstrînd că în naţiunea întreagă dimpreună cu neolo- „nu există o funcţiune fatică ” ce se poate gisme din propria sa fabrică”. deosebi de funcţiunea de apel. Analizînd un aspect interesant dintre Hasdeu conchide, în fi nalul studiului, limbaj şi poezie, E. Coşeriu vine cu o altă că „limba poetică, ca un perpetuu reprezen- perspectivă savantă, cea a italianului Be- tant al începuturilor graiului omenesc şi ca nedetto Croce (din capitolul 18 al Esteticii, precursor cel mai activ al limbii naţionale, partea teoretică). Era vorba de felul în care

46 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

B. Croce a identifi cat poezia cu limbajul, care a creat), atunci limbajul este exact ca dar nu orice poezie şi nu orice lucru zis. Le- şi arta, este subiect care se obiectivează. a identifi cat drept activităţi creatoare, adi- Limbajul absolut, dezlegat de celelalte că în momentul lor originar şi în esenţa lor. subiecte, este identic cu poezia. Faptul s-ar reduce la două idei esenţiale: Hasdeu considera că „poezia poporană este şi ea anacronistică fără comparaţiune – limbajul este anterior distincţiei însăşi mai puţin decît poezia cea cultă, care ne pro- între existenţă şi inexistenţă; cură astfel partea cea esenţială a limbii poeti- – limbajul este anterior distincţiei între ce”. Este clar că lingvistul înţelegea aspectul adevăr şi neadevăr. La fel şi poezia, de esenţă încorporat ca expresivitate în po- care – ca şi literatura artistică, în gene- ezia „poporană”. A dedus ca şi în exemplul ral, – este anterioară distincţiei însăşi „aur = galben” - percepţiune şi „aur = gal- între existenţă şi inexistenţă. ben + strălucit + greu” – apercepţiune. Preocupările lui B.P. Hasdeu vizează ex- Tot ce s-a încercat de a remarca în co- municarea dată, cu privire la limbajul poe- plicarea fenomenului limbă poetică, dar nu tic, nu constituie o replică la ceea ce s-a cer- de identifi care a limbajului cu poezia; poa- cetat ştiinţifi c în secolul al XIX-lea (e vorba te doar atunci cînd face distincţie între pro- de Hasdeu) şi ceea ce s-a extins, semantic, în ză şi poezie, se imprimă latura îndoielnică a secolul al XX-lea (e vorba de Coşeriu). Nu am cercetărilor sale, în acest sens. De exemplu, evidenţiat particularităţi distinctive; ţinta cînd vorbea de cercetătorul Then, remarca cercetării defi nitivează posibilităţile de găsi- şi trăsăturile poeziei şi ale prozei ca forme re a unei noţiuni elocvente pentru limbajul „perceptive” şi „aperceptive”. Astfel enunţa: poetic, fi indcă acesta, evoluînd conceptual „Proza reprezintă vîrsta cea aperceptivă a în timp, a rezistat ca formulă, chiar dacă în- graiului; poezia, în trăsăturile ei cele spe- cerca să se identifi ce limbajul cu poezia sau cifi ce, prin care se depărtează de la proză, să se afl e într-o expresie armonioasă. corespunde graiului în copilărie”. Ideea îşi Importante rămîn şi tezele pe care le găseşte complinire prin acceptarea afi rma- formulează Hasdeu în studiul său, în secolul ţiilor expuse de alţi teoreticieni ai timpului al XIX-lea, cu privire la limbajul poetic şi ace- (sec. XIX), de exemplu, Max Müller relata: le teze reformulate de E. Coşeriu. Este ceva „Creatorii limbii umane au fost poeţi. Poe- evident. Valoroase rămîn ideile-bază. Ast- zia este mai veche decît proza”. fel a procedat Hasdeu, a pus bazele pentru Studiul lingvistului E. Coşeriu conţine, concretizarea plăcutului fenomen lingvistic- în fi nalul său, concluzia: „Limbajul nu poate literar şi anume, limbajul poetic. Acesta este fi deosebit de poezie, limbajul este ca poe- valabil şi în secolul al XXI-lea, doar cu o altă zia: cunoaştere intuitivă care mai apoi poa- optică, cu noi manifestări şi conceptualizări. te deveni cunoaştere conceptuală în ştiinţă, fi lozofi e etc.” Faptul, după cum spune Coşe- Bibliografi e: riu, este explicat din punct de vedere „ca- 1. Coşeriu, E. Limbajul poetic // Conferinţe şi prele- litativ”, dar nu „cantitativ”. Pornind de la geri, Iaşi, 1992, pag. 145-163 afi rmaţia lui Croce, identitatea se produce 2. Cuvente din bătrîni, partea I, vol. III, Bucureşti, între limbaj şi poezie sau între limbaj şi artă; 1984, pag. 86-91 fi indcă nu putem deosebi limbajul de artă. 3. Hasdeu, B. P. Principii de lingvistică (studii, recen- E. Coşeriu se întreabă: Limbajul şi po- zii, însemnări), Chişinău, 1974 4. Poghirc, C. Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lingvist şi ezia admit o identitate? De ce? Fiindcă fi lolog, Bucureşti, 1968 „Arta nu se face pentru a comunica, ci nu- 5. Studii de lingvistică şi fi lologie, vol. I, Bucureşti, mai ca să fi e, în sensul în care este Artă, pe 1988 cînd limbajul se face pentru a comunica cu 6. Vianu, T. Arta prozatorilor români, Chişinău, cineva”. Dacă avem subiectul absolut (cel 1991, pag.120-123

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 47 BiblioPolis FILE DE ISTORIE

VOTUL DIN 27 MARTIE 1918 AL SFATULUI ŢĂRII ȘI SCHIMBAREA LA FAŢĂ A BASARABIEI INTERBELICE

Mihai TAȘCĂ, doctor în drept, cercetător știinţifi c superior, Institutul de Istorie, Stat și Drept al AȘM

Izvorât din mişcarea de eliberare tată la 23 octombrie. Potrivit acestei re- naţională de la începutul sec. XX, „ur- zoluţii, „pentru ocârmuirea Basarabiei, gentat” de revoluţia de la Petrograd din în cel mai scurt timp să se alcătuiască februarie 1917, Sfatul Ţării, avea să reali- „Sfatul Ţării”, care urma să fi e compus zeze aspiraţiile românilor basarabeni de din 120 de deputaţi, dintre care 70% mai bine de un secol: constituirea auto- mandate urmau să fi e repartizate mol- nomiei în teritoriul dintre Prut şi Nistru, dovenilor şi 30% minorităţilor naţionale declararea independenţei de Imperiul conlocuitoare. În scopul de a urgenta Rus şi unirea cu România. crearea Sfatului Ţării, congresul ostaşilor Ideea de autonomie şi creare a unui basarabeni, în şedinţa din 27 octombrie organ reprezentativ în Basarabia a fost 1917, a creat un organ special, numit Bi- formulată în programul Partidului Naţi- roul de organizare a Sfatului Ţării. onal Moldovenesc, făcut public la 9 apri- Având în vedere că Sfatul Ţării a re- lie 1917, în care membrii partidului îşi partizat 10 locuri (peste cele 120) mol- propuneau: „să lupte pentru autonomia dovenilor de peste Nistru, Biroul de or- Moldovenilor, adică pentru dreptul de a ganizare, a majorat numărul deputaţilor avea ocârmuirea lor deosebită moldove- până la 150. Biroul de organizare a creat nească”. Odată făcută publică intenţia, o comisie specială care avea misiunea toate acţiunile membrilor Partidului Na- de elaborare a schemei de repartizare ţional Moldovenesc, ale fruntaşilor vieţii a mandatelor. Această comisie, ţinând publice au fost orientate spre a constitui cont de principiul reprezentării politi- autonomia şi organul ei reprezentativ. În ce, sociale, etnice, profesionale etc. a scurt timp această idee a fost aprobată partidelor politice şi categoriilor popu- de majoritatea congreselor şi întrunirilor laţiei, numărul organizaţiilor culturale, organizate în Basarabia din primăvară obşteşti, profesionale existente în acea până în toamna anului 1917. perioadă în Basarabia a repartizat cele Un rol deosebit în organizarea Sfa- 150 de mandate astfel: Congresului mi- tului Ţării l-a avut Congresul Militar Mol- litar moldovenesc şi organizaţiilor mili- dovenesc, care şi-a desfăşurat lucrările tare moldoveneşti le-au fost repartizate între 20 şi 27 octombrie 1917. Cei peste 44 de mandate; Sovietului de deputaţi 800 de delegaţi, reprezentanţi a peste al ţăranilor -30 de mandate, Zemstvei 300 000 de soldaţi şi ofi ţeri moldoveni, guberniale –1 mandat, zemstvelor jude- au redactat la congres mai multe rezolu- ţene – 9; oraşului Chişinău – 3; oraşelor ţii printre care „Despre Sfatul Ţării”, adop- judeţene – 8; organizaţiilor cooperatis-

48 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) te - 5; Partidului Naţional Moldovenesc Sfatul Ţării şi-a deschis lucrările la 21 - 3; Partidului Socialist Poporan - 1; Par- noiembrie 1917, la Chişinău, în prezenţa tidului Socialist Democrat - 1; Partidului a 95 de deputaţi. Cităm după procesul- Socialist Revoluţionar - 1; Sovietului gu- verbal al şedinţei (traducere din ruseşte): bernial al deputaţilor muncitorilor, sol- „Şedinţa se deschide la ora 12 ziua. daţilor şi ţăranilor - 3; Societăţii culturale Deasupra palatului Sfatului Ţării fâlfâie - 1; Ligii femeilor moldovene - 1; Uniunii drapelul Basarabiei. clerului ortodox - 1; Uniunii juriştilor - 2; Înainte de a se începe şedinţa, în cape- Organizaţiei lucrătorilor de la căile ferate la care se găseşte în acelaşi palat, în partea - 2; Organizaţiei lucrătorilor poştei şi te- lui din stânga, a fost ofi ciat un Te-Deum legrafului - 2; Uniunii uniunilor - 1; Uniu- solemn în limba moldovenească de către nii învăţătorilor din Basarabia - 1; Uniunii girantul Eparhiei Basarabiei, Preasfi nţitul învăţătorilor moldoveni - 2; Societăţii Gavril, episcopul Cetăţii Albe, care la urmă ucrainenilor - 10; Societăţii evreieşti - 10; s-a adresat către asistenţă, în moldove- Societăţii bulgarilor - 2; Societăţii nem- neşte, cu următoarele cuvinte: „Îi felicit pe ţilor - 2; Societăţii polonezilor - 1; Socie- moldoveni, cu autonomia. Dumnezeu să tăţii armenilor - 1; Societăţii grecilor - 1; ne ajute. Trăiască Sfatul Ţării la mulţi ani”. Societăţii găgăuţilor - 1. Menţionăm că După aceasta, asistenţa a ieşit din bi- la distribuirea mandatelor pentru mino- serică şi s-a îndreptat spre sala şedinţei, în rităţile naţionale conlocuitoare comisia care a fost introdus de către câţiva soldaţi a ţinut cont de datele statistice incluse drapelul naţional al Regimentului Moldo- pe harta etnografi că a Basarabiei elabo- venesc. Acest drapel a fost sfi nţit de către rată la 1916 de Al. Nour. Preasfi nţitul Gavril cu agheasmă. Corul

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 49 BiblioPolis FILE DE ISTORIE protoiereului Berezovschi a executat im- procesul de unifi care a românilor într-un nul naţional „Deşteaptă-te, române” şi stat naţional unitar. Aşadar, Sfatul Ţării a „Pe-al nostru steag e scris unire”. Asistenţa, fost cel care a votat primul unirea cu Ro- cu entuziasm, striga: „Ura”, „Trăiască”. La mânia, fi ind un exemplu pentru celelalte prima şedinţă Sfatul Ţării l-a ales pe Ion provincii româneşti, care l-au urmat. Inculeţ - preşedinte, iar la următoarea - Din punct de vedere cronologic şi prezidiul şi comisiile permanente. statistic, activitatea Sfatului Ţării se pre- O şedinţă specială a avut loc la 2 de- zintă astfel. A fost convocat în două se- cembrie 1917, când Sfatul Ţării, a adoptat siuni: prima s-a făcut de Biroul de orga- în unanimitate Declaraţia despre crearea nizare a Sfatului Ţării şi a durat de la 21 Republicii Democratice Moldoveneşti, iar noiembrie 1917 până la 28 mai 1918, ce- cinci zile mai târziu, la 7 decembrie, a a de a doua sesiune, convocată prin Înalt aprobat componenţa primului guvern Decret Regal, şi-a ţinut lucrările între 25 al Basarabiei — Consiliul Directorilor Ge- şi 27 noiembrie 1918. Pe parcursul acti- nerali, care avea următoarea structură: vităţii sale Sfatul Ţării a ţinut 83 şedinţe un preşedinte şi 10 directori generali. plenare şi două şedinţe particulare. Lovitura de stat din Petrograd, din 25 Sfatul Ţării a avut trei preşedinţi: Ion octombrie/7 noiembrie 1917, prin care Inculeţ (21 noiembrie 1917 – 2 aprilie bolşevicii au răsturnat guvernul provi- 1918), Constantin Stere (2 aprilie – 25 zoriu, anarhia declanşată în Basarabia noiembrie 1918) şi Pan Halippa (25 - 27 de către bandele bolşevice, pretenţiile noiembrie 1918). teritoriale ale Ucrainei faţă de Basarabia, În calitate de organ superior al Ba- a determinat Sfatul Ţării să rupă defi nitiv sarabiei, Sfatul Ţării a constituit trei gu- legăturile cu fosta metropolă. Astfel, la verne: primul, de la 7 decembrie 1917 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării în unanimi- şi până la 19 ianuarie 1918 în frunte cu tate proclamă independenţa Republicii Pantelimon Erhan; cel de-al doilea, de la Democratice Moldoveneşti. 19 ianuarie 1918 până la 9 aprilie 1918, Cea mai semnifi cativă şedinţă a fost avându-l ca preşedinte pe dr. Daniel Ciu- gureanu şi cel de-al treilea, de la 9 aprilie cea din 27 martie /9 aprilie 1918, când 1918 până la 12 decembrie 1918, preşe- prin 86 de voturi pentru, 36 abţineri şi 3 dinte fi ind dr. Petre Cazacu. împotrivă Sfatul Ţării adoptă Declaraţia La împlinirea a 90 de ani de la actul de Unire a Basarabiei cu România. istoric din 27 martie 1918, a prezenta lis- Următoarea şedinţă importantă a ta deputaţilor Sfatului Ţării care au votat Sfatului Ţării a avut loc în toamna anului Unirea Basarabiei cu România constituie 1918. Convocat în sesiune la 25 noiem- un omagiu, un gest de recunoştinţă în- brie 1918, Sfatul Ţării a adoptat Legea aintaşilor basarabeni de acum 90 de ani. privind reforma agrară, iar la şedinţa din Lista celor care au votat Marea Unire 27 noiembrie a adoptat Declaraţia des- din 27 Martie /9 Aprilie 1918 se prezintă pre renunţarea la condiţiile Unirii, condiţii astfel: instituite la 27 martie. Tot în acea şedin- Alexandri Nicolae — născut or. Chi- ţă, îndeplinindu-şi misiunea, Sfatul Ţării şinău s-a autodizolvat. Alistar Elena — n. com. Vaisal, jud. A urmat apoi votul Consiliului Naţi- Ismail (actualmente, Ucraina) onal al Bucovinei, din 28 noiembrie, de Baltaga Alexandru — n. com. Lo- Unire cu România, iar la 1 decembrie Ma- zova, jud. Chişinău (actualmente, r-nul rea Adunare de la Alba Iulia a desăvârşit Străşeni)

50 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Bârcă Teodor — n. com. Costeşti, jud. Cernov Nicolae — n. com. Ciucur Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni) Mingir, jud. Tighina (actualmente, r-nul Bârcă Teodosie — n. com. Tătărău- Cimişlia) ca Nouă, jud. Soroca (actualmente, r-nul Chiriac Afanasie — n. com. Corjova, Soroca) jud. Chişinău (actualmente, r-nul Dubăsari) Bivol Constantin — n. com. Costeşti, Chiorescu Vladimir — n. or. Chişinău jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni) Cijevschi Vasile — n. com. Zaim, jud. Bodescu Vladimir — n. com. Dur- Tighina (actualmente, r-nul Căuşeni) leşti, jud. Chişinău (actualmente, mun. Ciornei Nicolae — n. com. Toceni, Chişinău) jud. Cahul (actualmente, r-nul Cantemir) Bogos Vladimir — n. com. Boldu- Cocârlă Pavel — n. com. Ignăţei, reşti, jud. Chişinău (actualmente, r-nul jud. Orhei (actualmente, r-nul Rezina) Nisporeni) Codreanu Ion — n. com. Ştefăneşti, Bosie-Codreanu Nicolae — n. com. jud. Soroca (actualmente, r-nul Floreşti) Noua Suliţă, jud. Hotin (actualmente, Costin Ion — n. com. Ghidighici, or. Ucraina) Chişinău Botnariuc Ştefan — n. com. Balan, Creangă Ion — n. com. Corjova, jud. jud. Bălţi (actualmente, r-nul Râşcani) Tighina (actualmente, r-nul Dubăsari) Budişteanu Ignatie — n. com. Pârli- Crihan Anton — n. com. Sângerei, ţa, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Ungheni) jud. Bălţi (actualmente, or. Sângerei) Buiuc Ilarion — n. com. Chiperceni, Cristi Vladimir — sat. Uscova, gu- jud. Orhei (actualmente, r-nul Orhei) bernia Moscova Buruiană Gheorghe — n. com. Re- Dragomir Dimitrie — n. com. Volin- cea, jud. Chişinău (actualmente, r-nul tiri, jud. Tighina (actualmente, r-nul Şte- Străşeni) fan Vodă) Buzdugan Ion — n. com. Brânzenii Dron Dimitrie — n. com. Cucioaia, Veci, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Tele- jud. Bălţi (actualmente, r-nul Teleneşti) neşti) Dudchievicz Felix — or. Lublin, Po- Caraman (Caraiman) Anton — n. lonia com. Izvoare, jud. Orhei (actualmente, Epure Boris — n. or. Chişinău r-nul Orhei) Erhan Pantelimon — n. com. Tănă- Cazacliu Grigore — n. com. Slobo- tari, Tighina (actualmente, r-nul Căuşeni) zia Cuşălăuca, jud. Soroca (actualmente, Gafencu Vasile — n. com. Sângerei, r-nul Şoldăneşti) jud. Bălţi (actualmente, or. Sângerei) Cazacliu Ion — n. com. Slobozia Galeţchi Simion — n. com. Dondu- Cuşălăuca, jud. Soroca (actualmente, r- şeni, jud. Soroca (actualmente, or. Don- nul Şoldăneşti) duşeni) Cazacliu Vladimir — n. com. Slobo- Găină Andrei — n. com. Chiţcani zia Cuşălăuca, jud. Soroca (actualmente, Vechi, jud. Orhei (actualmente, r-nul Te- r-nul Şoldăneşti) leneşti) Cărăuş Dimitrie — n. com. Sevirova, Ghenzul Vasile — n. or. Chişinău jud. Soroca (actualmente, r-nul Floreşti) Groapă Alexandru — n. com. Chirileni, Cerescu (Ciorăscu) Vasile — n. com. jud. Bălţi (actualmente, r-nul Sângerei) Suruceni, jud. Chişinău (actualmente, r- Grosu Nicolae — n. com. Bardar, jud. nul Ialoveni) Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni) Cernăuţeanu Nicolae — n. com. Bă- Halippa Pantelimon — n. com. Cu- lăsineşti, jud. Hotin (actualmente, r-nul bolta, jud. Soroca (actualmente, r-nul Briceni) Sângerei)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 51 BiblioPolis FILE DE ISTORIE

Herţa Teodor — n. com. Alcedar, jud. Sberea Chiril — n. com. Colibaş, jud. Orhei (actualmente, r-nul Şoldăneşti) Cahul (actualmente, r-nul Cahul) Ignatiuc Ion — n. com. Prepeliţa, Scobioală Andrei — n. com. Moşeni, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Sângerei) jud. Bălţi (actualmente, r-nul Râşcani) Inculeţ Ion — n. com. Rezeni, jud. Silistaru Timofei — n. com. Taraclia, Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni) jud. Tighina (actualmente or. Taraclia) Ioncu Teofi l — n. com. Olişcani, jud. Sinicliu Elefterie — n. com. Echimă- Orhei (actualmente, r-nul Şoldăneşti) uţi, jud. Orhei (actualmente, r-nul Rezina) Lascu Vasile — n. or. Chişinău Soltuz Nicolae — n. or. Soroca Maculeţchi Mihail — n. or. Orhei Spinei Chiril — n. com. Tătărăuca Mândrescu Vasile — n. com. Bogzeşti, Veche, jud. Soroca (actualmente, r-nul jud. Orhei (actualmente, r-nul Teleneşti) Soroca) Mare Gheorghe — n. com. Slobozia Stavriev Gheorghe — n. com. Goteşti, Mare, jud. Ismail (actualmente, r-nul Cahul) jud. Cahul (actualmente, r-nul Cantemir) Marchitan Dimitrie — n. com. Călu- Sucevan Iacov — (?), înmormântat găr, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Făleşti) la Cimitirul Central Ortodox din Chişinău Mârza Dimitrie — n. com. Badragii Suruceanu Nicolae — n. com. Su- Vechi, jud. Hotin (actualmente, r-nul Edineţ) ruceni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Mămăligă Nicolae — n. or. Chişinău Ialoveni) Minciună Mihail — n. com. Bog- Suruceanu Teodor — n. com. Po- zeşti, jud. Orhei (actualmente, r-nul Te- jorăni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul leneşti) Ialoveni) Moraru Alexandru — n. com. Co- Tudor Gheorghe — n. com. Stâncă- restăuţi, jud. Hotin (actualmente, r-nul uţi, jud. Bălţi (actualmente, com. Şapte- Ocniţa) bani r-nul Râşcani) Moraru Anatolie — n. com. Cerlina Tudose Ion — n. com. Hasdeeni, jud. Mare, jud. Hotin (actualmente, r-nul Soroca) Bălţi (actualmente, r-nul Glodeni) Munteanu Zamfi r — ? Turcuman Grigore — n. com. Tătă- Năstase Gheorghe — n. com. Hristici, răuca Nouă, jud. Soroca (actualmente, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca) r-nul Soroca) Neaga Teodor — n. com. Dănceni, Ţanţu Vasile — n. com. Horodiştea, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni) jud. Chişinău (actualmente, r-nul Călăraşi) Osoianu Constantin — n. com. Ho- Ţurcan Leonida — n. com. Trifăuţi, reşti, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Fă- jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca) leşti) Uncu Teodor — n. com. Isacova, jud. Palii Efi mie — n. com. Iarova, jud. Orhei (actualmente, r-nul Orhei) Soroca (actualmente, r-nul Soroca) Valuţă Ion — n. com. Obreja, jud. Pascăluţă Ion — n. com. Făleşti, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Făleşti) Bălţi (actualmente, or. Făleşti) Zubac Vitalie — n. com. Necrasovca Pelivan Ion — n. com. Rezeni, jud. Nouă, jud. Ismail (actualmente, Ucraina) Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni) E bine să ne cunoaştem compatrio- Picior-Mare Petru — n. com. Duşmai, ţii care, în momente cruciale ale istori- jud. Bălţi (actualmente, r-nul Glodeni) ei noastre, au demonstrat dragoste de Pîntea Gherman — n. com. Zăicani, Neam şi Ţară, dar şi curaj. Ar fi bine ca, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Râşcani) la diferite ocazii, aceste personalităţi re- Secară Nicolae — n. com. Rughi, marcabile, să fi e omagiate după cum o jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca) merită.

52 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) A PROPOS

CE NU SE POATE UITA NICI PESTE 90, NICI PESTE 100 DE ANI (Simple refl ecţii jurnalistice pe marginea zilei de 27 Martie 1918)

Activitatea Sfatului Ţării - primul par- lament autentic al Basarabiei -, de scurtă durată, însă de o importanţă încă greu estimabilă, a fost tratată şi prezentată publicului larg în cele mai diferite mo- duri, de-a lungul celor 90 de ani care s- au scurs, iată, de la întemeierea lui. În anii de ocupaţie sovietică, a fost negată ca atare – fi ind considerată ca o „diversiune a imperialiştilor şi capitaliş- tilor” – şi pusă la index, iar cînd se scria sau se vorbea, totuşi, despre Sfatul Ţării, şi mai ales despre votul său decisiv, con- textul era obligatoriu negativ, denigra- tor, deputaţii fi ind catalogaţi de-a valma ca „trădători”, şi votul pentru unirea Basa- rabiei cu Vechiul Regat – drept un gest de „înaltă trădare”! („Trădare” – a cui? – ne întrebăm şi noi, pe fi rul unei abor- dări tragicomice, a la Ion Luca Caragiale. Dacă a intereselor expansioniste, şovine ale Rusiei, atunci – da, aşa a fost, cu pre- cizarea că lepădîndu-se de „avantajele” jugului imperialist rusesc, majoritatea membrilor Sfatului Ţării au optat pentru studiu documentar, avînd ca titlu chiar supravieţuirea ca etnie şi pur omeneas- această metaforă, care oricum conţi- că a populaţiei majoritare, băştinaşe, din ne un mare şi incontestabil adevăr. Am Basarabia vîndută mişeleşte, sacrifi cată menţiona, în context, trei solide studii ţarilor ale căror pofte nu aveau nici un monografi ce, cu caracter de referinţă fel de limite, cum nu aveau ţarii nici un (enciclopedii, dicţionare sau îndreptare dram de omenie faţă de popoarele în- biografi ce, şi nu numai), de Alexandru corporate imperiului). Chiriac, Iurie Colesnic şi Gheorghe Co- Prin 1988-1991, a început să se scrie jocaru. Alte articole şi studii, probabil de şi la noi la modul obiectiv despre Sfatul ordinea sutelor, dacă nu chiar a miilor, au Ţării şi despre votul din 27 Martie / 9 adus diverse precizări şi completări; în Aprilie 1918, care au generat „ora astrală unele a dominat o fi rească notă exaltan- a Basarabiei”, după observaţia istoricilor tă, însă oricum ferită de monstruoasele Anton Moraru şi Ion Negrei, autorii unui falsuri şi bîrfe de mahalagioacă, specifi -

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 53 BiblioPolis A PROPOS ce scrierilor „istorice” ale pretinşilor cer- linia – a Sfatului Ţării o poate pune la în- cetători sovietici. doială numai vreun pseudoistoric total După 2001, începe să se impună o angajat, total subordonat intereselor abordare „dedublată” a activităţii Sfatu- imperiale de ieri şi de azi ale Rusiei. Însă lui Ţării. Pe de o parte, acest prim par- asemenea „istorici” ar trebui să pună la lament al Basarabiei deşteptate este îndoială şi legitimitatea forurilor care au „legal şi bun” pînă a vota Unirea cu Ro- proclamat independenţa сelor trei ţări mânia, mai exact – pînă a chema trupe baltice, a Finlandei, Poloniei, dar mai ales româneşti ca să stăvilească anarhia şi – a Ceho-Slovaciei – aceste organisme banditismul provocate de ostaşii ruşi - fi ind constituite şi activînd dincolo de bolşevizaţi, dar şi cu mentalitate imperi- hotarele viitorului stat al cehilor şi slova- ală, precum şi pentru a tempera poftele cilor. Ca să nu mai spunem că ei, aceşti anexioniste ale Ucrainei. Pe de altă par- „istorici”, ar trebui s-o înceapă prin a nu te, acelaşi parlament este „rău, ilegal, tră- recunoaşte legitimitatea „puterii sovieti- dător” etc. asemenea - atunci cînd se are ce”, a conducerii şi a regimului bolşevic, în vedere activitatea lui legată de aceste instaurat printr-o lovitură de stat, şi afi r- evenimente de la începutul anului 1918, mat prin violenţă de tip tătaro-mongol. magistrale pentru noi. Mai simplu spus, Votul din 27 Martie / 9 Aprilie 1918 în presa şi în istoriografi a ofi cială, de la al Sfatului Ţării, prin care s-a decis Unirea Chişinău, s-a revenit la abordările vechi Basarabiei cu România, acordat în con- - ţaristă, sovietică, imperială, şovină, an- diţii absolut democratice, nu a fost, nu tinaţională a acestei pagini din istoria poate fi anulat de nimeni, aşadar, acest Basarabiei, ca şi a altor pagini, de altfel. vot rămîne valabil şi astăzi şi încă mult Ar fi inutil, ingrat să ne lansăm în timp înainte. Dacă lucrurile stăteau al- polemici – apologeţii tratării ţaristo-sta- tfel, atunci erau să voteze pentru Unire liniste a istoriei noastre nici nu merită 99,99 la sută, cum se întîmpla în Rusia acest efort. Există însă nişte lucruri, nişte bolşevică, în URSS, apoi şi în alte ţări aspecte incontestabile ale evenimen- ocupate cu forţa armelor sau a uneltelor telor din 1918, care nu pot fi puse în ideologice sovietice. Justeţea, dreptatea discuţie, dar care e bine să fi e amintite, votului pentru Unirea Basarabiei cu Ve- repetate, pentru cei ce doresc să aibă o chiul Regat a fost dovedită cu prisosinţă imagine mai limpede asupra faptelor şi în numai 22 de ani de afl are continuă a oamenilor ce au ridicat, la noi, cortina is- pămînturilor dintre Nistru şi Prut în ca- toriei, în acel an de graţie, 1918, şi în cele drul României Mari (1918-1940, acestei două decenii imediat următoare. perioade adăugîndu-se anii de „reveni- Sfatul Ţării a fost ales conform tutu- re”, 1941-1944). ror rigorilor unui sistem democratic, cu O primă realizare de anvergură, un precizarea că acest sistem se afl a într-o prim efect major al Unirii din 1918, l-a fază incipientă, de formare, mai fi ind şi constituit reforma agrară, datorită căreia ameninţat continuu de haosul şi ban- au fost împroprietăriţi ţăranii basarabeni ditismul agresiv, înarmat pînă în dinţi, – „talpa ţării”, majoritatea zdrobitoare al haitelor tulburate mintal de doctrina a populaţiei din provincie. Astfel, celor distructivă a bolşevicilor ruşi şi de elanul mai mulţi săteni din Basarabia – indife- naţionalist al „fraţilor ceva mai mici” – al rent de apartenenţa lor etnică (moldo- ucrainenilor. Aşadar, legitimitatea con- veni/români, ucraineni, bulgari, găgău- stituirii şi activităţii ulterioare - pe toată zi, ţigani ş.a.) – li s-au acordat şanse de

54 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) a dispune de pămînt, dar şi de roadele limba lui Puşkin, Gogol, Dostoievski, Ce- muncii lor. hov, Tolstoi... (dar şi a ţarilor, şi a satrapi- Deosebit de impresionante au fost în lor bolşevici). Tineretul evreu, întrunit în acea perioadă, interbelică, realizările de diverse uniuni, asociaţii, cercuri sioniste, ordin cultural. Limba română, limba ma- putea alege după bunul său plac limba jorităţii populaţiei, a locuitorilor băştinaşi de studiu: româna, idiş sau ebraica, în ai Basarabiei, dispreţuită şi neglijată pro- condiţiile în care în „muma comunismu- gramatic de autorităţile ruse de ocupaţie, lui şi a internaţionalismului proletar”, în a reintrat nu numai în administraţie, dar URSS, fuseseră introduse pedepse pe- şi în şcoli, în biserici, în activitatea edito- nale pentru orice apropiere de mişcarea rială, iar mai tîrziu şi în radiofonie. S-au sionistă sau de limba Talmudului. Tinerii deschis numeroase şcoli primare, licee, găgăuzi, dornici de a studia, benefi ciau şcoli normale (de învăţători), cămine cul- de burse în Turcia, cei bulgari, germani turale şi biblioteci; o adevărată înfl orire sau poloni – în patriile lor istorice; ruşii a cunoscut presa. Cultul limbii materne, sau ucrainenii ce se topeau de dorul baş- gustul pentru cunoaştere, pentru scris tinei strămoşilor, ori evreii, alţi minoritari şi pentru lectură a fost stimulat din anii (însă şi unii moldoveni), obsedaţi de de copilărie şi adolescenţă – sufi cient să ideile comuniste, kominterniste sau pur amintim de un fenomen pur românesc şi simplu stîngiste, nu erau împiedicaţi etalat şi în Basarabia: cenaclurile literare să treacă fraudulos Nistrul, unde, ce-i şi revistele de cultură din licee. Numai drept, de regulă, erau seceraţi de pistoa- datorită acelor două decenii şi ceva de lele grănicerilor cu stele roşii în frunte. afl are a noastră în componenţa Regatu- Încă o impresionantă realizare ce s-a lui României, limba română dintre Nistru făcut simţită în Basarabia interbelică, dar şi Prut a renăscut, s-a revigorat, a înviat despre care istoricii sovietici preferau „ca viteazul din poveste”, spălîndu-se „de să tacă, la fel cum tac şi istoricii de as- slin şi mucegai” (ca să-l parafrazăm pe tăzi, aserviţi ideologiei de guvernămînt, poetul preot şi profet Alexe Mateevici); constă în accesul pe care l-au căpătat fără acei ani mai curînd nu vorbeam în atunci bunicii şi părinţii noştri la valorile prezent decît un jargon româno-rus, ris- democraţiei de tip european – cu totul cînd să nu-i înţelegem pînă la capăt pe alta decît cea specifi că autocraţiei ruse Eminescu, pe Coşbuc sau Caragiale – ca sau comunismului de croială sovietică. să ne limităm la trei nume de glorie ale Ne referim la nişte oportunităţi precum: literelor române. dreptul la vot, la libera exprimare, la libe- În această ordine de idei, se impune ra circulaţie în lumea întreagă, prezum- şi precizarea că minorităţile etnice nu au ţia nevinovăţiei, serviciile avocatului de fost în nici un fel lezate în drepturi nici care benefi ciau chiar şi cei care promo- la compartimentul dezvoltare spirituală: vau activităţi vădit antistatale etc., etc. prin anii ’30, la Chişinău şi în alte oraşe Numai graţie celor 22 plus patru basarabene apăreau mai multe ziare ani am putut evita (da, provizoriu, şi to- şi reviste ruseşti sau evreieşti – decît în tuşi!...) foametea organizată, teroarea limba română; principala bibliotecă a stalinistă, fi zică şi psihologică, mai oribi- Chişinăului – cea numită acum „B.P. Has- lă decît cea din romanele lui Franz Kafka, deu”, se numea în perioada interbelică, sau o existenţă cotidiană într-o atmosfe- neofi cial - „biblioteca rusească”, avîndu- ra mai absurdă decît cea din prozele lui se în vedere ponderea mare de carte în George Orwell. În acei ani s-a consolidat

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 55 BiblioPolis A PROPOS demnitatea umană şi naţională a basa- fost tolerată diversitatea opţiunilor; din rabenilor care nu a putut fi nimicită nici cîte ştim, cei care s-au abţinut sau au prin dezmembrarea stupidă a Basarabiei votat împotriva Unirii nu au fost în nici de către „dublii eliberatori” sovietici; nici un fel persecutaţi. Prin contrast, după prin deportări, nici prin colonizarea ma- ocuparea, de către URSS, a Basarabiei şi sivă a ţinutului cu elemente alogene, de a Nordului Bucovinei, la 28 iunie 1940 obicei, infectate de virusul şovin, veliko- (agresiune de o inefabilă violenţă, dar rus; nici prin cele mai sălbatice interdicţii numită şi acum de unii „eliberare”!), toţi şi presiuni (eliminarea alfabetului latin, cei implicaţi într-un fel sau altul în activi- stoparea accesului la cartea, la presa ro- tatea Sfatului Ţării de la Chişinău, respec- mânească şi la alte valori naţionale, lipsi- tiv, a Consiliului Unirii de la Cernăuţi, au rea de dreptul de a merge măcar la cele avut de suferit: care a fost deportat, care mai apropiate rude, în dreapta Prutului a fost scos din viaţa publică; au fost ex- etc., etc.). terminaţi de către „tovarăşii sovietici” Şi, un acord fi nal pentru aceste re- chiar şi deputaţii care au votat categoric fl ecţii gazetăreşti, prilejuite de apropiata împotriva Unirii... Cum ar fi spus marele aniversare, a 90-a, de la Unirea Basarabi- actor Constantin Tănase, la fel de talen- ei cu România. După 27 Martie / 9 Aprilie tat şi în comedie, şi în dramă: „Haraşo to- 1918, votul diferit al membrilor Sfatului vărăşie, haraşo democraţie!”... Ţării a fost perceput de autorităţile de la Bucureşti în mod diferit, dar, oricum, a Vlad POHILĂ

O REVISTĂ A LUMINĂRII NOASTRE SPIRITUALE ȘI NAŢIONALE 100 de ani de la lansarea publicaţiei „Luminătorul”

Silvia GROSSU, doctor în istorie, Facultatea de Jurnalism și Știinţe ale comunicării, USM

Prima publicaţie bisericească în lim- tă hotărîre a siezdului…”[1] – astfel con- ba română din Basarabia – Luminătorul, semnează evenimentul unica publicaţie apare din luna ianuarie a anului 1908, periodică de limbă română de atunci cînd Eparhia Chişinăului obţine dreptul – gazeta Moldovanul. De altfel, Lumină- de a edita lunar o publicaţie bisericeas- torul este prima revistă în limba româ- că în limba maternă. „Siezdul (congresul nă din Basarabia sub ocupaţie ţaristă, – n.n.) preoţesc care a avut loc zilele aces- ulterior dovedindu-se un reper sigur în tea în Chişinău, după docladul (raportul, procesul de constituire a presei naţio- discursul – n.n.) Ieromonahului Gurie Gro- nale, deoarece doar această publicaţie su, misionerul Eparhiei de jos, a hotărît ca basarabeană a apărut în mod constant clerul să scoată un jurnal (o revistă – n.n.) pe parcursul a circa patruzeci de ani, în bisericesc în limba moldovenească. … fi ecare lună, în volum de 64-80 de pa- Întîmpinăm cu o nespusă bucurie aceas- gini. De regulă, redusă la cîteva pagini,

56 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) partea ofi cială a revistei era destinată circulaţiei informaţiilor de uz intern pen- tru clerul din Eparhia Chişinăului. De menţionat că biserica din Basarabia îşi avea încă din anul 1867 organul ofi cial de presă – Chişineovschie eparhialnîie ve- domosti (Buletinul (Monitorul) Eparhiei Chişinău), care se achita perfect de misi- unea refl ectării în paginile sale a tuturor ordonanţelor, circularelor şi a altor acte ofi ciale, necesare clerului din eparhie. (E necesar să amintim că acest buletin a avut din 1867 pînă în 1871 şi variantă în limba română). Partea neofi cială a Luminătorului, destinată atît preoţilor, cît şi enoriaşilor, insera materiale cu caracter populariza- Aşadar, apariţia Luminătorului ca tor şi culturalizator. Numeroase articole revistă lunară, cu difuzarea în întreaga cu privire la organizarea bisericească, provincie basarabeană, chiar şi peste predici, vieţi ale sfi nţilor, pilde moral- Nistru, a fost un fapt cultural de mare religioase, povestiri, articole cu caracter însemnătate. Evenimentul a fost pregă- apologetic şi dogmatic – toate, în cele tit de acelaşi grup de conducători bise- mai multe cazuri, traduse din ruseşte - riceşti, care întemeiaseră în anul 1906 formează partea principală a fi ecărui nu- Tipografi a Eparhială Moldovenească, măr. Revista devine izvorul de inspiraţie menită să editeze cărţi bisericeşti şi laice al preoţilor, suport sigur pentru „o vie a pentru popor. În anul 1933, la consem- lor comunicare cu poporanii”. narea unui sfert de veac de la apariţia Efortul constant al celor mai îndrăz- Luminătorului, Pan Halippa scria în nu- neţi clerici intelectuali din Basarabia a mărul jubiliar: „Mai ales aş ţine să scot în asigurat apariţia îndelungată, neîntre- evidenţă însemnătatea „Luminătorului” ruptă a publicaţiei. Colaboratorii revis- pentru trezirea conştiinţei naţionale la tei au conştientizat din start importan- moldovenii noştri din Basarabia. Acum 25 ţa publicaţiei în limba română nu doar de ani, după dispariţia subită a primelor pentru slujitorii Bisericii, ci pentru toţi ziare în limba română: „Basarabia”, „Viaţa credincioşii basarabeni. „Se simte o legă- Basarabiei” şi „Moldovanul”, cetitorul mol- tură vie a clerului de la sate cu revista. Nu dovan din Basarabia nu era servit decît de numai fruntaşii clerului colaborează la cîteva publicaţii sporadice, ca „Pilde şi Po- această revistă în rînd cu arh. Gurie, preo- veţe”, Calendarele lui Constantin Popescu, ţii Constantin Popovici, Mitrofan Ignatiev, cîteva broşurele şi o carte de citire şi mici Alexei Mateevici, Alexandru Baltaga, Gri- foiţe pe care le scotea Frăţia în numele lui gorie Constantinescu, Iustin Ignatovici, Hristos” [3]. egumenul Dionisie, cîntăreţul Ioan Rav- Celebrul nostru intelectual şi fruntaş ca şi încă atîtea zeci de nume de smeriţi al mişcării naţionale evaluează şi impor- preoţi, diaconi şi cîntăreţi de la sate. La tanţa revistei pentru consolidarea spiri- revistă au scris şi ţăranii, şi învăţătorii, şi tului ortodoxiei şi a unităţii de neam a slujbaşii” [2]. românilor din Basarabia: „Luminătorul”

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 57 BiblioPolis A PROPOS a adus un real folos culturii naţionale şi Monitorul Eparhiei Chişinău, care a scos Bisericii Ortodoxe, ducând o propagandă la iveală documente vechi de istorie şi susţinută cu puterile de care a dispus nea- arheologie şi acte care se refereau la mul nostru oropsit, asupra acelor adevă- evoluţia bisericească a Moldovei de ruri veşnice care alcătuiesc religia creştină, ambele părţi ale Prutului. Contribuţia asupra acelor probleme, care interesează esenţială în acest sens revine Societă- aşezământul bisericesc şi întregul mers al ţii bisericeşti de istorie şi arheologie, de vieţii spirituale a moldovenimii noastre sub preşedinţia ieromonahului Gurie, basarabene” [4]. organizaţie ghidată de marea tentaţie Luminătorul devine o publicaţie foar- a restabilirii şi tezaurizării valorilor creş- te clar situată în peisajul cultural-spiritu- tine. „Cu altă ocazie am avut putinţa să al al Basarabiei din primele decenii ale constat că revista „Luminătorul” a contri- sec. XX. Deşi, iniţial, în 1908, revista este buit prin scrierile ei, în special prin unele acceptată de către instanţele superioa- articole, care priveau istoria bisericească re ca instrument docil de propagare a a românilor, la trezirea conştiinţei naţio- religiei şi de educare a enoriaşilor ba- nale, cu toate că în manifestările ei naţio- sarabeni în stilul publicaţiilor bisericeşti nale ea a fost foarte prudentă”, menţiona ruseşti, cu timpul, graţie eforturilor con- Ştefan Ciobanu [6]. Drept confi rmare a jugate ale celor mai cărturari reprezen- opiniei enunţate de Ştefan Ciobanu ser- tanţi ai cultului, precum: arhimandritul vesc materialele publicate în revistă pe Gurie, preoţii Constantin Popovici, Mi- parcursul a cîteva decenii, mai ales cele hail Ciachir, preotul şi profesorul Grigore aliniate obiectivului prioritar enunţat în Constantinescu, conţinutul ei este mo- platforma revistei la 1908: „Răspîndirea difi cat, devenind către anii 1916-1917 o în norodul moldovenesc a documentelor, publicaţie clericală militantă, cu un pro- hrisoavelor, atingătoare de istoria vieţii nunţat caracter iluminist-culturalizator, obşteşti din eparhia Chişinăului”. Acest care abordează şi probleme majore le- obiectiv a fost unul dintre cele mai im- gate de evenimentele Primului Război portante pentru revistă şi după 1918, Mondial, de fraternizarea ostaşilor ba- mai exact, pentru întreaga perioadă de sarabeni cu cei regăţeni şi transilvăneni apariţie – 1908-1944. pe frontul comun al Armatei Ruse şi Publicaţia a fost cea care a oferit pe Armatei Române. Încadrarea plenară a parcursul anilor posibilitatea exerciţiu- publicaţiei în refl ectarea evenimentelor lui publicistic în limba maternă pentru anului 1917 a determinat orientarea nu talentele locale. Clerici cărturari, dar doar a revistei, dar şi a clerului basara- care aveau studii doar în şcolile ruseşti, bean, spre orizonturile vieţii naţionale. încercau să ofere cititorilor basarabeni Luminătorul „…îmbrăţişează de la o vre- mostre de limbă română literară. Lumi- me încoace toate chestiunile naţionale. nătorul a constituit o adevărată şcoală Îţi saltă inima să vezi cum această foaie, şi pentru preotul poet Alexe Mateevici. care nu scria decît despre trebi religioase, Începînd cu anul 1910, Alexe Mateevici dă pagini din istoria neamului, trezind devine un colaborator constant al revis- în preoţi un sufl u nou şi dorul de muncă tei pînă în anul 1917, anul trecerii sale pentru luminarea satelor prin cultura ro- subite din viaţă. În afară de traduceri din mânească” [5]. proza rusă, de nuvele, învăţături, scrieri Luminătorul este cea de-a doua pu- morale, în care se condamnau neajun- blicaţie religioasă din Basarabia după surile şi viciile vieţii cotidiene, A. Mate-

58 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) evici, pe atunci student al Academiei de consolidare confesională şi cultural- Duhovniceşti din Kiev, a publicat şi un naţională. „Apariţia revistei bisericeşti şir de articole cu caracter ştiinţifi c. În anii „Luminătorul” în timpurile stăpânirii ru- 1911-1913, Mateevici este de o creativi- seşti asupra Basarabiei prezintă unul din tate uimitoare – sînt numere de revistă, cele mai importante fenomene în viaţa unde mai bine de jumătate din spaţiul poporului românesc din Basarabia. Este părţii neofi ciale este acoperit de el. Ast- de admirat exactitatea cu care apare fel, în primul număr din anul 1911, Alexe această revistă, persistenţa cu care în- Mateevici publică trei articole: Anul Nou, fruntă vremurile şi împrejurările” [10]. Spre ceruri, Pietrele. Cel mai semnifi cativ Relativa destindere a regimului de su- a fost articolul Cînd şi cum s-au încreşti- praveghere şi cenzură ţaristă la 1916, nat moldovenii, tipărit în 1912 şi în care odată cu intrarea României în război de autorul analizează mai multe ipoteze cu partea Antantei, a permis şi modifi carea privire la încreştinarea românilor. După viziunii revistei asupra evenimentelor. o incursiune în istoria credinţei vechilor Problemele de importanţă vitală pentru daci, autorul ajunge la concluzia că reli- basarabeni – participarea la război, si- gia creştină s-a răspîndit la noi în veacul tuaţia pe front, aprovizionarea armatei, al II-lea prin colonişti aduşi din diferite exportul de cereale etc. sînt abordate cu părţi ale Imperiului Roman [7]. Tot în mai multă îndrăzneală. anul 1912, în afară de valorosul articol În anul 1917 Luminătorul îşi modifi - menţionat mai sus, Mateevici publică că esenţial platforma printr-o reorienta- alte două articole cu caracter ştiinţifi c: re radicală a mesajului, devenind tribu- Tipăriturile noastre bisericeşti şi Mitropoli- na revoluţionară a clerului basarabean. tul Gavriil Bănulescu-Bodoni [8]. Scriitorul Revendicarea drepturilor naţionale este prezent în paginile revistei şi cu un constituie laitmotivul publicaţiei. Ape- număr impunător de poezii traduse din lul Către cliroşenii Basarabiei, publicat în scriitori ruşi (A. Puşkin, M. Lermontov, K. luna mai, atenţionează slujitorii Bisericii Batiuşkov, A. Kolţov, V. Briusov, F. Tiut- asupra schimbărilor mult aşteptate de cev), dar şi originale – toate, bineînţeles, popor: „…noi toţi trebuie să primim (sic) pătrunse de spiritul moral-creştin şi ge- parte la zidirea vieţii bisericeşti din nou” neral uman. [11]. Întrucît pătura preoţimii era dublu În chestiunea naţională, pînă la anul legată de „mulţime” – în primul rînd, în 1917, după cum s-a remarcat şi mai sus, virtutea misiunii şi harului duhovnicesc, revista a fost foarte prudentă. Totuşi, se în al doilea rînd, prin rădăcinile genealo- strecoară cîte o notă aluzivă, care indi- gice (preoţii, mai toţi, proveneau din ţă- că asupra opţiunii pentru introducerea rani sau din păturile mijlocii), implicarea limbii române în şcoală şi biserică. Astfel, plenară în tumultul evenimentelor era în numărul 3 din 1908 este scris: „Noi am iminentă. Această implicare era înţelea- găsit de cuviinţă ca şi în Basarabia, între să de revistă ca o acţiune de însumare moldoveni, şcolile începătoare să fi e puse şi fortifi care a întregului potenţial crea- astfel ca să se înceapă învăţătura buchiilor tor al slujitorilor Bisericii Ortodoxe, ca o şi a cetirii în moldoveneşte, trecînd după amplă lărgire de orizont în promovarea aceea la învăţătura în ruseşte” [9]. obiectivelor naţionale. „Noi toţi trebuie Revista Luminătorul, prin însăşi lan- să ne lămurim şi să ne punem la cale în sarea şi menţinerea sa vreme îndelun- ce fel să ne alcătuim din nou lucrurile gată, a îndeplinit o misiune însemnată bisericeşti potrivit cu interesurile mol-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 59 BiblioPolis A PROPOS doveneşti (s. n.), ca să ajungă şi biserica În concluzie, amintim că în faza ini- noastră şi deşteptarea moldovenilor la ţială Luminătorul era o revistă de po- o stare frumoasă şi înfl oritoare...” [12]. pularizare a învăţăturilor creştine cu un Unitatea de interese ale diferitelor cate- pronunţat caracter culturalizator, menţi- gorii sociale o conferea la acel moment nut pînă în iunie 1918, luna cînd şi-a în- speranţa repunerii în drepturi a limbii trerupt apariţia. După o pauză de apro- materne, problema-cheie a tuturor de- ximativ jumătate de an, la 15 ianuarie mersurilor anterioare ale publicaţiilor 1919, revista reapare cu acelaşi nume, în naţionale. Aşadar, „…trebuie să ţinem aceeaşi formulă grafi că, dar cu esenţiale minte că de acum interesele duhovni- modifi cări de conţinut şi structură. ceşti ale moldovenilor pot să fi e îndes- Mai menţionăm, în fi nal, că după tulate numai pe limba moldovenească aproape o jumătate de secol de ateism (s. n.) şi pe această limbă trebuie să fi e agresiv, promovat de ocupanţii sovietici, lăsată lor acea hrană duhovnicească de Luminătorul a fost revigorat în 1990 prin care au ei nevoie. Aşijderea pe limba mol- silinţa protoiereului dr. Petru Buburuz, dovenească, limba curată de ţară, trebuie continuînd să fi e editată şi în prezent. să fi e dezvălite cererile şi dorinţele creşti- nilor moldoveni” [13]. Pentru reprezen- Note tanţii clerului un alt obiectiv comun era 1. O veste bună pentru moldoveni // Moldovanul. autonomia Bisericii basarabene, pentru – 1908. – Nr. 39. care au optat chiar la primele întruniri 2. Tudor Gheorghe, Tudor Nadejda, Dănilă Sava din anul 1917. ş.a. Date preluate din articolul lui Ştefan Ciobanu În aşa mod clerul devine una „din- „Cum se oglindeşte viaţa Românilor basarabeni în tre cele cinci forţe motrice ale mişcării de revista „Luminătorul”// Viaţa Basarabiei. – 1933. emancipare naţională” [14], iar publica- – Nr. 73. ţia de căpetenie a preoţimii basarabene 3. Halippa Pantelimon. Cu prilejul jubileului de – Luminătorul, aproape în fi ecare număr 25 de ani al „Luminătorului”// Viaţa Basarabiei. – 1933. – Nr. 68. proiectează în prim-plan multiple as- 4. Ibidem. pecte ale acestei perioade „fi erbinţi” din 5. Ardealul. – 1918. – 4 ianuarie. viaţa Basarabiei. „Revista „Luminătorul” 6. Ciobanu Ştefan. Cultura românească în Basara- insera ştiri esenţiale despre mişcarea na- bia sub stăpânirea rusă. –Chişinău, 1923. - p. 302. ţională şi organizarea activităţii politice 7. Mateevici Alexe. Cum s-au încreştinat moldove- în Basarabia şi Transnistria” [15]. Au fost nii // Luminătorul. – 1912. – Nr. 5-8. publicate rezoluţiile congreselor ostaşi- 8. Luminătorul. – 1912. – Nr. 6-9. lor, învăţătorilor, bineînţeles, oferindu-se 9. Luminătorul. – 1912. – Nr. 8-11. spaţiu vast congresului clericilor, care 10. Luminătorul. – 1908. – Nr. 3. – P. 78. 11. Ciobanu Ştefan. Cum se oglindeşte viaţa Ro- şi-a ţinut şedinţele în Sala Eparhială în- mânilor basarabeni în revista „Luminătorul” //Viaţa tre 19-24 aprilie 1917. Printre primele, Basarabiei. – 1933. – Nr. 73. publicaţia clerului basarabean pledea- 12. Luminătorul. – 1917. – Nr. 5. – P. 6-7. ză pentru autonomie, anunţă cititorii 13. Ibidem. despre înfi inţarea Partidului Naţional 14. Moraru Anton. Istoria Românilor. Basarabia şi Moldovenesc, susţine ideea creării „Sfa- Transnistria. 1812-1993. – Chişinău,1995. – P. 145. tului Ţării”, publică viguroasa chemare a 15. Ibidem. arhimandritului Gurie către preoţime şi 16. Luminătorul. – 1917. – Nr.11. – P. 61-63. către locuitorii Basarabiei [16].

60 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) ANUL TINERETULUI TALENTAT

„ÎN LUME-ATÎT DE SINGUR ȘI-ATÎTA DE STREIN...”

Veronica FURTUNĂ, cl. a XII-a „A”, Liceul „Petru Zadnipru”, Chișinău

Nu pot spu- într-o lipsă continuă de înţelegere din ne cu siguran- partea persoanei iubite. Poetul conside- ţă despre toţi ră că dragostea este un element absolut colegii mei de necesar pentru fericire. Însă fericirea a liceu, însă cred fost pentru el ceva de neatins, ceva ireal că pentru majo- pentru geniul eminescian. Chinurile iu- ritatea dintre ei birii, de cele mai multe ori provocate de Eminescu este, singurătate, se întrevăd în zeci de poezii ca şi pentru eminesciene. mine, cel mai Lirica de dragoste eminesciană se scump, cel mai constituie din nişte emoţionante relatări, iubit poet. Căci dintr-un serial de destăinuiri ale unui su- cum poate fi considerat altfel un scrii- fl et chinuit şi singuratic. Poeziile S-a dus tor a cărui operă te atrage mereu ca un amorul..., Pe lîngă plopii fără soţ, Singură- magnet, şi fi ece poezie a lui, ori de cîte tate, Departe sînt de tine ş.a. ilustrează per- ori ai citi-o, de fi ece dată îţi provoacă o mare satisfacţie sufl etească? fect această condiţie, acest element esen- Ştiu bine că nu sunt unica îndrăgos- ţial al vieţii şi creaţiei lui Mihai Eminescu. tită de creaţia celui care este cu adevărat Marii criticii literari, precum G. Căli- o ilustrare a sufl etului românesc din epo- nescu, Tudor Vianu, Mihai Cimpoi şi alţii ca romantismului tîrziu, întruchiparea atestă prezenţa în creaţia lirică emines- omului de geniu cu o soartă tragică. Emi- ciană a unor motive fundamentale, pre- nescu are acum milioane de admiratori cum cel al iubirii, al naturii reprezentată nu numai în patria sa, dar în toată lumea. prin codri, lacuri, fl oarea albastră etc., Aceşti admiratori sunt şi prietenii lui. Şi motivul visului, motivul femeii cu chip de atunci, îţi vine greu să crezi că Luceafărul, înger. Şi toate motivele acestea se inter- în timpul scurtei sale vieţi, atunci cînd calează, conducînd, în ultimă instanţă, la strălucea, suferea de singurătate !... elucidarea unei teme esenţiale, şi anume Soarta lui Eminescu, refl ectată minu- tema singurătăţii. Chemarea inocentă a nat în creaţia sa literară, este cu adevărat femeii iubite la umbra copacilor din co- impresionantă prin intensitatea trăirilor dru sau evocarea amintirilor legate de şi prin prezentarea sentimentului de dra- clipele frumoase petrecute în doi, me- goste drept unul esenţial. Această iubire lancolia apăsătoare conturează imagi- mistuitoare îl ridică la înălţimi uimitoare, nea eului liric, unde singurătatea este, de dar de cele mai multe ori îl şi aruncă, cu o fapt, singura amică a poetului. Tristeţea viteză extraordinară, în cele mai întune- şi melancolia sunt prezente şi în poezia cate adîncuri, care i-au transformat viaţa Singurătate - operă de referinţă atunci

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 61 BiblioPolis ANUL TINERETULUI TALENTAT cînd se analizează creaţia eminesciană, prevala puterea spiritului, exprimată deoarece ilustrează perfect o ipostază şi foarte convingător prin măiestria cuvîn- o percepţie tipică a protagonistului, iar tului, a versului, a gîndului eminescian. acesta de obicei se identifi că întru totul Încă în timpul vieţii sale, criticii lite- cu poetul. Este deosebit de impresionan- rari au apreciat mult opera lui Eminescu tă imaginea protagonistului - singur la o şi au catalogat-o drept una genială. Me- masă de brad, într-o cameră întunecată, ritele poetului sunt deosebit de mari şi cu perdelele trase, unde focul abia pîlpîie, consistente, deoarece el a dăruit popo- iar amintirile, nostalgiile, melancolia îi rului român, iar apoi – şi altor popoare, bîntuie sufl etul. Sunt amintiri şi nostalgii un adevărat tezaur literar, din care se despre femeia iubită, această „icoană de îmbogăţesc sufl etele oamenilor. Talen- lumină”, cum îi spune poetul, despre cli- tul fără de seamăn al lui Eminescu a fost pele minunate petrecute împreună, dar un model de invidiat pentru mulţi. Însă care nu se vor mai repeta. Întîlnim aici o nu mai puţini au văzut în acest talent o metaforă minunată, prin care femeia este stea călăuzitoare. Şi astfel au putut crea egalată cu sursa unică de lumină şi unica noi opere poetice sau în proză, scrieri sursă de fericire. Epitete ca „dulci iluzii”, dramatice, eseuri care au devenit mîn- „duioase poveşti”, „trist amor” ilustrează dria noastră. Tezaurul pe care ni l-a lăsat natura romantică, deosebit de sensibilă ca moştenire Mihai Eminescu va rămîne a geniului liricii româneşti. veşnic viu şi mereu va ilustra soarta su- Acest sufl et nemîngîiat s-a transfor- fl etului îndrăgostit de frumos, în ciuda mat într-un Luceafăr ce luminează în fi - singurătăţii şi a iubirii neîmpărtăşite, în ecare seară locurile în care şi-a petrecut ciuda mizeriilor prin care a trecut. Recu- acele puţine clipe de fericire omeneas- noaşterea şi dragostea urmaşilor este că. Un om atît de singur şi atît de străin, cea mai bună răsplată pentru puţinele după cum scria despre sine Eminescu, a clipe de fericire omenească de care a fost totuşi o fi inţă incredibil de consis- avut parte cel mai mare poet al români- tentă şi născătoare de dragoste, în care lor şi cel mai drag scriitor al meu. LA CUMPĂNA DORULUI Vasile CRUDU, cl. a XII, Liceul „Mihail Sadoveanu” din Călărași

Oricine călătoreşte în Fără să ne dăm seama spaţiul românesc şi aduce uneori, aceste două noţi- vorba despre casă, acela va uni-simboluri sunt mereu pronunţa obligatoriu şi cu- în gîndul nostru. Dorul şi vîntul dor. Şi atunci, în faţa cumpăna sunt două sim- ochilor, îi vor apărea chi- boluri ce s-au constituit purile dragi ale părinţilor, din forţa, din istoria, din surorilor, fraţilor, dar i se va existenţa însăşi a poporu- arăta şi imaginea cu o cum- lui nostru, pentru a cristali- pănă, de la fîntîna din faţa za într-o expresie tensiuni casei părinteşti. sufl eteşti complexe, carac-

62 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) teristice pentru nişte oameni cu o trăire celor patru vînturi ale lumii şi destinului. intensă a sentimentelor, dar care ştiu şi Nu numai cuvîntul dor, şi alte cuvinte din măsura lucrurilor, preţul faptelor, nece- vocabularul limbii române au în sensul lor sitatea şi valoarea jertfi rii, atunci cînd e ascuns dragostea amestecată cu durerea. nevoie de aceasta. De asemenea, multe cuvinte româneşti Constantin Noica, în eseul Introduce- conţin semnifi caţia de cumpănă-cumpă- re la dor, prezintă o explicaţie fi lozofi că tare-măsură. Nu este întîmplător faptul a cuvîntului dor. Marele gînditor român că mulţi fi lozofi din trecut considerau că afi rmă că: „Prin formaţia sa, dor are în el sufl etul unui popor se vede cel mai bine ceva de prototip: este o alcătuire nealca- în limba pe care o vorbeşte, în sensurile tuită, un întreg fără părţi, ca multe alte pe care le dau oamenii cuvintelor folo- cuvinte româneşti cu înţeles adînc de site. Sufl etul nostru este de neconceput specifi c”. fără dor şi fără cumpănă. Criticul literar acad. Mihai Cimpoi, în Pregătindu-mă să scriu acest eseu, eseul Cumpăna, simbol al centrării, de- am căutat texte, fraze, gînduri în care să fi neşte cuvîntul cumpănă astfel: „Fiind apară aceste două noţiuni. Este foarte o urmaşă directă a balanţei romane şi mare numărul de poezii şi cîntece po- amintindu-ne şi de o însuşire de căpe- pulare în care fi gurează dorul. Nu mai tenie a spiritului românesc - cumpănirea puţine sunt şi operele scriitorilor clasici - ea este, fi reşte, o cumpănă ontologică. şi contemporani în care se întîlneşte cu- O asemenea semnifi caţie existenţială vîntul dor. Mai am un singur dor... – scria complexă o sugerează şi proverbul ro- Mihai Eminescu în una din poeziile care mânesc de o surprinzătoare adîncime au încheiat ciclul scrisului său, dar şi al fi lozofi că: „Lumea e o fîntînă cu două vieţii sale de geniu poetic. Mi-e dor!... ciuturi: cînd se urcă cea plină, se coboară – interpretează cu mult talent soliştii din cea deşartă”. Catharsis, un foarte bun grup de muzi- Avînd aceste două defi niţii ca reper, că uşoară modernă. Mi s-a părut foarte voi încerca să vorbesc despre felul cum interesant comentariul lui Emil Cioran sunt percepute la noi dorul şi cumpăna, referitor la această temă: „Dorul exprimă ca două simboluri caracteristice pentru un raport negativ cu lumea. Este în dorul poporul român. nostru atîta risipire lîncedă în lume, atîta Şi cumpăna, şi dorul au la bază sau în renunţare în faţa timpului şi a spaţiului şi miezul lor nişte semnifi caţii (înţelesuri, atît prizonierat în adîncurile inimii... De ce subtexte) care se afl ă în opoziţie. Cum- ne e dor? Întrebaţi pe orice român şi nu vă păna: pamînt şi cer, contigent şi trans- va da o lămurire asupra acestui infi nit al cendent, înălţare şi coborîre. Cumpăna sufl etului”. Astfel, am putea spune, că fi e- fîntînii centrează, axează orizontul mio- care dintre noi se afl ă la o cumpănă a do- ritic atins de aerul fatalităţii existenţiale, rului: ne lăsăm atraşi de dor şi, în acelaşi care este, după Lucian Blaga, spaţiul mat timp, parcă ne temem de el, sau stăm la al fi inţei româneşti, „înalt şi indefi nit on- îndoială (stăm la cumpănă, cum se zice dulat”. Dorul este căutare şi negăsire, un în popor) – face oare să ne trecem viaţa întreg fără părţi, o contopire şi nu o com- - numai cu dorul ? punere, el este plăcere şi durere. Dacă aş fi întrebat cum percep eu Privit din perspectivă istorică, sufl etul personal, mai concret, aceste noţiuni, aş poporului român poate fi comparat cu o spune în primul rînd că pentru noi este cumpănă de pe cîmpiile noastre, expusă de o importanţă deosebită dorul de casă,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 63 BiblioPolis ANUL TINERETULUI TALENTAT de vatra părintească, strămoşească. În simplu în călătorii: la Cricova, unde este ultimul timp, tot mai mulţi basarabeni o minunată tabără numită Romaniţa, la sunt nevoiţi să-şi părăsească baştina, Orheiul Vechi, la Soroca, la cetate, sau la plecînd în diferite ţări ca să muncească mănăstirile de la Saharna şi Ţipova. pentru a putea trăi ca lumea. Printre cei Şi îmi mai vine dorul de unele cărţi, plecaţi sunt şi rude de ale mele, sunt pă- de anumiţi scriitori şi de operele lor. Îmi rinţii unor colegi şi prieteni. Toţi cei ple- plac poeziile lui Eminescu, Alecsandri, caţi suferă cel mai mult de dorul de casă, Minulescu, Goga, Arghezi, Stănescu, de cei pe care i-au lăsat aici. Nu ştiu care Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Va- poate fi soarta mea în continuare, dar de sile Romanciuc, dar mai mult îmi place pe acum îmi dau seama că nu aş putea proza. Am citit fascinat nuvela Sărmanul pleca departe de părinţi, de fraţi, de nea- Dionis şi romanul Geniu pustiu. Romane- muri. Nu ştiu ce aş face în sînul altui po- le lui Mihail Sadoveanu mi-au completat por, unde să nu aud limba mamei, vorba cunoştinţele de istorie. De asemenea, românească, să fi u lipsit de posibilitatea şi romanele lui Liviu Rebreanu, care m- de a asculta minunata noastră muzică au impresionat prin nişte personaje cu populară sau uşoară. Deşi trăiesc la oraş, caractere deosebit de puternice. Dintre mă simt atras de satele noastre. În pri- prozatorii basarabeni mi se par foarte mul rînd, de Scorţeni, satul bunicilor mei, interesanţi Ion Druţă şi Ion Iachim. Scri- unde merg adeseori în timpul vacanţelor. erile autorilor enumeraţi şi ale altora de Bunicul meu, Artim Cibotaru, este un om care nu am amintit aici, într-un fel sau al- foarte bun şi înţelept. Deci, bunelul meu tul, au numeroase tangenţe cu noţiunile este şi un foarte bun exemplu de cum- puse în discuţie: dor şi cumpănă. Astfel pănă românească. La fel, mi se face dor, ajungem din nou la concluzia că aceste vreau să revăd anumite locuri pe unde cuvinte sunt nişte simboluri, nişte ele- am fost în tabere de odihnă sau pur şi mente de bază ale existenţei noastre.

„UN PRIETEN APROPIAT... CARE ÎNCEARCĂ SĂ MĂ ÎNŢELEAGĂ: POEZIA”

Este, probabil, destul de problematic Pe de altă parte însă, dacă locuieşti să te gîndeşti şi la poezie cînd abia ter- într-un oraş care te predispune la reverii mini o sesiune şi bate la geam alta, iar chiar şi prin felul cum a fost zidit, ame- tu trebuie să ţii drept stindardul de cel najat... Un oraş din care „a erupt” prima mai bun student la specialitatea aleasă dată lava acelui vulcan poetic pe nume şi unul din primii trei studenţi, cei mai Eminescu – doar tocmai de la Cernăuţi a buni ai universităţii... Cînd stai la un că- trimis la revista Familia, a lui Iosif Vulcan, la min aglomerat, cu zgomotele şi năzbîti- Pesta, în 1866, liceanul Mihai, primele sale ile inerente vieţii studenţeşti, cu o bursă încercări literare. Şi dacă mai eşti originar lunară de 300 hrivne (vreo 60 de dolari din preajma Herţei, de la baştina a cel pu- SUA), din care abia de poţi „rupe” ceva ţin două nume sonore – fi ecare în felul pentru o discotecă, pentru internet sau său – ale poeziei româneşti şi europene, pentru o carte nouă, un ziar sau o revistă Gheorghe Asachi şi B. Fundoianu, cunos- în limba maternă. cut mai mult ca Benjamin Fondane.

64 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Acesta ar fi fundalul – dedublat, con- troversat, ambiguu -, pe care se ridică spre poezie Grigore (Grieg) Gherman, student în anul III, la fi lologia română, din cadrul vechii şi faimoasei cîndva Univer- sităţi de la Cernăuţi. Scrie versuri de vreo patru ani, aşadar, încă din anii de liceu. De la un debut timid în Gazeta de Herţa, a ajuns să publice poezii şi în reviste soli- de ca Septentrion literar din Cernăuţi, Gla- sul Bucovinei, Crai nou şi Ţara fagilor de la muzicii, artelor plastice româneşti... Şi, cu Suceava sau Curierul Gintei Latine din Iaşi. toate că în faţa tancurilor ruseşti vocea Deşi fi del poeziei, scrie şi articole pe teme muzelor române a slăbit, mult – nume- culturale, pe care le publică în periodice- roşi oameni de litere, de artă, de cultură le româneşti de la Cernăuţi: Zorile Bucovi- s-au refugiat la Bucureşti, ori, mai tîrziu, nei, Libertatea cuvîntului, Concordia etc. A „au emigrat” la Chişinău - la Cernăuţi nici realizat pentru ziare cernăuţene şi nişte pe o clipă nu au muţit poeţii, nici artiştii, memorabile interviuri – de ex., cu Irina de expresie românească. Ne-o dovedeş- Loghin sau cu Sofi a Vicoveanca. te şi Grieg Gherman, ale cărui versuri le Mi se pare nepotrivit, dacă nu stu- găzduim în premieră aici, în spaţiul pre- pid, să întrebi pe un om care scrie ver- sei basarabene, şi pe care vă îndemnăm suri – fi e el un începător, fi e un autor să le citiţi, poate chiar să le ascultaţi. consacrat - de ce şi cum le plăsmuieşte. Nu i-am pus nici eu, lui Grieg Gherman, (Vl. P.) asemenea întrebări, pe cît de simple, Grigore GHERMAN poate chiar fi reşti, pe atît de grele, „de baraj” chiar. Cu atît mai curios, e că „mi s- reîntoarcere după refugiu a mărturisit” chiar el, pe această temă, în zgîrcitele-i mesaje care vin pe calea in- mă părăsesc, adică părăsesc un fel de eu ternetului, de la Cernăuţi: „Scriu cum pot hărăzit să îşi poarte crucea şi cum simt” [...]; „Versurile mele, sunt aşa cum sunt: mai slabe, mai reuşite sau nu ies înafară pentru dragoste şi ură, mai ştiu cum. Contează însă că scriu şi mă să îmi rup aripile, să miros iarba îngeri- simt bine, pentru că poezia este un prieten lor, apropiat al meu, căruia îi pot spune toate să duc clipele jertfă lui nimic şi el, adică poezia, încearcă să mă înţelea- gă”. Pînă se va găsi un critic literar vred- mă frâng din sentimente să îngân iluzii nic să dea versurilor lui Grieg Gherman reale, necântate în „Drumurile noastre” o notă pe potriva emoţiilor şi eforturilor ce-l defi nesc, aceste confesiuni ale sale refugiez din oasele sorţii să visez rămîn cea mai bună caracterizare. altă soartă din umbre de versuri ...După Eminescu, pînă la ocupaţia neînşirate prin cartiere, necitite pe străzi sovietică din iunie 1940, în urbea princi- dinafară – spaţii benefi ce, dar fug pală a Nordului Bucovinei au dat în fl oa- de ele ca demonii de lumină şi re, luxuriant, cele mai impresionante ma- mă logodesc cu aceleaşi ispite nifestări ale poeziei, prozei, publicistici,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 65 BiblioPolis ANUL TINERETULUI TALENTAT mă reîntorc ca de mii de ori în aceeaşi visăm atingerea înălţimii, solitudine, în aceeaşi veselie cumpărăm aripi cu preţul din lumea paradiziacă şi infernală ispitei mai pot iubi fug înapoi înspre metafore necercetate şi epitete de toate culorile încă mai simt durerea pe care le uită şi cunosc pe de rost bucuria în fi ecare dimineaţă o pasăre în ca pe o poezie, Codrii Cosminului ca pe o rugăciune, încă mai simt umbre cu iluzii atâţi nefericiţi – în lumea albă – cânt din nou un spectacol al existenţei cânt pentru tine şi numai noi – două pete de destin şi mă înnobilează liniştea trăim cu iluzia dragostei, refl ectată de seninul cerului această iluzie ne schimbă, din ochii scumpi ne face fericiţi puţin contează că în spaţiu şi timp lângă monumentul de granit existăm numai noi – cad frunze în calendar două umbre care spun zilnic: că în infern sau în rai eu te iubesc! nu ne vom întâlni parcă nimeni nu a mai iubit vreodată mai pot iubi îmi scot masca gust amăruiul atâţi nefericiţi – în univers – dulcele şi pipăi răni o dramă, o poveste, un cântec – (dragostea nu oboseşte) şi numai noi – un sufl et cu patru ochi, azi

IMPACTUL BENEFIC AL SIMBIOZELOR SAU ADRIAN, CREATORUL POLIFONIC

După cum îl trădează întru cîtva şi şcoala rusă undeva la graniţa ruso-mon- numele, Adrian Briedis-Macovei este o golă, apoi fi lologia română la Chişinău. simbioză norocoasă dintre Leons Briedis Aici, în inima Basarabiei s-au cunoscut, - renumit poet, eseist, fi lozof leton, un s-au îndrăgostit şi au decis să fi e împre- mare traducător al literaturii române în ună, dar ceva mai departe de spaţiul mi- Letonia, şi Maria Macovei-Briede - poetă, oritic. Stabiliţi în capitala letonă, într-o eseistă şi traducătoare, româncă născu- garsonieră din Riga Veche (Vecriga), au tă în Siberia, în familia unor gospodari început a depăna soarta unui neobişnu- deportaţi dintr-o comună din sudul Ba- it cuplu de intelectuali aserviţi de bună sarabiei. Leons a făcut studii universitare voie, ba chiar cu maximă pasiune, şi în la Riga (fi lologia romanică) şi la Chişinău egală măsură, literaturilor şi culturii leto- (spaniola şi româna); Maria – a făcut ne, dar şi celor române, apoi şi altor spiri-

66 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Leons şi ale Mariei, îndrăznesc să afi rm că cea mai de seamă împlinire a lor este, totuşi, creşterea celor doi fi i, Cornel şi Adrian (în scrierea letonă – Korneliuss şi Adrians). „Badea”, Cornel, e acum un apreciat designer; nu exclud să aibă şi alte talente artistice, pe care le vădea încă în copilărie şi adolescenţă; pur şi simplu nu am putut să-i urmăresc evolu- ţia din ultimul timp. Adrian a preluat, cu certitudine, de la părinţi talentul, dar şi pasiunea nemărgi- nită pentru poezie, pentru estetică, pen- tru fi lozofi e şi pentru limbi. A preluat şi numele amîndurora: deşi semnează, de obicei, pur şi simplu Adrian, în ambianţe mai ofi ciale este, totuşi, Adrian Briedis- Macovei; conform ortografi ei letone: Adrians Briedis-Makovejs. (În treacăt fi e spus, în traducere din letonă numele Briedis înseamnă Cerb; Macovei, rea- mintim, era numele pe care-l purtau cei şapte fraţi, fi i de preoţi iudei, sacrifi caţi şi tualităţi îngemănate, cu stigmatul Gintei canonizaţi, mai tîrziu incluşi şi în calen- Latine. Privind acum în urmă – deja de darul creştin ca Cei Şapte Mari Mucenici la geamurile apartamentului-bibliotecă Macabei, de Ziua Macoveilor sau la Maco- de pe „malul celălalt al Daugavei” (adică, vei, cap de post – la 14 august). din Oraşul Nou – Jauna Riga), Leons nu- Născut în luna lui Mărţişor, 1982, mără circa 40 de cărţi de autor (poezii, Adrian face studii la Universitatea Leto- proză, eseuri) şi ceva mai multe volume niei, din Riga, apoi la Academia de cul- traduse, preponderent din română, apoi turi şi civilizaţii străine, cu specializarea şi din alte limbi neolatine, din unele idio- civilizaţiile hispanofone (spaniolă, ca ata- muri germanice; din graiuri exotice cum re, şi latino-americane) – există şi o ase- ar fi albaneza ori swahili, limba ofi cială menea instituţie în Letonia, una din cele şi de cultură a zece mari state africane. trei ţări baltice (alături de Lituania şi Es- Maria a adoptat ipostaza de poetă şi ese- tonia), trei Doamne şi toate trei civiliza- istă bilingvă: scrie şi în română (prima te şi cu adevărat libere, după 1991. Este carte de versuri i-a fost prefaţată de Ana redactor al revistei „familiale” Kentaurs, Blandiana), şi în letonă. Aceasta, pe lîn- o excepţională publicaţie de literatură gă activitatea de tălmăcitoare din letonă şi cultură universală; asociat al editurii în română şi viceversa, pe lîngă rolul de Minerva, şi aceasta o iniţiativă a familiei profesoară „neofi cială”, „benevolă”, „vo- Briede-Macovei, dar cu rezonanţe bine luntară” de română în spaţiul baltic. desluşite în viaţa spirituală a Letoniei, Dînd Cezarului ce-i a Cezarului, mai ba chiar şi dincolo de frontierele acestui simplu spus: apreciind la cota maximă stat. Aria de interese, de preocupări in- contribuţiile literare, cărturăreşti ale lui telectuale ale lui Adrian este foarte largă

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 67 BiblioPolis ANUL TINERETULUI TALENTAT

– de la spaţiul baltic pînă la cel latino- Om de o sensibilitate aparte, de o american şi pînă la vechile civilizaţii ori- cultură şi o percepere extrem de matură, entale, punînd accentul pe poezie, ese- pentru anii săi, a fenomenelor sociale şi istică, culturologie, fi lozofi e, etnologie estetice, Adrian, cu adevărat, străluceşte etc. A tradus versuri şi eseuri din litera- în materie de fi lologie, culturologie, fi lo- turile spaniolă, din cele hispanofone ale zofi e, estetică, semiotică etc. Dar mai e şi Americii de Sud, diferite texte de scriitori un intelectual versat în politică şi polito- englezi, nord-americani, scandinavi, dar logie, istorie, etnologie, diverse aspecte şi din Rusia, Slovacia, India, China, Japo- – fi e intersecţii, fi e linii paralele, fără şan- nia... La rîndu-i, poezia lui Adrian a fost se de apropiere – între globalism (ca op- transpusă în mai multe limbi; bunăoară, ţiune pan-europeană, pan-occidentală) cu totul recent i-au fost tipărite nişte po- şi iubire de tot ce e leton. Şi mai e Adrian eme în limba japoneză. Briedis-Macovei un sufl et eminamente Adrian vorbeşte fl uent şi scrie în pa- poetic – adevăr pe care l-a pus la jude- tru limbi: letonă (fi reşte), spaniolă, en- cată, dacă nu la o confi rmare publică gleză şi rusă. În limba mamei – română, prin chiar volumul său de debut: Dzejolji pînă în decembrie 2007 vorbea cu un („Poeme”). – Riga: Ed. Minerva @ Force-E, simpatic accent spaniol, utlilizînd verbe- 2006. – 79 p. le mai ales la infi nitiv, iar substantivele Nu riscăm (încă) să defi nim în vreun – la nominativ, recurgînd, iarăşi după fel, să categorisim cumva lirica lui Adri- model spaniol – la prepoziţii şi articole. an, care s-ar înscrie (deja) în antologii Anul trecut, pe la Crăciun, vizitînd în pre- ale tinerilor creatori din Apus, dar şi din mieră patria mamei, a intrat în posesia Răsărit. Este o poezie „pur şi simplu” mo- unor manuale de română, şi cum Adrian dernă, situîndu-se în zona de tranziţie e un om al surprizelor, nu e exclus ca la a modernismului, poate spre post-mo- o nouă vizită în Basarabia să vorbească dernism, numai că ceva mai altfel decît fără probleme şi româna. Tot atunci, pri- este perceput acest fenomen de către mind cadou o Istorie a românilor (în rusă, unii poeţi şi eseişti de la Chişinău. S-ar dar una adevărată, nu scrisă de interfron- impune o remarcă despre o specie mai tişti...), Adrian, după cum ne-a mărturisit aparte pe care o cultivă Adrian. Însuşi chiar el, a avut revelaţia apartenenţei (fi e autorul le numeşte „miniaturi lirice”; şi pe jumătate, pe linia mamei) la un po- noi le-am numi ceva mai complicat: „o por cu o istorie şi o cultură deosebit de încrucişare între haiku şi daina letonă”. originale. Întors acasă, la Riga, s-a apu- Vom preciza, în context, că daina leto- cat să scrie, sincer entuziasmat, o lucra- nilor seamănă mai mult din punct de re dramatică al cărei personaj principal vedere fonetic, vizual, cu doina româ- este nimeni altul decît... Păcală! pe care nească - de regulă, dainele (în letonă, la noi, românii, l-am cam dat uitării... Con- plural, dainas) sunt nişte catrene foarte comitent, acumulează material pentru o sugestive, axate pe toată gama de trăiri piesă de teatru (posibil, şi un viitor sce- umane: înţelepciune, emotivitate, mu- nariu de fi lm) prin care doreşte să pre- zicalitate, umor etc. Am ales din creaţia zinte Occidentului – cel puţin Letoniei lui Adrian cîteva poezii, pentru a sati- – o altă imagine, „veritabilă”, „autentică” a sface curiozitatea celor interesaţi de un lui Vlad Ţepeş, alta decît cea lansată (şi în triplu fenomen, sau de un fenomen cu bună parte încetăţenită) prin nişte iubi- trei faţete: literatura unui popor baltic, tori de picanterii, de la Hollywood. aşa cum sunt letonii; creaţia unui repre-

68 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) zentant al simbiozei genetice şi cultu- credibil, are, totuşi, destule tangenţe cu rale (în cazul dat – un „amestec” letono- frămîntările, căutările lirice ale unor ti- român); în fi ne, poezia tînără, de astăzi, neri de la noi. din lume, care, oricît ar părea de greu (Vl. P.)

Adrian BRIEDIS-MACOVEI Miniaturi lirice (Haiku şi daina încrucişate)

Vînd cuvintele Nu cădea te rog în panică Şi le dau pe toate Doar nu te afl i Pentru o singură tăcere. Pe vaporul „Titanic”.

Luna peste lună se aşterne Buzele tale roşii Dar noaptea Pe care mi le dai atît de generos Toată ziua trîndăveşte. Sunt doldora de spini.

În veşminte vesele Viaţa e un joc Tinereţea trece pe alături Cînd tocmai îi prinzi gustul Ah, aşteaptă-mă şi pe mine. Vine timpul s-o părăseşti.

Ce gînduri nebune Picături de ploaie Se leagănă în surîsul ei Lin şi fără zgomot Ascunzîndu-se în pieptul meu. Îmi udă inconştientul.

Civilizaţia coboară Negru şi alb se ascund în inima mea Din ce în ce mai jos Iar eu mă găsesc între ele Pe culmea munţilor americani. Pe calea de mijloc.

A fi prostănac este uşor Traducere de Dar a o face pe prostul Maria BRIEDE-MACOVEI Este o mare înţelepciune.

Chipul meu surîzător (Autoportret din cuvinte) inima-mi obosită stau cuminţi pînă va apărea el se zbate de dor spiriduşul ştrengar din mine - printre nori un pisicuţ ce toarce pe ceruri purpurii îngînînd non-stop nestingherit două steluţe se zbenguie el Michiduţă acesta al meu două luminiţe de cleştar scutură discret clopoţeii inimii mele stau de veghe pînă îmi răsare surîsul în aşteptarea furtunilor în gropiţele de pe obraji

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 69 BiblioPolis ANUL TINERETULUI TALENTAT

şi eu mă înalţ în tonuri catifelate - drumul pînă la fl oarea marii iubiri rup anevoie lanţurile somnului - acolo mă regăsesc şi pe rugul sufl etului doinind în balansoarul destinului. se deschide un nou orizont invitînd la un nou dans (2007) acolo printre spini şi ghimpi

Odă mamei (Cea mai scumpă mamă de pe mapamond) ma-mă, ma-mă, măicuţa mea ma-ma mea Ma-ri-a cu nume total de femeie ma-ma mea Ma-ri-a măicuţa mea cu nume de Născătoare ma-ma mea deşi nu te alint cu nume de Născătoare iar uneori te şi necăjesc tu ştii cel mai bine tu oricum eşti ma-ma mea şi eu la fel de bine ştiu: cea mai scumpă ma-mă de pe mapa- sunt capricios mond şi îndărătnic sunt şi toată patima inimii mele însă oricum tu eşti ţie ţi-o dăruiesc ma-ma mea Ma-ri-a ma-ma mea Ma-ri-a măicuţa mea cu nume de Născătoare să ştii că te iubesc măicuţa mea cu toată patima inimii mele cu nume total de femeie cu toate furtunile ma-mă cu nume de Născătoare ce se dezlănţuie ma-ma mea Ma-ri-a în sufl etul meu inima mea ma-mă, scumpă măicuţă, e pentru tine ma-mă

(2006)

Traducere autorizată din letonă de Vlad POHILĂ

70 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) DIALOGURI CULTURALE

SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE ROMÂNEASCĂ – UNITATE ÎN DIVERSITATE Iași, ediţia a XVI-a De vorbă cu dna Elena Leonte, direc- sunt sincere, frăţeşti, chiar strângerile de toarea Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi”, mână au o mare importanţă. Sunt un fel instituţie care a găzduit această frumoasă de încurajări. Mai subliniez încă o dată - sărbătoare a cărţii şi autorilor ei aici este locul cel mai nimerit al afi rmării scrisului românesc. Oricât ar fi de mare - Dna Elena Leonte, îmi face o deo- plăcerea să fi i apreciat oriunde, totuşi, sebită plăcere să continui un ciclu de scrisul în limba română este aici, la mat- interviuri despre saloanele de carte că, aici ai adevărata dimensiune a scrisu- de pe un mal şi altul ale Prutului. Este lui tău. Eu îi înţeleg foarte bine pe cei din o integritate în desfăşurarea acestor afară – ei vin cu emoţie, vin după ani de evenimente cu participare comună... încercări grele, de condiţii îngrozitoare - O unitate în diversitate, aş spune. uneori. Îmi dau seama că acest teren al Acum 16 ani nu ne-am imaginat că va Salonului este foarte fecund, stimulator, creşte atât de frumos complexul aces- încât cei care pleacă de aici, de la Iaşi, se ta culturologic, pentru că între timp el simt încurajaţi să scrie în continuare. s-a diversifi cat aşa de bine pe ambele - Programul a fost divers, dar şi maluri ale Prutului, la Iaşi, la Chişinău, foarte complex. S-a văzut o adevărată la Cernăuţi, apoi şi în Serbia, deşi nu s- competiţie, participanţii trebuind să a numit salon, au fost seminţe aruncate facă faţă unor acţiuni aproape conco- şi probabil, indiferent cum se va numi în mitente. viitor, tot va avea ca scop promovarea - Aceasta ni se întâmplă de mai mul- culturii româneşti în comunităţile din ţi ani pentru a respecta dorinţele tuturo- alte ţări vecine. Vreau să vă spun că de la ra de afi rmare. Există şi ieşeni care intră prima ediţie n-am sperat că se va rotun- în această competiţie şi este îndreptăţită ji atât de frumos dorinţa aceea fi rească oferta noastră. Anul acesta, după cum de a vedea şi a cunoaşte lumea scrisului aţi putut observa, am organizat mai românesc de pe ambele maluri ale Pru- multe mese rotunde şi colocvii - patru la tului, de pe altundeva. Noi, cei din ţară, număr în două zile. A fost un efort pen- majoritatea, nu înţelegem ce înseamnă tru toţi participanţii. A fost mult teren de scrisul de dincolo de graniţe: scrisul ace- comunicare. la tăinuit, scrisul acela sensibil, rănit de - Câţi participanţi au fost? toate infl uenţele sau poate îmbogăţit - Au fost 76 de persoane care s-au de multe infl uenţe. Am avut marele me- înscris la diverse manifestări: lansări, rit să adunăm la Iaşi toată suferinţa scri- mese rotunde, colocvii. Unii au venit şi sului românesc şi s-o facem să se etaleze. au plecat, alţii au stat toate trei zile ale Ştiţi ce am observat? Oamenii au venit să Salonului. Iarăşi s-au făcut relaţii frumoa- se destăinuie mult mai adânc, mult mai se. Mulţi din scriitori au venit cu manus- profund decât acolo, acasă. Aici le face crise, urmând să fi e publicate la edituri plăcere orice apreciere, complimentele

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 71 BiblioPolis DIALOGURI CULTURALE din Iaşi, Timişoara, Chişinău, Cernăuţi ş.a. pentru comunitatea românilor din SUA. Contactele acestea mi se par minunate Israelul a participat pentru a doua oară pentru că atât editorii, cât şi autorii fac cu prezenţa lui Shaul Carmel, preşedinte- schimb de idei, de experienţă privind le Asociaţiei Scriitorilor de limbă română condiţiile grafi ce etc. şi din această di- din această ţară. Din Macedonia a venit versitate ne putem defi ni identitatea. Vanghea Mihanj-Stery cu limba ei melo- Aşa diversă şi colorată cum este, eu cred dioasă. Este o poetă foarte interesantă, că identitatea noastră trebuie încurajată dar are şi alte griji, editează antologii de şi îndreptată spre Europa ca o valoare poezie din zona macedoneană. Nimic nu care vine din Est. Este lucrul pe care ni-l se face fără ideal. Ştiţi ce am mai consta- dorim în următoarea etapă şi am obser- tat eu la toţi oaspeţii noştri? Un idealism vat cu mare bucurie că şi Chişinăul prin pronunţat fără de care nu se poate. Atâ- saloanele sale manifestă aceste tendinţe ta timp cât mai suntem idealişti, cât mai fi reşti de aşezare a valorilor pe fondul pe- credem în valori, cât mai avem emoţii, isajului editorial din Moldova, care este atâta timp va continua şi perpetua nea- absolut spectaculos. Am spus-o oriunde mul. Ne propunem şi în continuare să am ajuns în ţară, în bibliotecile noastre ajutăm creatorii - acesta este rolul nos- judeţene, n-am încetat să admir efortul tru - al bibliotecarilor, al editorilor, al re- acesta de creştere a fenomenului literar dactorilor de revistă. Evident că nu toate în Republica Moldova şi cred că ne pu- promisiunile care s-au făcut se vor ţine, tem baza şi în continuare pe afi rmarea dar îmi face plăcere să constat că toate aceasta a valorilor identitare. fl uxurile care s-au afi rmat aici pe placa - Care a fost noutatea ediţiei cu- turnantă a Salonului Iaşi-Chişinău-Cer- rente? năuţi se vor calma şi vor fi supuse ana- - Deschiderea către comunicare în lizei. Tot ce am adunat şi am făcut până organizarea mai multor mese rotunde acuma, noi, ca bibliotecari de nădejde, şi colocvii. Oamenii au stat mai pe înde- vom şti să asigurăm documentarea. lete de vorbă. Tradiţional erau lansări, Vom invita persoane care au demers cri- prezentări într-un maraton continuu. Şi tic foarte percutant să scrie despre ce s- la ediţia curentă au fost multe lansări, a întâmplat pe triunghiul acesta. Acum, dar într-o paralelă. Deşi a fost obositor, după atâţia ani, s-ar cuveni să ne pregă- nimeni nu se poate plânge că nu a avut tim pentru o altă etapă, visez la aceasta posibilitate de afi rmare. Salonul a gene- rat în continuare multe idei, urmează ca şi contez mult pe tânăra generaţie, care fi ecare în comunităţile din SUA, Canada, va avea curajul să continue de pe un salt Serbia etc. să le materializeze. calitativ al acumulărilor noastre. - SUA prima oară a fost reprezen- - Participarea basarabeană a fost tată la Salon? cea mai numerică... - Da, profesoara Albu este pentru pri- - Spre bucuria noastră. Desantul ba- ma oară la Iaşi, a venit cu rigoare univer- sarabean, aşa-i spunem, s-a impus şi de sitară şi cu analiza scriitorilor americani. această dată. Aveţi nişte edituri foarte Va scrie în continuare şi ne va aduce in- puternice, care editează impecabil şi cu formaţia pe care ne-o dorim. talent. Ca fost editor, în calitate de redac- - De acolo vine şi revista Lumină tor la Editura Junimea, timp de 16 ani, lină... mai păstrez în sufl et nostalgia editării. - Da, ea este păstorită de preotul Da- Admir stilul editorial din RM, stil care este mian, care face multe lucruri frumoase dat de prezenţa şi valoarea grafi cienilor

72 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) de carte pe care îi aveţi. Din păcate, Ro- faci spectacol din editarea de carte este mânia nu cred că are atât de numeroşi şi o mare performanţă, pe care noi, pentru valoroşi specialişti în acest domeniu. La că o vedem, este sub ochii noştri, cred că noi pe alocuri se mai editează prost, cu nu o apreciem ca atare. imagini amatoriste, de calitatea tipogra- - Au fost o adevărată performanţă fi că nici nu mai vorbesc. Grafi ca de carte şi emoţionante întâlnirile scriitorilor presupune talente. cu publicul, cel venit la îndemnul su- - Aţi putea face şi unele nominali- fl etului şi cel organizat de Dvs. zări? - Publicul ieşean a fost cel mai avan- - Cred că e un risc, aş putea să-i uit tajat. El a avut parte de toţi scriitorii ve- pe cei care i-am apreciat foarte mult. niţi: i-a văzut, „i-a pipăit”, a comunicat cu Aşadar, sumar: editurile Litera Internaţi- ei. De la Chişinău a venit un grup repre- onal, Prut Internaţional, ARC, Ştiinţa, Gu- zentativ de scriitori, ne-a bucurat mult nivas, Epigraf... Sunt edituri şi editori atât prezenţa academicianului Mihai Cimpoi, de serioşi, au un program editorial atât scriitorilor Andrei Vartic, Valeriu Matei, de bun, de profund, încât toată lumea Claudia Partole, Constantin Dragomir, poate să înveţe din acest spectacol, căci Ianoş Ţurcanu, care au desfăşurat un mi- e un adevărat spectacol, după cum am nunat spectacol copiilor, de asemenea, mai menţionat. ne-a bucurat mult şi prezenţa colegilor - Spectacolul cărţii... noştri: Alexe Rău, directorul Bibliotecii - Sunt câţiva ani buni de când ei au Naţionale, Claudia Balaban, directorul început să se afi rme în deplină măsură. Bibliotecii Naţionale pentru copii „Ion Este extraordinar, pentru că, după cum Creangă”, Eugenia Bejan, vicedirector la bine ştim, cartea are o evoluţie îndelun- aceeaşi bibliotecă ş.a. Avem în mijlocul gată şi o tradiţie a tipăriturii, a editării. Să nostru contemporani care scriu, con-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 73 BiblioPolis DIALOGURI CULTURALE temporani de valoare, iar tânăra genera- ordin global, fi ind deopotrivă atât arhi- ţie nu-i cunoaşte. Eu am scris pe această vari cât şi motoare ale acestor fenomene, temă cu ciudă uneori. De fapt, tineretul acţionând în mod practic ca nişte fi ltre pe nu-i cunoaşte şi din vina noastră, a tutu- magistralele pe care circulă fl uxuri uriaşe ror, ei se îndreaptă spre „vip”-urile aces- de informaţie” (Andrei Vartic, în Breviar, 8 tea de doi bani. Daţi-mi voie să fi u revol- octombrie 2007). tată în continuare. - Cu Biblioteca Municipală din Chişi- - Pe Maria Mocanu, care a fost la nău cum aţi putea extinde colaborarea? Salon, o consideraţi „vip” ? - N-am considerat niciodată BM de- - Bine, Maria Mocanu este altceva, parte de saloanele de carte, pentru că ea se îndreaptă către tradiţie, s-a inclus întotdeauna o parte din activităţi se des- armonios în partea artistică a Salonului. făşoară pe terenul BM a Chişinăului, noi Noi mai avem pentru publicul ieşean mereu am considerat-o ca a noastră. Vă proiectul Scriitorii în şcoli, care a dema- cunoaştem prin aceste întâlniri şi prin rat doi ani în urmă. Se bucură de mare participarea BM la sesiunile de comu- succes. Mi-a fost teamă că elevii se vor nicări din diverse localităţi din ţară. Ne plictisi. Nu s-a întâmplat. Anul trecut am impresionează activitatea foarte solidă avut surpriza să avem cerere pentru a a BM. Vreau să spun că realmente sunt continua întâlnirile cu încă o oră. Este un invidioasă pe anumite lucruri pe care proiect viabil la Iaşi. În felul acesta oferim Municipala de la Chişinău a reuşit să elevilor modele. Scriitorii la aceste întâl- le facă şi construieşte foarte frumos, aş niri pe viu nu citesc de pe foi, probabil spune în stil european, o activitate bibli- cum se practica înainte de 1989, ci le po- otecară de înaltă ţinută. Colegii noştri de vestesc despre viaţa lor, deseori întâm- la Chişinău sunt foarte buni profesionişti plări nostime din copilărie şi adolescen- şi au performanţe în biblioteci. N-o spun ţă, ceea ce le place foarte mult copiilor. din complezenţă, spun din ceea ce am Sigur, interesul de bibliotecar vine până văzut. Noi, esticii, avem aceeaşi proble- la urmă – îi apropie de lectură, de carte, mă - a acumulării de proaste subvenţii, de scriitori, îi fac să conştientizeze faptul a lipsei bugetare atât de cronice. Este o că aceste personalităţi sunt sau vor fi în suferinţă comună pe care cei din Vest nu manualele şcolare. totdeauna o înţeleg. Dar când te zbaţi - Ce evenimente din cadrul Salo- zilnic în aceleaşi nevoi materiale şi gre- nului v-au impresionat mai mult? utăţi, iar mediul rural, după cum ştiţi, se - Avem publicaţia Salonului Breviar afl ă în şi mai mare suferinţă. Dacă biblio- care adună toate impresiile şi vreau să tecile orăşeneşti se mai plâng de lipsă de vă spun că toate ne sunt dragi. Unele ne achiziţii, de informatizare şi modernizare dau idei pe viitor. Ne legăm de lucrurile scăzute, ei bine, ruralul este într-o stare acestea şi le socotim ca nişte cărămizi şi mai jalnică, ştiu că lipsesc, pe alocuri, puse unei clădiri serioase. O parte din chiar şi opere de căpătâi ale literaturii ro- ele încearcă o analiză a fenomenului, o mâne, lipsesc dicţionarele, cărţi pentru decantare a valorilor, în general, toate ne copii şi adolescenţi... sunt de mare ajutor. Voi cita: „Saloanele - Ce să mai spunem atunci de situa- internaţionale de carte, aşa cum se pre- ţia bibliotecilor din satele Basarabiei? zintă ele în ultimul timp, atât în România - Şi la bibliotecile săteşti din Basara- cât şi la New York, Paris ori Chişinău, au un bia mă gândeam, pentru că, realmente, rol foarte important în aceşti ani, în care ştiu ce se întâmplă acolo, în concurenţa se petrec schimbări foarte importante de acerbă cu internetul, calculatorul, insufi -

74 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) cienţa mijloacelor fi nanciare în biblioteci acumulăm cunoştinţe noi, utile, să fi m se resimte. Vin vremuri grele pentru car- la curent cu valorile literare din trecut şi te, mai ales, după cum am mai spus, în actuale. unităţile săteşti. Şi copilul de la oraş, şi de - Vă felicit pentru această nouă re- la sat, va prefera ecranul calculatorului alizare a Salonului, urându-vă succese sau televizorul, cu mijloacele lor de tâm- şi la ediţiile viitoare. penie, cum ar spune Ion Creangă. Misiu- - Vă mulţumesc şi cu mare drag ne nea bibliotecarilor este din ce în ce mai îndreptăm gândul spre lăcaşul BM de la grea. Chişinău, care a împlinit o vârstă atât de - Ne-am abătut întru câtva de la frumoasă pe măsura dezvoltării ei. De temă... la această cifră rotundă cred că BM de - Ne-am abătut spre biblioteci, pen- acum încolo, în virtutea realizărilor va tru că este pasiunea noastră, este me- intra într-o altă fază, net superioară, va seria noastră, este sufl etul nostru. Pe fi saltul acela frumos, calitativ, chiar dacă tărâmul acesta suferim şi ne bucurăm tot bibliotecarii, cu tenacitatea şi cumin- împreună. ţenia lor, vor construi noile etape. - În acest context ţin să vă spun că - În fi nal, Doamnă directoare, ar în BM „B.P. Hasdeu”, graţie celor nouă trebui să vorbim despre premii şi pre- fi liale de carte românească, a crescut mianţi, dar, cred eu mai bine să ane- procentul de cărţi în limba română. xăm întreaga listă. - Noi toţi ne dorim să vorbim o lim- - E cel mai bine aşa! bă frumoasă, o limbă cultivată, să avem o dezvoltare intelectuală pe măsură, să Consemnare: Raia ROGAC

PREMIILE SALONULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE ROMÂNEASCĂ Ediţia a 16-a, IAŞI • Premiul Cartea eveniment: Brâncuşi - sculptor creştin ortodox. Autor Î.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Iaşi, Editura Trinitas, 2007 • Premiul Cartea anului 2007: Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), Chişinău: editurile Gunivas şi ARC, 2007 • Premiul Editura anului 2007, pentru editura cu cele mai valoroase cărţi publica- te şi cu marketingul cel mai bun: Prut Internaţional, Chişinău • Premiul Opera Omnia, pentru întreaga operă a unui scriitor important partici- pant la Salon Academicianul Mihai Cimpoi • Premiul de Excelenţă, pentru întreaga activitate a unei personalităţi participante la Salon: Shaul Carmel, scriitor, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de limbă română din Israel Pentru editarea cărţii beletristice şi afi rmarea literaturii române contemporane: • Premiul Mihai Ursachi - pentru poezie: Daniel Corbu pentru volumul Eonul marelui desant, Iaşi: Editura Princeps Edit, 2007

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 75 BiblioPolis DIALOGURI CULTURALE

• Premiul Ioan Constantinescu - pentru critică literară Svetlana Paleologu Matta, Eminescu şi abisul ontologic, Timişoara: Editura Au- gusta, 2007 • Premiul Mihail Sadoveanu - pentru proză, eseu Radu Tătărucă, O afacere în Vest, Iaşi: Editura Timpul, 2007 • Premiul Academica, pentru lucrări de înaltă ţinută ştiinţifi că, universitară: Ilie Luceac pentru ediţia Discursurile lui Eudoxiu Hurmuzaki în Dieta Bucovinei. (Din viaţa parlamentară a Bucovinei în cea de-a doua jumătate a secolului XIX-lea), edi- ţie bilingvă, Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2007 • Premiul Petre Andrei, pentru editarea cărţii de ştiinţe sociale: Vasile Tran, Tratat despre minciună, Bucureşti: Editura Comunicare.Ro, 2007 • Premiul Colecţie editorială, pentru cea mai reuşită colecţie de carte: Dicţionare şi enciclopedii pentru copii, colecţie a Editurii Litera Internaţional, Chişinău • Premiul Otilia Cazimir, pentru cea mai frumoasă carte pentru copii: O furnică în bibliotecă de Vasile Romanciuc, Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2007 • Premiul Relaţii culturale, pentru promovarea culturii şi literaturii române în lume: Romeo Săndulescu, Consul General al României la Cernăuţi • Premiul Grafi ca de carte, pentru cea mai reuşită carte din punct de vedere al grafi cii: Luminiţa Bordeianu pentru volumul Mă visez în zodia inorogului de Cătălin Bor- deianu, Iaşi: Editura Vasiliana, 2007 • Premiul Byblos, pentru cea mai valoroasă publicaţie despre şi din biblioteci: Revista Biblioteca Bucureşti • Premiul Revista anului, pentru cea mai valoroasă revistă (graţie articolelor publi- cate în perioada enunţată): Septentrion literar, Cernăuţi; Viaţa Basarabiei, Chişinău • Premiul Gh. Asachi, pentru cei mai prestigioşi colaboratori şi prieteni ai cărţii şi ai bibliotecii participanţi la Salon: Pavel Florea – Lecturi din Convorbiri literare, 1867-1885 Iaşi: Editura Universitas XXI, 2007 • Premiul Ion Creangă: Catinca Agache – Literatura română în ţările vecine 1945-2000, Iaşi: Editura Prin- ceps Edit, 2007 • Premiul Ethos românesc, pentru contribuţii deosebite în culegerea şi valorifi ca- rea folclorului, în promovarea tradiţiilor româneşti: Vanghea Mihanj-Stery, Mihaela Albu, Slavco Almăjan, Ion Beldeanu • Premiul pentru traducere George Lesnea, pentru promovarea literaturii române în lume, prin traducerea ei: Ion Hadârcă pentru traducerea volumului Demonul meu de M. Lermontov, tradu- cere din l. rusă, Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2006.

76 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) OMAGIERI

STANDARDELE VALENTINEI TURVINENCO

pe an. Mie unui îmi plăcea să frecventez „Sala de sus”, alias „Sala românească” şi pentru o anumită intimitate caracteris- tică numai ei: avea un public cititor mai sobru, poate mai civilizat şi doar în anu- mite zile (sîmbăta, duminica), şi la anu- mite ore (dimineaţa, în faptul zilei) era aglomerată; seara, la ora 22 fără un sfert, părăseau biblioteca persoane numărate. Şi mai erau acolo - se pare că mai şi sunt – două portrete de scriitori, lucrate cam primitiv, în maniera „realismului socialist”, şi totuşi, „tutelare”. Pe unul era înfăţişat William Shakespeare, pe altul – incredi- bil, dar adevărat – Mihail Sadoveanu. (Se făcea simţită lipsa fi gurativă a lui Johann Wolfgang von Goethe – portret ce avea să apară, peste ani, la Sediul Central al BM „B.P. Hasdeu”... Dar cîte şi cîţi mai lipseau Mulţi, foarte mulţi intelectuali basa- pe atunci!...). Aşa sau altfel, ori de cîte ori rabeni care s-au format ca atare în anii veneam „la Krupskaia”, sus, nolens-volens ’70-’80 ai secolului trecut o ţin bine min- îmi aminteam de Baltagul, de măreţia tra- te de la debuturile ei în activitatea bibli- gică a demnităţii Vitoriei Lipan, dar şi de otecară... Pentru că, pe atunci, o garanţie dramele ori de sonetele shakespeariene. de a te forma ca intelectual consta şi în Şi acolo am găsit răspunsuri la atîtea între- frecventarea Bibliotecii Republicane bări, inclusiv la aceasta: ce l-a determinat „Krupskaia” (Biblioteca Naţională „Vasile pe Eminescu, intelectualul de formaţie Alecsandri – Alexe Mateevici” de astăzi), germană, fascinat, ca şi alţi literaţi români eventual – „Serviciul de literatură în limbi din sec. XIX, de cultura strămoşilor latini străine”. Iar acel serviciu, pe atunci, pen- şi a fraţilor romanici, să scrie, totuşi: „Sha- tru numeroşi viitori cercetători, jurnalişti, kespeare! Adesea te gîndesc cu jale / Prieten scriitori, traducători, redactori de carte, blînd al sufl etului meu / Izvorul plin al cîn- profesori etc., etc., era Sala românească, turilor tale / Îmi sar în gînd şi le repet mereu numită eufemistic, convenţional şi Sala [...]” (sonetul Cărţile). de sus, şi tocmai acolo lucra şi Valentina Deşi – cel puţin aşa mi se părea mie, Turvinenco. pe atunci – toate bibliotecarele de la Era o sala de lectură cu totul specială, „Krupskaia” erau cumva mai deosebite, din mai multe puncte de vedere. Bunăoa- cele de la etajul trei (ruseşte), din Sala ră – şi acest aspect nu constituia pentru străină / românească erau şi mai altfel. nimeni un secret - , benefi ciarii ei erau ţi- Poate mai sobre, sau mai atente cu citi- nuţi la o evidenţă specială, chiar dacă îm- torii, dar posibil şi mai inteligente – mă- prumutau şi o singură carte românească car şi de aceea că exerciţiul funcţiunii

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 77 BiblioPolis OMAGIERI le obliga să cunoască cel puţin o limbă Dacă pînă acum am stăruit să spun că străină. Valentina Turvinenco era cu to- Valentina Turvinenco era bine cunoscu- tul o rara avis – o pasăre rară acolo, sus. tă şi apreciată încă de la startul ei în acti- Frumoasă foc, inteligentă, dar şi mereu vitatea bibliotecară, nu pot să nu adaug delicată, atentă, amabilă cu utilizatorii, şi acest amănunt: la rîndul ei, Valentina, şi întotdeauna elegantă – parcă era co- îi cunoaşte, îi ţine bine minte, pe mulţi borîtă din vreo revistă de mode polonă, dintre foştii ei cititori, unii ajunşi oameni RDG-istă sau maghiară, în cel mai rău mari, alţii – mari şi... ciudaţi. O fostă lu- caz – din Siluett, cel mai grozav jurnal de crătoare a „Secţiei străine / româneşti” mode „sovietic”, – apărea la Tallinn, Esto- de la Biblioteca ex-Republicană ştie cel nia, şi se inspira discret din Burda ori din mai bine cît şi cum aşteptau atunci, unii La Vogue, astea din urmă ajungînd nu- studenţi, doctoranzi, tineri specialişti, alţi mai pe la soţiile de secretari generali ai intelectuali basarabeni - să le vină rîndul, partidului comunist, pe la cucoane pro- ca să împrumute un manual, o plachetă movate în înalte funcţii pe la ministere de versuri, un roman, o monografi e, un sau pe la ambasadele sovietice. Cine au- studiu critic, o revistă sau un ziar chiar zise, cine citise – măcar - de legendarul – de la Bucureşti. Nimeni însă nu va pu- smile (surîsul, zîmbetul) american, îl pu- tea găsi o explicaţie cît de cît plauzibilă tea regăsi, fără greş, cotidian, pe chipul de ce unii dintre acei cititori răbdători şi Valentinei Turvinenco. Iar cine citise Love cuminţi, care, prin fi ece gest, prin fi ece Story, un roman din SUA ce făcea ravagii vorbă (nu mai zic – prin fi ece comandă...) în acea epocă în lume (iar la „Krupska- trădau un sincer ataşament pentru valo- ia”, sus, se găseau versiunile în română rile spirituale româneşti, astăzi, iată, s-au şi în franceză), o asocia numaidecît pe inclus într-o dementă competiţie a deni- Valentina - bibliotecarei Jennifer, eroina grării a tot ce este românesc. tulburătoarei poveşti americane de dra- Cum era să afl u mai tîrziu, colegele goste. Un prieten şi coleg de promoţie, de secţie ale Valentinei Turvinenco, erau apoi şi de breaslă, spusese odată: „Dacă obligate – în spiritul regimului KGB-izat Oliver (nefericitul iubit al lui Jennifer), ar de peste noi -, să prezinte periodic, pen- şti de existenţa acestei bibliotecare de la tru cîteva instanţe, statistici exacte ale noi, cu certitudine ar veni aici... Şi numai lecturilor româneşti de care „păcătuiau” astfel şi-ar găsi alinarea, o recompensă unii cititori mai avizi... Aşa cum mi-a con- sigură pentru marea lui iubire, pierdu- tă...” Cine ştie?... Căci un „Oliver chişinău- fi rmat o doamnă mai în vîrstă, ce a lucrat ian” venea adeseori, spre sfîrşitul zilei de mulţi ani la Biblioteca Republicană - aco- muncă, să o „fure” pe „Jennifer de la Bibli- lo, sus -, Valentina era printre nu prea oteca Republicană”, spre marele necaz al multele bibliotecare ce mai diminuau admiratorilor Valentinei, din rîndul citito- aceste statistici – astfel diminuînd şi pri- rilor – unii veneau în Sala de sus şi pentru mejdiile ce-i păşteau pe cititorii prea de a avea un prilej să o vadă pe Valentina, tot silitori, prea de tot iubitori de carte să schimbe o vorbă cu dînsa... Poate că românească, inclusiv pe unii care acum acel tînăr era chiar un Valentin, venind se antrenează în penibila „competiţie” la o certă Valentina, pentru a duce la un de care am vorbit deja. Mai mult: într-o happy end povestea rusească de dragos- perioadă, cînd începuse marele delir al te, acel Love Story sovietic, intitulat chiar regimului totalitar, marcat şi de scrierile aşa: Valentin şi Valentina, şi care nu putea lui Soljeniţin, Paul Goma, George Orwell să aibă alt fi nal decît unul fericit? etc., bietelor bibliotecare de sus li s-ar fi

78 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) cerut, cică, să „raporteze”, pentru aminti- cum trecea pe alături cu nişte fi re de „mî- tele instanţe, ce mai vorbesc unii cititori ţişori”, iar dînsa, afl înd care e prilejul bunei de ai lor – fi e ei iubitori de literatură ro- dispoziţii a unui grup format aproape că mână, fi e de literatură în genere conside- exclusiv din foşti cititori ai „Sălii de sus” de rată eterodoxă, disidentă („antisovietică” la Biblioteca Naţională, ne-a felicitat căl- - în limbajul doctrinei comuniste). Iarăşi duros pentru efortul şi pentru izbînda de o spun cu trimitere la mărturiile acelei a fi tipărit o primă publicaţie românească doamne: spre onoarea ei, Valentina, şi-a aici, la Chişinău... Noi, la rîndu-ne, nu am expus aproape că deschis oroarea, scîr- ratat ocazia de a-i spune adevărul că îi da- ba, faţă de această stupidă cerinţă extra- torăm şi dînsei această realizare. bibliotecară, la absurdul compartiment Biografi a de serviciu a dnei Valentina „persoane periculoase – cititori de lite- Turvinenco are numi două înscrisuri: Bi- ratură română”, declarînd că nu ştie ro- blioteca Naţională, pînă în 1998, iar din mâna şi nu poate avea habar ce vorbesc acest an – Biblioteca Municipală „B. P. înde ei cititorii pe care-i servea. Aici mă Hasdeu”. Astfel încît, dumneaei ne oferă văd nevoit să o „denunţ” eu pe Valenti- şi un model de fi delitate profesiunii alese. na Turvinenco... Născută în Transnistria, Este această fi delitate şi o dovadă a unei la Grigoriopol (oraşul de unde se trage aspiraţii de a se afl a la cotele, la standar- şi marea scriitoare şi intelectuală rusă, dele europene ale muncii, ale existenţei de origine armenească, Marietta Saghi- sale. Despre alt standard – şi acela euro- nian), absolventă cu diplomă de merit a pean, occidental – am scris ceva mai sus, unei şcoli ruseşti, apoi licenţiată a unei referindu-mă la comportamentul dnei faimoase Universităţi de Cultură din ca- Valentina Turvinenco, la felul ei, rarisim, pitala nordică a Rusiei, cunoscătoare a de a fi mereu frumoasă, mereu inteligen- cîtorva limbi slave şi germanice, Valen- tă, elegantă şi... galantă. Bănuiesc, aceas- tina Turvinenco, fi ind educată în spiritul tă virtute este una nativă, moştenită de stimei pentru alte culturi, ştia şi atunci acasă. Alte calităţi însă, cu certitudine, şi binişor româna. Acum, după 1989, dînsa le-a însuşit, apoi le-a şlefuit, le-a cizelat, cunoaşte româna la nivelul unui intelec- pe parcursul anilor, inclusiv datorită afl ă- tual de marcă, al unui cetăţean alolingv rii la studii într-un oraş de cultură aparte, inteligent şi corect, ce ar putea servi cum este Petersburgul, Leningradul ti- drept un minunat exemplu pentru mulţi nereţilor noastre. Inclusiv graţie familia- alţi concetăţeni rusofoni de ai noştri. rizării îndeaproape cu limba, literatura şi În context, ţin să evoc o semnifi cativă, cultura Germaniei. Fără doar şi poate – şi cred, „întîlnire peste ani” cu Valentina Tur- datorită unor vizite de documentare în vinenco. Era într-o frumoasă zi de primă- spaţii de certă şi rafi nată cultură. Am citit vară, în 1990, era chiar de Sfi ntele Paşti, şi şi am reţinut, impresionat, o confesiune noi, o mînă de gazetari, sărbătoream, pe din CV-ul sau dintr-un raport de activita- o terasă de pe b-dul Renaşterii, apariţia te al dnei V. Turvinenco: „Am avut ferici- primului număr legalizat, înregistrat la Mi- ta ocazie să vizitez cîteva biblioteci mari nisterul Justiţiei, al revistei Glasul. Dar era din Europa: Tallinn, Sankt Petersburg, şi o perioadă cînd mulţi concetăţeni de-ai Cracovia, Berlin, Munchen, Bucureşti, noştri vedeau în decretarea limbii ofi ciale pentru acumularea experienţei profesio- şi în revenirea la grafi a latină o sperietoa- nale în cadrul acestui tip de instituţii”. Nu re, un mare pericol pentru existenţa lor. am subliniat întîmplător – cu semialdine Ne-am bucurat să o vedem pe Valentina (bold/italique) primele cuvinte din fraza

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 79 BiblioPolis OMAGIERI citată; stilul cancelăresc i-ar sugera oricui popularizeze aici nu numai cultura ger- să scrie pur şi simplu „M-am afl at în vizi- mană, în accepţia clasică a acestei noţi- te de documentare...”, pe cînd un om cu uni, dar şi o serie de rigori tipice spiritului o simţire aparte a lucrurilor va sfi da for- german – disciplină, punctualitate, co- mulările birocratice şi va scrie aşa cum i-a rectitudine, simţ acut al răspunderii etc. dictat sufl etul Valentinei Turvinenco. Tot ce s-a făcut în ultimii zece ani la De- Afl area dnei V. Turvinenco la BM „B.P. utscher Lesesaal din incinta Sediului Cen- Hasdeu” se identifi că, în cea mai mare tral al BM „B.P. Hasdeu”, în parteneriat cu parte, cu activitatea de şefă a Serviciului solide organizaţii cultural-ştiinţifi ce din de carte germană – Deutscher Lesesaal, Germania (Goethe Institut, Frei Universitat care e, în ultimă instanţă – o bibliotecă în - Berlin, DAAD, Ambasada Germaniei la bibliotecă, la noi, şi una din 55 de institu- Chişinău etc.), dar cu implicarea directă a ţii bibliotecare similare din lume. Patro- dnei V. Turvinenco, a conferit manifestă- nat de Institutul Goethe de la Berlin, cu rilor calitate şi impact pozitiv, un solid su- circa 130 de fi liale în vreo 80 de ţări, De- port documentar-informaţional, valoare utscher Lesesaal din Chişinău are nobila estetică – şi toate la un apreciabil nivel. misiune de a populariza spiritualitatea Adică, iarăşi – un standard cu adevărat germană într-un spaţiu geografi c şi cul- european, la care tind în R. Moldova nu tural balcanic, cam îndepărtat, dacă nu numai bibliotecile, dar cam toate insti- opus, în unele privinţe, celui nemţesc. tutele ce alcătuiesc „rădăcina şi frunzele” La aceasta se adaugă şi fascinaţia pomului nostru existenţial, sau în termeni francofonă de la noi, cărei populaţia băş- mai recenţi – baza şi suprastructura aces- tinaşă din Republica Moldova îi (mai) ră- tui stat şi ale populaţiei lui. Este vorba de mîne tradiţional fi delă, sau tributară, ade- completarea fondului de carte şi presă seori în detrimentul studierii altor limbi şi periodică germană, însă şi de felul cum altor culturi. Fac aceste precizări pentru e gestionată această colecţie – cea mai a enunţa încă un adevăr: nu e defel sim- bogată în Basarabia; de felul cum e pusă plu să fi i la noi un propagator al valorilor ea la dispoziţia utilizatorilor. Mai e vorba fi lologice, culturale, estetice, ştiinţifi ce şi şi de ameliorarea şi modernizarea, în stil poate mai ales - mentale – ale Germaniei. german, a posibilităţilor, şanselor de ac- Ba chiar e foarte difi cil, încît unora le vine ces oferite benefi ciarilor, al căror număr greu să creadă că Eminescu „vorbea liber” e în continuă creştere. Ne referim şi la cu Schiller, Novalis ori Lenau. Că pătrun- diversifi carea modalităţilor de studiere sese farmecul discret al poeziei, prozei a limbii lui Goethe, Schiller, Heine şi Tho- şi fi lozofi ei lui Goethe. Că „tălmăcea afo- mas (sau Heinrich) Mann (ca să enumăr rismele” lui Schopenhauer, că a mers hăt doar scriitorii pe care-i cunosc mai bine) la Konigsberg numai de drag să vadă lo- – la Deutsche Lesesaal se recurge la meto- curile legate de Kant. Că scria exaltat pri- de insolite, cum ar fi lecturarea, cu voce vind la „oraşul furnicar, cu oameni mulţi tare, a unor „pagini de aur” ale literaturii şi mururi [ziduri, pereţi] mari” (Berlin), iar germane sau diverse jocuri pentru copii, despre Potsdam sau Erfurt – compunea ori bune pentru copii – ca micuţii, adoles- versuri cum am vorbi noi despre Făleşti cenţii, dar şi tinerii şi adulţii să înveţe mai sau Floreşti... Prin personalitatea dnei temeinic germana. Nu pot să nu amin- Valentina Turvinenco Deutscher Lesesaal tesc şi de un studiu remarcabil al dnei V. capătă noi dimensiuni ale activităţii într- Turvinenco, Basarabenii şi Germania, din un stat din Europa de Sud-Est, reuşind să culegerea Dimensiunea socială a biblio-

80 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) tecii publice în societatea informaţională Joseph Meyer (1796-1850). Raportat la (Chişinău, 2003). Această lucrare ar pu- dna V. Turvinenco, care a activat mulţi ani tea servi drept punct de plecare pentru în condiţii de libertate extrem de relativă, numeroase teze de licenţă, teze de doc- ar fi mai potrivit să „redactăm” acest dic- tor, alte studii, monografi i – toate sortite ton astfel: Cultura te face om realizat, deci succesului, doar coloniştii germani şi el- – şi fericit. Sau, cel puţin, cultura îţi acordă veţieni, după 1812 şi pînă în 1940 au cre- maxim de şanse de a te realiza; de a gus- at la noi, mai ales în sudul Basarabiei, un ta din bucuria împlinirilor în viaţă. „mini-Occident”, o „mini-Germanie”. Su- Am scris aceste rînduri şi cu gîndul fi cient să amintim de localităţile care se la frumoasa aniversare pe care a mar- numeau (unele, se şi mai numesc) după cat-o dna Valentina Turvinenco în una cum urmează: Leipzig, Paris, Strasbourg, din primele zile ale lunii Ghenar curent. Luxemburg, Marienfi eld etc. Profi tînd de ocazie, dincolo de banale- Eforturile, abnegaţia şi dăruirea Va- le, dar strict necesarele urări de bine şi lentinei Turvinenco sunt preţuite pe me- noi împliniri – mulţi ani înainte, ţin să-i rit de comunitatea bibliotecară din Chişi- mulţumesc dnei V. Turvinenco pentru că nău, din alte localităţi ale R. Moldova, dar am fost şi eu cititorul dumneaei într-o şi de partenerii germani, cei proverbiali perioadă decisivă pentru formarea mea prin exigenţa, rigurozitatea şi abordarea profesională, intelectuală; pentru că, obiectivă a faptelor. Cel mai important ani în şir, acumulînd acolo, sus, la fos- însă mi se pare faptul că cine a fost sau ta Bibliotecă Republicană – informaţii, este benefi ciar al Serviciului german de idei, desluşiri etc., am putut benefi cia carte din cadrul BM „Hasdeu” cu certi- de comportamentul ei de excepţie, ad- tudine prinde a vedea viaţa, oamenii, mirînd-o pentru tot ce face şi cum face lucrurile, fenomenele din jur ceva mai pentru utilizatori. Vreau să-i mai spun, cu altfel, cu un pas mai aproape de Europa, acest prilej, că este admirată şi în conti- de Occident... Chezăşie a acestui succes nuare, de mulţi, pentru că a putut să-şi i-a fost dnei Valentina Turvinenco pregă- păstreze, ba chiar să-şi înmulţească, de- tirea profesională, dar şi o serie de virtuţi a lungul anilor, tot ce are mai frumos şi native, la care ne-am referit deja. Dece- mai valoros – şi la chip, şi în sufl et, şi în niul consacrat activităţii în benefi ciul atitudini, şi în pregătirea profesională. Ei culturii germane – de fapt, în benefi ciul bine, pentru aniversare, am căutat înde- relaţiilor culturale moldo-germane -, i-a lung – şi am găsit, căci altfel nu se putea! îmbogăţit lista de standarde europene, – un citat dintr-un scriitor, estetician şi fi - vestice, pe care şi le-a însuşit şi pe care lozof german, de notorietate mondială, pe promovează în nişte timpuri cînd ele care îmi este drag şi pe care, îl admiră, în devin un bun necesar, şi în rîndul unei cunoştinţă de cauză, şi Doamna Valenti- populaţii ce are nevoie de asemenea na Turvinenco: „Begluckt wer Treue rein cote şi, din fericire, aspiră spre ele. im Busen tragt, / Kein Opher wird ihn je Valentina Turvinenco cu certitudine gereuen!” = „Fericit e acela care păstrează ştie care era deviza Leipziger Bibliogra- în sufl et crezul neîntinat / El nu se va căi de phischer Institut: „Bildung macht frei! nici o jertfă!” (J. W. von Goethe, Faust, I, – Cultura te face liber!”. E un aforism ex- Odaia de studiu). Cine ar pune la îndoială traordinar (măcar şi de aceea că pare a axiomele lansate de marele Goethe?... fi o parafrazare a spusei biblice „Adevărul vă va face liberi”), aparţinînd fondatoru- Vlad POHILĂ lui acestui institut, librarul şi bibliograful

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 81 BiblioPolis OMAGIERI GÂNDURI ANIVERSARE PENTRU DIRIGUITOAREA RELAŢIILOR CU PUBLICUL

Ce altceva decât pasiunea dul de carte, prin creşterea pentru lectură putea îndrepta impresionantă, până la 50 paşii unei absolvente a şcolii la sută, a ponderii de lite- medii spre Facultatea de Filo- ratură în limba băştinaşilor, logie, la specializarea Biblio- pe urmă, cu totul altele au teconomie şi bibliografi e? devenit şi metodele, tehno- La fel s-a întâmplat şi cu logiile, stilul de lucru. adolescenta Tatiana Simonov, Un timp Tatiana Feo- după ce terminase Şcoala nr. doruc a activat fructuos ca 1, din oraşul natal, actual- director al Bibliotecii Insti- mente Liceul român-francez tutului de ştiinţe pedago- „Gheorghe Asachi”. Era şi pe atunci o gice şi psihologice (IŞPP). Era, acolo, un şcoală de elită, cu învăţarea aprofunda- specifi c al muncii, determinat de pro- tă a limbii, literaturii şi culturii franceze, fi lul instituţiei, dar şi de necesităţile de cu profesori ce-şi făcuseră studii la solide lectură şi de cercetare ale utilizatorilor, universităţi - din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, precum şi de comportamentul mai de- ba chiar şi la faimoasa Sorbonă. Putea să osebit al oamenilor de ştiinţă. În aceste intre fără probleme la Filologia franceză a condiţii, putem spune că şefa Bibliotecii Universităţii, şi totuşi, a optat pentru pro- IŞPP s-a descurcat foarte bine – nimeni fesia de bibliotecar. La facultate, în anii nu i-a reproşat niciodată nimic, dimpo- 1967-1971, a avut parte de cursuri şi de trivă, şi astăzi unii colaboratori îi amin- profesori care i-au întărit şi mai mult dra- tesc de vremurile celea, printr-un cuvânt gostea de carte, de literatură, dar atmo- de mulţumire şi de recunoştinţă. sfera de acolo a dumerit-o şi în privinţa Totuşi, după reorganizarea IŞPP, re- acestui aspect: cât de importante, cât de spectiv şi a bibliotecii de acolo, în 1999, necesare sunt pentru om, pentru comu- a decis să se întoarcă „la începuturi”, la nitate - biblioteca, accesul la cunoştinţe, BM „B.P. Hasdeu”, în calitate de manager la informaţie, la valorile culturale. al Departamentului Relaţii cu publicul Din 1971, Tatiana Simonov (devenită, (DRP). În această calitate, de manager, prin căsătorie - Feodoruc), îşi începe ca- am şi cunoscut-o mai îndeaproape pe riera de muncă, în calitate de bibliotecar dna Tatiana Feodoruc, lucrând în preaj- în sala de lectură, la Biblioteca Centrală ma dumneaei, sub conducerea dânsei, Orăşenească „Jdanov”. Nu bănuia atunci mai bine de un deceniu. Uneori nici nu- că destinul îi va hărăzi o carieră de bi- ţi dai seama cum un coleg sau un şef îşi bliotecar, în ascensiune; nu putea crede pune amprenta pe stilul tău de lucru, că va ajunge să trăiască în nişte timpuri poate chiar pe destinul tău. Am simţit când foarte multe se vor schimba în sfe- personal această amprentă, o infl uenţă ra bibliotecară, şi nu numai. Astfel, încă binefăcătoare din partea dnei Tatiana şi din 1988 instituţia în care debutase ca am fost martoră cum dânsa a contribuit tânără specialistă începu să poarte nu- la soluţionarea pozitivă a multor situaţii mele marelui scriitor şi savant român B.P. complicate din micul nostru colectiv. A Hasdeu, apoi s-a transformat radical fon- ajutat la formarea profesională a unor

82 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) colegi, iar în anumite cazuri a putut in- ne, pentru binele utilizatorilor şi pentru fl uenţa benefi c munca şi chiar destinele bunul nume al Bibliotecii Municipale. unor colege de breaslă mai tinere. Pen- Ajungând la un frumos jubileu, este tru că dna T. Feodoruc, fi ind un manager fi resc ca şefa DRP al BM „B.P. Hasdeu” să exigent, care ştie să-şi asume cele mai facă o evaluare a activităţii desfăşurate. Şi diferite responsabilităţi, totuşi, a fost şi deoarece doamna Tatiana are şi calitatea este întotdeauna deschisă pentru comu- de a fi modestă, nu-i place să se laude, nici nicare, pentru dialog, te cucereşte prin măcar să facă prea mult caz de realizările sinceritate şi dorinţa de a-ţi da o mână sale, vom încerca să trecem noi în revistă de ajutor. Are capacitatea sau poate da- unele din împlinirile sale. Palmaresul aces- rul de a se ataşa de noii angajaţi ai de- tor realizări este vast, deoarece în multe partamentului nostru, tratându-i cu în- evenimente, iniţiative şi manifestări şefa credere şi astfel câştigând încrederea lor. Departamentului Relaţii cu publicul se Ori de câte ori a fost cazul, s-a implicat în implică direct, în cazul implementării unor probleme de ordin profesional sau per- proiecte comune dânsa organizează sau sonal, ajutând cu un sfat sau în alt mod coordonează activităţile, mai ales cele ce posibil, căutând şi găsind soluţii – fapt ţin de utilizatori, de cele mai diferite pro- pentru care se bucură de toată stima şi grame care promovează lectura: lansări preţuirea subalternilor. de carte, discuţii, conferinţe şi cenacluri Pe parcursul anilor, de când lucrez literare, expoziţii tematice, aniversare şi alături, la Sediul Central al BM „B.P. Has- omagiale de carte etc. Au devenit foarte deu” s-au perindat rânduri de bibliote- populare şi apreciate expoziţiile de pictu- care: tinere, deştepte, bine instruite, dar ră, grafi că, sculptură, alte genuri ale artelor şi unele ce întruneau mai puţine calităţi, fi gurative, uneori acompaniate de evolu- însă managerul nostru a putut să forme- ări ale unor muzicieni consacraţi sau mai ze, din resursele umane de care a dispus, tineri. Experienţa acumulată, instruirea o echipă pornind de la un principiu clar: continuă, i-au dezvoltat dnei T. Feodoruc toţi sunt egali în drepturi, dar şi la obli- aptitudini de a construi strategii de orga- gaţiuni, tuturor li se acordă şanse ega- nizare a manifestărilor, de a antrena în ele le, însă este lăudat, apreciat, menţionat efi cient personalul departamentului şi pe şi promovat cine manifestă pasiune în lucrătorii altor biblioteci, precum şi invitaţi muncă, dorinţa de instruire continuă, din rândul personalităţilor culturii, ştiinţei ambiţia de a merge în pas cu provocările şi vieţii publice a capitalei, de a utiliza cu şi cerinţele epocii în care trăim. succes resursele materiale şi tehnologiile Îndrăznesc să afi rm că dna Tatiana moderne. Feodoruc este o prezenţă impunătoare Ca manager al DRP, dna T. Feodoruc nu doar în departamentul pe care-l con- este, în fond, persoana ce coordonează duce, dar şi în cadrul BM „B.P. Hasdeu”, în activitatea culturală a fi lialelor BM. Iar reţeaua de biblioteci situate în diferite Biblioteca „B.P. Hasdeu”, afl ându-se me- sectoare şi cartiere ale Chişinăului. În reu în serviciul comunităţii chişinăuiene, relaţiile cu directorii de biblioteci-fi liale lansează şi promovează continuu pro- este întotdeauna corectă, cooperantă, grame diversifi cate de lectură, popula- manifestă mult spirit colegial. Ca rezul- rizează literatura universală şi naţională, tat, de-a lungul anilor, s-au legat strânse în special opera scriitorilor de limbă ro- relaţii prieteneşti şi colegiale, care s-au mână din R. Moldova, organizând discu- răsfrânt benefi c asupra activităţii comu- ţii directe între autori şi cititori, în cadrul

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 83 BiblioPolis OMAGIERI conferinţelor literare sau al altor modali- altă parte, însăşi dna şefă a DRP şi-a îm- tăţi de a pune în atenţia publică scrieri- părtăşit experienţa cu cele mai diferite evenimente editoriale. Extinderea ariei prilejuri: la seminare, conferinţe, ateliere, programelor culturale, de popularizare a precum şi în articole inserate în publica- cărţii şi lecturii, inclusiv a noilor apariţii ţiile de specialitate BiblioPolis şi BiblioCi- editoriale, ne-au permis să promovăm ty, în culegeri de articole şi studii cu te- o imagine favorabilă, de fapt – cea ade- matică bibliologică. Cineva a numit-o pe vărată, a BM, inclusiv a DRP, să asigurăm dna T. Feodoruc „diriguitoare a bunelor omniprezenţa factorului bibliotecar în relaţii culturale cu publicul chişinăuian” comunitatea noastră. şi cred că astfel i-a făcut o apreciere pe O formă deosebit de efi cientă s-a care dânsa o merită din plin. dovedit a fi Săptămâna uşilor deschise, Munca dnei T. Feodoruc, entuzias- marcarea diferitelor aniversări de ordin mul, dăruirea, profesionalismul cu care cultural. Aceste şi alte câteva activităţi activează la promovarea valorilor cultu- sunt în totalitate ghidate de dna Tatia- rale româneşti şi universale prin inter- na Feodoruc, dânsa fi ind, cum se spune, mediul bibliotecii sunt apreciate şi de „inima şi sufl etul” unor animaţii cultu- colegi, şi de conducerea BM. În câteva rale prioritare din reţeaua BM „B.P. Has- rânduri doamnei Tatiana Feodoruc i s-a deu”. Majoritatea acestor evenimente, conferit Diploma de menţiune „Cel mai în a căror organizare şi desfăşurare şefa bun manager al anului” (2002, 2004). DRP se implică la modul cel mai direct, Pentru activitate rodnică pe tărâmul bi- cu mult elan şi dăruire, au o largă rezo- blioteconomic şi cultural, de-a lungul nanţă în viaţa chişinăuienilor. Am fost mai multor ani, în 2000 i s-a conferit Me- nu o singură dată martoră când scriitori, dalia Mihai Eminescu. Voi menţiona că artişti, diferiţi oameni de cultură şi ştiin- dânsa ţine deosebit de mult la această ţă, dar şi simpli benefi ciari au prezentat, menţiune, mândrindu-se cu faptul că emoţionaţi, sincere mulţumiri Bibliotecii face parte din lista celor încununaţi cu Municipale, Departamentului „Relaţii cu lauri ce amintesc de Poetul nostru naţio- publicul”, personal doamnei Tatiana Fe- nal. Vorba e că Eminescu este poetul cel odoruc, pentru calitatea manifestărilor mai drag al doamnei Tatiana, ale cărui ce au întrunit un cerc larg de colegi de poezii le-a îndrăgit încă din şcoală, păs- breaslă, prieteni, alţi oameni curioşi, dor- trând constant această dragoste, în ciu- nici de a cunoaşte mai multe, de a veni în da trecerii anilor, schimbării gusturilor şi contact cu lumea ineditului şi a frumosu- a priorităţilor în viaţa noastră. lui. Aceste mulţumiri, credem, sunt cele Acum, când doamna Tatiana Feodo- mai sigure semne de recunoştinţă pen- ruc adună crestăturile de pe răbojul anilor tru eforturile depuse de către şefa DRP într-o cifră rotundă, doresc, prin interme- şi de întreaga noastră subdiviziune, iar diul revistei noastre BiblioPolis, să-i trans- totodată – de recunoaştere a rolului BM mit din partea mea, din partea colegelor în societate. Despre unele din realizări- de departament, cele mai călduroase feli- le Departamentului Relaţii cu publicul citări şi sincere urări de bine. Nu este chiar s-a scris în presa de la Chişinău şi de la atât de simplu că găseşti cuvintele potri- Bucureşti, Iaşi, Focşani, Cluj-Napoca etc., vite pentru omagierea unui om apropiat, s-a comunicat la diferite posturi de radio mai ales la o zi de sărbătoare personală şi TV, de fi ece dată evidenţiindu-se apor- cum este o aniversare „rotundă”. De aceea tul substanţial al dnei T. Feodoruc. Pe de voi apela la nişte formule tradiţionale, dar

84 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) care sunt pline de adevăr şi de sens: „Să apreciază pe doamna Tatiana Feodoruc ne trăiţi, stimată, dragă Doamnă Tatia- – ca om, ca lucrător, cu un frumos sta- na Feodoruc, mulţi ani cu sănătate, cu giu, al reţelei BM „B.P. Hasdeu”, ca şefă a multe bucurii şi noi împliniri!”. Iar în ceea Departamentului Relaţii cu publicul, ca ce priveşte mai concret munca de zi cu zi harnică promotoare a valorilor culturale şi viaţa personală, fi e să se împlinească şi umanistice. Iar aceştia sunt numeroşi, vorba cântecului: „...Să vă dea Domnul trăitori în cele mai diferite colţuri ale ora- tot ce doriţi!...” şului nostru şi nu numai. Îmi exprim speranţa, dar şi încrede- rea că la aceste felicitări şi urări, spuse Elena ŞENDREA, de noi din tot sufl etul, se vor alătura şi bibliotecar principal, DRP toţi cei care o simpatizează, o respectă şi al BM „B.P. Hasdeu” POVESTITORUL

Nu-mi mai aduc aminte în ce împre- de altă parte, Nicolae Rusu are simţul ob- jurări l-am cunoscut pe Nicolae Rusu. servaţiei critice, cultivând o publicistică Ştiu însă că m-a impresionat profund probă şi sobră, dar şi eseul critic în care povestea vieţii sale de după 1989. Pro- face observaţii pertinente şi la obiect. babil, a şi fost imboldul prim în cunoaş- Iată, aşadar, imaginea celui care a ajuns, terea cărţilor sale. Am descoperit un po- pe neobservate, la vârsta de 60 de ani, vestitor nativ, nedeformat de lecturi, cu şi faţă de care preţuirea noastră se aug- avantajul de a nu fi de formaţie fi lolog, mentează graţie omului de mare carac- ci economist, adică om al cerebralităţii ter care este Nicolae Rusu, în vremuri în reci, cu simţul realului. De aceea, minte şi care oportunismul şi cameleonismul de inimă (în sensul eminescian al cuvântu- variată speţă se afl ă în mediul lor indes- lui) se îmbină în chip fericit în tot ce scrie tructibil. Mă împrietenesc greu cu cine- Nicolae Rusu, într-o literatură basarabea- va. Nicolae Rusu e dintre cei care trăiesc nă tentată adesea de sentimentalism. Fi- prietenia, nu o calculează. Bunătatea şi reşte, nici el nu scapă uneori de mrejele curăţenia sufl etului ţărănesc moldovean, narativismului de ecou sadovenian, însă nepervertite de cultură şi de parvenitism, îl deturnează abil în romane şi povestiri sunt calităţile de căpătâi ale scriitorului care se adresează fi e copilăriei (Meri săl- care devine credibil tocmai prin aceste ră- batici, 1987, Unde creşte ploaia?, 1990, dăcini morale care ating fi inţa. Treacă alţii Fără antract, 1996, Să fi m privighetori, puntea făcând pact cu Diavolul – iată un 2000), fi e vârstei romantice a adolescen- enunţ care are acoperire nu doar în ope- ţei (Lia, 1983, Ploaia de aur, 1997). Cu Şo- ră. Nicolae Rusu are această atitudine, în bolaniada (1998), roman care a cunoscut primul rând, faţă de neamul din care face şi o ediţie revăzută şi amplu adăugită, parte. Modest, răbdător, tenace, el nu şi- Nicolae Rusu a intrat în prim-planul vie- a pierdut încrederea că destinul poporu- ţii literare, confi rmându-şi maturizarea lui nostru nu poate fi deturnat din calea deplină şi în volumele de proză scurtă reînvierii, de către noii ideologi, afl aţi în care au urmat (Treacă alţii puntea, 2000, slujba celor care se cred puternici şi care Marginea lumii, 2001, Oraţie de ursitoare, n-au în sprijin decât forţa brută. 2004), iar în 2007 – Robul de ieri (Editura Şi fi indcă mi-am propus să vorbesc Muzeul Literaturii Române, Bucureşti). Pe despre povestitor, depun mărturie că

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 85 BiblioPolis OMAGIERI unul dintre comentatorii săi, clujeanul pul până la atelier şi porneşte aventura Constantin Cubleşan, are dreptate când pe străzile Chişinăului. Întâmplarea (sau afi rmă: „Stăpân pe o frumoasă limbă ro- un îndemn obscur!) însă face că trebuie mânească, eliberată de capcanele pito- să treacă pe lângă tovarăşii lui de cerşe- rescului lexical zonal, Nicolae Rusu se do- torie. Lucrurile se complică, personajul vedeşte înainte de toate a fi un redutabil trăind dubla chemare căreia este convins povestitor, capacitatea de evocare, a unei c-o să-i facă faţă spre a-şi schimba viaţa. întregi lumi, într-un discurs epic de o eco- Când încearcă să se smulgă de lângă Ro- nomie bine măsurată, aşezându-l în linia bertino şi Moşu, cel din urmă se miră că tradiţiei celor mai buni prozatori români vrea să plece, argumentându-i să nu dea de după război, particularitatea scrisu- „vrăbiuţa din mână pe barza de pe casă”. lui său fi ind tocmai o anume încărcătură Ameţit, Goriţă se pomeneşte că scoate satirică, dublată de ironia subsidiară, ce din buzunarul acordeonistului ochelarii dau epicului culoarea aparte a unei vizi- cu ajutorul cărora impresiona pe trecă- uni realiste, împinsă însă spre un grotesc tori, redevenind prizonierul acestora şi dezumanizant, repulsiv” (Cetatea cultura- uitând de porunca fratelui. lă, Cluj-Napoca, aprilie, 1999). Povestirile O utopie negativă, de un grotesc din 2007 (Robul de ieri), pe care nu le-am butlerian, este proza Geniosfera. Satira e comentat până acum, constituie o nouă orientată asupra fandoselii elitiste, geni- confi rmare a talentului de narator cu har. aloide care a cuprins, după model dâm- Voi începe chiar cu Robul de ieri, care dă boviţean, şi o parte a intelighenţiei de la titlul volumului şi care încheie cartea. Chişinău. E vorba de un fenomen vizat şi Ascuţimea observaţiei psihologice este de Jean-François Revel în celebra lui car- remarcabilă, aceasta fi ind, altminteri, o te recentă Revirimentul democraţiei. Gân- constantă a scrisului lui Nicolae Rusu. E ditorul francez o numeşte elită antide- vorba de povestea a doi fraţi concentrată mocratică şi anticulturală. E vorba de un în câteva pagini: Tilică şi Grigore (Goriţă), ambii veniţi din cea mai săracă stare soci- ală în vremea comunismului. Iată însă că în Tilică, „robul de ieri”, se trezeşte brusc orgoliul de a deveni întreprinzător, des- chizând un atelier de reparaţii ale unor obiecte casnice, la demisolul blocului cu şaisprezece etaje. Goriţă, în schimb, prac- tica cerşetoria împreună cu Robertino şi Moşu. Din solidaritate frăţească, Tilică se hotărăşte să-l angajeze în atelierul său şi pe Goriţă, spre a avea un trai demn. Îi porunceşte însă ca să fi e punctual „nem- ţeşte” la deschiderea atelierului, „exact la nouă”. Goriţă devine, de fapt, eroul princi- pal, căci exactitatea „nemţească” impusă de fratele său dezlănţuie o miniepopee interioară, uimit fi ind de pretenţiile in- solite ale „robului de ieri”. Îşi propune să nu iasă din cuvântul lui Tilică, se scoală de dimineaţă, calculează milimetric tim-

86 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) simptom postmodernist de tipul political şi mai ingenioase. 113 spune despre sine, correctness. Aici, minoritatea privilegiată informându-l pe reporterul-nulitate: „El e trebuie să dobândească nu doar glorie, atât de talentat, încât acest adevăr e re- ci şi nemurire la propriu. Rezultatul fi nal cunoscut şi de nulităţi. Maestrul va imor- este geniosfera, ţinta unui pretins Centru taliza gândul în jurnalul său, operă care Mondial pentru Valorifi care a Geniului va fi cartea de căpătâi a omenirii. I s-a re- Uman. Acesta experimentează în cel mai latat că eşti corespondent şi, dacă, într- mare laborator din lume, recrutând vo- adevăr, eşti, ai obligaţia să scrii despre luntari, candidaţi la geniu şi la nemuri- acest gând genial în presa mondială…” re. La poarta Centrului, aşteaptă mii de (p. 111). Pe întuneric, corespondentul se amatori, însă au norocul să fi e selectaţi pomeneşte că unul dintre pacienţi îi fură în număr limitat: 99. Naratorul are acces boneta, înlocuind-o cu a unui număr pozitiv. Înspăimântat, încearcă s-o re- în marele laborator ca trimis al Agenţiei cupereze, scormoneşte într-o bucată de de presă, pentru a relata mersul experi- pâslă ce capitona pereţii şi, înlăturând-o, mentului. Este supus la o primă probă: lumina de afară năvăleşte dezvăluind că anume să exerseze scrisul pe întuneric, Marele Laborator nu era altceva decât dat fi ind că în inima laboratorului este o încăpere sordidă, înspăimântătoare. beznă. Voluntarilor li se şterge nume- Avem revelaţia unui „complex al caver- le din memorie şi primeşte fi ecare câte nei” platoniciene de semn întors, în care un număr, pe bonetă. Spre a se deosebi indivizii nu suportă lumina adevărului şi de candidaţii la genialitate şi nemurire, se refugiază în lumea umbrelor. Pacien- ziaristul narator are pe bonetă un dublu ţii lipesc alarmaţi pâsla înapoi spre a se zero, fi ind numit cu îngăduinţă o dublă reafunda în beznă. Corespondentul, cu nulitate comparativ cu pretendenţii la eforturi disperate, reuşeşte să scape de zeifi care. Este sfătuit să nu-şi piardă bo- portarii Laboratorului şi ajunge, în cele neta, întrucât asta face imposibilă pleca- din urmă, la Agenţia de presă spre a rela- rea din laborator. Candidaţilor li se şter- ta adevărul despre geniosferă. Acolo însă ge, mai întâi, memoria, apoi li se extirpă descoperă că, în numele lui, s-au dat ştiri tot ce e considerat viciu important, spre contrare celor văzute şi trăite de dânsul. a deveni perfecţi. Reporterul cunoaşte Protestează şi vrea să-şi dea demisia, dar diferite numere, pregătindu-se a trimite apar sanitarii Laboratorului care-l readuc relatări Agenţiei de presă. Pierzându-şi în bezna cavernei. Laboratorul acesta identitatea, genialoizii vorbesc, cu admi- poate fi chiar Basarabia, amintind de po- raţie, despre ei înşişi la persoana a treia. ema lui Arcadie Suceveanu din Arhivele 144 este un fost muzician, neîntrecut la Golgotei, în care patria îi este prizonieră în burta Marelui Chit răsăritean. fl uieratul artistic, autor al unei cărţi de Las în seama cititorului pe celelalte presupus succes printre studenţi, Meto- proze din volum, care ar merita, la rându- dă de fl uierat artistic. 102 este o somitate le, valorifi cări pe potrivă. De pildă, din ace- care îşi bea propriul sânge, întrucât este eaşi lume a beznei descinde psihologia donator de sânge cu bani pe care, apoi, turnătorului securist, care intră într-o pa- îi dă pe băutură. 113 este un poet genial, nică surpătoare de îndată ce bate primul „cunoscut în toată lumea”, autor al unei vânt de libertate în Republică (Explozia). capodopere concentrate într-un singur Nicolae Rusu nu este doar Povestito- cuvânt dintr-un singur sunet: O! Această rul, ci şi un istoric discret, martor credibil capodoperă a stârnit sute de comentarii al destinului basarabean. extaziate, pretându-se la nenumărate in- terpretări care mai de care mai fi losofi ce Theodor CODREANU

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 87 BiblioPolis OAMENI ŞI CĂRŢI

PELERIN PRIN ROMÂNIME

Cu vreo opt ani în urmă, la jubileul lui în legătură cu o remarcă a lui Nicolae Vasile Şoimaru, colegul meu de breaslă Iorga, potrivit căreia România ar fi unica Dumitru-Dan Maxim, l-a întrebat într-un sau una din puţinele ţări din lume încon- „interviu-maraton”: „Ce ţară aţi mai dori jurată de conaţionali. Nu credeam, nu să vedeţi Dvs., care aţi văzut atâtea ţări?” îmi imaginam însă că această observa- Răspunsul dat de V. Şoimaru i-a mirat pe ţie a strălucitului nostru cărturar ar pu- mulţi: „România Mare”. Între timp, inter- tea servi drept punct de plecare pentru vievatul nu a putut vedea această ţară elaborarea unui album monografi c. De de vis. În schimb, a imaginat, a re-făcut o fapt, este destul de greu a stabili cu pre- Românie Mare – ba poate şi mai mult!... cizie când şi unde a fost pentru V. Şoi- - între copertele unei cărţi... maru acest punct de plecare. Personal, Dar cum se naşte o carte? Iată o tai- l-aş „deplasa” cu vreo 12-14 ani în urmă - nă pe care nu ştiu de ar putea-o descifra când i s-a aprins în sufl et focul, pasiunea vreun savant sau vreun magician - cu pentru arta fotografi ei. Încă pe atunci, uşurinţă, şi până la capăt. Difi cultatea conferenţiarul universitar de la ASEM, răspunsului la această întrebare rezidă şi doctor în economie V. Şoimaru, care se în faptul că elaborarea unei cărţi adevă- impunea tot mai frumos şi ca publicist, rate este o chestiune strict individuală, cu o abordare nu numai economică, dar personală, intimă chiar: fi ecare face nu şi istorică a lucrurilor, a fenomenelor, ei numai pe măsura talentului său, a capa- bine, încă de atunci dânsul surprindea cităţilor sale, cum îl duce capul, ce îi su- oameni, locuri, evenimente ce formau gerează inteligenţa, dar mai ales – cum îi pagini de istorie. Apoi, a prins a coborî în dictează inima. jos, mai spre adâncurile istoriei naţiona- Volumul pe care l-ai deschis, stimate le. Tocmai pasiunea pentru istorie, perce- cititor, numit Românii din jurul Români- perea ei, l-au dumerit defi nitiv că în ca- ei în imagini, ar putea să aibă ca subtitlu zul nostru, al românilor, nu numai istoria o formulă de genul Carte pentru sufl et. a fost şi mai rămâne nedreaptă cu noi, Da, e o carte şi de învăţătură, şi totuşi, pri- dar şi geografi a românilor este cu totul oritar, e o carte din inimă, ori, şi mai bine, nedreaptă, adică incompletă, dacă e să cum spuneau strămoşii noştri latini: De ne limităm la cele două state româneşti: profundis, adică – Din adâncurile inimii, România ca atare şi Republica Moldova. ale sufl etului. Pentru că din inimă, din Din tentaţia de a cunoaşte mai amplu starea, din trăirea sufl etească a autorului s-a născut lucrarea aceasta de excepţie: istoria şi geografi a românilor, a purces nu e numai un splendid album, cu ele- dânsul în Nordul Bucovinei, în aşa-numi- mente de monografi e (272 pagini, circa ta acum regiune Cernăuţi, apoi şi mai la 850 de imagini), ci este o lume întreagă, nord – în Maramureşul istoric (azi, regiu- un întreg univers românesc se afl ă între nea Transcarpatică), pe urmă şi la sud, pe copertele acestei tipărituri! ţărmul Mării Negre, în străvechile sate şi Mi-a fost dat de mai multe ori să aud oraşe moldoveneşti din actuala regiune încântarea autorului, dr. Vasile Şoimaru, Odesa a Ucrainei.

88 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Cam acesta a fost începutul. Dar, şoimăresc” de a-şi bucura „vedetele”, vorba poetului: „Orice început se vrea fe- protagoniştii, cu surprinzătoare atenţii, cund…” (Lucian Blaga), şi Vasile Şoimaru precum şi cu poze în care i-a înveşnicit în a mers mai departe… Spre est, l-o fi în- cele mai neaşteptate ipostaze: unora le- demnat exemplul lui Anton Golopenţia a înmânat personal fotografi ile, altora le- (1909-1951), savantul şi patriotul care, a trimis prin poştă; în fi ne, cei din a treia înainte de a fi cercetat localităţile mol- categorie de benefi ciari se vor regăsi în doveneşti de pe fl uviul Bug, poposise paginile acestei cărţi – poate la lansarea în chiar satul natal al lui V. Şoimaru, Cor- ei, poate mai apoi. nova din ţinutul Orheiului - cu o echipă Să nu credeţi însă că drumurile, monografi că, diriguită de acad. Dimitrie drumeţiile lui Vasile Şoimaru prin româ- Gusti (1880-1950). Spre vest, în adân- nimea risipită în jurul României au fost cul „oceanului slav” din Balcani, parcă presărate numai cu întâlniri frumoase şi a călcat pe urmele folcloristului Teodor surprize înduioşătoare. A fost şi hărţuit Burada (1839-1923). A mers însă Vasile de privirile agresive, dar şi de apucăturile Şoimaru, uneori, mai departe decât în- „haiduceşti” ale poliţiştilor de pe drumu- aintaşii săi. Vom aminti, în context, că a rile Rusiei, când mergea la conaţionalii ajuns în satele istro-române, din Croaţia, noştri rătăciţi tocmai la poalele munţilor de unde a plecat în lume Nicola Tesla Caucaz. Somat de aceeaşi atitudine a (1856-1943), faimosul inventator al mo- unor reprezentanţi ai autorităţilor vama- torului electric, tot el autorul proiectului le din Ucraina, şi de vigilenţă excesivă a centralei electrice de pe cascada Niaga- securiştilor ucraineni, numai pentru că a ra. A trecut şi prin localitatea Wadowice, vrut să fotografi eze un pod arcuit deose- în care s-a născut Papa Ioan-Paul al II- bit de pitoresc peste râul Bug. A parcurs lea, alias Karol Wojtyla, despre care mai o bună parte din traseul prin Albania şi mulţi biografi au scris că ar avea adânci Kosovo urmărit de privirile hulpave ale rădăcini româneşti. A vizitat satele mol- unor mafi oţi mărunţi, din partea locului. doveneşti din Caucazul de Nord (Rusia), A trebuit să „înghită” spiritul de neguţă- tor, pus deasupra sentimentului de ele- de a căror existenţă aveau cunoştinţă, mentară frăţie, al unor aromâni din Gre- până acum, doar câţiva folclorişti de la cia; să treacă peste teama de a comunica Chişinău. Nu a uitat nici de românii din (sic!) a unor români sau vlahi din Serbia, Banatul de Sud (Sârbesc), nici de vlahii dar şi a unor moldoveni din Bugeac, din din Valea Timocului, nici de aromânii din Sudul Basarabiei, „dăruit” de către Stalin Macedonia (ex-iugoslavă), din Albania, Ucrainei, precum şi din alte zone în care din Grecia… înstrăinarea românilor, respectiv, seve- Unele din aceste puncte geografi - ritatea autorităţilor situate peste aceşti ce le-a vizitat de câteva ori, şi nu numai conaţionali ai noştri, au ajuns la cote ale pentru a face „precizări fotografi ce”, dar anormalului, dacă nu ale unei demenţe şi pentru a se reîntâlni cu oameni din naţionaliste ori şovine, rasiste chiar. Pe partea locului. Căci, datorită ştiinţei de a această pantă a unor insolite întâmplări comunica pe care o posedă, pe unde a şi atitudini etno-psihologice, pantele, fost, Vasile Şoimaru a legat strânse prie- serpentinele ameţitoare ale Carpaţilor, tenii, a fost prins de cumătru sau invitat Pindului, Alpilor sau ale altor munţi, pe de onoare la aniversări, hramuri şi nunţi, unde i-a fost dat să meargă de mai multe la alte sărbători familiale, creştine ori po- ori, păreau deja nişte banale, cotidiene pulare. Ca să nu mai vorbim de stilul „pur primejdii…

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 89 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI

Ce l-o fi împins la drum, ce l-o fi mâ- una de sufl et, ieşită din inima lui. Dar mai nat pe atâtea căi nebătătorite? Desigur, e şi o carte a unei simţiri aparte – şi ar- o fi rească curiozitate, şi o admirabilă tistice, şi omeneşti, şi civice, a lui Vasile fascinaţie a frumosului din om şi din sâ- Şoimaru. E şi un bilanţ al unor eforturi de nul naturii. Dar, neîndoios, şi primordial un transparent patriotism, manifestat şi chiar, Vasile Şoimaru a pornit în drumeţii prin editarea unor cărţi de certă valoare, ghidat de un mare, acut, vibrant, mai rar dar şi prin organizarea, pe parcursul a opt întâlnit la noi sentiment al dragostei de ani, a nouă conferinţe ştiinţifi co-oma- Neam şi Ţară. giale, multe însoţite de expoziţii perso- În aceşti ani de călătorii prin vreo nale foto, consacrate unor personalităţi zece ţări unde se mai afl ă localităţi po- de prim rang ale românismului: D. Gusti, pulate de români, pe distanţe foarte lun- M. Vulcănescu, N. Iorga, A. Golopenţia, T. gi – şi în timp, şi în spaţiu -, V. Şoimaru Herseni, Paul Mihail, Mihai Pop ş.a. Şi mai a fost, în genere, un călător… cu sine e o lucrare a unei conştiinţe – nu e defel însuşi. Poate sună cam ciudat, şi totuşi întâmplător faptul că autorul a ţinut – şi foarte adevărat: pe parcursul a cinci ani, a făcut tot posibilul – ca acest album mo- de-a lungul a circa o sută de mii de ki- nografi c să vadă lumina tiparului până lometri, Vasile Şoimaru a fost cu precă- la 27 Martie 2008, adică exact la 90 de dere un pelerin solitar prin românimea ani de la Unirea Basarabiei cu România de dincolo de frontierele României con- – zi istorică, ce a dat startul unirii şi altor temporane. A mers într-acolo însă, cu pământuri populate de români, într-un o admirabilă îndărătnicie răzeşească, stat mare şi puternic, evenimentul cul- adeseori în detrimentul unei existenţe minând la 1 Decembrie 1918. În context, comode de intelectual şi în dauna bu- mi-am amintit de remarca unui scriitor getului familial. Totuşi, ar fi nedrept dacă polon, Stanislaw Jerzy Lec, autor de sub- nu am menţiona şi acest aspect: în fru- tile maxime şi cugetări: „Ca să ai conşti- moasa-i aventură de pelerin prin româ- inţă de sine, trebuie să fi i barem cineva”. nime, a benefi ciat de înţelegerea şi de Nu voi căuta, nu voi născoci metafore sprijinul familiei sale, din partea doam- sau defi niţii despre conştiinţa de sine a nei Maria Şoimaru, mai întâi de toate; lui Vasile Şoimaru, despre personalitatea apoi, a rectorului ASEM prof. univ. dr. lui, pentru că am la îndemână, de câţi- hab. Grigore Belostecinic; a altor colegi, va ani deja, o caracterizare memorabilă a unor prieteni sau pur şi simplu oameni prin fi neţea ei. E o referinţă a venerabi- de bună-credinţă. Lista cu numele aces- lului prof. dr. Raoul Şorban (1912-2006), tor persoane deschide prezenta carte. istoric şi critic de artă, dar şi un înfl ăcărat, La acest semn de omagiu, de gratitudi- extrem de sincer patriot, tot el şi fi ul lui ne a călătorului, autorului nu ne rămâne Guilelm Şorban – al celui care ne-a lăsat să facem decât o singură precizare: lista muzica pentru nemuritoare cântece pe este incompletă, din simplul motiv că ar versuri de Mihai Eminescu sau George fi imposibil să fi e atotcuprinzătoare – din Coşbuc, precum Mai am un singur dor, fericire, în această lume atât de pestriţă, Pe lângă plopii fără soţ, Vezi rândunelele în aceste vremuri atât de tulburi, oricum se duc, Pocnind din bici pe lângă boi, La sunt destui oameni vrednici şi nu sunt oglindă etc., etc. Cunoscând preocupă- puţine - nici faptele bune. rile lui V. Şoimaru, inclusiv fotografi ile Spuneam mai sus că neobişnuita, ui- lui, cărţile sale (monografi ile Cornova, mitoarea carte a lui Vasile Şoimaru este Neamul Şoimăreştilor, Satul Şoimăreşti

90 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

[din judeţul Neamţ], albumul Poeme did album-monografi e, „instituţia Vasile în imagini) sau cele tipărite din proprie Şoimaru” funcţionează foarte bine, ori- iniţiativă la editura „Prometeu” (Cugetări cum - fără greş, justifi cându-şi perfect de Nicolae Iorga, Poezii şi traduceri de nu numai legendarul nume, dar şi acest Mircea Vulcănescu, culegerea omagială supranume, al cărui naş a fost unul din- consacrată lui Paul Mihail etc.), regreta- tre cei mai de seamă români ai secolelor tul profesor Raoul Şorban, l-a prezentat XX şi XXI, neuitatul patriarh al românilor astfel unor prieteni din Germania: „Vasi- din Transilvania şi nu numai… le Şoimaru e o întreagă instituţie…” Cum ne putem lesne convinge par- Vlad POHILĂ curgând măcar şi paginile acestui splen- PROFESORUL VASILE ȘOIMARU PRINTRE ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI Prof. univ. dr. în ştiinţe economice, Serbia (Valea Timocului şi Voievodina), Vasile Şoimaru, deputat în Parlamentul Ungaria (Ţinutul Debreţin), Croaţia şi moldovean în perioadele 1990-1994 şi Italia (istroromânii şi friulanii), aromânii 1998-2001, a găsit o frumoasă şi origina- din Grecia, Macedonia ex-iugoslavă şi lă modalitate de a marca cei 90 de ani de Albania, populaţia românească slaviza- la Marea Unire a Basarabiei cu România. tă din sudul Slovaciei, Cehiei şi Poloniei, Pasionat de mai mulţi ani de fotografi e şi inclusiv din Wadowice (Podolia), baştina devenind, între timp, un profesionist, Va- regretatului Papa Ioan Paul al II-lea. sile Şoimaru a lansat la 27 martie 2008, Lansarea albumului-monografi e a un album-monografi e intitulat Românii avut loc la Biblioteca ASEM, animată de din jurul României în imagini. dna dr. Silvia Ghinculov. La manifestare Apărut recent la editura „Prometeu” au participat: prof. univ. dr. hab. Grigore de la Chişinău, albumul are 272 de pa- Belostecinic, rector al ASEM, prof. univ. gini şi conţine circa 850 de fotografi i. În dr. hab. Sergiu Chircă, poetul Grigore obiectivul descendentului din Neamul Vieru, actriţa Ninela Caranfi l, artistul Ion Şoimăreştilor se afl ă românii din jurul gra- Paulencu, publicistul şi lingvistul Vlad niţelor României, pe care i-a vizitat în ul- Pohilă, care a prefaţat volumul etc. Au timii cinci ani, parcurgând pentru aceas- participat, de asemeni, oaspeţi din Ma- ta 100 de mii de km, fapt pe care autorul ramureşul istoric, Nordul Bucovinei şi îl mărturiseşte în studiul introductiv al Ţinutul Herţa. volumului. Harta geografi că a pelerina- Concepţia grafi că şi designul aparţin jelor profesorului la Academia de Studii artiştilor Simion Zamşa şi Svetlana Mun- Economice din Moldova (ASEM), Vasile teanu. Şoimaru este de-a dreptul impresionan- Aşa cum menţionează autorul, vo- tă: Ucraina (Maramureşul istoric numit şi lumul este dedicat regretatului profe- Transcarpatia, Nordul Bucovinei şi Ţinu- sor doctor, rector al ASE Bucureşti, Paul tul Herţa, românii de la Bug – Kirovograd Bran, tot el şi fondatorul ASEM de la Chi- şi Nicolaev, românii din regiunea Odesa), şinău şi primul rector al acestei prestigi- Rusia (românii din Caucazul de Nord), oase instituţii. Bulgaria (românii din Vidin şi Cadrilater), L. D.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 91 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI CU IAȘII ÎN INIMĂ... Am un frate bogat, nespus de bogat. fostul judeţ Soroca. Săruta pragul casei, Se numeşte Constantin Ostap. Chiar îmbrăţişa tulpina nucului, sădit de părin- dumnealui mărturiseşte acest lucru în tele său (dar şi părinte al enoriaşilor din ultima-i carte intitulată „Despre Iaşi – satul Cotova), Vasile Ostap (fi e-i ţărâna numai cu dragoste” (Editura „Vasiliana”, uşoară!). Mă uitam atunci la fratele şi sora, Iaşi, 2005). Iată ce spune: ”Fără să aspir reveniţi după o viaţă la casa care nu mai la un loc în topul miliardarilor, mă con- era a lor şi mă gândeam că, nucul a văzut sider un om bogat... Posed în mica mea mult prea multe, doar că nu e în stare să bibliotecă câteva „comori”. Una ar fi mo- le povestească... Căminul preotului a fost nografi a lui N.A. Bogdan din 1913 – Ora- transformat în casă de naşteri, iar în acea şul Iaşi. Lângă ea stă Istoria oraşului Iaşi maternitate am venit în lume şi eu. Poate – volumul I (1980). Şi – cap de listă acum tocmai cu misiunea de a-i întâlni pe Cos- – cele şase volume Documente privitoa- tel şi Lenuţa (Vânătoru) Ostap şi a le facili- re la istoria oraşului Iaşi... Mă simt bogat, ta drumul revenirii de Acasă spre acasă... deoarece pot acum cerceta oricând do- Deci, înţeleg cu sufl etul trăirile fra- cumente certe din istoria Iaşului...”. telui meu Constantin Ostap, precum şi Constantin Ostap, inginer de ocu- sentimentul de dor „de lucruri îndelung paţie, şi-a descoperit marea pasiune în uitate”, vorba Otiliei Cazimir. Numai că, scris. De când îl cunosc eu e preocupat dumnealui, trăind o bună parte din via- de pătrunderea cât mai în adâncul isto- ţă la Iaşi, şi-a completat, mai bine zis şi- riei şi de cunoaşterea în profunzime a a crescut în sufl et încă o dragoste mare destinului Neamului românesc. Dar, tot- care-l inspiră, oferindu-i împlinirea prin odată, cu deosebit interes aplecându-se creaţie – e dragostea pentru oraşul care şi asupra paginilor retuşate din cartea l-a primit cu inima deschisă din anii memoriei Basarabiei - spaţiu românesc de băjenie până acum. E fi resc să-i fi e amanetat pentru aproape două secole, foarte aproape de inimă Iaşul! Şi deloc dar, poate, şi pentru întâmplător e şi faptul mai mult... că, majoritatea cărţilor I-am citit în vorbe, dumnealui sunt con- în privire şi în tot ce-a sacrate acestui „oraş al scris, dar, mai ales, în amintirilor”, oraş care gestul manifestat nu o semnifi că o carte vie de singură dată faţă de co- istorie a unui neam, cu piii din Basarabia, nos- multe fi le completate talgia pentru ceva de- de cronicarii timpului, mult abandonat. Apoi, dar şi cu multe pagini l-am urmărit în clipa eliminate conştient, de bucurie nemărgini- din manuale şi din cro- tă atunci, când, după nici, de către regimul o jumătate de secol, diabolic, care n-a avut a avut fericita ocazie teamă nici de vameşi, de a-şi revedea cuibul nici de Dumnezeu, răs- copilăriei – casa părin- fi rându-se şi crezând că tească din satul Cotova, e veşnic...

92 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Angajarea plenară a lui Constantin îndrăgostit de oraşul în care vieţuieşte şi Ostap în ipostaza de cronicar al Iaşilor mi de locurile unde întâi a văzut lumina soa- se pare semnifi cativă şi remarcabilă. Por- relui. Astfel, cine-i citeşte cărţile pare că ar nind de la o „memorie culturală”, pe care respira „polenul de sub asfalt” (Ion Holban) o străbate şi o adună în cuvinte şi în cărţi al Iaşului, dar pare să şi parcurgă un drum cu o fi delitate incredibilă (apropo de cele virtual, în timp, întru a asista, bunăoară, trei volume Cu Iaşii mână-n mână, apoi la memorabilele întruniri ale junimiştilor de Iaşii – între adevăr şi legendă, scrisă în (doar Iaşul fără „Junimea” e de neînchipuit colaborare cu Ion Mitican; de asemenea, şi viceversa!) sau a fi martorul unor istorii de Parfum de Iaşi, Cronică de Iaşi; Iaşul nu dispărute cu personaje concrete şi edifi cii neapărat sentimental; Trăitori sau trecători pârjolite de focul nemilos al timpului, dar prin târgul Ieşilor, scriere în colaborare cu şi de neglijenţa lumii; tot citindu-i cărţile Ionel Maftei şi, iată, ultima carte - Despre parcă ai trece în zbor, cu aripile inimii, Pru- Iaşi – numai cu dragoste, pe care o frunză- tul... Constantin Ostap te poartă de mână resc cu nesaţ...), Constantin Ostap pare a de la o stradelă, la alta, de la o persona- tinde să nu lase nefi xat nici un gând şi nici litate, la alta - toate diferite ca spaţiu şi o urmă, nici o amprentă (fi e la trecut, fi e timp, cu varii preocupări, viziuni, dar şi cu la prezent) neidentifi cată despre aceas- un însemn comun, pe care îl imprimă fl u- tă citadelă a spiritualităţii româneşti. Or, idic în sufl etul fi ecărui trecător acest oraş cum îl caracterizează cunoscutul om de minunat. Oraş al visurilor mele, în care am cultură ieşean Ion Holban, „el (Constan- impresia, atunci când poposesc (ca într-o tin Ostap) cultivă o mitologie a Iaşului ce sală a paşilor pierduţi!), că timpul capătă se poate recunoaşte în recurenţa unor un alt ritm, încetinindu-şi pasul (iar eu de- sintagme precum capitală a culturii, ora- vin atemporală) şi că în orice clipă pot să-l şul marilor zidiri, al marilor iubiri etc.” întâlnesc pe Creangă, pe Eminescu, pe Sa- Dar, îmi zic eu: a vedea în labirintul tre- doveanu sau pe alt pelerin-trecător prin cutului, e un dat nu fi ecăruia şi a discerne acest spaţiu şi acest neam... din amalgamul şi avalanşa evenimente- Până şi biserica din satul meu (şi al lor pe cel meritoriu – este un har, iar a nu autorului – Constantin Ostap) e prezen- osteni (cu mintea, cu pasul şi, îndeosebi, tă în una din cărţi: mică, timidă, dar cu un destin vertical, căci nu şi-a închis uşile cu inima!) nici chiar la anii când soarta te nici la ameninţările lui satan... Când am cuminţeşte - e o menire dumnezeiască! descoperit-o alături de alte edifi cii impo- Cred acest lucru, admirând osârdia unor zante ale Iaşului am trăit un sentiment colegi de condei înaintemergători, şi simt similar ubicuităţii. Mi se părea că, într- că-mi dă dreptate şi ne-uitarea cea fi delă adevăr, locaşul unde-am fost botezată slujitoare a memoriei etene. şi-a afl at ocrotire în inima preafrumoasei Acum stau în faţă cu aproape toate Biserici Trei Ierarhi şi că nu există vamă lucrările lui Constantin Ostap, cărţi asupra decât în imaginaţia monştrilor, iar mama cărora a trudit nu doar două decenii, bă- mea, care s-a pornit cândva la învăţătură nuiesc, ci, poate, de pe când a simţit dorul la Iaşi, în fi ne, a ajuns acolo... de locurile sfi nte ale copilăriei şi pătruns a Tot ce-am scris, de fapt, e o mărturisi- fost de recunoştinţa faţă de părinţi şi de în- re-impresie şi se datorează bunului meu aintaşii neamului. Este într-adevăr impre- prieten şi frate mai mare Constantin Os- sionant itinerarul istoric al vechiului târg tap. Fapt pentru care îi mulţumesc! Iaşi, ales şi propus drept cunoaştere citi- torului curios de către împătimitul autor. Claudia PARTOLE, Aşa este, nu exagerez: Constantin Ostap e scriitoare

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 93 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

DESPRE CEL CARE A INTUIT CALEA VEȘNICIEI...

S-a scris mult Lumi. Cu adevărat, (zeci şi zeci de vo- Brâncuşi este unic, lume!) şi se va mai fi ind şi unul dintre scrie de nu ştiu nu prea numeroşii câte ori mai mult români care s-au despre Brâncuşi. bucurat de o indu- Motivul ar fi , poa- bitabilă notorieta- te, faptul că, pen- te universală... De tru el „pământul fapt, vreau să-mi nu este un câmp exprim prin aceas- de exploatare, ci o tă meditaţie admi- mamă vie” (James raţia faţă de acei Joyce); or, el, şi nu care, cu fi delitate, altcineva „regă- cercetează desti- seşte liniile esenţi- nul de om şi, mai ale ale primitivilor ales, de creator-ti- Africii şi Oceaniei, tan al lui Constan- azvârlind astfel un tin Brâncuşi... pod între arta con- Citesc, iată, temporană, sculp- una din ultimele tura română şi fe- (bănuiesc) şi, poa- tişuri...” (Pierre de te, una dintre cele Boisdeff re). Dar, mai ample şi mai s-ar putea, cauza să fi e mult mai simplă, frumoase lucrări consacrată celui care aşa cum zice într-un context chiar dânsul a intuit calea spre veşnicie. Cartea e in- – marele Brâncuşi: „Eu, cu noutatea mea, titulată simplu: BRÂNCUŞI o biografi e* vin dintr-o lume foarte veche”. Aşadar, se (Bucureşti, 2007) şi aparţine lui Alexan- vor căuta, încă mult timp, tot felul de dru Buican. Autorul este cunoscut în explicaţii pentru misterul operei acestui România prin piesele de teatru monta- ţăran-rege al sculpturii, califi cativul apar- te, prin eseurile şi articolele publicate. ţinându-i (Eu sunt un prince paysan - aşa-i Dar, locuind la New York, frecventează plăcea lui C. Brâncuşi să-şi zică!). În fel şi faimoasa instituţie de cultură New York chip îi va fi tălmăcit destinul de către im- Public Library, unde cercetează ca un petuoşii exegeţi urmaţi, la rândul lor, de detectiv mii de pagini de memorialistică, temerari curioşi în a dezvălui fenome- înarmându-se cu sufi cient material întru nul unui mare artist - Brâncuşi, cel care a scrie această lucrare. Deşi nu poate fi a făcut să se ţeasă o adevărată legendă pusă la îndoială marea dragoste pentru despre sine. Creatorul de valori veritabi- legendarul sculptor care l-a inspirat pe le care a fost să se nască într-un Neam (spre norocul Neamului românesc!) pen- tru a ajunge, prin tot ce a făurit, al întregii * Buican, Alexandru. Brâncuşi: o biografi e / Alexan- dru Buican. – Bucureşti : Artemis, 2007. – 623 p.

94 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Alexandru Buican să-şi probeze forţele colo de înşiruirea de date sau de evocarea şi talentul în scrierea unei încercări bio- de momente trecute - scopul adevărat al grafi ce, cum o numeşte dumnealui, am oricărei biografi i”, cartea se citeşte ca un încercat, din Cuvânt-înainte să-mi explic roman cu un personaj pe cât de cunos- interesul care i-a provocat, totuşi, o ase- cut, pe atât de neidentifi cat. Iar tot ce menea strădanie şi consacrare. Intuiţia i se întâmplă acestuia, momente deja nu m-a înşelat: „Am spus mai sus că există cunoscute cititorului versat, inspiră la o un mister Brâncuşi. Am încercat să risipim prezenţă prin (şi de) spirit la actul de cre- acest mister, ţesut în jurul sculptorului le- are a unor simbolice lucrări monumen- gendar, plecând de la documente. Am reu- tale, cum ar fi : Rugăciunea, Sărutul, Cu- şit? Sperăm că am reuşit măcar în parte şi minţenia pământului, Muza adormită, nu suntem modeşti. Legenda lui Brâncuşi Domnişoara Pogany, Măiastra, Coloa- va continua să ne scape pentru că, în zona na fără sfârşit... rarefi ată în care şi-a trăit el viaţa, s-a învă- Alexandru Buican imprimă lucrării luit pentru eternitate în misterul geniului” sale o atmosferă intimă (dar fără sen- (Al. Buican). timentalisme!), încât involuntar te faci Bineînţeles, merită menţionată ones- prezent la venirea pe lume în familia lui titatea scriitorului, pentru că lucrarea Radu Brâncuşi a copilului botezat Cos- este impozantă – peste 600 de pagini, cu tache (care, de fapt, era dorit a fi fată!), note, cu referinţe şi cu o bibliografi e im- apoi devii martor-spectator al pasiunii presionantă. Iar formula aleasă de Ale- inexplicabile a acestuia pentru cioplitul xandru Buican întru a prezenta biografi a lemnului - apropo de cutezanţa-i infan- lui Brâncuşi este, mi se pare, tilă de a-şi meşteri singur o extrem de reuşită şi origina- vioară, această primă încer- lă. Felul cum expune întâm- care fi ind, poate, una din cli- plările, momentele marcan- pele de inspiraţie divină (!); te din viaţa omului-artist apoi urmează pagini pe care implică textelor o impetuo- citindu-le ai certitudinea şi zitate incredibilă. Istorisirile sentimentul (uneori jenant) meditative ale autorului se că asişti la scene vii, reale, împletesc fi resc şi armonios relevante... Sunt trăiri lega- în urzeala atestărilor docu- te de relaţiile lui Brâncuşi cu mentare depistate din mo- mari creatori de valori care nografi i şi cărţi mult prea inspirau o atmosferă pe cât puţin cunoscute în spaţiul de boemică, pe atât de ne- românesc (unde Brâncuşi a bănuită în Montmartre şi fost, din câte ştim, un timp Montparnasse, acolo unde, îndelungat persona non- alături de monştrii sacri, grata). Autorul recunoaşte, cum ar fi : Rodin, Modigliani, de fapt, că lucrarea sa prin Picasso, Matisse, - se conec- metoda abordată, „se înscrie tează la procesul extraordi- în categoria biografi ilor artis- nar de modernizare a artei, tice”. ajungând a fi în acea revo- Graţie faptului că, desci- luţie epocală - el (Brâncuşi!), frează „acel „portret interior” personajul excentric autentic care este, până la urmă, din- (Al.B.), promotorul unei vi-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 95 BiblioPolis RECENZII ȘI CONSEMNĂRI

Ai putea medita asupra fi ecărui su- biect legat de marele sculptor, aşa cum a făcut-o şi autorul lucrării în cauză, având sentimentul că Brâncuşi e undeva aproa- pe, poate la o Masă a tăcerii... Precum s-a exprimat unul dintre contemporanii care l-a cunoscut şi l-a iubit, bănuiesc, pe Brâncuşi – Salles (la ceremonia de în- mormântare a artistului): „Îţi spun adio./ Un adio plin de tristeţe,/ În numele priete- nilor tăi,/ În numele celor care te-au admi- ziuni inedite în arta sculpturală univer- rat şi urmat,/ În numele celor cărora le-ai sală... Sunt clipe unice de travaliu, când adus bucurie,/ În numele celor care ştiu se afl ă pe baricade alături de cei care că un adevărat poet a plecat din mijlocul promovează noul împotriva inerţiei aca- nostru şi o mână divină s-a închis, pentru demice, când conştientizează faptul că a nu se mai redeschide niciodată./ Îţi spun stăpâneşte mijloace proprii de expresie, adio./ Dar lucrarea ta rămâne radioasă şi când e admirat în Franţa, SUA... Şi doar pură. Ea este mai vie acum ca niciodată. / de „revalorifi catorii moştenirii cultura- Şi niciodată nu va muri”. le” din ţara sa este, un timp, renegat şi Şi mai e ceva. Lucrarea lui Alexandru atacat pe motivul că, „nu se exprimă prin Buican, care mi-a sugerat aceste gân- mijloace esenţiale, caracteristice acestei duri, mi-a readus totodată în memorie arte” şi, astfel, considerându-se că Brân- şi amintirea unei întâlniri de neuitat. În- cuşi „nu poate fi un creator în sculptură”... tâlnirea cu Brâncuşi. Eram într-un Muzeu Viaţa retrasă a artistului e, de fapt, o per- de Arte din Washington. Treceam curi- manentă şi istovitoare muncă de medi- oasă dintr-o sală în alta, ademenită de taţie în faţa pietrei şi a lemnului. Iar toate Picasso, care-şi schimba cameleonic ha- aceste căutări şi clipe de răgaz sunt în- ina cromatică, când deodată am simţit o veşnicite de el, fi e prin imagini şi chipuri tresărire în toată fi inţa: aveam în faţă una sculptate, fi e prin gânduri răzleţe. Apro- din Păsările lui Brâncuşi (poate sau nu po de naşterea lucrării Domnişoara Po- cea care a provocat faimosul proces cu gany (una din iubirile lui Brâncuşi!) sau Brâncuşi şi vameşii americani...). Stăteam Ţestoasa (ce exprimă relaţia artistului cu fascinată, de parcă descoperisem în sfâr- divinitatea!), sau Pasărea în văzduh (rele- şit ceva căutat de o viaţă. Contemplam vă obsesia zborului: „Eu nu fac pasărea, şi-mi părea că aud îndemnul Maestrului: ci zborul”, zice Brâncuşi)... Şi, apropo de „Priveşte lucrurile până le vezi; cei aproape zicerile poeme-aforistice rămase pe foi de Dumnezeu le-au văzut!” . sau în memoria celor care l-au ascultat Acum, iată, am încă o posibilitate de atâtea ori. Deşi par nişte expresii or- rară de a-l avea şi mai aproape pe cel dinare, sunt ca nişte formule magice: care-mi inspiră zborul şi înălţarea spre „În toate lucrurile există un scop. Pentru a infi nit, graţie acestei minunate lucrări: ajunge acolo, trebuie să te eliberezi de tine BRÂNCUŞI: o biografi e, de Alexandru însuţi... În artă ceea ce importă este bucu- Buican. rie. Aveţi fericirea să contemplaţi, să vă mi- nunaţi. Aceasta e totul!...” (din aforismele Claudia PARTOLE brâncuşiene).

96 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) ESEU

VIZIUNEA FILOSOFICĂ A LUI MARTIN BUBER ASUPRA DIALOGULUI Sergiu COGUT, student, Facultatea de fi lologie, UPS „Ion Creangă”

O cît de sumară ana- Martin Buber şi- liză a istoriei fi losofi ei ne a asigurat un loc im- demonstrează că atitudi- portant în istoria fi lo- nea faţă de problema di- sofi ei prin publicarea, alogului, locul şi rolul său în 1923, a faimoasei în fi losofi e şi literatură în cărţulii Eu şi Tu. Cu diferite perioade istorice referire la această ca- a cunoscut importante podoperă, Karl Heim schimbări. susţine următoare- Este bine cunoscut le: „Genial de simpla faptul că prin dialog, descoperire a lui Bu- în sens fi losofi c general, se înţelege un ber a deosebirii fundamentale între re- schimb de opinii şi argumentaţii între laţia Eu-Acela şi relaţia Eu-Tu – una din persoane sau grupuri afl ate în dezacord tezele de bază ale acestei cărţi – echiva- asupra unor aspecte considerate esenţia- lează de fapt cu o răsturnare copernica- le, avînd ca scop găsirea unei medieri sau nă în ordinea gîndirii”(Martin Buber. Eu şi a unei depăşiri a confl ictului. Astfel, în Tu, Humanitas, 1992, Prefaţă de Şt. Aug. Grecia antică, dialogul coincide cu meto- Doinaş, pag. 5). da însăşi a fi losofi ei: pentru Socrate, fi lo- Remarcabilul cugetător s-a născut la sofi a e cercetarea adevărului, realizabilă 8 februarie 1878 în capitala Austriei, într- numai prin intermediul dialogului. Platon o familie de intelectuali evrei, şi s-a stins împărtăşeşte şi reia această idee a cerce- din viaţă la 13 iunie 1965, în oraşul Ieru- tării împreună. În gîndirea medievală, dia- salim. Din 1901 a condus revista Die Welt logul, chiar dacă îşi pierde poziţia centrală, a organizaţiei sioniste mondiale, dar s-a rămîne o metodă utilă de cercetare şi de distanţat de ea mai tîrziu, criticîndu-i expunere. În epoca modernă, dialogul e scopurile naţionaliste în numele unei di- trecut pe un plan secund, fi ind considerat mensiuni care era, în esenţa ei, spiritual- steril din punct de vedere metodologic. religioasă. În perioada 1925-1933 a fost Importanţa lui e redescoperită în idealis- profesor de religie şi etică ebraice la Uni- mul german, unde serveşte drept model versitatea din Frankfurt, iar în 1938 s-a pentru înfăţişarea structurii dinamice a transferat la Universitatea Evreiască din realităţii. În secolul al XX-lea, obiectivităţii Ierusalim, predînd aici fi losofi a socială. impersonale a dialogului sistematic i se Martin Buber, fi ind unul din cei mai opune tema fi losofi ei contemporane a di- cunoscuţi neokantieni, şi-a format pro- alogului, reprezentată de aşa gînditori M. pria viziune asupra lumii sub infl uenţa Buber, F. Rosenzweig, E. Lévinas şi alţii.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 97 BiblioPolis ESEU lui I. Kant, S. Kierkegaard, Fr. Nietzsche fundamentală între două tipuri de re- şi Gustav Landauer. El şi-a fundamentat laţii, Eu-Tu (Ich-Du) si Eu-Acela (Ich-Es), concepţia dialogismului naturii uma- care semnifi că două modalităţi complet ne în lucrările Amintiri extatice (1909), diferite în care oamenii se raportează la deja-menţionata Eu şi Tu (1923), Despre lumea din jurul lor. Potrivit lui Buber, re- problemele educaţiei (1926), Convorbiri laţia Eu-Tu presupune întîlnirea şi dialo- în doi. Tratat despre principiul dialogic gul dintre indivizi liberi care se descope- (1929), iar între anii 1940-1945 a publi- ră unii pe alţii ca Tu. Atît pentru Buber cît cat Viaţa în dialog, Problema omului, Între şi pentru Lévinas, a fi tu însuţi în sensul om şi om şi alte lucrări de valoare. deplin al cuvîntului înseamnă a fi pentru În relaţia dintre Eu şi Tu se dezvoltă celălalt şi a-l vedea pe celălalt drept al- personalitatea fi ecăruia, respectul reci- tul. În universul relaţiilor de tip Eu-Acela proc, deschiderea fi ecăruia pentru şi faţă (Acela fi ind o entitate neutră şi imper- de celălalt. În acest dinamism, graniţele sonală), raporturile dintre indivizi sunt înguste ale eului se desfi inţează, se di- impersonale şi pur utilitare, persoanele zolvă, rămînînd numai autenticitatea di- fi ind interşanjabile şi lipsite de unicitate. alogului, a comunicării, a creării împreu- Dintre toate lucrările sale, cea mai nă, a adevărului descoperit împreună. În apreciată şi solicitată de-a lungul timpu- acest dialog şi tensiune a trăirii, „Spiritul lui a fost şi a rămas Eu şi Tu – cartea lui nu este în Eu, ci în relaţia dintre Eu şi Tu”. de căpetenie, una din „marile cărţi mici Această relaţie îşi găseşte cea mai înaltă ale gîndirii universale”, cum e numită expresie cînd ea duce la o revelaţie a lui seria în care a fost editată în traducere Dumnezeu, a eternului Tu. românească. „Axa problematică a aces- Dialogul dintre Dumnezeu şi indi- tei cărţi – după cum susţine cunoscutul vid, nu ca dialog indirect, nu ca ceva din cercetător şi savant An. Gavrilov – o con- trecut, nu numai ca tradiţie, ci ca dialog stituie deosebirea dintre cuvîntul-pere- direct dintre Eu şi eternul Tu, conside- che Eu-Tu şi cuvîntul-pereche Eu-Acela ră Martin Buber, este baza iudaismului. ca expresii a două tipuri de atitudini Biblia este o mărturie a dialogului per- fundamentale ale omului faţă de lume şi manent dintre Israel şi veşnicul Tu, iar le- semenul său. Deosebirea principală este gile iudaismului fac parte din răspunsul aceasta: „Cuvîntul fundamental Eu-Tu omului în acest dialog al revelaţiei. Este poate fi rostit numai cu întreaga fi inţă”, în acceptarea dialogului, este rezultatul timp ce „Cuvîntul fundamental Eu-Acela relaţiei bazate pe încredere, este relaţia nu poate fi niciodată rostit cu întreaga care face posibil răspunsul vestit al lui fi inţă”. Prin rostirea acestor două cuvin- Avraham „Iată-mă” (Hineni). De aici de- te fundamentale Buber are în vedere, se curge, pentru Buber, necesitatea fi ecărei înţelege, nu o simplă pronunţare a lor, ci generaţii de a-şi defi ni propriul răspuns două moduri diferite de a fi ale omului în dialogul cu Dumnezeu. Legile fi ecărei care îşi găsesc expresia verbală adecvată generaţii nu trebuie să fi e exact ca şi cele în ele, dar nu se confundă total cu ele, ale generaţiilor anterioare şi nu pot fi cu fi indcă aceste moduri de a fi se manifes- necesitate valabile pentru generaţiile ur- tă în tot ce face omul, nu numai în ceea mătoare, deoarece fi ecare om este dator ce spune” (An. Gavrilov. Criterii de ştiinţi- să urmeze ceea ce crede el că este legea fi citate a terminologiei literare, Chişinău, Domnului, în cazul lui personal. 2007, pag. 195). Teoria lui Buber refl ectată în lucră- „Eu-Tu”, menţionează în continuare rile sus-numite se întemeia pe distincţia An. Gavrilov, reprezintă, în concepţia lui

98 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

Buber, o relaţie primordială, originară cu tură român afi rmă următoarele: „Cristal lumea. „Eu” în sinea lui nu este un ele- bine şlefuit, Eu şi Tu conţine deopotrivă ment de bază autonom, ci abia în relaţia un capitol de ontologie, o scurtă teorie sa cu „Tu” îşi realizează individualitatea a cunoaşterii şi un excurs de ordin antro- sa plenară. Prin această subliniere a fap- pologic” (Ibidem, pag. 14). tului că „Eu” nu este un dat primordial, că Universul lui Buber e alcătuit din trei el nu se poate realiza decît în relaţia sa dimensiuni: profetul-trecut, eul-prezent cu „altul”, Buber se detaşează de fi losofi i şi Mesia-viitor. Aceste dimensiuni sunt care pleacă de la subiectivitatea indivi- lipsite de valoare cît timp nu dialoghează dului” (Ibidem, pag. 195). între ele, iar punerea lor în dialog autentic Teoreticianul literar subliniază faptul nu va fi niciodată efectivă, cît timp se va că „Buber susţine că relaţia dialogică Eu- limita la speculativ. Dialogul autentic în- Tu şi cea cognitiv-practică ( „Я-Оно”, „Eu- tre trecut, prezent şi viitor e dialogul trăit, Acela”) sunt două forme fundamentale încercat de fi ecare din noi încontinuu de- ale manifestării fi inţei umane ce fi xează a lungul vieţii noastre pămînteşti. de la începutul începuturilor doi poli Cît priveşte gnoseologia lui, adevă- opuşi ai activităţii vitale a fi inţei omului, rul, pentru Buber, este un fapt de trăire, determinate de însăşi natura speciei sale. nu un fapt de limbaj sau de cunoaştere. Fiecare din aceste două tipuri de relaţii a El se manifestă dinamic în cadrul relaţi- cunoscut o evoluţie istorică, dar ca poli ai ei Eu-Tu. Adevărul este eveniment, este activităţii umane sunt ante-date, premerg ceea ce se petrece între doi parteneri an- oricărei activităţi istorice reale a omului, trenaţi în dialog. nu sunt determinate de aceasta, ci doar Tot Ştefan Augustin Doinaş remar- condiţionate de ea...” (Ibidem, pag. 196). că şi faptul că fi losofi a dialogică a cu- Referitor la relaţia Eu-Acela savan- getătorului român contemporan Mihail tul basarabean accentuează că ea „este Şora prezintă multe afi nităţi cu ideile lui necesară, în primul rînd, pentru a face Martin Buber şi cu cele ale lui Emmanuel posibilă realizarea dialogurilor, oamenii Lévinas. Pe urmele lui Buber şi Lévinas, trebuie să se afl e şi în sfera utilitarului Şora subliniază importanţa faptului ca şi practicului, chiar uneori în detrimen- Eul să-l întîlnească cu adevărat pe celălalt tul manifestării lor spirituale superioare” ca alteritate (alter ego) şi să-l numească (Ibidem, pag. 196-197). Tu. Această relaţie imediată constituie Marele poet, traducător şi eseist faptul fundamental al existentei umane. român Ştefan Augustin Doinaş (1922 Nici individul, nici comunitatea, luate - 2002) remarcă, în Prefaţa sa la opera în sine, nu pot fi considerate ca unităţi vieţii lui Buber, privitor la deosebirea din- primare ale relaţiilor sociale. Elementul tre cele două tipuri de relaţii, Eu-Tu şi Eu- de bază este întîlnirea dintre două fi inţe Acela, că ea „consacră dualitatea esenţia- umane libere care se descoperă una pe lă în care lumea – natura şi societatea – se cealaltă ca alter ego în chiar actul întîl- prezintă omului: într-un caz ca prezenţă, nirii lor. „Începutul„, scrie M. Şora, „acesta ca angajare existenţială, ca îmbrăţişare este: să-i spui «tu» celui pe care viaţa şi trăită efectiv, a alterităţii, întru spirit; în mersul lucrurilor îl aduc în faţa ta. Tot re- celălalt, ca experienţă, cunoaştere şi po- stul de aici decurge” (M. Şora. Firul ierbii, sesiune raţională” (Martin Buber. Eu şi Tu, Craiova,1998, pag. 60). Individul, afi rmă Humanitas, 1992; Prefaţă de Şt. Aug. Doi- fi losoful român, devine o prezenţă rea- naş, pag. 15). Tot aici celebrul om de cul- lă numai atunci cînd se afl ă într-o rela-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 99 BiblioPolis ESEU

ţie vie cu ceilalţi, percepuţi ca parteneri aşadar, de neconceput a vorbi cu oame- egali de dialog. Lucrul care face posibile nii fără a vorbi cu Dumnezeu şi viceversa. sfera socială şi dialogul generalizat este Prezenţa divină participă la orice întîlnire tocmai întîlnirea dintre un Eu şi un Tu, autentică între fi inţele umane şi locuieşte multiplicaţi la nivel social. Din perspec- în cei care instaurează dialogul veritabil. tiva lui Şora, a fi împreuna cu ceilalţi pre- Dialogul se bizuie pe reciprocitate şi res- supune deschiderea sinelui şi recunoaş- ponsabilitate care există doar acolo unde terea lor ca fi inţe umane unice. este un răspuns real la vocea umană. Cu tot prestigiul de care s-a bucurat, Trebuie să precizăm şi faptul că ide- viziunea lui Buber a avut şi oponenţi, ile lui Buber au avut un impact deosebit dintre care cel mai cunoscut era chiar asupra formării multor gînditori, dintre amicul şi colegul său de breaslă Franz care cei mai remarcabili sunt Gershom Rosenzweig. Acesta – după cum men- Scholem, Emmanuel Lévinas, Emil Brun- ţionează Ivana Markova, specialist no- ner şi românul Mihail Şora. Gîndirea lui a toriu în psihologia socială – „... susţinea pus bazele regîndirii valorilor iudaice în că principiul dialogic nu poate fi redus la termenii dialogului şi nu ai închistării, a intersubiectivitate, reciprocitate şi recu- arătat că Dumnezeu se manifestă deplin noaştere mutuală. Franz Rosenzweig a în înţelegerea dintre Eu şi Tu, şi, datorită criticat concepţia îngustă a lui M. Buber acestui fapt, „o societate a iubirii şi coo- despre relaţia Eu-Tu, scriindu-i acestuia: perării dintre toţi oamenii este, deocam- „Ce s-ar întîmpla cu relaţia Eu-Tu dacă ar dată, o utopie - adică nu există nicăieri trebui să încorporeze întreaga lume şi pe - dar nu este şi o ucronie - adică nu poate Creator?... De dragul meu şi al tău, trebu- să existe niciodată.” (Henri Wald. Înţelesuri ie să existe şi altceva în această lume în iudaice, Bucureşti, Editura Hasefer, p. 58). afară de mine şi de tine!”(Ivana Markova. Este cunoscut că marele savant şi Dialogistica şi reprezentările sociale, Iaşi, fi losof rus Mihail Bahtin s-a inspirat din Polirom, 2004, pag. 128). neokantianism, dintre toţi reprezentan- După părerea noastră, în această dis- ţii acestei şcoli admirîndu-l în special pe cuţie F. Rosenzweig merge ceva mai de- M. Buber. Alţi specialişti însă, ca A. Mihai- parte decît M. Buber, punînd accentul pe lovic, susţin că eminentul teoretician li- faptul că dialogul este o lume comunita- terar şi estetician din Rusia a fost infl uen- ră, în care prevalează judecata, diferenţa ţat în mod decisiv de Biserica Ortodoxă şi confl ictul, lipsa consensului fi ind mo- Rusă, înrîurirea acesteia „...fi ind secretul torul dialogului. Aceasta, de fapt, este o tuturor scrierilor lui Bahtin” (A. Mihailo- idee originală care dezvoltă viziunea lui vic. Corporeal Words: Mikhail Bakhtin’s M. Buber asupra dialogului. Theology of Discourse, Northwestern În concluzie am dori să subliniem University Press, Evanston, 1997, pag. 2) faptul că fi inţa umană buberiană este Aşadar, fi losoful Martin Buber se în- prin esenţă homo dialogus şi nu poate scrie în istoria gîndirii umane prin abor- să se desăvîrşească fără a întreţine o co- darea problemei omului, relaţiilor dintre municare cu umanitatea, cu creaţia şi cu om şi natură şi dintre om şi forţa divină. Creatorul. Ea este, de asemenea, homo Este originală viziunea sa asupra pro- religiosus, căci dragostea de umanita- blemei dialogului, care, după cum s-a te conduce la dragostea de Dumnezeu menţionat, a avut o infl uenţă conceptu- şi invers, dragostea de Dumnezeu are ală asupra multor fi losofi şi teoreticieni drept efect dragostea de oameni. Este, literari.

100 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) IN MEMORIAM

OMUL DIN ÎMPĂRĂŢIA CĂRŢILOR Viaţa în îm- ION MADAN. A fost un mare şi adevărat părăţia cărţilor Învăţător. A fost printre noi, şi noi nu l- rafi nează sufl e- am cunoscut îndeajuns, pentru că el se tul celor ce se substituia în cărţile pe care ne făcea să hrănesc din ele. le iubim, în ştiinţa gestionării lor, în pasi- Cei care capătă unea pentru păstrarea şi răspândirea lor, drept de cetate, în studiile sale despre cărţi şi intelectua- care devin „oa- lii care le creează şi le folosesc. Toată şti- meni ai cărţilor” inţa biblioteconomiei pe care el o preda sunt nişte privile- generaţiilor de studenţi şi specialişti pe giaţi, pentru că ei care i-a îndrumat decenii la rând se vă- Ion Madan trăiesc în Paradis. deşte în buna organizare şi funcţionare a (31.V. 1935 – 4. II. 2008) Nu numai pentru reţelei de biblioteci din R. Moldova. Borges Biblioteca A lăsat o bogată moştenire atât prin este Paradis. Suntem milioane şi milioane scris cât şi, sau, mai ales, prin formarea pe această planetă care ne-am format în oamenilor. Se simţea la fel de bine prin- umbra acestui miraj, care pentru noi a tre oameni ca şi printre cărţi, era deschis devenit „realitatea cea de toate zilele”, şi la dialog, povestind şi dând sfaturi şi, la alţii vor urma în succesiunea generaţiilor. fel de deschis, fi ind receptiv la sugestii şi Pentru că omul a luptat, din începuturile avid de informaţii. A avut dintotdeauna, lui, mai mult decât pentru hrană, şi pen- din strămoşii lui, o sfătoşenie şi o apleca- tru ca să dobândească puteri sporite prin re spre povestire, care completa cartea calităţi intelectuale. Şi a reuşit, prin inteli- prin oralitate şi textul prin inspiraţie. genţă, să inventeze arma scrisului, un sis- Ion Madan s-a născut la 31 mai 1935, tem de semne prin care să comunice şi să în comuna Truşeni, judeţul Lăpuşna, ca depoziteze, astfel, mărturii despre sine şi despre orice. Iar scrisul presupune carte, fi u al lui Constantin şi al Victoriei Madan şi cartea, pentru a contribui la formarea (născută Grozavu), ambii părinţi fi ind oamenilor şi a depune mărturie, trebuie coborâtori din vechi familii de răzeşi. Pe păstrată. Aceasta este Biblioteca: memo- linia tatălui este rudă cu scriitorul şi fol- ria omenirii şi forma ei de recomandare. cloristul Gheorghe V. Madan. La Carte se ajunge însă numai prin A urmat Facultatea de Filologie a învăţarea semnelor care o compun, adi- Universităţii de Stat din Chişinău (1958). că a cititului, deci prin şcoală şi prin învă- După o scurtă trecere prin jurnalisti- ţători. Însă Învăţători îi numim, ca atribut că, îşi începe activitatea la Biblioteca de nobleţe, pe toţi cei care ne îndrumă, Republicană (azi Biblioteca Naţională) ne sfătuiesc, ne luminează. din Chişinău (1960), unde va colabora Unul dintre aceştia, cel mai strălucit până la sfârşitul vieţii. A fost şef al Sec- în ştiinţa biblioteconomiei, care a format ţiei de literatură şi bibliografi e naţio- mii de urmaşi în această ocupaţie-vie- nală în perioada 1960-1969, şi director ţuire benefi că pentru întreaga societate adjunct (ştiinţifi c) al Bibliotecii Republi- a fost, timp de mai bine de 40 de ani, cane (1970-1973). În acei ani a pregătit profesorul şi cercetătorul, omul cărţii, bibliografi a Dimitrie Cantemir (1973), cu doctorul în ştiinţa biblioteconomiei, prilejul tricentenarului marelui cărturar,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 101 BiblioPolis IN MEMORIAM o sinteză excepţională de informaţii, cu- Republicii Moldova (1996) au recompen- noscută şi căutată în lumea ştiinţifi că. sat o activitate neobosită, cu ecouri largi Din 1973 devine cadru didactic la între specialişti, şi nu numai. S-a afi rmat Universitatea de Stat din Chişinău şi în cercurile de specialitate nu numai din două decenii conduce Catedra de bibli- Basarabia. Astfel, în 1994, a fost unanim oteconomie a Facultăţii de Filologie, ul- apreciat pentru comunicarea Cartea ve- terior, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe che – promotor al limbii româneşti în Ba- ale comunicării. Ştiindu-i pregătirea şi sarabia, la Congresul al V-lea al fi lologilor orizontul ştiinţifi c larg, vom înţelege că români. A făcut aprecieri de sinteză asu- planurile de învăţământ elaborate de pra unor probleme teoretice de anvergu- prof. Ion Madan au fost atente asupra ră: Bibliografi a basarabeană în contextul studiului cărţii în limba română, că acti- culturii şi spiritualităţii româneşti, în „Ana- vitatea marilor noştri cărturari din trecut lele ştiinţifi ce ale Universităţii de Stat din a fost cunoscută de tânăra generaţie, fi e Moldova. Seria Ştiinţe Socioumane”, vol. că avea conotaţii cronicăreşti, fi e religi- 3, 2001 sau Bibliografi a Moldovei la înce- oase, în interconexiune, aşa cum poate put de mileniu, în „Magazin bibliologic”, fi caracterizată marea cultură a înainta- nr.3, 2003. A militat pentru organizarea şilor. De exemplu, Bibliografi a moldove- unui Institut Bibliografi c Naţional, ple- nească: suport didactic pentru studenţi, doarie publicată în lucrarea Camera Naţi- Chişinău, 1985; sau Programa analitică a onală a Cărţii la 45 de ani, Chişinău, 2002 cursului normativ „Bibliografi a Naţiona- lă” (pentru universităţi), Chişinău: USM, şi a relevat preocupările de bibliografi e 1993, ed. a 2-a, 2003; ceva mai înainte naţională, în manualul Biblioteconomie şi elaborase un Elogiu cărţii: aforisme şi di- ştiinţa informării. Prelegeri pentru studen- verse aprecieri despre carte şi lectură / ţii specialităţii Biblioteconomie şi Asistenţă alcătuitor Ion Madan, Chişinău, 1984. Informaţională, vol. 2, Chişinău, 2003. „Orizontul de aşteptare” era ambiguu A fost omagiat de către specialişti, o lungă perioadă, dar moderaţia profeso- care l-au preţuit şi l-au considerat un rului a ţinut dreapta cumpănă în vremuri model de activitate şi viaţă civică. La 65 grele. Iubirea de carte a biruit ideologiza- de ani i se dedică monografi a: Protago- rea excesivă sau directivele exclusiviste. nistul bibliologiei naţionale. Ion Madan Până la ultimele cărţi ale sale, informaţia la 65 de ani, de Natalia Cheradi, lucrare bogată şi aprecierea chibzuită sunt ca- apărută sub egida Academiei de Ştiinţe racteristicile scrisului său, de exemplu, în Economice din Moldova, red. resp. Silvia Biblioteconomia şi bibliografi a Moldovei: Ghinculov, Chişinău, 2000, 75 p. + por- profesori şi discipoli, red. resp. Lidia Kuli- tret. În 2004, Un Premiu Naţional pentru kovski, Chişinău, USM, 2000, 140 p.; con- profesorul Ion Madan este semnalat de tribuţiile bibliologice Cercetările în dome- Elena Corotenco, Ion Şpac şi Claudia Slu- niul ştiinţelor umanistice la Universitatea tu-Grama, iar Lidia Kulikovski semnează de Stat din Moldova (1974-1995) (1996); studiul Cercetări în domeniul ştiinţelor Cercetările în domeniul ştiinţelor chimice umaniste şi fundamentale: Ciclul de lu- (1946-1998) (1998), Cercetările în domeniul crări ştiinţifi co-didactice al dr. Ion Madan ştiinţelor biologice şi agrochimice (1946- constituie o realizare de vârf a bibliologiei. 1998) (1998); Istorie, arheologie, etnografi e: După cum înregistrăm şi alte contribuţii: 1981-2000 [toate - ale corpului didactic de Irina Digodi, Ion Madan sau profesiunea la Univ. de Stat din Moldova] ş.a. de credinţă a dascălului, „Magazin bibli- Titlurile onorifi ce Eminent al culturii ologic”, 2000, nr.1; Ion Şpac, Ion Madan RSS Moldoveneşti (1967) şi Om emerit al - cercetător de vocaţie al bibliologiei naţi-

102 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) onale, „Magazin bibliologic”, 2000, nr. 2; întâmplare şi-a pierdut fi ul, cu pregătire Veronica Gâlcă, Ion Madan la ceas aniver- de istoric, ceea ce i-a scurtat zilele. sar, „Literatura şi Arta”, 1 iun. 2000; Mina Prof. Ion Madan s-a dăruit bibliologi- Lozanu, Monografi i de o valoare incontes- ei, iar mai larg – Cărţii, Culturii, Spirituali- tabilă [scrise, elaborate de Ion Madan], tăţii româneşti – până în ultimele zile de în „Literatura şi Arta”, 22 apr. 2004. viaţă pământească. Măcinat de o mala- M-a impresionat totdeauna faptul că die necruţătoare, în ultimele luni înainte an de an nu-şi precupeţea timpul şi pu- de a ne părăsi, a muncit la defi nitivarea terile, pentru investigaţii prin biblioteci, monografi ei O dinastie de cărturari basa- ca să scrie câte 20-25 de studii biobibli- rabeni [poeta Steliana Grama, dr. în fi lo- ografi ce aniversare pentru Calendarul logie Claudia Slutu-Grama, dr. în drept bibliotecarului (1992-1999) şi Calendar Dumitru Grama], care va vedea lumina Naţional (2000-2008), publicaţii la care a tiparului de acum post-mortem. La fel, fost membru în colegiul de redacţie. De a scris circa 20 de studii biobibliografi ce asemenea, colabora cu eseuri pe teme inserate în Calendar Naţional-2008... istorice, de cultură ş.a. la revista de spe- Un mare om al cărţii a plecat dintre cialitate „Magazin bibliologic” sau cu ar- noi la începutul acestui An al cărţii, la 500 ticole despre personalităţi marcante ale de ani de la tipărirea primei cărţi de la culturii româneşti din Basarabia şi din Târgovişte, care aşează neamul nostru alte provincii ale României pentru ziare printre cele dintâi care au intrat în Ga- şi reviste din Chişinău sau pentru diferi- laxia Gutenberg. De 500 de ani neamul te volume colective. Transmitea acestor nostru multiplică şi difuzează Cartea, pe texte din căldura sufl etească a exegetului ale cărei învăţături şi-a clădit statornicia îngăduitor, care este atent mai ales la re- şi rezistenţa faţă de opresiune. „Rezis- alizări şi apreciază contribuţia pozitivă a tenţa prin cultură” este o armă pe care personalităţilor. Numai în anii 2000-2004 ne-a învăţat s-o mânuim şi pentru care îi a publicat peste 70 de lucrări ştiinţifi ce, suntem recunoscători şi lui Ion Madan. El didactice, bibliografi ce, inclusiv 10 cărţi. este deja în Panteonul Luminii, şi Lumina S-a preocupat să evidenţieze şi pon- este Logosul pe care Cartea ni-l transmi- derea cărţii pentru copii, într-un dicţio- te, iar profesorul nostru a fost un slujitor narul biobibliografi c care examinează exemplar al Cărţii, al Culturii Naţionale. totalitatea scrierilor ce le-au fost destina- te, Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi Prof. univ. dr. Zamfi ra MIHAIL, adolescenţilor (ed. a 2-a, 2004), el, cărtu- Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti rarul Ion Madan, care printr-o năprasnică PRIMĂVARA CHITARELOR CARE PLÂNG Era zi de duminică, 16 martie, toate pus sicriul cu regretatul artist, nu puteam posturile de televiziune şi radio de la să mă împac cu gândul că Mihai Dolgan noi, dădeau răspuns la întrebarea „De ce a plecat dintre noi. „Eşti un munte de du- plâng chitarele?”. Mihai Dolgan nu mai rere/ Sunt o mare de tăcere”, sunt versu- este. Ascultam şi priveam, dar nu cre- rile care mi-au venit în gând la coşciugul deam. Îmi tot spuneam – Nu se poate! rece în care era marele compozitor şi in- Chiar şi atunci când am fost la Catedrala terpret. Avea faţă tristă, altfel decât era „Sfânta Teodora de la Sihla”, unde era de- în viaţă – mereu luminoasă.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 103 BiblioPolis IN MEMORIAM

Mi-am amintit că pe facă revoluţie în muzica de Mihai Dolgan l-am văzut atunci. pentru prima dată încă de De la începuturile „No- pe când eram un puşti, iar roc”-ului, Mihai Dolgan a formaţia pe care o condu- adunat cei mai tari artişti cea se numea „Contempo- – Valentin Goga, un bate- ranul”. A venit în satul meu rist de excepţie, fraţii Ca- de baştină Parcova, Edineţ, zacu – neîntrecuţi maeştri împreună cu Lidia Bote- ai ghitarei. Desigur, a ştiut zatu, surorile Georgeta şi să aducă vocile de aur ale Oxana Ciorici, Ricu Vodă Basarabiei – Ştefan Petra- etc. A fost atât de specta- che, Ion Suruceanu, Lidia culos încât nu mă dădeam Botezatu, Iurie Sadovnic dus acasă. Am îndrăgit piesele lor şi le etc. „Dor, dorule”, „De ce plâng chitarele”, port cu drag în sufl et toată viaţa. „Primăvara”, „Cântă un artist” etc., erau Cel mai mult însă mi-a plăcut, şi am melodiile fredonate cu drag nu doar de recunoscut şi atunci cu sinceritate copi- basarabeni, ci de oameni din toate ţările lărească, de Mihai Dolgan. Din ceea ce ex-sovietice. Deşi doar unul dintre şla- puteam eu să înţeleg, mi s-a părut mai găre era interpretat în limba rusă, lumea altfel decât ceilalţi, mai calm şi mai dulce era exaltată de armonia muzicală pe care cu noi, privitorii. o producea „Noroc”-ul lui Dolgan. ...Peste ani l-am descoperit acelaşi. Tinerii artişti erau aştepţi cu sufl etul Chiar dacă era un nume de valoare nu la gură peste tot. Studenţii părăseau au- s-a molipsit de boala stelară. Era sus, lele, muncitorii nu se prezentau la lucru, dar cu picioarele pe pământ. Avea atâ- pentru că stăteau ore bune în rând pen- ta omenie încât putea să dea oricui din tru a căpăta bilete la „Noroc”. Era „boom”- ea. Nu zâmbea fals şi nu spunea vorbe ul libertăţii de exprimare artistică, iar de pomană. Îi plăcea adevărul şi fugea melomanii erau în aşteptarea a ceva de de scorneli. Apăra cetatea Dolgan – fa- calitate. Acel ceva - s-a întâmplat să fi e milia, dar şi cetatea Dolgan – „Noroc”. A „Noroc”. „De ce plâng chitarele” a rămas ştiut să meargă mereu înainte chiar dacă mult mai mult, fără exagerări, decât un a fost biciuit de ideologia sovietică. El fă- hit pentru milioane de melomani, el a cea muzică, ci nu politică, dar făcea atât însemnat trăirea unui timp de aur al mu- de bine muzică, încât umbrea politrucii zicii naţionale, care urca foarte îndrăzneţ vremii. Nu se puteau împăca mai-marii în acele timpuri destul de tulburi. de pe atunci cu un astfel de succes. De Datorită lui Mihai Dolgan şi celorlalţi ce Mihai Dolgan cânta „De ce plâng chi- „Noroc”-oşi, mulţi melomani au frumoa- tarele?” într-o ţară în care totul era bine sa ocazie să-i (re)vadă în anul 2000 pe cei şi frumos? De ce la concertele „Noroc”- de la „Mondial”. Şi să mai zici că istoria nu ului se aplauda mai frenetic decât la se repetă? „Mondial” a mai fost în Basara- adunările de partid? Oriunde a fost Mi- bia în anul 1970, un an în care „Noroc”-ul hai Dolgan a cântat cu drag de lume, fi e era condamnat la tăcere. că formaţia condusă s-a numit „Noroc”, Membrii formaţii, potrivit directivei, „Contemporanul”, apoi iarăşi „Noroc”. El nu aveau dreptul să activeze ca trupă nu a putut fi redus la tăcere, pentru că pe teritoriul ex R.S.S. Moldoveneşti. Mi- avea multă vervă tinerească şi trebuia să hai Dolgan cunoaşte al doilea exil de pe

104 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) palma de pământ pe care s-a născut, or hai Dolgan a creat cântece care nu pot el a mai fost deportat, împreună cu fami- fi uitate. Însă, vorba altui cântec: „M-a lia în anul 1949, din motivul că ar fi fost bătut păgân norocul/ Să n-am parte de foarte bogaţi. noroc”, artistul a avut un trai modest, dar Despre necazurile pe care le-a avut niciodată nu s-a plâns. Se ţinea tare chiar pe parcursul anilor, Mihai Dolgan a vor- şi atunci când boala tot mai des îl supă- bit puţin, iar ceea ce spunea însemna ra. Despre suferinţele lui a ştiut puţină mult mai mult decât o lecţie de demni- lume, pentru că totul trebuia să rămână tate. „De ce plâng chitarele”, „Cântă un în Cetate. Credea cu tărie că în această artist”, „Nicăieri în lume”, „Dor, dorule”, primăvară va organiza spectacolul dedi- sunt cântecele care, după mine, dau cat celor patru decenii ale „Noroc”-ului. răspuns la întrebările despre peregri- Dar nu a fost să fi e. A plecat la Domnul în nările dulci-amărui ale „Noroc”-ului, dar anotimpul în care s-a născut, l-a adorat în special ale lui Mihai Dolgan. În 1970, şi cântat. ne-„Noroc”-oşii, îşi i-au valizele şi bogă- ţiile artistice pentru a pleca de-acasă. Şi vor veni multe primăveri şi vor plânge După patru ani, li se permite să revină chitarele. în Moldova, însă cu condiţia să-şi ia alt Strune-nlăcrimate nume formaţia. Astfel, „Noroc”-ul devine – „Contemporan”. Timp de 12 ani, for- Ai venit pe lume într-o primăvară maţia rămâne cu această titulatură, mai Şi-ai cântat frumosul pe strune de chitară, mult impusă, decât dorită. Dar, reper- Ai plecat la ceruri tot în primăvară toriul nu şi-l schimbă oricât de mult au Şi-ai cântat durerea pe strune de chitară. fost fl ancaţi membrii ei şi mai ales liderul – Mihai Dolgan. În 1986, formaţia revine Nu opreşte nimeni plânsul de chitară, la numele de altădată. Mihai Dolgan îşi Lacrimă durută pe obraz coboară, continuă ideea de promovare a valorii, „Cântă un artist”, ce mai armonie! făcând muzică de calitate şi adunând în „Cânta un artist” – tristă melodie. jurul său tineri dornici de afi rmare – Ricu Vodă, Gheorghe Ţopa, Valeriu Gorgos, Dorule, tu dor – eşti atât de mare, Anatol Bivol etc. Ce „Noroc” să ai de norocul lor, Mihai Dolgan rămâne a fi un simbol „Pasăre în zbor”, crin ne dat în fl oare, al nonconformismului în arta muzicală. „Nicăieri în lume” nu-i noroc mai mare. El a creat cum a simţit şi a dus mesajul cum a crezut că e mai bine. Ascultând Vremea o să treacă, timpuri o să vină, melodiile lui, cred că artistul a ştiut ca Amintire caldă, plină de lumină, nimeni altul să educe publicul, să nu se „Lalele” o să apară în miez de primăvară lase infl uenţat de fel de fel de cerinţe bi- Şi-o să plângă iarăşi o strună de chitară. zare ale pieţei muzicale. În unul din inter- viurile pe care mi le-a acordat prin anul Mi-e dor de „Nu se poate”, de tine mare dor, 2001 se arăta indignat de ce se întâmplă „Sufl ete-ntro lume”, mare călător, în muzica noastră, dar spunea că nu poţi Şi te-i dus în ceruri că să cânţi tu iară: lupta împotriva valului şi tot el remarca: „Nu opreşte nimeni primăvara!”. „Cu cât ţara e mai săracă, cu atât kitchul îşi face tot mai mult loc”. Cert este că Mi- Dinu Rusu

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 105 BiblioPolis IN MEMORIAM RĂPUS DE INIMĂ, NE-A PĂRĂSIT GEORGE PRUTEANU... La unul din spitalele de larg prin emisiunea Doar o mare prestigiu ale Bucureşti- vorbă să-ţi mai spun, difuza- lor, „Sf. Pantelimon”, a încetat tă pe rînd de posturile: Tele din viaţă, pe 27 martie a.c., în 7abc (1995), ProTV (1995- urma unui infarct miocardic, 1996) şi TVR 1 (1997-1999 lingvistul, omul de televiziu- şi, din nou, în 2006, deja cu ne, jurnalistul, criticul literar, denumirea Doar o vorbă traducătorul şi politicianul săţ-i mai spun). În perioada George Pruteanu. Abia împli- 2005-2007 a fost membru nise 60 de ani în luna decem- în Consiliul de Administra- brie 2007. Era o personalitate ţie al Televiziunii Publice. extrem de populară, poate Potrivit propriului său cel mai bine cunoscut pentru site, nu a fost membru al emisiunea Doar o vorba să-ţi mai spun, PCR, iar în noiembrie 1996 s-a înscris pentru aşa-numita „Lege Pruteanu” şi în PNŢCD, partid pe care l-a părăsit în pentru criticele aduse divertismentu- martie 1998. Doi ani mai tîrziu, în fe- lui de proastă calitate şi manelelor. În bruarie 2000, s-a înscris în PSD, iar din cuvintele de mai sus, menite să-i dea o septembrie 2003 a fost membru PRM. caracterizare lui George Pruteanu, am A fost senator timp de două mandate, scos în evidenţă ceea ce ştia cam toată între anii 1996 şi 2004, reprezentînd Su- românimea; totuşi, activitatea sa cultu- ceava, iar apoi Bistriţa-Năsăud. rală, fi lologică, dar şi civică, a cuprins şi În ultimii ani a militat public de faţete mai puţin cunoscute, nu însă şi nenumărate ori împotriva „gunoa- mai puţin impresionante. ielor” din industria de divertisment, George Pruteanu s-a născut la 15 referindu-se astfel mai ales la pro- decembrie 1947, la Bucureşti. A urmat gramele de televiziune şi la manele. cursurile facultăţilor de litere din Iaşi şi A fost conferenţiar universitar şi a predat Bucureşti, la secţia franceză-română, de-a lungul carierei didactice la Şcoala şi-a dat doctoratul în fi lozofi e. Pînă în Superioară de Jurnalistică, la Universita- 1989, a lucrat ca lector universitar şi, în tea Ecologică, la Universitatea „Hyperion” paralel, ca ziarist, în domeniul cultural, din Bucureşti, la Universitatea „Andrei în presa cotidiană, apoi ca redactor în Şaguna” din Constanţa, la Universitatea presa literară: Convorbiri literare, Cronica, „Banatul” din Timişoara, la Universitatea Contemporanul, România literară etc. Ac- din Bistriţa şi la Universitatea „Spiru Ha- tivitatea sa principală a fost critica litera- ret” din Bucureşti. ră: din 1972 pînă în prezent (cu nesem- Personalitate cu o vastă, formidabilă nifi cative întreruperi) a deţinut rubrici cultură generală şi în special - fi lologică, fi xe săptămînale de cronică literară. A cu un simţ deosebit de acut al limbii ro- fost secretar de redacţie la săptămînalul mâne, George Pruteanu s-a manifestat Expres, şeful secţiei de cultură şi publi- şi ca un aprig apărător al ei, un luptător cist-comentator la Evenimentul Zilei şi intransigent pentru promovarea unei redactor-şef al săptămînalului Acum. române corecte în toate sferele. Mai A devenit foarte cunoscut pentru publicul sus, am aminti de site-ul lui Pruteanu. Ei

106 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) bine, însuşi George Pruteanu ortografi a limbii române de aici, arătînd şi o since- acest englesism aşa: „sait”, deoarece ră afecţiune faţă de noi. În 1999, invitat opta pentru scrierea strict românească de dna prof. univ. dr. hab. Irina Condrea, a tuturor cuvintelor împrumutate… La la Facultatea de Litere a Universităţii de fel, după 1991, a fost printre lingviştii Stat din Moldova, a ţinut acolo un ciclu de la Bucureşti care s-au împotrivit „re- de strălucite prelegeri şi discuţii cu stu- formei academice” care viza scrierea denţii şi profesorii. O serie de prelegeri generalizată, în mijlocul cuvintelor, a lui şi întîlniri cu cititorii a avut şi la Bibli- â („î din a”), cu excepţia acelor cuvinte oteca „O. Ghibu” (director – dna Elena care se scriau şi mai înainte: român şi Vulpe). Sunt memorabile interviurile pe derivatele, precum şi unele nume gen care le-a acordat unor emisiuni de largă Brâncuşi, Pârvan etc. Intenţiona chiar audienţă ca Focul din vatră (autoare Lu- să obţină „trecerea prin Parlament şi miniţa Dumbrăveanu), Dialoguri cultura- /sau Senat” a unei legi care ar fi stopat le (reporteră – Zina Cerchez), Cultivarea debandada generată de modifi cările la limbii de Raisa Belicov. normele ortografi ce ale limbii române, ... Trupul neînsufl eţit al criticului, pu- operate în 1991-1993. A iniţiat şi a sus- blicistului şi politicianului George Pru- ţinut Legea pentru protecţia juridică a teanu a fost depus în rotonda Muzeului limbii române, promulgată într-o formă Literaturii Române, de unde a fost petre- modifi cată (ceva „mai blîndă”) în 2004, cut în ultimul drum de un cortegiu nu- „sub domnia” lui Ion Iliescu, cunoscută meros: rude, prieteni, colegi de breaslă, sub numele de „Legea Pruteanu”, şi care tineri studioşi, mii de admiratori. cere ca toate textele publice în limbi Ne vom aminti mult timp, cu toată străine să conţină şi traducerea în limba căldura şi recunoştinţa, de cel care a fost română – spre marele necaz al unor glo- George Pruteanu, de vorba-i deosebit balişti de-a-ndoaselea şi al unor hunga- de frumoasă şi înţeleaptă şi nu ne vom rişti din Covasna şi Harghita. putea obişnui cu gîndul că acest om de George Pruteanu a manifestat un viu mare cultură, vrednic străjer al limbii şi interes pentru Basarabia, pentru starea culturii române, nu mai este printre noi...

CRONICAR A PLECAT LA CERURI PICTORUL SABIN BĂLAȘA Pictorul Sabin Bălaşa a decedat, pe o mamă învăţătoare. A urmat Liceul „Fraţii 1 aprilie 2008, la Spitalul Sfânta Maria Buzeşti” din Craiova, apoi a absolvit, în din Bucureşti, artistul fi ind paralizat de 1956, Institutul de Arte Plastice „Nicolae la mijloc în jos ca urmare a unui cancer Grigorescu” din Bucureşti, cursurile Acad- generalizat. emiei de Limba şi Cultura Italiană Siena, A fost un pictor român a cărui operă în 1965, şi cursul de vară al Academiei de poate fi caracterizată ca aparţinând unui Pictură din Perugia, în 1966. suprarealism târziu, deşi artistul însuşi ca- Pictorul s-a bucurat de o deosebită racterizează lucrările sale ca aparţinând popularitate chiar şi în perioada comunis- unui „romantism cosmic”. mului, el participând, de-a lungul timpului, S. Bălaşa s-a născut la 17 iunie 1932, în la zeci de expoziţii de grup sau personale, fi - satul Dobriceni, Olt, dintr-un tată preot şi ind răsplătit cu o serie de premii şi distincţii

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 107 BiblioPolis IN MEMORIAM

Calvarone, Italia (1985), iar pentru fi lme a obţinut Pelicanul de Argint Mamaia (1966,1968), Premiul ACIN(1971). La licitaţii, Sabin Bălaşa este unul dintre cei mai bine cotaţi pictori contemporani. În anii comunismului, Sabin Bălaşa a devenit foarte cunoscut prin portretele lui Nicolae şi, mai ales, ale Elenei Ceau- şescu, lucrări care i-au adus sume frumu- şele de bani. Nici după Revoluţie însă, el devenind cunoscut în acest mod, nu i-a mers foarte rău. Conducerea ASE a plătit 320.000 de euro pentru un perete pictat într-o sală internaţionale. Astfel, Bălaşa participă de lectură a bibliotecii (57,5 metri pătraţi la expoziţii din ţară şi la expoziţii de artă de pictură murală), bazându-se exclusiv românească organizate în străinătate: pe oferta pictorului, care iniţial fusese Varşovia (1956), Moscova (1958), Cairo, Al- de un milion de euro. Prin comparaţie, exandria, Damasc (1960 – 1961), Bienala cel mai scump tablou, vândut la Alis în Tineretului de la Paris (1961), Roma (1966), 2003, este „Fata în iarbă” de Nicolae Gri- Grecia, URSS, Finlanda (1976), Norvegia, gorescu, la preţul de 59.900 de euro. Şi Suedia, SUA (1979) ş.a. cei de la Iaşi „au muşcat”: la Universitatea Temele majore ale picturilor sale sunt „Al.I. Cuza“ din oraş Sabin Bălaşa a câşti- reprezentate prin femei sculpturale, cu gat, în 2002, 200.000 de dolari (128.250 păr lung, animale mitologice etc. Mediul de euro) pentru o pictură murală în Aula şi fundalul picturilor sunt, de multe ori, „Mihai Eminescu“ (276 de metri pătraţi). dominate de culoarea albastru. La Iaşi, „maestrul“ începuse negocierea Printre cele mai faimoase lucrări ale de la suma de 800.000 de dolari (513.000 sale se numără frescele care decorează de euro), iar rectorul Dumitru Oprea a Universitatea Alexandru Ioan Cuza din fost încântat că Bălaşa a cedat trei sfer- Iaşi („Elogiul tinereţii). De asemenea, turi din ceea ce considerau ei a fi preţul. printre tablourile sale cele mai cunos- Pe lângă portretele propagandistice, cute se afl ă: „Tinereţe”, „Solemnitate”, „Or- principala lui operă constă în cele 21 de goliul”, „Exodus”, „Luntraşul”, „Luceafărul”, picturi murale care se găsesc în Universi- „Himera”, „Miracol”, „Seniorii”, „Atlantida”, tatea „Al.I. Cuza”, Iaşi, care se întind pe o „Dimineaţa planetei”, „Comete”, „Nunta suprafaţă de 276 de metri pătraţi. A rea- cosmică”, „Icarus”. lizat 12 fi lme de „picturi animate”. Pictorul a primit numeroase distincţii, A scris şi două romane, publicate în precum Medalia de Aur a Concursului 1996 şi 2002: Deşertul albastru şi Exodul European de Pictură de la Pescara, spre lumină. Italia (1965), Premiul revistei Arta Ca şi alte personalităţi complexe, Sa- pentru pictură murală (1970), Medalia bin Bălaşa a fost marcat, în existenţa sa de Aur, la International Parlament USA artistică, de contradicţii. Nimeni însă nu (1982), Grand Premio delle Nazioni, va pune la îndoială talentul sau ieşit din Salsomaggiore, Italia (1983), titlul Cavaler comun, talentul pe care s-ar mândri ori- al Artelor al Academiei Bedriacense, ce slujitor al Frumosului.

108 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) VALORI PERENE

DUPĂ UN SECOL ȘI CEVA, MARELE ARHEOLOG ION SURUCEANU, STRĂIN LA EL ACASĂ Tamara GORINCIOI

„Nu este în lumea aceasta totul de- Ion Suruceanu, membru al Academiei şertăciune, rămâne ceva statornic; rămân Române, unul dintre cei mai erudiţi şi faptele mari, care sunt nepieritoare” (Mi- mai prestigioşi arheologi din sud-estul hail Kogălniceanu). Europei, apreciat pentru excelentele lui cunoştinţe în domeniul arheologiei din Vadul lui Vodă: de la glorie la de- regiunea de nord a Mării Negre. cadenţă Amenajat pe moşia socrului său Cu trecutul său dramatic, dar şi stră- Charles Sicard, la Vadul lui Vodă, pe Nis- lucit, Basarabia este în continuare un tru, Muzeul de antichităţi din acest târ- model de revelaţie şi argument de ro- guşor, după cum îl descrie dl Nicolae mânitate. Trecutul ei istoric, şters de un Chetraru, prof. dr. în istorie, specialist burete malefi c al vremii, ne obligă să de vază în arheologie, a cunoscut o ful- redescoperim şi să revocăm faptele şi gerătoare faimă internaţională, datorită spiritul luminos ale iluştrilor noştri îna- pieselor colectate de I.C. Suruceanu încă intaşi - diploma de nobleţe a latinităţii din anii de liceu (monede, ceramică, sti- noastre. „Nimeni n-a scris încă istoria clă grecească), în împrejurimile Cetăţii Basarabiei, - o istorie adevărată şi ştiinţi- Albe şi ale Odesei. Lucrările sale închi- fi că, - este însă, fără îndoială că una din nate Greciei antice pe malul nordic al problemele serioase ale istoricului ei viitor, Mării Negre îi deschid porţile Academiei care va cunoaşte principiile criticii istorice, Române - în 1888, la insistenţele lui M. îi va cerceta toate izvoarele necesare, va fi Kogălniceanu, care, vizitând în acea vre- reconstituirea chipului vieţii ei din trecut, me conacul arheologului de la Vadul lui pe baza monumentelor materiale, rămase Vodă, îl trimite în Basarabia pe istoricul din bătrâni (antiquitas fi gurata)”, afi rma şi arheologul de la Bucureşti prof. Gr. Paul Gore, referindu-se la „farmecul pă- Tocilescu (1850-1909), întru informare şi trunzător şi duios al trecutului nostru naţi- încurajare. La fel, basarabeanului nostru onal, uneori aşa de trist”. i se deschid atunci şi uşile Institutului De un farmec pătrunzător, dar şi ne- Imperial de arheologie din Petersburg; spus de trist, să nu zic dezolant, este şi reviste de specialitate franceze, germa- istoria localităţii Vadul lui Vodă unde, la ne, italiene îi publică articole şi studii, 1876-1878, ia naştere primul muzeu şi este citat în importante lucrări de refe- prima bibliotecă din Basarabia, fondate rinţă din Rusia şi din Occident. Din 1916, de Nathalie Sicard. Ulterior, acest muzeu, piesele cele mai preţioase dispar (ca să rămas în istorie cu denumirea de Muze- apară - ca prin minune - după aproape ul Pontului scitic, este transmis, potrivit un secol, la… Moscova!). În 1917, „revo- cercetătorilor istorici, de către Nathalie luţionarii” bolşevici ruşi distrug şi ceea ce Sicard (la 1880) ginerelui său - cunoscu- mai rămăsese - atât în clădirea Muzeului tul arheolog şi colecţionar de antichităţi din Chişinău, cât şi la conacul de la Vadul

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 109 BiblioPolis VALORI PERENE lui Vodă, rămas printr-un miracol până în pală e cu două caturi şi cu două balcoane prezent aproape că intact. în partea de la stradă. La parter ea avea „O naţiune care aspiră să trăiască, tre- şase, iar la etaj - şapte camere. Alte trei buie să ştie însă a-şi aminti”, spunea ma- camere erau în aripa ce dădea în str. Var- rele cărturar român V.A. Urechia. Cu pă- folomeievscaia (astăzi, stradela Teatrală). rere de rău, aceste criterii sunt oarecum În două camere de la parter erau expuse străine pentru actualii edili de la Vadul antichităţi egiptene, în altele două de la lui Vodă şi chiar pentru unii intelectuali etaj se afl a biblioteca, restul exponatelor aserviţi puterii, care mai lesne ar fi dis- ocupau trei camere la etaj şi tot atâtea în puşi să mai înalţe un monument ostaşi- aripa casei”. lor roşii, decât personalităţilor culturale, ce au activat aici sau Domnitorului Ştefan De ce până astăzi conacul ilustru- cel Mare şi Sfânt, de la care provine de- lui arheolog nu este luat sub protec- numirea legendară a localităţii. În aceste ţia statului, restaurat şi prefăcut în locuri pitoreşti, potrivit legendei, Marele muzeu? nostru Domn a repurtat o victorie strălu- cită asupra tătarilor, trecând cu oastea sa Ocultismul ţarist şi tirania de tip bol- prin vadul Nistrului, unde, bucuros de iz- şevic au adumbrit nu doar românitatea bândă, a dat poruncă să se construiască Tyragetiei, ci în primul rând ţinutul Basa- aici o bisericuţă din lemn, iar logofeţii săi rabiei. Cine oare şi-ar putea explica că is- să primească în dar, ocină pe veci. toria localităţii Vadul lui Vodă, cu trecutu- De atunci multă apă a curs la vale pe i doldora de glorie şi legende, va ajunge Nistru şi multe istorii glorioase, trădări într-un asemenea declin. Aici nu numai şi schimbări de situaţii s-au succedat pe că se sfi dează Constituţia R. Moldova, aceste locuri binecuvântate de Dumne- dar se sfi dează bunul-simţ şi respectul zeu pentru frumuseţea lor, dar profana- pentru băştinaşi: şeful Casei de cultură, te, odată cu ocuparea ţinutului dintre cel al Casei de creaţie, lucrători de la Re- Nistru şi Prut de trupele sovietice. gia Comunală, majoritatea consilierilor „Soarta arheologului Ion Suruceanu sunt alolingvi, unii dintre ei nu doresc să (1851-1897) - de la trecerea sa în neant spună barem „Bună ziua” în română. În au trecut peste 100 de ani - şi a fruc- muzeul şcolii, pe loc de cinste stau aşa- tului muncii sale este exemplară şi prin zişii eliberatori şi preşedinţi de tot felul, nenorocul care i-a urmărit pe oamenii inclusiv de colhoz. Basarabiei, de la 1812, când căzuseră Indiferenţa, să nu zic ostilitatea admi- sub ruşi”, afi rmă celebrul scriitor basa- nistraţiei publice locale s-a făcut simţită rabean, de la Paris, Paul Goma în eseul când la Vadul lui Vodă a sosit în căutarea Săptămâna roşie sau O hartă din cuvinte, strămoşilor un strănepot de-al lui Ion capitol parte din romanul documentar Suruceanu, fi ul legendarului antrenor Basarabia. În opinia cercetătorului Ni- de fotbal Leonte Ianovschi de la Piteşti, colae Chetraru, muzeul şi-a recăpătat care a dat României fotbalişti de talia lui numele său deplin odată cu trecerea în Dobrin, Mutu sau Chivu. clădirea cumpărată la Chişinău, actual- Afl ând despre familia Ianovschi, rude mente strada Bănulescu-Bodoni nr. 41, prin alianţă de căsătorie cu N. Sicard şi o aripă a complexului de clădiri unde I. Suruceanu, am apelat la ziarul bucu- printr-o coincidenţă fantastică activează reştean Jurnal Naţional, unde citisem Biblioteca „B. P. Hasdeu”. „Clădirea princi- întâmplător un material despre drama

110 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

şi povestea cutremurătoare a lui Leonte cute, basarabeni uitaţi (alcătuitor Mihai Ianovschi, antrenorul de fotbal, supra- Adauge), în capitolul Profi luri de ieri şi de numit patriarhul fotbalului românesc, în azi, articolul Academicianul Ion Surucea- vârstă de 85 de ani. nu de Gheorghe Bezviconi, se cunosc „Chiar dacă a sărit de 80 de ani, rela- prea puţine. Doar că „Ion Suruceanu s-a tează ziaristul Ovidiu Ciutescu în mate- însurat cu Olga Sicard, o doamnă inteli- rialul său, maestrul lui Dobrin, cu vocea gentă, care a moştenit caracterul mamei tremurândă de la cele două atacuri ce- sale, Nathalie (Natalia), fata generalului rebrale suferite, îşi aminteşte cu precizie Kraft din Moscova. Era o femeie cultă şi multe din momentele care i-au marcat despotică, căsătorită cu Cristofor-Carol existenţa. „Mama a fost fata mijlocie a Sicard, moşierul din Vadul lui Vodă”. Na- colonelului din Armata Albă a ţarului thalie şi-a căsătorit cele două fi ice după Romanov, Vasile Ianovschi şi a Elenei alegerea sa – pe prima, Elena, cu prinţul Sicard. Elena, e o franţuzoaică stabilită Goliţin-Golovkin, iar pe a doua, Olga - cu în Crimeea, pe la 1850, când ducele de arheologul Ion Suruceanu. Fata cea mare, Richelieu a colonizat peninsula. Elena Elena, are trei fete din prima căsătorie, dar a fost fi ica Nathaliei Kraft şi a corsarului Goliţin moare tânăr şi Elena se recăsăto- Alain Sicard. Kraft este un nume cunos- reşte, spre disperarea celor trei fete, cu Va- cut în Germania, prin tatăl ei, inginerul sile Ianovschi (stră-străbunicul lui Leonte feroviar Kraft, care a construit prima cale Ianovschi), cu care are patru copii: Sofi a, ferată între Sankt Petersburg şi Moscova! Irina, Maria şi Vasile V. Ianovschi. Ţarul de atunci al Imperiului Rus i-a oferit De aici lesne conchidem că Nathalie la inaugurare o cutie cu 60 de diamante. Sicard, căsătorindu-şi fi ica, după propria Le-a lăsat moştenire şi le-a împărţit copi- sa voinţă cu renumitul arheolog Ion Su- ilor săi. Aşa s-a făcut că în copilărie m-am ruceanu, fi ul lui Ion Casian Suruceanu, jucat cu diamantele moştenite de mama căsătorit cu Maria lui Constantin Loma- şi mătuşa mea Sofi a. Niciodată n-am şti- tescu (1830-1919), fi ica unui general ut cu ce valori exorbitante mă jucam în din Bucureşti, care mai târziu a devenit anii inocenţi ai copilăriei mele. Ele s-au primul arheolog moldovean, fondatorul pierdut în timpul celui de-al Doilea Răz- Muzeului de Antichităţi ale Pontului Sci- boi Mondial”. tic din Chişinău, posesorul celei mai bo- În urma apelului nostru, am fost con- gate biblioteci cu literatură despre Basa- tactată de un strănepot al Nathaliei Si- rabia, membru de onoare al Academiei card, Leonte Ianovschi-junior din Piteşti, Române, membru activ al Societăţii Ruse antrenor de tenis, care mi-a pus la dispo- ziţie date preţioase din istoria familiei sale şi mi-a expediat fotografi i de epocă cu celebrele sale rude cu ramifi caţii la curtea ţarului Romanov, a ducelui de Richelieu, pictorul La Fontaine, a corsarului Alain Si- card, protejat la curtea lui Ludovic al XVI. Însufl eţită de această legătură de peste vremuri, am efectuat în paralel şi alte investigaţii. Despre viaţa acestei doamne aristocrate, „cu o fi re despoti- că”, descrisă astfel în volumul Fapte tre-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 111 BiblioPolis VALORI PERENE de Arheologie din Sankt Petersburg, fostul conac al familiei Ianovschi, nivelat al Societăţii de Istorie şi Antichităţi din în 1941 de buldozere sovietice, precum Odesa, al Societăţii Bisericeşti Arheolo- şi la conacul pustiu al lui Ion Suruceanu, gice a Academiei Teologice din Kiev, ea rămas intact ca prin minune după inva- a pledat în mod conştient pentru conti- zia roşie de la 1941, spre surpriza noas- nuitatea activităţii familiei sale în spiritul tră, acest monument istoric, patrimoniu culturii europene, dar şi naţionale, nu în de stat, a devenit se pare proprietatea ultimul rând. taberei de adventişti „Cireşarii”, loc unde De la dl Leonte Ianovschi-junior mai copiii fac „competiţii de împroşcat cu afl u că inginerului Kraft i s-a propus o pietre” sau îl transformă, la nevoie, în... partidă bună pentru fi ica lui. Ducele de WC... Richelieu îi oferă ca soţ, respectiv, gine- Cei de la tabără, reproşându-ne că re pe fi ul lui nelegitim Cristofor. Ducele vorbim româneşte, au chemat repre- avusese o poveste de iubire cu contesa zentanţii ordinii publice, după care am Van Tisa - o unguroaică. Pentru a salva fost poftiţi la Secţia de Poliţie din Vadul onoarea contesei şi propria sa piele, din lui Vodă, unde ni s-a cerut să develo- disperare apelează la bunul său prieten păm cadrele fi lmate, pe motivul că nu de afaceri şi aventuri, corsarul Alain Si- am avut permisiune specială. De unde, card. Acesta se căsătoreşte cu contesa nu am mai înţeles. De parcă acest co- salvându-i pe amândoi. Copilul ia nu- nac boieresc, aristocrat, ar prezenta un mele de Cristofor Sicard, dar este ocro- secret militar sovietic sau vreun pericol tit, protejat şi adus la curtea lui Ludovic public, pentru societatea noastră comu- XVI de către duce şi se bucura de toate nizată până în măduva oaselor. privilegiile oferite de curte. Tot atunci, Să fi pus cineva ochiul pe conacul lui ducele îi găseşte fi ului său nelegitim o Ion Suruceanu, salvat odată de la demo- partidă bună cu fi ica inginerului Kraft, lare de fostul primar democrat, Nicolae nimeni alta decât Nathalie. Tinerii se că- Ciobanu, degrevat din funcţie înainte de sătoresc, dar apare Napoleon Bonapar- termen şi pus după gratii în circumstan- te şi regaliştii fug pe capete din Paris. ţe bizare, odată cu venirea la putere în Atunci apare salvarea! Ei fug cu una din R. Moldova a actualului partid de guver- corabiile corsarului Alain Sicard în Ode- nământ. Oricum, nu aş crede că actualul sa, unde începuse colonizarea Odesei primar, comunist, dl Iurie Onofriiciuc, cu francezi. La 1805, ducele şi corsarul care cu un an în urmă a semnat protocol le cumpără o moşie de 20 000 ha la Va- de înfrăţire cu două localităţi balneare dul lui Vodă... Acolo se stabilesc Cristofor din România – Pucioasa şi Băile Hercu- (Christophe) şi Nathalie. Unde se întâm- lane, unde se deplasează foarte des – ar plă lucruri impresionante… fi un românofob înrăit?! Ce se ascunde la Scoaterea din anonimat a acestor mijloc? De ce până astăzi conacul ilus- ilustre personalităţi basarabene a fost şi trului arheolog Ion Suruceanu cu renu- scopul deplasării reporterilor de la Jur- me european nu este luat sub protecţia nal Naţional, în vara lui 2007, conduşi de statului, restaurat şi prefăcut în muzeu? jurnalistul Ovidiu Ciutescu, echipaţi cu o Iată o întrebare care aş adresa-o actua- cameră de luat vederi pentru a face şi un lului ministru al Culturii, dl Artur Cozma. fi lm documentar despre locul de baştină Deşi, e o întrebare care trebuie pusă şi al renumitului antrenor de fotbal Leonte altor miniştri, şi altor persoane şi organe Ianovschi. Oferindu-mă să le fi u ghid la de decizie.

112 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) DIVERTIS-CLUB

„MĂRUL DE AUR” DIN CEA MAI MARE BIBLIOTECĂ A RUSIEI Irina CONDREA Dr. hab. prof. univ., USM Fusesem la Moscova de multe, multe adăposteşte aici?), sub absidele biseri- ori, cunoşteam oraşul în conformitate cu cilor întunecate şi mistice, în tăcerea so- „ghidul turistic pentru străini – „inostran- lemnă a bibliotecilor. Aici, în bibliotecă, ţî” (aceşti inostranţî erau un fel de duş- mai ales, era destul spaţiu pentru toţi: mani ai poporului sovietic, în termenii şi pentru cei care căutau cu înfrigurare ideologiei de atunci). Iar eu am fost ghid ceva (foarte important pentru ei!) şi tre- pentru inostranţî – cunoşteam o limbă murau când li se părea că sunt urmăriţi „străină”, pentru Moscova, nu şi pentru ori suspectaţi că răsfoiesc documente mine - limba română, şi lucram în calita- sau cărţi interzise, şi pentru cei care ve- te de ghid-interpret cu turiştii români, la neau să ia informaţii concrete, să le „în- Intourist – Ofi ciul sovietic de turism, chiar carce” în serviete, în caiete, în memorie, după absolvirea facultăţii. Deci, cunoş- la o adică, tot aşa cum încarcă hamalul team la Moscova toate obiectivele tu- varza ori cartofi i în căruţă, fără mare bă- ristice ale anilor ’70 – Kremlinul (cu niş- taie de cap, ori (cui prodest?!) de inimă! te biserici! – ah! formidabile, la care nu – au luat şi au plecat! prea multă lume avea acces, Sala arme- Erau şi din cei care intrau uluiţi şi oa- lor (Orujeinaia Palata), Galeriile Tretia- recum dezorientaţi în marile săli de lec- kov, Metroul (mijloc de transport pentru tură, în culoarele ticsite cu fi şiere ampla- moscoviţi, dar obiectiv turistic pentru sate în tradiţionalele lădiţe cu foiţe din străini), Expoziţia - VDNH – ce frumuseţe! hârtie tare – ce bucurie când găseam una Era un fel de „oază capitalistă”, unde se cu fi şe în limba română! În această lume expuneau şi chiar se vindeau lucruri ex- a cărţilor, care era biblioteca, imensa şi traordinare pe atunci – Coca-Cola, Fanta extraordinara Bibliotecă „Lenin” (azi Bi- (uneori), produse cosmetice (bineînţeles blioteca Centrală de Stat a Rusiei), unde sovietice, dar puteau fi şi poloneze – mă- puteai sta zile întregi fără să scoţi o vor- car!), nişte îngheţată în straturi, prăjituri, bă şi fără să ai nevoie să articulezi măcar bijuterii originale din lemn şi sticlă, cărţi un cuvânt – nu pătrundea nici agitaţia foarte frumos ilustrate, afi şe, bomboane comunist agresivă cu lozincile idioate de şi tot felul de fl ecuşteţe plăcute, în afară tipul „Vperiod k pobede kommunizma!” de guma de mestecat, considerată un (Înainte spre victoria comunismului!), indiciu al „capitalismului în putrefacţie”. nici egalitarismul tâmp şi turmentat cu (Pfi u! Ce greţoşenie! - acesta era mesajul eternul „Tî menea uvajaeşi?” (Adică, nu ofi cial). mă respecţi?). Aici nimeni nu avea nevo- Dar exista Moscova intelectuală – re- ie de cuvinte. trasă undeva în umbra muzeelor sobre Sala de lectură a Bibliotecii „Lenin”, şi distante (simţeam aproape fi zic eterna cea destinată ştiinţelor umaniste, era pe întrebare: ce ştiţi voi, privitorii/vizitatorii atunci o adevărată minune: rar oraş care ocazionali? în comparaţie cu ceea ce se ar fi avut aşa ceva. O încăpere imensă,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 113 BiblioPolis DIVERTIS-CLUB pentru circa 300 de persoane, cu înăl- iar cei din spate – erau şi mai departe, fi - ţimea unui edifi ciu de cam trei etaje ind şi ei situaţi cu spatele faţă de masa (erau trei niveluri de geamuri de sticlă, vecină. şi la anumite ore fi xate într-un grafi c la Era o extraordinară formă de izolare intrarea în sală, câteva geamuri se des- şi interiorizare, de intimitate într-o în- chideau pentru aerisire, şi atunci unii căpere cu 300 de vecini de lectură! Era cititori îşi luau o pauză – din teama de fascinant! – singur, izolat, nederanjat, curent, probabil); era o sală în care tot- nevăzut (zadarnică încercare să găseşti deauna, la orice oră, pătrundea soarele, pe cineva în această sală, chiar dacă ştiai care avea acces din toate părţile! Acest precis că acel cineva se afl ă acolo!) . spaţiu imens era dotat cu mobile din Zilnic îţi luai cărţile de la recepţie şi lemn masiv, cu un număr infi nit de raf- intrai în sală, încercai să „ocheşti” un loc turi de cărţi plasate pe perimetru (în liber la o masă. Se putea întâmpla să nu special enciclopedii, dicţionare şi ediţii găseşti şi să stai minute bune până pleca în multe volume), avea câteva culoare cineva cu cărţile în braţe, deci elibera un lungi de trecere între rândurile de mese, loc. toate acoperite cu nişte covoare moi, ce ...Era vară, venisem la Moscova în estompau zgomotele...Dar ce zgomote luna august, într-o perioadă de vacan- puteau fi aici? În bibliotecă? În sala de ţă în speranţa că la Bibliotecă va fi mai lectură? Vai! Aici se puteau desluşi cu puţină aglomeraţie, dar vai! Erau destui greu doar unele şoapte („Scuzaţi!” „Da?” „deştepţi” cu aceleaşi speranţe şi sala de „Nu?” „Mersi!”) – şi gata. Aici era lume lectură era mereu plină, deşi se observa care nu deranja, care respecta intimita- o anumită degajare. Eu preferam să-mi tea lecturii, singularitatea spiritului aple- iau un loc în partea dreaptă, cum intram, cat asupra CĂRŢII. întorceam capul doar la dreapta, şi era Intimitatea lecturii era prevăzută şi minunat când găseam o masă la margi- de mesele din această sală – era ceva ne, pe culoarul de lângă rafturile cu dic- deosebit! La orice masă erau două locuri ţionare – pe aici trecea lume puţină, nu pentru cititori, deci două scaune, cu des- ca prin culoarul din mijloc, iar soarele, în tul spaţiu pentru o poziţie confortabilă prima jumătate a zilei, lumina din plin. la scris şi la citit, cu câte o lampă electrică Stăteam de vreo două săptămâni de pentru fi ecare cititor. În faţă era un raft una singură, într-un apartament al unor pentru cărţi, destul de înalt, de vreun prieteni plecaţi în vacanţă – fără televi- metru şi ceva, unde îţi puteai pune căr- zor, fără radio, doar cu o rablă de telefon ţile, hârtiile etc. De cealaltă parte a raf- care hârâia surd în loc să sune – dar cine tului, practic la aceeaşi masă, faţă în faţă, putea să-mi telefoneze mie la Moscova? erau alte două locuri, amplasate exact la Am comandat eu o convorbire cu cei de fel, deci mesele aveau practic câte patru acasă şi, când m-a anunţat telefonista că locuri – două câte două faţă în faţă, des- am legătura, m-am speriat, eram atât de părţite de raftul înalt, plasat ca o barieră răguşită şi cu un glas atât de anormal, că de protecţie. nici eu nu-mi cunoşteam vocea, nu înţe- Intimitatea cititorului era mai mult legeam ce sunete sunt acestea în tăce- decât asigurată: vecinul de masă era la rea permanentă a locuinţei. o distanţă rezonabilă, adâncit în propria Mă obişnuisem oarecum cu „tăcerea lectură, cei din faţă nu puteau fi văzuţi, musafi rului moscovit”, dar de la un timp bineînţeles că nici auziţi, căci toţi tăceau, simţeam un disconfort, o apatie, îmi era

114 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) dor să schimb o vorbă cu cineva, să văd notiţe... Nimic. Mi-am deschis poşeta, să o faţă cunoscută, să aud şi eu un cântec, văd ce am acolo – dar în acest moment un plâns de copil, ceva. Dar, cum zic ru- băbuţa cu coafura ca ouşorul şi-a ridicat şii: uvî i ah! (adică: „socoteala de acasă...”). semnifi cativ privirile spre cer, aşteptând, Ai vrut linişte, ţi-ai dorit intimitatea lec- cu un aer teatral, când o să mă astâm- turii? Le ai şi profi tă din plin de ele! păr... Mi-am închis în cel mai silenţios …În acea zi am venit ca totdeauna, mod posibil poşeta, am pus mâinile ca pe la nouă dimineaţa. La recepţie, bibli- o şcolăriţă, pe masă, în semn de resem- otecara de serviciu s-a uitat tăcută în fi şa nare, şi am încremenit aşa, până băbuţa mea de cititor, eu i-am arătat cu ochii po- şi-a reluat lectura, cu creionul la tâmplă. liţa pe care îmi vedeam cărţile, ea a pus Am răsufl at uşurată, evident numai în mâna pe teanc, ridicând din sprâncene, sinea mea, şi am stat aşa minute în şir, eu am dat afi rmativ din cap. Bibliotecara cu ochii în carte, dar cu gândul la planul a mâzgâlit ceva în fi şă, mi-a pus în bra- cum să continui căutările. ţe teancul şi a întors capul spre urmă- A bătut ora 11, ora deschiderii gea- toarea persoană. Am intrat, cu teancul, murilor pentru aerisire. Băbuţa şi-a scos în imensa sală de lectură, m-am uitat la ochelarii şi s-a ridicat de la masă pentru dreapta şi, ce bucurie! era un loc liber un moţion de dezmorţire. Eu, radiind de exact unde îmi doream, pe culoarul la- bucurie, am coborât de pe raft tot tean- teral, lângă dicţionare. Mi-am depus cu cul de cărţi, ca să reiau căutările, dar în grijă teancul, am aranjat pe raftul din acest moment băbuţa a revenit! S-a uitat faţă cărţile, mi-am înşirat caietele, fi şele, la mine atât de sever şi atât de dojenitor, pixurile, apoi am tras cu coada ochiului încât am rămas cu mâna în aer, întinsă la dreapta (în stânga era culoarul şi raf- spre raft – mă privea ca pe un infractor turile) – vecina mea era o băbuţă în cos- care încalcă sfânta linişte a sălii de lectu- tum albastru întunecat, cu ochelari cu ră! A bibliotecii! A cititorilor sovietici! Îmi lentile rotunde, părul cărunt argintiu îi imaginam deja că mă „toarnă” la cine ştie era aranjat într-un coc în formă de ouşor, ce şef ori şefi ţă că nu respect ordinea, că drept în creştet, şi avea un aer foarte se- deranjez, că nu-s conştientă de misiunea ver şi savant. Aşa să fi e! Era cea mai bună mea de cititor şi alte năzdrăvănii, când vecinătate. ea, luându-şi de pe masă un pachet de După câteva minute de relaxare-răs- ţigarete Belomor (din care fumau, de foire-creionare, încep o lectură difi cilă obicei, proletarii sovietici, dar, se zice – şi de semiologie, în franceză; că nu va fi însuşi Stalin!), a aruncat o privire pe dea- prea uşor, ştiam; dar era ceva care mă supra capului meu strâns între umeri şi deranja, în afară de semiologia în fran- a plecat spre fumoar. Am auzit sau, mai ceză, însă nu realizam ce anume – era bine zis, am simţit cum s-a închis fără o prezenţă insesizabilă. Am început să zgomot uşa în urma ei, când am întors iau una câte una cărţile din raftul meu şi capul, nu se mai vedea. Deci, puteam să- să le răsfoiesc cu atenţie. Am găsit vreo mi reiau căutările! două fi şe cu notiţe tot de-ale mele, lăsa- Dar trebuia să ştiu ce caut, iar eu nu te de ieri-alaltăieri – chiar m-am bucurat ştiam! Însă nici să renunţ nu puteam, tre- că le-am depistat, dar nu asta căutam. buia să înţeleg ce se întâmplă. Ce, însă? Nu ştiam nici eu, dar continu- Am tras scaunul de la masă şi am cer- am căutările. Am răsfoit fi lă cu fi lă cele cetat atent locul – nu era nimic. M-am câteva caiete groase în care îmi făceam uitat, în sfârşit, în poşetă, dar nu aveam

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 115 BiblioPolis DIVERTIS-CLUB acolo mare lucru, căci în bibliotecă nu rându-i cu nesaţ aroma. Îl mai şi priveam se permitea să intri cu geantă mare sau câteodată pe furiş, mândră că nimeni nu cu alte bagaje, tot ce aveai trebuia lăsat ştie ce ascund eu în spatele cărţilor. Pe la la vestiar. (Îmi amintesc şi acuma nişte trei, băbuţa cu cocul de modă veche şi-a interdicţii nasoale din regulamentul bi- strâns creioanele şi Belomorul şi a plecat, bliotecii: se interzicea intrarea în sala de aşa că am putut să iau nestingherită mă- lectură cu cărţi, ziare sau altă producţie rul în palme şi să-l ţin lângă obraz cât tipărită, cu alimente şi provizii, cu arme îmi place. Dar nu peste mult timp mi şi muniţii, cu animale – eventual, cu că- s-a făcut foame şi a trebuit să cobor şi mile şi elefanţi?! – nu ştiu ce dobitoc pu- eu la bufetul bibliotecii, unde domnea tea veni la bibliotecă cu arme şi muniţii un miros tare de cafea bună şi unde nu sau cu juvine, dar aşa era regulamentul). se servea aproape nimic la cafea – doar Cercetând atent masa, am văzut că veşnicii crenvurşti sau vreo feliuţă de are un sertar, mai bine zis, un loc liber caşcaval scorogit. Mi-am băut cafeaua, pentru sertar, ca o policioară, unde se gândindu-mă la prietenul meu – mărul, puteau pune cărţi, hârtii etc. Am băgat care mă aştepta pe raft. Când am reve- mâna înăuntru, dar la margine nu era ni- nit, l-am luat şi am ieşit cu el în holul mic, iar până în fund nu ajungeam. Am din spatele sălii de lectură – aici veneau luat un caiet, l-am făcut sul şi am început mai mult doamnele, care fumau dis- să dibuiesc spaţiul întunecos, când am cret ori mâncau vreo ciocolată, cu faţa auzit o rostogolire surdă. M-am aşezat la geam şi cu ochii într-o carte. M-am iute în genunchi şi am băgat mâna până apropiat de geam, am mai mângâiat la fundul sertarului – mica „bombă” s-a mărul, i-am inspirat aroma, i-am spus mai rostogolit o dată, venind spre mine, în gând cât de frumos este şi cât mi-e apoi încă o dată, până a ajuns la margine. de drag, dar... a trebuit până la urmă să- Am luat-o în palme şi am pus-o pe masă. mi înfi g dinţii în obrazul lui fraged, să-l Era un măr, neobişnuit de mare, cât doi mănânc, cu toate că-mi fusese un atât pumni de-ai mei! Avea o pieliţă fragedă de bun prieten, aproape o zi întreagă. şi era de o culoare clasică – roşu într-o Îmi părea tare rău, dar ce altceva era să parte şi gălbui-auriu de cealaltă parte. Şi fac cu el? Nu ştiu cum a nimerit în sala avea o aromă nemaipomenită, aşa miro- de lectură, însă eu, cu poşeta mea mi- seau merele şofran din cămara bunicii, nusculă şi într-o haină fără buzunare, ştiam mirosul din copilărie! Acesta mă nu aveam nici o şansă să-l scot din bi- scosese acum din fi re şi mă făcuse să-l bliotecă, fără să atrag atenţia pazei. Aşa caut cu înfrigurare. Dar merita! Un ase- că, puţin indispusă că am fost nevoită menea fruct nu mai văzusem decât pe la să-mi mănânc prietenul, pe la şase am expoziţii, era o adevărată minune! ieşit din bibliotecă. Era încă devreme şi Cum îl cântăream în palme admi- arşiţa insuportabilă de lângă pereţii de rându-l şi gândindu-mă ce să fac cu el, granit alunga lumea în pasajele subte- am simţit că se apropie vecina savantă rane. Am coborât iute în metrou şi am şi atunci am făcut iute o ascunzătoare mers până la staţia „Arbat”, ca să pot în raftul din faţa mea şi am depus acolo ieşi la Dom knighi - Casa cărţii, o imensă mărul - în aşa fel, ca să-l pot vedea numai librărie cu trei etaje, din centrul Mosco- eu. În continuare mi-am căutat liniştită vei (în acest oraş bântuit de grandoare, de treabă, întinzând din când în când na- totul era imens), unde îmi plăcea să hoi- sul spre pieliţa fragedă a mărului şi inspi- năresc de la un etaj la altul şi dintr-un

116 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) raion în altul, mai răsfoind câte o carte mă priveşte cineva. M-am întors lent în sau admirând de la distanţă (căci nu era stânga, apoi în dreapta, am măsurat cu voie să le atingi) minunatele albume de privirea de sus în jos rafturile cu albume artă, ediţii de pe la Paris, Londra, Mun- şi stop! Am găsit! De pe coperta unui chen, New York sau din altă parte. În superb album franţuzesc mă privea librărie era umbră, răcoare şi lume pu- exact mărul meu, bunul meu prieten, ţină, aşa că începusem plăcutul periplu fotografi at într-un decor luxuriant de chiar de la albume. Mi-am rotit priviri- frunze şi luminat din belşug de razele le peste rafturile bogate, când vai! Am soarelui. L-am privit şi eu zâmbind: Adi- simţit aceeaşi nelinişte ca şi dimineaţa, eu! Au revoir, ma pomme d’or! A fost o zi numai că de data aceasta simţeam că minunată, atunci, demult, la Moscova... LIVIU HÂNCU, PE O CĂRARE ÎN URCUȘ A PICTURII La o primă familiarizare cu creaţia dar... şi într-un „al cincilea anotimp”, unul plastică a lui Liviu Hâncu, cei mai mulţi mai greu defi nibil! Sezonul, anotimpul îi exegeţi, respectiv, vizitatori, îl vor cata- sugerează, poate îi dictează chiar şi cro- loga, probabil, fără ezitare, la comparti- matica – nişte culori parcă „cuminţi”, „cal- mentul tradiţionaliştilor „în stare pură”. me”, „liniştitoare”. Adeseori însă, această Adică acolo, unde spectatorul comun, acalmie aparentă a culorilor este „tulbu- caută - şi găseşte - delectarea estetică rată” de autor, şi ea devine, se transfor- majoră, în pofi da sau tocmai din cauza mă, brusc - graţie unor tuşe energice, declanşării, în ultimul timp, şi la noi, a nervoase, – în adausuri răscolitoare, ce unor tendinţe subliniat modernist-abs- reţin privirile şi pun pe gînduri sufl etul. tracţioniste, multe tributare diverselor Observaţia aceasta, referitoare la culoa- mode sau chiar aspiraţii ce trec dincolo re, este valabilă şi pentru naturile statice de limitele esteticului general digerabil. – al doilea obiect de predilecţie majoră a Aşadar, cu referire la picturile lui Liviu artistului Liviu Hâncu. Hâncu, s-ar spune că ele se situează într- Astfel, prin culoare, linie şi mesaj es- un cadru al tradiţiei, al liniei clasice. Or, tetic, picturile lui Liviu Hâncu, cele mai această deducţie s-ar face doar la o pri- numeroase, de pînă nu de mult, ar putea mă vedere, la o cunoaştere superfi cială a fi situate pe un segment cu adevărat cla- creaţiei sale. Căci, la o contemplare mai sic, tradiţional şi tradiţionalist. Segment pe îndelete a tablourilor sale, vom reţine ce ne duce cu gîndul la Şcoala de la neapărat cîteva apreciabile particulari- Barbizon, de la care au pornit şi Nicolae tăţi, nişte faţete ce-i asigură artistului un Grigorescu, şi Ion Andreescu, sau la pe- loc al său, distinct, în pictura basarabea- isajul rusesc, sintetizat probabil, cel mai nă de la răspîntia secolelor XX-XXI. măiestrit, de A. Savrasov şi Isaak Levi- Peisajele lui Liviu Hâncu, axate cu tan, dar şi la unii maeştri locali: Eleonora precădere pe locuri, colţuri de natu- Romanescu, Mihail Petric sau Valentina ră, pajişti, maluri de rîu, case ţărăneşti, Brâncoveanu, ca să ne oprim la numai uliţe, biserici, coline, drumuri, cărări de aceste nume. pădure, de livezi, grădini etc., sunt sur- Nu ne vom grăbi, însă, să plasăm prinse în toate cele patru anotimpuri, creaţia lui Liviu Hâncu, obligatoriu, între

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 117 BiblioPolis DIVERTIS-CLUB sau pe lîngă alţi maeştri ai penelului, fi e ei şi consacraţi, fi e din alte spaţii artisti- ce, fi e din preajma noastră. Măcar şi de aceea că Liviu Hâncu este doar la prima vedere un pictor obişnuit, un simplu autor de peisaje, naturi statice, mai rar şi de portrete. Specifi cul, iar în conse- cinţă – şi atu-ul său rezidă într-o solidă pregătire teoretică, începută la Chişi- nău, la şcoala ce se numeşte în prezent Colegiul de arte plastice Alexandru Plă- mădeală (1974-1978), apoi la faimoasa Academie de Arte frumoase Ilia Repin din Leningrad/Petersburg/ (1984-1989), cu specializarea în studiul artelor. Un artist cu pregătire temeinică în dome- niu vede – şi realizează – mai altfel, şi numeşte „o sete creatoare”, o sete mare, propria creaţie: şi mai nuanţat, şi mai dar şi spectaculoasă, frumos motivată larg, atît pe orizontală, cît şi pe vertica- de un excepţional randament, de o fe- lă. Unde mai pui că acestor studii li s-a cunditate ieşită de comun. Nu ştiu dacă suprapus o familiarizare continuă, de şi-a contabilizat vreo dată pictorul crea- lungă durată, cu patrimoniul pictural- ţiile, cert e că, chiar şi fără achiziţiile ce artistic mondial şi naţional: şi în „oraşul i-au fost făcute, de-a lungul anilor – şi muzelor şi muzeelor”, Petersburg, şi în de muzee, galerii, dar şi de colecţionari muzeele din Chişinău, activînd în calita- particulari – lista lucrărilor lui Liviu Hân- te de expert la Muzeul Naţional de Arte cu este una de-a dreptul impresionantă. al Moldovei şi la Ministerul Culturii, şi E de menţionat că această fecundita- – ca profesor la Facultatea de arte a Po- te nu e subordonată grabei – dovadă litehnicii din capitala basarabeană. Ar- stînd şi desăvîrşirea creaţiilor sale, la care tistul plastic care a studiat în adîncime ne-am referit deja; mai curînd am putea rosturile artei, ca pe urmă să-i înveţe şi bănui o uşurinţă în realizarea tablourilor, pe alţii a face artă, acest plastician, de- şi aceasta derivînd din acea „sete crea- sigur, vede, simte, iar în consecinţă – şi toare”, din pasiunea artistului pentru în- pictează mai altfel decît unul ce se ba- veşnicirea, pe pînză, a locului, a chipului, zează exclusiv pe har şi intuiţie estetică. a momentului în neoprită schimbare, Desăvîrşirea, sau, cel puţin – aspiraţia modifi care, transformare: acelaşi colţ de spre desăvîrşire este un bun tovarăş de mahala din Butuceni, de ieri, astăzi este drum al lui Liviu Hâncu pe traiectoria sa altfel; acelaşi buchet de fl ori din vaza de artistică, de la punctul de plecare mar- pe masă astă toamnă era mai altfel decît cat de exerciţii din anii de adolescenţă, va fi la primăvară. pînă la maturitatea de astăzi, datorată Pînă la primăvară însă, constatăm unor acumulări, pic cu pic, de-a lungul acum, la răscrucea anilor 2007-2008, o a trei decenii şi mai bine de eforturi, că- semnifi cativă „schimbare la faţă” a pic- utări şi împliniri artistice. turilor lui Liviu Hâncu. Am putea vorbi Şi mai e ceva la mijloc. Pe Liviu Hân- de o fază nouă în creaţia sa, chiar dacă cu îl caracterizează ceea ce chiar el însuşi anumite elemente ale acestei faze se

118 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) regăsesc - poate mai timid, poate mai gur, un punct de plecare ce îl va îndruma puţin categoric -, şi în opere realizate spre alte faze, de natură să completeze, anterior. O suită de naturi moarte şi cî- dar să şi împrospăteze, să învioreze be- teva peisaje, de oră recentă, îl situează nefi c traiectoria sa artistică, demersul pe Liviu Hâncu pe o linie ce duce spre său estetic. Şi astfel să-i răsplătească, pictura abstractizată, cît mai aproape generos, eforturile de artist cuminte, de căutările specifi ce artiştilor tentaţi cumpătat, ferit de mode, de snobism, de cubism. Şi poate că nici nu e vorba de de fascinaţii tributare momentului. Va o tentaţie, ci mai curînd, de o necesitate fi o frumoasă încununare a unei mun- lăuntrică, care şi-a adunat în sufl etul, în ci şi a unui duel continuu cu harul său mintea, în viziunea pictorului, „masa cri- de creator, pe care cu atîta asiduitate şi tică”, aceasta determinîndu-l să dea ex- dăruire, „le strînge”, „vară după vară”, ca presie fi gurativă fascinaţiei, sau necesi- să amintim de un singur anotimp – acel tăţii, la care ne refeream. Astfel formele cînd părinţii din Volodeni-Edineţ, s-au lui renunţă la redarea excesiv de fi delă bucurat de venirea pe lume a lui Liviu a lucrurilor şi fenomenelor: fl ori, diferi- Hâncu, acum aproape o jumătate de te obiecte casnice sau de artă - cum ar veac. fi o vioară, colţuri de natură, segmente de aşezări rustice, de obicei – codrene, Vlad POHILĂ dar şi din nordul Basarabiei. Tuşele cad pe pînză mai energic, iar haşurile şi li- P.S. – La înşirarea acestor impresii niile intră într-o captivantă competiţie fugare despre creaţia lui Liviu Hâncu a concentrării abstractizante, amintind am avut trei repere: vizitarea atelieru- de arta cu sorginte gotică, alias de un lui, inclusiv „studierea” unor albume cu durabil aliaj cubist-clasicistă. Culorile reproduceri de pe tablouri „înstrăinate” lui Liviu Hâncu îşi accentuează, acum, deja – prin muzee şi colecţii particulare; nuanţele pastelate, făcîndu-se mai vii, superbul album Liviu Hâncu. Pictură = mai dinamice, mai impresioniste şi mai Painting = Jivopis’. – Chişinău: [S.n., s.a.]. impresionante. Compoziţiile, în genere – 60 p.: il.; în sfîrşit, recenta expoziţie per- specifi ce, poate chiar inerente lui Liviu sonală vernisată, la începutul lui 2008, la Hâncu, surprind prin elemente „rătăci- Muzeul Naţional de Artă Plastică de pe te” în anturaje aparent clasice: ici e ur- str. 31 August 1989. Rămînem în aştep- cior „uitat” lîngă vaza cu fl ori, colo e un tarea altor repere pentru o prezentare cal stingher pe o stradă de la marginea mai amplă şi mai sigură a picturii acestui satului, dincolo e un fascicul de soare artist ce a demonstrat că poate genera ce vrea să răzbată prin geamul închis emoţii estetice pozitive. aproape că ermetic... Vl. P. Noua, recenta etapă în creaţia lui Li- viu Hâncu ar trebui să fi e una de bun au-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 119 BiblioPolis DIVERTIS-CLUB CITESC POSTMODERNISM Larisa SÂRBU, studentă, an. I, USM, Jurnalism și Comunicare, Activitate editorială Sunt îmbâcsită de postmodernism, noi o putem spune altfel fără a cădea în e şi fi resc, deoarece fac parte din „Ge- bocetul funebru. Nu neg suferinţa, dar neraţia 2000”. Lectura care m-a fascinat există şi alte sentimente. E OK când îţi „din prima” îmi produce acum o stare de vezi viitorul în toată gama unei singuri vomă. Trebuie să-mi structurez timpul culori - negru! Dar vei reuşi oare să te care îl acord cititului - sunt asemeni unui detaşezi şi să-mi demonstrezi că cunoşti burete care absoarbe „negativismul” şi îl întregul spectru cromatic? Mă adresez la aduce în viată prin mimica absorbită de persoana a doua deoarece postmoder- soarele ce „luminează” deasupra capete- nismul urban nu face doi bani! Tu eşti Tu. lor noastre, în pofi da acestui întuneric Te urăsc pentru că sunt o egoistă şi con- de idei. S-ar părea că literatura lipsită sumeristă. Nu mi-au fost satisfăcute ne- de clişee trebuie să ofere libertate, dar cesităţile intelectuale. Dar nu ţi s-a părut nu ea limitează. Sunt sclava gândurilor că am asemenea necesităţi, precum îmi străine, sunt aruncată în gunoiul care doresc să mănânc zilnic şi să beau apă. necesită de a fi reciclat... Nu sunt hedonică, nu-mi doresc plăceri! Sorry, deşi sunt o ecologistă înrăită, Vreau să-mi umple cineva acest spa- nu o pot face... Jertfa din dorinţa de a se ţiu, să simt lectura asemeni unei vene contempla în propria durere a devenit ce bate în tâmplă... vreau senzaţii tari! brusc un critic al pesimismului modern. Nu vreau artă care să arate altfel decât Ce să fi e asta oare? M-am dezamăgit în urina de pe gard. De ce asta nu e artă? oamenii care scriau pentru un asemenea Pentru că o face şi orice beţiv când simte public, alcătuit din „prăpădiţii” printre nevoia fi zică. Urina unui intelectual nu care mă afl u şi eu? Posibil, aşa e, dar nu se deosebeşte de urina vecinului meu vreau să trăiesc într-un veşnic funerar, „deadea Vanea”, care nu a rezistat şi a e prea de tot, nu sunt o ratată... Nu mă creat o „operă incontestabilă” pe stâlpul pot apropia de „divinitate” zicând: „Hey, din stradă. Nu mă şochezi prin cuvântul Dumnezeule”. Cine sunt eu: un nătâng, „blea” sau „pizdeţ” - a expirat? Înţelegi? E care crede că El nici nu îşi poate imagina asemeni unui suc expirat, care arată bine, trăirile mele? La naiba trăirile unde este dar care are gust de mucegai. Pot înghi- acea operă care nu cripsează muşchii fe- ţi asta, dar nu mă forţa, căci te voi urî şi ţii, care nu-mi va sugera să mă sinucid. mai mult. Dacă te simţi „martirul” acestei Fiind atât de inteligenţi şi cultivaţi, de ce generaţii, de ce nu o schimbi prin lectura autorii moderni nu creează arta care mă ta? Tu mă îneci în rahat. Şi asta nu mai va determina să privesc prin prisma lu- este bine pentru mine. De ce nu încetez crărilor o altă lume - acea artă care crip- să citesc postmodernism? Pentru că nu sează circumvoluţiunile? sunt o disperată şi nu sunt naivă şi cred Iubesc cu patimă lectura şi nu încerc că vei crea ceea ce-mi doresc. să mă răzvrătesc împotriva ei. Îmi doresc Arta veritabilă! Arta vie! doar ca şi generaţia mea să creeze opere de valoare. Deşi se pare că toate s-au zis

120 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008) PENTRU AGENDA DVS

2008 Decenii, Ani, Aniversări, Luni, Săptămâni, sărbători tradiţionale, naţionale, zile internaţionale (mondiale), comemorative și profesionale

Aniversări ONU de lungă durată: 2008 în Republica Moldova: 2001-2010 – Deceniul internaţional de Anul Tineretului promovare a culturii păcii şi a non-violenţei Anul Ion Druţă în favoarea copiilor lumii (UNESCO – agenţie- Anul dinastiei cantemireştilor lider) Uniunea Scriitorilor din Moldova a decla- 2001-2010 – Al doilea Deceniu internaţio- rat 2008 ca an de luptă pentru apărarea limbii nal pentru eradicarea colonialismului române, a simbolurilor şi a valorilor naţionale 2003-2012 – Deceniul Naţiunilor Unite Anul lecturii pentru alfabetizare: Educaţie pentru toţi 2005-2014 – Deceniul pentru educaţie în Date aniversare din Calendarul UNESCO scopul dezvoltării durabile (UNESCO – agen- 2200 de ani de la fondarea oraşului TAŞK- ţie-lider) ENT, capitala Uzbekistanului (anul 192 îHr) 2005-2014 – Al doilea Deceniu al popoa- 1150 de ani de la naşterea lui Abu Ab- relor indigene (autohtone) dullah RUDAKI, poet (858-941) (Tadjikistan, 2005-2015 – Deceniul internaţional al Afghanistan,Iran şi Kazahstan) programului „Apă pentru viaţă” 1000 de ani de la naşterea lui Kasgarli Au mai fost desemnate: MAHMUD, lingvist, fi lolog, etnograf (1008- 1101) (Turcia) Anul Internaţional Polar (anii 2007-2008) 950 de ani de la naşterea lui IMAM MU- Anul Internaţional al Limbilor (declarat de HAMMAD GHAZALI, fi lozof (1058-1111) (Iran) ONU) 600 de ani de la întemeierea rezervaţiei Anul European al Dialogului Intercultural naturale Parcul Naţional „Puszcza Bialowiezka” Anul Internaţional al Planetei Pământ (1408) (Bielorusia, Polonia) (pentru a aduce în atenţia opiniei publice aspec- 500 de ani de la naşterea lui Marin DRŽIČ, tele legate de procesele care au loc pe Planetă şi dramaturg şi poet (1508-1567) (Croaţia) resursele acesteia) 500 de ani de la naşterea lui Andrea PAL- Anul Internaţional al Igienei Mediului (de- LADIO, arhitect (1508-1580) (Italia) clarat de ONU) 400 de ani de la naşterea lui Evanghelis- Anul Internaţional al Cartofului (declarat ta TORRICELLI, savant, fi zician matematician de ONU, pentru a face cunoscut rolul pe care îl (1608-1647) (Italia) joacă cartoful în siguranţa alimentară mondială, 400 de ani de la naşterea lui John MILTON, eradicarea sărăciei şi îndeplinirea Obiectivelor de poet (1608-1674) (Regatul Unit al Marii Britanii Dezvoltare ale Mileniului) şi Irlandei de Nord) Anul Internaţional al canalizării 300 de ani de la stingerea din viaţă a lui Ni- Anul oraşelor Liverpool (Anglia) şi Sta- colae MILESCU Spătarul, diplomat, fi lolog, fi lo- vanger (Norvegia) numite Capitale Europene zof, geograf, etnograf, teolog şi scriitor (1636- ale Culturii 1708) (România, Republica Moldova) Oraşul Amsterdam (Olanda) este desem- 200 de ani de la naşterea mitropolitului nat Capitala Mondială a cărţii (de către Organi- ANDREI ŞAGUNA (1808-1873) (România) 2008 zaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă este declarat în România Anul Andrei Şaguna şi Cultură (UNESCO)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 121 BiblioPolis PENTRU AGENDA DVS

150 de ani de la naşterea sociologului Emi- 285 ani de la apariţia la Bucureşti a „Evan- le DURKHEIM (1858-1917), profesorul lui Dimi- gheliei” (tipărită de Stoica Iacovici, preot, edi- trie Gusti (Franţa) tor şi tipograf, 1723) 150 de ani de la naşterea lui ELIEZER BEN- 255 de ani de la apariţia lucrării lui Nicola- YEHUDA, lingvist (1858-1922), cel care a revi- us Olahus „Hungaria” (1753) (redactată în peri- gorat limba ebraică (ivrit), limba Bibliei, din oada şederii lui în Olanda în 1536--1537, şi care 1948 – limba ofi cială a Statului Israel (Israel) a circulat în manuscris; este o cronică despre 100 de ani de la naşterea lui Şerban ŢIŢEI- etnogeneza comună a poporului român din CA, fi zician şi profesor universitar (1908-1986) toate ţările, inclusiv despre ceea ce îi caracteri- (România) zează pe locuitorii tuturor provinciilor) 100 de ani de la naşterea lui Viktor AM- 70 de ani de la apariţia „Bibliei de la Chişi- BARŢUMIAN, astrofi zician armean (1908-1984) nău”, în traducerea literară a lui Gala Galaction (Armenia, Rusia) şi Vasile Radu, sub îngrijirea academicianului Al. Rosetti (1938) 100 de ani de la naşterea lui Willian SARO- YAN, prozator şi dramaturg american de origi- 750 de ani -- „Gulistan” de Saadi (poet per- ne armeană (1908-1981) (Armenia, SUA) san, 1258) 100 de ani de la stingerea din viaţă a lui Jo- 655 de ani – „Decameron” de Giovanni sef HLÁVKA, arhitect (1831-1908), autorul unor Boccaccio (1353) remarcabile edifi cii, la Viena, Praga, precum şi 495 de ani -- „Principele” de Niccolo Ma- Universitatea din Cernăuţi, Opera din Odesa chiavelli (1513) etc. (Cehia, Austria) 475 de ani -- „Gargantua şi Pantagruel” de 100 de ani de la naşterea compozitorului François Rabelais (1533) şi dirijorului de cor Gustav ERNESAKS (1908- 455 de ani — „Sonete de dragoste” de Pier- 1981); Anul G. Ernesaks în Estonia re de Ronsard (1553) 100 de ani de la naşterea lui Cesare PAVE- 395 de ani – „Nuvele exemplare” de Miguel SE, scriitor (1908-1950) (Italia) de Cervantes (1613) 100 de ani de la naşterea Eugen SUCHON, 310 ani -- „Divanul sau Gâlceava înţeleptu- compozitor (1908-1993) (Slovenia) lui cu lumea sau Giudeţul sufl etului cu trupul” (1698) de Dimitrie Cantemir Cărţi aniversare 2008 200 de ani -- „Faust” de Johann Wolfgang 555 de ani de la tipărirea „Bibliei” în limba von Goethe (1808) latină de către Jonannes Gutenberg (1453) 170 de ani -- „Dârzul soldăţel de plumb” de 500 de ani de la apariţia „Liturghierului sla- Hans Christian Andersen (1838) von”, tipărit de călugărul Macarie şi din iniţiati- 160 de ani – „Bâlciul deşertăciunilor” de va lui Radu cel Mare, aceasta fi ind prima carte William Thackeray (1848) tipărită în Ţara Românească (10 noiemb 1508) 150 de ani – „Florile răului” de Charles Ba- 450 de ani de la apariţia la Târgovişte a „Tri- udelaire (1858) odului Penticostar slavon”, unde-i menţionat pentru prima dată numele lui Coresi (1558) 140 de ani -- „Copiii căpitanului Grant” de Jules Verne (1868) 365 ani de la tipărirea, la Iaşi, a lucrării „Ca- zania sau Carte românească de învăţătură” a 130 de ani -- „Singur pe lume” (Fără familie) mitropolitului Varlaam (1643) de Hector Malot (1878) 360 de ani de la apariţia la Alba Iulia a „Nou- 125 de ani – „Luceafărul” de Mihai Emi- lui Testament sau Împăcarea cu legea cea nouă” nescu (1883) numit şi „Noul Testament de la Bălgrad” (1648) 125 de ani – „Sânziana şi Pepelea”, „Fântâna 335 de ani de la apariţia „Psaltirii în versuri” Blanduziei” de Vasile Alecsandri (1883) a lui Dosoftei (1673) 125 de ani -- „Insula comorilor” de Robert 320 de ani de la tipărirea „Bibliei” în limba Luis Stevenson (1883) română (Biblia de la Bucureşti sau Biblia lui Şer- 125 de ani – „O viaţă” de Guy de Maupas- ban) (1688) sant (1883)

122 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

120 de ani – „Amurgul Zeilor” de Friedrich 80 de ani de la naşterea fi zicianului şi pro- Nietzsche (1888) fesorului universitar IOAN URSU (5 apr. 1928), 110 ani – „Războiul lumilor” de Herbert autorul teoriei „rezonanţa electronică de spin”. Wells (1898) 480 de ani de la stingerea din viaţă a lui 100 de ani -- „Pasărea albastră” de Maurice ALBRECHT DÜRER, pictor, desenator, gravor Maeterlinck (1908) şi teoretician german al artei (21 mai 1471 - 6 100 de ani – „Insula pinguinilor” de Anato- apr. 1528). le France (1908) 525 de ani de la naşterea pictorului şi ar- 80 de ani – „Omul--amfi bie” de Alexandr R hitectului italian RAFAEL (SANTI RAFFAELLO) Beleaev (1928) (6 apr. 1483 – 6 apr. 1520). 80 de ani -- „Opera de trei parale” de Ber- 100 de ani de la naşterea compozitorului tolt Brecht (1928) rus de origine gruzină VANO MURADELI (6 apr. 1908 - 14 aug. 1970). 70 de ani „Trei camarazi” de Erich Maria Re- marque (1938) 80 de ani de la naşterea biologului ameri- can, laureat al Premiului Nobel, JAMES DEWEY 65 ani -- „Jocul cu mărgelele de sticlă” de WATSON (6 apr. 1928). A elucidat (împreună Hermann Hesse (1943) cu F. H. Crick) structura fi zică dublu-elicoidală a APRILIE moleculei de acid dezoxiribonucleic ADN. 90 de ani de la înfi inţarea la Chişinău a SO- 95 de ani de la apariţia la Chişinău a publi- CIETĂŢII ISTORICO-LITERARE „B. P. HASDEU” caţiei „GLASUL BASARABIEI” (7 apr. 1913 - 16 (1 apr. 1918). aug. 1914), gazetă literară şi politică, sub red. lui Tr. D. Constantinescu. 120 de ani de la naşterea fi lozofului MIR- CEA FLORIAN (1 apr. 1888 - 31 oct. 1960). 65 de ani de la naşterea lui MIRCEA DA- NELIUC, prozator, regizor român de teatru şi 140 de ani de la naşterea poetului şi dra- fi lm, originar din Basarabia (7 apr. 1943). maturgului francez EDMOND-EUGÈNE-ALE- XIS ROSTAND (1 apr. 1868 - 2 dec. 1918). 75 de ani de la naşterea folcloristului GHE- ORGHE SPĂTARU (9 apr. 1933 - mart. 1997). 135 de ani de la naşterea lui SERGHEI RAHMANINOV, pianist, compozitor şi dirijor 75 de ani de la înfi inţarea BIBLIOTECII rus (1 apr. 1873 - 28 mart. 1943). REPUBLICANE ŞTIINŢIFICE AGRICOLE a Uni- versităţii Agrare de Stat din Moldova (9 apr. 125 de ani de la naşterea poetului rus DE- 1933). MIAN BEDNÎI (1 apr. 1883 - 25 mai 1945). 75 de ani de la înfi inţarea FACULTĂŢII DE 70 de ani de la naşterea istoricului şi pro- AGRONOMIE a Universităţii din Iaşi, cu sediul fesorului universitar VALERIU COZMA (2 apr. la Chişinău (9 apr. 1933). 1938). 100 de ani de la naşterea pictorului şi gra- 120 de ani de la naşterea prozatoarei ruse fi cianului francez de origine maghiară VICTOR (armeancă originară din Grigoriopol) MARIET- VASARELY (9 apr. 1908 - 1997). TA ŞAGHINIAN (2 apr. 1888 - 20 mart. 1982). 75 de ani de la naşterea actorului francez 355 de ani de la încheierea primei dom- de teatru şi fi lm JEAN-PAUL BELMONDO (9 nii a lui Vasile Lupu în Moldova (1634–3 apri- apr. 1933). lie 1653). Acest domnitor umanist a dus o politică de sustinere a ortodoxiei în Peninsula 75 de ani de la naşterea actorului italian Balcanică, a ctitorit Biserica „Trei Ierarhi” din de teatru şi fi lm GIAN MARIA VOLONTE (9 apr. Iasi, a întemeiat Academia Vasiliană şi a sprijinit 1933). activitatea tipografi că în Moldova. 140 de ani de la stingerea din viaţă a lui 115 ani de la naşterea compozitorului şi IOAN SÂRBU, scriitor, fabulist şi poet basara- dirijorului EUGENIU COCA (3 apr. 1893 - 9 ian. bean (19 ian. 1830 - 10 apr. 1868). 1954). 80 de ani de la naşterea lui DIOMID GHER- 90 de ani de la naşterea prozatorului ucrai- MAN, specialist în domeniul neurologiei, pro- nean OLES GONCIAR (3 apr. 1918 – 14 iul. fesor universitar, membru titular al Academiei 1995). de Ştiinţe a Moldovei (10 apr. 1928).

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 123 BiblioPolis PENTRU AGENDA DVS

120 de ani de la naşterea lui GHEORGHE 55 de ani de la naşterea prozatorului şi pu- RAŞCU, om de cultură, profesor şcolar, publi- blicistului IOAN MÂNĂSCURTĂ (28 apr. 1953). cist (11 apr. 1888 - 1962). 50 de ani de la stingerea din viaţă a lui TE- 150 de ani de la naşterea lui BARBU ŞTE- ODOR KIRIACOFF, pictor, grafi cian şi sceno- FĂNESCU DELAVRANCEA, scriitor, prozator, graf (25 mai 1900 - 28 apr. 1958). dramaturg, orator, avocat şi gazetar (11 apr. 80 de ani de la dezvelirea la Chişinău a 1858 - 29 apr. 1918). MONUMENTULUI LUI ŞTEFAN CEL MARE, 100 de ani de la naşterea actriţei italiene opera sculptorului Alexandru Plămădeală (29 de fi lm ANNA MAGNANI (11 apr. 1908 - 26 apr. 1928). sept. 1973). 145 de ani de la naşterea poetului grec 200 de ani de la naşterea scriitorului COS- CONSTANTIN KAVAFIS (29 apr. 1863 - 29 apr. TACHE NEGRUZZI (12 apr. 1808 - 24 aug. 1933). 1868). 60 de ani de la naşterea pictoriţei MARIA 185 de ani de la naşterea dramaturgului SERBINOV (30 apr. 1948). rus ALEKSANDR N. OSTROVSKI (12 apr. 1823 - 14 iun. 1886). 55 de ani de la naşterea poetei şi eseistei CĂLINA TRIFAN (30 apr. 1953). 265 de ani de la naşterea lui THOMAS JE- FFERSON, politician american, al treilea preşe- 50 de ani de la înfi inţarea TELEVIZIUNII ÎN dinte al SUA (1801 - 1809) şi principalul autor REPUBLICA MOLDOVA (30 apr. 1958). al declaraţiei de independenţă a SUA (13 apr. 130 de ani de la stingerea din viaţă a poe- 1743 - 4 iul. 1826). tului DIMITRIE PETRINO, originar din Basara- 75 de ani de la naşterea prozatorului rus bia, membru corespondent al Societăţii Acade- BORIS N. STRUGAŢKI (15 apr. 1933). mice Române (1838 - 30 apr. 1878). 70 de ani de la stingerea din viaţă a lui CÉ- 125 de ani de la stingerea din viaţă a pic- SAR VALLEJO, poet, prozator şi eseist peruan torului şi grafi cianului francez ÉDOUARD MA- (16 mart. 1892 - 15 apr. 1938), a fost nominali- NET (23 ian. 1832 - 30 apr. 1883). zat la Premiul Nobel. 125 de ani de la naşterea prozatorului şi 85 de ani de la naşterea poetului şi publi- ziaristului ceh JAROSLAV HAŠEK (30 apr. 1883 cistului PETRE DARIENCO (16 apr. 1923 - 9 iul. - 3 ian. 1923). 1976). 160 de ani de la naşterea lui GHEORGHE 70 de ani de la naşterea scriitorului IURI PĂUN, poet, cantor bisericesc, actor de teatru GRECOV (16 apr. 1938). (apr. 1848 - 19 aug. 1875). 60 de ani de la naşterea violoncelistului şi 75 de ani de la apariţia la Bălţi a „REVISTEI pedagogului ION JOSANU (19 apr. 1948). COPIILOR” (apr. 1933). 85 de ani de la naşterea pictorului şi grafi - 75 de ani de la apariţia la Chişinău a revistei cianului ILIE BOGDESCO (20 apr. 1923). „ŞCOALA BASARABEANĂ” (apr. 1933 - 1940). 55 de ani de la înfi inţarea MINISTERULUI 75 de ani de la apariţia la Bălţi a publicaţiei CULTURII al Republicii Moldova (21 apr. 1953). „CURIERUL LITERAR” (apr. 1933). 85 de ani de la naşterea prozatorului ŞTE- FAN HARBUZ (22 apr. 1923). MAI 140 de ani de la naşterea lui GHEORGHE 95 de ani de la întemeierea la Chişinău BALŞ, inginer, istoric de artă român, membru a revistei „CUVÂNT MOLDOVENESC” (1 mai titular al Academiei Române (24 apr. 1868 - 22 1913 - ian. 1917). sept. 1934). 80 de ani de la apariţia primului număr al 70 de ani de la naşterea matematicianului revistei „MOLDOVA LITERARĂ” (denumirile ul- şi profesorului universitar, membru corespon- terioare „Nistru”, „Basarabia”) (1 mai 1928). dent al Academiei Central-Europene de Ştiinţe 70 de ani de la naşterea scenaristului şi re- şi Arte ILIE LUPU (25 apr. 1938). gizorului VALERIU GAGIU (1 mai 1938). 60 de ani de la naşterea lui VASILE BOT- 85 de ani de la naşterea regizorului şi sce- NARCIUC, doctor în fi lologie, profesor univer- naristului ION GOPO-POPESCU (1 mai 1923 sitar, cercetător ştiinţifi c (26 apr. 1948). - 29 noiemb. 1989).

124 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

80 de ani de la naşterea lui NICOLAE BA- 135 de ani de la stingerea din viaţă a lui BOGLU, poet, prozator, publicist şi traducător ALEXANDRU IOAN CUZA, om politic, dom- (2 mai 1928). nitor al Moldovei şi Ţării Româneşti (20 mart. 55 de ani de la naşterea cântăreţei de mu- 1820 - 15/20 mai 1873). zică populară LIDIA BEJENARU (3 mai 1953). 80 de ani de la naşterea compozitoarei 80 de ani de la naşterea lui VASILE AN- ZLATA TKACI (16 mai 1928 - 2006). ESTIADE, fondator al şcolii ştiinţifi ce de pato- 90 de ani de la naşterea scriitorului GEOR- logie, profesor universitar, membru titular al GE MENIUC (20 mai 1918 - 8 febr. 1987). AŞM (4 mai 1928). 90 de ani de la inaugurarea, în cadrul Uni- 75 de ani de la naşterea cântăreţei de mu- versităţii Populare din Chişinău, a PRIMEI BI- zică populară MARIA JITCOV (4 mai 1933 - 14 BLIOTECI PUBLICE DE CARTE NAŢIONALĂ ian. 1972). DIN BASARABIA (20 mai 1918). 180 de ani de la naşterea scriitorului şi tra- ducătorului CONSTANTIN STAMATI-CIUREA 80 de ani de la naşterea fi lologului şi pro- (4 mai 1828 - 22 febr. 1898). fesorului universitar ION CIORNÎI (20 mai 1928 - 2003). 60 de ani de la stingerea din viaţă a lui SEXTIL PUŞCARIU, lingvist şi fi lolog de noto- 70 de ani de la naşterea lui ION CORCIMA- rietate mondială, profesor universitar (4 ian. RU, specialist în domeniul hematologiei, profe- 1877 - 5 mai 1948). sor universitar, membru corespondent al AŞM 70 de ani de la stingerea din viaţă a po- (22 mai 1938). etului OCTAVIAN GOGA (1 apr. 1881 - 6 mai 100 de ani de la naşterea lui ION CON- 1938). STANTIN CHIŢIMIA, istoric literar, folclorist şi 65 de ani de la naşterea criticului literar LA- comparatist (22 mai 1908 - 19 febr. 1996). URENŢIU ULICI (6 mai 1943 - noiemb. 2000). 275 de ani de la naşterea pictorului francez 50 de ani de la naşterea interpretei de mu- HUBERT ROBERT (22 mai 1733 - 15 apr. 1808). zică populară ELENA OSOIANU (7 mai 1958), 200 de ani de la naşterea scriitorului fran- una din membrele Ansamblului etno-folcloric cez GERALD LABRUNIE NERVAL (22 mai 1808 „Tălăncuţa”. - 26 ian. 1855). 75 de ani de la naşterea actriţei de teatru 195 de ani de la naşterea lui RICHARD şi fi lm SILVIA POPOVICI (7 mai 1933 - 1993). WAGNER, compozitor, dramaturg, dirijor, teo- 175 de ani de la naşterea lui JOHANNES retician al artei şi critic muzical german (22 mai BRAHMS, compozitor, pianist şi dirijor german 1813 - 13 febr. 1883). (7 mai 1833 - 3 apr. 1897) 60 de ani de la stingerea din viaţă a poe- 90 de ani de la stingerea din viaţă a poe- tului ANTONIE LUŢCAN (17 ian. 1903 - 24 mai tului şi traducătorului GEORGE COŞBUC (20 1948). sept. 1866 - 9 mai 1918). 1895 de ani de la inaugurarea la Roma a 100 de ani de la naşterea actorului de COLUMNEI LUI TRAIAN, monument al etno- teatru şi fi lm FORY ETTERLE (24 mai 1908 - genezei românilor (12 mai 113). 1984). 75 de ani de la naşterea poetului rus AN- 85 de ani de la naşterea lui ION CARAION DREI A. VOZNESENSKI (12 mai 1933). (STELIAN DIACONESCU), poet, eseist şi tradu- 100 de ani de la naşterea dramaturgului cător, stabilit în Elveţia (24 mai 1923 - 21 iul. rus ALEKSEI N. ARBUZOV (13 mai 1908 - 20 1986). apr. 1986). 75 de ani de la naşterea lui EUGEN SIMION, 70 de ani de la naşterea lui ION STICI, pu- academicain, critic, istoric literar, eseist, profe- blicist şi pedagog (14 mai 1938). sor universitar (25 mai 1933). 170 de ani de la naşterea pictorului şi de- 75 de ani de la naşterea scriitorului găgăuz senatorului NICOLAE GRIGORESCU (15 mai DUMITRU CARA-CIOBANU (27 mai 1933 - 10 1838 - 21 iul. 1907). oct. 1986).

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 125 BiblioPolis PENTRU AGENDA DVS

80 de ani de la naşterea lui GHEORGHE 70 de ani de la naşterea istoricului literar COJOCARU, maestru de cor, compozitor şi şi editorului, originar din Basarabia (Tighina), profesor (27 mai 1928). MIRCEA COLOŞENCO (3 iun. 1938). 50 de ani de la naşterea specialistului în 110 ani de la naşterea poetului şi drama- domeniul fi zico-matematicii NICOLAE ENACHI turgului spaniol FEDERICO GARCIA LORCA (5 (27 mai 1958). iun. 1898 - 19 aug. 1936). 130 de ani de la naşterea dansatoarei ame- 125 de ani de la naşterea scriitorului LIVIU ricane ISADORA DUNCAN (27 mai 1878 - 19 MARIAN, fi ul folcloristului Simeon Florea Mari- sept. 1927). an (6 iun. 1883 – 25 febr. 1942). 555 de ani de la CĂDEREA CONSTANTI- 75 de ani de la naşterea poetului ION BOL- NOPOLULUI sub stăpânirea turcească (29 mai DUMA (6 iun. 1933 - 19 apr. 1993). 1453). 70 de ani de la naşterea cântăreţei ANGE- 50 de ani de la stingerea din viaţă a poe- LA PĂDURARU (6 iun. 1938 - 26 iul. 1995). tului spaniol, laureat al Premiului Nobel, JUAN 325 de ani de la inaugurarea, la Oxford, a RAMON JIMÉNEZ (23 dec. 1881 - 29 mai primului muzeu din lume, numit „THE ASH- 1958). MOLEAN” (6 iun. 1683). 70 de ani de la naşterea pictoriţei ELENA 80 de ani de la naşterea cântăreţei VALEN- ROTARU (30 mai 1938). TINA ŢEITLIN (7 iun. 1928). 230 de ani de la stingerea din viaţă a lui 160 de ani de la stingerea din viaţă a lui FRANÇOIS-MARIE AROUET VOLTAIRE, poet, VISSARION G. BIELINSKI, fi lozof, publicist şi dramaturg, eseist, romancier, nuvelist, istoric şi critic literar rus (11 iun. 1811 - 7 iun. 1848). fi lozof, exponentul cel mai de seamă al ilumi- 70 de ani de la naşterea matematicianului nismului francez (21 dec. 1694 - 30 mai 1778). şi profesorului universitar VASILE ILIE PARAS- 130 de ani de la naşterea lui IULIU SCRI- CA (8 iun. 1938). BAN, arhimandrit, misionar şi profesor de teo- 60 de ani de la naşterea pictorului ŞTEFAN logie (la Chişinău) (31 mai 1878 - 4 ian. 1949). SADOVNICOV (8 iun. 1948). 125 de ani de la naşterea lui ONISIFOR 125 de ani de la naşterea lui TUDOR PAM- GHIBU, publicist, memorialist, pedagog, om FILE, etnograf, folclorist, istoric şi publicist, de cultură, militant politic (31 mai 1883 - 31 originar din Basarabia (11 iun. 1883 - 17 oct. oct. 1972). 1921). 80 de ani de la naşterea specialistei în bi- 190 de ani de la naşterea lui VASILE ALEC- blioteconomie VERA SEVERINOVA (31 mai SANDRI, poet, prozator, dramaturg, folclorist, 1928). fi lolog şi om politic (14 iun. 1818/1821 - 22 aug. 1890). IUNIE 75 de ani de la naşterea muzicologului 135 de ani de la naşterea ELENEI ALISTAR, şi compozitoarei IULIA ŢIBULSCHI (15 iun. profesoară, eminentă personalitate a culturii 1933). naţionale şi animatoare a vieţii publice din Ba- 75 de ani de la naşterea solistului vocal şi sarabia (1 iun. 1873 -1955). compozitorului italian SERGIO ENDRIGO (15 80 de ani de la naşterea cântăreţei VICTO- iun. 1933). RIA SLUSAREVSKI (1 iun. 1928). 60 de ani de la naşterea lui ION DRON, is- 70 de ani de la naşterea lui ION HĂBĂŞES- toric, lingvist şi publicist (17 iun. 1948 -2003). CU, inginer, specialist în domeniul mecanizării 90 de ani de la stingerea din viaţă a actriţei agriculturii, membru corespondent al Acade- de teatru ARISTIZZA ROMANESCU (1854 - 17 miei de Ştiinţe a Moldovei (1 iun. 1938). iun. 1918). 75 de ani de la naşterea folcloristului VIC- 190 de ani de la naşterea lui CHARLES TOR GAŢAC, membru de onoare al AŞM (2 iun. GOUNOD, compozitor, organist şi dirijor fran- 1933). cez (17 iun. 1818 - 18 oct. 1893). 75 de ani de la naşterea lui VLADIMIR 80 de ani de la naşterea cântăreţei de ope- ZAGAEVSCHI, lingvist, poet şi publicist (3 iun. ră TAMARA ALIOŞINA (19 iun. 1928 - 24 dec. 1933). 1996).

126 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 1 (2008)

385 de ani de la naşterea lui BLAISE PAS- 115 ani de la naşterea scriitorului şi pu- CAL, matematician, fi zician, scriitor şi fi lozof blicistului DEMOSTENE BOTEZ, membru co- francez (19 iun. 1623 - 19 aug. 1662). respondent al Academiei Române (2 iul. 1893 60 de ani de la naşterea pictorului-sceno- - 17/18 mart. 1973). graf ANATOL CAZACU (21 iun. 1948). 100 de ani de la inaugurarea cursurilor de 135 de ani de la naşterea lui ALEXANDRU- vară ale celebrei UNIVERSITĂŢII POPULARE SADI IONESCU, bibliotecar, bibliograf şi profe- DE LA VĂLENII DE MUNTE, organizate şi con- sor de bibliologie (21 iun. 1873 - 1926). duse de N. Iorga, ele desfăşurându-se până în 100 de ani de la stingerea din viaţă a lui anul 1943 (2 iul. 1908). NIKOLAI RIMSKI-KORSAKOV (18 mart. 1844 85 de ani de la naşterea poetei poloneze - 21 iun. 1908). WISLAWA SZYMBORSKA, laureată a Premiu- 70 de ani de la naşterea lui ALEXANDRU lui Nobel (2 iul. 1923). NEGRIŞ, poet, prozator, publicist şi traducător 125 de ani de la naşterea lui FRANZ KAF- (22 iun. 1938). KA, scriitor austriac, evreu originar din Cehia (3 60 de ani de la naşterea specialistului în iul. 1883 - 3 iun. 1924). domeniul biblioteconomiei ELENA SĂNDUŢĂ 60 de ani de la naşterea IULIEI MELNIC, (22 iun. 1948). specialist în biblioteconomie şi informatică, 100 de ani de la stingerea din viaţă a diri- manager (4 iul. 1948). jorului de cor şi compozitorului român TUDOR 55 de ani de la naşterea cântăreţei de FLONDOR (10 iul. 1862 - 23 iun. 1908). muzică uşoară ANASTASIA LAZARIUC (6 iul. 50 de ani de la naşterea pictorului SIMION 1953). ZAMŞA (23 iun. 1958). 475 de ani de la stingerea din viaţă a poe- 60 de ani de la naşterea ANEI EVTUŞEN- tului renascentist italian LUDOVICO ARIOSTO KO, pictoriţă-scenografă, grafi ciană (24 iun. (8 sept. 1474 - 6 iul. 1533). 1948). 115 de ani de la stingerea din viaţă a scrii- 75 de ani de la naşterea interpretului de torului francez GUY DE MAUPASSANT (5 aug. muzică populară şi uşoară ION BAS (25 iun. 1850 - 6 iul. 1893). 1933). 85 de ani de la naşterea lui LIVIU CIULEI, 60 de ani de la naşterea poetei MARCELA arhitect, actor, regizor şi scenograf de teatru şi BENEA (29 iun. 1948). fi lm (7 iul. 1923). 60 de ani de la naşterea poetului de limbă 65 de ani de la naşterea chimistului VIC- rusă VIKTOR CIUDIN (30 iun. 1948). TOR ISAC (8 iul. 1943 - 3 oct. 1995). 55 de ani de la naşterea poetei şi ziaristei IULIE LORA RUCAN (8 iul. 1953). 450 de ani de la încheierea tipăririi la Târ- 65 de ani de la naşterea MARGARETEI govişte, de către diaconul Coresi, a lucrării inti- PÂSLARU, interpretă de muzică uşoară (9 iul. tulate „TRIODUL PENTICOSTAR” (1 iul. 1558). 1943). 130 de ani de la CONGRESUL DE PACE 150 de ani de la naşterea etnologului ame- DE LA BERLIN, ce a recunoscut independenţa rican de origine germană FRANZ BOAS (9 iul. României şi drepturile ei asupra teritoriilor Do- 1858 - 21 dec. 1942), unul dintre creatorii an- brogei, sudului Basarabiei (cu judeţele Cahul, tropologiei americane. Bolgrad şi Ismail) şi insulei Şerpilor (1 iul. 1878). 115 de ani de la naşterea lui ANTON CRI- 90 de ani de la înfi inţarea la Chişinău a CA- HAN, economist, politician şi publicist (10 iul. PELEI CORALE „ARMONIA” (2 iul. 1918). 1893 - 9 ian. 1993). 85 de ani de la naşterea lui VLAD DUM- 100 de ani de la naşterea dirijoarei şi profe- BRAVĂ, profesor şi publicist român, originar soarei ANNA IUŞCHEVICI (10 iul. 1908 - 1 aug. din Basarabia (2 iul. 1923). 1995). 115 ani de la naşterea poetului şi traducă- 75 de ani de la naşterea lui PAVEL CIOBA- torului LUCA ION CARAGIALE (2 iul. 1893 - 7 NU, medic, profesor universitar, inventator (12 iun. 1921), fi ul lui Ion Luca Caragiale. iul. 1933).

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 127 BiblioPolis PENTRU AGENDA DVS

50 de ani de la naşterea istoricului, mem- 80 de ani de la naşterea sculptoriţei ALE- bru corespondent al AŞM, VALERIU PASAT (13 XANDRA PICUNOV-TÂRŢĂU (20 iul. 1928 - 23 iul. 1958). oct. 2002). 80 de ani de la naşterea scriitorului rus VA- 60 de ani de la naşterea medicului, specia- LENTIN S. PIKUL (13 iul. 1928 - 16 iul. 1990). list în stomatologie VASILE ION PARASCA (20 75 de ani de la naşterea lui ION COMA- iul. 1948). NICI, profesor universitar, doctor habilitat în 65 de ani de la naşterea lui ADRIAN PĂU- biologie (14 iul. 1933). NESCU, poet, prozator, eseist, publicist, origi- 75 de ani de la naşterea scriitorului PAVEL nar din Basarabia (20 iul. 1943). BOŢU (14 iul. 1933 - 17 febr. 1987). 80 de ani de la naşterea istoricului şi cerce- 80 de ani de la naşterea scriitorului gru- tătorului VLADIMIR NICU (21 iul. 1928 - 2005). zin NODAR DUMBADZE (14 iul. 1928-14 sept. 70 de ani de la naşterea grafi cianului ION 1984). ŢURCANU (22 iul. 1938). 60 de ani de la naşterea lui ION ILCIUC, 130 de ani de la naşterea lui MIHAIL CA- specialist în domeniul neurologiei, profesor TARGI, fi lozof, istoric şi teolog (24 iul. 1878 - 3 universitar, fondatorul şcolii de neurologie din febr. 1958). R. Moldova (15 iul. 1948). 180 de ani de la naşterea prozatorului şi 60 de ani de la naşterea scriitorului şi omu- criticului literar rus NIKOLAI G. CERNÎŞEVSKI lui politic, membru de onoare al Academiei Ro- (24 iul. 1828 - 29 oct. 1889). mâne, NICOLAE DABIJA (15 iul. 1948). 225 de ani de la naşterea lui SIMON BO- 60 de ani de la naşterea istoricului, mem- LIVAR, general şi om politic sud-american, bru titular al AŞM ANDREI EŞANU (16 iul. conducătorul unor mişcări de independenţă în 1948). America de Sud (24 iul. 1783 - 17 dec. 1830). 70 de ani de la naşterea cineastului PAVEL 75 de ani de la naşterea fi lozofului şi profe- BĂLAN (17 iul. 1938). sorului universitar ION ŢURCAN (25 iul. 1933). 120 de ani de la naşterea scriitorului evreu 120 de ani de la naşterea lui LECA MORA- originar din Germania, laureat al Premiului No- RIU, istoric literar, dialectolog, lingvist, muzi- bel, SHMUEL JOSEPH AGNON (17 iul. 1888 - colog, tenor, violoncelist şi profesor român (25 22 febr. 1970). iul. 1888 - 15 dec. 1963). 140 de ani de la naşterea istoricului literar 145 de ani de la naşterea lui HENRY FORD, MIRON CRISTEA (18 iul. 1868 - 6 mart. 1939). industriaş american, magnat în domeniul au- 75 de ani de la naşterea lui EVGHENI A. tomobilismului şi creator al „fordismului” (30 EVTUŞENKO, poet, prozator, critic, publicist şi iul. 1863 - 9 apr. 1947). regizor de cinema rus (18 iul. 1933). 415 ani de la URCAREA PE TRONUL ŢĂRII 85 de ani de la naşterea profesoarei şi diri- ROMÂNEŞTI a domnitorului Mihai Viteazul joarei de cor LIDIA AXIONOV (19 iul. 1923). (iul. 1593). 115 de ani de la naşterea lui VLADIMIR V. MAIAKOVSKI, poet, dramaturg şi publicist rus (19 iul. 1893 - 14 apr. 1930).

128 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”